dr. Răzvan Popescu-Mirceni
biol. Sorin Grigore
dr. Marius Palade
Ghid de bune practici pentru desfășurarea excursiilor de observare a delfinilor în # Marea Neagră
Constanța, 2014
#
dr. Răzvan Popescu-Mirceni
biol. Sorin Grigore
dr. Marius Palade
#
Ghid de bune practici pentru desfășurarea excursiilor de observare a delfinilor în # Marea Neagră
Constanța, 2014
#
Publicație realizată de Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin “Oceanic-Club” în cadrul proiectului “DELFINI ȘI OAMENI - Dolphin Watching o alternativă durabilă de dezvoltare” co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
CUPRINS#
# #
Cine suntem ? …………………………………….
1
Delfini şi oameni - Dolphin Watching, o alternativă durabilă de dezvoltare ………………
6
Marea Neagră - Generalități …………………….
11
Biocenoza Mării Negre …………………………..
19
Delfinii din Marea Neagră ………………………..
25
Statutul celor trei specii de cetacee din Marea Neagră ……………………………………………..
33
Dolphin Watching sau observarea delfinilor în mediul lor natural ………………………………….
35
Perturbarea grupurilor de delfini …………………
39
De ce trebuie să fim precauţi …………………….
43
Impactul direct cu ambarcaţiunile ……………….
45
Tipuri de ambarcaţiuni utilizate pentru Dolphin Watching ……………………………………………
47
Reguli de desfăşurare a activităţii de Dolphin Watching ……………………………………………
49
Educaţie …………………………………………….
56
Bibliografie ………………………………………….
59
#
#
# # # # # # # # # # #
Cine suntem ?#
# Înființată la 28 februarie 1992, de un grup de specialiști ai științelor naturii, Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin OCEANICCLUB (S.E.O.P.M.M. Oceanic - Club) este prima instituție neguvernamentală românească de profil. S.E.O.P.M.M. Oceanic - Club este prima instituție neguvernamentală din România care a înființat reprezentanțe în mai multe state ale lumii între care amintim: Franța, Spania, Italia, Regatul Maroc, Statele Unite, Cipru, Germania, Angola. Până în prezent, S.E.O.P.M.M. Oceanic - Club a dus la bun sfârșit o serie întreagă de programe de explorare, de conservare și reconstrucție ecologică.# Am început în 1992 cu un film documentar “Pledoarie pentru Delta Dunării” ce avea să se concretizeze în parte a argumentației necesare definirii statutului de Rezervație a Biosferei pentru această regiune. Am continuat cu educarea celor tineri din Constanța și nu numai, cu înființarea primei rezervații submarine din bazinul Mării Negre “Acvatoriul Marin 1
Litoral 2 Mai - Vama Veche”, cu acțiuni de igienizare a unor zone submerse sau din perimetrul unor rezervații naturale, cu primele încercări timide de organizare a unor expediții științifice românești în afara frontierelor României, cu multă perseverență și dedicare pentru o pasiune: explorarea mediului natural; și o cauză: dezvoltarea durabilă. # În prezent, urmându-ne cele două scopuri principale: (1) protecția patrimoniului natural și cultural și (2) dezvoltarea cercetării științifice de teren din România, derulăm o serie de programe încadrate în strategia noastră pe mai mulți ani, încă de la înființarea organizației, din anul 1992. Acest stil de lucru, deși presupune eforturi susținute și perseverență, s-a dovedit a fi cel mai eficient pe termen mediu și lung.# Astfel strategia noastră este structurată pe două direcții de acțiune: una în plan național, la nivelul României, și o a doua în plan internațional focalizată pe explorarea patrimoniului natural mondial, a biodiversității din toate tipurile de ecosisteme de pe Terra. La nivel național organizația noastră a continuat să dezvolte 4 programe operaționale: B-Watch (monitorizarea biodiversității zonei Dobrogei și platoului continental al Mării Negre din perspectiva a două grupe de specii: speciile invazive și speciile amenințate; pregatirea și implementarea unor proiecte de intervenție); Delfinii în criză! – Dolphins in distress! (cercetări asupra celor trei specii de cetacee din Marea Neagră, evaluarea stării populațiilor și elaborarea/implementarea de sisteme / mecanisme / proiecte pentru refacerea efectivelor); E – 2000 (include toate proiectele de educație pentru # 2
#
# # # # # #
# #
# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # 3
# # # # # # #
4
protecția mediului, dezvoltate de S.E.O.P.M.M. Oceanic Club precum și acțiunea de inventariere și clasificare a surselor de poluare chimică și fizică a mediului natural ); CeSt XXI (program destinat susținerii dezvoltării cercetării științifice de teren a patrimoniului natural și cultural al României de către instituții muzeale, de cercetare și centre universitare specializate precum si promovării în rândul tinerilor a acestui tip de activități). În afara celor patru programe, echipa S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club desfășoară și proiecte punctuale, limitate ca întindere în timp și zonă acoperită.# # În afara frontierelor României, organizația noastră dezvoltă în prezent trei programe operaționale: EXPLORATOR (program destinat monitorizãrii speciilor marine fixate de substrat ca indicator polivalent al evoluției calitãții mediului marin, precum și evaluării impactului modificărilor climatice asupra arealelor distribuției speciilor terestre într-o zonă în care interfereazã 3 mari regiuni biogeografice cu potențial impact asupra societãții, economiei și mediului, inclusiv din țara noastrã. În paralel, acest program are și o componentă educațională prin organizarea de tabere de instruire pentru elevi și studenți din România în afara frontierelor naționale.) TRANSAFRICA (program destinat readucerii cercetãtorilor români din domeniile biologiei, ecologiei, geologiei, geografiei și arheologiei în activitãți de cercetare de teren în zona Africii) WoBi (programul are ca obiectiv central susținerea inițiativelor românești de cercetare/explorare a biodiversității din toate regiunile planetei, individual sau în parteneriat cu echipe din alte state ale lumii).# 5
# # # # # Delfini și oameni # Dolphin Watching, o alternativă durabilă de dezvoltare#
# # # # # #
# Mamiferele marine de la litoralul românesc, reprezentate de cele trei specii de delfini – Delphinus delphis, Tursiops truncatus şi Phocoena phocoena – sunt extrem de vulnerabile ameninţărilor provenite din diverse activităţi umane (pierderea şi degradarea habitatelor, contaminare cu substanţe toxice) şi presiunii directe asupra populaţiilor (printre care capturarea accidentală în timpul activităţilor pescăreşti, traficul maritim).# # Moartea unui număr ridicat de delfini este de natură să pună în pericol echilibrul ecologic din mediul marin, care reprezintă o resursă importantă pentru mai multe categorii sociale. Mai mult decât atât prezenţa unui număr ridicat de cetacee moarte pe plajele litoralului românesc, cu precădere în sezonul estival este de natură să umbrească imaginea de destinaţie turistică a judeţului.#
6
