MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM UN FIU AL MELEAGURILOR BOLOTEŞTENE

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 1632-1653,

I.

Veacul al XVII-lea apare in istoria bisericii romane ca timpul marilor ierarhi luptatori pentru apararea tesaurului de credinta §i pentru destelenirea ogorului de cultura nationals prin intemeierea de §coale §i tipografii, de sub teascurile carora pornira spre toate tarile locuite de Romani cartile sfinte, raspandind lumina qi temeluind unitatea sufleteasca a neamului.

Seria acestor ierarhi, neobositi in stradania de a deschide noui drumuri de propaqire poporului incredintat pastoririi for duhovnice§ti, o inaugurase la 1632 mitropolitul Varlaam al Moldovei. Nascut dintr'o familie de raze§i (Motoc), a urcat la o varsta relativ tanara scaunul supremei demnitati biserice§ti din Moldova. Se crede ca ar fi fost recomandat de Petru Movilal) care, avand prilej sa-1 cunoasca personal, a §tiut pretui eminentele lui insu§iri suflete§ti: ravna spre viata curata §i dorul nestans spre intarire in credinta qi propa§ire in cultura.

Din varsta copilariei lui Varlaam nu s'a pastrat nici o insemnare lamuritoare asupra imprejurarilor lui de viata familiars. Nu este cunoscut nici numele parintilor, nici anul na§terii.

Se §tie doar, Ca la 1610 era egumen la manastirea Secul. Pe la sfar§itul anului 1628 Miron Voda Barnovschi, Domnul Moldovei, it socotea pe Varlaam vrednic de toata increderea, spre a-1 1) N. lorga, Istoria bisericii §i a uie(ii religioase a Romani lor. VAlenii de Munte, 1908, vol. I, p. 305.

17

www.dacoromanica.ro

268

I. LUPA$

trimite intro misiune la Curtea tarului rusesc Mihail Feodorovici. De ad se poate deduce ca." el trebue sa fi avut atunci varsta de cel putin 35 40 de ani. Astfel anul na§terii lui ar putea fi cAutat in ultimul deceniu al veacului al XVI-lea. $coala manastireasca. dela Secul ctitoria logofatului Nestor Ureche §i a sotiei sale Mitrofana = cu indelungatele privegheri §i citanii din scripturile sfinte, i-a trezit in suflet dragostea de carte §i ravna de progres in caile virtutilor cre§tine. Nu 1-a putut incercui insa in orizontul stramt al unei chilii monahale, la pragul careia sä nu mai strabata nici o unda din toata grija cea lumeasca". El nu §i-a pierdut nici in manastire contactul cu framantarile suflete§ti ale tarii §i ale neamului sau.

Numele lui Varlaam trebue sa se fi bucurat de o faima cu bun rasunet la factorii de conducere ai vietii ob§te§ti din Moldova, cand in toamna anului 1632, dupa moartea mitropolitului Atanasie, succesorul lui Anastasie Crimca, fu chemat sa urce dinteodata scaunul Mitropoliei, Fara sa fi poposit cativa ani mai inainte, dupa vechia dating, pe la vre-una din episcopiile sufragane ale acestei Mitropolii.

Intr'un manuscris de Pravila bisericeasca" al lui Eustratie Logofatul s'a pastrat, despre acest important eveniment din istoria Moldovei, o insemnare slavona de urmatorul cuprins: 1632 luna Septemvrie 23 zile, Dun ineca s'a hirotonit Varlaam mitropolitul Moldovei, citindu-se Evanghelia intaiei Dumineci dela Luca, cap, 5: Sta Isus Tanga lacul Ghenisaretului. $i facu in aceea zi predica Meletie Sirigo, mare dascal din Creta").

Mitropolitul Varlaam a continuat sa cultive bune relatiuni cu Petru Movila, pe care it cercetase la 3 August 1629 in mang.stirea Pecersca, fiind trimis de catra Voevodul Miron Barnovschi. Din convorbirile lui cu Varlaam noteaza Petru Movila o minune intamplata la 1610 cu moaqtele Sf. loan cel Nou in Suceava, iar in alt loc reproduce din §tirile primite dela Var1) Cf. Columna lui Traian 1882, p. 210-217.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

259

laam, ca in anul 1620 in Joia de dupa Pogorirea Sf. Duh, cand se serbeaza amintirea mucenicului ocrotitor al Moldovei, in Mitropolia din Suceava, dupa obiceiu, oamenii sari vin din locuri departate, aduc daruri numeroase §i cand saruta moa§tele Sfantului, dau bath, atunci eclesiarhul furand din bani, a cazut la pamant §i n'a putut fi tamaduit de duhul necurat, deca.t dupa ce §i-a marturisit pacatul in fata Mitropolitului, care i-a cetit deslegarea §i, mustrandu-1, 1-a invrednicit de iertare. Din intamplarea aceasta nu lipse§te evlaviosul Petru Movila a trage o invatatura de morals practica: vedeti fratilor, ce rea este iu-

birea de argint §i cat este de greu pacatul furtului de cele sfintel).

Cand fu hirotonit Petru Movila la Dumineca Tomii (28 Aprilie 1633) in biserica ortodoxa din Lemberg ca mitropolit al Chievului dupa cum arata cronicarul polon contemporan Ioachim Ierlitz2) aduse intre altii 0i pe Varlaam, mitropolitul Moldovei, care avu astfel prilej sa participe activ la ceremonia hirotonirii vestitului sau prieten §i protector.

Din relatiunile prietine§ti ale celor doi ierarhi ortodoc§i a

isvorit mult bine pentru biserica §i tara Moldovei indeosebi, deoarece atat la infiintarea tipografiei, cat §i a inaltei §coale din Ia§i a dat Petru Movila ajutor 'insemnat trimitand tipografi §i dascali. A isvorit insa molt folds §i pentru intreaga ortodoxie,

a carei aparare fats de curentul protestant o intreprinsese Mitropolitul Chievului cu pregatire temeinica, fiind ajutat §i de Varlaam. De sigur staruintii luminate a acestuia e a se multumi faptul ca Vasile Lupu §i-a dat invoirea sa se tins la 1642 sinodul din Ia§i cu participarea reprezentantilor Patriarhiei din Constantinopol, a vladicilor moldoveni (Varlaam, Euloghie de 1)

G. Enaceanu, Mefterul Manole ci Petra Moutla. Bucuresti, 1882,

p. 347.

2) Archive 'stork& vol. II, p. 12: Atunci in dieta incoronarii fiind de-

putat, reusi Movill ail face amici si apoi plea deodati la Leopole, unde aduse pe Mitropolitul Moldovei si pe vladicf si fu consacrat de ei ca mitropolit de Chiew".

www.dacoromanica.ro

260

I. LUPAS

Roman, Anastasie de Radauti, Ghedeon de Hu§i, precum §1 egu-

menul manastirii Trei Ierarhi: Sofronie) §i a delegatilor ru§i, trimi§i de Petru Movila cu textul Mcirturisirii Ortodoxe", care a devenit o carte normative pentru bisericile Rasaritului. Cu trei ani mai tarziu insu§ mitropolitul Movila: era oaspele Voevodului

Vasilie Lupu, venind in capitala Moldovei, sa cunune pe fiica acestuia, Domnita Maria, cu principele litvan Ianus Radzivill.

Avea deci un nou prilej de a se intalni cu prietinul satt Varlaam, petrecand impreuna ceasuri de convorbiri duhovnice§ti, din care nu puteau lipsi problemele actuale atunci, argumentele pe cari se sprijinea lupta ortodoxiei impotriva protestantismului, argumente utilizate de Varlaam in Rcispunsurile", pe cari tocmai In anul acela se simti indemnat a le da Catehismului calvinesc racotian. Trimisul principelui Gheorghe Raltoczi, Ioan Kemeny, prinzand cate ceva din discutiile savante ale celor doi ierarhi romani, a insemnat cu uimire in memoriile sale, Oita la ce treapta de inalta eruditie s'a ridicat in veacul al XVII-lea preotimea romans din Moldoval).

In timpul, cand fusese inaltat Varlaam la treapta de mitropolit, Moldova era stapa'nita de Alexandru Voda Ilia§ in a doua domnie (1631-33), carttia ii urma intro scurta domnie de ca.teva luni §1 cu sfar§it tragic Miron Voda Barnovschi (1633), apoi

Moise Vodl Movila a doua card (1633-34). Numai dupe mazilirea acestuia putu sä alba Moldova parte de o domnie mai stabile, cum a fost aceea a lui Vasilie Lupu (1634-53), care preferi s5. Primeasca tronul daruit de sultanul Murad in schimbul unor pungi grele de galbeni decat sa intinda mina dupd el, &and i-1 oferise tam cu anume conditiuni (tocmeale") dupe alungarea lui Alexandru Bias.

Patru schimbari de domnie in doi ani de zile ar fi inraurit in chip putin prielnic inceputul carierei mitropolitane al °rich"rui om inzestrat cu insusiri sufletesti mai putin insemnate decal 1) I. Lupa§, Lecturi din izvoarele istoriei romilne, Cluj 1928, p. 172 §i Neagoe Popea, Memoriile lui Kemeny Jdnos, Bucureqti 1900, p. 36-37.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

261

ale lui Varlaam. Faptul, ca el a reu§it nu numai sa se mentina ca mitropolit al Moldovei in aceste imprejurari furtunoase, ci chiar sa inalte prestigiul clerului moldovean prin scutiri §i privilegii dobandite pe seama lui dela fiecare din Domnii amintiti, it infatipaza ca pe un prudent carmuitor de suflete, ca pe un

barbat puternic in fapta §i in cuvant, gata in orice clipa sa lupte qi sa infranga, prin superioritatea cugetului sau, orice vrajma§ie politica. Storcand fiecarui prilej tot folosul, ce-1 putea da, el s'a facut dupa cuvantul Scripturii tuturor toate, ca pe toti sa-i dobandeasce §i s'a silit a indeplini intocmai porunca Evangheliei de all pune sufletul pentru turma incredintata pastoririi sale.

Cu sprijinul larg al lui Vasilie Voda Lupu, avu mitropolitul Varlaam bucuria sa poata inaugura o epoca de progres §i inflorire artistica-culturala in vista bisericii carmuite de dansul, colaborand la innoirea vechilor laca§uri de inchinare, la impodobirea §i sfinlirea for in pamantul Moldovei. Cea mai insemnata dintre ctitoriile lui Vasilie Lupu, biserica Trei Ierarhi din Iaqi, fu sfintita la 6 Mai 1639, inainte de a fi fost impodobita cu toate odoarele necesare interiorului sau. Iar cu doi ani mai tarziu au fost aduse cu mare alai §i a§ezate aci moa§tele Sfintei Paraschiva, considerate mai tarziu ca a doua patroana a Moldovei §i a neamului romanesc, dupa Sf. Ioan cel Nou dela Suceava. Amintirea acestui eveniment a ramas eternizata printr'o inscriptie slavona, in care se arata ca Vasilie Voevod, cu mils lui Dumnezeu Domn al Tariff Moldovei, ca un ravnitor §i apardtor al sfintei bine cinstiri rasa'ritene, s'a sarguit cu osardie mare §i cu dor prea mare, dupa dumnezeeasca oranduire §i a adus aceste preacinstite moa§te ale sfintei §i cuvioasei maicei noastre Paraschiva din Tarnova, ce se zice Petca, din Tarigrad. Aceasta a fost a treia stramutare a ei. Si aceste sfinte §i cinstite moa§te i 1-ea trimis prea sfintitul §i fericitul §i ecumenicul patriarh chir Partenie, cu tot bunul sfat al bisericii §i cu voia ei zilele preasfintitului arhiepiscop chir Varlaam, mitropolitul Sucevei §i

. in

www.dacoromanica.ro

262

I. LUPA$

a toata Sara Moldovei. Pe care bine cinstitorul si de Hristos iubitorul Domnul nostru Jo Vasilie Voevod le-a primit cu toata cinstea si dragostea, mai mult decat un margaritar scump si cu buns norocire le-a pus aid, in cea din nou zidita de dansul biserica cu hramul celor Trei Sfinti ci mari dascali ai lumii: Vasilie cel Mare, Grigorie Bogoslovul si Joan Gura de Aur si le-a acezat $i le-a pastrat spre slava unuia in Treime inchinat Dumnezeu, pentru nesfarsitele rugaciuni ale cuvioasei Maicei noastre Paraschiva, spre iertarea pacatelor lui si a tot prealuminatului sau neam. Anul dela facerea lumii 7149 (1641), in al 8-lea an de stapanire a lui, in tuna Iunie 13. In acelaยง an s'a nascut Domnului nostru preadoritul fiu al lui, Jo Stefan Voevod, da-i multi ani si viata lunga, Doamne".

Preocupat de problema inaltarii prestigiului vladicesc $i preolesc, Varlaam izbuti, chiar dela inceputul arhipastoriei sale, a indupleca pe Alexandru Iliac, apoi pe Moise M.ovila, sa interzica mirenilor orice amestec abuziv in chestiuni de judecata preateasca. Nazuinta lui de a dobandi autonornia judecatoreasca pe seama forurilor bisericesti, avu bucuria sa o vada incununata de succes nu numai in timpul mentionatilor Domni moldoveni, atat de efemeri, ci $i in timpul domniei de exceptionala stabilitate a lui Vasilie Voda Lupu, care inteun hrisov al sau (24 Februarie 1649) arata amanuntit motivele, ce 1-au indemnat sa tina seama de staruintele $i interventiile lui Varlaam in favoarea clerului: Am inJeles Domnia mea, cum cine se prilejueste mai inainte' sa inteleaga de vre-o gresala, sa fie facut vre-unul dintre dancii: calugari, preoti, diaconi, acela si alearga mai inainte de-i prada ci -i globeste, on parcalabi, on globnici, on

desugubinari, on fiece scaun va fi si nu ctiu ei la cine vor mearge, sa-i judece. Ci ii trag in toate partite. Intr'aceea Domnia mea intelegand de jaloba lor, am cautat $i am cercat $i la sfanta Pravila a Bisericii, ce jude% va arata sa-i judece pe unii ca acecti ce mai sus scriem, cu judet mirenesc, au cu judet sufletesc, la boeri vor merge an la vladici? Deci sfanta Pravila www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

263

a§a porunceqte qi invata: Afars de moarte, on cite gresale vor hi, nici un judet mirenesc sa n'aiba treaba a-i judeca, numai carele va face moarte cei de biserica, cu acela va avea treaba Domnia. Iara in alte vine qi gresale sa nu alba nime nici o treaba cu dan§ii, f5.ra numai v15.dicii. Pentru aceea Domnia mea porun-

cesc tuturor impreuna boerilor celor mari qi celor mici, parcalabilor §i vatajilor de pre la tinuturi qi globnicilor qi dequgubinarilor, sau fie cine va fi din slujile Domniei mele, sau sluga boereasca, sau cine va fi, deacum inainte toti sa §tie, cum s'au socotit §i s'au tocmit cu sfanta Pravila §i cu tot sfatul Domniei mele, cu episcopii sa alba treaba mitropolitul cu toti episcopii a-i judeca, iara cu calugarii §i cu c5.1ugaritele §i cu preotii §i cu diaconii mirene§ti §i cu tarcovnicii, ca sal alba treaba a-i judeca §i a-i ierta §i a-i globi cine-§i dupa diata (randuiala) sa. Pre cei din eparhia mitropolitului sa.' aiba treaba mitropolitul, pre cei din eparhia Romanului, episcopul de Roman; pre cei din eparhia Radgutilor episcopul de Radauti, pre cei din eparhia Hu§ilor, episcopul de Hu§i. Altul nimeni sa nu alba treaba nici cu unit de acestia ce mai sus scriem, nici cu casele lor, macar cine ce gre§a1a va face. Nime sä nu-i prade, nici sa-i globeasca, ci de

se va tampla vre-un lucru ca acela, sä nu poata a#epta acel napastuit, de va avea nescine vre-o nevoie ca aceea, sä-1 prinza pre unul ca acela qi sa-1 duca la vladicul sau, in care eparhie va hi, sa-1 judece dupa diata sa, pe dreptate §i cu sfanta pravill.

Iara altul nimeni sa nu aiba treaba cu danqii. Aqiqderea qi de cuscrii §i de cumetrii §i de cununii §i de sange amestecat qi de aceia ce petrec in afara de lege, dupa obiceiul creqtinesc, pre acestia pre toti, ca sa alba a certa cu sfanta Pravill p5.rintii §i rugatorii no§tri vladici ce mai sus scriu cine-§i. (in) eparfia s a . . . i aceasta s'au tocmit §i s'au intairit nu intr'alt chip, ci dupa cum scrie la sfanta Pravila §i cu tot sfatul Domniei mele, laza carele nu va asculta §i va aka Pravila qi porunca Domniei mele, unul ca acela va fi judecat ca un calcator de lege: intr'alt chip nu

va fi").

1) Melhisedec, Cronica Hufilor, Bucuresti 1869, p. 119-120.

www.dacoromanica.ro

264

I. LUPA$

Importanta acestui hrisov domnesc este indoita: intai fiindca arunca lumina asupra situatiei biserice§ti din Moldova, anterioara pastoririi lui Varlaam, apoi fiindca pune in evidenta rolul, pe care acesta a §tiut sa-1 indeplineasca luptand cu demnitate pentru emanciparea preotimii §i pentru dobandirea autonomies bisericefti in chestiuni de judecata." a clerului. Izbanda lui se datare§te in buns parte prestigiului personal §i influentei binefacatoare, ce a §tiut sa exercite asupra lui Vasilie Lupu, Acest Domn

ambitios §i trufa§ a inteles sa profite de stransele relatiuni ale lui Varlaam cu Petru Movila in scop de a da tronului sau prin mijloace culturale o stralucire, care sa poata egala, daca nu chiar intuneca pe aceea a rivalului sau de peste Milcov, pe a puternicului §i inteleptului Domn Matei Basarab. Rolul lui Petru .Movila ca sprijinitor al actiunilor culturale din Principatele Romane in timpul lui Matei Basarab §i Vasilie Lupu, apare in vie lumina §i din recentele cercetari ale profesorului P, P. Panaitescu, fiind lamurit ca el a trimis me§teri tipografi dela Chiev atat pentru tipografiile muntene dela Campulung, Govora §i Targovi§te, cat §i pentru cea moldoveneasca dela Trei Ierarhi din

Ia§i. De ad concluzia indreptatita ca dupace vechile tipografii slavone cu liters adusa din Venetia in veacul XVI se risipisera, el cel dintai ... a ridicat din nou me§te§ugul tipografiei in Principate §i, de data aceasta, pentru cartea in limba romaneasca.

