RWA decembrie

editorial

Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL

Despre bucate tradiţionale şi „fătucile“ din marketing

Colegiul ştiinţific: Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu preşedinte Prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea Prof. univ. dr. Viorel Stoian Dr. Ing. Constantin Croitoru Prof. univ. dr. Gheorghe Glăman Prof. univ. dr. Dorin Popa Prof. univ. dr. Aurel Popa Lector univ. dr. Cătălin Galan Dr. ing. Mihai Macici Dr. ing. ec. Ion Puşcă Ing. Lucia Pârvu

Redactor şef: Marius Cristian Tel: 0724275577 mcristian@gmail.com

Layout: sc Interface srl

Redactori: Aurora Dobrin Laura Dediu Răzvan Cruceanu Cezar Filip

Colaboratori: Dan Mihăescu Ovidiu Gheorghe Otilia Chiriţă Carmen Pascu Emilian Pascu Denis Ştefăneţ

Foto: Mircea Vlad

Redactor de limbă engleză: Corina Mogoşan

Director executiv: Somelier Marian Timofti Tel: 0731 520 035 marian@artevino.ro

Publicitate: office@artevino.ro

Distribuţie: Hachette Inmedio, distribuţie proprie, abonamente

Adresa redacţiei: Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4, Bucureşti Tel: 021 231 52 63 www.artevino.ro ISSN: 2066-7930

Tiparul: Megapress www.artevino.ro

Marius CRISTIAN are nedrept s-a mai exprimat Ion T Cristoiu când vorbea despre „fătucile“ de pe la televiziuni. Fiindcă, pe de o parte, există şi suficienţi „băieţaşi“ (sau cum Dumnezeu le-om mai putea spune) iar, pe de altă parte, specia respectivă nu e prezentă doar pe sticlă, fiindcă radiourile, ziarele şi, desigur, Internetul îşi aduc din plin contribuţia la recolta de specimene mai sus menţionate.

Probabil că fanaticii „politically correctness“-ului mă condamnă în acest moment, dar nu mă pot exprima altfel când chiar acum, când scriu aceste rânduri, pe feedreader îmi vine ştirea conform căreia se împlinesc „20 de ani de mâncare bio“. Ce să-i spui „fătucii“ semnatare? Că de fapt sunt aproape două milioane de ani de când omul mănâncă (şi bea!) bio, e drept, fără să ştie? În fine, asta a fost o coincidenţă. Voiam doar să spun doar că nici n-a început bine luna decembrie şi deja nu mai putem ciuli o ureche fără să auzim tocita sintagmă „bucate tradiţionale“. În massmedia „fătucilor“, fireşte, că doar nimeni nu foloseşte cuvântul „bucate“ în vorbirea de zi cu zi, nici măcar după ce taman i-a citit copilului nemuritorul basm al lui Ispirescu (apropo de aberaţiile contemporane, mă gândesc că ar cam trebui interzis povestitorul ăsta, că la el sarea din „bucatele“ respective sigur nu e iodată!) recând însă peste ironiile discutabile de mai sus, vă rog să fiţi atenţi la un lucru: întotdeauna când începe enumerarea „tradiţionalelor“, vinul nu lipseşte de pe listă, ci îşi ocupă locul lângă sarmale, cozonaci şi alte mâncăruri care, în mod normal, îşi fac loc pe masa noastră doar cu prilejul sărbătorilor. Da, uitaţi creştinismul cu pâinea şi vinul, daţi-le-ncolo de tradiţii, ignoraţi inclusiv descoperirile ştiinţifice care ne spun că un pahar de vin la masă e sănătate curată. Asta e realitatea: în mentalul colectiv, vinul a ajuns băutură de sărbătoare! De Paşti, de Crăciun şi de Anul Nou, eventual ceva sfinţi, plus botezuri, nunţi, parastase şi alte tăieri de moţ. În rest, rămâne frumosul distih al anilor '50 (cred), „berea, votca şi cu romul/îl fac fericit pe omul!“ În care

T

versificare, desigur, romul e băgat doar în scopul rimei.

Asta e situaţia, stimaţi producători, oricât v-ar spune altfel „fătucile“ din marketing. Piaţa e pierdută şi ea trebuie recâştigată. Nu cu etichete sclipicioase, nu cu promoţii, nu prin punerea în practică a unor teorii de doi lei, venite din partea unor marketeri care nu ştiu să deosebească Feteasca Regală de Aligoté (am fost blând, da?).

Vinul este un produs aparte, care are nevoie de recuperarea unei anumite culturi, nu merge cu tehnici de biscuiţi, detergenţi şi alte margarine. Este necesară reconstruirea unei piramide corecte, cu vinuri curate, reprezentative pentru soi şi origine (başca fără defecte) la bază, mergând apoi treptat şi programatic până la vârf, cu produse din ce în ce mai bune. Pe care să nu le cumpere doar snobii, cum se întâmplă azi în majoritatea cazurilor.

Sau dacă nu sunteţi de acord cu mine, vă rog să nu vă plângeţi de mitocanii care toarnă cola peste vinurile dumneavoastră de zeci şi sute de lei. Margaritas ante porcos? Desigur, dar atâta vreme cât le-au cumpărat, nu pot să deduc altceva decât că marketingul dumneavoastră a funcţionat fără greş, aşa că e loc de prime, nu de lamentări ipocrite. ar pentru toţi producătorii (majoritari, din fericire) pe care i-am jignit involuntar prin generalizarea abuzivă de mai sus (sigur că nu-s toţi vinovaţi, Doamne fereşte!, dar m-au împins nevoile stilistice în păcat) un sincer Crăciun Fericit şi speranţa că, împreună, vom reuşi în anul care vine să mai clintim, măcar un pic, păcătosul mental colectiv de care vorbeam. Să fie sărbătoare în fiecare zi!

La Mulţi Ani!

I

P.S. Pe inginerul Gheorghe Anghel n-am avut norocul să-l cunosc altfel decât din auzite. Altminteri, doamna Rodica mi-a fost de un nepreţuit ajutor pe vremea când mă mai visam om de ştiinţă şi studiam de zor în Arhivele Statului din Iaşi, iar cu George am fost coleg de redacţie, pe la mijlocul anilor '90.

Atât şi nimic mai mult, dar asta nu m-a impiedicat să fiu mişcat citind frumosul omagiu pe care dl. Viorel Ralea îl semnează în pag 77. Aş vrea, totuşi, să adaug şi eu un amănunt: lui Gheorghe Anghel i se datorează, în covărşitoare măsură, şi renaşterea (pe cât de extraordinară, pe atât de efemeră) pe care Băbeasca de Nicoreşti a cunoscut-o acum câţiva ani. Mare păcat că boala l-a împiedicat să mai facă alte minuni la Buciumul de care era atât de legat. Şi-i mulţumesc şi pe această cale domnului Ralea. Avem nevoie să ne amintim mereu de oamenii care într-adevăr au făcut ceva. Fie şi numai pentru a putea cerne mai bine din grâu neghina prezentului.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 3

din CupRins 10 - Dorin POPA Dilema unui produs valoros 11 - Vin sărbătorile!

6-7- Bucuraţi-vă 2009 – un început bun în promovarea vinurilor româneşti, la concurenţă cu vinurile lumii

12-13 - Vinurile care ne vor reprezenta în lume au fost selecţionate la Arte&Vino 14-15 - Cătălin GALAN AFi Cotroceni s-a deschis cu Merlot Rotenberg

24-29 Cătălin GALAN Vinuri de Formula 1

16-19 - Lucia PÎRVU invitaţie pe drumul bulgăresc al vinului 20-23 - Cătălin GALAN Calitatea vinurilor din slovenia, demonstrată cu brio de santomas 30-31 - Beaujolais-ul Românesc de la Vinarte s-a lansat la Arte &Vino 32-33 - Marian TIMOFTI, Mare păcat că nu promovăm cu mai mult curaj soiurile româneşti

64-65 - Marius CRISTIAN Minunea din Dealul Vişanilor

76-77 - Dan MIHĂESCU O vacanţă de milioane cu Titică Rucăreanu 4 | romanian WINE art | de-

34-38 - Constantin CROITORU Vinurile rozé

comune a pieţei vitivinicole 46-48 - Marian TIMOFTI De ce la ei se poate şi la noi nu?

50-53 - Constantin CROITORU Mondial du pinot noir 54-55 - Carmen PASCU, Emilian PASCU Golosaria 2009 56-57 - Marius CRISTIAN Vinurile au învins în Dealul Copoului 58 - 62 - Valeriu V. COTEA, Constantin CROITORU Triumf românesc la Vinandino 2009 68-69 - Otilia CHIRIŢĂ Vinul - medicament al antichităţii 70-72 - Răzvan CRUCEANU Cuib de parmezan cu creveţi, Filet mignon cu sos dulce-picant, pară fiartă în vin cu frişcă 73 Recomandările somelierului 77 Viorel RALEA Gheorghe Anghel un mare oenolog

40-41 - Cătălin GALAN Veşti rele şi bune în prag de an nou

78-78 - Raul SOREANU, Ana LUPAŞCU spiritul sărbătorilor pentru toţi românii!

42-44 - Constantin CROITORU Viticultura şi vinurile României în sistemul organizării

80 Daniel DENIS Şampania românească şi neobişnuita ei istorie www.artevino.ro

Dacă Guvernele nu vor brăzda adânc şi zilnic chestiunea ţărănească, criza alimentară va lovi mortal întreaga economie a României

Chestiunea ţărănească: Conf. univ. dr. ing.

Victor SURDU deputat în Parlamentul României

2009 – un început bun în promovarea vinurilor româneşti, la concurenţă cu vinurile lumii

bucuraţi-vă!

e apropie Sfintele SărbăS tori de Crăciun, anul nou, Sfântul Ştefan, Sfântul Ion. Sărbătorile n-au adus la toţi ceea ne-am dorit pentru acest an. Anul vitivinicol 2009 a fost un an greu, mai ales sub aspect financiar. S-au accesat greu creditele de la bănci, deci vânzările au fost cu mult sub aşteptări, datorită lipsei de fonduri la populaţie. S-a importat mult (în valoare de 35 milioane de euro) şi s-a exportat puţin (doar 16 milioane de euro), cu toate că producţia de struguri a fost destul de bună, 156.000 tone de struguri de vin şi 34.000 tone de struguri de masă.

S-au modernizat în continuare exploataţii vitivinicole, atât cu fonduri propii şi guvernamentale, cât şi cu fonduri europene. O contribuţie deosebită la realizările din domeniul vitivinicol o reprezintă evenimentele organizate de producători, distribuitori, cu participarea consumatorilor, prilej cu care degustătorii şi somelierii au remarcat o permanentă creştere a numărului producătorilor, ale căror vinuri se ridică la nivelul celor mai bune vinuri produse în Europa şi în lume. Sunt deosebit de importante locaţiile în care se organizează aceste evenimente de vin şi modul în care acestea sunt prezentate în presa de vin, radiouri, televiziune.

Salonul de Vinuri „Arte& Vino“ şi revista „Romanian WINE Art“ au găzduit multe asemenea evenimente. ntr-o perioadă scurtă de timp, producătorii români şi din alte podgorii ale lumii s-au confruntat cu degustători consacraţi şi consumatori în cadrul degustărilor şi prezentărilor de vinuri, organizate în – aşa cum le place unora să spună - „templul vinului“.

Mulţumim pe această cale celor peste 7000 de persoane

I

În ziua de 8 septembrie a avut loc inaugurarea noii locaţii a Salonului de vinuri „Arte&Vino“, în prezenţa unor importante personalităţi culturale şi a numeroşi oameni politici care au vizitat sub o formă sau alta Salonul de Vinuri „Arte&Vino“: academicieni, profesori universitari, medici, specialişti în domeniul vitivinicol, manageri de restaurante şi hoteluri, artişti, oameni politici preocupaţi de îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, ambasadori şi consumatori care au devenit membri ai clubului nostru.

Mulţumim de asemenea celor care au scris şi celor care au oferit pagini de prezentare ale rezultatelor muncii lor. Un cuvânt de mulţumire adresăm Presei de vin şi organismelor de specialitate: OIV, PNVV, ADAR, ONDOV, ONIV, MAPDR, băncilor, firmelor de asigurări şi tuturor celor care au contribuit la promovarea vinurilor româneşti.

Datorită acestui efort conjugat, evenimentele de vin, care au avut loc la Salonul de Vinuri „Arte&Vino“, au fost relatate de 138 ori în presa scrisă, de 29 ori în ştiri şi reportaje televizate, precum şi în 43 de emisiuni de radio.

Vă prezentăm în continuare câteva imagini care confirmă

interesul unui număr tot mai mare de oameni pentru vinurile de calitate. i aşa cum „propovăduim“ noi de vreun an şi ceva de zile, la orice bucurie şi cu gândul la orice speranţă, ciocnim un pahar cu vin, că doar el este cel care ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii noastre. La bine şi la greu.

Să ne bucurăm deci, pentru faptul că avem vinuri bune, că avem producători serioşi, că asistăm la o renaştere a vinului românesc de calitate.

Toată această „hrană“ de calitate nu trebuie decât să ajungă acolo unde îi este destinaţia finală. Stăpânul nostru, Consumatorul.

La mulţi ani, sănătate şi mulţi bani.

Bucuraţi-vă !

S

The year 2009 hasn’t brought us the joy that we hoped. Even if we had a record grape production, it was imported more and exported less. But there are also good signs: cellars were modernized and there were many events for promotion.

www.artevino.ro

Degustare organizată pentru Ministerul Afacerilor Externe

Degustare pentru personalităţi internaţionale la Arte&Vino

Sus: o lecţie de degustare a vinurilor rozé; jos, lansarea vinului nou, Floare de Toamnă, a producătorului Vinarte

Sus: o lecţie a profesorului Viorel Stoian la Arte&Vino; jos, Regal Segarcea, reportaj TVR pentru emisiunea Viaţa Satului

Inegalabilul maestru Mircea Albulescu

Sus: grup de amatori dupa o degustare; jos, Vinuri româneşti pentru oameni de afaceri din Sicilia

Prima verticala realizata in Romania

Sus: Oaspeti din Bari-Italia la Arte & Vino; jos, vizita unui grup de studenţi

de gustibus

Dilema unui produs valoros sport şi cheltuie mai puţini bani pentru igiena sănătăţii. Explicaţia acestui paradox se află în consumul de vin, care în Franţa face parte din meniul zilnic, în cantităţi moderate şi preponderent roşu.

Sunt numeroase studiile privind influenţa vinului asupra organismului uman în ce priveşte fiziologia alimentaţiei, rolul vinului în prevenirea bolilor cardiovasculare şi accidentelor cerebrale, acţiunea antiseptică, bactericidă şi antivirală asupra sănătăţii omului.

Consumatorul nu alege un produs alimentar - cu atât mai Dorin POPA, puţin vinul - pe criterii ştinţifice preşedinte ASCER sau culturale, argumentul major (Asociaţia Consultanţilor fiind unul de tip hedonist: „îmi place“ sau „nu îmi place“.

Oenologi din România) Valoarea senzorială a vinului devine în acest caz elementul Există o percepţie a consu- determinant în decizia consumatorului român despre vin ca matorului. fiind un produs valoros ce Această valoare senzorială presupune informaţie şi ed- a vinului trebuie evaluată în ucaţie şi care beneficiază de primul rând de specialişti exun statut special în lumea perţi degustători prin concurcivilizată. suri de degustări, care apoi Această percepţie se bazează trebuie oferite consumatorilor pe anumite informaţii sporadice prin mecanisme moderne şi venite din media, precum şi inovative de comunicare, cum din foarte puţinele publicaţii ar fi de exemplu marketingul care abordează această temă. senzorial. Marketingul senDin această cauză există nevoia zorial este o abordare nouă, de a clarifica aceste valenţe in- care nu a mai fost definită până tuite de consumator printr-o în prezent, deşi valoarea sencercetare a valorii vinului ca şi zorială a fost utilizată ca mesaj în diferite acţiuni de promovare. cultură, aliment şi terapie.

Vinul, în momentul de faţă, Cercetarea pieţei şi transmitese consumă pentru valoarea rea informaţiei prin marketingul simbolică de băutură alcoolică, senzorial va presupune în priabordare care nu are cum să mul rând standardizarea unui valorifice calitatea vinului, efor- limbaj senzorial care va trebui tul producătorului şi raportul să apeleze la termeni diverşi şi calitate-preţ, afectând oferta accesibili din ştiinţe, cum ar fi de pe piaţă şi tendinţa lumii biochimia, fiziologia, biologia, civilizate spre care ne îndrep- oenologia etc, trecuţi în dometăm de promovare a calităţii şi niul sugestiei prin ştiinţele umane ale literaturii şi artei. autenticităţii.

Civilizaţia vinului reprezintă Studiat şi recunoscut, vinul ocupă un rol privilegiat în istoria o abordare modernă a consucivilizaţiilor, practic în toate mului de vin în cunoştinţă de domeniile vieţii omului: econo - cauză, care presupune informic, social, politic, religios, cul- maţii legate de valoarea cultutural, comercial etc. În ultimul rală ce ţin de istorie, literatură deceniu, lumea medicală şi nu şi artă, valoarea alimentară stunumai aceasta se preocupă de diată de ştiinţe ca biochimia, explicarea „paradoxului fran- biologia, nutriţia şi gastronomia, cez“, care a dat naştere la nu- iar valoarea terapeutică exprimeroase dezbateri şi noi orien- mată prin numeroase cercetări tări în privinţa consumului de şi experimente din medicina vin. S-a făcut o comparaţie între antică până în medicina modurata medie de viaţă a ameri- dernă. canilor (74 de ani) şi a franceLipsa de informare este o zilor (76,5 ani), aceştia din problemă majoră a acestui dourmă cu mai puţine probleme meniu în România, specialişti cardiace (cu 40%!), deşi fu- şi autodidacţi preluând informează mai mult, consumă mai maţii din diferite domenii ale multe grăsimi, fac mai puţin ştiinţelor care abordau vinul,

10 | romanian WINE art | decembrie 2009

fără să existe până în acest moment o abordare unitară care să fundamenteze o cultură a consumatorului de vin, existând o discrepanţă majoră între potenţialul de producţie vitivinicolă din România, excelând prin calitate şi diversitate, şi un consumator needucat şi neinformat.

There is a perception of the Romanian consumer regarding

wine as being a valuable product assuming information and education and having a special treatment in the civilized world.

This perception is supported by certain incomplete information given by the media, and affected by the low number of specialized magazines. Therefore, a more organized research of the wine value as culture, food product and therapy is mandatory, in order to clarify all the misty aspects in the world of wine.

www.artevino.ro

PNVV

Vin Sărbătorile!

Director general, Ovidiu GHEORGHE Specialist PR, Dan ILIE

Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) este o organizaţie care grupează cei mai importanţi producători, importatori şi exportatori de vin din România, precum şi societăţi comerciale din industria conexă, formând alături de Guvern şi sindicatele din ramură cadrul pentru parteneriatul social în sectorul vitivinicol.

Scopul asociaţiei este de a identifica şi promova sistematic şi unitar interesele profesionale specifice viticulturii şi industriei producătoare de vinuri din România PNVV ca asociaţie patronala reprezinta, susţine şi apăra interesele membrilor ei în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul de activitate, atât în plan naţional, cât şi international, potrivit propriilor statute şi în acord cu prevederile legii 356/2001. www.artevino.ro

Chiar şi în criza economică sărbătorile de iarnă rămân totuşi sărbători la români şi, ca în fiecare an, mâncărurile mai mult sau mai puţin tradiţionale trebuie „asortate“ cu o gamă de băuturi, din care vinul nu poate să lipsească. În general, în perioada sărbătorilor, vânzările la alimente şi băuturi cunosc o curbă ascendentă în graficul de vânzări, mai ales dacă ne referim la produsele specifice acestor perioade. Anul 2009 a fost unul excelent pentru vinul românesc, atât din punct de vedere calitativ, dar şi cantitativ, estimarea producţiei fiind undeva în jurul cifrei de 6 milioane de hectolitri. Luna decembrie reprezintă vârful vânzărilor pentru producătorii de vinuri, astfel că în perioada sărbătorilor de iarnă putem vorbi despre o creştere, în funcţie de vinul vândut, între 50% şi 100% faţă de o luna obişnuită. Evident, creşterea este mai mare la vinurile roşii, astfel că la producătorii mici se poate vorbi şi despre o creştere de până la 100% a vânzărilor, în timp ce creşterea vânzărilor de vin alb se situează între 30% şi 50%. În ceea ce priveşte preţurile, nu vom asista la o scumpire a vinurilor de sărbători, chiar mai mult, consumatorii vor putea să beneficieze de diverse promoţii.

Aceste creşteri ale vânzărilor se vor face simţite în special în rândul producătorilor de vin din România, dacă ţinem cont că vinul de import are o pondere relativ mică pe piaţa naţională, iar anul acesta importurile au scăzut considerabil raportat la anii precedenţi. În plus, consumatorul român este unul „tradiţionalist“, în sensul bun al cuvântului, preferă vinurile autohtone. Are şi de ce, considerăm noi, dacă ne gândim la medaliile obţinute în ultimii ani de vinurile româneşti în cadrul Concursurilor

Internaţionale din întreaga lume şi la aprecierile venite din partea specialiştilor. Calitate există şi se datorează investiţiilor masive realizate în viticultură şi vinificaţie, în special dupa anul 2000, fie că vorbim despre investiţii din fonduri private fie de accesări ale fondurilor europene (FEADR si FEGA) Mai rămâne să găsim soluţii pentru o promovare adecvată a vinului românesc şi în afara ţării, să realizăm un brand sectorial sub care vinul românesc să poată fi identificat şi de consumatorii străini.

Cifrele prezentate mai sus reflectă realitatea constantă a

ultimilor ani şi, în ciuda scăderii puterii de cumpărare, în ciuda instabilităţii existente la toate nivelurile, în ciuda unui pesimism generalizat, cu siguranţă sărbătorile de iarnă din 20092010 vor găsi românul bucurându-se, ca întotdeauna, de savoarea unui pahar cu vin. „La mulţi ani“ tuturor!

During winter holidays wine sales increases at a rate of 50 to 100%. The main beneficiary is the Romanian wine, which has seriously progressed during the last years, reflected in all the medals received at many international competitions.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 11

degustările A&V

Vinurile care ne vor reprezenta în lume au fost selecţionate la Arte&Vino

În stânga, Excelenţa sa ambasadorul Italiei, Mario Cospito. Jos, Ovidiu Gheorghe (dreapta), întreţinându-se cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe

12 | romanian WINE art | decembrie 2009

O adevărată selecţie de vinuri, solicitată de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a avut loc la Salonul de vinuri Arte&Vino, acţiune întreprinsă de către conducerea Ministerului în scopul reprezentării optime a României prin Ambasadele, Consulatele şi Corpurile Diplomatice din alte ţări.

Solicitarea a fost adresată Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), care a convocat producătorii şi a solicitat sprijinul ADAR-ului pentru efectuarea unei degustări, în vederea realizării acestei selecţii într-un mod cât mai corect şi echitabil.

Am avut onoarea de a fi gazdele acestei manifestări atât de importante şi, cu tot timpul extrem de scurt avut la dispoziţie pentru pregătire, cu ajutorul şi sprijinul ADAR-ului am reuşit să o transformăm într-o seară plăcută, prietenească, în care nu s-a simţit absolut deloc prezenţa „adversarului“ (a se citi: a producătorului rival).

Participanţii din partea MAEului, ai producătorilor, PNVVului, ADAR-ului, ai Corpurilor Diplomatice cât şi ai presei de vin au umplut până la refuz Salonul de vinuri Arte&Vino.

Într-o atmosferă destinsă, amicală, au fost rostite cuvinte de bun venit din partea domnului Victor Surdu, a domnului Ovidiu Gheorghe din partea PNVV şi a domnului Dan Boboc din partea ADAR. Au mulţumit şi au explicat necesitatea acestei selecţii reprezentanţii conducerii Direcţiei Generale MAE. Ambasadorul Italiei, domnul Mario Cospito, a avut un discurs foarte diplomatic, prin care a complimentat în general vitivinicultura românească spunând: „Abia după ce au revenit din Dacia, au început Romanii să facă vinul bun“, frază cu care a reuşit să-şi atragă un ropot de aplauze, dar şi să măgulească orgoliul fiecărui producător prezent.

Această selecţie nu s-a vrut şi nu a fost un concurs, o competiţie între producători, deoarece juriul nu a fost compus numai din degustători, somelieri sau specialişti în producerea vinului. A fost un juriu mixt, care a selectat vinurile din punctul de vedere al consumatorului : ăsta-mi place, ăsta nu, dar au fost analizate, chiar dacă mai superficial, culoarea, mirosul şi gustul vinu-

www.artevino.ro

rilor, după o fişă tip concurs redusă, pusă la dispoziţie de ADAR. Probele aduse de către producători au fost împărţite pe categorii de vinuri albe şi roşii, au fost numerotate ca la un concursul de vinuri şi servite „în orb“ celor două comisii constituite pe moment astfel : Pentru vinurile albe : 2 reprezentanţi ADAR, 1 reprezentant al presei de vin, 1 membru al MAE, 1 reprezentant al corpului diplomatic, cu alternarea juriului la fiecare 10 probe, in cazul in care se solicita acest lucru.

Excelenţa Sa domnul Ambasador al Italiei a fost cooptat la vinurile albe şi a susţinut cu brio 22 de probe.

Pentru vinurile roşii.

2 reprezentanţi ADAR, 1 reprezentant al corpului diplomatic (Excelenţa Sa Ambasadorul Franţei nu a putut veni şi a fost înlocuit cu doi reprezentanţi ai ambasadei care s-au prezentat alternativ la masa juriului), 1 reprezentant MAE şi un reprezentant al presei de vin.

Cele 61 (şaizecişiuna) de probe au fost ţinute la temperaturile necesare fiecărui fel de vin în parte, iar „fişele de jurizare“ au fost contabilizate regulamentar de ADAR. A fost o seară „grea“, dar credem noi foarte reuşită. Au fost selecţionate vinuri pentru a reprezenta România în lume şi, abia după aceea, le-au fost înmânate reprezentanţilor MAE ofertele de preţ, care au stat tot timpul în plicuri sigilate la domnul Ovidiu Gheorghe.

Vă prezentăm şi listele cu vinurile respective, albe şi roşii,

www.artevino.ro

aşa cum au fost ele clasificate de către comisiile de jurizare.

Toţi cei prezenţi au avut ocazia să le deguste în sala de degustare, după ce erau jurizate şi foile predate către contabilizare doamnei prof. dr. Arina Antoce.

Una peste alta, a fost o seară plăcută, aşa cum spuneam la început, destinsă şi plină de umor, cu tot efortul juriului de a finaliza în circa trei ore cele 31 albe şi, respectiv, 30 roşii.

Prof. univ. Dan Boboc , preşedintele ADAR, prezentând rezultatele

Romanian Ministry of Foreign Affairs has organized a wine tasting at Wine Salon "Arte & Vino, in order to select the wines which will represent our country abroad at Embassies, Consulates and Diplomatic Corps.

Printre participanţi, Otilia Chiriţă, Ion Dobronouţeanu, Ion Nămoloşanu, Petre Badea

Cuvântul de bun venit adresat de gazdă, conf. univ. dr. Victor Surdu

decembrie 2009 | romanian WINE art | 13

AFI Cotroceni s-a Lector unv. dr.

Cătălin GALAN Iată că la Bucureşti a avut loc inaugurarea unuia dintre cele mai mari Mall-uri din Europa (sau poate chiar cel mai mare).

Magazinele, cinematografele, supermarketul Real de la parter, patinoarul intern, cafenelele, restaurantele, barurile, fast-food-urile, locurile de joacă pentru copii şi alte spaţii de recreere au dus la formarea unui uriaş complex care a devenit nici mai mult nici mai puţin decât „un oraş într-un oraş“.

Deschiderile şi inaugurările s-au efectuat în mai multe reprize, pe sectoare, dar cea oficială, la care au fost prezenţi cei trei reprezentanţi ai societăţii constructoare AFI, a avut loc în data de 10.11.2009 la etajul superior.

La conferiţa de presă au participat dl. Israel Visel – Mall Manager, dl. Opher Linchevski – CEO AFI Europe şi dl. Reuven Havar – CEO AFI Europe-România La deschidere au participat peste 1000 de invitaţi. O adevărată mare de oameni care între orele 16.00 – 21.00 s-a perindat pe la standurile caterigului foarte bine realizat de către echipa de la Hotel Mariott.

Feluri de mâncare dintre cele mai diferite: aperitive, peşte, carne de pui, de miel, de vită cu diferite garnituri, salate pentru toate gusturile, foietaje dintre cele mai diferite, dulciuri,

fructe şi salate de fructe, cafea, băuturi răcoritoare, apă minerală, totul într-o organizare perfectă.

Sigur că nu putea să lipsească de la un asemenea dineu un vin spumant, dar şi un vin liniştit, roşu, oferit cu generozitate de producători.

Pentru vinul roşu, care a fost oferit cu generozitate şi s-a potrivit minunat cu mielul, oferta a venit de la Cramele Rotenberg, prezentat de către somelierul Marian Timofti, acompaniat de reprezentantul acestor crame, Dan Ionel.

A trebuit făcută o prezentare aproape individuală a podgoriei şi a vinului, deoarece pe cei peste 500 de invitaţi (care au devenit la dineu 1000) era practic imposibil să-i grupezi ca să poţi face o prezentare. Mai ales că bucatele care au apărut imediat a atras cea mai mare parte a audienţei. Sătui, cu palatul gurii „amăgit“ de spumantul de la intrare, spre final, acceptarea unei scurte prezentări, la un grup de 6-10 persoane o dată, a putut avea loc.

Vinul, deja recunoscut ca fiind cel mai bun Merlot din 2009, a fost apreciat, băut, nu degustat, iar la plecare fiecare a avut parte de o sacoşă cu acest minunat vin.

In Bucharest, it was inaugurated one of the largest Malls in Europe, AFI Cotroceni. The wine chosed for opening was Merlot Rotenberg, presented by the manufacturer's representative, Dan Ionel, and by Marian Timofti, sommelier.

eveniment

deschis cu Merlot Rotenberg

Invitaţie pe drumul bulgăresc al vinului ing. Lucia PIRVU expert degustător

În perioada 12-13 noiembrie 2009 am fost invitată, alături de alţi specialişti în domeniu, în Bulgaria, pentru vizitarea a doua crame.

Organizatori au fost firma PIM Ltd. din Haskovo, Bulgaria (producător de echipamente şi utilaje pentru industria alimentara, director general ing. Dimităr Nazarov) şi firma Valdo Invest SRL Bucureşti (distribuitorul pentru România al firmei PIM Ltd., director general Ştefania Măgureanu, director comercial Liviu Năstase). Cele doua crame vizitate au în proporţie de 90% utilaje produse şi furnizate de firma PIM Ltd., care a asigurat inclusiv montajul.

Invitaţii au fost Cotnari SA, Murfatlar SA, Vinex Murfatlar, Agroviticola Sâmbureşti, Mera Com Focşani, Arta Vinului Focşani, Vinvest, şi alţi specialişti din domeniu.

Desigur, din punct de vedere al investiţiei tehnice, am avut ce vedea la ambele crame, dar aş dori să subliniez în primul rând interesul gazdelor noastre pentru concepţia crama - punct turistic - sală de degustare.

