editorial
Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL
Colegiul ştiinţific: Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu preşedinte Prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea Prof. univ. dr. Viorel Stoian Dr. Ing. Constantin Croitoru Prof. univ. dr. Gheorghe Glăman Prof. univ. dr. Dorin Popa Prof. univ. dr. Aurel Popa Lector univ. dr. Cătălin Galan Dr. ing. Mihai Macici Dr. ing. ec. Ion Puşcă Ing. Lucia Pârvu
Redactor şef: Marius Cristian Tel: 0724275577 mcristian@gmail.com
Layout: sc Interface srl
Redactori: Aurora Dobrin Laura Dediu Răzvan Cruceanu Cezar Filip
Colaboratori: Carmen Pascu Emilian Pascu
Foto: Mircea Vlad
Redactor de limbă engleză: Corina Mogoşan
Director executiv: Somelier Marian Timofti Tel: 0731 520 035 marian@artevino.ro
Publicitate: office@artevino.ro
Distribuţie: Hachette Inmedio, distribuţie proprie, abonamente
Adresa redacţiei: Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4, Bucureşti Tel: 021 231 52 63 www.artevino.ro ISSN: 2066-7930
Tiparul: Megapress
www.artevino.ro
Cum am ajuns de la Miguel Torres la Mustoasă şi Roşioară igur, Feteasca Neagră există în România şi nu-i pe cale de dispariţie, iar podgorenii din Cotnari au anunţat parcă anul trecut că vor trece la replantarea soiului în zonă (până nu beau nu cred!). Dar vorbim despre tradiţie, despre vinuri dispărute şi vedem că mai toate celelalte soiuri româneşti prefiloxerice, fie vorba între noi, nu prea se simt bine. Aşa că nici măcar nu putem şti de unde poate sări iepurele şi care dintre ele s-ar putea alătura reginei Fetească Neagră pe drumul cuceririi paharelor străine. Fiindcă, să fim serioşi, n-o să cadă nimeni pe spate (poate doar la propriu!) în lumea asta largă bând Riesling, Merlot, Cabernet ori Aligoté produs în România. Tot mai interesaţi vor fi de o Băbească, Mustoasă, Seină, Somoveancă, Roşioară şi aşa mai departe (şi ca să nu creadă cineva că am ceva cu Cotnariul: iată un excelent şi demn de urmat exemplu despre cum se poate face treabă cu doar trei soiuri, toate prefiloxerice!). Fiindcă, hai să fim serioşi, până nu s-au extaziat străinii gustându-ne Feteasca, noi nu eram chiar foarte convinşi că avem în curte o comoară. Aşa că de ce să nu-i încercăm (pe ei, dar am vrea şi noi, autohtonii, că nu suntem bolnavi!) cu Iordană, Corb, Creaţă, Cadarcă, Braghină sau Majarcă? Şi tot n-am terminat lista! puneţi că-s vinuri mici, unele chiar subţiri şi nu prea elegante? Da’ ce, Beaujolais-ul o fi vreun mare vin?
S
Marius CRISTIAN cum vreo 25 de ani am băut, pentru prima oară în viaţa mea (şi singura, până acum; sper că nu şi ultima!) Fetească Neagră de Cotnari (sau de Cârjoaia, cum îi spunea Păstorel). Nu ştiam, fireşte, mare lucru despre vin la vârsta aia, dar simplul fapt că experienţa mi-a rămas până azi întipărită adânc în minte demonstrează, cred, intensitatea şi bucuria descoperirii. Nu, fireşte că licoarea nu era îmbuteliată, sosise într-o damigeană şi provenea din ceea ce se chema „vinul pentru ei“, dar asta e o altă poveste, căreia poate îi va veni vreodată rândul. i-am adus aminte de vinul rămas doar în amintire (şi în cărţile lui Păstorel) citind zilele trecute un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian de către Miguel Torres, podgoreanul spaniol despre ale cărui vinuri puteţi citi chiar în acest număr (pp. 26-27). Trecem peste discuţiile despre încălzirea globală şi efectele sale asupra viticulturii, survolăm alternativele la produsele chimice şi aşa mai departe, pentru a ajunge la pasajul care mi-a declanşat amintirile: „Tradiţionalist,seluptă săreînvievechisoiuridestruguridinCatalonia,caresuntpe calededispariţie.Regiuneaa avutpevremuripeste100de varietăţideviţă,dardupăfiloxeradelamijloculsecoluluial XIX-leaausupravieţuitdoaro duzină.În ultimii 15 ani el a redescoperit 58 de soiuri,contactândfermieriişirugându-i să-lanunţecândgăsescuntip deviţăpecarenu-lrecunosc“.
A
M
S
P.S. Cine vrea să citească tot interviul cu Miguel Torres o poate face la adresa http://www.guardian.co.uk/business/2009/oct/29/spanish-winemaker-torres-environmentalchange. Ca să vă conving că merită, vă mai ofer încă un citat, referitor la sticla de Bordeaux din secolul al XIX-lea pe care a deschis-o cu prilejul celea de-a 50-a aniversări: „Închiziochiişiauzipăsărilecântând-afostimpresionant.“
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 3
din CuPriNs 8-9 - Dorin POPA Festivalul vinului în Transilvania, ediţia 2009 6-7- Bucuraţi-vă Maestrul Mircea Albulescu, la numai 75 de ani
11 - Viorel STOIAN Când anume dobândeşte vinul în evoluţia sa cele mai alese însuşiri?
10 - P.N.V.V.-ul îşi deschide 7 filiale în românia pentru a putea elabora noi strategii şi planuri de dezvoltare mai aproape de producători 12-13 - Cătălin GALAN Frâncuşa 2009 a aterizat la Cotnari 12-13 Probleme ale convergenţei reale în drumul spre euro 16-19 - În octombrie se numără târgurile 18-19 - Dan BOBOC, Lucia PÎRVU ADAr păşeşte spre Drumul Vinului
48-51 - Constantin CROITORU Mondial du Pinot Noir
22-25 - GoodWine: A căzut cortina peste o primă ediţie promiţătoare 26-27 - Vinurile Miguel Torres, de la origini până astăzi
76-77 - Dan MIHĂESCU Aceşti artişti minunaţi şi vorbele lor zburătoare
28-31 - Cătălin GALAN Corida spaniolă la Bucureşti 30-31 - Marian TIMOFTI, Masa, locul de întâlnire cel mai frecvent 34-41 - Constantin CROITORU Elaborarea şi
4 | romanian WINE art | noiembrie 2009
utilizarea unei fişe de monitorizare 44-45 - Violeta TEODORU Protecţia proprietăţii industriale în domeniul viticol 52-53 - Carmen PASCU Emilian PASCU Cheese 2009 54-57 - 125 de ani de tradiţie şi istorie la segarcea 60-65 - Domeniile Ostrov 66-67 - Otilia CHIRIŢĂ Cura de struguri, deliciul zilelor de toamnă (ii) 68-69 - Aurora DOBRIN Terapie naturistă miraculoasă cu seminţe de struguri 70-71 - Răzvan CRUCEANU uleiul de măsline aurul lichid al Mediteranei 72 - Marius CRISTIAN Degustare de excepţie la Good Point 78-79 Raul SOREANU, Marcel FLORESCU sf. Mare Mucenic Dumitru şi sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor www.artevino.ro
FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL S.A. Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare, sau să realizaţi proiecte finanţate prin FEADR sau FEP şi nu dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit?
Prietenul de care aveţi nevoie este
Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA pentru că: n funcţionează pe piaţa financiară de 15 ani; n facilitează accesul la credite al beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European pentru Pescuit, Fondului European de Garantare Agricolă; n oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit accesibilă beneficiarilor programelor europene, prin preluarea unei părţi din riscul de creditare asumat de băncile comerciale; n acordă garanţii în lei şi în valută; n nu pretinde din partea clientului alte garanţii materiale, în afara celor solicitate de bancă; n fermierii privaţi persoane fizice autorizate şi asociaţiile de fermieri nu plătesc comision de garantare, cu exceptia celor care beneficiază de finanţare nerambursabilă prin FEADR şi FEP; n oferă profesionalism şi operativitate în acordarea garanţiilor. Noutăţi în 2009: n Fondul garantează creditele pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv scrisorile de garanţie bancară sau alte instrumente de finanţare solicitate de beneficiarii programelor finanţate din prin PNDR şi POP; n Fondul acordă garanţii în cadrul plafonului de garantare alocat fiecărei instituţii de credit pentru creditele care asigură finanţare beneficiarilor schemelor de sprijin pe suprafaţă în calitatea acestora de persoane fizice sau juridice. Pot fi garantaţi: n Beneficiarii eligibili ai FEADR şi FEP cât şi alţi beneficiari din domeniul agricol şi de procesarea produselor agricole; n Primariile comunale pentru devoltarea infrastructurii; Garanţia FGCR – IFN SA poate reprezenta: n maxim 70% din valoarea creditelor de investiţii pe termen scurt, mediu si lung; n maxim 100% din valoarea creditelor pe termen scurt, mediu sau lung destinate exclusiv realizării obiectivelor de investiţii din cadrul FEADR şi FEP; n maxim 50% pentru creditele de producţie. În acest scop Fondul are încheiate Convenţii de lucru cu 20 de bănci comerciale. Valoarea maximă a creditelor care pot fi garantate de Fond pentru cofinanţarea beneficiarilor FEADR şi FEP acoperă cheltuielile eligibile şi neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrul fiecărei măsuri.Fondul acordă garanţii necondiţionate exprese şi irevocabile în schimbul plăţii de către finanţatori a unui comision de garantare. Pentru serviciile prestate, FGCR - IFN SA percepe în cazul agenţilor economici, inclusiv administraţia publică centrală şi locală un comision de garantare, care variaza intre 1% - 6,3% pe an, in functie de forma juridica a beneficiarului, de ratingul acestuia si tipul de credit. Comisioanele se calculează astfel: n la acordarea garantiei, ca procent din valoarea garanţiei corelat cu perioada de creditare ; n anual, la valoarea/soldul garanţiei, proporţional cu numărul de luni întregi de garantare din anul respectiv – pentru creditele de investiţii. Cum se poate accesa garanţia FGCR - IFN SA ? Contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea creditului necesar realizării afacerii dumneavoastră şi optaţi pentru garantarea lui de către FGCR - IFN SA: Banca Comercială Română SA, B.R.D. – Groupe Société Générale SA, Bancpost SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC Bank SA, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Românească SA, MKB Romexterra Bank SA, Romanian International Bank SA (RIB), EximBank SA, ATE Bank Romania SA, Alpha Bank Romania SA, Leumi Bank Romania SA, CR Firenze Romania SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Romania SA, INTESA Sanpaolo Bank Romania SA, Emporiki Bank Romania SA, Credit Europe Bank SA., Millennium Bank SA. FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la: Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA , Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti , Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05; 021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65, Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19, e-mail: fgcr@upcmail.ro; office@fgcr.ro , www fgcr.ro
www.artevino.ro
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 5
Conf. univ. dr. ing.
Victor SURDU
bucuraţi-vă!
deputat în Parlamentul României
Maestrul Mircea Albulescu, la numai 75 de ani Într-un interviu acordat recent unui cotidian naţional, întrebat fiind cum se simte la 75 de ani, maestrul a răspuns şăgalnic: „75 de ani? O, nuuuuuu. Fac 60 plus 15 sau de trei ori 25 de ani“
Maestrul, în viziunea lui Horaţiu Mălăele
N
u ştiu câtă lume are habar că maestrul este şi poet, şi prozator, şi nu aşa, în joacă, ci este chiar membru al Uniunii Scriitorilor. Că e profesor la UNATC ştiu probabil mai mulţi, dar poate că n-au aflat că printre studenţii săi s-au numărat Adrian Titieni, Irina Movilă, Florin Piersic jr., Manuela Hărăbor, Elvira Deatcu şi Dragoş Bucur (şi încă alţii, cărora le cer scuze că i-am uitat). Dar tot Actorul Mircea Albulescu ne vine în minte prima dată când ne gândim la el. Mai
ales cel din filme, începând din 1966, din filmul Dacii, regizat de Sergiu Nicolaescu, cu un rol care i-a pus în evidenţă personalitatea interpretativă complexă şi forţa dramatică. Calităţi pe care le-am reîntâlnit mai apoi în Canarul şi Viscolul, Mihai Viteazul şi Printre colinele verzi, impunându-se atenţiei iubitorilor de film mai ales prin portretul pregnant pe care îl creionează personajului Pavel Stoian din Puterea şi adevărul. Şi au mai fost (sper să nu uit nimic important!) Dincolo de nisipuri, Actorul şi
Maestrul a fost sărbătorit a 75 de ani, la Hotelul Marshal, Bucureşti, înconjurat de mai mulţi prieteni: Gheorge Dinică, Dorel Vişan, Dina Cocea, Radu Beligan, Marin Moraru. Am avut şi eu onoarea să mă număr printre cei invitaţi, un om de la ţară, Victor Surdu 6 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
sălbaticii (excelent personajul Ionel, textierul şi amicul lui Costică Caratase), Cursa şi Înghiţitorul de săbii. Să nu uitămînsă comediile, fie şi numai Nea Mărin miliardar şi Artista, dolarii şi ardelenii. Iar după ‘90 au venit alte roluri memorabile precum Cel mai iubit dintre pământeni, Craii de Curtea Veche şi mai recentul Ticăloşii. În total, în toată cariera, peste 70 de filme. Şi încă n-am vorbit nimic despre teatru. Câte roluri? Poate doar maestrul să le mai ştie numărul, deşi în ultima vreme a precizat doar că a jucat în peste 300 de piese de teatru radiofonic. În rest, pe scenă, la Nottara, Bulandra sau Na ţional a fost Danton, Şerban Sineşti din Jocul ielelor (ambele piese ale lui Camil Petrescu), Grigore Bucşan din Ultima oră de Mihail Sebastian, Prinţul Abrezcov din Cadavrul viu de Tolstoi, Satin (Azilul de noapte de Maxim Gorki), Egist (Orestia de Eschil), Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Alexandru Popescu) sau Regele George al III-lea (Nebunia regelui George de Alan Bennett), dar şi Farfuridi, rol pe care, după propria sa mărturisire, nu credea că va putea să-l joace.
Dincolo însă de această (prea simplă!) enumerare, rămâne constatarea superbă pe care a făcut-o Costin Tuchilă: „Dacă ar trebui să-l compar cu mari actori de altădată sau cu mari actori de astăzi ai teatrului românesc, nu cred că aş reuşi să fac apropieri semnificative“. Poate vă întrebaţi însă: binebine, dar care este legătura lui Mircea Albulescu cu vinul? Păi să vă spun un secret. Puţină lume ştie unul dintre secretele longevităţii scenice a maestrului este şi acela că a sărbătorit fiecare succes cu un pahar de vin. Parafrazând-l pe Fănuş Neagu, un vin alb, sec, la îndemână şi rece. Să ne trăieşti mulţi ani fericiţi, irepetabile maestre! Areviewofactivityofa greatRomanianactor,MirceaAlbulescu,andahomagetohis75thanniversary.
La Iaşi, capitala culturală a României, în mai 2008, prezent la cea de-a doua ediţie a Festivalului de Teatru Euroart. În fotografia de jos, primind din partea primarului Gheorghe Nichita lucrarea „Un secol de arte frumoase la Iaşi“, scrisă de criticul Valentin Ciucă
de gustibus
Festivalul vinului în Transilvania, ediţia 2009
Dorin POPA, preşedinte ASCER (Asociaţia Consultanţilor Oenologi din România)
În perioada 25 septembrie - 18 octombrie 2009, în Transilvania a avut loc festivalul itinerant anual dedicat vinului. Sub sloganul „Vinul care te scoate din criză“, manifestările au scos din criză mai întâi amatorii de vinuri din Baia Mare (25-27 septembrie), apoi pe cei din Oradea şi Luduș (3-4 octombrie), cei din Târgu-Mureș (9-11 octombrie) şi, la final, pe cei din Arad (16-18 octombrie) şi Cluj – Napoca (17-18 octombrie).
Motivațiile care au stat şi în acest an la baza manifestărilor au fost multiple. În primul rând, în Transilvania încă există un consumator nehotărât. (Nu-i dăm numele, dar îl mai căutăm şi anul viitor). Pe urmă, evoluția economică a regiunii a ridicat mult potențialul de consum, dar consumatorul ardelean este mai cosmopolit şi nu foarte ataşat de vin. În altă ordine de idei, aproprierea de graniţa de vest şi structura populaţiei facilitează şi încurajează participarea producătorilor europeni la aceste manifestări, devenind o alternativă nefavorabilă pentru producătorul din România. Astfel stând lucrurile, obiectivele prioritare ale manifestărilor au fost clare: fidelizarea consumatorului în relaţia cu vinul românesc şi formarea viitorului consumator prin atragerea tinerilor. Totodată, imaginea vinului românesc a fost promovată ca simbol național, punându-se accent şi pe caracterul vinului de a fi cel mai igienic şi natural produs alimentar din România. În ciuda condițiilor uneori mai nevaforabile, consumatorii
au uitat de criză preț modic de câteva ceasuri şi au gustat şi degustat din oferta considerabilă a producătorilor de vin autohtoni, o reală premisă pentru continuarea acestui drum şi în anii care... vin.
Havingtheslogan„Winetakesyououtofcrisis“,Transilvaniacelebrateditsmostremarquablewineswithfestivals throughoutitsbiggesttowns: BaiaMare(September25th– September27th),Oradeaand Ludus(October3rd–October 4th),Targu-Mures(October9th –October11th),Arad(October 16th–October18th)andCluj– Napoca(October17th–October 18th).Theobjectiveswereclearlydefined:bringingtheconsumerclosertotheRomanian wineandattractingyouthinordertoformthefuturewineconsumer.Winewaspromotedasa nationalsymbolandthemost naturalandhealthyofthefood products.Despitebadweather insomelocations,thefestivals wereasuccess,arealpremise forgoingonwiththesewine eventsintheyearstocome.
PNVV
De(spre) România nerând un portocaliu contra naturii. Portocalii nu cresc în România, poate doar experimental. Fructele, legumele, cultura mare nu cunosc portocaliul. În România, cu aceasta nuanţă cresc doar bostanii (lat. cucurbita) şi morcovii (lat. carota). Unii sunt furaje pentru porci (lat. porcus), ceilalţi pentru iepuri (lat. lepus). Până şi Zilele Recoltelor au purtat în ţară culoare tematică,
inclusiv pe cea a minorităţii germane. Nu cred că strugurele de Sibiu este mai bun decât cel de Dobrogea sau „dă“ Bucureşti. Criza politică din ultimii ani completează efectele crizei financiare, generând împreună criza economică şi pe cea socială. Numărul şomerilor este în creştere, firmele nu-şi pot menţine şi dezvolta afacerile, agri-
Director general, Ovidiu GHEORGHE Specialist PR, Dan ILIE
PNVV este o asociaţie apolitica. Scopul nostru este dezvoltarea acestui sector de business, dar… Valul lui Traian împarte ţara între miazăzi şi miazănoapte. Ne-am rupt în trei culori cu un pistil verde în mijlocul ţării. Cineva, uitându-se cruciş, a făcut un mix de galben şi de roşu, ge-
cultura este sub şi prost finanţată, iar soluţiile politice sunt nărăvite trufaş de împărat. De o bună perioadă de timp nu ai cu cine şi ce discuta în ministere, proiectele de acte normative se adună în birourile funcţionarilor. Sprijinul financiar pentru 2010-2013 rămâne proiect în mapa nuştiucui, iar Bugetul de stat este tuşat de un consilier de sacrificiu. Premierul nu cunoaşte miniştrii desemnaţi, ce să mai vorbim despre comunicare, obiective strategice, termene ş.a.m.d. Soluţia lui I. C. Brătianu şi a întregii clase politice din România lui 1866 viza rezolvarea fondului într-o formă impusă în context european. Instabilitatea politica generează pierderi economice, lipsa de încredere a investitorilor şi indecizii la nivel macroeconomic. De aceea ne dorim ca Statul să redevină partener responsabil în dialogul cu Patronatul. Dorim stabilitate şi predictibilitate economică. Dorim să ne bucurăm atunci când bem un pahar de vin românesc, nu să o facem cu întristarea generată de vremurile tulburi pe care le trăim.
P.N.V.V.-ul îşi deschide 7 filiale în România pentru a putea elabora noi strategii şi planuri de dezvoltare mai aproape de producători Titlul proiectului: „Consolidareapatronatuluişidezvoltarea capacităţii acestuia de a participalaprocesuldecizional“ are o durată de 24 luni şi este realizat în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti. Implementarea proiectului a început la data de 1 septembrie 2009. Proiectul este finanţat din Fondul Social European-Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (FSE POSDRU), fond gestionat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Autoritatea de Management pentru POSDRU. Obiectivul general al proiectului îl constituie consolidarea şi dezvoltarea capacităţii organizaţionale şi financiare a Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, prin înfiinţarea a 7 filiale în teritoriu şi intărirea capacităţii acestuia de a participa la procesul decizional, de
a elabora strategii şi planuri în vederea dezvoltării comunităţilor locale şi de a monitoriza activităţile instituţiilor publice. Cele 7 filiale au fost create în Iaşi, Ploieşti, Constanţa, Alba Iulia, Timişoara, Craiova, Focşani, suprapunânduse pe regiunile de dezvoltare ale Romaniei dar şi pe regiunile viticole. Cele 7 persoane angajate ca şi consilieri ai PNVV au fost selectate pe baza CVurilor trimise şi în urma unor interviuri, ei fiind absolvenţi de studii economice, juridice sau agronomie. Consilierii PNVV din teritoriu sunt: l Otilia Chiriţă – consilier filiala Iaşi l Remus Dragomir – consilier filiala Ploieşti l Gabriel Copaci – consilier filiala Focşani l Andrei Miron – consilier filiala Timişoara
10 | romanian WINE art | noiembrie 2009
l Florin Dănoaie – consilier filiala Alba-Iulia l Georgiana Gavrilescu – consilier filiala Craiova l Adrian Dincu – consilier filiala Constanţa În perioada 14-17 octombrie 2009 s-a defaşurat un curs intensiv de instruire pentru cei 7 angajaţi din teritoriu, curs care a cuprins mai multe module, la care lectori au fost profesori universitari din domeniu vitivinicol, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, specialişti în legislaţie şi cerecetare de piaţă. Vizita la Târgul INDAGRA, unde s-au întâlnit şi cu membrii ADAR la standul acestora, unde erau prezentate vinurile podgoriilor din România, a constituit un alt prilej pentru cunoaşterea produselor şi a producătorilor . Un moment foarte interesant al cursului l-a reprezentat vizita
realizată la magazinul Arte & Vino, unde, o clasică, simplă dar utilă iniţiere în arta degustării a fost prezentată de către somelierul Marian Timofti. Această vizită a mai „destins“ puţin frunţile participanţilor, după cele trei zile de curs intensiv, fiind foarte apreciată de către cei prezenţi, dar şi foarte utilă au spus ei, având în vedere că vor avea de-a face cu lumea vinului, chiar dacă nu vor dezbate probleme de degustare ci de organizare, finanţare şi dezvoltare. Arte & Vino promite să le „întoarcă“ vizita, încercând să organizeze un tur prin zonele pe care le au de administrat. Pe curând, deci.
PNVVsiteopens7branchesinRomaniainorderto developnewstrategiesand developmentplansmuch closertotheproducers.
www.artevino.ro
dopul pe sticlă
Când anume dobândeşte vinul în evoluţia sa cele mai alese însuşiri?
Prof. univ. dr. Viorel STOIAN, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“
Întrebarea din titlu este în mare măsură o întrebare de „gâgă“ şi trebuie să recunosc faptul că în cariera mea mi-a fost adresată de cel puţin 200 de ori. Aceasta înseamnă că am avut parte de mulţi deal de gâgă? Din păcate, de multe ori, întrebarea pleacă de la nişte convingeri profund greşite. Unii nespecialişti cred că vinul cu cât este mai vechi, cu atât este mai alcoolic. Profundă eroare! De unde să vină plusul de alcool? Majoritatea consideră că vinul cu cât este mai vechi, cu atât el se face mai bun. Altă eroare! Mai scump da, pentru că s-a cheltuit mai mult cu conservarea şi învechirea lui, dar nu neapărat mai bun.
Şi atunci, la această întrebare de gâgă, dar şi de om care vrea să se informeze, care ar fi răspunsul corect? Unul singur, depinde. Depinde de mai mulţi factori. Depinde:
www.artevino.ro
l de modă; l de felul vinului (alb, roşu, sec sau cu zahăr rezidual); l de aciditatea vinului, respectiv valoarea PH-ului; de recipientul în care a fost l păstrat sau maturat; l de eventuala „aromatizare“ la barie; l de momentul îmbutelierii; l de conţinutul în SO2 asigurat în vin la îmbuteliere; Iată deci că după o analiză mai atentă întrebarea nu este numaidecât de gâgă, iar răspunsul nu este chiar simplu de dat. Să încercăm totuşi:
Cum stau lucrurile cu moda? Există o tendinţă generală, pentru toate vinurile, aceea de a impune vinurile tinere. Se înţelege că această modă este dorită de producători care vor să cheltuiească mai puţin până la livrarea vinurilor pe piaţă. Această modă a vinurilor tinere este însă favorizată şi de progresul tehnic în domeniul oenologic. Părinţii şi bunicii noştri nu stăpâneau tehnica limpezirii şi stabilizării vinurilor prin cleire, nu dispuneau nici de filtre, deburboare, separatoare centrifugale cu care să obţină limpezirea vinurilor. În acea situţie nu aveau decât o singură armă, aceea a timpului. În timp se realiza şi echilibrul stabil între taninuri şi proteine, era şi timp pentru polimerizări (şi deci „rotunjirea“ vinurilor), cu frigul iernii se realiza şi cristalizarea tartraţilor. Cu tehnica de astăzi toate aceste procese se pot realiza lejer în decurs de o lună.
mă florală, fineţe, personalitate şi armonie absolut excepţionale. Momentul maxim al acestor însuşiri s-a situat în lunile ianuarie-februarie următoare recoltei. După aceea, prospeţimea şi vigoarea aromei scade. Dacă se face îmbutelierea cît mai curând, procesul de diminuare a aromei este mai lent. Dacă se întârzie îmbutelierea, degradarea este mai evidentă. De altfel unele „chateau“-uri din Franţa sau Germania, de regulă producători de volum moderat, îşi permit să îmbutelieze timpuriu întreaga recoltă de vinuri albe seci, să o livreze apoi eşalonat în tot cursul anului. În felul acesta conservă mai bine aroma primară, plus că sistemul permite să se realizeze şi un foarte interesant buchet de învechire la sticlă de tip reductor.
