Scoala gimn nr 29 galati nr 5 din 2016 2017 by StanciuAdrianaOlimpia

Codul eco: „Spune DA pentru sănătatea TA!”

Dar v-ați întrebat vreodată ce înseamnă să fii cetățean responsabil? Care sunt valorile pe care le aveți în minte atunci când vă gândiți la responsabilitate? E vorba de responsabilitatea față de semeni? Sau vă gândiți la responsabilitatea față de mediu… Sau poate e vorba despre pace și toleranță față de diversitate… Niciunul dintre noi nu s-a născut acționând responsabil. Un caracter responsabil se formează în timp. El e alcătuit din felul în care învățăm să privim lucrurile și din acțiunile zilnice asociate cu sentimente, gânduri și acțiuni. Oamenii cu adevarat responsabili acționează astfel indiferent dacă sunt priviți sau nu. Ei fac asta cu bucurie și din dragoste de oameni sau mediul înconjurător. Suntem în al doilea an de derulare a proiectului cu finanțare europeană ”Mănâncă Responsabil!” derult în nouă state europene: Bulgaria, Republica Cehia, Croaia, Letonia, Malta, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia.. Când am început acest proiect, am crezut că este vorba despre un stil de viață sănătos. Pe parcurs ne-am dat seama că acest proiect ne învață că luarea oricărei decizii cu privire la hrana personală poate avea urmări negative/ireversibile asupra unei importante părţi a planetei noastre. În urma activității de azi am înțeles că modul în care percepem alimentaţia şi alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. Pentru a putea vedea efecte vizibile, oamenii trebuie să înţeleagă că alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată întrun stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea. 3

Nici un aliment nu poate aduce, singur, toate principiile nutritive de care are nevoie organismul, ci doar o alimentaţie variată, moderată şi echilibrată. Pentru mine ca și pentru cei mai mulţi dintre oameni, hrana reprezintă doar o sursă de plăcere – probabil cea mai la îndemână. Pentru o fracţiune mai mică, principala preocupare legată de alimentaţie este cea privind aportul de energie, respectiv conţinutul caloric al preparatelor. Însă realitatea este că în cazul celor mai mulţi dintre oameni, adevărata problemă nu constă în faptul că mănâncă prea multe calorii, ci că îşi asigură prea puţini nutrienţi importanţi, ceea ce face ca organismul lor să ceară permanent mai multă hrană. Acest îndemn ”Spune DA pentru sănătatea TA” nu este doar pentru cei preocupaţi de stratul de ozon şi amprenta de carbon pe care o lasă producerea şi transportul alimentelor, ci pentru toți cei care vor să trăiască într-o societate armonioasă și sănătoasă. Cumpărând produse locale te asiguri că sunt proaspete, iar dacă vei cumpăra produse de sezon îţi vei asigura un regim alimentar mai variat. Cel mai simplu mod să împaci ambele obiective este să cumperi de la producători locali, de obicei din zonele rurale. La începutul unei zile, după o noapte de repaus alimentar, dar în care organismul nostru a continuat să funcţioneze, deci să consume energie, este un gest absolut firesc şi necesar să ne alimentăm, asigurându-ne astfel o şansă mai mare de rămâne sănătoşi şi de a preveni o serie de afecţiuni. Cei care n u obişnuiesc să ia micul dejun au un risc mai crescut de a creşte în greutate, iar în istoricul celor mai multe persoane cu obezitate se regăseşte lipsa micului dejun pe o durată de ani de zile. Toată lumea ştie că pentru o viaţă sănătoasă trebuie să facem minim 30 de minute de mişcare pe zi. Însă de multe ori, programul nostru este atât de încărcat încât pare aproape imposibil să ne acordăm acest răgaz pentru mişcare. Totul porneşte de la ierarhizarea priorităţilor: în momentul în care vom înţelege că mişcarea nu este o componentă opţională a vieţii noastre, ci una absolut necesară, în mod sigur vom găsi timp. Trăim într-o lume nesustenabilă. Presiunile asupra resurselor naturale pentru a susţine economia europeană cresc în fiecare an. Nevoile şi aspiraţiile europene nu mai pot fi susţinute fără a schimba semnificativ felul în care trăim şi consumăm resursele. Este nevoie să promovăm cunoașterea care va schimba felul în care sunt proiectate economiile, afacerile și produsele. Sunt convisă că activitățile din cadrul acestui proiect ne vor schimba într-un mod pozitiv. Mult succes tuturor în proiectul ”Mânâncă Responsabil!”

Eu sunt Bob, născut din bobul de aur românesc. Unii dintre voi m-au cam uitat dar eu NU și vă iubesc la fel de mult. Anul acesta am să vă fac să-mi înțelegeți lumea în care trăiesc, să o apreciați așa cum o fac și eu. Dar v-ați întrebat vreodata ce înseamnă să fii cetățean responsabil? Care sunt valorile pe care le aveți în minte atunci când vă gândiți la responsabilitate? E vorba de responsabilitatea față de semeni? Sau vă gândiți la responsabilitatea față de mediu… Sau poate e vorba despre pace și toleranță față de diversitate… Niciunul dintre noi nu s-a născut acționând responsabil. Un caracter responsabil se formează în timp. El e alcătuit din felul în care invățăm să privim lucrurile și din acțiunile zilnice asociate cu sentimențe, gânduri și acțiuni. Oamenii cu adevărat responsabili acționează astfel indiferent dacă sunt priviți sau nu. Ei fac asta cu bucurie și din dragoste de oameni sau mediu înconjurător. Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un consum raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele naturale. Voi încerca anul acesta să vă aduc mai multe bucurii și informații despre mediu. Sunt convins că putem trăi împreună în armonie cu mediul. Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse. Voi încerca să vă răspund la întrebarea: De ce să mâncăm fructe și legume locale și de sezon?