# La începutul anilor 1940 numărul delfinilor din Marea Neagră era estimat la 1,5 - 2 milioane. Din literatura de specialitate reiese faptul că din cauza pescuitului industrial al acestor cetacee, dar şi a reducerii resurselor de hrană, numărul lor era în 1965, de doar 300.000 exemplare, cu 62.000 capturi anuale. S-a semnalat în continuare scăderea populaţiilor de delfini, ajungând în anii 1983-1984, la doar 60.000-100.000 exemplare. # # Datorită importanţei celor trei specii de delfini, atât din punct de vedere al biodiversităţii cât şi din punct de vedere economic, în anul 1996, a fost semnat Acordul pentru Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi Zona Contiguă a Atlanticului (ACCOBAMS), prin care este reglementat modul de desfăşurare al activităţilor economice, în ţările care au ratificat sau au aderat la acest acord. In anul 2000, România a ratificat acordul, angajându-se astfel să adopte toate măsurile necesare pentru menţinerea unei stări favorabile de conservare a delfinilor din Marea Neagră. Statele membre ale ACCOBAMS, obligate să protejeze cetaceele au datoria de a asista pescarii în găsirea unor metode alternative în vederea minimizării conflictele dintre cetacee şi pescari.# # Astfel, proiectul „Delfini şi Oameni – Dolphin Watching, o alternativă durabilă de dezvoltare" îşi propune implementarea unei strategii ce vizează iniţierea de activităţi alternative pescuitului în vederea îmbunătăţirii stării de conservare a celor trei specii de delfini de la litoralul românesc al Mării Negre. Aceste activităţi se referă la fenomenul de “Dolphin Watching”, 7
fenomen extrem de popular în întreaga lume ce a condus la schimbarea obiceiurilor, practicilor şi mentalităţii comunităţilor direct interesate de mediul costier marin, oferind în acelaşi timp şi beneficii materiale unor categorii sociale defavorizate, comunităţile pescăreşti. # # Proiectul este implementat în sectorul sudic al litoralului românesc, în zona cuprinsă între Capul Midia şi Vama Veche şi are ca perioadă de desfăşurare intervalul iulie 2013 – decembrie 2014, fiind cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană Extinsă. # # Aceasă zonă include patru Situri de Interes Comunitar Natura 2000, declarate prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice (ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia, ROSCI0179 Plaja submersă Eforie Nord-Eforie Sud, ROSCI0269 Vama Vache – 2 Mai şi ROSCI0273 Zona Marină de la Capul Tuzla) şi de asemenea se învecinează cu un alt Sit Natura 2000 – ROSCI0066 Zona Marină a Deltei Dunării ce este inclus în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Aici este întâlnită cea mai mare varietate de habiate de la litoralul românesc, iar viaţa bentică şi pelagică este extrem de bogată. Totodată, în acestă zonă, activităţile antropice, în special cele de exploatare a resurselor piscicole sunt extrem de intense. Cele patru situri Natura 2000 au fost declarate pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică. Între aceste specii se regăsesc şi cele trei specii de delfini.#
8
# Pe lângă aceasta, proiectul va contribui la stabilirea, în premieră pentru Romania, a unei activităţi turistice pilot destinată atât protejării cetaceelor cât şi obţinerii de beneficii economice pentru comunitatea locală. #
# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # #
9
# # # # # #
# # # # # # 10
# # # # # # Marea Neagră# # # # # # # Marea Neagră se găseşte în sectorul sud-estic al Europei, fiind înconjurată de următoarele ţări: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia şi Ucraina.# # Numele de “Neagră” al mării care scaldă litoralul României are o provenienţă care se pierde în negura istoriei popoarelor care au stăpânit-o şi au locuit în jurul ţărmurilor ei. Istoricul latin Strabon aminteşte că grecii antici numeau bazinul Mării Negre ”Axenos” (inospitalieră), din cauza frecventelor furtuni care bântuiau această mare. Mai târziu, când grecii au cunoscut mai bine Marea Neagră şi au fondat coloniile de-a lungul coastelor sale, au denumit-o Euxinus (ospitalieră), iar romanii (secolul I î.e.n.), au compus cuvintele greceşti Pontos (mare completă) cu Euxinus, dând numele de Pontus Euxinus (mare ospitalieră). Herodot din Halykarnas povestește că grecii au numit-o așa după ce, călătorind pe mare în drumul spre coloniile lor de pe actualul țărm românesc și rămânând fără 11
rezerve de apă de băut, când ajungeau aici spre sfârșitul călătoriei, în sezonul de primăvară, datorită viiturilor Dunării care aducea apă dulce ce se menținea în stratul de suprafață, puteau bea apa din mare. Era singurul loc cunoscut de ei unde acest lucru era posibil. # # Numele de “Neagră” este cel mai probabil să fi fost impus de turci în perioada celor câteva secole de dominație otomană a țărmurilor sale. Turcii ca și alte popoare din regiune (inclusiv românii) asociau punctelor cardinale denumiri care reflectau tonuri de lumină și culoare sau condiții meteorologice dominante. Astfel, așa cum românii numesc nordul Miază-Noapte și sudul Miază-Zi, și turcii, raportându-se la centrul imperiului lor, au numit mările înconjurătoare după același principiu. Marea Neagră se afla la nordul imperiului. Marea Mediterană, care se află în sudul centrului vechiului Imperiu Otoman este denumită și astăzi Ak Deniz care se traduce prin Marea Albă. # # Prin poziţia sa în interiorul uscatului, Marea Neagră este o mare de tip intercontinental, oarecum izolată, îndepartată de ocean şi care separă Europa sudestică de Asia Mică şi ţărmurile Caucazului, fiind legată cu apele Mării Marmara la sud-vest, prin strâmtoarea Bosfor, iar la nord-est comunică cu Marea Azov prin strămtoarea Kerci, a cărui adâncime de circa 12 m este întreţinută artificial (Fig. 1). Bazinul este orientat est-vest, fiind o depresiune intermontană, marginită de două centuri de cute alpine. Adâncimea maximă a bazinului Mării Negre este de 2.244 m iar cea medie de 1.271 m. # # Linia totală a ţărmului Mării Negre este de circa 4.340 km lungime, din care: ţărmul bulgăresc este de 300 12
km lungime; cel georgian de 310 km; cel românesc de 244 km; cel rusesc de 475 km; cel turcesc de 1.400 km iar cel ucrainian de 1.628 km. Către sudul Marii Negre sunt munţii Pontici cu înalţimea maximă de 3.937 m (vârful Kachkar) şi în est munţii Caucaz cu înalţimea maximă de 5.642 m (vârful Elbrus). Ţinuturile marginale nordice şi vestice reprezintă terenuri relativ joase, cea ce mai accentuată formă de relief fiind a peninsulei Crimeii cu o înălţime maximă de 1.545 m, cu peninsula Kerci legată de ea.#
#
# Fundul Mării Negre este împărţit în şelf, pantă continentală şi depresiunea marină adâncă. Partea nordvestică a Mării Negre este o platformă largă cu porţiuni înguste către sud, care ajung până la Bosfor. #
Fig.1 Delimitarea geografică a Mării Negre
# Centrul Mării Negre este ocupat de un bazin ale cărui adâncimi ating 2.244 m. Şelful sau platforma continentală, continuarea directă a uscatului, are o lăţime 13
Fig.2 Peisaj submers caracteristic Mării Negre, în zona platformei continentale
maximă în partea nord-vestică, unde izobata de 200 m se îndepărtează de ţărm până la 180-200 Km. În partea de vest platforma se îngustează într-o făşie lată de 50 km, pentru ca în partea estică şi sudică aceasta să atingă numai câţiva kilometri. Din suprafaţa totală a mării, de 413.490 Km², platforma continentală (adâncimi sub 200 m) ocupă circa 35% (133.000 Km²).# # De-a lungul litoralului românesc, în cea mai mare parte a anului, marea este supusă acţiunilor vânturilor producătoare de valuri. Din totalitatea valurilor mării care apar în zona de coastă a litoralului românesc, circa 76% sunt valuri de vânt şi numai 24% valuri de amortizare (hulă). # 14
