RWA octombrie by Laurentiu Apostolescu

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 3

editorial

Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL

Actualitatea clasicilor

Colegiul ştiinţiﬁc: Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu preşedinte Prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea Prof. univ. dr. Gheorghe Glăman Prof. univ. dr. Dorin Popa Prof. univ. dr. Aurel Popa Prof. univ. dr. Viorel Stoian Lector univ. dr. Cătălin Galan Dr. ing. Mihai Macici Dr. ing. ec. Ion Puşcă Dr. Ing. Constantin Croitoru Ing. Lucia Pârvu

Redactor şef: Marius Cristian Tel: 0724275577 mcristian@gmail.com

Layout: sc Interface srl

Redactori: Aurora Dobrin Laura Dediu Răzvan Cruceanu Cezar Filip

Colaboratori: Carmen Pascu Emilian Pascu

Foto: Mircea Vlad

Redactor de limbă engleză: Corina Mogoşan

Director executiv: Somelier Marian Timofti Tel: 0731 520 035 marian@artevino.ro

Publicitate: oﬃce@artevino.ro

Distribuţie: Hachette Inmedio, distribuţie proprie, abonamente

Adresa redacţiei: Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4, Bucureşti Tel: 021 231 52 63 www.artevino.ro ISSN: 2066-7930

Tiparul: Megapress

www.artevino.ro

Marius CRISTIAN

ă bucuram în editorialul de luna trecută în legătură cu progresele evidente realizate de industria vitivinicolă românească în ultimii 20 de ani. Desigur, ştiu că sunt un optimist incurabil, cu toate acestea n-am avut ezitări nici când am scris articolul, nici mai târziu. Numai că zilele trecute am luat la recitit un autor foarte drag mie şi nu mi-a venit să cred citind vorbele următoare: "Aşadar România, care în privinţa producţiei e a patra ţară din lume, în privinţa consumaţiei e printre cele din urmă. Dacă ţinem seama de acest elocvent amănunt, dacă ţinem seama că vinul românesc nu e cerut aiurea şi dacă ţinem seama mai ales că la el acasă e înlocuit cu rachiu şi bere, situaţia ne apare jalnică din mai multe puncte de vedere. Cred că a sunat ceasul să se pregătească de război. Sifonul, berea şi alcoolurile de tot felul sunt inamicii lui fireşti [...]. Având de luptat, după cum se vede, cu mulţi, vinul românesc trebuie să înceapă prin a se pregăti bine, înarmându-se serios. [...] Planul de mobilizare trebuie să aibă în vedere, după a mea părere, trei puncte esenţiale: 1. Punerea în valoare a contingentelor actuale, prin vigilentă recrutare, vinificare ştiinţifică (fermenţi selecţionaţi), justă repartizare după regiuni şi calităţi, obţinere de vinuri tip, conservare în pivniţi care să îndeplineascătoate condiţiile tehnicii moderne etc. 2. Purificarea cadrelor prin replantări raţionale. 3. Eliminarea producătorului direct din rândurile oştirii, pentru inaptitudini congenitale şi abateri grave de la legile onoarei viticole." arcă au fost scrise ieri, nu? Sigur, ar mai fi ceva nuanţe, totuşi încă nu-i vine să cred că rândurile scrise de Păstorel Teodoreanu acum 75 de ani sunt şi astăzi, în covârşitoare măsură, valabile. După trei sferturi de veac (e drept, trecuţi şi prin război sau comunism), am ajuns, în ciuda evidentelor progrese din ultimii 20 de ani, să ne confruntăm cu aceleaşi probleme. A cui să fie vina? Producătorul de vin aruncă pisica în curtea consumatorului, needucat şi care preferă berea şi votca, plus oribilitatea numită BFL, iar consumatorul zice că, de fapt, n-are nici o şansă dacă vrea să bea un pahar de vin bun, pentru că ori e prea scump, ori e prea prost, ori îl obligă cârciumarul să bea o sticlă întreagă şi n-are nici un chef

să alerge de nebun după rarităţile cu un raport convenabil preţ-calitate. Desigur, ambele părţi au într-o oarecare măsură dreptate, şi ambele greşesc întrucâtva. Dar mai bine să ne mai întoarcem o dată la Păstorel, să vedem ce spunea despre această luptă în anul de graţie 1943: "Întrebi un podgorean: – Ce te face pe dumneata să laşi vinul alb să capete această culoare întunecată, incertă şi inadmisibilă? Îţi va răspunde invariabil: – Apoi cum să-l fac deschis, domnule, dacă nu mi-l primeşte cârciumarul. Dumneata nu ştii că toţi băutorii pun sifon, dacă-l ofer în culoare deschisă (adică aşa cum trebuie) îl refuză, zicând că-i apă chioară? Te adresezi apoi unui şpriţar: – De ce strici dumneata vinul cu sifon? Fii sigur că-ţi va răspunde la rându-i: – Apoi avem noi vinuri pe care să le putem bea pure? Dacă nu le-am drege cu puţin sifon, nu s-ar putea bea! Dumnezeu să-i priceapă, că eu nu pot!" recând peste faptul că tehnicile de filtrare au evoluat spectaculos, înlocuind culoarea cu tăria alcoolică şi turnând apă minerală în loc de sifon, tare mă tem că discuţia e cât se poate de actuală. Fiindcă, haideţi să nu ne îmbătăm cu apă rece, dacă elita (nu neapărat financiară) şi-a primit vinurile îndelung aşteptate, nu la fel se poate spune despre marea masă de (posibili) consumatori de vin. Şi vorbesc aici, ca să mă exprim preţios, despre educarea clientului. Nimeni (sau aproape) n-o să-şi cumpere zilnic o sticlă de 50-100 de lei ca să bea un pahar-două de vin la masă cu soţia (pardon, două-trei sticle, ca să le asocieze perfect cu felul întâi, felul doi şi, eventual, desertul). Nu mai zic de faptul că, în mod normal, consumatorul trebuie educat de tânăr, ori la vârsta aia n-are el bani de rafinamente. Dacă nu i se oferă la timp un vin bine făcut, fără cine ştie ce calităţi (dar fără defecte!), care să reprezinte foarte bine soiul şi zona (vorbeam de educaţie, nu?), atunci la o vârstă mai înaintată, când banii nu vor mai reprezenta, poate, o problemă la fel de mare, va bea vin în cel mai bun caz din snobism, altminteri va rămâne la berile şi tăriile lui (şi atenţie, că au şi producătorii din domeniu produse de fiţe, ştiu ei ce ştiu!). Promitem ca, după puterile noastre, să încercăm să aducem consumatorii către minunata lume a vinului. Dar asta nu ne împiedică să observăm că degeaba ai un superb vârf al piramidei în materie de vinuri, dacă baza-i cam şubredă.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 3

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 4

din CUPriNS 8 - Dorin POPA - Vinul spumant „şampania“ 6-7- Bucuraţi-vă Chestiunea ţărănească: belşugul care aduce criza

48-51 - Interviu cu Jacopo Biondi Santi Tradiţia Biondi Santi, reinterpretată modern la Castelul Monte Pò

9 - PNVV crede în însănătoşirea comerţului cu produse alimentare 10-11 - Dr. Constantin CROITORU Vinandino 2009 12-13 - Lucia PÎRVU Concursul Naţional de vinuri "Strugurele de Aur" 14-15 - Creşterea economică va ﬁ reluată anul viitor 18-19 - Mariana MARICA, Maria MANIU Viticultura ecologică, un moft sau o necesitate? 22-25 - S-a deschis Salonul de Vinuri A&V

20-21 - Primul Congres Internaţional SANABUNA

76-77 - Dan MIHĂESCU La un pahar de vorbă...

fotograf: Bogdan Mesesan model: Beraru Miana locatie: restaurant Baracca, Cluj-Napoca 4 | roman› ›

26-29 - Cătălin GALAN Degustările „Salonului de vinuri A&V“ 30-31 - Marian TIMOFTI, rolul revistelor de vin 34-36 - Dr. Constantin CROITORU invadarea recoltelor de către mucegaiuri, un pericol major pentru calitatea vinurilor

româneşti o grea şi nedorită moştenire 42-44 - Dr. Constantin CROITORU Gestionarea operaţiunilor tehnologice din etapa prefermentativă în viniﬁcaţie 45 - Cătălin GALAN reglementări noi în comerţul cu struguri: carnetul de viticultor 52-53 - Carmen PASCU Emilian PASCU Cà dei Frati – Casa Călugărilor 58-63 - Marian TIMOFTI În timpul examenelor, subiectele nu se schimbă 66-67 - Otilia CHIRIŢĂ Cura de struguri, deliciul zilelor de toamnă 68-69 - Răzvan CRUCEANU Aventuri culinare în Santorini 72 - Cezar FILIP Gusturile nu se discută

38-41 - Aurel POPA, Cătălin GENOIU, Cornel DICU,

78-79 Marcel FLORESCU Arhiepiscopia romanului şi Bacăului

Hibrizii producători direcţi rămân în istoria viticulturii

76-77 - Viorel STOIAN Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 5

FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL S.A. Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare, sau să realizaţi proiecte ﬁnanţate prin FEADR sau FEP şi nu dispuneţi de suﬁciente garanţii pentru a obţine un credit?

Prietenul de care aveţi nevoie este

Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA pentru că: n funcţionează pe piaţa financiară de 15 ani; n facilitează accesul la credite al beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European pentru Pescuit, Fondului European de Garantare Agricolă; n oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit accesibilă beneficiarilor programelor europene, prin preluarea unei părţi din riscul de creditare asumat de băncile comerciale; n acordă garanţii în lei şi în valută; n nu pretinde din partea clientului alte garanţii materiale, în afara celor solicitate de bancă; n fermierii privaţi persoane fizice autorizate şi asociaţiile de fermieri nu plătesc comision de garantare, cu exceptia celor care beneficiază de finanţare nerambursabilă prin FEADR şi FEP; n oferă profesionalism şi operativitate în acordarea garanţiilor. Noutăţi în 2009: n Fondul garantează creditele pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv scrisorile de garanţie bancară sau alte instrumente de finanţare solicitate de beneficiarii programelor finanţate din prin PNDR şi POP; n Fondul acordă garanţii în cadrul plafonului de garantare alocat fiecărei instituţii de credit pentru creditele care asigură finanţare beneficiarilor schemelor de sprijin pe suprafaţă în calitatea acestora de persoane fizice sau juridice. Pot fi garantaţi: n Beneficiarii eligibili ai FEADR şi FEP cât şi alţi beneficiari din domeniul agricol şi de procesarea produselor agricole; n Primariile comunale pentru devoltarea infrastructurii; Garanţia FGCR – IFN SA poate reprezenta: n maxim 70% din valoarea creditelor de investiţii pe termen scurt, mediu si lung; n maxim 100% din valoarea creditelor pe termen scurt, mediu sau lung destinate exclusiv realizării obiectivelor de investiţii din cadrul FEADR şi FEP; n maxim 50% pentru creditele de producţie. În acest scop Fondul are încheiate Convenţii de lucru cu 20 de bănci comerciale. Valoarea maximă a creditelor care pot fi garantate de Fond pentru cofinanţarea beneficiarilor FEADR şi FEP acoperă cheltuielile eligibile şi neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrul fiecărei măsuri.Fondul acordă garanţii necondiţionate exprese şi irevocabile în schimbul plăţii de către finanţatori a unui comision de garantare. Pentru serviciile prestate, FGCR - IFN SA percepe în cazul agenţilor economici, inclusiv administraţia publică centrală şi locală un comision de garantare, care variaza intre 1% - 6,3% pe an, in functie de forma juridica a beneficiarului, de ratingul acestuia si tipul de credit. Comisioanele se calculează astfel: n la acordarea garantiei, ca procent din valoarea garanţiei corelat cu perioada de creditare ; n anual, la valoarea/soldul garanţiei, proporţional cu numărul de luni întregi de garantare din anul respectiv – pentru creditele de investiţii. Cum se poate accesa garanţia FGCR - IFN SA ? Contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea creditului necesar realizării afacerii dumneavoastră şi optaţi pentru garantarea lui de către FGCR - IFN SA: Banca Comercială Română SA, B.R.D. – Groupe Société Générale SA, Bancpost SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC Bank SA, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Românească SA, MKB Romexterra Bank SA, Romanian International Bank SA (RIB), EximBank SA, ATE Bank Romania SA, Alpha Bank Romania SA, Leumi Bank Romania SA, CR Firenze Romania SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Romania SA, INTESA Sanpaolo Bank Romania SA, Emporiki Bank Romania SA, Credit Europe Bank SA., Millennium Bank SA. FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la: Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA , Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti , Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05; 021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65, Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19, e-mail: fgcr@upcmail.ro; office@fgcr.ro , www fgcr.ro

www.artevino.ro

octombrie 2009 | romanian WINE art | 5

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 6

Dacă Guvernele nu vor brăzda adânc şi zilnic chestiunea ţărănească, criza alimentară va lovi mortal întreaga economie a României

Chestiunea ţărănească: Belşugul care aduce criza Cald, foarte cald. A fost o lungă vară ﬁerbinte, cu secetă, cu ploi, cu grindină, cu ceva inundaţii, cu alunecări de teren, cu mici cutremure, cu multă, multă vorbă, cu tot mai puţină muncă şi multă, multă criză. Zilele trecute am telefonat unui prieten. Întrebându-l ce face, mi-a răspuns foarte convingător : „Încerc să supravieţuiesc“. Răspunzând imediat invitaţiei, l-am găsit în vie, iar discuţia lungă şi grea îmi permit să o relatez în cele ce urmează. Producătorul de vinuri şi bunul meu prieten mi-a adus argumente la ceea ce ştiam. Majoritatea viticultorilor au o situaţie economico-ﬁnanciară grea, au primit cu întârziere subvenţiile, dar totuşi le-au primit.

Deşi vinurile româneşti în fiecare an ridică trepte importante pe scara calităţii, fiind apreciate şi obţinând medalii importante la expoziţiile şi târgurile internaţionale de vinuri, deşi majoritatea producătorilor români înlocuiesc cantitatea cu calitatea, nu reuşesc să se echilibreze financiar. Au credite la bănci, au leasing-uri de plată, au de cumpărat cele necesare pregătirii cramei şi instalaţiilor de vinificaţie pentru noua recoltă, au de plătit sume importante în această toamnă pentru achiziţia strugurilor sau au de returnat banii cheltuiţi pentru propria producţie de struguri. Au făcut cheltuieli mari cu replantările sau modernizarea suprafeţelor de viţă de vie sau a combinatelor de vinificaţie. Sunt presaţi în principal de vi-

nurile inferioare, vinuri care se importă în vrac, vinuri cu care piaţa românească este invadată. Trăiesc într-o tensiune cumplită, cu presiune din toate părţile, presiune mai puternică decât cea dintr-o sticlă de şampanie de cea mai bună calitate. Din păcate, autorităţile statului n-au găsit modalitatea de punere în practică a măsurilor ferme aplicate în majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene în ideea ca, printr-un control sever, să nu permitem pătrunderea pe piaţa românească a vinurilor neconforme, iar, pe de altă parte, oprirea actelor criminale a unor „fabricanţi“ autohtoni de aşa zise „vinuri“, băuturi care blochează vinurile de calitate la producători şi implicit reluarea ciclului de producţie vitivinicol.

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 7

Dintre toate câte li se întâmplă viticultorilor adevăraţi, presiunea cea mai mare vine nu de la ceea ce nu au, ci de la ceea ce au. Cu excepţia zonelor afectate de ploile cu grindină, aproape că nu există podgorie strămoşească mai mică sau mai mare care să nu aibă o producţie mare de struguri în acest an, struguri de foarte bună calitate. Numai că această mare avuţie vine peste stocurile mari de vin, de foarte bună calitate, pe care le au încă nevândute majoritatea producătorilor. În vreme ce, în majoritatea domeniilor de activitate, criza are ca origine lipsa: lipsa de materie primă, lipsa locurilor de muncă, lipsa banilor, în viticultură criza se manifestă prin faptul că există vin de bună calitate şi prin faptul că avem o producţie bună de struguri. Şi cu toate acestea speranţa moare ultima, producătorii români au fost anul acesta mult mai activi, au participat la târgurile şi concursurile româneşti de vinuri, au ieşit cu mai mult curaj la export, au diversiﬁcat tipurile de vin şi sunt pregătiţi să reangajeze credite, să reinvestească în producţia de vin. Aşteaptă, aşa cum aşteptăm cu toţii, zile mai bune în care românii să consume şi la festivaluri şi la nunţi, cât şi la masa de zi cu zi, un pahar cu vin de calitate. Să ne bucurăm aşadar că avem o producţie bună de struguri, că avem vinuri de calitate, încurajând consumatorii, pe orice cale, aşa cum încearcă şi revista noastră să o facă: consumaţi numai vinuri de bună calitate! Să ne bucurăm aşadar că, în acest an de criză, viticultorii se alătură agricultorilor români şi, pe ansamblu, vor aduce o contribuţie importantă la creşterea produsului intern brut (PIB), greu lovit de criza mondială. Bucuraţi-vă!

A journey to daily life of ordinary people, which says that a crisis can have many causes: lack of raw materials, lack of money, lack of assets, but can be a crisis caused by the abundance, as well.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 8

de gustibus

Vinul spumant - „şampania“

Dorin POPA, preşedinte ASCER (Asociaţia Consultanţilor Oenologi din România) Cu tot efortul, nu ne putem despărţi de acest termen „şampanie“, revendicat pe bună dreptate de francezi, dar înfrăţit de atâta amar de vreme cu evenimentele noastre festive. Omul a transformat vinul divin dintrun moment de inspiraţie genială în această licoare volatilă şi explozivă. Nu demult se definea şampania ca fiind o băutură fină pe care o bea clasa muncitoare prin reprezentanţii ei. Şi astăzi clasa muncitoare bea cam în acelaşi mod şampania. Vinul spumos era o alternativă mai ieftină, acum acelaşi vin spumos s-a apropiat cu neruşinare de vinul spumant până şi la preţ şi asta pentru că... minte mai frumos. Cred că a venit vremea să clarificăm puţin diferendul, pentru că „fardurile“ şi ignoranţa ne pot împiedica să preţuim ceea ce merită, în această dilemă vin spumos - vin spumant. Vinul spumos este un produs obţinut dintr-un vin sănătos şi stabil, fără pretenţii, care este supus unui proces de impregnare cu bioxid de carbon. În final, procesul de finisare se concretizează prin adaosul unei licori de expediţie care va încadra organoleptic produsul sec, demisec, demidulce şi dulce şi, eventual, îi va conferi şi o anumită aromă. Vinul spumant se obţine prin procesarea complexă şi îndelungată a unui vin corect şi sănătos vinificat, ales special pentru acest scop.

Originea vinului spumant se împleteşte cu istoria antică. Astfel, scriitorul Pliniu povesteşte că împăraţii romani serveau la mesele lor festive vinul spumant „Dea augusta“ din soiul Clairette de Die, care se produce şi azi în departamentul Drome, Franţa. În timpurile străvechi vinul spumant se obţinea îngropând în pământ butoaiele de lemn cu un vin care conţinea zahăr nefermentat din struguri. Aceasta se făcea cu scopul menţinerii unei temperaturi scăzute favorabile unei fermentaţii lente şi pentru a preveni spargerea butoaielor, datorită creşterii presiunii interioare. Perioada modernă a evoluţiei acestui produs o putem considera ca începând cu anul 1544, când se produce cel dintâi vin spumant în butelie „Blanquette de Simoux“. Paradoxal este faptul că apariţia şampaniei se datorează unui defect de refermentare, datorat sistării fermentaţiei din toamnă, ca urmare a frigului timpuriu din podgoriile din Champagne. Primăvara, fermentarea se relua, aşa încât vinul devenea înţepător, particularitate dezagreabilă pentru acea vreme. Pierre Perignon, încercând să scape de acest „defect“ şi nereuşind, l-a transformat într-o calitate de excepţie. Această transformare a vinului în „şampanie“, a devenit o metodă de preparare denumită „champenoise“, pe care o datorăm abatelui dom Perignon (1638 - 1715) de la mănăstirea d'Hautvillers din regiunea viticolă Champagne, care după numeroase observaţii şi experienţe a reuşit să elaboreze o tehnologie proprie obţinând un vin spumant agreabil, care a fost denumit după regiunea de provenienţă – „champagne“. Paternitatea acestui produs este revendicată şi de englezi, prin Tom Stevenson, autor al „Enciclopediei şampaniei şi vinului spumos“, susţinând că deţin probe care dovedesc că britanicul Cristopher Merret a făcut cerere către Societatea Regală de Vinuri în anul 1662 prin care solicita brevet pentru invenţia sa. Documen-

8 | romanian WINE art | octombrie 2009

tele pe care le deţine descriu cu exactitate procedeul dublei fermentări, speciﬁc fabricării vinului spumant. Actul este cu 20 de ani mai vechi decât data la care se consideră că dom Perignon şi-a brevetat invenţia. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, casele regale ale Franţei şi Angliei, precum şi nobilimea, preţuiau acest produs, iar în 1775 o ordonanţă regală stabilea forma şi dimensiunea sticlei, precum şi modul de îmbuteliere cu coşuleţ de sârmă pentru protejarea dopului. Ce veţi oferi celor dragi şi ce vă veţi oferi Dumneavoastră la aniversări şi Sărbători? Un vin spumant sau un vin spumos? Două produse apropiate semantic, dar deosebite esenţial tehnologic şi calitativ. Cred că trebuie să învăţăm să apreciem sau măcar să nu confundăm excelenţa cu mediocritatea. Sparkling wine goes back a long time, the Roman emperors using it as a special drink during their festivities. Even if we tend to call „champagne“ all sparkling wines, the real

champagne is to be found only in its native place, which is Champagne, France. Champagne ﬁrst gained world renown because of its association with the anointment of French kings. Royalty from throughout Europe spread the message of the unique sparkling wine from Champagne and its association with luxury and power. The sparkling wine used to be obtained by burrying wood barrels with unfermented wine, thus maintaning a low temperature, favorable to a slow fermentation and in order to prevent the breaking of barrels due to the inside pression. Although the French monk Dom Perignon (1638 - 1715) did not invent Champagne, it is true he developed many advances in the production of this beverage, including holding the cork in place with a wire collar (muselet) to withstand the fermentation pressure. In France, the ﬁrst sparkling Champagne was created accidentally. Actually, in a sense, champagne is not different from sparkling wine, because all champagnes are sparkling wines. However, not all sparkling wines are champagnes.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 9

PNVV

PNVV crede în însănătoşirea comerţului cu produse alimentare Director general, Ovidiu GHEORGHE Specialist PR, Dan ILIE

Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) este o organizaţie care grupează cei mai importanţi producători, importatori şi exportatori de vin din România, precum şi societăţi comerciale din industria conexă, formând alături de Guvern şi sindicatele din ramură cadrul pentru parteneriatul social în sectorul vitivinicol. Scopul asociaţiei este de a identifica şi promova sistematic şi unitar interesele profesionale specifice viticulturii şi industriei producătoare de vinuri din România PNVV ca asociaţie patronala reprezinta, susţine şi apăra interesele membrilor ei în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul de activitate, atât în plan naţional, cât şi international, potrivit propriilor statute şi în acord cu prevederile legii 356/2001. www.artevino.ro

Cu siguranţă relaţiile comerciale între furnizori şi marile reţele de super/hypermarketuri sunt şi vor rămâne o problemă de actualitate, atât în România, cât şi la nivel European. Dovada? „Declaraţia 88“ şi „Raportul BATZELI“, 2 documente dezbătute la nivelul Parlamentului European care constată şi condamnă „o serie de practici de comercializare frecvente care denaturează concurenţa loială în sectorul alimentar şi contribuie la accentuarea decalajului dintre veniturile distribuitorilor şi cele ale agricultorilor“. Îmbucurător este faptul ca la noi Comisia de Agricultura din Camera Deputaţilor s-a implicat de la începutul lui 2009 în rezolvarea acestei probleme şi a iniţiat un proiect de Lege pentru comercializarea produselor agroalimentare, proiect ce are la bază principiile Codului de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, semnat în iulie 2008 atât de patronatele şi sindicatele din industria alimentară, cât şi de marile reţele de magazine. Un rol esenţial l-a avut Minis-

terul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale care, încă din primăvara lui 2008, şi-a asumat rolul de mediator între furnizori şi comercianţi, pentru ca ulterior să conlucreze cu Parlamentul pentru promovarea unui act normativ care sa reglementeze aceste relaţii comerciale şi sa aibă drept „câştigător“ final consumatorul român. Astfel, la mai bine de un an de la semnarea Codului de bune practici, după consultări repetate cu toate părţile implicate, Comisia de Agricultura din Camera Deputaţilor a dat raport final favorabil proiectului de act normativ, urmând aprobarea acestuia în Plenul Camerei în săptămâna 12 – 16 septembrie. Adoptarea acestui proiect de Lege în forma negociată şi agreată de toate părţile implicate ar duce la o „însănătoşire“ a comerţului cu produse alimentare şi, în acelaşi timp, ar reprezenta şi o premiera la nivel european. Pasul următor? Lobby prin asociaţiile patronale din industria alimentară constituite la nivel european pentru întocmirea unui regulament comunitar, iar una din principalele solicitări va fi ca, din oferta fiecărei reţele de super magazine, minimum 70% din produsele alimentare comerciali-

zate să provină din ţara în care îşi desfăşoară activitatea. Schimbând un pic registrul, putem informa agricultorii din România că, începând de la 1 ianuarie 2010, ajutoarele de stat în agricultură vor continua sa fie acordate, dar sub o altă formă. MAPDR, în urma discuţiilor purtate la Bruxelles cu experţii CE, a elaborat deja două proiecte de legi privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier: „Lege pentru aprobarea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat producătorilor agricoli, în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013“ şi „LEGE privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1857/2006 de aplicare a art. 87 şi 88 din Tra tat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul producţiei de produse agricole şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/ 2001“. Cele două proiecte de acte normative se află postate pe site-ul MAPDR (www.madr.ro), la secţiunea Acte Normative aflate în dezbatere publică.

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 10

Participarea producătorilor români la a IX-a ediţie a Cocursului internaţional de vinuri şi băuturi spirtoase de origine viticolă, VINANDINO 2009, ce se va desfăşura în perioada 1 – 7 noiembrie în oraşele Mendoza şi San Juan din Argentina ar putea reprezenta o cotitură importantă în aﬁrmarea internaţională a vinurilor şi produselor vinicole româneşti într-o ţară care face parte din aşa-zisa „Lume Nouă“ a vinurilor. O parte din producătorii români de vinuri au primit informaţiile necesare în vederea participării cu mostre la acest concurs prin poşta electronică de la semnatarul acestor rânduri (c.croitoru@sodinal.com). Întrucât nu deţin coordonatele de e-mail de la toate societăţile vitivinicole care ar dori să participe la un astfel de concurs, îi rog pe cei interesaţi să mă contacteze în acest scop. În speranţa că prezenţa românească la acest concurs va ﬁ una consistentă şi cu rezultate remarcabile, rog pe cititorii acestei prestigioase publicaţii să-mi îngăduie să fac o scurtă prezentare a acestui concurs la care am participat pentru prima dată la ediţia anterioară.

Guvernatorul provinciei Mendoza, CPN Celso Jaque, la conferinţa de presă care a anunţat detaliile celei de-a IX-a ediţii a prestigiosului concurs argentinian de vinuri

Dr. Constantin CROITORU Membru al Academiei de Ştiinţe din New York Membru al Societăţii Americane de Oenologie şi Viticultură

Organizatori Prestigiosul concurs internaţional VINANDINO, confruntare mondială a unor dintre cele mai apreciate vinuri provenite de pe cele şase continente, este primul concurs internaţional din emisfera sudică a cărei primă ediţie s-a desfăşurat în anul 1993. Acest concurs membru fondator al Federaţiei Mondiale a Marilor Concursuri Internaţionale de Vinuri şi Băuturi Spirtoase (VINOFED). Este organizat în luna noiembrie la interval de

10 | romanian WINE art | octombrie 2009

doi ani de către organisme naţionale argentiniene (Institutul Naţional de Vitivinicultură – INV - şi Consiliul Federal al Investiţiilor - CFI) sub patronajul unor organisme internaţionale (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului – OIV, Uniunea Internaţională a Oenologilor – UIŒ şi VINOFED). Concursul este monitorizat de un expert delegat desemnat de către conducerea OIV care veghează la respectarea strictă a reglementărilor actuale privind organizarea şi derularea degustărilor de vinuri şi băuturi distilate de origine vinicolă.

Selecţia experţilor degustători Experţii degustători internaţionali care evaluează mostrele de vinuri înscrise în acest

concurs sunt stabiliţi în funcţie de numărul de mostre prezente în concurs, dar şi de repartizarea geograﬁcă a provenienţei mostrelor. Din partea României, în cadrul acestui concurs, va participa domnul profesor Valeriu V. Cotea (cu mai mul te prezenţe) şi semnatarul acestor rânduri (aﬂat la a doua participare consecutivă).

Obiectivele concursului Derularea acestui concurs internaţional vizează următoarele obiective: m încurajarea producţiei de vinuri şi băuturi spirtoase de origine vinicolă de calitate superioară. m contribuţia la cunoaşterea de către publicul larg consumator a proﬁlurilor senzoriale tipice vinurilor şi

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 11

eveniment băuturilor spirtoase de origine vinicolă provenite din diferite ţări aﬂate pe diferite continente. m stimularea consumului moderat dar permanent de vinuri şi băuturi spirtoase de origine vinicolă de calitate superioară ce reprezintă un factor de cultură şi civilizaţie. m susţinerea promovării vinurilor şi băuturilor spirtoase de origine vinicolă de calitate superioară.

