Scoala gimn nr 29 galati nr 4 din 2015 2016

„Spune DA pentru sănătatea TA!”

1

2

Majoritatea oamenilor își doresc foarte mult să aibă o greutate normală. În teorie, reducerea greutății nu înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât reducerea numărului de calorii consumate, însă o mare parte din oameni continuă să mănânce prea mult, împinși în permanență de tentații (așa cum mi se întâmplă și mie). Unii spun că de vină ar fi alimentele procesate, care i-ar face pe oameni dependenți de mâncare, alții spun că din cauza stresului etc. Asta ți-a propus să facă și echipa econsiliului ECO a școlii nostre. Azi ne-am întrunit să alegem noul cod al școlii în cadrul proiectului ”Mâncăm responsabil!” inițiat de Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie din București, În urma activității de azi am înțeles că modul în care percepem alimentaţia şi alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. Pentru a putea vedea efecte vizibile, oamenii trebuie să înţeleagă că alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată întrun stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea.

Nici un aliment nu poate aduce, singur, toate principiile nutritive de care are nevoie organismul, ci doar o alimentaţie variată, moderată şi echilibrată.

Pentru mine ca și pentru cei mai mulţi dintre oameni, hrana reprezintă doar o sursă de plăcere – probabil cea mai la îndemână. Pentru o fracţiune mai mică, principala preocupare legată de alimentaţie este cea privind aportul de energie, respectiv conţinutul caloric al preparatelor. Însă realitatea este că în cazul celor mai mulţi dintre oameni, adevărata problemă nu constă în faptul că mănâncă prea multe calorii, ci că îşi asigură prea puţini nutrienţi importanţi, ceea ce face ca organismul lor să ceară permanent mai multă hrană.

Acest îndemn ”Spune DA pentru sănătatea TA” nu este doar pentru cei preocupaţi de stratul de ozon şi amprenta de carbon pe care o lasă producerea şi transportul alimentelor, ci pentru toți cei care vor să trăiască într-o societate armonioasă și sănătoasă.

Cumpărând produse locale te asiguri că sunt proaspete, iar dacă vei cumpăra produse de 3

sezon îţi vei asigura un regim alimentar mai variat. Cel mai simplu mod să împaci ambele obiective este să cumperi de la producători locali, de obicei din zonele rurale. La începutul unei zile, după o noapte de repaus alimentar, dar în care organismul nostru a continuat să funcţioneze, deci să consume energie, este un gest absolut firesc şi necesar să ne alimentăm, asigurându-ne astfel o şansă mai mare de rămâne sănătoşi şi de a preveni o serie de afecţiuni. Cei care nu obişnuiesc să ia micul dejun au un risc mai crescut de a creşte în greutate, iar în istoricul celor mai multe persoane cu obezitate se regăseşte lipsa micului dejun pe o durată de ani de zile.

Toată lumea ştie că pentru o viaţă sănătoasă trebuie să facem minim 30 de minute de mişcare pe zi. Însă de multe ori, programul nostru este atât de încărcat încât pare aproape imposibil să ne acordăm acest răgaz pentru mişcare. Totul porneşte de la ierarhizarea priorităţilor: în momentul în care vom înţelege că mişcarea nu este o componentă opţională a vieţii noastre, ci una absolut necesară, în mod sigur vom găsi timp.

Trăim într-o lume nesustenabilă. Presiunile asupra resurselor naturale pentru a susţine economia europeană cresc în fiecare an. Nevoile şi aspiraţiile europene nu mai pot fi susţinute fără a schimba semnificativ felul în care trăim şi consumăm resursele. Este nevoie să promovăm cunoașterea care va schimba felul în care sunt proiectate economiile, afacerile și produsele. Sunt convisă că activitățile din cadrul acestui proiect ne vor schimba într-un mod pozitiv.

Mult succes tuturor în proiectul ”Mâncăm responsabil!”

Președintele consiliului Eco-Școala: Porumbă Diana (clasa a VIII-a B) și

Manager- Porumbă Diana (clasa a VIII-a B) Secretar- Chiracu Cristina (clasa a VI-a C) Conducatorul echipei- Mihai Dragoș, Surugiu Miruna și Chiriac Ștefania Sursa de idei- Iftode Bianca, Bejan Daria și Rusu Alexia Comunicator-Artene Teodora Furnizor de informații- Gurău Alexandra și Avasâlcăi Adelina Fotograf- Lupu Selena

4

Și iată o nouă provocare, să ne alegem un nou cod eco al școlii noastre pentru proiectul ”Mâncăm responsabil!”. Și cum cei mici ne-au dat o lecție la lansarea proiectului, ne-am adunat cei de la clasele VVIII și am format câteva echipe. Fiecare ne-am străduit să punem pe hârtie ideile, ba mai mult am vrut să facem și un concurs. Dar se pare că impreună am făcut o singură echipă puternică și din toate ideele am ales și codul ce credem că ni se potrivește:

Material realizat de comisia de monitorizare a consiuliului ECO

5

În această toamnă am numărat zece ani de când Școala Gimnazială Nr. 29 este implicată activ în programul internațional Eco Școală.

Inițiat de Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie din București, la inițiativa doamnei Cornelia Dincă, proiectul antrenează sute de școli din țară și din lume, întărind principiile unei dezvoltări durabile prin sensibilizarea copiilor, tinerilor și adulților din comunitatea locală în spiritul protejării și conservării resurselor naturale epuizabile din mediul înconjurător. De-a lungul timpului, inimoșii reprezentanți ai CCDG ne-au cooptat în numeroase alte programe, vlăstare ale generosului concept Eco Școală – LeAF, Patrula Eco, YRE, Eco fotografia anului – ale căror ecouri au fost transmise de elevii și cadrele didactice din școală până departe, în comunitatea locală. În urma unei evaluări stricte, coordonatorii CCDG ne-au selectat, au facilitat și neau sprijinit în lansarea unui nou proiect, Mănâncă responsabil!, al cărui scop constă în conștientizarea copiilor și tinerilor cu privire la consumul responsabil de hrană. 50 de unități școlare din țară, alături de instituții omoloage din alte 9 state europene vor colabora în vederea responsabilizării grupului țintă cu privire la alegerea conștientă de alimente sănătoase, luând în considerare faptul că orice decizie cu privire la hrana personală poate avea urmări negative și ireversibile asupra unei importante părți a planetei noastre.

După o documentare prealabilă însoțită de o cercetare minuțioasă la care și-au adus aportul cadre didactice de fizică, biologie și chimie din școala noastră, alături de comitetul eco al elevilor și de reprezentanți ai părinților, proiectul Mănâncă responsabil! a fost aliniat la start. Lansarea a avut loc pe 25 noiembrie, în cadrul cercului pedagocic al managerilor școlari găzduit de instituția noastră, iar impactul a fost transmis până departe, în majoritatea instituțiilor școlare locale și în comunitate.

Concret, în cadrul activității

6

denumită generic Gastronomie la borcan copiii au expus alimente sănătoase din Cămara bunicii. În cadrul unei acțiuni premergătoare, reprezentanți ai fiecărei clase au pregătit, din fructe și legume crescute în regim bio, procurate de la producători locali, compot, gem, dulceață, tocăniță de legume, zacuscă și murături. Acestea au fost însoțite de rețete. Un juriu format din membri ai comitetului eco a analizat minuțios fiecare produs în parte, a selectat cele mai sănătoase și gustoase exemplare, iar micii producători au fost premiați. Entuziasmul celor implicați a fost uriaș. Reprezentanții

grupului țintă au asimilat noi cunoștințe într-un mod plăcut și antrenant, și-au format deprinderi de selecție responsabilă și consum de alimente sănătoase. În lunile ce vor urma, povestea proiectului va continua. Conturul trasat în activitățile premergătoare va fi intensificat, iar creionările, nuanțele și finalitatea vor avea impact dincolo de grupul țintă, în întreaga localitate. Le mulțumim coordonatorilor CCDG pentru implicare, stăruință și dăruire!

Prof. înv. primar, Alina Buduleanu

Cu ocazia lansării oficiale a proiectului ”Mănânc responsabil!” privind adoptarea unui stil de viaţă sănătos, am organizat un eveniment la nivelul școlii noastre de pus murături care a pus în evidenţă mesajul campaniei „Spune DA pentru sănătatea TA!”.

De ce am ales această activitate (concurs de pus murături) la lansarea proiectului? În România, lipsa unei educații culinare adecvate duce la obiceiuri de consum nesustenabile și la pierderea treptată a culturii culinare autohtone.

Ne-am propus în acest an școlar să descoperim rețete vechi. În paralel cu identificarea, 7

prepararea și prezentarea acestor rețete, dorim să prezentăm potențialul cultural și turistic al zonei și să facem cunoscuți micii producători locali.

Pe lângă gustul bun, murăturile aduc nenumărate beneficii organismului nostru. Iată de ce este bine să le consumăm cât mai des!

AJUTĂ DIGESTIA Consumate în cantităţi moderate, murăturile ne ajută să avem o digestie bună, iar specialiştii le recomandă în special, după o masă pe bază de carne şi grăsimi. Totodată, castraveţii muraţi sau alte legume sunt bogate în fibre necesare procesului digestiv şi luptei împotriva cancerului.

SUNT BOGATE ÎN ANTIOXIDANŢI Castraveţii conţin antioxidanţi, care luptă cu radicalii liberi, implicaţi în procesul de îmbătrânire al organismului. Majoritatea legumelor sunt bogate în magneziu şi fier. ŢIN SUB CONTROL MICROBII INTESTINALI Murăturile fermentate conţin anumite bacterii, care luptă împotriva tuturor bolilor cauzate de microbii care populează intestinele. Un consum regulat de murături obţinute printr-un proces natural de fermentaţie combate astmul, dermatitele şi previne cancerul de colon.