# Din punct de vedere termic Marea Neagră prezintă particularităţile mărilor semi-închise situate în zona temperată şi a căror caracteristică esenţială o constituie diferenţele foarte mari de valori ce se înregistrează în stratul superficial al apei, de la sezonul rece la cel cald. O trăsătură specifică Mării Negre, ce o deosebeşte de majoritatea mărilor şi oceanelor globului este faptul că minimum termic nu se găseşte pe fundul bazinului ci în stratul de 50-100 m. Această situaţie se explică prin existenţa diferenţelor mari de salinitate dintre păturile superficiale şi masele de apă profunde ce nu permit decât o circulaţie verticală foarte redusă.# # Cuveta Mării Negre se caracterizează printr-un echilibru salin dictat de schimbul de apă prin strâmtoarea Bosfor, existând o egalitate între debitele de sare afluente şi cele efluente. Atât în jumătatea de vest, cât şi în jumătatea de est a Mării Negre, în perioada de iarnă, când stratul superior al mării se găseşte într-o stare de amestec convectiv, salinitatea la suprafaţa mării în zona de larg oscilează în jurul valorii de 18,15%o. Spre profunzime, până la circa 50 m, salinitatea oscilează foarte puţin iar sub orizontul de 50 m, creşte foarte rapid. Salinitate de peste 20,0‰ se întâlneşte în zona centrală a mării, la adâncimi de 70-80 m, pe coastele sudice la adâncimi de 175 m şi pe cele nordice la adâncimi de peste 200 m. Partea nord-vestică a Mării Neagră se caracterizează prin îndulcirea deosebită a apelor, datorată în special aportului masiv de apă dulce din fluvii (Dunărea, Nipru, Nistru). # # Marea Neagră are două pături de apă suprapuse: una la suprafaţă (10-200 m), pătura de apă cu oxigen 15
zona oxidării, cu un dinamism remarcabil, cu condiţii favorabile existenţei vieţii (Fig.2) şi cea de-a două pătură, de fund (sub 150-200 m), cu o salinitate ridicată şi o stabilitate termică pronunţată, un dinamism redus practic la zero, lipsită de oxigen, dar relativ bogată în hidrogen sulfurat - zona de reducere, lipsită de viaţă, cu excepţia bacteriilor. Oxigenul dizolvat în apa Mării Negre există numai în stratul de suprafaţă, în zonele centrale ale mării până la adâncimi de 125 m şi în arealele marginale ale mării până la adâncimi de 225 m.# # Conţinutul mare de hidrogen sulfurat, în straturile de adâncime ale Mării Negre, reprezintă una dintre cele mai importante particularităţi ale acestei mări. Hidrogenul sulfurat împarte masa de apă a Mării Negre în două părţi, partea inferioară numită "zona moartă" şi partea superioară numită "zona vie". Graniţa hidrogenului sulfurat în păturile centrale ale mării este situată la circa 125 m adâncime, iar în păturile periferice, la 175 m.# # Regimul termic şi de îngheţ depind de: radiaţia solară, evaporaţie, schimbul de căldură ca urmare a contactului cu atmosfera, efectul caloric al apelor curgătoare tributare mării.# # Temperatura medie anuală a apei, în sectorul românesc al Mării Negre, este de 12-14°C, depăşind cu 2-3° C temperatura medie a acrului din zonă. Iarna, temperatura apei scade frecvent sub 0°C, atingând 1°C în zona litorală şi 0°C la 30-50 km distanţă faţă de ţărm. În anii geroşi se formează straturi de gheaţă marginală cu grosime de 15-20 cm. În luna mai temperatura apei la suprafaţă atinge media de 13°C la ţărm şi 22°C în sectorul central al bazinului. Valori evidente ale scăderii 16
temperaturii se înregistrează începând cu luna septembrie.# # Stratificarea evidentă a temperaturii se produce în sezonul estival. Stratul de suprafaţă, cu grosimi de 25-50 cm (stratul activ) se încălzeşte puternic şi diferenţele de temperatură ating în iulie 15°C. La adâncimi mai mari de 100-150 m temperatura apei rămâne constantă tot timpul anului (8.1 - 9.1°C).# # Apele Mării Negre sunt puternic transparente. În larg, discul Secchi se observă şi la adâncimi de 20-30m. Transparenţa se reduce în zona litorală, mai ales în sectorul nord-vestic deoarece turbiditatea creşte în urma aportului aluvionar excedentar (6m la Mangalia şi 1,5 m în dreptul Deltei Dunării). În cazul în care particulele aflate în suspensie sunt mari, transparenţa este ridicată. Culoarea apei variază de la albastru-verzui, la verzui-albastră. verzui, verzui-gălbui, gălbui-verzuie, galben închis şi chiar brun-gălbuie.# # Factorul dinamic cu cel mai puternic impact asupra ţărmului este reprezentat de valuri. Au o mare influenţă asupra proceselor de transport solid, abraziune etc. Cele mai multe valuri sunt provocate de vânturile care bat cu putere, într-un timp dat, pe o suprafaţă anume; alte valuri sunt induse de manifestarea vântului într-un loc 17
îndepărtat, dar se propagă în alte sectoare sub forma hulelor. La ţărm, atât valurile create de vânturile locale, cât şi cele determinate de hule, din direcţii diferite îşi pot face simţită prezenţa în acelaşi timp, amplificându-le efectul.# # Cei mai importanţi factori care influenţează apariţia şi intensitatea valurilor sunt: intensitatea şi durata de acţiune a vântului, suprafaţa bazinului şi distanţa până la care acţionează vântul pe mare, etc.# # Valurile care vin din larg transportă apa spre ţărm. Transportul în cauză cauzează apariţia unor curenţi paraleli cu linia ţărmului (deriva litorală), dar şi a altora submerşi, cu sens contrar (resac). Neregularităţilc ţărmului dau naştere, local, unor fenomene de refracţie, difracţie etc. şi determină apariţia unor curenţi de compensaţie. Cele mai mari valuri se formează ca urmare a vânturilor de est. La o viteză medie a vântului de 13 m/s sunt valuri de 2,2 m înălţime dacă bate dinspre est, 1,6m dacă bate dinspre nord, 1,2 m dacă bate dinspre sud şi 0,6 m dacă bate dinspre vest.#
18
# # # # # # # #
# Biocenoza Mării Negre# # # # # # #
# Structura biocenozei este determinată de diversitatea, distribuţia în spaţiu, numărul şi biomasa speciilor componente, dinamica şi relaţiile dintre speciile care trăiesc şi se dezvoltă în mediul marin. În alcătuirea biocenozei bazinului pontic intră aproximativ 5.000 de specii (bacterii, protozoare, cromobionte, plante, fungi, animale), din care 3.244 de specii au fost înregistrate şi în zonele marine şi costiere ale litoralului românesc. Între vieţuitoarele din biocenoza ecosistemului, sunt stabilite diferite relaţii privind hrana, reproducerea, răspândirea, apărarea, sau altele. Cele mai importante sunt relaţiile trofice (de nutriţie), care alcătuiesc, după locul pe care organismele marine îl ocupă în cadrul acestora, trei
19
sisteme funcţionale, interdependente: producătorii, consumatorii şi reducătorii (descompunătorii).# # Biocenoza cuprinde şi formează două medii marine principale: pelagialul şi bentosul. # # Pelagialul este format din organismele vegetale şi animale care populează masa apei şi este alcătuit în principal din plancton şi necton. Planctonul reprezintă biocenoza acvatică alcatuită din organisme de dimensiuni mici şi microscopice ce se găsesc în masa apei şi au ca trăsătură comună plutirea activă sau pasivă în masa apei, fără a avea capacitatea de a se împotrivi curentului. Este prezent până la adâncimea de 175 m şi are în componenţă trei grupe specifice: – planctonul vegetal sau fitoplanctonul, cuprinde producătorii primari din grupul microfitelor ce trăiesc în zonele luminate ale pelagialului;# – planctonul animal sau zooplanctonul, cuprinde consumatorii primari sau secundari (rotiferi, copepode, chetognate, apendiculari, etc);# – planctonul bacterian sau bacterioplanctonul, cuprinde bacterii reducatoare care populează întreaga masă a apei.# # În componenţa planctonului intră organismele holoplanctonice, care îţi desfăşoară întregul ciclu de viaţă în pelagial (algele microfite, radiolarii, rotiferele, cladocerele, copepodele etc.), şi organismele meroplanctonice, care își petrec numai anumite stadii de dezvoltare din ciclul lor biologic în pelagial, restul având loc în domeniul bental.#