Cele doua crame sunt făcute prin proiecte Sapard, dar poate mai important este faptul că au luat în calcul şi modalitatea de a vinde produ-

www.artevino.ro

sele, şi nu oricum, ci ca nişte profesionişti!

Crama Katarzyna La Katarzyna nota a fost data de eleganţă, rafinament, lucrări în creion în toată lungimea sălii cu cisterne de fermentare, amprenta unui pictor se regăsea prin expunerea butoaielor pictate, fie afară, în spaţiul verde, fie într-o altă sala micuţă de degustare, spaţiul alocat maturării vinului la butoaie te încânta prin multitudinea acestora şi expunerea tablourilor pictate, un asamblaj de arta, vin, civilizaţie. Cât despre sala mare, era ca la o recepţie cu ambasadori şi oameni de afaceri.

Cu siguranţă am fi dorit fie ca degustarea să se prelungească, fie ca masa oferită de gazde să nu se încheie, am avut senzaţia oficialului tratat cu maximum de atenţie întrun protocol de gradul zero!

Continuare în pagina 18

Katarzyna Crama Katarzyna este proprietatea grupului francez Belvedere SA, grup care din anul 2001 a investit în industria de vinificaţie din Bulgaria peste 24 milioane euro.

Katarzyna Estate este localizata în sud-estul Bulgariei, la graniţa cu Grecia, şi este situată într-o zona cu climat temperat continental cu influenţe mediteraneene, caracterizat prin veri foarte călduroase şi ierni blânde. În acest moment dispune de peste 400 ha de viţă de vie, soiurile fiind Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Syrah, Mavrud, Chardonnay, Sauvignon Blanc.

Procesul tehnologic din cramă se caracterizează printr-o riguroasă selecţie a strugurilor pe linii de sortare manuală şi printr-un flux tehnologic bazat pe cădere gravitaţională.

Brandurile cramei sunt: Twins, Halla, Mezzek, Tcherga.

Crama a fost realizata prin proiect SAPARD.

www.artevino.ro

Continuare din pagina 17

Crama Starosel Urmând program strict al organizatorilor, am înaintat spre a doua destinaţie, Hotel-Restaurant-Crama Starosel.

Aceasta destinaţie a făcut contrast cu primul obiectiv, am intrat într-un hotel-restaurant în stil rustic de o frumuseţe, arhitectură, omogenitate gândite până la cel mai mic amănunt. Am fost întâmpinaţi cu program folcloric tradiţional, am degustat vinuri pe care le-am asortat cu preparatele bucătăriei bulgăreşti.

A doua zi programul a inclus vizita cramei şi degustarea vinurilor. O sala originala, coloane şi tablouri impunătoare, cu mese şi bănci ce te trimiteau în altă epocă, aş spune, ţi se tăia respiraţia! Înainte ca vinurile sa fie prezentate spre degustare, am asistat la un program artistic, câteva perechi de dansatori au închinat dansuri, Soarelui, Cerului, Pământului, Zeului Vinului şi, cu siguranţă, noua, delegaţiei din România. Fie am fost în Grecia Antică, fie a fost un vis!

A fost senzaţional pentru cine a dorit să se lase prins în mrejele dansurilor; am plecat din realitate, am fost pe alte tărâmuri, dar ne-am trezit, pentru că o zeiţă tânără, cu un păr lung şi blond, a dat startul degustării vinurilor, pe care a încercat să o stimuleze prin comentarii, să o facă interactivă, să marcheze momentul. Şi, ca să fie totul la superlativ, am servit prânzul la Restaurantul Rustic, cu preparate bulgăreşti şi o meticulozitate în decorul produselor. Am rămas sincer impresionată. Nu mi-aş fi închipuit cât suflet şi artă au pus pe acea farfurie, când a fost servită. La fel de impresionant a fost şi magazinul pentru turişti, la fel de rustic, care te provoacă să cumperi măcar o sticla de vin, dar şi obiecte tradiţionale.

La revedere!

Tristeţea a venit când a venit momentul să plecăm. Desigur, am fi dorit ca minivacanţa să nu se sfârşească, să o luam de la început! Din păcate, a trebuit sa ne trezim la realitate, să mulţumim dir. gen. ing. Dimităr Nazarov, dir. gen. Ştefania Măgureanu, dir. comercial Liviu Năstase şi întregii echipe, care ne-au invitat pentru doar două

www.artevino.ro

Directorul general al firmei PIM ltd., ing. Dimităr Nazarov

Starosel Crama este situată în regiunea Plovdiv, întro zonă cunoscută pentru descoperiri arheologice din perioada tracică, legate inclusiv de cultura vinului. Capacitatea de prelucrare este de 1500-2000 t struguri/campanie.

Crama Starosel este realizata prin programul Sapard şi este integrata într-un complex cu reale valenţe turistice.

Complexul cuprinde un hotel în stil rustic, cu o capacitate de 50 locuri, restaurant, centru spa, sala de degustare.

Vinurile produse: Chardonnay, Muscat, Syrah, Katarzyna, Contemplations.

zile, iar noi ne-am simţit ca după cinci zile de concediu!

Acest frumos vis l-aş dori repetat la cât mai multe crame în România; aş dori ca acestea să atragă cât mai mulţi vizitatori, pentru că ar fi în slujba vinului, obiceiurilor şi a faimei ţării!

A group of wine professionals were invited in Bulgaria to visit two wine cellars and see the spot progress in the Bulgarian industry expert; they were also informed about the cooperation between them and tourism issues.

www.artevino.ro

degustările A&V

Calitatea vinurilor din Slovenia, demonstrată cu brio de Santomas Proba nr. 1 – Malvazija 2008 Repere tehnologice: l vinul provine în proporţie

Lector univ. dr.

Cătălin GALAN

Firma Monteko România, unic importator şi distribuitor al vinurilor Santomas, a organizat, în colaborare cu societatea Arte&Vino, o degustare/prezentare a cinci vinuri ale acestui producător sloven.

Evenimentul a avut loc joi, 26 noiembrie, la Salonul de vinuri A&V, situat la parterul complexului „Carol Park Residence“ din b-dul Mărăşeşti, nr. 2B, sector 4, Bucureşti.

Printre invitaţi s-a numărat şi Excelenţa Sa Marcel Koprol, Ministru Plenipotenţiar, Însărcinat cu Afaceri al Republicii Slovenia, împreună cu soţia. De asemenea, a fost prezent Ludvik Nazarij Glavina, producătorul vinurilor Santomas, împreună cu soţia.

Domnul Glavina, un excelent vorbitor de limbă română, a ţinut să-şi prezinte personal vinurile prietenilor din România.

La eveniment au mai participat şi degustător Lucia Pîrvu, cercetător dr. ing. Constantin Croitoru, lector univ. dr.

Cătălin Galan, ziarişti, oameni de afaceri sloveni şi români, simpli consumatori.

de 100% din soiul sloven Malvazija istriana; l conţinut în alcool: 13,5% vol.; l zahăr rezidual: 2,8 g/l; l aciditate: 5,2 g/l acid tartric; l potenţial de învechire recomandat: 3 ani; l randament: 60 hl/ha.

Strugurii perfect sănătoşi au fost lăsaţi la macerat timp de 24 ore la temperatura de +10°C. Primul must scurs liber s-a trecut în cisterne curate din inox. Apoi vinul a fermentat la temperaturi scăzute. În a doua etapă de fermentare, circa 15% din vin a fost pus în baricuri noi franţuzeşti şi lăsat la odihnă timp de 9 luni pe drojdie fină („sur lie“). Prin batonare regulată (sedimentele constând în principal din drojdii moarte) s-a obţinut un gust plin, în timp ce baricul a intensificat complexitatea mirosului şi gustului. În final, s-au amestecat vin de baric cu vin din rezervoarele de inox, într-o proporţie optimă.

Descrierea producătorului: Culoare gălbui deschis, cu tonuri verzui ce ne amintesc de verdele crud al lăstarilor tineri. Aroma aminteşte de un coş de fructe exotice: ananas, fructul pasiunii, vanilie, piersică.

Miros de flori de salcâm şi o idee de curry picant. După 4050 secunde de contact cu aerul în pahar se simt arome de citrice şi chiar puţină mentă.

Gustativ, vinul este dominat de senzaţia de plinătate şi prospeţime. Alcoolul şi prospeţimea sunt bine echilibrate, vinul având complexitate şi tinereţe. În post-gust se simte o combinaţie interesantă, uşor picantă, la limita dintre citrice şi mentă.

Opiniile invitaţilor: C. Croitoru – „Prospeţimea este medie, nefiind susţinută

20 | romanian WINE art | decembrie 2009

suficient de aciditate. Totuşi enologul francez Claude Gros merită felicitări pentru ceea ce a realizat dintr-un soi modest.

Se simt arome de piersică, pepene galben, grapefruit. Are fructozitate şi ceva echilibru gustativ, ceea ce face să se încadreze la categoria vinurilor nepretenţioase, dar totuşi bune.“ C. Zidurean – „Nu este un vin modern, dar este bine rotunjit. Este un vin care nu ţinteşte la medalii, dar care merită băut cu prietenii…“ Lucia Pîrvu – „Prin simpla sa prezenţă, acest vin este un ambasador al producătorilor sloveni.“

Proba nr. 2 – Refosco 2007 Repere tehnologice: l vinul provine în proporţie

de 100% din soiul sloven Refosco, denumit şi „regele întunecat“ (Re di Fosco); l conţinut în alcool: 13,5% vol.;- zahăr rezidual: 2,8 g/l;- aciditate: 6,6 g/l acid tartric;- potenţial de învechire recomandat: 5 ani; l randament: 60 hl/ha.

Strugurii culeşi manual la maturitatea deplină au fost selectaţi suplimentar pentru îndepărtarea oricăror părţi verzi.

Apoi au fost lăsaţi la fermentat în roto-tancuri de inox cu controlul temperaturii, durata macerării-fermentării fiind de 3-4 zile. După fermentarea alcoolică a urmat maturarea în cisterne de inox cu temperatură controlată.

Descrierea producătorului: Culoare roşu rubinie cu nuanţe violete. Buchet complex şi intens. Predomină aromele de fructe de pădure, mai ales mure, dar şi afine. În profunzime îşi face simţită prezenţa „o adiere“ de zmeură şi piersică.

Gust extrem de elegant şi rafinat, cu tanini fini, delicaţi şi bine echilibraţi. Gust de zmeură şi gem de agrişe roşii. Postgust lung şi fructuos, de o eleganţă uluitoare.

Mulţumesc organizatorilor pentru această seară deosebită. Sper că această întâlnire la un pahar de vin să fie doar începutul unei strânse colaborări între vinurile româneşti şi vinurile slovene. Eu am în pivniţă multe vinuri româneşti şi aş dori ca şi dumneavoastră să cumpăraţi şi să consumaţi cu plăcere vinuri slovene.

Excelenţa Sa Marcel Koprol, ministru plenipotenţiar, Însărcinat cu afaceri al Republicii Slovenia

Opiniile invitaţilor: C. Croitoru – „Aroma este interesantă, specifică soiului, bine individualizată, cu un caracter olfactiv de neconfundat.

O combinaţie aromatică specială de mure, afine, dar şi piersică. Gustativ are o fineţe aparte, astringenţa fiind bine proporţionată. Ca şi critic mă declar învins. Este un vin superb.“ C. Zidurean – „Un vin frumos care cu siguranţă va evolua în timp, aciditatea ridicată asigurându-i această perspectivă.“ Excelenţa Sa Marcel Koprol – „În Slovenia, vinurile roşii Continuare în pagina 22

www.artevino.ro

De la stânga la dreapta: dr. ing. Constantin Croitoru, Excelenţa Sa Marcel Koprol, Ministru Plenipotenţiar Însărcinat cu Afaceri al Republicii Slovenia, Ludvik Nazarij Glavina, producătorul vinurilor Santomas şi Eugenia Dumitru, directorul Monteko România www.artevino.ro

decembrie 2009 | romanian WINE art | 21

Domnul Ludvik Nazarij Glavina un excelent vorbitor de limbă română, a ţinut să-şi prezinte personal vinurile prietenilor din România Continuare din pagina 20

seci sunt la mare căutare. Acest Refosco este unul din cele mai bune vinuri slovene din acest soi. Ambasada Sloveniei de la Bucureşti este un fidel consumator al acestui vin. Îl recomand cu căldură tuturor românilor băutori de vinuri roşii seci care vor să experimenteze ceva nou.“

Proba nr. 3 – Mezzo Forte 2006

este fermentat şi maturat 18 luni în butoaie mari de stejar.

Filtrare înainte de îmbuteliere.

Descrierea producătorului:

din 60% Refosco + 30% Merlot + 10% Cabernet; l conţinut în alcool: 14% vol.; l zahăr rezidual: 3 g /l; l aciditate: 6,8 g/l acid tartric; l potenţial de învechire recomandat: 3 - 5 ani; l randament: 40 hl/ha.

Recoltarea se face manual, cu selecţie suplimentară la masa de sortare. Apoi vinul

de robuste, adaosul de dioxid de sulf este minim. Vin îmbuteliat fără filtrare prealabilă, fapt ce impune decantarea acestuia.

Repere tehnologice: Culoare roşu rubinie, cu nuanţe albăstrui. Aromă extrem de complexă de cafea braziliană, cacao, zmeură, căpşuni şi uşoare amprente eterice de boabe de ienupăr. Vin cu o corpolenţă medie, proaspăt şi elegant, ce îşi dezvăluie treptat secretele pe măsură ce este aerat. Postgust lung, catifelat, fructat.

Repere tehnologice: l vinul este un cupaj obţinut

Proba nr. 4 – Refosco Antonius Sergase 2004 l vinul provine în proporţie

de 100% din soiul sloven Refosco; l conţinut în alcool: 14% vol.; l zahăr rezidual: 2,3 g/l; l aciditate: 6,2 g/l acid tartric; l potenţial de învechire recomandat: 15 ani; l randament: 40 hl/ha.

Opiniile invitaţilor: Lucia Pîrvu – „Un vin cu personalitate. Baricul îi conferă un surplus de eleganţă şi rafinament“ C. Croitoru – „Deşi tipicitatea de soi se diminuează substanţial, pe ansamblu vinul împrumută ceva din eleganţa şi nobleţea vinurilor franţuzeşti.“ C. Zidurean – „Prin cupajare, soiul şi-a îmbunătăţit performanţele. S-a înnobilat…“

22 | romanian WINE art | decembrie 2009

Strugurii atent selecţionaţi din podgoria cea mai bună au fermentat la temperatura de +25-28°C. După fermentare a urmat o macerare prelungită pe boştină timp de circa 30 de zile. Vinul astfel obţinut a fost scurs fără presare şi transferat în baricuri noi din stejar franţuzesc, unde a fost lăsat la maturat timp de 24 de luni. În acest interval de timp s-a finalizat fermentaţia malolactică.

Datorită structurii sale deosebit

Descrierea producătorului: Culoare roşu rubiniu închis.

Aromă complexă de mure şi zmeură. Pe fundal se simt uşoare nuanţe aromatice de piper negru, vanilie şi cafea braziliană. Vinul este corpolent, robust, cu o bună armonie între alcool, aciditate şi taninozitate. Gustativ este o încântare la limita dintre ciocolată amară, alune prăjite şi cafea. Postgust consistent, prelung, cu tanini fini ce catifelează palatinul.

Opiniile invitaţilor: Lucia Pîrvu – „Un vin deosebit de complex şi remarcabil ca ansamblu gustativ. Putem spune că este un vin de 92 de puncte Parker din 100 posibile.

Pentru mine este UN VIN TOTAL.“ C. Croitoru – „Acest vin realizează o simbioză excelentă

www.artevino.ro

Toţi cei prezenţi au căzut de acord asupra calităţii deosebite a vinurilor din Slovenia, iar seara a fost declarată una extrem de reuşită între taninuri-condimentefructozitate. Este un vin rotund, sofisticat, plin, chiar deplin…

Deşi a stat la baric nou de stejar timp de 24 luni, caracterul olfactiv este foarte agreabil.

Este ca o femeie perfectă: provocatoare şi plină de mister.“

Proba nr. 5 – Grande Cuvee Certeze 2004 Repere tehnologice: l vinul provine în proporţie

de 100% din soiul sloven Refosco; l conţinut în alcool: 14% vol.; l zahăr rezidual: 2,7 g/l; l aciditate: 6 g/l acid tartric; l potenţial de învechire recomandat: 20 de ani; l randament: 30 hl/ha.

Anul 2004 a fost neobişnuit în regiunea Istria slovenă, cu precipitaţii pe timpul verii mai bogate decât de obicei. Deşi condiţiile meteorologice nu au

www.artevino.ro

fost tocmai favorabile pentru maturarea deplină a soiurilor roşii, totuşi acest vin este unul de excepţie. Acest vin este dovada că este posibil - cu un efort considerabil şi cu o reducere drastică a cantităţii - să se obţină un vin mare chiar şi într-un an mai slab.

Mustul din strugurii celor mai bune vii a fost lăsat la fermentat pe boştină la temperaturi cuprinse între +2528°C. După fermentaţie a urmat macerarea prelungită, care a durat aproximativ 30 de zile.

La sfârşitul macerării vinul a fost trecut în baricuri noi de stejar franţuzesc (baric Burgundia) şi păstrat 24 de luni. În timpul maturării în baricuri s-a produs dezacidifierea biologică a acestuia. Adaosul de dioxid de sulf este minim datorită structurii robuste a vinului. După maturarea completă în baricuri au fost selectate cele mai bune loturi pentru Grande Cuvee 2004 - Certeže. Vinul a fost îmbuteliat fără filtrare prealabilă, ceea ce impune decantarea acestuia.

Descrierea producătorului: Culoare roşu rubiniu cu reflexe violacee. Aromă intensă de fructe proaspete: coacăze negre, prune, afine, piersici.

Introdus în gură aroma virează spre ciocolată şi cafea espresso.

Vinul are sprinteneală şi prospeţime, alături de o robusteţe şi o plinătatea extraordinară.

Armonie completă între taninuri şi fructe, proaspăt şi în acelaşi timp mătăsos şi catifelat pe cerul gurii. Un vin cu adevărat complet la care aromele de cafea şi cacao sunt amestecate cu coacăze negre, prune şi chiar un uşor iz de friptură la cuptor.

baric, dar acesta dispare destul de rapid. Deşi este un vin din 2004, încă nu a atins potenţialul maxim.“ C. Zidurean – „Întotdeauna mai binele e duşmanul binelui.

Personal consider că proba precedentă a fost cu adevărat un vin de înaltă clasă, situânduse peste proba aceasta. Dar şi acest vin este special în felul său.“ Lucia Pîrvu – „Este un vin nuanţat, evoluat, bine echilibrat.

Un vin care va mai urca în anii următori deoarece are încă potenţial.“

Opiniile invitaţilor: Ludvik Glavina – „Deşi 2004 nu a fost un an tocmai favorabil viticultorilor sloveni, totuşi acest vin a reuşit să evolueze foarte bine. Secretul? Culesul selectiv, dublat de o normare drastică a producţiei care a mers şi până la 1 kg de struguri pe butuc.“ C. Croitoru – „La primul nas are un caracter mai agresiv de

The Wine Salon "Arte & Vino" held a wine tasting with the Slovenian manufacturer Santomas; at this event attended the Plenipotentiary Minister of Affaires of the Republic of Slovenia.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 23

degustările A&V

Vinuri de Formula 1 Degustare pondere Castorani Jarno Trulli Lector univ. dr.

Cătălin GALAN

Este deja un obicei şi spun: „să le ţină Dumnezeu obiceiul“ la cei de la Arte & Vino care au început să facă aceste minunate degustări, fără de care nu am fi aflat de multe din vinurile străine.

Soiuri nemaiauzite, ca bombino, falanghina, lagrein, albanello, carricante, catarratto, malvasia, zibibbo, caddiu, bovale, girò, dar câte şi câte altele, care ne-au încântat, mai mult sau mai puţin, palatele gurilor noastre neobişnuite cu asemenea soiuri.

Unele le-am luat drept defecte dar, degustând mai multe vinuri din acelaşi fel de struguri, de pe teritorii diverse, ne-am dat seama că este o tipicitate a soiului respectiv, lucru care ne-a făcut să apreciem altfel vinurile respective.

Iar la ultima degustare am avut plăcerea să avem în faţa noastră vinurile făcute de tatăl marelui pilot de Formula 1, Jarno Trulli.

Soiul predominant pe care-l cultivă cei de la Podere Castorani (aşa se cheamă azienda lor) este Trebbiano D’Abruzzo.

Terenurile lor se află pe dealuri diferite şi chiar în regiuni diferite, de aceea şi vinificarea are loc în moduri diferite. Fiul, Jarno Trulli, iubeşte foarte mult Amaronne della Valpolicella, numai că legislaţia italiană nu permite vinificarea acestui vin decât în provincia unde a obţinut DOCG-ul. Ce faci atunci ca tată care-ţi iubeşti fiul şi ai dori să bea vinul produs de tine? Greu de luat o decizie.

Dar în final, tatăl lui Jarno a găsit o soluţie de compromis.

A cules strugurii de pe jumătate de hectar şi i-a vinificat normal. A lasat la stafidit pe butuc cealaltă jumătate de hectar, vinificând la fel ca podgorenii din Valpolicella, după care a realizat un blend pe care, degustându-l, fiul l-a „botezat“ cu numele lui: Jarno. Şi de atunci îl consumă cu mare plăcere.

Degustând vinurile propuse, a căror descriere o fac în continuare, ne-am dat seama de tipicitatea stranie a acestui soi.

Mă refer la vinurile roşii.

Marea frumuseţe a acestei degustări a fost faptul că majoritatea vinurilor erau vinificate din acest Trebbiano D’Abruzzo, soi care, în funcţie de dealuri, de expunere şi, bineînţeles de vinificare, are „expresii“ care variază, parcăţi vorbeşte în limbi diferite, dar menţine foarte bine tipicitatea soiului. A fost o seară minunată, o seară în care am avut ocazia să degustăm ceea ce consumă un mare campion şi asta, aşa cum spuneam la început, datorită celor de la Salonul de vinuri Arte&Vino şi, în special, somelierui Marian Timofti, care de fiecare dată ne pune la grea încercare, punându-ne în imposibilitatea de a-i refuza „convocările“. Încă nu am „opus“ nici o rezistenţă şi nici nu ştiu cine ar face aşa ceva. Sunt invitaţii la vinuri cu care nu ştii dacă mai ai şansă de a te mai întâlni a doua oară. Aşa că am profitat din plin de prima ocazie oferită, şi nici nu am regretat nimic.

Iată şi vinurile degustate.

Albe, rose şi roşii din acelaşi soi. Sună incitant nu? Citiţi.

The Wine Salon "Arte & Vino" held a wine tasting with the Italian manufacturer "Podere Castorani”, a wine cellar run by the father of the Italian pilot of Formula 1, Jarno Trulli.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 25

Coste delle Plaie 2008 – D.O.C.

Coste delle Plaie 2008 – D.O.C.

Coste delle Plaie 2006 – D.O.C.

Vin alb cu o tărie alcoolică de 13,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Trebbiano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare galben-strălucitoare, mai intensă decât la primul.

Aromă neutrală, tipică soiului. Gust echilibrat, poate prea echilibrat după unele opinii, ceea ce îi dă o tentă plată. Postgust amărui, greoi, dar nederanjant.

Caracterizarea enologului: Un vin ce se înscrie în tipicul soiului. Deşi nu excelează gustativ, cele 13,0% alcool îl susțin suficient pentru a fi prietenos.

Vin rose cu o tărie alcoolică de 13,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Montepulciano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare asemănătoare cu a primului rose, dar cu reflexe orange ceva mai intense. Aromă ceva mai amplă, cu tentă erbacee. Gust echilibrat, domol, catifelat, deloc astringent, dar care pe ansamblu îți creează o senzație plăcută de prospețime. Postgust ceva mai greu, cu amprentă alcoolică, dar nu neapărat nederanjantă.

Caracterizarea enologului: Un rose tânăr nespectaculos, dar care merită banii.

Vin roșu sec cu o tărie alcoolică de 14,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Montepulciano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare oarecum asemănătoare cu a celui dinaintea sa, dar cu mai puține reflexe violacee. Aromă fină, pregnantă, de baric. Gust interesant, destul de echilibrat pentru un vin cu o tărie alcoolică de 14,0%. Postgust excelent, catifelat, fin, ce îți îmbracă gura.

Caracterizarea enologului: Un vin corpolent, greu, incisiv, aşa cum îi stă bine unui vin roşu baricat, cu amprente de cireşe amare, vişine, poate chiar mure.

26 | romanian WINE art | decembrie 2009

www.artevino.ro

Majolica 2008 – D.O.C.

Majolica 2008 – D.O.C.

Majolica 2008 – D.O.C.

Vin alb cu o tărie alcoolică de 12,5%, obținut în proporție de 100% din soiul Trebbiano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare alb-gălbuie, strălucitoare. Aromă neutrală, nu foarte impresionantă, uşor minerală (alcalină).

Gust intens, crud, de vin tânăr, cu uşoară tentă erbacee, ce te duce cu gândul la prospețimea şi savoarea strugurilor în pârg. Fermentația malolactică pe boştină îi imprimă o amprentă neaşteptată, de smântână cremoasă. Postgust uşor dulceag, uşor alcoolic.

Caracterizarea enologului: Un vin lejer, simplu, nepretențios.

Vin rose cu o tărie alcoolică de 13,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Montepulciano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare zmeurală, prea intensă pentru un rose standard. Aromă discretă, neimpresionantă. Gust echilibrat, lejer, dar nu foarte „sprițar“, fără o prospețime elocventă. În ciuda celor 13,0% alcool, impresionante pentru un rose, postgustul este apos.

Caracterizarea enologului: Un vin care nu impresionează gustativ în mod deosebit, dar cu un raport calitate-preț excelent.

Vin roșu sec cu o tărie alcoolică de 13,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Montepulciano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoarea este impecabilă: roşu intens, opacă, tinctorială, cu străluciri violacee. Aroma este intensă, primară, de burbe proaspete şi vin nefiltrat, chiar deranjantă la primul nas. După 20-30 de secunde vinul se deschide virând spre aroma specifică fermentației malolactice. Gust echilibrat, catifelat, poate prea apos pentru un vin cu o asemenea intensitate coloristică. Alcoolul nu urcă gustativ dar nici nu se lasă neglijat.

Caracterizarea enologului: Un vin tânăr rotund şi blând, ce se detaşează de taninozitatea şi astringența vinurilor de Bordeaux.

www.artevino.ro

decembrie 2009 | romanian WINE art | 27

AMORINO 2005 – D.O.C.

Vin roșu sec cu o tărie alcoolică de 13,5%, obținut în proporție de 100% din soiul Montepulciano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare rubinie, intensă, cu reflexe

orange. Aromă complexă, animalică, de piele udă. Pentru neinițiați poate părea brutală, greoaie şi chiar uşor dezagreabilă. Deşi baricul îşi face simțită prezența, nu este aşa de intens ca la proba precedentă. Gustativ impresionează prin brutalitatea sa. Deşi taninos şi astringent, nu te agresează şi nu te zgârie pe cerul gurii.

Caracterizarea enologului: Un vin aspru, greu, făcut să te urce la cer.

28 | romanian WINE art | decembrie 2009

AMORINO 2008 – I.G.T. Vin alb cu o tărie alcoolică de 13,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Peccorino.

Repere enologice: Culoare galben-strălucitoare, cu reflexe verzui, mai intensă decât la celelalte probe. Aromă proprie plăcută, suavă, inconfundabilă, la limita dintre flori de cais şi mere verzi. Gust echili-

brat, cu un uşor atac gustativ la început, dar ponderat în postgust. Alcoolul îşi face simțită prezența, dar fără a agresa degustătorul. Surprinde amprenta untoasă din postgust ce îi conferă vinului rotunjime, catifelare şi consistență gustativă.

Caracterizarea enologului: Pentru un vin tânăr este deosebit de interesant, foarte complex, greu de descris, ce merită încercat mai ales că îşi merită cu prisosință prețul.

www.artevino.ro

degustarile A&V JARNO 2007 – I.G.T. Cupaj alb cu o tărie alcoolică de 13,5%, obținut din soiurile Trebbiano D’Abruzzo (70%), Malvasia (20%) şi Cococciola (10%).

Repere enologice: Culoare galben intens cu reflexe orange. O culoare impresionantă, încărcată, „nobilă“, ce te face să-l bei din priviri. Aromă neutrală, neimpresionantă. Gust echilibrat cu tentă uşor dulceagă, de fructe exotice, stafide proaspete şi alte mirodenii.

Uşoară tentă de lemn. Postgustul amărui caracteristic soiului Trebbiano dispare complet.

Caracterizarea enologului: Un vin complet, cu strălucire de aur şi la propriu şi la figurat.

JARNO 2005 – I.G.T. Vin roșu sec cu o tărie alcoolică de 14,5%, obținut în proporție de 100% din soiul Montepulciano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare roşie intensă, cu reflexe rubinii-violacee.

Aromă pregnantă, intensă, cu tentă iodată, chiar grea la primul nas. După 30-40 de secunde vinul se deschide aroma devenind ceva mai delicată, oarecum asemănătoare cu izul de gălbenuş proaspăt fiert. Gust echilibrat, cu tentă astringentă, taninoasă, aşa cum îi stă bine

unui vin roşu. Postgust amărui, taninos, dar neagresiv.

Caracterizarea enologului: Un vin cu standarde înalte, complet, pe care îl descifrezi cu greu.

Un vin dedicat oamenilor cu caractere puternice, aşa cum sunt cei de la Formula 1!

PODERE CASTORANI 2006 – D.O.C. PODERE CASTORANI 2003 – D.O.C. Vin roșu sec cu o tărie alcoolică de 13,5%, obținut în proporție de 100% din soiul Montepulciano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare impecabilă, roşu in-

www.artevino.ro

tens, opacă, tinctorială, cu străluciri violacee, asemănătoare cu a vinurilor de Bordeaux. Aromă delicată de coacăze negre, mure şi chiar smochine.

Baricul îşi face simțită prezența într-un mod discret încă de la primul nas.

Gustativ este un vin aristocratic, excelent echilibrat, catifelat, cu ampren-

te de lemn dulce. Postgustul este impecabil, prelung, neastringent, cu o tentă de cafea amară ce îți îmbracă gura.

Caracterizarea enologului: Un vin de aur, asemănător prin personalitate cu un intelectual modern de origini aristocratice. Raportul calitatepreț este fabulos.

Vin alb cu o tărie alcoolică de 13,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Trebbiano D’Abruzzo.

Repere enologice: Culoare galbenstrălucitoare cu reflexe aurii. Aromă fină, discretă, uşor vegetală, dar neagresivă. Gust „mediteranean“, la limita dintre echilibrat şi astringent, cu amprentă de baric. Postgust uşor taninos şi chiar amar, menținându-se totuşi în limita impusă de caracterul soiului.