CONŢIN CONDIMENTE SĂNĂTOASE Condimentele utilizate de gospodine la prepararea murăturilor sunt foarte importante.

Mărarul este bogat în flavonoizi care ajută foarte mult organismul, seminţele de muştar 8

sunt cunoscute pentru rolul lor important în procesul digestiv, însă, se pare, că ele ajută şi la prevenirea Alzheimerului, iar usturoiul are capacitatea de a ţine sub control dezvoltarea bacteriilor în organism.

AJUTĂ LA PĂSTRAREA UNEI GREUTĂŢI IDEALE Murăturile nu sunt un duşman al siluetei. Specialiştii recomandă murăturile în orice dietă datorită numărului mic de calorii. Mai mult, acestea sunt bogate în fibre şi ajută procesul de digestie.

SUNT SURSĂ DE VITAMINA C Gogonelele, castraveţii şi varza murată sunt excelente surse de vitamina C în sezonul rece, când legumele şi fructele crude cam lipsesc de pe mesele noastre. ,,ALEGEŢI LEGUMELE CONSERVATE ÎN SARAMURĂ" “Murăturile sunt foarte bune, dar cele în saramură, pentru că oţetul poate fi otrăvitor!

Leguma murată în sare nu numai că îşi conservă proprietăţile şi vitaminele, dar le şi amplifică. E garnitura perfectă lângă o bucată de carne”, ne-a spus prof. dr.

Mencinicopschi.

Trebuie să recunosc că până să facem această activitate, am privit murăturile ca pe ceva banal și lipsite de importanță în alimentația noastră. Mă gândeam doar că la anumite mâncăruri ”ceva acru nu strică” dar nu m-am gândit nicio clipă cât de sănătoase sunt. Pusul murăturilor la școală împreună cu părinții a fost ceva distractiv și chiar ușor.

Tot timpul am spus că e o activitate pentru adulți. De acum în fiecare toamnă o voi ajuta pe mama să pună murături pentru că mă pricep de minune așa cum spunea și doamna învățătoare la activitate.

Eleva, URSU Maria și colegii ei de clasa a III-A 9

Eu mă simt foarte fericită la sfârșitul acetei activități, sunt mândră de părinții mei. Ei au dat dovadă de pricepere în a pune murături și că pot fi o echipă extraordinară.

Activitatea am încheiat-o cu o întrecere sportivă. Și așa cum spunea mama: ”Este foarte important să acordăm atenţie modului în care ne alimentăm, iar mişcarea este cheia unei vieţi sănătoase şi lungi, de aceea îi îndemn atât pe tineri, cât şi pe clujenii seniori să încerce să adopte principiile acestei campanii europene, menite să ajute la schimbarea stilului de trai al cetăţenilor Uniunii Europene”, și să nu uităm că noi suntem ceea ce mâncăm. Iată și câteva poze din activitatea noastră:

Multumim înițiatorilor pentru acest proiect!

Cu drag, eleva POPA Yasmin (clasa a IV-a C)

Se pare că cei mici ne-au dat o dovadă de multă seriozitate și au fost un model pentru noi toți ceilalți din școală. Ei s-au mobilizat mult mai bine la lansarea proiectului.

S-au remarcat următoarele clasele: Clasa pregătitoare B - înv. Chiroșcă Angela Clasa pregătitoare C - înv. Ciolacu Mihaela Clasa a III-a D – înv. Gheorghiu Nicoleta Clasa I A – înv. Stanciu Mariana Clasa a IV-a C – înv. Stoica Aurelia 10

Fructele... aceste mine de aur bogate în vitamine, minerale şi fibre atât de necesare pentru ca noi să fim energici, în formă şi sănătoşi, indiferent de vârstă!

5 fructe pe zi sunt suficiente pentru a ne echipa corpul cu nutrienţii de care corpul are nevoie pentru a se feri de radicalii liberi care ne dau târcoale.

Acesta este și motivul pentru care noi, cei din consiliul eco, ne-am propus în această toamnă să promovăm și să-i determinăm pe colegii noștri să consume cât mai multe fructe.

Fructele şi legumele reprezintă o sursă importantă de apă, care completează aportul de lichide zilnic, precum şi de fibre, absolut necesare pentru buna funcţionare a tubului digestiv. Nu toţi copiii iubesc fructele şi legumele. Mere sunt o alegere bună pentru a fi incluse în meniul de zi cu zi al celor mici și sunt potrivite în orice moment al zilei.

Deprinderea de a consuma un măr pe zi în orice moment al anului este una cât se poate de benefică pentru activitatea de la școală și de acasă, acestea conțin în medie 85% apă și doar 15% zaharuri, astfel un măr proaspăt este un excelent înlocuitor al produselor procesate și al căror principal ingredient este zahărul sau siropul de fructoză.

Consumul de fructe și legume în mod regulat atrage cu sine un echilibru în dietă și oferă aportul zilnic de vitamine și nutrienți necesari unei creșteri sănătoase.

Iata motivele pentru care fructele toamnei sunt importante pentru sanatatea noastra si a copiilor nostri:  Merele sunt bogate in vitaminele C si K, in substante antioxidante, anti-inflamatorii si anti-alergenice si ajuta organismul sa lupte cu infectiile si alergiile.

Cosumate la micul dejun sau ca gustare intre mese, ele ne pot tine copiii departe de medic.  Perele sunt fructe foarte potrivite pentru alimentatia celor mici, deoarece sunt bogate in fibre si vitaminizeaza si mineralizeaza organismul, potolesc foamea si sunt surse excelente de hrana usoara oferind o stare de satietate datorita continutului de fructoza.

11



Gutuile, bogate in vitaminele B, C, E, in potasiu, calciu, magneziu, fier, sunt unele dintre cele mai aromate roade ale toamnei. Spre deosebire de alte fructe, gutuile isi pastreaza proprietatile terapeutice chiar si atunci cand au fost preparate termic, astfel, dulceata si compotul de gutui au aceleasi efecte benefice in afectiunile digestive ca si fructele crude. Prin preparare termica, insa sunt distruse unele vitamine, printre care si vitamina C.  Un remediu natural care nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia noastra sunt strugurii, foarte bogati in saruri minerale ca fosfor, fier, potasiu, calciu, in vitaminele B1, B2, PP, iod, magneziu, polifenoli, taninuri, fibre.

După această campanie desfășurată pe toată perioada de toamnă, am desemnat și clasele căștigătoare. Am oferit ECO zâmbărici pentru toți meritoșii: Clasa a III-a D – înv. Gheorghiu Nicoleta Clasa pregătitoare B - înv. Chiroșcă Angela Clasa I A – înv. Caramalău Cecilia Clasa a II-a D – înv. Costin Victoria Clasa a VIII-a B- prof. Matei Rodica Clasa a VII-a B- prof. Niță Olimpia Clasa a V-a A – prof. Axente Gina

12

Trebuie să recunosc de la bun început că atunci când un membru din consiliul ECO al școlii ne-a propus celor mari de la clasele VVIII să facem o cercetare despre

murături, am spus ”O, Doamne! Ce temă mai e și asta!”. Însă am început să mă documentez și nu mi-am imaginat că murăturile au o vechime atât de mare și sunt chiar ”miraculoase”. La ședințele de la consiliul ECO aflam și alte MINUNI. Acum am altă părere despre murături când le pune mama pe masă.

Par nişte alimente cumva banale şi stinghere. Controversate, condamnate şi adulate în egală măsură, murăturile au o vechime impresionantă, care se apropie de începuturile omenirii. Astăzi sunt nelipsite nu doar de pe mesele gurmanzilor, ci şi din cămările celor care nu-şi pot închipui răzbaterea prin asprimile iernii fără ajutorul unor borcane, sau (după posibilităţi) butoaie de murături. Acre, astringente, sărate, sau chiar dulci în unele cazuri, murăturile ne îmbie să le cunoaştem istoria şi rostul!

Nu se poate stabili cu exactitate momentul în care oamenii s-au apucat să conserve legume şi fructe în amestecuri lichide sărat-acre. Cele mai multe studii de specialitate consideră că primele legume murate au fost castraveţii. Aceştia au început să fie selectaţi şi cultivaţi în India Antică, acum circa 4.000 ani. Din acele vremuri, primele forme de comerţ organizat au contribuit la răspândirea castraveţilor în bazinul fluviului Tigru, unde străvechea civilizaţie a mesopotamienilor se pare că a fost prima care s-a bucurat de delicioşii castraveţi muraţi.

13

Cu toate că noi asociem aceste produse culinare îndeosebi frigului şi anotimpului rece, murăturile au apărut cumva paradoxal în regiuni calde, iar rostul lor principal era acela de a prezerva fructe şi legume într-un climat umed, sau uscat, dar caracterizat întotdeauna de temperaturi ridicate. În antichitate, murăturile se conservau în saramură sau în apă în care se turnau cantitaţi variabile de suc de lamâie. Cei vechi nu puteau măsura cu exactitate în fiecare sezon proporţia de sare necesară pentru ca murăturile să-şi menţină o consistenţă tare şi un gust delicios. Acest aspect depindea de calitatea, densitatea şi tipul de sare comercializat din surse diferite.