20
# Fitoplanctonul cuprinde în Marea Neagră peste 1300 de specii, dintre care aproximativ jumatate identificate şi în apele litoralului românesc. # # Zooplanctonul este mai sărac în specii decât fitoplanctonul în Marea Neagră, aproximativ 150 de specii holoplanctonice, dintre care 70 de specii şi în apele litoralului românesc# # M a c r o fi t e l e a l g a l e s u n t f o r m e l e c a r e caracterizează şi ocupă substratul dur de pe fundul bazinului marin până la adâncimea de 10-12 m (cel mai mare număr de specii concentrâdu-se la adâncimi de 1 5 m). În Marea Neagră sunt reprezentate toate cele trei grupe majore de alge macrofite, unele din ele perene, altele sezoniere, alături de 6 specii de plante superioare (Tracheophyta), între care iarba de mare (Zostera noltei) şi la litoralul românesc.#
21
# Algele macrofite numără, în Marea Neagră, 325 de specii, cele mai numeroase fiind rodofitele cu 169 de specii, urmate de clorofite cu 80 de specii şi de feofite cu 76 de specii. Numărul acestora este mult mai mic în comparaţie cu cel al speciilor mediteraneene şi reflectă în mare măsură modul în care algele marine s-au adaptat la condiţiile particulare ale bazinului pontic. Reprezentative pentru flora algală a Mării Negre sunt speciile din genurile Ceramium, Cladophora, Enteromorpha, şi Polysiphonia. # Macroflora algala are un rol ecologic important în ecosistemul litoral de mică adâncime, reprezentând un factor de epurare biologică a nutrienţilor şi a metalelor grele, substrat şi adăpost pentru algele epifite şi fauna asociată şi bază trofică pentru multe nevertebrate şi peşti marini. Modificările de mediu produse ca urmare a schimbărilor parametrilor hidrochimici, a colmatării substratului dur, a creşterii cantităţilor de substanţe biogene, a diminuării accentuate a transpareţtei apei, a deversărilor de reziduri petroliere au dus la selecţionarea şi dezvoltarea unor specii de macrofite tolerante (Enteromorpha, Cladophora, Ceramium), pentru care noile condiţii de mediu sunt favorabile, afectând diversitatea specifică, alternanţa sezonieră şi abundenţa vegetaţiei marine. În consecinţă, se remarcă o scădere drastică a numărului de specii de plante marine pe22
rene şi o restrangere a răspândirii acestora (Cystoseira barbata, Phyllophora, Zostera).# # Nectonul este reprezentat de vieţuitoarele acvatice care se pot mişca liber în masa apei şi este format din peşti si din mamifere marine. În Marea Neagră au fost înregistrate 168 specii de peşti, grupate după origine în specii relicte 18%, specii migratoare mediteraneene 60%, specii de apă dulce adaptate la mediul salmastru 22%. Alături de acestea, au mai fost semnalate exemplare ale unor specii, pătrunse accidental în apele bazinului pontic. #
# Dintre mamifere, în Marea Neagră sunt menţionate o subspecie de marsuin (Phocoena phocoena relicta), afalinul (Tursiops truncatus ponticus) şi delfinul comun (Delphinus delphis ponticus). #
#
23
24
# # # # # # # # # # # #
#
Delfinii din Marea Neagră#
Delfinii sunt încadraţi sistematic în:# Clasa Mammalia# Infraclasa Eutheria (euteriene)# Supraordinul Carnivora (carnivore)# Ordinul Cetacea (cetacee)# Subordinul Odontoceti#
# Subordinul Odontoceti cuprinde cetacee cu dinţi, cu craniul asimetric (partea dreaptă fiind mai mare), cu membre pentadactile, cu un număr mare de dinţi în majoritatea cazurilor şi cu o singură deschidere nazală la exterior. Odontocetele sunt împărţite în şase familii.# # În Marea Neagră trăiesc trei specii de delfini şi anume: DELFINUL COMUN – Delphinus delphis, AFALINUL – Tursiops truncatus care fac parte din familia Delphinidae şi MARSUINUL – Phocoena phocoena care face parte din familia Phocenidae.# 25
DELFINUL COMUN (Delphinus delphis ssp. ponticus)#
#
Clasa : Mammalia# Ordinul : Cetacea# Familia : Delphinidae# Genul : Delphinus # Specia : delphis#
# Caracteristici morfologice – delfinul comun este colorat, cu un complex de zig-zaguri sau cu un model de clepsidră pe lateral. # # Culoare - modelul coloristic al delfinilor este cel mai complex întâlnit la cetaceele. Spatele este gri închis spre negru de la vârful capului spre coada închizându-se într-un V pe ambele părţi sub înotătoarea dorsală. Părţile laterale sunt gri deschis în spatele înotătoarei dorsale şi galben-bronz în faţa înotatoarei dorsale, formând un model de clepsidră. Abdomenul este alb. In jurul ochilor se găsesc cercuri de culoare închisă legate printr-o linie neagră care traversează capul prin spatele rostrului şi o altă dungă de la fălci până la înotatoare. # 26
# Înotatoarea dorsală este triunghiular-curbată. Ea este ascuţită şi localizată în mijlocul spatelui şi este de culoare neagră spre gri-deschis cu marginea neagră. Inotătoarele sunt lungi şi subţiri şi uşor curbate sau ascuţite, depinzând de poziţia geografică. Inotătoarea codală este ascuţită la vârfuri cu o mică crestătură în centru.# # Lungime şi greutate - delfinul comun poate ajunge la dimensiuni de 2,3 până la 2,6 m şi poate cântării până la 135 kg. # # Hrănirea – se hrăneşte cu calmar şi cu peştişori mici. Delfinii comuni au fost văzuţi lucrând în grupuri pentru a aduna peştele în mici mingi. Ca multe alte specii de delfini, delfinul comun se foloseşte de activitatea umană, hrănindu-se cu peştele care scapă din năvoade sau este aruncat de pescari.# # Împerecherea şi înmulţirea - delfinul comun ajunge la maturitate sexuală la vârsta de 3-4 ani, sau când ating lungimea de 1,8 - 2,1 m. Puii au o lungime de 76 pînă la 86 cm, perioada de gestaţie fiind de 10 - 11 luni.# # Răspândirea şi migraţia – delfinul comun este întâlnit în toate apele tropicale şi temperate. # # Caracteristicile etologice (comportamentale) trăiesc în grupuri de maximum 150 de indivizi. Viteza maximă este de 40 km/h. Sunt ihtiofagi şi vânează în grup. În Marea Neagră se presupune că există o populaţie în sudul litoralului românesc şi alta în nord (aceasta din urmă sub influenţa fluviului care se varsă în colţul de nord-vest al Mării Negre). Sunt remarcaţi adeseori în jurul navelor și a platformelor de foraj.#
#
27
AFALINUL (Tursiops truncatus ssp. ponticus)# Clasa : Mammalia# Ordinul : Cetacea# Familia : Delphinidae# Genul : Tursiops# Specia : truncatus#
# Afalinul este probabil cel mai cunoscut cetaceu, din cauza răspândirii sale largi în rezervaţiile marine şi centrele de cercetare. # # Caracteristici morfologice - este un delfin relativ robust, de obicei având un rostru scurt şi butucănos, de aici şi denumirea englezească de “bottlenose” ("delfin cu nasul ca o sticlă"). Afalinul (ca şi delfinii albi) are o mai mare mobilitate cervicală faţă de orice alt delfin, pentru că cinci din cele şapte vertebre ale gâtului nu sunt sudate între ele cum sunt la delfinii oceanici. Are 18-26 perechi de dinţi conici ascutiţi, pe fiecare parte a fălcii. #
28