Evoluţia concursului De-a lungul timpului, numărul de mostre participante în concurs a cunoscut o evoluţie remarcabilă mai ales după ultimele ediţii din anii 2005 şi 2007 după cum se observă şi în tabelul de mai jos: Faţă de prima ediţie a concursului, la ultima ediţie din 2007 numărul de mostre a crescut cu 220%. La acest capitol, o creştere spectaculoasă (circa 69%) se înregistrează şi la a doua ediţie faţă de prima, semn că acest concurs a fost un suces remarcabil încă de la prima ediţie. În ce priveşte numărul de ţări participante, acesta a cunoscut o creştere notabilă doar la a doua ediţie faţă de prima (22 faţă de 14 ţări participante), cu menţiunea că la acest capitol evoluţia s-a stabilizat la un număr de 18 care a devenit constant începând cu ediţia din 2005. Merită a ﬁ evidenţiat numărul total de societăţi vitivinicole par-

ticipante care a crescut vertiginos depăşind nivelul de 250 la ultima ediţie din 2007. Şi la acest capitol, în raport cu prima ediţie s-a înregistrat o creştere de 65% la a doua ediţie iar la ultima ediţie o creştere de peste 200%. În privinţa medaliilor acordate, îi las pe cititorii ﬁdeli ai acestei prestigioase reviste să elaboreze propriile analize comparative pe baza datelor de mai sus, cu menţiunea că, în ce mă priveşte, voi încerca în rândurile următoare o scurtă analiză asupra medaliilor acordate la ultima ediţie a acestui concurs.

Despre medaliile acordate la ultima ediţie Marile medalii de aur la ediţia din 2007 a concursului au revenit Germaniei cu două vinuri din anii de recoltă 2005 şi 2006 (Anselmann, Ortega Beerenauslese şi Ortega Trockenbeerenauslese) aparţinând aceleiaşi companii (Weingut Werner, Edesheim) şi ţării organizatoare (cu vinul Anzelota Malbec 2006 aparţinând mărcii Casa Latina, produs de compania Jesus C. Fantelli e Hijos cu sediul în Mendoza).

În privinţa medaliilor de aur acordate vinurilor acestea au revenit în mod surprinzător Argentinei într-o proporţie covârşitoare de 84% (58 de medalii din 69 acordate), urmată de ţările vecine Chile şi Brazilia (cu câte 2 medalii) şi apoi de Uruguay, Franţa, Germania şi Republica Cehă (cu câte o medalie). La rândul lor, băuturile spirtoase de origine vinicolă ce au fost introduse în concurs pentru prima dată la această ediţie au primit doar 3 medalii de aur. Explicaţia numărului exagerat de mare de medalii primit de vinurile argentiniene se datorează participării masive a producătorilor din ţara organizatoare şi nicidecum a favorizării acestora în vreun fel anume. Disciplina, rigurozitatea şi profesionalismul după care sa desfăşurat concursul au fost impecabile, primind aprecierile unanime ale comunităţii vitivinicole internaţionale, atât în rândul specialiştilor cât şi în presa de specialitate.

Alte informaţii importante Data limită a înscrierii probelor în concurs este 5 octombrie 2009, iar termenul limită până la care se pot trimite eşan-

La ediţia din 2007, România a câştigat o singură medalie de argint, obţinută de Cotnari. Lista completă a premiilor de acum doi ani poate ﬁ consultată la adresa http://www.vinandino.org.ar/premios.p hp?que=buscar

tioanele este 14 octombrie 2009. Având în vedere derularea concursului în prima săptămână din luna noiembrie, există suficient timp de a reflecta la oportunitatea unui astfel de demers. Aspecte privind desfăşurarea concursului, componenţa juriilor, programul voiajelor profesionale, însoţite de oenogastronomia argentiniană vă vor fi prezentate într-un articol după întoarcerea de la acest concurs.

An invitation open to all the Romanian producers to participate in the international contest Vinandino. An occasion to prove the qualities of the Romanian wines, which can not be otherwise veriﬁed, but through participation in such events.

Francisco del Carril (CFI), Catuco Molina (preşedintele COVIAR), Guillermo García (preşedintele INV), Celso Jaque (guvernatorul provinciei Mendoza), José Uñac (viceguvernatorul provinciei San Juan), Raúl Benítez (ministrul producţiei din San Juan), Gustavo Trípodi (preşedintele Mendoza Fiduciaria) şi Héctor Voena (vicepreşedintele INV)

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 12

eveniment

Concursul Naţional de Vinuri Alba Iulia, septembrie 2009 ing. Lucia PÎRVU expert degustator vicepresedinte Relatii si Imagine ADAR

ing. Lucia Pîrvu, director SC Vinvest SRL Timişoara

dr. ing. Dorin Popa, preşedinte ASCER

Mihai Banita, dir. FGM Vinproduct Bucureşti 12 | romanian WINE art | octombrie 2009

În perioada 7- 9 septembrie 2009 s-a desfăşurat la Alba Iulia cea de-a treia ediție a Concursului Național de Vinuri, Strugurele de Aur, organizatori ﬁind, ca şi în anii trecuți, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), Organizația Națională Interprofesionala Vitivinicola (ONIV) şi Consiliul Județean Alba. Concursul a avut loc în avanpremiera Festivalului Național de Folclor, Strugurele de Aur şi înaintea celui mai important eveniment din calendarul viticol, culesul viilor. Anul acesta au participat la concurs peste 100 de probe de vinuri de la producători din toate zonele viticole ale ţării dar, în premieră, au fost şi vinuri din Bulgaria şi Italia. Din totalul probelor de la aceasta ediție a concursului, vinurile albe au avut o pondere de 60%. Au fost înscrise 19 societăți producătoare sau importatoare de vinuri. Sistemul de notare a fost cel practicat de OIV, Organizația Internațională a Viei și Vinului, medaliile acordate au reprezentat 30% din vinurile înscrise în concurs. Juriul a fost format din 5 degustători: Mihai Baniţă,

ing - şef. serviciu Delia Stătescu, L.C.C.C.I.V. Valea Călugarească

Claudia Horsia, Lucia Pîrvu, Delia Stătescu şi Dorin Popa, iar preşedintele concursului fost chiar preşedintele ADAR, Dan Boboc. Secretariatul şi comisia tehnică au fost asigurate de Diana Pavelescu, Ada Nămoloşanu, Gabriela Arion și Dorin Heroiu. Înscrierea în concurs a vinurilor a fost făcută pe secțiuni: vinuri liniştite, tinere şi de colecție, vinuri efervescente şi vinuri speciale. Probele au fost secretizate şi prezentate în ambalaj neutru pentru a nu putea ﬁ identiﬁcate. Precum spunea preşedintele „a fost un concurs greu, deoarece probele au fost relativ apropiate ca şi calitate“, iar simțurile gusto-olfactive au fost cele care au departajat vinurile. Degustătorii au selectat cele mai bune vinuri şi au atribuit un număr de 44 medalii, din care 14 au fost de aur şi 30 de argint. Cele 14 medalii de aur au fost decernate pentru: Jidvei, Tenuta Odobești, Cramele Recaș, Vincon Vrancea, Vinarte, Rovit Valea Călugărească, Agroindustriala Bucium şi Speed Huși. Medalii de argint au obținut societățile: Tenuta Odobești, Jidvei, Cramele Recaș, SCDVV Blaj, Cramele Halewood, Vinex Murfatlar, Vincon Vrancea, S.E.R.V.E., Senator, Domeniile Boieru,Procer, Angelli, Promotion Blaj, Vinarte, Speed Huși şi Bessa Valley.

ing. Claudia Horsia, SC Jidvei SRL www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 13

Dintre societățile care au mai înscris probe în concurs amintim: Stațiunea Viticola Bujoru, Vinexport Focșani. În tabelul cu medaliile acordate (care poate fi consultat şi pe site-ul www.adar.ro), puteți constata soiurile, cupaje de vinuri şi spumantele care au intrat în competiție.Cele mai multe puncte, 92 şi medalie de aur, au primit Spumant Romantine de la Jidvei şi Şarba de la Tenuta Odobești. Nu pot spune că nu au fost şi vinuri de medalii de onoare şi de participare, Vinexport Focșani, Rovit, Senator, vinuri cu probleme şi sincer solicit oenologilor de la societăți să deguste vinurile, înainte de expedierea probelor către oricare concurs. Pentru a doua oară din cele trei ediții, Pensiunea Preciosa a găzduit acest eveniment, ridicându-se la cel mai înalt standard de asigurare a condițiilor necesare desfăşurării concursului, de cazare, iar în ceea ce priveşte arta gastronomică putem spune că, pe parcursul a trei zile, a fost un adevărat recital. Cum să nu te impresioneze servirea vinurilor în timpul concursului de către un somelier de mare profesionalism, temperatura optimă a spumantelor şi vinurilor, numărul de circa 10 pahare la fiecare membru din juriu. Cine trece prin oraşul Alba Iulia ar fi păcat să nu viziteze crama de la pensiune, o locație construită cu mult bun gust, care sincer nu te lasă sa o părăseşti foarte repede!, precum şi colecția de vinuri aflată sub cheia somelierului şi a explicațiilor acestuia. Cu siguranță mulți degustători au visat la o astfel de vinotecă şi iată că, din dragoste şi iubire pentru vin, proprietarul pensiunii a realizat un vis frumos şi adevărat ! În numele ADAR, mulțumim serviciilor prestate nu numai evenimentului dar şi vinului în general. Rezultatul pozitiv al evenimentului a fost dat şi de unirea fortelor ADAR, ONIV şi Consiliul Județean Alba, care la rândul lor au primit calificativul de profesionişti !

Prof univ. dr. Dan Boboc, preşedinte executiv al ADAR şi preşedintele juriului

Vinurile medaliate la Concursul de vinuri „Strugurele de Aur“, ediţia 2009

Held as always under the aegis of ADAR, the National Wine Competition “The Golden Grape”, 2009 edition, took place in Alba Iulia; many manufacturers were awarded for their winemaking successes.

www.artevino.ro

octombrie 2009 | romanian WINE art | 13

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 14

ﬁnanţe

Creşterea economică va fi Rata inflaţiei este în scădere, iar procesul de dezinflaţie s-a consolidat în trimestrul doi, a declarat Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat însă că şi în trimestrul doi inflaţia a rămas în afara intervalului ţintit de BNR. Potrivit guvernatorului băncii centrale, toate componentele indicelui preţurilor de consum au înregistrat scăderi. „Se poate constata o consolidare a dezinflaţiei. Factorii principali care au contribuit la acest fenomen sunt majorarea accizelor la tutun, rigiditata pieţei muncii, a bunurilor, serviciilor, cheltuielilor bugetare, restructurării cererii interne, inflaţiei pozitive asupra preţurilor alimentelor“, a declarat Mugur Isărescu. Lucian Anghel, economist şef în cadrul BCR, şi-a exprimat părerea că dezinflaţia va determina scăderea dobânzilor la creditele şi depozitele în lei, precum şi reducerea dobânzii de politică monetară. Anghel a subliniat că se aşteaptă la un curs stabil pentru a doua parte a anului, în concordanţă cu mesajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a vorbit despre proiecţiile negative vehiculate de la începutul anului cu privire la un curs de 4,7 lei pentru un euro, prognoze care nu s-au îndeplinit.

Tendinţă clară spre economisire „Consumul populaţiei s-a redus considerabil în al doilea trimestru datorită aşteptărilor pesimiste la nivelul populaţiei în legătură cu situaţia economică. Reducerea dramatică a vânzărilor de bunuri, mai ales de folosinţă îndelungată s-a reﬂectat şi în reducerea importurilor, pentru că majoritatea acestor bunuri erau importate“, a declarat guvernatorul BNR. Cauzele principale ale acestei tendinţe sunt considerate a ﬁ diminuarea venitului disponibil, crearea unor aşteptări pesimiste la nivelul populaţiei în legătură cu situaţia economică şi în primul rând, faptul că băncile nu au mai acordat la fel de uşor credite de consum. În general, în primele 6 luni ale anului s-a înregistrat o reducere a cifrei de afaceri din comerţ cu 20%. Totodată, însă, românii au început să depună bani în de-

14 | romanian WINE art | octombrie 2009

pozite la termen, înregistrându-se aproape o dublare a acestor depozite. Singurele cheltuieli care au crescut au fost însă cheltuielile bugetare cu personalul. „După primele şase luni ale anului singurele cheltuieli care au crescut au fost cheltuielile bugetare cu personalul, în timp ce cheltuielile cu investiţiile s-au diminuat. Rigiditatea determinată de multitudinea de legi, hotărâri şi alte angajamente ne fac să înţelegem că reforma în sistemul bugetar va fi extrem de greoaie“, a afirmat Mugur Isărescu. Prognoza pentru inflaţia la finalul acestui an, revizuită de BNR de la 4,4% la 4,3% în raportul prezentat, ia în calcul estimări de scădere a economiei cu 8% şi un deficit de cont curent de 5-6% din PIB pentru anul 2009, a anunţat viceguvernatorul BNR Cristian Popa. În plus, el estimează că numărul creditelor neperformante va continua să crească în a doua parte din 2009 şi în prima parte a anului 2010.

„Dacă economia continuă să se comprime, creditele neperformante vor creşte, însă nu mă aştept la o explozie a acestora. Evoluţia crescătoare poate ﬁ însă ceva mai pronunţată decât până în prezent. Este vorba însă de creşteri importante, mai ales pe creditele pentru gospodării, de consum, de valoare mică şi fără garanţii“, a aﬁrmat Cristian Popa.

Prognoze BNR Referitor la faptul că cea de-a doua tranşă a împrumutului de la FMI va fi virată către bugetul de stat, în loc de BNR, Mugur Isărescu a afirmat că: „Gândit cum trebuie, pentru evitarea arieratelor, mişcarea ar fi benefică. În final, banii de la FMI vor ajunge tot la BNR. Dacă Ministerul Finanţelor va cheltui această tranşă pe plan intern, va vinde valuta către BNR şi va lua lei, iar moneda străină va intra în rezervă. Dacă Finanţele vor utiliza banii pe plan extern, va scuti rezerva BNR de anumite plăţi externe.“ Isărescu a precizat că ultimele date arată o reducere a deficitului de cont curent către 5-6% din PIB în 2009, de la 12,3% din PIB anul trecut, cu atât mai dureroasă cu cât este marcată de trecerea sectorului privat de la un deficit de 7% din PIB în 2008 la un eventual surplus anul acesta. Guvernatorul BNR a explicat că deşi un deficit bugetar mare nu este de dorit, acesta nu mai poate fi evitat, având în vedere contextul actual. „Asistăm la deficite extreme şi la case mai mari“, a accentuat acesta. Potrivit Băncii Naţionale a României, nu este prognozată o depreciere excesivă a leului, fapt explicat de îmbunătăţirea evidentă a fundamentelor economice care au determinat reducerea rating-ului şi presiunile asupra cursului şi a celor care

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:13 Page 15

ﬁnanţe

a fi reluată anul viitor au dus la reducerea volatilităţii cursului. În contextul actual, reluarea creşterii economice implică un dozaj de injecţie monetară, bine cântărit, gradual, în economia românească. Atunci impactul nu va fi inflaţionist, ci de susţinere a creşterii economice. Referitor la criza economică, Mugur Isărescu a declarat: „Nu ştim cum va evolua criza economică. Sunt tot felul de prognoze, iar în aceste condiţii nu putem şti cu certitudine cum va evolua economia românească. Singura certitudine pe care ne putem baza este acordul cu FMI şi CE. Avem şi incertitudini legate de cum va evolua preţul petrolului, care până acum ne-au ajutat. După ce câţiva ani am cheltuit mai mult decât am produs, a venit momentul corecţiei. Este o dramă ce s-a întâmplat în 2007 şi 2008, când am avut un deficit extern de peste 10%, nu ce s-a întâmplat în 2009, când a venit momentul corecţiei. Eu sunt mulţumit că s-a putut face o asemenea corecţie fără o explozie a şomajului.“ La final guvernatorul BNR a făcut câteva prognoze privitoare la economia românească: „Reluarea creşterii economice va avea loc probabil în cursul anului viitor. Ajustarea s-a făcut, e foarte bine. Problema este dacă se va relua cu o inflaţie sănătoasă şi fără un deficit extern foarte mare. În opinia mea, consumul se va relua odată cu creditarea de către bănci“.

BNR informează În şedinţa din 4 august 2009, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

1. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 8,5% pe an, de la 9 procente, începând cu data de 5 august 2009;

2. Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţe reziduale de sub doi ani, ale instituţiilor de credit, la nivelul de 30%, de la 35%, începând cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2009;

www.artevino.ro

3. Utilizarea activă a operaţiunilor de piaţă, în vederea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi reducerea scadenţei principalului instrument de politică monetară, operaţiunile repo efectuate prin licitaţie, de la o lună, la o săptamână.

4. Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a analizat şi a aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,86 la sută în luna iunie a.c., faţă de 5,95 la sută în luna precedentă şi 6,89 la sută, vârful din acest an, atins în luna februarie 2009. Inflaţia de bază CORE2 ajustat – calculată prin eliminarea impactului preţurilor administrate, al celor volatile (legume, fructe, ouă şi combustibili) şi al taxei pe viciu – a coborât la nivelul de 4,79 la sută în luna iunie, faţă de 5,04 la sută în luna anterioară. Consolidarea procesului de dezinflaţie a fost rezultatul reducerii dinamicii preţurilor combustibililor şi produselor alimentare în condiţiile scăderii cererii agregate şi a temperării volatilităţii cursului de schimb al leului. Funcţionarea pieţei monetare a înregistrat evoluţii pozitive, ratele dobânzilor interbancare stabilizându-se în apropierea nivelul ratei dobânzii de politică monetară, în timp ce ratele medii ale dobânzilor la

credite şi la depozite pentru clienţii nebancari şi-au continuat reducerea, având loc o atenuare în termeni relativi a distorsiunilor anterioare de poziţionare a acestora, în raport cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară şi cu cele ale ratelor dobânzilor interbancare. Analiza indicatorilor financiari externi relevă îmbunătăţiri semnificative, evidenţiate prin reducerea substanţială a deficitului de cont curent, scăderea nivelului datoriei externe private pe termen scurt şi creşterea rezervei valutare. Se remarcă, totodată, modificarea structurii rezervei valutare, ca urmare a diminuării ponderii resurselor provenind din constituirea rezervelor minime obligatorii în valută. Pe baza datelor disponibile şi a analizei evoluţiilor recente şi de perspectivă, CA al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 8,5% pe an, de la 9%. În aceste condiţii, începând cu data de 5 august 2009, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 4,5% pe an, de la 5%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de credit (Lombard) va fi de 12,5% pe an, faţă de 13%. În acelaşi timp, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei se reduce la 18,75%, începând cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2009, de la 19,5%.

Reluarea creşterii economice va avea loc probabil în cursul anului viitor. Ajustarea s-a făcut, e foarte bine. Problema este dacă se va relua cu o inﬂaţie sănătoasă şi fără un deﬁcit extern foarte mare. Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR

CA al BNR a decis totodată continuarea utilizării active a operaţiunilor de piaţă pentru gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi reducerea scadenţei principalului instrument de politică monetară, în prezent, operaţiunile repo efectuate prin licitaţie, de la o lună, la o săptămână. În vederea ﬂuidizării ﬂuxurilor de lichidităţi şi continuării procesului de aliniere graduală la standardele Băncii Centrale Europene, CA al BNR a hotărât, de asemenea, reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţele reziduale de sub doi ani la nivelul de 30%, de la 35%, începând cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2009.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 15

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 16

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 17

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V

Soi: Merlot Producător: Rotenberg Preţ: 37 RON

Soi: Chenin Blanc Producător: Africa de Sud Importator: Cramele Halewood Preţ: 36 RON

Soi: Cabernet Sauvignon Producător: Vinarte Preţ: 232 RON 1500 ml 73 RON 750 ml

www.artevino.ro

Soi: Merlot Producător: Rotenberg Preţ: 70 RON

Producător: Spania Importator: Cramele Halewood Preţ: 89 RON

Soi: Sauvignon Blanc Producător: Africa de Sud Importator: Cramele Halewood Preţ: 54 RON

Producător: Antinori Italia Importator: Cramele Halewood Preţ: 500 RON

Soi: Riesling Producător: Vinarte Preţ: 75 RON

Producător: Antinori Italia Importator: Cramele Halewood Preţ: 93 RON

octombrie 2009 | romanian WINE art | 17

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 18

cercetare

Viticultura ecologică un moft sau o necesitate? Lector univ. dr.

Mariana MARICA Conf. univ. dr.

Maria MANIU A ecologiza viticultura în special sau agricultura în general, nu înseamnă neapărat a renunța la utilizarea mijloacelor moderne de producţie. Sistemul de producţie ecologic trebuie să fie în primul rând rentabil, dar totodată compatibil cu exigenţele protecţiei mediului, scopul final fiind obţinerea unor produse de calitate, mai ales în cazul strugurilor de masă consumați de către copii sau gravide. Numită şi viticultură biologică, ecologică sau biodinamică, este o metodă de producţie care ţine cont de cunoştinţele tradiţionale ale podgorenilor şi care integrează progresul tehnic cu domeniile ştiințelor agricole. Acest sistem face apel la o serie de tehnici de producţie moderne, care conservă şi îmbunătăţesc fertilitatea solului şi implicit calitatea strugurilor fără a agresa mediul. Pentru aceasta, fie că nu utilizează produse chimice de sinteză în procesul de obţinere a materiilor prime sau în transformarea ulterioară a acestora (modelul viticulturii organice sau biologice), fie le utilizează în cantităţi strict dimensionate de cerinţele plantelor şi de potenţialitatea condiţiilor agropedoclimatice (modelul viticulturii integrate).

De aceea unul din principalele obiective ale viticulturii ecologice este protejarea mediului (biosferei) şi a resurselor planetei. Ea exclude folosirea îngrăşămintelor chimice, a pesticidelor de sinteză şi a erbicidelor. Pe de altă parte, prin rotaţia culturilor, prin ﬁxarea azotului din aer de către leguminoase şi reciclarea sistematică a reziduurilor organice, de preferat, gunoi de grajd sau compost matur, se reduce considerabil risipa de energie: se consumă mai multă energie solară şi mai puţină energie fosilă, ceea ce ameliorează randamentul energetic al producţiei agricole. Totodată, tehnicile puse la punct într-o regiune nu trebuie transpuse ca atare în alta. Pentru a practica o viticultură în armonie cu natura, trebuie trase învăţăminte din tehnicile biologice folosite în alte părţi, dar trebuie adaptate condiţiilor locale, ţinând seama de realităţile

Protejarea mediului, obiectivul major Protecţia mediului înconjurător a devenit una dintre problemele întregii lumi. Asistăm, în ultimii ani, la manifestarea unor preocupări importante pe plan mondial în ceea ce priveşte integrarea cerinţelor de protecţie a mediului în toate strategiile şi politicile elaborate în sfera economică şi nu numai.

18 | romanian WINE art | octombrie 2009

ﬁzice şi socio-economice din zonă şi valoriﬁcând optim resursele ecosistemelor. Agrobiologii furnizează produse alimentare apreciate de consumatorii preocupaţi de a se hrăni numai cu elemente de calitate, fără reziduuri chimice. În plus viticultura biologică, chiar dacă uneori mai costisitoare, mobilizează o mână de lucru destul de numeroasă, creând noi locuri de muncă. Ea participă, de asemenea, la revitalizarea satelor şi la menţinerea personalului angajat în mediul rural, evitând exodul masiv al acestora către aglomeraţiile urbane.

Avantajele viticulturii ecologice Sol fertil şi sănătos. Acest obiectiv se realizează prin reducerea pierderilor de

elemente nutritive datorate levigării (spălării) în profunzime, reducerea eroziunii solului, reducerea poluării. Prezenţa pesticidelor în sol a devenit o problemă din ce în ce mai mare, viticultura convenţională ﬁind principala sursă de contaminare a solului cu nitraţi, nitriţi, metale grele, reziduuri de sinteză etc. şi determinând în mod frecvent scăderea conţinutului de materie organică, concomitent cu acumularea de compuşi toxici. În practica ecologică fertilitatea şi sănătatea solului sunt menţinute prin metode biologice, precum: rotaţia culturilor, lucrări manuale, prăşit, compostare, mulcire. Prin folosirea îngrăşămintelor organice se măreşte şi se menţine procentul de materie organică a solului. Eroziunea solului este determinată şi de scăderea conţinutului de materie organică a solului datorată utilizării excesive a îngrăşămintelor chimice de sinteză, acestea determinând şi distrugerea structurii solului. Ameliorarea structurii solului cât şi reducerea eroziunii se poate realiza prin menţinerea terenului acoperit cât mai mult timp posibil cu covor vegetal, prin mulcire, prin cultivarea unor culturi de acoperire etc.

Apa freatică, aerul şi strugurii sunt mai puţin contaminate. Prin extinderea viticulturii ecologice, aerul prezintă o calitate mai bună în principal prin faptul că nu se mai utilizează produse chimice care se administrează prin pulverizare. Neutilizarea îngrăşămintelor chimice şi aportul de îngrăşăminte organice reduc riscul spălării substanţelor nutritive, o problemă în multe ţări şi o ameninţare pentru apa potabilă. În plus, neutilizarea pesticidelor determină un risc mai mic de contaminare a strugurilor, mustului sau vinului.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 19

cercetare asolamentelor în cadrul cărora rolul principal îl deţin speciile şi soiurile cu înaltă adaptabilitate, susţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale a solului, utilizarea economică a resurselor energetice convenţionale şi înlocuirea acestora în mai mare măsură prin utilizarea raţională a produselor secundare refolosibile.

Condiţii mai sănătoase de muncă pentru viticultori . Podgorenii care aplică tehnologie ecologică sunt expuşi mai puţin riscului contaminării cu pesticide. Este cunoscut faptul că mulţi viticultori mor anual sau prezintă diverse afecţiuni grave, acestea ﬁind cauzate de utilizarea cotidiană a pesticidelor. Copii sunt expuşi mai mult decât adulţii la efectul nociv al pesticidelor folosite în viticultura convenţională. Folosirea produselor agroalimentare ecologice în alimentaţia copiilor va avea un efect pozitiv asupra dezvoltării acestora.

În loc de concluzii…

Biodiversitate. Scăderea biodiversităţii în sistemele viticole convenţionale are următoarele cauze: specializarea excesivă a fermelor, intensiﬁcarea proceselor tehnologice, lipsa fermelor mixte, folosirea excesivă a pesticidelor (insecticide, erbicide, fungicide). Utilizarea pesticidelor reprezintă un pericol atât pentru plante cât şi pentru animale. Pesticidele ameninţă existenţa anumitor specii sălbatice de plante şi animale, cu implicaţii deosebite de-a lungul lanţului troﬁc. Prin comparație, în fermele ecologice se observă o creştere a numărului şi a speciilor de păsări şi insecte. Rotaţia culturilor practicată în fermele ecologice menţine durabilitatea solului, determină un număr mai mic de probleme cauzate de boli, dăunători şi buruieni. În plus, terenurile agricole cultivate în sistem ecologic rezistă mai bine la intemperiile climatice, plantele prezentând o toleranţă mai mare la factorii climatici restrictivi (secetă, ploi abundente). Astfel, viticultura ecologică contribuie la realizarea unui peisaj mult mai variat şi asigură o biodiversitate mai mare.

Utilizarea eﬁcientă a apei. Conţinutul ridicat al solului în materie organică duce la o mai bună reţinere şi conservare a apei în sol, ceea ce are ca efect reducerea cheltuielilor cu irigarea, obligatorie mai ales la soiurile de struguri de masă.

www.artevino.ro

Ameliorarea solului prin creşterea conţinutului în materie organică şi îmbunătăţirea structurii acestuia precum şi o mai bună acoperire prin mulcire sau prin covor vegetal conduc la reducerea consumului de apă de către plantă cu implicații economice importante mai ales în zonele secetoase.

Calitate nutritivă superioară a produselor ecologice. Produsele ecologice se caracterizează printr-un conţinut mai ridicat în substanţă uscată, respectiv în aminoacizi, vitamine, săruri minerale, oligoelemente. Produsele agroalimentare ecologice sunt lipsite de metale grele.

Etapele transformării (reconversiei) unei plantaţii clasice în plantaţie ecologică a) - contactarea unei societăţi acreditate pentru certiﬁcare Societatea de certiﬁcare va pune la dispoziţia producătorului contra unei taxe, toate normele legislative şi normativele tehnice ce trebuiesc respectate într-o exploatație „bio“. De asemenea va asigura instruirea personalului cu privire la respectarea trasabilităţii utilajelor în fermă.

b) - efectuarea de analize preliminare pentru sol, apă şi pânza freatică, pentru a se elimina posibilitatea existenţei unui poluator cu remanenţă mare care să compromită reconversia plantaţiei. Acest lucru este obligatoriu, cunoscânduse faptul că în cazul plantațiilor viticole rădăcinile viţei de vie ajung până la 7 m adâncime, iar multe produse de sinteză din vechea generaţie de tipul celor fosfo-mercurice au remanenţă îndelungată. Levigate în profunzime, substanțele chimice pot constitui o sursă continuă de poluare care să compromită reconversia. c) - reconversia propriu-zisă, ce constă în monitorizarea permanentă şi continuă a parametrilor bio-chimici ai solului, apei, plantelor şi produselor agricole. Monitorizarea este făcută de societatea acreditată pentru certificare BIO, contra unei taxe anuale de aproximativ 100 euro/ha, taxă ce este suportată de producător. d) – eliberarea unui „Certificat de conformitate“ de către societatea de certificare la sfârşitul perioadei de reconversie. Perioada de reconversie durează 3 ani, timp în care fermierul îşi poate vinde produsele sub eticheta - produse de reconversie. În perioada de reconversie se vor respecta următoarele principii ale agriculturii ecologice: eliminarea oricărei tehnologii poluante, realizarea structurilor de producţie şi a

Fără a avea pretenţia de a deveni un segment prioritar al viticulturii, eliminarea în totalitate a folosirii îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor are şanse reale de a se dezvolta continuu în următorii ani. Conform legislaţiei în vigoare, orice viticultor care doreşte să aplice tehnologie ecologică şi să fie recunoscut ca producător ecologic trebuie să se supună sistemului legal de inspecţie, care are în vedere următoarele: cunoaşterea şi aplicarea regulilor şi principiilor de producţie ecologică, înregistrarea activităţii în agricultura ecologică parcurgerea unei perioade de conversie a producţiei convenţionale către cea ecologică, supunerea controlului unui organism de inspecţie şi certificare, etichetarea produselor ecologice, comercializarea pe piaţa internă sau externă în condiţiile prevăzute de legislaţie. Conversia producţiei convenţionale la cea ecologică va avea în vedere realizarea unui agrosistem viabil şi durabil, întreaga fermă fiind transformată treptat în concordanţă cu standardele ecologice naţionale şi internaţionale, a căror bază este practicarea unor tehnologii moderne cum ar fi: randamentul proceselor biologice, stimularea proceselor intense de descompunere în sol, fertilizarea preponderent organică, asocierea cu plante ierboase pedoameliorative, lupta biotehnologică împotriva bolilor, dăunătorilor, buruienilor etc.