Multe satisfacții am avut în cadrul proiectului Mănăncă Responsabil!, multe acțiuni frumoase de impact pentru noi. Însă analizând foarte bine obiectivele proiectului și chestionarul aplicat în școală, ne-am dat seama că după un an încă nu ne-am atins obiectivul propus. Așa că ne-am apucat de treabă căutând o nouă strategie. Și cred cu tărie că ne-am organizat anul acesta mai bine, echipele de lucru sunt mai sudate și stim foate bine ce vrem să obținem în cadrul proiectului. Anul acesta, dorim să facem ceva special pentru comunitatea noastră locală și astfel am decis să lansăm proectul cu un nou plan de acțiune și să promovăm unele dintre cele mai bune și naturale produse din zona noastră. Vom încerca să promovăm idei de bună practică a unui cetățean responsabil în bucătăria sa. În acest mod, putem crea o legătură esențială între cei care preferă alimentele proaspete și sănătoase și cei care știu să le producă aici, în felul nostru, românește. Am lansat cu succes proiectul în școală și în comunitatea noastră locală, am păstrat codul eco de anul trecut pentru ne reprezintă, am stabilit un nou plan de acțiune care ne va ajuta să ne atingem obiectivele. Și cum toate trebuie să fie la vedere, am realiat panoul eco:

Material realizat de comisia de monitorizare a consiuliului ECO

Vom lupta împotriva risipei alimentare informând societatea românească și oferindu-le motive întemeiate pentru care trebuie să o facă fiecare cetățean. Fiecare trebuie să înțeleagă că noi trebuie să ne schimbăm, să fim mai responsabili pentru a trăi în armonie cu natura.

Președintele consiliului Eco-Școala: Loredana Ciurușnuc (clasa a V-a ) și Rusu Alexia (clasa a IV-a E) 6

Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile noastre. În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot mai mult şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească. După stabilirea domeniului, a codului și a planului de acțiune, ne-am organizat să le promovăm. Primul pas a fost lansarea proiectului în școală. Am implicat echipa consiliului eco la diferite jocuri ce le-au diseminat mai târziu fiecare membru în clasa lui, am realizat fluturași de informare cu privire la domenul ales pentru acest an școlar, planul de acțiune și stategia pe care o vom pune în aplicare pentru atingerea obiectivului proiectului Mănâncă Responsabil! Și cum educația începe de la o vârstă fragedă, elevii de la ciclul primar au făcut o vizită la două grădinițe din zona noastră Grădinița ”Codruța” și ”Motanul Încălțat” și le-au prezentat proiectul și intențiile noastre. Și sigur i-au convins pe cei mici să ni se alăture, ba chiar i-au răsplătit cu fructe de sezon. Celor mici le dăm frunzulița verde.

Ne-am distrat, ne-am jucat, am învățat ce înseamnă consumul responsabil de fructe și legume din zona noastră locală. Abia așteptăm ședințele consiliului ECO, ziua parcă este mai frumoasă! Mulțumim tuturor celor care au inițiat acest proiect și ne ajută să ne redescoperim și să ne formăm ca CETĂȚENI RESPONSABILI! Vicepreședinta consiliului Eco, Iftode Bianca (clasa a VI-a B)

Consiliul ECO

Ne-am documentat, ne-am consultat și am informat colegii și toți gălățenii cu care am discutat despre problemele mediului, despre consumul responsabil, despre dezvoltarea unei comunități locale, despre investotorii din Galați, dar mai ales despre consumul de fructe și legume din zona noastră. Vom prezenta câteva activități ce le-am desfășurat în cadrul proiectului Mănâncă Responsabil și 10 motive de pentru care ar trebui să consumăm fructe și legume din zona noastră.

Consiliul ECO

Sintagma aliment local sau hrană locală este folosită pentru a descrie un produs (vegetal sau animal) supus unor metode de producţie şi distribuţie ce sunt localizate geografic în preajma punctelor de desfacere, mai curând decât la nivel naţional şi/sau internaţional. Produsele sunt cultivate (sau crescute) şi pregătite aproape de locuinţa consumatorului, apoi distribuite pe distanţe mult mai mici decât acelea în mod uzual practicate de sistemele convenţionale. În general, sistemele de distribuţie a alimentelor locale/regionale sunt asociate cu agricultura sustenabilă, pe când sistemele globale se bazează pe agricultura industrială. Pe lângă faptul că aceasta încurajează economia regiunii, a consuma produse locale poate aduce beneficii deosebite pentru noi, pentru mediu şi, poate cel mai important, pentru papilele gustative. Vă prezentăm opt motive puternic întemeiate pentru care am putea lua cu seriozitate în considerare posibilitatea de a consuma numai hrană cultivată/crescută şi procesată local.