# Culoare - culoarea acestui delfin variază considerabil, dar, în general, acest delfin este de la grideschis până la un gri-gresie pe partea ventrală, deschizându-se până la un gri-pal rozaliu pe partea dorsală. Toracele şi porţiunea dinspre coadă sunt uneori pătate. # # Înotatoare - cea dorsală este înaltă şi curbată, aflăndu-se aproape de mijlocul spinării. Lobii înotătoarei caudale sunt laţi şi curbaţi, având o crestătură mediană adâncă. Aripioarele laterale sunt de mărime mijlocie şi ascuţite. # # Lungime şi greutate - lungimea este de la 1,9 până la 3,8 m greutatea de până la 650 kg. Masculii sunt oarecum mai mari decât femelele.# # Hrănirea - comportamentul de hrănire este divers, mergând de la eforturi coordonate de a prinde hrana, hrănirea asociată cu pescuitul uman, până la a urmări peştele în bancurile de pe fundul apelor. Un delfin adult poate consuma între 8 şi 15 kg de hrană zilnic. Afalinul se hrăneşte cu peşte, calmari, crustacee. # # Împerecherea şi înmulţirea - masculii ajung la maturitate sexuală la vârsta de 11 ani, femelele la 5-7 ani. Perioada de gestaţie este de 12 luni. Naşterea poate avea loc tot timpul anului, cu perioade de apogeu, în unele zone, în timpul primăverii şi declinuri în altele. Puii sunt alăptaţi până la vârsta de un an (12-18 luni), şi stau cu mamele lor până la 3 ani, învăţând să vâneze.# # Răspândirea şi migraţia - afalinul este răspândit în toată lumea, în ape tropicale şi temperate, absent doar de la 45o latitudine înspre poli, în ambele emisfere. Ei sunt frecvent văzuţi în porturi, golfuri, lagune, estuare şi 29
gurile de vărsare ale unor râuri. Se pare ca sunt două ecotipuri: o formă de coastă şi o formă de larg. Densitatea populaţiilor pare să fie mai mare lângă ţărmuri. Acum, studiile biochimice ne oferă mai multe informaţii despre relaţiile în şi între ecotipuri. In unele arii delfinii au zonele de habitat limitate; în altele, sunt migratori, în general ajungând foarte departe. Viteza pe care o ating este de 30 km/h, putând să rămână în imersiune 15 min., timp în care îşi reduce până la jumatate ritmul cardiac. Se orientează prin ecolocatie (emit ultrasunete - la fel ca liliecii). Au un simţ tactil foarte sensibil.# # Caracteristicile etologice (comportamentale) bazat pe un număr de studii al populaţiilor din apropierea ţărmului, Tursiops truncatus pare să trăiască în populaţii relativ deschise. Legătura dintre mama şi pui şi alte asocieri poate fi foarte puternică, dar indivizii pot fi văzuţi
de la o zi la alta cu o varietate de asociaţi diferiţi. Mărimea grupurilor este de obicei mai mică de 20 în apropierea ţărmului; în larg au fost văzute grupuri de mai multe sute de indivizi. # 30
MARSUINUL (Phocoena phocoena ssp. relicta)#
#
Clasa : Mammalia# Ordinul : Cetacea# Familia : Phocoenidae# Genul : Phocoena# Specia : phocoena#
# Caracteristici morfologice - este cel mai mic cetaceu din Marea Neagră.# # Culoarea - variază de la negru cenuşiu pe partea dorsală la alb-gri pe flancuri spre abdomen.# # Lungime şi greutate - lungimea maximă pentru marsuinii din Marea Neagră este de 1,5-1,6 m (spre deosebire de marsuinii din Mediterana a căror talie atinge frecvent 1,8 m). Greutatea medie a marsuinului din bazinul pontic este de 43 kg.# # Hrănirea - ca şi afalinii, marsuinii sunt ihtiobentofagi, hrănindu-se cu peşti şi nevertebrate (cambulă, calcan, guvide, aterină, gasteropode).# # Împerecherea şi înmulţirea - împerecherea începe în luna iulie şi durează până în octombrie; perioada de 31
gestaţie este de aproximativ 9 luni. Lungimea puiului la naştere variază între 68-86 cm.# # Răspândirea şi migraţia - o parte din marsuinii din Marea Neagră fac incursiuni primăvara în Marea Azov, iar în perioada aprilie-mai în Marea Marmara de unde revin în septembrie. In noiembrie şi decembrie, este întâlnit în dreptul gurilor Dunării. Grupuri răzleţe de Phocoena phocoena sunt întâlnite la sud de Constanţa până la Costineşti, la adâncimi reduse, în imediata apropiere a malului. Uneori intră în porturile maritime Constanţa, Mangalia şi Midia.#
# #
# 32
# # # # # #
# # # # #
Statutul celor trei specii de cetacee # din Marea Neagră#
# În prezent toate cele trei specii de cetacee din Marea Neagră sunt aflate sub protecția unor norme și convenții internaționale agreate de toate statele riverane. # Populațiile celor trei specii sunt, după unii cercetători, în curs de separare evolutivă de restul populațiilor acelorași specii din afara acestei mări, fiind pe cale să genereze subspecii endemice și în viitor, probabil, specii individualizate. # # Moratoriul referitor la interzicerea vânării cetaceelor din Marea Neagră a fost adoptat în ţările din fosta URSS, Bulgaria şi România în 1966, iar în Turcia în 1983.# # Pescarii ruși şi turci obişnuiau să vâneze un număr mare de delfini comuni în Marea Neagră pentru carne şi 33
ulei. Vânarea lor a fost interzisă după ce numărul lor a scăzut foarte mult; există mai multe rapoarte care sugerează că pescarii turci încă mai pescuiesc delfini, chiar dacă sunt pe cale de dispariţie. Pescuitul accidental, intensificarea traficului maritim, deversările de petrol, manevre tehnice, vânătoarea ilegală şi, probabil, poluarea apei şi reducerea resurselor de hrană pot cauza perturbarea comportamentului, traumatizarea şi chiar eşuarea acestor cetacee.# # Toate cele trei specii figurează în Cartea Roșie a IUCN-ului, iar statele riverane Mării Negre au interzis vânarea lor în scopuri comerciale. Delfinii din regiune sunt protejaţi prin convenţiile de la Berna (Appendix II) şi Bonn (Appendix II) şi cea de la Washington (CITES Appendix II). Din noiembrie 1996 sunt protejaţi şi prin Acordul Multilateral privind Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic (ACCOBAMS). Planul de acţiune privind mamiferele marine al UNEP precum şi Planul IUCN/SSC subliniază că populaţiile de delfini comuni şi de afalini din Marea Neagră sunt periclitate.#
# # # # # # # # # # 34
# # # # # #
# # # # #
Dolphin Watching # sau observarea delfinilor în mediul lor natural#
Nu există nici o îndoială că delfinii sunt unele dintre cele mai interesante forme de viaţă acvatică. Dintotdeauna oamenii au îndrăgit delfinii, iar povesti despre legătura dintre oamenei şi delfini datează încă din Grecia antică. # # Putem învăţa lucruri noi şi interesante observând delfinii în mediul lor natural? Desigur că putem! Dar, fiecare dintre noi avem o abordare unică şi un punct de vedere diferit. Cu siguranţă experienţa trăită printre delfini va fi de neuitat.# Dolphin watching reprezintă practica de observare a delfinilor în habitatul lor natural. Este un tip de serviciu ecoturistic în plină expansiune pe plan mondial care generează venituri substanţiale pentru comunităţile locale 35
şi reduce presiunea exercitată asupra resurselor oferite de mediul marin. Delfinii sunt urmăriţi cel mai adesea pentru recreere, dar activitatea poate servi, de asemenea, în scopuri ştiinţifice sau educative. # # Dolphin Watching a devenit o activitate de ecoturism populară, mai ales în ultimii 10 ani şi este într-o creştere rapidă în întreaga lume. În fiecare an, milioane de turişti din lumea largă sunt dispuşi să plătească pentru a li se oferi oportunitatea unei întâlniri cu cetaceele în mediul lor natural. În 2010, conform unui raport al WWF, această activitate a generat venituri de peste un miliard de dolari.Ţări precum Spania, Italia, Taiwan şi Japonia au înregistrat venituri substanţiale din acest tip de activitate turistică. Însă recordul a fost înregistrat de Islanda: în anul 2001 un număr de 60500 de turişti au fost dornici să participe la o astfel de activitate, în 2002 – aproximativ 65.000 de turiști, iar în 2010 au fost înregistrați peste 100.000 de turiști.# # Acest tip de ecoturism presupune în primul rând o schimbare a atitudinii oamenilor faţă de mediul marin şi în al doilea rând generarea de venituri considerabile pentru comunităţile locale. # # Dimensiunea şi creşterea rapidă a industriei a condus la dezbateri complexe cu privire la cele mai bune metode de gestionare a delfinilor ca resurse naturale.# # Una dintre cele mai mari provocări ale turismului marin este reprezentată de protejarea şi conservarea habitatelor şi a faunei sălbatice, satisfăcând în acelaşi timp şi nevoile turiştilor.# # Prin cele trei specii de delfini, Marea Neagră deţine un excelent potenţial pentru punerea în aplicare a 36
