Epigonii 1 mai 2016 by Muşat Stefan Radu

,,Când privesc zilele de-aur a scripturelor române...”

EPIGONII Revistă de Literatură și Educație Culturală Anul I • Nr.1 • Mai 2016 • Bistrița ISSN 2501-661X

EPIGONII Fondată la Bistri a de ing. prof. gr.I RODICA MORU AN – Mai 2016 Revistă de Literatură i Educa ie Culturală Apare lunar la Bistriţa

ISSN 2501-661X Colectivul de redacție :

Cuprins :

Coordonator revistă: tefan Radu Mu at Redactor- ef: Rodica Moruțan Colectivul de redac ie: prof. Mioara Dania Alexa prof.Raluca Roxana Mărginean prof. Ioana Popa Grafică: Lorand Mathe Tehnoredactare: Raluca Lăcrămioara Moruțan În acest număr au colaborat elevii: Debora Ani, clasa a VII-a coala Gimnazială Livezile BN Rebeca Costan, clasa a VIII-a coala Gimnazială Livezile BN Oana Moldovan, clasa a VII-a Liceul de Muzică ,,Tudor Jarda” Naomi Oana Mogovan, clasa a IX-a, Pedagogic Liceul de Muzică ,,Tudor Jarda”, Bistri a Andreea Diana Măierean, clasa a X-a, Pedagogic Liceul de Muzică ,,Tudor Jarda”, Bistri a Gherasim Cristian Spînu, clasa a IX-a Liceul de Muzică ,,Tudor Jarda”,Bistri a

Redacția

E P I G O N I I . . . . . . . . p3

tefan Radu Mu at, Necesitatea de a avea un poet na ional . . . . . . . . . . . . . . . p4

Andreea Diana Măierean, Viața văzută prin ochii de copil . . . . . . . . . . . . . . p5 Debora Ani, Vioara, pasiunea mea . . .

Gherasim Spînu, Dacă vrei poți . . . . p7 Oana Moldovan, Primăvara văzută prin ochii de copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . p8 Naomi Mogovan, Bucuria de a sim i că eşti special . . . . . . . . . . . . . . . . . p8 tefan Radu Mu at, Prietena mea - Cartea . . . . . . . . . . . . . . . . . . .p9 Raluca Roxana Mărginean, Adolescența . . . . . . . . . . . . . . . . . . p10 Rebeca Costan, Grafică . . . . . . . . . . . p12 Mioara Dania Alexa, Ascultarea . . . . . . p13

Ilustrația copertei a fost realizată de Rebeca Costan, clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Livezile, Bistriţa-Năsăud

Rodica Moruțan, Doar Eminescu . . . . . p14 Mihai Eminescu, Lacul . . . . . . . . . . . p15

Autorii răspund în mod direct de conținutul materialelor publicate. Materialele se pot trimite la adresa: rodicamorutan@yahoo.com tel. 0761-606.465

EPIGONII 1/mai 2016

EPIGONII Revista elevilor, profesorilor şi a părin ilor îşi propune acoperirea unei arii cât mai largi în domeniul crea iei cultural -artistice, ac iuni menite să cuprindă creativitatea artistică a elevilor, stimularea dorinței de afirmare a acestora şi a profesorilor prin instituirea unui sistem de premiere (articole sau lucrări plastice care să fie publicate în revistă) . Disponibilitatea cadrelor didactice şi a elevilor de a colabora cu alte şcoli şi institu ii pe teme de educa ie culturală, teme cu caracter pedagogic de larg interes pentru elevi şi pentru cadrele didactice. Revistă prezentată prin cuvânt şi imagine de către elev, care mâine ar putea fi o personalitate a vie ii culturale româneşti.