De aceea it soctim ca pe unul din marii ctitori ai culturii noastre"1) ,

De catatrecere s'a bucurat la curtea lui Vasilie Lupu mitropolitul Varlaam, dovede§te §i imprejurarea, Ca pe el 1-a trimis in 1644 la Matei Basarab in Targovi§te, sa inceapa tratativele de pace, incununate cu rezultatul consfintit prin fagaduiala celor doi Domni de a trai in burial vecinatate §i fratie, pecetluind acea1) P. P, Panaitescu, Petru Movild, clitor al tipografiilor romeine din veacul XVII in Almanahul Graficei Romane 1931, p. 116-117. S. Puqcariu, Istoria literaturii romane. Epoca veche, ed. II. Sibiu 1930, p. 100 $i N. Iorga, Istoria literaturii romanesti, ed. IL Bucuresti 1925, p. 262.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

265

sta fagaduiala §i prin c15.direa celor doua biserici: Ste lea din Targovi§tel), cu cheltuiala lui Vasilie, si cea din Soveja, ridicata cu cheltuiala lui Matei. Alta dovada a pretuirii deosebite, de care Vasilie Voda Lupu intelegea sa impartaseasca pe mitropolitul Varlaam, ne imbie insemnarile Arhidiaconului Pavel din Alep care, insotind pe unchiul sau, patriarhul Antiohiei Macarie in calatoriile sale prin Tari le Romane, avu prilej sa cunoasca amanuntit §i starile din capitala Moldovei qi relatiile dintre Dom-

nul qi Mitropolitul acestei tari. La 10 §i 11 Februarie 1653 noteaza, ca Varlaam era bolnav: Joi egumenul manastirii Inaltarii, cunoscuta sub ntunele de Barnoschi-Voda, veni sa invite pe Patriarh (Macarie). Ne duseram cu sania cu 4 cai negri, ce

ne-o trimisese ... In Iasi este un edificiu pentru bai, zidit de Vasilie Voda dupa planul bailor turcesti, cu cupole si cu marmura, impartit in frumoase cabine on chilii. Ne imbaiaram de mai multe on ... La revarsatul zilei, Vineri, merseram sa vedem pe Inaltimea sa beiul (Vasilie Lupu), carele cu toata curtea sa ie§ia atunci, pentru a cerceta pe mitropolitul moldovenesc Varlaam, care era bolnav"2). *

*

*

Din cele aratate pans ad personalitatea lui Varlaam apare in lumina prielnica a unui calugar calauzit din anii tineretii de o ravna invapaiata pentru progresul religios, moral §i intelectual.

Ravna aceasta ii indrepta de timpuriu pasii spre pragul feciorului de domn din Moldova" Petru Movila. Intalnirea cu huninatul aparator al ortodoxiei ii deschise frumoase perspective de lupta pentru credinta. In lupta aceasta treapta celei mai inalte demnitati ierarhice, pe care i-o putea of eri Moldova, el o consi-

dera nu ca un loc de odihna §i infumurare, ci ca un turn de 1) P. P. Panaitescu, Biserica Stelea din Tcirgoviste. Note istorice. Rev.

Istoria Romani, vol. VVI.

2) Emilia Cioran, Calcitoriile Pcrtriarhului Macarie de Antiochia in Tarile Romane 1653-1658. Bucuresti, 1900, p. 28-29. cf. si Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d'Antioche, Paris 1930, p. 198.

www.dacoromanica.ro

266

1. LUPA$

veghe si poruncitoare datorie spre a pune in lucrare toate mijloacele duhovnicesti pentru intarirea pacii intre frati si pentru inlesnirea propasini culturale a Moldovei sale iubite.

Nu a lipsit deci a osteni fara preget, dand tot sprijinul rte cesar atat la intemeierea tipografiei, pentru care alerga la Petru Movila dupa teascuri si maestri tipografi, precum si la intemeierea scoalei din Iasi (1641) in slujba careia au fost adusi tot dela Chiev dascali buni si ravnitori la invatatura" dupa cum citim intr'un hrisov al lui Gheorghe Stefan (2 Aprilie 1656) care ne infatiseaza imprejurarile de intemeiere a scoalei lui Vasilie Lupu

astfel: intelegand vointa si don/4a celui mai sus scris Domn (Vasilie Voevod) carele, vazand mare lipsa de dascali buni inVatatori in taxa noastra, fara de care foarte mult pamantul pAtimeste si se intuneca fara invatatura cartii: drept aceea mai sus numitul ctitor socotind impreuna cu tot sfatul tarii si dorind a face bine intru pomenirea pamantului sau, au asezat prin a sa chemare dascali buni si ravnitori la invataturi dela Chiev Pecerschi a sfintei Lavre, dela Preasfintitul si de Dumnezeu tematoriul parintele Patrascu Moghila, Arhiepiscopul Chievului, ca sa fie spre invatatura si luminarea mintii copiilor pamantului nostru, iara pentru aceasta le-au lasat for trei sate anume: RIchitenii, Tamasenii si Juganii, ca sa fie pentru indestularea si hrana acelor dascali invatatori si au lasat for acele trei sate in pace despre toate &Ale mari si mid, ce se vor afla in pamantul nostru, afara de birul ocarmuirei peste an si afara de acelea sa fie scutiti de oarescare parte din gostina oilor pentru acele sate, si de alts parte pentru gostina porcilor, precum este scris in acel hrisov. Iar apoi nu de mult acum, nici un folos bun nu s'a facut despre acel asezama.nt, caci dupa aceea dascalii aceia s'au izgonit dela manastire si in locul for s'au adus din Tara Greceasca.

Drept aceasta not cu sfatul nostru cercetand, cat de buni au fost acei dascali dela Chiev in invataturi, ce au fost la acea sfanta manastire si mult lucru si mare folos ram'aind dela dansii pamantului nostru din a for invataturi si, fiindca acum calugarii

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

267

greci nici un folos de invatatura ca aceia pamantului nostru nu aduc, pentru aceea Domnia mea cercetand pentru aceea §i vazand netocmeala §i lipsa lor, i-am miluit pe danqii cu cele mai sus scrise trei sate, ca sa le tie in pace §i dela Domnia noastraul).

Nu lipsesc dovezi cari arata, ca spre §coalele din Moldova aler-

gau pe la 1650 chiar fii de tarani din Transilvania sa invete carte"...2) .

IL

Pe langa calitatea de bun pastor al sufletelor, incredintate lui spre duhivniceasca povatuire, de iscusit diplomat in misiuni pentru a§ezarea pacii intre frati §i de neobosit sprijinitor al importantelor realizari culturale §i artistice din timpul domniei lui Vasilie Lupu, nu i-a lipsit mitropolitului Varlaam nici meritul de scriitor bisericesc fecund §i apreciat nu numai de credincio§ii sai moldoveni, ci de Roma.nii de pretutindeni.

Din scrierile mitropolitului Varlaam cele mai insemnate sunt:

1. Carte Romcineasca de invataturci (la) Duminecile preste an sila praznice impciratesti fi la sfinti marl. Cu zisa §1 cu toata cheltuiala lui Vasilie Voevodul fi Domnul Tarii Moldovii din multe scripturi talmacita din limba sloveneasca pre limba romeneased de Varlaam Mitropolitul de Para Moldovei in tipa-

riul Domnesc in Manastirea a trei Sfetitele in Iasi dela Hs. 1643". Tiparirea acestei lucrari monumentale s'a inceput la 1641 (dupa cum apare dintr'o notita dela fila 86 b. a partii intai, unde este icoana cu intrarea Mantuitorului in Ierusalim) §i s'a terminat la 1643.

De§i cuvantarile biserice§ti, cari formeaza cuprinsul acestei

voluminoase Ciirti Ronginesti dela Ia§i, au fost talmacite din I) T. Codrescu, Uricariu, vol. III, Iasi 1892, p. 283-285.

2) Vezi testamentul vaduvei Stanca lui Oprea Alan:anal din Saliste, care arat# ci fiul ski Oprea Isi primise partea din mostenirea parinteasca, pleciind in Moldova die Schrift zu leenen" la I. Lupas, Documenfe istorice transilvane,, Cluj, 1940, vol. I, p. 251.

www.dacoromanica.ro

268

I. LUPA$

limba slavona, dupa cum marturise§te insu§ Varlaam, graiul de duhovniceasca mireasma, in care sunt redate, ni-1 infati§eaza pe talmacitor ca pe unul din iscusitii §i vanjo§ii manuitori ai prozei romane§ti din secolul XVII; iar putinele versuri cu explicatii relative la sterna Moldovei sau cu expresiuni de lauds §i multumita pentru ajutorul lui Dumnezeu in savar§irea acestei lucrari, pot dovedi ca din sufletul lui Varlaam nu lipsea nici talentul de versificator priceput.

Despre sterna Moldovei spune intre allele:

Cap de bour §i la Domnii Moldovene§ti Ca puterea acelei hieri sa o socote§ti, De unde marl Domni spre lauds §i-au facut cale De acolo §i Vasilie Vod au ceput lucrurile sale Cu inveifeituri ce in fara sa temeluefte Nemuritor nume pre lume sie-si zidefte".

La sfar§itul partii intai, dupa predica dela Dumineca a 32-a

dupa Rusalii se gasesc alte 10 versuri, dintre cari cele 4 din urma exprima un frumos §i puternic sentiment religios, fiind sufletul lui Varlaam strabatut de dorinta hotarita de a-1 marturisi pe Dumnezeu cu condeiul", Prime§te Doamne ca dela un pacatos Sa slujesc tie in ceasta lume pan' voiu hi sanatos Sa hie deapururea cinstit §i laudat numele tau lar eu dela inimd to meirturisesc cu condeiul meu.

La sfar§itul partii a doua, dupa predica dela taierea capului Sf. Ioan Botezatorul (29 August) sunt de asemenea 8 versuri izbutite, dand cele dela inceput o comparatie potrivita intre valurile marii izbite de furtuna §i intre valurile, de cari e cuprins gandul scriitorului la inceputul unei lucrari mai intinse: Valurile multe ridicei furtuna pre mare, Mai vdrtos geindul omului intru lucru ce are

www.dacoromanica.ro

MITROPOLI TUL VARLAAM AL MOLDOVEI

269

Nu atata grija

$i frica inceputului Cat grija fi prime jdia seivarfitului Hie ce inceput de folos nevointa-1 arata

lath sfarfitul a tot lucrul is plata'.

.

Manuscrisul it avea gata Varlaam dela 1637, cand scria din Suceava cerand ajutorul tarului Mihail Feodorovici, ca sa-1 poatai

tipari: Noi smeritul Varlaam, care am fost ca arhimandrit trimis de domnul Moldovei Barnovschi la impardtia voastra prea luminata pentru sfintele icoane, iar acum cu darul lui Dumnezeu si cu rugaciunile si binecuvAntarea prea sfantului parinte, a fericitului intru sfinti adormitului patriarh al Moscovei, chir Filaret Nichitici, invrednicit a fi in scaunul Mitropoliei acestei tan a Moldovei despre ravna noastra, ce am avut pentru sf. biserica a Rasaritului si dorinta de a traduce pe limba romaneasca cartea sit. Calist, cuvantarile la sf. Evanghelie, ca s'o citeasca preotii in biserical spre invatatura Romanilor credinciosi, este gata si scrisA, numai sa se dea la tipar s'o tipareascd, dar fiindcd ne tine maim grea a Agarenilor (Turcilor) $i nu suntem slobozi de haraciul for nici preotii si nici vladicii, si toti suntem supusi, de

aceea indraznim a cere ajutor pentru lucrul acesta si dela milostivirea imparatiei voastre. Iar Domnul Dumnezeu iti va rasplati cu insutita rasplata si cu gustarea vesnicilor bunatati si to va Linea multi ani $i cu luminata biruinta va intari Cara to dreptmaritoare".

Dar interventia dela 1637 a ramas farce rezultatul dorit; de aceea la tiparirea cartii a putut sd purceadd numai cu 4 ani mai tarziu, bucurandu-se de sprijinul efectiv al prietenului sail Petru Movild.

Din prefetele acestei carti straluceste dragostea lui Varlaam pentru limba romaneasca $i hotdrirea lui de luptd pentru biruinta ei asupra limbilor straine, can o tinurd atatea veacuri incatuยงati in prejudecata celor 3 sau 4 limbi, can fusesera socotite in drept sa monopolizeze cuvantul lui Dumnezeu. www.dacoromanica.ro

270

1. LUPA$

La inceput e tiparit un Cuvont impreunci catrd toatci sementiia romaneasca ", scris de sigur tot de Varlaam, care in numele lui Vasilie Lupu cere cu toata inima dela Domnul Dumnezeu si izbavitorul nostru Iisus Hristos dar §i mill §i pace qi spasenie

a toata sementiia romaneasca pretutinderea ce se afla pravoslavnici inteaceasta limba'''.

Apoi arata ca. dintru cat s'au indurat Dumnezeu dintru mila sa de ne-au daruit, daruim fi noi acest dar limbii romcinefti, carte pre limba romaneasca intaiu de lauds lui Dumnezeu, dupa aceea de invatatura §i de folos sufletelor pravoslavnice. Sa (dace) iaste §i de putin pre):, iara voi sa o primiti nu ca un lucru pementesc, ci ca un odor ceresc §i priinsa (intriansa) cetind pre noi pomeniti §i intru ruga voastra pre noi nu uitareti §i hiti sanato§i".

Numai dupa acest scurt cuvant impreuna" urmeaza cuvantul Arhiepiscopului Varlaam §i Mitropolitul de Ora Moldo-

vei catre cetitoriuu, caruia ii imparta§e§te, intre altele, ca imputinandu-se din oameni intalesul sventelor scripturi, le-au caotat a pogori §i svanta scripture tot mai pre intalesul oamenilor pan'au inceput a scoate a§a §i cine §i pre limba sa, pentru ca sa inteleaga hie cine sa se 'Inv* §i sa marturiseasca minunate lucrurile lui Dumnezeu. Cu mult mai vartos limba noastra romaneasca, ce n'are carte pre limba sa, cu anevoe iaste a intelege cartea altei limbi §i pentru lipsa dascalilor §i a invataturei; cat au fost invatand mai de multa vreme, acum nice atata rime nu invata Pentr'aceea de nevoie mi-au fost, ca un datornic ce sant lui Dumnezeu cu talantul, ce mi-au dat, sa-rai poci plati datoriia macar de cat, pan& nu ma duc in casa cea de lut a moqilor mei. Adunat-am din toti talcovnicii (interpretatorii) evanghelii qi dascalii bisericii noastre; §i dac -ani scris, aratat-am Mariei Sale pravoslavnicului Domn Io Vasilie Voivodul cu mila lui Dumnezeu Domnul tarii Moldovei. Maria Sa ca un damn cretin §i blagocestiv §i iubitoriu de biserica, grijind ca un stapan bun de folosul oilor lui Christos, nu numai pentru cele www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

271

trupe§ti, ci §i pentru cele suflete§ti, de unde sangur Dumnezeu cu mina sa cea puternica au aratat Mariei sale spre acesta lucru indereptatoriu, prea osventitul parinte Petru Moghila, fecior de domn de Muldova, Arhiepiscop §i Mitropolit Chiewului, Haliciului §i a toata Rosiia, carele pre pofta Mariei sale au trimis tiparul cu toate meftefugurile cede trebuesc; spre care lucrul Mariia sa Domnul ce scrie mai sus Io Vasilie Voevodul cu darul lui Dumnezeu Domnul tarii Moldovei, cheltuiala nesocotita spre tot lucrul tipariei au dat. Si aqa cu darul lui Dumnezeu dupa inceput am vazut ci svra§itul".

Din cuprinsul unor predici iese la iveala temperamentul lui Varlaam ca luptator fara preget contra protestan%ilor qi musulmanilor.

Astfel in predica dela Dumineca lasatului de branza, vorbind

despre iertarea pacatelor §i despre insemnatatea postului, apostrofeaza pe calvini §i luterani spunand: cum §i nevoiesc §i fac toi credinciocii lui Christos in toata lumea, numai singuri calvinii §i luteranii, eretici din vremea de acum, legatura lucrurilor celor bune nu o vor; in volnicia trupului §i in odihna vor, cares indulce§te trupul, §i crucea lui Christos li-i urita, cu care a -ci da sie-§i vre-o osteneala sau vre-o nevointa nu cuteaza, tema.ndu-se sa nu-§i vateme binele aicea pe lume; fara de osteneala §i Fara de post §i fara de lacrarni qi fara de nici o rabdare vor sa ajunga ceriul, imbland pre calea cea larga, care duce in perire §i nu -$i aduc aminte de Daniil proorocul, ca dupa ce se posti zece zile, mai frumos §i mai gras fu decat ceiace manca bucate scumpe din masa imparatului Navohodonosor". Iar in predica dela Dumineca a 14-a dupa Rusalii stapanirea turceasca o aseamana cu potopul, cu focul Sodomei, cu robia Jidovilor §i cu pustiirea Ierusalimului, cari toate izvorasc din mania lui Dumnezeu ca nicte pedepse meritate: unii ca aceia stint supu§i supt mania lui Dumnezeu, carora le rascumpara Dumnezeu cu mania sa, cum au rascum-parat celor de demult cu potopul, Sodomului §i Gomorului cu foc, Jidovilor cu robia §i pustiirea Ierusalimului, nouci astdzi cu www.dacoromanica.ro

272

1. LUPA5

Turcul, ca acum au certat pre ceia de atunci, a§a §i pre not acum ne cearta, pentru rautatile §i pentru nedireptatile noastre, scurtand volnicia noastra §i buecia noastra ... Iara pre not nedestoinicii ne va pierde §i in munca §i intunerec ne va ragchira §i ne va pustii, de care lucru Doamne ne fere§te cu mila ta §i la ve-

selia ta ne intoarce. Ca a ta este puterea §i taria, depreuna cu fiiul tau cel fara de inceput qi cu duhul svant facatoriul de viata, acum gi pururea §i intru veaci. Amin" (fila 281 b).

Durerea de mama este redata in predica din Sambata Pa§-. tilor, cand Fecioarei Maria, cu prilejul pogorirei lui Iisus de pe truce i a§ezari lui in mormant, i-se atribue o tanguire duioasa exprimata in cuvinte, cari au patruns qi in versuri poporale, cantate langa mormantul Domnului grin unele biserici rom'ane§ti

pans in timpul de fata: O iubitul meu fiu, dulce lumina ochilor mei, nadejdea §i veselia meal Deschide-ti ochii §i vezi maica ta, ce te plange, deschide-ti sfantul rost §i mangaie maica tal Asculta, fiul meu, suspinile meale; caota de vezi lacramile meale: unde si -s ucenicii? toti te lasara acum. Unde ti-s prieatinii? toti te parasira.

Unde-i Petru ucenicul tau, ce zicea ca-§i va pune capul pentru liubovull) tau, iara acum nice el nu se afla sa planga cu mene.