The prestigious authors explain how to recognize a truly biological agriculture, its classiﬁcation criteria and its beneﬁcial effects on human health but also on nature.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 19

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 20

Primul Congres Internaţional

„SANABUNA“ m De ce este nevoie de parteneriatul SANABUNA ? m Primul Congres Internaţional SANABUNA, octombrie 2009, Centrul de conferinţe EUROPA, hotelul ARO PALACE Braşov m Declaraţia SANABUNA cu privire la planul de acţiune în şapte puncte m Evenimentele asociate Congresului SANABUNA m După cum este cunoscut, există un consens pe plan mondial cu privire la faptul ca bunăstarea populaţiei planetei noastre este serios ameninţată de numeroase dezvoltări care nu pot ﬁ controlate doar la nivel guvernamental. Iată de ce este nevoie de parteneriate responsabile ca sa facă posibile întâlnirea provocărilor actuale. Un astfel de parteneriat este şi cel promovat de „mişcarea“ naţională SANABUNA (un agent de schimbare), care conﬁrma faptul ca o perspectiva

de ansamblu (pornind în mod ﬁresc de la „prima dintre libertăţi - sănătatea“) necesită lideri capabili să se adapteze şi sa participe în managementul schimbării, atât în numele profesiilor, cât şi în numele societăţii în iîntregul sau. Ceea ce, în confruntarea cu problemele complexe de astăzi legate de « Sănătate - Alimentaţie - Bunăstare », implica un parteneriat interdisciplinar în educaţie, cercetare, producţie, distribuţie, consum ca şi în remediere şi în rezolvare.

20 | romanian WINE art | octombrie 2009

Parteneriatul SANABUNA şi-a propus (şi a adus deja o prima dovadă) sa acţioneze ca agent de schimbare în managementul schimbării şi în acest sens se aﬂa pe drumul implementării DECLARATIEI SANABUNA, provocând şi negociind, acţionând ca un promotor, monitorizând şi evaluând, planiﬁcând o strategie şi tactici, informând opinia publica ca încurajează participarea şi dezvoltarea simţului responsabilităţii Primul Congres International „SANABUNA“ îşi va tine lucrările la sfârşitul lunii octombrie 2009 în Centrul de conferinţe „EUROPA“ al hotelului ARO PALACE Braşov, ca urmare a parteneriatului dintre Academia de ştiinţe Medicale, Universitatea de Medicina şi Farmacie Carol Davila - Bucureşti, Comitetul Roman al Distribuţiei şi Asociaţia Internaţională a Distribuţiei (A.I.D.A. Bruxelles). Lucrările acestui prim Congres Internaţional „SANABUNA“ se desfăşoară la trei ani de la cel de-al 32-lea Con-

gres International al AIDA Bruxelles (Parma, 4-7 iunie 2006, tema „Noile imperative ale securităţii alimentare“, „Evenimentul international al anului 2006“, http://www.crdaida.ro/stiri3.html; Journal of Medicine and Life, no. 1, January-March 2008, Leon F. Wegnez, „Medicine and diet, a common purpose for human health“, http://www.crdaida.ro/stiri27.html). Primul Congres International „SANABUNA“ este expresia asumării responsabile a parteneriatului pentru „alimentaţie - sănătate - bunăstare“ şi a restaurării încrederii în viata şi în piaţă Aceasta prestigioasa manifestare completează în mod fericit desfăşurarea cu succes a Conferinţei SANABUNA 2009, din aprilie 2009, care a abordat imperativul reﬂecţiei şi acţiunii responsabile asupra problematicii „sănătate - alimentaţie - bunăstare“, cautând sa identiﬁce o noua necesara direcţie a atitudinilor de natura a permite fondarea unui parteneriat public-privat apt sa

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 21

eveniment Declaraţia SANABUNA cu privire la planul de acţiune în şase puncte:

ofere soluţii adecvate de inﬂuenţare a schimbării comportamentale pentru a îmbunătăţi sănătatea şi responsabilitatea economico-sociala. De la bun început la lucrările Conferinţei SANABUNA 2009 au avut loc intervenţii pertinente: Florian Popa (Membru titular al Academiei de ştiinţe Medicale şi Rectorul Universităţii de Medicina şi Farmacie „Carol Davila“ – Bucureşti), Laurenţiu Mircea Popescu (Preşedintele Academiei de ştiinţe Medicale şi Preşedintele Sectiei Medicale a Academiei Romane), Theodor Valentin Purcarea (Preşedintele

Evenimentele asociate Congresului „SANABUNA“ Lucrările prezentate (şi acceptate de Comitetul ştiinţific, pana la data de 15 octombrie 2009; redactarea lucrării se va face în limbile romana şi/sau engleza sau franceza şi conform recomandărilor „Journal of Medicine and Life“ pentru autori: http://www.medandlife.ro/) vor fi publicate întrun volum care va apărea la Editura Universitara Carol Davila. Totodată, o serie de lucrări semnificative vor fi publicate şi în „Journal of Medicine and Life“. Dintre evenimentele asociate Congresului „SANABUNA“ amintim atât expoziţia de carte, cât şi „surprize tematice“ legata de prezentarea de branduri alimentare confirmând faptul ca marketingul este un arhitect cultural al timpului nostru.

www.artevino.ro

Comitetului Roman al Distribuţiei, Membru al Consiliului A.I.D.A. Bruxelles, Profesor la Universitatea Romano-Americana), Conf. Dr. Ing. Victor Surdu (Deputat, Membru al Parlamentul României), Constantin Opran (Rectorul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu), Academician Constantin Popa (şeful Secţiei de Medicina Interna a Academiei de ştiinţe Medicale), Prof. Dr. A.V. Ciurea (Vicepreşedintele Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Neurochirurgie - WFSN, Preşedintele de Onoare al Societăţii Romane de Neurochirurgie), Bogdan Dumitrescu (Somelier) s.a. Mass media a reflectat cu profesionalismul consacrat Conferinţa SANABUNA 2009. Astfel, revista „Romanian Wine Art“, numărul 30 din apriliemai 2009 – în articolul „SANABUNA 2009: la confluenţa preocupărilor pentru o viaţă mai bună“– evidenţia importanţa acestei angajări cu responsabilitate în parteneriatul pentru „alimentaţie - sănătate - bunăstare“. După cum, „Sănătatea TV“ (http://www.sanatateatv.ro/stiri-medicale/profdr-florin-popa-schimbareaalimentatiei-unui-popor-estemai-grea-decat-o-revolutie/) reliefa semnificaţia deosebită a lucrărilor Conferinţei „SANABUNA 2009“, în contextul crizei de încredere, sănătatea fiind prima dintre libertăţi La acest Prim Congres International „SANABUNA“, care va avea loc la sfârşitul lunii octombrie 2009 în Centrul de conferinţe „EUROPA“ al hotelului ARO PALACE Braşov, vor participa reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Ministerelor de resort, ai Academiei Romane şi ai Academiei de ştiinţe Medicale, ai Comitetului Roman al Distribuţiei şi ai

A.I.D.A. Bruxelles, ai unor Universităţi (Universitatea Romano-Americana Bucureşti, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica Bucureşti, Academia de Studii Economice Bucureşti, şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Artifex Bucureşti, Universitatea Valahia Târgovişte, Universitatea George Baritiu Braşov s.a.), precum şi ai unor operatori economici care îşi asuma în mod real reponsabilitatea sociala corporativa şi dezvoltarea durabila. Caracterul interdisciplinar al manifestării va permite acoperirea unor aspecte de certa actualitate, pornindu-se de la armonizarea preocupărilor legate în mod efectiv de construirea unei vieţi cu adevărat mai bune, în contextul presiunii conştientizării legăturilor dintre sănătate, alimentaţie şi diferitele aspecte ale afacerilor şi al imperativului identificării răspunsurilor adecvate în confruntarea cu reforma bunăstării, reconfigurând cai consistente cu valori fundamentale, educaţia aflându-se în inima adaptării, iar solidaritatea neputând fi neglijata. Dezbaterile vor aduce noi clarificări pe fondul abordării atât al activităţilor şi al acţiunilor

1. Creşterea conştientizării importantei legăturii dintre « Sănătate - Alimentaţie - Bunăstare ». 2. Crearea unei culturi a managementului responsabil al acestei legături. 3. Educaţia pentru reponsabilitatea cetăţenească în spiritul acestei culturi. 4. Colaborarea pentru abordări interdisciplinare. 5. Implicarea stakeholderilor.6. Menţinerea “mişcării” SANABUNA (ca sănătoasă şi justa din punct de vedere social şi ambiental şi viabila din punct de vedere economic, ca expresie a unei comunităţi durabile). care ar putea îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea, construind şi susţinând încrederea consumatorului în lanţul alimentar, cât şi al manierei de a direcţiona cele mai bune minţi pentru o relaţie durabila « Sănătate Alimentaţie - Bunăstare », făcând din aceasta relaţie o preocupare culturala curenta. Sunt aşteptate intervenţii pertinente care sa argumenteze rolul ştiinţei în transformarea comportamentului de natura a produce alimente, a oferi alimente şi a permite alegeri de alimente în echilibru cu sănătatea şi durabilitatea, înţelegând interacţiunea între stilul de viaţă alimentară şi aalţi factori de stil de viaţă, sănătatea oamenilor aﬂându-se în centrul dezvoltării durabile şi al adaptării afacerii în consecinţă..

octombrie 2009 | romanian WINE art | 21

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 22

S-a deschis Salonul de Vinuri A&V La un an de la inaugurarea unui magazin exclusivist de vinuri şi delicatese culinare, situat în Aleea Alexandru, sector 1, Bucureşti, inimosul agronom şi om politic Victor Surdu a „recidivat“. Este vorba de inaugurarea „Salonului de vinuri A&V“, situat la parterul complexului „Carol Park Residence“, b-dul Mărăşeşti, nr. 2B, proiect realizat în colaborare cu somelierul Marian Timofti.

Inaugurarea noii locaţii a avut loc marţi, 8 septembrie, în prezenţa unor importante personalităţi culturale şi a numeroşi oameni politici dintre care amintim: Valeriu Tabără, Dacian Cioloş, Adrian Rădulescu, Sorin Oprescu (primarul general al capitalei), Ovidiu Gheorghe (Patronatul Naţional al Viei şi Vinului), Cristian Popescu – Piedone (primarul sectorului 4), Constantin

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 23

Croitoru, Florian Popa - rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ – Bucureşti), Sergio Faleschini, Michael Rotenberg, Dan Mihăescu, Adrian Daminescu, Vasile Cepraga şi alţii. Aşa cum declară chiar iniţiatorii proiectului, magazinul este organizat după un nou concept profesional, ce îmbină tradiţiile producătorilor şi ale somelierilor cu exigenţele moderne ale consumatorilor, dorindu-se a ﬁ o veritabilă interfaţă producători-consumatori. Aici poţi întâlni într-un spaţiu generos, ce se întinde pe circa 180 mp, nu mai puţin de 1000 feluri de vinuri ale producătorilor români şi străini. Vinurile pot ﬁ achiziţionate atât en-detail, cât şi en-gros. Preţurile de vânzare variază de la 8 lei/litru la vinurile vrac, până la 10.000 euro pentru un set de 6 sticle. În ciuda preţului modest al vinurilor vrac, acestea sunt de o calitate deosebită, meritând cu prisosinţă preţul. De altfel, calitatea produselor şi a servirii sunt elementele de la care nu se face nici o clipă rabat la „Salonul de vinuri A&V“.

Spaţiul este dotat cu o masă de degustare şi un wine-bar, elemente ce permit organizarea unor degustări, atât pentru iniţiaţi, cât şi pentru publicul larg. Trebuie menţionat faptul că, faţă de alte magazine similare, iniţiatorii proiectului au acordat o atenţie deosebită păstrării şi depozitării vinurilor în condiţii optime de temperatură. Astfel, magazinul e prevăzut cu aer condiţionat, iar vinurile vrac sunt stocate în recipienţi de inox termostataţi de ultimă generaţie. În cazul în care nu cunoaşteţi vinurile pe care doriţi să le comandaţi, un somelier cu experienţă, pe care îl regăsiţi în persoana lui Marian Timofti, vă poate orienta spre o alegere potrivită. Cei interesaţi pot solicita informaţii suplimentare la tel. 021/2315263, 021/3063795, mobil 0731/520035, 0732905394 sau email ofﬁce@artevino.ro. Inaugural ceremony of a wine room hold by Arte & Vino Srl: a simple, elegant story which raises even more the reputation of this wine saloon, unique so far in Bucharest and Romania

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 24

eveniment

„Consider că Bucureştiul avea nevoie de o astfel de locaţie deoarece se aﬂă în apropierea unui important centru turistic, Parcul Carol, cu toate avantajele ce decurg din aceasta. Aşa cum este amenajat şi dotat putem spune că este un magazin etalon pentru toţi consumatorii“, a declarat Sorin Oprescu, primarul general al capitalei.

„Aşa cum a spus şi domnul primar general, şi noi «sectoriştii» apreciem astfel de iniţiative private, care nu pot decât să ne bucure, mai ales că, aşa cum am aﬂat astăzi, penicilina a vindecat omenirea, dar vinul a făcut-o fericită“, a declarat Cristian Popescu – Piedone, primarul sectorului 4.

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 25

eveniment

„Acest salon de vinuri dorim a ﬁ mai presus de un simplu spaţiu comercial, constituindu-se într-un veritabil spaţiu cultural, în care să se regăsească, alături de clasicele şi deja consacratele mărci europene, şi tradiţionalele vinuri româneşti. Sunt convins că rolul vinului românesc pe marea scenă europeană este abia la început. Avem încă multe lucruri de spus Europei. De aceea am luat această iniţiativă, punând bazele celei mai moderne şi spaţioase enoteci din Bucureşti şi din ţară. Sperăm ca, prin iniţiativa noastră, să venim în întâmpinarea tuturor prietenilor vinului, ﬁe ei oaspeţi străini, turişti, producători sau simpli consumatori. Am ales această locaţie pentru că este un loc bun. Era nevoie de un salon de vinuri după normele Organizaţiei Internaţionale a Vinului, atât din punctul de vedere al concepţiei, cât şi al calităţii. Interesul este să avem contacte cu agenţii de turism care să ne aducă turişti, iar aceştia să poată aprecia vinurile româneşti la adevărata valoare“, a declarat la deschidere Victor Surdu.

www.artevino.ro

„Consider că un asemenea spaţiu cu asemenea dotări nu poate fi decât visul oricărui somelier care doreşte a-şi etala la un nivel superior profesia pentru care este pregătit. Oferirea de consultanţă gratuită oricărui client, într-un cadru adecvat, nu face decât să ridice nivelul de prezentare a vinurilor şi să faciliteze trasnmiterea corectă a informaţiei de la producător la consumator. Astfel, consumatorul final este mai avizat şi mai bine pregătit pentru a discerne calitatea în defavoarea cantităţii. Concret, noi putem recomanda clienţilor un anumit vin în funcţie de eveniment, intervalul orar la care este consumat vinul sau în funcţie de preparatele culinare ale fiecăruia“, a declarat Marian Timofti, somelierul „Salonului de vinuri A&V“.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 25

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:14 Page 26

degustările A&V

Seara Fontanafredda la Lector univ. dr. Proba 1 Cătălin GALAN SPUMANT BRUTPremium Pinot Brut

Pe parcursul a trei seri, societatea comercială Arte&Vino a organizat în incinta propriului salon de vinuri situat la parterul complexului „Carol Park Residence“ din b-dul Mărășești, nr. 2B, sector 4, București, o degustare maraton la care au fost analizate și supuse rigorilor enologice circa 30 de probe. La degustare au participat somităţi din lumea universitară și știinţifică cum ar fi prof. univ. dr. Viorel Stoian, prof. univ. dr. V. Cotea, conf. univ. dr. Victor Surdu, cercetător dr. ing. Constantin Croitoru, Ovidiu Gheorghe președinte al P.N.V.V., Gheorghe Balaban producător de vinuri și membru A.D.A.R., somelieri, oameni de afaceri, dar și consumatori obișnuiţi. Practic oricine a trecut pragul magazinului a avut posibilitatea să „completeze“ ad-hoc comisia de degustare. Prima seară a fost dedicată unui singur producător de vinuri din regiunea Piemonte (Asti): Fontanafredda. Deși au fost degustate numai şapte probe, producătorul a impresionat mai ales prin varietatea produselor etalate, putând fi degustate două spumante albe, un spumant rose și patru vinuri albe liniștite.

Spumant alb cu o tărie alcoolică de 11,5%, obținut în proporție de 100% din soiul Pinot Noir viniﬁcat în alb. Repere enologice: Culoare alb-gălbuie, strălucitoare. Perlare ﬁnă, consistentă. Aromă neutrală, neimpresionantă. Echilibru gustativ excelent, astringență bună, ceea ce îi imprimă prospețime şi vioiciune, aşa cum îi stă bine unui spumant de clasă. Un vin lejer, sprințar, de vară. Nu degeaba a fost cotat cu 85 puncte Parker. Raportul calitatepreț excelent (preț de import 30,0 lei fără TVA). Defecte sau reproșuri: Ca persistență gustativă vinul este prea „scurt“, prea lejer.

Proba 2 SPUMANT EXTRA DRY Esordio Spumant alb cu o tărie alcoolică de 11,0%, obținut prin cupajarea soiurilor Muscato Bianco, Pinot noir, Chardonnay, Riesling. Repere enologice: Culoare galben strălucitoare. Aromă neutrală, gust echilibrat. Astringență ceva mai estompată, cu tentă uşor dulceagă în postgust. Un vin cu adevărat prietenos, care cu siguranță va „prinde“ pe piața românească. Defecte sau reproșuri: aroma de Muscat este inexistentă iar perlarea este neconsistentă.

Proba 3 SPUMANT BRUT PREMIUM Spumant rose cu o tărie alcoolică de 11,0%, obținut din soiul Pinot Noir. Repere enologice: Deşi în principiu vinul

26 | romanian WINE art | octombrie 2009

este bine echilibrat gustativ, aciditatea nu este suﬁcientă pentru un spumant premium. Nu are consistență. Defecte sau reproşuri: Culoare zmeurală, fără strălucire. Perlare neconsistentă. Aromă neutrală. Postgust uşor apos. Un vin prea „bătrân“ pentru un spumant.

Proba 4 2007 LANGHE-Arneis Vin alb sec, cu o tărie alcoolică de 12,0%, obținut din soiul Arneis. Repere enologice: Culoare deosebită, galben strălucitoare, cu reﬂexe verzui. Te face să îl bei din priviri. Aromă neutrală cu uşoare tente de frunze verzi. Gust echilibrat, la limita dintre sec şi demisec. Alcoolul îşi face simțită prezența în postgust printr-o senzație uşor arzătoare. Un vin „fără ﬁțe“ destinat consumatorului obişnuit, care nu caută neapărat vinuri spectaculoase. Un vin unisex, netaninos şi neastringent, ce se adresează unei palete largi de consumatori. Un vin „curat“, care chiar are gust de vin. Defecte sau reproșuri: Prea slăbuț, prea echilibrat, fără dinamism.

Proba 5 ROERO ARNEIS 2008 Vin alb sec, cu o tărie alcoolică de 12,5%, obținut din soiul Arneis. Repere enologice: Culoare alb-gălbuie. Aromă persistentă, florală, deosebit de delicată, ce te duce cu gândul la flori de măr şi salcâm. Un nas excelent. Gust proaspăt, echilibrat, rafinat. Un vin nobil în adevăratul sens al cuvântului. Raportul calitate-preț excelent (preț de import 36,0 lei fără TVA). Defecte sau reproşuri: păcat că nu are suficientă „greutate“ sau consistență. Deşi bine

structurat, este vinul momentului nerecomandându-se pentru învechire.

Proba 6 GAVI 2008 DOC. Din regiunea Langhe Vin alb sec, cu o tărie alcoolică de 12,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Cortese. Repere enologice: Culoare galben-strălucitoare. Aromă tipică de soi, uşor contrariantă, la limita dintre mineral şi vegetal, asemătoare cu izul de pământ ud de pădure. În ciuda anului de producție se prezintă ca un vin matur, având chiar are o tentă de vin învechit în stejar. Preț de import 27,0 lei fără TVA.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:15 Page 27

degustările A&V

„Salonul de vinuri A&V“

Defecte sau reproșuri: Gust echilibrat, dar neimpresionant.

Proba 7 GAVI 2008, D.O.C.G. Din regiunea Gavi Vin alb sec, cu o tărie alcoolică de 12,0%, obținut din soiul Cortese. Repere enologice: Culoare alb-gălbuie, strălucitoare. Gust echilibrat, cu amprentă de lemn. Vinul este mai bine structurat decât precedentul, mai rotund. Alcoolul nu îşi trădează deloc prezența ﬁind „mascat“ impecabil. Preț de import 36,0 lei fără TVA. Defecte sau reproșuri: post gust amărui, atipic şi neaşteptat pentru un vin alb.

www.artevino.ro

De la stânga la dreapta: prof. univ. dr. Viorel Stoian, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea şi primitoarea gazdă, conf. univ. Victor Surdu octombrie 2009 | romanian WINE art | 27

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:15 Page 28

degustările A&V

Recital de vinuri Pugliese Lector univ. dr. Proba 1 Cătălin GALAN FAVUGNE 2008

Pe parcursul a trei seri, societatea comercială Arte&Vino a organizat în incinta propriului salon de vinuri situat la parterul complexului „Carol Park Residence“ din b-dul Mărășești, nr. 2B, sector 4, București, o degustare maraton la care au fost analizate și supuse rigorilor enologice circa 30 de probe. La degustare au participat somităţi din lumea universitară și știinţifică cum ar fi prof. univ. dr. Viorel Stoian, prof. univ. dr. V. Cotea, conf. univ. dr. Victor Surdu, cercetător dr. ing. Constantin Croitoru, Ovidiu Gheorghe președinte al P.N.V.V., Gheorghe Balaban producător de vinuri și membru A.D.A.R., somelieri, oameni de afaceri, dar și consumatori obișnuiţi. Practic oricine a trecut pragul magazinului a avut posibilitatea să „completeze“ ad-hoc comisia de degustare A doua seară a fost dedicată regiunii Puglia, fiind degustate în premieră mai multe vinuri tinere obţinute din soiuri tradiţionale italiene necunoscute pieţei românești și care au constituit o veritabilă premieră chiar și pentru specialiști. Deși nu toate sau ridicat la nivelul exigenţelor degustătorilor, au fost totuși câteva care au impresionat. Pentru toţi cititorii interesaţi prezentăm mai jos câteva impresii și observaţii olfacto-gustative notate „la cald“. Facem menţiunea că probele cele mai apreciate vor putea fi degustate și cumpărate de publicul larg începând de luna viitoare de la magazinul Arte&Vino.

Vin alb, cu o tărie alcoolică de 11,5% obținut prin cupajarea soiurilor Bombino, Trebbiano şi Malvasia. Repere enologice: aromă şi fructozitate plăcută asemănătoare cu a Chardonnayului dar cu o tentă mai ﬂorală. Culoare galben-strălucitoare. Gust echilibrat, uşor plat în postgust. Cele câteva grame de zahăr rezidual îl duc la limita dintre vin sec şi demisec. Uşoară amprentă de lemn.

Proba 2 ALTA 2008 Vin alb sec, cu o tărie alcoolică de 12,5% obținut în proporție de 100% din soiul italian Bombino. Repere enologice: aromă neutrală, neimpresionantă şi aproape inexistentă. Culoare mai intensă decât proba precedentă ce virează spre galben-pai cu reﬂexe aurii. Gust ceva mai astringent (aspru) comparativ cu prima probă, uşor acrişor, situat la limita superioară a echilibrului gustativ. Postgust amărui. După înghițire persistă o tentă uşor ierboasă, apropiată gustativ cu a Chardonnay-ului mediteranean.

28 | romanian WINE art | octombrie 2009

Proba 3 ALTA 2008

Proba 5 OTRE 2008

Vin alb sec, cu o tărie alcoolică de 13,0% obținut din soiul italian Falanghina. Repere enologice: Culoare galben-strălucitoare. Aromă florală delicată, fină, de tei şi cais, destul de persistentă. Gust echilibrat. Tăria alcoolică este excelent estompată de o aciditate bună. Postgust uşor ierbos, specific vinurilor mediteraneene, dar nederanjant. Un vin complet.

Vin alb sec, cu o tărie alcoolică de 14,0%, obținut prin cupajarea soiurilor Falanghina şi Chardonnay. Repere enologice: Culoare galben strălucitoare. Aromă cu amprentă tipică de Chardonnay. În ciuda tăriei alcoolice neobişnuite pentru un vin alb, gustativ este excelent echilibrat. Deşi îşi face simțită prezența, amprenta de baric este bine proporționată neﬁind agresivă. În plus, aroma de lemn nu estompează tipicitatea Chardonnay-ului. Un vin tânăr, puternic, excelent. Păcat că a fost gustat acum, deoarece abia peste 2-3 ani îşi va dezvălui adevărata valoare.

Proba 4 CANTICUM 2008 Vin alb sec, cu o tărie alcoolică de 12,0% obținut prin cupajarea soiurilor Bombino şi Malvasia. Repere enologice: Culoare alb-gălbuie cu reﬂexe strălucitoare. La primul nas şochează printr-o aromă minerală, intensă. Atât de intensă încât vinul riscă să ﬁe depunctat de către un neprofesionist. Dacă ai puțină răbdare, după 2-3 minute vinul se „deschide“, intensitatea aromatică „aşezându-se“ în limitele normale. Gust echilibrat, cu o aciditate excelentă ce „urcă“ vinul. Postgust de sâmbure de caisă, pregnant dar nederanjant. Un vin rotund.

Proba 6 CANTICUM 2008 Vin rose sec, cu o tărie alcoolică de 13,0% obținut din soiul italian Montepulciano. Repere enologice: Culoare atipică pentru un rose clasic, intensă, de zmeură coaptă. Aromă interesantă, de struguri proaspeți. Aciditate bună, consistentă, ce imprimă vinului o senzație de prospețime şi fructozitate. Păcat că alcoolul „urcă“ gustativ prea mult, dominânt celelalte ele-

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:15 Page 29

mente. Postgust interesant, cu uşoară asprime picantă ce conferă vinului unicitate.

Proba 7 FAVUGNE 2008 Vin roşu sec, cu o tărie alcoolică de 13,5% obținut în proporție de 100% din soiul Montepulciano. Repere enologice: Culoare roşu-intens, cu reflexe rubinii. Gust prea echilibrat, la prima impresie uşor plat, dar cu un postgust puternic, intens, cu amprentă de ciocolată amăruie. Un vin „comercial“, fin, delicat. După unele opinii vinul poate fi depunctat tocmai pentru delicatețea sa, uşor excesivă. Un vin ce se recomandă în special doamnelor.

Proba 8 ALTA 2007 Vin roşu sec, cu o tărie alcoolică de 14,0% obținut din soiul Nero di Troia. Repere enologice: Culoare roşu-intens, cu nuanțe portocalii. Alcoolul îşi face simțită prezența încă de la primul nas, imprimând vinului o tentă de „farmacie“. Dacă ai curajul să treci peste prima impresie, vei descoperi o mare discrepanță între aromă şi gust. Gustul este excelent echilibrat, taninos, cu aciditate bună.

www.artevino.ro

Proba 9 CANTICUM 2007

Proba 11 ALTA 2007

Vin roşu sec, cu o tărie alcoolică de 14,0%, obținut din soiul Montepulciano. Repere enologice: Culoare roşu-rubinie, cu străluciri orange. Aromă neimpresionantă, de vin roşu cu tentă taninoasă (tip Bordeaux). Gust excelent, ﬁn, delicat, ce îți aminteşte de expresia „pumn de ﬁer în mănuşă de catifea“. Un vin cu adevărat spectaculos.

Vin roşu sec, cu o tărie alcoolică de 13,5%, obținut din soiul Cabernet. Repere enologice: Culoare roşie-intensă, tinctorială, speciﬁcă vinurilor tip Bordeaux. Aroma este tipică soiului, deşi se simte discret şi tenta de baric (lemn). Gustativ se încadrează în categoria unui Cabernet tipic, dar nu impresionează prin nimic spectaculos. Dacă pentru unii consumatori poate ﬁ o deziluzie, pentru iubitorii de Cabernet este un vin clasic, obişnuit.

Proba 10 ALTA 2007 Vin roşu sec, cu o tărie alcoolică de 14,5%, obținut din soiul Merlot. Repere enologice: Culoare roşu-rubinie, intensă. Aromă de Merlot, dar din păcate uşor atipică ce te direcționează spre aroma de rumeguş ud. Alcoolul îşi face simțită prezența încă de la primul nas, estompând aroma de fructe de pădure tipică soiului. Gustul este bun, raportul aciditate-alcool este bine proporționat conferindui vinului o catifelare deosebită. Chiar dacă nu accede decât la o medalie de aur de 14 k, vinul este unul comercial ce va pătrunde uşor pe piața românească tocmai delicateții sale.

Corida spaniolă Cea de a treia seară a fost rezervată unei veritabile „coride“ de spumante spaniole, la degustare intrând 10 probe aparţinând unor mărci de prestigiu. Dar despre acestea vom vorbi pe larg în numerele viitoare. Până atunci, sperăm ca atunci când cumpăraţi un vin să nu luaţi în seamă zicala: un vin prost este așa doar la primul pahar! Nu de alta dar e păcat și de bani și de sănătatea dumneavoastră.