Redacţia ,,Epigonii"

EPIGONII 1/mai 2016 Necesitatea de a avea un poet naţional ,,Fără Eminescu am fi mai altfel, şi mai săraci''... (Tudor Vianu) Eminescu a fost cel mai mare poet din ciclul romanticilor, i ultimul ; odată cu el curentul literar în cauză avea să ia sfâr it. Dacă ne e permis, îl putem denumi fără nicio re inere Chopin-ul poeziei romantice ; poetul a urmărit îndeaproape armonizarea covâr itoare a versului, fiind alcătuit melodios, atât prin folosirea metaforelor bogate în vocale cât i a vocalizării consoanelor : De treci codri de aramã, de departe vezi albind S-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint… Acolo unde oamenii obi nui i se opreau, Eminescu mergea mai departe dând dovadă de o personalitate deosebit de puternică, el însu i fiind afirmarea categorică a unită ii române ti. Astfel universul eminescian reprezintă identitatea i existen a profundă a neamului . Iar Doina semnifică expresia integrală a sufletului românesc, a a cum sublinia Nicolae Iorga. De la Nistru pân- la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin i pân- la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o aţin... Glossa l-a înscris în clasicitate, Luceafărul - în eternitate. Eminescu a fost poetul care a participat la crea ia universului i a marilor poezii ale lumii. Acel înger palid cu privirile curate …

*** ,,Eminescu nu este un idol, el nu este un zeu; El este tot ceea ce este: Noi în noi...'' (Nichita Stănescu)

tefan Radu Mu at

EPIGONII 1/mai 2016 Viaţa văzută prin ochii de copil ... Mă gândesc și privesc în jur. Văd numai oameni grăbiți; fiecare are ceva în plan pentru ziua de astăzi. Probabil s-au odihnit mai mult sau mai pu in în noaptea care a trecut, dar sunt sigură că au deja lista pregătită cu obiectivele ce vor fi bifate la sfâr itul zilei. După această constatare, mă gândesc unde poate fi magia vieții? În lucrurile făcute doar pentru că trebuie, sau de ce? Am certitudinea că viața înseamnă altceva decât o dimineață, o zi de rutină, urmată de o seară pe care o întâmpinăm obosi i i plictisi i. Astăzi nu fac nimic. Doar vreau să mă plimb și să înțeleg viața, să aflu ce are de oferit, să încerc să pun lucrurile cap la cap și poate că voi obține ceva mai mult decât o zi trecută prin monotonie. E dimineață de primăvară i ceasul n-a mai sunat; m-am lăsat mângaiată de razele soarelui. Le-am lăsat să mă trezească și vă mărturisesc blânde ea lor suavă i liniștitoare. Am uitat de sunetul aspru al ceasului de teptător pe care îl urăsc deja. Începeam dimineața prost dispusă, iar acum înțeleg de ce. Acel sunet îmi anunța la fiecare început al zilei teleportarea într-un spațiu unde luam locul unui roboțel. Făcând abstracție de această explica ie suplimentară, m-am ridicat ușor din pat; de această dată fără fața morocănoasă. Spre uimirea mea zâmbeam pentru că aveam ochii cârpi i cu vise. M-am îndreptat spre fereastră. Voiam să tiu ce îmi pregăte te acest început de primăvară. Niciodată nu am perceput lucrurile mărunte la adevarata lor valoare care se afla doar la un geam distanță de mine; era superb. Un cer albastru, cu norișori răzle i, de vată ; fuioare-călătoare, destinate să armonizeze tabloul artistului de la col ul parcului. De jur-împrejur, explozie de culoare; până și amalgamul dintre oxigen, dioxid de carbon și floare mi se pare o armonizare desăvăr ită. Într-o clipă mi-am dat seama că ceea ce învățam la școală î i găse te locul în tot ce ne înconjoară. Mi s-a făcut foame deja. Merg spre bucătărie și îmi iau cel mai frumos măr din fructieră. În această dimineață nu mai vreau felia de pâine unsă cu mai tiu eu ce. Azi vreau o por ie de sănătate. De data asta nu-mi iau geanta să fug spre autobuz. Mă voi duce pe jos. Mi-am terminat mărul. Nu știu de ce, dar mi s-a părut atât de gustos. Am sim it întreaga aromă a pământului reavăn, stropit de ploile calde, întreaga mireasmă a florilor de măr, aprinse fiind de rouă. Îmi iau haina și ies. Vântul îmi răvă e te părul; probabil o nouă coafură, în pas cu acest sezon. A a că, îmi las părul la voia naturii; în bătaia vântului, în strălucirea soarelui. Pe stradă, oamenii aleargă vrând parcă să înfrângă irul clipelor, i nu observă frumuse ea vie ii; trecători plictisiți de rutină. Oamenii au devenit extrem de ignoran i i au uitat demult să respire cu poftă de via ă. Trec pe lângă ei ca i cum a trece print-un paradis pierdut. Dar eu trăiesc i învă despre orice mărun i din jur care mă face să în eleg mai bine însemnătatea vie ii. Eu sunt orice îmi doresc să fiu, dar mai întâi de toate sunt Adevătata Crea ie. Pentru că de la mine poate începe paradisul aici. Viața înseamnă dragoste fa ă de tot ce ne înconjoară; via a e ceea ce vrei tu să fii; viața este o lecție pe care o învățăm în fiecare zi din lucruri mărunte; învață și tu i schimbă-ți povestea. Nu e greu. Tu po i fi autorul vieții tale, scrie-ți povestea cât mai poți, cât mai ești autor.