Toti m'au lasat, toti m'au parasit; numai Ioan cel mai tanar de toti, acela te iubeqte §i acela-ti este astazi ucenic. 0 iubitul meu fiu, sabia cea de imbe partile ascutita, de care-mi spunea Simeon staretul, astazi patrunse inima mea qi trecu prin trupul meu, ca to vaz mort fiul meu cela ce inviai mortii §i manurile tale celea ce tamaduia bolnavfi le vaz patrunse cu cuie §i ranite §i rostul tau cel cu invatatura scumpa §i dulce acmu-i inchis §i tacut §i framseatea fiatei tale ponegrita §i schimosita. 0 ceriule §i pemente, plangeti cu mene pentru moartea cea cu obida a fiiului mieu; plangeti cu mene maici, ca fiul meu §i lumina ochilor vostri se stinse acmu; glasiti cu mene fecioare, ca mirele sufletelor voastre groapei se da; plangeti voinici, ca framseatea 1) dragostea.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

273

voastre groapei se da; plangeti voinici, ca framseatea voastra se schimosi; §i voi batrani cu amar tanguiti, ea tariea voastra. slabi , 0 ceriu, deschide-ti portile tale §i voi ingeri plecati-va ochii vostri §i caotati de vedeti pre tvoretul (creatorul) §1 imparatul vostru pre pamant in mijloc de rod pAcatos lasat §i pailsit in ocara mare §i fara de mils ucis §i omorit" (fila 116 -117). *

*

*

Forma ingrijita a predicilor, ca qi cuprinsul for bogat in pilde §i asemanari pe intelesul multimilor romane§ti, au Matt ca aceasta Cazanie a lui Varlaam sa se ra.spandeasca repede §i sa alba editii repetate. Ea se gasea qi intre cartile Mitropoliei ardelene, fiind inregistrata sub titlul Poucenie de Moldova la numarul 23 al inventarului pregatit la sfar§itul pastoririi lui Sava Brancovicil). Unul dintre urmaqii lui Sava, mitropolitul Varlaam al Transilvaniei avu prilej sa tina scaun de judecata in regiunea nordvestica a Transilvaniei, unde se certau doug sate: Lapuqul romanesc qi Rogozul pentru proprietatea unui exemplar

din Cazania dela Iasi. Hotarirea Mitropolitului a ramas scrisa pe marginile foilor acestei Cazanii in urmAtoarele cuvinte: An. D, 1689 lu. Dek. 4 zile. Noi Vladica Varlaam, avand sobor de eparhie in vidicul (regiunea) Lapuqului in Rogoz §i fiind cativa protopopi §i preati qi alti oameni de cinste, venira inaintea noastra Vascu Alecse din Lapu§ul romanesc §i cu satenii din Rogoz, aducand lucrul acestei carti ce se chiama Oucitelna, socotindu-1

toti de toate partile s'au impacat a§a, cum aceasta carte sa ramak la biserica Rogozului ci sa fie pomana lui Vascu Iona§cu §i Vascu Alecse qi rama§itelor for qi cine s'ar ridica mai mult

dupa aceasta impaciuiala sä caute lucrul acestei aril, sa nu poata pan' nu va pune cloud sute de florinfi, o suta vladice§ti, o suta. spane§ti, Pre aceasta s'au legat §i au dat mina inaintea noastra, anul §i luna mai sus scriqi, Vladica Vaarlam", Deci pe Tanga iscalitura qi pecetea Vladicului mai era intarita aceasta 1) Cf. V. Mangra, Mitropolitul Sava II Brancovici. Arad, 1906, p. 95.

18

www.dacoromanica.ro

274

1. LUPA$

judecata soborniceasca §i prin vechea dating jur. idica, numita in dreptul romanesc heeria, care consta in obligatia partilor in litigiu de a plati o anume sums de bani, cand ar voi sa modifice sentinta. Mai tarziu aceasta salvia carte ce se chiama Poucenie" a fost legata cu cheltuiala unor oameni de omenie anume jupanul Pop Stefan §i sotia sa Afunie, ca sa le fie pomana for §i semintiei lor"1).

Este dreapta aprecierea acestei Carti Romane§ti" dela 1643

ca a unui fenomen literar de cea mai mare insemnatate in ceea ce priveqte adevarul graiului romanesc ca §i mladierea unor perioade construite dupa slavona medievala, care §i ea imprumutase tesatura de fraza a vechii limbi grece§ti. In acest stil viu §i plin de coloare, in care putea scrie doar unul, care sa-§i fi petrecut o buns parte din viata numai intre tarani sau intre calugarii ridicati din mijlocul lor, nu se mai facusefa carti biserice§ti pans atuncea"2).

2. In toamna anului 1644 aparea in Ia§i o noua tiparitura a mitropolitului Varlaam purtand titlul: .apte tame a bisericii tiparite cu invatatura si cu toata cheltuiala Mariei Sale Ioan Vasilie Voevod, in tiparul cel domnesc mitrop. in Ia§i. Vito 7153 intocmita de Eustratie vel logofat3).

(1644) Noemvrie 8" In prefata acestei carti arata smeritul Varlaam Arhiepiscop dupa cuvantul aposto§i Mitropolit al Sucevii", ca precum 7 roade rode§te duhul (dragostea, bucuria, pacea, lului Pavel indelunga rabdarea, credinta, blandeta §i oprirea voiei), tot astfel §i biserica lui Christos 7 taine are, cu carele ca cu niqte lumini lumineaza §i arata toate lucrurile §i toate trebile bisericei noastre; fara de carele tot omul este intunecat qi nu qtie, pre ce cale imbla. Ca aceste 7 tame sunt 7 daruri §i 7 faclii, de and §i lumineaza in biserica lui Hristos pre tot cre§tinul catra cuno§tinta credintei cei direpte, carile nu sant dela alt cineva, ci-s 1) Cf. Revista Teologica" din Sibiu 1930, pag. 33-34.

2) N. Iorga, Istoria bisericii romonesti ed. II, vol. I, p. 322.

3) Cf. BianuHodoq, Bibliografia Romaneascci Veche vol. I, p.

www.dacoromanica.ro

150.

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

275

Dela Domnul nostru Isus Christos aratate §i dela svin %ii apostoli date in svanta biserica", Adresandu-se catra. Vasilie Voda, Varlaam scrie: Cu adevArat lucru este, ca rasare soarele, zarea qi lumina lui mai nainte love§te in muntii cei maxi, turnurile §i copacii cei inalti lumineazA, de acii §esurile §i vaile, A§a intr'acela chip, Domnia MArii Tale cu aceste 7 thine, carile le-ai scos §i le-ai dat in tipariul Marii tale, intai ajunge intru ceata cea inaltA sufleteasca, intru arhierei §i in preoti, de lumineaza, §i in diregatoria cea lumeasca in domni §i in boiari, de acii §i intru cei mai mici ajunge lumina §i caldura, de lumineaza §i incAlze§te pe

toti catra voia lui cea svantel).

Necesitatea de a lamuri pe toti, qi pe cei de sus §i pe cei de jos, asupra insemnatatii sfintelor taine, era viu simtita in timpul, cand asupra bisericilor ortodoxe incepusera a se abate tot mai amenintAtoare porniri agresive din partea protestantismului care prin feluritele sale nuance reducea numArul traditional de 7 taine la 2 (botezul §i cuminecatura) . Varlaam nu intarzie a pai§i ca apArAtor convins al traditiei ortodoxe publicand aceasta folositoare carte, in care Eustratie Logofatul izbute§te a grupa materialul in mod clar §i a expune prin intrebAri §i raspunsuri tot ce era mai esential pentru ca arhiereilor, damnilor, boierilor, preotilor §i credincio§ilor din Moldova §i din alte tart de aceea§i limbs sa nu le lipseasca orientarea §i cuno0inta necesara asupra fiecAreia dintre sfintele taine,

La intrebarea: Cate tame sant? raspunsul suns astfel: Intaia taina este botezul, A doua mirul, A treia liturghia, cuminecatura, trupul qi sangele lui Hristos. A patra preotia. A cincea pocAinta, A §easa cununia. A §aptea maslele, ce slujesc preotii la bolnav, Aceste 7 taine se impreuna catra cele 7 daruri a Duhului svant, carile supt chipuri vAzute §i atinse varsa in sufletele credincio§ilor darurile lui Dumnezeu cele nevAzute, carile sant tocmite §i date dela Domnul nostru Isus Christos", 1) Ibidem, p. 149.

www.dacoromanica.ro

276

1. LUPA$

Intrebarea: Cate parti are pocainta? primeste acest raspuns: trei, intaia parte este infrangerea inimii. A doua spovedania. A

treia lucru, adeca fapturile cele bune, §i aceste parti una fara de alta nu se poate face pocainta intreaga §i cum se cade".

3. Asupra acestor chestiuni mitropolitul Varlaam are prilej sa revina *i in anul urmator atat intr'un sinod convocat la Iasi cu particiaprea arhiereilor moldoveni §i munteni, precum §i in Rcispunsurile, pe cari s'a socotit dator a le da Catehismului calvinesc tiparit la Alba-Iulia cu cheltuiala principelui Gheorghe Rakoczi I ca instrument de propaganda religioasa qi de convertire a Romanilor din Transilvania la protestantism.

In predoslovia Raspunsurilor" din care $incai, avand un exemplar, i-a putut reproduce o parte (lipseqte insa din ea inceputul cu motto cuprins in aceste 2 versuri indreptate contra doctrinei protestante: Nu sa laude nimeni de buns credinta.

De n'are lucruri bune prea cu socotinta"), chiar in textul cronicii sale la a. 1645 Varlaam insu§i arata imprejurarile cari 1-au determinat sa scrie aceasta carte: Iubitii mei fii, tamplandu-mi-se estimp a fi in partile Tarii Romane§ti, cu trebi domnesti fi a norodului, in Targovi§te cu cei mai de frunte §i mai de fire vorbind, mai vartos cu oarecare boiarin cinstit §i slovesnic §i a toata destoinicia qi intelegerea harnic, drept pravoslavnic creqtin, al doilea logof at qi fratele Doamnei a bunului credincios §i a ltuninatului Domn Ion Mateiu Voevod, cu mila lui Dtunnezeu Domn Tarii Romane§ti, Dumnialui Udricte Nasturel, carele ca un iubitor de invatatura §i socotitor credintei cei drepte, in mijlocul altor carti noua, ce mi-au aratat, adusu-mi-au §i o ceirtulie mica in limba noastrei romcineascii tiparita, §i deaca am cetit,

am vazut semnul ei scris Catichizmul crestinesc, carea o am aflat plinii de otravei de moarte sufleteascii, de care lucru, iubitii mei fii, marturisesc inaintea lui Dumnezeu cu firea mea, ca mare grija si multei sccirbei au cuprins sufletul si inima mea, pentru care lucru am chemat §i am strans sobor dinteamandoua partile, $i din Tara Romaneasca qi din Tara Moldovei, nu atat ca doara

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

277

sa poata ei clati inima voastra, ce-i intarita $i radacinata pe temelia cea bun& $i tare a bisericii noastre pravoslavnice, cat cuget

socotesc, cand ei cu aceste minciuni $i amagituri, cu carele cearca si ispitesc in tot chipul sa poata afia pre nestine prostan ¢i nestiutor sa-1 sparie cu marturia sfintei scripturi, care fall de cale le-au pus si rau talcuesc spre a lor perire Pentru aceea am socotit, ca am o datorie mare sa fac raspuns si sa arat strambatura si talcul cel rail al lor, ce talcuiesc rau ¢i strambeaza Scriptura sfanta ¢f aceasta nu ca doara prepun ceva intru fapturile cele pravoslavnice ale crestinatatii voastre, ca stiu foarte bine $i sant adeverit, cum credinta noastra ce ati apucat dintaiu si din inceput, nici unul din voi cartile cele ereticesti sf dascalia si invatatura lor in numar nu le socotiti, ci numai pentru sa arat intunerecul si neintelegerea lor, ce au intru Scriptura svanta, sit

cari talcuesc pre voia $i pre volnicia lor cum vor" (pans aci reproduce Sincai.), Continuand se adreseaza mitropolitul Varlaam credinciosilor sai de pretutindeni, dar mai ales celor ce se afla in partile Ardealului", carora dela inceputul predosloviei le impartasise binecuvantarea sa ca unor adevarati fii ai sfintei noastre biserici apostolestifi cu not de un neam Rumdni" scriind: Penteaceea, fiii mei intru Hristos iubiti, scris-am asupra acestui Catihizmus nou, cu carele cei din afara de pravoslavie au nadajduit sa va sparie, cu marturiile Scripturii sfinte sa va insele intru eresia lor cea ratacita. Ce-am scris una-i, pentru sa putem sta impotriva, ccind va fi vreme de nevoie, alta, pentru ca sa va afla %i intru invataturile pravoslaviei intariti ca niste stecIpt nes'ar (daca-ar) fi finger din ceriu, sa nu -1 plecafi fi necleititi credeti, ci sa.'-i ziceti anathema si sa va lepadati si sä va der partati de unul ca acela. Ca acelea ce-am luat dela mosi si dela stramosi $i de Duhul sfant cu luminatele soboara a sfintilor parinti marturisite, acestea zic, fiii mei, ca se cade cu tot sufletul sa be tinem si cu glas mare sa be marturisim, si de va trebui, zice Christos, ci pita la sange. De ne imbarbateaza $i ne invata asa,

www.dacoromanica.ro

278

1. LUPA$

nu va tiamereti de ceia ce ucid trupul, ca sufletul nu-1 pot ucide"1).

La indemnul protestantilor, cuprins in cuvantul Evangheliei: ispititi scriptura, ca voua va pare ca intru ea yeti avea viata de veci", Varlaam raspunde astfel: De vreme ce avem dela Christos

aceasta porunca sa ispitim, adeca sa cercam scriptura, nu a§a numai cum sa luam cuvantul Svintei Scripturi, ce sä cercam §i foarte cu deadinsul sa socotim, aducandu-ne aminte §i de cuvantul inteleptului ce grae§te (Sirah 15) inaintea omului este §i viata §i moartea, deci pentru sa nu alegeti moarte in loc de viata,

socotit-am §i not §i-am cercat, nu cu unul sau cu doi, ci cu adunare fi cu seibor, dupes cum invata §i inteleptul de zice: spa-

Fula este in sfatul a multi, a§a §i not cu totii am socotit far de nici un prepus §i fares de nici o pizma, ci cu frica lui Dumnezeu §i cu dreptatea svintei Scripturi inaintea lui Christos §1 a sfintilor apostoli". Dupes ce resumes in 10 puncte credinta bisericii ortodoxe, Varlaam incheie asftel: Noi pre ceia ce scad §i adaog din cat au tocmit qi au legat acele sfinte 7 saboara, pre aceia-i gonim din biserica lui Christos qi-i procletim, sa hie anathema, ca ne§te eretici". Apoi semneaza la sfar§it slavone§te: Anul dela facerea lumii 7155 §i a cuvantului intrupare 1647; s'a scos dupes inva-

tatura apostoleasca, soborul cu disputa al pravoslavnicilor, cu scrierea iubitoare de trudd a mitropolitului Varlaam al Moldovei2), de unde rezulta ca §i tiparirea Reispunsurilor" ca fi aceea

a Cazaniei" a ducat doi ani de zile

(1645-1647).

Din cuprinsul acestor Rdspunsuri rasare, huninos §i impunator, caracterul mitropolitului Varlaam, ca al unui luptator fares §ovaire, ca al unui pastor treaz §i energic, stapanit in once clips

de simtul raspunderii §i de con§tiinta datoriei de a nu intarzia intru apararea adevarurilor de temelie ale credintii §i bisericii 1) Vezi textul reprodus in studiul lui N. Draganu despre Codicele pribeagului Gheorghe Stefan, Voevodul Moldovei in Anuarul Institutu lui de Istorie Nafonald. Cluj, 1926, vol. III, p. 248-249.

2) Ibidem, p. 250-252.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

279

sale. Cu toate ca mica cartulie piing de otrava de moarte sufleteasca" nu ameninta, prin cuprinsul ei, direct pe credinciolii sal moldoveni, el se alarmeaza de proselitismul calvino-transilvan.

Prinzand veste dela boierul cinstit §i slovesnic" Udri§te Nasturel din Targovi§te, strange sobor din amandoua t Arlie §i respinge cu succes atacul indreptat impotriva crediatei, care forma cea mai puternica legatura de imitate sufleteasca intre toti Romanii risipiti sub diferite carmuiri politice.

Dupa cum la tiparirea Cazaniei din 1643 gandul lui parintesc imbrati§a cu dragoste deopotriya toata semintia pravosravnica in aceasta limbs romaneascr, tot astfel la pregatirea Ritspunsurilor" simtul datoriei duhovnicecti it indemna sa alerge cu ajutorul cuvantului sau luminat, dincolo de granitele Moldovei, incurajand pe frail' sal din Transilvania in lupta de resistenta impotriva tuturor atacurilor §i ispitelor de calvinizare pornite din partea indarjitului §i fanaticului vanator de suflete, care era Principe le Gheorghe Rakoczi I, aliatul lui Matei Basarab.

Indemnurile lui Varlaam nu an ramas lipsite de rezultat. Mitropolitul de atunci al Transilvaniei, Ilie forest

(1641-1643),

care-§i

facuse ucenicia calugareasca in manastirea Putna, langa mormantul lui Stefan cel Mare, s'a alaturat, cu trup cu suflet, curentului moldovenesc, reprezentat cu stralucire prin Petru Movila qi prin mitropolitul Varlaam, luptand eroic pentru apararea ortodoxiei, patimind casne §i temnita grea impreuna cu multi preoti §i cre§tini nu pentru vre-o vinovalie, ci pentru credinfa creOneascti", cum dovedesc colegii sai moldoveni prin scrisoarea de recomandatie trimisa la 2 Iunie 1645 tarului Alexie Mihailo-

vici §i semnata de Varlaam mitropolitul Sucevei, Anastasie episcopul Romanului, Stefan episcopul Radautilor §i Ghedeon episcopul Hu§ilorl).

Astfel unitatea sufleteasca a Romani lor s'a afirmat in yea1) S. Dragomir, Re latiile bisericii romanefti cu Rusia in veacul XVII. An. Acad. Rom. M. S. I. 1912, p. 104-106 qi I. LuIpal, Documente istorice ttransil vane vol. I, p. 229-231.

www.dacoromanica.ro

280

1. LUPA$

cul al XVII-lea de o lature §i de alta a Carpatilor ca o realitate triumfatoare. Ea n'a fost exprimata numai prin cuvinte memorabile, ca cele din prefata Noului Testament dela 1648 §i din alte prefete viguroase din acelaq veac, ci a fost pecetluita." cu faptele de jertf1 §i de mucenicie ale mitropolitului Ilie Iorest §i ale tovara§ilor sal de suferinta, cari au preterit a se supune prigoanelor cleat all incarca sufletul cu pacatul vre-unui land de parasire sau ha:dare a legaturilor strAmo§eqti cu fratii de dincolo de munti.