Proba 12 TEANUM OTRE 2007 Vin roşu sec, cu o tărie alcoolică de 15,0%, obținut în proporție de 100% din soiul Primitivo. Repere enologice: Culoare roşie tinctorială, intensă, semiopacă. Aromă persistentă de baric şi lemn verde. Deşi are o bază „primitivă“, este un vin delicat, ﬁn. Gustativ este excelent echilibrat, armonios, rotund, dar totodată şi corpolent. Prin comparație, putem spune că se apropie gustativ de un Shiraz bine lucrat. Totuşi se distanțează prin tenta iodată, de nucă verde, mai ales în post gust.

Deşi cele 15% tărie alcoolică sunt bine mascate gustativ, după două pahare se simt în picioare. Este un vin care te cucereşte încetul cu încetul sau mai simplu, „te fură“. Un vin de aur, care se poate încadra ca „frumusețe“ între soție şi Claudia Schiffer.

Some tasting description recently started by Arte&Vino Wine Saloon presenting to the amateur new vineyards, new wine assortments, which have not entered yet the Romanian market, but Arte & Vino is trying to promote contracts between foreign manufacturers and Romanian importers.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 29

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:15 Page 30

gânduri de somelier

Rolul revistelor de vin ocupă un loc fruntaş ca suprafaţă; locul 5 în lume: 186.900 de ha cultivate (date de pe siteul PNVV-ului), loc unde se produc circa 5,5 - 6 milioane de hectolitri de vin. Datele statistice ale pieţei de vin în schimb, ne redau cu totul alte cifre: circa 1,2-1,5 milioane de hectolitri (tot date PNVV), restul pierzându-se în autoconsum şi în piaţa ilegală Somelier a vinului. Marian TIMOFTI În această direcţie ne vom îndrepta atenţia de acum încolo. Revistele de vin, presa Către cei care nu încearcă decât să îndepărteze iubitorii de vin de vin, si cei care-şi spun de acesta, prin produse prefăpărerile despre acest cute, prin amestecuri care nu miraculos produs, au nimic de a face cu această credem că ar fi bine să-şi minunată licoare, prin contradezvolte în principal facerea probelor de la concurrolul pentru care au fost suri, prin adăugarea de ... „încreate sau pentru care s- locuitori“ care nu fac decât să au creat din iniţiativa îndepărteze amatorii de vin unor iubitori ai acestei adevărat, de producătorii cin„licori a zeilor“ – vinul. stiţi, realizatori de adevărate capodopere oenologice. O lume Dar să mă explic mai bine. formată din bărbaţi şi femei, fără un procent bine precizat, O apariţie lunară, ca a noascare, cu pasiune şi persevetră, trebuie să servească cultura renţă, generează produse care în lumea vinului, susţinând ima sunt poezii, muzică şi parfumuri ginea produsului care ne comadevărate ale vinurilor. pletează prânzurile şi cinele de Revistele, ca şi cea a noastră, toate zilele, integrat de mii de au rolul de a deveni rampele ani în dietă, fie ea mediteraniană, est-europeană, asiatică de lansare pentru tot acest sissau americană, integrare care tem care înglobează podgorii, a demonstrat de fiecare dată oenologi, agronomi, restauranpartea ei benefică pentru să- te, somelieri, ospătari, instituţii de stat şi mulţi alţi operatori nătate. care muncesc şi care trăiesc Pentru aceasta, „Romanian din aceste servicii puse în slujba WINE Art“ şi-a propus să sus- vinului. ţină cu convingere o linie ediDorim să promovăm şi să torială care să promoveze filoapărăm produsele autohtone, zofia de a bea cu măsură şi sistemul românesc al vinului conştiinţă. (pe unde trebuie schimbat s-o Să fie contrară oricărui abuz, spunem şi să urmărim realizade orice fel, deoarece vinul (noi rea acestor schimbări), deoasuntem convinşi), este o plăcere rece este unul de o importanţă esenţială care, savurată fără deosebită în economia româgrabă, cu ştiinţă putem spune, nească, prin totalitatea facturării exact ca o hrană bună. şi a forţei de muncă implicate în acest domeniu, care credem Statistica ne că are nevoie nu de 3-4 reviste, taie optimismul ci de douăzeci de acest fel, dedicate argumentului vin. O apariţie lunară ca a noasUn alt segment pe care ar tră (şi mai sunt câteva care fac trebui să-l mai abordăm ar fi acest lucru), intenţionează să-i acela al pregătirii somelierilor facă pe cititori să se apropie şi al ospătarilor care sunt veriga de acest teritoriu atât de vast de legătură dintre producători al planetei, făcut din podgorii şi consumatori, o verigă foarte de viţă de vie, unde ţara noastră importantă pentru valorizarea

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:15 Page 31

acestui produs, până nu demult considerat al zeilor, al celor cu puteri depline. Astăzi un produs al tuturor, dar nu întotdeauna făcut...din struguri. Vinul poate ﬁ un prieten al omului. Este un aliment, recunoscut ca un medicament şi un stimulent al creativităţii, al exuberanţei. Trebuie doar acceptat ca „prieten“, băut cu măsură şi la bucatele potrivite. Aici considerăm că este segmentul unde trebuie să acţionăm noi, ca publicaţii oenologice, nu pentru a ne combate unul pe altul şi ameţind cititorul cu idei şi păreri diferite. Dacă publicaţia noastră a făcut-o, cerem scuze celor lezaţi. Nu aceasta a fost intenţia noastră. Nu acesta a fost stilul editorial cu care am pornit şi nu aceasta este politica pe care ne-am dorit să o abordăm. Dacă anumiţi angajaţi au făcut-o, ne scuzăm noi pentru ei. Dorim viaţă lungă tuturor celor din media care, cu onestitate, desfăşoară o activitate de promovare şi de susţinere a celor mai buni producători din ţara noastră, dar şi de încurajare a celor care doresc să devină buni producători. Serviciul lung şi uşor, tuturor celor care operează în acest sector, în această minunată lume.

Maestrul şi orchestra Doresc să le spun tuturor iubitorilor de vin, doar că a bea vinul, stimulând doar gustul pentru acest nectar, este ca şi cum ai asculta „Eroica“ lui Beethoven la „pianoforte“. A utiliza un singur instrument şi nu toată „orchestra“, la degustarea unui vin, ne permite să folosim numai un aspect senzorial al vinului, ceea ce ne lipseşte de plăcerea şi magia care derivă de la complexa interacţiune a senzaţiilor noastre cu creierul, cu partea emotivă a creierului. Simfonia vinului se naşte din activarea celor două feţe ale ﬁecărei medalii senzoriale. Văzul pe de o parte, vine atras de culoarea rubinie a unui „Pinot Noir“ bine făcut, dar pe de altă parte se pierde printre dealurile de la Segarcea. Auzul, este stimulat de susurul curgerii în pahar a vinului

www.artevino.ro

şi în acelaşi timp te face să auzi foşnetul frunzelor de viţă de vie, în liniştea podgoriei de la Ceptura. Mirosul, se pierde sau se îmbată cu parfumurile unui „Merlot“ de la Rottenberg, dar simte şi prospeţimea munţilor din apropiere. Pipăitul, cu buzele şi cu limba, organe consacrate acestei îndeletniciri, simt curbura unei cupe de şampanie, şi ne duc cu gândul la duritatea fermă a bobului cules la maturitate deplină. Gustul, ne trezeşte cu aromele sobre, catifelate, puternice, ale unui „Cabernet Sauvignon“ de la Cramele Oprişor, dar în acelaşi timp simţim parcă şi terroirul din care viţa de vie a extras ceea ce era mai pozitiv, mineralele de care avea nevoie. Fiecare sens, în aspectele sale ﬁzice, sau imaginate, reprezintă un instrument muzical complex pe care numai un maestru excelent ştie să le transforme într-o formidabilă simfonie. Ei bine: Maestrul şi orchestra eşti tu, iubitorule de vin. Cu experienţa sau cu ignoranţa, cu bucuriile şi cu durerile, cu victoriile sau înfrângerile, dar mai mult decât atât, cu dragostea incontrolabilă pentru nectarul zeilor, eşti tu cel care descoperă toate acestea. Nu ajunge deci, să cumpărăm un vin bun, pentru a trăi plăcerea degustării, trebuie să creăm orchestra senzorială, în stare la rândul ei să compună simfonia perfectă. Numai dacă vom ﬁ în stare să respectăm şi să ne educăm senzaţiile, antrenându-le conştient şi dacă vom permite minţii să trăiască experienţe şi noutăţi continuii, numai atunci vom deveni consumatori spirituali, în stare să trăiască şi să retrăiască, magia vinului. Numai gânduri bune, de somelier. A sommelier is talking about the role of wine magazines and the close relation which should exist between them and about some understanding steps for a wine lover concerning this drink, that gives us so much enjoyment, if taken consciously and appreciated it at its true value.

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:15 Page 32

advertorial

Murfatlar – între legendă şi prezent

cum ghiudemul de oaie, cotletul de berbec la gratar, protap de batal, miel, purcelus, cefal prajit cu mamaliga si usturoi, antricot de vacuta la tava cu sos de vin, hrean si legume sote gujonul de salau, sarmalute în foi de varza, asortate cu placinte dobrogene şi papanasi cu smantana, cat si preparate din bucataria internationala. Totul este acompaniat de programul artistic sustinut de ansamblul folcloric “Murfatlar”. Pretul unui menu complet, care cuprinde si degustare de vinuri, variaza intre 15-30 euro, in functie de preferintele culinare ale oaspetilor.

Incinta Cramei gazduieste doua expozitii permanente, de unde turistii au posibilitatea sa achizitioneze vinuri Murfatlar sau obiecte traditionale specifice Dobrogei, create de mesterii populari din zona. Terasa cramei ofera calatorului un peisaj de o frumusete incantatoare, linia orizontului terminand-se cu mii de randuri de vita de vie. Dincolo de peisajul deosebit, un tur al Podgoriei Murfatlar ar fi incomplet fara vizitarea Muzeului Viei si Vinului. Muzeul Viei si Vinului, situat in inima podgoriei Murfatlar, a fost infiintat in anul 1970, sub patronajul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, una dintre cele mai mari institutii de acest gen din tara. Scoase la lumina gratie stradaniilor arheologilor, exponatele, unele de o remarcabila valoare, atesta practicarea viticulturii pe teritoriul dobrogean de peste 2000 de ani. Piese valoroase sunt expuse, de la amforele elene si vasele in care se pastra vinul in antichitate, pana la presele de lemn din Evul Mediu. O nota aparte face colectia de teascuri, una dintre cele mai mari din tara.

Unul dintre principalele puncte de atractie ale unei vizite la Murfatlar il constituie degustarea. Degustarile se desfasoara sub atenta indrumare a specialistilor nostri, in limba romana sau in limba engleza, iar o sesiune de degustare poate cuprinde de la 5 pana la 8 probe de vin si variaza intre 8-10 euro.

Murfatlar Cellar description, since its beginnings, over 2000 years ago when Dobrogea was called Scythia Minor. In the same place, the Roman Emperor Augustus was exiled to the fortress now called Tomis. The famous Latin poet Ovidiu (Ovidiu, 43 BC-17 AC) was the ﬁrst one who wrote in his poems about the locally wine tradition.

Legenda spune ca Zeul Vinului s-a nascut in Tracia, in patria cea veche a geto-dacilor. Aici suntem pe urmele lui Dionysos, cum ii spuneau grecii, si ale lui Bachus pentru anticii romani. Dobrogea viticola, gastronomica si istorica este descoperita prin povestea vinului de Murfatlar. Calatoria imaginara incepe cu peste 2000 de ani in urma, cand Scythia Minor, denumirea antica a Dobrogei, era cunoscuta pentru cultivarea vitei de vie si producerea vinurilor, care faceau obiectul schimburilor comerciale dintre populatia autohtona, tracii si coloniile grecesti de pe malul Marii Negre. Exilat de imparatul roman Augustus in cetatea Tomis, faimosul poet latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso, 43 i.C.-17 d.C.) a fost primul care a cantat in poemele sale traditia vinului de pe aceste meleaguri. Ingheata vinul De-l scoti in bolovani pastrand figura oalei Si-n loc de-a soarbe spuma, mananci bucati de vin Ovidiu, Tristia, X Traditia cultivarii vitei-de-vie a fost continuata de catre podgorenii dobrogeni, transmitand din tata in fiu ceea ce stiu sa faca cel mai bine: mestesugul viei si al vinului. Nici atacul filoxerei din 1880, nici razboaiele, nici regimurile po-

litice, nu i-a impiedicat pe oamenii din aceste locuri sa duca mai departe misiunea lor ancestrala. Gratie pasiunii si dedicarii lor, a reusit Murfatlar Romania sa urce pe primul loc in ierarhia producatorilor de vin autohtoni. Murfatlar Romania este lider pe piata vinului, dispunand de cea mai mare suprafata cultivabila din Romania, 3000 de hectare. Crama Murfatlar din inima podgoriei este locul perfect pentru a cunoaste Dobrogea din punct de vedere artistic si gastronomic. In ﬁecare an, intre 8000 si 10000 de turisti, romani si straini, trec pragul locatiei, iar numarul acestora este intr-o constanta crestere. Restaurantul, construit pe doua nivele si reamenajat anul acesta, poate gazdui in interior 400 de turisti, iar pe terasa exista o capacitate de 80 de locuri. Un festin de mancaruri traditionale il va face pe vizitator sa guste din spiritul autentic dobrogean. Oferta gastronomica include preparate traditionale, pre-

32 | romanian WINE art | octombrie 2009

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:15 Page 33

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V

Soi: Sauvignon Blanc+Parellada Producător: Spania Importator: Cramele Halewood Preţ: 116 RON

Soi: Chardonnay Producător: Argentina Importator: Cramele Halewood Preţ: 34 RON

Soi: Sauvignon blanc Producător: Ungaria Importator: Cramele Halewood Preţ: 45 RON

www.artevino.ro

Soi: Cabernet Sauvignon Producător: Spania Importator: Cramele Halewood Preţ: 170 RON

Soi: Malbec Producător: Argentina Importator: Cramele Halewood Preţ: 37 RON

Soi: Traminer Producător: Ungaria Importator: Cramele Halewood Preţ: 45 RON

Soi: Cabernet Sauvignon Producător: Argentina Importator: Cramele Halewood Preţ: 25 RON

Soi: Sauvignon Blanc Producător: Argentina Importator: Cramele Halewood Preţ: 25 RON

Soi: Tempranillo+merlot+malbec Producător: Spania Importator: Cramele Halewood Preţ: 1196 RON

octombrie 2009 | romanian WINE art | 33

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:15 Page 34

cercetare

Invadarea recoltelor de către mucegaiuri, un pericol major pentru calitatea vinurilor Importanţa protejării precursorilor de arome

Dr. Constantin CROITORU Membru al Academiei de Ştiinţe din New York Membru al Societăţii Americane de Oenologie şi Viticultură În general, pagubele produse de către mucegaiuri în plantaţiile viticole sunt atribuite dezvoltării speciei Botrytis cinerea. Această ciupercă dăunătoare atacă pieliţele boabelor de struguri, le fragilizează, provocând spargerea acestora. Prezenţa acestei specii pe struguri este însoţită de apariţia altor microorganisme (putregaiuri, drojdii, bacterii lactice şi acetice). Aceste microorganisme determină o modificare radicală a compoziţiei strugurilor, care nu este niciodată benefică pentru calitatea viitorului vin. Putregaiul cenuşiu determină brunificarea pieliţelor şi crăparea acestora ce implică efecte nedorite (formarea lacazei, însoţită de pierderi de must, de zaharuri, de aciditate, de arome şi de culoare). Acest putregai se poate transforma în alte forme cum sunt putregaiurile albe, verzi, albastre, acide şi acre. La rândul lor, putregaiurile albe şi verzi determină apariţia mirosurilor şi gusturilor dezagreabile, iar cele acide şi acre induc prezenţa bacteriilor lactice şi acetice ce antrenează alterări nedorite de tipul înăcririlor lactice şi acetice.

Aromele varietale tipice soiului există la nivelul boabelor de struguri sub formă liberă (în concentraţii reduse), dar mai ales sub formă de precursori (în concentraţii ridicate) localizaţi la nivelul pieliţelor. Protecţia aromelor varietale libere tipice soiului, dar mai ales a precursorilor de aromă (ce se pot transforma în arome libere la sfârşitul fermentaţiei alcoolice prin hidroliză enzimatică cu preparate enzimatice exogene dotate cu b-glucozidaze) este o condiţie indispensabilă în vederea asigurării unei calităţi senzoriale reproductibile a vinurilor albe seci provenite dintr-un anumit soi. Se vor avea în vedere următoarele aspecte: l precursorii de aromă pot ﬁ uşor degradaţi ireversibil

34 | romanian WINE art | octombrie 2009

la cel mai mic accident mecanic care determină spargerea boabelor de struguri deoarece aceştia sunt localizaţi în pieliţă; l obţinerea de struguri într-o stare ﬁtosanitară perfectă la momentul recoltării este un element determinant; l calitatea potenţialului odorant (aromatic) este în strânsă relaţie cu conduita agronomică a plantaţiei şi cu randamentul producţiei de struguri la hectar; l valoarea raportului frunză/fruct este capitală pentru obţinerea unei maturităţi complete în plan aromatic; l incidenţa negativă a tratamentelor cuprice asupra potenţialului aromatic al soiului Sauvignon a fost demonstrată în sensul că prezenţa cuprului în musturile provenind din strugurii acestui soi determină o combinare a acestuia cu precursorii de aromă ce in-

duc obţinerea de vinuri cu un proﬁl odorant nereprezentativ;

Mucegaiurile şi acizii organici din struguri l acizii malic şi tartric sunt degradaţi în mod proporţional cu intensitatea dezvoltării acestei maladii; un atac de intensitate redusă până la medie şi de scurtă durată va avea o incidenţă neglijabilă asupra recoltei, în timp ce un atac precoce şi intens va implica un efect destructiv semniﬁcativ. l putregaiul acid determină formarea unor concentraţii importante de acid gluconic, acid acetic şi acetat de etil. l acidul gluconic este un excelent indicator al atacului de putregai cenuşiu. l variaţia concentraţiei în acid gluconic prezintă o importanţă deosebită. Această variaţie este de câteva mg/l la musturi obţinute din recolte sănătoase şi poate varia de la 5 la 15 g/l la musturile obţinute din struguri botritizaţi.

Mucegaiurile şi compuşii cu sulf l musturile şi vinurile rezultate din recolte botritizate combină mai mult SO2 ca urmare a prezenţei în concentraţii net superioare a acizilor cetonici. l derularea proceselor fermentative în musturi botritizate provoacă formarea unor concentraţii ridicate în acizi cetonici. l aportul suplimentar de tiamină (vitamina B1) şi azot amoniacal (săruri de amoniu sub formă de sulfat şi azotat), cât şi de oxigen (prin microoxigenare) ală-

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 35

turi de alţi nutrienţi (sub forma unor activatori de fermentare) asigură limitarea îmbogăţirii în acizi cetonici în cursul fermentaţiei alcoolice.

Mucegaiurile şi unii compuşi minerali şi organici Dezvoltarea mucegaiurilor determină: l o creştere a concentraţiei în compuşi minerali, cum sunt sodiul, potasiul şi fosfaţii. l o diminuare a compuşilor azotaţi sub formă amoniacală ce reprezintă o resursă nutriţională deosebită pentru celulele de drojdii. l o creştere a compuşilor azotaţi sub formă proteică. l o creştere a conţinutului în glicerol. l o îmbogăţire a musturilor şi vinurilor în substanţe coloidale (dintre care trebuie menţionaţi b-glucanii care pot ﬁ eliminaţi prin tratament enzimatic cu b-gluca-

www.artevino.ro

nază) care afectează în mod considerabil limpezirea şi ﬁltrarea vinurilor.

Mucegaiurile şi compuşii odoranţi (aromatici) l mucegaiul Botrytis contribuie în mod direct la degradarea aromelor varietale. l apariţia deviaţiilor aromatice nedorite (cum sunt cele de mucegai, de iodat, de fenolic...) care sunt foarte greu de diminuat sau de eliminat. Aceste deviaţii necesită un anumit timp (cca. 2 – 3 luni) pentru a putea fi semnalate în vinuri astfel încât unii producători de vinuri sunt tentaţi să subestimeze consecinţele acestor atacuri de mucegai după finalizarea fermentaţiilor alcoolice. l deviaţiile aromatice nedorite determinate de atacul mucegaiului Botrytis pot fi accentuate în distilatele de vin deoarece instalaţia (alambicul) are capacitatea

de a concentra potenţialul aromatic al vinurilor utilizate. Vinurile destinate distilării cu un gust normal la degustare dar obţinute din recolte botritizate pot duce la distilate cu un miros de mucegai caracteristic.

Mucegaiurile şi enzimele l mucegaiul Botrytis provoacă formarea în cantităţi importante a enzimelor pectolitice dintre care cea mai cunoscută este lacaza. Această enzimă este localizată în pieliţele boabelor. În cursul recoltării şi al vehiculării recoltei ea este imediat dispersată. l lacaza posedă o acţiune destructivă la nivelul polifenolilor. Ea reprezintă un pericol major pentru calitatea vinurilor roşii. l efectul destructiv al lacazei are tendinţa de a se accentua în cursul etapei de maturare a vinurilor. Prezenţa sa provoacă o învechire prematură şi o uzură acce-

lerată a structurii fenolice a vinurilor roşii. l identificarea şi monitorizarea parcelelor viticole, a loturilor de recoltă, a recipienţilor cu musturi sau vinuri ce prezintă un nivel al activităţii lacazei anormal de ridicat reprezintă o prioritate indiscutabilă pentru orice vinificator. l o dozare a lacazei poate fi realizată pe recolte sau pe musturi iar rezultatele testului respectiv pot servi ca indicator general al atacului mucegaiului Botrytis. l avantajele şi limitele dozării lacazei pe diferite şarje de recolte sau de musturi vizează următoarele aspecte: fiabilitatea rezultatelor dozărilor este în mod direct dependentă de calitatea prelevării mostrelor pentru analiză. localizarea lacazei la nivelul pielilţelor face şi mai dificilă detectarea sa pe loturi de recoltă aparent slab botritizate (atac

octombrie 2009 | romanian WINE art | 35

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 36

cercetare de Botrytis incipient doar în aparenţă). sulﬁtarea benelor cu struguri afectează corectitudinea dozării lacazei. se recomandă izolarea şi trierea la recepţia calitativă a şarjelor de recoltă ce prezintă riscul atacului de Botrytis. lacaza este un indicator al atacului de Botrytis la un moment dat, dar această enzimă nu este suﬁcientă pentru a caracteriza ansamblul mucegaiurilor ce pot afecta calitatea recoltei.

Produse recomandate la protectia recoltelor afectate Societatea Sodinal a testat în producţia vinicolă din România un preparat enzimatic complex denumit Endozim Antibotrytis ce vizează următoarele acţiuni tehnologice: hidroliza b-1,3 şi b-1,6 glucanilor; hidroliza unităţilor ramiﬁcate de pectine ce conţin arabani şi galactani; proteoliza activităţilor tirozinază şi lacază prin acţiunea proteazei acide a mucegaiului Aspergillus niger. Acest preparat enzimatic pe langa activitatile principale ( PL, PG, PE) mai contine activitati

b-1,3 şi b-1,6 glucanaze, activităţi deramiﬁante (arabanaze şi galactanaze…) dar si activităţi proteolitice cum sunt exopeptidaze (o activitate exopeptidazică) şi endopeptidaze (trei activităţi endopeptidazice). Modul de acţiune Enzima lacază prezentă în strugurii atacaţi de mucegaiul Botrytis cinerea se instalează în mediul prefermentativ şi creează complexe stabile cu particulele solide, oxidează antocianinii distrugând cu rapiditate materia colorantă, iar în absenţa unei imunităţi adecvate, distruge integral structura polifenolică a recoltei. Produsul Endozim Antibotrytis acţionează direct asupra polifenoloxidazelor (tirozinază şi lacază) prezente în must şi le inactivează în mod energic, astfel încât asigură protecţia precursorilor aromatici şi a antocianilor (pigmenţilor coloranţi).

Caracteristici tehnologice Endozim Antibotrytis trebuie folosit în asociere cu preparatele enzimatice de extracţie a culorii şi de limpezire normală a mustului. Tratamentul cu Endozim Antibotrytis este decisiv în mustul obţinut din struguri atacaţi de mucegai, ce creează probleme ce nu pot ﬁ rezolvate prin tratamentul cu

dioxid de sulf sau prin alte soluţii tehnologice. Acţiunea favorabilă a produsului Endozim Antibotrytis este evidenţiată de puternica activitate b-glucanazică, care permite descompunerea b-glucanilor şi facilitează limpezirea şi ﬁltrarea musturilor şi vinurilor procesate din struguri mucegăiţi.

Dozare şi mod de utilizare Se recomandă doze de 2 - 4 g / 100 kg de struguri zdrobiţi sau 2 - 4 g / hl de must. Doza recomandată variază în funcţie de temperatura mustului sau a strugurilor zdrobiţi. Prin folosirea dozelor mari poate fi diminuată influenţa nefavorabilă a temperaturilor scăzute. Perioada de acţiune variază în funcţie de temperatură şi conţinutul în SO2. Folosit în doze normale, tratamentul cu SO2 nu are nici o influenţă asupra activităţii enzimatice. Se diluează cantitatea de preparat enzimatic direct în 20-30 părţi de must la care nu s-a adăugat SO2 sau direct în aceeaşi proproţie de apă demineralizată. În mod alternativ, suspensia de preparat enzimatic se poate administra direct pe struguri zdrobiţi sau in must. Se recomandă a se utiliza pe măsura umplerii recipientului cu must în cazul deburbării acestuia.

În loc de concluzii Este foarte importantă caracterizarea eficace a prezenţei mucegaiului la nivelul recoltei şi al musturilor. În acest sens se recomandă o abordare a mai multor parametri în vederea identificării acestor mucegaiuri dăunătoare: l determinarea lacazei caracterizează activitatea mucegaiului Botrytis la un anumit stadiu. l determinarea acidului gluconic caracterizează efectul cumulat al mucegaiului Botrytis şi al altor microorganisme secundare care produc putregaiul acid. Dozarea acestui acid pe eşantioane de recoltă sau de must poate fi sistematizată. l determinarea acidităţii totale este un indicator al atacului putregaiului acid prin comparaţie cu valoarea acidităţii totale a strugurilor sănătoşi. l determinarea acidităţii volatile poate caracteriza putregaiul acru. La momentul recoltării, musturile rezultate din recolte sănătoase prezintă o aciditate volatilă inferioară cu 0,1 g/l acid acetic faţă de aciditatea volatilă a musturilor atacate de putregaiul acru.

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 37

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 38

cercetare

Hibrizii producători direcţi rămân în istoria viticulturii româneşti o grea şi nedorită moştenire prof. dr. ing. Aurel POPA, dr. ing. Cătălin GENOIU, drd. ing. Cornel DICU Hibrizii viţei de vie pot fi naturali sau artificiali, după cum încrucişarea s-a făcut pe cale naturală sau prin intervenţia omului. Inainte de apariţia filoxerei, formele botanice sub care se prezintă flora viticolă a globului pământesc sunt în majoritatea lor forme hibride. Multiplele varietăţi de viţe, în special cele cultivate de om, ca soiuri nobile, de regulă nu sunt unităţi botanice pure, ci creaţiuni rezultate din hibridarea făcută prin intermediul factorilor naturali sau variaţiuni născute pe calea eterogenezei totale sau parţiale. Instabilitatea caracterelor macroscopice şi frecvenţa mutaţiilor la viţa de vie ne probează acest lucru cu prisosinţă, subliniind faptul că natura cromozomică a celor mai multe soiuri de viţă este de o constituţie instabilă, heterogenă şi incapabilă de a transmite la descendenţi complexul caracterelor sale prin sămânţă, adică de a ne da o linie pură. Hibrizii naturali au deci un trecut de sute şi mii de ani, spre deosebire de aceştia, hibrizii artificiali sunt de o provenienţă relativ recentă. Pe noi ne interesează hibrizii producători de origine americană şi mai ales hibrizii producători franco-americani, numiţi direcţi, pentru faptul că ei pot fi cultivaţi pe rădăcini proprii, spre deosebire de viţele nobile, care nefiind rezistente la filoxeră, trebuie altoite pe portaltoi, ce întruneşte această calitate şi cultivate ca atare. Hibrizii producători direcţi au ajuns în prim plan după apariţia filoxerei în Europa, ca o simplă încercare de refacere a viilor distruse cu hibrizi aduşi din America. Intrucât acest deziderat nu a fost posibil, dat fiind calitatea slabă a recoltei de struguri şi lipsa de rezistenţă

a acestor hibrizi la bolile criptogamice, am consultat baza de date cuprinsă în cazierul vinurilor din România şi datele statistice cumulate de-a lungul timpului, care reflectă faptul că pentru ţara noastră hibrizii producători direcţi reprezintă un adevărat flagel pentru viticultura României, punând-o într-o situaţie extrem de delicată faţă de viticultura lumii, putându-se prăbuşi reputaţia pe care aceasta şi-a câştigat-o de-a lungul timpului, România fiind recunoscută ca una din ţările cu cele mai vechi viticulturi şi cu o mare vocaţie pentru obţinerea vinurilor de calitate albe, aromate şi roşii.