Andreea Diana Măierean Liceul de Muzică “Tudor Jarda”, clasa a X-a, pedagogic, Bistriţa

EPIGONII 1/mai 2016

de lini te i înăl are. Pentru mine vioara este regina instrumentelor muzicale, este scânteia care aprinde şi nal ă în acelaşi timp sufletul omenesc. Muzica este graiul sufletului şi un prilej de a visa cu ochi deschişi; iubesc asta. Modelul meu în viață este compozitorul român George Enescu, violonist şi muzician de seamă al neamului nostru care a deschis perspectiva dezvoltării artistice pentru generațiile viitoare.

Pasiunile copiilor Vioara - pasiunea mea Fiecare dintre noi avem o pasiune care ne ajută să ne descoperim mai mult sau mai pu in înclina ia spre un lucru anume. Pasiunea mea este să cânt la vioară. Am perseverat şi perseverez în continuare de a-mi şlefui talentul artistic. Îmi place ceea ce fac, deoarece vioara are suflu de viață, iar muzica este hrana sufletului i îmi dă o stare

Ani Debora, clasa a VII a coala Gimnazială Livezile, județul Bistrița-Năsăud

Cuvânt din partea Redac iei, Muzica este armonia sufletului...

EPIGONII 1/mai 2016 Dacă vrei, poţi... Liceul de muzică pentru mine, nu înseamnă doar un liceu de completare a studiilor, ci o oportunitate de a-mi clădi un drum în via ă pe care mi l-am propus, de a-mi împlini un vis al vie ii. Iar prin muzică îmi pot exprima mai u or sentimentele. Numai printr-un efort sus inut, am putut să-mi îndeplinesc unul dintre obiective, i anume, acela de a ajunge la liceul de muzică. Ca să- i îndepline ti obiectivul pe care i l-ai propus, necesită muncă, studiu i voin ă. “Când munce ti, joacă-te. Munca, dacă este doar o îndatorire, te ucide... ’’ Max Jacob. Dar visul meu abia a început să prindă contur, iar prin muncă i sacrificii voi reu i să ajung acolo unde mi-am propus. Acest vis l-am clădit încă de la vârsta de 10 ani când am descoperit că pasiunea mea este muzica, deoarece făceam i dansuri populare totodată. Pentru mine muzica înseamnă prima dragoste pentru frumos. Astfel, am început să studiez pianul, iar mai târziu i saxofonul. Am participat la spectacole i la serbările de sfâr it de an colar, fie interpretând la pian, fie la saxofon. A a am putut lua decizia cea mai importantă pentru ceea ce voi face în viitor, fapt pentru care am i ales liceul de muzică. De i profesorul meu îi convinsese pe părin ii mei de faptul că am înclina ie mare spre muzică, am întâmpinat mari dificultă i materiale. Cu sacrificii, părin ii au făcut efort după efort i m-au ajutat pe drumul spre înainte. ... Odată ajuns în pragul liceului, am aflat că nu puteam să continui cu saxofonul i trebuia să mă îndrept către un alt instrument muzical, iar timpul era scurt. Greul de-abia începuse. În trei luni a trebuit să stăpânesc i clarinetul pentru a putea să urmez liceul de muzică. Am dorit mult, am muncit cu pasiune, am trecut peste toate obsacolele, iar răsplata nu a întârziat să vină. Acum parcă trăiesc cu adevărat prin muzică, iar fără ea a fi mai sărac, i nu a putea astfel.

Spînu Gherasim clasa a IX -a clasa a IX-a Liceul de Muzică ,,Tudor Jarda”,Bistri a

Cuvânt din partea Redac iei, Viaţa înseamnă o luptă continuă spre mai bine...