In afafa de lucrarile amintite s'a pastrat din condeiul lui Varlaam, in manuscris, o traducere din tinereta, la biserica Sf. Ioan BotezAtorul din Sf. manastire Secut ", traducere ce dateaza dinainte de anul 1610, Aceasta traducere $i -o motiveaza Varlaam in prefata marturisind ea §i eu smeritul §i nedestoinicul pentru liubovul ce-am

avut catra aceasta svanta carte, insa mai vartos pentru datoria talantului ce am, carele mi s'au daruit dintru mila lui Dumnezeu,

m'am nevoit dupa putinl puterea mea, ca sa ma plec osardiei mele, ce-am avut spre acest lucru: ...mai dinainte vreme au avut oamenii osardie mare spre invAtatura, c'au fost dascali §i ctiutori §i intelegatori scripturilor qi invataturilor lui Dumnezeu §i cu acesta lucru ca cu o lumina au luminat lumea §i-au indireptat spre lucruri bune domnii §i imp Aratii, iara" in vremea de acmu s'a stans §i s'a intunecat osardia aceea, de nice §tiu pre not invata, nice .pre altii. Drept aceea am vrut sa scriu aceastA carte

larg qi pre lung, ca sa poata intelege cine va ceti". Aceasta traducere a lui Varlaam (dovede§te ca." el cuno§tea din tinereta limba slavon5.) s'a reispindit in numeroase copii printre calugArii manastirilor dela Probota, Bistrita, Hurez, Ra§ca, Neamt, unii copiind textul ei in intregime, altii numai partiall).

Dupa cum vedem din marturisirea traducatorului, acelas

simf al datoriei, aceeas round de a valorifica, spre binele de 1) G. GhibAnescu, 0 noud lucrare a Mitropolitului Varlaam in Archiva

din fall 1914, p. 65-107.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI

281

ob§te, talantul ddruit de Dumnezeu it indemnase la munca obositoare din manastirea Secul, care urma sa-1 calauzeasca §i mai

tarziu pe strAdalnicul ierarh in cursul intregii sale activitati literare §i culturale, A§a a inteles mitropolitul Varlaam sa-si implineasc.1 datoria de ierarh: priveghind, povatuind, luptand, luminand ca pastorul eel bun din Evanghelie, care i§i pune sufletul pentru turma sa, iar nu ca naimitul care in ceasul primejdiei fuge dela locul datoriei. Din inaltimea scaunului mitropolitan al Moldovei s'au raspandit cele mai bune indrurnari spre viata virtuoasa, spre credinta dreaptA, spre ravnal catrA §coala §i cartea romineasca incepAtoare, Izvorul acestor indrumari trebue cautat in minunatul chip vladicesc al mitropolitului Varlaam, care timp de 21 de ani, din toamna anului 1632 liana in primAvara anului 1653, a

ostenit farl preget in nazuinta de a-§i innalta turma pe cane desavar§irii cre§tine§ti, de a face sa princla rAdacini §i sA infloreascl in suflete credinta §i de a infrunta cu ascuti§ul condeiului sAu aprig pe toti potrivnicii ortodoxiei.

In primavara anului 1653, dupace Vasilie Lupu a fost alungat din scaunul Moldovei de care logof Atul Gheorghe Stefan, ajutat de o§ti muntene §i transilvane, mitropolitul Varlaam din motive, cari au ramas necunoscute in amAnunte, dar pot fi ba-

nuite, s'a retras la manastirea Secul. and a intrat noul Domn Gheorghe Stefan in 14 la Dumineca Floriilor §i a doua zi, Luni dui:4 cum s'a dus la biserica Sf. Nicolae cu catava gloats" i-a cetit molitva arata bine informatul cronicar Miron Costin de Domnie Ghedeon, vlAdica de Hu§i, fiind Varlaam mitropolitul e§it la munte".

In manastirea Secul, de trade pornise inainte cu doua decenii lurninatul cAlugAr spre o cariera ierarhica atat de strAlucita §i binefAcatoare, se intoarse acum vrednicul mitropolit Varlaam www.dacoromanica.ro

282

I. LUPA$

cu trupul istovit de boat& dar cu sufletul indreptatit a fi plin de mul %umirea ce i-o procura con§tiinta de a -ui fi implinit datoria de aprig aparator al credintei strabune, de indrumator al vietii culturale §i de propoveduitor neinfricat al cuvantului dumnezeesc la toate categoriile de locuitori ai scumpei sale Moldove, Prin testamentul din 16571) lasand manastirii Secul intreaga averea sa considerabila cu toate veniturile, in afara de cele 4 poloboace de miere daruite surorei sale Ecaterina, a dat Inca o dovada graitoare despre neprecupetitul sau altruism cre§tinesc.

Cu sufletul impacat se putea deci cobori, la sfar§itul anului 1657, spre odihna de veci a mormantului dela Secul, marele ierarh Varlaam ca unul care-§i indeplinise cu prisosinta menirea pazind credin%a §i facandu-se vrednic de cununa cea nevestejita a maririi.

Cununa aceasta, ce i-a fost daruita de catre milostivul §i

dreptul judeca'tor al faptelor §i gandurilor omene§ti, i-o pastreaza istoria bisericii qi a culturii romane, din paginile careia numele mitropolitului Varlaam straluceqte cu neimputinate raze de lumina pentru toti cei ce §tiu pretui meritele lui nu numai de incepator, ci qi de savarqitor al lucrarii atat de Insemnate pentru destelenirea ogorului sufletesc al Romani lor de pretutindeni, pentru luminarea mintii §i pentru intarirea credintii for dreptmaritoare,

1) V. A. Urechia, Autografele lui Varlaam Mitropolitul, comunicare fAcuta in sedinta Academiei Romane la 21 Decemvrie 1888, unde este reprodus si testamentul olograf al mitropolitului Varlaam dela 18 August 1657.

Analele Academiei Romine, Seria II, t. X, p. 341-349, cf. si St. Dinulescu, No lite despre viola 0 activitatea mitropolitului Varlaam al Moldovei. Cernauti, 1886.

www.dacoromanica.ro

M ITROPO LIRA, VARIAAM (1632 -1653) 1. Originea lui Varlaam. Izbelistile vremilor, care au trecut in necontenite valuri peste cuprinsul hotarelor locuite de Romani, au innecat multe comori si au ingropat pretioase urme atat din istoria obstei cat si din viata bdrbatilor alesi de Dumnezeu si asezati la locul de cdrmaci pe cdile izbdvirii si ale gloriei nepieritoare. In asemenea cumplite zile au ars multe documente si au dispdrut multe dovezi despre, faptele si vredniciile strämosilor. Din aceastd pricind sunt in istoria noastrd umbre si multe goluri. Strddamile cercetatorilor, rdzimandu-se pe fapte ce stau de o parte si de alta a unor asemenea goluri, peste multe au aruncat punti de lumina, legdnd astfel curgerea istoriei. Dar mai sunt de acele in fata cdrora cercetdrile istorice nu s'au unit in asezarea puntilor de legdturd si de lumina. Un asemenea caz este chestiunea cu privire

la stabilirea originei lui Varlaam, marele si luminatul chip de vlddicd al istoriei noastre religioase si culturale.

FArdmele de documente care au rdzbit deasupra vremii, unii le td1mdcesc in

sensul cal Varlaam se trage din neam de boieri,1) iar a4ii cd se trage din tdrani rdzesi 2) din tinutul Putnei. Poat i unii si altii au dreptate dacà documentele la S t. Dinul es c u, in Notite despre vieata i activitatea Mitropolitului Varlaam (1632-1653), pag. 1. spune textual, eh' Varlaam se trage dintr'o familie boereascA renumitil a Moldovei din familia Motoc .... Din aceasta familie au esit mai multi membri renumiti,

ca vornicul Ion Moto c, care intre anii 1554-1564 rAsturnä si facu 3 domni in Mol-

dova." Pentru intemeierea acestei sustineri trimite, in notà (1), la un document cu data de 15

Aprilie 1672, publicat de Hasclau in A r chi v a Ist oriel" t. 1 partea 1, pag. 80 prin

care mosneanul (=rdzesul) Dumitrasco Rusanovschi vinde cumnatului sa"u Ddinian vornicul pä.rtile sale din satul Sipoteni. In acel document figureazd printre martori si Andrei Motoc

br a tnic (=nepot de frate) al Mitropolitului Varlaam. De aci Hasdä,u spune cd: Acest Andreiu inumindu-se mai sus Motoc urmeazil ea' si celebrul Mitropolit Varlaam era tot din

acest neam". Aproape in aceiasi termeni copiaza. si I. Andreescu afirmatia despre originea lui Varlaam din familia boereasc6 Motoc, intemeindu-se pe acelas document din 15 Aprilic 1672. (V. Varlaam al II-lea Mitropolitul Moldovei, pag. 33, textul si nota 3.)

Aceastä, pa",rere sustinutà cu mai mult aparat documentar o Intalnim la N. I or g a, Ist. Bis. Romane, vol. I. Vdleni de Munte 1908 pag. 304; I. Lupa 5, Varlaam, Mitropolitul Moldovei, Cluj, 1934, pag. 55; N. Cartojan, Ist, lit. rom. vechi. II. pae. 109 si altii printre care pomenim pe cel mai iou biograf al lui Varlaam, anume Augustin Z. N. Pop. Acesta spune textual, ea: cobora neamul mitropolitul Varlaam din satele putnene, tinut de podgorii si mori, peste care stapâneau cu hrisoave vochi, intre Omni si preoti, rdzesii TArii de los. De aici s'a ridicat neamul lui Maxim Ureche si Stefan Toma dela Otesti, de aici 1

www.dacoromanica.ro

Nr. 1.

Varlaam, Mitropolitul Moldovei Mph' o fresca din biserica Trei Terarlii, din

3,01-149TEC4

- IVRINICIPtULUI '9UCT/Re$1\

2

www.dacoromanica.ro

care se provoacd le interpretdm in duhul vremii lui Varlaam. Inainte de reforma lui Mavrocordat (1739) rdzesii moldoveni i mosnenii munteni apartineau oamenilor

liberi, nobilirnei, adeca obrazelor boeresti sau aristocratiei tarii. Caci Nina clitre sflirsitul secolului al XVI-lea libertatea este In strlinsil legrattril ca mosia. Nu putea fi liber decdt acela care era posesoral unei ocine, oricare or fi fost intinderea el.

Pierderea ocinei atreigea dupà sine si pe aceea a libertil(ii. Omul bird peamInt era serbul stàpânului inosiei pe care triiia. Intr'o societate astfel organizatà, clasa oamenilor liberi se confunda deci cu aceea a proprietarilor de pilmeint. Obisnuit acestia sunt cunoscuti sub numele de bojen si nzosneni, In Moldova reizesi, cei dintili reprezentand proprietcitea mare, ceilalti pe cea mijlocie ci mnicä, saipanità aceasta din mina mai totdeattna In deveilmeisie.3)

Prin urmare nobleta era in timpurile vechi In legeiturd ca mosia. Stlipemitorul de peinzeint era atunci iden tic cu nobil, intocmai ca In Polonia yi Ungaria".4)

Diferitele numiri date proprietarilor mici in Moldova si Muntenia (megiesi, mosneni, rdzesi, cnezi, judeci), nu reprezinta categorii deosebite de proprietari ci numai raporturi oarecum juridice ale acelorasi proprietari, care sunt megiesi cdnd e verba de hotarnicie hare mosiile lor si ale altor mosneni in starea lor de mostenitori ai pamantului; cnezi ca proprietari de iobagi (rumdni) si judeci ca oameni liberi.

Dar pe leingii aceste titluri care exprimei doar cate o anttme insusire a lor, proprietarii mai au unul: Ei sunt bojen, adecà nobili. Acesta este cel mai important din tre titlurile ion El le insunteazli pe toate celelalte si se subintelege pe langei fiecare din ele. 5) Asa Intelegand starile de atunci, ne putem explica i faptul la care face aluzie Augustin Z. N. Pop, cdnd spune, cd de acolo dintre razesii 'Tara de Jos s'a ridicat .$tefan Toma si Gheorghe ,Stefan. Numai asa putem intelege cum Andreias, nepotul de fi ate al lui Varlaam a putut sa fie stapAnul unei case pe ulita mare a Iasilor, iar Lupu al lui Grigorie, un alt nepot, inarmat cu scrisoare dela unchiul sau Varlaam, sí strdbata pand la tronul tarului a toata Rusia si sa vada fata lui Mihail Feodorovici.6) Nobleta legata de starea razesiei isi putea face cale deschisa inafarapana departe la treptele stralucitului tron al tarilor, lar inauntru pand la sceptrul de domnie.

so va porni domnia lui Gheorghe Stefan cu mare bisug tdrei" si a baltranului Fustratic Dabija, cel cu atâtea amintiri din vii.

Varlaam era din malul targilos al Bolot es til o r, chemandu-se Motoc, dupd un flume foarte purtat in regiune si chiar s'a crezut candva, ca dansul este unul din indepArtatii urmasi ai vornicului Motoc, tutors la sat sa razeseascd". (Neamul Mitrooplitului Cdrturar Varlaam al Moldovei, Rev. Bis. ort. rom. Anul LVII, Nr. 5-6, MaiuIunie 1939.

Despre boieri, pag. 3.

3) C. Giurescu Idem pag. 20.

Aci Giurescu citeazd pdrerea lui I. Bogdan.

5) Idem, pag. 127.

Iasi, 24. Octomvrie 1644.

Scrisoarea Mitropolitului Varlaam din Moldova cdtre Tarul Mihail Feodorovici, in care recomandd pe nepotul salt Lupu al lui Grigorie. ,.Prea luminatului si inalt rezidentului in buna credintd stralucitoralui Domn Tar si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stdpanitorul a toatd Rusia, Tarul Moscovei, Tam'. Astrahanului si la alte multe imparatii $i state Tar si Domn si Obldduitor in Domnul sIi te bucuri la multi ani, cu duhul dumnezitsc4SA 4riumfezi si sA salti de bucurie in Hristos.

Deoarece toti sunt datori a avea pururea dragostea fatd de prealuminata Maiestate a Impdrdtiei Voastre, cdci pe multi si pe nenumdia(i if itragi in dragostea ta prin impdrAtestile tale binefaceri, Cu atat mai ales suntem noi datori a ne ardta semnul dragostei noastre Maiestdtii Impdrätiei Voastre si a aduce mnliumitd Maiestrttii Impd.ratiei Voastre pentru binefaceri si a ne ruga lui D-zeu fdrä de uitare. Cd nu numai pe noi ne-ai atras spre casa iubirii si binefacerii Maiestdtii ImpArdtiei Voastre, ci mai ales harul lui D-zeu a asezat 3

www.dacoromanica.ro

Prin urmare Varlaam apartinând unei familii nobile de raZesi, stapdni de mosii, sate si vaduri de mori In tinutul Putnei, a fost In .situatie de a-si agonisi aleasa culturd si cunostinta a limbei slavone, grecesti i latine, fie la dascali in tara, fie la vreuna din Academiile de peste hotare, unde a invatat si Grigorie Ureche ridicat si el din mijlocul razesilor Tarii de Jos. Numele fericitilor sài parinti pana acum nu ne sunt cunoscute. La fel n'a iesit la iveala pdna acum stire nici despre anul si locul nasterii lui Varlaam, nici despre numele ce l'a avut din botez inainte de calugdrie.

A-tat se stie din documentele descoperite paria acum ca a avut un frate Stefan, o sofa" Ecaterina si una Nastasia. Numele unui alt frate, razes botosenean, nu este cunoscut 7).

2. Varlaanz calugar la Secul. Mdnastirea Secul este ctitoria lui Nestor Ureche si a sotiei sale Mitrofana, parintii lui Grigorie Ureche cronicarul i vornicul. In cuprinsul acestei mandstiri, pe Idngä pravila vietii calugaresti, constatatoare din ascultarea rugaciunei i priveghere spre infrdnarea trupului si libertatea In duh i adevar,

a luat fiinta dela inceput si o scoala mdnastireasca. Nu=i exclus ucenicia in ale

stiintei aci sa. si-o fi facut calugarul Varlaam.

Ce l'a indemnat sA imbrace chipul calugaresc? Poate chemarea lui Dumnezeu earl i-a pus de o parte aleasa misiune pe care a dus-o la plinire si spre a lui Dumnezeu lauda i spre folosul de mdntuire al neamului säu romdnesc.

Cele mai vechi stiri despre Varlaam la Secul le avem de pe la anul 1610, cdnd este

pcmenit ca egumen al mdnastirii. La aceasta data semneaza cu tot soborul dela impiirdtia Maiestdtii Voastre intre Impdrati si cne¡i spre a fi in cele din urmii ocrotitorul si apIrgtorul bunei credinte, rdscumpdrdtorul robilor. mangdietorul celor ce rdu suferd In mizerie i ziditorul bunei credinte, mdrirea si lauda pravoslavnicilor, ochiul luminat al bisericii rdsdritene, milostenia nesecatd a celor ce cer. Intre cei multi si nenumdrati, cari se refugiazd cu o astfel de bundtate la prealuminata stdpanire a Impdrdtiei Voastre este (unul) si acest nepot al nostru cu numele Lupu Grigorie trimis de smerenia noastrd pentru lucrurile noastre de lipsd in singur stdpdnia ImPardtiei Voastre mari sà cumpere acelea cari Doi nu le etsim. Deaceea mg' inchin cu aceastà rugare si aduc multumitg. Impdrätiei Voastre mari si pentru aceasta astern rugare, sd aibä voie sus numitul nostru nepot Lupu al lui Grigorie a ne cumpAra luorurile de lipsd In tara ta mare impArdteascd, si a se intoarce fdrd de intarziere. Si Domnul Dumnezeu sA inmulteascd anii cei multi ai Cal in prosperitate si putere si (sg-ti dea) biruintd asupra tuturor vrdsmasilor vdzuti si nevdzuti, Amin.

Soris in cetatea domneascd, in Iasi, anul dela facerea lumii 7153, luna lui Octomvrie 24 zile.

Iar din jos adaus : Ruggtorul de D-zeu i doritor al tot binelui Maiestältii Tale Impdrgtesti, Varlaam Mitropolitul Moldovei ti se inching.

(Actele Moldovalahe, 7153. No. 6. Copie contemporand, publicaa de S. Dragomir in Relatiile bis. rom. art. cu Rusia In sec. XVII. Anal. 'Acad. Rom.; Tom. 34.)

7) Stefan frate preaosfintitului si de Dumnezeu alesului si ruggtorului nostru Kir Varlaam mitropolit", intdInit prea putin documentar, are doi fii si o flied: pe popa Ursu care nu trebue confundat cu preotul domnesc Ursu Cergariu, bgrbatul Maritei, nepoatd dupii al doilea frate, pe Todir ase o si pe Tu (f) d o r a.