Factorii care au favorizat răspândirea hibrizilor producători direcţi în cultură. Introducerea hibrizilor producători direcţi în cultură este greu de presupus că ar fi putut fi concepută în afara cadrului problemei filoxerice, cu toate că în lupta cu bolile şi dăunătorii plantelor cultivate, speranţele cele mai mari sunt îndreptate în primul rând spre hibridizare. Este deci de înţeles că, chiar dacă nu ar fi apărut filoxera, sistemul hibridizărilor nu putea rămâne neîncercat pentru combaterea indirectă a bolilor criptogamice la viţa de vie. Aceste hibridizări însă ar fi putut să rămână eventual exclusiv în domeniul viţelor nobile. Panica produsă în rândul viticultorilor de dezastrul filoxeric, lipsa momentană de alte soluţii sigure pentru restaurarea podgoriilor, necunoaşterea defectelor descoperite ulterior la hibrizii producători direct, neîncrederea în eficacitatea mijloacelor de luptă cu filoxera şi teama viticultorilor că nu vor putea aplica

38 | romanian WINE art | octombrie 2009

acele mijloace – iată complexul de cauze care a silit pe podgoreni să facă primul pas spre acceptarea culturi de hibrizi producători direcţi în locul viţelor nobile. După introducerea în cultură a hibrizilor producători direcţi, alt tip de factori au stimulat extinderea lor, cum ar fi: 1. lupta cu bolile criptogamice; 2. reclama agresivă, ce s-a făcut în jurul hibrizilor producători direcţi de pepinierişti şi negustorii de viţe, în vederea asigurării unui câştig cât mai uşor şi cât mai mare; 3. posibilitatea de a prepara şi pune în comerţ vinuri roşii atât de apreciate înainte de a exista hibrizii producători direcţi, dar acum descalificate de către aceştia; 4. uşurinţa cu care este acceptată la noi orice inovaţie venită de peste hotare; 5. costurile mai mici pentru înfiinţarea unei exploataţii viticole cu hibrizi producători direcţi faţă de cea cu viţe nobile, altoite pe portaltoi; 6. extinderea viilor la şes, unde lipsa de podgoreni băştinaşi şi pricepuţi în cultura viţei de vie facilita înmulţirea hibrizilor producători direcţi; 7. tendinţa noilor împroprietăriţi (Legea reformei agrare din 1921) de a-şi fixa loturile primite (stabilitatea proprietăţilor viticole legalmente a fost la noi mai asigurată decât aceea a proprietăţilor agricole); 8. lipsa unui gust rafinat al consumatorilor, care foarte adesea a dus la paritate de preţuri intre vinurile din viţe nobile şi din hibrizi producători direcţi; 9. lipsa unui control sever asupra pepinieriştilor şi a negustorilor de viţă;

10. preţul ridicat al viţelor altoite; 11. falsiﬁcarea vinurilor pentru care produsele de hibrizi producători direcţi au fost căutate de negustori ca materie primă achiziţionată la preţuri mici şi supuse la operaţiuni de decolorare, aromatizare, etc. şi apoi puse în consum dând câştiguri nebănuite; 12. atitudinea când favorabilă, când nehotărâtă, când echivocă a specialiştilor noştri faţă de hibrizi producători direcţi.

Efectele extinderii în cultură a hibrizilor producători direcţi Extinderea hibrizilor producători direcţi în ţara noastră sa făcut atât de rapid, încât pentru mulţi specialişti ea a constituit un fenomen parţial şi prea puţin alarmant. Creşterea suprafeţelor de vii plantate cu hibrizi producători direcţi a avut ca prim efect o inversare a raportului numeric între aceştia, pe de-o pare şi suprafeţele cu vii plantate cu viţe altoite, pe de altă parte. La nivelul anului 1929 din 29 judeţe viticole mai importante ale ţări, numai în 9 suprafaţa viilor altoite este mai mare ca cea a hibrizilor producători direcţi, iar în restul de 20 judeţe, viile plantate cu hibrizi producători direcţi întrec suprafaţa viilor altoite (46,03 % vii nobile faţă de 53,97 % hibrizi producători direcţi). Acest raport însă se schimbă şi mai mult în defavoarea viilor altoite, când este vorba de plantaţiile tinere. Răul pe care l-a pricinuit această înmulţire exagerată a hibrizilor producători direcţi la noi în ţară, a urmat o curbă de continuă agravare a viticulturii din România, înregistrându-se totuşi o anumită îmbunătăţire în perioada 1975-1990 (tabelul 1.).

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 39

cercetare

Tabelul 1 Inceputul a fost făcut prin compromiterea totală a vinurilor roşii care în câţiva ani de zile de la apariţia hibrizilor şi-au pierdut faima seculară pentru a ﬁ scoase din comerţ aproape cu desăvârşire. Renumitele soiuri ca Rară neagră, Seina, Negru vârtos, Fetească neagră, Negru bulgar, astăzi sunt aproape uitate (Gherasim Constantinescu, 1932). A trebuit să treacă mult timp (cca.40 de ani) până când consumatorii s-au dezmeticit, iar vinurile roşii (nu cele din soiurile autohtone) şi-au locul de frunte, unde le aşezase trecutul prin aprecierile sale multimilenare (Popa Aurel, 2008). După deprecierea vinurilor, a urmat degenerarea gusturilor consumatorilor. Invazia vinurilor de hibrizi producători direct prin localurile de consumaţie şi mai ales variabilitatea acestor vinuri, au avut darul să deruteze publicul consumator, nemaiavând nici o normă de orientare. Vinurile de calitate în perioada 1930-1950 sunt căutate din ce în ce mai puţin, învechirea lor nu mai este rentabilă, căci diferenţele de preţuri faţă de vinurile curente sunt prea mici pentru a putea acoperi toate cheltuielile pe care le reclamă conservarea. Vechea situaţie când comerţul de vinuri dirija gustul consumatorilor este dizlocată, iar deprinderile câştigate în decursul vremii răsturnate, astfel încât în această perioadă chiar

www.artevino.ro

negustorii cei mai abili sunt târâţi de torentul gusturilor deplasate şi siliţi să se conformeze acestora. Dar răul nu s-a oprit aici. A venit supraproducţia însoţită de cea mai intensivă falsiﬁcare a vinurilor (1935-1948). Amândouă sunt în cea mai mare parte consecinţa extinderii hibrizilor producători direcţi. „ Valul de zeamă roşie ce se scurge toamna de sub picioarele ţăranului de la şes, din strugurii producători direcţi pe de o parte şi scamatoriile de chimie cârciumărească practicate în beciurile bodegilor şi a restaurantelor pe de altă parte, au făcut ca a patra ţară viticolă din lume – România, să ﬁe pusă în imposibilitatea de a trimite peste graniţă câteva vagoane de vin sau ceea ce este şi mai trist – să nu ofere consumatorilor din ţară un vin ab-

solut natural, igienic şi sănătos. Iar în acelaşi timp podgorenii băştinaşi gem sub povara crizei a cărei gravitate este redublată de problema hibrizilor producătorilor direcţi şi însuşi existenţa viilor cu renume istoric este periclitată“ (I.C.Teodorescu, 1928). Intevenţia hotărâtă a oamenilor de ştiinţă (I.C.Teodorescu, 1930) izvorâtă dintr-o deosebită grijă ce o purtau viticulturii naţionale, a făcut să ﬁe promovată „Legea pentru oprirea plantării viilor cu hibrizi producători direcţi“ votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 4 iunie 1930, promulgată cu Inaltul Decret Legal nr. 2345 din 26 iunie 1930 şi publicată în Monitorul Oﬁcial nr.141, p.I din 28 iunie1930). Se apreciază pe bună dreptate că ţara noastră, în special cu condiţiile ei climatice favo-

rabile culturii de viţelor nobile, cu nevoile ei urgente de a se încadra în rândul statelor exportatoare de vinuri este indicată cel mai puţin de a ﬁ ospitalieră pentru hibrizii producători direcţi. Abia după al doilea război mondial, în mod deosebit după anul 1970 suprafeţele cultivate cu hibrizi producători direcţi au început să nu mai ﬁe predominante, aceasta ca urmare a intervenţiei statului pentru reabilitarea viticulturii româneşti, reuşindu-se de a înscrie România în rândul ţărilor exportatoare de vinuri de calitate. O nouă explozie a suprafeţelor ocupate cu hibrizi producători direcţi o înregistrăm după anul 1990 (tabelul 2.) drept consecinţă a reconstituirii proprietăţii private şi în viticultură.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 39

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 40

cercetare

40 | romanian WINE art | octombrie 2009

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 41

cercetare Măsurile întreprinse de statul român în vederea aderării la Comunitatea Europeană, dar mai ales după aderarea la această Comunitate, a condus la schimbări radicale şi în viticultura României. Se restrâng suprafeţele cu hibrizi producători direcţi (tabelul 3.), apar exploataţii viticole moderne cu un grad ridicat de rentabilitate. Rămân totuşi suprafeţe mari ocupate cu hibrizi producători direcţi din care rezultă producţii apreciabile de vin, care, deşi îi este interzisă comercializarea, pentru consum el se consumă (face obiectul consumului casnic dar şi al liberului schimb care nu se supune reglementărilor legale). Drept urmare, viticultura de calitate suferă, consumul intern al produselor ei ﬁind diminuat cu cel puţin 45 – 50% (tabel 2.).

Necesitatea interzicerii şi a lichidării din cultură a hibrizilor producători direcţi în viticultură Observaţiile, studiile sistematice făcute în ultimii 100 de ani în toate ţările mari viticole, dar şi în România, au condus ferm la concluzia că hibrizii producători direcţi trebuie limitaţi în cultură şi chiar lichidaţi, ei neasigurând vinuri de calitate (inclusiv hibrizii producători direcţi din noua generaţie). Cel mai mare cusur al hibrizilor producători direcţi este inferioritatea produselor lor din punct de vedere calitativ. Gustul foxat, ierbos, specific tuturor hibrizilor producătorilor direcţi este cu atât mai pronunţat cu cât aceştia prezintă suficientă rezistenţă la filoxeră şi boli criptogamice.

Rezumat Hibrizii producători direcţi sunt viţe-de-vie rezultate din încrucişarea şi reîncrucişarea viţelor nobile cu diferite specii de viţă-de-vie sălbatice, de regulă americane, în speranţa obţinerii unor soiuri producătoare şi în acelaşi timp rezistente la ﬁloxeră şi boli criptogamice.

www.artevino.ro

Gustul foxat al hibrizilor producătorilor direcţi în ţara noastră este mult mai pronunţat ca urmare a condiţiilor climatice de care dispunem. Acest gust este efectul conţinutului de malvină (diglicozidul de malvidină) ridicat al strugurilor de hibrizi producători direcţi. Că diferenţa de calitate între produsele hibrizilor producători direcţi şi a viţelor nobile este enormă, ne-o probează cu prisosinţă faptul că în Franţa nimeni, până astăzi, nu a cutezat să spună un singur cuvânt de pledoarie în favoarea hibrizilor pentru renumitele regiuni viticole ca: Bourgogne, Champagne, Bordeaux etc.. Cultul francezilor pentru sortimentele acestor podgorii stă ca un zid chinezesc în faţa hibrizilor (Nicolae Constantinov, 1932). Acelaşi fenomen îl întâlnim şi în România unde hibrizii producători direcţi nu au pătruns în arealul cu vocaţie calitativă al marilor regiuni viticole ci au rămas în zonele de şes. Un alt defect al hibrizilor producători direcţi se referă la degenerarea soiurilor, aspect demonstrat de cei mai înfocaţi şi valoroşi hibridoﬁli. După numai 8 ani, SEIBL 1020, considerat regele hibrizilor producători direcţi îşi pierde calităţile sale de vigurozitate, imunitate contra bolilor criptogamice, regularitatea producţiei. Strugurii de hibrizi producători direcţi asigură un procent mic de must, boabele au un număr mare de seminţe, grosimea pieliţei boabelor este exagerată, la maturitate boabele se scutură uşor de pe ciorchine. Drept consecinţă a procentului mare de pieliţă al boabelor, vinurile au un conţinut foarte ridicat de alcool metilic, produs cu inﬂuenţe nefaste asupra nervului optic.

Aciditatea mustului şi vinului la foarte mulţi producători direcţi, în special la hibrizii cu sânge de Rupestris, este foarte scăzută, ceea ce face păstrarea culorii şi învechirea vinurilor foarte dificilă. Rezistenţa hibrizilor producători direcţi la filoxeră este aşa de slabă, încât nu-i putem cultiva în siguranţă decât altoiţi. Rezistenţa la bolile criptogamice este suficientă la varietăţile mai ordinare, însă cu totul insuficientă la varietăţile mai bune. Rezistenţa la ger este de asemenea insuficientă. Aşadar crearea hibrizilor producători direcţi în vederea salvării viţei de vie de la atacul filoxerei şi a bolilor criptogamice s-a soldat cu un mare eşec. 1. După un secol suntem pe deplin convinşi că hibrizii producători direcţi rămân în istoria viticulturii româneşti şi europene o pagină de tristă memorie. 2. In prezent în lume există supraproducţie de vinuri de calitate cele de consum curent îşi găsesc loc greu pe piaţă. Desigur este vorba de vinuri rezultate din soiurile nobile de struguri. 3. Menţinerea consumului de vin la cote cât mai înalte faţă de alte produse concurente (berea , băuturile distilate, etc) nu se poate realiza decât cu vinuri de foarte bună calitate 4. Pentru ca viticultura României să-şi câştige locul de frunte pe care îl merită, trebuie să interzicem şi apoi să lichidăm din cultură hibrizii producători direcţi 5. Interzicerea şi apoi lichidarea din cultură a hibrizilor producători direcţi trebuie să fie sprijinită de stat prin

Observaţiile, studiile sistematice făcute în ultimii 100 de ani, în toate ţările mari viticole, dar şi în România, au condus ferm la concluzia că hibrizii producători direcţi trebuie limitaţi în cultură şi chiar lichidaţi, ei neasigurând vinuri de calitate (inclusiv cei din noua generaţie). Strugurii de hibrizii producători direcţi au gust foxat, ier-

bos, soiurile degenerează foarte repede. La viniﬁcare au un procent mic de must, boabele au un număr mare de seminţe, grosimea pieliţei boabelor este exagerată, la maturitate boabele se scutură uşor de pe ciorchine. Vinurile au un conţinut ridicat de alcool metilic – produs cu inﬂuenţe nefaste asupra nervului optic. Aciditatea este foarte scăzută – cea ce face ca păs-

reglementări şi stimulări pentru cultivatorii de viţe nobile (impozite diferite, subvenţionarea materialului săditor din viţe nobile şi a lucrărilor de pregătire a solului în vederea plantării viţelor nobile, instituirea unui control sever privind transabilitatea vinurilor de hibrizi producători direcţi, stimularea producătorilor ce exportă vin de calitate sau au câştigat un segment important din piaţa internă). 6. Asigurarea până la lichidare a valoriﬁcării vinurilor de hibrizi producători direcţi prin industrializare (oţet, distilare, etc) 7. Producătorii de vinuri de calitate din soiuri nobile să asigure, mai ales pentru consumul intern, vinuri la preţuri acceptabile.

Bibliograﬁe Constantinescu Gherasim, 1932, Problema hibrizilor producători direcţi în România. Popa Aurel, 2008, Secretul vinului bun, Editura Alma, Craiova Teodorescu I.C., 1928, Producţia şi importul viţelor în România, Buletin Internaţional D’Agriculture, Roma.

Item of particular importance for Romanian viticulture, which indicates that repeated cross of the noble varieties with different species of wild vines, in order to protect them from vine diseases, led to decrease quality of wines produced from them. trarea culorii şi învechirea vinurilor să fie dificilă. Rezistenţa hibriziilor producători direcţi la filoxeră, boli criptogamice şi ger este deficitară. Pentru ca viticultura României să-şi câştige locul de frunte pe care-l merită în ierarhia ţărilor cu vechi tradiţii viticole, trebuie să interzicem şi apoi să lichidăm din cultură hibrizii producători direcţi.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 41

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 42

cercetare Gestionarea operaţiunilor tehnologice din etapa prefermentativă în viniﬁcaţie

Recomandări la viniﬁcaţia în alb Dr. Constantin CROITORU Membru al Academiei de Ştiinţe din New York Membru al Societăţii Americane de Oenologie şi Viticultură

Obiective prioritare l Protejarea împotriva oxidării a recoltelor imediat după cules şi pe întreg fluxul tehnologic de procesare a strugurilor şi mustului prin sulfitare şi protecţie de gaze inerte. l Adaptarea cadenţei de recoltare la posibilităţile tehnologice ale cramei în ce priveşte capacitatea de procesare a recoltei şi capacitatea de gestionare termică a acesteia. l Valorizarea potenţialului odorant varietal al soiurilor prin tratament enzimatic de extracţie cu preparate adecvate, cu sau fără maceraţie peliculară la rece. l Separarea ciorchinilor în condiţii menajante, protecţia antioxidantă a mustuielii şi derularea ciclurilor de presare a boştinei cu variaţii reduse de presiune. l Gestionarea eficientă a operaţiunii de deburbare. l Asigurarea condiţiilor de igienă necesare în ce priveşte fluxul tehnologic şi spaţiile de procesare, împreună cu echipamentele şi vasele vinicole.

masca proﬁlul aromatic al viitorului vin.

Extracţia compuşilor odoranţi varietali şi a precursorilor acestora din pieliţe l Valorizarea potenţialului aromatic este posibilă numai în cazul recoltelor perfect sănătoase care au atins maturitatea deplină. În cazul recoltelor afectate, cu o stare fitosanitară mai precară, atingerea acestui obiectiv este mai dificilă. l Derularea maceraţiilor peliculare la temperaturi sub 15°C (de preferinţă, la 10 – 12°C) pe durate scurte (4 – 8 ore) în condiţii de protecţie a mustuielii cu gaze inerte. l Efectuarea tratamentelor enzimatice cu preparate adecvate (în doze de 2 – 3 g/hl, funcţie de tipul preparatului) ce asigură o extracţie eficientă a aromelor varietale libere dar mai ales a precursorilor acestora (tratamente cu ZYMOCLAIRE CG sau. ZYMOCLAIRE HIGH CG sau ZYMOCLAIRE DCG oferite de societatea SODINAL).

Protecţia recoltei l Se recomandă folosirea dioxidului de sulf sau metabisulﬁtului de potasiu la protecţia recoltei proaspăt culese. l Se recomandă protecţia cu gaze inerte (de regulă cu CO2) a loturilor de mustuială destinate maceraţiilor peliculare cu scopul de a substitui dioxidul de sulf ce poate provoca extracţia unor compuşi care pot

42 | romanian WINE art | octombrie 2009

Gestionarea operaţiunii de presare l Se recomandă folosirea unor presiuni reduse în etapa de extracţie a mustului cu separarea obligatorie a mustului ravac de cele două fracţiuni de must de presă. l Asigurarea rapidă a protecţiei antioxidante a fracţiunilor de must separate (fie prin sulfitare, fie prin protecţie cu gaze inerte) în recipienţii de colectare a acestora. l Evitarea supraîncărcării preselor pneumatice (deoarece este favorizată extracţia excesivă a burbelor). l Se recomandă cicluri de presare adaptate (cu creşteri de presiune lente şi progresive) îbn cazul recoltelor provenite din struguri supramaturaţi sau botritizaţi ce necesită durate prelungite de separare a fracţiunilor de must.

Gestionarea operaţiunii de deburbare l Este o operaţiune obligatorie care facilitează eviden-

ţierea potenţialului aromatic al soiului şi al arealului viticol de provenienţă şi implantarea în mediul fermentativ a drojdiilor selecţionate. l Intensitatea deburbării trebuie să fie suficient de ridicată, fără însă a urmări cu orice preţ obţinerea unei limpidităţi excesive ce poate ulterior afecta derularea FA. l Eficacitatea deburbării depinde în mare măsură de geometria vasului. Se recomandă receipienţi cu o valoare mai mică a raportului înălţime/diametru. l Operaţiunea de deburbare se poate realiza prin procedee statice şi dinamice, iar controlul calităţii şi eficacităţii sale este indispensabil.

Procedee statice de deburbare l Tratamentul cu SO2 (uneori este asociat cu bentonizarea mustului); dozele variază funcţie de starea ﬁtosanitară a recoltei de la 4 la 8 g/hl. l Tratamentul cu preparate enzimatice (de regulă, preparatele enzimatice de extracţie sunt capabile să asigure şi limpezirea mustului); dozele administrate pot varia de la 0,5 la 2 g/hl, funcţie de caracteristicile preparatului ales. l Refrigerarea (adeseori este cuplată cu tratamentul enzimatic); o răcire a mustului sub limita critică de 15°C va impune creşterea dozei de preparat enzimatic; permite reducerea dozelor de SO2 dacă se asigură protecţia mustului cu gaze inerte. l Tratament cu cazeină şi PVPP (în cazul musturilor provenite din regiunile calde care sunt foarte susceptibile la oxidare).

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 43

Procedee dinamice de deburbare Sunt agreate de marile societăţi producătoare de vinuri care realizează în acelaşi recipient 3-4 cicluri de fermentare în cursul campaniei de vinificaţie. Nu blochează vasul de deburbare pe o perioadă mai lungă de timp necesară sedimentării suspensiilor, dar necesită eforturi financiare în vederea dotării cu echipamentele necesare. Dintre aceste procedee menţionăm: l Filtrarea rotativă sub vid pe strat de perlită. Asigură deburbarea rapidă a unor volume mari de must într-un timp foarte scurt. l Separarea prin flotaţie. Necesită tratamente prealabile ale mustului în vederea obţinerii eficacităţii dorite. l Centrifugarea. Eficacitatea este evidentă în cazul musturilor care nu sunt prea bogate în suspensii. Se recomandă mai degrabă la limpezirea sedimentelor de burbe rezultate în urma unei deburbări statice. l Filtrarea tangenţială. Asigură o limpezire excesivă a mustului ce determină dificultăţi la declanşarea FA ce nu se justifică nici din punct de vedere tehnic şi nici economic. Unii producători de vinuri suspectează aceste procedee de limpezirea excesivă a mustului ce determină în final obţinerea unor vinuri albe cu o concentraţie mai redusă a extractului nereducător.

Controlul operaţiunii de deburbare Controlul calităţii şi eﬁcacităţii operaţiunii de deburbare este indispensabil în vederea desfăşurării în condiţii optime a FA a mustului. În practica vinicolă curentă se utilizează examinarea vizuală a mustului. Unele societăţi evaluează limpiditatea mustului prin controlul nefelometric al turbidităţii (la un must deburbat în condiţii optime, valoarea NTU poate varia de la 70 la 150 unităţi). Există societăţi specializate care pun la dispoziţia producătorilor de vin kituri de evaluare comparativă a turbidităţii mustului ce constau într-o gamă de eşantioane etalon cu valori diferite ale turbidităţii. Continuare în pagina 44

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 44

cercetare

Recomandări la viniﬁcaţia în roşu Continuare din pagina 43

Obiective prioritare l Recoltarea unor loturi de struguri cu o calitate omogenă pentru a optimiza gestionarea extracţiei compuşilor fenolici. l Adaptarea cadenţei de recoltare la posibilităţile tehnologice ale cramei în ce priveşte capacitatea de procesare a recoltei şi capacitatea de gestionare termică a acesteia. l Efectuarea în condiţii menajante a operaţiunilor de desciorchinare şi de pompare a recoltei. l Efectuarea operaţiunii de triere a boabelor şi de separare a impurităţilor reprezintă o practică oenologică complementară, însă costurile ridicate ale acesteia reduc posibilităţile de aplicare în producţia vinicolă. l Valorizarea potenţialului polifenolic şi a potenţialu-

lui odorant varietal al soiurilor prin tratament enzimatic de extracţie cu preparate adecvate efectuat în etapa prefermentativă. l Efectuarea unor maceraţii prefermentative la rece se recomandă numai în cazul recoltelor sănătoase şi în condiţii de protecţie corespunzătoare cu gaze inerte. l Asigurarea condiţiilor de igienă necesare în ce priveşte ﬂuxul tehnologic şi spaţiile de procesare, împreună cu echipamentele şi vasele vinicole.

Tehnica adaptată de macerare prin tratament enzimatic În situaţiile tehnologice foarte frecvente în care pieliţele boabelor nu pătează degetele este întotdeauna util să se poată efectua macerări prefermentative la rece asociate cu utilizarea unor preparate enzimatice exogene de extracţie (cum sunt

ZYMOROUGE EG şi ZYMOROUGE SEG oferite de societatea SODINAL). Aceste preparate enzimatice trebuie folosite în doze suficient de ridicate. Este preferabil tratamentul enzimatic doar a câtorva recipiente din cramă dar cu o doză optimă (suficient de ridicată) decât aplicarea tratamentului tuturor recipienţilor din cramă dar cu doze prea mici. Obţinerea unor diferenţe semnificative între cele două situaţii tehnologice relevate mai sus şi care apoi să devină stabile în timp este posibilă numai prin utilizarea unor doze suficient de mari de preparate enzimatice de până la 5 - 6 g/ hl.

Gestionarea fenomenelor oxidative În must şi mustuială, fenomenele oxidative sunt de 7 până la 11 ori mai rapide decât în vinul rezultat. Oxidarea enzimatică este speciﬁcă pentru must şi mustuială, în timp ce

în cazul vinului e vorba doar de oxidare chimică. Din acest motiv, mustuiala trebuie protejată cu elemente kamikaze care sunt nişte produse de sacrificiu. Aceste elemente kamikaze vor suferi din plin oxidările şi vor proteja compuşii calitativi ai strugurelui. Drept elemente kamikaze se recomandă utilizarea unor doze de 7 - 10 g/hl de taninuri (taninuri bicomponente de origine galică şi elagică în amestec cu metabisulfit de potasiu cum este produsul NOXITAN sau tricomponente de origine galică, elagică şi proantocianidolică cum este produsul FERMOTAN, oferite de societatea SODINAL) în timpul macerării prefermentative la rece şi în timpul FA. Aceste taninuri kamikaze au capacitatea de a diminua treptat capacitatea de oxidare a enzimei lacază care în final nu-şi va mai putea exercita funcţia oxidativă asupra compuşilor uşor oxidabili din compoziţia vinului ca urmare a „sacrificiului“ acestor taninuri.

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 45

legislaţie

Reglementări noi în comerțul cu struguri: carnetul de viticultor Lector univ. dr. Catalin GALAN În încercarea de a face ordine în comerţul cu struguri de vin, ministerul a emis la sfârșitul lunii iulie o nouă reglementare legislativă. Este vorba de Ordinul ministrului agriculturii nr. 487 ce a fost publicat în Monitorul Oficial din 30.07.2009. Conform acestui ordin toţi producătorii de struguri de vin din România sunt obligaţi să își procure carnetul de viticultor. În plus, la comercializare și transport, strugurii de vin vor fi însoţiţi în mod obligatoriu de o filă detașabilă din acest carnet. Prezentăm în cele ce urmează cititorilor interesaţi informaţii suplimentare despre acest ordin.

Pentru cine este obligatoriu? Conform art. 2. alin. (1) din Ordinul nr. 487 cultivatorii de suprafeţe viticole cu cel puţin 0,5 ha cultivate cu soiuri nobile de vin, înscrise în Registrul plantaţiilor viticole (R.P.V.), ce comercializează din propria recoltă producţia de struguri de vin către persoane ﬁzice sau

juridice, au obligaţia deţinerii şi completării carnetului de viticultor. Carnetul de viticultor este alcătuit din foi fixe, autocopiative, înscrise cu seria ce reprezintă indicativul rutier al județului şi numerotate cu 3 cifre începând cu 001 pentru fiecare serie. Prima filă a carnetului conține suprafețele cultivate cu viță-de-vie defalcate pe soiuri sau amestec de soiuri.

Cine eliberează și completează carnetul ? Carnetul de viticultor este tipărit de către ministerul agriculturii şi pus gratuit la dispoziția viticultorilor prin intermediul D.A.D.R. În vederea eliberării carnetului, solicitanții vor depune la D.A.D.R. o cerere tip în care vor menționa producția estimată de struguri din soiuri nobile pentru vin pe ﬁecare soi deținut în cultură. Evidența carnetelor de viticultor distribuite de D.A.D.R. se ține într-un registru special deschis în acest sens, ﬁecare carnet de

viticultor primind un număr de identificare ce va fi înscris pe copertă. Prima filă a carnetului este vizată de consilierul registrului plantaţiilor viticole din cadrul D.A.D.R. şi asumată prin semnatură proprie de cultivator, rămânînd nedetaşabilă din carnetul de viticultor. Completarea filelor din cuprinsul carnetului se va face de către producător la momentul vânzării strugurilor cu caractere lizibile şi de neşters, iar eliberarea originalului din fila aferentă fiecărui transport de struguri este obligatorie pentru fiecare cantitate de struguri de vin în momentul livrării către beneficiar (persoană fizică sau juridică). ATENȚIE: Producătorii care vinifică întreaga cantitate de struguri în spațiile de vinificare proprii NU COMPLETEAZĂ carnetul de viticultor în cazul transportării strugurilor de la vie la cramă, chiar dacă aceste spații sunt amplasate pe alt teritoriu administrativ.

scrise corect şi complet datele prevăzute în rubricile acesteia, se consideră transport ilicit. Orice transport de struguri din soiuri nobile pentru vin va fi însoțit în mod obligatoriu, de la cultivator până la centrul de procesare, de fila în original din carnetul de viticultor, corespunzatoare cantităților transportate. Pentru strugurii achiziționați de la cultivatori şi/sau comercianți, unitățile de procesare au obligația să rețină filele originale ale fiecărui transport care se vor înregistra în registrul de intrări/ieşiri pentru strugurii receptionați. Filele originale din carnetul de viticultor ce au însoțit transporturile de struguri precum şi copia acestora ramasă la cultivatori vor fi păstrate şi arhivate de către aceştia min. 5 ani de la încheierea anului viticol în care au fost emise.

Cine face controlul documentelor?

În atenţia transportatorilor și a procesatorilor

Conform art. 4. veriﬁcarea şi controlul respectării prevederilor legale se face de către ministerul agriculturii prin Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (I.S.C.T.V.V.) din cadrul D.A.D.R.