EPIGONII 1/mai 2016

Bucuria de a simţi că e ti special(ă) pentru ceea ce faci Oamenii sunt diferi i; au sentimente i trăiri diferite, aleg diferit modul de via ă . Iar fiecare om este liber să aleagă ceea ce crede el de cuviin ă că poate fi mai bun de a- i îmbunătă i via a. Astfel i religia este diferită. Religia din care fac parte, mă face să mă simt specială prin ceea ce fac i îmi place. Chiar dacă mul i nu tiu despre ce este vorba, eu vă împărtă esc această mare bucurie pe care o am atunci când îl slujesc pe Dumnezeu. Eu am darul de a cânta. Când ne-am unit peste 400 de oameni i am cântat spre slava Domnului, nu a putea descrie în cuvinte starea pe care mi-a dat-o puterea divină . De mică am fost dusă de parin ii mei la biserică i apoi am cântat în grupul de copii, iar mai târziu în orchestră i în alte grupuri mai mari. Cel mai mult îmi place să cânt într-un cor ; atunci simt că fac parte din ceva înăl ător i mă simt specială. Corul din care fac parte se bucură de aprecierea oamenilor. Iar toate care sunt i fac, sunt spre slava lui Dumnezeu i măre ia Lui. Pentru via a pe care mi-a dat-o, am ales să trăiesc în Lumina Lui, slăvindu-L cu toată puterea i voin a fiin ei mele.

Naomi Mogovan Liceul de Muzică “ Tudor Jarda”, clasa a IX-a, pedagogic, Bistriţa Cuvânt din partea redac iei;

Nihil Sine Deo

Primăvara văzută prin ochi de copil Primăvara este anotimpul care readuce la via ă întreaga natură după friguroasa iarnă... Primăvară! e ti cea mai tânără fiică a Anului care vine cu mul imea de flori i cu o plapumă imensă de iarbă; se întorc păsările din țările calde, iar copiii se joacă afară căci tare dor le-a fost de tine, primăvară!... Primăvară! Ne dai tot ce e mai bun ca să fim puternici şi să avem grijă de darul tău divin. Noi trebuie să respectăm natura, să nu călcăm florile sau iarba, şi ar trebui să plantăm flori i să punem semne cu “Nu călcați iarba!” ca să poată cre te şi să ne încânte sufletul. Eşti armonia desăvârşită a naturii pe care o găsim numai la sânul tău. Primăvară! e ti un buchet de miresme a tot ce înseamnă via ă; e ti plină de culoare pe care doar în vise am văzut-o.

Moldovan Oana, clasa a VII-a Liceul de Muzică “Tudor Jarda”, Bistrița

EPIGONII 1/mai 2016

Prietena mea, Cartea Când te îndrep i către o carte, înseamnă că vrei să-ți îmbunătă e ti statutul în societate, iar dacă te-ai hotărât să cite ti înseamnă că vrei să evoluezi. Lectura constituie un fapt concret de a- i petrece o parte a timpului liber în mod plăcut; î i pune mintea la contribu ie. Cartea reprezintă o lume care î i dă frâu imagina iei ; te ajută considerabil la îmbunătă irea vocabularului în exprimare; o percep ie u oară a lucrurilor din jur, o judecată bogată, ceea ce te face a fi plăcut în mijlocul celorlal i. E ti privit ca o persoană sociabilă i inteligentă. Sau cum se folose te în limbajul uzual ,, o persoană citită’’. Dacă te-ai hotărăt să deschizi o carte, înseamnă că vrei să tii ; fiecare carte lecturată î i oferă noi descoperiri, î i dezvoltă substan ial capacitatea de gândire, i nu în ultimul rând gradul de cultură. Când te întorci la carte, te întorci de fapt la tine. Pentru că lectura este un proces mental activ. În elepciunea nu este un dar ; înseamnă perseveren a de a explora necunoscutul: să vrei, să tii, să evaluezi pentru a te cunoa te pe tine însu i; iată ce înseamnă cartea. Carte frumoasă, cinste cui te-a scris Încet gândită, ginga cumpănită; E ti ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis. (Tudor Arghezi - Ex libris)