Pentru a rezolva problema, reţetele medievale recomandau ca saramura pentru murături să conţină atâta sare încât "un ou să plutească deasupra". Metoda în sine, se pare că ducea în cele din urmă la prezervarea murăturilor pe parcursul lungilor ierni de odinioară cu precizarea că "trebuiau scoase din butoaie cu câteva zile înainte, şi ţinute în apă rece, pentru a ieşi sarea cea multă din ele". Înapoi la castraveţi, merită reţinut că aceste legumele prezervate sub formă murată sunt menţionate de două ori în Vechiul Testament (Numere 11:5 şi Isaia 1:8). În jurul anului 850 înainte de Hristos, însuşi Aristotel lăuda efectele curative ale castraveţilor muraţi, iar celebra Cleopatra, regina Egiptului susţinea că secretul frumuseţii sale rezida într-o bună măsură şi în consumul frecvent de castraveţi muraţi. Însăşi descoperirea şi chiar denumirea Americilor are o strânsă legătură cu murăturile. Cum în acele vremuri, marinarii care efectuau curse lungi erau predispuşi scorbutului, maladie care este favorizată de lipsa vitaminei C din alimentaţie, Columb a luat inspirata decizie de a-şi aproviziona echipajele cu butoaie pline cu murături. Tot el este cel care a introdus castraveţii în Lumea Nouă, şi i-a cultivat chiar în premieră pe Insula Haiti.

Cel care l-a aprovizionat pe Columb cu murături pentru expediţia sa care a schimbat lumea, a fost de fapt un negustor de murături din Sevilla, pe numele său Amerigo Vespucci. Numele negustorului a fost preluat astfel de cele două continente. În perioada medievală, murăturile au avut rol deopotrivă de condiment şi gustare între mese în Anglia. Iar marele Shakespeare face câteva trimiteri la ele în opere precum Antoniu şi Cleopatra, Furtuna sau A Douăsprezecea Noapte. Mai departe pe firul istoriei neaşteptate a murăturilor descoperim că agricultorii olandezi stabiliţi în New York, cultivau castraveţi pe terenurile unde astăzi se află cartierul Brooklin.

Nimeni altul decât Napoleon Bonaparte ţinea murăturile la mare preţ, conştient de efectul preventiv şi curativ asupra sănătăţii soldaţilor săi. În acest scop, marele strateg nu s-a codit să ofere echivalentul a 250.000$ din prezent, oricui ar fi reuşit să descopere metode cât mai eficiente de a prezerva alimentele.

Multe culturi nu s-au limitat doar la conservarea legumelor şi fructelor. Chiar şi alimentele mult mai perisabile au fost prezervate prin diverse metode, unele dintre aceestea făcănd şi astăzi parte din cultura tradiţionaă a multor comunităţi şi chiar civilizaţii umane. Alături de afumare, sărare şi uscare la vânt sau soare, o metodă mai aparte constă 14

în îngroparea şi fermentarea produselor alimentare până când acestea se transformă în delicatese cu miros insuportabil pentru mulţi, dar comestibile.

Merită amintite, deci, ouăle îngropate în pământ, o delicatesă a gastronomiei chinezeşti, carnea de rechin îngropată de comunităţile din Islanda precum şi peştele îngropat şi lăsat să fermenteze puţin, o practică încă întâlinită în Scandinavia. La fel, scoţienii scufundau vase cu unt în mlaştini şi le lăsau să fermenteze acolo timp de şapte ani, după care untul era numai bun de consum. Și în incheiere vă spun: ”Mâncați responsabil și viața voastră se va schimba!”: veți avea succes în tot ceea ce faceți pentru că veți fi sănătoși.

Cu drag, membru din consiliul eco STANCA Alice (clasa a VIII-a D)

Campania ”Spune DA pentru sănătatea TA!” în școala noastră dar și în comunitatea noastră locală este orientată pe ideea de a face cu bucurie tot ceea ce ţine de o alimentaţie responsabilă. Îmi place chimia, dar ideea de a face o cercetare pe murături nu m-a încântat. Întotdeauna am zis că ”Bucătăria nu e de mine!”.

Și totuși ce credeți că m-a determinat să fac un studiu? Da, curiozitatea! Am aflat atâtea că nu știu ce să vă împărtășesc. Dar iată câteva idei pe care le-am selectat cu un coleg de la altă clasă, Mihai Dragoș: Conservarea legumelor şi fructelor prin murare este un proces prin care fermentaţia anaerobă din saramură sau oţet duce la apariţia acidului lactic. Un alt secret al saramurii 15

sau oţetului constă într-un ph mai mic de unitatea 4.6, valoare suficientă pentru a ucide majoritatea bacteriilor.

Pentru a îmbunătăţi gustul şi proprietăţile murăturilor, oamenii au adăugat o serie de plante şi condimente cu pronunţat efect antibacterian precum seminţele de muştar, usturoiul, sau mărarul uscat. Fermentaţia naturală, produsă de bacteriile din acidul lactic, duce la procentul de aciditate dorit. Din punct de vedere al chimiei alimentare, se observă un fenomen interesant: Dacă atât concentraţia de sare, cât şi temperatura externă sunt scăzute, bacteria Leuconostoc mesenteroides este predominantă, ceea ce duce la apariţia unui amestec variabil de acizi, alcool şi compuşi aromatici. La temperaturi mai ridicate, se înmulţesc bacteriile Lactobacillus plantarum responsabilă de creşterea nivelului actidului lactic.

Majoritatea murăturilor conţin la început bacterii din genul Leuconostoc mesentroides, dar odată cu trecerea timpului, proporţia microorganismelor din borcane se schimbă în favoarea bacteriilor Lactobacillus.

Aciditatea, salinitatea, temperatura procesului de fermentaţie şi mai ales nivelul de oxigen care intră în borcane şi butoaie sunt factorii care determină genul predominant de bacterii, precum şi gustul şi aroma murăturilor.

S-a constatat bunăoară, că unele bacterii produc o serie de vitamine valoroase în timpul proceselor chimice complexe din recipientele cu murături. De asemenea, dacă saramura produce pierderea unor procente variabile de apă din legume şi fructe, vitaminele care ard grăsimile devin mai concentrate.

Conform studiilor efectuate de cercetătorii coreeni asupra Kimchi (un sortiment local de varză murată şi puternic condimentată, preparat după o reţetă străveche, şi aliment foarte preţuit în Coreea de Sud), aceste murături conţin cantităţi duble de vitamina B1, B2, B12, precum şi compuşi niacinici, comparativ cu varza crudă, nepusă la fermentat după reţeta pentru Kimchi.

Elev, PANAIT Mircea (clasa a VIII-a D)

Curioasă din fire, m-am gândit când am fost provocată să fac un material despre ”românii și murăturile”. Istoria murăturilor la români este una veche şi interesantă fără doar şi poate. Cum aceste meleaguri au fost renumite din cele mai vechi timpuri şi pentru zăcămintele lor de sare (ajunge doar să cauţi 16

toponimele autohtone care conţin cuvintele ocnă, sararie, sărat), iar varza era cultivată şi apreciată de strămoşii geto-daci, murăturile au fost dintotdeauna parte componetă a gastronomiei locale dezvoltate în spaţiu carpato-danubiano-pontic.

Conform datelor culese şi publicate de autorul şi cercetătorul interbelic Mihai Lupescu în lucrarea sa "Din Bucătăria Ţăranului Român", precum şi celor prezentate din cartea de căpătâi a regretatului şi reputatului autor Radu Anton Roman, murăturile tradiţionale ale românilor de dinainte de apariţia istorică a piperului, dafinului, muştarului şi aspirinei, se bazau în principal pe următoarele adjuvante pentru saramură sau oţet, anume ţelina cu frunze, arpagicul, usturoiul, merele tari de toamnă, morcovii şi mai ales frunzele de vişin.

Dacă este să dăm o raită prin cămările celor de la sate, dar şi din oraşe, vedem că în România secolului 21, aproape orice legumă sau fructă se pune la murat. Deci, pe lângă clasicele cumva varză roşie şi albă, gogonele, castraveciori, sfeclă, ardei, gogoşari, conopidă şi pepeni, găsim fel de fel de murături (unele regionale, fără dubii), întâlnim uneori mere, pere, ţelină, praz, prune, fasole verde, struguri, ciuperci şi portocale, toate puse la borcan în saramură sau oţet. În afară de saramura clasică şi de oţet, bucătăria tradiţională mai cunoaşte şi o aşa numită saramură cu oţet, o reţetă mai sigură, care merge şi la borcan, cu risc mai mic de mucegai. Evident, dacă sunt respectate proporţiile, iar experienţa îşi spune cuvântul.

Pentru obţinerea acesteia, reţeta bătrânească recomanda un litru de apă, 10 boabe de piper, 10 grame de muştar boabe, doar o lingură de sare, o singură foaie de dafin, un pahar de oţet şi (asta este, suntem tributari vremurilor) 10 grame de conservant...

Toate cele de mai sus se pun apoi la fiert, iar ulterior intră cam 4 litri lichid la un borcan de 10 litri. Secret: se adaugă o mână de căţei de usturoi per borcan pentru un plus de conservare, şi câteva crenguţe cu frunze de vişin, tot în acelaşi scop nobil! În încheierea acestui scurt dar apetisant periplu prin lumea alimentelor prezervate la borcan şi butoi, merită să ne reamintim că murăturile ne-au însoţit şi ajutat dintotdeauna de-a lungul istoriei, fiind un atribut principal al iernilor autohtone, în prezent tot mai calde şi din ce în ce mai puţin temperate. Strămoşii noştri le-au pus la loc de cinste alături de vinul roşu, ţuica fiartă şi alte tării mai crâncene, pentru ajutorul lor de nepreţuit pe drumul digerării şi mistuirii cârnaţilor, jumărilor, caltaboşului, tobei, sarmalelor, fripturilor cele grele şi alte daruri ale porcilor din cămara hibernală!