Clasa a IV-a D (înv. Gheorghiu Nicoleta) și clasa a IV-a E (înv. Alina Buduleanu)

Este de domeniul evidenţei faptul că produsele locale vor fi întotdeauna mai proaspete decât alimentele transportate pe cale maritimă, feroviară, aeriană ori rutieră până la punctul de desfacere, uneori de la mii şi mii de kilometri depărtare. Nu poţi face diferenţa între o salată culeasă ieri şi una culeasă acum o săptămână, procesată industrial şi împachetată în ambalaj de plastic? Cu siguranţă poţi! Scurtând timpul necesar parcurgerii drumului până în farfuriile noastre, hrana nu îşi pierde calităţile nutritive.

Clasa a I B (înv. Chiroșcă Angela)

Trebuie să recunoaştem: privaţiunea duce la o mai mare apreciere. Când te bucuri mai tare de o cameră călduroasă şi confortabilă? Atunci când intri de afară, lăsând în urmă gerul şi viscolul. În sezon, roşiile crescute local mustesc gust, spre deosebire de acelea coapte prin intervenţie artificială. Porumbul copt sau fiert are cel mai bun gust atunci când nu ai mai mâncat porumb de nouă sau zece luni – suficient de mult pentru ca gustul său să se fi transformat deja într-o amintire neclară, adusă la viaţă cu acea primă muşcătură a sezonului. A „mânca local“ înseamnă a mânca alimentele sezonului, cu toată privaţiunea şi aprecierea crescută care vin cu aceasta. 12

Miile de kilometri parcurşi de unele alimente până la piaţa de desfacere se traduc într-o amprentă de carbon imensă, un consum de combustibil nejustificat şi un impact pe termen mediu şi lung asupra mediului care, alături de alte activităţi umane, contribuie la accelerarea efectului de seră. Sunt de lăudat şi de căutat fermierii cu practici organice, sustenabile şi cu o folosire chibzuită a energiei, astfel încât mâncarea pe care o aşezăm în farfurii să aibă un impact minim asupra mediului înconjurător.

Clasa a V-a A (prof. Ina Vizitiu-Oprea și înv. Angela Chiroșcă)

Cine cumpară fructe și legume locale și de sezon ajută la reducerea consumului de energie pentru producție și transport. Marfa crescută în aer liber, la soare, nu necesită energia consumată de sere, depozitare sau materiale de acoperire. Fructele și legumele coapte la soare sunt mult mai gustoase și aromate. Au suficient aer și soare pentru a se dezvolta în întreaga lor splendoare. In plus, de regulă, sunt culese atunci când sunt bine coapte, ceea ce nu este posibil în cazul celor importate, din cauza duratei transportului. În urma activității, elevii au înțeles că fructele și legumele s-au putut coace într-un interval de timp natural, ele conțin mai multi nutrienti, necesari funcționării optime a organismului și pentru menținerea stării de sănătate la un nivel cât mai bun. Și cine nu știe că fructele si legumele locale conțin, în mod normal, mai puține pesticide decât marfa importată. În produsele bio nu sunt, de regulă, nici un fel de astfel de substanțe. Cine cumpără plante crescute în aer liber, va ingera mai puțini nitrați.

Consiliul ECO

Chestiunea de mediu nu se opreşte la a calcula amprenta de carbon lăsată în urmă de producţia agricolă, transport etc. Cumpărând produse crescute în zona ta geografică contribui în mod direct la prezervarea terenurilor agricole şi a spaţiilor verzi din regiune. Mănânci mai bine, respiri mai bine, trăieşti mai bine. Cu cât paşii parcurşi de hrană până în bucătărie sunt mai puţini cu atât sunt mai mici şansele de contaminare a acesteia. De asemenea, când cunoşti întocmai de unde provin produsele şi cine le creşte te poţi asigura că nu oferi copiilor, apropiaţilor în general, mâncare supusă unor procedee artificiale de creştere. Multe din produsele aduse în magazine de la distanţe mari sunt tratate cu soluţii chimice dăunătoare pentru organismul uman. Din păcate, unele lanţuri de magazine pun profitul propriu înaintea sănătăţii pe termen lung a clienţilor ce le calcă pragul.

Clasa a IV-a D (prof. Gheorghiu Nicoleta)

Clasa a IV-a A (prof. Stanciu Mariana)

În primul rând nu ai costuri de transport dacă iți faci piața din oraș și nu mergi la hypermarket special pentru asta. Nu pierzi nici timpul, care și el costă. In sezon, in piață, n-ai cum să găsești fructe și legume mai scumpe decât la supermarket. Dacă ai de ales, alege să cumperi de la localnici! Să cumperi de la un investitor local, de la un fermier local, sau mic inteprinzător, e una dintre cele mai deștepte idei pe care le poate pune in practică o comunitate. Eforturile sunt minime, iar rezultatele maxime! Trebuie doar să conștientizăm asta. Insă aici e principala problemă, că nu ne trece prin cap și nici nu prea putem renunța la sesiunile de shopping la mall, hypermarket sau supermarket. E mult prea distractiv să colindăm aiurea prin mall-uri!