Dar vinurile albe cu zahăr rezidual? Vinurile albe dulci, demidulci şi chiar cele demiseci se supun altor reguli. De cele mai multe ori, ele devin cu adevărat excepţionale la vârste care pot depăşi 10 sau 15 ani. Vinurile dulci tinere se remarcă printr-o singură însuşire, aceea de gust dulce care place la cucoane şi la necunoscători. Marile vinuri dulci, ca de exemplu Grasa de Pietroasa sau Grasa de Cotnari, Pinot Gris sau Chardonnay dulce de Murfatlar, cele care s-au întors de
la marile concursuri internaţionale încărcate cu medalii de aur, aveau vârste de 3-10 ani, uneori chiar mai mult. Este interesant de observat că „însuşirea“ de oxidat (culoare aurie sau chihlimbarie şi miros specific de oxidat) se judecă total diferit în funcţie de conţinutul vinului în zahăr rezidual. Un vin alb sec de 10-15 ani care este oxidat, e bun de aruncat la canal. Un vin dulce chihlimbariu de 10-15 ani este, de regulă, excelent. La unele vinuri licoroase din categoria vinurilor speciale, asa cum sunt cele de Porto, Ma dera, Marsala, Banyuls, Cahor, chiar se practică expunerea la aer. Ele se maturează în damigene de 50 de litri, parţial pline, expuse la soare. După câţiva ani ele devin cu adevărat excepţionale. La vinurile dulci aromate funcţionează cam aceleaşi reguli. Ţin minte că o serie de vinuri de Tămâioasă de Pietroasă sau Muscat Ottonel dulce de Murfatlar s-au întors de la Ljubljana cu medalii de aur, având vârste de 3-6 ani. De la aceste reguli se pot abate unele vinuri aromate seci sau demiseci, cărora le stă bine ca vinuri tinere, ca de exemplu Dry Muscat de Târnave. ProfessorViorelStoianrevealsthesecretsofthewine aging,whichwinesarebetteras youngwinesandwhichones earnqualitythroughaging.
Dar cu felul vinului cum stăm? Vinurile albe seci trebuie să fie proaspete, să aibă (dacă se poate) aromă primară, personalitate de soi bine exprimată, să fie vioaie, sprinţare. Am obţinut la viaţa mea o serie de vinuri albe, Sauvignon sau Fetească Regală, cu aro-
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 11
finanţe
Probleme ale convergenţei Din discursul academicianului Mugur Isărescu în Academia Română, în cadrul sesiunii Strategia de adoptare a euro şi criza financiară mondială utorităţile române şi-au propus ca obiectiv strategic de politică economică îndeplinirea tuturor condiţiilor care să permită adoptarea euro ca monedă naţională în 2014. Acesta este un obiectiv ambiţios, dar realizabil, cu condiţia adoptării şi menţinerii unui mix coerent de politici economice, de natură să sprijine atât convergenţa nominală, cât şi convergenţa reală cu ţările din zona euro. [...] În acest context, permiteţimi să abordez o temă mai puţin prezentă în dezbaterile publice din ţara noastră, dar care este profund legată de capacitatea economiei româneşti de a menţine o creştere rapidă şi sustenabilă. Este vorba despre problematica generală a reformelor structurale şi, în cadrul acesteia, în particular, despre flexibilitatea pieţei muncii, de nevoia imperioasă ca aceasta să se alinieze celor mai moderne practici, din ţări de succes, ţinând seama atât de realităţile economiei româneşti, cât şi de rigorile competiţiei pe o piaţă mondială tot mai exigentă. La prima vedere, sunt puţine legături între trecerea la euro şi flexibilitatea pieţei muncii. În realitate, legătura este profundă, aş zice chiar esenţială.
A
Banca Naţională nu este împotriva creşterii salariilor Înainte de a intra în substanţa subiectului, fie-mi îngăduit să clarific o temă care a mai fost dezbătută public. Banca Naţională nu este împotriva creşterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotrivă. Pentru economia românească nu poate fi decât benefică o creştere cât mai rapidă a salariilor, pentru a avea un standard de viaţă tot mai ridicat, a depăşi decalajul istoric care ne separă de ţările occidentale şi a opri migraţia forţei de muncă. Trebuie însă să privim cu luciditate şi să afirmăm răspicat că o creştere a salariilor mai mare decât sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă. Creşterea mai rapidă a salariilor decât a productivităţii muncii nu duce
la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, întrucât decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai devreme sau mai târziu în creştere galopantă a preţurilor, depreciere a monedei naţionale, îndatorare externă. Toate acestea influenţează negativ investiţiile şi de aceea întârzie, în loc să grăbească, convergenţa reală a economiei. [...]
Nu există factori de presiune semnificativă pentru cursul valutar Aş dori în continuare să mă refer la factorii care leagă direct atribuţiile legale ale Băncii Naţionale de creşterea salariilor şi a productivităţii muncii. Precizez, în aceste sens, faptul că, o dată cu aderarea la Uniunea Europeană şi, implicit, intrarea Băncii Naţionale în Sistemul Băncilor Centrale Europene, avem nu numai dreptul, ci şi obligaţia de a prezenta un punct de vedere în situaţia în care apreciem că echilibre fundamentale ale economiei pot fi puse în pericol de o evoluţie sau alta.[...] Un alt obiectiv nominal esenţial pentru aderarea la zona euro este stabilitatea cursului de
12 | romanian WINE art | noiembrie 2009
schimb. În ultimii ani, îmbunătăţirea performanţelor economiei româneşti a permis o atenuare sensibilă a fluctuaţiilor de curs, comparativ cu situaţia din urmă cu un deceniu. De altfel, regimul valutar adoptat de România, acela de curs flexibil, cu intervenţii tot mai rare ale Băncii Naţionale pe piaţa valutară, a servit bine economia românească. Chiar momentul de supraapreciere din prima parte a anului 2007, datorat intrărilor masive de capital străin după aderarea la Uniunea Europeană, a fost corectat prin chiar mişcările autonome ale pieţei valutare. Putem aprecia că, în momentul de faţă, nu există factori de presiune semnificativă pentru cursul valutar în direcţia aprecierii sau deprecierii acestuia, chiar dacă criza de pe piaţa financiară mondială generează temporar mişcări intr-o direcţie sau alta. [...] Iată, aşadar, că atât reducerea ratei inflaţiei, cât şi stabilitatea cursului valutar sunt indisolubil legate de coerenţa mixului de politici adoptate de autorităţi. Mai cu seamă în condiţiile în care în ultima vreme apropierea alegerilor a dus la promisiuni fără acoperire şi chiar la legiferarea unor măsuri de natură să afecteze semnificativ echilibrele macroeconomice, Banca Naţională are datoria de a semnala riscurile majore care pot fi ge-
nerate de politici nefundamentate. Din păcate, credibilitatea se dobândeşte greu şi se pierde foarte uşor. Iar pierderea credibilităţii poate avea efecte cu mult mai severe decât, să spunem, creşterea temporară a deficitului public.
Discursul public pare rupt de realitate Economia mondială trece printr-o perioadă de mari dificultăţi. Îmi exprim încrederea că, prin politici concertate şi responsabile ale celor mai dezvoltate economii ale lumii, va putea fi evitată alunecarea într-o criză de proporţiile celei din anii 19291933. Este însă dincolo de orice îndoială că această perioadă va lăsa urme adânci chiar în modelul economiei mondiale. Într-o perioadă atât de dificilă la nivel mondial, mai mult decât oricând, este necesară prudenţa autorităţilor române şi chibzuinţă, atât în cheltuirea banului public, cât şi în promisiunile legate de aceasta. Perioada premergătoare alegerilor este în mod obişnuit timpul unor promisiuni greu de pus în practică. În momentul de faţă însă, deşi condiţiile economice internaţionale sunt cele mai
www.artevino.ro
finanţe
reale în drumul spre euro dificile din perioada postbelică, discursul public preelectoral de la noi pare tot mai rupt de realitate. [...]
„Scăpări“ ale politicii fiscale Datele publicate arată o creştere mai puternică a conturilor la vedere decât a celor la termen, ceea ce pare a semnaliza apariţia unor presiuni inflaţioniste suplimentare. În realitate, însă, la mijloc sunt două evoluţii ce ţin de evidenţa statistică, nu de substanţă economică reală. Una dintre acestea este trecerea, din 2007, a conturilor în valută la vedere din categoria „cvasibani“, parte a M2, în M1 (bani în sens restrâns). Aici este doar alinierea la definiţiile din Uniunea Europeană. Substanţa economică nu s-a schimbat: la noi în ţară, conturile bancare în valută nu sunt folosite de populaţie pentru tranzacţii curente, ci mai degrabă reprezintă forme de economisire. Mai importantă ca pondere este însă cea de-a doua evoluţie, valabilă de altfel şi pentru conturile curente în valută, dar foarte semnificativă cantitativ pentru lei. Întrucât conturile de depozit sunt purtătoare de impozit pe venit, iar conturile curente nu, băncile au descoperit forma prin care să atragă clienţii: au inventat conturi curente cu dobânzi chiar mai mari decât cele practicate pentru depozite. S-a produs astfel o migraţie masivă a economisirii persoanelor fizice, dinspre depozitele clasice, către aşa-numite conturi curente, sau chiar conturi de card, care au ataşate rate ridicate ale dobânzilor în cazul menţinerii unui sold peste un anumit plafon. [...] Cu alte cuvinte, economisirile în lei (ale populaţiei şi corporaţiilor) au crescut mult mai rapid decât arată datele statistice privind depozitele la termen, date care au determinat comentarii în mass-media legate de o „stagnare“ a economisirii în lei. Specialiştii BNR vor reveni pentru a explica mai în detaliu aceste evoluţii. Iată deci, cum o „scăpare“ de politică fiscală atrage atât reducerea veniturilor bugetare, cât şi potenţiale erori în evaluarea unor evoluţii de ordin monetar.
www.artevino.ro
Politica BNR a diminuat efectele crizei Întrucât turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale s-au accentuat în ultimele săptămâni, iar BNR urmăreşte cu deosebită atenţie aceste evoluţii, cred că este oportun să vorbim despre impactul potenţial al acestora asupra sistemului financiar şi economiei româneşti. Sectorul bancar din România este în continuare afectat în principal sub forma creşterii costurilor finanţării externe. Impactul limitat se datorează caracteristicilor mediului financiar din România, precum şi măsurilor de ordin prudenţial, de politică monetară şi de întărire a stabilităţii financiare adoptate de-a lungul timpului de către Banca Naţională. Între acestea le voi semnala pe cele mai importante. În primul rând, instituţiile de credit din România nu au expuneri pe produse financiare care se află la originea acestor turbulenţe (instrumente „subprime“). Acest fapt se datorează îndeosebi profitabilităţii oferite de marjele ample de dobândă practicate pe piaţa internă, precum şi expansiunii rapide a creditării prin produse bancare tradiţionale. În al doilea rând, covârşitoarea majoritate a băncilor care funcţionează în Româna, inclusiv cele cu capital străin, sunt persoane juridice supuse autorizării, re-
glementării şi supravegherii prudenţiale de către Banca Naţională. Aceste bănci, ca, de altfel, şi filialele băncilor străine care au sediul principal în alte ţări ale Uniunii Europene, se supun standardelor prudenţiale şi de capitalizare Basel II. În al treilea rând, unele reglementări ale Băncii Naţionale au fost de multe ori mai restrictive decât cele prevăzute de standardele Basel II. Mai concret, cerinţele de capital iniţial pentru autorizarea unei instituţii de credit din România sunt aproximativ duble faţă de nivelul minim impus prin reglementările Uniunii Europene. Mai mult, merită semnalat faptul că reprezentanţii BNR sunt implicaţi la nivelul structurilor comunitare competente în procesul de analiză şi ameliorare a reglementărilor comunitare privitoare la arhitectura sistemului financiar. Nu în ultimul rând, nivelul rezervelor minime obligatorii se menţine în continuare ridicat (20% pentru pasivele denominate în lei cu scadenţă de până la doi ani şi, respectiv, 40% pentru cele denominate în valută). Pe lângă rolul de moderare a vitezei de creştere a creditului, rezervele minime obligatorii îndeplinesc rolul prudenţial de menţinere a unui nivel corespunzător de lichiditate de către instituţiile de credit. În sfârşit, voi semnala măsurile de temperare a creşterii creditării adoptate recent de Banca Naţională, având drept obiectiv o di-
namică a creditării sustenabilă pe termen mai îndelungat. Aceste măsuri devin mai utile în contextul persistenţei turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale. De altfel, lichiditatea din sistemul instituţiilor de credit din România, deşi în scădere relativă comparativ cu anii anteriori, se află la un nivel adecvat pentru buna funcţionare a pieţelor, iar BNR dispune de instrumentele şi mecanismele necesare asigurării lichidităţii în conformitate cu normele europene în materie. Cele de mai sus arată un risc relativ riscul limitat de contaminare a sistemului bancar românesc ca urmare turbulenţelor actuale de pe pieţele financiare internaţionale. Totuşi, eventuale efecte adverse se pot manifesta şi în ţara noastră. Între acestea aş enumera: volatilitatea mai pronunţată a cursului de schimb, asemănător tendinţelor din celelalte ţări din regiune, în condiţiile reducerii apetitului pentru risc al investitorilor pe pieţele emergente; creşterea în continuare a costului finanţării externe şi reducerea volumului acestuia; moderarea posibilă a volumului intrărilor autonome de capital şi eventuale repatrieri anticipate ale capitalurilor fructificate; şi posibila decelerare a cererii pentru exporturi româneşti ca urmare a reducerii perspectivelor de creştere economică în celelalte ţări membre ale Uniunii Europene.
Euro poate fi adoptat în 2014 Voi încheia, reiterând că obiectivul intrării în zona euro în anul 2014 este realizabil. Politici responsabile ale autorităţilor pot satisface şi obiectivul creşterii rapide a nivelului de trai. Ruperea echilibrelor fundamentale însă, prin măsuri fără acoperire în realităţile economiei, nu poate aduce mai multă bunăstare, ci mai puţină, iar convergenţa economică reală, ca şi cea nominală, este pusă în pericol. La fel şi obiectivul strategic al adoptării euro în 2014. InaspeechheldattheRomanianAcademy,NBRGovernorAcademicianMugurIsarescusaidthatadoptingtheeuro byRomaniawillbeinlate2014 orearly2015,notearlier,otherwiseitispossibletocreate„seriousproblems“inthefuture.
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 13
Frâncuşa 2009 a Lector unv. dr. Cătălin GALAN
La sfârşitul lunii septembrie, pentru al treilea an consecutiv, compania S.C. Cotnari S.A. şi-a lansat „Frâncuşa“ pe piaţă, urmând modelul francez de promovare a celebrului „Beaujolais Nouveau“. Într-un veritabil show artistic, vinul a fost degustat mai întâi de însuşi domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, interpretat cu mare aplomb de actorul ieşean Petrică Ciubotaru.
Sub zodia Marelui Ştefan „Această licoare sfântă, pe care oamenii locului au botezat-oFrâncuşădeCotnari,n-a fost a strămoşilor mei, nici a voastră,ciaurmaşilorşiaurmaşilor, urmaşilor, urmaşilor voştri,înveaculvecilor“, a spus marele domnitor. Spectacolul a fost completat de trei paraşutişti, care au aterizat în curtea companiei aducând prima sticlă de Frâncuşă de Cotnari 2009. La manifestare au participat autorităţi publice locale printre
care s-a aflat şi prefectul judeţului Iaşi, Victorel Lupu, academicianul Valeriu D. Cotea, vicepreşedinţii Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (A.D.A.R.) Lucia Pârvu şi Liviu Grigorică, ziarişti din presa centrală şi locală, alţi invitaţi. Prezentarea a fost încheiată cu un recital folcloric la care au participat printre alţi solişti, celebrele cântăreţe Margareta Clipa şi Sofia Vicoveanca.
Ce au declarat gazdele… „Astăzi, compania Cotnari deţine peste 1.500 de hectare plantatecuvie,dincare1.200 suntperod.Înpodgorianoastră suntpatrusoiuriromâneştiautentice sută la sută: Frâncuşă, Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească şi Fetească albă. AmalesFrâncuşapentruprospeţimea,fineţeaşiaromasadeosebită.“, ne-a precizat Cătălin Grecu, directorul de marketing al companiei. „Adevenitdejaotradiţieca, lafiecaresfârşitdeseptembrie, să lansăm un vin de Cotnari. Frâncuşadeanulacestasperăm să nu fie cu nimic mai prejos decâtFrâncuşadeanultrecut, cea care a primit medalie de aur. Începând de săptămâna viitoare,nouaFrâncuşăvafitrimisăatâtînţarăcâtşiînexterior. Avem250hectaredinacestsoi, iar anul acesta am reuşit să producempeste2milioanelitri. Frâncuşa2009aapărutîntr-un an secetos cum de mult nu a maifostlaCotnari,cuacumulări maridezahăr,darcuaciditate puţin mai mică decât cea din 2008“ a declarat Constantin Deleanu, directorul S.C. Cotnari S.A.
Pentru domnitorul Moldovei, vinul a fost adus în mod tradiţional, cu un car tras de boi şi păzit straşnic de oşteni (foto sus şi mijloc). Şi mulţumit de gustul Cotnarului, Ştefan cel Mare nu s-a mai bătut cu turcii, în schimb le-a dat şi lor să guste din bogăţia Moldovei (imaginile de jos) www.artevino.ro
aterizat la Cotnari Prezentarea a fost încheiată cu un recital folcloric la care au participat printre alţi solişti, celebrele cântăreţe Margareta Clipa şi Sofia Vicoveanca.
… şi ce au replicat oaspeţii „Azi şi aici se lansează un vin nou, Frâncuşă 2009. Am onoarea de a lansa odată cu dvs.pepiaţăacestnouprodus căruiaîidorescmultnoroc.De multe ori am comparat un vin cu o corabie, iar ca o corabie sărezisteînfaţavicisitudinilor vremii,trebuiesăfiebinefăcută şi solidă. Am convingerea că «meşterii»delaCotnariauînfăptuitanulacestacevacuadevărat măreţ, mai ales că s-au bucuratşideotoamnădeexcepţie.FrumuseţeaacesteitoamnedeCotnarinusepoateasemănadecâtcufrumuseţeaiernilorvienezedealtădată. Vă îndemn ca, înainte de a beaacestvin,sămişcaţipaharul şiastfelveţidamaimultăviaţă vinului.Gustându-l,vinultecucereşteprinaciditateasa,ceea ceîţivaastâmpărasetea.Mângâiaţi apoi paharul ca mângâiereauneifemei.Mulţivorasemănaplinătateaacestuivincu osecretară,mailiniştităziuaşi multmaisprinţarănoaptea. Salutprezenţalaacesteveniment a presei. Sunt sigur că vociautorizateşicondeiedistinse vorrelataîntocmaifrumuseţea acestui vin. În fine, am rugăminteacaprimulpahardevin săfieînchinatpodgorenilorcare au trudit un an întreg pentru reuşita acestui vin“ a declarat academician prof. dr. V. Cotea.
Frâncuşa 2009 a fost adusă de paraşutişti (foto sus) şi prezentată oaspeţilor de directorul Constantin Deleanu (mijloc). În imaginile de jos, un dialog la cel mai înalt nivel între acad. Valeriu D. Cotea şi Sofia Vicoveanca, iar Marian Timofti, Lucia Pârvu şi Liviu Grigorică fac de strajă noii Frâncuşe. www.artevino.ro
„Am venit de la multe sute dekmpentruaparticipalaacest eveniment. În calitate de vicepreşedinteA.D.A.R.salutaceastă iniţiativăşifelicitmanagementul performant şi curajos al celor delaCotnariS.A. Pentruviitorvădauunsfat: pentrupromovareamărciiebine săvăorientaţişispreturismul enologic.Recents-asemnatun protocoldecolaborareîntreMinisterul Turismului şi A.D.A.R. Înacestcontextspersăpromovăm împreună vinul românesc atâtturiştilorstrăinicâtşituriştilor români“ a declarat ing. Lucia Pârvu. La final nu ne rămâne decât să sperăm că şi în acest an vom bea „puţin ca tot ce este bun, şi bun ca tot ce este rar precum Frâncuşa de Cotnari“, iar băutorii noştri vor fi mult mai buni decât ai lor.
LikethegreatFrenchcompanies whoareusedtoprovidethepublicearlyautumnwine„beaujolaise“,attheendofSeptember thecompanySCCotnariSAreleasedtothemarket,forthe thirdconsecutiveyear,thewine „Francusa“.Cotnaricompany ownsover1,500hectaresofvines,ofwhich1200areinbearing.TheCotnarivineyardis plantedfourRomanianauthentic varieties:Francusa,Grasăde Cotnari,TămâioasăRomânească andwhiteFetească.Francusais highlightedbytheothervarieties byitsfreshness,finesseandits greatflavor.
eveniment
În octombrie se numără târgurile
IndAgra Farm între speranţă şi realitate Organizată de Romexpo, în perioada 14-18 octombrie, cea de-a 14-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale IndAgra Farm a cam fost un mic faliment pentru producători. Deşi aparent s-a bucurat de succes, datorită faptului că, în aceeaşi perioadă, au avut loc şi alte manifestări, care au adus o afluenţă sporită de vizitatori, expoziţia nu i-a mulţumit tocmai pe aceia pentru care a fost pregătită: agricultorii şi producătorii de utilaje agricole. Iată, pe scurt, impresiile, cumulate, ale câtorva participanţi : l preţuri „occidentale“ pentru standuri, ofertă „estică“ din partea organizatorilor, adică de proastă calitate. l foarte puţine contacte cu cei interesaţi, cauza fiind, consideră ei, slaba promovare. l difuzoarele puternice şi afişele răspândite în interiorul expoziţiei nu pot atrage clienţii. Acestea trebuiau făcute cu mult timp înainte în toate oraşele ţării l venim la acest târg şi vom reveni pentru că nu avem alternative, dar şi dacă se va ivi o asemenea alternativă nu ştim ce va face Romexpo. Iar trista concluzie a participanţilor a fost da, a fost aflux mare de vizitatori, dar nu pentru noi. Salvarea, chiar şi parţială, a venit de la parteneriatul cu Ministerul Turismului pentru Târgul de Turism şi cu ADAR-ul pentru Drumul Vinului; importante au fost însă şi degustările cu vinurile tuturor producătorilor care au aderat la această manifestare. Continuare în pagina 24
www.artevino.ro
Continuare din pagina 24
Târgul de turism, dincolo de mielul Trăienică Cea de-a XXII-a ediţie a Târgului de Turism al României a fost un eveniment cu oferte multiple, atrăgătoare şi diversificate, pe regiuni, oraşe, staţiuni, cu o bună prezentare. Austria, Grecia, Egipt, Franţa, Italia şi alte ţări ne-au demonstrat, încă o dată, că ştiu să-şi reprezinte ţinuturile, dar se pare că am învăţat şi noi destul de mult şi că am început să punem în evidenţă „plaiurile mioritice“ şi tradiţia românească. „Întrecerea“ se pare că a fost echilibrată, doar la preţuri continuăm, încă, să fim pe primul loc.
ADAR a salvat Drumul Vinului Drumul Vinului, organizat şi el în parteneriat cu Ministerul Turismului, sub directa supraveghere a preşedintelui ADAR, dl. prof. univ. ec. Dan Boboc şi al întregului colectiv (cu menţiuni speciale pentru d-na Lucia Pârvu şi dl. Dorin Heroiu), sa bucurat un real succes. Degustările oferite, prezentările efectuate, la care au participat chiar şi unii oenologi de la cramele de provenienţă ale vinurilor, au atras numeroase grupuri de viitori clienţi, sau doar doritori de un păhărel gratis. Cu o vervă deosebită, doamna Lucia Pârvu a îndrumat toţi viitorii clienţi, împărţind pliante şi reviste, să viziteze vinoteca „Arte&Vino“, de unde pot achiziţiona orice produs expus la acest Târg şi unde vor avea de văzut o vinotecă-etalon pentru Bucureşti şi chiar pentru România. Îi mulţumim pe aceasta cale „doamnei Lucica“ şi îi promitem că ne vom da toată silinţa să-i mulţumim pe deplin pe toţi clienţii care ne vor calca pragul. Anexhibitionopentoproducers andusersoftheagriculturalmachinery,afailureintermsofparticipants,buttheeventwassaved bytheTourismFairwhichwas heldinthesameareaandjoined theorganization„WineRoad“led byADARincollaborationtheMinistryofTourism.Theflowofvisitors,althoughitwasquitelarge, wasnotthetargetaudiencethat itwasexpectedbythemanufacturersandimporters.
www.artevino.ro
eveniment
ADAR a salvat Drumul Vinului A.D.A.R. a avut alături la acest eveniment, următoarele Asociaţii care au participat cu vinuri ce au incantat consumatorii: ASOCIATIA VITIS TRANSILVANIA – Jidvei ASOCIATIA OLTENIA – Domeniile Sâmbureşti, Vinarte, Vinvest (Cotnari, Jidvei, Vincon, Domeniile Dealu Mare, Urlați, Tenuta Odobeşti, Elite Wine, Crama Basilescu, Vie Vin Vânju Mare, Cramele Pâncota, Domeniile Sâmbureşti, Vinarte, Domeniul Coroanei Segarcea, Nachbil) ASOCIATIA TOHANI DEALU MARE – Domeniile Tohani, Oenoterra, Cramele Hallewood ASOCIATIA OSTROV – Domeniile Ostrov ASOCIATIA DOBROGEA – Murfatlar ASOCIATIA VRANCEA PIETROASELE – Vincon, Cramele Odobeşti ASOCIATIA DOMENIILE COTNARI – Cotnari VINEXPERT – societate cu rețea de magazine specializate pentru vin şi accesorii.
Dan BOBOC președinte A.D.A.R.
Lucia PIRVU vicepreședinte relaţii și imagine A.D.A.R. În urma protocolului de colaborare semnat de Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România cu Ministerul Turismului, A.D.A.R. a amenajat un stand, în cadrul Târgului de Turism al României, care s-a desfășurat în perioada 15-18 octombrie 2009 la Centrul Expoziţional Romexpo, București – România Conceptul propus de A.D.A.R. a fost de promovare a vinului pe doua direcții: l turism viticol - care a inclus promovarea „Drumul vinului“ prin: crame, puncte sau centre de degustare ale societăților viticole, dar şi promovarea oricărei societăți care desfăşoară activitate de turism viticol.
l promovarea vinului - DOC, obținut de producătorii romani - membrii A.D.A.R. au efectuat degustări profesionale de vin, concurs interactiv, prezentări de accesorii, toate cu scopul de a pune la dispoziția locațiilor HoReCa posibilitatea realizării listelor de vinuri, a asocierii vinurilor în gastronomie, achiziționării tipurilor de pahare necesare, totodată a facilitat lansarea de vinuri pentru participanți şi nu în ultimul rând educarea publicului privind caracteristicile şi tipicitatea vinurilor româneşti. În cadrul standului A.D.A.R., VINVEST a amenajat un stand unde şi-a propus promovarea vinurilor autohtone, vinurilor romaneşti provenite din soiuri internaționale, a promovat turismul viticol şi totodată Concursul Național, Salonul International de Vinuri edițiile anului 2010. Pentru viitor, A.D.A.R. şi-a propus accesarea şi participarea la saloane, expoziții, târguri şi alte evenimente de promovare, atât prin parteneriatul cu Ministerul Turismului cât şi cu alte instituții publice sau private. Vă aşteptăm cu vinuri bune!