Eleva, SOCIU Iulia (clasa a VIII-a C) 17

Gemul este cel mai comun preparat de toamnă-iarnă și unul dintre cele mai versatile, putând fi făcut dintr-o mulțime de ingrediente, de la mere la rubarbă și roșii. Pe cât de populară este această conservă de casă, pe atât de important este să se respecte pașii pentru un produs reușit.

Dar iată și un concurs în școala noastră, unde copiii au adus de la bunici sau de acasă borcane cu conserve: dulcețuri, gemuri, compoturi, salate etc. Bunătați cât mai aromate, gustoase facute după rețete vechi moștenite și transmise mai departe.

Elevii noștri au avut prilejul să se mândrească cu mamelele și bunicile lor. Borcanul a fost însoțit de rețeta culinară. Cele mai reușite au fost publicate într-un calendar culinar.

Iată și lista câștigătorilor: IANUARIE: Beșleagă Eliza (5 A), Flondor Roberta (4 D) și Berdilă Ana Maria (0 B) FEBRUARIE: Pavel Gabriela (1 B) MARTIE: Porumbă Diana (8 B), APRILIE: Sion Bogdan (3 A) și MAI: Gurău Alexandra (6 B) IUNIE: Decianu Radu (1 E), IULIE: Panait Bianca (0 B) și AUGUST: Condrici Mihai (O D) și Nicodim Vanessa (0 B) SEPTEMBRIE: Rusu Roxana (0 B) și Rusu Alexia (3 E), OCTOMBRIE: Grecu Daria și NOIEMBRIE: Irimin Tania (0 A) DECEMBRIE: Ghimbășanu Sara (5 B)

Copiii au primit diverse premii, iar familia o bine meritată medalie.

18

Trebuie să recunosc că am fost impresionată de multe bunătăți, am descoperit gemuri de care nici nu știam că există. Felicitări tuturor participanților!

Membru al juriului: Profesor de educație tehnologică, Florentina NEDELCU

Toamna este sezonul în care gospodinele îşi pregătesc cămara pentru iarnă.

Dulceţurile şi gemurile au şi ele locul lor bine stabilit în „agenda“ oricărei gospodine care se respectă. Cred că este foarte important că această campanie pune accentul pe participarea întregii familii, atât la cumpărarea alimentelor, cât şi la pregătirea şi servirea lor. În ziua de astăzi este o adevărată provocare pentru părinţi să reuşească să petreacă timp îndelungat împreună şi prin aplicarea principiilor promovate de proiect. Am fost impresionată de organizarea acestui concurs. Nu mă gândeam că totuși sunt atât de mulți care încă mai gătesc, mai ales acum când în supermarket se găsește de toate. Este mult mai ușor să le cumperi decât să te chinui să le faci. Dar așa cum spunea și mama mea ”Mâncarea acasă are ceva în plus: MULTĂ DRAGOSTE PENTRU CEI CARE GĂTEȘTI!” Membru al juriului, profesor de chimie Monica BĂJAN

M-a rugat doamna dirigintă la o ședință cu părinții să fac un material de documentare pentru elevi și părinți legat de dulciurile din viața copiilor noștre. Îmi este foarte ușor să vorbesc cu pacienții mei, însă să pun pe hârtie câteva sfaturi legate de sănătatea copiilor noștri mai greu. Și asta pentru că mă emoționează când mă gândesc câți copii depind de insulină. Mi se rupe 19

sufletul când mă gândesc cât de mult se schimbă viața unui copil ce depinde de insulină.

Dar ca să nu mai pierdem vremea am să vă spun ceva ce nu mai e un secret pentru nimeni. Cele mai indicate deserturi pentru copii sunt fructele, ciocolata și prăjiturile. Unele deserturi pot fi greu digerabile și pot da tulburări digestive. Nu le dați celor mici dulciuri în a doua parte a zilei, deoarece devin agitați și nu dorm bine.

Experții susțin că puțin zahăr nu strică. Dimpotrivă, creierul chiar are nevoie de zahăr pentru stimularea memoriei, a capacității de concentrare și de învățare. În plus, alimentele care conțin zahăr stimulează producția de serotonină la nivelul creierului, ceea ce creează o bună dispoziție, reduce stările depresive și ajută la obținerea unui somn odihnitor. Cu toate acestea, beneficiile date apar doar în situația unui aport moderat de zahăr.

Se recomandă ca zahărul din alimentație să nu depășească 50 - 60 g pe zi. Trebuie să ținem cont, însă, că dulciurile nu sunt singurele alimente cu un conținut bogat de zahăr.

Zahărul se găsește ascuns în pâine, în sosurile din comerț, în cerealele pentru copii și în băuturile răcoritoare.

Zahărul brun este identic cu cel alb din punct de vedere caloric, însă este mai puțin rafinat și, de aceea, conține și urme de vitamine și minerale. De asemenea, zahărul alb poate fi înlocuit cu fructoză. Însă nu cu cea adăugată în alimentele dulci din comerț, ci cu aceea în stare naturală, care se găsește în fructe.

Copiii au nevoie de un aport mai mare de glucide decât adulții, deoarece ei se joacă, aleargă și, în mod normal, consumă mai multă energie. Însă asta nu înseamnă să îi dăm copilului să mănânce o ciocolată întreagă sau o prăjitură mare, care se digeră foarte greu.

La desert sunt de preferat fructele, câteva pătrățele de ciocolată și prăjiturile cu fructe făcute în casă. Decât să le dea copiilor prăjituri cu ciocolată și sucuri din comerț, părinții ar trebui să le pregătească o plăcintă cu mere și scorțișoara și un suc natural din portocale.

Dulciurile concentrate consumate regulat le afectează copiilor sănătatea danturii, mai ales dacă aceștia nu obișnuiesc să se spele des pe dinți. În plus, sucurile acidulate, în special cola, demineralizează dinții.

Asistent medical la secția diabetici, MOCĂNIȚĂ Cristina Părintele elevului Mocăniță Alexandru (clasa a V-a B)

Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru felul cum arată și cât de sănătos este. Noi, copiii, suntem un public important pentru educaţia mediului, deoarece suntem gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor. De mici trebuie să învățăm ce și cât să mâncăm.

Pe cât posibil se limitează sau se exclude din alimentaţie zahărul alb, un 20

produs industrial care se obţine prin rafinarea trestiei şi sfeclei de zahăr într-un proces tehnologic foarte complicat ce elimină numeroase vitamine, minerale, proteine asimilabile, fibre şi alte substanţe utile organismului. S-a constatat că zahărul alb are o serie de efecte negative cum ar fi: inhibarea sistemului imunitar şi a hormonului de creştere, apariţia diabetului, a unor forme de cancer şi a cariilor dentare. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu, zahărul industrial constituie un factor determinant în apariţia bolilor cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor reacţii neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de voinţă, pierderea memoriei).

Ideal ar fi să înlocuim zahărul cu mierea de albine. Dar și cu aceasta trebuie să avem mare grijă, în cantități mare poate dăuna. Dar să vorbin un pic de beneficiile mierei de albine. Mierea este un aliment dulce realizat de albine din nectarul florilor. Mierea de albine este unul dintre cele mai sanatoase si complexe alimente. Mai bine zis este un super-aliment deoarece contine vitamine, aminoacizi, acizi organici, minerale, enzime provenite de la albine ce-i dau o valoare terapeutica uriasa. In primul rand, mierea este cel mai rapid si puternic energizant natural cunoscut. Aceasta ajuta sa avem un tonus bun si incarca cu energie. Substantele pe care le contine sunt extrem de usor de asimilat de catre organism, care primeste prin miere nu doar caloriile de care are nevoie, ci si mineralele, vitaminele si enzimele.

Mierea poate fi folosita ca mijloc de prevenire a bolilor: Diabetul - studii recente, facute in mai multe tari ale lumii, arata ca inlocuirea totala a zaharului in alimentatie cu miere duce la o scadere cu 60-70% a ratei aparitiei diabetului.

Mai ales in alimentatia copiilor si tinerilor este recomandata folosirea mierii ca unic indulcitor, deoarece ajuta la prevenirea diabetului juvenil, altfel imposibil de vindecat prin mijloacele actuale.

Obezitatea - se recomanda, de asemenea, inlocuirea totala a zaharului cu miere, care nu da aceeasi dependenta ca si zaharicalele obisnuite. Cercetari recente arata ca peste 60% din obezii din intreaga lume sunt, practic, dependenti de zahar si, mai ales, de produsele care il contin (ciocolata, prajituri, sucuri, bomboane, inghetata). La miere, aceasta dependenta nu apare.

Caria dentara - are drept cauza nu doar bacteriile fixate la nivelul smaltului dintilor, ci si anumite tulburari metabolice produse, conform mai multor studii, de catre consumul de zahar. De la aparitia zaharului in alimentatie, in urma cu 200 de ani, rata aparitiei unor boli cum ar fi caria dentara, diabetul, obezitatea a crescut exponential. In prezent, caria dentara este cea mai raspandita boala din lume, 98% din populatia planetei suferind de ea.

Daca vreti sa franati fenomenul aparitiei acestei probleme, inlocuiti complet zaharul cu mierea de albine.