Caracterizarea enologului: Un vin rotund, catifelat, amplu.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 29

eveniment Floare de toamnă

Beaujolais-ul Românesc de la Vinarte s-a lansat la Arte &Vino

Sus, în picioare: Constantin Croitoru, Viorel Stoian, Nicolae Ştefan şi Victor Surdu Jos: Mihai Sânpetru şi Viorel Stoian, în timpul degustării

Nou, novello, beaujolais. Iată trei denumiri care înseamnă acelaşi lucru: vin nou. Vinul produs în anul de recoltă, dar cu mult înainte de sfârşitul anului. Acest lucru este o tradiţie în occident şi aşa a fost şi la noi, dar în timp s-a transformat în consumarea mustului sau a tulburelului cu pastramă de oaie.

Iată însă că, de câţiva ani, un adevărat cavaler al vinului, Excelenţa Sa Domnul Sergio Faleschini, cunoscutul producător de la Vinarte, cu cele trei podgorii etalon pentru România, încearcă să ne întoarcă la acest frumos moment culminant al viticulturii de pretutindeni : vinul nou. Domnia Sa a decis ca ediţia cu numărul V a acestui festival al vinului nou să se desfăşoare la Salonul de Vinuri al S.C. Arte & Vino, pentru a da un plus de profesionalism acestei frumoase tradiţii. Primul vin adevărat al anului respectiv. O avanpremieră absolută a oricărei ţări, legată de producţia şi vinul anului respectiv.

Aşa cum ştim, nu toţi producătorii pot realiza acest vin, pentru care trebuie să ai o „îndemânare“ mai specială. Obţinut printr-o macerare carbonică (nu toţi producătorii au reuşit până acum să obţină un asemenea vin şi nici nu este uşor sau la îndemâna oricui), vinul nou în alte ţări poate fi pus în vânzare doar după miezul nopţii de 5 noiembrie al anului de producţie. Şi dacă acum 20 de ani, când a luat naştere această iniţiativă, se putea degusta doar în restaurante, acum acest lucru este posibil oriunde se organizează un eveniment.

Am avut onoarea ca, în acest an, să fim aleşi de către Vinarte noi cei de la Arte&Vino. Un mic paradox: un producător „italo-român“ cu numele podgoriei românesc, a ales un român şi asociatul său italienizat, care au numele vinotecii italian.

Ca în fiecare an, desfăşurarea acestui eveniment a avut loc în ziua de 14 Noiembrie. O zi însorită şi călduroasă a atras mulţi invitaţi, trecători, pasionaţi de vin, dar şi foarte multe per-

www.artevino.ro

sonalităţi de elită din România: oameni politici, artişti, profesori univesitari, academicieni, ziarişti, care s-au bucurat împreună de noua recoltă şi de vinul nou oferit cu generozitate de către producător, dar şi de ambianţa primitoare a salonului de vinuri.

Pregătirea şi meritele acestui reuşit eveniment revine în mare parte producătorului, dl .Sergio Faleschini, şi echipei sale, dar şi primitoarelor gazde de la Arte&Vino, dl. Victor Surdu şi somelierul Marian Timofti.

Timpul, care cu generozitate ne-a oferit o zi de neuitat, a fost cel care ne-a înlesnit desfăşurarea acestui eveniment atât afară, cât şi în interiorul, devenit neîncăpător, al salonului de vinuri. „Floarea de toamnă“, noul vin al anului produs de Vinarte, a demonstrat încă o dată potenţialul acestei podgorii, calitatea producţiei de struguri şi priceperea oenologului. Un vin care deşi nou, „forţat“ să devină vin, a arătat destulă vivacitate, corpolenţă, extract şi, nu în ultimul rând, plăcerea de a putea fi degustat. Cât despre numele pe care l-au ales specialiştii companiei Vinarte pentru acest vin, el spune de la sine ceva: numai anumite flori înfloresc toamna, iar vinul nou este una dintre aceste flori.

The Wine Salon "Arte & Vino" held the traditional launch of the new wine "Autumn Flower", the first wine in 2009 of Vinarte, the producer.

www.artevino.ro

Participanţi Lista persoanelor care au participat alături de noi la acest frumos eveniment este mult mai lungă decât ceea ce vă vom prezenta noi, cu scuzele de rigoare către cei care nu se vor regăsi, dar eram mulţi, a fost frumos şi nimeni nu s-a gândit să noteze numele tuturor. Dar au fost mulţi. Prieteni, personalităţi marcante ale vieţii publice româneşti, iubitori de vin, trecători, care, la un loc, s-au bucurat de vinul cel nou.

Iată o parte dintre aceştia : Acad. prof. dr. doc. Nicolae Ştefan, Prof. dr. doc. Viorel Stoian, Prof. dr. Constantin Croitoru, Secretar de stat V. Antoniu, Prof dr. Victor Purcarea, Prof. Victor Crăciun, maestrul Mircea Albulescu, Ing. Lucia Pârvu, pictorul Eugen Vasile (cu o frumoasa expoziţie de artă), Prof. Univ. Dr. Leonard MehedinţiSandru, Conf. Univ. Dr. Aurelian Oprea, Prof.

Univ. Dr. Florin Scrieciu, Lector Univ. Ing. Dr. Cătălin Galan, Dr. Radu Alex Slobodeanu, prof. Constantin Dumitru (Top Bussines), ziarişti, tv (Pro TV), presa de vin, oameni de afaceri etc.

Sus, stânga: Mircea Albulescu, descoperind încântat numărul trecut al revistei noastre; Sus: Imagine surprinsă în timpul prezentărrii Jos: Sergio Faleschini, Dorin Heroiu, Nicolae Ştefan şi Gerard Maupetit, în timpul degustării

gânduri de somelier

Mare păcat că nu promovăm cu

Somelier Marian TIMOFTI Ce frumuseţe, să lucrezi într-o vinotecă, un loc conceput după toate normele, cu cele mai elegante vinuri româneşti şi vinuri internaţionale, după gustul tău ca somelier, cu respectul cuvenit pentru client, pentru producător, importator dar şi pentru cei care intră aici doar ca să deguste şi aleagă un vin de calitate.

Pragul unei asemenea vinoteci este trecut zilnic de numeroase personalităţi, din lumea vinului, dar şi al artelor, al muzicii şi chiar de oamenii de rând care, iniţial, se sfiesc să intre, crezând că este vorba de o expoziţie, de un salon privat de degustare şi nicidecum de o vinotecă normală, care serveşte, pe lângă vinuri de cea mai superioară calitate, şi vinuri vărsate. E drept că şi acestea sunt selecţionate după anumite criterii şi multiple degustări. Dar nu despre această vinotecă doresc să relatez mai mult decât este necesar, ci despre ceea ce ne doare pe toţi iubitorii de nectar bahic şi, mai ales, despre licoarea care se producea pe colinele strămoşeşti, care acum are cu totul alt gust.

Să fie oare de vină doar încălzirea globală? Eu cred că nu. Şi acest lucru l-am discutat de multe ori la degustările efectuate cu degustători autorizaţi, cu persoane care au contribuit toată viaţa şi au dus viticultura noastră la cel mai înalt nivel.

Multe persoane de acest gen

am cunoscut şi multiple au fost discuţiile pe această temă, dar nimic nu m-a mişcat mai mult ca demonstraţia făcută de un personaj care a avut oportunitatea de a contribui personal la progresul viticulturii româneşti, implicându-se profund în noutăţile vremurilor, când funcţia îi permitea să se deplaseze în toată lumea, de unde aducea informaţii foarte preţioase despre ultimele metode folosite de către viticultorii străini.

Am avut marea onoare de a avea ca oaspete de mai multe ori la Salonul de vinuri Arte

&Vino din Bucureşti pe dl. academician Nicolae Ştefan, care, după unele discuţii despre investiţiile care se fac (sau nu) în viticultura românească, dar şi despre calitatea vinurilor româneşti din prezent, mi-a înmânat într-una din zile o scrisoare primită de la Ştefan Teodorescu, pe care mi-am permis să o reproduc în totalitate în caseta de mai jos.

Această scrisoare cred că ar umple de mândrie inima oricărui iubitor de vinuri autohtone Mi-aş fi dorit să subliniez ceea ce am crezut că este mai

Scrisoare adresată de acad. Ştefan Teodorescu acad. Nicolae Ştefan în anul 1964, după concursul internaţional de vinuri de la Liublijana, Vă scriu sub impresia rezultatelor de la Concursul Internaţional de vinuri care a avut loc recent la Liubliana şi la care am participat şi eu. Pentru cele 34 (treizecişipatru) de probe prezentate de noi, s-au primit 25 (douăzecişicinci) de medalii de aur şi 9 (nouă) de argint.

La acest concurs festiv, era la a-X-a ediţie, neam situat pe primul loc din cele 22 de ţări participante, cu un total de 1076 probe.

Din cele 144 probe examinate la categoria vinurilor albe seci de consum curent, cea mai mare notă a obţinut-o un vin de la noi (Feteasca Regală de cca 11% vol- alcool de la Staţiunea Blaj).

Profesorul Maynard Amerine, de la Universitatea Davis din California, care a fost degustător din partea SUA, a propus juriului şi s-a admis ca în semn de onoare pentru acest vin şi pentru ţara care l-a produs, să mai fie prezentat o dată, pentru a fi mai bine cunoscut şi admirat.

La Liubliana s-a statornicit un aşa nivel de reputaţie a vinurilor noastre, încât în una din zile, când din greşeală s-a servit un vin slab drept vin românesc, degustătorii (din Austria, RFG, SUA, Polonia, URSS, Jugoslavia.....) au protestat solicitând să se verifice originea probei, întrucăt apreciază că vinul este prea slab calitativ pentru a putea fi din România. În adevăr, verificându-se pe loc, preşedintele concursului a cerut scuze şi a făcut rectificarea cuvenită. În legătură cu concursul şi vinurile din ţara noastră aşi vrea să spun şi altceva. Având posibilitatea în atâţia ani să degust vinuri din toate continentele şi ţările producătoare (şi nu voi uita nici odată cui datoresc acest lucru) în număr mare, mi-am putut da bine seama că: - vinuri naturale de calitate excepţională (seci, demiseci sau dulci) albe sau roşii nu se pot produce în ţările sudice-calde (Algeria Maroc, Grecia, Italia-sudică, Spania, Israel etc), oricât de perfectă ar fi tehnologia aplicată; deşi cu

32 | romanian WINE art | decembrie 2009

interesant pentru amatorii de vinuri naţionale, vinuri multipremiate şi care acum nu le mai regăsim la acelaşi nivel calitativ, dar cred că fiecare dintre dumneavoastră v-aţi dat seama despre care rânduri era vorba. Căci altfel toată scrisoarea este foarte interesantă şi ne arată interesul pentru vitivinicultură şi ridicarea ei la standarde cât mai înalte.

Pentru viticultura strămoşească, aflăm că multe personalităţi care colindau prin lume îşi dădeau tot interesul să afle ultimele noutăţi, ultimele tehnologii, să le comunice la mi-

extractivitate abundentă, le lipseşte frăgezimea şi mai ales aroma caracteristică din struguri.

Vinuri celebre aici nu se pot realiza decât în categoria celor speciale (cu must concentrat, cu spirt de vin etc); - în ţările răcoroase (RFG, Austria, Cehoslovacia, Elveţia etc), cea mai desăvârşită tehnologie izbuteşte să conducă la vinuri naturale de bună calitate cu aromă fină – satisfăcătoare, dar acestora le lipseşte totdeauna „corpul“ (sunt prea subţiri - străvezii). De vinuri roşii aici nici nu poate fi vorba.

Cele mai înzestrate vinuri naturale nu le-am întâlnit decât atunci când proveneau din Franţa, România, Jugoslavia, Slovenia, Italia de centru – nord şi câteva puţine alte locuri, în care prin coacerea domoală a strugurilor se îmbină fericit avantajele sudului cu ale nordului. Perfect obiectiv se poate spune că vinurile noastre sunt impunătoare atunci când sunt bine lucrate. Rezultatele atâtor concursuri internaţionale o dovedesc cu prisosinţă. Aceste condiţii naturale excepţionale ne obligă să alegem pentru punerea lor în valoare linia calităţii, cu atât mai mult cu cât vrem, putem şi trebuie să fim şi ţară puternic exportatoare de vinuri. Aştept până veţi veni să vă spun unele propuneri la care am reflectat în această privinţă. Apropierea Congresului O.I.V. -1968, care va avea loc în România, ne sileşte să trecem la măsuri mai deosebite.

Se apropie noua campanie de vinificare. De asemenea vizita unui grup de oenologi de la Klostenenburg din Austria, la sfârşitul acestei luni, ca şi a D-lui R. Protin, care va veni la noi de la Viena după sesiunea din septembrie a Comitetului O.I.V. Sunt convins că în călătoriile ce le întreprindeţi veţi culege noutăţi interesante şi pentru vinificaţia de la noi. Se spune că ar avea metode şi preparate noi foarte eficiente pentru protecţia interioară a cisternelor metalice, dar mai ales a celor de beton. De asemeni, metode pentru maturarea rapidă a vinurilor şi în special a coniacurilor.

Vă doreşte multă sănătate şi succes, Şt. Teodorescu, Bucureşti, 18 august 1964

www.artevino.ro

gânduri de somelier

mai mult curaj soiurile româneşti

nisterele de resort pentru a ţine pasul cu marile ţări producătoare. Şi totuşi, astăzi ceva nu mai merge. Undeva se vede că nu reuşim să ne adaptăm schimbărilor de după perioada care a dus la crearea unei viticulturi de...cantitate, unde fiecare dorea să se afirme prin cantităţile extraordinare la hectar, prin super-producţia (deseori „umflată“, oare cu ce?) de vin, deoarece aşa cerea planul cincinal. Până şi strugurii trebuiau să aibă o coacere mai rapidă, cred, la ordinul celor din guvern.

Dar acum ? După 20 ani (nu-l imit pe Dumas, e doar o coincidenţă) am rămas oare la fel de obtuzi, să ţintim realizarea de producţii record, să prelucrăm soiuri aduse de afară şi să neglijăm protecţia soiurilor autohtone?

Acum Europa ne-a dat şi ne dă în continuare bani ca să cultivăm „soiuri nobile“. Dar oare soiurile noastre, autohtone, nu sunt nobile? Oare nu ne dăm seama că toţi aceşti bani pe care-i primim acum, îi vom plăti şi răsplăti şi-i vor răsplăti şi urmaşii noştri ? Cum putem oare să neglijăm frumoasa nostră Fetească Neagră, pentru Cabernet, Feteasca Albă şi Regală pentru un Sauvignon Blanc sau un Chardonnay, Novacul şi Negru de Drăgăşani pentru Merlot.

Să ne înţelegem bine. Ca somelier recunosc valoarea de necontestat a soiurilor despre care am vorbit mai înainte. Nu putem să nu admitem calitatea extraordinară a vinurilor din aceşti struguri. Dar aceste soiuri şi-au găsit un areal al lor, un terroir în alte locuri, în ţări în care oamenii le-au cultivat zeci şi sute de ani, şi există ţări care s-au consacrat cu anumite clone.

Ce vom face peste alţi 1020 de ani ? Vom ieşi la concursuri internaţionale cu soiurile lor (din care nici măcar nu ne dau clonele selecţionate), iar acolo vom plăti. Vom plăti

www.artevino.ro

ca să participăm cu Cabernet Sauvignon, cu Merlot, cu Chardonnay, cu Sauvignon Blanc şi să pierdem. Cu soiurile noastre autohtone, dar „bine lucrate“, ca să citez din scrisoarea mai sus prezentată, nu avem cum să pierdem. Le avem doar noi, au fost şi sunt aici de mii de ani, au terroirul lor, s-au adaptat perfect acestuia. Trebuie doar să le protejăm să avem grijă de ele. Şarba de Odobeşti, cel mai bun vin alb al anului, declarat la Alba Iulia în acest an, este produs de Fabrizio Mosconi, un italian venit la noi şi care a descoperit frumuseţea acestui soi. Din cele câteva hectare pe care le custodesc, el şi tânărul enolog Gabriel Stoica, şcolit la Iaşi de către domnul Cotea, au reuşit să producă un vin care merită într-adevăr premiul acordat. La podgoria Ştirbey a baronului Kripp din Drăgăşani se produce o Crâmpoşie Românească, un Novac şi un Negru de Drăgăşani care au dus faima acestor soiuri peste hotare.

Oare ce aşteptăm ca să ne punem în valoare ... „valorile“?

Le avem aici, sunt ale noastre.

Să nu ne batem joc de ele şi nici să nu le subestimăm. Să le

valorificăm la maximum să le „lucrăm bine“, doar aşa cred că vom avea de câştigat.

Să nu uităm că mulţi dintre producătorii care au reuşit să ducă la export vinurile precum merlot, cabernet sauvignon, chardonnay şi altele, produse la noi, au avut succes în primul rând datorită preţului redus cu care ieşim pe piaţa externă ca să ne vindem supraproducţia.

Aici, la noi, străinii aduc ultimele vinuri (a se citi spălături de butoaie), pe care nu le-ar bea nimeni (din cei care apreciază un vin) cu preţuri de dumping care bulversează piaţa vinurilor.

Din câte cunosc (iar dacă nu-i adevărat, sper să fiu iertat pentru ignoranţă) există o lege care spune că fondurile europene pot fi accesate în condiţiile în care 60% din suprafaţa va fi cultivată soiuri autohtone.

Oare se respectă această lege ? Există controale din partea forurilor competente care săşi dea acordul pentru aceste plantaţii după ce le-au verificat pe teren?

Am discutat de multe ori la întâlnirile avute şi nu voi uita niciodată că, la degustările efectuate la Salonul de Vinuri

Arte&Vino, de fiecare dată când prezint un sangiovese bine făcut în Italia (şi de obicei le prezint doar pe cele bine făcute), marele nostru profesor Viorel Stoian, preşedinte onorific şi întemeietor al ADAR-ului, spune: „Cum au reuşit, domnule, italienii ăştia să scoată aşa un vin bun din Sangiovese, pe care noi îl considerăm un soi de cantitate?“.

Ei au reuşit dragi cititori şi producători. L-au clonat zeci şi sute de ani, l-au adaptat terroirului lor. Dacă ne vom apuca noi să-l adaptăm şi să-l vinificăm ne vor bate, şi încă rău de tot, prin concursuri. Ce rost ar avea? Şi aceste preocupări fac parte din simplele gânduri ale unui somelier. Gânduri bune, pe care le urez tuturor acum în preajma sărbătorilor de iarnă, împreună cu tradiţionalul „LA MULŢI ANI“.

The author argues for better use and promotion of the indigenous varieties of wine, the only able to impose ourselves among the major producers in the world.

cercetare

Iniţiere în biotehnologia de elaborare şi în aprecierea senzorială

Dr. Constantin CROITORU

Deşi aceste vinuri au fost considerate în trecut nişte vinuri obişnuite, totuşi, în ultimi ani unele dintre acestea au dobândit o anumită notorietate, susţinută de prestigioasele medalii obţinute în cadrul unei manifestări de referinţă cum este Concursul Internaţional „Mondial du Rosé“, dar şi alte confruntări la fel de importante.

Acestă manifestare de referinţă a celor mai bune vinuri rozé din lume se desfăşoară în fiecare an la Cannes în Franţa, durează 3 zile, fiind programată în ultima decadă a lunii aprilie;

Încercarea de a defini din punct de vedere tehnologic vinurile rozé este destul de dificilă.

Majoritatea opiniilor susţin că vinurile rozé ar putea fi definite în funcţie de caracteristicile lor cromatice prin stabilirea unor valori limită a unor parametrii analitici ce definesc aceste caracteristici. Pe de o parte, vinurile rozé se apropie de vinurile roşii prin soiul utilizat ce contribuie prin amprenta fructuozităţii sale, prin tipicitatea aromelor varietale şi prin prezenţa unor cantităţi reduse de antociani şi taninuri, iar pe de altă parte, se aseamănă cu vinurile albe prin prospeţimea şi caracterul floral ce la caracterizează, dar şi prin unele tehnici de vinificaţie ce sunt utilizate în mod frecvent la elaborarea acestora.

34 | romanian WINE art | decembrie 2009

în acest an s-a desfăşurat în perioada 25 – 27 aprilie. Din păcate, derularea sa s-a suprapus cu o altă grandioasă manifestare internaţională a celor mai bune vinuri de pe mapamond, Concours Mondial de Bruxelles, ce s-a desfăşurat în acest an în Spania, la Valencia. Biotehnologia vinurilor rozé implică exigenţe deosebite privind caracteristicile cromatice, expresivitatea odorantă şi supleţea gustativă, în funcţie de specificul pieţelor şi a tipurilor de consumatori cărora se adreseză vinurile respective.

Din ce struguri obţinem vinurile rozé?!

Strugurii - materie primă destinaţi elaborării vinurilor rozé nu sunt întotdeauna de cea mai bună calitate, numeroşi oenologi rezervându-le chiar struguri din soiuri roşii proveniţi din recolte afectate sau cu o stare de maturitate precară.

Reglementările actuale acceptă folosirea unor amestecuri de struguri provenind de la soiuri albe şi roşii în anumite situaţii

(mă întreb care or fi acele situaţii ?!), însă exclude cupajarea de vinuri albe şi roşii, care este strict interzisă.

Experinţa profesională dobândită în ultimii ani prin participarea la numeroase concursuri internaţionale de vinuri mă determină să afirm că mare parte din rozéurile de excepţie pe care le-am degustat erau elaborate dintr-un amestec cu 80 – 90 % struguri proveniţi din soiuri roşii şi 10 – 20 % struguri proveniţi din soiuri albe dintre care „suspectez“ în primul rând soiul Sauvignon blanc. În sprijinul afirmaţiei mele sunt şi ultimele descoperiri ale cercetării ştiinţifice, care a evidenţiat că în unele soiuri roşii, cum sunt Merlotul şi Cabernetul Sauvignon, există precursori de tioli volatili care sunt specifici soiului Sauvignon blanc. La acest soi, precursorul de 3 MH (3-mercaptohexol) este situat în părţi aproximativ egale atât în pulpă cât şi în pieliţe (Peyrot des Gachons C. ş.a., 2002a), în timp ce în boabele de Cabernet Sauvignon şi de Merlot acelaşi precursor este localizat cu precădere (cca. 60 %) în pieliţele boabelor (Murat M. L. ş.a., 2001b). Având în vedere această descoperire, este explicabilă îmbunătăţirea potenţialului aromatic al musturilor de Merlot şi Cabernet Sauvignon destinate obţinerii de vinuri rozé, în urma aplicării tehnicii maceraţiei pelilculare ce asigură creşterea concentraţiilor în precursori ai compusului 3 MH (cu miros specific de grapefruit şi fructul pasiunii). Este o certitudine faptul că vinurile rozé medaliate au fost întotdeauna oobţinute din struguri – materie primă proveniţi dintr-o recoltă sănătoasă cu o stare de maturitate excelentă.

Este foarte dificil să se recomande strugurii de la anumite soiuri roşii la elaborarea vinurilor rozé. În celebra regiune viticolă franceză Bordeaux se folosesc în acest scop soiurile consacrate Merlot şi Cabernet Sauvignon. Totuşi, în Franţa regiunile viticole cele mai recunoascute în producerea vinurilor rozé de excepţie sunt Anjou (situată pe Valea Loirei) şi Provence (situată în sudul Franţei).

Unii specialişti recomandă soiul Carignan, deoarece dă vinuri rozé mai colorate decât soiul Grenache; alţii recomandă soiul Cinsault, întrucât permite obţienerea de vinuri cu o limpiditate avansată. În privinţa caracteristicilor cromatice, cu-

www.artevino.ro

loarea vinurilor rozé provenite din soiul Grenache posedă o dominantă galbenă mai intensă, în timp ce culoarea rozéurilor provenite din soiul Carignan evidenţiază un roşu mai întunecat cu o nuanţă de purpură (Ribéreau-Gayon P. ş.a., 2004).

Este evident că fiecare din aceste soiuri va transmite în vinurile rozé obţinute o parte din potenţialul lor odorant varietal, cu influenţă favorabilă asupra profilului fructuozităţii şi expresivităţii acestora.

Tehnici recomandate de procesare a strugurilor Literatura străină de specialitate luată drept sistem de referinţă (Ribéreau-Gayon P. ş.a.,

2004) recomandă tehnica presării directe a mustuielii sau tehnica maceraţiei peliculare a mustuielii de scurtă durată, urmată de o separare parţială de boştină a mustului destinat vinului rozé. În cadrul ambelor tehnici de procesare desciorchinarea strugurilor este obligatorie. Tratamentul enzimatic cu preparate comerciale care să asigure extracţia rapidă a compuşilor de culoare (ZYMOROUGE – 2 g/hl sau ZYMOROUGE EXTRA – 1 g/hl) este din ce în ce mai agreat de producătorii unor astfel de vinuri.

Anumiţi autori (André P. ş.a., 1980) susţin că o scurtă maceraţie precarbonică folosită în tehnologia de elaborare asigură o difuzie mai eficientă în must a compuşilor fenolici din pieliţele boabelor, astfel încât permite obţinerea de vinuri rozé mai corpolente şi mai onctuoase.

Elaborarea vinurilor rozé prin tehnica presării directe a mustuielii Acestă tehnică este frecvent utilizată şi constă în presarea directă a mustuielii proaspete desciorchinate de struguri soiuri roşii, urmată de o macerare prefermentativă la rece de scurtă durată specifică vinificaţiei în alb; acestă macerare se desfăşoară chiar în interiorul presei pneumatice închise în cursul procesului de scurgere a mustuielii zdrobite, cu menţiunea că rapiditatea extracţiei este mai puţin importantă decât în cazul elaborării vinurilor albe seci.

Continuare în pagina 36

decembrie 2009 | romanian WINE art | 35

Continuare din pagina 35

Experienţa practică a demonstrat că gestionarea procesului de presare are o incidenţă primordială asupra calităţii senzoriale a vinului rozé rezultat. Creşterea presiunii se traduce prin creşterea extracţiei compuşilor fenolici totali. Fiecare şarjă de must de presă determină o creştere notabilă a taninurilor extrase în raport cu extracţia antocianilor, însoţită de o creştere a tentei galbene a culorii. De regulă, vinurile rozé de calitate superioară se obţin numai din must ravac, iar în cazul amestecării cu fracţiunile de must de presă, operaţiunea trebuie făcută cu maximă precauţie.

Elaborarea vinurilor rozé prin tehnica separării parţiale a mustului din mustuială Vinificatorii preocupaţi să obţină vinuri rozé mai colorate şi mai puternice au fost determinaţi să procedeze la o maceraţie peliculară prefermentativă de scurtă durată care să asigure o creştere suficientă a extracţiei taninurilor şi antocianilor. În practica vinicolă, se procedează la umplerea recipientului cu mustuială zdrobită, desciorchinată şi sulfitată provenită din struguri soiuri roşii.

După Ribéreau-Gayon P. ş.a.

(2004), durata procesului de maceraţie variază între 5 şi 36 de ore; după perioada de timp aleasă, se trece la separarea parţială a fracţiunii lichide din mustuială prin trasvazarea mustului colorat pe la partea de jos a recipientului. Mustul separat va fi destinat elaborării vinului rozé. Mustuiala scursă din recipient va fi amestecată

cu o nouă şarjă de mustuială ca cea de mai sus până la umplerea recipientului şi va fi destinată obţinerii unui vin roşu mai bogat în taninuri şi antociani ca urmare a creşterii proporţiei fracţiunii solide faţă de fracţiunea lichidă. În numeroase cazuri, separarea de must din mustuială urmăreşte mai degrabă îmbunătăţirea calităţii senzoriale a vinului roşu rezultat şi mai puţin obţinerea unui vin rozé de excepţie.

Caracteristicile cromatice ale vinurilor rozé, element esenţial În ce mă priveşte, cromatica unui vin rozé are pentru mine o importanţă primordială. E drept că am degustat şi rozéuri remarcabile din punct de vedere olfacto-gustativ cu o tentă cromatică mai gălbuie, însă nu m-am simţit la fel de fascinat ca atunci când mostra evaluată avea o culoare mai vie şi mai atrăgătoare, care însoţea mai bine fructuozitatea şi expresivitatea vinului respectiv.

Importanţa caracteristicilor cromatice la diferenţierea diferitelor tipuri de vinuri rozé O preocupare pentru diferenţierea vinurilor rozé au manifestat încă din anii ‘70 părintele oenologiei moderne, Jean Ribéreau-Gayon, împreună cu colaboratorii săi. Valorile prezentate în tabelul 1 evidenţiază conţinutul în antociani cuprinse între 10 şi 50 mg/l la vinurile rozé obţinute prin presarea directă a mustuielii proaspete desciorchinate şi între 10 şi 60

Tabelul 1: Compuşi fenolici, antociani şi caracteristici cromatice ale diferitelor tipuri de vinuri roze franceze (Adaptare după Ribéreau-Gayon J. ş.a., 1976)

* DO 420 + DO 520 sub un parcurs de 1 mm grosime a cuvei; ** DO 420 / DO 520 sub un parcurs de 1 mm grosime a cuvei

36 | romanian WINE art | decembrie 2009

www.artevino.ro

cercetare Tabelul 2: Compararea unor caracteristici analitice şi cromatice ale unor vinuri roze obţinute din aceeaşi recoltă prin tehnici diferite de vinificare(Adaptare după Sudraud P. ş.a., 1968, citaţi de Ribéreau-Gayon P. ş.a., 2004)

* DO 420 + DO 520 sub un parcurs de 1 mm grosime a cuvei

mg/l (cu o limită maximă ce sar putea fixa la 100 mg/l) la cele elaborate prin separarea parţială a mustului din mustuiala proaspătă desciorchinată.

La rândul său, valoarea raportului taninuri / antociani diferenţiază mai bine cele două tehnci de vinificaţie, relevând valori mai ridicate (de cca. 2 ori mai mari) în cazul presării directe a mustuielii.

Factorii care influenţează caracteristicile cromatice Factorii care influenţează difuzia antocianilor şi a taninurilor din părţile solide în must sunt durata de contact, uneori temperatura şi mai ales regimul de sulfitare (RibéreauGayon P. ş.a., 2004). În cazul unei macerări prefermentative de scurtă durată specifică vinificaţiei în rozé, influenţa sulfitării este primordială, după cum o arată şi valorile parametrilor analitici din tabelul 2, care evidenţiază influenţa tehnicilor de vinificare asupra caracteristiclor cromatice ale vinurilor rozé, în sensul că operaţiunea de sulfitare facilitează disoluţia antocianilor şi contribuie la creşterea intensităţii colorante. În ce priveşte raportul taninuri/antociani, se observă că acesta permite diferenţierea celor două tehnici de vinificare deoarece valoarea acestuia se diminuează odată cu creşterea duratei de macerare a mustuielii, fiind mai mare în cazul aplicării presării directe (după cum o relevă valorile aceluiaşi parametru prezentate în tabelul 1).

Aşadar, operaţiunea de sulfitare este indispensabilă în vederea protejării mustului împotriva oxidării imediat după extracţia acestuia. Se recomandă folosirea unor doze cuprinse între 50 şi 80 mg SO2/l.

În ceea ce priveşte procesul maceraţiei peliculare prefermentative, acesta nu poate depăşi 36 de ore cu condiţia ca temperatura să nu depăşească la rândul ei limita critică de 10°C.