Popa Ur s u, Todir as cu (Toader) si sora lor cdsgtroita cu Gheorghe Oldcariu sunt mereu in proces de mostenire cand cu m'andstirea Secul pentru via din Cofesti care pogoane au fost puse de pdrintele Varlaam" opundndu-se cererii lor: Statornicirile pravilei; testamentul si mArturiile duhovnicului lui Varlaam, pdrintele Dosotheiu ot sta mo-

nastir Nemetcomu, ed. la datul sufletului" i-a spus: Nepotii s(')au aflat socotiti pand au fost svintia sa viu" dupd moartea svintiei sale sa nu mai ceard nici un nepot ni.. mica", ea va avea svintia sa sdi hie tot a svintiei mdnastiri, nici are nice un nepot la svintia sa nimicä, cu ce s(')au indurat le-au dat pand au fost svintia sa viu", cdnd sunt chemati la judecatd de fii surorii Nastasia, Lupu Brasoveanu si Vlad, cdteodatli si de 4

www.dacoromanica.ro

niare pana la mic" un act menit sa curme neilitzlegerile pentru hotare cu calugdrii din manastirea Neamtu.8) Tara cum a inteles calugdrul Varlaam sa-si dea un rost ales si inalt vietii sale

calugaresti, pe care a adus-o dela inceput ardere de tot spre mai mare slava a lui

Dumnezeu si spre folosul mantuirii sufletesti a neamului

sAu.

Inca de pe cand era preutul bisericii lui Sflintul Ion BotezcItorul din sfiinta

meineistire Secul" adicá Intre 1599 (atzul intemeierii milmistirii de ceitre Nistor Ureche) 1610 (anul ciind li gdsim egurnen) Varlaam tradusese din slavoneste Least vita

lui loan Sciirarul in octavo pe 574 de pagini, text slavonesc ci romanesc pe dotal coloane. In prefatii autorul zicea: ca si ett smeritul si tzedestoinicul pentru liubovul ce am avut ceitre aceastil svintei carte, 'inset mai viirtos pentrtt datoria talantului ce amtt carele mi s'att drirttitu din tru mila lui Dumnezeu m'am nevoit, dupei putinei puterea mea ca sá má plec osardiei rneale ce am avut spre acest lucru. Derept aceia nice pentru aceasta sá nu-mi prepue nestine, cad ca mai dinainte vreame au avutu oamenii osardie spre inveiteiturei c'au fostu dascali si sciutori ci inteleglitori scripturilor si învätäturilor lui Dumnezeu si ca acest lucru ca ca o lumina au luminat lumen Ionascu de Velicico, nepotii ei care prin purtarea lor nepotrivitd, fie prin nepilsare, uitand la batranete, in ultimele zile ale vietii, pe f ostul" mitropolit fusesera indepartati dela once impartire. In schimb Gheorghe Olacariu a fost de fatd". ingrijindu-1 si, fiind do clansul invatat, scrisese actul de danie, l'au cetit inaintea parintelui Va.rlaam Ion F,piscopul de Roman, ieromonahul Gheorghe ot Secul cu tot soborul marturisesc manastirii si calugarul deja Snagov, Atanasie, fost ucenic al lui Varlaam si acum ajuns egumen acolo iard a iscali n'au putut iscàli pdrintele Varlaarn in zapis. ca au fost bolnav fulgerat de si in alt loe: iara a is.cali zapisul nu putea parintele iscali, cal au fost bolnav, ce, unde-i trebuie punea pecetia."

Revendicarile in discutie (se contesta intentia testatorului si autenticitatea zapiselor cä nu-i iscalit cu mana parintele Varlaam") au loe, ()data inaintea mitropolitului Dosoftei si a doua oar. inaintea lui Antonia Ruset.

Mittiopolitul daruise cu diriapte (lane partile din Strezesti si din Giugastri zestre Tuf(do)rei, iar din Scortari harazise pamanturile dela Cofesti si Capotesti preotului Ursu si femei sale Mare` si celuilalt frate Teodor, incredintandu-le cu zapisele de cumparatura, din ele fiind desmostenit un alt nepot, R a d u.

Po pa Ur s u, de locul lui din Stoiesti, a prectit In satul Grozestj dupa 1661, and la bisenca satului se intalneste pentru ultima data. Popa Albu. Ii urmau si lui, dupa 1686. popii Ionascu si Lupu ot Grozesti (1696). Popa Ursu a avut fecior pe Necul a.

Andrias Moto c, var primar cu Ursu, este diac in Iasi. Cartea domneasca a lui Stefanita Lupu din 24 Ma¡ 1660 porunceste sa ramae, lui Ghinea Negutitoriulu o casa a lui Ad ria nepotulu pdrintelui Varlaam, care inabld fugariu sa, nu plateasca 200 lei datoriti lui Ghinea" intre vechile documente ale Galatei, ca si cel de sus se pdstra la Arhivele Statului din Bucuresti, in 1888, un zapis cu data de 20 Septemvrie 1669, prin care Kirila tiv vel jignicier vindea aceasta casd din Iasi, ,pre ulita mare", cumpariata, dela Ghinea, care o luase deja Andrias. In 15 Aprilie 1672, Andrias Motoc de pdpiceni iscaleste 'bratanic mitropolitului Varlaam" intre altii zapisul mosneanului Dumitrascu Rusanovschi pentru o vanzare la Sapoteni. Hasdeu (loc. cit.) observa: Acest Andrei numindu-se Motee urmeaza cA si celebrul mitropolit Varlaam era tot din acest neam".

Marit a, sora lui Andrias, este casatoritd cu preotul diomnesc Ur

su Cergariu

de pe Poarta, venit in locul raposatului pond Vasile sà serveasca paraclisul zidit de Stefan Toma, la 1621 deasupra intrdrii domnesti.

Ursu a fost preot domnesc In cloud randuri: inainte de 1665 (Septemvrie 5) si dupd

1678, and se intalneste la biserica de pre Poarta", martur in zapisul preoltesei Prohira,

vdcluva inaintasului salt, prin care vinde unui nepot paimant (19 Octomvrie 1678). El apare in alte vanzari, la 4 Fevruarie 1686, 1 Martie 1686 si tot inaintea lui la Iasi se intaresc la 10 Aprilie 1684 si 30 August 1684, cloud acte de danie si vanzare in legdtura cu ocinele vasluiene deja Morcoviceni. Din casnicia cu Manta i s'au ndscut mai multi ,cuconi", dar Ursu nu implini varsta inaintata, deoarece in 7 Aprilie 1687 Marita preuteasa popei Ursulu, c-au fost preut domnesc" deci dansul murise, capata intarire dela Constantin Cante5

www.dacoromanica.ro

s'au indireptat spre Ittcruri butte domnii vi îlnpàrafii, iard In vrearnea de acum s'au strfinsti si s'att intunecat oscIrdia aceia de nice stiu pre noi invala nice pre alti. Drept aceea am vrut set* scriu aceastii carte larg si pie lung ca set' portal intelege cine va ceti."9) Asa in taina tdcerii dela Secul a zdbovit Varlaam in lungi privegheri de noapte la lumina lind a candelei, aplecat peste slova vechei intelepciuni, talmdcindu-i intelesul pe care l'a impdrtdsit apoi si altora. Grija lui cea sfântd si osdrdia care nu i-a dat hodind, i-a fost ca sä inteleagd to i sd se bucure de desfdtdrile In duh si adevAr pe care el le-a gustat din slova vechilor cazanii si a cuvintelor rostuite de intelepciunea vreunui avg sau schimnic. Duhul &au de multe ori se. va ti suit pe treptele de aur ale Leastvitei lui Ion Scdrarul, pänd in inaltul crugurilor ceresti. Privind de acolo multa desertdciune dupd care aleargd omul pdmäntesc, a voit sà-i facd pe toti piirtasi slobozeniei in duh pe care numai adevdrul ti-o poate da, iar adevdrul intreg numai in Dumnezeu std, cdci Duh si Adevdr este Dumnezeu. De aceea ce-1 ce-si pune nAdejdea sa In Dumnezeu nu va fi rásat de rusine i cel ?ce se leapddd de cele ce nu sunt ale duhului dobdndeste negräitd boggle.

Pe aceastd cale cereascd si-a strunit cAlugdrul Varlaam viata sa la Secul. Si prin ea bun nume i aleasä cinstire, nu numai la Dumnezeu ci i la oameni, a dobAndit.

Cei mai mari välzand vrednicia lui l-au ridicat la cinstea de Arhimandrit Inca tiindr fiind, iar Domnul tärii, Miron Barnovschi, bine cunoscdnd faima Arhimandritului Varlaam l'a ales sd-i fie duhovnic siesi si casei sale, cherndndtt-1 la Suceava In cetate.

3. Varlaam ln sone la tarul Rusiei Miliail Feodorovici. In firestile convorbiri dintre Domnul tdrii i duhovnicul &Au, Miron Vodd a avut prilejul sd se incredinteze cA Varlaam poate sd-i fie si cel mai luminat si mai de incredere sfetnic. Dar si mir impotriva a ,,niste oameni ce si-au pus vie pe un pamant al ei, care pamant cu un vad do moara si alto mosii ce mai sant acolo i le-au dat ei" mitropolitul Varlaam caci au fost nepoatai de frate". In 1710 ea daruia sbornicul cu analele bistritene prectului Gheorghe din Baleen', cum marturiseste insemnarea interioard: A(z)i iere(i) Gheo(r)ghi o(t) Baiceni /precum mi-au da(t) aceasta / carte preut(i)asa Caposatulu(i) /preotului U(r)sului, carele / au fostu protopo(p) o(t) Iasi Du(m)nezeu salu pomen(i)asca./Inparat(i)a sv(i)ntii sale de pre /una Cu preut(i)asa si cu to(t)i cuconi(i) si Cu rude a(i)dumi /10(r) sale. Mii au dato ca sa le! hie pomana in veaci ami(n). /Scrisa(m) can(d) au vin(t) Ioa(n) Necula(i) / Voevo(d) s au intra(t) in I(asi) / In r(s) crea(d)m(s)(a) gen. ke. din v. 1. 7218 in ziva lu s(t) Gligori b(o)goslov."

Marita trdia hied la 3 Mai 1713, an and vinde vadul sat' de molted unui vatav de vieri.

Fiul cel mre al Nastasiei, casatorita cu un Grigore abia amintit, Lupu Grigore, numit si Brasovanul, pentru negotul ce-1 indeletnicea, acest nepot al nostru", este trimis de mitropolit cu scrisoare de recomandatie cdtre tar (24 Octomvrie 1644) la Moscova pentru lucrurile noastre de lipsa in singur stapania Impdratiei Voastre mari, sa cumpere acelea cari noi nu le gasim si a se intoarce fArà intarziere."

Duna moartea ierarhului, sora Nastasia a capatat 100 galbeni, lar Caterinei cealaltä sora casätorita in Nearnt cu Chizanul ce iscaleste foarte mandru langd preotul cel domnesc cumnatul mitropolitului Varlaam" i se statornici sA primeasca patru poloboace de miare in toamnd pe fiecare an" din prisacile dela Brad, lasate manastirii de vesnica odihna.

Poate fiu Caterinei sa fi fost R a du, ehemat de Varlaam la mosiile sale din Putna si curand indepartat pentru multele nebunii ce facea" luandu-k-se mosia Scortari spire a se da lui Stefan si celor doi cuconi mai mici ce-au avut negrijiti."

Se mai aminteste inteun ispisoc, aläturi de Stefan fratele Nlitropolitului Varlaam" un nepot Nich if o r. O nouà atestare intareste cd este fiul lui Stefan." (Augustin Z. N. Pop. Neamul Mitropolitului Varlaam. Rev. Bis. ort. rom. No. 5-6 1939.)

N. Cartojan. Ist. lit. rom. vechi, II. pag. 109.

9) G. Pascu: ht, lit. rom., pag. 58.

6

www.dacoromanica.ro

Varlaam plinindu-si cu sfintenie slujba duhovniciei sale, a stiut sa aprindd in sufletul domnului toatd domneasca rdvnal pentru buna cinstire si podoabd a casei lui Dumnezeu. Dovada o avem in scrisoarea Voevodului Miron Barnovschi catre Tarul Mihail Feodorovici, prin care recomanda pe Arhimandritul Varlaam i solia ce-o trimitea in Rusia cu o indoird rnisiune. ") Prima misiune avea ca tinta lavra Pecerska din Chiev.

Acolo se afla ca arhimandrit Petru Movilà, inrudit cu domnitorul Miron Barnovschi. Acesta trimitea deci in solie pe duhovnicul sdu sà vadd pe arhimandrit si sd-i ducd manuscrisul unui Octoih slav din mändstirea Neamtu care a servit apoi !a tipdritura chieviand din 1630. A doua misiune avea ca tintd Moscova. Aci solio moldoveneased trebuia sd 'se se prezinte Tarului Mihail Feodorovici pentru a-i duce in dar moastele sfantultii mucenic Iacov din Persia, care se aflau in palatul domnesc din Suceava si pentru a cere in schimb pentru ctitoria dela Dragomirna, cateva din acele frumoase icoane rusesti, pe care Miron Barnovschi le va fi válzut in mândstirile ucrainiene din Polonia. Solia moldoveneascd a plecat din Suceava in ziva de 13 Decemvrie, 1628. In vara anului 1629 era la Chiev. lntrevederea dintre Varlaam si Petru Movild, a avut loe in ziva de 3 August, duná cum afldm chiar din notele lui Petru Movild insusi: In anul 1629 August, 3 zile, venind la miinlistirea Pecerska Varlaam ieromonahul(?) din piimantul Moldovei si fiind tri mis la mine ca Sei 171(4 vada de ciitre Miron Barnovschi Voevod."11) intdlnirea aceasta dintre cei doi cdlugdri providentiali, ridicati amdndoi din obstea neamului românesc, are pentru istoria culturii românesti o importantd deosebitd.

Din cele vdzute acolo de Varlaam (Tipografia, Colegiul s. a.) si din convorbirile lor va purcede marea innoire culturald religioasd din Tdrile Romdnesti, Moldova si ,Mutitenia, intdi prin infiintarea Academei domnesti, a lui Vasile Lupu dela Trei 10) Scrisoarea Voevodului Miron Barnovschi cdtre Tarta Mihail Feodorovici, in care recomanda' pe Arhimandritul Varlaarn si solia ce-o trimite la Moscova. (Gramatele moldovalahe, 1628 Nr. 1. original).

Iasi, 9 Decemvrie 1628.

Atotcreatorul si Domnul Hristos sez(ind de-a dreapta scaunului miiririi intru cele Inalte, impdratul impiiratilor si domnul domnilor prin inainte stiinta sa dintru inceputul buniitatii, care face sd infloreascii rodul si cu dreapta sa atotputernic.5 incunund ne,amul drept credmcios, pe care insusi Dumnezeu l'a ales ca pe un intelopt si al credintei ortodoxe, a strdbunilor siii si fiitor Bisericii riísiíritene din credincifos strAjer popor prea luminat strillueitorului si in ortodoxe bine lumindtorului si ziditorul credintei,iar noaud intru Domnul mult doritului si iubitului i pentru credinta noastrd ortodoxa' impreund luptAtorul nostru, dei flind departe de noi totusi inimile noastre in veci neuitatului, prea luminatului Tar, Domn Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stApdnitorul a toatd Rusia (titlul intreg). sa te bucuri si sd te veselesti in Domnul la multi ani, Amin.

Insotit prin mArturisirea credintei ortodoxe si in Hristos Dumnezeu bine crediticios si inchindtor al Sfintei Treimi si fiu si mostenitor al Bisericii irdsdritene, bine Dcrim Io Miron Bainovschi Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn si obriduitor, credinciosul toatd tara Moldovei, pace, säniitate si vieatá indelungatii dela Domnul Dumnezeu dorima ImpArdtiei Tale. Cdci si noi fiind in Hristos Dumnezeu, tindnd credinta ortodoxa' si aceasta pdstriind-o intreagd si . , urmand pArintilor nostri de demult si strdbunilor i celor drept credinciosi, cari au fost in tara noastra a Moldovei luptdtori ai adevdratei ortodoxii, prea luminatii Domni, care in semnul dreptei lor credinte in Hristos Dumnezeu au umplut toat5 tara Moldovei cu prea frumoase miindstiri si cu cinstite hramuri mdritoare de Dumnezeu, dela eari prin nespusele sorti ale lui Dumnezeu a venit si la noi in tara Moldovei am primit patriei mele spre a fi tiitorul sceptrului domnesc si obraduitor. In aceste.aunde urmand si noi Domnilor de demult, cari au fost inaintea noastrd, lor binecuviincioase in Dumnezeu cu binecuvantarea si ajutorul lui Dumnezeu amvietii zidit cinstita mändstire numiti Dragornirna si in ea ani dada biserica de piatrii in numele sfintei si de vieatd facatoarei 7

www.dacoromanica.ro

Ierarhi, cel dintai a$ezámânt de Invátáturá superioará la Románi i a tipografiilor,

atat ale lui Matei Basarab dela Campulung, Govora i Targoviste 12) cat si a lui Vasile Lupu dela Trei Ierarhi din Iasi, de sub a cdror teascuri au e5it una dupd alta tdlmäcirile in romaneste a cdrtilor de slujbd si de zidire sufleteascd pentru folosul semintiei romanesti de pretutindeni.

Printre notele lui Petru Movild despre intalnirea dela 3 August 1629 se pdstreazd

insemnarea despre minunea sdvarsitd de moastele Sfantului loan cel Nou din Seceava care la 1610 a niantuit cetatea de ndvdlirea Cazacilor Zaporojeniminune care, spune Petru Movild

i-a fast povestitd de Varlaam.

Din acest fapt cat si din scrisoarea de recomandare a soliei moldovene, cdtre Tam' Mihail Feodorovici si cdtre Patriarhul Moscovei Filaret Nichitici, pe care Peti u Movild a dat-o lui Varlaam,u) putem bdnui cd o insemnatd parte a convorbirilor celor doi moldoveni in pestera Pecerska a fost despre vietile sfintilor. Asa .voia si Petru Movild si Varlaam ca atat viata lor cat si a neamului lor sd fie sfantd vietuire inchinatd lui Dumnezeu. De aceea pläcutd zdbavrt le-a fost sal vorbeascd despre vieti sfinte si fdditoare de minuni.

Treimi. Pe urmd Inca alte cloud' mdniístiri de piatrd le-am zidit din temelie, una in numele Adormirii prea Sfintei Cinstitei si binecuvdntatei Fecioare Maria, iar cealaltd in numele sfdritului marelui mucenic Gheorghe si al lui Joan cel Nou, care zace in tara noastril a Moldovei. Vdzand noi credinta ortodoxd impodobitd pretutindeni cu prea frumoase icoane din imparatia ta, si apdrarea tuturor bisericilor lui Dumnezeu am indfáznit si am trimis la bine iubitoarea ta impdrätie pentru cinstitele si ,prea frumoasele icoane, ca sd implinesti osdrdia si dorinta Roasted si sd fie si numele impairdtiei Voastre ortodoxe scris in pomelnicul acestor sfinte biserici ale noastre in sfdntul jertfelnic sore a se aminti binefacerea impirdtiei voastre, si cu bundvoirea tatLlui si cu lucrarea fiului Si cu sdviirsirea sfdntului duh, a Treimii mai inainte fiind si neimpartitd luminând si strdlucind, trimitem Impiirdtiei Tale aceste cinstite si sfinte moaste ale sffintului mucenic Iacov din Persia, cari le trimit Impdrdtiei Tale bine iubiri spre apdrarca si biruirile asupra dusmanilor si altele ce s'au aflat in palatul nostru, prin arhimandritul nostru V a rlaam si prin sluga noastrd credincioasd

Pa v el M edelniciaru cu oamenii sal. Pe ei i-am trimis Cu aceastd solie si rugare a noastrd la Impdrdtia Ta mare. Aceasta o dorim si de aceasta ne rugdm de liberalitatea impdrdtiei Tale. Altfel Atotbunul Dumnezeu mdrit in Treime, sA ddruiscd scrisoarea noastrd ca sA afle Impardtia Ta mare, \reset& si bucuroasii si in aMbele privinti, trupeste si sufleteste

sAndtos intru multi ani, Amin. Scrisu-s'a in cetatea Domnului in Iasi, dela intruparea Mdntuitorului nostru 1628 iar dela facerea lumii in anul 7137, luna lui Decemvrie in 9 zile.