Lipsa de calciu si de magneziu - nu este combatuta direct de miere, care contine totusi cantitati destul de reduse din aceste minerale. In schimb, inlocuirea zaharului cu miere impiedica aparitia carentelor in aceste substante, deoarece spre deosebire de "otrava alba" (cum este denumit zaharul), mierea nu consuma si nu perturba asimilatia acestor doua minerale esentiale.

Tulburarile de crestere si de dezvoltare la copii - pot fi extrem de eficient prevenite prin consumul sistematic de miere de albine si de polen de albine. Ambele produse stimuleaza in mod armonios procesele de crestere si de dezvoltare, atat la nivel fizic, cat si psihic sau mental.

21

Traditional, miere de albine este folosita pe larg si in bucatarie, fie pentru prepararea dulciurilor sau bauturilor racoritoare, dar si in gatitul propriu-zis in diferite feluri de mancare. Leacurile si retetele stravechi, pastrate peste veacuri, se bucura si ele de aprecieri pozitive in ultimii ani, cand vine vorba de miere de albine sau produse apicole.

Mierea nu este vorba doar de o delicatese, ci de medicamentul cel mai delicios al naturii. Cu toate ca mierea se poate folosi si in prajituri sau ceaiuri medicinale (cu propriile componente amplifica efectul curativ al acestora), nu este voie sa uitam, ca prin coacere sau prin dilutie in apa fierbinte pierde din sursele nutritive: chiar si la indulcirea ceaiurilor medicinale merita sa fie amestecata in lichidul putin racit.

Am promovat în școala nostră beneficiile mierii de albine prin fluturași cu diverse informații și chiar câteva produse apicole (sponsorizare realizată de familia elevului Ioneti Dennis, care se ocupă de apicultură). ȘCHIOPU Andreea și BEJAN Andreea Clasa a VII-a A Clasa a VI-a A

22

O alimentaţie sănătoasă înseamnă consumarea a diferite alimente aparţinând grupurilor alimentare de bază: proteine, precum carnea, ouăle şi legumele; lactate; fructe şi legume; cereale, precum pâinea şi pastele făinoase; grăsimi şi dulciuri. Deşi pare simplu, nu este întotdeauna uşor să se stabilească un regim adecvat fiecărei persoane. Uneori se consumă mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) şi se evita consumarea altora sau se optează pentru comoditate, în defavoarea calităţii. În alimentaţia sănătoasă pot exista unele alimente care, mâncate în exces, pot deveni nesănătoase pentru corpul uman, de exemplu pâinea şi carnea.

Aceste două alimente, dacă sunt consumate în cantităţi potrivite, pot deveni sursă de fibre şi energie.

75% dintre bolile de astăzi sunt consecinţa alimentaţiei nesănătoase şi a stilului de viaţă dezordonat. Modul în care ne hrănim, originea produselor, obiceiurile alimentare în general au o importanță majoră în echilibrul organismului.

O dietă sănătoasă poate reduce riscul de apariţie a unor boli. Nutriţioniştii recomandă pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate în fructe, legume, cereale şi produse lactate degresate. De asemenea, se recomandă atenţie la numărul de calorii consumate, pentru a reduce riscul apariţiei obezităţii, eliminarea din alimentaţie a produselor cu un conţinut crescut de sare, grăsimi saturate, colesterol şi zahăr. Activitatea fizică este o parte importantă a acestui regim. Un program de exerciţii fizice cu durata de 30 până la 90 de minute zilnic este suficient.

Piramida alimentatelor ne recomandă consumul zilnic de diferite alimente, deşi cantitatea exactă de calorii consumate diferă în funcţie de sex, vârstă şi stil de viaţă. Fiecare dintre aceste grupe furnizează unele dintre substanţele nutritive de care avem nevoie în fiecare zi, niciuna dintre grupe nu le furnizează pe toate. Elementul cheie este varietatea, în cadrul grupelor şi între grupe. Temelia piramidei o reprezintă alimentele pe baza de cereale, care furnizează glucide complexe, vitamine, minerale şi fibre. La nivelul următor se află fructele şi legumele, bogate în vitamine, minerale şi fibre, însă sărace în grăsimi. Următoarele două reprezintă surse foarte importante de proteine, 23

calciu, fier, zinc şi alte substanţe nutritive, însă multe dintre aceste alimente sunt bogate şi în grăsimi şi colesterol. Grăsimile, uleiurile şi dulciurile ocupă vârful piramidei şi trebuie consumate în cantităţi mici. De asemenea, este foarte important pentru sănătatea organismului să reducem consumul de sare.

Respectarea unor principii de viaţă sănătoase ne poate feri de neplăcerile legate de alimentaţia necorespunzătoare şi de asemenea ne poate feri de multe afecţiuni.

Când noi și colegii noștri am primit provocarea de a alege cel mai sănătos și gustos aliment din lume, după dezbateri susținute de argumente, ne-am oprit asupra pâinii și laptelui. După ce ne-am documentat serios, am constatat că pâinea și laptele sunt alimente indispensabile vieții, întocmai ca apa și aerul. Am decis să cerecetăm amănunțit modul în care se produc și se procesează cele două alimente, vizitând o fabrică de pâine, respectiv de procesare a laptelui.

La fabrica de lapte ne-a plăcut enorm faptul că, echipați adecvat, am avut acces la încăperile unde linia de producție era în funcțiune și am putut observa cum se produc iaurtul, brânza, cașul și cașcavalul. De asemenea, am fost încântați de misiunea noastră de mari degustători și vă asigurăm că toate produsele lactate erau „yummy”!

La fabrica de pâine am urmărit fascinați povestea pâinii. Totul a început într-o cameră uriașă, unde erau silozuri pline cu făină, țevi prin care circulă apa, frigider cu drojdie și o magazie cu sare. După trecerea în revistă a ingredientelor, am văzut că toate se amestecă în niște malaxoare foarte mari. Acestea frământă bine aluatul din care este porționată pâinea. Apoi, am mers unde era cuptorul care coace pâinea. Aici am luat o gustare, „yummy” din nou!

Intervievând angajații, am descoperit că meseriile lor sunt grele, dar pline de satisfacție. Fiecare dintre acești oameni trudește zilnic pentru ca noi să avem pe masă mâncare gustoasă și sănătoasă. Mulți dintre colegii mei au fost convinși să consume cu plăcere lapte și pâine, hrana creierului și a oaselor sănătoase.

Este bine cunoscut că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate. Deci multă atenție și ce fel de pâine consumați Daria GRECU și Andreea MOVILĂ- clasa a III-a E împreună cu familia

24

Sănătatea nu se vinde în farmacii, ci se asigură prin deprinderi igienice: igiena alimentară, igiena personală, igiena mediului înconjurător.

Trebuie să ne orientăm către alimente cu densitate nutriţională mare şi să evităm alimentele şi preparatele cu calorii goale, care aduc o cantitate mare de energie, fără ca aceasta să fie însoţită de micronutrienţi importanţi.

Baza alimentaţiei noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală.

Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă. Şi fructele de asemenea, însă ele ar trebui privite mai curând ca o completare a alimentaţiei, mai ales atunci când există probleme cu greutatea corporală. Motivul este cantitatea mai mare de zaharuri pe care acestea le conţin şi o valoare calorică mai crescută. Și trebuie să recunoaștem că omul a fost atras de culori și l-au inspirat întotdeauna.

Cantitatea minimă de legume şi fructe pe care ar trebui să le consumăm zilnic pentru a ne menţine starea de sănătate este de 5 porţii (o porţie este considerată a avea în jur de 80 de grame).

Promovarea consumului de fructe și legume la nivelul școlii dar și la nivelul comunității locale printr-o activitate la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați. Împărțirea unor pachete la Fundația Familia cu fructe românești.

Modul în care percepem alimentaţia şi alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine.

Pentru a putea vedea efecte vizibile, oamenii trebuie să înţeleagă că alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea.

25

Fructul este mâncarea cea mai preţioasă, dătătoare de viaţă, de energie, din câte există. Fructul este cel mai important aliment pe care îl putem mânca, dar trebuie să ştim exact când şi cum. Strămoşii noştri au fost fructivori. Ei au mâncat fructe zeci de mii de ani. Pentru organism, fructele sunt mult mai importante decât proteinele. Substanţele cu care proteinele ne otrăvesc corpul nu se găsesc în fructe. Se cunosc numeroase cazuri de otrăvire cu proteine. Supraconsumul lor este legat de cancere: la piept, la uter, ficat, vezica biliară, la stomac, la colon, leucemie.

Fructul este produsul cu cel mai mare conţinut de apă organică (80-90%) care curăţă corpul de toxine, fiind dătător de viaţă şi curăţitor al ţesuturilor. În plus, este plin de enzime, vitamine, minerale, carbohidraţi, aminoacizi, acizi graşi. La digestia fructelor, omul nu consumă nici un fel de energie. Creierul omului funcţionează numai cu glucoză iar fructul înseamnă glucoză în corpul omului. Fructele nu se digeră în stomac, căci sunt predigerate. Fructele proaspete trec prin stomac în 20-30 minute, iar cele uscate (la soare) stau 1 oră. Principala condiţie este ca fructele să fie corect consumate. Deoarece stau atât de puţin în stomac, înseamnă că ele nu trebuie mâncate niciodată cu ceva sau după ceva, ci numai pe stomacul gol. În cazul în care fructul este mâncat incorect, adică după ce s-au consumat alte alimente, acesta vine în contact cu ele, cu sucurile digestive şi întreaga masă de alimente începe să se altereze. Orice proteină din stomac intră în putrefacţie, orice carbohidrat fermentează. Totul devine acid. Fructele clasificate ştiinţific ca „acide” (portocale, ananas, grepfrut, lămâi), ca de altfel toate fructele, odată ajunse în stomac, devin alcaline, dacă se consumă numai pe stomacul gol. Ele neutralizează, ca şi vegetalele crude, acizii ce se formează în corp. Un corp toxic acid se poate recunoaşte uşor după: balonare, greutate excesivă, celulită, păr încărunţit prematur, chelie, izbucniri nervoase, cercuri întunecate sub ochi, riduri premature, ulcere. Consumul corect de fructe duce la o întinerire de necrezut, longevitate, sănătate şi multă energie. Importanţa fructelor constă în conţinutul valoros de combustibil. Fără combustibil, corpul nostru nu poate funcţiona.