Alte operaţiuni tehnologice În cadrul tehnologiei de elaborare a vinurilor rozé, după obţinerea mustului, succesiunea de operaţiuni tehnologice care urmează cuprinde deburbarea rapidă a mustului prin tratament cu enzime pectolitice, fermentaţia alcoolică a mustului cu drojdii selecţionate, fermentaţia malolactică a vinului rezultat cu bacterii malolactice selecţionate, maturarea de scurtă durată a vinului, urmată de limpezirea, stabilizarea şi filtrarea sa în vederea îmbutelierii.

Deburbarea mustului Deburbarea mustului este facultativă, însă practicarea acesteia contribuie la diminuarea conţinutului în fier şi la protejarea caracterului odorant varietal. Se recomandă folosirea enzimelor pectolitice în doze de 1 – 2 g/hl. Preparatele enzimatice (ZYMOCLAIRE HIGH) urmăresc limpezirea rapidă a mustului. Operaţiunea se mai poate realiza şi prin tratament cu bentonită, care poate fixa parţial antocianii determinând o lejeră diminuare a culorii, care va deveni apoi mai vie şi mai puţin sensibilă la oxidare.

Fermentaţia alcoolică a mustului Fermentaţia alcoolică a mustului se poate realiza cu tulpini de drojdii selecţionate care, prin propriul lor metabolism, generează arome de fermentare agreabile, dar sunt capabile să pună în valoare şi tipicitatea

soiurilor de struguri roşii utilizate la elaborarea vinurilor rozé respective. Folosirea unei tulpini de drojdii selecţionate de pe o plantaţie de referinţă cu o clonă consacrată de Sauvignon blanc ar putea determina conturarea unui profil senzorial foarte agreabil al vinului rozé respectiv. Temperatura de fermentare poate să varieze în intervalul 16 – 20°C şi poate urca până la 22°C în etapa finală în vederea metabolizării complete a zaharurilor şi a facilitării declanşării rapide a fermentaţiei malolactice. În Franţa există un Centru de cercetări şi experimentări pentru vinurile rozé. Rezultatele cercetărilor derulate în acest centru cu mai multe tulpini de drojdii selecţionate pe o durată de cel puţin 3 ani consecutivi au permis evidenţierea unor descriptori olfacto-gustativi ce

caracterizează în mod remarcabil vinurile rozé, dar şi influenţa anului de recoltă asupra intensităţii şi frecvenţei acestor descriptori ce vor fi analizaţi la profilul olfactiv al acestor vinuri.

Una dintre tulpinile de drojdii selecţionate testate în acest centru a fost şi FERMACTIVE R; este destinată obţinerii vinurilor rozé, deoarece le asigură un caracter olfactiv intens şi persistent (de flori şi fructe), cât şi o culoare vie; rozéurile obţinute cu această tulpină de drojdie sunt suple dar cu amplitudine remarcabilă în cavitatea bucală.

O altă tulpină destinată elaborării vinurilor rozé cu expresivitate olfactivă intensă, remarcabilă şi cu o fructuozitate accentuată şi foarte agreabilă este Continuare în pagina 38

cercetare Continuare din pagina 37

mers targeted by the specific wines.

FERMOL CRYOPHILE ce asigură acestor vinuri o culoare vie, un profil odorant ce evidenţiază mirosuri plăcute de fructe roşii mici (căpşune, cireşe, vişine) şi de pădure (zmeură, fragi şi mure) şi un caracter gustativ dominat de prospeţime, amplitudine şi persistenţă. Se recomandă pentru macerare-fermentare la temperaturi joase în vederea obţinerii vinurilor rozé rezultate în urma unei macerări prefermentative la rece a mustuielii.

Fermentaţia malolactică a vinului Deşi prospeţimea şi fructuozitatea sunt caracteristici senzoriale indispensabile pentru orice tip de vin rozé, din ce în ce mai mulţi producători agrează derularea fermentaţiei malolactice la astfel de vinuri cu scopul de a accentua senzaţiile de onctuozitate şi complexitate gustativă. Procesul fermentaţiei malolactice trebuie generalizat atunci când durata macerării peliculare este mai mare, deoarece o aciditate mai coborâtă va permite diminuarea astringenţei taninurilor extrase. (va urma)

The attempt to technologically describe the rosé wines is rather difficult. Most opinions are that the rose wines could be defined depending on their chromatic characteristics by establishing limit values for some analytical parameters that define such characteristics. On the one side, the rose wines are similar to the red wines depending on the grape variety used, contributing to this effect through the mark of its fruitness character, through the typicality of the varietal aromas and through the presence of small quantities of anthocyanins and tannins, and on the other side, they are similar to the white wines owing to the typical freshness and floral features, but also depending on some winemaking techniques that are currently used in their elaboration.

The rose wines biotechnology involve special requirements as regards the chromatic features, the smell expressivity and the softness flavour, depending on the specific markets and consu-

38 | romanian WINE art | decembrie 2009

www.artevino.ro

legislaţie

Veşti rele şi bune în prag de an nou Vestea proastă: bugetarii, primii şomeri Conform noului act normativ o serie întreagă de instituţii şi autorităţi publice cu profil agricol au fost restructurate sau reorganizate, după cum urmează: l Ministerul Agriculturii, Pă-

Lector univ. dr.

Cătălin GALAN

Pe data de 09 noiembrie 2009 a fost publicată în M. Of. nr. 761 controversata Lege nr.

329 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii, raţionalizarea cheltuielilor publice şi susţinerea mediului de afaceri, într-o încercare disperată a guvernului de a mai atenua ceva din efectele nefaste ale recesiunii economice. Pe lângă numărul mare de disponibilizări, legea a adus totuşi şi anumite avantaje viticultorilor.

Despre ce este vorba vom afla în cele ce urmează.

durilor şi Dezvoltării Rurale şi-a redus personalul cu 136 posturi; l Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi-a redus personalul cu 920 posturi; l Agenţia Domeniilor Statului (A.D.S.) şi-a redus personalul cu 94 posturi; l Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (A.N.C.A.) şi-a redus personalul cu 1092 posturi, urmând ca oficiile judeţene să se transforme în camere agricole; l Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava se desfiinţează urmând ca atribuţiile să fie preluate de Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor Bucureşti; l Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri (O.N.D.O.V.) se desfiinţează prin comasare cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.) constituind „Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole“; l Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinurilor Blaj se desfiinţează, atribuţiile fiind preluate de Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinurilor Valea Călugărească; l Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinurilor Odobeşti se desfiinţează, atribuţiile fiind preluate de Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinurilor Valea Călugărească.

Interesant de remarcat este faptul că deşi piaţa este invadată continuu de vinuri falsificate, autorităţile declarând deschis că fenomenul a scăpat de sub control, tocmai laboratoarele

40 | romanian WINE art | decembrie 2009

privind controlul calităţii şi igienei vinurilor sunt cele desfiinţate. Să fie oare aceasta o metodă nouă de asanare a pieţei negre prin „bună înţelegere“ cu infractorii? Sau doar onorarea anumitor promisiuni cu iz electoral?

Vestea bună: programul „rabla“ se extinde şi în viticultură Mai exact este vorba de lansarea unui nou program de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate. Există totuşi şi o condiţie esenţială pentru derularea în bune condiţii a programului şi anume ca bugetul anului 2010, din lipsă de fonduri, să nu anuleze sau să limiteze această măsură.

Dar iată ce prevede legea cu privire la utilajele incluse în program: „Art. 37. - Se instituie Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, denumit în continuare Program, în condiţiile stabilite prin prezentul capitol.

Art. 38. - Obiectivul prezentului capitol îl reprezintă diminuarea poluării prin scoaterea din uz a tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate vechi, cu perioada de exploatare depăşită, precum şi creşterea productivităţii activităţii din agricultură.

Art. 39. - În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel: l Autoritate = Administraţia Fondului pentru Mediu; l tractor uzat = orice tractor, cu o vechime mai mare sau egală cu 10 ani de la anul fabricaţiei, care conţine cumulativ următoarele componente esenţiale: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, şasiul, precum şi echipamentele electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului şi dispozitivul catalizator, dacă

acestea au fost prevăzute din fabricaţie; l maşina agricolă autopropulsată uzată = orice maşină agricolă autopropulsată, cu o vechime de cel puţin 10 ani de la anul fabricaţiei, care conţine cumulativ următoarele componente esenţiale: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, şasiul, precum şi echipamentele electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului şi dispozitivul catalizator, dacă acestea au fost prevăzute din fabricaţie.“

Ce trebuie să facă producătorii de utilaje? „Art. 40. - Orice persoană juridică, producător, importator sau distribuitor autorizat de tractoare, care doreşte înscrierea în Programul prevazut la art.

37, depune la Autoritate o documentaţie care va fi asimilată proiectelor de mediu, în sensul prevederilor Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 41. - (1) Autoritatea analizează documentaţia depusă şi, prin structurile sale de decizie, aprobă cererile care îndeplinesc criteriile impuse pentru validare.

(2) Autoritatea face publică lista producătorilor validaţi prin publicarea acesteia pe pagina de internet proprie.“

Care e valoarea primei de casare şi care sunt condiţiile de participare?

Cu privire la valoarea primei de casare şi a condiţiilor de participare la program, viticultorii trebuie să ştie că Legea nr. 329/2009 stipulează următoarele: „Art. 42. - (1) Cuantumul primei de casare este de cel mult 17.000 lei, fără ca acesta să depăşească: a pentru persoana fizică 50% din preţul de achiziţie al tractorului nou

www.artevino.ro

sau al maşinii agricole autopropulsate noi; b pentru persoana juridică 40% din preţul de achiziţie fără TVA al tractorului nou sau al maşinii agricole autopropulsate noi.

(2) Poate beneficia de prima de casare orice proprietar al unui tractor uzat sau al unei maşini agricole autopropulsate uzate, care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a s-a înscris la un producător validat pentru achiziţionarea unui tractor nou sau a unei maşini agricole autopropulsate noi; b a predat tractorul uzat sau maşina agricolă autopropulsată uzată spre casare unui operator economic autorizat conform prevederilor legale să desfăşoare activităţi de colectare a vehiculelor scoase din uz, obţinând un certificat de distrugere; c a radiat tractorul uzat sau maşina agricolă autopropulsată uzată;

www.artevino.ro

d achiziţionează un tractor nou sau o maşină agricolă autopropulsată nouă de la producătorul validat la care s-a înscris.

Art. 43. - Suma prevăzută la art. 42 se va scădea din preţul de achiziţie al unui tractor nou sau al unei maşini agricole autopropulsate noi.“

Interdicţii şi contravenţii „Art. 44. (1) Se interzic omologarea pentru circulaţie şi reînmatricularea sau, după caz, reînregistrarea ori folosirea ulterioară a tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate uzate, predate spre casare conform prevederilor art. 42, sau reutilizarea caroseriei, a şasiului ori a motorului acestora.

(2) Comercializarea ulterioară a tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate uzate sau introducerea pe orice cale spre reutilizare a caroseriei, a şasiului ori a mo-

torului acestora de către operatorii economici autorizaţi, prevăzuţi la art.

42 alin. (2) lit. b), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

(3) Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (2) şi aplicarea sancţiunilor se realizează de personalul împuternicit din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.“

Ministerul Mediului responsabil cu aplicarea programului „rabla“ în agricultură „Art. 46. - Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului capitol se alocă anual din Fondul pentru mediu fonduri în limita sumei aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului.

Art. 47. - Metodologia de finanţare şi categoriile de be-

neficiari pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate se stabilesc prin ghidul de finanţare aferent programului, care se elaborează de Administraţia Fondului şi se aprobă prin ordin al ministrului mediului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ (adică până la data de 31 ianuarie 2010 – n.red.)

Facem precizarea că art.

37-47 din lege intră în vigoare abia la data de 1 ianuarie 2010, dată la care se abrogă Legea nr. 10/2008 pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare.

Changes in the Romanian legislation in 2009 generally bring to the Romanian farmers and growers particularly bad news and good news, which are presented in detail.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 41

cercetare

Viticultura şi vinurile României în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole O teză de doctorat care punctează cu profesionalism realităţile actuale şi perspectivele domeniului Dr. Constantin CROITORU Director CercetareDezvoltare societatea SODINAL Membru al Academiei de Ştiinţe din New York Membru al Societăţii Americane de Oenologie şi Viticultură Domnul inginer CornelHenorel DICU, proaspăt doctor al Universităţii din Craiova

Ion Olteanu, Liviu Dejeu, Ion Mitrea, Viorel Stoian şi Aurel Popa. Ion Mitrea, preşedintele comisiei, anunţă acordarea titlului de doctor în agronomie domnului inginer CornelHenorel Dicu

Domnul profesor Viorel Stoian, aducând un sincer laudatio la adresa tezei

Joi, 12 noiembrie 2009 am avut onoarea să particip împreună cu domnul Adrian Dumetrier, administratorulcoordonator al Sodinal Wine & Beverage Division of Avex Group, la susţinerea publică a tezei de doctorat cu titlul Viticultura şi vinurile României în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, elaborată de domnul inginer CornelHenorel Dicu, directorul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, sub ilustra îndrumare ştiinţifică a domnului prof. univ. dr. ing. Aurel Popa de la Facultatea de Horticultură a Universităţii din Craiova.

42 | romanian WINE art | decembrie 2009

Perioada de tranziţie C omisia de susţinere a tezei de doctorat a fost prezidată de domnul prof. univ. dr. ing. Ion Mitrea, decan al Facultăţii de Horticultură; pe lângă conducătorul tezei de doctorat mai sus menţionat, din comisie au mai făcut parte şi alte personalităţi ale lumii ştiinţifice şi academice din domeniul viticulturii şi oenologiei româneşti: prof. univ. dr. ing. Viorel Stoian, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe IonescuŞişeşti“, fondatorul şcolii româneşti de analiză senzorială a vinurilor; prof. univ. dr. ing. Ion Olteanu şi prof. univ. dr. ing. Liviu Dejeu. Prin tematica sa de excepţie, teza a trezit un viu interes şi în rândul producătorilor de vinuri din România, la susţinerea sa fiind prezenţi domnii Claudiu Necşulescu, preşedintele ONIV şi administratorul societăţii Jidvei SRL, Constantin Deleanu, directorul general al societăţii Cotnari SA şi Gheorghe Iova, directorul general al societăţii Cramele Recaş. În final, merită a fi evidenţiată propunerea profesorului Viorel Stoian de a se edita o broşură care să cuprindă principalele aspecte prezentate în teza de doctorat.

De un real interes mi s-a părut analizarea perioadei de tranziţie 1990 - 2000 ce s-a caracterizat prin importante mutaţii legate de trecerea de la economia centralizată la economia de piaţă; aceste mutaţii au fost expresia efectelor Legii fondului funciar nr.18/1991, completată cu Legea 1/2000.

Principalele trăsături ale acestei perioade au fost: diminuarea suprafeţelor de viţă de vie cu soiuri nobile, în mod deosebit a celor pentru struguri de masă; creşterea explozivă a suprafeţelor viilor cu soiuri de hibrizi producători direcţi (h.p.d.) ce a afectat grav imaginea şi poziţia României ca ţară cu tradiţie în exportul de vinuri; reducerea şi apoi încetarea plantărilor noi de vii ce a detreminat îmbătrânirea şi diminuarea potenţialului de producţie al patrimoniului viticol; scăderea semnificativă a consumului intern de struguri de masă şi încetarea, aproape în totalitate, a exportului de struguri pentru masă; scăderea cantitativă a exportului de vinuri şi, drept consecinţă directă, reducerea aportului de devize liber convertibile în economia românească a sectorului vitivinicol; reducerea până la limite alarmante a activităţii de producere a materialului săditor viticol prin desfiinţarea a numeroase unităţi pepinieristice, însoţite de defrişarea sau abandonarea aproape în totalitate a plantaţiilor de portaltoi; abandonarea sprijinului financiar de stat acordat instituţiilor şi staţiunilor de cercetări din domeniul viticulturii şi oenologiei, astfel încât a fost pusă în pericol baza genetică a viticulturii româneşti; accentuarea consumului autohton a unor vinuri cu o calitate îndoielnică, ca urmare a dezvoltării plantaţilor de h.p.d. şi a lipsei unui sprijin profe-

www.artevino.ro

cercetare sional real al micilor viticultori, siliţi să abandoneze soiurile nobile şi sa planteze soiuri de h.p.d.

Perioada de reconstrucţie Autorul tezei a semnalt că după anul 2000, factorii de decizie din România au început să acorde o susţinere financiară mai substanţială activităţilor din viticultură ce au avut drept scop organizarea comună a pieţei vitivinicole; în acest sens s-a pregătit şi s-a adoptat un pachet complex măsuri legislative referitoare la protecţia plataţiilor viticole din soiuri nobile de viţă de vie, cât şi a vinurilor provenite din acestea.

România s-a bucurat de sprijinul marilor ţări viticole europene (Spania, Germania, Franţa) în elaborarea propriei legislaţii necesare, dar şi în demersurile sale privind acceptarea ca membru în Comunitatea Europeană cu o suprafaţă viticolă mare şi un contingent de vin corespunzător. Succesul depinde de modul în care ţara noastră va putea atrage fondurile comunităţii europene pentru reconstrucţia patrimoniului viticol, atât de bulversat în ultimii 15 ani şi caracterizat prin următoarele aspecte: multe suprafeţe ocupate cu h.p.d.; vii îmbătrânite; exploataţii viticole foarte fărâmiţate cu suprafeţe mici şi foarte mici; lipsa soiurilor autohtone în numeroase plantaţii viticole; lipsa materialului săditor viticol autohton; lipsa sortimentelor de soiuri pe podgorii etc.

La rândul său, globalizarea a influenţat şi ea piaţa vinului.

Numărul statelor care contribuie semnificativ la realizarea cererii şi ofertei pe piaţa vinului este în continuă creştere, evideţiând un trend specific evoluţiei din ultimii ani a comerţului internaţional; această evoluţie a determinat creşterea comerţului orizontal, adică cel specific activităţilor de import şi export ale ţărilor respective.

Realitatea a demonstrat că noile caracteristici ale comerţului internaţional cu vinuri deschid noi oportunităţi pentru statele exportatoare şi necesită studii specifice derulate în această direcţie. În iunie 2008 a fost adoptată o nouă reformă a reglementărilor vitivinicole europene, o nouă Organizare Comună a Pieţei Vinului; aceste regle-

www.artevino.ro

mentări sunt aplicabile în mod direct şi sectorului vitivinicol românesc ca parte integrantă a sectorului comunitar. Uniunea Europeană este cea mai mare producătoare de vinuri din lume (60 %), fiind totodată şi piaţa cu cel mai mare consum (aproape 70 %), dar şi cea mai competitivă şi cu cel mai mare volum de export (70% din comerţul mondial cu vinuri).

Dezechilibrele semnalate pe piaţa vitivinicolă europeană, din ce în ce mai pregnante după anul 2000, au impus o reorganizare fundamentală a politicii viticole în ţările UE. Noile reglementări specifice sectorului vitivinicol, cuprinse într-o organizare comună de piaţă proprie şi aplicabile începând cu august 2008, au o structură foarte diferită de vechile reglementări. Măsurile tradiţionale de sprijinire a sectorului vor fi eliminate integral sau gradual (de exemplu, posibiltăţile de distilare sau de stocare a excedentului de vin în anumiţi ani de recoltă). În schimb, au fost adoptate noi tipuri de măsuri de sprijinire a sectorului vitivinicol cum sunt restructurarea şi reconversia plantaţilor viticole, investiţiile în dotarea tehnică a cramelor, dar şi în promovarea vinurilor şi produselor vinicole, al căror obiectiv principal este creşterea competitivităţii acestora atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa comunitară.

Reabilitarea sectorului vitivinicol românesc Aceste noi măsuri de sprijin favorabile sectorului vitivinicol românesc, se pliază pe necesităţile actuale de refacere a potenţialului şi imaginii sale, fiind totodată susţinute de o alocaţie financiară comunitară anuală de 42,1 milioane euro; este necesar ca această alocaţie să fie integral şi prioritar utilizată pentru reconversia viticulturii şi promovarea vinului pe terţe pieţe.

Din prezentarea tezei de doctorat, am reţinut că tendinţele pieţei vinului din România depind în mare măsură de următorii factori: restructurarea sectorului individual care poate duce la o îmbunătăţire a materiei prime şi a plantaţiilor de viţă-de-vie; stabilirea unui control mai strict al producţiei de vinuri şi al distribuţiei acestora,

mai ales în cazul comercializării în vrac şi scăderea preţurilor la vânzarea cu amănuntul; elaborarea de strategii coerente şi flexibile ale firmelor angajate să îmbunătăţească calitatea strugurilor materie primă şi a vinurilor, organizarea proceselor de producţie, reducerea costurilor de producţie, restructurarea activităţii de producţie; monitorizarea permanentă a activităţii împotriva depistării şi eliminării neconformităţii, a falsurilor şi subtituirilor produselor vitivinicole, mai ales a celor protejate de o denumire de origine sau indicaţie geografică; dezvoltarea distribuţiei şi îmbunătăţirea activităţii de promovare atât la nivel naţional cât şi internaţional prin îmbunătăţirea sistemului de marketing, crearea mai multor alternative pentru scoaterea produselor pe piaţă şi o mai bună structurare a canalelor de distribuţie.

Autorul tezei a subliniat că este necesar să se contureze cât mai exact, până la nivel de plai şi parcelă, arealele viticole cu vocaţie pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată caracterizate printro calitate senzorială superioară pe baza studiilor şi cercetărilor ce ar trebui să îndelinească acest obiectiv important.

Va trebui ca statul român să încurajeze prin toate mijloacele legale realizarea de exploataţii viticole de dimensiuni care s-au dovedit viabile din punct de vedere economic (minimum 50 ha) şi să spijine în continuare realizarea de plantaţii viticole cu soiuri nobile, mai ales autohtone, în arealele care au o recunoscută tradiţie în realizarea vinurilor de înaltă calitate. De asemenea, statul român va trebui să diversifice formele de sprijinire a viticultorilor în atragerea tuturor fondurilor ce sunt convenite cu Comunitatea Europeană şi să găsească şi resurse financiare naţionale în vederea reconstruirii şi reîntregirii patrimoniul vitivinicol naţional. Numai folosind aceste pârghii, viticultura va putea aduce un aport substanţial la veniturile bugetare naţionale ale României. În final, domnul Dicu a adăugat că viticultura din România va putea face faţă concurenţei internaţionale numai prin struguri, vinuri şi produse vinicole de calitate, evideţiând că în acest scop este necesară Continuare în pagina 44

Îndrumătorul ştiinţific al lucrării, domnul prof. univ. dr. ing. Aurel Popa

Preşedintele comisiei de examinare, prof. univ. dr. ing. Ion Mitrea, decanul Facultăţii de Horticultură

Prof. univ. dr. ing.

Liviu Dejeu

Prof. univ. dr. ing.

Ion Olteanu

decembrie 2009 | romanian WINE art | 43

cercetare

Continuare în pagina 43

După susţinerea publică a tezei de doctorat, în acelaşi lăcaş primitor al Casei Universitarilor din Craiova, am fost invitaţi la un adevărat regal oenogastronomic şi artistic. Deşi succesiunea preparatelor culinare a respectat tradiţia românească (un antreu gustos şi bogat, urmat de peşte pane cu cartofi natur, apoi sărmăluţe cu mămăliguţă, apoi friptură cu cartofi la cuptor şi castraveţi muraţi, iar la final o plăcintă cu brânză şi stafide). Bucatele tradiţionale au fost stropite cu Spumant şi Tezaur de Jidvei, cu Blanc de Cotnari, dar şi cu vinuri roşii de la Cramele Recaş.

Pe întreg parcursul mesei festive am fost învăluiţi de o mu-

zică tradiţională românească, cu precădere din zona Olteniei, dar şi de melodii de excepţie din folclorul nostru cât şi din repertoriul intrenaţional. Această muzică de excepţie ne-a fost oferită de un taraf care a acompaniat 3 tinere femei una mai talentată decât cealaltă, veritabili rapsozi populari ai muzicii populare olteneşti şi nu numai!

Momentul culminant al mesei festive l-a reprezentat intervenţia de mare încărcătură emoţională şi de reală valoare artistică a profesorului Viorel STOIAN care ne-a încântat şi ne-a uimit pe toţi prin vocea sa unică, dar şi prin măiestria mânuirii clapelor acordeonului.

Pe mine unul m-a făcut să lăcrimez.

Ca să nu finalizăm într-o notă melancolică, închei prin a vă spune că am petrecut un moment unic din viaţa mea, în care veselia şi voia bună a participanţilor au fost urmarea unui eveniment cu adevărat important atât pentru legislaţia şi economia vitivinicolă românească, cât şi pentru direcţiile de dezvoltare ale sectorului vitivinicol în etapa imediat următoare.

Cornel Dicu împreună cu colegii de la Inspecţia de Stat din Ministerul Agriculturii după susţinerea publică a tezei de doctorat

Adrian Dumetrier (dreapta) şi Constantin Croitoru (stânga) aflaţi în grija doamnei Elena Bălan, colega domnului Dicu (centru), dar şi a frumoasei interprete, acompaniată de un virtuoz al viorii

o reţea de îndrumare tehnicoştiinţifică competitivă, care trebuie sprijinită de statul român.

Imagini de la susţinerea publică a tezei de doctorat

Proaspătul doctor inginer Cornel Dicu ciocnind un pahar de vin cu câţiva dintre prietenii săi: Ion Gavrilescu (stânga), Adrian Dumetrier (dreapta) şi Constantin Croitoru (centru dreapta)

Cornel Dicu alături de trei laureaţi ai Premiului OIV: profesorul Pomohaci (stânga), profesorul Gheorghiţă (dreapta) şi Constatin Croitoru (centru dreapta)

După partea ştiinţifică, a urmat partea oenogastronomică şi artistică

44 | romanian WINE art | decembrie 2009

On Thursday, November the 12th, I had the honor to take part along with Mr. Adrian Dumetrier, administrator-coordinator of Sodinal Wine & Beverage Division of AVEX Group, in the public presentation of the doctorate thesis entitled Viticulture and Wines in Romania within the framework of joint organization of the vitiviniculture market, prepared by Mr. Cornel-Henorel Dicu, engineer, CEO of the State Inspectorate for Vitiviniculture Technical Inspection within the Ministry of Agriculture, Forests and Rural Development, under the distinguished scientific guidance of professor Aurel Popa, from the Horticulture Faculty of the Craiova University. The Committee for delivery of the doctorate thesis was chaired by professor Ion Mitrea, Dean of the Horticulture Faculty; beside the doctor’s degree thesis presentation leader mentioned above, other personalities of the scientific and academic world from the field of the Romanian viticulture and oenology were present: professor Viorel Stoian, Deputy President of the „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ Academy of Agricultural and Forestry Sciences, the founder of the Romanian school of sensorial analysis of wines; professor Ion Olteanu and professor Liviu Dejeu. Owing to its remarkable topic, the thesis arose a genuine interest even among the Romanian wine producers Claudiu Necşulescu, ONIV President and CEO of the Jidvei SRL company, Constantin Deleanu, CEO of Cotnari SA, and Gheorghe Iova, CEO of RecaşWinery were present. To conclude, it’s worth mentioning the proposal of professor Viorel Stoian, to the effect that a brochure be issued to comprise the main aspects addressed by the doctorate thesis.

www.artevino.ro

Compania Paolo Consult şi-a început activitatea in România în urmă cu 3 ani, oferind servicii in domeniul plantaţiilor viticole si pomicole. Înca de la înfiinţare s-a identificat cu excelenţa în servicii de consultantă şi înfiinţarea plantaţiilor.

Dovezi ale acestor lucrări, sunt PLANTAŢIILE LA CHEIE încheiate în Dobrogea, Oltenia, Dealu Mare sau Prahova.

Cu ocazia accesării FONDURILOR EUROPENE DE RECONVERSIE SI RESTRUCTURARE VITICOLĂ, Paolo Consult este în gradul de a efectua toate tipurile de servicii de care aveţi nevoie pentru înfiinţarea sau modernizarea plantaţiilor viticole

si pomicole. Păstrându-şi aceeaşi viziune şi având o calitate a serviciilor incontestabilă, datorită echipei formate din personal calificat, acum are o ofertă de toamnă pentru toţi cei interesaţi în efectuarea unei PLANTAŢII LA CHEIE cu ajutorul FONDURILOR EUROPENE .

Acum puteţi efectua o PLANTAŢIE LA CHEIE cu 13.500 euro. În această ofertă vi se furnizează atât serviciile de consultantă cât si cele de prestări servicii . Asta insemnând că vi se va pregăti terenul (scoaterea plantelor vechi, scarificarea se va face cu 2-3 treceri, nivelarea se va efectua cu grapă rotativă

înaintea plantării), se va efectua procesul de plantare ( plantat plante, instalare tutori), asta pentru MĂSURA I .

Iar pentru MĂSURA II vi se va furniza sistemul de conducere şi palisaj instalat (şpalieri capăt, şpalieri intermediari, sistemul de ancorare, 5 sârme si întinzători) . Plata unui asemenea contract se va face cu un avans cuprins între 0-30% , iar restul se va plăti la încasarea subvenţiilor pentru fiecare măsura de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură .

Pentru mai multe detalii contactaţi Departamentul Comercial: comercial@paoloconsult.ro

fotoreportaj

De ce la ei se poate şi la noi nu?

Marian TIMOFTI

Imagine din ziua rezervată reprezentanţilor HORECA

Imagine surprinsă în ziua rezervată publicului larg, fiecare vizitator plătind pe bilet 30 de euro

Standurile cu delicatese 46 | romanian WINE art | decembrie 2009

La sfârşitul lui noiembrie am fost invitat de către resposabilul Camerei de Comerţ din Forli (Reggio Emilia – Italia) la un târg regional de vinuri, pentru a face cunoştinţă cu producătorii din zonă şi cu produsele lor. Invitaţia era foarte atrăgătore: bilet de avion, hotel şi vizita la acest târg asigurate; greu de refuzat, greu de acceptat (avem probleme multe şi în ţară) dar, până la urmă, am plecat.

Un eveniment care poate fi interesant mi-am spus. Şi aşa a fost. Am vizitat un târg regional care bate cu mult orice manifestare similară internaţională organizată până acum la noi în ţară. Diferenţa a făcut-o cultura enologică a oamenilor de rând, organizarea pe zile a vizitatorilor pe criterii de interes şi, nu în ultimul rând, educaţia şi dragostea lor pentru produsul autohton.

Dar iată şi câteva aspecte la care organizatorii noştri de târguri de acest gen ar trebui să reflecteze, deoarece pentru fiecare noutate există un început.

Ca şi la celelalte manifestări la care am participat (Benvenuto Brunello din Montalcino, VinItaly din Verona, Florenţa cu Cele mai bune vinuri Toscane, Torino cu Wine Show, tot Torino cu Carnavalul Vinului, Roma cu Eno-Gusto, Cinzano cu Vinurile Dealurilor din Piemonte şi altele), au existat câteva lucruri în comun: l prima zi este rezervată exclusiv ziariştilor, reporterilor, somelierilor, radio şi televiziune, invitaţilor străini, au loc mici discursuri ale organizatorilor, sponsorilor etc. l a doua zi este rezervată exclusiv HORECA, somelieri şi invitaţi străini l a treia şi a patra zi este deschisă publicului larg – consumatorului, ceea ce nu înseamnă că cei din HORECA, somelieri, invitaţi, massmedia nu pot participa, dar trebuie să plătească biletul de intrare.