Societăţi participante la Târgul de Turism al României cu soiuri autohtone: Cotnari: Frâncuşa, Grasa de Cotnari, Tămâioasa Românească Jidvei: Feteasca Regala Vincon: Şarba Domeniile Dealu Mare Urlaţi: Feteasca Albă, Feteasca Neagră Tenuta Odobesti: Şarba Elite Wine: Mustoasa de Maderat, Busuioaca de Bohotin Crama Basilescu: Busuioaca de Bohotin, Feteasca Neagră Vie Vin Vânju Mare: Tămâioasa Românească Cramele Pâncota: Mustoasa de Maderat, Cadarca Domeniile Sâmbureşti: Feteasca Albă
Societati participante la Targul de Turism al Romaniei cu vinuri romanesti provenite din soiuri internationale: Elite Wine: Riesling Italian, Cuve (cupaj de soiuri), Pinot Noir, Merlot Vinarte: Riesling, Sauvignon Blanc, Merlot Domeniile Sâmbureşti: Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon Vie Vin Vânju Mare: Rose (Merlot), Cabernet Sauvignon, Merlot Domeniul Coroanei Segarcea: Pinot Gris, Cabernet Sauvignon Nachbil: Trei Graţii (cupaj de soiuri)
GoodWine A căzut cortina peste o primă ediţie promiţătoare Prima ediţie a târgului GoodWine București și-a închis porţile. Dacă a fost interesant sau nu, lăsăm la aprecierea vizitatorilor. Dacă a fost util, lăsăm la aprecierea organizatorilor, iar dacă a meritat efortul neau spus chiar expozanţii. Părerile și recomandările tuturor (sperăm noi sincere!), dar cu siguranţă necenzurate, le regăsim în cele ce urmează. Felicitări tuturor celor care au făcut primul pas, sprijinind organizarea acestui târg la Bucureşti.
Pentru cititorii revistei și nu numai, expozanţii chestionaţi au răspuns la următoarele întrebări: 1. Ce trebuie apreciat la această manifestare? 2. Care sunt lipsurile sau ce aţi recomanda organizatorilor pentru ediţia următoare? 3. Care a fost vinul care a avut cel mai mare succes? 22 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
eveniment Ce au declarat producătorii noştri Titi Băbușanu, marketing manager S.C. Vinia S.A.: „Faptul că publicul care a venit la această manifestare s-a dovedit a fi mai deschis spre vinuri de calitate şi mai dispus să accepte că un vin bun, corespunzător prezentat, trebuie să fie şi mai scump, este un lucru pozitiv. Se plăteşte astfel nu neapărat produsul în sine ci şi serviciile anexe.“ „Deşi pe ansamblu a fost o experiență interesantă, totuşi aş fi dorit să fie prezenți mai mulți expozanți, poate şi din serviciile conexe (restaurante, hoteluri, somelieri etc.). Un alt aspect de semnalat a fost comunicarea, care din păcate nu a reprezentat punctul forte. Începând cu a doua zi a târgului am avut şi confirmarea acestui fapt, marea majoritate a vizitatorilor standului nostru declarând cu sinceritate că au auzit din întâmplare de acest eveniment. De asemenea ar trebui focusat mai bine de către organizatori care este scopul final al acestui târg.“ „Cel mai apreciat vin a fost Sauvignon Blanc 2005 din gama Dacia (brand Cotnari).“
1
2
3
Vica Necula, manager vânzări S.C. Budureasca S.R.L.: „Apreciem faptul că la intrare toți consumatorii au avut posibilitatea achiziționării unui pahar universal de degustare, aşa cum se procedează la mai toate târgurile de profil din străinătate. Pentru România este o premieră şi trebuie remarcat acest lucru.“ „Ne-am fi dorit mai mult public şi o mai bună organizare, cu un program bine precizat. Spre exemplu noi am fost anunțați în ultimul moment că seara, la restaurant Heritage, va avea loc o prezentare de vinuri. Este necesar să fim cu toții mai bine promovați şi nu neapărat pe bază de parti-priuri. De asemenea nu au fost prezenți suficienți oameni de afaceri din horeca, colecționari sau simpli pasionați.“ „Fetească Neagră 2007 (gama Origini).“
1
2
3
www.artevino.ro
Titi Băbușanu, marketing manager Vinia
Vica Necula, manager vânzări Budureasca
Ionel Dan, reprezentant Cramele Rotenberg
Costel Cainamisir, director vânzări Vinarte
Oana Belu, coacţionar la Ostrovit S.A.
Eugenia Dumitru, director Monteko România
Ivan Vejar, secretarul consulatului Chile
Ionel Dan, reprezentant S.C. Cramele Rotenberg S.R.L.: „Este de apreciat faptul că a existat între producători o atmosferă caldă, prietenească. Păcat că nu ne întâlnim mai des cu astfel de evenimente. Faptul că a participat chiar şi o ambasadă, m-a impresionat. Îmi pare bine că au fost vizitatori şi invitați din țară şi din străinătate. Apreciem şi prezenţa revistei de excepţie Romanian Wine Art“. „Regret că au fost prea puțini producători. Într-adevăr e criză, dar dacă nu ne vedem pe piață, nu vindem. Problemele sunt aceleaşi pentru toți. Păcat că sectorul viticol românesc este atât de dezbinat.“ „Merlot Ceptura 2007 (gama Rotenberg)“.
1
2 3
Oana Belu coacţionar al S.C. Ostrovit S.A.: „Este un târg elegant, iar vizitatorii au o cultură a vinului destul de ridicată, ceea ce mă face să cred că sunt din ce în ce mai mulți cei care apreciază calitatea.“ „Trebuia făcută mai multă promovare. Locația aleasă nu este prea favorabilă traficului potențialilor clienți. Nu e suficient de vizibilă şi nici la îndemâna vizitatorului. În aceste condiții aceste dezavantaje trebuiau suplinite prin mai multe ecouri în mass-media.“ „Cabernet Sauvignon 2008 (D.O.C.-C.M.D.), gama „Domeniile Ostrov“.
1 2
3
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 23
eveniment Ce spun organizatorii Deşi marii producători de vin din România au fost reticenţi în a participa la prima ediţie a târgului, organizatorii spera ca la ediţia a doua sa fie prezenţi şi aceştia într-un număr cât mai mare. Peste 3000 de vizitatori au trecut pragul târgului de vinuri GoodWine pe parcursul celor trei zile de expoziţie: somelieri, degustători, manageri de baruri şi restaurante, manageri din industria vinificaţiei, oameni de afaceri, ambasadori, consuli, ziarişti din presa de profil şi nu în ultimul rând publicul larg. Vizitatorii au putut degusta la standurile companiilor expozante tipuri de vinuri din gama premium, unele prezentate în premiera în cadrul GoodWine. S-au detaşat vinurile premium Vinarte, Santomas, Cramele Rotenberg (care, conform specialiştilor, a produs cel mai bun Merlot din România), Masucco Vini, Budureasca, vinurile ecologice de la Domeniile Viticole Franco-Romane, vinurile de vinoteca ale Vinia Iaşi. Trebuie de asemenea menţionată prezenţa Salonului de vinuri Arte&Vino, partener principal al evenimentului. Compania Wine Ro a expus gama de vinuri Enira, produse in Bulgaria, şi care au luat o notă foarte bună din partea vizitatorilor. Au mai fost apreciate de cunoscători prezenţele producatorului sloven Santomas, producătorului şi importatorului italian Massuco Vini, precum şi a cunoscutului consorţiu Fratelli Marini, care a prezentat vinurile Canti. Organizatorii doresc sa mulţumească în mod special partenerului principal, Banca Raiffeisen, principalul finanţator al companiilor producătoare de vin din România. Reacţiile pozitive primite de la expozanţii Goodwine ne stimulează să continuăm acest proiect şi în anul 2010, aşa că următoarea ediţie a târgului se va desfaşura în primăvara anului viitor, în cadrul Romexpo, într-un spaţiu dublu ca suprafaţă comparativ cu cel de la prima ediţie.
Crina Stoica, sales manager Grekis Inox Technic
Alessandro Ardoino, reprezentant Massucco Vini
Eugenia Dumitru, director S.C. Monteko România S.R.L.:
încă aşteaptă să vină producătorul să le bată la uşă şi eventual să plătească şi o şpagă pentru listare. Din acest punct de vedere promovarea vinurilor şi a evenimentului în sine, la nivelul restaurantelor nu prea a existat. Noi am avut circa 10 contacte pe acest segment, dar totuşi mi se pare insuficient.“ „Enira Reserva 2006“.
„Prezența publicului larg ne-a impresionat. Au venit mulți consumatori care ştiu să aprecieze vinul de calitate şi care au avut un interes real pentru vinul nostru.“ „Mă aşteptam la o prezență mai bogată a producătorilor şi a importatorilor români.“ „Santomas - Refosk 2004 (gama Antonius).“
1 2 3
Costel Cainamisir, director vânzări S.C. Vinarte S.R.L.: „Este de apreciat curajul organizatorilor, mai ales acum pe fondul crizei. Au ales să pornească la drum într-un an dificil şi cred că nu le-a fost tocmai uşor. Le doresc ca pe viitor acțiunea să ia amploare şi să se transforme într-un veritabil târg internațional, la care să participe cel puțin 80% din producătorii români.“ „Să încerce să atragă din timp cât mai mulți producători şi să caute o locație mai mare.“ „Merlot 2006 (gama Prince Matei).“
1
2 3
Ghenadie Bobeică, administrator S.C. Wine Ro S.R.L.:
3
… și ce au declarat ai lor! Ivan Vejar, secretarul consulatului Republicii Chile la București: „Oamenii au avut ocazia să se familiarizeze cu vinurile din Chile şi asta e un lucru pozitiv. Vizitatorii au degustat din vinurile noastre, atât din cele existente deja pe piață, cât şi din cele care nu au fost importate încă.“ „Este prima oară când participăm la un astfel de eveniment şi nu am dori să comentăm lipsurile. Totuşi, pentru viitor, ar trebui să fie prezenți mai mulți distribuitori, importatori şi chiar patroni de restaurante, hoteluri etc.“ „Cabernet Sauvignon – 2005 (cuve), gama Misiones de Rengo, producător Rapel Valley“.
1
2
3
1
Alessandro Ardoino, producător italian, reprezentant al firmei Massucco Vini:
2
1
„Pregătirea vizitatorilor ca şi nivel de cultură a fost ridicată. Cei care au degustat vinurile noastre au ştiut să aprecieze în primul rând calitatea.“ „Slaba implicare şi participare a celor din horeca care
24 | romanian WINE art | noiembrie 2009
„Sunt impresionat de interesul foarte mare pentru vi-
Denis Thomas, proprietar Domeniile Viticole FrancoRomâne nurile noastre manifestat atât de către consumatori, dar mai ales de patronii de restaurante şi magazine de profil.“ „Aş reproşa organizatorilor amploarea foarte redusă a evenimentului. Spațiul e mic. Ar trebui mai multe standuri şi mai mulți producători.“ „Barolo 2004 (gama Massucco).“
2 3
Christine & Denis Thomas, proprietari S.C. Domeniile Viticole Franco-române S.R.L.: „A fost destul de multă lume interesată iar vinurile noastre au fost bine primite. Asta poate şi din cauza faptului că producem vinuri din struguri ecologici, oarecum o premieră pentru piața din România. Am contactat destule persoane interesate cu care am stabilit relații de colaborare. Am fost surprinşi în mod plăcut să observăm că mulți vizitatori după ce au degustat şi alte vinuri, au revenit la standul nostru.“ „Păcat că nu sunt suficient de mulți producători. Am fi dorit mai multă concurență din partea producătorilor români şi francezi pentru că numai aşa putem testa calitatea propriilor noastre vinuri. Sperăm ca ediția de anul viitor să stârnească mai mult interes.“ „Pinot noir & Fetească Neagră 2005“.
1
2
3
www.artevino.ro
degustările A&V
Opiniile noastre
Opinii și controverse Viorel Andrei, reprezentant de vânzări al S.C. Itu Refrigeration S.R.L.: „Au venit multe persoane interesate de vitrinele şi refrigeratoarele noastre utilizate pentru păstrarea şi prezentarea în bune condiții a vinurilor. Apreciem faptul că evenimentul a fost bine mediatizat.“ „Faptul că se percepe taxă pentru închirierea paharelor de degustare, separat de biletul de intrare. Eu personal aş fi pus o taxă unică de intrare care să includă şi costul paharului.“
Crina Stoica, sales manager Grekis Inox Technic: „A fost un prilej excelent de a ne întâlni cu o parte importantă din producătorii de vin
www.artevino.ro
din România. Este un târg dedicat vinului şi de aceea am participat, deşi noi comercializăm instalații de vinificație. Apreciem pozitiv prezența presei de profil şi organizarea. De asemenea este bine că manifestarea s-a adresat publicului larg şi nu neapărat publicului specializat.“ „Nu au fost prezenți suficienți producători din toate regiunile viticole ale țării…“
Ștefan Dumitrache, manager vânzări cafea, S.C. 3C Business&Concept Solutions S.R.L.: „Participăm pentru prima oară la un astfel de eveniment şi pentru noi este în primul rând un succes de imagine, care justifică cu certitudine banii investiți.“ „Faptul că nu au fost prezenți suficienți expozanți şi poate ne-am fi dorit ceva mai mulți vizitatori…“
Virgil Dumitrașcu, somelier, reprezentant Real Market: „Apreciem prezența producătorilor noi care au etalat produse de calitate, concurând cu succes producători mai vechi, deja cunoscuți pe piață. Am avut prilejul să descoperim apariții noi pe piața vinului şi chiar tendințe noi cum ar fi vinurile din struguri ecologici. Standul nostru a avut succes la public şi datorită faptului că suntem singurul lanț de magazine ce utilizăm la prezentare aparatele ENOMATIC, care, îți permit să deguşti vinul înainte să îl cumperi.“ „Prezența scăzută a vizitatorilor, dar asta s-a datorat în mare măsură şi vremii nefavorabile dar şi locaţiei prea mici pentru un asemenea târg, care ar trebui să ia o amploare mai mare la Bucureşti“.
A organiza un târg, la vreme de criză, fără sprijin din partea asociaţiilor de producători şi a producătorilor reprezintă o iniţiativă demnă de toată lauda. Un oraş ca Bucureştiul are nevoie de un asemenea târg. Aici există posibilitatea de se organiza chiar şi două târguri anual, cu condiţia unei mai bune colaborări din partea producătorilor, a asociaţiilor, a ministerelor de resort etc. Poate că o organizare mai completă, cu degustări de vinuri, cu lansări de vinuri noi, cu prezentări de ultimă oră, pentru care să fie consultată şi Asociaţia Somelierilor din România, dar şi alte asociaţii din domeniu (barmani, bucătari etc), colaborarea directă cu aceştia ar fi dat, credem, o notă în plus de profesionalism, de distincţie şi ar fi atras mai mulţi vizitatori. Dar a fost doar primul pas şi sperăm ca acest eveniment să crească de la o ediţie la alta, ajungându-se, eventual, până la organizarea concursului naţional de vinuri. Ce ne-a impresionat deosebit? Prezenţa producătorilor străini, puţini câţi au fost, dar mai ales lecţia primită din partea chilienilor. Toată stima pentru reprezentanţii acestei ţări, care au trimis pe secretarul ambasadei să susţină personal mai multe podgorii ale ţării natale. Dând dovada de modestie (nu a comentat lipsurile organizatorilor şi nu s-a lamentat) şi de dăruire în reprezentarea producătorilor de vin din Chile, domnia sa ne-a demonstrat doar un singur lucru: dacă vrei, se poate! Vinurile care au avut succes au fost multe. Au fost multe care, raportate fiecare la gama din care fac parte, au luat calificativul „foarte bun“. Menţionam aici doar unul care ne-a impresionat în mod deosebit: Sauvignon Blanc 2005 din gama Dacia (brand Cotnari), prezentat de către Vinia Iaşi.
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 25
degustările A&V
Salonul de vinuri A&V, în colaborare cu redacţia revistei, a organizat o întâlnire a degustătorilor și iubitorilor de vin cu câteva din produsele celebrei case de vinuri spaniole „Tores“. Întâlnirea a fost facilitată prin amabilitatea societăţii Cramele Halewood, unic importator al mărcii TORRES în România, reprezentată de somelier Alfred Binder. La degustare au participat prof. univ. dr. Viorel Stoian, prof. univ. dr. Constantin Croitoru, conf. univ. dr. Victor Surdu, lector univ. dr. Cătălin Galan, inginer Lucia Pârvu (vicepreședinte A.D.A.R.), somelier Marian Timofti (coacţionar al salonului de vinuri A&V), Ovidiu Pencea, acţionar al restaurantului Ginger, Răzvan Cruceanu, oameni de afaceri, alţi iubitori ai vinului. Deși opiniile celor prezenţi au fost extrem de variate și pe alocuri controversate, putem concluziona că a fost o experienţă interesantă pentru toate părţile implicate: importatori, oameni de afaceri, experţi degustători sau simpli consumatori. Astfel, toţi participanţii au avut posibilitatea să își exprime liber aprecierile sau criticile sub sceptrul măriei sale VINUL, singurul care a avut întâietate.
TORRES 20 (Imperial Brandy Hors D’age) Caracterizarea producătorului: „Vinurile fructuoase, produse din strugurii Parellada cultivaţi pe pantele superiore ale Penedesului de Sus, sunt distilate de două ori în cazane din cupru pentru a obţine un distilat aromat şi pur. Tânărul şi delicatul Brandy petrece ulterior
Vinurile Miguel Torres, de la origini până astăzi Istoria culturii viţei-de-vie din Penedes îşi are rădăcinile în îndepărtatele timpuri ale primelor culturi europene. Negustorii fenicieni au fost primii care au adaptat butucii Orientului Mijlociu la acest terasament de deasupra Mediteranei. Grecii şi romanii au păstrat şi au îmbunătăţit această tradiţie prin răspândirea culturii viţei-de-vie de-a lungul căii imperiale Via Augusta. Dedicate lui Bacchus-Taurus, Taurul cum este numit în imnurile dionisiene greceşti şi romane - aceste vii produceau în primii ani ai erei noastre acel vin de culoare închisă care era vărsat ca ofrandă zeilor. Familia Torres, dedicată viticulturii încă din sec al XVIIlea, şi-a fondat propria companie de export al vinului în anul 1870. S-a format astfel, generaţie după generaţie, raţiunea de a fi, personalitatea şi misiunea companiei.
Istoria a lăsat urme de neşters asupra viilor O vizită la domeniile şi proprietăţile Torres oferă de asemenea posibilitatea de a vizita castele medievale, ferme mânăstireşti precum Milmanda, antice terenuri regale de vânătoare precum Mas La Plana şi vechiul altar din Mas Rabell, loc misterios de adăpost ale alchimiştilor mauri, prezidat de un magnific ştejar lipsit de vârstă... Astfel, „torres“ - turnurile istoriei sunt simbolul heraldic mulţi ani în baricuri din stejar de Limousin, timp în care dezvoltă un buchet cald şi condimentat cu o senzaţie catifelată pe palatin.“ - Miguel A. Torres Distincţii: l Gold Medal (best in class) - Best Worldwide brandy Trophy - International Wine & Spirit Competition (UK) 2007;
26 | romanian WINE art | noiembrie 2009
al familiei, iar vinurile devin istorie atunci când poartă semnătura Torres. Torres îşi propune să rămână o companie de familie, independentă, auto-finanţatoare, un jucător global ce îşi doreşte transformarea fiecărui client într-un prieten şi de a fi lider pe piaţa vinului şi a brandyului, prin lansarea de produse cu un caracter bine definit, printr-o continuă îmbunătăţire a calitaţii şi a design-ului lor şi prin promovarea „culturii vinului“.
Cele mai bune vinuri iau naştere în cele mai bune vii Încă de la început, Bodegas Torres a acordat o deosebită atenţie selectării şi achiziţionării celor mai bune vii. De-a lungul anilor, au fost achiziţionate un număr total de 2000 ha. Mărimea şi varietatea acestor proprietăţi le transformă într-o ca-
l Gold Medal International Spirits Challenge (UK) 2007; l Gold Medal (best in class) - Best Worldwide brandy Trophy - International Wine & Spirit Competition (UK) 2006; l Gold Medal (best in class) - Best Worldwide brandy Trophy - International Wine & Spirit Competition (UK) 1997.
www.artevino.ro
degustările A&V Gran Viña Sol, 2007 – DO Penedès Caracterizarea producătorului: Chardonnay şi Parellada se cupajează armonios după o atentă fermentare a unei parţi în baricuri de stejar de Limousin. Astfel, se menţine caracterul fiecărei varietăţi. Rezultatul este un vin intens, magnific. Datorită prezenţei soiului Chardonnay, vinul este puternic aromat şi corpolent, abundând de note florale pe un fundal fructuos (piersici foarte coapte) şi o uşoară urmă de chimen. Pe palatin, vinul lasă un post-gust persistent şi „mătăsos“ cu o complexitate elegantă. O notă de vanilie la final, este un indicator al scurtei perioade de învechire a vinului în baricuri de stejar franţuzesc. Recomandări: Este un acompaniament perfect pentru brânza proaspătă, peşte de apă sărată şi de râu, fructe de mare (în special cu paella), chiar şi cu carne de pui şi de curcan.
baza acestui vin unic, parţial fermentat şi maturat în stejar nou american. Buchet voluptos şi intens cu note aromate de diverse fructe tropicale şi plante verzi (aromă de smochine, urme de mentă). Pe palatin vinul este rotund, corpolent, cu o structură excelentă. Are un postgust elegant, mărginit de arome de citrice. Recomandări: Ideal cu peşte şi crustacee; de asemenea cu preparate din carne de pasăre.
Gran Sangre de Toro, 2005 - DO Catalonya
Caracterizarea producătorului: Sauvignonul Blanc stă la
Caracterizarea producătorului: Cei mai buni struguri Garnacha, Cariñena şi Syrah ce produc Gran Sangre de Toro sunt cultivaţi într-o regiune faimoasă pentru producerea celor mai bune vinuri mediteraneene încă de pe vremea împăratului roman Augustus. Toate aromele exuberante ce se găsesc în mod normal întrun vin roşu intens şi complex, pe un fundal de condimente fine, într-un echilibru perfect cu notele parfumate ce aduc aminte de mure. Plin, cu sfârşit lung pe palatin. Recomandari: vânat, preparate din carne cu sosuri puternic condimentate sau dulci-acrişoare.
tegorie excepţională de podgorii. Viile sunt cultivate prin folosirea celor mai avansate şi moderne tehnici viticulturale, protejarea mediului fiind prioritatea numărul unu. Bodegas Torres sunt perfect conştiente de faptul că via şi împrejurimile ei fac parte integrantă din civilizaţia noastră şi ar trebui tratate ca fiind cele mai valoroase aspecte ale moştenirii noastre culturale. Secretul producerii vinurilor excepţionale se află în perfecta îmbinare a celor mai bune soiuri de struguri cu climatul şi solul potrivit. Unele vinuri sunt bune a fi băute tinere, fiind în toată prospeţimea lor când sunt recent produse. Altele, pe de altă parte, sunt maturate în pivniţe subterane, unde stejarul şi timpul îşi pun amprenta neimitabilă asupra rotunjimii şi complexităţii vinurilor. Procesul lent, liniştea, semiîntunericul şi aromele intrigante ale vinurilor pe masură ce se maturează în baricuri de stejar, dau pivniţelor ceva din atmosfera sanctuarelor, lucru
ce va lăsa întotdeauna o impresie puternică asupra vizitatorilor. Pivniţele destinate maturării vinurilor se întind pe mai mult de doi kilometri de galerii subterane, săpate pe mai multe nivele. Aici se află baricuri de stejar în care se maturează vinurile. Miguel Torres pune foarte mare accent pe alegerea lemnului ideal pentru maturarea fiecarui vin, în funcţie de stil, soi de strugure şi an de recoltă, folosind stejar din păduri americane şi europene: Ohio, Tronçais, Nevers, Allier, Limousin. În Cava Josefa, destinată maturării vinurilor roşii,, sunt stivuite mai mult de şase mii de baricuri. În Cava Margarita exista cinci mii de baricuri pentru maturarea vinurilor roşii şi albe. O clădire specială este folosită pentru maturarea vinului Milmanda, un Chardonnay fermentat în butoaie mici de stejar care stă o perioadă lungă de timp în contact cu propriile drojdii. Celelalte vinuri clasificate „reserva“ stau în di-
Fransola (Sauvignon Blanc), 2007 - DO Penedès
www.artevino.ro
Mas La Plana (Cabernet Sauvignon), 2006 - DO Penedès Caracterizarea producătorului: În această mică podgorie (29 ha) sunt cultivaţi doar cei mai buni struguri Cabernet Sauvigon. Ei sunt folosiţi pentru producerea unor cantităţi limitate din prestigiosul vin roşu, acum ştiut de cunoscătorii din toată lumea. La Concursul de Vin de la Paris, vinul din recolta anului 1970 a triumfat în faţa unora dintre cele mai cunoscute vinuri mondiale, inclusiv Cha-
ferite galerii subterane proiectate în functie de pritocirea respectivă (din baricuri noi în baricuri de 2 - 3 ani). Rezultatul acestei lungi tradiţii, susţinută de o preocupare atentă pentru creativitate, este gama largă şi variată de vinuri. De-a lungul istoriei naşterea fiecărui vin – fie alb, roze, sau roşu, tânăr sau învechit – a marcat perfecţiunea unui stil. Fructuoasele şi aromatele vinuri albe şi roze, atât de tentante pentru o conversaţie prietenoasă sau ca un acompaniament pentru cele mai sofisticate preparate culinare. Vinuri albe maturate care transformă o masă plăcută într-o adevarată delectare. Tradiţionalele vinuri roşii savurate cu delicioasa friptură de miel preparată în stilul bucătăriei spaniole. Vinurile roşii tinere care sunt o adevarată plăcere atunci când sunt servite răcite, la 14°C, la prânzul de afaceri sau la cina de vară. Şi minunatele vinuri roşii ale aceluiaşi an de recoltă, caracterizate prin
teau Latour. Acest succes s-a repetat de mai multe ori, Gran Coronas şi Mas La Plana obţinând numeroase alte premii internaţionale. Culoare intensă de cireaşă supracoaptă, cu tentă de mahon. Un buchet absolut intens, tipic acestei podgorii: arome de strugure, cireşe şi trufe, precum şi tămâie, calitate dobândită în urma învechirii în lemn. Plin, elegant, cu un final pronunţat, cuvenit unui vin de asemenea calitate. Recomandari: Un partener perfect pentru preparate din carne de vânat.
taninul aristocratic al Cabernet-ului Sauvignon sau prin structura suplă a Pinot Noirului, care dau naştere acompaniamentului ideal pentru cinele formale, bine servite.
Brandy-urile catalane au o foarte lungă tradiţie Înteleptul alchimist Arnau de Vilanova a distilat primele brandy-uri la curtea lui Pedro II, Conte de Barcelona, în secolul al XIII-lea. Acestea sunt produse prin distilarea vinurilor albe, foarte seci, cu o aciditate marcantă şi conţinut moderat de alcool. Familia Torres a distilat, învechit şi îmbuteliat brandyuri de un stil inconfundabil încă din 1928. Vinurile pe care le folosim pentru distilare sunt făcute din soiul tradiţional Parellada, sau din soiurile atât de apreciate pe plan internaţional precum Ugni Blanc sau, cu o treapta mai jos, Folle Blanche.