Subscris cu mina proprie: Mir on Barnovschi Voivoda.

S. Dragomir. Contributii plivitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in veacui XVII, Anal. Acad. Rom. seria II, Tom. 34 (pag. 1066-1247). ti) N. Cartojan, Inst. lit. rom. vechi, II. pag. 109.

'2) P. P. Panaitescu, Petru Movild si Romdnii. Rev, Bis. ort. Rom. anul LX. Nr. 8-9, Sept. Oct. 1942.

13)

Lavra din Pestera Chievului in 30 Decemvrie 1628,

Scrisoarea arhimandritului Iavrei din Pesterea Chievului, a lui Petru MovilA cdtre Tarul Mihail Feodorovici, in care recomandd pe solii lui Miron Barnovschi (Actele MoldoValache, 7137. Ian. si 14 si 29 Dec. 7138).

De Dumnezeu alesului si de Dumnezeu incoronatului de Dumnezeu unsului si prea

InAltatului, marelui, binecredinciosului Domn Tar si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur

sCdpanitorul a tata Rusia si obliiduitorul mull= impärätii si domnii si Maiesatii Sale Prea Iuminatului pdrinte si rugdtor al lui Dumnezeu, Marelui domn chic Filaret Nichitici, preasfintitului patriarh al Moscovei si a toatii Rusia. Petru Moghild arhimandrit in rugaciunile de toate zilele fac prea plecatd, mdtanie pand la capiaul sceptrului cu toatd cinstea si smerenia.

SS fie spre stire MaiestAtii Voastre impiírdtesti, cd binecredinciosul Miron Batnovschi

Voevodul Moldovei, ruda mea, isi trimite la marea stdpanitoarea Voastrd împAràtje solii

8

www.dacoromanica.ro

Dupä. iMplinirea Misiunii sale la Chiev, Varlaam ì insotitorii. sai plena' la Moscova. Acolo preda tarului darul lui Miron Voda Comandd apoi dela vestitul zugrav Nazarie icoanele sfintilor mucenici Gheorghie i loan cel Nou jurImprejur cu martiriul lor" si a sfintitor Procopiel si Mercurie, deasemenea Cu jitiile" vietile) lor.

Din vremea zabovirii lui Varlaini la Moscova ne-a rdmas o petitiune pe care Varlaam a prezentat-o In biroul ambasadorilot, prin care roaga pe Tar sal Porunceascd voivodului din Pultivlia. a"slobozi cat mai degraba peste granita pe cei ce-i va trimite domnul Moldovei cu banii pentru sfintele icoane.")

Dar. se vede cl icoanele n'au putut fi aduse In Moldova intrucat In Februarie 1636 Vasile Lupu trimite din Iasi o solie sA aducl icoanele comandate de Barnovschi prin Varlaam i plätite lui Nazarie zugravul. ea ci au rdmas acolo in Moscova In Impeird (ia V oastril, doud icoane dela arid. una a sfintilor mucenici Gheorghie i loan cel mandritul lui V odd Barnovschi .

säi, pe arhimandrituk ski; pe ieromonahul Varlaam gi pe boerul ski medelniciarul Pavel al Iui Stefan Ureche gi ceilalti caluga'ri gi mireni, cu scrisoare de Inchinare care prealuminata Voastra Maiestate Imparateasa. Le-a poruncit Insa mai a se inchina in locul preacinstitei haine a domnului Dumnezeu si Mantuitorului. nostru Isus Hristos 5i moastelor sfintilor, marilor facatori de minuni din Moscova. Si sit-i cumpere oarecari lucruri, cari îi .sunt lipsà, , pentru aceasta aduc multumita lui Dumnezeu, adeca icoane sfinte si bland vestitti el a Indemnat .pe ruda mea sd se InChine Maiestatii Voastre prealuminate Imparategti daa yin acei soli cu'ardoare rog pe Maiestatca Voasträ prealuminatä imparilteascä si atingänd pamintur ma inchin (rugindu-ne) sa le aratati Doamne, Mihail Feodorovici, .Tar dreptmaritor si Preasfintia Ta, preasfintitul Patriarh Chir Filaret Nichitici, negraita Voastril gratie. 5i binevoiti a le Ingadui sa vada fata Voastra prealuminata Imparateascd si sa se Inehine si sa sfirute sfânta hainä a Domnutui si moastele sfinlilor marilor faatori de ininuni ai lui Dumnezeu si sa copieze j it ile " acelor sfinti, poruncind a se trimite spre marirea lui Dumnezeu gi a sfintilor p1äcui lui si spre lauda si mângaierea dreptcredinciosului neam rusesc Inaintea celorlalte neamuri si dupd ce au cumparat cele necesare sa-i sloboada Indardt. Pintru binefacerea arätata lor Domnul Dumnezeu atotdäruitorul sä binecuvinleze pi Maiestatea Ta imparateasca prealuminate Doainne, Tar si Mare Cneaz Mihail Feodorovici Impreuna cu prealuminatul ski pärinte trupesc, prea sfintitul patriarh Tarifa' gi cu de Dumnizeu ddruitii a toata Rdsia Chir Filaret Nichitici gi cu prealuminata Cal copii, doresc eu.pururea dela.Domnul Dumnezeu In rugdciuni cu toti fratii mei, Maiestatii Voastre Prealuminate. lar pe mine insumi ma' recomand obignuitei iubiri de oameni a Maiestatii Voastre.

Scris In sfänta marea Laved fackoare de minuni din Pegterea Chievului in .anut .dela facerea lumii 7137 in 30 Decemvrie.

Pururea rob si totdeauna rugator al Maiestätii Voastre prea luminate si binecredincioase.

Moldovei gi Ungro-Vlahiei cu mila lui Dumnezeu mare

Petru MoghiläDomn-ereditar al arhimandrit al sfintei marei Lavre fdatoare de minuni din Pesterea Chievului cu mIna

proprie."

Moscova, 1629.

14) 4arului, Domnului si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici; singur stapinitorul a toata Rusia gi marelui Domn, preasfintitului patriarh Chir Filaret Nichitici.

arhiNoi särmanii gi nevrednicii robi gi rugatori de Dumnezeu ai Maiestatii Voastre Moldovei la Medelniciaru, trimigi de Miron Voevodul mandritut Varlaam cu fratii Si Pavel Voastra si

Maiestatea prealuminata Voasträ Maiestati. Umilit ne rugä'm sà* se Induse Prozorovschi, and va veni din Pultivlia cneazului Simeon porunciti a se serie voevodului le Incadrezi, sA nu-i opreasa cineva dela Domnul nostru cu bani pentru sfintele icoane similostivi, mari stapanitori, Insloboada sä vina de grabd, lfii acolo la granitä, ci duratilva".

(S. D r a.g o m i r. Ibid. b-sa adaogä: Dictata probabil de Varlaam In birou1 amba-

sadorilor.)

.

2

9

www.dacoromanica.ro

Nou jur-imprejur cu martiriul tor, cealaltd a sfintilor mucenici Procopie si Mercuric asemenea eft jitiile lor imprejur, cari au fast facute i pictate de zugravul Nazario si plata i s'a dat la mana i fiindcd nu le-au put,Ut aduce, au dmas acolo la mdinile lui Nazarie."15)

T'arul Mihail Feodorovici cu data de 8 Iunie 1636 rdspunde din Moscova cd nu i le poate trimite ,,cii icoanele acelea au fost pictate in aceeas vreme cam' a lost in tara noastra, In Moscova, arhimandritul Varlaam dela Miron Bezrnovschi, Domnul de mai inainte al Moldovei si nu au lost triinise, fiindcà icoarzele acelea au fost pictate la indemnarea arhimandritului, nu dupii cum se cuvine deaceea nici nu au fost date atunci arhimandritului i solilor sài. lar actin: la porunca noasträ. li s'a spus solilor tai, eel icoanele nu se pot trinzite cu ei, fiind pktate necuviincios.") asa Varlaam s'a reintors in Moldova fdrd icoanele ciupd care s'a dus. Necuviinciosia" lor consta in faptul, cä sfintii mucenici au fost zugrdviti sezdnd pe tronuri. Din aceastd pricina patriarhul Filaret n'a ingdcluit ca olo sd. fie chipuri de inchinare si in consecintd au fost oprite acolo.

4. Varlaam ajunge Mitro polit. Atanasie Mitropolitul Sucevei si Moldovei moare In 13 Iulie 1632. Episcopiile sufragane ale Mitr'opoliei in ordinea ierarhicd a rangului

erau: a Romanului 'Astoria in vremea acea de Dionisie; a Rdddutilor pdstoritd de Anastasie si a Husilor 'Astoria de Ghedeon. Potrivit unei datine vechi, dupd sdvdrsirca din' viata aceasta a Mitropolitului pin, se alegea in locul lui episcopul dela Roman socotit deci întâiul, dupd mitropolit, in rangul ierarhiei. Ci de data aceasta s'a fdcut mare abatere. Cdrmuitorii vieii obstesti ai Moldovei in frunte cu Domnitcrul, acum Alexandru Ilie, cu boerii mari si mici i cu marele sobor al bisericii intr. un singur glas au chemat in scaunul mitropoliei pe Varlaam care nu avea decdt rangul de arhimandrit. Bunul salt nume, aleasa sa cultura' si vrednicia care si-a agonisit-o cu osOrdie si pliicutd zdbavd asupra vechilor bucoavne, in sihdstria dela Secul, ajunseserd in deobste cunoscute i pretuite asa incdt Dionisie al Romanului nu s'a simtit neindreptdtit ,cd Varlaam i-a iesit inainte, ci cu totii cler si popor s'au randuit in jurul lui Varlaam ca in jurul unui de Dumnezeu ales si chemat sd ia.

In mOnd cOrma bisericii la ale cdrei hotare se iveau non i vedjmasi.

Inteun manuscris de Pravild Bisericeascd" al lui Eustratie Logofdtul s'a pdstrat deRpre acest important eveniment din istoria Moldovei, o ins'emnare slavond de urindtorul cuprins: 1632 luna Septenzvrie 23 zile, Durnineat s'a hirotonit Varlaam znitropolitul Moldovei, citindu-se Evanghelia intdiei Dumineci dela Luca cap. .5: Sta lisus lângá lacul Genisaretului. i feicu In aceea zi predicii Meletie Sirigo, mare dasciil din Creta."")

15) 16) 17)

S. Dragomir:. op. cit. Anal. Acad. Seria II, Tom. 34, pag. 1152.

S. Dragomir: op. cit., pag. 1154.

I. Lupas, op. cit. pag. 56.

In studii istorice greco-romane a lui Russ o, opere postume, tom. I. Bucurestj 1939,

la pag. 233-234 citim: Discursul lui Meletie Sirigos se allá intfun manuscris autograf pdstrat in Biblioteca Metohului Sft. Mormant din Constantinopol m. vechi 748, ms. nou, vezi nota 4 pag. 232.

(Traducerea textului grecesc.)

1632, 23 Septemvrie, la hirotonisirea luj Varlaam al Moldovlahiei.

Jisus sta lâng4 lacul Genisaretului, Luca 5.

Corabii, mreji si pescan, mare liniste si osteneli mari toatä' noaptea vedem acolo spre

partiie Galileei in lacul Ghenisaret dar niciun vânat, niciun peste, si acest lucru fiindca 10

www.dacoromanica.ro

5. Activitatea primilor ani de plistorire ai lui Varlaam ca mitropotjt. Din prima zia urcärii sale Th scaunul de mitropolit al tärii, hiserica a simtit, cd are la carmii tin carmaciu exceptional. Primii pasi- ai mitropolitului Varlaam au fost pentru redresarea moralä i materialä a clerului au. El era convins cd cu un cler säräcit, iobagit .stäpanilor lumdsti i lipsit de o austerà tinutä morald, nu se poate pi la Inflptuiri mari i izbdvitoare pentru obste. Aceasta se vede limpede din faptul Ca' a treia zi dupd hirotonia sa, deci Miercuri 26 Septemvrie 1632 Varlaam obtine din partea Domnitorului Alexandru Dies .un act domnesc prin care mirenilor li se aspril opreliste sd nu se amestece In afacerile preotesti. Printeun alt act din 1 Decemvrie acelas n preotii sunt scutiti de a pläti i,rohatci". lar prin alt act din 4 l'anuarie 1633 slujbasii Mitropoliei sunt scutiti de biruri si preotimei i se dä libertäti.18) Dies Vodà In aceasta a doua sa domnie se Tnconjurase de sträini. Boierii pämanteiti

erau tinuti la distantä, iar poporul apäsat cu biruri grele. Din aceastä pricinà boerimea sprijinitä de popor, in Februarie 1633 11 rästoarnä din domnie pe Hies.

Lui ii urmeazg pentru a doua (ma' Miron Barnovschi, care domneste abia 4 lunt, cAci fiind amAgit de Turci, s'a dus In Maiu 1633 la Constantinopol, unde a fost dezice cronicarul. capitat. Fost-au pedrea lui Barnovschi Vodd In anul 7141 lunie" Din lunile domniei a doua.a lui Barnovschi retinem faptul, cd ruda sa; Petru Movilà, ajunge tocmai In acele zile Mitropolit al Chievului.

Cronicarul contemporan, polonezul Ioachim Jerlicz spune Intre altele: Atunci In aceea dietà a corondciunii, ca deputat, Movild retqi a-si facé arrtici i apoi plea deodata la Leopole, unde aduse pe 'Mitropolitul moldoventsc i pe viádici sd fie consacrat de cavil ei ca mttropolit de Chiev." 19) In acele zile Mitropolit moldovenese era Varlaarn". Participarea lui la hirotonisirea lui Petru Movilä, avarsità In Dumineca Toraii, 28 Aprilie 1632 se explia atat prin relatiile ce se .stabiliserà Intre Movilä i Varlaam cat si prin ,faptul, domnitorul de atunci al Moldovei, Miron Barnovschi, era rudenie cu Petru Movild.

Dar pe längd aceste mai vrem sà subliniem In acest fapt si faima, In continua ascensiune, a lui Varlaam.

Lui Miran Barnovschi Ti urmeazA iardsi pentru a doua oarä (lintaia domnie In 1631), Moise Movilà, fratele mai mic al lui Petru Movilà. Acesta abia asezat In scaun á fost silit a adune caste si sà Insoteascä armiile turcesti conduse de Abaza Pasa, Implineasc6 planul au acuzat ce se urea Impotriva Polonilor. Turcii neizbutind

-

lac. lipsea iscusitul si mesterul pescar. Dar iatä, cd pe neasteptate vine si se apropie decapilumei ca pescar sau mai bine ca cirmaciu si si Intrind Inteuna din cordbii Invdtdtorul tan, Indatd s'a prins multime nenumaratd de peste de se rupeau mrejile si fdra ca sä cadd pestii in lac s'au umplut amândoua cordbiile.

O semn vddit al tainei te am vdzut astazil Cdci .biserica noastra a neamurilor, osteniciun cdstig, iar nindu-se toata noaptea necredintei In aceastd mare a lumei, n'a dobdnditmultime de suflete preotia si Invdtatura lui, atunci cat& dupd ce â venit Hristos la carmd cu Astdzi ja cu sine la la tainicul ()spat al lui Dumnezeu. sa prins si au devenit mancare antic si cdfma si-i porunceste sa mdie la vdnatul sdu un Oscar, ba chiar ii Incredinteazd säi. prindd pestii sä arunce dupd cuviintul sdu mrejile ca sa nu Oameni buni priviti cu ,bdgare de searna acest .pescuit. CAci dacI s'ar prinde cinevapläsd-si dela innec si va avea in gura un satir de aur ca spre moarte, ci spre viata vine teased toate datoriile, chiar data pescuitul se face In noaptea vietii, nu statj la Indoiald, paci iatd ca faclia se pune In sfesnic si sarea pdmfintului ,Incepe sa Indulceasca pamantul si cetatea lui Dumnezeu se Intemeiazd pe un munte neclintit si noi la timpul cuvenit vom da merindea cuventil."

9. Indicele- din Jolkiev". .

18) Vezi referintele bibliografice, St. Dinulescu, op. cit. pag. :19) St. Dinulescu, op. cit. pag. 11, dupd Arch. ist. tom. II, pag,

2*

12.

1l

www.dacoromanica.ro

pe Moise Movila de Inselaciune si In primavara. anului 1634 Ii detronark asezand In scaunul domnesc pe vornicul Vasile Lupu.

Asa s'au fácut din Februdrie 1633 panä In- Martie 164 trei rastunfári de domni in Moldova.

Sub asemenea zodie si-a inceput Varlaam pastorirea sa, dar cu toate acestea

valul schimbarilor nu l'a putut abate nici clinti din vrerile sale pentru prestigiul bisericii si buna sporire intru toate a turmei fui incredintata..Actele de proniovare ale cleepturilor ierarhiei iluptatoare, incepute sub Ilies Voda, le-a continuat si sub unnatorii domnitori.

Asa, dela Moise Voda obtine In 9 SeptemVrie .1633 un act prin care preotii dela centrul Mitropoliei din Iasi sunt scutiti de once bir. Cu data de 17 Noemvrie acélas

an se da un regulament de conviétuire pentrti obstile calugaresti; cu data de 18 Decemvrie preotimea Intreagà se scuteste de toate birurile tarii iar in 25 Ianuarie 1634 Moise Voda da.' un act de pivilegiu pe seama forului canonic."2°) Cu domnia lui Vasile Lupu se inaugureaza o epoca de stabilitate, dar nu si de liniste. Chiar la inceputul domniei sale; asemenea lui Moise Movilà i Vasile Lupu a fost nevoit sa Insoteascd pe Abaza Pasa Impotriva.Polonilor. Diferendul se inchee

fara lupa numai prin sugrumarea lui Abaza Pasa de atre Turci, care se retrag,

fiind chemati spre Rasarit unde se incep, In 1636, luptele cu Persii. Moldova ramane astfel in pace si necalcatd de straini, dar nu pentru multa vreme, caci izbucnesc hàrtuelile futre Vasile Lnpu si Matei Basarab, domnitorul Munteniei, care nu se sting decat abia In 1644.