Care este, cred eu, beneficiul acestui mod de organizare?

Faptul că i se dă importanţă deosebită reprezentanţilor HORECA şi somelierilor, care vin

www.artevino.ro

fotoreportaj aici pentru achiziţii pe termen lung, care au nevoie de linişte pentru degustare, pentru contracte etc. Nu vor fi trataţi ca un consumator care vine doar pentru a bea un „păhărel“. Şi aici este o mare diferenţă; la acest târg regional de exemplu, intrarea a costat 30 de EURO, plus 3 euro paharul de degustare, pentru ziua rezervată consumatorilor şi totuşi din fotografii se vede abundenţa de vizitatori. Fiecare are paharul lui, cu sau fără suport de pus la gât, ceea ce scuteşte producătorul şi organizatorul spălatul paharelor.

Poate că vă întrebaţi: „şi dacă beau un vin roşu şi apoi doresc să degust unul alb cum fac ?“ Foarte simplu. Producătorul căruia îi veţi întinde paharul vă va turna puţin vin pentru a-l clăti şi „avina“ în acelaşi timp, cantitate care este vărsată în scuipătoare, apoi vă va turna cantitatea necesară degustării. Şi tot aşa, de la un producător la altul. Este preferabilă consumarea unei sticle de vin pentru clătit paharele în raport cu angajarea unei persoane pentru spălat şi asigurarea unui asemenea loc conform normelor igienice. Dar la noi o persoană costă mult mai puţin decât o sticlă cu vin, iar condiţiile nu ne interesează.

Am vizitat acest târg toate cele trei zile (fiind regional, mass-media şi HORECA au fost comasate într-o singură zi, dar a fost timp pentru fiecare) şi, după ce am discutat cu o parte din producători, cu calm, fără cozi, „pe îndelete“ cum se spune prin zona mea, am decis să vin şi a doua şi a treia zi doar pentru a vedea dacă percepţia din partea publicului larg se ridică la nivelul aşteptărilor.

Am rămas surprins şi fotografiile alăturate o demonstrează.

Acea „imensă locaţie“ (am scris între ghilimele deoarece mi se părea uriaşă când eram foarte puţini) a devenit neâncăpătoare pentru public. S-au creat cozi mari în locurile unde se vindeau pahare, dar lumea aştepta cu calm, fără grabă, să-i vină rândul. Odată achiziţionat acest pahar, începea vizita, în grup sau de unul singur, la producători. Fiecare trecea de la un stand la altul ascultând prezentările sau comentând vinurile, comparând acelaşi tip de vin produs de mai mulţi producători etc.

O linie de fast-food servea contracost (3 euro) o porţie de mâncare, la care un somelier

Delicatese preparate din carne

Sus, preparatele obţinute din procesarea laptelui, iar jos cele conservate

Continuare în pagina 48

www.artevino.ro

decembrie 2009 | romanian WINE art | 47

Un arhitect producător de cuţite era şi el prezent la târg

Sus, autorul acestor rânduri, însoţit de reprezentantul Camerei de comerţ, iar jos o dovadă în plus că dragostea pentru vin este aceeaşi, indiferent de sex

Continuare din pagina 47

recomandase un vin. La fiecare trei ore, această linie de fastfood schimba felul de mâncare, iar somelierul vinul. Pe parcursul unei zile aveai posibilitatea să guşti 2-3 feluri de mâncare, cu vinul aferent recomandat de somelier, ca să poţi degusta celelate vinuri fară riscuri.

Standurile expozanţilor, toate egale, indiferent de numărul de probe prezentate, erau mici, dotate de strictul necesar, fară a stânjeni cu nimic spaţiul constituit de „larga autostradă“ destinată publicului.

La întrebarea mea, „de ce nu sunt diferenţiaţi producătorii prin standuri, prin pahare diferite, prin amenajări luxoase?“ mi s-a răspuns: „Diferenţa o face produsul. Nimeni nu va degusta standul, luxul sau paharul. Dacă la un producător un vin este degustat dintr-un pahar care poate că diminuează valoarea vinului, lucru puţin probabil dacă-i pahar standardizat, tot cu acel pahar va fi degustat şi la alt producător, deci există o paritate din acest punct de vedere. Iar dacă unul are bani mai mulţi pentru a-şi împopoţona standul cu fotolii, vitrine, aparate deosebite, asta nu înseamnă că face un vin de o calitate mai bună“.

Cam aceasta este diferenţa dintre noi şi ei. Cultura enologică, egalitatea dintre producători, respectul faţă de cei care au interes de colaborare pe termen lung. La noi, un târg sau salon de vinuri este din prima zi deschis tuturor. Şi atunci oare de ce ne plângem că invitaţii din HORECA nu vin la târguri? De ce să vină ei şi să aştepte 3,4,5 cheflii să deguste vinul, pentru ca abia apoi să poată discuta şi el cu producătorul?

Să dăm Cezarului ce-i al lui: ziua pe care o merită şi poate

48 | romanian WINE art | decembrie 2009

că o aşteaptă. Liniştea de care are nevoie pentru a înţelege vinul, pentru negocieri, pentru contractări. Să-i acordăm onoarea de a-l recunoaşte ca pe un altfel de invitat. Noi închiriem totul, inclusiv spaţiul pentru un fast-food, celui care plăteşte mai bine. Dar ce produce el ca să fie o reuşită colaborare cu vinul nu interesează pe nimeni.

Nu-l obligă nimeni să colaboreze cu producătorii pentru a prepara feluri de mâncare adecvate vinurilor tuturor şi pe care un somelier să le asorteze în modul corect.

Spaţiile standurilor se dau în funcţie de banii fiecăruia.

De ce nu avem curajul să stăm cu toţii la acelaşi tip de stand mare sau mic? Iar diferenţa dintre noi să o facă vinul, produsul, nu fotoliile din piele, mobilierul renascentist şi paharele pe care am văzut mulţi angajaţi ai producătorilor spălându-le la toaletă. Că astea erau condiţiile. Dar nici faptul că fiecare pretinde ca vinul lui să fie consumat din paharele speciale Riedl nu este corect.

Această demonstraţie şi această educaţie a culturii trebuie să o facem la crame, la seri de degustare, la lansări de vinuri, în locaţii mai speciale, nu la târguri.

Standurile uriaşe cu care se prezintă anumiţi producători, stânjenesc deplasarea vizitatorilor, obligându-i să ocolească inutil, să se ferească unul de altul. De ce să nu stăm noi producătorii cu toţii faţă-n faţă, fără a obliga vizitatorul să ne caute prin spatele unui „stand mamut“ care acoperă un sfert (central) dintr-un salon de vinuri doar pentru că are bani de 3050 metri pătraţi?

Nu avem un stand al prezentărilor culinare în asociere cu vinuri, la care, vizitatorul să se poată aşeza pe scaun ca să deguste şi să audă în linişte explicaţiile bucătarilor sau ale

somelierilor. Şi atunci de ce ne plâgem că nu merg târgurile sau saloanele de vinuri ?

Ne plângem de lipsa de educaţie enologică a cetăţenilor.

Dar ce facem noi, organizatorii, pentru aceasta? Doar câteva grupuri din România se ocupă cu aşa ceva pe lângă comerţ.

Se pot număra pe degetele de la o mână (plus unul-două degete de la cealaltă) şi ne bucurăm să ştim că facem parte din aceste mici grupuri noi de la Arte&Vino, la care mai putem adăuga Enoteca di Savoya din Timişoara, magazinul Good-Point din Iaşi, cafeneaua de presă de la Vinul.ro, magazinul Vinexpert, Clubul Dr. Timiş din Alba Iulia, un club din Braşov (de la care aveam promisă o invitaţie, nesosită nici până astăzi) şi cam atât. Dacă mai există, informaţi-mă şi le voi enumera cu prima ocazie.

Dacă este să ne plângem de ceva, să o facem de subvenţii. De fondurile care nu sunt alocate acestor manifestări de către cei în drept şi care, dacă nu există, ar trebui inventate. Iar dacă există, să fie folosite în conformitate cu scopul alocării lor şi nu altfel.

Tot ceea ce am văzut la Forli era subvenţionat de Camera de Comerţ. Până şi deplasarea mea şi a altora din alte ţări ca India, Bulgaria, Polonia,Cehia.

Sunt convins că şi ei, întorşi la casele lor, au făcut acelaşi lucru ca şi mine. Adică au povestit tuturor ceea ce au văzut şi nu şi-au precupeţit laudele.

The author analyzes the deployment of a regional fair, recently held at Forli (Italy) and compares it with similar Romanian events, examining the organization, with ups that should be taken into account.

www.artevino.ro

martor ocular

Oenogastronomie, oenoturism și degustări asistate electronic

Dr. Constantin CROITORU

Membrii juriului din care am făcut parte. De la stânga spre dreapta: Constantin Croitoru, Philippe Corthay, Corinne Clavien, Baudoin Havaux și Jacques Orhon)

Destinul m-a fericit cu participări în numeroase concursuri internaţionale de vinuri, dar parcă acesta din urmă (dar nu ultimul, nici la propriu şi nici la figurat !), denumit Mondial du Pinot Noir m-a cam bulversat şi uimit în sensul bun al cuvintelor.

Am înţeles şi mai bine ce înseamnă zicala românească „Omul sfinţeşte locul“ după ce i-am cunoscut mai bine pe elveţieni la ei acasă, atât în plan profesional, unde domină amabilitatea, disciplina, competenţa şi profesionalismul, cât şi într-ale oenogastronomiei şi oenoturismului, unde se evidenţiază ospitalitatea, rafinamentul, bunul gust, tradiţia şi, uneori, chiar modestia.

Elveția, țara în care s-a desfăşurat acest prestigios concurs, s-a remarcat întotdeauna prin neutralitatea sa politică şi economică. Lăsând deoparte această afirmație cunoscută de toată lumea şi verificată de istorie, am constatat cu bucurie că elvețienii sunt oameni modeşti, harnici şi care promovează şi respectă o democrație reală şi profundă.

Denumirea de Ţara Cantoanelor atribuită acestei națiuni este pe deplin meritată datorită statutului său federativ. Am fost impresionat de preocuparea helveticilor pentru lucrul bine făcut, pentru spiritul gospodăresc în tot ceea ce întreprind, dar şi pentru profesionalismul şi seriozitatea lor în promovarea vinurilor şi mai ales implicarea licorii bahice în două domenii de activitate complexe cum sunt oenoturismul şi oenogastronomia. A XIIa ediție a Concursului Internațional Mondial du Pinot Noir, concurs membru al Federației Mondiale a Marilor Concursuri Internaționale de Vinuri și Băuturi Spirtoase (VINOFED), s-a desfăşurat, ca de obicei, sub patronajul Organizației Internaționale a

50 | romanian WINE art | decembrie 2009

Viei și Vinului (OIV) şi a Uniunii Internaționale a Oenologilor (UIOE), fiind organizat de societatea VINEA, mandatată să protejeze şi să promoveze imaginea şi prestigiul vinurilor elvețiene la nivel național şi internațional. Deşi acest prestigios concurs s-a desfăşurat în ultima decadă a lunii august la sfârşit de săptămână (în zilele de 21, 22 şi 23), ecourile sale sunt încă vii în sufletul şi în mintea mea. A fost cu adevărat impresionant, mai ales că eu participam în juriu pentru prima dată; pentru cei interesați doar de acest aspect a apărut deja un articol în numărul anterior al revistei; din acest motiv voi aborda sumar doar elementele de noutate privind degustările asistate electronic, concentrându-mă asupra aspectelor legate de oenogastronomie şi oenoturism, dar finalizând cu o scurtă prezentare a premiilor şi medaliilor atribuite pentru amatorii de statistici.

Oenogastronomie Cineva mi-a sugerat să scriu o carte despre această tematică foarte delicată şi foarte com-

plexă. I-am răspuns că îmi este foarte greu să scriu despre simbioza dintre diversitatea preparatelor culinare şi paleta de vinuri adecvate acestor preparate, precum şi despre flexibilitatea regulilor care guvernează orice ştiință oricât de nouă ar fi ea (cam aşa s-ar defini oenogastronomia în cele mai simple cuvinte !). Să lăsăm definițiile (ele nu vor mulțumi niciodată pe toată lumea !) şi să trecem la lucruri concrete.

Seara de vineri (seara primei zile de concurs) a fost intitulată „soirée-raclette“; cina a fost alcătuită dintr-o combinație de brânzeturi elvețiene, preluate în straturi subțiri cu o racletă specială şi topite într-o tigaie adecvată, ce au fost servite cu un anumit tip de cartofi albi fierți, de mici dimensiuni şi păstrați în vase de lemn speciale, cu capac, care îi mențineau fierbinți; această cină va rămâne veşnic în memoria mea întrucât, deşi sunt un veritabil gurmand, când maestrul bucătar a venit să-mi propună un supliment m-am văzut nevoit să refuz, pentru că îmi simțeam stomacul prea greu. Vă jur că aş mai fi ras o porție, deoarece toate cele 4 sortimente de brân-

www.artevino.ro

zeturi servite au fost de excepție! Probabil că vinurile albe provenite din soiurile lor autohtone Chasselas şi Petite Arvine realizează un mariaj perfect cu aceste brânzeturi, în prezența suportului glucidic oferit de cartofii albi.

Prânzul de sâmbătă (a doua zi de concurs), deşi a fost pregătit de Didier de Courten, unul dintre cei mai mari gastronomi ai Elveției, m-a determinat să reflectez profund la dimensiunea valorică a ştiinței oenogastronomice. Preparatele culinare au fost într-adevăr de excepție însă, în opinia mea, nu întotdeauna au fost servite în compania unor vinuri foarte bine alese; menționez că toate vinurile servite au provenit din acelaşi areal viticol, deoarece au aparținut sponsorului, care a fost Crama viticultorilor din Fully. Meniul prânzului a debutat cu un „amuse-bouche“ sub forma unui dop de plută mai mare, care era compus dintr-un amestec foarte mesteşugit de peşte asemănător somonului („féra“) şi raci, împreună cu legume şi ciuperci fin mărunțite, asezonat cu bucățele de fruct mango şi mazăre („Bouchon de féra du lac et d’écrevisses pattes rouges en salpicon, chair de mangue et petits pois, une vinaigrette aux raisinets“); vinul oferit la debutul gastronomic a provenit din soiul alb autohton Fendant şi mi s-a părut cel mai puțin adecvat (Fendant de Fully Grand Cru „Les Seilles“ JeanMichel Dorsaz-Kalbermatten – 2008 – AOC Valais), deşi terroir-ul din care provine este unul de elită, fiind capabil să producă vinuri de nivel „grand cru“; l-am apreciat ca fiind prea sofisticat şi prea complex pentru debutul mesei. A urmat aperitivul pe bază de homar în oțet, împodobit cu o cremă apetisantă din plante aromate, mărar şi rondele de lămâie („Homard bleu à la nacre en vinaigrette, les pinces cré meuses à la verveine odorante et les rouelles sur une pulpe de fenouil aux citrons bergamotes“); homarul a fost acompaniat de un excelent vin alb din soiul Petite Arvine (Petite Arvine de Fully Grand Cru „Tradition“ Henri Valloton – 2008 –AOC Valais) ce s-a remarcat prin frăția prospețimii şi a fructuozității cu caracterul floral. Felul principal a fost un muşchi file de vită la grătar înfăşurat în costiță, însoțit de o garnitură din măsline, ciuperci şi un sos lejer cu şofran („Coeur de filet de boeuf

www.artevino.ro

grillé au lard sec d’Anniviers, olives picholines et girolles, une mousseline au safran de Venthône“); la aceast fel, am descoperit simbioza perfectă cu vinul roşu provenit din soiul autohton Cornalin (Cornalin de Fully „Quintessence“ Benoit Dorsaz – 2007 – AOC Valais) care, în mod surprinzător, a făcut un mariaj mai fericit cu preparatul culinar decât celălalt vin oferit pentru acelaşi preparat culinar, ce provenea din soiul Syrah (Syrah de Fully Gérard Dorsaz – 2008 – AOC Valais) care era însă cu un an mai tânăr. Au urmat brânzeturile tradiționale, în număr de 6, sortimente specifice păşunilor din Alpii elvețieni („Fromages d’alpages de nos montagnes“), fiecare dintre ele diferențiindu-se de celelalte prin propria personalitate senzorială; vinurile albe servite la brânzeturi s-au întrecut între ele şi am înțeles mai bine de ce nu există nici o regulă privind asocierea cu alb sau cu roşu; unul dintre ele s-a remarcat printr-un plăcut buchet de învechire (Petite Arvine flétrie de Fully „Noblesse“ Gérard Dorsaz – 2004 – AOC Valais), iar celălalt printr-o simbioză mai rar întâlnită între prospețime şi onctuozitate (Ermitage de Fully Grand Cru „Canton Du Clou“ Jacqueline & Gérard Granges-Maret – 2008 – AOC Valais). La final, s-a oferit câte un mic platou desert alcătuit din mai multe tipuri de prăjiturele şi produse de ciocolaterie („Mignardises et chocolats“). În schimb, cina de sâmbătă a fost una copioasă, în care spaghetele milaneze s-au înfrățit cu friptura de muşchi de porc asezonată cu cartofi prăjiți, legume fierte şi un sos tradițio nal cu ciupercuțe ce ne-a îndemnat la copioase pahare de vinuri, atât albe cât şi roşii, date pe „goarna gâtlejului“, rând pe rând, intercalând o înghițitură de mâncare cu una de băutură, într-o atmosferă de voie bună şi totală destindere.

Cât despre prânzul servit în ziua de duminică în fieful familiei Rouvinez, după finalizarea concursului, consider că a depăşit aşteptările, atât prin dimensiune şi diversitate, cât şi prin calitate şi originalitate.

Aperitivele pe bază de fructe de mare şi somon, preparatele din peşte, grătarele de pui şi de porc, dar şi din cârnați tradiționali, brânzeturile şi deserturile au răspuns la cele mai exigente gusturi. Regret enorm Continuare în pagina 52

Maestrul bucătar care a pregătit prânzul la familia Rouvinez după finalizarea concursului

Sus: Cultură oenoturistică la reședinţa familiei Rouvinez; Jos: Constantin Croitoru împreună cu doamna care a asigurat un ireproșabil serviciu de degustare lângă una dintre mesele unde s-a desfășurat concursul. Laptopurile conectate la o reţea informatică specializată au asigurat desfășurarea degustărilor asistate electronic!

martor ocular

Medalii și premii speciale acordate Premiile speciale acordate în cadrul Concursului Mondial du Pinot Noir 2009 au fost următoarele: l Prix Champion du Monde des Producteurs de Pinot noir decernat de fundația „L’Homme et le Vin“ din Chamoson domnului Urs Pircher de la societatea Eglisau ZH din Elveția. l Prix de la Maison Univerre Pro Uva din Sierre, decernat societății Weingut Thomas Marugg din Elveția pentru vinul Blauburgunder Barrique 2007 din arealul viticol Fläsch. l Prix Millésimes Anciens, decernat de societatea Nestlé Waters producătorului Schlossgut Hohenbeilstein, din Beilstein, Elveția pentru vinul Spätburgunder Auslese Trocken 2003 din arealul viticol Württemberg.

l Prix Bourgogne Aujourd’hui, decernat de revista Bourgogne Aujourd’hui unor societăți franceze: Domaine De La Vougeraie din Nuits-SaintGeorges; Domaine Anne Parent din Pommard. l Prix Vinofed, decernat de către Federația Mondială a Marilor Concursuri Internaționale pentru Vinuri şi Băuturi Spirtoase societății germane Weingut Kuhnle din Weinstadt pentru vinul Pinot Noir Barrique 2006 Qualitätswein Württemberg. l Prix Découverte decernat de către oraşul Sierre pentru producătorul elvețian André Fontannaz de la societatea Cave La Madeleine din Vétroz pentru vinul Malvoisie flétrie sur souche 2008 AOC Valais.

Oenoturism Continuare din pagina 51

că am rătăcit fila meniului, care mi-ar fi dat posibilitatea unor informații şi comentarii mai detaliate. Cât despre vinurile care au însoțit bucatele doresc să vă spun că un număr de peste 20 de sortimente de albe, roze şi roşii au stat la dispoziția tuturor, pe o masă separată, de unde te puteai servi la discreție, având posibilitatea de a încerca orice combinație oenogastronomică. Maestrul bucătar care ne-a pregătit festinul, prezentat în fotografie, a fost însoțit şi ajutat de doi studenți de la o şcoală gastronomică.

În seara de joi dinaintea concursului, programul a cuprins vizitarea lacului subteran; drumul până la lac s-a făcut pe jos, dându-ne posibilitatea să admirăm frumusețile localității Sierre în care s-a desfăşurat concursul; o impresie deosebită asupra tuturor a fost transmisă de plantațiile viticole care urcau pe culmile montane până la întâlnirea cu pădurile; cu acest prilej am semnalat spiritul practic al elvețienilor, care au pus piatră peste piatră pentru a crea microzone în care au plantat butuci de viță de vie. Deşi lacul subteran pe care l-am vi-

52 | romanian WINE art | decembrie 2009

Numai două mari premii Au fost acordate doar două „Grand Vinea d’Or“ unui Pinot Noir spaniol (societatea Cortijo los Aguilares, producător Jose Antonio Itarte, din localitatea Ronda, cu vinul Sierras de Malaga, D.O., 2008) şi unui Pinot gris elvețian plasat la categoria noutăți „Decouvertes Pinot gris“ (societatea VS Cave La Madeleine, producător André Fontannaz, din localitatea Vétroz cu vinul Pinot gris flétrie sur souche, AOC Valais, 2008). În ce priveşte medaliile de aur („Vinea d’Or“) şi cele de argint cât şi categoriile de vinuri la care aceste medalii au fost acordate le recomand cititorilor acestei prestigioase publicații amatori de statistici să analizeze tabelul de mai jos. Trebuie remarcat cu-

zitat este unul dintre cele mai mari din Europa (s-ar părea că este al doilea ca mărime), localnicii nu s-au grăbit nici o clipă să însăileze vreo legendă pe această temă. Ei au trecut la fapte şi au achiziționat două bărci de dimensiuni mari, conduse de doi studenți folosiți drept ghizi şi angajați parttime. Studenții ne-au plimbat de la un capăt la altul al lacului şi ne-au povestit despre acesta, lăsându-ne să admirăm elementele carstice profesional luminate, şi pe partea stângă şi pe cea dreaptă, în condițiile în care lățimea acestuia era destul de redusă, astfel încât permitea o bună vizualizare. La capătul

rajul organizatorilor de a introduce în concurs două categorii de vinuri (Pinot gris şi Pinot blanc) ce aparțin gamei Pinot şi care au fost considerate drept noutăți („Decouverte Pinot blanc“ şi „Decouverte Pinot gris“).

România nici o medalie Deşi prezentă la acest concurs, România nu a obținut nici o medalie. Având în vedere numărul redus de producători de vinuri din țara noastră, deci şi numărul redus de mostre prezente în concurs, nu este de mirare lipsa medaliilor atribuite.

Sperăm într-o participare românească mai numeroasă la edițiile următoare.

drumului, am fost debarcați şi serviți cu mici aperitive, însoțite de un pahar de Chasselas, dar şi de muzica a doi bătrâni, care cântau la un instrument foarte asemănător cu buciumul şi cu tulnicul. Într-o atmosferă de cvasi-întuneric, la o temperatură relativ scăzută, am petrecut momente unice şi de neuitat, pe care organizatorii ni le-au oferit cu un minim de resurse financiare. A fost prima demonstrație de oenoturism adevărat !

Urcarea pe munte cu funicularul, telecabina şi telescaunul în după-amiaza de vineri a primei zile de concurs (sperăm că cele două imagini sunt sufi-

www.artevino.ro

cient de grăitoare!) nu ar fi avut nimic convivial, ci doar spectaculos, dacă la punctul terminus nu ar fi existat un mic băruleț cu gustări şi vinuri bune, dar şi cu alte produse culinare şi băuturi agreate de turişti. Patroana bărulețului ne-a servit un Chardonnay de excepție asezonat cu nişte patiserie tradițională. Am savurat vinul pe care eu însumi l-am oferit împreună cu doi grei ai concursurilor internaționale, domnii Ghislain K – Laflamme, preşedintele concursului Selections Mondiales des Vins (desfăşurat în Quebec, Canada) şi Bernard Sirot, membru în staful tehnic al CMB (desfăşurat în acest an la Valencia, în Spania, şi anul următor la Palermo, în Italia). După cum se observă şi în fotografie, domnul Sirot a ras înainte o berică, ca să ne arate o dată în plus originea sa belgiană! În ce priveşte coborârea, aceasta a fost cu adevărat spectaculoasă, deoarece la fiecare oprire (având în vedere că ne-am deplasat cu 3 mijloace de transport pe cablu!) am fost întâmpinați cu gustări tradi ționale şi vinuri autohtone, pe terasele unor locații de unde admirarea peisajelor montane înconjurătoare era o adevărată încântare a sufletului şi o profundă bucurie a minții. Gustările şi vinurile au fost oferite de o societate turistică, al cărei manager ne-a implicat într-o scurtă acțiune promoțională prezentându-ne atu-urile turistice ale zonei Crans Montana. A fost a doua demonstrație de oenoturism adevărat care a mers direct la țintă !

Cel mai tare însă m-a impresionat spectacolul în aer liber ce a avut loc în după-amiaza de sâmbătă a celei de-a doua zi de concurs; acest spectacol s-a desfăşurat în mijlocul unei plantații viticole şi a fost susținut de o orchestră de studenți ce cântau la diferite instrumente (acordeon, vioară, chitară, tobă, flaut etc.); aceştia ne-au încântat timp de aproape două ore cu muzică irlandeză, în timp ce noi savuram vinuri autohtone şi gustări boiereşti (foie gras pe pâine prăjită, somon fumé, fructe de mare...). A fost a treia demonstrație de oenoturism adevărat, dar şi foarte autentic!

Nu pot încheia periplul oenoturistic fără a aminti de sala de primire a oaspeților de la reşedința familiei Rouvinez cu pereții împodobiți cu imagini sugestive ale arealelor viticole din care proveneau vinurile expuse. Pe lângă regalul oeno-

www.artevino.ro

gastronomic pe care această respectabilă familie ni l-a oferit la sfârşitul concursului, am avut prilejul de a participa la o veritabilă demonstrație de cultură oenoturistică după cum se poate remarca şi din imaginea ataşată.

Degustări asistate electronic Imaginea prezentată cu membrii unui juriu al concursului în jurul mesei de degustare, pe care se observă unul dintre ordinatoarele ce au permis derularea electronică a evaluărilor senzoriale este grăitoare şi reprezintă un element de noutate care sperăm să se extindă şi la alte concursuri internaționale! Responsabilul fiecărui juriu trimitea pentru fiecare mostră de vin jurizată prin intermediul rețelei specializate un format ce conținea elementele vizuale, olfactive şi gustative, împreună cu evaluarea globală ce trebuiau apreciate; în cadrul acestui format, fiecare membru al juriului trebuia să clicheze cu mouse-ul în dreptul calificativului (excelent, foarte bun, bun, satisfăcător, insuficient) atribuit parametrului analizat. Prin click-ul final se putea observa valoarea totală a punctelor acordate. Programul permitea revenirea asupra calificativelor acordate parametrilor analizați menționați mai sus, atunci când se punea problema acordării de medalii şi responsabilul juriului respectiv era nevoit să consulte din nou membri echipei sale în vederea luării deciziei finale.

Mondial du Pinot noir is one of the most important international contests of wines targeted on a reference variety. Starting with this year, the range of wines has been extended to the Pinot gris and Pinot blanc varieties, and the wines originating from these varieties have been included in the category of new discoveries being submitted separately to the panels of judges, alongside other traditional categories coming from the Pinot noir variety which comprise the still red wines, the rose wines, the sparkling wines and the sweet wines.

The contest featured the performance of computer assisted tasting. The Swiss oenotourism and oenogastronomy successfully accompanied the carrying out of the contest.

Localitatea Sierre: drumul care duce către magnificul lac subteran

Traseul funicularului către Crans Montana

Sus: Imagine de pe traseul telecabinei Jos: Constantin Croitoru flancat de doi prieteni: Ghislain K – Laflamme, președintele concursului Selections Mondiales des Vins Quebec, Canada (stânga) și Bernard Sirot, membru în staful tehnic al CMB (dreapta)

eveniment

Lumea gustului adevărat, a ţăranului şi a artizanului este pusă pe un piedestal Produse excelente reunite la Milano: vin, paste, brânzeturi, mezeluri, produse de patiserie Carmen PASCU Emilian PASCU Am avut plăcuta surpriză să participam la un festival oenogastronomic, organizat la hotelul Melià din Milano, de către Camera di Commercio di Milano şi Biroul de Presa al Club di Papillon. Alături de noi au fost invitaţi ziarişti din Anglia, Rusia, Japonia. Anul acesta a avut loc ediţia cu numărul 8.

Ce este Golosaria? „Golosaria“, o manifestare promovată de Club Papillon,

reprezinta o „trecere în revista“ a culturii şi gustului, un eveniment unic care grupează cei mai buni producători artizanali din Italia. Au fost prezentate în cadrul evenimentului noua ediţie a ghidului oenogastronomic Guida Critica Golosa (dedicata regiunilor Lombardia, Liguria, Piemonte şi Valle D’Aosta) şi Il Golosario, un best seller de 1000 de pagini despre valorile oenogastronomice ale Italiei.

Pentru cei care doresc sa afle mai multe despre locurile, tradiţiile şi gastronomia meneghina, a fost prezentată cartea „Milano, luoghi e sapori della tradizione“ ( Milano. Locuri şi gusturi ale tradiţiei)

Fireşte că nu puteau lipsi pastele Din punct de vedere gastronomic nu putem uita „pasta“, alimentul italian cunoscut la nivel mondial. Am descoperit un produs original, numit Tortello Amaro di Castel Goffredo. Castel Goffredo este o comuna în apropierea oraşului Mantova. Tortelli sunt triunghiuri de pasta, un aluat de culoare galbenă, subţire, preparat cu oua şi umplute cu brânză rasa,salvia,ceapa,pesmet şi

o planta amaruie numita Iarba Sfântului Petru (L’erba di San Pietro), care creste în acesta zona.

Tortelli au origini îndepărtate (peste 800 de ani), dar au devenit populari în jurul anului 1500 , în regiunea Mantova, când femeile încercau sa prepare reţete noi cu ingredientele care se cunoşteau atunci, simple dar plăcute „vederii şi la gust“.

54 | romanian WINE art | decembrie 2009

www.artevino.ro

eveniment

Paolo Massobrio împreună cu o parte a ziariştilor invitaţi

A fost prezent, desigur şi vinul

Mâncare de pe tot mapamondul...

Pe durata celor trei zile, Paolo Massobrio a prezentat, pentru prima data, bucătari străini care folosesc ingrediente autohtone italiene (de pildă kebab turcesc preparat din carne certificata de o societate italiana, sushi preparat cu ton roşu de Carloforte şi orez cultivat în Câmpia Padania sau couscous marocan, preparata cu griş din regiunea Emilia Romagna. Cu alte cuvinte, vorbim de integrare alimentară şi de o bucătărie atentă la agricultura locală.