Clasa I B (înv. Angela Chiroșcă)

Clasa a IV-a E (înv. Alina Buduleanu)

În vestul Europei mulţi fermieri au înfiinţat programe de agricultură susţinute de comunitate. Produsele sunt vândute în pieţele locale şi aprovizionează restaurantele locale, fapt ce încurajează creşterea mai multor specii de plante şi animale. Varietatea este obţinută astfel la nivel local, fără a se întrezări necesitatea importurilor.

Clasa a IV-a E (înv. Alina Buduleanu)

Banii circulă local, între fermieri, crescători, furnizori locali, restaurante etc. Aceasta contribuie la dezvoltarea economiei locale, mai curând decât să îngroaşe veniturile şi aşa durdulii ale titanilor agricoli metropolitani. De vreme ce produsele circulă prin foarte puţine mâini pentru a ajunge la consumator, o parte mai mare din banii plătiţi pentru aceste produse ajung la producător. Pentru a genera impact substanţial în comunitate şi în economia locală ar fi ideală opţiunea conştientă de a cumpăra alimente oferite de producători ce îşi plătesc corect angajaţii şi au o politică de justiţie socială în afaceri.

Clasa a VIII-a A (prof. Cristina Bejan și înv. Angela Chiroșcă)

A cunoaşte provenienţa alimentelor te pune în legătură directă cu oamenii care le produc. În loc de a purta o singură relaţie – cu un hypermarket, spre exemplu – creezi conexiuni mai mici cu mai multe surse. Dintr-o dată faci cunoştinţă cu vânzătorii din piaţa fermierilor, managerul de achiziţii de la magazinul local de brânzeturi, măcelarul de la magazinul de carne preferat, crescătorul de păsări de la care cumperi ouă. Pentru cei mai mulţi dintre oameni beneficiile sunt de ordin social şi psihologic; pentru fiecare dintre noi, însă, beneficiile apar în ceea ce priveşte mâncarea pe care o consumăm. Oamenii care te cunosc tind să îşi dorească să te ajute, fie că e vorba de o reducere substanţială la kilogramul de carne, de a-ţi spune ziua în care roşiile tale preferate vor sosi pe tarabă ori a-ţi pune de-o parte, până revii, o bucată din brânza ta preferată.

Clasa I B (înv. Angela Chiroșcă)

Cumpărând de la ei, micii și marii afaceriști locali ar putea să contribuie binișor la bugetul orașului, prin impozite și taxe, din care (dacă avem primar gospodar) vom beneficia și noi. Practic, banii noștri se întorc tot la noi. Statistic, în jur de 50% din banii pe care îi cheltui local, rămân în localitate, iar dacă îi cheltui în afară, în jur de doar 10% se întorc sub o formă sau alta aici. Un buget bun al primăriei ne avantajează cu siguranță pe noi, locuitorii… învățământ mai bun, sănătate mai bună, infrastructură, nivel de trai mai bun. Asta în cazul în care primarul nu cheltuie banii aiurea pe pomeni, milogi și biserici.

Clasa a VI-a A (prof. Gina Axente și înv. Angela Chiroșcă)

Falsurile şi produsele contrafăcute sunt întâlnite peste tot, iar una dintre soluţiile aflate la îndemâna cumpărătorului de a le ocoli este citirea codului de bare. Acest element de siguranţă oferă informaţii utile referitoare la originea producătorului şi a ţării unde este fabricat produsul. Codurile de bare au apărut în 1948, însă de-a lungul timpului au suferit mai multe modificări. Prefixul alocat României de Asociaţia Internaţională de Numerotare a Articolelor (EAN International) este 594, regăsit în primele trei cifre a codului. Elevii clasei a VI-a A și B au înțeles că produsele contrafăcute şi cele falsificate au un numitor comun, acela al calităţii mediocre sau chiar proaste, însă reprezintă două lucruri distincte. Astfel, dacă primul este obţinut astfel încât să semene cu un produs autentic, dar nici un procent din produsul autentic nu se regăseşte în el, cel de-al doilea este caracterizat prin faptul că seamănă cu un produs autentic, un procentaj variabil din cel real regăsindu-se în fals.

Un alt element de siguranţă îl reprezintă codul de bare care însoţeşte fiecare produs, acesta fiind o reprezentare de date, destinat a fi citit pe cale optică şi care poate fi folosit în orice societate şi în toate industriile producătoare sau de desfacere. Aceste bare negre pe un spaţiu alb sunt citite şi decodate cu ajutorul scannerelor care măsoară reflexia luminii şi interpretează codurile în numere şi litere şi le trimit spre gestionare unui calculator. Codificarea produselor şi structura codului sunt realizate la nivel internaţional de către EAN-UCC (Asociaţia Internaţională de Numerotare a Articolelor): primele trei cifre reprezintă prefixul ţării de provenienţă, următoarele patru cifre-numărul producătorului, în continuarea lor alte cinci cifre reprezintă numărul de identificare al produsului, iar ultima este denumită cifra de control. Majoritatea produselor sunt marcate cu un număr format din 13 cifre, însă întâlnim produse cu opt sau mai puţine cifre. Toate ţările au un prefix de trei cifre, excepţie făcând ţările fondatoare ale sistemului EAN (Asociaţia Internaţională de Numerotare a Articolelor), la care prefixul este format din două cifre. Prefixul alocat României este 594, iar Franţa are prefixul 33, Germania - 49, Grecia - 30, Australia - 27, Brazilia - 55, Canada - 61, Belgia - 32 (acestea fiind ţările fondatoare). Din cauza globalizarii, în prezent e destul de greu să identifici marfa pe care o cumperi din punct de vedere geografic, cum ar fi, să punem, să știi dacă căpșunele pe care le-ai luat de la supermarket sunt aduse din Italia, Spania etc. Puțini știu că există o posibilitate "secretă" de a afla exact de unde provine produsul. Condiția este să găsești codul de bare original al producătorului, nu cel adăugat, în unele cazuri, de magazin sau importator. 21