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 27
degustările A&V
Corida spaniolă la Bucureşti Degustare Juve&Camps Cava la „salonul de vinuri A&V“ Lector univ. dr. Cătălin GALAN
Spumantele Cava au deschis balul... Proba 1 SPUMANT BRUT
Aşa cum deja ne-a obişnuit, societatea comercială „Arte&Vino“ a organizat, în incinta propriului salon de vinuri, situat la parterul complexului „Carol Park Residence“ din b-dul Mărăşeşti, nr. 2 B, sector 4, Bucureşti, o degustare de spumante spaniole. Au participat personalităţi din lumea universitară şi ştiinţifică cum ar fi prof. univ. dr. Viorel Stoian, prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea, conf. univ. dr. Victor Surdu, prof. univ. dr. Constantin Croitoru, Ovidiu Gheorghe, preşedinte al P.N.V.V., Gheorghe Balaban, producător de vinuri şi membru A.D.A.R., somelieri, oameni de afaceri, dar şi consumatori obişnuiţi. Degustarea a fost dedicată unui singur producător spaniol de vinuri: JUVE&CAMPS CAVA. Au fost degustate 10 probe, din care şase spumante, două vinuri albe liniştite şi două vinuri roşii liniştite. Faptul că degustarea a avut loc în data de 11.09.2009 (sărbătoarea naţională a Cataloniei) nu este deloc întâmplător; credem că ziua a fost aleasă tocmai pentru a crea o legătură între producător, care sărbătorea la el acasă, şi cei care-i degustau produsele, urându-i succese şi vinuri la fel de bune pe viitor.
Spumantrosécuo tăriealcoolicăde 12,0%,obţinutîn proporţiede100% dinsoiulPinotNoir. Repere enologice: culoare zmeurală, intensă, cu reflexe rubinii, atipică pentru un rosé, dar interesantă pentru piaţă. Perlare constantă, fină. Aromă tipică de Pinot Noir, bine exprimată şi persistentă. „Un vin-şcoală“, cum a remarcat profesorul Viorel Stoian. Echilibru gustativ excelent, astringenţă bună, ceea ce îi imprimă prospeţime şi vioiciune, aşa cum îi stă bine unui spumant de clasă. Un spumant reuşit care a strârnit aplauze şi „bis-uri“ din partea degustătorilor. De departe cel mai reuşit spumant al serii. Defecte sau reproşuri: culoarea, deşi plăcută la prima vedere, este prea intensă, depăşind standardele impuse roséurilor, respectiv culoarea foiţei de ceapă.
Proba 2 sPuMANT BruT (rEsErVA MiLEsiME 2006) Spumantalbcuo tăriealcoolicăde 12,0%,obţinutdin soiulChardonnay. Repere enologice: culoare galben lemon, strălucitoare. Perlare fină, persistentă, aşa cum îi stă bine unui spumant de clasă. Aromă neutrală. Gust echilibrat, proaspăt, tipic pentru un Chardonnay. Aciditatea şi prospeţimea sunt excelente şi asta în ciuda „vârstei“. Defecte sau reproşuri: deşi pentru unii poate părea plăcut, postgustul uşor apos îi diminuează spumantului din
28 | romanian WINE art | noiembrie 2009
„greutate“, conferindu-i un postgust scurt, nemeritat pentru un vin din 2006.
Proba 3 sPuMANT rEsErVA 2006 Spumantalbcuo tăriealcoolicăde 12,0%,obţinutprin cupajareasoiurilor Parellada,Macabeo, Xarello. Repere enologice: Culoare alb-gălbuie, strălucitoare. Perlare bună. Gust echilibrat, cu tentă erbacee, mediteraneeană, minerală, greu de egalat. Aciditate excelentă, chiar puţin excesivă, ce îţi „usucă“ gura. Datorită învechirii în sticlă şi a interacţiunii cu depozitul de drojdii, vinul are amprente clare de aluat proaspăt dospit, aromă ce îţi inundă gura încă din primele secunde. Păcat că piaţa românească nu este suficient de pregătiră pentru un astfel de vin de talie mondială. Un spumant de neuitat. Defecte sau reproşuri: Aromă uşor estompată, ierboasă, neconsistentă. Postgust scurt, uşor amărui.
Proba 4 sPuMANT BruT (GrAND rEsErVA 2005) Spumantalbcuotăriealcoolicăde 12,5%. Repere enologice: Culoare galben strălucitoare. Aromă fină, incisivă, de vin învechit. Gust echilibrat, lejer, cu amprentă proaspătă de levuri. În ciuda numelui bombastic (grand reserva) este un spumant „fără fiţe“, destinat consumatorului obişnuit care nu caută neapărat ceva spectaculos. Un spumant unisex, netaninos şi neastringent, ce se adresează unei palete largi de consumatori. Defecte sau reproşuri: Pentru un spumant cu pretenţia de „grand reserva“ este prea
slăbuţ, prea echilibrat, fără dinamism şi greutate, mai ales că este vorba de un vin produs în 2005. De asemenea producătorul nu indică soiul sau soiurile care au stat la baza acestui spumant.
Proba 5 sPuMANT GrAND rEsErVA Spumantalbcuotăriealcoolicăde12,0%. Repere enologice: culoare galben strălucitoare cu reflexe portocalii. Gust asemănător cu proba 4, dar mai plin şi mai bine echilibrat. Defecte sau reproşuri: producătorul nu face nici o referire la anul de producţie şi nici la soiul sau soiurile din care provine vinul bază pentru spumant.
Proba 6 sPuMANT DEMisECO rEsErVA „CiNTA PurPurA“ Spumantalbcuo tăriealcoolicăde 12,0%. Repere enologice: culoare alb-gălbuie cu reflexe verzui. Gust bun şi destul de bine echilibrat. În ciuda acestor calităţi rămâne un spumant modest, care nu impresionează decât prin aciditate şi eventual prin amprenta de levuri proaspete. Defecte sau reproşuri: un vin prea lejer, fără consistenţă. Nu se cunoaşte anul de producţie şi nici la soiul sau soiurile din care provine vinul bază pentru spumant. Continuare în pagina 28
www.artevino.ro
Cele 6 soiuri de Cava degustate
Juriul ad-hoc a fost format din conf. univ dr. Victor Surdu, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea, prof. univ. dr. Constantin Croitoru, Ion Dobronăuţeaunu, acţionar principal la Murfatlar, directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe, prof. univ. dr. Viorel Stoian şi lector univ. dr. Constantin Galan (de la stânga la dreapta), plus somelier Marian Timofti, care lipseşte din imaginea de mai sus www.artevino.ro
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 29
Memento istoric
Continuare din pagina 24
… iar vinurile liniştite ne-au închis gura! Proba 7 ErMiTA D’EsPiELLs, 2008 Vinalbsec,cuotăriealcoolicăde 11,5%,obţinutdin soiulPenedes. Repere enologice: culoare galben-verzuie. Aromă persistentă, florală, deosebit de delicată, ceea ce îi conferă un nas excelent. Gust echilibrat, lejer, poate prea echilibrat. Un vin „vaporos“, fără consistenţă, de vară, ce te duce cu gândul la vacanţă, plajă, mare şi soare. Postgust apos, dar nederanjant. Defecte sau reproşuri: lipsa acidităţii îl face să piardă din prospeţime. Păcat că aroma florală remarcabilă nu e sprijinită şi de senzaţia de prospeţime.
Proba 8 CHArDONNAY, 2008 Vinalbsec,cuotăriealcoolică de13,0%.
Repere enologice: Culoare galbenstrălucitoare cu nuanţe verzui. Aromă tipică de soi, uşor neutrală. Un Chardonnay cu tentă mediteraneeană, bine finisat, armonios gustativ, cu un raport aciditate-alcool excelent echilibrat. Tăria alcoolică îi conferă greutate şi consistenţă. Totuşi alcoolul nu iese în evidenţă într-un mod excesiv sau brutal (nu usucă gâtul). Defecte sau reproşuri: Postgust neimpresionant, scurt şi apos.
Proba 9 MErLOT, 2005 Vinroşusec,cuo tăriealcoolicăde 13,5%. Repere enologice: Culoare excelentă, roşu cărămizie cu reflexe rubinii, tipică pentru un Merlot. Un vin bine individualizat, plăcut, deosebit de fin şi de catifelat. Astringenţă şi aciditate bună, prelungă, bine aşezată. Defecte sau reproşuri: Fructozitate deficitară. Deşi
30 | romanian WINE art | noiembrie 2009
este un vin nu tocmai tânăr, taninurile domină în postgust ansamblul gustativ.
Proba 10 CABErNET, 2005 Vinroşusec,cuo tăriealcoolicăde 13,5%. Repere enologice: Culoare roşu închis, cu nuanţe violacee. Aromă intensă, tipică de Cabernet (un veritabil vin şcoală). Gust echilibrat, plăcut. Astringenţa şi taninozitatea deşi prezente nu domină ansamblul gustativ. E ca şi cum asprimea soiului s-a „topit“ în braţele soarelui mediteranean. Pentru iubitorii de Cabernet care doresc să experimenteze ceva deosebit este alegerea potrivită. Defecte sau reproşuri: Prea echilibrat pentru un Cabernet.
SometastingdescriptionrecentlystartedbyArte&Vino WineSaloonpresentingtothe amateurnewvineyards,new wineassortments,whichhave notenteredyettheRomanian market,butArte&Vinois tryingtopromotecontracts betweenforeignmanufacturers andRomanianimporters.
Dacă avem răbdarea să tastăm pe google cuvintele „JUVE&CAMPS CAVA“ vom rămâne uluiţi de multitudinea de site-uri ce oferă multiple informaţii despre acest celebru spumant spaniol. Aşa aflăm spre exemplu că, deşi familia Juve deţine proprietăţi viticole de prin anii 1700, primul spumant lansat pe piaţă sub brandul „Juve“ a apărut în anul 1921, cu ocazia căsătoriei lui Joan Juve cu Teresa Tabere Farre. Deoarece spumantele „Juve“ erau fermentate în sticle amplasate în rastele de lemn ce tapetau pereţii unor vaste pivniţe subterane, săpate sub plantaţiile viticole, cu timpul mărcii „Juve“ i s-a ataşat denumirea de „camps cava“ (câmpul cu pivniţe, sau tabăra cu peşteri) devenind brand mondial. Proprietăţile viticole ale familiei Juve însumează azi aproximativ 450 ha., situate în regiunea de Penedes (Catalonia), în nord-estul Spaniei, la vest de oraşul Barcelona, în jurul oraşului Sant Sadurni d’Anoia şi la doar câţiva km de coasta mediteraneană. Poziţia geografică favorizează plantaţiile cu viţăde-vie, acestea beneficiind din plin de avantajele unui climat blând, mediteranean, cu uşoare influenţe continentale, ceea ce face ca spumantele Cava să rivalizeze cu spumantele franceze. Conform informaţiilor furnizate de Tom Stevenson, în lucrarea „L’Encyclopedie Mondiale du Vin“, soiurile de bază cultivate în această regiune sunt Garnacha, Parellada, Macabeo, Xarello, Malvasia.
www.artevino.ro
În final, juriul s-a declarat pe deplin mulţumit de vinurile degustate
De la stânga la dreapta, prof. univ. dr. Viorel Stoian, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, prof. univ. dr. Constantin Croitoru, prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea şi conf. univ. dr. Victor Surdu
www.artevino.ro
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 31
Masa, locul de
Somelier Marian TIMOFTI A te aşeza la masă este cea mai simplă şi accesibilă plăcere din viaţă, face parte din realitatea cotidiană, este indispensabilă pentru supravieţuire: nutrirea corpului, dar şi a spiritului. În jurul mesei se pot aduna familii, pot fi primiţi prietenii, folosim masa ca pe o haltă de ajustare în timpul serviciului sau ca pe un moment de pauză, de gândire din cursul unei zile libere ori a unei zile de muncă. De ani şi ani de zile, radioul şi televiziunea ameninţă bucuria acestor momente delicioase ale vieţii de zi cu zi şi este absolut contraindicat, chiar dacă suntem singuri, să facem să coincidă ora de masă cu ora de telejurnale, talkshow-uri sau alte emisiuni. Masa ne oferă multe plăceri pe care trebuie să ştim să le savurăm: de la o întâlnire cu cei dragi, la plăcerea unei mese primitoare, preparate cu bun gust şi care ne îmbie cu plăcute senzaţii olfactive, oferite de felurile de mâncare (tradiţionale sau nu) şi de vinurile cele mai potrivite pentru ele. Se pare că egiptenii au fost primii care au folosit masa pentru a mânca chiar dacă era de dimensiuni modeste şi formă rudimentară. Asirienii alternau lemnul cu diverse metale sau alte materiale; la fel făceau şi grecii. Cu romanii, utilizarea mesei pentru a mânca se extinde, de-
vine de uz comun, dar nu este masa pe care o cunoaştem noi, ci o masă foarte joasă, în faţa căreia nu se aşezau pe scaune, ci stăteau întinşi.... Formele sunt foarte variate şi se găsesc mese cu unul, trei sau patru picioare, din marmură fildeş sau bronz, rămânând pentru mult timp un obiect de lux la care aveau acces doar cei bogaţi. La începutul Evului Mediu, când încep şi preocupările pentru mobilarea casei, mesele erau de obicei extensibile şi se strângeau după servirea prânzului sau a cinei. Se spune despre Charlemagne că era în posesia a două mese, una de argint şi una de aur, dar probabil erau mese din lemn acoperite cu foiţe din aceste materiale preţioase. La începuturile Renaşterii, mesele au început să „domnească“ devenind suverane, bogate şi solemne, câteodată foarte lungi şi înguste, oaspeţii aşezându-se la partea dinspre perete, fiind serviţi pe culoar de către servitori. În Franţa şi Anglia devenise o modă să se servească oaspeţii la mai multe mese de câte două, trei, patru sau mai multe locuri, mesenii putând fi astfel grupaţi după afinităţi. Astăzi, masa are formele cele mai diferite, cele mai stranii şi este confecţionată din materialele cele mai diverse, dar rămâne cea care face fericită privirea, nările, palatul gurii şi transformă un prânz sau o cină într-o sărbătoare.
Cum să pregăteşti o masă Bunul gust, mai mult decât banii, trebuie să fie de admirat şi căutat la prepararea unei mese, în special la cele festive, la care se sărbătoreşte ceva. O frumoasă faţă de masă este oricând apreciată, iar cele mai căutate rămân cele produse la Florenţa, oraş care rămâne campion la împodobirea meselor festive cu porţelanuri, tacâmuri, veselă, ceramică, candelabre şi alte lucrări de artă, lucrări ce trebuie să creeze, împreună cu faţa de masă, o armonie de culori plăcută ochiului. La centrul
www.artevino.ro
gânduri de somelier
întâlnire cel mai frecvent mesei florile şi fructele trebuie să fie într-o concordanţă cu celelalte obiecte. Am lăsat la urmă un articol care nu este de loc de neglijat: paharul. Ideal din cristal, pur şi simplu din sticlă transparentă, n-ar trebui niciodată să fie din sticlă colorată sau din cristal prelucrat cu încrustaţii şi picturi. Galbenul pai, auriul sau verzuiul vinurilor albe nu ar putea fi observate prin astfel de pahare, dar nici roşul rubiniu sau roşul profund nu ar putea fi identificate. Forma paharelor este foarte importantă pentru fiecare băutură în parte şi, dacă ar fi să analizăm aceste forme,
am ajunge la circa 14 tipuri şi forme de pahare pe care ar trebui să le utilizăm. Sigur, nu toate o dată, la un singur prânz sau cină. Dar în funcţie de felurile de mâncare se vor servi diverse băuturi, fiecare cu paharul ei bine determinat, care să reuşească, prin forma şi mărimea sa, să o pună optim în valoare. Dispunerea lor este şi ea o artă, dar despre aceasta vom vorbi şi cu alte ocazii.
Asocierea dintre mâncare şi băutură Toată lumea se poate mişca în jurul unei mese, a unei simple mese, dar care poate fi făcută de neuitat nu numai prin bucate, vinuri şi servire, ci şi prin alte creaţii care, la rândul lor, pot îmbogăţi şi înfrumuseţa o masă. A pregăti o masă, a te bucura de frumuseţea ei, a o îmbogăţi printr-o conversaţie aleasă sunt astăzi plăceri de
care toţi ne putem bucura şi le putem aprecia. Totuşi, punctul culminant al unei mese preparate ca la carte rămâne totuşi asocierea, sau plăcuta îmbinare dintre măncare şi băutură, îmbinare pe care nimeni nu o poate face cu mai mult profesionalism decât un somelier. Este adevărat că la băut şi la mâncat ne pricepem cu toţii foarte bine. Nu ne putem lipsi de hrană şi nici de băutură (fie ea şi apă simplă), dar nu totul stă în cantitate. Trebuie să căutăm şi calitatea, frumuseţea şi plăcerea, eleganţa şi stilul cu care ni se serveşte o băutură. Fiecare simţ al nostru are nevoie să fie încântat la maxim; văzul este primul care intră în joc şi de el depinde buna dispoziţie pe durata mesei. Mirosul şi gustul intră în joc odată cu începerea festinului, auzul se bucură de clinchetul paharelor şi muzica bună, dar nu se ter-
mină totul aici. Postgustul lung al unui vin, care scoate în evidenţă calitatea felului de mâncare la care a fost servit, este cred partea care adaugă un plus de etichetă, de eleganţă, de nobilitate, partea care pune amprenta definitivă asupra unei mese, partea care sigilează de fapt această plăcere şi o face să devină memorabilă, de care ne vom aminti numai cu plăcere. Aceasta este o meserie şi o artă, care nu poate fi îndeplinită decât de cel care s-a pregătit pentru aşa ceva. Acesta este somelierul. Numai gânduri bune vă urez, de somelier.
Thetablegivesuslotsof pleasures,thatoneshouldknow toenjoy:fromameetingwith thelovedonestothepleasureof awelcomingmeal,prepared withgoodtaste.
cercetare
Elaborarea şi utilizarea unei fişe de monitorizare la vinificaţia în alb Operaţiunile din etapa prefermentativă
Dr. Constantin CROITORU Membru al Academiei de Ştiinţe din New York Membru al Societăţii Americane de Oenologie şi Viticultură
În cadrul acestei etape tehnologice, se porneşte de la mai mulţi recipienţi ce vor fi utilizaţi pe întreaga durată a campaniei de vinificaţie. Pentru fiecare recipient de elaborare a vinului este necesar să se cunoască: l Numărul recipientului. l Tipul recipientului, ce se referă la materialul de construcţie (oţel inoxidabil, lemn,...). l Volumul total al recipientului exprimat în hl. l Volumul de must exprimat în hl ce a figurat în acest recipient. l Numărul de lot pentru fiecare şarjă de must din care a rezultat vinul respectiv. l În cazul unui recipient de fermentare acesta poate primi mai multe şarje de must deburbat ce rezultă din mai multe zile de recoltat. În acest context, se im-
pune identificarea parcelelor recoltate în fiecare zi, cu menţiunea indicării parametrilor de mai jos pentru fiecare din zilele în care s-a efectuat culesul: v Data culesului. v Soiul sau soiurile culese. v Volumul de mustuială sau de must rezultate. v Modul de recoltare (manual sau mecanic). v Efectuarea operaţiunilor de desciorchinare şi zdrobire semnalate prin „DA“ sau „NU“. l Precizarea condiţiilor climaterice la momentul recoltării strugurilor destinaţi recipientului respectiv (temperatură, ploaie, soare, timp înnourat,...). l Sulfitarea recoltei, exprimată în g SO2/hl. l Protecţia vasului cu gaz carbonic, indicată prin „DA“ sau „NU“. l Tratamentul enzimatic al mustuielii, cu indicarea tipului de preparat şi a dozei administrate, în g/hl.
l Maceraţia peliculară, cu indicarea numărului recipientului, a temperaturii mustuielii şi a duratei procesului. l Presarea boştinei, cu indicarea tipului de presă şi a programului de presare (cu indicarea duratelor ciclului şi a palierelor de presiune adoptate). l Sulfitarea mustului, cu indicarea dozelor de SO2 în g/hl adminsitrate după extracţia mustului prin scurgerea mustuielii şi presarea boştinei. l Tratamentul enzimatic al mustului în vederea deburbării, cu indicarea tipului de preparat şi a dozei administrate în g/hl. l Deburbarea propriu-zisă a mustului cu precizarea numărului recipientului, a duratei operaţiunii, a temperaturii şi a tipului de deburbare (statică sau dinamică).
Continuare în pagina 24
Rolul unei astfel de fişe îl reprezintă asigurarea trasabilităţii pentru vinul ce urmează a se elabora. Completarea acesteia va permite oenologului identificarea rapidă a anumitor cauze care au determinat atât reuşitele, cât şi eşecurile observate, cu scopul de a le reproduce sau de a le evita în anii de recoltă următori. O asemenea fişă reprezintă o sursă de informaţii importante şi interesante ce va reprezenta un îndrumar preţios în luarea deciziilor corecte referitoare la operaţiunile incluse în etapele tehnologice de elaborare şi maturare a vinurilor (vezi modelul de fişă din pagina alăturată, faţă şi verso). 34 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
cercetare
www.artevino.ro
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 35
cercetare
36 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
Continuare în pagina 24
l Indicarea volumului de must limpede şi a volumului de burbă rezultate în urma deburbării. Se recomandă precizarea cu „DA“ sau „NU“ a filtrării burbelor în căsuţa destinată volumului de burbă. l Estimarea randamentului hl must/ha plantaţie. l Precizaţi toate informaţiile necesare pentru a identifica buletinele de analiză care trebuie să conţină date cel puţin pentru următorii parametri: v Concentraţia în zaharuri, exprimată în g/l v Concentraţia alcoolică probabilă, exprimată în % vol. v Aciditatea totală, exprimată în g/l acid tartric v Valoarea pH, exprimată în unităţi, urmate de o zecimală v Conţinutul în azot asimilabil, exprimat în mg/l v Indici privind starea fitosanitară a recoltei.
Identificarea recipientului de fermentare În coloana ce prevede volumul de must din recipientul destinat FA se va preciza fiecare volum reţinut cât şi volumul total. Pentru toate operaţiunile efectuate asupra recipientului
de fermentare se va indica data şi se vor preciza operaţiunile efectuate şi produsele oenologice utilizate, însoţite de numele şi/sau parafa operatorului (vinificatorului): l În cazul folosirii unor tehnici substractive se va preciza volumul de must substras şi tehnica utilizată (concentrare prin osmoză inversă, ...). l Refrigerarea mustului, cu precizarea temperaturii şi a duratei. l Analiza recipientului după omogenizare, cu precizarea datei şi a numărului raportului de analiză, ce va trebui să conţină date despre aceiaşi parametri precizaţi mai sus (fără starea fitosanitară a recoltei), la care se adaugă concentraţia în SO2 liber şi total exprimată în mg/l. Prelevarea mostrelor omogene pentru analiză revine în sarcina operatorului. l Tratamentul cu drojdii selecţionate care va preciza tipul de drojdie selecţionată şi doza administrată în g/hl.
Monitorizarea evoluţiei procesului FA Această etapă vizează trasarea graficelor de evoluţie a temperaturii şi a densităţii mustului, însoţită de indicarea datei
şi precizarea operaţiunilor efectuate în fiecare zi din cadrul procesului fermentativ: l Răcirea/încălzirea mustului, cu precizarea scăderii sau creşterii de temperatură în °C. l Precizarea naturii activatorilor de fermentare, a datelor şi cantităţilor administrate în g/hl. Natura activatorilor de fermentare vizează compoziţia acestora şi se referă la sulfatul de amoniu, la tiamină (vitamina B1), celuloză, pereţi celulari de drojdii, drojdii inerte,.... l Microoxigenarea (sau aerarea) mustului va fi indicată printr-o cruce, cu menţionarea cantităţii de oxigen administrate în mg/l. l În cazul în care procesul FA se desfăşoară în baric de stejar, se va indica data introducerii mustului în baric, marcând cu o cruce în căsuţa corespunzătoare. l Daca se practică se va preciza şaptalizarea, se va preciza tipul de produs utilizat, doza aleasă (g/l), la ce ridicare de potenţial alcool corespunde. l Identificarea operatorului (vinificatorului) care a monitorizat derularea procesului FA prin marcarea iniţialelor numelui şi prenumelui său. l Indicarea datei şi a numărului rapoartelor de degus-
tare efectuate în cursul procesului fermentativ.
Monitorizarea operaţiunilor din etapa postfermentativă Aceste operaţiuni vizează indicarea următorilor parametri: l Precizarea datelor şi a numerelor rapoartelor de degustare. l Precizarea datelor şi a numerelor rapoartelor de analiză. l Precizarea maturării vinului pe sedimentul grosier sau fin de drojdii. l Precizarea datelor batonărilor efectuate în cazul unei maturări pe sediment, cu indicarea temperaturii şi a tehnicii utilizate (baghetă de lemn, agitator electric, rotirea baricului,...). l Indicarea datei sulfitării şi a dozei administrate după separarea vinului de sediment.
cercetare
Elaborarea şi utilizarea unei fişe de monitorizare la vinificaţia în roşu Operaţiunile efectuate în etapa de umplere a recipientului
Dr. Constantin CROITORU Membru al Academiei de Ştiinţe din New York Membru al Societăţii Americane de Oenologie şi Viticultură
Ca şi la vinificaţia în alb, rolul unei astfel de fişe îl reprezintă asigurarea trasabilităţii pentru vinul ce urmează a se elabora. Completarea sa va permite oenologului identificarea rapidă a anumitor cauze care au determinat atât reuşitele, cât şi eşecurile observate, cu scopul de a le reproduce sau de a le evita în anii de recoltă următori. O asemenea fişă reprezintă o sursă de informaţii importante şi interesante ce va reprezenta un îndrumar preţios în luarea deciziilor corecte referitoare la operaţiunile incluse în etapele tehnologice de elaborare şi maturare a vinurilor (vezi modelul de fişă din pagina alăturată, faţă şi verso).
În cadrul acestei etape tehnologice, se porneşte de la mai mulţi recipienţi ce vor fi utilizaţi pe întreaga durată a campaniei de vinificaţie. Pentru fiecare recipient de elaborare a vinului este necesar să se cunoască: l Numărul recipientului. l Tipul recipientului, ce se referă la materialul de construcţie (oţel inoxidabil, lemn, beton,...). l Volumul total al recipientului exprimat în hl. l Volumul de mustuială exprimat în hl ce a figurat în acest recipient. l Numărul de lot pentru fiecare şarjă de mustuială din care a rezultat vinul respectiv. l În cazul unui recipient, acesta poate primi mai multe şarje de mustuială ce rezultă din mai multe
38 | romanian WINE art | noiembrie 2009
parcele. În acest context, se impune identificarea parcelelor recoltate în fiecare zi, cu menţiunea indicării parametrilor de mai jos pentru fiecare din zilele în care s-a efectuat culesul: v Data culesului. v Soiul sau soiurile culese. v Volumul de mustuială rezultat. v Modul de recoltare (manual sau mecanic). v Efectuarea operaţiunilor de desciorchinare şi zdrobire semnalate prin „DA“ sau „NU“. l Precizarea condiţiilor climaterice la momentul recoltării strugurilor destinaţi recipientului respectiv (temperatură, ploaie, soare, timp înnourat,...). l Precizaţi toate informaţiile necesare pentru a identifica buletinele de analiză care trebuie să conţină date cel puţin pentru următorii parametri: v Concentraţia în zaharuri, exprimată în g/l
v Concentraţia alcoolică probabilă, exprimată în % vol. v Aciditatea totală, exprimată în g/l acid tartric v Valoarea pH, exprimată în unităţi, urmate de o zecimală v Indicii polifenolici consacraţi (indicele polifenolilor totali, IPT; intensitatea colorantă modificată, IC’ dată de suma dintre DO 420, DO 520 şi DO 620; tenta dată de raportul DO 420 / DO 520) v Conţinutul în azot asimilabil, exprimat în mg/l v Indici privind starea fitosanitară a recoltei. l Estimarea randamentului hl must/ha plantatie.