tefan Radu Mu at 9

EPIGONII 1/mai 2016 Membri de onoare ai colectivului de redactie Raluca Roxana Mărginean este absolventă a Facultă ii de Psihologie i tiin ele Educa iei, Universitatea din Bucure ti; specializarea Pedagogie - ef de promo ie (2006). Doctor în tiin ele Educa iei al Universită ii din Bucure ti (2011). A desfă urat ca bursier un stagiu de cercetare de trei ani în cadrul Universită ii Jules Verne, Picardie (Amiens), Fran a. De asemenea, a beneficiat de o bursă europeană Erasmus în parteneriat cu aceea i universitate franceză, care s-a soldat cu o diplomă de master recunoscută atât de statul francez, cât i de cel român. În prezent este profesor de discipline psiho-pedagogice la profilul Pedagogic, Liceul de Muzică ”Tudor Jarda”. Domeniile sale de interes vizează psihoterapiile scurte, mnemotehnicile i cercetările lui Jean-Claude Kaufmann. „Când vezi sufletul curat i nevinovat al unui copil, îţi vine parcă să zici, că orice mamă este o născătoare de Dumnezeu.” (Francis Bacon, filosof englez, sec. XVI) Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu corpul tău când treci, spre exemplu, de la un ciclu colar la altul: de la gimnaziu la liceu? i-ai observat colegii i prietenii? Trec i ei prin acela i gen de schimbări comportamentale? Perioada prin care treci se nume te adolescen ă (adolescere, vb, lat- a cre te) i este încadrată de către speciali ti între anii 13/14-18/20 (unii cercetători prelungesc adolescen a până la 24 ani, numindu-o adolescen a prelungită) . Jean Jacques Rousseau (filosof francez, 1762) numea adolescen a ”a doua na tere”, sociologul francez Pierre Bourdieu (1978) o definea ca un stadiu în care nu e ti „nici adult, nici copil”, literatura franceză de specialitate preferând metaforicul „stadiu al homarului” (crustaceu care are nevoie permanent să î i protejeze înveli ul moale al scheletului, de aceea preia de multe ori cochilia altor animale marine). Înainte de adolescen ă ai traversat pubertatea, care corespunde schimbărilor corporale i mentale din gimnaziu, iar după adolescen ă vei trece prin tinere e (25-35 de ani) spre bătrâne e. Se vorbe te chiar despre universalitatea „crizei adolescentine”, adolescen ii de pretutindeni având următoarele trăsături: sociabilitate, nerăbdare, purtători ai viitorului i modernismului, nevoia lor de festiv i teatral, dorin a de autonomie, u urin a i plăcerea cu care consumă bunuri i servicii în societatea capitalistă. Specialistul în tiin ele Educa iei Philippe Meirieu (2011) este de părere că majoritatea copiilor născu i în această societate sunt copii dori i, spre deosebire de cei din alte ere i trecuturi ale omenirii. În evul mediu, spre exemplu, nici măcar nu exista conceptul de „copilărie”. Copiii erau picta i i trata i ca ni te adul i în miniatură. Deci, pre ui i acum, adolescen ii consumă dragoste, bunuri, servicii, încuraja i fiind de dragostea i aten ia părin ilor lor i de societate care vine cu o mul ime de oferte at-ractive pentru banii părin ilor, crescu i i ei în consumerism. Cochilia. Planul fizic Nicio altă vârstă nu presupune schimbări atât de rapide i de dificil de în eles i suportat, atât pentru cei în cauză (adolescen i), cât i pentru cei care asistă (părin i, profesori). La fete, remarcăm cre terea în înăl ime cu 20-24 cm iar în greutate chiar i cu 17 kg, ajungând la o medie de 162-168 cm. Băie ii iau în greutate până la 19 kg i cresc cu peste 25 cm în anii adolescen ei, atingând o medie de 177 cm i 60-65 kg. Organismul este în faza de haos, deoarece încă nu este pe deplin i întru totul armonios dezvoltat:

