Interzis

+18

Sprijin

Trecerea la droguri noi a determinat o creștere a folosirii în comun a seringilor. Condițiile de igienă în care se practica injectarea au dispărut.

Acoperirea cu servicii de schimb de seringi: din 2010, oferta de seringi au început să scadă ca acoperire și volum de distribuție din cauza reducerii finanţărilor internaționale. Programele funcționau bine dar nu erau sustenabile deoarece nu s-a găsit o sursă constantă de finanțare. ONG-urile consideră că, dacă programele ar fi finanțate din bani publici, problema ar fi rezolvata. Autoritățile spun că nu există fonduri pentru aceste programe.

Bugetul necesar unui program naţional de schimb de seringi este estimat între 3-5 milioane euro.

Romanian Harm Reduction Network vă solicită sprijinul pentru a pune capăt unei epidemii inutile și preventibile, căreia îi cad victime unii dintre cei mai stigmatizați și izolați membri ai societății: consumatorii de droguri injectabile. Această epidemie poate fi oprită prin măsuri clare şi ieftine! E nevoie doar de voinţă politică.

Pe 30 septembrie 2011 Comisia Națională de Luptă Anti-SIDA (C.N.L.A.S.) a publicat raportul statistic privind HIV/SIDA în România. La secţiunea Tendinţe în calea de transmitere HIV în România a fost semnalată pentru prima data o creştere semnificativă în populaţia consumatorilor de droguri injectabile (CDI): 62 de cazuri noi de HIV, faţă de 14 cazuri în 2010. Între 2011 și 2014 s-a înregistrat un număr total de 692 cazuri. Ca reper, între 2007-2010, doar 28 CDI fuseseră depistați cu HIV.

CONTEXT REGIONAL Conform Organizație Mondiale a Sănătății (OMS), peste 80% din totalul cazurilor noi de HIV din țările est europene apar în rândul consumatorilor de droguri injectabile. În Federația Rusă rata este de 93%. Creșteri HIV în rândul CDI au fost confirmate și în Grecia, Bulgaria și Lituania. În timp ce în alte regiuni ale lumii se înregistrează reduceri în incidența HIV, epidemia are cea mai mare viteză de propagare în rândul CDI din fostele state sovietice din estul Europei și centrul Asiei.

Creșterea HIV din România este urmărită cu maximă atenție de O.N.U.* și de European Disease Control Centre**.

Dintre cei 692 CDI seropozitivi, 231 sunt încarcerați. Deși în trecut au existat programe de schimb de seringi în penitenciare, în prezent ele nu mai funcționează pe motiv că nu există cerere din partea deținuților. Motivul lipsei de cerere este imposibilitatea păstrării confidențialității, ceea ce duce la percheziții în camerele celor care au cerut seringi.

SOLUȚII PENTRU OPRIREA EPIDEMIEI Extinderea programelor de schimb de seringi: toate țările care au implementat programe de schimb de seringi au reușit să mențină HIV-ul sub control.

Acolo unde a fost menținută o politică represivă, epidemia continua să se extindă. Asigurarea sustenabilității serviciilor: HARM REDUCTION WORKS. FUND IT! Există sute de rapoarte care demonstrează eficiență programelor de reducere a riscurilor. Cu toate acestea, în culturile conservatoare această abordare continuă să fie văzută ca o modalitate de încurajare a consumului de droguri. Această mentalitate blochează intervenția de urgență și adâncește criza de sănătate publică.

FORMULA EPIDEMIEI (Droguri noi + nr. crescut de injectări) – disponibilitate seringi = H.I.V. SNPP = substanţe noi cu proptietăţi psihoactive / etnobotanice / droguri noi / „legale”

CAUZELE EPIDEMIEI HIV ÎN RÂNDUL C.D.I. Drogurile noi: au apărut între 2007-2008 și au putut fi comercializate fără limite din cauza vidului legislativ. În 2012 magazinele au fost închise și drogurile noi au intrat pe piața neagră. Drogurile noi sunt produse sintetice analoage drogurilor clasice, însă mult mai toxice decât acestea. În România au fost disponibile în principal canabinoizi sintetici (JWH,HU, CP) și stimulenți sintetici (piperazine, catinone). Consumatorii de heroină din București au început să injecteze stimulenţi sintetici. Majoritatea consumatorilor, indiferent de substanța consumată, au fost induși în eroare de faptul că aceste substanţe au fost comercializate licit şi din acest motiv au crezut că sunt mai sigure decât drogurile clasice.