Operaţiunile din etapa prefermentativă Pentru fiecare operaţiune efectuată în cadrul acestei etape Continuare în pagina 24
www.artevino.ro
cercetare
www.artevino.ro
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 39
cercetare
40 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
Continuare în pagina 24
se va indica data şi se vor preciza produsele oenologice utilizate, însoţite de numele sau parafa operatorului (vinificatorului): l Sulfitarea recoltei, exprimată în g SO2/hl. l Tratamentul enzimatic al mustuielii, cu indicarea tipului de preparat şi a dozei administrate, în g/hl. l Separarea unui anumit volum de must din mustuială, cu precizarea volumului separat în hl şi menţionarea destinaţiei acestuia (vin roze,...), a tehnicilor subtractive utilizate. l Răcirea mustuielii, cu precizarea temperaturii şi a duratei de menţinere la temperatura respectivă (în cazul aplicării tehnicii maceraţiei prefermentative la rece). l Analiza recipientului după omogenizare, cu precizarea datei şi a numărului raportului de analiză, ce va trebui să conţină date despre aceiaşi parametri precizaţi mai sus (fără starea fitosanitară a recoltei), la care se adaugă concentraţia în SO2 liber şi total exprimată în mg/l şi conţinutul în acid malic. Prelevarea mostrelor omogene pentru analiză revine în sarcina operatorului (vinificatorului).
www.artevino.ro
l Tratamentul cu drojdii selecţionate care va preciza tipul de drojdie selecţionată şi doza administrată în g/hl.
Monitorizarea derulării procesului FA Această etapă vizează trasarea graficelor de evoluţie a temperaturii şi a densităţii mustului, însoţită de indicarea datei şi precizarea operaţiunilor efectuate în fiecare zi din cadrul procesului fermentativ: l Remontajul fracţiunii lichide, cu precizarea volumului vehiculat, a duratei remontajului şi a frecvenţei zilnice a acestora. l Scufundarea căciului de boştină prin mijloacele disponibile, cu precizarea zilelor în care a fost efectuată această operaţiune în căsuţa corespunzătoare. l Răcirea/încălzirea mustului, cu precizarea scăderii sau creşterii de temperatură în °C. l Precizarea naturii activatorilor de fermentare, a datelor şi cantităţilor administrate în g/hl. Natura activatorilor de fermentare vizează compoziţia acestora şi se referă la sulfatul de amoniu, la tiamină (vitamina B1), celuloză, pereţi ce-
lulari de drojdii, drojdii inerte,.... l Microoxigenarea (sau aerarea) mustului va fi indicată printr-o cruce, cu menţionarea cantităţii de oxigen administrate în mg/l. l În cazul în care procesul FA se desfăşoară în baric de stejar, se va indica data introducerii mustului în baric, marcând cu o cruce în căsuţa corespunzătoare. l Daca se practica se va preciza saptalizarea sa va preciza tipul de produs utilizat, doza aleasa (g/l), la ce ridicare de potential alcool corespunde. l Identificarea operatorului (vinificatorului) care a monitorizat derularea procesului FA prin marcarea iniţialelor numelui şi prenumelui său. l Indicarea datei şi a numărului rapoartelor de degustare efectuate în cursul FA.
Monitorizarea operaţiunilor din etapa postfermentativă
necesită folosirea unei astfel de tehnici): Remontaje, cu exprimarea volumului în hl. Scufundarea căciulii de boştină prin tehnicile disponibile. Umplerea recipientului cu precizarea volumului adăugat şi a numărului recipientului de unde a provenit vinul. Regimul termic al macerării postfermentative. Numerele rapoartelor de analiză şi de degustări efectuate. l Precizarea datei de separare a vinului ravac. l Precizarea tipului de presă utilizat şi a datei de presare. l Precizarea volumelor de vin ravac, vin de la prima presare şi vin de la a doua presare ce au reprezentat fiecare dintre recipienţi. l Precizarea datelor şi a numerelor rapoartelor de analiză pentru fiecare recipient.
Aceste operaţiuni vizează: l Indicarea datelor la care sunt efectuate următoarele operaţiuni în cursul perioadei de macerare postfermentativă (atunci când tipul de vin dorit a se obţine
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 41
vinoteca
Aceste vinuri le gﾄピiﾅ｣i la Salonul de Vinuri A&V
42 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
legislaţie
Protecţia proprietăţii industriale în domeniul viticol
Înregistrarea şi supervizarea pieţei
Violeta TEODORU Teodoru & Asociaţii, Agenţie de Proprietate Industrială
În prezentul articol vom enumera modalităţile de protecţie la care societăţile din domeniul viticol (producători, firme de import-export şi distribuţie) ar trebui să apeleze. Dintre acestea, în ceea ce priveşte înregistrarea drepturilor de proprietate industrială, urmează a fi selectate, dintre modalităţile expuse mai jos, cele care oferă cea mai buna protecţie, în funcţie de distinctivitatea denumirii produsului, etichetei, a formei sticlei, precum şi a altor factori ce sunt analizaţi în funcţie de fiecare caz. Protecţia nu încetează însă odată cu înregistrarea mărcii, fiind necesară şi supervizarea pieţei pentru a proteja drepturile dobândite prin înregistrare, prin opoziţii la eventualele mărci naţionale, comunitare şi internaţionale identice sau similare depuse pentru aceeaşi clasă de produse sau pentru clase complementare.
Mai întâi de toate, menţionăm că în domeniul viticol este esenţială înregistrarea mărcilor nu doar pentru clasa 33 „Băuturi alcoolice (cu excepţia berii)“, ci şi pentru clasa 35 „Publicitate; gestiunea afacerilor comerciale; administraţie comercială; lucrări de birou“. Chiar dacă înregistrarea unei mărci pentru clasa 33 nu conferă dreptul doar la producţia de vinuri, ci şi la vânzarea, importul-exportul şi la prestarea de servicii de publicitate pentru aceste produse, clasa 35, pe lângă rezervarea posibilităţii deschiderii unui magazin de vinuri cu denumirea respectivă, vă va ajuta să evitaţi procese costisitoare şi de durată, prin care în baza unei hotărâri definitive şi irevocabile să se stabilească în final faptul că aveţi dreptul, prin înregistrarea mărcii doar pentru clasa 33, să efectuaţi şi import–export şi distribuţie prin intermediul magazinelor de specialitate şi publicitate acestor produse. Această situaţie se întâmplă deoarece exista multe situaţii, în care terţii înregistrează mărci similare sau chiar mărci identice doar pentru clasa 35, în cazul în care înregistrarea mărcii nu a fost solicitată şi pentru clasa 33, somând producătorul să înceteze distribuţia de vin în magazine, să înceteze operaţiunile de import-export, uneori blocând şi marfa în depozitele vamale şi să înceteze publicitatea acestor produse, sub orice formă. În final, ca urmare a unor expertize tehnice în domeniul proprietăţii industriale şi ca urmare a argumentării detaliate în cadrul unor procese de proprietate industrială, sau chiar în cadrul unor dosare penale de contrafacere şi concurenţă neloială, se constată că simpla înregistrare pentru clasa 33 este suficientă şi permite toate aceste operaţiuni, iar înregistrarea pentru clasa 35 conferă
44 | romanian WINE art | noiembrie 2009
Gândiţi în perspectivă La depunerea unei cereri de înregistrare de marcă trebuie luat în consideraţie planul de expansiune teritorială a produsului, astfel încât să se opteze din timp şi cu evitarea unor suprapuneri de costuri pentru
dreptul de a deschide un magazin cu denumirea respectiva, dreptul de a presta activitatea de declarant vamal, dreptul de a avea o societate de publicitate cu denumirea respectiva. Fără înregistrarea mărcii pentru ambele clase, imaginea societăţii şi lanţul de distribuţie pot fi grav afectate.
1. N umele comercial este un drept anterior opozabil mărcii Este util să cunoaşteţi faptul că, în cazul în care numele societăţii, astfel cum acesta este înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci OSIM, este anterior cererii de înregistrare de marcă sau desen/model industrial, se poate solicita anularea mărcii sau desenului/modelului ce este similar/ă numelui comercial.
2. Înregistrarea denumirii societăţii ca marcă De obicei, este vorba despre o marca grafică, deoarece „sigla“ acestei societăţi nu se modifică des şi apare în aceeaşi modalitate pe toate etichetele, chiar dacă acestea variază în timp. Este de dorit evitarea unor cuvinte în elementul verbal care ar putea crea riscul unor opoziţii specifice domeniului viticol. De
înregistrarea în diverse ţări, inclusiv în România. Astfel, dacă este de interes protecţia în comunitatea europeană, se poate merge de la început pe marcă comunitară, ce include şi protecţia mărcii în România.
exemplu, cuvântul „Chateau“ în conţinutul mărcii va determina OSIM să opună un aviz de refuz provizoriu, argumentând prin faptul că acesta marca „este de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea geografică, calitatea sau natura produsului sau serviciului“, în temeiul art. 5 lit. f. din legea mărcilor nr. 84/1998. De asemenea, în temeiul aceluiaşi argument şi text de lege, în cazul în care mărcile de vinuri conţin denumirile unor localităţi care reprezinta şi indicaţii geografice, adică zone geografice renumite pentru calitatea vinurilor şi protejate prin legislaţia în vigoare (Ordinulnr.732/2005 privind aprobarea Listei denumirilor de origine controlata DOCpentruvinurileliniştite,pentru vinurile spumante, a Listei indicaţiilorgeograficepentruvinurileliniştiteşiaromatizate,admisepentruutilizareînRomânia, precum şi a Listei menţiunilor tradiţionalealevinurilor,admise pentruutilizareînRomânia) acestea urmează a fi limitate expres în cadrul detalierii produselor din clasa 33 la „Vinuricudenumire de origine controlata din arealul .....“ pentru a putea fi admise spre înregistrare. În cazul lipsei unei asemenea menţiuni, atât OSIM din oficiu, cât şi Oficiul Naţional de Origine pentru Vinuri (O.N.D.O.V.) vor obliga solicitantul la aceasta limitare în cadrul unui aviz de refuz provizoriu, respectiv în cadrul unei opoziţii
3. Înregistrarea denumirii produsului ca marcă Pentru denumirea produsului recomandăm în primul rând
www.artevino.ro
legislaţie înregistrarea obligatorie a acesteia în formă verbală, pentru o protecţie cât mai largă, în eventualitatea modificării etichetelor. Înregistrarea în forma verbală înseamnă înregistrarea direct a cuvântului/expresiei, fără vreun font special şi fără culori. Suplimentar, recomandăm înregistrarea denumirii produsului şi cu un element grafic – un font special, culori, o siglă, care însă, pentru a distinge produsele şi pentru a facilita înregistrarea ar trebui să evite elementele repetitive legate de domeniul vinului – viţă-de-vie, aşezată în rânduri, castelul, frunza de viţă-de-vie etc. Surprinzător este că, deşi aceste elemente se găsesc pe o multitudine de mărci şi desene industriale, OSIM mai opune din oficiu mărci anterioare ce conţin asemenea elemente grafice, existând şi opoziţii din partea unor societăţi care considera că ar avea un monopol asupra acestor simboluri cu mic grad de distinctivitate. Aceste opoziţii sunt uşor de contracarat, dar procedura de înregistrare durează mai mult timp şi costurile legate de această procedură vor fi mai ridicate.
4. Înregistrarea etichetei ca marcă sau ca desen industrial Înregistrarea etichetei este recomandată, deoarece cele mai multe cazuri de contrafaceri sunt cele în care, deşi etichetele conţin denumiri diferite ale produselor, imaginea de ansamblu a etichetei este asemănătoare, clienţii fiind induşi în eroare de către anumite elemente grafice sau culori ale acesteia. În acest caz, se pune problema alegerii între protecţia prin marca a etichetei sau protecţia prin desen industrial. Avantajul desenului industrial consta în faptul că, printr-o singură cerere, se pot cuprinde toate etichetele, costul total fiind mai mic, spre deosebire de înregistrarea separată a fiecărei etichete ca marcă, iar dezavantajul constă în durata mai mica de protecţie a acestuia. Astfel, o marca se înregistrează pentru 10 ani şi poate fi reînnoită de un număr nelimitat de ori pentru alte durate succesive de câte 10 ani, iar în cazul desenelor industriale protecţia iniţială este de 10 ani,
www.artevino.ro
Supervizarea e la fel de importantă ca înregistrarea
dar aceasta poate fi prelungită doar pentru 3 durate succesive a câte 5 ani; deci, în final, protecţia maximă a unui desen este de 25 de ani. În practică, durata mai mica de protecţie a desenelor industriale nu este un inconvenient major, etichetele fiind modificate la perioade mai mici de timp, iar avantajul financiar faţă de marcă face ca etichetele să fie protejate de obicei prin desene industriale.
5. Înregistrarea sticlei de vin cu eticheta pe ea, ca marca tridimensională sau ca model industrial Şi în acest caz, problemele şi argumentele sunt similare celor expuse la punctul 3, cu particularitatea că, în cazul înregistrării unei mărci tridimensionale, exista un accent mai mare pus pe cuvintele menţionate pe etichetă, spre deosebire de protecţia prin model industrial, prin care se protejează în special imaginea estetica, de ansamblu a produsului.
6. Înregistrarea domeniului de internet Este foarte importantă prezenţa pe internet pentru orice societate comercială şi ar fi
mai mult decât neplăcut dacă un competitor va rezerva un domeniu pe internet identic sau similar denumirii societăţii dumneavoastră. Recomandăm rezervarea denumirii, dacă este posibil, atât pe „.ro“, cât şi pe „.eu“ şi pe „.com“. În temeiul unei mărci anterioare se poate anula o înregistrare ulterioară de domeniu de internet.
7. Înregistrarea ca desen industrial a principalelor pagini ale site-ului firmei Deşi conţinutul site-ului, adică textul acestuia, beneficiază de protecţia conferită prin legea dreptului de autor de la data comunicării acestuia, prin orice mijloace, deci inclusiv prin publicarea pe pagina de internet, este posibil să doriţi protejarea graficii site-ului pentru a evita copierea acestuia. Site-ul poate fi protejat, în ceea ce priveşte grafica sa, prin desen industrial, iar în ceea ce priveşte anumite funcţionalităţi speciale cu elemente de noutate, se poate vorbi despre protecţia prin inovaţie
8. Standurile publicitare ale societăţii Standurile publicitare ale societăţii, care folosesc la pro-
După înregistrarea mărcii sau a desenului/modelului industrial se recomanda efectuarea unei supervizări a pieţei. Supervizarea constă în verificarea continuă a noilor cereri admise spre înregistrare, astfel încât să nu scape vigilenţei OSIM mărci depuse spre înregistrare, care pot prejudicia drepturile dumneavoastră anterior dobândite. Mai mult, pe calea înregistrării de mărci comunitare prin OHIM (Office of Harmonization for the Internal Market), deşi se notifică drepturile opozabile anterioare, rămâne la latitudinea titularului solicitării unei înregistrări a unei mărci ulterioare mărcii dumneavoastră, dacă doreşte sau nu să continue procedura, astfel că rămâne în sarcina dumneavoastră să depistaţi solicitările ulterioare care vă prejudiciază şi să vă opuneţi acestora. După constatarea unor solicitări ulterioare identice sau similare, se formulează o o poziţie. Opoziţia la mărcile naţionale şi internaţionale se judeca de OSIM, iar la cele comunitare de către OHIM.
movarea /degustarea produselor în cadrul diverselor expoziţii sau supermarketuri, se protejează prin model industrial. De regulă, este vorba despre depunerea a 2-3 imagini ale standului respectiv, pentru a asigura vizibilitatea şi protecţia tuturor elementelor estetice ale standului.
Theauthorlistswaystoprotectthewine,whichrelated companiesshouldappealto, bothnationallyandinternationally(producers,import-export companiesanddistribution).
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 45
Aceste vinuri le gﾄピiﾅ｣i la Salonul de Vinuri A&V
46 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
ZZZ SDRO RF RQV XO W U R V W U $O H[ DQGU X 0RU X] ] L QU EO % V F DS V HF W %XF XU HV W L 7 HO ) D[ ( PDL O RI I L F H#SDRO RF RQV XO W U R
Compania Paolo Consult Ĺ&#x;i-a ĂŽnceput activitatea in România ĂŽn urmă cu 3 ani, oferind servicii in domeniul plantaĹŁiilor viticole si pomicole. ĂŽnca de la ĂŽnfiinĹŁare s-a identificat cu excelenĹŁa ĂŽn servicii de consultantă Ĺ&#x;i ĂŽnfiinĹŁarea plantaĹŁiilor. Dovezi ale acestor lucrări, sunt PLANTAŢIILE LA CHEIE ĂŽncheiate ĂŽn Dobrogea, Oltenia, Dealu Mare sau Prahova. Cu ocazia accesării FONDURILOR EUROPENE DE RECONVERSIE SI RESTRUCTURARE VITICOLÄ‚, Paolo Consult este ĂŽn gradul de a efectua toate tipurile de servicii de care aveĹŁi nevoie pentru ĂŽnfiinĹŁarea sau modernizarea plantaĹŁiilor viticole
si pomicole. Păstrându-Ĺ&#x;i aceeaĹ&#x;i viziune Ĺ&#x;i având o calitate a serviciilor incontestabilă, datorită echipei formate din personal calificat, acum are o ofertă de toamnă pentru toĹŁi cei interesaĹŁi ĂŽn efectuarea unei PLANTAŢII LA CHEIE cu ajutorul FONDURILOR EUROPENE . Acum puteĹŁi efectua o PLANTAŢIE LA CHEIE cu 13.500 euro. ĂŽn această ofertă vi se furnizează atât serviciile de consultantă cât si cele de prestări servicii . Asta insemnând că vi se va pregăti terenul (scoaterea plantelor vechi, scarificarea se va face cu 2-3 treceri, nivelarea se va efectua cu grapă rotativă
ĂŽnaintea plantării), se va efectua procesul de plantare ( plantat plante, instalare tutori), asta pentru MÄ‚SURA I . Iar pentru MÄ‚SURA II vi se va furniza sistemul de conducere Ĺ&#x;i palisaj instalat (Ĺ&#x;palieri capăt, Ĺ&#x;palieri intermediari, sistemul de ancorare, 5 sârme si ĂŽntinzători) . Plata unui asemenea contract se va face cu un avans cuprins ĂŽntre 0-30% , iar restul se va plăti la ĂŽncasarea subvenĹŁiilor pentru fiecare măsura de la AgenĹŁia de PlÄƒĹŁi Ĺ&#x;i IntervenĹŁie ĂŽn Agricultură . Pentru mai multe detalii contactaĹŁi Departamentul Comercial: comercial@paoloconsult.ro
podgorii de vis
O veritabilă bijuterie bahică într-o lume de excepţie! Dr. Constantin CROITORU Director CercetareDezvoltare societatea SODINAL Membru al Academiei de Ştiinţe din New York Membru al Societăţii Americane de Oenologie şi Viticultură Destinul m-a fericit cu participări în numeroase concursuri internaţionale de vinuri, dar parcă acesta din urmă (dar nu ultimul, nici la propriu şi nici la figurat !), denumit Mondial du Pinot Noir m-a cam bulversat şi uimit în sensul bun al cuvintelor. Am înţeles şi mai bine ce înseamnă zicala românească „Omul sfinţeşte locul“ după ce i-am cunoscut mai bine pe elveţieni la ei acasă, atât în plan profesional, unde domină amabilitatea, disciplina, competenţa şi profesionalismul, cât şi într-ale oenogastronomiei şi oenoturismului, unde se evidenţiază ospitalitatea, rafinamentul, bunul gust, tradiţia şi, uneori, chiar modestia.
Întâlnirea cu Mike Favre Pe preşedintele acestui concurs, Mike Favre, l-am cunoscut cu un an în urmă la o altă confruntare oenologică de prestigiu, Concours Mondial de Bruxelles (CMB), desfăşurat la Bordeaux. Domnia sa a fost preşedintele juriului din care am avut onoarea să fac şi eu parte. După cele 3 zile de concurs a venit la mine şi m-a felicitat, spunându-mi că notele
Membrii juriului din care am făcut parte însoţiţi de preşedintele concursului, Mike Favre. De la stânga spre dreapta: Constantin Croitoru, Conrad Briguet şi Corinne Clavien, Mike Favre, Baudoin Havaux şi Jacques Orhon pe care le-am acordat au fost foarte aproape de ale sale şi că s-au înscris foarte bine în intervalul valoric al fiecărei probe de vin jurizate. Mi-am exprimat dorinţa de a deveni judecător expert în concursul Mondial du Pinot Noir pe care-l organizează în Elveţia, iar el mi-a dat un răspuns afirmativ şi m-a asigurat că-şi va respecta promisiunea. Faptul că notele mele acordate vinurilor evaluate în juriul prezidat de Mike Favre la Bordeaux au fost într-adevăr foarte obiective, s-a materializat în numirea mea ca preşedinte de juriu la ediţia următoare din 2009 a CMB, desfăşurată la Valencia, în Spania.
Organizatorii concursului şi Elisabeth Pasquier Mondial du Pinot Noir este un concurs internaţional care a ajuns în acest an la a XII-a confruntare şi care face parte din
48 | romanian WINE art | noiembrie 2009
Federaţia Mondială a Marilor Concursuri Internaţionale de Vinuri şi Băuturi Spirtoase (VINOFED). El se desfăşoară sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) şi a Uniunii Internaţionale a Oenologilor (UIOE). VINOFED, împreună cu OIV şi UIOE, asigură producătorilor şi consumatorilor de vin credibilitatea organizării impecabile şi garanţia unui palmares al rezultatelor care este certificat şi incontestabil. Din partea ţării organizatoare, o implicare deosebită în acest concurs o are societatea Vinea, specializată în organizarea de concursuri şi manifestări cu caracter oenoturistic şi oenogastronomic, a cărei misiune este să apere şi să întărească imaginea şi notorietatea vinurilor elveţiene atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Dintre membrii acestei redutabile organizaţii profesionale, o impresie cu totul şi cu totul deosebită mi-a produs-o doamna Elisabeth Pasquier.
Programul concursului Concursul de desfăşoară în fiecare an în localitatea Sierre, situată în pitoreasca regiune viticolă Valais, ai cărei locuitori sunt cunoscuţi sub numele de valezani. Durează 3 zile şi în acest an s-a desfăşurat în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, respectiv 21, 22 şi 23 august. Judecătorii experţi au fost cazaţi cu toţii în localitatea Uvrier la Hôtel des Vignes, situată la 5 km de Sierre. Sosirea acestora a fost astfel organizată încât joi, 20 august, la orele 16.00, toată lumea să poată participa la o scurtă vizită a lacului subteran din Saint–Léonard situat în apropiere, după care cina s-a servit la restaurantul gării. În fiecare din cele 3 zile care au urmat în care au avut loc degustările, programul de dimineaţă a fost identic, el finalizându-se cu o mică gustare însoţită de vinuri aperitive înainte de masa de prânz.
www.artevino.ro
În ziua de vineri, 21 august, după programul de dimineaţă, a urmat programul oenoturistic, constând într-o deplasare, asezonată cu gustări din mezeluri şi brânzeturi tradiţionale, acompaniate de vinuri elveţiene de prestigiu; deplasarea s-a efectuat cu funicularul până la Crans-Montana şi a fost urmată de urcarea cu telecabina şi telescaunul până la Muntele de gheaţă Plaine Morte. Periplul oenoturistic a fost urmat de unul oenogastronomic constând într-o cină tradiţională („soirée raclette“!) găzduită de restaurantul Chateau de Villa din Sierre. Sâmbătă, 22 august, aperitivul oenogastronomic servit după şedinţa de degustare a fost oferit de producătorii de vinuri din celebra localitate Fully. Prânzul, unul de excepţie, s-a derulat la restaurantul Terminus din Sierre. După un repaus de două ore s-a plecat cu autobuzul la Chamoson unde am petrecut în aer liber alături de o orchestră de studenţi, care ne-au încântat cu muzică irlandeză, în compania unor aperitive şi a unor vinuri de excepţie. Cina s-a servit la hanul din Chamoson, fiind un bun prilej de asociere a mâncărurilor tradiţionale, dar şi internaţionale, cu vinurile elveţiene. În ultima zi a concursului, duminică 23 august, după programul de dimineaţă s-a plecat cu autobuzul către Colline de Géronde unde familia Rouvinez (unul dintre cei mai celebri producători elveţieni de vinuri) ne-au oferit un aperitiv şi un prânz de excepţie, după care am fost însoţit la gara din Sierre în vederea întoarcerii acasă.
Imagine din sala în care s-a desfăşurat concursul
Desfăşurarea concursului. Componenţa juriilor După servirea micului dejun ne îmbarcam în autobuzul care ne transporta din Uvrier la Sierre. În fiecare dimineaţă, degustările au debutat la orele 9.00 şi s-au finalizat în jurul orelor 12.30 – 13.00; în acest interval, membrii juriilor puteau lua pauze scurte între seriile de vinuri supuse evaluării. Continuare în pagina 50
www.artevino.ro
În compania unor prieteni. De la stânga la dreapta: Yan Juban, directorul general adjunct al OIV, împreună cu soţia domniei sale, Nathalie Juban, Ghislain K – Laflamme şi Constantin Croitoru noiembrie 2009 | romanian WINE art | 49
Continuare din pagina 49
Mostrele de vinuri prezente în concurs au fost evaluate de 10 jurii, formate fiecare din câte 5 degustători. Fiecare juriu avea un responsabil ce a fost reprezentat de către un degustător provenind din ţara organizatoare. Juriul din care am făcut parte a avut drept responsabil pe doamna Corinne Clavien, reputat oenolog elveţian. Ceilalţi membri ai juriului au fost belgianul Baudouin Havaux, preşedintele executiv al CMB, elveţianul Conrad Briguet, directorul Şcolii de ingineri agronomi din Changins şi canadianul Jacques Orhon, profesor de somelerie şi scriitor de vinuri. Dintre degustătorii străini, merită a fi menţionaţi Yan Juban, directorul general adjunct al OIV, Ghislain K – Laflamme, preşedintele Concursului internaţional Sélections Mondiales des Vins (SMV) desfăşurat în Québec-Canada şi, nu în ultimul rând, Louis Havaux, preşedintele de onoare al CMB. Ceilalţi degustători străini au provenit din Germania, Luxemburg, Israel, Australia, Spania, Franţa, Italia, Argentina şi Chile.