Cumpărând local poți beneficia și de o garanție „nescrisă”. Cel de la care ai cumpărat este de cele mai multe ori bine cunoscut în comunitatea locală și în mod normal nu își poate pune reputația în pericol, vânzându-ți produse și servicii altfel decât cele promise. Îi e greu să te înșele pentru că știe că a doua zi poate afla tot orașul sau chiar îl poți trage de guler! Știind asta, el face tot posibilul să ofere calitate pentru că, local, clienții se fidelizează mai ușor.

Înv. Gherghina Lungeanu

Fructele și legumele locale de sezon înseamnă marfă calitativa la un preț similar cu cel din supermarket, datorită consumului mai mic de energie și substanțe chimice, dar și a lipsei costurilor de transport. În plus, atunci când cumperi marfă locală, sprijini economia locală. Iar nouă asta ni se pare important – francezii, de exemplu, așa fac!! Inclusiv în supermarket-urile lor veți găsi într-o proporție covârșitoare produse frantuzești.

În ceea ce ne privește, noi vom continua să caut produsele românești, să cerem informații despre ceea ce ni se oferă, să gătim acasă. Ii vom încuraja pe producatorii noștri, cumparând produsele lor, mai mici și mai urâte poate, și nu pe cele de import, mari și frumoase, aproape perfecte. Si, în acelasi timp, vom conștientiza că este imposibil să mâncăm iarna rosii, cireșe sau căpșuni cu adevarat hrănitoare. Poate doar dacă le congelăm pe unele din ele. 23

La capitolul acesta, orașul nostru, stă acum dezastruos, deși cândva totul mergea bine. Fabricile s-au închis, afacerile nu mai merg, locurile de muncă au dispărut, gălățenii nu mai au bani să consume și iată circuitul dezastruos pentru un oraș. Deși suntem un oraș înconjurat de ape (Dunăre, Prut, Siret), nu găsim pește proaspăt în oraș. Cumpărând local, ajuți afacerile să se dezvolte și să creeze locuri de muncă, de care pot beneficia cunoscuții tăi, poate și tu cândva. Locurile de muncă aproape de casă au impact asupra familiei și comunității și înseamnă un trai bun, bani de cheltuit, și dacă îi cheltui aici, totul se leagă bine. Obligatoriu, și afaceristul local va trebui să angajeze localnici. Clasa a VI-a B (prof. Florentina Nedelcu și înv. Angela Chiroșcă)

Nu consumi local, afacerile nu se vor mentine pe linia de plutire. Vei pierde timp pretios si bani pentru a căuta in altă parte. Dacă eviți casa de schimb valutar din oraș și schimbi banii in București, s-ar putea să nu mai poată fi ținută deschisă, iar când vei avea nevoie urgent de schimb… bate drumul, pierde timpul. Să presupunem că ești dintr-un cartierdepart de un supermarket. Dacă preferi să-ți cumperi un bidon de bere și o pungă de semnițe de la Penny, pentru că e mai ieftin cu 1 leu și mai faci și tu o plimbare cu mașina (mai cheltui 1 leu cu ocazia asta) și mai caști gura prin magazin, s-ar putea ca magazinul mic de lângă casa ta să se îinchidăa curând, iar când te va arde mai rău buza de o o pungă de semințe, n-ai să ai de unde lua.Ne-am amuzat un pic de exemplul de mai sus, dar ar trebui să luam în serios problema.

Cumpărând cu toții local facem o investiție în viitorul comunității. Putem betona relațiile dintre noi, ne putem asocia în diverse chestii și putem pune împreună umărul la diverse acțiuni și evenimente locale. O comunitate puternică ține oamenii în oraș, nu mai fug spre alte zări, și chiar convinge pe alții să se mute aici. Dezvoltându-se, afaceri locale încurajează apariția altora, atât în același domeniu, dar și in altele. O amenjare piscicolă a unui lac la Galați încurajează apariția magazinelor de articole de pescuit, a unor pescarii sau a unor restaurante în apropiere, iar dacă merge foarte bine, un alt investitor poate amenaja un lac vecin, beneficiind deja de un segment de clienți „la poartă”. Diversificându-se oferta locală, vei avea de unde alege exact ce ai nevoie, fără compromisuri privind calitatea sau prețul, fără să pierzi timp și bani pe transport.