Ci Varlaam nu s'a lasat Incovoiat nici de acest.e protivnicii ale vremilor. Cu o e-xtraordinarl putere a .stiut sa se ridice deasupra evenimentelor i sa le domine cu uria sa personalitate. In acei ani de neliniste el îi fura cate o leacil de ragaz pc care Il aduce ca ardere de tot pentru luminarea turmei celei cuva'ntatoare datà lui spre calduzire la pasune mantuitoare. Tata' una din dovezile scrise ce ni s'a pdstrat.

Suceava, 1637.

Scrisoarea Mitro politului Varlaam al Moldovei ceitre Tarul MihaiY Feodorovici, ln care muljumeste acestuia pentru binefacerile primite ci spune, ca-i trimite slujba ci .chipui Sf. loan ce! Nou, iar pe Urmlí cere ajutor penal( tipeírirda ceírtii sale de inveiteíturii pentru Romanii credinciosi.

Unde se aude liare oameni de un izvor bun, pururea curgeítor, acolo multi venind seí rlicoresc unde-si reisplindeste soarele raz ele sale, acolo Intunerec de fel nu se

aratet.Prin lucrarea atOtputernicului pumnezeu si prinbunlitatea Itti nespuseí vi s'a deiruit mai nzult clec& altora Intelepciune: si in Hristos cucernicie, care se aude In toatil

linea, deaceea ci smerenia noastra, binecredinciosule Domn, Tarsi mare Cneaz

Mihail Feodorovici, singur stapelnitor a toateí Rusia, imbogeítit fitnd prin liberalitatea voastrei nesecateí, tiind minte neuitat peina- la cea din urtneí riísuflare, rog pe milostivul D-zeu pentru viaja Indelungatel seín. eitatea ci biruinta asupra dusmanilor a lin párä(lei Voastre bine Incununate si pentru D-zeu deíruitii.preaiubitii fu i ai Impeíreítiei Voastre, 'pentru Alexia' si Tareviciul Ivan, ca viata pururea Infloritoare ci cresterea fiíreí de prihanel a Impáráfiei Lor sä se Invredniceasceí (a fi) sub acopereImantul aripelor atol puternicului D-zeu In singur steipetnia Inaltului tron piírintesc. Noi smeritul Var20) Vezi $t. Dinulescu, op. cit. pag. 9.

12

www.dacoromanica.ro

lawn care am fost ca arhimandrit trimis de domnul Aloldovei Barnovschi la Imptiriitia Voastrei prealuminatei pentru sfintele icoane, iar acurn cu harul lui D-zeu i cu rueiciunile ,si binecuvdntarea preasflintului peirinte a fericitului si intru sfinti adormitului patriarh al Moscovei, chir Filaret Nichitici, invrednicit a fi In .scaunul 'nitropoliei acestei täri a Moldovei, nu fait In ce chip scl astern multumite Maiestcltii Vaalsail. Dar inteimpleindu-se sei villa acolo in Impárátia Voastrei pravoslavnica boierul Domnului nostru, am trimis i eu slujba i martiriul Sfemtultii loan care a suferit martiriu in Bielograd ,si corpul lui zace intreg neputrezit, feicand minuni prin vindecare si In mitropolia mea a Sucevei. Am trimis si chipul lui spre binectivântarea si interrirea teirii voastre, dreptindritoare i despre ravna noastrei, care ne-a fost pentru SI. Bisericei a Reiseiritului si dorinta de a traduce pe limba romeineascei cartea Sf. Calist, cuvtinteirile la Sfeinta Evanghelie, care s'o ceteascii preotii in bisericei spre inviiteitura Romiinilor credinciosi, este gata si scrisà numai sil se (lea la tipar, s'o tipeireascii, dar fiinda ne tine iiiâna grea a Agarenilor si nu suntem liberi de haraciul lor nici preofii yi nici vlädicii, ci toti suntem supusi, de aceea indreiznim a cere ajutor liberaiitatea impeireitiei Voastre. lar Domnul Dumnezeu pentru lucrul acesta si cu gustarea eternelor bunuri si te va in ea multi ani si err, va räspiáti cu insutitei luminata biruintei va intilri tara ta drept-tneiritoare peinii la adiinci beitreinete, Amin.

S'a scris in Mitro polia de D-zeu pázitei ceteiti a Sucevef, in anal dela facerea !milli 7145, iar anii Donmului 1637.

Pe dos: Binecredinciosului si de Hristos iubitorului i preluminatului crestinului Tar si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stdpdnitorul a toatd Rusia si la alte multe tdri i inuturi, Domn si obldduitor, .sd se bucure In Domnul la multi ani, Amin." 2')

In acest document avem atestat izvodul Ciirtii Romiinesti de inviiteiturei, cunoscutd sub numele de Cazania lui Varlaum, care Ina In 1637 era pregdtitd pentru tipdrire.

6. Manclstirea Trei lerarhi, Colegiul si Tipografia. Vasile Vodd Lupul a fost un donmitor cult si cu Idudabile ambitii de a ddltui in Iasi lucrdsi de artà si asezdminte de culturd, care sd-i veciniceascii numele. i a izbutit. Cu adevdrat numele lui trdieste, nici prin bätäliile cdstigate sau prin rdzboaiele pierdute, ci prin lticrdrile inchinate slavei lui Dumnezeu i frumosului. Dintre acestea ddinueste pand in ziva astdzi biserica Mdndstirii Trei lerarhi din Iasi si este o podoabd unicd a arhitecturei i sculpturei romdnesti. Este ziditd din blocuri de marmord sculptatd, cu brdne de aur.

Clddirea s'a isprdvit in anul 1639 si s'a tdrnosit in 6 Maiu acelas an cit intina Arhiepiscopului Varlaam" cum spune pisania slavond asezatd deasupra usii de intrare si al cdrei cuprins este: Cu vointa Tatalui i cu conlucrarea Fiului si cu seiviirsirea Sf. Duh, iatà eu robul Stc-ipanului Dommilui Dunmezeu si Mcintuitorul nostril lisas Hristos si inchineitor al Treimei, Ion Vasilie Voevod cu mila lui Dumnezeu domnitor al Teirii Moldovei i cu Doamna noustrà Teodosca si cu dáruiii 'de Dumnezeu copii: Ion Voevod si Maria i Ruxandra, zidit-am aceastei Wawa ragú in numele Trei lerarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul si loan Gureideaur. s'a sfintit cu mana arhiepiscopului Varlaam la 7147 (= 1639) Alai in 6."22) Originalul mire gramatele S. Dragomir, op. cit. Anal. Acad. Rom. Seria II. Tom. 34. moldo-valahe, 1637, nr. 3. $t. Dinulescu, op. cit. pag. 25, dupà Melchisedec: Not. ist. si arh. pag. 169, 1.

13

www.dacoromanica.ro

Paul de Alep in notele de ellatorie prin tàrile rornanesti, ca insotitor al patriarhului Macarie de Antiohia, descriind biserica Trei Ierarhi din Iasi, spune: In

genere se poate zice cä nici In Moldova nici in Tara Romiineascrt niel in Tara Cazaci.

.

,

4 -

' Nr. 2.

..

Biserica Trei Ierarhi din Iasi

lor nu mai existä o biserica" ce i s'ar potrivi atat In ceiace priveste zugravirile cat apucd mintea de mirare. si In ceiace priveste framusetea ei (arhitedctonica) .asa Inc& Sa o tie Dumnezeu In vecii vecilor, Amin." 23) 3)

Emilia Cioran, Calatoriile patriarhului Macarie de Antiohia in tarile romane 1653--

1658, pag. 27.

14

www.dacoromanica.ro

Interiorul a fost zugrAvit de pictorii rusi Sidor Pospeev, Iacov Gavrilov. Deico Iacovliev si Pronca Michitin.24)

,

;... ..

,

-

v-,

Ts 1

-

kl

S

ES

J

ti.4...

Detaliu dela Biserica Trei Ierarhi din Iasi. Usa de intrare usor ogivald si pisania. Se ObservA bine dantergria sculptati in marmura. care imbraci exteriorul 15casului.

Nr. 3.

Varlaam care vlzuse la Chiev colegiul si imprimeria lui Petru Movil채 l'a Indemnat pe Vasile Vod채 s채 inzestreze si el noua sa ctitorie Cu asemenea asezdminte culturale.

Mihail Feodorovici ") La 10 Iulie 1641 Vasile Lupu multurneW printr'o scrisoare luibiseric.a.

pentru pictorii Sidor Pospeev si Iacov Gavrilov trimisi s채 zugriiveascil

15

www.dacoromanica.ro

La

micá distantá dela mánástire, lángá, bái, pe malul marelui lac nurnit Helesteu sau pescarie e magnificul co1egit4 zidit de Beiu zice acelas Paul de Alep In memoriile de cálátorie.")

Petru ,Movill trimite la Iasi material tipografic si o misitme de patru profesori In frunte cu Sofronie Pocapski, rectorul colegiului din Chiev. Acestia orgartizeaza la Iasi tipografia si colegiul dupa." chipul celui din Chiev, care avea ca temelie a studiilor limba latinä si greaca.

Sofronie Pocavski este o figurd cunoscuta in istoria acelei epoci.

Tipografia adusa. din Chiev a fost asezata In Chine mânástirii Trei Ierarhi.

Aceasta este prima tipografie a Moldovei, far prima carte ce va esi din teascurile ei va fi roada ostenelelor lui Varlaam, Cazania sa. Colegiul in care dui:4 sustinerea lui Xenopol se preda teologie, drept si limbile clasice, functioneazd pang la caderea lui Vasile Lupu (1653).

7. Varlaam candidat de patriarh ecumenic al Constantinopolului. Scaunul patriarhiei ecumenice din Constantinopol a fost confiscat, deaa inceput, de ierarhi greci.

Cu vtemea a devenit un privilegiu exclusiv. Si totusi extraordinard trebue sa fi fost pretuirea aleselor insusiri ale lui Varlaam nu numai din partea clerului din tail, ci si a cercurilor bisericesti din tot orientul ortodox, incat in 1639 cand a devenit vacant scaunul de patriarh ecumenic al Constantinopolului printre cei trei candidati canonici. unul a fost mitropolitul Moldovei, Varlaam.

Aceasta candidaturd e ceva unic" care nu s'a mai intamplat nici inainte si "tic; dupd aceasta data.

Tot de aci,fard sa avem alte dovezi despre pregatirea sa teologicd, putem afirma ca pe langa stapanirea limbei slavone i latine mai trebue sa fi fost tot atat de stapan si pe cunoasterea limbei grecesti, conditie elementara farä de care nici au se putea sa fie :luat intre candidatii la patriarhie.

Dam aci extras din actul sinodal prin care s'a Motu alegerea de patriarh in 1639 Prea shintul si preaînaltul si ecumenic scaun patriarhal al Constantinopolului o

ribminiind fare:* adeviirat si legal ocrotitor

Noi care ne-am aflat aid, intrunindu-ne In biserica patriarhiceasca a stallion': ¡are mucenic Gheorghe, am procedat la votul canonic, punand printre candidati DIM; pe prea sfintitul mitropolit al prea sfintei Mitropolii a Adrianopolului, pe ittbitul In Hristos frate si impreunc`i liturghisitor chir Partenie apoi pe preasfintitul ¡nitropolit al Moldovei chir Varlaam.

Spre credinta celor de mai sus s'a trecut numele lor in sfanta condicil de a Marei Biserici a lui Hristos.

In anul 1639, Iulie 1, indictionul 7.

fata

O scrisoare a tarului Mih. Feoderovici din Moscova 7 Ianuarie 1642, aratà cA i-a implinit dorinta si cererea lui Vasile Lupu si i-a trimis doi pictori pentru pictarea pere(ilor bisericii,

pe Ddi co Iacovliev Sidor

si

Pr onca M i c hi t in pe langa ceilalti de mai inainte,

Iacov.

(Vezi: S. Dragmoir, op. cit. Anal. Acad. t. 34.)

25) Vezi Emilia Clara!), op. cit. pag. 27. si

16

www.dacoromanica.ro

t Meletie al Efesului t Ioanichie al Eracliei Antim al Chizicului t Macarie al Tarnovei t Hrisant al Brusei t Ieremia, fost al Smirnei t Meletie al Rodosului t Gavriil al Filipupolei Pahomie al Chalchedonului t Iezechil al Amaziei t Grigorie al Larisei

t pana! al Atenei t Partenie al Patrasului vechi t Mitrofan al

t Partenie al Ianinei t Daniil al Seresului t Ioanichie al Veriei al Campaniei

t Antonie al Distrei t Partenie al Iconionului t Ignatie, fost al Hiosului t Daniil al Didimatihului t Damaschin al Viziei t Acachie al Mesimvriei t Neofit (?) al Mediei t Sofronie al Selimviriei Maxim (?) al Eghinei Anhinlului 26)

Semnatura Mitropolitulai Varlaam.

(ReprodusA de Cartojan In 1st. lit. rom. vol. II, pag. 111, dupd Dan Simionescu, Rev. ist. rom. vol. IV, p. 295.)

Ni% 4.

3. Varlaam si Sinodul dela lafi, 1642. In anii de pastorire ai lui Varlaam s'au petrecut pe pamantni Moldovei evenimente cu rasunet nu humai In tot Rasaritul ortodox, ci chiar In tonta lumea cretina.

In acele vremi asalturile Impotriva puternicei fortarete a Bisericii lui Hristos, care este ortodoxia, se Inteteau cu fiecare zi. In deosebi arma cuvantului scris, cu tirul ei mai lung deck once alta arma nascocita de mintea omeneascd, era In larga'

ofensiva. Carmacii vigilenti stateau la postul de veghe. Acolo unde observau ca vrajmasul Incearcä sä rupa frontul, trimiteau Intariri, iar In fdosul frontului ridicau turnuri de paz& si cetäti tatatoare. Pe aceasta linie strategica am putea situa atAt asezamantul dela Iasi magnificul colega' cat i tiparnita din chiliile dela Trei Ierarhi; care va fi arsenalul In lupta angajatä, de o parte Intre armiile ortodoxiei de alta parte ostile ereziilor de diferite isme".

Tot .aci pomenim ca o actiune de fortificare a dreptei credinte impotriva celor ce tagaduesc puterea facatoare de minuni a moastelor i aducerea dela Tarigrad la Iasi a Sfintei i Preacuvioasei Paraschiva, In anul 1641 luna Iunie.

Chivotul fu intovarlifit de trei Mitropoliji: loan ichie de Heraclèa, Partenie de Adrianopol si Teofan .de Palalopatrai. Domnul insufi, boerimea din/re ieearhi Evloghie de Roman si Gheorghe de Hui, iefirg inaintea sfintelor fiimasi(e pana la '") I). Russo, Studii ist. gr. rom, opere postume.

3

17

www.dacoromanica.ro

CaIati si Ismail si Vasile insusi memdrul in urnia tor, cunt se vede si intr'o stampii din vremea sa, la Iasi in ziva de 13 lunie 1641." V) Dar pe toate se pare le-a coplesit soborui din 1642 dela lasi, asupra cdruia tricentenarul din 1942 a fdcut complecta Urmand luminata expunere a Preotului Niculae M. Popescu, membru al Academiei Romane,26) trebue sa retinem in legaturd cu acest eveniment, faptul, cä acela care a ridicat steagul luptei de aparare a ortodoxiei amenintatd, a fost fiul de domn moldovean, Petru Movilä, Mitropolitul Chievului i ca, un alt ierarh roman, Varlaam a implantat steagul biruintei in pamantul Moldovei. iscoadele atacurilor impotriva ortodoxiei eirculau pe atunci sub forma de asa

numite marturisiri de credintd", confesiuni". Multi din randurile olerului si ale pcporului se ldsau amagiti de soaptele acelor iscoade.

Catolicii îi aveau mdrturisirile lor hotarite in Sinodul dela Trident iar Summa lui Petru Canisius era larg rdspandita in multe chipuri. Lutheranii aveau Catehismul mare si mic al lui Luther, Calvinii pe al lui Calvin. Unitii cei proaspeti dela 1596 tiparira marturisiri in duh catolic si le raspandeau printre ortodocsi. Mai mult, la 1639 apdru in latineste o marturisire rasariteand in duh curat calvin dar pusa sub numele patriarhului ecumenic Chiril Lucaris, bine cunoscut in Polonia, unde 6 ani fusese dascal-profesor la academia ortodoxului print Constantin din Ostrog, aceasta marturisire aparu si in traducere greaca (1633), si mare turburare pricinui.

Toate acestea, dar mai ales propaganda parintilor iezuiti poloni sub haina unità, intovardsita, 0e batjocura adusa ortodocsilor cà mojiceascd este credinta lor, H1cpskaia Vera a inedmnat pe Petru Movila sa intocmeasca märturisirea sa.

lar ca fapta lui sd fie in toaa randuiala, a poftit mitropolitul Petru Movild pe episcopii si pe invatatii lui la Chiev sà cerceteze in sobor aceastd carte. Soborul se stranse in ziva de Santaimdria mica, 8 Septemvrie, din anul 1640. Libertate deplina a lost in cercetarea cartii si unde parintilor acestui sobor li s'a parut cà invataturile din carte nu ar fi in deplin spirit ortodox, le-au insemnat au fost numai cloud , si au hotardt la urma sà ceara si pdrerea pdrintelui patriarh ecumenic din Tarigrad.

S'a unit cu aceasta pd'rere i mitropolitul Petru i stäruitor cum era, neldsand lucrul de azi pe miane, a si inceput pregkirile intru aceasta. Caci parerea icumenicuiui insemna un nou sobor un sinod cu delegati de ambele parti, Cu dispute si hotdriri de care se lega soarta bisericii si a credinciosilor din Polonia mai ales, dar si din toata ortodoxia. Pentru aceea sol a trimis la patriarhie sal se arate acolo starea bisericii si a credintei din Ucraina polonä, del unde iesise marturisire,a sa a cdrei cercetare si aprobare o dorea.

Dar unde sd se adune delegatii pentru cercetarea earth? In Constantinopol sum stapani Turcii cari nu sufereau deck cu grele jertfe morale si materiale ghiauri; pe Wig& Turci mai erau rezindentii statelor apusene, cari acestia laceau mai mult propagandä religioasa, catolicd sau protestanta decat politica mireana a statelor lor. In Polonia era stapanire catolia, greu apdsdtoare a ortodocsilor si care nu vedea de loe cu ochi binevoitori ridicarea si intarirea ortodoxiei. Dar la mijloc intre Chiev iTarigrad se afla o tail ortodoxa din vechi, plina' de biserici, i mandstiri, bucuroasa de oaspeti, cunoscuta bine si de mitropolitul Chievului -- era tara lui de N. Iorga, Ist. Bis. rom. Vol. I. pag. 308.

Pomenirea mitroplitului Petri, Movild si a Sinodului (lela Iasi, Bis. ort. Rom. anul LX. nr. 9-10 Sept. Oct. 1942.