Valoarea combustibilului trebuie căutată în orice mâncare. Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. Dacă se coc sau fierb, nu mai furnizează substanţe nutritive şi nici apa necesară curăţirii corpului.

De reţinut: fructele trebuie bine mestecate, salivate abundent, nu înfulecate cu lăcomie, căci numai aşa vor fi de folos corpului.

26

Pe parcursul anului școlar, la diverse ore s-au desfășurat atât lecții cât și activități extrașcolare care au avut același obiectiv: formarea unor obiceiuri de alimentație sănătoasă.

27

Întotdeauna oamenii s-au informat despre modul de alimentație fie de la cunoscuți, fie din diferite publicații. Uneori informația a fost corectă alteori informația a fost eronată și aici am considerat că este necesar să intervinim.

Cele 5 clase de-a cincea din școala noastră au studiat pe parcurul acestui an școlar despre alimentele procesate, coordonați de profesorul de educație tehnologică Florentina Nedelcu. Informații împărtășite și altor elevi din școală. O lecție practică despre alimente procesate a fost realizată și de elevii clasei pregătitoare B. Iată și câteva informații selectate de elevii claselor a cincea, însoțite de fotografii din lecții.

IFTODE Bianca (clasa a V-a B)

Era procesarii alimentelor a inceput in urma cu aproximativ doua milioane de ani, cand stramosii nostri au invatat sa gateasca hrana cu ajutorul focului. Dupa descoperirea gatitului, oamenii au observat ca mai exista si alte procese biochimice care transforma si conserva alimentele, precum fermentatia, deshidratarea (uscarea), conservarea cu sare etc.

Toate aceste metode primitive au evoluat de-a lungul timpului, industria alimentara descoperind numeroase tehnici de a prelucra produsele naturale pentru a fi mai sigure pentru consum, mai accesibile, mai nutritive sau pur si simplu mai apetisante.

Cateva exemple de alimente procesate sunt - fructele si legumele conservate si congelate; - alimentele ambalate naturale sau organice (cereale, carne etc.); - mancarea pentru bebelusi in borcan; - alimentele care pretind a fi mai sanatoase sau mai nutritive, precum cele sarace in grasimi, bogate in calciu etc.; - alimentele fortificate cu nutrienti, precum fibre, vitamina D si acizi grasi omega-3; - alimentele preparate in cafenele si 28

restaurante, din ingrediente conservate sau semi-preparate; Hrana procesata include o gama extrem de bogata de alimente, de la cele procesate intr-o masura mica, pana la cele supuse unor preparari complexe, care combina ingrediente precum indulcitorii artificiali, condimentele, aromele, colorantii artificiali si conservantii.

Exemple din toate aceste categorii sunt - alimentele procesate in grad minim fructele si legumele spalate si ambalate, salatele ambalate, nucile si boabele coapte; - alimentele procesate pentru conservare si nutrienti tonul la conserva, fasolea si rosiile la conserva, fructele si legumele congelate sau mancarea pentru bebelusi la borcan; - alimentele procesate cu indulcitori, conservanti etc. prafuri instant (piure, creme etc.), semi-preparate, sosuri, dressinguri sau gelatina; - alimentele procesate ce pot fi consumate ca atare cerealele pentru micul dejun, fulgii de ovaz, biscuitii, gemurile, inghetata, iaurtul, painea cu arome, batoanele integrale, prajiturile, guma de mestecat, mezelurile, branza topita, sucurile dulci, bauturile carbogazoase etc.

- alimentele procesate pentru a rezista perioade lungi de timp carnea congelata, semipreparatele congelate.

IFTODE Bianca (clasa a V-a B)

Populatia generala tinde sa creada ca toate alimentele procesate sunt nocive pentru sanatate, pline de grasimi rele si calorii. In realitate, exista si hrana procesata pe care o puteti consuma in conditii de siguranta.

Laptele cu continut redus de grasime sau degresat este foarte sanatos si considerat, in acelasi timp, a fi un aliment procesat (este pasteurizat pentru eliminarea bacteriilor si omogenizat pentru prevenirea separarii grasimilor din compozitia sa).

Cerealele pentru micul dejun sunt si ele procesate, dar sanatoase, daca sunt 100% integrale si fortificate cu vitamine si minerale. Cele care au in continut zahar si foarte putine fibre nu mai intra in categoria celor bune.

Alte alimente procesate sanatoase sunt fructele si legumele congelate, care nu contin sosuri, siropuri sau zahar. Unele sortimente de suc de portocale sunt fortificate 29

cu calciu si vitamina D, asadar sunt o alta alternativa alimentara procesata, dar recomandata pentru consum.

Fulgii de ovaz, pestele congelat, fructele de mare, somonul si tonul la conserva, fructele uscate, fructele oleaginoase coapte si painea din faina integrala sunt alte exemple de alimente procesate sanatoase.

Curiozitati frecvente despre alimentele procesate: Multe persoane se intreaba daca alimentele procesate sunt sau nu sigure pentru consum. Raspunsul este afirmativ in cele mai multe cazuri, intrucat metodele de procesare urmaresc, inainte de toate, eliminarea agentilor patogeni din hrana procesata.

De pilda, temperaturile crescute ajuta la inlaturarea bacteriilor (pasteurizarea este o metoda utilizata la scara larga pentru uciderea bacteriilor din lapte). Congelarea sau conservarea carnii, a fructelor si a legumelor ajuta la mentinerea alimentelor in stare proaspata mai mult timp.

IFTODE Bianca (clasa a V-a A)

Alimentele procesate nocive sunt cele care au in compozitie grasimi trans si saturate, cantitati mari de sare sau zahar. Acestea nu aduc un aport satisfacator de vitamine si minerale, de aceea consumul lor este nociv pentru silueta si sanatate deopotriva.

Evitati sa introduceti in meniul zilnic urmatoarele produse procesate sau incercati sa le consumati in cantitati cat mai mici si cat mai rar: - alimentele conservate cu multe grasimi sau sare; - semi-preparatele din paste rafinate; - gustarile ambalate precum chipsurile, napolitanele si alte dulciuri; - semi-preparatele congelate cu mult sodiu; - prajiturile de cofetarie;

- cerealele expandate pline de zahar; - mezelurile si alte tipuri de carne procesata; IFTODE Bianca (clasa a V-a B) 30

Alimentele procesate sunt făcute pentru a avea un termen de valabilitate cât mai lung, dar nu şi pentru a face viaţa oamenilor mai lungă!

Unul dintre principalele motive este apariția alimentației de tip junk-food accesibilă tuturor, atât din punct de vedere financiar, cât și prin numărul de fast-food-uri deschise peste tot. Consumul unor astfel de alimente ce conțin glucide rafinate și lipide saturate duce la o tulburare alimentară ce ne va dăuna ulterior.

Consumul de alimente procesate este ca un cerc vicios. Ele sunt convenabile, au un gust bun, vom obţine rapid energie şi plăcere…, iar apoi vine criza. Trecem peste această criză, continuând să mâncăm chiar mai multe alimente procesate şi astfel, cercul vicios continuă. De-a lungul timpului, însă, energia scade şi putem observa, uneori, creştere în greutate sau alte semne de îmbătrânire.

Produsele chimice, aditivii şi conservanţii sunt adăugaţi în produsele alimentare prelucrate, astfel încât acestea vor dura o perioadă lungă de timp, fără a se râncezi sau a afecta gustul produsului alimentar.

Fabricanţii de produse alimentare petrec timp, bani şi cercetări pentru a crea ambalaje frumoase şi strategii de prelungire a termenului de valabilitate al acestor produse, dar acordă puţină atenţie modului în care acestea vor influenţa longevitatea sau starea de sănătate pe termen lung.

Noi cercetari au demostrat ca amestecul de aditivi si anumite alimente pot deteriora celulele nervoase umane. Adevarul este ca oamenii nu inteleg care este efectul pe termen lung pe care aditivii il pot avea asupra sanatatii lor, intrucat aditivii sunt o inventie relativ noua.

Etichetele nutriţionale de pe alimentele prelucrate sunt, adesea, înşelătoare iar produsele în sine au efecte nocive asupra sănătăţii.

Deseori este suficient sa cititi eticheta unui aliment pentru a identifica ingredientele artificiale, conservantii sau alte denumiri de substante. Totusi, chiar daca la fata locului stiu ca acestea nu sunt optiuni sanatoase, majoritatea oamenilor le achizitioneaza si nu exclud aceste produse din regimul lor alimentar.

Multe etichete spun „fără zahăr”, dar produsul conţine alţi îndulcitori, cum ar fi agave, care se aseamănă cu siropul de porumb, ce conţine multă fructoză. În plus, 31

etichetarea produselor poate ascunde ingrediente cum ar fi cele modificate genetic (OMG), ingrediente nocive şi alţi aditivi nocivi ca MSG (glutamat de monosodiu).