Conform art. 3 orice transport al unor cantități de struguri din soiuri nobile pentru vin ce face obiectul unei activități comerciale care nu este însoțit de ﬁla originală din carnetul de viticultor, în care să ﬁe în-

An article about the viticulture Romanian legislation, about the obligation and responsibility of the farmers, who issues the license and how, the role of the legislative documents

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 46

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 47

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V

Soi: Sangiovese,cab.,mer.,syrah Producător: Antinori Italia Importator: Cramele Halewood Preţ: 91 RON

Producător: Vinarte Preţ: 59 RON

Soi: Fetească neagră Producător: Vinarte Preţ: 73 RON

www.artevino.ro

Producător: Antinori Italia Importator: Cramele Halewood Preţ: 50 RON

Soi: Merlot Importator: Vinarte Preţ: 152 RON 1500 ml

Producător: Cramele Halewood Preţ: 50 RON

Soi: Sauvignon Blanc Producător: Noua Zeelandă Importator: Cramele Halewood Preţ: 68 RON

Soi: Pinot noir, cabernet, merlot Producător: Vinarte Preţ: 21 RON

Producător: Cramele Halewood Preţ: 50 RON

octombrie 2009 | romanian WINE art | 47

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 48

podgorii de vis

Tradiţia Biondi Santi, reinterpretată modern la Castelul Monte Pò Povestea unei mici societăţi cu mullte vinuri mari şi unul absolut „de rasă“

Jacopo Biondi Santi a acceptat să ne primească pentru un interviu, de mult timp programat şi dorit de către redactorulsomelier al revistei, Marian Timofti. Ideea a apărut după vizitarea, la VinItaly, a standului Aziendei Agricole Monte Pò, situată în provincia de GrossetoToscana-Italia, aziendă care aparţine ultimului urmaş al celebrului Franco Biondi-Santi, cel care a reuşit să facă singurul vin italian selecţionat printre cele douăsprezece vinuri ale secolului trecut: Brunello di Montalcino - Tenuta Il Greppo, 1955.

Un adevărat „Super-Tuscan“ Jacopo Biondi Santi, un „Toscan DOCG“, urmează cariera de oenolog moştenită din moşi strămoşi (circa 300 de ani de istorie are această familie), alăturându-se tatălui său pentru a continua „mitul-Brunello“, născut cu mulţi ani în urmă la Montalcino. După căsătoria sa cu ﬁica unui mare comerciant de petrol al italiei, Tagliabue, şi acceptul tatălui său, dr. Franco, de a crea o societate pe acţiuni cu cuscrul său (la rându-i producător de vinuri), Jacopo şi-a dat seama că socrul său nu a urmărit, prin crearea lui BIONDI SANTI S.p.a., decât promovarea propriilor sale vinuri, proﬁtând de brand-ul BiondiSanti.

Să mai crezi în socri! Iată ce ofertă a găsit Jacopo la cea mai renumită vinotecă din SUA, vinotecă care deserveşte circa 7 restaurante: „Rosso di Montalcino Villa Poggio Salvi, Biondi-Santi. Din antica şi renumita podgorie Toscană tenuta Il Greppo, vă oferim acest vin roşu deosebit de structurat, cu

48 | romanian WINE art | octombrie 2009

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:16 Page 49

arome ....etc etc.“ Era dovada că socrul foloseşte numele Biondi-Santi pentru promovarea vinurilor de la societatea sa.

Cum a luat naştere Azienda Monte Pò O dată fotografiată oferta cu telefonul, Jacopo, spirit întreprinzător şi fire aprinsă, decide de a crea propria societate, propriul vin, din clonurile BBS11 ale familiei, dar moderne, elegante, cu o altă viziune: ceva între lumea nouă şi lumea tradiţională. Aşa s-a născut Azienda Monte Pò. Castelul străvechi, proprietatea unui englez, a fost bine restructurat, terenul a fost testat pe sume uriaşe, cu teste efectuate din satelit care au detestat cu exactitate orele de lumină naturală pe fiecare parcelă, căldura de-a lungul unui an întreg, împărţită pe parcele, curenţii de aer care ventilau zona dintre Mediterană (circa 20 Km –linie dreaptă) şi muntele Monte Amiata (circa 35Km linie dreaptă) etc. Fiecare parcelă de viţă de vie a fost săpată, s-au luat mostre de teren pe adâncimi de 1,5-2,5 metri, sau analizat şi abia după aceea au fost plantată via. Iar vinurile rezultate sunt într-adevăr de mare clasă. „Viţa“ de oenolog din generaţie în generaţie nu s-a dezminţit. Ambiţia şi cunoştinţele, spiritul de aventură şi tenacitatea, dragostea pentru vin şi nu în ultimul rând posibilităţile finan-

www.artevino.ro

ciare, l-au ajutat să atingă adevărate culmi oenologice în doar câţiva ani de activitate. Dar anul 1997 fiind considerată una dintre cele mai bune din acest secol l-a făcut să creeze un blend, care a demonstrat toată forţa acestui teren, toată cultura lui despre oenologie şi marea calitate a clonilor selecţionaţi. Reţeta? Sangiovese 40%, Cabernet Sauvignon 40% şi Merlot 20%, iar vinificarea separată în butoaie din lemn de Tronçais de medie tostatură, a durat 19 luni de zile. Apoi crearea blendului in inox 4 luni de zile, iar la final a urmat îmbutelierea şi cele 12 luni de maturare fină la sticlă. Muncă tenace desfăşurată în vie, vinificarea perfectă, apoi vinul, structura, eleganţa, perfectul echilibru al tuturor componentelor au dus la realizarea unui vin de „rasă“, pentru o longevitate de peste 50 ani.

Bijuteria Schidione Al-III-lea Mileniu Anul 1999, acest excepţional vin „riserva“, îl împing pe creator să caute o prezentare deosebită pentru el, în primul rând sticla; tot vinul îmbuteliet în Magnum, pentru o mai bună „afinare“ de-a lungul timpului. O serigrafie în aur cu semnătura lui Jacopo şi emblema „al III-lea mileniu“ vor îmbogăţi sticlele, pentru a confirma interesul şi munca depusă. Apoi blazonul şi eticheta. O etichetă

În imaginea din pagina alăturată, castelul Monte Po. Jos, intrarea pe domeniu, iar sus, beciul în care sunt adăpostite câteva mii de sticle Magnum cu Schidione Al-III-lea Mileniu

octombrie 2009 | romanian WINE art | 49

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 50

în aur de 23 k, în greutate de 3,5g, face din această sticlă o adevărată bijuterie.

Nimic nu e prea mult când crezi în ceea ce faci

Viile Aziendei Monte Pò, vazute de pe terasa castelului

Masa prânzului, a degustărilor şi a interviului

-De ce aţi ales o etichetă atât de importantă? -Este un omagiu adus acestei „riserve“ particulare, pe care o consider dintre cele mai bune din acest secol. Aveam datoria să-i creez o etichetă specială. Fiecare sticlă este numerotată şi va avea o istorie personală, care va putea fi reconstituită pe certificatul de însoţire, pe care apoi, la desfacerea ei, va fi trecut numele tuturor celor care au degustato, iar eticheta va fi dezlipită de pe sticlă şi lipită pe certificat pentru a putea fi înrămată (o vom face noi) şi înapoiată proprietarului. Pe fiecare certificat există un spaţiu unde, la cerere, voi face o dedicaţie personală. -Pentru cutia care va conţine sticla, la ce v-aţi gândit ? -Fiecare sticlă, va avea o cutie de lemn cu marca proprie inscripţionată la cald şi un sigiliu de garanţie pe care se va repeta şi numarul progresiv al sticlei. -Oare nu este prea mult pentru un vin ? -Pentru un asemenea an, pentru toată grija depusă la vinificare, maturare, îmbuteliere, nu cred că este prea mult. Şi nimic nu este prea mult atunci când crezi şi iubeşti ceea ce faci. -Planuri de viitor? -Singurul lucru pe care mi-l mai doresc este să pot avea parte încă o dată de un asemenea an. De o asemenea recoltă, pentru a putea să reeditez un vin mai bun sau măcar egal cu acesta. Au trecut 12 ani, dar nu am mai avut încă această ocazie. -Un gând de a vinifica în afara Italiei? -L-am avut întotdeauna. Prietenul meu, Antinori, ştiu că a găsit locuri bune în ţara dumneavoastră. Cine ştie ? -Veniţi în vinoteca noastră pentru o prezentare personală a vinurilor pe care le produceţi?

Marian Timofti, împreună cu Jacopo Biondi Santi 50 | romanian WINE art | octombrie 2009

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 51

-Promit. Cu primul import pe care-l veţi face şi care să conţină toată gama noastră de vinuri, vin să o prezint personal în România.

Preţul corect pentru o sticlă de excepţie Printre câteva glume spuse în timpul prânzului, servit ca la carte şi „udat“, că nu se mai putea spune asortat, cu vinurile lui Jacopo, am întrebat zâmbind: -Va ﬁ obligatorie achiziţionarea de Schidione al III-lea Mileniu ? -Nu, o voi aduce eu personal pentru prezentare. Merită. Întrebarea o pusesem deoarece aﬂasem preţul acelei sticle Magnum de Schidione Al-III-lea Mileniu semnată Jacopo Biondi-Santi: 750€. Într-a devăr, merită.

Pe curând, în România A fost un prânz şi o dupăamiază minunată, am glumit şi am râs, aducându-mi aminte de zilele când lucram la Tenuta Il Greppo a tatălui său, mi-a pus multe întrebări despre soiurile noastre de struguri şi despre vinurile noastre. Am răspuns cu plăcere şi chiar cu mândrie, iar la sfârşit l-am rugat să nu ceară cumva diurnă pentru faptul că devenise el redactor şi eu intervievatul. A promis că n-o face, decât dacă-l voi însoţi într-o vizită prin podgoriile româneşti. Am „bătut palma“ în această problemă şi ne-am despărţit. Un adevărat „om-DOCG“. Iubitorii de vin vor înţelege. Iar în numărul viitor veţi putea citi despre o altă vizită, tot la un „podgorean“ DOCG, Colle Massari.

MarianTimofti, înconjurat de Schidione www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 52

Cà dei Frati – Casa Călugărilor Carmen PASCU Emilian PASCU Rămânem tot în zona lacului Garda, mai exact la extremitatea sudică, în localitatea Lugana di Sirmione, situată la jumătatea distanţei dintre Desenzano şi Peschiera. Nu este vorba despre agroturism sau vreun restaurant rustic, ci de o realitate vitivinicolă autohtonă, producătorul Cà dei Frati, pe care îl prezentam în continuare. Societate vinicolă cu origini îndepărtate, atestată documentar în anul 1782 ca fiind „o casa cu beci, poziţionată în Lugana, numită şi locul călugărilor“, deoarece ei, călugării carmelitani devotaţi Sfintei Maria del Carmine, au fost cei care au adus şi cultivat Vitis vinifera, pentru a satisface nevoia de vin, necesar celebrării slujbelor religioase, dar şi pentru consumul personal. Pe locul vechilor edificii ale călugărilor s-a născut societatea vinicolă Cà dei Frati. În anul 1939, Felice Dal Cero, un viticultor cu tradiţie, a cumpărat clădirile şi terenul aferent, intuind imediat marele potenţial vinicol al zonei, iar după 30 de ani, în anul 1969, fiul său, Pietro, se bucura, cu deplină satisfacţie, la naşterea primei sticle de vin Lugana Casa dei Frati DOC. Astăzi, producţia şi calitatea vinurilor sunt urmărite cu mare pasiune şi devotament de către fiul lui Pietro, Igino Dal Cero. Este o coincidenţă fericită faptul că Dal Cero (care în traducere înseamnă Din Cer), produce

Dacă deguşti un vin Lugana şi eşti un bun degustător, nu poţi sa-l uiţi. Luigi Veronelli

vinuri de mare calitate în Cà dei Frati - Casa Călugărilor! Care este secretul zonei de producţie? În primul rând compoziţia terenului, bogat în calcar, pietriş şi săruri minerale în straturile inferioare, argilos în cele superioare. Se obţin vinuri cu o puternică mineralitate, elegante şi longevive. Clima este blândă, mediteraneană; dealtfel în zonă cresc şi măslini, lămâi sau palmieri. Un rol fundamental îl joacă prezenţa vântului, numit Pelér, care suﬂă de la nord (Riva del Garda) către sud, generând diferenţe termice ce permit o producţie de struguri cu o mare personalitate varietală. Foarte important este şi lacul, care ac-

Un alt aspect interesant cu care se mândreşte familia Dal Cero este faptul că o parte din podgorie (circa 30 ha), este situata în localitatea San Martino della Battaglia, faimoasă pentru lupta în care armata regelui Victor Emanuel al II-lea, ajutată de trupele lui Napoleon al III-lea, a învins, în ziua de 24 iunie 1859, trupele austriece, în bătălia de la Solferino şi San Martino, care a rămas cunoscută drept cea mai sângeroasă din cel de-al doilea război italian de independenţă. În amintirea ei a fost construit turnul de 74 m înălţime, numit şi Spia d’Italia (Spionul Italiei), pentru că din el se poate vedea toata zona înconjurătoare.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 53

Igino Dal Cero (stânga) şi Emilian Pascu

Igino Dal Cero, actualul proprietar al Cà dei Frati ţionează ca un termoregulator, contribuind la crearea unei microclime ideale pentru viţa de vie, chiar dacă terenul pe care se aﬂă podgoriile, întinse pe o suprafaţă de 110 ha., este plat, în cea mai mare parte. Societatea vinicolă Cà dei Frati deţine şi un hotel cu restaurant pe malul lacului, Parco al Lago, tot în localitatea Lugana di Sirmione, unde doritorii pot să deguste vinurile, asortate cu reţetele speciﬁce zonei. Noi vă recomandăm: „I Frati Lu-

gana DOC“ cu aperitive reci sau calde, sau cu peşte din lacul Garda (ﬁert în aburi sau fript pe grătar), „Rosa dei Frati“ Riviera del Garda Bresciano DOC cu salam nu foarte gras, carne albă sau peşte preparat mai elaborat, „Pratto“ Benaco Bresciano IGT cu foie gras, carne albă, peşte cu mirodenii, dar şi cu brânzeturi şi, în ﬁne, „Ronchedone“ Benaco Bresciano IGT, cu cărnuri roşie, preparate vânătoreşti şi brânzeturi. m

„I Frati Lugana DOC“

„Pratto“ Benaco Bresciano IGT

Vinul care a făcut cunoscută societatea şi valoarea ei, este un vin alb, obţinut 100% din strugurele autohton Turbiana. Este creat pentru a fi consumat tânăr, dar se exprima mai bine după ani de maturare în sticla. Este fin, elegant, cu arome de flori albe şi balsamice, gust de caise şi migdale.

www.artevino.ro

Un cupaj obţinut din Turbiana, Chardonnay şi Sauvignon Blanc, interesant, cu arome de fructe tropicale, gust vegetal şi note minerale care măresc ﬁneţea şi eleganţa.

Ciorchini de Turbiana (Trebbiano)

„Rosa dei Frati“ Riviera del Garda Bresciano DOC

„Ronchedone“ Benaco Bresciano IGT

Un vin Chiaretto de înalt nivel, proaspăt şi delicat, dar incisiv, cu arome de măr verde, migdale, păducel şi cireaşă, gust de fructe roşii şi aciditate marcantă, este obţinut din strugurii autohtoni: Groppello, Marzemino, Sangiovese şi Barbera.

Un vin roşu (o surpriza plăcută, deoarece zona este vocata pentru producţia de vinuri albe), este un cupaj realizat din soiurile Marzemino, Sangiovese şi Cabernet, cu arome intense de aﬁne, fructe de pădure, vişine, arome balsamice şi marmeladă.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 53

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 54

54 | romanian WINE art | octombrie 2009

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 55

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V

Producător: Rotherﬁeld Properties Preţ: 22 RON

Soi: Fetească neagră Producător: Rotherﬁeld Properties Preţ: 54 RON

Soi: Merlot Producător: Tenuta Odobeşti Preţ: 19 RON

www.artevino.ro

Soi: Cab.Sauv., merlot, syrah Producător: Italia Importator: Arte&Vino Preţ: 320 RON, 1500 ml

Soi: Pinot noir Producător: Rotherﬁeld Properties Preţ: 45 RON

Soi: Cabernet Sauvignon Producător: Rotherﬁeld Properties Preţ: 62 RON

Producător: Tenuta Odobeşti Preţ: 16 RON

Soi: Chardonnay Producător: Spania Importator: Cramele Halewood Preţ: 46 RON

Soi: Merlot Producător: Tenuta Odobeşti Preţ: 15 RON

octombrie 2009 | romanian WINE art | 55

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 56

fotoreportaj

Campionatul internaţional de

Recunoscut pe plan internaţional, ultra-recunoscut în Romania, apreciat de toţi cunoscătorii dar şi de amatori, care au fost în număr foarte mare (circa 40.000) în cele 3 zile de concurs de la Cluj, acest eveniment a devenit deja un simbol pentru marii maeştri ai artei culinare, care doresc să împărtăşească din tainele lor, tuturor celor care trec şi-i admiră atunci când îşi prezintă un „demo“. O demonstraţie de gătit pe viu. Bucătari din multe ţări ale lumii au pregătit preparatele lor culinare, cu care au încântat miile de vizitatori din faţa Centrului Comercial POLUS, unde la această ediţie a concursului, au fost înregistrate diverse recorduri. De la ediţia precedentă (Bucureşti – parcul Izvor), un plus de frumuseţe, eleganţă şi spectaculozitate a fost creat şi prin iniţiativa unui somelier de a crea Standul Somelierilor, unde publicul şi amatorii au avut posibilitatea de a aﬂa câte ceva din tainele vinului şi a asortării lui cu mâncarea. Apărut pe fondul unui vid total în zona artei culinare, Campionatul îşi propune să aducă în România conceptul de „bucătărie-cultură“. Fie că ne place sau nu, bucătăria, generic vorbind, ocupă un

56 | romanian WINE art | octombrie 2009

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 57

fotoreportaj

gătit în aer liber – Cluj 2009

spaţiu extrem de important în viaţa ﬁecăruia dintre noi. Ridicarea gătitului de la rangul de „obligaţie conjugală“ la statut de artă presupune schimbarea unei mentalităţi împământenită. Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber se adresează atât specialiştilor, cât şi amatorilor (celor pasionaţi de gătitul în aer liber).Conceptul îşi propune să scoată bucătarul din spaţiul său tradiţional de lucru, transformându-l într-o vedetă, iar celui pasionat de gătit să-i stimuleze imaginaţia, să-i ofere ocazia să-şi exerseze talentul, altfel decât o face de obicei. Campionatul le oferă, astfel, amândurora, oportunitatea de a se întâlni şi de a da frâu liber creativităţii (nu este impusă tematica în competiţie) Specialişti în gastronomie din ţară şi din străinatate, precum Lady Chef a României, Cornelia Ghişoi, Petrişor Tănase, Nicolae Urs si Dumitru Burtea, de la ABCT, maeştrii Antonio Passarelli, Jakob Hausmann şi Michel Joffre, în frunte cu Robert Rainford, celebra vedeta a emisiunii „Licence to grill“, în calitate de preşedinte al juriului, au fost atenţi atât la gustul preparatelor, cât şi la aspectul acestora, al bucătarilor şi al standului.

www.artevino.ro

octombrie 2009 | romanian WINE art | 57

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 58

În timpul examenelor, subiectele nu Somelier Marian TIMOFTI

Standul Somelierilor s-a născut la Bucureşti

Poate mulţi se vor întreba ce doresc să spun prin acest titlu. Nu ştiu. Vreau doar să vă povestesc ceva.

La Concursul Internaţional de gătit în aer liber din primăvara acestui an desfăşurat în Parcul Izvor din Bucureşti, iam rugat pe organizatori să ne ajute, pe noi, somelierii, să ne evidenţiem şi noi ca meserie, ca aptitudini, deoarece un asemenea eveniment nu poate decât să fie benefic pentru toţi Oameni deschişi, aşa cum îi ştiam, au acceptat să ne ofere această posibilitate, iar eu le mulţumesc din suflet. Aşa a luat fiinţă Standul Somelierilor, unde aveam de gând să stăm de vorbă cu oamenii,

58 | romanian WINE art | octombrie 2009

să le explicăm câte ceva din ceea ce ştim despre vinuri despre asezonări etc. Cu mici eforturi, am reuşit să conving 9 (nouă) somelieri să vină la standul lor. Oameni care au venit pe banii proprii, din Cluj, Braşov, Bucureşti La acest stand au fost bineveniţi toţi cei care au dorit, cu bannere, cu roll-upuri proprii, constituind ad-hoc un grup profesional, cred că destul de unit, încercând să implementăm cultura de a consuma un pahar cu vin în mod corect şi conştient. Până aici totul OK.

La Cluj, vântul bătea deja altfel La acelaşi concurs, dar de data aceasta la Cluj (septembrie 2009), am ajuns cu puţină întârziere şi am fost plăcut impresionat să văd că deja standul

somelierilor era ridicat din partea ASR-ului, în sfârşit, cu rollup, cu bannere,cu revista de vin, cu dotări, ce mai aşa cum trebuie de fapt să ﬁe făcut un stand. Am scos şi eu bucuros revista şi am pus-o alături de celelalte, pentru a aduce un plus acestui stand. Nu mică mi-a fost mirarea, când mi s-a spus că trebuie să iau revista de la stand, că nu este acceptată de asociaţie, deoarece ei au un parteneriat cu una şi... atât. Oare de ce nu cu toate ? ASR-ul este la început de drum, are de dat multe examene, de combătut multe păreri şi de acceptat tot atât de multe, doar aşa va reuşi să se impună. Noi am invitat asociaţia să publice gratis în revistă, să anunţe evenimentele care urmează, premiile acordate, întâlnirile conducerii etc. Aşa cred că este bine şi corect .

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 59

se schimbă Dar sprijinul nostru a fost refuzat. Concluzia? Pe lângă faptul că au pus în aplicare o idee care nu le-a aparţinut, au mai şi înlăturat pe cel care o iniţiase Nu-i nimic, mi-am zis. Bine că au început să se unească şi să facă ceva, cu toate că asociaţia a adunat la un loc mai puţini somelieri.

Piramidele se construiesc doar cu voie de la stăpânire Am venit cu o altă iniţiativă, care a avut un succes foarte mare şi anume construirea unei piramide din flute de spumant. Datorită sprijinuluii celor de la Cramele Halewood,cărora le mulţumesc şi pe această cale, am reuşit o performanţă: cea mai mare piramidă din flute, construită vreodată înRomânia.. Record neomologat, totuşi un record. În ziua precedentă am cerut sprijinul somelierilor de la stand, la construirea acestei piramide, dar stupoare: „Nu este o iniţiativă a asociaţiei, motiv pentru care nu mă bag, dar fiecare somelier face ce vrea. Deci, dacă colegii mei vor, sunt liberi să o facă“, a declarat reprezentantul ASR.

A lipsit Keops, dar a fost mult mai bine cu Vlad Am rămas mut… A acceptat doar somelierul din Cluj, Vlad Mureşan, cel care de fapt a fost şi motorul organizator pentru crearea piramidei, intervenind pe la reprezentanţii celor de la Cramele Halewood în vederea furnizării a 1250 de flute şi a 120 de sticle de spumant rosé. Poate fi numită întradevăr Piramida lui Vlad. Ni s-a alăturat şi singura femeie somelier din România (pe care o cunosc), doamna Oana Mureşan (in afară, fireşte, de doamna profesoară Toma, cea care a pregătit-o), somelier care a făcut tot ce a putut ca să ne uşureze eforturile şi căruia doresc să-i mulţumesc şi pe această cale.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 60

Piramida bună se cunoaşte de dimineaţa A doua zi la ora 8.00, când toţi se odihneau, după seara prelungită, ne-am apucat de treabă şi cu ajutorul organizatorilor (al personalului lor de fapt, oameni foarte săritori şi pricepuţi) am reuşit după 2,5 ore de muncă să facem o bază din lemn, perfect orizontală, unde apoi, am lucrat circa 5-6 ore pentru ridicarea acestei piramide. A fost nemaipomenit de greu. Aplecaţi asupra paharelor de la bază, căţăraţi pe mese, pentru a ajunge la un anumit nivel, pe o scară nesigură pentru a o termina, dar am reuşito. A fost minunat. Apoi a urmat valul de spumant rosé să se reverse prin pahare, în aplauzele asistenţei emoţionate, ca un mic fluviu care-şi căuta parcă destinaţia finală. Destinaţia lui era baza piramidei. Se ştie că o piramidă este considerată reuşită, când măcar un pahar de la bază este plin. La noi au fost 6(şase) pahare pline. Spumantul curgea perfect pe centru iar cascada de rosé arăta splendid. Dar la fiecare coborâre şi urcare de pe masă sau scară, în timpul construcţiei ei, ca sămi iau o altă cutie cu pahare goale, mă întrebam : DE CE ?. De ce trebuie să muncim singuri, doar noi, (şi Oana când era liberă) când eram atâţia acolo ? De ce acest refuz nejustificat? Puerila explicaţie – “nu a fost iniţiativa asociaţiei şi nu ne băgăm“- nu m-a convins. Oare chiar acesta este şi puntul de vedere al asociaţiei, sau doar al celui care a reprezentat-o acolo ca purtător de cuvânt? Este adevărat că fac parte dintr-o altă „generaţie“ de somelieri, pentru că am o vârstă, dar mai este adevărat că începutul de drum al asociaţiei, poate fi netezit, uşurat de iniţiativa unora mai în vârstă, care mai au şi avantajul de a fi lucrat prin alte lumi, cu alte mentalităţi, la care şi noi vom ajunge cu timpul. De ce să lungim aceşti timpi, când putem să folosim cunoştinţele tuturor pentru ca acest pionierat în Ro-

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 61

mânia să-şi ia avânt cât mai curând ? Eu am dedicat public, la microfon, această piramidă, tuturor somelierilor din România şi ASR-ului în special, deoarece, am convingerea că ASR-ul va reuşi mult mai mult, acceptându-i pe toţi somelierii, cu păcatele şi cu calităţile lor, cu ştiinţa sau cu dorinţa de a învăţa, cu bune şi cu rele la un loc, cu premiile sau cu munca lor din culise care a dus la premierea altora, premii care de fapt ar fi frumos să aparţină asociaţiei, indiferent cine le-a primit, aşa cum Cupa Campionilor Europeni aparţine lui Milan, echipa, nu celui care a înscris golul. Sper ca la anul, să folosească asociaţia această iniţiativă, să le reuşească, să omologheze un nou record şi să-i aplaud şi eu de pe margine. Dar eu o voi face cu suflet, cu căldură şi din toată inima. Cât despre titlu, să înţeleagă fiecare ce vrea.

At an outdoor International Cooking Contest, held in Cluj - Romania, sommeliers Vlad Muresan and Marian Timofti built the biggest glasses pyramid of sparkling wine in Romania.

www.artevino.ro

octombrie 2009 | romanian WINE art | 61

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 62

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 63

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 64

ZZZ SDRO RF RQV XO W U R V W U $O H[ DQGU X 0RU X] ] L QU EO % V F DS V HF W %XF XU HV W L 7 HO ) D[ ( PDL O RI I L F H#SDRO RF RQV XO W U R

Compania Paolo Consult Ĺ&#x;i-a ĂŽnceput activitatea in RomĂ˘nia ĂŽn urmÄ&#x192; cu 3 ani, oferind servicii in domeniul plantaĹŁiilor viticole si pomicole. Ă&#x17D;nca de la ĂŽnfiinĹŁare s-a identificat cu excelenĹŁa ĂŽn servicii de consultantÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĂŽnfiinĹŁarea plantaĹŁiilor. Dovezi ale acestor lucrÄ&#x192;ri, sunt PLANTAĹ˘IILE LA CHEIE ĂŽncheiate ĂŽn Dobrogea, Oltenia, Dealu Mare sau Prahova. Cu ocazia accesÄ&#x192;rii FONDURILOR EUROPENE DE RECONVERSIE SI RESTRUCTURARE VITICOLÄ&#x201A;, Paolo Consult este ĂŽn gradul de a efectua toate tipurile de servicii de care aveĹŁi nevoie pentru ĂŽnfiinĹŁarea sau modernizarea plantaĹŁiilor viticole

si pomicole. PÄ&#x192;strĂ˘ndu-Ĺ&#x;i aceeaĹ&#x;i viziune Ĺ&#x;i avĂ˘nd o calitate a serviciilor incontestabilÄ&#x192;, datoritÄ&#x192; echipei formate din personal calificat, acum are o ofertÄ&#x192; de toamnÄ&#x192; pentru toĹŁi cei interesaĹŁi ĂŽn efectuarea unei PLANTAĹ˘II LA CHEIE cu ajutorul FONDURILOR EUROPENE . Acum puteĹŁi efectua o PLANTAĹ˘IE LA CHEIE cu 13.500 euro. Ă&#x17D;n aceastÄ&#x192; ofertÄ&#x192; vi se furnizeazÄ&#x192; atĂ˘t serviciile de consultantÄ&#x192; cĂ˘t si cele de prestÄ&#x192;ri servicii . Asta insemnĂ˘nd cÄ&#x192; vi se va pregÄ&#x192;ti terenul (scoaterea plantelor vechi, scarificarea se va face cu 2-3 treceri, nivelarea se va efectua cu grapÄ&#x192; rotativÄ&#x192;

64 | romanian WINE art | octombrie 2009

ĂŽnaintea plantÄ&#x192;rii), se va efectua procesul de plantare ( plantat plante, instalare tutori), asta pentru MÄ&#x201A;SURA I . Iar pentru MÄ&#x201A;SURA II vi se va furniza sistemul de conducere Ĺ&#x;i palisaj instalat (Ĺ&#x;palieri capÄ&#x192;t, Ĺ&#x;palieri intermediari, sistemul de ancorare, 5 sĂ˘rme si ĂŽntinzÄ&#x192;tori) . Plata unui asemenea contract se va face cu un avans cuprins ĂŽntre 0-30% , iar restul se va plÄ&#x192;ti la ĂŽncasarea subvenĹŁiilor pentru fiecare mÄ&#x192;sura de la AgenĹŁia de PlÄ&#x192;ĹŁi Ĺ&#x;i IntervenĹŁie ĂŽn AgriculturÄ&#x192; . Pentru mai multe detalii contactaĹŁi Departamentul Comercial: comercial@paoloconsult.ro

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 65

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V

Soi: Fetească regală Producător: Tenuta Odobeşti Preţ: 13 RON

Soi: Cabernet sauvignon Producător: Chile Importator: Cramele Halewood Preţ: 70 RON

Soi: Merlot, cabernet Producător: Davino Preţ: 55 RON

www.artevino.ro

Soi: Fetească albă, şarbă Producător: Tenuta Odobeşti Preţ: 13 RON

Soi: Fetească albă Producător: Tenuta Odobeşti Preţ: 16 RON

Soi: Cabernet sauvignon Producător: Chile Importator: Cramele Halewood Preţ: 399 RON

Soi: Riesling italico Producător: Davino Preţ: 65 RON

Soi: Fetească, cabernet, merlot Producător: Davino Preţ: 85 RON

Soi: Sauvignon blanc, Semillon Producător: Franţa Importator: Cramele Halewood Preţ: 266 RON

octombrie 2009 | romanian WINE art | 65

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 66

vinul şi sănătatea

deliciul zilelor de toamnă ! Ampeloterapia, cunoscută încă din antichitate

Ing. drd. Otilia CHIRIŢĂ

Unul din deliciile zilelor de toamnă este cura de struguri, apreciată din cele mai vechi timpuri pentru efectele curative şi revigorante. În perioada interbelică, în ţările mari producătoare de struguri ale Europei, au apărut numeroase staţiuni uvale în cadrul cărora se puteau face tratamente cu struguri atât în scop preventiv cât şi curativ. Epoca modernă vine cu fundamentarea ştiinţiﬁcă a efectelor beneﬁce asupra organismului a acestor tratamente.