activităţii de Dolphin Watching. Această oportunitate oferă, de asemenea, şansa de a avea şi promova o industrie sustenabilă, ce permite publicului larg să observe şi să înveţe lucruri interesante despre aceste specii în habitatul lor natural. Acestui fapt i se asociază responsabilitatea de a se asigura că potențialul impact generat de activitatea de obervare a delfinilor este gestionat în mod corespunzător. # # Scopul acestui ghid este de a oferi un cadru care permite oamenilor să observe și să interacționeze cu delfinii într-un mod care să nu dăuneze acestora din urmă. Ghidul îşi propune stabilirea unui standard naţional cu scopul de a minimiza impactul activităţii de dolphin watching asupra indivizilor sau populaţiilor de delfini şi să se asigure că oamenii ştiu să se comporte într-un mod adecvat atunci când desfăşoară acest tip de activitate.# # Ghidul oferă consiliere cu privire la modalităţile de observare a delfinilor în mediul lor natural, observaţii realizate atât pe mare cât şi de pe uscat, şi se adresează tuturor persoanelor ce doresc să dezvolte o astfel de activitate, atât operatorilor comerciali cât şi publicului larg.#
37
38
# # # # # # # # # # # #
Perturbarea # grupurilor de delfini#
# Termenul de pertubare este interpretat diferit de către publicul larg. În acest caz, termenul de perturbare se referă la interacţiunea directă sau indirectă a cetaceelor cu oamenii, ce poate duce la modificarea comportamentului acestor mamifere sau la schimbarea mediului înconjurător, afectând bunăstarea sau supravieţuirea mamiferelor marine pe termen scurt, mediu sau lung. # # Grupurile de delfini pot fi deranjate de prezenţa oamenilor sau a ambarcaţiunilor. Perturbarea delfinilor poate avea pe termen lung efecte negative. Printre cele mai grave, atunci când este vorba de o zonă predilectă de odihnă sau socializare poate fi abandonarea perimetrului respectiv, ceea ce presupune ulterior un efort semnificativ pentru identificarea unui nou perimetru. # 39
# Dintre potenţialele probleme cauzate de perturbare amintim: # •# schimbări de comportament (hrănire, împerechere, # migraţie etc.) # •# evitarea sau îndepărtarea de habitatele importante # pentru hrănire, odihnă, reproducere etc.# •# stres # •# rănire# •# consum excesiv de energie cauzat de evitarea # continuă sau repretată a habitatelor importante# •# creşterea vulnerabilităţii faţă de prădători sau stres # fizic# •# creşterea mortalităţii # •# reducerea succesului de reproducere# •# degradarea habitatului#
#
# De aceea, este foarte important să se recunoască semnele de perturbare pentru ca ambarcaţiunea să fie imediat îndepărtată de indivizii deranjaţi. Următoarele reacţii pot indica faptul că un delfin este deranjat: # •# încearcări de părăsire a zonei # •# îndepărtări rapide sau lente de ambarcaţiune# •# schimbări regulate şi bruşte ale direcţiei sau # # vitezei de înot# •# scufundări dese# •# modificări ale respiraţiei# •# creşterea timpului petrecut sub apă comparativ cu # timpul petrecut la suprafaţă# •# schimbări în comportamentul acustic şi # # # comportament agresiv precum lovituri ale apei cu # coada.# 40
# Perturbarea, în diferitele ei forme va avea întotdeauna impact asupra vietii marine, transformâd ceea ce pare a fi minor în modificări semnificative:# •# perturbări repetate# •# perturbări asociate cu un număr mare de # # observatori# •# perturbări în momente sau habitate importante# # La ora actuală există dovezi substanţiale pentru a demonstra că perturbarea poate avea efecte grave pe termen lung - în detrimentul mamiferelor marine în sine, pentru dezvoltarea activităţii de dolphin watching dar şi pentru generaţiile viitoare.#
# #
# # 41
42
# # # # # # # # # # # #
De ce trebuie să fim precauţi#
# Activitatea de dolphin watching poate avea impact semnificativ asupra cetaceelor. Aceştia pot consuma o cantitate mare de energie atunci când interacţionează cu oamenii sau atunci când aleg să îi evite. Prezenţa ambarcaţiunilor poate perturba comunicarea, îi poate determina să înoate mai mult, să se hrănească şi să se odihnească mai puţin şi de asemenea să îşi hrănească puii mai puţin. Toate acestea pot afecta bunăstarea sau supravieţuirea mamiferelor marine. # # În unele cazuri, delfinii aleg să se îndepărteze de ambarcaţiuni, lucru ce vine în detrimentul activităţii de dolphin watching. Există unele dovezi din întreaga lume că delfinii și balenele aleg să evite ambarcaţiunile și persoanele care înoată. În această situație este recomandată îndepăratea de zona în care au fost 43
localizați delfinii și orientarea către alte perimetre. Riscăm în caz contrar în calitate de operatori să pierdem o regiune de interes pentru desfășurarea activității turistice periclitând în același timp siguranța populațiilor de cetacee. Aceste zone sunt cartate cu atenție și eforturi susținute în urma observațiilor multianuale întinse pe perioade lungi și schimbarea obiceiurilor indivizilor dintr-o arie dată nu se poate decela cu ușurință. Este nevoie de observații pe mai multe sezoane pentru a avea confirmarea că o anumită regiune este dedicată pentru hrănire, odihnă, socializare sau este numai un spațiu de tranzit aleator. # # Turiștii participanți trebuie să fie instruiți să nu producă zgomote puternice sau să bată în bordajul ambarcațiunii și nici să sară în apă pentru a înota cu delfinii. Nu trebuie să uităm nici un moment faptul că sunt animale sălbatice care pot pune în pericol viața celor aflați în apă. Dacă spre exemplu avem de-a face cu un exemplar mascul tânăr aflat în perioada în care încearcă să își stabilească locul în ierarhia cârdului respectiv, este posibil ca acesta să se manifeste violent pentru a-și demonstra capacitățile și forța în cadrul grupului. Este suficientă o singură lovitură cu botul puternic pentru a fractura coloana vertebrală a unui om și a-i produce acestuia moartea sau paralizia, aproape instantaneu. Sunt citate în literatură astfel de cazuri sau mușcături venite din partea unor indivizi chiar aflați în captivitate și antrenați special pentru interacțiunea cu oameni. # # Copiii aflați la bordul ambarcațiunii trebuie să se afle sub permanentă supraveghere din partea tutorelui precum și a echipajului.# 44
# # # # # # # # # # # #
Impactul direct cu ambarcaţiunile#