Prin integrarea alimentară se

www.artevino.ro

S-ar fi putut fără trufe?

creează o fuziune economica şi se ofera o garanţie majora din punct de vedere biologic.

Cine sunt organizatorii? Şi anul acesta, Camera de Comerţ din Milano prin agenţia Promos, a fost principalul promotor al manifestaţiei datorita acţiunii de promovare în rândul „păturii de întreprinzători ai gustului“. La rândul său Club di Papillon este o asociaţie la nivel naţional, cu peste 6000

Dar, sa vorbim despre pasiunea noastră comuna, vinul. Am avut ocazia sa descoperim vinuri noi, selecţionate pe teritoriul Italiei timp de un an de zile. La fiecare ediţie, Golosaria premiază 100 de vinuri, aspect care ne demonstrează ca Italia este o „mare podgorie“ unde se produc vinuri de calitate. Nu putem sa le enumeram pe toate 100, ne vom opri la câteva care ne-au surprins în mod deosebit: Amaccia (Pigato DOC 2007, soiul Pigato, regiunea Liguria); Vigne Marina Coppi (Colli Tortonesi Timorasso „Fausto“ 2007, soiul Timorasso, regiunea Piemonte); Casa Vinicola Pietro Nera (Sforzato di Valtellina 2004,

de membri şi 50 de sedii territoriale, care are scopul de a redescoperi şi păstra cultura populara prin intermediul gustului. Clubul a fost fondat în 1992, în oraşul Alessandria, de către criticul-jurnalist Paolo Massobrio.

Vino Pigato soiul Nebbiolo, regiunea Lombardia); Girardi Spumanti (Valdobbiadene Cuvee Millesimato Extra Dry, regiunea Veneto).

Milan recently held a oenogastronomic festival, a unique event that groups the best artisanal producers in Italy. This year's edition was the 8th one.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 55

crame româneşti

Vinurile au învins în Dealul Copoului Marius CRISTIAN

Începutul

Inginerul Constantin Profir, artizanul vinurilor din Dealul Copului

Povestea a început mai demult, dar a ajuns în atenţia publicului larg în septembrie 2007, când presa locală şi naţională anunţa că omul de afaceri ieşean Constantin Comănescu, a cumpărat Vinifruct SA Copou. O achiziţie oarecum neaşteptată, speculată prompt de ziare şi de gura lumii, lucru firesc întrucâtva, atâta vreme cât preţul unui metru pătrat în zona respectivă atingea şi chiar depăşea pe alocuri 100 de euro. Aşa că afirmaţiile patronului („important este că nu vreau să dezvolt acolo o afacere imobiliara, ci doar să fac producţie la standarde europene“) erau privite cu oarecare rezervă în acea perioadă de maxim boom imobiliar.

După numai un an însă venea şi ştirea care închidea gura cârcotaşilor: nu mai era loc de construit vile, Vinifruct Copou tocmai semnase un contract de finanţare, pe bani europeni, cu reprezentanţii Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP), pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje şi pentru modernizarea exploataţiilor amplasate pe teritoriul comunelor Răducăneni, Cozmeşti, Costuleni şi Gorban.

Lansarea

PNVV a fost foarte bine reprezentat prin prof. univ. dr. Valeriu. V. Cotea, preşedinte, directorul general Ovidiu Gheorghe şi ing. drd. Otilia Chiriţă, consilier filiala Iaşi 56 | romanian WINE art | decembrie 2009

„Ne-am dorit de trei ani acest eveniment, nu ştiam ce greutăţi ne aşteaptă, dar cu ajutorul unor prieteni apropiaţi am trecut peste momentele dificile şi iată-ne în Dealul Copoului pentru a lansa un nou brand pentru Iaşi“, anunţa cu mândrie pe 26 noiembrie Constantin Comănescu, în faţa invitaţilor şi ziariştilor prezenţi la lansarea noilor sortimente de vinuri produse de Cramele ViniCom (noua denumire a societăţii). „Vrem ca în seara aceasta să lansăm un nou brand al Iaşului, un vin din Copou, un vin al cărui deviză este «vin din struguri». Dorim ca acest vin să ajungă pe mesele românilor şi să fie consumat atât la bine cât şi la rău.

Acest brand am dori să prindă şi la tineret, şi la cei mai în vârstă, să fie recunoscut şi

www.artevino.ro

crame româneşti Când a născut nevasta mea doi copii gemeni aveam un butoi de vin şi am spus că dacă sunt fete îl beau singur, şi dacă sunt băieţi îl beau cu toată lumea.

Constantin Comănescu apreciat calitativ, atât în România cât şi, poate, în afara ţării. Să demonstrăm că, alături de firme deosebite, cum este Cotnariul, să spunem că şi Dealul Copoului, începând cu data de azi, are un vin deosebit, pe care-l lansăm pentru ieşeni şi pentru România.“ Prezent la lansare, Ovidiu Gheorghe, director general al PNVV, a ţinut să precizeze: „creşte piaţa vinului şi această iniţiativă trebuie lăudată şi încurajată. Poate părea, în această criză, un gest sinucigaş. De ce? Pentru că vorbim de investiţii. Şi atunci când îţi arunci banii agonisiţi din alte business-uri într-o investiţie trebuie să ai convingerea că această investiţie în timp se va întoarce.

Sper şi doresc, domnule Comănescu, să nu o fi făcut doar cu inima, pentru că am auzit despre dumneavoastră că sunteţi un om de afaceri de succes, iar o investiţie care în timp nu se întoarce este un act sinucigaş. Trag speranţa că investiţia dumneavoastră este calculată şi se va întoarce în timp, pentru că doar astfel putem să progresăm. Vinul Copoului poate fi un simbol al Iaşului, şi din poziţia pe care o deţin, de director al PNVV, împreună cu dumneavoastră, urez succes acestei crame, să intre din ce în ce mai mult pe piaţă.“

Vinurile A urmat degustarea, cam prea rapidă pentru ca un profan ca mine să vă poată oferi detalii semnificative. Dar, în fond, era o seara pentru prieteni, aşa că rapida perindare prin pahare a celor zece feluri de vin a avut mai mult scopul ca fiecare invitat să-şi formeze o părere şi să spună cu ce vin doreşte să acompanieze masa şi conversaţia. Aşa că am să vă spun doar că mi-au plăcut Feteasca Regală şi Rieslingul Italian, dar pentru conversaţia finală am solicitat foarte interesantul rozé obţinut din Cabernet. La cum se prezintă, ar trebui să se vândă de Paşti ceva de spe-

www.artevino.ro

Mentorul Aşa l-a prezentat Constantin Comănescu pe academicianul Valeriu D. Cotea, invitatul de onoare al serii, care şi-a lansat cu acest prilej ediţia a doua, revăzută, a volumului „Fragmente de viaţă“ (editura Ştefan Lupaşcu, Iaşi, 2009, 244 pp.). Iar dl. Cotea ne-a plimbat pe toţi printr-o extraordinară lume în care vinul şi cultura se completau de minune. Despre cartea domniei sale însă, n-a spus decât atât: „Nu pot să vorbesc despre carte, fiindcă e scrisa de mine. Sigur că am vrut să fac o frescă. Dar nam putut. Ca să scrii o carte îţi trebuie cel puţin 99% „slova de faur“, după cum spunea Tudor Arghezi. Adică muncă multă, asiduă, crâncenă. Şi da, este absolut necesar să ai şi 1% talent, in-

spiraţie. M-am gândit că nam această inspiraţie, aşa că i-am spus «Fragmente de viaţă». De ce «Fragmente de viaţă»? Pentru că însăşi viaţa e făcută din fragmente. Şi vă mărtusisesc cu sinceritate că am scris această carte

nu cu dorinţa sau cu plăcerea de a vorbi despre mine, ci doar de a face cunoscută o experienţă de peste 80 de ani din care lumea ar putea desprinde ceva. În ce măsură am reuşit, dumneavoastră veţi aprecia.“

riat, fiind el un perfect însoţitor pentru drob şi friptura.

Afacerea Desigur, n-a putut fi ocolit în cadrul discuţiilor aspectul financiar al temerarei întreprinderi. Şi astfel am aflat că este o investiţie în parteneriat cu Raiffeisen, iar suma totală este, deocamdată, de 3 milioane euro, incluzând activele, utilajele şi stocul de marfă. „Acum, într-adevăr, este un moment dificil, dar prezenţa dumneavoastră îmi dă putere. Crescând calitatea, creşte şi competiţia. Îmi plac competiţiile, şi sper ca aceasta să fie una câştigătoare. Iar câştigătorii nu vom fi noi, ci ieşenii şi toţi cei care vor să bea un vin de calitate.“ Concluzia a tras-o însă proprietarul ceva mai târziu: „Când a născut nevasta mea doi copii gemeni aveam un butoi de vin şi am spus că dacă sunt fete îl beau singur, şi dacă sunt băieţi îl beau cu toată lumea. Aşa că nu mă întrebaţi dacă a fost o afacere bună!“ Aţi ghicit, băieţi are!

In Iaşi were launched new ranges of wines produced by ViniCom Cellars, a new brand made

by Constantin Comanescu. The event was also attended by Acad. Valeriu D. Odds, who launched on this occasion the book "Fragments of Life".

Constantin Comănescu, fericit că a pornit cu dreptul şi în această nouă afacere decembrie 2009 | romanian WINE art | 57

martor ocular Participanţi La Vinandino 2009 au fost prezentate 836 mostre de vinuri, oferite de 214 societăţi din 17 ţări: Argentina (166 societăţi), Bolivia (6), Brazilia (11), Bulgaria (1), Chile (6), Ecuador (1), Elveţia (1), Franţa (1), Germania (1), Italia (2), Mexic (2), Peru (4), Portugalia (1), România (3), Spania (1), Ungaria (2), Uruguay (5).

Triumf românesc la

membrilor juriilor şi, nu în ultimul rând, la medaliile acordate. În privinţa medaliilor, merită a fi menţionată performanţa românească obţinută de societăţile vitivinicole Cotnari SA (o medalie de aur şi una de argint, ambele atribuite unor vinuri in mod natural dulci din soiul Grasă) şi Senator Wines (o medalie de argint pentru vinul sec din soiul Băbească gri).

Prof. univ .dr.

Valeriu V. COTEA Preşedintele PNVV

Dr. Constantin CROITORU

Toţi membrii juriilor au fost îmbrăcaţi, la finalul cinei de gală, cu un poncho tradiţional

Constantin Croitoru alături de Alain Bertrand, profesor emerit la Facultatea de Oenologie a Universităţii Bordeaux II 58 | romanian WINE art | decembrie 2009

Am avut onoarea să fiu invitat ca membru în juriul concursului internaţional Vinandino 2009 pentru a doua oară consecutiv. Din partea României a mai fost prezent, ca judecător-expert, şi domnul profesor Valeriu V. Cotea, cu multiple participări. În fapt, suntem singurii degustători români autorizaţi care au avut privilegiul să fie selecţionaţi ca juraţi ai acestui prestigios concurs.

O scurtă informare despre această confruntare internaţională a apărut în numărul din octombrie 2009 al revistei în paginile 10 şi 11, înainte de desfăşurarea propriu-zisă a acesteia. Acum ne vom îndrepta atenţia asupra programului şi a organizării concursului, a vizitelor profesionale efectuate, a conferinţelor ştiinţifice prezentate, a elementelor inedite care ne-au însoţit de-a lungul voiajului în Argentina, dar şi asupra unor aspecte statistice referitoare la societăţile vitivinicole participante şi ţările lor de provenienţă, la originea

Programul concursului Experienţa argentiniană în organizarea concursului internaţional Vinandino a devenit deja o frumoasă tradiţie. Fiecare membru străin selecţionat al juriului primeşte o invitaţie oficială nominală; după primirea invitaţiei oficiale, îi sunt trimise trei variante de zboruri dusîntors în vederea alegerii variantei optime. În cazul meu, ca de altfel în cazul oricărui invitat din Europa, am primit variante de zboruri cu companiile Lufthansa (prin Frankfurt), British Airways (prin Londra) şi Air France (prin Paris); am ales varianta de zbor cu compania Lufthansa, care mi s-a părut cea mai convenabilă deoarece mi-a permis efectuarea zborului spre Argentina pe timp de zi şi întoarcerea în România pe timp de noapte şi de zi. Menţionez că diferenţa de fus orar de 5 ore mi-a permis să călătoresc numai ziua la dus; astfel, am plecat de pe aeroportul Bucureşti Otopeni sâmbată, 31 octombrie la orele 6:05 şi am aterizat la Buenos Aires la orele 21:00; escala făcuta la Frankfurt a fost de numai 2 ore şi 30 minute (sosire la 07:45 şi plecare la 10:15).

De pe aeroportul internaţional Ezeiza din Buenos

www.artevino.ro

Aires am fost preluaţi de o maşină a organizatorilor care ne-a condus până la hotelul NH Crillon. A doua zi, pe 1 noiembrie, pe lângă întâlnirea cu alţi degustători, membrii în juriile acestui concurs, am trăit bucuria revederii cu domnul Cotea care sosise cu o zi înainte.

A doua zi seara ne-am îmbarcat cu toţii în autocarul ce ne-a transportat la aeroportul local Jorge Newbery în vederea deplasării către San Juan. După cazarea la hotelul Viñas del Sol şi servirea cinei, a urmat repaosul binemeritat din timpul nopţii. Programul zilei de 2 noiembrie, prima zi de sejur în San Juan, a cuprins deplasarea la Palatul Congreselor, vizita la celebra societate vitivinicolă Graffigna (membra a grupului Pernod Ricard) unde s-a servit şi prânzul, sesiunea de degustare pentru armonizarea evaluarilor dintre degustătorii străini şi cei autohtoni (argentinieni) şi deplasarea la societatea vitivinicolă Duc de Saint Remy, unde s-a servit şi cina. Pe 3 noiembrie, în a doua zi petrecută la San Juan, am vizitat societatea vitivinicolă Callia şi am servit prânzul în restaurantul hotelului. După efectuarea siestei, ne-am deplasat cu autocarul la Mendoza, oraşul în care a avut loc desfăşurarea propriu-zisă a concursului; am fost cu toţii cazaţi în hotelul Sheraton, iar cina a fost oferită de societatea vitivinicolă Almacén del Sur. În următoarele trei zile, 4, 5 şi 6 noiembrie, a avut loc

desfăşurarea oficială a concursului într-una din sălile de conferinţă ale hotelului Sheraton. În primele două zile ale concursului, după servirea prânzului la restaurantul hotelului şi o binemeritată odihnă, programul a cuprins prezentarea de lucrări ştiinţifice la sediul instituţiei La Enoteca care a oferit şi cina din 5 noiembrie, efectuarea unei vizite profesionale la societatea vitivinicolă Vine Loft de Cheval-Vistalba care, la rândul său, a oferit cina din 4 noiembrie. În ultima zi de concurs prânzul a fost oferit de cooperativa vitivinicolă Fecovita (probabil cea mai mare cooperativă vitivinicolă din lume!) după efectuarea vizitei tehnice la această cooperativă; seara am participat cu toţii la cina de gală urmată de acordarea premiilor şi medaliilor.

După miezul nopţii, în debutul zilei de 7 noiembrie, câţiva dintre noi am dorit să continuăm petrecerea într-un bar cu muzică disco şi latino, având în vedere că toţi degustătorii participanţi în juriile concursului trebuiau să elibereze camerele hotelului în vederea reîntoarcerii la Buenos Aires cu destinaţia ţării de origine a fiecăruia. În ce mă priveşte, la orele 13:00 am părăsit hotelul cu o maşină a organizatorilor care m-a transferat la aeroportul local din Mendoza. La orele 15:05 am decolat către Buenos Continuare în pagina 60

www.artevino.ro

Fotografia de grup a tuturor membrilor din juriile concursului, împreună cu reprezentanţi ai organizatorilor argentinieni

Valeriu Cotea a ridicat, în numele Cotnariului, medalia de aur de la Federicco Castellucci (directorul general al OIV)

Constantin Croitoru, Federicco Castellucci (directorul general al OIV) şi Valeriu Cotea decembrie 2009 | romanian WINE art | 59

martor ocular Continuare din pagina 59

Performanţa românească Vinurile româneşti medaliate au provenit din soiuri autohtone. Societatea Cotnari a obţinut două medalii cu vinul în mod natural dulce din soiul Grasă - o medalie de aur cu cel din recolta 2002 şi o medalie de argint cu cel din recolta 2006.

Această performanţă este un triumf răsunător, însă trebuie menţionat că acestea nu sunt primele medalii valoroase cu care au fost galonate aceste vinuri de Cotnari. Medaliile unei socetăţi care a generalizat utilizarea biotehnologiilor moderne de vinificaţie nu ar trebui să mire pe nimeni şi ar trebui să reprezinte un exemplu de urmat şi pentru alte societăţi vitivinicole din România.

Meritul este în primul rând al colectivului de specialişti, dar nu în ultimul rând al staff-ului care asigură managementul societăţii sub bagheta competentă a domnului dr. ec. Constantin Deleanu, directorul general al societăţii Cotnari SA. Mai interesantă mi se pare totuşi performanţa „juniroului“ sec provenit din soiul Băbească gri recolta 2005 elaborat de societatea Senator Wines din Vrancea care a obţinut o valoroasă medalie de argint, cu siguranţă prima pe care acest soi autohton o primeşte într-o confruntare internaţională de prestigiu. Şi în acest caz meritul aparţine atât oenologului, cât şi managerului Lucian Neacşu, care cu o încâncenare sisifică s-a luptat, se luptă şi se va lupta şi în viitor pentru promovarea reală a soiurilor autohtone (vinurile din gama Monşer)

Aires, aterizând pe aeroportul internaţional Ezeiza la orele 18:00. Abia la orele 21:50 am decolat cu destinaţia Frankfurt unde am aterizat la orele 15:00 în ziua de 8 noiembrie. În seara acelei zile am ajuns în Bucureşti cu un zbor al aceleiaşi companii Lufthansa care a decolat la orele 20:30 şi a aterizat la orele 23.50.

Vizitele profesionale Vizitele profesionale ne-au permis evaluarea dotării tehnice la cramele respective şi ne-au dat posibilitatea unui dialog interactiv cu interlocutorii argentinieni în privinţa soiurilor consacrate în plantaţiile viticole şi a tehnologiilor de vinificaţie aplicate. Am constatat o dotare tehnică asemănătoare cu cea specifică cramelor din România, în care predomină echipamentele (deschiorchinătoare-zdrobitoare, prese pneumatice închise...) provenite de la concernul internaţional BucherVaslin, dar şi cele (recipienţi de macerare-fermentare şi depozitare, filtre aluvionare, cu vid, cu plăci şi cu cartuşe filtrante, instalaţii de îmbuteliere...) aparţinând altor firme europene mai puţin consacrate.

Am rămas surprins de faptul că Argentina este uşor rămasă în urmă în privinţa utilizării produselor de elaborare şi maturare a vinurilor (preparate enzimatice, drojdii selecţionate, taninuri...), a căror prezenţă este aproape generalizată în majoritatea societăţilor vitivinicole din România. În privinţa soiurilor, situaţia seamănă puţin cu cea din România; dintre soiurile albe autohtone, cel mai reprezentativ este Torrontes, iar dintre soiurile roşii cu o puternică tradiţie, Malbec-ul ocupă un loc de frunte; ca şi la noi, există plantaţii de soiuri consacrate la nivel internaţional, atât din cele albe (Chardonnay, Sauvignon blanc...), cât şi din cele roşii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah...).

Dintre societăţile vitivinicole argentiniene vizitate mai sus menţionate, cel mai puternic m-a impresionat Callia, unde am degustat vinuri cu un profil senzorial remarcabil, mai ales roşii provenite din soiurile Malbec şi Syrah. Dintre vinurile albe, m-a impresionat un Chardonnay 2007 elaborat de societatea Nesman.

60 | romanian WINE art | decembrie 2009

De asemenea, vinurile degustate la societate Graffinga (Centenario, Malbec şi Cabernet Sauvignon; Grand Reserve, Malbec şi Cabernet Sauvignon) confirmă prin valoarea lor senzorială celebritatea acesteia.

Conferinţele ştiinţifice Prima serie de conferinţe sa derulat la Palatul Congreselor din San Juan şi a debutat cu prezentarea situaţiei viticulturii şi vinificaţiei la nivel mondial („The situation of the world vitiviniculture“) a directorului general al OIV, Federicco Castellucci. A urmat o desertaţie privind amprenta carbonului („Carbon Footprint“) susţinută de Alejandro Sanchez Matteucci de la filiala chiliană a companiei intrenaţionale Green Solutions. În cadrul instituţiei La Enoteca din Mendoza au fost prezentate în prima zi conferinţele „Quality factors în Pinot noir and Chardonnay vinification în California“ de către oenologul american Eric Johannsen şi „Now you perceive it?! Not now?!“ de către cercetătoarea neo-zeelandeză Cynthia Lund, referitoarea la preferinţele consumatorilor pentru un anumit profil senzorial al vinurilor provenite din soiul Sauvignon

blanc. În a doua zi, domnul Matteucci a reluat conferinţa prezentată la San Juan, dar adaptată la cerinţele industriei vinicole („Everything about Carbon Footprint and its application in wine industry“). Surpriza acestei zile a constituit-o disertaţia profesorului argentinian Angel Mendoza intitulată „Tolerance analytical limits of enology: common problems related to quality sensory assessment in table wines“ care prin talentul său oratoric şi bogăţia exemplelor practice a electrizat întreaga audienţă.

Elementele inedite Elementele de noutate ale acestui voiaj profesional ar putea fi grupate pe fiecare oraş vizitat în parte. Împreună cu domnul Cotea am petrecut la Buenos Aires o zi întreagă hoinărind pe străzi şi prin magazine. La prânz ne-am ospătat cu produse vinicole autohtone, debutând cu un spumant (Chandon E Brut 2008) la antreuri (salate, carpaccio ternara, somon) şi continuând cu un vin roşu (Norton Reserva Syrah 2006) ce a stropit bucatele alese din gastronomia argentiniană tradiţională (ojo de bife, costilla las lilas...); la final „ne-am degresat“ cu grappa elaborată după tehnologia italiană.

www.artevino.ro

Hotelul Viñas del Sol din apropiere de San Juan este situat pe ruta naţională care face legătura cu oraşul Mendoza într-o zonă nelocuită şi cam izolată. Acest hotel era dotat cu o mică sală de forţă în aer liber şi o piscină cochetă de care am beneficiat din plin două dimineţi la rând, mai ales că eu, constănţean fiind, nu am făcut nici o plajă în sezonul estival din acest an.

Zilele petrecute la Mendoza au fost cele mai plăcute. Deşi este un oraş provincial, m-au impresionat magazinele cu produse din piele, dar şi cele de bijuteri. La rândul său, hotelul Sheraton mi-a prilejuit momente plăcute de odihnă activă (băi de soare alternate cu înot la piscina hotelului sau cu exerciţii în sala de gimnastică), dar şi pasivă (somn de voie într-o cameră cu toate dotările impuse de o locaţie cu multe stele!). Şorţul purtat în timpul zilelor de concurs mi s-a părut un accesoriu cu adevărat inedit, mai ales că, pe lângă protecţia asigurată a îmbrăcăminţii, m-a făcut să mă simt un adevărat gospodar, deşi soţia recunosc că nu prea mă pune la treburi casnice care necesită acest accesoriu.

Lovitura de graţie din sfera ineditului au dat-o organizatorii prin oferirea acelui poncho tradiţional pe care l-au îmbrăcat toţi membrii juriilor la finalul cinei de gală. Pentru mine însă, momentul culminant l-a reprezentat primirea medaliei de aur obţinută de societatea Cotnari SA de către domnul profesor Valeriu V. Cotea oferită de către Federicco Castellucci (directorul general al OIV).

Organizarea concursului În cele trei zile de concurs au fost degustate zilnic o medie de 36 de mostre de vinuri liniştite, vinuri efervescente şi băuturi distilate de origine vinică. În fiecare zi de degustare au existat câte 3 reprize de degustări, separate între ele prin pauze de 10-15 minute, astfel încât media de probe degustate pe fiecare repriză să nu depăşească 12 mostre. Au fost formate 10 jurii alcătuite din câte 7 degustători; fiecare juriu era condus de un responsabil care, de regulă, provenea din ţara de origine, dar au fost şi 2 jurii conduse de reprezentanţi străini (unul dintre ele sub bagheta lui Federicco Castellucci, directorul general al OIV, iar ce-

lălalt sub bagheta italianului Luigi Oddelo); dintre ceilalţi 6 membri ai juriului, cel puţin 2 erau argentinieni şi se schimbau, de regulă, de la o zi la alta, ceilalţi 4 membrii fiind degustători străini. Sistemul de notare al vinurilor a fost cel până la 100 de puncte. În opinia mea, acordarea medaliilor s-a făcut după un punctaj destul de indulgent: medalie de argint pentru 84 – 88 puncte, medalie de aur pentru 89 – 92 puncte, mare medalie de aur pentru mai mult de 93 puncte. Fiecare degustător primea în ziua concursului o listă cu mostrele ce trebuie degustate, listă ce conţinea numărul de cod al probei, numărul de clasificare al categoriei din care aceasta făcea parte şi anul de recoltă. A doua zi fiecare primea 3 liste referitoare la mostrele degustate în ziua anterioară; aceste liste se refereau la: poziţionarea degustătorului faţă de mostra degustată prin situarea lui faţă de media aritmetică a notelor acordate de toţi membrii juriiului din care făcea parte, dar şi faţă de mediană (aceeaşi notă acordată de mai mulţi degustători din acelaşi juriu), precizarea deviaţiei semnalate exprimată în procente pozitive sau negative; o listă cu vinurile degustate care, pe lângă cod, clasificare şi an de recoltă, conţinea soiul din care provenea şi ţara de origine; grafice cu exprimarea notării faţă de media aritmetică şi faţă de mediană.

Aspectele statistice Interesul manifestat de societăţile din principalele ţări vitivinicole din Europa şi din Lumea nouă faţă de Vinandino, care este cel mai mare concurs de vinuri şi băuturi distilate de origine vinică din America de Sud, este destul de scăzut. Dintre ţările europene cu o puternică tradiţie vitivinicolă, doar România, Italia şi Ungaria au depăşit limita unei singure societăţi prezente cu mostre, în timp ce Franţa, Spania, Portugalia, Germania, Elveţia şi Bulgaria au rămas la acest stadiu. Nici societăţile aparţinând ţărilor vitivinicole din Lumea nouă (Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, SUA, Canada) nu s-au îngrămădit să participe cu mostre la acest concurs. În ce priveşte participarea ţărilor din America de Sud şi America

Continuare în pagina 62

www.artevino.ro

Aspect din timpul jurizarii vinurilor, sub supravegherea Claudiei Quini, responsabilul tehnic al concursului

Sus: Imagine din timpul conferinţei susţinută de profesorul MENDOSA, o personalitate marcantă a oenologiei argentiniene; Jos: Membrii juriului no 5 şi doi musafiri simpatici (de la stânga la dreapta): Fìlida Toledo (Peru), Sergio Prudencio (Bolivia), Susanne Denzer (Germania, jos), Roger Liégeois (Belgia), Claudia Quini (responsabilul tehnic al concursului), un membru argentian (jos), Constantin Croitoru, Agostino Finca (argentinianul preşedinte de juriu) şi „intrusul“ maghiar Peter Sarkany

Continuare din pagina 61

O dispută profesională între membrii juriului no 5 într-una din pauzele dintre sesiunile de degustări: Susanne Denzer (stânga), Agostino Finca (dreapta)şi Constantin Croitoru (centru)

Sus: Valeriu V. Cotea şi Constantin Croitoru în timpul unei vizite profesionale; Jos: Vizionarea unui meci de polo la poalele Anzilor (Domeniul Cheval des Andes – grupul LVMH)

Centrală, reprezentarea lor este mai numeroasă, dar departe de a fi una remarcabilă; într-un clasament al acestor ţări, poziţia de lider este deţinută de Brazilia (11 societăţi participante), urmată de Bolivia şi Chile (cu câte 6 societăţi participante), apoi Uruguay (5), Peru (4), Mexic (2), ultima clasată fiind Ecuadorul (1).

Având în vedere numărul total de societăţi vitivinicole prezente în concurs, se constată că ţara organizatoare a contribuit cu o proporţie de peste 3/4 din numărul acestora (77%), în timp ce societăţile vitivinicole din celelalte ţări participante în număr de doar 48 acoperă o proporţie puţin mai mică de 1/4 (23 %).

Dacă repartizarea geografică a mostrelor nu este absolut deloc echilibrată, repartizarea degustătorilor experţi este foarte bine reprezentată după acest criteriu geografic (vezi caseta alăturată).

Singura apreciere critică pe care mi-o permit referitoare la acordarea medaliilor o reprezintă poziţionarea vinurilor albe, roze şi roşii din soiuri aromate şi nearomate într-o singură grupare, ceea ce înseamnă, din punctul meu de vedere, dezavantajarea vinurilor provenite din categoriile respective (vezi tabelul de la pagina 18). În aceste condiţii, au primit medalii doar acele vinuri care s-au situat prin notele primite la limita superioară a intervalului corespunzător pentru acordarea de medalii de aur şi argint.

În loc de concluzii Cortina a căzut peste Vinandino 2009. Anul 2010 va începe în curând cu noi confruntări internaţionale. Să încercăm să ne unim forţele pentru a dobândi cât mai multe medalii care înseamnă pe de o parte, o vizualizare mai obiectivă a poziţionării vinurilor fiecăreii societăţi participante la un anumit concurs, iar pe de altă parte, o întărire a imaginii şi notorietăţii a societăţii care a produs vinul respectiv. Sincere felicitări medaliaţilor şi, mai ales, mult succes tuturor producătorilor români de vinuri care vor alege să participe în astfel de concursuri în anul ce bate la uşă.

La mulţi ani tuturor!

Lista degustătorilor străini Charl Theron (Africa de Sud), David Kinsbury (Australia), Roger Liégeois (Belgia), Ramón Castellanos, Sergio Prudencio (Bolivia), Gilberto Pedrucci, Jucien Casagrande (Brazilia), Sergio Correa (Chile), Sébastien Fabre (Elveţia), Alain Bertrand, Matthieu Grassin, Phillipe Rolete (Franţa), Susanne Denzer, Andreas Vollmer (Germania), Federico Castellucci, Luigi Odello (Italia), Juan Carlos Rincón (Marea Britanie), Luis Fernando Otero (Mexic), Svein Lindin (Norvegia), Cinthya Lund (Noua Zeelandă), Fìlida Toledo, Juan Mendiola (Peru), Valeriu Cotea, Constantin Croitoru (România), Vladimir Capelik (Rusia), Ignacio Sánchez (Spania), Eric Johannsen (SUA), Peter Sarkany (Ungaria), Carlos Scala, Caterina Viña (Uruguay).

A brief presentation of Vinandino 2009 was published in the October 2009 issue of the magazine on pages 10 and 11, before this recent edition of the contest.