RISCURI JURIDICE Conform legislației românești, heroina este un drog de mare risc. După intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedură Penala, posesia de heroină se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă, iar traficul cu închisoare de la 7 la 15 ani. Până în martie 2014 pedepsele fuseseră între 2 și 5 ani, iar traficul cu închisoare de la 10 la 20 de ani. Din punctul de vedere al legii, un consumator care cumpără doze pentru mai mulți consumatori este considerat traficant, deși acțiunea sa nu are un obiectiv pecuniar.

Dincolo de calitatea mai bună în termeni de intensitate a stimulenților sintetici, aceștia aveau avantajul că erau legali, posesia lor fiind permisă. În felul acesta consumatorii nu mai riscau probleme cu poliția în uniformă sau sub acoperire.

SCHIMBĂRI DE COMPORTAMENT Heroina este un depresor, adică are un efect calmant și consumul mediu este de trei injectări pe zi (la trezirea din somn, la mijlocul zilei și înainte de culcare), scopul fiind mai curând gestionarea sevrajului decât unul recreațional. Stimulentele sintetice provoacă hiperactivitate, panică, insomnie, accelerarea ritmului cardio-respirator, pierderea apetitului, deshidratare.

Dependenţa este una psihologică și constă în consum compulsiv până la epuizarea stocului de substanță sau a consumatorului: sunt documentate cazuri de consum de 48-72 de ore sau de persoane care au mers fără oprire zeci de kilometri. Privarea de somn, lipsa alimentației și deshidratarea duc la tulburări de tip psihotic. Numărul de injectări crește de la 3/zi (heroină) la 10-30/zi. Controlul asupra mediului și instrumentelor de injectare dispare.

SCHIMBĂRI LEGISLATIVE

seringi distribuite

SNPP internări

cazuri noi CDI HIV+

Cu cât problema este mai profundă, cu atât se impun schimbări de legislație cum ar fi: dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu – în felul acesta consumatorii ies din atribuțiile poliției și intră în atribuțiile medicilor și asistenților sociali; modificarea legislației privind finanțarea ONG-urilor, astfel încât acestea să poată accesa fonduri publice în condiții de transparență maximă.Conform estimărilor RHRN, schimbul de seringi costă 500€/client/an, în timp ce tratamentul anti-HIV costă cel puțin 6000€/pacient/an.

Pentru fiecare 500 € investiți în furnizarea de seringi de unică folosință unui consumator de droguri, statul ar economisi 5500 €.

Autoritățile sunt în unanimitate de acord că „este mai ușor să previi decât să tratezi”. Cu toate acestea, bugetul de tratament HIV a crescut de la 37 milioane Euro in 2008 la aproximativ 53 milioane€ in 2012, în timp ce prevenirea HIV rămâne nefinanțată.

AFLAŢI MAI MULTE! * RAPORT O.N.U. www.huffingtonpost.co.uk/michel-kazatchkine/ bucharest-hiv-aids_b_4095619.html ** RAPORT E.D.C.C. www.emcdda.europa.eu/news/2012/HIV-outbreaks

EURONEWS youtube.com/watch?v=wcC7lR5vgUE DRUG REPORTER drogriporter.hu/en/romania COUNT THE COSTS countthecosts.org BREAKING THE TABOO breakingthetaboo.info SUPPORT DON’T PUNISH supportdontpunish.org

ROMANIAN HARM REDUCTION NETWORK WWW.RHRN.RO/CERCETARE office.rhrn@gmail.com

|

Octombrie 2014

WWW.RHRNNEWS.BLOGSPOT.COM ☞ 0733 987 506

CUM TE POȚI IMPLICA ÎN CAMPANIA ROMANIAN HARM REDUCTION NETWORK: 1. Spune de ce este important să acționăm – scrie un mesaj de susținere.

2. Fotografiază-te cu mesajul.

3. Postează mesajul pe Facebook sau pe alt site social media și trimite-ni-l pe email, la office.rhrn@gmail.com

Toate fotografiile colectate vor fi adăugate petițiilor pe care le trimitem către guvern.

Fiecare om contează. Fii parte din campanie.

BENZI DESENATE Sorina Vazelina