Afacerile locale tind intotdeauna să sponsorizeze sau să doneze mai mult evenimentelor și organizațiilor non-profit locale, pentru că sunt cunoscute cazurile și problemele și tind să sensibilizeze mai ușor comunitatea, de aceste donații putând beneficia familia ta, prietenii tăi sau vecinii. O companie locală redirecționează mult mai ușor cei 20% din impozitul pe profit către o asociație locală, pe a cărui activitate o cunoaște. La fel și salariații iși pot dona cei 2% din impozitul pe venit mult mai usor către cazuri locale. Susținuți și bine crescuți, investitorii locali de calibru pot aduc un plus enorm pentru oraș… mediatizare, imagine și notorietate. Înv. Angela Chiroșcă și prof. inv. primar Alina Buduleanu

Și elevii clasei a VI-a B au înțeles că deşi sistemele de aprovizionare locale sunt în creştere, există o serie de bariere în calea impunerii şi dezvoltării acestora. Ca rezultat al consolidării normelor de procesare alimentară, fermele locale mici pot întâmpina dificultăţi în accesarea unui abator pentru animalele de sacrificiu ori a unei mori, a unei unităţi de procesare a alimentelor (împachetare, sigilare în sticle şi conserve etc.) pentru a adăuga valoare produselor fermei. Pe măsură ce marile corporaţii încep să capitalizeze în spaţiul „mărcilor locale“, micii fermieri au probleme în a concura cu producătorii industriali, mai ales când aceştia din urmă beneficiază şi de imense sisteme de promovare a mărcilor proprii. În fine, fermierii ar putea întâmpina bariere birocratice sau logistice, mai ales în ceea ce priveşte transportul produselor. Cu toate acestea, întâlnim în toată lumea o reţea emergentă de ferme şi afaceri la scală mică, locală. Întâlnim, de asemenea, tendinţa fermelor de a-şi procesa singure produsele cu valoare adăugată (gemuri, murături etc.). Asta am găsit și noi când am fost în tabără la Arieșeni, proprietarii vilei aveau mica lor afacere. Tot ceea ce consumam noi era din proria lor producție.

Clasa a IV-a E (prof. înv. primar Alina Buduleanu)

Fiecare român aruncă peste 85 de kilograme de mâncare anual, iar cea mai mare risipă se face de Sărbători. Problema risipei de mâncare se înregistrează la nivel planetar, iar ultimele studii arată că suprafaţa pe care ar putea fi produse alimentele aruncate în fiecare an depăşeşte teritoriul Chinei. În fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate la gunoi în întreaga lume. În UE se aruncă anual circa 89 de milioane de tone de alimente - circa 180 de kg pe cap de locuitor -, deşi aproximativ 79 de milioane de europeni trăiesc sub pragul sărăciei, iar 16 milioane primesc mâncare de la asociaţii caritabile. Peste 3 milioane de tone de alimente aruncă anual doar restaurantele, iar 15% din mâncarea din magazine ajunge la gunoi fără să fie scoasă din ambalaj, fiind expirată. România este pe locul nouă în topul risipei de alimente în Europa. Potrivit legii antirisipă, supermarketurile ar trebui să doneze mâncarea care se aproprie de data de expirare. Aceasta ar trebui să ajungă fie la căminele de bătrâni, la orfelinate sau în spitale.

Ca să ne convingem că legea la noi în oraș este pusă în aplicare, ne-am dus la un supermarket să cerem alimente fructe, legume etc pentru o cauză nobilă, nu leam spus despre legea risipei alimentare. Și nu ne-a venit să credem când s-au alăturat campaniei noastre de a le duce bătrânilor din satul Șivița produse alimentare precum și unor familii din medii defavorizate. Când i-am întrebat care este motivul pentru care se alătură campaniei, ei neau explicat că dacă nu ne vor da aceste alimente cel mai probabil acestea vor ajunge la coșul de gunoi fie din motivul că au expirat, fie că nu mai sunt plăcute la aspect, fie că se vor strica. Așa că ei și-au făcut datoria de cetățeni responsabili, noi am fost mulțumiți că am ajutat, iar familiile și bătrânii au avut ce pune pe masă.

Făcând o mică cercetare cu colegii din consiliul ECO, am descoperit că principalele motive care ne fac să aruncăm mâncarea la gunoi este degradarea rapidă (26%), estimarea greşită a cantităţii de alimente care se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în exces (14%). Am găsit o statistică care spune așa ”Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, în România, sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea

sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).” La consiliul ECO citeam o mărturie a unui jurnalist care spunea cam așa: ”De la lege la punere în practică e o cale lungă, avem nevoie de norme să înțelegem care e rolul fiecarui actor implicat în lanțul ăsta: de la producător, la supermarket, consumator și trebuie să înțelegem lucrurile astea ca să găsim soluții viabile.” În România, în ultimii patru ani a scăzut risipa de alimente, însă nu semnificativ, de la aproape 100 de kilograme pe cap de locuitor, la 86 - care înseamnă circa 1,7 milioane de tone anual. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu peste 40% din locuitori în pragul sărăciei, România se află pe locul 10 din 27 de ţări analizate de Eurostat în 2015. Conform unui studiu realizat recent de InfoCons, românii aruncă circa 35% din alimentele cumpărate, ajungând la 38% în perioada Sărbătorilor. Cercetările din ultimii ani arată că mâncarea ajunge la groapa de gunoi fie din cauza excesului de consum, în ţările cu economie puternică, fie din cauza condiţiilor economice sau meteorologice nefavorabile, însă pierderile sunt similare. Studiile arată că cele 30 de procente din producţia mondială care se aruncă în fiecare an ar putea acoperi de trei ori necesarul 30

de hrană pentru populaţia globului. Valoarea pierderilor este, în fiecare an, de şase ori mai mare decât cea a ajutoarelor pentru dezvoltare, iar Comisia Europeană atrage atenţia că, în lipsa unor măsuri adecvate şi urgente, pierderile alimentare ar putea creşte cu 40% până în 2020.