Unul din deliciile zilelor de toamnă este cura de struguri, apreciată din cele mai vechi timpuri pentru efectele curative şi revigorante. Insuşirile ﬁziologice şi dietetice ale mustului sunt cunoscute încă din antichitate, unele din reţetele încă utilizate datează dinaintea erei noastre. Mi-am propus să vă vorbesc mai întâi despre curele de struguri, urmând ca pe parcurs să desluşim legăturile care unesc domeniile oenologiei si medicinei. Vinul şi sănătatea este un subiect mult discutat în zilele noastre motiv pentru care vrem să vă aducem la cunoştinţă prin această serie de articole cele mai noi descoperiri din domeniu. Până să ajungem la vin vom începe cu tratamentele cu struguri – numite cure uvale, urmând ca în numerele următoare să vă prezentăm o serie de tratamente în funcţie de efectele lor şi de recomandările medicilor. Cura de struguri, denumită şi ampeloterapie (ampelos = vita) sau cura uvala (uva = strugure) este practicată de milenii. În lucrarea „Strugurii, vinul şi sănătatea“, autorii Alexandru şi Gheorghe Mihalcea vorbesc despre evoluţia de a lungul istoriei umanităţii a utilizării strugurilor ca metoda de tratament. Sunt reamintiţi întemeietorii medicinei, Hippocrate şi Plinius, care au laudat efectele acestei cure, în scrierile lor regăsindu-se numeroase referiri la efectele si importanţa ei. Medicii arabi şi cei romani recomandau frecvent aceste cure. Egiptenii, apoi greci şi romanii foloseau mustul pentru condimentarea unor mancaruri. Tot din acele vremuri este cunoscută utilizarea strugurilor pentru reglarea digestiei.

66 | romanian WINE art | octombrie 2009

În Europa abia în secolul al XVI-lea medicii germani au indicat şi prescris cura de struguri. Secolul al XIX-lea, prin dezvoltarea metodelor ştiinţiﬁce de analiză, pune bazele raţionale ale acesteia, lucru ce a sprijinit înﬁinţarea de staţiuni uvale analoage staţiunilor balneo-climaterice.

Explozia interbelică La începutul anilor ’30 Franţa care poseda cele mai mari suprafeţe de vii, avea un număr considerabil de staţiuni uvale, printre care Fontainbleau cu renumitele Thor, Avignon, Prayssac, Montpellier, Lambou, Colmar, Ribeauville, Moissac şi altele. În Germania cele mai renumite erau: Durkheim în Palatinatul bavarez, Creuznach şi Rudesheim pe Rin, cât şi toată regiunea Rinului de la Koblenz la Mainz, Grunberg, Wiesbaden, Baden-Baden, Wildbad. La Yalta exista un centru rus de tratament cu struguri şi vin încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX (Pavlenko N., 1997) iar în Olanda la Schevening.

Suc de struguri şi uraniu Timp de mai multe decenii oenologul francez Michel Flanzy, pionierul oenologiei

moderne, a urmărit şi impulsionat cercetările în favoarea curei uvale. El a creat la staţiunea oenologică INRA de la Narbonne o staţie pilot de producere a unui suc de struguri de înaltă calitate din soiurile Alicante Bouschet 25% şi Aramon 75%. Staţiunea furniza sucul spitalelor, scolilor şi statiunilor uvale din zone. Mulţi ani la rând acest suc a fost furnizat şi uzinei de aﬁnare a uraniului de la Malvezi, aproape de Narbonne, pentru muncitorii uzinei, pentru prevenirea diverselor boli profesionale (Alex si Gh. Mihalcea, 1999). În România era cunoscut vinul (roşu) medicinal produs la Staţiunea de Cercetări VitiVinicolă de la Valea Călugărească care era recomandat pacienţilor în diverse afecţiuni – cardiovasculare, anemie, creşterea imunităţii organismului.

Epoca reinventării medicinei tradiţionale În anii ’80-’90, Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului de la Paris redevine interesată de redresarea sistemului de staţiuni uvale din perioada interbelică. Este epoca reinventării medicinei tradiţionale bazată pe utilizarea în cadrul tratamentelor a fructelor şi legumelor proaspete. Aportul acestora în vitamine şi alte principii biologic active este

Pe vremuri, România era aliniată pe deplin tendinţelor La noi în ţară, în septembrie 1931 s-a inaugurat staţiunea uvala de la Odobeşti, iar la 1 septembrie 1932 s-a deschis la Bucureşti, în parcul Cişmigiu, o staţiune de cură de stuguri. Inaugurarea s-a facut în prezenţa Ministrului

Agriculturii, dr. Voicu Niţescu, acest fapt dovedind importanţa pe care o acorda statul problemei alimentare. În Basarabia în 1930 s-au creat 5 staţiuni uvale la Străşeni, Costinjeni, Chişinău, Saba şi Cetatea Albă.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:17 Page 67

noul subiect de studiu al medicilor şi la mare căutare în rândul consumatorilor. Printre fructele cele mai râvnite sunt şi strugurii, în special strugurii negri, datorită conţinutului mult mai ridicat în polifenoli, compuşi chimici cu efecte beneﬁce asupra organismului. Preacunoscutul resveratrol, acea ﬁtoalexina apărută în struguri ca reacţie a acestora la atacul de Botrytis, vine de asemenea în sprijinul conceptului că strugurii sunt printre cele mai binefăcătoare fructe cu care ne bucură natura. Fitoalexina resveratrol s-a descoperit pentru prima dată în pieliţa bobului de strugure şi mai apoi în vin. Cercetarea conţinutului de resveratrol s-a datorat interesului impotriva cancerului şi a bolilor de inima prin ingerarea agenţilor chimici pentru a reduce riscul cancerogenezei. Resveratrolul inhibă evenimentele celulare asociate cu declanşarea tumoriilor şi avansarea acestora. Compusul funcţionează de asemenea ca şi un antimutagen şi are proprietăţi antifungice.

www.artevino.ro

Rezultate spectaculoase în lupta împotriva multor boli Cercetările ştiinţiﬁce din ultimii ani fundamentează credinţa asupra impresionantei valori a curelor de struguri. Pornind de la analiza compoziţie chimice şi continuând cu studii clinice de specialitate despre efectele tratamentelor cu struguri asupra organismului uman, cercetătorii moderni dezleagă misterele acestei licori, sucul de struguri, şi o recomandă în prevenirea şi în recuperarea unei palete destul de largi de boli. Printre acestea se numără afecţiuni gastrointestinale, afecţiuni hepato-biliare, ictere, boli cardiovasculare, boli renale, afecţiuni ale aparatului respirator, boli de nutriţie, diabet boli infecţioase şi mai ales pentru întărirea sistemului imunitar. Tratamentul Gerson împotriva cancerelor recomandă de asemeni cura de struguri datorită capacităţii acestora de revigorare a organismului. Pentru a

vindeca trupul, pentru ca organele vitale să poată funcţiona din nou, organismul trebuie detoxiﬁat cu ajutorul mineralelor ionizate şi a alimentelor naturale, lipsite de chimicale. Terapia constă în 13 pahare de suc natural proaspăt, de fructe şi zarzavaturi, consumate de bolnav zilnic, din oră în oră. Strugurii la sfârşitul perioadei de maturare au o compozitie chimică foarte complexă. Ei contin apă în proporţie de 7885 %, zaharuri 15-25 %, acizi organici 0,2 – 5 %, substanţe azotate 0,5 – 1,2 %, compuşi fenolici 0,2 - 1%, lipide 0,08 0,2 %, substanţe minerale 1-3 %, subtanţe odorante, enzime şi nu în utimul rând vitaminele din grupele B, C, H si PP. Ele au un rol important în creşterea şi dezvoltarea organismelor prin stimularea şi reglarea principalelor procese metabolice din organism. Dinamica acumulării depinde de soi, podgorie, condiţii climatice şi lucrările de întreţinere a plantaţiei viticole.

Tratamentele uvale variază în funcţie de ﬁecare pacient şi de boală. De la copii până la bătrâni, de la muncitori, sportivi până la intelectuali, cura de struguri este un energizant şi medicament de neînlocuit.

Va urma În numărul următor vom expune o serie de cure recomandate de medici în prevenirea şi chiar tratarea diferitelor boli. Până atunci vă urez să aveţi parte de zile însorite şi să vă bucuraţi de bogăţiile toamnei!

Looking inside of beneﬁts of consuming grapes and wine on a regular basis; the author talks about their use since ancient times and also about their therapeutically values.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 67

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 68

turism gastronomic

Aventuri culinare în Santorini Răzvan CRUCEANU

Cât mai departe de „Land of Choice“ Vrând să evadăm măcar pentru o scurtă perioadă din realitatea „Land of Choice“, am decis împreună cu Raluca să plecăm o săptămână în Grecia - mai exact în insula Santorini din Marea Egee. Aşa că, într-o frumoasă dimineaţă de septembrie, tocmai bună pentru a-ţi lua zborul spre zări mai propice unei vieţi normale, am ajuns în aeroportul Băneasa. În prima fază am crezut că am nimerit în angro-ul Europa: lumea claie peste grămadă se împingea să ajungă la birourile de check-in, mormanele de bagaje te împiedicau să înaintezi şi aerul era irespirabil. Încep să cred că, deşi suntem una din puţinele ţări care au Minister al Turismului, singura realizare a acestuia este că a făcut ca majoritatea românilor să-şi dorească să plece din ţară pentru a-şi putea petrece vacanţa, lucru probat şi de numărul mare de români pe care i-am întâlnit în Santorini. Poate şi din cauza crizei economice românii nu-şi mai permit să meargă în concediu în propria ţară!

Prima ţeapă Odată ajunşi în Santorini, ne-am cazat în staţiunea Kamari, şi ﬁind ora prânzului, iam rugat pe cei de la recepţie să ne recomande un restaurant. Mare greşeală! Am fost îndrumaţi către o terasă aflată pe malul mării

Platoul cu peşti şi fructe de mare de la Taverna Irini care, deşi arăta bine, avea o listă menu interminabilă şi haotică ce conţinea preparate din toate colţurile lumii. Am reuşit să identificăm nişte preparate cât de cât tradiţionale dar care, când au ajuns la masă, păreau proaspăt scoase din conservă. Pe deasupra mai erau şi înecate în nişte sosuri cu un colorit dubios.

În planul îndepărtat, icre roz-bonbon cu gust de cretă 68 | romanian WINE art | octombrie 2009

De exemplu, salata de icre era roz bonbon, iar la gust amintea de praful de cretă. Am comandat şi doua pahare cu vin, unul alb şi unul roşu despre care chelnerul nu a ştiut să spună din ce soiuri sunt şi care erau un pic mai bune decât oţetul. Ne-am dat seama că am nimerit într-o „tourist trap“ şi deşi ghidul ne mai recomandase alte două restaurante, am decis ca o ţeapă pe concediu este suﬁcientă, drept pentru care am plecat să căutăm pe cont propriu un loc decent unde să putem mânca preparate tradiţionale, noi considerând mâncarea tradiţională un mod de a cunoaşte ţara pe care o vizităm. Zis şi făcut. Pentru cină, am luat la puricat toate terasele de pe malul mării şi am constatat că, la fel ca peste tot în zona mediteraneeană, ﬁecare local, are postat la intrare un om al cărui job este să te facă să intri cu orice preţ.

Dai un ban, da’ nu vezi nimic Cred ca aceşti „salesmen“ cunosc toate limbile pământului sau cel puţin câteva cuvinte din fiecare, limba română nefăcând exceptie. Desşi cunoşteam acest gen de abordare, de fiecare dată ne este foarte greu să-i convingem noi pe ei, că vrem să vedem şi altceva înainte de a ne decide. În prima seară am ales pentru cină Taverna Irini, aflată pe malul marii. Am ales aceasta tavernă deoarece pe post de „agent de vânzări“ era o băbuţă trecută de 70 ani, ea părând a fi şi proprietara. Alte motive ar fi că taverna, exista în acelaşi loc de peste 40 ani (din 1965), iar 99% din mese erau ocupate. Aici am fi vrut să comandăm numai un platou pentru două persoane cu diferite tipuri de peşte şi fructe de mare la grătar, dar cum socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg,

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 69

Creveţii cu sos de roşii si brânză, prezenţi în meniul tuturor tavernelor la insistenţele ospătarului am mai comandat şi nişte creveţi cu sos de roşii si brânză despre care ne spusese că doar acolo îi găsim - lucru care ulterior sa dovedit a fi fals, acest preparat fiind prezent în meniurile tuturor tavernelor. Ambele preparate au fost delicioase doar că a trebuit să plătim şi vederea la mare, deşi nu s-a văzut nimic, fiind întuneric. Nota de plată care a mai conţinut şi jumătate de litru de vin şi o sticla de apă s-a apropiat bine de 100 euro. Următoarele două-trei zile am colindat insula în lung şi-n lat. Am fost la Oia unde se spune ca e cel mai frumos apus de soare din lume şi de unde miile de gură-cască adunaţi pentru „marele eveniment“ au plecat dezamăgiţi: soarele apunând (cel putin în acea seară) ca peste tot în lume, nefiind nici un spectacol deosebit - lucru care încă o dată dovedeşte că grecii pot vinde şi soarele de pe cer cu mare succes!

Byzantio, taverna fără agent de vânzări Am vizitat atât capitala Fira cât şi principalele localităţi din Santorini şi din insulele din jur, în ﬁecare dintre ele încercând preparate culinare tradiţionale cum ar ﬁ: fava, roşii umplute, salată de vinete albe, kleftiko, supă de peşte şi fructe de mare pe săturate. Dar pentru că „sediul“ nostru era în Kamari trebuia să găsim şi aici un loc cu mâncare bună şi proaspătă unde să ne simţim bine. Acest loc l-am descoperit întamplător în timpul unei plimbări pe străduţele din staţiune.

www.artevino.ro

Trecând prin faţa tavernei Byzantio am auzit vorbindu-se greceşte la mese şi mi-am amintit de sfatul pe care domnul Bogdan Teodorescu îl dă în cartea sa 54/24 şi care suna cam aşa: să alegi restaurantele frecventate de localnici şi în special acelea în care îşi duc şi copiii să mănânce! Spre surprinderea şi bucuria mea, această tavernă nu avea „agent de vânzări“ la intrare, aşa că am putut să consult în linişte meniul afişat la intrare. În următoarele zile, aici am descoperit nu numai mâncare tradiţionala foarte bună, preparată în ziua respectivă, dar şi o atmosfera foarte caldă, împrietenindu-ne atât cu proprietarii cât şi cu alţi clienţi care, ca şi noi, veneau zi de zi aici pentru a se delecta cu preparatele realizate de bucătarulproprietar. Sub presiunea fluxului de turişti veniţi din toată lumea, atât proprietarii de restaurante cât şi de magazine, tind să se orienteze spre produse de tip industrial de calitate îndoielnică şi gust aproape standardizat. Un loc ca taverna Byzantio poate fi considerat deja „perla dintr-o specie de scoică pe cale de dispariţie“. Deja s-a făcut ora cinei şi deşi v-aş mai povesti, mi-e cam foame şi mă duc la taverna Byzantio pentru că am o întâlnire cu nişte languste care mi-au facut ieri cu ochiul. Poftă bună! A funny story told by two Romanian tourists in Greek Islands; there, they had the opportunity to taste traditional products, as well as all kind of other foodstuff, based on a wrong utilization of the ingredients.

Roşiile umplute de la Byzantio

Sus, caracatiţă la grătar, jos, kleftiko

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 70

sarea-n bucate

Gusturile nu se discută Cezar FILIP Aproape întodeauna când este vorba de un restaurant, se formulează dou întrebări: ce fel de gastronomie practică şi cărui segment de consumatori se adresează. Prima întrebare este foarte justificată, pentru că, fiecare vrea să ştie, atunci când intră în restaurant, la ce fel de gastronomie se aşteaptă. A doua întrebare mi se pare total nejustificată. Să pui în aceeaşi „oală“ o grămadă de individualităţi şi să le spui segment, să spui că te adresezi tuturor standard este o mare greşeală. Fiecare oaspete vrea să te adresezi lui.

Chiar dacă sunt o familie de 45 persoane, care acasă mănâncă acelaşi fel de mancare, când vin la restaurant vor să fie trataţi individual, fiecare manifestându-şi preferinţele. Acelaşi fel de mâncare este apreciat în moduri diferite de oameni care ar trebui să constituie un „segment“ de consumatori. De aceea, când concepi un meniu şi mai ales atunci când te hotărăşti ca felurile de mancare pe care le serveşti să fie complete, adică să conţină nu numai produsul principal cu ingredinetele de rigoare, ci şi garnitura, sosul şi părţile ornamentale, totul trebuie să fie pe gustul cât mai multor potenţiali oaspeţi. În momentul

în care ai un produs standardizat, adică pe care poţi să îl serveşti de nenumărate ori, sub aceeaşi formă şi calitate, este intersant de urmărit cum acesta este apreciat, de la oaspete la oaspete.

Aceeaşi mâncare, mai multe reacţii De exemplu, restaurantul nostru are un produs care se numeşte Creveţi Black Tiger cu biscuiţi de polenta. (îl puteţi vedea în fotograﬁa de mai jos). A fost de nenumărate ori comandat şi, iată, câteva reacţii şi comentarii ale unor oaspeţii. O tânăra care vine cu părinţii şi ia masa la noi l-a comandat de mai multe ori. La prima in-

cercare a savurat tot ce era pe farfurie. La următoarele vizite, şi-a dorit în loc de doi biscuiţi de polenta, patru. Un tânăr domn, deşi în meniu scrie clar că este vorba de biscuiţi de polentă, a mâncat, pur şi simplu cei 8 creveţi, iar biscuiţii au ramas neatinşi. Aş fi dorit să ştiu de ce a procedat aşa, dar nu am îndrăznit să-l întreb, pentru că întrebarea noastră putea să deranjeze. Încă o varianta a felului în care acest fel de mâncare a fost apreciat este aceea făcută de o tânără dintr-un grup care a luat masa la restaurantul nostru. Aceasta a lasat pe farfurie vreo 2 creveţi şi o parte din biscuiţi. Şi, deoarece cunoşteam pe cineva din grup, am avut îndrăzneala să întreb cum au fost apreciaţi creveţii. Răspunsul a fost surprinzător: eu am mâncat la restaurantul X, altfel preparaţi. Deci nu a fost mai bine sau mai rău, ci pur şi simplu altfel. De fiecare dată când constat că un fel de mâncare nu a fost pozitiv apreciat, ceva care de mai multe ori a fost consumat sau chiar savurat, mă duc la bucătărie şi discut cu bucătarii. Primele cuvinte sunt: Ce aţi făcut ? Aţi respectat exact reţeta? De multe ori, pentru a mă convinge că nu s-a uitat ceva, îi rog să prepare pe loc acelaşi fel de mâncare pentru a verifica că, într-adevăr, toate componentele lui sunt corespunzatoare. Câteodată a fost vorba, poate, numai de puţină sare, la care bucătarii îmi spun: de asta sunt olivierele pe masă şi că orice vom face nu putem mulţumi pe toată lumea. Eu le spun, de fiecare dată, că totuşi merită încercat dacă vrei să faci gastronomie adevărată. Deci şi mâncărurile, ca şi vinurile, sunt apreciate de un juriu în mod diferit, după zicala gusturile nu se discută.

Un restaurant de bun simţ Este o mare o artă cum se serveşte la masa într-un res-

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 71

Chiar dacă specialiştii nu recomandă încălzirea coniacului, am găsit chiar o soluţie de compromis pentru a nu elimina total spectacolul cu sfeşnicul şi lumânarea, încălzind foarte puţin paharul, după care îl punem pe masă taurant, de la o cârciumă unde îţi aruncă pe masă mâncarea şi îţi pune în faţă o sticlă, şi dacă ai noroc, şi un pahar, până la restaurante de lux, şi mă refer la cele de lux adevărat, unde există personal şcolit, cu multă experinţă, lucru rarisim în România. Ginger nu este nici cârciumă, nici restaurant de lux. Acum, aproape la şase luni de la deschidere, dacă cineva, care nu ştie nimic despre el, mă întreabă ceva în acest sens, îi răspund, foarte sigur pe mine, că este un restaurant de bun simţ. Noi, românii suntem nişte oaspeţi destul de diﬁcili, eu, însumi ﬁind unul dintre aceştia. În străinătate, personalul de servire respectă nişte reguli, iar tu, ca oaspete, te supui pur şi simplu acestora.

www.artevino.ro

Servitul unui coniac pare să fie ceva simplu, iar dacă acesta este de calitate plăcerea savurării lui poate fi deosebită. Noi ne-am şcolit personalul să-l serveasca cât mai simplu. Da, spun bine, ne-am şcolit, pentru că atunci când am angajat personal, primul criteriu a fost gradul de amabilitate şi flexibilitate a persoanelor selecţionate, adică mai mult trăsături de caracter decât însuşiri profesionale. De aceea coniacul se serveşte, la noi, clasic: paharul pe masa şi direct din sticlă, eventual aceasta prevăzută cu un dozator pentru a nu se face o greşeală în aprecierea cantităţii. Pot arăta asta scris negru pe alb ca părere a mai multor specialişti în ceea ce priveşte coniacul, care spun că încălzirea lui la o flacără mică îl omoară pur şi simplu, pentru că atunci

când ajunge în mâinile oaspetelui şi acesta îl testează olfactiv, aromele cele mai ﬁne, care sunt şi cele mai volatile, au dispărut demult. Ni s-a cerut să servim astfel coniacul şi ne-am supus dorinţei oaspetelui. Am găsit chiar o soluţie de compromis pentru a nu elimina total spectacolul cu sfeşnicul şi lumânarea, încălzind foarte puţin paharul, după care îl punem pe masă, dând posibilitatea coniacului să-şi dezvolte aromele mai rapid şi poate să satisfacă astfel nerăbdarea oaspetelui.

Cum se „înnobilează“ coniacul Cea mai inedită formă sub care am servit însă coniacul, şi nu unul oarecare, ci un Delamain XO, a fost unui personaj foarte hotărât, care a spus os-

pătăriţei, când aceasta a întins mâna după „balon“, să ia un pahar drept. Aceasta s-a supus şi a turnat cei 50 de ml în paharul dorit. A primit un ordin scurt să mai toarne încă 50 de ml şi apoi încă unul, şi mai scurt, să toarne peste el o sticla de cola. Coniacul, astfel „înnobilat“, a fost „executat“ pe loc şi această modalitate de servire a intrat în istoria restaurantului. Gusturile nu se discută.

A broad description of a restaurant owner, of the Romanian customers, who though not having a culinary or winemaking culture, claim what is not properly and do not accept advices or guidance.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 71

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 72

tehnologie

Mai apar noutăţi şi în lumea vinului Cu toate calităţile splendidelor pahare Riedl, cu toate creaţiile celor de la Bormioli sau de la alţi producători din lume, care se ocupă cu accesoriile pentru servit vinul, iată că este posibil ca să mai apară şi noutăţi. Noutăţi care credem noi, cei de la Romanian WINE Art, că vin în sprijinul degustătorilor, al somelierilor sau al amatorilor de vin. Un producător italian de pahare, probabil plictisit de oxigenat vinul prin acea mişcare de rotaţie făcut din poanier, sau poate dornic să simtă din plin aromele pentru care a desfăcut o anumită sticlă, a inventat un pahar care ajută la această oxigenare realizând-o de 2-3 ori mai repede decât în mod normal. În interiorul paharului, a creat nervuri elicoidale,de jos în sus, în sensul invers de rotire al paharului ;dacă rotirea, de obicei, se efectuează în sensul opus acelor de ceasornic, nervurile urcă de jos în sus, în sensul acelor de ceasornic. Deci contrar mişcării de rotaţie efectuată de noi. Vă veţi întreba: Şi care-i avantajul ? Avantajul constă în crearea unei mici „furtuni“, cu valuri mici, care duc la o oxigenare mai rapidă şi la o eliberare mai spontană a parfumurilor din vin. La deschiderea mai eﬁcientă a „buchetului“, pe care cu atâta trudă încercăm noi să-l identiﬁcăm la o degustare sau chiar la o cină la care servim un vin mai deosebit. Apropo de oxigenare, am citit de multe ori cuvântul „aerisire“, care în somelărie nu este folosit,

72 | romanian WINE art | octombrie 2009

deoarece doar ceva care este îmbâcsit, stricat, alterat, se aeriseşte; un aşternut folosit, o pătură scoasă din cufăr (cine mai are cufăr, căci pături poate mai are careva) dar vinul se oxigenează. Adică îi oferim acea „gură“ de oxigen, de care oricine are nevoie după ce a stat închis într-o încăpere ermetică, sau o perioadă mai mare în apnee. Şi vinul are nevoie de acest oxigen, care-l ajută să-şi elibereze aromele şi parfumurile pe care le-a avut în grijă până a destupa noi sticla. Prin oxigenare, vinul se catifelează, devine mai plăcut, gustul etalează tot ceea ce are mai bun, mirosul este mai puternic ajutându-ne să descoperim calităţile adevărate ale acestei licori. Prezentarea acestor noi pahare la Verona m-a făcut curios, motiv pentru care am cumpărat câteva pentru a le proba şi nu mică mi-a fost mirarea să văd că mai şi funcţionează. Am făcut câteva probe, am acceptat adevărul prezentat, iar pentru cititorii noştri, am încercat cu mijloacele de care dispunem, să fotograﬁem această „furtună“ din pahar, pe care o prezentăm alăturat. Un somelier amator de vinuri. Bune. The author talks about the value of the new discoveries in glasses producers ﬁeld. The new models help the wine tasters to oxygen wine more quickly, which in turn show its qualities in a much shorter time.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 73

O întâlnire de neuitat Somelier Marian TIMOFTI Cred că doar aşa poate ﬁ denumită acea zi în care l-am cunoscut personal pe Roberto Cipresso. Un om care aparţine viitorului. Un oenolog despre care însuşi Robert Parker a avut numai cuvinte de laudă şi unul dintre puţinii oenologi în faţa căruia „şi-a scos pălăria“. Acesta este Roberto Cipresso, unul dintre cei mai importanţi oenologi din lume, autorul a multor vinuri pluri-premiate şi celebre. Cariera lui, începută în anul 1986 la Montalcino, l-a purtat într-un tur nesfârşit al globului pământesc. Succesul său la Montalcino cu câteva mari case

www.artevino.ro

producătoare de Brunello, dar şi în Statele Unite, l-a determinat să fondeze în 1999 o societate numită Winemaking, prin care a reuşi să-şi descătuşeze filozofiile sale despre facerea vinului, în modul său particular de a interpreta terroir-ul şi vinul. A fost invitat de curând la Livorno, pentru a prezenta la hotel Palazzo câteva din vinurile produse sub directa sa supraveghere, din toată Italia şi pentru a le vorbi somelierilor despre filozofia sa de Winemaker, o întâlnire stimulatoare pentru somelierii din această localitate, care s-au confruntat cu o personalitate adevărată a viticulturii internaţionale. Roberto Cipresso apără tipicitatea vinului numai dacă

are ca punct de referinţă şi de exprimare un anumit terroir, mai mult decât istoria şi tradiţiile locului. „Vinul, îmi spunea la Vinitaly, trebuie proiectat deja în vie, activitatea din beci trebuie redusă la maxim“. Experimentează, lucru foarte riscant de altfel, asamblări la cald între soiuri diferite înainte de fermentare. Şi îi reuşeşte de minune. Se face plăcut şi prin pasiunea lui pentru vin, o pasiune care pleacă din interior şi pe care o transmite celui care-l ascultă, pasiune destinată doar „vinurilor care au caracter, suﬂet, care redau expresia terenurilor unice şi care fac parte dintr-o natură pe care trebuie să o ascultăm cu toată atenţia“. Un om creativ la 360 de grade : muzician – îi place mult

acordeonul, scriitor – umblă prin toată lumea şi îşi prezintă cea de-a doua carte, intitulată Vinosoﬁa (şi prima, şi a doua le am cu autograf de la el personal), carte în care povesteşte despre 38 de vinuri de neuitat, cu istoria lor, cu senzaţiile pe care le oferă atunci când le bei, carte dedicată celor care au înţeles că : „nu trebuie să bem pentru a uita, ci ca să ne aducem aminte“. Acesta este Roberto Cipresso. Un om, între vii. Un om între oameni. The article author is meeting one of the largest winemaker in the world, presenting his view about wine, wine production and the connection between soil and vines, which is the most important thing for achievement of oenological masterpieces.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 73

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 74

Alienii la şcoala de Champagne Se spune că, figura alienilor a fost descoperită ... într-un pahar de şampanie şi că doar aici îi putem vedea adevărata ...faţă. Champagne, una dintre băuturile cele mai extraordinare, sinonimul de sărbătoare, de eleganţă, al luxului, şi de ce nu al seducţiei, este şi una dintre băuturile care ne-a dezvăluit această miraculoasă viziune a celor care trăiesc „alături“ de noi în univers. Când am auzit, am crezut doar o parte din poveste. Încercarea de a prezenta în Salonul de vinuri ARTE & VINO, un nou tip de pahar (fotografia din stânga), dedicat acestei miraculoase băuturi care este şampania, acestui „vin“ plin de „bollicine“, pahar caruia prin prelucrare cu un laser, i sa adîncit în interior (în piciorul paharului) cavitatea , dând posibilitatea unui „perlaj“ mult mai prelungit al băuturii. Am turnat spumantul nostru românesc (nu-l putem denumi „champagne“ dar e foarte bun de altfel) în acest pahar şi am început să-l fotografiez, ca un amator, din diferite poziţii. Perlajul, datorită paharului din imagine, (fotografia de jos) a fost prelungit cu circa 15 de minute faţă de paharul normal

ceea ce mi-a confirmat utilitatea acestui nou model. Încercând să văd mai de aproape „perlajul“, iată ce am descoperit (fotografia de sus). O „frumuşică“ figură...cunoscută doar în filmele s.f. Am redat această imagine cititorilor pentru a trage singuri concluziile. Oare cum arată această figură când turnăm în pahar o şampanie adevărată de la Pol Roger , Krug, Roederer, Bolliger sau altele ? Cu prima ocazie am să probez şi o voi publica. Promit. (Un somelier) An image description that appears only within champagne glasses, being said the SF film producers inspired themselves from it.