Evaluarea mostrelor de vinuri Fiecare membru al juriului a avut în faţa scaunului său un laptop conectat la o reţea specializată; deasupra tastaturii se afla un suport de lemn neted pe care se găsea lista eşan-
Constatin Croitoru împreună cu Elisabeth Pasquier, ilustrul reprezentant al societăţii Vinea tioanelor de vinuri ce trebuiau evaluate în ziua respectivă. Prin intermediul responsabilului de juriu poziţionat în capul mesei, ni se trimitea pentru fiecare mostră de vin jurizată acelaşi format ce conţinea tabelul cu caracteristicile vizuale, olfactive şi gustative împreună cu evaluarea globală ce trebuiau apreciate; în cadrul acestui tabel, fiecare membru al juriului trebuia să clicheze cu mouse-ul în dreptul calificativului (excelent, foarte bun, bun, satisfăcător, insuficient) atribuit parametrului analizat (aspect şi limpiditate la examinarea vizuală; francheţe, intensitate şi
50 | romanian WINE art | noiembrie 2009
calitate la examinarea olfactivă; francheţe, intensitate, persistenţă şi calitate la examinarea gustativă). Prin click-ul final se putea observa valoarea totală a punctelor acordate. Programul permitea revenirea asupra calificativelor acordate parametrilor analizaţi menţionaţi mai sus. Responsabilul de masă ne comunica de fiecare dată notele minime şi maxime acordate, cât şi valoarea mediei aritmetice a acestora. În cazul în care un vin era susceptibil de o anumită medalie (medalia de argint: 84,1 – 89 puncte; medalia de aur: 89,1 – 94 puncte; marea medalie de aur: peste 94 puncte), responsabilul de masă făcea apel la membrii juriului atunci când raportul era de 2 (pro medalie) la 3 (contra medalie) funcţie de valoarea notelor acordate. În urma discuţiei, dacă vreunul dintre membrii juriului dorea să modifice vreo notă, i se trimitea din nou tabelul în vederea efectuării corecţiei şi luării deciziei de către toţi membrii juriului asupra medaliei atribuite. Deşi prin calitatea mea de judecător expert internaţional am participat ca membru în jurii în peste 10 concursuri internaţionale, este pentru prima dată când am întâlnit această metodă de evaluare bazată pe folosirea mijloacelor informatice; este o metodă foarte rapidă
şi eficientă, deoarece îţi dă posibilitatea ca degustător a poziţionării imediate faţă de ceilalţi membri ai juriului. Am fost foarte bucuros deoarece în cele 3 zile de concurs, în cadrul juriului din care am făcut parte, m-am situat prin evaluările mele de cele mai multe ori aproape de media aritmetică a notelor acordate.
Aspecte privind dinamica participării şi distrubuţia medaliilor În tabelul din stânga este prezentată o situaţie statistică privind Concursul mondial du Pinot noir 2009. Se observă că vinurile din alte ţări acoperă un procent ce trece uşor peste o treime (35%), în timp ce vinurile din ţara organizatoare acoperă restul de aproape două treimi (65%), cu menţiunea că numărul celor provenite din cantonul Valais, ce include cea mai cunoscută regiune viticolă elveţiană (27,2), este numai cu circa 10% mai mic decât numărul celor provenite din restul Elveţiei (37,8%). În acest an, pentru prima dată, pe lângă vinurile din soiul Pinot noir roşii şi rozé liniştite
www.artevino.ro
şi efervescente, au fost introduse în concurs şi vinuri provenind din soiurile Pinot blanc şi Pinot gris dulci, ce au fost trecute la categoria Descope riri („Decouvertes“). Din punct de vedere procentual, ponderea cea mai mare au reprezentat-o vinurile roşii liniştite (72%), urmate de vinurile campion mondial (10%), apoi de vinurile de la categoria Descoperiri (7,3%), cele rozé (5,9%), cele spumante (3,2%) şi, în final, cele dulci (1,6%). În privinţa medaliilor, au fost acordate un număr de 350 de medalii, reprezând 30% din numărul vinurilor prezente în concurs, conform reglementărilor actuale ale OIV. Dintre vinurile premiate, 2 (0,6%) au primit Marea Medalie de Aur, 95 (0,6%) au fost răsplătite cu Medalia de Aur şi 253 (72,3%) dintre acestea au fost distinse cu Medalia de Argint.
Imagine cu plantaţii viticole care se ridică până aproape de poalele Alpilor
Regrete în loc de concluzii Regret faptul că nu m-am interesat mai serios de programul acestui concurs şi că nu am fost pregătiţi pentru a face mai multe fotografii. Din păcate, ţăra noastră a avut o participare slabă şi nu a obţinut nici o medalie, în comparaţie cu ţări precum Bulgaria (o medalie de aur şi una de argint), Ungaria (2 medalii de argint) sau Slovenia (3 medalii de argint).
MondialduPinotnoirisone ofthemostimportantinternationalcontestsofwinestargetedon areferencevariety.Startingwith thisyear,therangeofwineshas beenextendedtothePinotgris andPinotblancvarieties,and thewinesoriginatingfromthese varietieshavebeenincludedin thecategoryofnewdiscoveries beingsubmittedseparatelyto thepanelsofjudges,alongside othertraditionalcategoriescomingfromthePinotnoirvariety whichcomprisethestillredwines,therosewines,thesparklingwinesandthesweetwines. Thecontestfeaturedtheperformanceofcomputerassistedtasting.TheSwissoenotourismand oenogastronomysuccessfullyaccompaniedthecarryingoutof thecontest.
www.artevino.ro
În imaginea de sus, aspecte din tradiţia folclorică a elveţienilor din regiunea viticolă Valais. În cea de jos, traseul funicularului către Crans Montana
slow food şi slowine
Bra,18-21 septembrie Carmen PASCU Emilian PASCU Evenimentul bienal, Cheese – Formele Laptelui, organizat de Slow Food şi orăşelul Bra în perioada 18-21 septembrie 2009, a ajuns la ediţia numărul 7 şi a devenit deja un punct de referinţă la nivel mondial atât pentru artizanii laptelui, cât şi pentru un număr mare de pasionaţi, datorita capacităţii sale de a prezenta „cele o mie de gusturi ale brânzeturilor“, pornind de la animalele care produc laptele, până la produsul final. Fiecare tip de brânză este rezultatul unei istorii lungi şi interesante, Cheese având ca obiectiv expunerea acestor tradiţii şi menţinerea lor în viaţă. De-a lungul celor 10 ani de existenţă, festivalul Cheese a reuşit să schimbe percepţia consumatorilor în privinţa brânzeturilor şi să-i îndrume către producţia artizanală, un sector
bogat în sortimente, cu multe oportunităţi, dar şi contradicţii. Una dintre luptele câştigate de Cheese a fost reabilitarea laptelui crud în ochii consumatorilor, reuşind să-l propună ca factor fundamental în producţia de brânză, din punct de vedere teritorial (originea laptelui) şi al calităţii organoleptice, luptă pornită chiar de la prima ediţie, în anul 1997.
Punctul de atracţie: brânza gjetost Ediţia 2009 a Cheese a adus circa 160.000 de vizitatori (dintre care 50.000 străini), în ciuda timpului nefavorabil şi a crizei economice. La inaugurare au participat Carlo Petrini (preşedintele Slow Food) şi Luca Zaia (ministrul agriculturii din Italia). Au fost reprezentate peste 20 de ţări, cu produsele lor, prin intermediul Prezidiilor Slow Food: 44 din Italia şi 23 internaţionale. O ediţie specială şi prin prezentarea la eveniment a unei rarităţi, brânza gjetost, produsă în Norvegia din lapte de capră, cu gust dulce şi culoare maronie, datorate adaosului de zahar de orz. Bineînţeles că nu a lipsit brânza oraşului Bra, numita Bra Duro DOP (din lapte de vacă, picantă, maturată minimum 180 de zile înainte de a fi consumată).
Orăşelul Bra este sediul internaţional al Slow Food, reuşind pe parcursul ultimilor 10 ani să devina un simbol la nivel mondial, un record pentru un oraş de provincie. www.artevino.ro
România s-a prezentat cu brânza în coajă de brad Tipul de brânză românesc expus la această manifestare a fost brânza de burduf în coajă de brad, produsă şi prezentată de braşoveanca Cecilia Istrate. Acest tip de brânză are origini antice şi este produs de oierii din Bucovina şi Transilvania. Se produce în perioada lunile mai-iulie, când bradul are o răşină foarte aromată. De asemenea, la dezbaterile pe tema transhumanţei, moderate de Cinzia Scaffidi, directorul Slow
Zona centrală şi inima manifestaţiei a fost în Gran Sala (Sala Mare), unde publicul a putut să deguste toate tipurile de brânza prezentate de Prezidiile Slow Food, împreună cu un pahar de vin. Şi au fost aproape 1000 de vinuri de pe tot teritoriul Italiei.
Slowine nu putea să lipsească de lângă Slowfood Pentru că am amintit de vin, a fost prezentat în cadrul evenimentului Cheese şi Slowine, noul site al Slow Food, dedicat vinului (www.slowine.it). Vinul Slow a fost definit ca fiind vinul reprezentativ al unei podgorii, al unui producător, care urmează filosofia respectârii mediului, a teritoriului şi a consumatorului. Se ţine cont în egala măsură de aspectele uman, agricol şi oenologic. Vorbind în termeni tehnici, vom obţine un vin care va primi un punctaj minim de 88 din 100.
Food Study Center, a participat şi Marian Popoiu, coordonator, împreună cu doamna Istrate, al Prezidiumului Brânză de Burduf.
Premianţii ediţiei din acest an Nu au lipsit, fireşte, nici premiile. Premiul Cheese numit „Benemerito“ a fost acordat unui număr de patru „actori“, producători care s-au remarcat prin pasiune, efort şi dedicaţie pentru calitate, pe principiul Slow Food: bun la gust, curat pentru mediu şi just pentru societate. Premianţii au fost: Pascale Baudonnel (Norvegia) sub Prezidiumul Geitost artizanal din fiordul Sogne, Livio Garbaccio (Piemonte), cioban sub Prezidiumul macagn, Francesco Giolito (Piemonte), preparator de brânzeturi, Antonio Rodeghiero (Veneto), sub Prezidiumul Asiago.
BraheldtheCheeseFestival 2009,undertheslow-foodmovement.Romaniaparticipated withcheeseinfirbark.
Discursurile de inaugurare a fost ţinute de Carlo Petrini, preşedintele Slow Food (stânga) şi ministrul italian al agriculturii, Luca Zaia (dreapta) www.artevino.ro
podgoriile României
Extras din Monitorul Oficial al României din 10/22 iunie 1884
54 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
podgoriile României
125 de ani
de tradiţie şi istorie la Segarcea Regal nr. 1789/1884, a trecut în exploatarea Domeniilor Coroanei 12 moşii ale statului, dintre care Ruşeţu-Brăila, Deşi moşiile de la Segarcea Gherghiţa-Prahova, Mălinau existat cu mult înainte, abia Suceava, Dobrovăţu-Iaşi, în anul 1830 odată cu aplicarea Sadova şi Segarcea-Dolj. În Regulamentelor organice şi se- patrimoniul „Domeniilor Copararea totală a ,,visteriei sta - roanei“ intrau terenurile agritului“ de ,,cămara dom- cole, viile, livezile, pădurile, nească“, se poate vorbi, pentru împreună cu toate construcţiile prima oară în Principatele şi dotările aferente, denumite Române, de „domeniu pub- generic „imobile rurale“. lic“, în adevăratul sens al cuDeşi la prima vedere „dovântului. meniile regale“ şi „domeniile Astfel, în anul 1829, Im- coroanei“ par a fi noţiuni aseperiul Otoman a cedat Ţării mănătoare, totuşi din punct de Româneşti terenurile agricole vedere juridic ele reprezintau împreună cu bălţile, pădurile două entităţi distincte. Astfel, şi canalele dunărene din raialele dacă în primul caz casa regală Brăila, Giurgiu şi Turnu, aces- deţinea un drept cert şi indivite suprafeţe constituind, înce- dual de proprietate, rezultat în pând cu anul 1830, „domeniile urma unui act de vânzare-cumstatului“. Este şi cazul dome- părare, în cazul domeniilor coniilor de la Segarcea şi Sadova roanei statul transmitea numai (judeţul Dolj) care, începând posesia, folosinţa, uzul şi uzucu această perioadă, intră sub fructul, dreptul de proprietate protecţia statului. rămânând în continuare al statului român.
Lector univ. dr. Cătălin GALAN
Segarcea, sub mantia regalităţii
La 28 martie 1872, la iniţiativa Ministerului Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice, este promulgată ,,Legea pentru administrarea Domeniilor Statului“. Potrivit prevederilor legale, Casa Regală nu putea dobândi proprietăţi funciare decât prin cumpărare din domeniile statului, moşiile astfel achiziţionate alcătuind „Domeniile Regale“. ,,Legea Domeniilor Coroanei“, promulgată prin Decretul
I.C. Brătianu semnează actul de naştere al Domeniilor Segarcea Actul de naştere al Domeniilor Coroanei Segarcea îl reprezintă ,,Legea Domeniilor Coroanei“, semnată de Ion C. Brătianu în calitate de primministru şi promulgată de Carol I, Rege al României, la 10 (22) iunie 1884.
Sus: I.C.Brătianu, Preşedintele Consiliului de Miniştri care a semnat „Legea Domeniilor Coroanei“. Dreapta: Fotografii de epocă de la Domeniile Coroanei Segarcea
Continuare în pagina 57
podgoriile României
Regele Ferdinand avea în pivniţă şi vin de la Domeniile Coroanei Segarcea
Continuare în pagina 57
Printre altele „Legea domeniilor“ prevedea: „Art. 2.Coronaaredreptul de folosinţă asupra suprafeţei şiasubfeţeiacestorproprietăţi, fără a fi supusă la veri-o dare de cauţiune. Ea are facultatea deaexploataacestebunuridirectamente sau prin dare în arendă.Înacestdinurmăcas, termenullocaţiuneinupotetrece peste10ani.“ „Art. 5. ImobileleDomeniului Coroneisuntinalienabileşiimprescriptibile; nu pot, prin urmare,fivândute,schimbate,dăruite, ipotecate sau supuse la vre-oaltăsarcinădeori-cenaturăvafi.“ „Art. 6. ProprietăţileDomeniului Coronei nu sunt supuse laimpozitecătrestat;vorsuporta însădărilecătrejudeţşicomună.“ Dovada acelor vremuri demult apuse stau şi cele câteva sute de sticle descoperite de curând odată cu renovarea vechii crame. Cele mai vechi sticle de Segarcea sunt din anul 1917 şi poartă însemnele „Domeniul Coroanei Segarcea“, însoţite de coroana casei regale.
tală a podgoriei este de 277 ha, din care suprafaţa replantatată cu viţe tinere este de 257 ha. Plantaţiile arată la fel de spectaculos ca acelea din Bordeaux sau Medoc. Sortimentul viticol este structurat astfel: 60% soiuri roşii (Cabernet, Pinot Noir, Fetească Neagră), 30% soiuri albe (Fetească albă, Fetească Regală, Sauvignon, Chardonnay) şi 10% soiuri aromate (Tămâioasă Românească). Podgoria include şi o plantaţie-simbol de 1,5 ha, veche de peste 80 de ani. Azi, viile de la Segarcea sunt aproape în totalitate refăcute cu material săditor obţinut în Franţa şi tehnologie de ultimă generaţie. Spre exemplu, până şi sârmele portante sunt aduse din Luxemburg, deoarece materialul din care sunt confecţionate are un mare grad de elasticitate, ceea ce permite o mai uşoară montare pe sistemul de susţinere şi un procent scăzut la rupere. Managerul general Cornelia Anghel a preferat tehnologia occidentală datorită calităţii excepţionale şi a viabilităţii pe termen lung. Proiectul de replantare a podgoriei Segarcea şi de rea-
menajare a cramei, a debutat în anul 2004, având termen de finalizare decembrie 2009. Investiţia totală este estimată a se ridica la final la aproximativ 18 milioane de euro, incluzând costurile replantării a 270 ha, modernizarea şi retehnologizarea cramei, consolidarea pe piaţă a brandului „Domeniul Coroanei Segarcea“, precum şi achiziţionarea unor utilaje moderne.
SituatedhalfwaybetweenCraiovaandtheDanube,thevineyardsofSegarceaimpressvisitorfromthestart,byitsexcellentexhibitionandspecialcompositionofthesoil,withlimestoneskeletoninthesurface.Ifall ofusknowhowSegarcealooks today,fewofusknowthatthese placesareavinegrowingtraditionforover125years. Builtonoldestatesofboyarsof Craiova,Segarceahadaneventfulpasthistory,whichthecommunistperiodeventriedtohide itentirelyortosimplyeraseit.If itsucceededornot,onlywecan answer,thenewpeopletoday, „convicted“tolearnortoforget thetruth...
La Segarcea vinul se face în vie După anul 2000, viile de la Segarcea au trecut prin concesionare de la Agenţia Domeniilor Statului în administrarea soţilor Anghel. Suprafaţa to-
Sticlele de vinotecă Domeniile Coroanei Segarcea
56 | romanian WINE art | noiembrie 2009
Sticla Magnum (1,5l) de Cabernet Sauvignon 2007, O suta douazeci si cinci de ani, ediţie limitată
Magnum aniversar, arc pest timp Cu ocazia celor 125 de ani de atestare documentară a „Domeniilor Coroanei Segarcea“, conducerea societăţii a decis lansarea pe piaţă a Sticlei Magnum (1,5l) de Cabernet Sauvignon 2007, O suta douazeci si cinci de ani, ediție limitată. Iniţiativa, lăudabilă de altfel, încearcă să reamintească românilor de vinurile de altădată ce i-au însoţit de fiecare dată în momente importante ale istoriei. Nu ştim ce vin consumau vechii Bani ai Craiovei şi nici ce a băut Kogălniceanu în seara declarării Independenţei, dar azi ştim cu certitudine că Regele Carol I şi, mai apoi, Regele Ferdinand au avut în cămara regală şi vinuri de Segarcea. Urăm noului produs viaţă lungă şi, de ce nu, să vorbească peste încă 125 de ani de făuritorii de vinuri şi tradiţie de la Segarcea.
www.artevino.ro
vinoteca
Aceste vinuri le gﾄピiﾅ｣i la Salonul de Vinuri A&V
www.artevino.ro
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 57
vinoteca
Aceste vinuri le gﾄピiﾅ｣i la Salonul de Vinuri A&V
58 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
podgoriile României
Domeniile Ostrov Un brand al societăţii OSTROVIT S.A. Patrimoniul vitivinicol al SC OSTROVIT S.A. este de 1100 hectare cultivate cu viţă de vie nobilă tânără pentru struguri de vin. Plantaţiile sunt localizate în raza administrativă a comunelor Ostrov şi Lipniţa, în cadrul centrului viticol Ostrov, podgoria Ostrov, situată în sud-vestul judeţului Constanţa, de-a lungul Dunării, pe malul drept, terasa superioară. Zona amplasării plantaţiilor de viţă de vie este de certă tradiţie vitivinicolă, condiţiile de cultură fiind extrem de favorabile soiurilor de struguri pentru vinuri superioare. Podgoria Ostrov are un areal viticol întins şi include centrele viticole Ostrov (altitudine medie 110m), Oltina şi Aliman, situate pe malul drept al Dunării, la care se adaugă centrul viticol Băneasa. Aceste centre sunt renumite pentru vinurile roşii (Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir), precum şi pentru vinurile albe (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, mai ales pentru soiurile autohtone Fetească Albă, Fetească Regală şi Crâmpoşie). Podgoria Ostrov deţine unele dintre cele mai ridicate valori privind resursele heliotermice, fără însă ca acestea să capete un caracter excesiv. La acestea se adaugă vecinătatea Dunării şi a lacurilor existente în jur. Deficitul de umiditate este prevenit prin irigare. Caracteristicile sunt de asemenea condiţiile de iernare blânde, temperaturile minime extreme fiind rar întâlnite în podgorie, zona fiind caracterizată ca având struguri „sătui de soare“, dealurile având o expunere de însoleiere propice cultivării soiurilor de struguri pentru vin. SC OSTROVIT S.A. a recoltat de pe suprafata de 759 hectare plantaţii proprii cantitatea de 9.203 tone struguri de vin şi a realizat achiziţii de 973 tone struguri de vin. Din cantitatea totală vinificată de 10.176 tone struguri s-au obţinut 71.406 hectolitri vin. Începând cu anul 2006, în baza programelor comunitare Continuare în pagina 62
60 | romanian WINE art | noiembrie 2009
www.artevino.ro
Continuare în pagina 60
de reconversie a plantaţiilor viticole, SC OSTROVIT SA a replantat anual şi va replanta până în anul 2010 inclusiv soiuri de calitate, cu denumire de origine controlată,întinerind patrimoniul viticol de 1100ha viţă de vie struguri de vin. Având în vedere cele de mai sus şi ţinând cont şi de amplul proces de modenizare al celor două staţii de vinificaţie (Ostrovit şi Lipniţa), SC OSTROVIT SA îşi propune ca în următorii trei ani să devină unul dintre primii cinci mari producători în domeniu, alături de producători importanţi precum Murfatlar, Vincon, Judvei, Cotnari. În perioada 2005-2009, la SC OSTROVIT SA s-a realizat un amplu program de investiţii atât în ceea ce priveşte reconversia plantaţiilor de vii şi livezi şi dotarea lor cu echipamente specifice (utilaje viti-pomicole, sisteme irigaţii), cât şi în modernizarea celor două staţii de vinificaţie.
Investiţii europene Începând cu anul 2006, urmare a derulării a patru programe anuale de reconversie succesive, s-au plantat 700ha viţă de vie pentru struguri de vin, 100ha viţă de vie pentru struguri de masă, valoarea investiţiei fiind de aproximativ 12.000.000 euro. Prin accesarea unui program SAPARD în valoarea de 300.000 euro (în derulare), s-a implementat un sistem de irigare prin picurare ce deserveşte suprafaţa de 200ha viţă de vie. Pentru irigarea întregii suprafeţe s-au achiziţionat pompe noi, performante, cu costum redus de energie, valoarea acestora fiind aproximativ 1.000.000 euro. SC OSTROVIT SA a înţeles a-şi începe promovarea brandului „Domeniile Ostrov“ prin realizarea împreună cu Grupul de comedie „Vouă“ a unui spot publicitar ce a fost publicat la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009 pe posturile naţionale de televiziune. De asemenea, SC OSTROVIT SA a participat în ultimii doi ani la numeroase târguri şi festivaluri dedicate vinului. PresentationofthevineyardOstrovandOstrov CompanySA,theinvestments madebyshareholdersinorder thatthewinesofthisareato conquerRomaniaandbeyond.
www.artevino.ro
podgoriile României
Statul trebuie să facă mai mult pentru producători interviu cu Oana Belu, co-acţionar al S.C. Ostrovit S.A. Cu ce probleme v-aţi confruntat ca și producţie anul acesta? Anul 2009 a fost un an foarte bun pentru strugurii de vin datorită condiţiilor meteo extrem de favorabile (mult soare, ploi puţine – permiţând recoltarea târzie a unor struguri de foarte bună calitate) V-a afectat criza? Dacă da, în ce fel? Criza ne-a afectat prin scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, ceea ce a dus la o scădere drastică a consumului şi implicit a vânzărilor de vin. Pe lângă faptul că a provocat scăderea vânzărilor, criza a determinat şi o creştere a cheltuielilor cu stocurile (cheltuieli de depozitare) Ce măsuri ar trebui adoptate de către stat pentru sprijinirea producătorilor viticoli? Prima măsură ar fi plata subvenţiilor aferente anului 2009. În caz contrar, producătorii din domeniu nu-şi vor putea finanţa lucrările începutului de campanie 2010, mai ales în condiţiile în care creditarea bancară este inexistentă în România. În al doilea rând, ar trebui gândită politica de subvenţionare pentru anii următori pentru a face faţă concurenţei acerbe venite din Lumea Nouă (Chile, Africa de Sud, Australia).
www.artevino.ro
Structura societăţii dumneavoastră? Acţionari, angajaţi, număr de firme, staţii de vinificare? Societate pe acţiuni, mixtă, majoritar privată. Lucrările viticole se efectuează în cursul anului cu o medie de 400 salariaţi, în perioada de recoltare ajung chiar la 600. Podgoria Ostrov cuprinde doua centre viticole, Ostrov şi Lipniţa, împărţite în 12 ferme de producţie. Strugurii sunt vinificaţi în cele două staţii de vinificaţie de la Ostrov şi Lipniţa.
Investiţii în fondul Sapard şi investiţii proprii Cele două staţii de vinificaţie au fost complet monitorizate printr-un program Sapard în valoare de 6.000.000 euro, din care 2.000.000 euro contribuţia Uniunii Europene şi 4.000.000 euro contribuţie proprie. În perioada 2005-2009 a fost plantată suprafaţa de 700ha cu viţă de vie pentru struguri de vin (soiuri româneşti precum Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, dar şi soiuri internaţional recunoscute precum Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Chardonnay, Merlot,
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir). În anul 2010 se vor planta încă 300 ha. S-au investit aproximativ 2.000.000 euro în sistemul de irigaţii, introducându-se tehnologii moderne şi eficiente precum irigarea prin picurare. S-au investit de asemenea aproximativ 2.000.000 euro în utilaje agricole care să îmbunătăţească eficienţa procesului de producţie (maşini de recoltat struguri, maşini de pretăiat viţa de vie, de carnit, de desfrunzit etc.) Dacă că gândiţi la realizarea unui brand de
excepţie, pe care îl vedeţi mai apt pentru terroirul din Ostrov, și cum vă gândiţi să pregătiţi partea agronomică? Da, avem în vedere să obţinem vinuri de excepţie, prin urmărirea lucrărilor de tăiere în uscat (maxim 1kg, 1,5kg pe plantă), lucrări în verde, recoltare în perioada mai răcoroasă a zilei (în special dimineaţa), sortarea ciorchine cu ciorchine a strugurilor, vinificarea în condiţii de excepţie, cu temperatura controlată pe tot fluxul tehnologic, învechirea în baricuri de stejar.
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 65
vinul şi sănătatea
deliciul zilelor de toamnă (II)
Ing. drd. Otilia CHIRIŢĂ Viticultura se numără printre primele ocupaţii de pe pământ. De mii de ani, viţa-de-vie simbolizează rodul: viaţă îmbelşugată, sănătate şi noroc. Din pământ, soare şi ploaie strugurii acumulează substanţe benefice pentru sănătatea şi vitalitatea organismului uman. Strămoşii noştri au ştiut dintotdeauna cum să profite de efectele benefice, uneori chiar miraculoase ale acestor fructe. Reţetele lor au traversat istoria şi au inspirat oamenii de ştiinţă moderni în crearea de tratamente aplicate astăzi în staţiunile uvale (enumerate în numărul de luna trecută).
Leacurile populare recomandă copiilor anemici, cu deficienţe în dezvoltare, tratamentul cu struguri, timp de o lună. Dimineaţa, pe stomacul gol, se mănâncă un strugure de mărime medie. Cu 2 ore înainte de prânz se mănâncă încă un strugure, apoi altul, la 3 ore după prânz. Tromboflebita cu edem se poate trata cu următoarea reţetă: un pumn de frunze de viţă-de-vie se fierbe 3-5 minute, în 3 litri de apă. Cu fiertura obţinută se fac băi la picioare. Dacă faceţi procedura zilnic, toată vara sau toamna, se întăresc pereţii vaselor sanguine, se îmbunătăţeşte circulaţia sanguină. Stresul şi depresia pot fi alungate cu o reţetă originală: se toacă 7 frunze de viţă-de-vie roşiatice, se toarnă 500 ml de apă fierbinte şi se infuzează 30 de minute. Se bea câte o cană dimineaţa şi una la prânz. Ochii obosiţi, cu roşeaţă se spală cu tampoane îmbibate în ceai din frunze de viţă. Strămoşii noştri tratau afecţiunile oftalmologice cu seva recuperată în urma tăierilor efectuate viţei-de-vie în anotimpul de primăvară – fenomen cunoscut sub numele de plânsul la viţa de vie. Iată un context în care şi lacrimile sunt benefice! Pentru înfrumuseţarea tenului se prepară masca din
Infuzie şi decoct de struguri pentru diverse afecţiuni
Fruct biblic, preţuit de popoarele mesopotamiene, simbol al vieţii, reprezentat permanent în picturile bisericeşti, strugurele - rod al viţei-de-vie - are puterea de a întări sănătatea, de a preveni neplăcerile bolilor şi de a tămădui. Important este ca fructele folosite să fie coapte şi foarte bine spălate, pentru a înlătura substanţele chimice cu care a fost stropită viţa de vie în perioada de vegetaţie. 66 | romanian WINE art | noiembrie 2009
Astm: se iau 150 g de struguri bine spălaţi. Se pun în mai puţin de 500 ml de apă. Se fierb 15 minute. Se strecoară după răcire. Se beau 3 sau 4 pahare în timpul zilei. Se îndulceşte de preferinţă cu miere. Litiaza: 100 g de struguri şi 100 g de puterea ursului (raisin d'ours). Se pun în 500 ml de apă şi se fierb cam zece minute. Se strecoară. Ceaiul obţinut se bea în cinci prize în timpul zilei.