În urma activității realizate la Șivița cu donarea de alimente de la supermarket, neam bucurat că există legi care sunt puse în aplicare pentru stoparea risipei alimentare. Însă din cercetare și informare din mass media, am descoperint că risipa alimentară nu se rezolvă în momentul în care donezi alimente aproape expirate, ca să nu vorbesc de faptul că ceea ce înseamnă aproape expirat este în sine o discuţie separată şi foarte vastă. Nu pot să am o tonă de salam, să o descarc în curtea unei şcoli sau unui ONG şi să spun: gata, mi-am rezolvat problema cu risipa alimentară”. În România, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%). Acestea sunt urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%), conform datele furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru a arăta că ne pasă și că suntem cetățeni responsabili ai acestei comunități, un grup de elevi ai școlii noastre coordonați de profesorii Georgescu Victoria, Stase Cristina și Stase Adrian, și-au propus să ajute o familie din comunitatea noastră. Am făcut rost de răsaduri de la bunici și cu multă voință am plecat la familia aleasă de noi și am săpat grădina, am pus răsaduri. Am fost în vizită după o perioadă să urmărim munca noastră.

Pe 4 mai 2017, am plantat: 1 kg de arpagic; 10 fire castraveţi; mărar (1 plic); 1 kg de usturoi, 10 fire ţelină, pătrunjel frunze (2 plicuri); 80 de fire de roşii, 5 fire cimbru, 100 gr de semințe de pătrunjel rădăcină, 30 de fire de ardei gras roşu, 5 fire busuioc; 100 gr de semințe de morcov, 20 de fire de ardei gras galben,10 fire ardei iute și 500 gr boabe de fasole păstăi.

Cea mai mare parte din risipa alimentelor are loc la domiciliu, aproximativ 60%. Soluții ar fi destul de greu de aplicat, e vorba de o schimbare de mentalitate în primul rând. De multe ori ne-am întrebat cum putem contribui la protejarea mediului acasă și iată așa am lansat la nivelul școlii concursul Stop risipei alimentare! Un concurs cu exemple de bună practică cum putem stopa risipa la domiciliul nostru. Iată și rezultatele concursului: Zugravu Mihai - premiul I (clasa a VI-a D, prof. Gheorghiu Magdalena) Bărceanu Ștefan - premiul II (clasa I B, înv. Chiroșcă Angela) Rusu Alexia - premiul II (clasa a IV-a, prof. Buduleanu Alina) Boboc Maria - premiul III (clasa a V-a A, prof. Vizitiu-Oprea Ina) Cucu Maria - mențiune (clasa a II-a A, înv. Caramalău Cecilia) 32

Iubim mâncarea şi gătim din ce în ce mai mult de plăcere. Dar asta presupune prepararea unor cantităţi mari de mâncare şi din păcate, risipă de alimente. Dacă ai nevoie de ajutor pentru a optimiza depozitarea alimentelor (şi pentru a reduce risipa) avem soluţia potrivită! Iată care sunt sfaturile noastre: 1. PĂSTREAZĂ ALIMENTELE PROASPETE, ÎN PACHETE ETICHETATE. Congelarea porţionată a este una dintre cele mai simple metode pentru depozitarea alimentelor şi pentru a reduce risipa. Pungile cu închidere ermetică îţi permit să găseşti uşor ceea ce cauţi într-un congelator aglomerat şi să notezi data de expirare pe fiecare pachet.

2. IA EXEMPLUL BUNICII ŞI FOLOSEŞTE CĂMARA. Legumele precum cartofii şi ceapa îşi păstrează cel mai bine prospeţimea în spaţii răcoroase şi întunecate, aşadar depozitează-le în dulap. Foloseşte recipiente din plastic şi sticlă pentru ingredientele uscate. Astfel poţi păstra totul organizat şi la vedere.

3. NU TOATE LEGUMELE ÎŞI AU LOCUL ÎN FRIGIDER De fapt, multe pot fi depozitate pe un blat bine iluminat. Foloseşte un ghiveci cu sistem de irigare pentru ierburi (vor rămâne proaspete mai mult timp) şi o tavă suspendată (pentru a economisi spaţiu). Transformă bucătăria întrun spaţiu practic şi înviorează atmosfera!

4. CE POATE FI MAI FRUMOS decât un frigider organizat? Foloseşte recipiente transparente stivuibile şi etichete şi depozitează alimentele în locul potrivit, pentru a le păstra cât mai proaspete. Nu uita că fructele şi legumele trebuie sortate. Aşază-le pe cele similare în acelaşi sertar şi setează nivelul de umiditate potrivit.