EPIGONII 1/mai 2016 mâinile şi picioarele cresc înaintea trunchiului, nasul şi urechile înaintea capului, astfel încât rareori găseşti adolescen i care să fie mul umi i de felul în care arată. Gândeşte-te la prietenii şi colegii tăi, câ i nu s-au plâns de pilozitate, acnee, schimbare a vocii? Aceste schimbări fizice determină o multitudine de schimbări mentale, printre care cel mai uşor de observat este cea referitoare la energie şi aten ie. i se întâmplă să dormi mult pe parcursul zilei sau al nop ii, nu? Asta pentru că organismul are nevoie de minim 9 ore de somn (opt în timpul nop ii, una după-amiaza) în încercarea lui de a ajunge la etapa finală a dezvoltării corporale: un corp armonios. Uneori ai fost făcut,ă şi leneş,ă de către părin i deoarece petreci prea mult timp în bra ele moşului Ene! Sunt schimbări fireşti dar consumatoare de energie, cărora organismul încearcă să le facă fa ă. Spre exemplu, creierul nostru con ine 100 miliarde de neuroni - o treime din energia organismului este consumată numai pentru buna lor func ionare zilnică! Planul mental Spuneam mai sus că uneori i se reproşează de către părin i faptul că eşti leneş, însă acest lucru nu te afectează foarte tare, aşa cum se întâmpla în perioada pubertă ii. Te-ai întrebat vreodată de ce? Pentru că una din principalele achizi ii din această perioadă este independen a emo ională fa ă de părin i. Faptul că ei se supără, amenin ă sau încearcă să te constrângă pare să nu te mai influen eze ca odinioară. Unii dintre voi a i ajuns la un stil personal de învă are, de puncte de vedere, pute i valorifica experien ele proprii (să învă a i din greşelile făcute), abstractiza i (vă pricepe i la logică şi gândi i critic). Al ii respinge i ideea de ”a toci”, alege i ce să învă a i, prefera i exactitatea termenilor şi limbajul ştiin ific, vă place să contrazice i şi să găsi i erori chiar şi în exprimarea profesorilor. Vă place să dialoga i, să vă exprima i punctul de vedere şi să găsi i în elegere din partea celorlal i. Oare tu, cititorule, oferi în elegere colegilor tăi sau atunci când ei greşesc râzi imediat şi ironizezi? Ai trecut vreodată prin asemenea situa ii? De care parte a baricadei ai fost: de partea celor de care se râde sau a celor care râd? De multe ori, adolescen ii pot fi cruzi şi răutăcioşi cu colegii lor, uneori şi din cauza dorin ei de a poza, de a părea altcineva decât ceea ce sunt: nişte copii sensibili, care se simt neîn eleşi şi care au nevoie de aten ie, încurajare şi foarte multă dragoste. Da, ai citit bine. Dragoste... Un om care este iubit şi tratat cu afec iune, înva ă să iubească şi să trateze cu afec iune. Deci, o parte din cei care agresează verbal prin ironii sau amenin ări, la rândul lor au fost sau sunt trata i de către părin i sau prieteni cu ironii sau amenin ări. Nu fac decât să imite ceea ce li se întâmplă. Spre exemplu, so ul umilit la serviciu, ajunge să îşi agreseze fizic nevasta, so ia să umilească fiul ca o compensare indirectă pentru comportamentul so ului, copilul ajunge să chinuie animalele, să strice jucăriile sau să chinuie al ii copii pentru a compensa comportamentul incorect al mamei fa ă de el şi al tatălui fa ă de mamă, eventual al şefului fa ă de tată.