Tuse: 200 g de stafide, 600 g de zahăr, 100 g de must de struguri. Se fierb stafidele în 300 ml de apă, timp de zece minute şi se strecoară. Acest decoct se pune pe abur şi se adaugă puţin câte puţin, zahărul, dizolvându-l până la obţinerea unui sirop. Se adaugă mustul (100 g) şi 150 g de miere de albine. Se ia o lingură dimineaţa, pe stomacul gol, alta la culcare, dar şi în timpul zilei, dacă se declanşează o criză de tuse.
www.artevino.ro
3 cure tămăduitoare cu struguri Cura intensă: acomodare 3 zile, în care se consuma 0,5, 1, 1,5 kg în paralel cu hrana obişnuită. Apoi, timp de 5 sau 10 zile, doar struguri, între 1,5 şi maximum 3 - 4 kg zilnic, ca atare sau sub formă de suc. Pe parcursul curei sunt permise doar ceaiurile calde, neîndulcite - chimen, cimbrişor, mentă. Cura moderată: 2 zile pe săptămână (de exemplu vineri şi duminică) numai struguri, între 1,5 şi 3 kg/zi, la aceleaşi ore de începere şi terminare a curei. struguri, care curăţă pielea, o hidratează şi întăreşte capilarele. Câteva bobiţe albe se taie în jumătăţi şi se masează pielea feţei şi a gâtului. După 15-20 de minute, faţa se spală cu apă rece. Tot pentru înfrumuseţare, bunicile noastre mai deţineau un secret: pentru stoparea creşterii excesive a părului pe faţă îşi masau tenul cu suc de aguridă! Interesant de studiat din punct de vedere ştiinţific acest efect!
Reţete moştenite din bătrâni Şi, ca să rămânem în aceeaşi zonă, iată şi câteva reţete tradiţionale de păstrare şi conservare a strugurilor. Pe lângă compot, la fel de cunoscută este şi metoda de stafidire a boabelor de struguri, adică de uscate a acestora prin diverse metode: pe covoraşe de rogojină, special amenajate în podul casei, bine aerisit, sau pe grătare verticale de lemn. Conservarea se poate face în borcane sterilizate. Pe fundul borcanului se pun rădăcini proaspete de hrean, spălate şi tăiate bucăţi. Se umple borcanul cu boabe de struguri (se poate şi în amestec cu boabe de agrişe). Închise ermetic, borcanele se păstrează la rece. La butoaie: într-un butoi de lemn se pun 3 kg de rădăcini de hrean, la 40 kg de struguri. Butoiul se înfundă şi se ţine la 10-12°C, iar în ianuarie se coboară în pivniţă la 1-2°C. Struguri muraţi: se aleg struguri semicopţi, cu gust acru-dulce, se pun într-o găleată
www.artevino.ro
Cura blândă: se consuma câte 1-1,5 kg de struguri pe zi, împărţite obligatoriu la trei, înainte de fiecare masă, pe cât posibil la aceeaşi ora zilnic. Pentru a evita excesul de tanin din pieliţe, o parte din struguri se poate consuma ca suc. Efecte: detoxifiere, scădere în greutate, sporirea imunităţii, tratamentul afecţiunilor degenerative. Contraindicaţii: diabet, probleme renale grave, HTA, retenţie de apă, colită de fermentaţie, diaree cronică. şi se toarnă peste ei saramura obţinută din 3 linguriţe de zahar şi o linguriţă de sare la fiecare litru de apă. Strugurii trebuie să fie tot timpul acoperiţi de lichid. Peste 3-4 săptămâni, murătura este bună pentru consum. Marinata de struguri: se prepară din 1 kg zahar, o lingură sare, 7 boabe de piper negru, 5 cuişoare, o bucăţică de scorţişoară, 1 1/2 pahar de oţet de 9 % şi un litru de apă. Se aleg struguri cu pieliţa groasă, se spală bine, se taie în ciorchini mai mici şi se pun în borcane, peste care se toarnă marinata rece. Borcanele se pun apoi într-un vas mai mare cu apă rece. Vasul se pune pe foc, se aduce până la fierbere şi se lasă pe foc 5-6 minute. Apoi se dă deoparte, se acoperă cu un capac.
Efectele profilactice şi curative ale strugurilor Aşa cum spuneam mai sus, aceste reţete tradiţionale pe bază de struguri stau la baza tratamentelor practicate în modernele staţiuni uvale. Baza ştiinţifică a acestora a fost pusă de studiile efectuate de cercetătorii moderni din domeniile oenologie şi medicină. Boabele (care sunt pline de apă pură, în proporţie de 7885%) se apropie, prin componenţa lor, de cele mai bune ape minerale. În sucul strugurilor sunt dizolvate microelemente care favorizează metabolismul (molibden, titan, ru-
bidiu, cobalt, nichel, vanadiu, iod, brom, flor), altele care întăresc pereţii vaselor sanguine şi muşchiul cardiac (potasiul, magneziul), iar fierul, prezent în cantităţi mari, ajută să prevenim sau să tratăm anemia. Strugurii curăţă rinichii, împiedică formarea pietrelor, curăţă intestinele. Sunt o armă naturală importantă în tratamentul astmului bronşic, al tuberculozei şi al bolilor sistemului cardio-vascular. Specialiştii în dietologie susţin că în struguri se găsesc substanţe care favorizează procesul de slăbire, cu toate ca ei conţin şi glucoza. Seminţele de struguri sunt la fel de sănătoase ca şi boabele. Cu ajutorul lor se reglează metabolismul şi se combat inflamaţiile. Sunt pe deplin recomandate în cazurile de oboseală cronică! Seminţele pot fi râşnite, împreună cu seminţele de măr, şi înghiţite cu puţină apă. Sucul de struguri are proprietăţi terapeutice egale cu ale laptelui matern şi ale mierii de albine. Un pahar de suc băut de dimineaţă ne încarcă cu energie pentru o zi întreagă. Sucul din struguri este foarte benefic persoanelor afectate de ateroscleroză, aritmie, edem cardiac şi dispnee, pentru ajutorul oferit inimii şi vaselor sanguine, pe care le curăţă de depuneri de colesterol, întine-
rind organismul şi protejându-l de infarct miocardic. Sucul ajută persoanele bolnave de gută să elimine acidul uric, care împiedică funcţionarea normală a articulaţiilor. Sucul are şi efect antibacterian, mai ales când e preparat din struguri necopţi, datorită acidităţii ridicate care inhibă dezvoltarea bacteriilor. Folosit în cazuri de răceală scade febra, iar gargara cu suc acţionează rapid şi eficient. Se foloseşte şi în tratarea tusei, deoarece favorizează eliminarea de spută din bronhii şi trahee. Sucul din struguri verzi se recomandă persoanelor predispuse la alergie.
Alb şi negru Strugurii negri au o acţiune antioxidantă mai mare decât strugurii albi datorită conţinutului de compuşi fenolici mult mai ridicat, ajungând la valori de peste 10 ori mai mari. Strugurii albi, prin aciditatea lor mai mare, sunt mai recomandaţi pentru efectul lor energizant şi răcoritor! Ourancestorshavealways knownhowtotakeadvantage fromthegrapesbeneficialeffects,sometimesevenmiraculous.Theirrecipeshavegone throughhistoryandhaveinspiredmodernscientistsfortreatmentdevelopment,appliednowadaysinspecialresorts.
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 67
strugurii şi sănătatea
Terapie naturistă miraculoasă cu seminţe de struguri
biolog Aurora DOBRIN Ne-am învăţat să preaslăvim „măria sa butucul“ cum ar zice regretatul academician Milu Oşlobeanu, în principal pentru produsul de bază, vinul. Plătim astfel inconştient tribut celor peste 10.000 de ani de convieţuire între doi prieteni şi parteneri, viţa de vie şi omul. Totuşi anticii foloseau viţa de vie şi pentru alte virtuţi nutritive şi terapeutice. Astfel, frunzele verzi erau folosite la oprirea sângerărilor, pentru reducerea inflamaţiilor, calmarea durerilor cauzate de răniri accidentale ale epidermei. Strugurii cruzi erau utilizaţi în tratarea inflamaţiilor gâtului, iar stafidele erau utilizate contra constipaţiei şi pentru fortifierea organismului. Mult timp s-a crezut că în ceea ce priveşte viţa de vie nu mai pot apărea noutăţi spectaculoase. Asta până când atenţia cercetătorilor s-a îndreptat asupra a ceea ce se arunca din struguri: seminţele.
Radicalii liberi, inamicul principal În natură orice organism viu este predispus la acumularea
de radicali liberi, compuşi nocivi responsabili de alterarea membranelor celulare, modificarea AND-ului şi în unele cazuri chiar de moartea celulelor. Astfel, aceşti compuşi contribuie la procesul de îmbătrânire rapidă a organismului, precum şi la declanşarea unor afecţiuni cum ar fi bolile coronariene, cancerul, diabetul etc. Deşi radicalii liberi apar în mod natural în organism, toxinele din mediul de viaţă, produsele chimice din alimentaţie, radiaţiile ultraviolete, poluarea şi chiar anumite medicamente pot duce la acumulări peste limitele normale. Cercetările ultimilor 20 de ani au evidenţiat faptul că antioxidanţii din seminţele de struguri printre care se regăseşte şi resveratrolul, pot neutraliza radicalii liberi şi pot reduce efectul lor ajutând astfel la prevenirea multor boli. Procianidina, vitamina E, flavo noidele, acidul linoleic, taninurile, picnogenolii şi proanthocianidina sunt produşi ce se găsesc în concentraţie mare în seminţele de struguri, mai ales la cei roşii, şi care au un puternic rol antioxidant. Astfel s-a descoperit efectul antioxidant al extractului din seminţe.
Extractul de seminţe reduce colesterolul Astăzi medicina naturistă recomandă extractele standardizate din seminţele de struguri pentru a trata afecţiunile produse de radicalii liberi. Spre exemplu flavonoidele inhibă oxidarea LDL-ului („colesterolul rău“), resposabil de rigidizarea arterelor care conduc la arterioscleroză. De asemenea într-un studiu recent efectuat de cercetătorii canadieni se arată că la pacienţii cu pancreatită cronică cărora le-a fost administrat extractul din seminţe de struguri li s-a redus semnificativ frecvenţa şi intensitatea durerilor abdomi-
68 | romanian WINE art | noiembrie 2009
nale, medicamentele convenţionale nereuşind să reducă suferinţa. Cercetările clinice au relevat faptul că extractele din seminţe de struguri pot ameliora afecţiuni ale stomacului, colonului, prostatei, boli circulatorii, varice, insuficienţă venoasă cronică, diabet şi chiar astmul sau cancerul pulmonar. Extractul de seminţe de struguri roşii favorizează refacerea celulelor hepatice afectate de medicamentele utilizate în chimioterapie, conduc la îmbunătăţirea vederii şi tratarea fotofobiei (a sensibilităţii la lumină). Proanthocianidinele joacă un rol important atât în stabilizarea colagenului cât şi în regenerarea elastinei, două proteine esenţiale ale ţesutului conjunctiv. Probabil din cauza efectelor acestora asupra vaselor sanguine, proanthocianidinele au rol important în reducerea duratei edemelor după liftingurile faciale chirurgicale, dublată şi de o acţiune antimutagenă.
Uleiul cu efect anti-îmbătrânire Uleiul din seminţe de struguri nu poate opri complet procesul de îmbătrânire al ţesuturilor, dar poate prelungi mult „tinereţea biologică“. La femei ajută la menţinerea echilibrului hormonal, previne apariţia menopauzei premature şi a unor fenomene neplăcute cum ar fi: uscarea pielii sau apariţia pilozităţii în exces. Uleiul extras din seminţele de struguri conţine cantităţi însemnate de vitamina E, vitamina F, minerale (zinc, cupru, seleniu) şi mai ales procianidine, care sunt compuşi anti-îmbatranire de 50 de ori mai eficienţi decât vitamina E şi de 20 de ori mai puternici decât vitamina C. Mai conţine fenoli, tocoferoli, steroizi, acizi graşi (acid linoleic, acid oleic, acid palmitic, acid stearic) etc.
Datorită compoziţiei sale complexe, uleiul este utilizat cu succes în aromoterapie, masaj, arsuri solare sau ca balsam de buze. Prezenţa în compoziţia sa a acidului linoleic responsabil de regenerarea ţesutului epitelial, face ca uleiul să poată fi folosit cu succes la întreţinerea corporală şi la menţinerea tonusului pielii. Uleiul penetrează rapid epiderma, nelăsând senzaţia de piele grasă şi protejând pielea de vânt şi de soare. Acidul linoleic reduce pierderea de apă din epidermă şi restabileşte elasticitatea pielii. De asemenea intră în componenţa diferitelor produse cosmetice (creme, geluri etc) folosite pentru atenuarea ridurilor dificile din jurul ochilor. O dată la trei zile se masează obrajii, pomeţii, fruntea şi gâtul cu ulei din seminţe de struguri.Tratamentul are efect de protecţie, menţine hidratarea şi împiedică formarea ridurilor.
Uleiul „nobil“ Uleiul din seminţele de struguri obţinut prin presare la rece intră în categoria uleiurilor nobile, fiind mai apreciat şi chiar mai scump decât uleiul de măsline extravirgin. Având punctul de „fumigare“ relativ mare este utilizat de bucătari la anumite sosuri sau mâncăruri ce implică prepararea la temperaturi înalte. De asemenea poate fi consumat ca adaos la salate de crudităţi şi maioneze, sau ca atare în doze de 3 - 4 linguri pe zi. Acest ulei reduce colesterolul din sânge prevenind ischemia cardiacă, tulburările circulatorii (hipertensiunea şi tensiunea arterială oscilantă), dezvoltarea unor formaţiuni tumorale (chisturi ovariene, fibroame uterine, adenoamele), diverse infecţii la nivel digestiv, procesele degenerative ale sistemului nervos, arterioscleroza, deficienţe imunitare majore, alergiile, varicele, hemoroizii etc. Substanţele active din acest ulei acţionează ca stimulent imunitar pe mai multe căi ca-
www.artevino.ro
talizând acţiunea vitaminei C, favorizând producerea de celule imunocompetente şi activându-le pe cele existente, mai ales în perioadele reci ale anului când sistemul natural de apărare al organismului este cel mai solicitat. S-a demonstrat că substanţele antioxidante din uleiul de struguri sunt foarte eficiente în stoparea proceselor degenerative ce afectează creierul în special la persoanele în vârstă. Astfel consumul regulat de ulei de seminţe de struguri este printre cele mai bune antidoturi împotriva alzheimerului. În anul 1993 a fost prezentat la conferinţa anuală a „Colegiului ştiinţific de Cardiologie“ din S.U.A. un studiu efectuat pe 56 de pacienţi (bărbaţi şi femei) care prezentau valori ridicate ale colesterolului. Consumând zilnic câte 43 grame de ulei din seminţe de struguri, pacienţii şi-au redus cu 15,60% nivelul colesterolului din sânge în numai trei săptămâni. În prezent, uleiul din seminţe de struguri este considerat de cardiologi cel mai bun aliment/medicament pentru scăderea şi menţinerea la cote normale a nivelului colesterolului şi unul din puţinele produse naturiste capabile să asigure pereţilor arterelor o protecţie excepţională împotriva depunerilor de colesterol. În plus uleiul preîntâmpină fragilitatea capilară şi fragilitatea
www.artevino.ro
vasculară asigurând prin acţiunea sa antioxidantă o protecţie suplimentară a pereţilor vaselor de sânge la acţiunea distructivă a radicalilor liberi. Produsul este menţionat şi în arterita obliterantă, unde administrarea sa ameliorează fluxul sanguin şi reduce crampele specifice (mai ales cele nocturne). Consumul zilnic al acestui ulei previne apariţia dilataţiilor venoase anormale şi poate micşora venele varicoase. Este recomandat şi pentru tratarea edemelor picioarelor şi a senzaţiei de greutate în picioare. De asemenea uleiul din seminţe de struguri este utilizat şi în tratarea alergiilor, deoarece blochează enzimele care produc histaminele, substanţe naturale din corpul uman responsabile de apariţia reacţiilor alergice. În caz de criză alergică, administrarea uleiului eficientizează acţiunea vitaminei C, folosită în aproape toate tratamentele anti-alergice. Toate aceste beneficii recomandă produsele obţinute din seminţele de struguri ca fiind remedii naturiste cu excepţionale efecte terapeutice şi la îndemâna tuturor. Cu o condiţie: să le poţi găsi pe piaţă!
În loc de concluzii… Deşi România este o mare producătoare de vinuri şi im-
plicit şi de seminţe de struguri, sectorul vinicol românesc rămâne tributar dogmelor tradiţionaliste tratând în continuare seminţele, drojdiile şi pieliţele de struguri ca pe un deşeu tehnologic. Totuşi beneficiile valorificării acestor produse sunt de necontestat. Țări cu tradiţie din Europa utilizează de ani buni această materie primă ieftină şi la îndemâna tuturor, cu profituri majore. Câteva încercări timide există şi în ţara noastră, numai că sunt departe de adevăratul potenţial. Spre exemplu S.C. Aroma Star S.A. din Blaj produce la comandă ulei din seminţe de struguri. Poate actuala criză va deschide ochii şi mintea investitorilor şi spre aceste produse de nişă. Până atunci nu putem decât să salutăm iniţiativa lăudabilă a domnului Sorin Pătraşcu care a „îndrăznit“ să deschidă în centrul istoric al Bucureştiului mai exact pe str. Smârdan, nr. 30, un magazin ce comercializează astfel de produse aduse deocamdată din Cehia. Aşadar, aşa cum aflăm şi de pe site-ul firmei: „Cosmeticele pe bază de vin beneficiază de o mireasmă ce combină vinul cu fructele, sunt parţial manufacturate şi nu sunt testate pe animale“. Această gamă de produse include: l săpun emolient cu vin şi vitamina E; l peeling de duş cu vin;
l ulei de baie cu vin; l gel de duş cu vin; l pumant de baie cu vin; l ulei de baie cu vin; l cremă de masaj cu vin. Pentru cititorii care doresc mai multe amănunte despre produsele obţinute din ulei de struguri le recomandăm să consulte site-urile: www.bionatura.ro; www.sensis.ro; www.7spa -cosmetics.ro; www.manufaktura.com.ro.
Wehavelearnedtoblest„ItsHighness,theVine“ashewould saytheregrettedacademician MiluOslobeanu,mainlyforthe basicproduct,thewine.Wepay unconsciouslytributetotheover 10,000yearsofcohabitation betweentwofriendsandpartners,vineyardandman.Neverthelessancientsusedvinesalso forothernutritionalandtherapeuticvirtues.Thus,greenleaveswereusedtostopbleeding, toreduceinflammation,torelievepaincausedbyaccidentalinjuryofskin.Rawgrapeswere usedtotreatinflammationofthe throat,andraisinswereusedfor fortificationagainstconstipation andforbodywellness. ALongtimeitwasthoughtthat intermsofthevinesmaynotappearspectacularnews.Thatis untilresearchersturnedattentiontowhatwascastingofgrapes:theseeds.
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 69
ABC gastronomic
Tipuri de ulei de măsline Clasificarea uleiurilor de măsline se face în funcţie de aciditate. Ulei de măsline extravirgin: are o aciditate, exprimata în acid oleic, mai mica de 0,8% şi gust şi aroma perfecte. Este sucul obţinut din prima presare a măslinelor, păstrându-le întreagă aroma, savoarea şi culoarea. Este ideal folosit în stare „cruda“ în salate, ca sos pentru diferite preparate calde sau reci, sau consumat pur şi simplu cu pâine proaspătă. Ulei de măsline virgin: are o aciditate libera de maximum 2%, exprimata în acid oleic. Păstrează un gust şi o aroma foarte bune. Ulei de măsline: nu trebuie sa depăşească 1,5% aciditate, are gust şi aroma bune. Este un amestec de ulei rafinat şi ulei virgin. Are gust şi culoare diafane, este preferat pentru prăjit sau pentru a conferi aroma preparatelor delicate care ar putea fi copleşite de consistenta bogata a uleiului de măsline extravirgin. Ulei de măsline rafinat: este obţinut prin rafinarea uleiului de măsline virgin, fără a-i afecta structura gliceridica iniţială. Are o aciditate de maximum 0,3%, dar calitatea este foarte slabă. Este recomandat pentru prăjeli. Ulei din resturi de măsline (olio di sansa/pomace oil) obţinut din resturile rămase de la presare şi diferite amestecuri de ulei rafinat şi ulei de măsline o aciditate de maximum 1,5%. Pentru acest tip de ulei, pe eticheta nu este permis să se scrie ulei de măsline
Uleiul de măsline - aurul lichid al Mediteranei Răzvan CRUCEANU Uleiul de măsline este un ulei comestibil obţinut din fructele măslinului (oleaeuropaea), o plantă specifică bazinului mediteranean. Deşi, prin extensie, România face parte din bazinul mediteranean, uleiul de măsline este destul de puţin folosit în bucătăria românească (consumul mediu anual în România este de 90 ml/locuitor, fata de 35 l/locuitor în Creta). Probabil că faptul se datorează în mare parte preţului mult mai ridicat în comparaţie cu uleiul de floarea soarelui, dar şi lipsei de informare şi a rezistenţei la nou a consumatorului român. Totuşi, uleiul de măsline nu reprezintă deloc o noutate pentru România (cuvântul untdelemn referindu-se iniţial la uleiul de măsline şi nu la cel de floarea soarelui de la bunica!), cel puţin pentru partea de sud şi, mai ales, pentru Dobrogea, unde era cunoscut încă de acum 2.500 de ani, din vremea cetăţilor greceşti de la Pontul Euxin. A ajuns apoi treptat, împreună cu emigranţii greci şi turci, până în tavernele şi patiseriile lor din Bucureşti, Galaţi, Brăila etc. Este ciudat că, deşi întotdeauna a fost scump şi n-a avut un impact semnificativ în gastronomia româneasca, după 1945 uleiul de măsline a dispărut treptat din comerţul de la noi. În ultimii douăzeci de ani, uleiul de măsline şi-a făcut din nou apariţia dar, ca mai întotdeauna, s-a început cu cel de slabă calitate, care a umplut rafturile supermarket-urilor din toata ţara, dezorientând consumatorii, care au început să creadă că uleiul de măsline este o grăsime verde, acidă şi amara, aproape imposibil de consumat!
Puţină istorie Măslinul a început să fie cultivat pentru prima oara, acum 8000 de ani, în zona estică a Marii Mediterane: Siria
70 | romanian WINE art | noiembrie 2009
şi ţările învecinate, Este pomenit chiar şi în Biblie, Noe aflând ca apele potopului s-au retras în momentul în care un porumbel îi aduce pe arcă o ramură de măslin, Măslinul mai este menţionat, de asemenea, de Homer, dar şi în Coran, profetul Mahomed sfătuindu-şi adepţii să-şi ungă corpul cu ulei de măsline Începând cu anul 5000 i.H. şi pana la 1400 i.H., măslinul a început sa se răspândească în Creta, Grecia, Turcia şi Egipt. Odată cu dezvoltarea coloniilor greceşti, măslinul a ajuns în sudul Italiei, nordul Africii, iar în jurul anului 700 i.H. a ajuns şi în sudul Franţei. Imperiul Roman l-a preluat şi l-a răspândit pe aproape toata întinderea sa (acolo unde clima permitea acest lucru). În zilele noastre, măslinul a ajuns până în Africa de Sud, Japonia, Australia, America de Sud, California şi China, existând astăzi peste 600 de soiuri de măslini! În antichitate, uleiul de măsline era folosit simplu sau în amestec cu diferite flori şi condimente, atât în bucătărie, cât şi la anumite tratamente cosmetice, pentru iluminat, ca ofrandă pentru zei şi ca premiu pentru atleţi. În Grecia, câştigătorul probei de alergare de la Olimpiadă primea în jur de doua tone de ulei de măsline! Uleiul de măsline se obţinea prin zdrobirea măslinelor, ajunse aproape de maturitate, cu ajutorul unor pietre masive acţionate de animale de tracţiune, şi apoi prin presarea pastei re-
zultate în teascuri. „Mustul“ rezultat era decantat pentru a elimina apa, iar la sfârşit rămânea „aurul“ lichid: uleiul de măsline extravirgin. Nici în zilele noastre tehnologia de baza nu diferă prea mult, doar ca tot procesul tehnologic este mecanizat şi controlat. Din 100 Kg de măsline se extrag 16 25 Kg ulei. În zilele noastre, 95% din producţia mondiala de ulei de măsline este asigurata de Spania, Italia şi Grecia.