Iată 3 idei pe care noi le considerăm importante pentru a putea face economie în bucătărie. Este important să știm cum să facem economie în bucătărie, dar mai ales este important să și facem asta, nu doar să citim, să ne informăm și să rămânem la acest nivel. Este important ca atunci când vrem să aplicăm ceva în viața noastră, să punem în practică ceea ce aflăm și ni se pare util. Așa că poftiți și celelalte 3 idei despre cum poți să faci economie în bucătărie. 1. Prepară întotdeauna rețete cu buget redus. 2. Folosește resturile de mâncare pentru a putea face economie. 3. Dacă stai la casă și ai grădină, folosește-te cât de mult poți și de surplusul de fructe, legume și plante aromatice. Ex: – din fructe poți face gemuri, dulcețuri, siropuri și diferite sortimente de compot; – legumele pot să fie congelate, ori sterilizate, pentru a putea fi folosite pe timp de iarnă, sau pur și simplu să ai o rezervă pentru mai mult timp; – plantele aromatice le poți păstra mai mult timp uscându-le, sau congelându-le. Apoi le poți folosi în prepararea a diferite mâncăruri. În plus, plantele aromatice le poți cultiva chiar și în ghivece, în bucătărie, ori pe balcon (asta dacă stai la bloc și nu la casă).

Se pot economisi bani și timp în toate sectoarele casei, sectorul cu cel mai mare potențial și mai mare cerință de disciplină este însă bucătăria. Cele mai bune idei puse până acuma în practică sunt: 1. Posteste. E clar că dacă nu mănânci nu cheltuiești bani și timp cu gătitul și luatul mesei. Postește câte o zi întreagă sau câte o jumătate de zi. 2. Atenție la ceea ce arunci: frunzele de gulie sunt comestibile și delicioase, cine ar fi crezut? La fel sunt frunzele de ridichi (caută pe google). Se pretează cel mai bine la ciorbe. Tijele de la pătrunjel, cotoarele de la ardei și alte „rebuturi” se strâng într-o pungă la congelator și se adaugă atunci când gătește supa de carne sau supa vegetală. 3. Planifică! Adevarata economisire începe însă în momentul în care începi să îți planifici mesele. Doar așa reușești să folosești la maximum ceea ce ai la dispoziție. Pentru asta trebuie să știi, măcar aproximativ, ce ai în casă. O listă cu alimente pe care obișnuiți să le consumați poate să-ți servească și ca și listă de cumpărături. 4. Refolosește resturile de mâncare! Cam orice rest de orez fiert, pireu de cartofi, linte sau orice altceva, se pretează la preparat chiftele gen „Hamburgher”. Alături de o salată am deja un fel de mâncare hrănitor și ieftin. 5. Renunta la băuturile gazoase cumpărate! Bea apă aromatizată c-o frunză de mentă sau niște lămâie, ceaiuri reci îndulcite cu miere, siropuri făcute în casă. 6. Inventează mâncăruri noi, modifică rețetele vechi, moștenire de familie. O să întâmpini proteste și poate o să ai de-a face și cu câte-o revoltă din când în când. Important este să ai familia sănătoasă nu să-țti iubească toată lumea cartofii prajiți.

Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse. Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un consum raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm r esursele naturale. În ţările industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime. Tot aici se produc şi multe deşeuri. Ne-am informat și am informat publicul gălățean cu tot ceea ce am aflat noi în cadrul proiectului Mănâncă Responsabil!

Pentru a ajunge la un consum raţional, va trebui să schimbăm stilul ne-raţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă copleşitoare, dar chiar aşa şi este. Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţi de deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice atunci când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la o schimbare radicală. Dar iată că am ajuns și la finalul anului școlar. Vom preda exemplele noastre de bună practică strânse în jurnalul nostru de proiect demne de urmat. Iar noi vom continua să ne informăm, să ne reeducăm și să luptăm împotriva risipei alimentare.

Coordonatori: Învățător, Angela Chiroşcă Director, Florin Andronic Eleva, Loredana Ciurușnuc Tehnoredactori: Elevii: Ciurușnuc Loredana, Dediu Teodora, Chețu Delia, Zugravu Mihai, Rusu Roxana, Beșleagă Eliza, Iftode Bianca, Basalic Roberta, Chiriac Andreea, Manole Diana. Foto: Elevii: Berdilă Ana, Zăulianu Robert, Balcan Alexandra Georgiana Coperţi: Eleva: Diana Chiroşcă Colaboratori: Cadre didactice: prof. Ina Vizitiu-Oprea, prof Victoria Georgescu, prof. Cristina Stase, prof. Cristina Bejan, prof. Florentina Nedelcu, prof. Adrian Stase, prof. înv. primar Cecilia Caramalău, prof. înv. Primar Lorena Drăgoi, prof. înv. primar Alina Buduleanu, prof. înv. primar Nicoleta Gheorghiu. Părinți: Rusu Adina, Novac Alina, Stanciu Mariana, Mărăcine Bogdan, Stanciu Adriana.

ISSN 2069 – 5578 ISSN-L = 2069 – 5578