Raluca Roxana Mărginean

EPIGONII 1 / mai 2016

EPIGONII 1/mai 2016 Ascultarea, parte în procesul de comunicare Ascultarea, alături de vorbire, scriere și citire este o componentă a procesului de comunicare. Chiar dacă unii profesori au impresia că nu au de învățat de la elevi, mereu se poate câ tiga experiență i, mai mult chiar, prin ascultare, se dezvoltă o mai bună relație cu elevul, deci este promovată o comunicare propice cu acesta. În general ascultarea este un aspect al comunicării neglijat sau chiar neluat în considerare, fiind privită ca o abilitate pasivă în privința căreia sunt puține de făcut. Se presupune că atâta timp cât nu suferim de deficiențe de auz suntem automat capabili să ascultăm i, prin urmare, nu este nevoie să mai învățăm să facem acest lucru. Contrar a teptărilor, ascultarea este cea care duce povara comunicării. E dovedit statistic faptul că aproximativ 60 % din neînțelegerile care apar în general sunt datorate ascultării incompetente. A asculta este o artă i o disciplină. Ca i în cazul altor măiestrii (îndemânari) este nevoie de auto-control. Profesorul trebuie să înțelegă ceea ce implică ascultarea i să- i dezvolte autostăpânirea pentru a fi tăcut sau a asculta, lăsând deoparte propriile sale nevoi i concentrându- i atenția asupra celorlalți participanți la conversație, adică elevii. Ascultarea se bazează în mod evident pe perceperea i înțelegerea lucrurilor pe care ceilalți ni le spun. “A auzi” se transformă în “a asculta” numai atunci când dăm atenție celui care vorbe te i urmărim cu grijă mesajul transmis. Ascultarea este vitală atât pentru elev, al cărui succes depinde de buna înțelegere a mesajelor, cât i pentru profesorul care trebuie să tie ce rol are în coordonarea diverselor activități. Vânzătorul trebuie să tie cum să- i asculte clienții. Părintele trebuie să tie cum să- i asculte propriul copil. Există însă unele domenii profesionale în care ascultarea este principalul atribut al comunicării: psihiatria, consilierea educațională i de cuplu, interviurile personale, medierile. Instruirea medicală, de asemenea, pune un accent deosebit pe dezvoltarea si educarea ascultării, atât timp cât pacientul este principala sursă de informație pe care doctorul se bazează în stabilirea diagnosticului. Atenție însă! Nu trebuie să se înțeleagă că suntem datori să devenim doar ascultători sau să avem tendința de a deveni tăcuți. Ascultarea începută-oprită provine din faptul că majoritatea indivizilor gândesc de circa 4 ori mai repede decât poate să vorbeasca o persoană obi nuită. Ca atare, ascultătorul are “timp liber de gândire”. Uneori el utilizează acest timp suplimentar pentru a se gândi la propriile probleme, preocupări sau necazuri în loc să asculte, să facă legături sau să rezume ceea ce vorbitorul tocmai a spus. Profesorul este adeseori atras de acest tip de ascultare la ore atunci când răspunde un elev mai puțin pregătit. Acest lucru se poate depă i acordând atenție nu numai cuvintelor ci i semnelor nonverbale (de exemplu: gesturi, ezitari, mimică etc) pentru a putea concretiza nivelul sentimentelor.

*** Elevii au realmente probleme cu termeni ca: “notă”, “corigență”, numele profesorului antipatic, epitete depreciative la propria persoană etc. Prima etapă în depă irea acestei bariere constă în a afla care sunt cuvintele, care sunt steagurile ro ii pentru noi i pentru elevi, să încercăm să le con tientizăm pentru a scăpa de reacțiile specifice i eventual ca să fie evitate în momentele tensionate.Ascultarea eficientă în cadrul colii duce la îmbunătățirea relațiilor profesor-elev, elevelev i, cu siguran ă, profesor-profesor.

prof. Alexa Mioara - Dania

EPIGONII 1/mai 2016

Doar Eminescu... De suntem vinovați că ne iubim sub freamăt de izvoare, noi ne iubim atât de mult până nu mai rămânem nimic, crezând că suntem liberi unul în sufletul celuilalt; i ochii tăi lumină noaptea mea târzie . Doar Eminescu înțelege un dor trecând adesea pe lângă plopii fără soț; noi, trecători de rând până la capăt de lume, cu luntrea la picioare, să fim cu noi, plecând din viața mea în tine i locul morții să dispară . i din lumini îngălbenite, scânteia focul î i aprinde, te uiți la mine cum păru-mi cade pe obraji i clipe laolaltă din viața mea în tine; nu suntem noi cei vinovați, doar Eminescu înțelege un dor scăpat de lume...

Rodica Moruțan Fondatorul revistei E P I G O N I I – Bistriţa

EPIGONII 1/mai 2016

Lacul Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă; Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă. i eu trec de-a lung de maluri, Parc-ascult i parc-a tept Ea din trestii să răsară i să-mi cadă lin pe piept; Să sărim în luntrea mică, Îngânaţi de glas de ape, i să scap din mână cârma, i lopeţile să-mi scape; Să plutim cuprin i de farmec Sub lumina blândei luneVântu-n trestii lin fo nească, Unduioasa apă sune! Dar nu vine... Singuratic În zadar suspin i sufăr Lângă lacul cel albastru Încărcat cu flori de nufăr. Mihai Eminescu

ISSN 2501-661X