In this article we will address the program and the organization of the contest, the professional visits made, the scientific conferences presented, the original elements accompanying us throughout our trip to Argentina, but also some statistic facts related to the vitivinicultural companies that took part as well as their countries of origin, the nationality of the judges panels’ members and, not least, the granted medals. As regards the medals, it’s worth mentioning the Romanian feats achieved by the Cotnari Winery (a golden medal and a silver medal, both awarded for some natural sweet wines of the Grasă grape variety) and Senator Wines (a silver medal for the dry wine of Băbească gray grape variety).

www.artevino.ro

FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL S.A. Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare, sau să realizaţi proiecte finanţate prin FEADR sau FEP şi nu dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit?

Prietenul de care aveţi nevoie este

Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA pentru că: n funcţionează pe piaţa financiară de 15 ani; n facilitează accesul la credite al beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European pentru Pescuit, Fondului European de Garantare Agricolă; n oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit accesibilă beneficiarilor programelor europene, prin preluarea unei părţi din riscul de creditare asumat de băncile comerciale; n acordă garanţii în lei şi în valută; n nu pretinde din partea clientului alte garanţii materiale, în afara celor solicitate de bancă; n fermierii privaţi persoane fizice autorizate şi asociaţiile de fermieri nu plătesc comision de garantare, cu exceptia celor care beneficiază de finanţare nerambursabilă prin FEADR şi FEP; n oferă profesionalism şi operativitate în acordarea garanţiilor.

Noutăţi în 2009: n Fondul garantează creditele pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv scrisorile de garanţie bancară sau alte instrumente de finanţare solicitate de beneficiarii programelor finanţate din prin PNDR şi POP; n Fondul acordă garanţii în cadrul plafonului de garantare alocat fiecărei instituţii de credit pentru creditele care asigură finanţare beneficiarilor schemelor de sprijin pe suprafaţă în calitatea acestora de persoane fizice sau juridice.

Pot fi garantaţi: n Beneficiarii eligibili ai FEADR şi FEP cât şi alţi beneficiari din domeniul agricol şi de procesarea produselor agricole; n Primariile comunale pentru devoltarea infrastructurii; Garanţia FGCR – IFN SA poate reprezenta: n maxim 70% din valoarea creditelor de investiţii pe termen scurt, mediu si lung; n maxim 100% din valoarea creditelor pe termen scurt, mediu sau lung destinate exclusiv realizării obiectivelor de investiţii din cadrul FEADR şi FEP; n maxim 50% pentru creditele de producţie. În acest scop Fondul are încheiate Convenţii de lucru cu 20 de bănci comerciale. Valoarea maximă a creditelor care pot fi garantate de Fond pentru cofinanţarea beneficiarilor FEADR şi FEP acoperă cheltuielile eligibile şi neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrul fiecărei măsuri.Fondul acordă garanţii necondiţionate exprese şi irevocabile în schimbul plăţii de către finanţatori a unui comision de garantare.

Pentru serviciile prestate, FGCR - IFN SA percepe în cazul agenţilor economici, inclusiv administraţia publică centrală şi locală un comision de garantare, care variaza intre 1% - 6,3% pe an, in functie de forma juridica a beneficiarului, de ratingul acestuia si tipul de credit.

Comisioanele se calculează astfel: n la acordarea garantiei, ca procent din valoarea garanţiei corelat cu perioada de creditare ; n anual, la valoarea/soldul garanţiei, proporţional cu numărul de luni întregi de garantare din anul respectiv – pentru creditele de investiţii.

Cum se poate accesa garanţia FGCR - IFN SA ?

Contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea creditului necesar realizării afacerii dumneavoastră şi optaţi pentru garantarea lui de către FGCR - IFN SA: Banca Comercială Română SA, B.R.D. – Groupe Société Générale SA, Bancpost SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC Bank SA, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Românească SA, MKB Romexterra Bank SA, Romanian International Bank SA (RIB), EximBank SA, ATE Bank Romania SA, Alpha Bank Romania SA, Leumi Bank Romania SA, CR Firenze Romania SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Romania SA, INTESA Sanpaolo Bank Romania SA, Emporiki Bank Romania SA, Credit Europe Bank SA., Millennium Bank SA. FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la: Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA , Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti , Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05; 021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65, Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19, e-mail: fgcr@upcmail.ro; office@fgcr.ro , www fgcr.ro

www.artevino.ro

decembrie 2009 | romanian WINE art | 63

crame româneşti

Minunea din Dealul Vişanilor Marius CRISTIAN

Un titlu nu din cale-afară de original Tocmai terminasem turul de vizionare a cramei şi, entuziasmat de ceea ce văzusem, başca mulţumit de faptul că deja găsisem titlul viitorului articol, i-am spus doamnei Olteanu, cu maximă sinceritate, „aveţi o minune, doamnă, aici“! „Vai, domnule Cristian, nici chiar aşa, dar să ştiţi că la fel a spus şi domnul Cătălin Păduraru când a trecut pe la noi în primăvară, şi aşa a şi scris pe blogul dumnealui!“ M-am dezumflat brusc.

Fir-ar să fie, uite cum s-a dus naibii titlul meu, de ce n-am tăcut din gură, nu mai pot să-l folosesc acuma! Am mai luat o gură de Aligoté cu aromă suavă de pere busuioace (cisterna 9, parcă) şi, când să trec la procesul de fabricaţie a unui alt „headline“, îl aud pe profesorul Valeriu V. Cotea: „acum trei ani aici era un câmp“ Aşa ca m-am hotărât să rămân la titlul de mai sus. N-o fi el din cale-afară de original, dar cu siguranţă este cel mai apropiat de adevăr. La urmaurmelor, asta ar trebui să conteze cel mai mult, nu?

Veşnica luptă dintre vile şi vii Pentru majoritatea ieşenilor, concluzia este deja de mult trasă: dealul Vişanilor va deveni zonă rezidenţială. Dealtfel, presa locală anunţă cam o dată pe an (of, generalizările astea!) că viile au fost defrişate pentru a face loc vilelor. Aşa că, recunosc cu mâna pe inimă, nu prea dădeam pe dinafară de nerăbdare să vizitez crama condusă de familia Olteanu. Dar oricâte prejudecăţi stupide ai avea, tot nu poţi să rezişti recomandărilor elogioase făcute de profesorul Cotea, nici entuziasmului lui

Cătălin Zamfir, care e ferm convins că va reuşi să obţină la Vişani cele mai bune vinuri albe din România. Iar dacă te invită chiar doamna Olteanu, dai naibii toate ideile preconcepute şi te duci, n-ai încotro, nu poţi s-o refuzi!

Cu toate astea, până la Bârnova, diavolul mic al neîncrederii râde satisfăcut, vile peste vile, ca peste tot lângă marile oraşe: câteva frumoase, multe nelalocul lor şi destule trimfuri zdrobitoare ale prostului gust.

Ajungem în fine în Cornu, facem stânga şi rămân cu gura căscată: suntem între vii cât vezi cu ochii. Iar în mijloc se înalţă mândră o construcţie nou-nouţă.

Vinurile lui Cătălin Zamfir Cătălin ne întâmpină entuziasmat, se vede pe faţa lui că abia aşteaptă să ne prezinte rezultatele muncii sale, să ne uluiască şi să ne încânte. „Soiurile sunt Fetească Albă, Fetească Regală, Aligoté, foarte puţin Muscat Otonel şi ceva impurităţi roşii. Se recoltează în lădiţe de 18 kg...“ îşi începe repede prezentarea, numai că, ghinion, sunt singur printre specialişti, prezentarea e făcută, fireşte, pentru majoritate, aşa că sunt deja blocat deja printre termenii tehnici („cu fulopompă, cu senzori de prezenţă a mustuielii“) încât stau şi mă uit nedumerit în toate direcţiile, fiindcă chiar nu-mi vine să cred ceea ce văd („nu are capacul etanş ca să poţi face o maceraţie prefermenativă, alea-s mult mai scumpe, poate mai târziu“). Ce naiba, ştiu că-i mai simplu să te duci la conferinţe de presă, sau să iei de pe comunicatele poliţiei un viol-două („pneumatic tot, se închide automat“), dar crama asta e doar la vreo 10-15 minute în afara oraşului, de ce aflu abia acum de existenţa ei („80% din mustul pe care-l obţii se scurge ravac“), păi nu-i normal aşa ceva, („doi e primul, Aligoté, da?“). Stop, că a venit momentul să vedem ce a reuşit Cătălin să facă, doar n-am să scriu acuma un eseu despre menirea presei în lume şi viaţă.

Nu mă dau în vânt după vinurile nefiltrate, dar tac din gură, profesorul Cotea e foarte

www.artevino.ro

mulţumit că poate gusta vinul direct („vreau aşa să-l văd un pic, pe drojdie“), cum să mă apuc să fac mofturi? Aşa că gust, înghit şi rămân cu gura căscată, vinul ăsta, aşa brut şi neterminat cum cică este, e absolut minunat („Aligoté 13,29, aproape 8 aciditate, zahăr până-n 8“). Şi sigur toată lumea şi-a dat seama de încântarea mea, fiindcă-s atacat direct: „dacă-ţi spunea cineva că din soiul ăsta poţi să faci vinuri aşa bune nu credeai, nu? Deşi tu fiind de-acolo ar trebui să le ştii...“. Dl. Cotea ştie că mama era din Măcin şi că am o veche pasiune pentru varianta de Niculiţel a acestui vin, numai că trecutul a rămas la locul lui, iar prezentul din paharul meu îmi întrece cu mult aşteptările.

Aşa că încerc o teorie de doi lei ca să ies de la colţ, dar nimeni nu stă să mă asculte, poveştile mele n-au nici o valoare atâta vreme cât deja am trecut la cea de-a doua variantă a Aligoté-ului, cea cu ananas în buchet...

Cătălin Zamfir, făcând necesara introducere înainte de a ne prezenta vinurile

În loc de concluzii Mai bine mă opresc aici, n-are rost să vă povestesc prea multe înainte de îmbutelierea produselor finale. Fiindcă abia acelea vor fi interesante pentru dumneavoastră. Rândurile de mai sus nu reprezintă, de fapt, decât o rugăminte. Aceea de a vă gândi şi la eforturile prin care familia Olteanu, Cătălin şi întreaga echipă au reuşit să ajungă până la minunile pe care, n-am nici o umbră de îndoială, le veţi găsi în pahare.

Oricum, în acel moment, va fi rândul degustătorilor profesioni oşti să vă comunice părerea lor, n-are nici un rost să le iau eu paharul de la gura.

Cele mai bune vinuri albe din România zici, Cătălin? S-ar prea putea, nu zic nu, toate şansele sunt de partea ta. Dar la ce minune aţi realizat deja cu toţii acolo, să ştii că n-ar fi decât o consecinţă logică. Ceea ce nu înseamnă, fireşte, că nam să ţin pumnii cât se poate de strânşi Oricum, mai presus de toate, aţi reuşit deja să oferiţi o superbă dovadă că, da, se poate.

Near Iaşi, on Vişani Hill, has developed a new cellar, by the efforts of Olteanu family. Tthe first wines are already done and their quality is a particular concern.

www.artevino.ro

Sus: ing. drd. Otilia Chiriţă şi prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea. Jos, părintele Olteanu, în mijlocul grupului de degustători (între Valeriu Cotea şi autorul acestor rânduri)

Salonul de Vinuri „Arte&Vino“

Aceste produse pot fi achiziţionate de la

În numărul viitor al revistei veţi putea citi pe larg impresiile noastre după degustarea vinurilor produse de Domeniile Coroanei segarcea

vinul şi sănătatea

Vinul - medicament al antichităţii

Ing. drd. Otilia CHIRIŢĂ

Dacă istoria umanităţii spune că primele indicii ale consumului de vin datează din neolitic, referiri legate de utilizarea vinului ca medicament apar în perioada 2200- 2100 î.H. În cea mai veche scriere medicală, o farmacopee sumeriană descoperită în Nipur, în 1910, găsim recomandări de utilizare a vinului în tratarea diferitelor boli. Este menţionată băutura „tabatu“, o băutură medicală babiloniană pe bază de vin amestecat cu apă. Primele aplicaţii medicale ale vinului au fost legate de capacitatea sa antiseptică şi antiinflamatoare fiind indicat în tratarea rănilor şi a infecţiilor.

Apariţia vinului

În articolele anterioare ale acestei rubrici am vorbit despre cura uvală, făcând un scurt istoric şi prezentând câteva recomandări medicale.

Este momentul să facem trecerea către istoria vinului ca medicament.

În perioada neoliticului, omul descoperă natura şi începe să înteleagă că poate uza de rezervele acesteia pentru a duce un trai mai uşor şi pentru a se deosebi de animale. Practică agricultura, domesticeşte animale şi descoperă băutura ce va însoţi umanitatea până în zilele noastre – vinul. Poveşti despre cum a fost descoperit vinul sunt numeroase, însă una din cele mai hazlii este cea legată de o întâmplare din perioada regelui persan Jamsheed. La curtea regelui strugurii erau păstraţi în vase de

lut pentru a putea fi consumaţi şi în extrasezon. Într-o toamnă strugurii din unul din vasele de păstrare au început să fermenteze şi vasul a fost înlăturat deoarece sucul de struguri îşi pierduse din dulceaţă şi au fost consideraţi a fi otrăvitori. Una din domnişoarele din haremul regelui, suferind de o migrenă îngrozitoare, a hotărât să îşi ia viaţa cu aşa numita otravă.

Dupa ce a băut a adormit şi când s-a trezit şi-a dat seama nu doar ca scăpase de durerile de cap ba chiar se simţea mult mai energică şi cu chef de viaţă. A povestit tuturor cele întâmplate şi se spune că, la auzul acestei povestiri, însuşi regele a fost tentat să testeze noua băutură. Efectele sale tonice şi revigorante i-au plăcut atât de mult încât a numito « medicament regal ». De atunci la curtea regelui persic Jamsheed a început producerea de vin, curtenii delectându-se cu noua descoperire. (Povestea vinului, Johnson J, 1989.)

Egiptul Egiptul antic aduce noi relatări despre utilizarea vinului ca medicament într-un papirus datând de mai bine 4000 de ani (2000 î.H.). Ei păstrau vinul în vase bine închise pe care le incripţionau cu numele pro-

Aduceţi-mi repede o cupă cu vin ca să îmi irig creierul şi să pot spune ceva deştept!

Aristofan (448 – 385 î.H.) prietarului, al podgoriei de provenienţă, tipul de vin şi anul de recoltă - exact datele pe care le regăsim incripţionate şi astăzi pe eticheta unei sticle de vin. Din informaţiile furnizate de acest papirus aflăm că vinul era folosit în pregătirea altor medicamente fiind un foarte bun solvent. Sunt redate sute de reţete şi combinaţii de medicamente, inventate de egipteni sau preluate la rândul lor de la alte culturi, toate împreună, alcătuind un document cu cele mai vechi reţete cu vin (Istoria vinului ca terapie, Lucia S., 1963). Reţetele lui Eber vorbesc despre capacitatea vinului de a extrage din plante alcaloizii utilizaţi în producerea medicamentelor, considerându-l cel mai bun mod de „dizolvare a materiei medicale“. Tot aici găsim trimiteri la utilizarea vinului în tratatea tusei, a anorexiei, la efectuarea clismei terapeutice, la bandajarea rănilor şi pentru stimularea apetitului.

Boştina de asemeni era folosită, pe cale externă, în reducerea puroiului din infecţii şi pentru scăderea febrei (Originea si istoria antica a vinului, McGovern et al., 2000).

India Medicina indiană s-a dezvoltat independent de cea mesopotamiană, egipteană şi greacă. Istoria perioadei vedice (din 2500 î.H până în 200 d.H) vorbeşte despre vin ca fiind licoarea zeilor (Soma) datorită întrebuinţărilor medicinale. Cele mai vechi texte hindu, Vedele, vorbesc despre puterea vinului de a vindeca orbii şi ologii (Arta de a vindeca. Analele Rigveda despre istoria medicinei, Sarma P.J., 1939). Ayur-Veda, sistemul de cunoştinţe medicale indiene care provine din textele sacre

www.artevino.ro

vinul şi sănătatea inflamatorii ale acestuia. De asemeni vorbeşte şi despre cazurile în care nu se recomandă consumul de vin: dureri acute de cap şi stări de delir.

Filosofii greci Socrate, Platon şi Aristotel, contemporani cu Hipocrat, erau cu toţii oenofili. Aristotel, adept al dietelor cu vin îşi trata stările de melancolie cu vin, afrodisiace şi muzică. Adepţii lui Hipocrat au extins arta şi ştiinţa terapeutică fiind principalii adepţi ai utilizării vinului ca medicament.

Au iniţiat epoca medicinei greco-romane în care vinul era cel mai important agent terapeutic al vremii.

Imperiul roman

Michelangelo Merisi da Caravaggio - Bacchus (c. 1595) ale Vedelor (3900 - 1500 î.Hr.), menţionează folosirea vinului ca medicament datorită „efectelor revigorante asupra minţii şi a corpului, antidot pentru insomnii, stări de oboseală şi amărăciune“. El conţine şi o odă a vinului în care se vorbeşte despre vin ca despre un „destrugător al tristeţilor, al fricii şi anxietăţii care aduce plăcere, fericire şi nutrire bărbaţilor“.

Vinul era un element indispensabil în ceremoniile Tantrice şi, odată cu ridicarea Budismului şi a ritualurilor tantrice, devine parte a practicilor medicale în Bengal, Nepal şi Kashmir. Cucerirea Indiei de către musulmani, în secolul 7-8 î.H, a dus la decăderea medicinei indiene şi a utilizării vinului în medicină şi religie.

China Medicina chineză foloseşte băuturile alcoolice de mai bine de 5000 de ani. Vinul (chiu) era obţinut din struguri în combinaţie cu alte plante şi chiar organe animale considerate a

www.artevino.ro

avea virtuţi speciale. Opium era, în mod frecvent, amestecat cu vinul. Un astfel de cupaj mai inedit (ficat de şopârlă şi crustă de greier îmbibate în vin) era utilizat în tratarea apoplexiei, ulceraţiilor, durerilor de stomac, de inimă, colici, hemoroizi, viermi şi hemoragii intestinale. Alcoolismul era tratat cu un amestec de placentă de măgar amestecată cu vin; pentru malaria se folosea ficat de pisică cu vin, iar pentru tratarea răcelilor cronice se recomandau oase carbonizate de bufniţă fiartă amestecate cu vin (Istoria naturala a Pekingului, 1931, Read B.E.).

Parcă intrăm în domeniul fantasticului cu astfel de reţete, pe care personal nu le recomand, aşa ca vom reveni la civilizaţii mai cunoscute nouă şi vom vorbi despre Grecia şi Roma antică.

Grecia Anii 2000 î.H sunt consideraţi a fi momentul apariţiei zeului Dionysos în cultura Greciei antice. Vinul era în mod frec-

vent băut de toate categoriile sociale. Un dejun tipic atenian consta în pâine înmuiată în vin.

Grecii obişnuiau să bea vin atât din plăcere, dar şi pentru că îl considerau un protector al sănătăţii organismului. Conform mitologiei greceşti vinul este un dar al zeilor pe care zeul Dionysos l-a răspândit printre muritori în timpul călătoriilor sale. În operele lui Homer, Odissea şi Iliada, vinul este cel mai des menţionat medicament.

Ahile şi Ulise îi recunosc capacitatea de a întări organismul. În mod normal vinul recomandat în tratamente sau diete era diluat de trei sau chiar cinci ori cu apă, însă grecii îl beau nediluat, considerându-l principalul lor medicament. Hipocrates, părintele medicinei, este primul medic al umanităţii care afirmă că bolile nu sunt date de la zei ci sunt o consecinţă a unui dezechilibru alimentar. El îndrumă spre dietă şi exerciţii fizice. Kykeon este o supă propusă de el în diete, care are în compoziţie vin, orz şi lapte.

Referirile sale la utilizările vinului sunt legate îndeosebi de efectele dezinfectante şi anti-

Cucerirea Greciei de către romani a dus la mutarea medicinei greceşti la Roma. Supremaţia romană trebuia impusă prin toate modalităţile astfel încât şi-au creat propriul zeu al vinului - Bachus. La început reticenţi faţă de învăţăturile greceşti, romanii au descoperit beneficiile vinului prin filosoful şi medicul grec Asclepiade din Bitinia care, în lucrarea sa Despre dozarea vinului, îndruma la dietă, exerciţii fizice în aer liber şi consum de vin.

Aurelius Cornelius Celsus, în De Re Medicina, ce cuprinde 8 cărţi, face un studiu asupra valorilor medicale ale vinurilor din diferite zone ale Italiei, Siciliei şi Greciei şi asupra eficienţei fiecăruia în parte în tratarea diverselor boli. Pliniu cel Bătrân, în enciclopedia Naturalis Historia, enumeră 60 de feluri de „vinuri artificiale folosite în scop medicinal“, ca antidot pentru muscatura de şarpe, al intoxicaţiilor cu ciuperci, etc. (In vino veritas, 1990, Skovengorg). De asemeni Pliniu este printre primii care dă sfaturi legate de momentul optim al consumului de vin, şi anume în timpul mesei, iar nu înainte.

Iată, pe scurt, care au fost primele recomandări ale consumului moderat de vin în scop medicinal. Cum au evoluat acestea în funcţie de descoperirile ştiintifice ale epocilor vom vedea în articolele următoare.

The first traces of wine consumption dates back to Neolithic; these references related to use of wine as a medicine occur during 2200 - 2100 BC. From the ancient Egypt to the Roman Empire, the doctors realized the benefits on health of this drink.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 69

gastronomie

Cuib de parmezan cu creveţi şi salată de grapefruit Răzvan CRUCEANU 10 persoane Durata de pregătire: 10 minute Durata de preparare: 30 minute Metoda de preparare: plită Gramajul final pentru o porţie: 200 g Ustensile necesare: Tel Tigaie Bol Tocător Cuţit ceramic Kyocera Lingură Furculiţă Ingrediente pentru creveţi: 30 creveţi decorticaţi Ulei de măsline Sare, piper alb Usturoi Ingrediente pentru vinegretă: Ulei de măsline Zeamă de lămâie verde Sare, piper alb Ingrediente pentru cuibul de parmezan: Parmezan Ingrediente pentru salată: Rucola Radicchio Grapefruit Preparare: Vinegreta: Se amestecă toate ingredientele cu un tel.

Creveţii: Se sotează rapid împreună cu usturoiul.

Cuibul de parmezan: Se rade parmezanul, se aranjează în formă de cercuri pe hârtie de copt şi se dă câteva minute la cuptor. Se scot şi se întorc pe o formă.

Montarea preparatului: Se monteaza pe felie de grapefruit, cu decor din cruton de pâine şi sos de muştar Dijon şi oţet balsamic.

Vin recomandat: Crampoşie Selecţionată 2007 – Prince Stirbey, Drăgăşani

70 | romanian WINE art | decembrie 2009

www.artevino.ro

Filet mignon cu sos dulce-picant de Cabernet şi garnitură de ciuperci cu Roquefort 10 persoane Durata de pregatire: 15 minute Durata de preparare: 35 minute Metoda de preparare: frigere Gramajul final pentru o portie: 180 g Ustensile necesare: Tigaie Tocător Grătar Cuţit ceramic Kyocera Furculiţă Lingură Soteuză

Se frige muşchiul pe grătar astfel încât să fie mediu făcut şi apoi se împachetează în folie de aluminiu. Se lasă astfel aproximativ 10 minute.

Sosul: Se căleşte puţin haşma cu usturoiul şi ghimbirul, se adaugă vinul şi celelalte ingrediente şi se lasă să scadă aproximativ 2/3. Se strecoară. În tigaia în care s-a tras muşchiul se caramelizează zahărul brun şi se flambează cu whiskey, se adaugă sosul strecurat şi se mai lasă puţin să se îngroaşe. La sfârşit se adaugă untul şi se amestecă bine.

Garnitura: Se frig ciupercile pe grătar, se condimentează, se ornează cu brânză Roquefort, cu morcovul şi arpagicul verde.

Sos de soia: 45 ml Mustar englezesc: 10 g Oţet balsamic: 20 ml Tabasco: 4 ml Sos Worcestershire: 20 ml Zahăr brun: 35 g Whiskey Jack Daniels: 20 ml Unt: 25 g Sare Piper

Ingrediente pentru muşchi: 10 bucăţi a câte 120 g muşchi de vită 100 g unt Fleur de sel Piper alb

Ingrediente pentru garnitură: Ciuperci (numai pălările): 10 bucăţi Roquefort: 100 g Morcov: 20 g Arpagic verde: 20 g Coacăze: 50 g Unt: 25 g Sare Piper

Ingrediente pentru sos: Ulei de susan Haşmă: 100 g Usturoi: 4 catei Ghimbir: 50 g Cabernet sauvignon: 100 ml

Preparare: Muşchiul: Se scot cele mai frumoase felii din muşchiul de vită, se condimentează şi se trag foarte puţin în unt la foc iute.

www.artevino.ro

Montarea preparatului pe farfurie: Muşchiul se napează cu sos, ciupercile se asează în jurul muşchiului. Se decorează farfuria cu coacăze roşii.

Vin recomandat: Cabernet Sauvignon - Castel Bolovanu 2005

decembrie 2009 | romanian WINE art | 71

gastronomie

Pară fiartă în vin cu frişcă, nuci caramelizate şi sos de ciocolată

10 persoane Durata de pregatire: 10 minute Durata de preparare: 30 minute Metoda de preparare: plită Gramajul final pentru o porţie: 200 g Ustensile necesare: Cratiţă Bol Soteuză Tigaie Peeler ceramic Kyocera Lingură Ingrediente pentru pere: 10 pere Vin alb dulce şi aromat: 1,5 l Scortişoară: 2 batoane Zahar brun: 100 g Ingrediente pentru frişcă: Smântână dulce: 500 ml Esenţă de rom: 5 ml Zahăr: 150 g Ingrediente pentru sosul de ciocolată: Ciocolata neagră cu 70% cacao: 200 g Smântână dulce: 200 ml Preparare: Perele: Se fierb perele cu vinul, scorţişoara şi zahărul.

Frişca: Se bate smântâna cu zahărul, se adaugă esenţa de rom.

Sosul: Se topeşte ciocolata şi se adaugă smântâna.

Montarea preparatului: Se formeaza o avelină de frişcă, se aşează para şi se napează cu sosul de ciocolată. Se decorează cu batoane de zahăr ars, nuci caramelizate şi frunze de menta proaspata.

Vin recomandat: Tamâioasă Românească - Prahova Valley 2003

72 | romanian WINE art | decembrie 2009

www.artevino.ro

recomandările somelierului

NEARCO Sant’Antimo D.O.C, Toscana I.G.T. Col d’Orcia Produs în MontalcinoSiena Italia Vin roşu, produs cu struguri Merlot 50%, Cabernet Sauvignon 30% şi Shiraz 20%, toţi din clone de provenienţă franceză.

Culesul are loc manual, cu o atentă selecţie a strugurilor, selecţie care se efectuează încă o dată pe banda de selecţie din beci.

Fermentarea separată a celor trei varietăţi de struguri, cu efectuarea de „batonage“ zilnic şi efectuarea a 2 „delestage“ în ziua a 3 şi a 5 a fermentării.

Trecerea în baricuri pentru 18 luni de zile, dar după 12 luni

de maturare separată este efectuat asamblajul sau cupajarea vinului, din cele trei varietăţi, după care urmează o perioadă de alte 6 luni de zile de maturare în baric şi o ultimă maturare fină la sticlă, de peste un an de zile.

Culoarea: densă, aproape de nepătruns dar cu stralucitoare reflexe violet.

Parfumul: fascinează prin complexitatea parfumurilor datorate celor 3 varietăţi de struguri. Căutând se pot regăsi toate parfumurile celor trei varietăţi, dar frumuseţea asamblării constă în faptul că nici una dintre varietăţi nu-şi gaseşte întâietatea, neluând-o

înaintea altora, totul derulându-se într-o împletire perfectă a aromelor Acest frumos joc de echilibru al parfumurilor arată măiestria oenologului ajuns la rang de artist.

Gustul: Structura taninică a Cabernetului este învăluită de fructele Merlot-ului şi ale Shiraz-ului, ale căror condimente se confundă cu cele ale baricurilor, într-o creştere continuă de senzaţii care duce la un post-gust elegant şi de neuitat.

Alcool: 13,5% Aciditate totală: 5,6g/l Temperatura de servire: 18°C Se recomandă decantarea la servirea vinului.

OLMAIA Sant’Antimo D.O.C, Cabernet - Toscana I.G.T. Col d’Orcia Produs la Montalcino – Siena Italia, la o altitudine de circa 350m deasupra nivelului mării.

Vin roşu, Cabernet 100% Culesul: o rărire a strugurilor din iunie până la cules, a făcut posibilă o recoltă redusă cantitativ, dar de o calitate excelentă. Este produs din struguri Cabernet Sauvignon, clone aduseşi din Bordeaux, cu struguri de dimensiuni reduse ca mărime. Producţia este de 4,9 t/ha. Culesul are loc manual, efectuându-se o ultimă

www.artevino.ro

selecţie a strugurilor pe banda dinaintea dezciorchinării.

Fermentarea în butoaie de inox, cu o macerare care dureaza circa 20 de zile, la o temperatură controlată inferioară a 30°C. O maturare de 18 luni în baricuri noi din stejar de Allier, Tronçais, Blois, urmat de o maturare fină (afinament) în sticlă de un an de zile.

Culoarea: intensă, închisă cu reflexe violet Parfumul: un parfum varietal, învecinat cu ardeiul gras şi balsamicul eucaliptic, care

erup dintr-un fond de stejar foarte bine integrat.

Gustul: taninii fini şi maturi sunt bine integraţi în corpul suculent al vinului. Condimentele din lemnul de stejar, cele varietale, se evidenţiază continuu.

Un postgust foarte lung, complex şi captivant Alcool: 13,5% Aciditate: 5,6 g/l, Temperatura de servire: 18°C. Se recomanda decantarea înaintea servirii.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 73

sare şi piper De toate pentru toţi ai noştri (9)

O vacanţă de milioane cu Titică Rucăreanu

Dan MIHĂESCU fan fanatic al actorilor noştri Vă rog să-mi daţi voie, ca înainte s-o luăm ca deobicei pe firul unei poveşti desfăcute la umbra vinului bătrân, cu oameni de seamă alături, să spun tuturor, că aici în ţară, acasa noastră, cum ar zice Nichita, n-am văzut un salon de vinuri mai frumos, mai nobil şi mai gustos decât cel de la Parcul Carol, al lui Victor Surdu şi Marian Timofti, somelier şcolit mulţi ani, în Italia. Nu mi s-a făcut de cultul personalităţii, dar prea ne ferim să ne lăudăm atunci când ceva iese bine şi peste bine. Să nu fiu bănuit de avantaje vinicole, întrucât nu mai consum, ştiinduse că vinul este un afrodiziac puternic. Or, se cunoaşte că după 60 de ani, dacă vezi o femeie goală, ţi-e frică să nu răcească. În plus, mă tem şi că praful acela alb, care se punea dimineaţa, în cafea, la armată, bromură îi zicea, la mine abia acum îşi face efectul.

O.K. Să revenim la paharele noastre. Am ales pentru taifasul de astăzi un actor vestit, om între oameni, venind şi el din generaţia de aur, aceea cu Silvia Popovici, Amza Pellea, Albulescu, Draga, Sanda Toma şi încă. Numele lui de pământean: Dumitru Rucăreanu, Titică! Iubitor de vinuri prietenoase, artist cu aur în gât, ca şi Dinică, cel care i-a fost prieten bun, de la tinereţe şi până când, Gheorghe (despre care am scris în această revistă) s-a dus lângă ai lui, luceferii de pe cerul teatrului românesc.