# Coliziunile cu diferitele tipuri de ambarcaţiuni sunt printre cele mai frecvente, iar de cele mai multe ori cetaceele prezintă răni provocate de elicele acestora. Deseori coliziunile se produc ca urmare a vitezei crescute. Zgomotul şi alte forme de disconfort pot fi de asemenea asociate unei viteze crescute. Majoritatea ghidurilor internaţionale recomandă o viteză mai mică de 6 noduri ca viteză adecvată în momentul apropierii de cârdurile de delfini. # # Cu toate acestea, există situaţii în care ambarcaţiuni cu viteză mai mare de şase noduri sunt interceptate de delfini. În acest caz se recomandă menţinerea unei viteze şi a unei direcţii constante. Puii pot fi separaţi de mamele lor, mai ales dacă în jur sunt prezente mai multe ambarcaţiuni. # 45
# Delfinii se pot simţi prinşi în capcană în cazul în care aceştia sunt înconjuraţi de bărci sau se pot simţi vânaţi dacă sunt urmăriţi în mod activ. Este esenţial ca toţi cei ce doresc să observe delfinii în mediul lor natural să înţeleagă importanţa deosebirii dintre o ambarcaţiune ce se îndreaptă spre un delfin şi un delfin ce se îndreaptă spre o ambarcaţiune. Ghidul prezintă modul de apropiere a ambarcaţiunilor de delfini şi stipulează distanţa până la care acestea trebuie să se apropie faţă de grupurile de delfini. Când această distanţă este atinsă, ambarcaţiunea va rămâne staționar în derivă. # #
# 46
# # # # # #
# # # # #
Tipuri de ambarcaţiuni utilizate pentru # Dolphin Watching#
# De cele mai multe ori, observare delfinilor în habitatul lor natural necesită utilizarea unei ambarcaţiuni. Cu toate acestea, folosirea unei ambarcaţiuni nepotrivite poate duce la o serie de efecte negative. Deși nu sunt complet cunoscute, posibilele efecte ale prezenței unei ambarcaţiuni asupra delfiniilor includ: schimbări de comportament (hrănire, împerechere, migraţie etc.), evitarea sau îndepărtarea de habitatele importante pentru hrănire, odihnă, reproducere etc., stres, rănire, creşterea mortalităţii şi reducerea succesului de reproducere. Dacă ambarcaţiunea este manevrată în mod corespunzător în apropierea cârdurilor de delfini, impactul activităţii de Dolphin watching poate fi minimizat, iar pasagerii pot trăi o experienţă minunată. # 47
# Ambarcaţiunile de tipul skyjet-urilor sunt strict interzise pentru realizarea acestei activităţi şi trebuie să se afle la o distaţă de cel puţin 300 de metri faţă de cârdurile de delfini. Dintre ambarcaţiunile ce pot fi utilizate pentru dolphin watching amintim: bărci cu motor, yacht-uri, canoe, bărci gonflabile etc.# # Pentru observarea delfinilor scop recreațional cele mai recomandate tipuri de ambarcațiuni sun cele cu vele sau ambarcațiunile de tip RIB (gonflabile/semigonflabile) cu motoare cu nivele de vibrații și zgomot reduse, în 4 timpi sau electrice. #
#
# # # # 48
# # # # #
# # # # #
Reguli de desfăşurare # a activităţii de # Dolphin Watching#
# La litoralul românesc al Mării Negre activitatea de Dolphin Watching poate fi realizată atât de pe uscat, cât şi cu ajutorul unei ambarcaţiuni. Cu toate acestea, în ambele cazuri este necesară folosirea unor binocluri pentru o observare cât mai bună a cetaceelor.# # Succesul realizării activităţii de Dolphin Watching depinde de modul de apropiere al ambarcaţiunii de cârdul de delfini şi de comportamentul observatorilor. Respectarea distanţei de apropiere de cârdurile de delfini este întotdeauna greu de realizat, atât din cauza faptului că pe apă distanţele sunt greu de aproximat, dar şi din cauza faptului că de cele mai multe ori delfinii se apropie activ de ambarcaţiuni. Există situaţii când cetaceele nu sunt deranjate de prezenţa ambarcaţiunilor, dar şi situaţii
49
când este indicată îndepărtarea ambarcaţiunii de grupul de delfini.# # Apropierea de delfini trebuie realizată întotdeauna cu precauţie. În practică, acest lucru înseamnă reducerea vitezei la mai puțin de 6 noduri atunci când ambarcaţiunea se află la o distanţă de aproximativ 300 de metri de delfini. Evitaţi să vă apropiaţi prea mult de delfini. Distanţele minime de apropiere acceptate la scară largă sunt:#
#
•# •# #
#
50 de metri de delfini# 200-400 de metri de mamele cu pui sau de delfinii ce se hrănesc activ#
# În cazul în care ambarcaţiunea ajunge mult prea aproape de grupul de delfini, atunci se recomandă încetinirea sau oprirea acesteia pentru a le permite delfinilor să treacă. Scoateţi motorul din viteză pentru a înlătura orice risc de accidentare! Asiguraţi-vă înainte de a re-cupla motorul că nu este niciun delfin prin preajmă.# Dacă delfinii se apropie de ambarcaţiune şi efectuează sărituri este recomandată menţinerea unui curs şi a unei viteze constante.# # În vederea reducerii potenţialului impact asupra speciilor de delfini, posesorii de ambarcaţiuni trebuie să respecte distanţele impuse pentru apropierea de delfini şi anumite reguli de manvrare a ambarcaţiunii, ce vor fi prezentate în cele ce urmează. # # Figura 3 ilustrează distanţa până la care ambarcaţiunile se pot apropia de cetacee atunci când este realizată activitatea de dolphin watching. Distanţa 50
cuprinsă între 150 şi 50 metri faţă de cetacee reprezintă zona de precauţie sau zona tampon (colorată în galben). În această zonă sunt permise maxim 4 ambarcaţiuni în acelaşi timp manevrate în mod corespunzător. Apropierea la o distanţă mai mică de 50 de metri de delfini este strict interzisă. De asemenea, este interzisă staţionarea în faţa direcţiei de deplasare a delfinului sau a cârdului de delfini şi încercările repetate de interacţionare cu cetaceele dacă acestea prezintă semne de perturbare. #
Fig. 3 Distanţa de apropiere faţă de cetacee
51
# Atunci când se află in preajma cetaceelor, ambarcaţiunile trebuie manevrate într-o manieră adecvată. Cea mai recomandată şi eficientă metodă de apropiere de delfini este din partea laterală sau din spatele acestora. Nu se recomandă intersectarea ambarcaţiunii cu direcţia de deplasare a cetaceelor sau apropierea din faţă spre aceştia şi nici urmărirea lor. În interiorul zonei tampon, ambarcaţiunile trebuie manevrate cu precauţie pentru a evita perturbarea activităţii delfinilor. În cazul în care delfinii se deplasează într-o direcție constanţă, se va menține un curs paralel constant.#
52
# Posesorii de ambarcaţiuni şi observatorii trebuie să ţină cont de următoarele reguli pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii de dolphin wathing:# •# Nu sunt permise mai mult de patru ambarcaţiuni în # acelaşi timp în zona tampon# •# Ambarcaţiunile nu trebuie lăsate intenţionat să # # plutească în apropierea zonei strict interzise # # pentru a nu intra în acestă zonă# •# Păstraţi liniştea! # # Zgomotul este de cele mai multe ori un motiv de disconfort, dar nu are întotdeauna impact negativ; unele sunete avertizează delefinii de prezenţa amabarcaţiunilor şi de poziţia acestora. Zgomotele puternice scad şansa de observare a delfinilor. Auzul este unul dintre principalele simţuri folosite de delfini pentru a interpreta mediul în care trăiesc. Este esențial pentru comunicare, hrănire și orientare. Zgomotele produse de motoarele ambarcaţiunilor pot interfera cu comunicarea între animale şi pot înlocui sunetele emise de alte animale, fie ele prădător sau pradă. În cazurile cela mai severe, zgomotele puternice pot provoca leziuni la nivelul urechii interne, afectându-le astfel sistemul de orientare. Dacă deţineţi o ambarcaţiune, asiguraţi-vă că motorul şi elicea acesteia sunt bine întreţinute. Dacă este posibil, montaţi un dispozitiv de protecţie în jurul elicei care să împiedice lezarea gravă în cazul accidental al unui contact. În felul acesta este redus și zgomotul produs de ambarcaţiune. # •# Nu încercaţi să atingeţi sau să hrăniţi delfinii! # Hrănirea cetaceelor în mediul lor natural nu este recomandată din mai multe motive:# -# delfinii pot deveni agresivi şi periculoşi# 53
-# hrana oferită poate fi nepotrivită şi deci dăunătoare# -# le poate fi afectat comportamentul # -# sunt supuşi primejdiei accidentelor dacă se # # apropie prea mult de ambarcaţiuni# -# contactul cu cetaceele poate reprezenta calea de # transmisie a unor boli între acestea şi oameni.