Etichetele de la produse icon-florinrosoga-cifre04-v4Am început acum câteva luni să mă uit pe etichetele alimentelor ce le cumpăram. Vizam în special mezelurile, despre care am auzit sute de lucruri negative și prea puține pozitive. Am rămas surprins să constat că într-unele mezeluri, de exemplu, cantitatea de carne efectivă era sub 50%. Adică sunt mai multe elemente chimice adăugate suplimentar decât elementul de bază propriu-zis.

Citeam undeva că sunt folosite app. 15.000 de substanțe chimice adăugate în alimente: coloranți, zaharuri, grăsimi, suplimente nutritive, emulsificatori, agenți de îngroșare, stabilizatori, etc. O să revin pe subiect, pe moment îți recomand să acorzi atenție unor substanțe precum aspartamul, coloranții artificiali, Acesulfame K (E950) sau glutamatul monosodic. Suplimentar încearcă să incluzi alimente cu un mai scăzut conținut de sare, zahăr sau grăsimi.

Ce îți recomand aici este ca deocamdată cel puțin să citești etichetele produselor pe care le cumperi. Înțelegi ce au băgat acolo sau ai nevoie de un dicționar/ghid? Dacă nu prea pricepi ce substanțe sunt acolo, ți se pare normal să nu ai habar ce a fost băgat în acele alimente? Pune mâna, caută pe internet despre substanțele care se află în salamul ce-l ai în frigider.

Nu uita: Fii un cetățean informat!

Am să încep acest material printr-un singur îndemn: Fii doctorul tău personal și informează-te înainte de-a mânca! Noi suntem responsabili de starea noastră de sănătate, de felul cum arătăm. Știați de exemplu că o alimentaţie bogată în alimente procesate poate duce la depresie, probleme de memorie şi modificări ale dispoziţiei.

Deseori, ingredientele din produsele alimentare procesate au preţuri mici, dar conţin şi puţine substanţe nutritive. De exemplu, grăsimile şi uleiurile utilizate în produsele alimentare prelucrate, sunt rafinate, ceea ce înseamnă că sunt lipsite de acizi graşi esenţiali, necesari pentru un nivel sănătos de zahăr în sânge, pentru o stare de spirit şi o memorie bună.

Inima voastră, hormonii şi creierul suferă atunci când alegeţi să mâncaţi aceste grăsimi şi uleiuri. În schimb, puteţi alege grăsimile şi uleiurile organice, nerafinate.

32

Alimentele procesate, de multe ori, merg mână în mână cu „mâncatul pe fugă” sau cu realizarea mai multor activităţi în acelaşi timp. Majoritatea oamenilor vor alege comoditatea dacă sunt mereu pe fugă în viaţa de zi cu zi, dar care dintre noi nu este ocupat? Școală, pregătire, teste, teze, examen de capacitate ect. Din păcate, realizarea mai multor activităţi în timp ce se mănâncă face ca oamenii să piardă legătura cu apetitul lor natural, ducând la creşterea în greutate. În plus, tot în acel timp se trimit semnale greşite sistemului digestiv care ar trebui să fie odihnit pentru a digera corect. Ca să nu mi spunem că alimentele se digeră într-un timp diferit. Mâncărurile nedigerate se alterează şi produc acizi toxici în corpul nostru. Alimentele alterate stau în stomac 8 ore, iar în intestine, 20-40 ore.

Dacă mâncarea este corect combinată, este în întregime descompusă, absorbită şi folosită în corp în 3 ore, fără să putrezească, să fermenteze, să producă gaze, arsuri sau indigestie acidă.

Micul dejun este esențial pentru o alimentatie sanatoasa. Micul dejun îți oferă energia de dimineața – când ești cel mai productiv – și dă tonul zilei. De altfel mesele în general ar trebui luate atunci când avem nevoie de energie suplimentară. Dacă vrei să sari peste o masă, mai bine renunți la cină. Mama mea obișnuia să-mi spună când eram mic un proverb știut din bătrâni – „masa de dimineață o mănânci toată, cea de la amiază o împarți cu un prieten, iar cea de seară o lași altora”.

33

Dacă vom manca responsabil, precum sa facem si exercitii fizice, care servesc pentru a insoti mancarea, cu siguranță vom avea o viata sanatoasa, plina de satisfactii și rezultate excelente la învățătură.

Toate alimentele procesate au un gust bun, într-adevăr, şi par a fi uşoare. Dar înainte de a privi spre vitrina cu alimente de tip fast-food, e mai bine să afli că alimentele procesate contribuie la un ecosistem dezechilibrat, ceea ce poate duce la probleme digestive, poftă exagerată de mâncare şi diverse boli.

Majoritatea care au probleme digestive se datorează faptului că mănâncă alimente procesate în cantitate mare. Totul se întâmplă din cauză că aceste mâncăruri conţin diferiţi aditivi, iar beneficiile aduse de ingredientele naturale se pierd în procesul de prelucrare avansată. Din cauza nivelului înalt de procesare, prin care se distruge structura naturală a alimentelor, sunt distruse beneficiile naturale aduse de alimente.

Alimentele procesate sunt definite de nutritionisti ca fiind hrana procesata in mod deliberat inainte ca ea sa fie consumata, fie din motive de siguranta, fie din convenienta.

Metodele de procesare includ conservarea, congelarea, refrigerarea, deshidratarea, procesarea aseptica sau stabilirea unui echilibru corespunzator intre ingredientele si nutrientii pe care ii furnizeaza. Multe persoane cred ca alimentele procesate sunt echivalente cu prajiturile din comert, chipsurile si bauturile carbonatate, insa in realitate aceasta categorie de produse alimentare este mai complexa decat atat.

Microflora benefică din organism nu poate supravieţui în tractul digestiv atunci când este otrăvită. Aceste bacterii benefice prosperă în organism doar în prezenţa alimentelor create de natură, nu de om.

O alta curiozitate frecventa este legata de capacitatea alimentelor procesate de a cauza obezitate. Medicii nutritionisti spun ca nu aceste produse in sine conduc la cresterea in greutate, ci consumul lor in cantitati mari.

Pentru a va mentine sub control kilogramele, este important sa respectati un program zilnic de miscare, care sa va permita sa consumati ocazional chiar orice tip de aliment procesat doriti. In general, este bine sa le evitati pe cele cu adevarat nocive, care furnizeaza un continut redus de nutrienti, insa un aport bogat de grasimi nesanatoase, sodiu si zahar.

Mănâncă responsabil și fă multă mișcare și te aigur că vei fi cel mai fericit om!

34

Carnatii, sunca, slanina si alte tipuri de carne procesata par sa creasca riscul de deces timpuriu sugereaza un studiu pe o jumatate de milion de oameni din intreaga Europa. Studiul a concluzionat ca dietele bogate in carne procesata au fost legate de boli cardiovasculare, cancer si de decese timpurii. S-a demonstrat ca persoanele care au consumat cantitati mari de carne procesata, au avut si alte comportamente cunoscute ca fiind daunatoare sanatatii (fumatul), si tendinta de obezitatea. Cu toate acestea, chiar si dupa contabilizarea altor factori de risc, carnea procesata ramane un pericol pentru sanatate.

Dl Roger Leicester, chirurg consultant si membru al Grupului Consultativ privind Carnea, a spus: "As fi de acord ca oamenii ar trebui sa manance cantitati mici de carne procesata. Cu toate acestea, trebuie sa se puna accentul pe modul in care a fost procesata carnea: avem nevoie sa stim ce conservanti sunt folositi, care este continutul de sare, ce continut de carne are carnea, care este de fapt, o parte esentiala a dietei noastre". Medicii au avertizat în repetate rânduri cu privire la consumul prea mare de carne procesată. Riscul este şi mai mare atunci când şunca sau cârnaţii sunt combinaţi cu zahăr. Această combinaţie creşte pofta incontrolabilă faţă de acest produs, datorită unui trio irezistibil de grăsime, zahăr şi sare.

Cercetătorii de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard au descoperit că consumul de carne procesată, cum ar fi şunca, cârnații sau mezelurile prelucrate, a fost asociat cu un risc de 42 la sută mai mare de boli de inimă şi un risc de 19 la sută mai mare de diabet zaharat de tip 2 .

E o întrebare pe care mi-a pus-o un copil de clasa pregătitoare. Și sincer să va spun mi-a fost rușine să-i spun că nu știu. Așa că i-am promis că îii voi spune la următoarea întâlnire. După activitate am deschis net (că doar pentru asta există) și am început să caut diverse informații. Am fost șocat să aflu cât de periculoasă este șunca, încât mi-am promis să nu mai mănânc și să-i informez pe alții. Pentru ai convinge pe cei mici, am căutat un filmuleț pe youtube despre prepararea mezelurilor si le-am prezentat într-o lecție la DP 35

(dezvoltare personală). Care credeți că a fost reacția lor: Ce grețos! Nu mai mănânc așa ceva! Ce porcării mâncăm! Iată și câteva studii cu privire la carnea procesată: Studiile anterioare au indicat cu precizie reacția chimică exactă care face șunca să miroase atât de tentant. Este vorba despre reacția Maillard, care se produce între un aminoacid și un zahar reducător, ambele supuse încălzirii. Acidul și zahărul eliberează astfel o cantitate uriașă de mirosuri şi arome care ne fac să salivăm.