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 75

Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V

Soi: Merlot, Cabernet sauvignon Producător: Franţa Importator: Cramele Halewood Preţ: 59 RON

Soi: Carmenere Producător: Chile Importator: Cramele Halewood Preţ: 43 RON

Soi: Tempranillo Producător: Chile Importator: Cramele Halewood Preţ: 598 RON

www.artevino.ro

Soi: Merlot, Cabernet Sauvignon Producător: Spania Importator: Cramele Halewood Preţ: 312 RON

Producător: Oenottera Preţ: 37 RON

Soi: Sangiovese 100% Producător: Italia Importator: Arte&Vino Preţ: 351 RON

Soi: Cabernet, Merlot Producător: Franţa Importator: Cramele Halewood Preţ: 53 RON

Soi: Sangiovese 100% Producător: Italia Importator: Arte&Vino Preţ: 335 RON

Soi: Trebiano toscano, chardonnay Producător: Italia Importator: Arte&Vino Preţ: 30 RON

octombrie 2009 | romanian WINE art | 75

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 76

sare şi piper De toate pentru toti ai nostri (7)

La un pahar de vorbă...

Dan MIHĂESCU (aspirant la Ordinul de „Cavaler al Vinului“) De când n-am mai stat la o băută, s-a încălzit vinul în pahare. Eu, măcar, am făcut nişte drumuri prin oraş, cu folos, acasă la Firică, un prieten care a reuşit să prindă în bucheţelul vieţii 94 de trandafiraşi. În tinereţe a fost agent de poliţie la Prefectura din Bucureşti, cunoaşte oraşul ca pe o iubită veche, ştie oameni interesanţi, ştie foste cârciumi renumite, este cunoscător de vinuri bune, din care mai gustă şi acum dintr-un pahar cu fundul gros. Eu de la el ştiu şi el ştie de la Papa Ioan al XXIII-lea că oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, devin fie din ce în ce mai bune, fie se transformă în oţet. Moş Firică nu s-a acrit.

Din tinereţile lui Moş Firică Mi-a istorisit pentru o carte a mea, tipărită în 1992, despre „Casa Capşa“ de pe vremea când prin saloanele ei au zăbovit Caruso, Josef Schmidt, Harry Baur, Josephine Baker, Louis Barthou, Robert de Flers, generalul Gamelin, Pietro Mascagni, Take Ionescu, Dinu Brătianu, I.G. Duca, Gheorghe Tătărăscu, Armand Călinescu, Nottara, George Enescu, Tonitza, Rebreanu, Topârceanu, Arghezi, Victor Eftimiu, Puiu Iancovescu, Iancu Brezeanu, Ionel şi Păstorel Teodoreanu şi câţi alţi oameni importanţi. Care beau vin! Cofetarul „Casei Capşa“ a lansat celebrele „Joffre“, în cinstea mareşalului francez cu

acest nume, venit în vizită la Bucureşti în 1920. După primul război mondial, într-un salon de la „Capşa“ i sa servit ambasadorului german, pe o tavă uriaşă, o balerină de numai 16 ani de la „Cărăbuş“, virgină. În jurul ei, pe tavă, multe trufe, făcute de cofetar din cea mai fină ciocolată. Aproape de „Capşa“, la „Continental“ au cântat mari instrumentişti ca: Grigoraş Dinicu, Cristache Ciolac, Ionescu Găină, Jean Marcu. Ţambalagiul Petrache, cel care-i zicea la ureche marei Sarah Bernard, acoperea ţambalul cu un şervet pentru surdină. Pe aceşti virtuozi veneau să-i asculte, la un pahar de vin românesc, la concurenţă doar cu cel franţuzesc, Titulescu, Madgearu, Dr. Lupu, Argetoianu, Ionel Perlea, George Georgescu, Sadoveanu, Octavian Goga, Victor Ion Popa, Cincinat Pavelescu, Constantin Tănase… Ieşeai de la „Continental“ şi ajungeai mintenaş la „Athenee Palace“, cum au ajuns cândva, Zogu, regele Albaniei, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, David Oistrach, Tito, Shirley Temple, baroana Edith von Köhler, verişoara lui Himmler, spioană ca şi Tester, alt mare spion, Dacă ajungeai pe Covaci, la „Iordache“, te puteai întâlni cu nenea Iancu Caragiale, Ranetti şi, mai târziu, cu George Enescu. Moş Firică ştia lucruri neştiute, despre cârciuma „La Iancu din Blănari“. Iancu Labă! Chiar peste drum de „Hanul cu Tei“. Au scris despre cârciuma aceasta şi doi veterani din branşă, Ion Paraschiv şi Trandafir Iliescu, dar fără să cunoască toate cele aflate, de fostul poliţist.

Carol al II-lea voia murături de la Iancu Labă Iancu a ţinut deschisă cârciuma din Blănari, până prin 1948, la naţionalizare. Dacă vă spun ce se frigea zilnic, pe gră-

76 | romanian WINE art | octombrie 2009

tar, salivaţi. Antricoate de vacă în ﬂoare, pudrate cu cimbru, patricieni în mustul lor, toate organele de viţel, porc, vacă, miel. Parfumate, exact cât trebuie, cu mujdei de usturoi, sau în anturaj de murături felurite. Despre murăturile lui Iancu, se ştia în vremea aceea, că sunt fără rival (atenţie!) în Europa. Aﬂat în vizită la Londra, Regele Carol al II-lea, a poftit la murături şi i s-au adus special, din ţară, de la Iancu Labă.

Loteria dintre sâni Pentru alegerea vinului, exista aici un fel de loterie, de care n-am mai auzit la nici un alt restaurant. Iancu nu aducea decât vinuri din Vrancea, 20 de sortimente. 10 albe, 10 roşii. Numele lor era imprimat pe nişte fise de sidef, aflate în două punguliţe de la gâtul a două tinere şi frumoase picoliţe. Una cu şorţ roşu, cealaltă cu şorţ alb. O chemai la masă, pe cea purtând culoarea vinului tău preferat, scotoceai în punguliţa legată între sâni, scoteai o fisă şi era servit cu vinul scris pe fisa aceea. (Mai ieri, navigând pe Internet, am aflat că podgoriile din Vrancea şi-au pierdut vigoarea şi productivitatea. Tot mai mulţi producători sunt tentaţi să renunţe la exploataţii, din cauza costurilor ridicate de întreţinere. După aprecierile unui corespondent al Realităţii TV, peste 30% din suprafeţele cu viţă de vie au fost abandonate. Cred însă că prietenul Victor Surdu, ales deputat, în zonă, prin vot uninominal, va ajuta din toate puterile lui ca prin locurile unde a dat de băut Ancuţa, la Hanul ei vestit, să-l mai putem aminti pe Istrate Dabija Voievod, care rostea, prin gura lui Eminescu: „Că ce sunt recile madamuri, Ce aur, pietre şi sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lângă-un haz, pe lângă-un chef?“

Aşa cum îl cunosc eu pe Victor, la degustare, pot avea locul lor şi niscai „madamuri“. Obligatoriu!) Dar să ne întoarcem la cârciuma lui Iancu din Blănari. Contemporanii lui Gavrilă Marinescu, fostul Prefect al Poliţiei Capitalei, spuneau că dacă nu era la Prefectură, îl găseai aici. Ştia asta şi şeful lui cel mare, regele Carol al II-lea. Exemplul prefectului era urmat de mulţi alţi poliţişti, printre care şi Firică, omul meu. De aici, el l-a arestat odată pe faimosul Lică Cercel, escroc de talie internaţională, care a inventat „Sistemul Grand“, rămas în istoria poliţiei noastre judiciare. O escrocherie care se desfăşura ca o piesă de teatru, ﬁecare participant având un rol precis şi obligaţia să-l joace cât mai credibil. Lucrurile se petreceau cam aşa:

„Sistemul Grand“, pas cu pas Odată cu înserarea apărea pe o stradă locuită de oameni ceva mai înstăriţi un „ţăran“, cu înfăţişare modestă. Pândind până ce îl ajungea din urmă vreun trecător bine îmbrăcat, arunca pe jos, pe neobservate, un inel cu o piatră sclipitoare. Când trecătorul era lângă el, ridica inelul cu o uimire zgomotoasă: - Io-te, mă, io-te ce giuvaiere creşte pe strada asta… „Fazanul“ se uita la inel, murind de ciudă că nu l-a găsit el. „Ţăranul“ îşi începea recitalul: - Aolică, vărule, să vezi ce cocoş o s-arăt cu coasa în mână şi ghiulul aista-n deşt. Sau, mai bine, i-l dau lu’ Safta mea, să şi-l puie când mulge vaca… - Nu-i mai bine să-l vinzi, bade, se interesa viclean trecătorul. - Apăi, să-mi vânz norocu’, domnu’ dragă? - La ce-ţi trebuie? - Păi, nu-i de trebuinţă, da’ dacă-i de aur adevărat, cine ştie cât coastă?... - Ne înţelegem noi… - Numa’ dacă merem la o prăvălie de aur, să ne spuie aurarul. - Ce să mai mergem? - Ba, zău!...Altminteri îl duc popii de la noi din sat, să-l pre-

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 77

sare şi piper ţăluiască el, că ştie să dreagă şi ceasornice… Amatorul de chilipiruri navea încotro şi îl însoţea pe „norocos“ până la primul giuvaergiu. Era în apropiere. Nimereau tocmai când proprietarul veriﬁca dacă a închis bine grilajul prăvăliei. Acum intra în scenă Lică Cercel, cu perucă, mustaţă falsă, sprâncene tot aşa, ochelari cu sticle groase. El juca rolul giuvaergiului, care tocmai îşi închidea prăvălia. - Sara bună, începea „ţăranul“ ţinând căciula-n mână. - Am închis…Veniţi mâine, dacă aveţi ceva cu mine, îl repezea Lică. - O întrebare, numai, se amesteca în vorbă şi victima… Doar o mică evaluare, dacă sunteţi bun. Omul ăsta a găsit pe stradă un inel şi vreau să-l cumpăr. Cât poate să coste, aşa, cu aproximaţie? Lică Cercel, sucea inelul pe toate părţile şi aprecia competent: -E un inel din aur marcat. 24 de carate. Piatra pare veritabilă, un rubin. Să tot aibă, ca greutate, vreo 15-20 de grame… - Cât poate să coste aşa ceva, întreba iar naivul, cu respiraţia tăiată. - Veniţi mâine, îl cântărim, îl vedem cu lupa, plătiţi o taxă şi vă spun… - Nu-l iei tălică, boierule?...îl întreba „ţăranul“ pe bijutier, cu o căutătură şireată. - N-am eu, mă, nea Gheorghe, sau cum ţi-o zice, bani pentru o bijuterie aşa de scumpă. Nu vezi ce dugheană am? Cât o nucă! - Domnu’ maistru, sărea întărâtat trecătorul, uite, ţine un sutar, taxă de evaluare şi zi-mi aşa, cu aproximaţie, cât de cât, cam la ce sumă se ridică? - Ce-i aia „cu aproximaţie“?...Ce, vindem obleţi? Mai lua Lică, o dată, inelul din palma ţăranului îl mai învârtea, îl punea în lumină, îl strângea în dinţi şi-l dădea înapoi. - Nu ştiu ce să zic…Veniţi mâine şi vă spun, tandi pe mandi. Salut!... Apoi bolborosea, ca pentru sine, dar cu grija să ﬁe auzit: - Dacă zic 25 de miare, zic jumate din cât merită…

www.artevino.ro

Josephine Baker, pe vremea când putea ﬁ întâlnită la Casa Capşa Pleca „preţuitorul“ şi începea între cei doi, o tocmeală pe viaţă şi pe moarte. Până la urmă, trecătorul îl lua pe „ţăran“ la el acasă, îi număra în palmă, treizeci de miare, toate economiile lui, pentru un inel care valora cincizeci şi care a doua zi…se înegrea pe deget. Dădea o fugă la bijutier. Acolo găsea un bătrân pe nume Weiss sau Schwartz, care habar navea cine se prefăcuse că închide grilajul prăvăliei, cu o seară înainte. Nu cunoştea pe

nimeni cu înfăţişarea lui Lică Cercel. Jupânul privea milos inelul muşteriului şi îl lămurea că era făcut din „aur de trâmbiţă“ şi „rubinul“ era şlefuit dintr-o sticlă de sifon. Povestindu-vă toate acestea, mă gândeam ce frumos a progresat ţara noastră. Astăzi escrocii dau tunuri pe plaiul mioritic, care l-ar ﬁ făcut pe Al Capone să intre în şomaj şi să cânte duminica în corul bisericii.

Dar noi să ne vedem de-ale noastre şi să rostim, cu ochii la vinul rece din pahar, versurile poetului ieşean, Mihai Codreanu: „Vin vechi, vin generos, buchet de vise, Bătrân sfătos de înţelepciune plin, Rugină nobilă, Cotnar senin, Tu porţi blazon de Soare-n sticle-nchise; Salut, tovarăş şi prieten bun...“

octombrie 2009 | romanian WINE art | 77

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 78

viaţa spirituală

Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului Marcel FLORESCU Catedrala episcopală a îmbrăcat straie de săbătoare

Preafericitul Părinte Daniel a oﬁciat Sfânta Liturghie

Actele oﬁciale ale înălţării Episcopiei Romanului la rangul de Arhiepiscopie

Tomosul patriarhal a fost citit de către IPS Mitropolit Teofan 78 | romanian WINE art | octombrie 2009

La Catedrala episcopală din Roman a avut loc în ziua de 13 septembrie ridicarea la rangul de Arhiepiscopie a Episcopiei Romanului, care a primit titulatura oficială de „Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului“. De acum înainte, la slujbele religioase, cei doi ierarhi de la Roman vor fi pomeniţi şi cinstiţi astfel: Înalt Preasfinţitul Părinte Eftimie, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, respectiv Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul, EpiscopVicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Catedrala episcopală din Roman a îmbrăcat ieri straie de săbătoare când a avut loc festivitatea de proclamare şi ridicare a Episcopiei Romanului la rang de Arhiepiscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită pe un podium special amenajat lângă vechea biserică voievodală închinată Sf. Cuv. Parascheva, începând cu ora 9:00, de Preafericitul Părinte Daniel, alături de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Pe tru, Mitropolitul Basarabiei, IPS Mitropolit Nifon al Arhi episcopiei Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, IPS Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, PS Epifanie, Episcopul Buzăului şi Vrancei, PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei

Din motive de sănătate, Înalt Preasfinţitul Părinte Eftimie n-a putut fi prezent Iaşilor, PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-Vicar al Episcopiei Sibiului, PS Gurie Gorjeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, şi de PS Ioachim Băcăuanul, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. La slujba Sfintei Liturghii au mai participat peste 300 de preoţi purtând epitrahile din cele cinci protopopiate ale Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Ierotheos“ al preoţilor Protopopiatului Oneşti.

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 79

viaţa spirituală De ce a avut loc ridicarea la rangul de Arhiepiscopie? La ﬁnalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel a explicat faptul că ceremonia de ridicare în rang de Arhiepiscopie a Episcopiei Romanului presupune ridicarea în rangul de Arhiepiscop a PS Episcop Eftimie şi cea de Episcop-Vicar a PS Ioachim Băcăuanul. „Acest moment solemn este rezultatul hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care la propunerea noastră, în consultare cu Sinodul Permanent, a aprobat ca venerabila şi vrednica Episcopie a Romanului să devină Arhiepiscopie, cu titulatura Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului“, a spus PF Daniel. A urmat citirea Tomosului patriarhal de către IPS Mitropolit Teofan, prin care au fost amintite motivele care au stat la baza deciziei ca Episcopia Romanului să devină Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului.

„Cele două ţinuturi şi-au conjugat destinele şi aspiraţiile“ Apoi, Patriarhul României a înmânat însemnele de episcopvicar Preasﬁnţitului Ioachim Băcăuanul: mantia de arhiereu, crucea pectorală, engolpionul şi cârja arhierească. PS Ioachim Băcăuanul, de acum Episcop-Vicar al Arhie-

piscopiei Romanului şi Bacăului, a adresat un cuvânt în care a mulţumit pentru prezenţa la acest eveniment solemn Patriarhului României, celorlalţi arhierei prezenţi, domnului Traian Băsescu, preşedintele României, preoţilor şi credincioşilor, făcând în acelaşi timp o cronologie a evenimentelor istorice care au marcat Episcopia Romanului până în prezent. „De acum putem să spunem că Romanul este istoria şi tradiţia acestei eparhii, iar Bacăul împlinirea şi prelungirea ei. Ţara de Jos de altădată, cu Bacăul, centru social-politic, şi Romanul, centru spiritual şi cultural al străvechiului teritoriu românesc, se reactivează şi se regăsesc împreună în lucrarea lor de peste veacuri. Cele două ţinuturi care şi-au conjugat destinele şi aspiraţiile o vor face pe deplin şi de acum înainte“, a spus Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Întâistătătorul Bisericii noastre le-a urat Înalt Preasﬁnţitului Eftimie, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, şi PS Ioachim Băcăuanul „ani mulţi cu sănătate, fericire, ajutor de la Dumnezeu în lucrarea sfântă, pastorală a acestei Arhiepiscopii“. PS Ioachim Băcăuanul a oferit Părintelui Patriarh din partea Centrului Eparhial o reproducere murală a icoanei Sf. Cuv. Parascheva, pictată în Catedrala episcopală din Roman.

Patriarhul României a înmânat însemnele de episcop-vicar Preasﬁnţitului Ioachim Băcăuanul

PS Ioachim Băcăuanul a adresat un cuvânt de mulţumire celor prezenţi

Preasfinţitul Eftimie n-a putut fi de faţă Soborul de ierarhi s-a îndreptat apoi spre Reşedinţa episcopală unde PF Părinte Daniel i-a înmânat Preasfinţitului Eftimie care, din motive de sănătate nu a putut participa la ceremonie, însemnele episcopale: mantia de arhiereu, crucea pectorală, engolpionul şi cârja arhierească.

Credincioşii s-au închinat la racla cu moaştele Sfântului Teodosie de la Brazi

Credincioşii s-au închinat la moaştele Sfântului Teodosie de la Brazi Credincioşii din Roman, dar şi din alte zone ale ţării, care au participat la festivitatea de proclamare şi ridicare a Episcopiei Romanului la rang de Arhiepiscopie, s-au rugat în timpul Sﬁntei Liturghii şi s-au închinat la moaştele Sf. Ierarh Teodosie de la Brazi.

www.artevino.ro

La eveniment au fost de faţă peste 6.000 de credincioşi octombrie 2009 | romanian WINE art | 79

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 80

biblioteca

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! Aprecieri asupra cărţii intitulate: Tratat de ştiinţă şi inginerie oenologică – Produse de elaborare şi maturare a vinurilor, autor dr. Constantin Croitoru De la vechile baricuri la instant-uri

Prof. univ. dr. Viorel STOIAN, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ Cartea doctorului Constantin Croitoru invită la o analiză mult mai profundă, mai ales în privinţa opticii noastre despre ceea ce ar trebui să însemne „tehnologia de elaborare, maturare şi condiţionare a vinurilor“. Când la tinereţe am intrat în lumea miriﬁcă a oenologiei, am fost învăţat că însuşirile vinului sunt legate indisolubil de calitatea strugurilor materie-primă şi că datoria omului, a tehnologului, este aceea de a nu afecta cumva calitatea materiei prime. Aşa stând lucrurile, tratatele de œnologie au analizat procesele care au loc în viţa de vie şi în strugure, în must în faza prefermentativă, fenomenele care se petrec în vin în cursul fermentaţiei alcoolice şi a fermentaţiei malolactice, procesele din cursul maturării şi învechirii vinului, modalităţile de asigurare a stabilităţii biologice şi ﬁzico-chimice a vinului. Am fost cu toţii foarte fericiţi atunci când s-a obţinut câte un vin care a reuşit să pună pe deplin în evidenţă calitatea materiei prime – strugurii. În ultimele decenii însă, au apărut o serie de vinuri care au dezvăluit însuşiri senzoriale cu totul remarcabile venite de undeva din afara materiei prime – stugurii. A apărut, de exemplu, moda baricurilor.

Bătrânele baricuri franţuzeşti şi-au reafirmat virtuţile, iar aceste virtuţi au fost, culmea, remarcate de către australieni. Astăzi, după moda relansată de australieni, toată lumea vrea vinuri roşii formate la baric. Francezii înşişi au găsit o expresie mai convenientă „aromatisation en barrique“. Astăzi, consumatorii din toată lumea preferă vinurile roşii cu influenţă de baric în dauna vinurilor roşii clasice, la care caracterul de soi iese în evidenţă. Cum „élevage en barriques“ (maturarea la baricuri) pentru întreaga recoltă este foarte costisitoare, majoritatea producătorilor au trecut la soluţii alternative, adică la folosirea de fragmente de stejar (mai mari sau mai mici, mai „rumenite“ sau mai „crude“…), imersate în vin: scândurele, şipci, aşchii, abricht, talaş, rumeguş, „chipsuri“ sau „copeaux“, granulate, toate în diferite stadii de prăjire. Vinul extrage taninurile elagice din lemnul de stejar, pleacă cu ele în evoluţie, ajungânduse la componente olfactive ce sugerează scorţişoara, cafeaua sau cuişoarele, oricum produse exotice de băcănie. S-a ajuns până acolo încât să se ofere oenologului un liofilizat de stejar, produs „instant“, soluţie foarte uşor de folosit şi cu efect imediat. În prezent este destul de greu de depistat prin degustare şi chiar analitic dacă acel caracter gusto-olfactiv de baric este rezultatul influenţei baricului, al macerării împreună cu „chipsurile“ sau al adaosului de produs instant. Un alt exemplu edificator! Tot la tinereţe am învaţat de la profesori sau din tratate că între multiplele avantaje ale levurilor selecţionate este şi acela al unui randament supe-

80 | romanian WINE art | octombrie 2009

rior în alcool. Marele câştig nu era numaidecât faptul că vinul rezulta cu 0,1 – 0,2 % vol. mai alcoolic, ci că, în compensaţie, rezultau mai puţini compuşi secundari nedoriţi (acid piruvic, acid -cetoglutaric, acetaldehidă, acid acetic). Nu plus de alcool era cel care ne bucura, ci acurateţea superioară a vinului.

Levuri care aduc arome neaşteptate şi foarte plăcute În ultimi ani au apărut o serie de vinuri cu arome secundare de fermentaţie absolut remarcabile, altele decât cele a soiului. Colegii de la Recaş au obţinut câţiva ani la rând o Fetească regală cu o aromă de excepţie. Este adevărat că Feteasca regală are ea însăşi o aromă, un caşeu propriu, dar ceea ce s-a obţinut la Recaş depăşeşte cu mult resursele Feteştei regale şi acest „nas“ nu poate veni decât de la levuri. Talentatul oenolog Bala Geza de la Baraţca obţine de câţiva ani un Riesling italian cu o aromă care o concurează pe cea a Sauvignonului şi o Mustoasă de Măderat pe care nu am descoperit-o niciodată până acum. De unde ? Că doar pe aceste două soiuri nu le „copleşeşte“ aroma ? La Niculiţel şi chiar în Dealul Mare la Cramele Halewood apar unele vinuri cu un caşeu excepţional provenite din soiul Aligoté la care, afară de gustul „pământos“, nu le-a dat niciodată afară din casă vreo aromă anume. La „Clubul Podgorenilor“ din Odobeşti apare o Fetească albă cu o bogăţie de aromă care te duce cu gândul la Sauvignon. Este adevărat că Feteasca albă străluceşte prin ﬁneţe, prin delicateţe, dar în nici un caz prin aromă. Şi exemplele pot continua. De unde altundeva

aceste arome care nu aparţin soiului decât de la levuri ? De câteva decenii, enzimele hidrolizante au ajuns să se utilizeze în mod frecvent, atât la elaborarea vinurilor roşii, cât şi a celor albe: enzime pectolitice, enzime proteolitice, glucanaze. Ele favorizează extracţia de culoare, de arome, facilitează limpezirea prefermentativă sau postfermentativă. Se face tot mai simţită în ultimii ani ofensiva derivatelor de levuri: drojdia inactivată, autolizatul de drojdii, extractul de levuri, scoarţele (pereţii celulari) de levuri. Aportul acestora la buna desfăşurarea a fermentaţiei alcoolice este dovedit.

Italienii ne arată că se poate Este absolut remarcabilă performanţa italienilor care, dintr-un soi de mâna a treia (Sangiovese) izbutesc să scoată un vin de certă reputaţie intrenaţională, Brunello din Montalcino. Evident, în acest caz mai importantă decât calitatea strugurelui – materie primă este intervenţia tehnologică care se practică. Toate aceste elemente de noutate nu se găsesc însă în nici un tratat de œnologie, nici măcar în tratatul „uriaşilor“ Jean Ribereau-Gayon şi Emil Peynaud, cu siguranţă cel mai elevat şi complet tratat de œnologie scris vreodată, indiferent dacă este vorba de prima, a II-a sau a III-a ediţie.

Ajungem iar la concluzia că meseria se fură? Aceste noutăţi sunt păstrate cu grijă de către producători, constituind un fel de „secret de fabricaţie“ aşa cum de exemplu sunt păstrate cu caracter secret reţetele de

www.artevino.ro

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 81

biblioteca „Coca“, de „Pepsi“, de „Bitter“ sau de diferite vermuturi. Iată deci că încetul cu încetul am ajuns din nou la zicala bătrânilor noştri: „Meseria nu se învaţă, meseria se fură“. Adică, românul îşi aducea copilul la oraş şi îl dădea pe mâna meşterului la croitorie, la rotărie, la cofetărie, la cizmărie. Meşterul nu îi explica nimic, fie că nu vroia, fie că avea altceva de făcut, fie că pur şi simplu nu se pricepea să explice. Ucenicul trăgea cu ochiul ce făcea meşterul şi într-un an, în 3 ani, în 5 ani ori în 10 ani afla meseria.

Soluţia? Cartea doctorului Croitoru Ar fi caraghios ca în anul 2009 să ajungem să furăm meseria ca pe vremuri. Ei bine, tocmai o astfel de carte ne oferă Dr. Constantin Croitoru: Un tratat al noutăţilor. Un mijloc „grupat“ de informare cu tot ce este de strictă actualitate în ştiinţa şi practica oenologică – deci exact ceea ce ne era necesar acum şi nu mai târziu. Evident, doctorul Constantin Croitoru este un favorizat al sorţii: l Dr. Croitoru este înzestrat cu o minte foarte ascuţită, foarte pătrunzătoare. l Dr. Croitoru este dotat cu o perseverenţă şi o putere de muncă ieşite din comun. l Dr. Croitoru a avut şansa, datorită societăţii la care lucrează, să aibă acces la informaţie şi să ştie să folosească această informaţie: să o stocheze, să o evalueze, să o clasifice şi să o redea apoi într-o formă extrem de accesibilă. l Dr. Croitoru a avut şansa să se „aerisească“, să iasă la simpozioane, la concursuri internaţionale, să contacteze, să vadă pe viu diverse personalităţi, să evalueze, să compare, să preţuiască la valoarea reală. Aşadar, s-a dus vremea lui „Ce-o vrea Dumnezeu !“. Azi, dacă vrem să „stăm în faţă“ în producerea de vinuri trebuie să fim în stare să stăpânim procesul. Cum ? Cu levuri selecţionate, cu enzime, cu derivate de levuri ca adjuvanţi ai fermentaţiei alcoolice,

www.artevino.ro

cu baricuri sau cu produse alternative. Pe toate acestea trebuie să ştim cum să le folosim. Or’, taina lor nu o desluşim în nici unul din tratatele clasice, nici măcar în celebru tratat al şcolii de la Bordeaux. O găsim în Tratatul Dr. Constantin Croitoru.

Păcat că am văzut cartea numai pe „pe bucăţi“. Abia aştept să o văd în întregimea ei şi trebuie să mărturisesc că aşteptările mele sunt uriaşe. Până atunci zic şi eu: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, laudă celui care te-a tipărit“.

Continuing the book of Mr. Constantin Croitoru, on products developing and maturation of wines and on wine training ﬁelds. A real textbook of oenological science and engineering.

octombrie 2009 | romanian WINE art | 81

RWA octombrie:Romanian Wine Art 11.02.2010 15:18 Page 82