...şi puţină chimie Măslinele au următoarele componente principale: apă (în jur de 40 -50%), ulei (15 35%), celuloză (3 - 5%), zaharuri simple (2%), substanţe azotate (1,5 - 2%), polifenoli (tanin), steroli, fosfolipide şi vitamina E. Uleiul de măsline este natural şi nesaturat în proporţie de 77% şi poate înlocui cu succes multe dintre grăsimile folosite la prepararea mâncării. Consumul de ulei de măsline este recomandat în prevenirea bolilor cardiace. De asemenea, reduce colesterolul, este un factor de protecţie împotriva bolilor coronariene şi conţine multe elemente antioxidante. Un gram de ulei de măsline conţine 9 calorii şi este cel mai uşor digerabil dintre toate grăsimile, favorizând inclusiv digestia altor grăsimi. Graţie acidului oleic reduce procentul de colesterol din sânge.
www.artevino.ro
Caracteristicile senzoriale generale ale uleiului de măsline extravirgin: Aspectul: verzui strălucitor, cu reflexe aurii; aroma: parfumat, ierbos, fructat, persistent; gustul: amplu, intens, amar, puţin picant. Culoarea verzuie nu are legătură cu mirosul şi gustul şi nu este un indicator de calitate, unii dintre producători având obiceiul să mai ajusteze tenta de verde prin adăugarea de frunze de măslin în momentul presării - dar pe lângă culoarea plăcută va rezulta, ca urmare a cantităţii ridicate de tanini, şi un gust mai amar decât ar fi normal pentru un ulei de calitate. Ca şi în cazul vinului, uleiul de măsline extravirgin de înaltă calitate poate avea Denumire de Origine Controlata (în funcţie de legislaţia fiecărei tari producătoare). Cele mai bune uleiuri de măsline au următoarele informaţii trecute pe etichetă: aciditatea, zona din care provine uleiul de măsline respectiv, numele producătorului, Numele regiunii sau oraşului în care a fost produs, cantitatea conţinută în recipient (uleiurile de măsline de calitate se îmbuteliază fie în sticle de culoare închisă, fie
www.artevino.ro
în cutii din inox), data îmbutelierii, data expirării, tipul de cultură (organică sau chimizată), ştampila „Protected Designation of Origin“. Zonele cele mai faimoase pentru calitatea uleiului de măsline sunt Toscana (Italia), Nice (Franţa), Jaén (Spania), Creta (Grecia). La fel ca vinul, gustul uleiului de măsline este influenţat atât de terroir (sol, climă, tehnologii de cultivare, geografia locului, tradiţia şi priceperea umană), cât şi de momentul recoltării. Uleiul de măsline se păstrează în locuri aerate, răcoroase (12 - 150C) şi întunecate. Temperaturile sub +70C îl fac să devina opac, dar nu ii afectează calitatea, după câteva minute îşi revine la consistenţa şi aspectul iniţiale. Nici temperaturile în jur de 300C nu ii afectează foarte mult caracteristicile. Pivniţa este locul ideal pentru păstrarea uleiului de măsline! Perioada optimă de folosire a uleiului de măsline este de 18 - 20 de luni, după care începe sa-şi piardă aroma; mai ales dacă a fost aromatizat cu diferite verdeţuri sau condimente începe sa devina acid după aproximativ un an. Uleiul de măsline este şi un foarte bun mediu de „transport“ al savorii ingredientelor cu care
vine în contact. În ţările mediteraneene este folosit nu doar ca grăsime de gătit, ci şi pe post de muştar, ketchup, maioneză sau la prepararea deserturilor. Este principalul mesager al savorii, dar şi al dragostei - după cum spune un vechi proverb grecesc: „faei ladi ki ala vradi“ (mănâncă ulei de măsline şi vino diseara la mine; dacă vei manca unt, stai sa dormi acasă la tine). Uleiul de măsline extravirgin, de foarte buna calitate, este, prin el însuşi, singurul sos 100% natural şi poate fi folosit „crud“ (în combinaţie cu legume, crudităţi, paste, peşte şi carne) fără a avea nevoie de tratament termic sau alte adaosuri! Are o aromă şi o versatilitate extraordinară, iar eu îl prefer oricărui sos îndelung prelucrat. Uleiurile de măsline de calitate foarte bună se găsesc de obicei numai în magazinele de vinuri şi delicatese. Spre bucuria mea, de ceva timp, au început sa apară şi la noi astfel de boutique-uri de gastronomie.
Anoverviewofoliveoil, itshealthbenefits,with usefulinformationforthosewhowanttodiscover thiswonderfulproduct.
Crostini cu ulei de măsline Felii din pâine veche de o zi, prăjite; ulei de măsline extravirgin din Toscana (Italia); sare de mare şi piper negru proaspăt râşnit. Se stropesc feliile de pâine cu ulei de măsline, se presară cu sare şi piper din râşniţă.
Salata de roşii cherry cu sare de trufe Roşii cherry tăiate în doua, sare de trufe, ulei de măsline extravirgin din zona Nice (Franţa). Roşiile tăiate jumătăţi se presară cu sare de trufe şi se stropesc cu ulei de măsline extravirgin.
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 71
De la st창nga la dreapta: CAVA Reserva Familiar, 91 de puncte Parker, CAVA Gran Reserva, 90 de puncte Parker, CAVA Brut Rose, 90 de puncte Parker, Blanc Seleccio, 88 de puncte Parker, Terroja Xarello, 90 de puncte Parker
Degustare de excepţie la Good Point Marius CRISTIAN Magazinul Good Point din Iaşi a organizat, la sfârşitul lunii trecute, o degustare într-adevăr de excepţie. În rolul principal, Marcel Sabate, de la crama Castellroig, care a venit personal să-şi prezinte cei cinci copii ai săi, cum îi place să spună, cu toţii premianţi în catalogul Parker (între 88 şi 91 de puncte!). Iar gazdele, Ana Maria Nazarie şi Răzvan Avram, au ştiut să organizeze impecabil evenimentul, astfel că, la sfârşitul întâlnirii Marcel a mărturisit că în viaţa lui nu a avut o audienţă atât de mare la vreuna din degustările la care a participat. Să vedem însă vinurile care i-au delectat pe ieşeni. Mai întâi a sosit în pahare Blanc Seleccio 2008, vin alb sec obţinut din soiurile Xarello şi Chardonnay. Un vin complex, în care vioiciunea Chardonnayului este cumva temperată de Xarello, care îi conferă corp şi onctuozitate. Aveam să înţeleg mai bine gustându-l pe fratele mai mare, Terroja Xarello 2007, tot alb, tot sec, obţinut însă exclusiv din strugurii care-i dau denumirea. Pentru prima oară am înţeles ce-i aia vin „care-ţi îmbracă gura“, lasând note untoase în urma sa, plus un postgust absolut extraordinar şi de durată. Poate de aceea nu m-a entuziasmat prea tare primul spumant din serie, Cava Brut Rose, 2007, obţinut din soiul Trepat (Marcel Sabate este absolut obsedat, în sensul
www.artevino.ro
bun, de valorificarea optimă a terroir-ului şi cred că asta se vede şi din soiurile pe care le foloseşte). Asta e, mea culpa, poate am să mă învăţ până la urmă că gustărelele de pe masă nu-s doar de decor. După reacţiile celor din jur se pare că am avut de pierdut. Dar nu-i nimic, a venit în forţă Cava Gran Reserva, Spumant Brut Nature 2004, meşterită din Xarello şi Macabeu, un grozav spumant de aperitiv, cu perlare fină şi recomandată de Marcel pentru toate ocaziile. Ca, la final, să apară şi vedeta, Cava Reserva Familiar, Spumant Brut Nature 2005, făcută, ca şi Blanc Seleccio, tot din Xarello si Chardonnay. Habar n-am dacă aveţi sau nu încredere în punctajele pe care le dă Parker, dar vă rog să mă credeţi pe cuvânt că cele 91 de puncte pe care le-a primit sunt pe deplin meritate. Concluzia? Una singură, din punctul meu de vedere: o afacere de familie care a cucerit lumea folosindu-se de soiuri de care n-a prea auzit nimeni. Cu mâna pe inimă: câte lucruri ştiţi despre Xarello, Trepat sau Macabeu?
GoodPointstoreinIasiheld atastingofstillandsparkling winesfromthecellarCastellroigofSpain,presentedby theircreatorhimself,Marcel SabatéiCoca.TonotethatParkerscoresofthe5winespresentedarebetween88and91.
Marcel Sabate, prezentând Cava Reserva Familiar, Spumant Brut Nature 2005
Inginerul Gheorghe Crăciunescu, membru ADAR, explicând celor prezenţi din tainele vinului
Oenologul Viorel Ralea, inspector de specialitate la ONDOV, studiind fişa cu solurile de la Castellroig noiembrie 2009 | romanian WINE art | 73
sare şi piper De toate pentru toti ai nostri (8)
Aceşti artişti minunaţi şi vorbele lor zburătoare tată şi băută în epocă. Pe locul restaurantului era magazinul său de vinuri, de unde se aprovizionau bodegile din jur: „Răcaru“, „Terasa rustică“, „Zori de zi“. Printre altele, aici găseai crap la proţap şi pui de ţară, la frigare. Eu n-am apucat, eram mic, dar ştiu de la maestrul Ion Lucian, care stă în zonă. Apropo de domnul Lucian, nenea Miki este unul dintre actorii căruia eu nu-i spun bună ziua. Ci: sărut mâna! Fiindcă este un actor de Oscar, latifundiar de talent şi boier din născare.
Dan MIHĂESCU Trecând zilele trecute pe bulevardul Bălcescu, prin dreptul restaurantului „Pescarul“, miam amintit că blocul acela a aparţinut unui mare politician român, din perioada interbelică, numit Garoflid, mare proprietar de vii, din care se recolta celebra Grasă Garoflid, foarte cău-
Vorbe cu sclipici deşertate pe masă Mai târziu, când am devenit om de televiziune, am poposit şi eu prin locantele rămase în funcţie. Perioada este cea de după vodevilul din decembrie ’89. Astăzi vreau să vă povestesc, despre nişte vorbe cu scli-
pici, spuse la masă de mai mulţi artişti prieteni. De la maestrul Fănuş Neagu, am aflat că viaţaecaofrapieră: te uiţi cum se topeşte gheaţa! Îi voi cita pe aceşti artişti minunaţi şi vorbele lor zburătoare, aşa cum trec ei acum, prin amintirile mele : Cristina Stamate: Dragă,nu ştiucumîlapreciaţivoi,dareu m-amavutbinecudomnulIon Iliescu.L-amascunsîn’78, cândîlcăutaSecuritatea,l-am ascunsîn’90,cândîlcăutau mineriişiosă-lascundoride câteoriosăfienevoie… Jean Constantin, „Marele blond“: Cetimpuriciudate, băieţi.Înaintemâncamiaurt, casăstrângembanidemaşină.Acumvindemmaşina,ca săstrângembanideiaurt. Ştefan Bănică, seniorul „Laleaua neagră“, la inaugurarea unui local de fiţe, cu o cupă de şampanie în mână:
Dacănevedecinevadelaziare,osăscriecănoiamînceput dejaşampaniaagricolădeprimăvară ! Dem Rădulescu „Bibanu“ (apropo de politicieni): Nu ştiucesăzic.Cuăiaerarău, cuăştianuebine! Ion Lucian: „Nenea Miki“: Lanoi,tenisuladevenitsport deprotocol.Sejoacălacelmai înaltnivel.Partidededublu, mareleşmen.Pardon,marele şlem! Alexandru Arşinel „Sandu“: Măgândeamcă,noi ăştia,satiricii,suntemtotuşi iubiţi.Dupămoarte... Dorel Vişan (apropo de seniorii din parlament): Sezice căcinen-arebătrâni,să-i cumpere.Ăştiasuntcumpăraţi,toţi! Sebastian Papaiani „Bică“: Eudacăaşfisculptor,i-aşface ostatuieLoredaneiGroza. Bust,săzicălumea:„Mă,ce bustfrumosarebustulăsta!“ Ernest Maftei „Bădia“: Voi aţiobservat,flăcăi,câtefete micinumaivorsăfiefete mari? Mihai Maximilian „Puişor“ (către mine): Dane,teinvidiez căaiavutsucceslabalerine. Te-amvăzutcubalerinede clasic,demodern,desalon... Decaracter,nu! Nicu Constantin „Optinova“: Cumemă,proverbulăla cucinesescoalădedimineaţă, departeajunge?Euaşvreasă măscoldirectdeparte! Rodica Popescu-Bitănescu: Auziţi,dragă,amfostlaun dentistşim-aprevenitcătrebuiesă-mifacăoextracţie foartedureroasă.I-amziscă mairepedesuportsăfacun copil,iarelmi-acerutsămă hotărăscrapid,casăştiecum săaşezescaunul! Ştefan Tapalagă: Unmare cunoscătormi-aspuscănu existăvinprostdecâtlaprimul pahar.
Singurul avantaj al burlacului e că poate să se dea noaptea jos din pat pe ambele părţi! Horaţiu Mălăele, „Mălă“
www.artevino.ro
După 70 de ani, când vezi o femeie goală, ţi-e frică să nu răcească! Radu Beligan Florin Piersic (în replică la Radu Beligan): Şila70deani tepoţiţinedefemei.Sănu cazi! Dr. Petre Bărbulescu „Conţi“: Nevastă-meaeneagrăsesupărare,căamlipsit onoaptedeacasă.Noapteade marţispresâmbătă... Horia Şerbănescu „Nea Horică“: Casătrăiţimult,trebuiesămuriţiderâs,înfiecare zi! Radu Zaharescu (după ce i s-a furat maşina): Poliţiaera pecândnusevedea,aziovedemşinue! Doina Andronache „Doiniţa“ (fosta mea soţie, prezentându-mă actualului ei soţ): Faceţicunoştinţă,fostul meusoţ,actualulmeusoţşila viitorulmămaigândesc! Mircea Crişan „Grasu“ (după ce a transfugit în RFG, la Radio Europa Liberă) M-am întâlnitlaMunchencumaestrulemeritalsportuluiMihai Flamaropol.Mareantrenor.El m-aînvăţatşipeminecumsă fug,casăpotsărespir! Vasile Muraru (povestind cum a fost invitat Nae Lăzărescu, în cabina piloţilor, în avionul de Tel Aviv): Afost acoloundialogîntreunzburătorşiozburătoare! Vasile Veselovschi (despre o cântăreaţă care mă tot sâcâia s-o iau într-o emisiune): Să ştii,Dane,căfataareovoce cucarepoatesătacăfoarte frumos! Nae Lăzărescu: Ceîmiplace mielatelevizorecăunavezişi altaauzi! Marin Moraru: Eunupotsă sufărcândaudcolegiaimei, actori,văitându-secădin aceastăprofesienutepoţiîmbogăţi.Bada,laHollywood! Vasilica Tastaman (după ce a revenit din Suedia): Eurecunosccă,atuncicândm-am măritatprimaoară,n-amfost fatămare.Acumasunt! Continuare în pagina 76
www.artevino.ro
Să cântăm cu bucurie Apa, ce-i un dar divin, Căci prin ea vom bea din vie Vinul nou şi vechiul vin.
Dar când plouă şi la moară Vine apa, sacii vin, Atunci şi el bea, spre seară, Vinul nou şi vechiul vin.
Şi cu toţi să cântăm imnul: „Vivat apa-n veci, amin! Căci ea face să bem vinul, Vinul nou şi vechiul vin...“
Tot din apă s-au făcut Şi potopul, o ştim bine, Dar îndată după sine Oare via n-a crescut?
Astăzi, orice vreun lucrător Care într-una tot munceşte, Deşi apa n-o plăteşte El bea doar vin din ulcior.
Am lăsat anume la final seara în care, la restaurantul „Da Vinci“, Ştefan Iordache a recitat, cum numai el ştia s-o facă, o „Laudăapei“, după Armand Gouffe:
Punct! Ce se mai poate spune altceva, decât că toate acestea v-au fost istorisite de tovarăşul dumneavoastră de pahar, pe nume Dan Mihăescu.
Asta, lumea toată o ştie, Să uităm deci orice chin Şi să bem cu bucurie Vinul nou şi vechiul vin.
Şi când uită oboseala Sau al vieţii greu suspin, Îşi lasă agoniseala, La vin nou şi vechiul vin.
Plouă, plouă în sfârşit! Şi apoi via cea stricată O să fie îndreptată, Căci pogonul e stropit.
Pe când în timp, toate trec, Morarul stă şi socoate Şi-apoi bietul, zău, nu poate Să bea apă de la cep.
Dar ştiţi ce? Eu mă usuc Cântând apa cea curată, Ia-mi daţi cana plină-ndată, Cu licoare de butuc
Continuare din pagina 75
Dumitru Rucăreanu „Titică“: Bereaebunădimineaţa,camama!
Pour la bonne bouche
76 | romanian WINE art | noiembrie 2009
TheauthorrecallswisdomssaidbygreatRomanianactors,inthespecific atmosphereofagoodrestaurant,inBucharest.
www.artevino.ro
www.artevino.ro
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 77
viaţa spirituală
Sf. Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir şi ocrotitorul roadelor Raul SOREANU Marcel FLORESCU Pe 26 octombrie, românii îl pomenesc pe Sfântul Mare Mucenic Dumitru (Dimitrie), Izvorâtorul de Mir. A trăit pe vremea împăraţilor Diocletian şi Maximian (284-305), trăgându-se din Tesalonic, fiind din început evlavios şi învăţător al credinţei celei în Hristos. Deci mergând Maximian la Tesalonic a fost prins sfântul şi pus în temniţă, pentru ca era vestit în dreapta credinţă. Şi lăudându-se împăratul cu un om al lui ce-l chema Lie şi îndemnând pe oamenii cetăţii sa iasă sa se lupte cu el, căci întrecea acesta pe toţi cei de vârsta lui la mărimea trupului şi la putere. Un oarecare tânăr creştin anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde se afla în temniţă, îi zise: „Ro-
Biserica cu hramul „Sf. Dimitrie“ din Cotu Vameş Prima ştire despre satul Cotu Vameş este de la 1794, când se aminteşte despre o biserică de lemn cu hramul Sf. Dumitru. Biserica actuală este zidita în 1859, la 15 m de cea veche de lemn, şi a fost reparată în 1952. Este din cărămidă, pe temelie de piatra, acoperita cu tabla albă. Are formă de corabie, în stilul renaşterii. Turnul bisericii sa construit în 1892 şi are 3 clopote.Catapeteasma are aceeaşi vechime cu biserica, sculptata în lemn de tei şi vopsită cu bronz auriu. În altar sunt câteva tablouri cu Sf. Ierarhi, iar în naos 5 tablouri: Sf. Neculai, Sf. Vasile, Sf. Ioachim şi Ana,
78 | romanian WINE art | noiembrie 2009
bule al lui Dumnezeu, vreau sa ma lupt cu Lie; roagă-te pentru mine“. Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: „Şi pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi“. Deci luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se lupta cu Lie şi-i puse semeţia lui jos, omorându-l. De care lucru împăratul ruşinându-se, s-a mâhnit şi sa mâniat. Şi fiindcă s-a aflat ca Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostaşi şi lea poruncit sa-l străpungă cu suliţele pe sfântul în temniţă. Pentru ca a fost pricina înjunghierii lui Lie şi făcându-se aceasta, îndată marele Dimitrie şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, făcând după moartea sa multe minuni şi uimitoare tămăduiri. Apoi din porunca împăratului s-a tăiat şi capul Sfântului Nestor. Sf. Parascheva şi Sf. Filof teia. Restul interiorului este zugrăvit. Biserica deţine o Psaltire şi un Liturghier din 1723 (M-rea Neamţ), un Molitfelnic din 1725, o Evanghelie de la 1759, un Octoih din 1763, 12 Mineie tipărite în 1834 de Ştefan Stratimirovici de Carlovit, Liturghier (1834), Evanghelie (1844), Molitfelnic (1848), Liturghier (1868), Apostol (1871), Cuvântările Sf. Ioan Gura de Aur (1872), Te Deum (1879), Orologiu (1887), Octoih (1890), Penticostar (1895), Triod (1897) şi 2 Psaltiri din sec. XIX tipărite la Neamţ în timpul Mitr. Sofronie şi a Domnitorului Al.I. Cuza. Gard în gard cu biserica se află casa în care s-a născut şi a copilărit Otilia Cazimir.
www.artevino.ro
viaţa spirituală
Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor Pe 27 octombrie l-am cinstit pe Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. Încă de vineri, 23 octombrie, pelerinii se aşezaseră la rândul ce duce spre racla cu sfintele sale moaşte. Au venit din toate colţurile ţării, chiar şi de peste hotarele ei. Sfântul îi adună în jurul său, nu de azi, de ieri, ci de peste 200 de ani. Din 1792 este considerat ocrotitor al Bucureştiului. Pelerinii primesc de la moaştele sale făcătoare de minuni vindecarea bolilor trupeşti şi pleacă uşuraţi, senini, luminaţi şi îndreptaţi prin rugăciunile şi binecuvântarea Sfântului.
Mare făcător de minuni Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a trăit pe vremea dinastiei româneşti a Asăneştilor. Acesta a fost păstor al vitelor din satul său Basarabi, din dreapta Dunării, vizavi de oraşul Giurgiu. La vârsta maturităţii s-a retras la mănăstire şi apoi în pustie, unde a şi murit. Peste câteva sute de ani, pe timpul stăpânirii turceşti în Peninsula Balcanică, moaştele sale neputrezite au fost descoperite în albia râului Lom şi duse în satul Basarabi. Auzind despre această descoperire, domnul creştin al Ţării Româneşti a trimis meşteri şi bani pentru a ridica acolo o biserică, unde să fie aşezate moaştele Sfântului. În vremea războiului ruso-turc din 1769-1774, generalul rus Petru Saltacov a trecut Dunărea, călcând Rusciucul şi o serie de sate, între care şi Basarabi. Găsind moaştele Sfântului Dimitrie, generalul evlavios le-a ridicat şi lea adus la Bucureşti, în Catedrala Mitropoliei, cu gândul de a le duce în Rusia. Însă, Sfântul nu a mai voit să plece. La rugămintea bogatului şi influentului boier român Hagi Dimitrie, de a nu înstrăina sfintele moaşte, generalul rus le-a dăruit bucureştenilor.
www.artevino.ro
Ca ocrotitor al Bucureştiului a păzit ca un străjer, de pe Dealul Patriarhiei, locuitorii de pe malurile Dâmboviţei. În vremurile de necaz, racla cu sfintele sale moaşte era scoasă în procesiune pe străzile Capitalei. Aşa s-a întâmplat în timpul epidemie de ciumă bubonică din anii 1813-1814, numită şi „ciuma lui Caragea“ (pe atunci era domnitor Ioan Gheorghe Caragea). Mureau zeci de oameni zilnic. La cererea domnului, s-a făcut procesiune cu moaştele Cuviosului Dimitrie. Drept răsplată pentru ajutorul invocat, epidemia a scăzut în intensitate, locuitorii Capitalei reuşind să scape de cumplitul blestem. Sfântul Cuvios Dimitrie a răspuns rugăciunilor credincioşilor şi pe timp de secetă, când sub domnia lui Grigore Ghica, pe la 1827, în Muntenia, lipsa apei făcuse ravagii mari în agricultură. Legat de procesiunea de atunci a rămas şi o întâmplare hazlie. Ploaia a căzut chiar din timpul pelerinajului, încât „Vodă, boierii şi norodul care erau după Sfânt fură udaţi până la piele. Şi ploaia a ţinut trei zile, cu mici întreruperi“, aveau să scrie cronicile vremii. Şi holera din 1831 a stârpit-o rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. La cererea generalului Pavel D. Kiseleff, preşedintele Divanului Ţării Româneşti de atunci, în data de 15 septembrie, moaştele Sfântului au fost duse pe Câmpia Filaret, unde, în prezenţa autorităţilor militare ruse, a preoţilor şi credincioşilor, mitropolitul şi călugării au făcut rugăciuni pentru încetarea urgiei. „Din ziua aceea şi până la începutul lunii octombrie a scăzut repede numărul morţilor, care până atunci atinsese 160 pe zi“, mai consemnează cronicile. OnOctober26thandOctober27thRomanianscelebratetheGreatMartyrSaint DimitrieandtheVenerable SaintDimitriecelNou,the saintedpatronofBucharest.
noiembrie 2009 | romanian WINE art | 79
pagina cititorului
Invazia „shaormei“ ne face să nu mai raţionăm? Sau doar faptul că e totul inclus în preţ? „Stimată redacţie, vă scriu aceste rânduri, deoarece aşa ne-aţi propus dvs. în numerele anterioare ale revistei, şi pentru faptul că am de făcut o remarcă despre aceste fast food-uri, chioşcuri distribuitoare de diferite produse alimentare printre care şi „shaorma“. Nu am nimic cu produsul respectiv, ba chiar la unele fastfood-uri de acest gen, cum ar fi cel din intersecţia Bulevardului Mărăşeşti cu Dimitrie Cantemir, totul se desfăşoară în mod elegant, igienic, şi mai au şi produse de bună calitate (sper că nu este interzisă această mică publicitate!). Dar iată ce am remarcat. Odată ce ai plătit la casă, te deplasezi pe culoar pentru a primi produsele dorite. De-a lungul culoarului, în spatele unui geam, există câteva (8-10) recipiente de inox, care conţin tot atâtea ingrediente cum ar fi: roşii taiate felii, castraveţi muraţi, pătrunjel, ceapă, mujdei de usturoi, sare, piper, ardei iuţi, varză, maioneză, ketchup picant, ketchup dulce şi altele. Toate aceste ingrediente şi picanterii sunt... gratis, sau mai bine spus, incluse în preţ. Adică poţi solicita de care vrei la completarea unui pachet cu shaorma.
Shaorma poate fi preparată din pui, vită şi chiar oaie, sau un amestec din două feluri de carne sau toate trei. De la un timp nu mai există decât pui şi vită. Nu mică mi-a fost mirarea când am asistat la foarte multe cereri, din punctul meu de vedere cam bizare: -Cevăpunemlaşhaorma? -Detoate Şi peste acea lipie care conţine un strat de cartofi prajiţi şi carnea aferentă, începe vânzătorul să pună cu un cleşte sau apăsând pe bidoanele cu ingrediente toate produsele care sunt expuse, chinuinduse apoi să le facă pe toate să... încapă. Vă spun drept că nu pot pricepe ce gust mai poate avea acea shaorma cu tot acel amestec bizar. Acum vă întreb pe dumneavoastră, ca revistă de vinuri, ca promotori ai „bunului gust“ şi al unui stil de viaţă (cred că mai modern), dar şi pentru faptul că aveţi chiar şi un somelier în cadrul redacţiei, de ce? De ce tot acel amestec peste carnea de pui sau de vită ?“ Stimate cititor, vă mulţumim mult pentru mesaj. Faptulcăsunteţiprimulcititor careasesizatcevaconcret,
cevacarearede-afacecupoliticanoastrăeditorială,neface sătrecempestefaptulcănuvaţisemnat(nusevamairepeta!)şivărugămsănetrimiteţi numeleşiadresadumneavoastră,casăvăputemexpediarevistapentruunandezile,cu uncontractdeabonamentgratuit. Câtdespresesizareadumneavoastră,eaestefoartecorectă şifaceobiectulmunciinoastre: stiluldeviaţăşiculturaoenologică. Prinstildeviaţăseînţelegece şicummâncăm,ceşicum bem,cumreuşimsăîmbinăm înmodcâtmaiplăcutaceste plăcericotidiene. Tocmailipsaacesteiculturi(la oparteapopulaţiei,darîn speciallaceimaitineri),duce lapreferinţapentruunamestecdegusturifărărost,nelăsândnicioposibilitatepapilelorgustativedeadiscerne. Amfostşinoilaacea„shaorma“,secheamăDristor,este foarteelegantăşibinepoziţionatăşiamavutşinoiposibilitateadeavedeapeviuceeace ne-aţirelatatdumneavoastră. Aşaeste.Majoritateaconsumatorilorsolicită„cudetoate“. Propietariiauexpusacolotoateaceleingrediente,careintră înpreţuluneiporţii,pentruafi selectatedecătreclientîn
bazaaceeaceadecissămănânce:pui,oaiesauvită. Carneadepui(ceamaidelicatădintreceleoferitedeDristor)nucredcăarsuportamai multdecâtevafeliideroşiişi foartepuţinpătrunjelpentru aromalui(astadeoarecemai areşicartofiiprăjiţi).Ceade vită,datorităfaptuluicăesteo carneroşie,suportăingredientemaiputernice,iarceade oaie(datoritămirosuluimai aparte)chiarmaimultecombinaţii,darcu„detoate“,cusiguranţă,niciuna. „De gustibus non disputandum“,maialesdacăegratis. Daramvăzutcombinaţiişimai dezagreabilechiarla„case“(a secitirestaurante)cupretenţii. Vinuriroşiidemarcăbăutecu cola,vinurialbe,deodeosebităeleganţă,băutecuapăşi combinaţiidemâncarecuvin carenuseputeaualăturapentrunimicînlume.Iaracolo nicimăcarnuegratis.Epe bani,şiîncăgrei.Darcândai 1000€pentruunvindelux,sigurcăaişi15Ronpentruo cola. Cesămaiemitempretenţii pentruoshaormade15lei– allinclusive? Mulţumimşivămaiaşteptăm. Somelier Marian Timofti