Ani mulţi, lunea, zi de odihnă pentru actori, ne întâlneam pe

Polonă, acasă la Titi, pentru muzică frumoasă şi vorbe cu sclipici, de ţinut minte, nu bârfe. De exemplu a rămas de pomină zicerea lui Titi, către o fată care zăngănea cuburile de ghiaţă, învârtind un pahar de whisky. Mişcare numai de la dreapta la stânga şi Titi a intervenit prompt: „Păpuşă, invers că se taie!“ Ca şi cum fata amesteca maioneză.

Dinică era nelipsit de la aceste seri. Venea şi Ilarion, şi Spiess, şi Stela Popescu, şi Vasilica Tastaman, Tapalagă, Mişulică Fotino, regizori, scriitori, teleaşti.

Trebuie să vă spun că Rucăreanu are un suflet mai încăpător ca Sala Palatului şi este oricând gata cu un sfat, cu o mână de ajutor pentru prieteni. Mereu optimist, crezând în binele zilei de mâine, chiar şi atunci când binele sperat se încăpăţânează să absenteze.

Actor de proză cu un talent remarcabil, s-a dedicat şi cântecului, ajutat de o voce plăcută.

Făcea duet cu Dinică şi multe seri de la „Şarpele roşu“ au purtat numele lor. Întrebându-l de ce s-a dedicat şi muzicii, mi l-a citat pe Beethoven, care a spus: „Muzica este o revelaţie mai mare decât toată înţelepciunea şi filozofia, ea e vinul ce trezeşte forţele creatoare, iar eu sunt Bachus, care împarte acest vin nepreţuit omenirii, îmbătându-i spiritul“. Tot de la Titi ştiu că, înainte să moară, Beethoven a cerut un pahar mare cu vin de Rin. L-a băut din două sorbituri şi ultimele lui cuvinte a fost că vinul a fost grozav. „Ja, das ist schön!“ Cu ani în urmă, am fost la lansarea unui disc al actorului, la magazinul „Muzica“ şi atunci am spus prima oară, că nu a existat om să-i fie foame şi să nu-i dea Titi un pahar cu vin.

Cântecele de pe acest disc,o încântare: Citez: „Când se crăpa de ziuă, altă dată, Erai cu lăutarii la Şosea.

Te costa un chef de-o noapte, un pol Şi-ţi rămânea un ban şi de tramvai...“ Sau: „Vine vreme în viaţă, vreme de soroc,

74 | romanian WINE art | decembrie 2009

Nimeni nu te-nvaţă cum să ai noroc...“ Sau: „Bucureştii de altădată, îl iubeau pe Cupidon Se striga iubirea toată, în grădina Iunion!...“ Sau: „Viaţa mea, o viaţă simplă de actor, Mi-a cerut să fac adesea placul tuturor...“ Sau: „Mai toarnă vin, mi-e inima albastră şi amară, Am crezut într-o muiere şi acum sufletu-mi piere...“ Ce frumos cântă el şi „Studenţie, studenţie“, „Orice om e actor câteodată“ sau „Sunt vagabondul vieţii mele“, cântec pe care i l-a dat şi lui Dinică să-l interpreteze. Pe discul despre care vorbim, lansat după cutremurul din 1977, Titi mi-a scris: „Dacă am scăpat de cutremur, vom dăinui. Cu adâncă prietenie, vagabondul prin viaţă, Titi!“ Cu acest boier, mereu tânăr, desprins parcă din „Craii de Curtea Veche“ am o mie şi una de poveşti. Merita să fac mult mai multe pentru el, la TVR şi poate că nu întotdeauna am fost la fel de generos ca el.

La vila din Poiană Dar să povestim ceva vesel, de-ale Rucăreanului. Într-o vară, mă sună Titică, să mă întrebe unde îmi fac concediul.

- În Deltă, cu Alexandru Lulescu, la pescuit...

- Păi, tu n-aveai partea cu pescuitul. Ce-ţi trebuie Deltă, să te lucreze ţânţarii, ca maşina de cusut. Domne’, fii atent. Ştii că eu sunt braşovean şi un bun prieten, doctor pricopsit, are o vilă în Poiană, care stă goală.

Cheia e la mine. Ceva de vis.

Numai noi doi, fiecare cu etajul lui. Duceam doar mâncare, băutură am eu, o damigenuţă cu Crâmpoşie şi suntem castelani.

Pe mine mă ştiu toţi braşovenii şi, la uşa vilei noastre, vor sta gagicuţele la coadă, ca la cizme italieneşti şi sutiene Triumpf!

Mă las ispitit, încărcăm „Skodiţa“ mea ca pe un mini-TIR şi hai spre Poiană. Când am ajuns

la locul faptei, nu am văzut decât o baracă părăsită de niscaiva constructori, dărăpănată, gata să se prăvale de pe munte, cu geamurile sparte şi acoperişul pregătit pentru decolare. Titică a scos din buzunar un şperaclu ţigănesc şi s-a apucat să deschidă o uşă strâmbă.

- Ce-i aici? am gemut eu.

- Vila doctorului, mi-a răspuns Titi fericit, ca la luarea în posesie a Castelului Bran. A sărit imediat pervazul unei ferestre, fiindcă uşa nu s-a lăsat descuiată, mi-a deschis din interior şi m-a poftit ceremonios. Am dat cu ochii de nişte scânduri putrede, acoperite cu o pătură mucegăită. Mai era acolo un godin şchiop şi un scaun fără şezut. Titică exulta şi se mira de ce nu cad pe spate de fericire, mai ales când mi-a arătat, ca pe o culme a confortului, o ţeavă ruginită din care se prelingea un firicel de apă cenuşie.

S-a auzit un schelălăit de câine în agonie şi am alergat amândoi în spatele barăcii. Un amărât de câine, subţire ca o riglă, se gudura, cu încetinitorul, la capătul unui lanţ. L-am sponsorizat pe loc cu nişte parizer, o strachină cu apă şi de surpriză bietul căţel era să facă o congestie cerebrală.

Titică s-a apucat de curăţenie cu o lopată, asigurându-mă ritos: - Băiatu’, dormim aici, aer curat, brazi, punem crengi pe jos, tragem o linie cu creta pe podea, să aibă fiecare camera lui şi dăm bairamuri peste bairamuri. Sunt şi studentele în vacanţă, să vezi îmbulzeală.

Eu ezitam între râs şi plâns.

A învins râsul. Am pus mâna la curăţenie şi până spre seară am amenajat ceva în genul unui lagăr vietnamez de prizonieri.

Titi a dat cep la damigeana umplută cu ceva dubios, din podgoriile Bucureşti-Obor. Am adormit admirând luna, care lumina frumos prin găurile acoperişului. În zilele următoare nu a venit nimeni să ne viziteze (nici măcar ursul gunoier), în schimb au apărut nişte muncitori cu salopete albastre, care ne-au dat afară, având misiunea să demoleze „vila“ în regim de urgenţă.

Pe drumul de întoarcere, Titică s-a manifestat în extaz: - Bătrâne, recunoaşte că a fost o vacanţă de milioane!...

The author tells a hilarious story, spent many years ago when he tried to spend the holiday in Poiana Brasov, together with Dumitru Rucăreanu, the actor.

www.artevino.ro

Maestrul Dumitru Rucăreanu, în viziunea graficianului Cătalin Zaharia

oameni care au fost

Gheorghe Anghel - un mare oenolog Dr. ing. Viorel RALEA Am avut privilegiul să lucrez direct cu câţiva dintre specialiştii de excepţie ai viticulturii şi oenologiei româneşti, care au absolvit Facultatea de Horticultură din laşi în vara anului 1957: dr. ing. Ioan Neamţu (IAS Huşi), dr. ing. Valentin Muraru (IAS Cotnari), dr. ing.

Gheorghe Anghel (IAS Bucium-laşi). Ei nu mai sunt.

Ne-au părăsit unul câte unul, lăsând în urma lor nu doar durerea şi regretele pe care le stârneşte plecarea dintre noi a unei fiinţe dragi, ci şi trainica amintire a minunatelor lucruri pe care le-a făptuit fiecare acolo unde soarta le-a hărăzit să-şi rostuiască viaţa. Ultimul care şi-a luat tristul rămas bun de la aceasta strălucită promoţie - din care mai fac parte, printre alţii, prof. dr. Constantin Ţârdea (UASMV laşi) şi dr.ing Gabriela Sandu-Ville (SCDVV lasi) - a fost dr. ing. Gheorghe Anghel. Şi merită amintit faptul că, din aceeaşi promoţie, au mai făcut parte dr.ing.Gorun Sandu-Ville (SCDVV laşi), dr.ing Simion Babeş (SCDVV Blaj), dr.ing. Gheorghe Butănescu (SCDVV Drăgăşani) şi dr.ing. Pârvan Parnia (ICDP Mărăcineni), care ne-au părăsit, şi ei, în perioada 1995-2008.

Sufletul celui care vedea lumina zilei în Ceptura Prahovei, în februarie 1933, s-a înălţat spre Ceruri în luna noiembrie a anului trecut. Dacă este adevărat că în ultimele noastre clipe pământene ni se îngăduie şi o fulgerătoare trecere în revista a momentelor şi locurilor ce ne-au marcat viaţa, atunci în mod sigur domnul Anghel şi-a revăzut Cotnariul, unde venea în 1957, ca proaspăt inginer, să muncească 5 ani, ca şef de secţie, apoi inginer şef la IVV laşi, căruia i-a dăruit opt ani din nemăsurata sa pricepere, pentru ca apoi să se oprească, oarecum definitiv, la Bucium. Din 1971 şi până în 1996 a lucrat la IAS Bucium, actualmente SC Agroindustriala Bucium SA laşi, mai întâi ca şef al Complexului de vinificaţie, iar apoi îndeplinind funcţia de director al întregii întreprinderi până în anul 1996, când s-a pensionat. Odată cu privatizarea SC Agroindustriala Bucium SA laşi a revenit ca şef de Complex

www.artevino.ro

vinificaţie şi director de producţie până în anul 2007, când avea să cada prizonierul unei boli neiertătoare.

Aici, la Bucium Iaşi, am avut şansa să-l cunosc şi să-l admir pe marele oenolog Gheorghe Anghel. După pensionarea ing.

Vintilă Gagiulescu, tehnolog în cadrul Complexului de vinificaţie, mă transferam, în 1991, pe acest post, pe care l-am ocupat până în 1996, după care am preluat funcţia de şef al Complexului de vinificaţie până în anul 2002. Nu am nici o îndoială că în 1991, când mă transferam la Bucium, am găsit aici cel mai performant Complex din punctul de vedere al tehnologiei de vinificaţie şi al obţinerii distilatelor de vin, drojdie şi fructe. Mai mult decât atât, la Bucium exista o secţie de producere a vinurilor spumante la acratofoare (cisterne) din soiul Muscat Ottonel, după metoda Asti spumante. De asemenea, în cadrul Complexului de vinificaţie funcţiona o distilerie foarte modernă cu opt charant-uri şi o instalaţie de producere a spirtului din po-

rumb. Sub conducerea dr. ing.

Gheorghe Anghel la SC Agroindustriala Bucium s-a amenajat un depozit pe două nivele pentru învechirea distilatelor din vin şi fructe în butoaie de stejar (1.200 bucăţi), cu o capacitate cuprinsă între 250-500 l. Tot acest împătimit specialist a pus la punct şi o vinotecă de peste 500.000 butelii, cu vinuri din cele mai bune recolte şi cele mai bune soiuri, începând cu anul 1962 şi până în 2007. Cu probe din aceste vinuri Buciumul a obţinut multe medalii la concursurile naţionale şi internaţionale de profil. Toate acestea - înşirate atât de sumar purtau amprenta competenţei şi inventivităţii domnului Anghel.

A avut o remarcabilă vocaţie pentru universul plantei lui Bachus, împletind armonios firea sa iscoditoare, pusă mereu pe găsirea ineditului, a soluţiilor noi, menite să ridice ştacheta performanţei, cu contemplaţia profundă, în creuzetul căreia se distilau, laolaltă, virtuţile unui adevărat har pentru profesie cu pasiunea pentru istorie,

pentru artă, pentru cultură, în general, pentru sculptură şi pictură în special, dar şi cu scrisul şi, dacă vreţi, cu bine filtratele clipe de nostalgie şi chiar de duioşie. L-am auzit, cândva, povestind că, fiind copil, îi plăcea să lucreze în vie, sau că viţa de vie presimte seceta sau chiar propriul sfârşit, ştiri pe care le înnobilează cu un rod neobişnuit...

La aceasta schiţă de portret, obligatoriu este de adăugat că domnului Anghel nu i-au lipsit nici causticitatea şi nici umorul - obişnuia să scrie şi epigrame!

-, nici generozitatea sau camaraderia, combinate într-un agreabil şi constructiv „cupaj“, ce-au nuanţat şi întărit personalitatea unui admirabil oenolog. Nu vom putea evoca în aceste puţine rânduri frumoasele şi numeroasele însuşiri intelectuale pe care le-a deţinut şi le-a exersat, fie şi numai în anii cât i-am fost în preajma, la Bucium. Toţi cei care l-am cunoscut şi preţuit am vrea să nu uităm că este coautorul temeinicei lucrări „Cronica Cotnarilor“, apărută în 1971, şi autorul mai multor inovaţii, între care, cea din 1978, „Procedeul tehnologic şi instalaţia pentru prepararea vinului spumant-aromat“, rămâne una dintre marile sale împliniri din domeniul nostru, al vinificaţiei şi nu numai. A făcut specializări şi a călătorit în multe tari Franţa, Italia, Belgia, Germania, dar şi în China sau Africa de Sud -, a fost laureat al Premiului Oficiului International al Vinului sau a împărtăşit din prea plinul ştiinţei sale şi tinerilor doritori să pătrundă în tainele imperiului lui Bachus, fiind, în perioada 1994-1996, profesor asociat la Facultatea de Mecanică Agricolă din cadrul Universităţii Politehnice Gheorghe Asachi din laşi.

Doi copii - George, inginer mecanic, şi Georgiana, economistă - îi poartă mai departe numele şi bucuria de a trăi, iar noi, cei de un ideal profesional, păstrăm amintirea unui desăvârşit specialist...

A remembrance of life and work of winemaking Gheorghe Anghel, signed bt one of his former collaborators. It is presented his great personality to outline a portrait of a great specialist.

decembrie 2009 | romanian WINE art | 77

viaţa spirituală

Spiritul sărbătorilor pentru toţi românii!

Raul SOREANU înv. Ana LUPAŞCU Vine decembrie… Din cerul curat încep să cadă zăpezile, acoperind toate urmele nevrednice ale gropilor satului şi împodobind crengile arborilor.

Parcă suntem chemaţi de Stăpânul - Unul Dumnezeu - la „ Cina cea mare“ a sărbătorilor de iarnă, care nicăieri nu sunt mai curate decât în Biserică!

Chiar dacă ne aflăm în Postul Crăciunului, în ziua de 6 Decembrie, de Sfântul Nicolae, ne bucurăm împreună cu copiii noştri şi ne facem daruri, încă de cu seară. Ascultăm în Biserică povestea Sfântului Nicolae, cum ne-o spune părintele. Şi sperăm că şi noi vom birui în viaţa aceasta, tot aşa cum Sfântul a biruit o furtună pe mare, a tămăduit pe cei bolnavi, a răbdat biciuire, tortură, pe vremea cruzilor împăraţi Diocleţian şi Maximilian – prigonitori ai creştinismului.În această sărbătoare, ne bucurăm creştineşte, îi pomenim pe cei morţi, ducem la biserică frumoase prinoase, colive. Acasă preparăm mâncare de post, dar avem dezlegare la peşte.

Bătrânii satului ne spun că sărbătorile vin întotdeauna pentru oamenii cei buni, căci „Cu noi este Dumnezeu“ (Isaia; VII; 14). De aceea, oamenii întâmpină sărbătorile cu bucurie şi recunoştinţă, făcând pregătiri tradiţionale.

Sărbătorile Crăciunului ţin trei zile, din 25 Decembrie.

Gospodăriile trebuie să fie îmbelşugate, de aceea se taie porcul de Ignat, în 20 decembrie; femeile pregătesc însă, în vremea aceasta bucate de post.

Pentru ajunul Crăciunului fac un aluat dulce şi cu foi foarte subţiri – numit ,, pelincile Maicii Domnului“ – umplând ,,turtele“ cu nucă sau cu sămânţă fiartă şi îndulcită de cânepă (julfă).

Apoi, pentru Crăciun, gospodina face bucate tradiţionale: sarmale, tobă, caltaboşi, cârnaţi, răcituri, cozonac.

Se împodobeşte un pom de brad, pentru ca să se bucure cei mici de venirea lui Moş Crăciun… Fiecare om al satului ştie că de Crăciun sărbătorim Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, care este un prilej de bucurie ,,de la tinereţe, pân’ la bătrâneţe“. Căci în Iisus cel născut în Bethleemul Iudeii

s-a întrupat chiar Fiul Unic al lui Dumnezeu, pentru ca învăţătura Sa să fie absolută, pentru ca mântuirea Sa să fie deplină acestei omeniri, ce fusese prăbuşită de Adam şi Eva în păcat. Întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria, dăruit cu dragostea Tatălui Ceresc, Iisus s-a născut într-un loc umil, într-o iesle de păstor, învăţându-ne că nobleţea credinţei şi harul divin nu au nevoie de fală.

Primul colind al acestei omeniri este sfânt. Căci îngerul Domnului i-a vestit întâi pe păstorii din Bethleem, că s-a născut Hristos; iar mulţime de oaste îngerească se auzea: ,,Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire“.

Noi îl primim în case pe preotul satului care ne aduce Icoana Naşterii lui Hristos şi cântă frumos Troparul: ,,Naşterea Ta Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii, Lumina cunoştinţei; căci întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au învăţat să se închine Ţie Răsăritul cel de sus, Doamne, mărire Ţie!“.

Acesta este de fapt Colindul

78 | romanian WINE art | decembrie 2009

Bisericii. După acest model sfânt, colindăm şi noi pentru Mesia – chip luminos, ce S-a născut din Fecioară dar S-a smerit ca omul, S-a înfăşat în bumbăcel, S-a legănat pe braţe şi S-a cântat în Colindele acestei omeniri, dornice de mântuire şi adevăr.

Colindăm şi noi cu copiii de la şcoală, în prima zi de Crăciun, în Biserică, la sfârşitul Sfintei Liturghii. Colindăm şi la şcoală, într-un cadru organizat, în ultima zi de şcoală dinaintea vacanţei de Crăciun. În ziua de Crăciun copiii intră în casele creştinilor cu steaua, vestind Naşterea Pruncului Iisus, după ce, în Ajunul Crăciunului, seara, au fost cu colinda. ,,Steaua sus răsare / Ca o taină mare / Steaua străluceşte / Magilor vesteşte / Că astăzi Curata / Preanevinovata / Fecioara Maria / Naşte pe Mesia. / Magii cum zăriră / Steaua şi porniră / Mergând după rază / Pe Hristos să-l vază. /Şi dacă porniră / Îndată-L găsiră / La Dânsul intrară / Şi se închinară. / Cu daruri gătite / Lui Hristos menite / Luând fiecare / Bucurie

mare. / Care bucurie / Şi la noi să fie / De la tinereţe / Pân-la bătrâneţe.“ (Steaua sus răsare) ,,O, ce veste minunată / În Bethleem ni s-arată / Că a născut prunc/ Prunc din Duhul Sfânt / Fecioara Curată. / Că la Bethleem Maria / Săvârşind călătoria / În sărac locaş / Lâng- acel oraş / A născut pe Mesia. / Pe fiul Cel din vecie / Ce L-a trimis Tatăl mie / Să se nască / Şi să crească / Să ne mântuiască.“ (O, ce veste minunată). ,, Astăzi S-a născut Hristos / Mesia chip luminos / Lăudaţi şi cântaţi / Şi vă bucuraţi. / Neaua ninge / Nu-l atinge / Vântul bate / Nu-l răzbate / Lăudaţi şi cântaţi / Şi vă bucuraţi. / Şi de-acum până-n vecie / Mila Domnului să fie / Lăudaţi şi cântaţi / Şi vă bucuraţi.“ (Astăzi s-a născut Hristos) Apoi, în sunete de clopoţei şi în chiote de bucurie vine Anul Nou. De fapt, între Crăciun şi Sfântul Ioan sunt 12 zile rituale, când îndeplinim datina din strămoşi, colindând, mergând cu urăturile cu pluguşorul, cu semănatul, cu sorcovitul, cu mascaţii, cu dansul, cu ,,ursul“ şi ,,capra“ , cu ,,căluţii“… Sunt obiceiuri vechi cărora religia noastră creştină le-a dat un plus de frumuseţe şi cuviinţă.

Copiii, participanţi activi în diferite formaţii tradiţionale, sunt primiţi cu dragoste în curţile sătenilor şi, după ce-şi joacă rolurile, sunt răsplătiţi cu mult doriţii bănuţi. Căci oamenii îşi arată bucuria de viaţă, dărnicia şi recunoştinţa pentru binele primit de la Dumnezeu. Casa gospodarului devine astfel binecuvântată de forţele Tatălui Ceresc, ce l-a creat pe om după chipul şi asemănarea Sa, dându-i credinţa.

Mergem la Biserică de Sfântul Vasile, ca şi cum am trece ,,pragul“ de la Anul Vechi la Anul Nou. Sfântul Vasile reprezintă o pildă de viaţă curată şi înaltă pentru toţi oamenii.

Se face şi un «TE – DEUM» pentru un bun început al anului.

Apoi, de Bobotează, iar avem o mare sărbătoare. De ajunul Bobotezei se posteşte şi se primeşte preotul. Sărutăm Crucea, primim într-un vas Aghiazmă Mare şi ascultăm

www.artevino.ro

«Troparul Bobotezei»: ,,În Iordan botezându-Te Tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat. Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. Şi Duhul în chip de porumbel a adeverit, întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, mărire Ţie!“ Părintele este însoţit de dascăl şi de băieţi, care strigă „kiralesa“ - aceasta însemnând „Domnul fie lăudat!“. În vechime, oamenii dădeau preotului fuior de cânepă, căci ei credeau că la Judecata de Apoi,

www.artevino.ro

sufletele se vor agăţa de fiecare fir…

La Biserică părintele ne citeşte din Sfânta Evanghelie cum a venit Iisus la apa Iordanului, ca să-L boteze ultimul prooroc al Vechiului Testament.

Cerurile erau deschise şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel. Şi glas din cer zicea: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit“. (Matei, III, 16) Domnul deci îşi pregătea Fiul, ca să-şi îndeplinească menirea de Mântuitor, Botezul său la vârsta de 30 de ani întărindu-L pentru ispitirea de 40 de zile din pustie, învăluindu-L în

pace şi smerenie. De aceea, la 6 ianuarie se face la Biserică slujba de „Sfinţire a apei“ – ca să fie de folos tuturor credincioşilor. În ziua de 7 ianuarie, la Sfântul Ioan, iarăşi mergem la Biserică. Oamenii îi pomenesc acum pe cei morţi şi îi urează cu „La mulţi ani!“ pe cei vii.

Sfântul Ioan Botezătorul propovăduise pocăinţa, în vremea lui Irod. Şi a fost decapitat, la cererea femeii desfrânate a acestuia. Dar fapta sa minunată, de a-L boteza pe Hristos, a adus acestei omeniri Botezul, ca o curăţire de păcatul originar, mântuind lumea şi sfinţind apele şi viaţa.

Astfel se încheie o lună de sărbători tradiţionale româneşti, prilejuri de odihnă după muncile intense de până acum, dar şi prilejuri de bucurie creştină, de afirmare a credinţelor şi datinilor strămoşeşti. Aşa că ,dragi români creştini, indiferent pe ce meleaguri ne-au fost purtaţi paşii ,nu trebuie să uităm niciodată care ne este obârşia şi care ne este credinţa în Dumnezeu.

The authors present the Romanian winter traditions, from St. Nicholas to St. John, both reli-

decembrie 2009 | romanian WINE art | 79

tinere talente

Şampania românească şi neobişnuita ei istorie

Denis ŞTEFĂNEŢ Uşa masivă de stejar se deschise parcă de o mână nevăzută. Aghiotantul făcu câţiva paşi în cabinet încremenind cu hârtiile sub braţ. Lângă el se opri, abia stapânindu-şi emoţia, un tânăr de doar 21 de ani, „încheiat franţuzeşte“, în faţa lor, la un birou sculptat, se afla însuşi domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza. Era atâta linişte încât se auzea scârţâind pana de gâscă pe hârtie. Deodată acesta îşi ridica privirea: - A, da, scuzaţi-mă. Staţi, hârtiile astea mă omoară…

- Măria Ta, este domnul Ion Ionescu!

- Luaţi loc, domnule Ionescu! spuse domnitorul, făcând un gest domol cu mâna. Domnule Ionescu, am auzit de performanţele dumitale. De aceea îţi cer, dacă n-o fi imposibil, sămi faci ce n-a făcut nimeni până acum la noi! Ca agronom.

- Poruncă, Măria Ta! - Ei, vezi, aici e aici. Treaba care ţi-o cer nu se face cu poruncă. Vrem… şampanie!

Tânărul agronom făcu ochii cât farfuriile. Privi la ţesătura grea de aur a epoleţilor, la chipul unui sultan din decoraţia de pe piept şi îngăimă: - O voi face, Măria Ta! - Dragul meu, Napoleon Bonaparte, spunea că: „Beau şampanie când sunt învingător, pentru a sărbători, dar beau şi când pierd pentru a mă consola“. Turnată în paharul de cristal e o adevărată licoare vulcanică.

Te fascinează, îţi încântă gustul, ba chiar şi auzul. Ei, ce zici, faci prinsoarea?

-Da, Măria Ta! Şampanie în Moldova? Grea sarcină, aproape de nerealizat. Şi totuşi, Ion Ionescu nu disperă. Ajuns la moşia din Brad,

se apucă să studieze metoda de producere a şampaniei. Află că ea era realizată doar din soiul de struguri negri Pinot Noir, Pinot Meunnier şi struguri albi Chardonnay. Primul om care obţinuse şampanie fusese călugărul benedictin Dom Perignon prin 1670, în regiunea viticolă „Champagne“. Această zonă, unică în lume, „întruneşte combinaţia perfectă între condiţiile climatice şi cele geologice“. Aşadar, ce avea să se facă în alte părţi ale lumii, „pe baza aceloraşi soiuri de struguri şi aceloraşi tehnologii de fabricaţie sunt doar preparate după metoda Champanoise“.

După buni ani de zile de experimentări, Ion Ionescu de la Brad reuşeşte în hrubele de

80 | romanian WINE art | decembrie 2009

la Iaşi să producă, pentru prima dată pe târâm românesc, şampanie. Nu avem relatări istorice, dar ne închipuim când în 1841, acesta a desfăcut în faţa domnitorului Sturdza o sticlă cu deliciosul conţinut. Prima şampanie să se fi chemat Sturdza, după numele domnitorului?

Mult mai aproape de zilele noastre, vă mai amintiţi de celebra şampanie românească „Zarea“? A fost degustată, băută, chiar îndrăgită, până când francezii ne-au cerut s-o retragem de pe piaţă. Şampania se face doar în Champagne! Noi însă nu ne-am lăsat! În 1970, dr. Ion Puşcă brevetează introducerea tehnologiei de şampanizare a vinului în podgoria Panciu după ce la 1 ianuarie

1969, băuse prima cupă de „Şampanie de Panciu“, produsă de el. Astăzi, nu există eveniment marcant în care să nu folosim parfumata şi aromata şampanie. Ştiţi care cupă păstrează aroma acestei băuturi mai bine?

Cea în formă de „lalea“.

(Adaptare după istoricul băcăuan Eugen Şendrea) A brief remembrance of the moment when the Prince Mihail Sturdza asked the great agronomist Ion Ionescu de la Brad to conduct the first Romanian champagne; review of some more recent events, designed to shape the evolution of the Romanian sparklings.

www.artevino.ro

Fetească Albă 2004

Fetească Regală 2006

Riesling 2006

S.C. ROViT S.A. Adresa: Sos. Naţională 210, 107620, Valea Călugărească, Jud. Prahova, România Tel: 0244 236 385; Fax: 0244 235 822 Persoana de contact: Director general, ing. MIHAI GAVRIL Tipul de activitate: Producător - în special exportator Zona viticolă: Viile Dealu Mare, judeţ Prahova Oferta la export: Vinuri albe: Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Fetească Albă, Fetească Regală Vinuri roşii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Burgund, Sangiovese

Sauvignon Blanc 2006

Fetească Neagră 2006

Cabernet Sauvignon 2006

Merlot 2006

Pinot Noir 2006

punte de vedere

Subvenţii texane şi deturnări autohtone De fiecare dată când se vorbeşte despre vin, în Statele Unite, gândul zboară cu repeziciune la California, urmată de Oregon, de Washington State şi Virginia. Toată lumea uită că există şi Texas.

Ne aduce aminte de această evidenţă Joe Pollack, blogger de vin, care a făcut o clasificare din care reiese că Statul Texas este al cincilea în SUA ca producător de vinuri şi al şaptelea ca producător de struguri.

Dar nu acest lucru este cel mai important. Ceea ce doream să specific este faptul că guvernul local a alocat în anul 2009: l 4.590.000 $ industriei vinului l 2.616.000 $ cercetării şi educaţiei oenologice l 1.724.000 $ pentru dezvoltarea marketingului de vin l 250.000 $ pentru dezvoltarea economică vitivinicolă rurală.

Iată cum autorităţile alocă, doar într-un an, peste nouă milioane de dolari dezvoltării unei ramuri din agricultură, sector care este oricum foarte dezvoltat şi subvenţionat de către guvern.

Nu putem să facem o comparaţie, deoarece nu există termeni între ceea ce se întâmplă în alte părţi ale lumii şi ceea ce se întâmplă în România. Nu numai că fondurile alocate nu satisfac nici măcar 10% din necesităţi şi nu sunt acordate la timp; culmea este că aceste fonduri vin de la uniunea europeană pentru agricultori, însă bariera birocratică română nu numai că le întârzie foarte mult, deseori le mai schimbă şi „macazul“, trimiţând acele fonduri spre cu totul alte destinaţii.

Agricultorii nu sunt ajutaţi să-şi întocmească dosarele de accesare ale acelor fonduri şi, an de an, sume enorme de bani sunt retrase de către cei din uniune şi redistribuită celor (a se citi ţărilor) care au completat corect cererile, dosarele, leau depus la timp şi mai au încă nevoie de bani. Iar nouă prin redistribuire ne revin doar câteva procente din fondurile pe care nu am ştiut, nu am reuşit sau nu am vrut să le aducem în ţară.

Deci, pe undeva, situaţia se „echilibrează“. America are subvenţiile, Europa se ocupă cu redistribuirea şi România cu pierderile. Sigur, în orice competiţie cineva trebuie să şi piardă. Dar de ce numai noi?

(M.T.) If Americans are investing heavily in the wine industry, not same as here, where besides the fact that subsidies are much lower, there are diverted to purposes other than those which had been originally intended.