# •# Nu înotaţi cu delfinii! Înotul cu cetaceele în mediul lor natural nu este considerat un exemplu de bună practică. Iată câteva motive întemeiate pentru care nu trebuie practicat:# -# când oamenii înoată în aproierea delfinilor, # # ambarcaţiunile sunt de asemenea manevrate în # aproierea lor, crescând astfel riscul de perturbare # şi de coliziune# -# delfinii sunt animale sălbatice şi prin urmare pot # deveni periculoase# -# reprezenta o cale de transmisie a unor boli între # cetacee şi oameni.# •# Nu încercaţi să alungaţi sau să speriaţi cetaceele! D a c ă d e l fi n i i s e d e p l a s e a z ă m a i r a p i d d e c â t ambarcaţiunea, poate însemna că aceştia sunt deranjaţi de prezenţa acestora în zonă.# •# Fiţi prevăzători! Evitaţi schimbările de direcţie, reduceţi viteza şi turația / zgomotul produs de motor pentru a nu lua prin surprindere sau speria delfinii. Evitaţi întoarcerea ambarcaţiunii cu pupa spre grupul de delfini, deoarece sunetul produs de elice îi poate speria sau îi poate determina să se apropie prea mult de elice. Nu încercaţi niciodată să despărţiţi mamele de pui!# •# Nu petreceţi prea mult timp cu delfinii! Timpul maxim petrecut cu un cârd este de 15 minute atunci când 54
sunt prezente mai multe ambarcaţiuni în zona de precauţie şi de 30 de minute atunci când este prezentă o singură ambarcaţiune. Dar, în cazul în care observaţi că delfinii prezintă semne de agitaţie sau stres, atunci îndepărtaţi-vă imediat cu atenţie şi la fel de încet ca în momentul sosirii. Înainte de a schimba direcţia de mers, asiguraţi-vă cu în preajmă nu este niciun delfin!# •# Evitați fotografierea cu bliț, mai ales de la distanţă mică, aşa că verificaţi setările aparatului foto înainte de plecare.# •# Nu poluaţi mediul marin! Deşeurile rezultate în urma activităţilor antropice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări pentru biodiversitatea marină în general şi pentru delfini în special. Luaţi la bord recipiente speciale pentru depozitarea gunoiului. Sacii de plastic, PET-urile şi plasele de pescuit abandonate reprezintă cel mai mare pericol pentru delfini.# # De cele mai multe ori, speciile de delfini din Marea Neagră sunt dependente de areale specifice pentru supravieţuire. În aceste areale, ambarcaţiunile pot avea un puternic impact negativ asupra cetaceelor. Impactul negativ poate fi reprezentat de schimbări de comportament (hrănire, împerechere, migraţie etc.), evitarea sau îndepărtarea de habitatele importante (pentru hrănire, odihnă, reproducere etc.), stres, rănire, creşterea mortalităţii şi reducerea succesului de reproducere. În zonele unde se desfăşoară activităţi de dolphin watching este nesesară adoptarea unor măsuri specifice de management. Aceste măsuri pot fi aplicate prin diferite mijloace administrative, cum ar fi regulamente, permise, licenţe şi planuri de management.# 55
# # # # # # # # # # # #
Educaţie #
# Dolphin watching reprezintă o oportunitate pentru ca publicul larg să învețe lucruri noi şi interesante despre habitatul şi comportamentul acestor cetacee.# # Pentru a fi considerată o bună practică, operatorii trebuie să prevadă şi o componentă educaţională în cadrul ieşirilor pe mare pentru observarea delfinilor. Este recomandat ca operatorii să îşi informeze clienţii despre regulile de desfăşurare a activităţii de Dolphin watching şi despre legislaţia existentă la nivel naţional prin care sunt protejate speciile de cetacee din Marea Neagră. Atât operatorii cât şi autorităţile locale şi naţionale au responsabilitatea de a se implica în dezvoltarea acestui nou tip de serviciu turistic în vederea îmbunătăţirii conţinutului şi calităţii materialelor educaţionale oferite clienților. # # #
# 56
57
58
# # # # # # Bibliografie:# # # # Antonescu C., 1969 – Viaţa în Marea Neagră, cap. X # din Biogeografia României, Editura Ştiinţifică, # # Bucureşti;# Bacescu, M. şi Cărăuşu, S. - Fauna Mării Negre# Caldwell, D.K. şi Caldwell, M.C. - The world of the # # Bottlenose Dolphin# Dima, Ligia - Date privind etologia cetaceelor în condiţii # naturale şi de captivitate# Evans, W.E. - Common dolphin, white-bellied porpoise # Delphinus delphis Linnaeus, Handbook of Marine # Mammals# Heyning, J.E. si Perrin, W.F. - Evidence for two species # of common dolphins (Genus Delphinus) from the # eastern North Pacific# Klinowska, M. - Dolphins, Porpoises and Whales of the # World : The IUCN Red Data Book# Leatherwood, S. și Reeves, R. - The Bottlenose Dolphin# Öztürk, Bayram, editor - Proceedings of the First # # International Symposium on the Marine Mammals # of the Black Sea# 59
Petranu, Adriana, sinteză - Black Sea Biological # # Diversity (vol. IV). # Pîrvu C., 1981 – Îndrumar pentru cunoaşterea naturii, # Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;# Skolka M., 2004 – Raport de Cercetare nr. 880, # # Evaluarea Biodiversităţii Dobrogei, Universitatea # Ovidius Constanţa;#
# http://en.wikipedia.org/wiki/Whale_watching# #
h t t p : / / w w w. l e g i s l a t i o n . g o v t . n z / r e g u l a t i o n / p u b l i c / 1992/0322/latest/DLM168286.html#
#
h t t p : / / w w w. n e r o . n o a a . g o v / p r o t _ r e s / m m v / protectdolphins.pdf#
# http://www.nmfs.noaa.gov/pr/education/viewing.htm# # http://www.acsonline.org/index.html # # http://csiwhalesalive.org/ # # http://www.wdcs.org/ # # http://www.dolphinstudies.co.za/frames.htm # # http://www.seaworld.org/index.asp # # http://dolphinassociation.com/ # # 60
http://www.wildlifenorthamerica.com/wildlife/Mammal/ Dolphins,Killer-Whales,Pilot-Whales.html #
# http://www.seawatchfoundation.org.uk/index.php # # http://www.seashepherd.org/ # # http://www.europeancetaceansociety.eu/index.php # # http://www.coastalstudies.org/ # # http://www.rorqual.com/englisch/index.html # # http://www.whaleresearch.org/ # # http://www.oceanmammalinst.com/ # #
h t t p : / / w w w. h k d c s . o r g / e n / m _ e n / d o l p h i n s / dolphin_watching.html #
# http://www.dolphinproject.org/ # # http://www.dolphincommunicationproject.org/ # # http://www.m-e-e-r.de/ # # http://www.crru.org.uk/ # # http://www.isptr-pard.org/index.html # # http://www.marine-life.org.uk/#
61
# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # ATENȚIE !!! © 2014 # Textul, siglele, desenele și fotografiile din prezenta publicație nu pot fi reproduse parțial sau integral fără acordul scris din partea Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic-Club.
# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # # #
#
# # # P# ublicație realizată de Societatea de Explorări # Oceanografice și Protecție a Mediului Marin “Oceanic-Club” în# cadrul proiectului “DELFINI ȘI OAMENI - Dolphin # Watching o alternativă durabilă de dezvoltare” co-finanţat printr-un # grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene # pentru Uniunea Europeană extinsă. # # # # # # # ## ## Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin
Str. Decebal nr. 41, Constanța 900674 # T: 0744 507 709 F: 0341 101 585# club@oceanic.ro