Altă teorie spune că şunca are un gust savuros special , numit „umami”. Acesta este cuvantul japonez care ar descrie al cincilea gust de bază după amar, sărat, acru și dulce şi ar fi principalul motiv pentru care ne plac alimentele cum ar fi brânza, şunca sau sosurile din soia. „Dacă nu am avea posibilitatea să mirosim, atunci nici gustul nu ar mai fi acelaşi”, dă asigurări Elin Roberts, specialist la Center for Life Education, din Newcastle.

Haideți să fim mai responsabili ceea ce mâncăm și să fim un consumator mai informat!

36

”Fericirea trece prin farfurie” nu este o figura de stil, pur si simplu anumite alimente îți pot reda buna dispoziție și tonusul psihic. Fie că este vorba despre fructe, legume sau cereale, o serie de alimente au darul de a readuce zâmbetul pe buze și fercirea în suflet.

Pentru a satisface nevoile de hrană, dar şi pentru a face ca mâncarea să fie consumată cu plăcere, s-au descoperit diverse modalităţi de prezentare şi decorare pentru a avea aspect cât mai atrăgător şi în acelaşi timp să fie asociate feluritele preparate, în aşa fel încât să nu dăuneze sănătăţii. Specificul bucătăriei fiecărui popor a depins însă, în mare măsură, de alimentele pe care le-au avut la dispoziţie.

În cadrul proiectului “Mănâncăm responsabil”, s-a organizat concursul “Farfuria veselă”, ce consta în aducerea unor materiale de acasă, adică fructe, legume, o farfurie din plastic şi imaginaţie, pentru a crea cea mai frumoasă şi apetisantă farfurie din expoziţie.

Elevii clasei a V-a A au participat cu mare plăcere la acest concurs cu una sau două farfurii de fiecare, folosind o varietate de fructe şi legume, realizând animale, feţe 37

amuzante sau mascote. Farfuriile noastre au fost expuse pe o masă din holul şcolii de la etajul al doilea şi verificate de juriul concursului.

După informarea cu privire la rolul alimentaţiei sănătoase am conştientizat că trebuie să consumăm multe fructe şi legume, care ajută organismul să se dezvolte, lăsând la o parte mâncarea nesănătoasă, fără vitamine.

Mănâncă responsabil ca să fii sănătos!

Eleva BASTON Patricia Teodora (clasa a V-a A)

38

Poluarea mediului a apărut odată cu omul, dar s-a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evoluţiei societăţii umane, ajungând astăzi una dintre importantele preocupări ale specialiştilor din diferite domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale statelor şi guvernelor, ale întregii populaţii a pământului. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, Școala Gimnazială Nr. 29 a început un proiect de educare a consumatorului gălățean. Din păcate, foarte mulți aruncă uleiul ars în rețeaua de canalizare, fără să știe că are un efect devastator. Deşeurile de grăsimi și ulei alimentar nu numai că dăunează mediului înconjurator și omului, dar si depunerea acestora pe pereții sistemului de canalizare provoaca obturări regulate, efecte urât mirositoare, coroziune mai rapidă și au influență negativă asupra funcționării stațiilor de epurare și duce pâna la blocarea și distrugerea acestora. Frecvența de curățare și intreținere a staților de epurare, pompare, țevi și sistemul de canalizare crește de X5 decât ciclul normal. Aceasta duce la o creștere enormă a costurilor asupra comunităţii noastre gălățene, ceea ce în final ne afectează pe noi toți. Efectul nociv al uleiului rezidual este înca, din păcate, puțin cunoscut și mulți îl aruncă la canalizare crezând că va fi dizolvat de detergent. Eliminarea acestor efecte nefavorabile este posibilă dacă aceste deșeuri sunt colectate, tratate, filtrate și reintroduse în circuitul economic sub altă formă. Astăzi, 1 iunie, de Ziua Internațională a Copilului, elevii au iesit în starada să lupte pentru un mediu și un oraș mai curat. Ei au impărțit fluturași și afișe de reciclare a uleiului folosit de gospodine în bucătărie. Copiii ne invită să ne reeducăm și să reciclăm inteligent uleiul 39

ars. Cei ce locuiesc în micro 18, 19, 20, 21 și chiar din tot orașul și respectă mediul, pot strânge uleiul folosit în sticle de plastic și să-l ducă la Școala Gimnazială Nr. 29 Galați.

Copiii vă vor răsplăti cu multe îmbrățișări și zâmbete. Să nu uităm că starea mediului înconjurător, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre noi, ne afectează în mod direct viaţa şi sănătatea noastră.

Ziarist, Roxana PENCIU Articol apărut în ”Viața Liberă” Galați

În jur de o treime din alimentele produse la nivel global se pierd sau se depozitează ca deșeuri. Când peste un miliard de oameni din lume se duc la culcare înfometaţi, este imposibil să nu ne întrebăm ce se poate face. Însă deșeurile alimentare reprezintă nu numai o oportunitate pierdută de a-i hrăni pe cei flămânzi, ci și o pierdere substanţială de alte resurse precum solul, apa, energia și forţa de muncă.

Bogaţi sau săraci, tineri sau bătrâni, cu toţii avem nevoie de alimente. Acestea reprezintă mult mai mult decât nutriţie și o varietate bogată de gusturi când le consumăm.

Alimentele reprezintă doar un alt „bun”. Producerea acestora necesită resurse precum solul și apa. Asemenea altor produse de pe piaţă, acestea sunt consumate sau folosite, și pot fi eliminate ca deșeuri. O cantitate semnificativă de alimente se elimină ca deșeuri, mai ales în ţările dezvoltate, iar aceasta înseamnă și eliminarea resurselor utilizate pentru producerea alimentelor respective.

40

Sectorul alimentar și cel al deșeurilor alimentare se află printre domeniile cheie evidenţiate pe „Foaia de parcurs spre Europa eficientă în planul resurselor” a Comisiei Europene din septembrie 2011. Deși este larg recunoscut faptul că eliminăm ca deșeuri o parte din alimentele pe care le producem, este destul de greu de făcut o estimare precisă. O mare parte din aceste alimente sunt încă potrivite pentru consumul uman.

Deșeurile alimentare se produc în fiecare fază a lanţului de producţie și de aprovizionare, precum și în faza de consum. Pentru aceasta pot exista multe motive. O parte din deșeurile alimentare sunt produse în urma aplicării legilor, care sunt deseori implementate pentru a proteja sănătatea umană. O altă parte poate fi legată de preferinţele și obiceiurile consumatorului. Toate fazele și motivele diferite trebuie să fie analizate și stabilite drept necesare pentru a reduce deșeurile alimentare.

Gunoiul de grajd, deşeurile agricole şi alimentare pot fi convertite în biogaz. Acesta poate fi utilizat pentru a genera căldură şi electricitate precum sau drept combustibil pentru transport. Fermentarea este utilizată pentru a produce bioetanol din cereale şi sfeclă de zahăr. Procesul de distilare este foarte similar cu cel folosit pentru producerea băuturilor alcoolice. Etanolul poate fi amestecat cu petrol sau folosit drept combustibil în motoare modificate corespunzător.

Biodiesel-ul este produs din rapiţă, floarea soarelui şi din alte plante oleaginoase.

Uleiul vegetal este amestecat cu alcool pentru a rezulta un ester. Acesta poate fi utilizat drept combustibil în motoare diesel convenţionale.

Biodiesel-ul şi bioetanolul produc dioxid de carbon în procesul de ardere din motoarele maşinilor. Însă plantele absorb dioxidul de carbon atunci când cresc. Prin urmare biocombustibilii nu contribuie semnificativ la încălzirea globală.

Comunitatea noastră locală ar trebui să găsească și o soluție de reciclare a deșeurilor alimentare de la diverse firme (în special restaurante) și cu siguranță vor avea și un buget mai mare la primărie. Un model în orașul nostru sunt cei de la DMT, o firmă olandeză dar cu angajați gălățeni, reciclează deșeurile alimentare pe care le duc la un adăpost pentru căței abandonați (Asociația ”Salvați-l pe Lăbuș”).

Noi, viitorul acestei societăți, vrem să ne creștem copiii într-un mediu mai curat.

Așa cum nea-m obișnuit în ultimii 10 ani să reciclăm hârtia și pet-urile, de 2 ani reciclâm și becuri, elctocastice, ne-am propus să fim activi și în reciclarea uleiului ars.

Activitatea nostră de promovare de reciclare a uleiului ars a dat roade. Campaniei noastre s-au alăturat și alte școli gălățene. Ne bucurăm că ne-am făcut auziți și înțeleși. ”Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare.

41

Coordonatori: Învățător Angela Chiroşcă Director adjunct Florin Andronic Tehnoredactori elevii: Cristina Ungureanu, Diana Chiroșcă, Andreea Bichir, Iulia Sociu, Alice Stanca, Irina Mocanu, Teodora Mălăescu Foto elevii: Flavia Stanca, Diana Novac Coperţi eleva: Diana Chiroşcă Colaboratori: Cadre didactice: prof. Ina Vizitiu-Oprea, prof Florica Tocmag, prof Victoria Georgescu, prof. Mariana Mihai, prof. Cătălina Caragea, prof. Monica Băjan, prof. Florentina Nedelcu, prof. înv. primar Mihaela Avram, înv. Aurelia Stoica, înv. Ghinița Boza, înv.

Avram Simona, înv. Victoria Costin, înv. Nicoleta Gheorghiu, înv. Cristina Dimofte.

Părinți: Daniel Bîrsan, Alina Novac,

Parteneri: Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie Bucureşti Primăria Municipiului Galați Consiliul Județean Galați Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați Inspectoratul Școlar Județean Galați Casa Corpului Didactic Galați ISSN 2069 – 5578 ISSN-L = 2069 – 5578

42

43