18

www.dacoromanica.ro

si de Grecii ortodocsi din Rdsdrit cari cdldtoreau des nastere si a nevmului lui aici si-si prelungeau vizitele, dobdndind daruri in inchindri i nuandstiri cu sate, si ,mosii. Aceastd tard era Moldova. Se intampla ca atunci sil domneascd In Moldova un domn cu alese insusiri pentru bisericd dar si cu sldbiciuni pricinuitoarc de role si tàrii i lui. Este Vasile Lupu sprijinitor cu mana largd i mereu plind a bietelor patriarhii i mitropolii sarace si nechibzuite din Rdsdrit. El le pldtea datoriile, el le lua sama la cheltueli. Cu dreptul a fost asemuit cu impdratii bizantini scutitori ai ortodoxiei. Bund tara potrivit damn pentru un sinod cercetdtor de dogme crestine.

Spre acest domn se indreaptd mitropolitul Petru Movild, indemnandu-1 sa primeased a fi gazda delegatilor sinodului ce avea sa. fie. Vasile Lupu primi. La vestirea lui, patriarhia icumenicd incuviintd tinerea sinodului in Moldova, la Iasi, si-si alese

delegati pentru aceasta; acesti delegati vor aduce la Iasi si hotdririle luate intr'un sinod patriarhal tinut in Maiu 1642. Tot asa Petra Movildîi trimise delegatii sdi; ei aduceau, dupd obiceiu, daruri de argint pentru Domn si MArturisirea Ortodoxd cereetatd la Chiev. Asa se pregdti Sinodul dela Iasi, care a falcut cunoscut In lumea largd i pentru toate timpurile numele acestui oras. Dar bine sd se stie, c Petru Movilä n'a luat parte la acest sinod dela Iasi.

La 6 Septemvrie din anul 1642 sosird In Iasi delegatii patriarhiei icumenice.

Eran doi: Porfirie, fost mitropolt al Nicheei, mai putin cunoscut, si ieromonahul Meletie Sirigul. Ieromonahul acesta, cel mai de seamd teolog grec din veacul al XVII-lea era de neam din Creta, invdtase la Venetia si in Padua, cunostea bine limba latina i seria cu usurintd in latind si In greacd; bun profesor in Constantinopol, mai bun predicator si foarte bun teolog traditionalist. Cunostea bine Moldova unde-I gdsim cu zece ani mai inainte cuvdntdnd la sfintirea lu Varlaam mitropolitul i unde va mai veni si dupd sinod ca sà serie o viatd si o slujbd a Sfdntului loan dela Suceava.

La alegerea lui ajutase i aceia cd era autorul unei serien i polemice impotriva màrpuse sub tnumele Iui Chiril Lucaris. Acestii doi delegati fura turisirii primiti de domn cu mare cinste, ardtatà in audiente publice si in vizitele ce fdcurd.

Peste cdteva zile sosird i delegatii dela Chiev ai mitropolitului Petru Movith. Ei erau trei. In fruntea lor pdsea Isaia Trofimovici Kozlovski, igumen al mdndstirii

Sfantului Nicolae dela Chiev mult pretuit de Movild care-I intrebuinta in solii grele. El in sinodul dela Chiev (1640) aratd trebuinta Mdrturisirii ortodoxe scrisd de mitropolitul Petru. Ceilalti doi erau Ignatie Oxenovici, bun predicator si Iosif

Kcnonovici rectorul academiei movilene.

Biserica Moldovei este reprezentatd prin Varlaam Mitropolitul Tàrii, Evloghie al Romanului, Anastasie al Rdautilor si Ghedeon al Husilor. Vasile Lupu si Matei Basarab fiind in ceartd, muntenii n'au luat parte la sinocl.

Sinodul se deschide in ziva de 15 Septemvrie din anul 1642, dupd ce in ziva de 14, cu totii se inchinard evlavios Sfintei Cruci a cdrei inältare se prdznuia.

Si asa, dela 15 Septemvrie 1642, in fiecare zi, gall de sdrbdtori delegatii tdlmdcird, citird si se inteleserd asupra redactiei grecesti a Mdrturisirii Ortodoxe intocmitd de Petru Movild. Si and fu in ziva de 27 Octomvrie din anul mdnuirii 1642, sffirsird multumiti aceastd lucrare folositoare, cat va fi lumea, credinciosilor ortodoesi. Deci 43 de zile tinu vestitul sinod dela Iasi, din anul 1642.

Peste trei zile dela inchidere, adecd la 30 Octomvrie pleca spre patriarhia icu, menicd textul latinesc i grecesc scris pe curat al acestei nfärturisiri cercetate la 3*

19

www.dacoromanica.ro

Iasi. La 6 Noemvrie delegatii chieveni se pregateau de plecare spre Chievul lor, unde duceau veste buna mitropolitului lor Petru Movild, a carui carte a fost Iradusa si !ncuviintata de ascutitul teolog care era Meletie Sirigul .

O poarta mai trebuia deschisd ca aceasta carte sa intre In Constantinopol In luna lui Martie din anul 1643, cand patriarhul icumenic Partenie cel Batran impreuna cu sinodul lui, la care erau de fata i ceilalti trei patriarhi ai Rasairitului si

multi alti mitropoliti si arhonti bisericesti, aprobard sarbatoreste ca traducerea greaca a Marturisirei ortodoxe a lui Petru Movilit sa fie Marturisirea OrtodoxI a Bisericii sobornicesti i apostolicesti a Rasaritului.

Si de atunci, din luna lui Martie 1643, aceastä Marturisire de credinta, opera

unui Roman cu minpe multa i limpede, unità cu o credinta vie si lucrdtoare, Indeamnd pe tot crestinul spre credinta dreapta i spre fapte bune pentru mantuireasufletului salt In ceruri si pentru vietuire crestineasca pe parnant.

Delegatii greci ramasera mai departe In Iasi. La 20 Decemvrie 1642 ei tipareau scrisoare de multumire pentru Vasilie .Voivodul care-I gdzduise si-i omenise.

Scrisoarea este In limba greaca si este Intaia roada a tiparnitei dela Trei lerarhi unde sriftul grec fusese adus In primavara dela Liov. Aceasta scrisoare de multumire, pe foaie lunga de hart* are la Inceput tiparite hotarlrile sinodului tarigradean din Main 1642, prin care se da anatemei Marturisirea calvina zisd a lui Chiril Lucaris, dar pe care hotarIri sinodul dela Iasi nu le primise. Era aceasta interpolare de text Manopera a lui Meletie Sirigul. Multi istorici pana i cei mai noui, necitind sau nepricepand textul acestei interpolar scriu gresit ca aici sunt tiparite protocoalele sinodului dela Iasi. Protocoale la Sinodul dela Iasi nu s'au Incheiat; nici nu era nevoie, intrucat parereile delegatilor erau aceleasi, iar dispute unde au fost, s'au .

sfarsit cu Intelegere deplina.

Marturisirea ortodoxa a lui Petru Movila este singura carte simbolica a bisericii ortodoxe.

Este bun prilej acum sa scoatern de sub obroc aceasta- faclie faUrita de un Roman, aprinsa In Iasii Moldovei In zilele pastorirei a lui Varlaam,.si stralucitoare prin veacuri, spre Intarirea credintei crestine ortodoxe si spre gloria neamului romanesc.

De tntemeierea tipografiilor si de curentul de poleMica religioasaInceputa la Chiev, se leaga opera mitropolitului Varlaam al Moldovei i In genere marea innoire cultural-

bisericeasca din Principatele Romane In veacul al XVII-lea: Introducerea limbii rcmane In cartile de slujba bisericeasca.

9. Tipiirirea Cazaniei. Insemnarea slavonä, de pe prima foaie nenumerotata dela sfarsitul Cazaniei (Ar) ne spune precis ca tiparirea earth s'a sal/at-sit In anul 7151

dela facerea lumii iar dela na§terea Domnului 1643.

(Mud s'a Inceput find lucrul tiparirii?

Am vazut cA manuscrisul era gata pentru tipar Inca In 1637. Unde sä.-1 tipareasca insá nu era. In tara nu se afla nicio tipografie. In 1639 In Maiu 6 se sfinteste biserica Mandstirii Trei Ierarhi. Ii urmeaza ispravirea Colegiului apoi asezarea tiparnitei In Chiliile dela Trei Ierarhi. In once caz Inainte de 1641 tiparnita n'a putut sa lucreze.

Dl. Prof. I. Lupas bazat pe datarea xilogravurei dela Intrarea In Ierusalim, unde alaturi de numele lui Ilia se gig si data de 1641 afirma ca, tiparirea .acestei lucrari monumentale s'a inceput la 1641.29) 29) Op. cit. pag, 64.

20

www.dacoromanica.ro

Dacd putem face din aceastd datà un criteriu, atunci tot asa de intemeiat s'ar putea sustine cd s'a inceput In 1642, cdci xilogravura foii de titlu poartd data de 1642.

Datarea xilogravurilor nu poate sd ne spund altceva deck ca ele au fost gravate la data respectivd. Ori comandarea si achizitionarea materialului tipografic trebuia sd fie fdeut inainte de punerea cdrtii sub teascuri.

Dacal admitem impreund cu pdrintele Niculae M. Popescu cd scrisoarea de multumire a lui Meletie Sirigul adresatd lui Vasilie Lupu, tipdrita la 20 Decemvrie 1642 este intdia roadd a tiparnitei dela Trei lerarhi unde .yriftul grec fusese adus din primeivard dela Liov" atunci trebue sit admitem cd, Varlaam a inceput tipdrirea pc la Crdciunul anului 1642.

In sprijinul acestei afirmatiuni s'ar putea invoca si faptul, cd moastele Preacuvioasei Paraschiva sunt aduse la Iasi numai in 13 Iunie 1641. In ornamentatia foii de titlu B se afld si chipul Preacuvioasei Paraschiva, iar aceastd xilogravurd poartA data de 1642. Prin urmare tipdrirea cArtii nu s'a putut incepe deck In decursul anu/ui 1642. Partea tehnicd a lucrdrii nu a putut-o conduce altul deck Sofronie Nicapski care indeplineste si la Pecerska, pe ldngd functiunea de rector si pe aceea de director al tipografiei.

Hdrtia, dupc1 filigrane, este de provenienrd polond, turceascd i netnteascd.

Cerneala neagrd dupd pdrerea celor specialiti in ale tiparului ar fi din funingine iar cea rosie din praf de humd rosie si coloranti naturali.

Cazania lui Varlaam fiind obiectul acestei lucrdri, ne ocupdm de ea cu deamdnuntul In cele ce urmeazd. Ad i am mentionat-o ca un moment cronologic In biografia pe scurt a lui Varlaam.

10. Sinodul din 1645. 12`dspunstil Ta- Cat ehi s mid din 1640 4 Cele Sapte Tafin'e.

In anul 1644 Varlaam se. afla In Tdrgoviste In fruntea unei solii moldovene, trimisit de Vasile Lupu la domnitorul Mtinteniei, Matei Basarab, ca sà mijloceascà o pace intre cele cloud tdri. Tratativele de pace au fost incununate cu succes, urmand o perioadd, de binefdcdtoare linite. Fdeduintele celor doi domni de a träi In bund vecindtate si frAtie, au fost pecetluite in chip atat de simbolic prin clddirea bisericii Ste/ea din Tdrgoviste, pe pä'mantul Munteniei, cu cheltuiala domnitorului Moldovei Vasilie. Lupu si cea din Soveja, de pe pdmantul Moldovei, ridicatd cu cheltuiala. lui Matei Basarab, domnitorul Munteniei. Asa s'a pus capdt luptelor fratricide izbucnite Intle Vasilie Lupu si Matei Basarab in 1637 toamna tdrziu. Concomitent cu aceastii destindere, Vasile Lupu a consolidat starea Moldovei si In ceeace priveste legdturile

cu Polonia. In 1645 Vasilie Lupu mdritd pe fiica sa Maria cu Cneazul Radzivil.

Cununia a fost sdvdrsitd. de Petru Movild invitat pentru acest scop cu care prilej a tinut in slavoneste si romdneste un cuvant "festiv. Dela Munteni, spune Miron Costin ea au fost soli Stefan Mitropolitul, Radu Logofdtul, Dinul Spdtarul cd se inipticase doinnii intre sine".

Varlaam a cunoscut in Tdrgoviste atat pe Mitropolitul Teofil, incepdtorul tipdriturilor romdnesti in Muntenia (La Govora si Dealu), cat si pe Logofdtul Udriste Ncisturel, care i se Om boiarin cinstit si slovesnicu, si cu toatei destoinicia si in¡eleg si drept pravoslavnic crestin."3") 30) N. lorga, ist. Bis. Rom. vol. I. pag. 321.

21

www.dacoromanica.ro

Acesta ti ardtd lui Varlaam un exemplar din Catehismul Calvinesc dela 1640.

Intors In tara, fArd zdbavd, Varlaam a intocm:t un Reispuns ortodox Pentru care am chemat si am strans sobor dintr'amlindoua pea-tile lucru spune Varlaam si din Tara Ronulneascet si din Tara Moldovei.3') Existenta acestui sobor o atestd si Scumlu Catichizmului ca retdpunsu den screiptura svtcl. Impotriva reispunsului a doao tieri, fiírci scripturti svta", a doua editie a celui din 1640 tipdrità in 1656.)

La sinodul din 1645, convocat si presidat de Varlaam au luat parte numai ierarhii moldoveni i munteni.

Nu se poate preciza locul uncle s'a (inut acest al doilea sinod: In Iasi ori Suceava, deoarece nu sunt date pozitive. Mai probabil este cei s'a tinut in Suceava.-) Acest sinod s'a ocupat cu combaterea catechismului din 1640 si cu publicarea Rdspunsurilor la catechism intocmite de Varlaam in apàrarea legii romdnesti ortodoxe de pretutindeni. Cdci spune Varlaam In Predoslavia Rdspunsului: .,Varlaam Arhiep(i)sc(o)pti si Mitropolit Tdrdi Moldovei cu mild dela Dumnedzdu

cdtrâ crestinii din (Ardeal) si si cdtrâ alti crestini toti carii sintt pravoslavnieT si fii sf(i)ntei a noastre beseareci, apostolesti, iubit(i) crestini i Cu noi de un neam Rumdni, pretutindirTa tuturor, ce sâ afld In pdrtile Ardealului i intealte parti pretutindirTa ce sinteti cu noi lute° credintd, cu dreptatea Dumnedzdului si mdntuiinmultascâ intru cunostinta torTului nostru lui I(su)s H(risto)s, dar voao pace sd dcmnului nostru lui I(su)s H(risto)s, iar dela smerenie noastrd, ca neste fii Tubiti intru cunostinta domnului nostru lui i(su)s H(ristO)s, bl(agos)s(11o)venie ruga si ertdeune, si de vecie dela Dumn(e)dzAu ertare de toate pdcatele. Socotindu dereaduccindu-m(i) gilto(riYa) cea pdstoreascd, care mi s'au dat dela Dumnedzdu, i

amente de cuventele vasului celui ales, fericitului Pavel, care cu ep(i)scopii Efeseilor poronceaste noao tuturor de dzice: socotiti-vd pre sine, si toatd turma, intru caria pre voi D(u)hu Sf(d)ntg v'au pus episcopi, ca sà pasteti besereca lui Dumnedzdu, care o au rdscumpdrat cu singele sdu; aducandu-m(i) amente. dziett, de datoriTa cca nenumdratd ce am sl luptti si s propoveduescu sd. intdreascd Sf(d.)nta Evanghelie, si poruncile, i tainele besearecei noastre, carele sintu date de scriptura cea de D(u)hul sf(d)ntu suflatd, del.a propoveadnicii lui Dumn(e)dzdu fericitii Aplo)s(to)li, dela cei luminati de D(u)hul sf(d)ntu cinstiti i sf(i)nti pdrinti, a toatd lumea invAldtori c-au tocmit, cu D(u)hul sf(A)ntil., s'au dat sTapte sdboard, credincioasd si sufieteascd obic:nd a besearecei noastre cei apostolesti; aducandu-m(i) amente de datoriTa mea ea mare, nevoescu, ostenescu, D(u)mn(e)dzdu veade numai cu toat5

puterea mia, si cu toatd usdrdila (scris: usrd.diTa") lucredzti dupd neputinta mea cia omenTascd, ca sd crescu i sä adaog talantul ce mi-i dat andai vr'un pdcdtos, si de turma lul Dumnedzd'u, depdrtat voiu putea sd-1 intorcu, sA sii spodobascd a fi destoinicti, i spdsit, petrecdndu intru poroncile ceale pravoslavnice a besearecei noastre carile din bdtrdni sintu date, dintru intd.Tu i d'-inceput acelea sd le intdrescu, si nu cumva sA sii anple sd fie nestine svdtuit, i amdgit de viclesugul sTarpe'ui.

I. Andreescu, op. cit. pag. 58, dupa. $incai, Cronica, tom. 3, pag. 70.

Gh. Baritiu a tiparit cu latine, aceastä editie insotitä de un studiu in 1879 la Sibiu (Krafft) cu cheltuielile Academiei Române. Acest catehism la pag. 3 ,8, 9, 13 si 18 se referä la soborul din 1645 prin cuvintele: strängänd sobor" compus din reprezentantii tärii ,,Soborul

Sfatul a 2 tdri".

") Andreescu, op. cit. pag. 58, observä ea Räspunsul lui Varlaam este datat din Sureava.

22

www.dacoromanica.ro

adecii a ereticilor, sä cadzä i sä sä deprtIadze de acea alinata §i cu pace si fericità curte, beseareca noastrd cea pravoslavnicii, cdndai pentru acel lucru de folos sa vor acopen l multimea pdcatelor meale. Cum scrie Iacov brat b(o)jii intru a sa sdbornicd poslanie (lacov, gl(ava) 5, zac 57 de adevereaste dziandt1; fratilor, de sa va insald nestine dintru voi si-1 va intoarce nestine, sä stie cd cela ce intoarce pacitosul din calea iui cea rdtacita, scoate suflett din moarte, i acOpere inult.imea pdcatelor.

Penteaceea, iubitii miei fii, tdmpliindu-mi-se estimpu in parple Tárdi .Rumd-

nesti, Cu treabe domnesti si a norodului in Thrgoviste (scris Trigoviste") cu cei mai de frunte i mai dea .firea vorovindti, mai vdrios (scris.: vatos") cu oarecare bcIarin cinstit, i slovesnicu si a toatd destoiniciia i inteleageria harnicti, dreptu pravoslavnicil cre§tin, al done log(o)f6t i fratele Doamnei a bunului credincios a. luminatului Domnu Io Matei Voevoda, cu mila lui Dumn(e)dzdu Domn TArdi Rumd'nesti, dumnealui Udriste Ndsturel, carele .ca un iubitor de invl(ti)tur(a) §i socotiror credintei cei dereapte in mijlocul altor carti noao, ce mi-a ardtat. adusumi7lau §i o cärtulie mica in limba noastrd rumdneascd tiparita ...."")

N. Cartojan In Ist. lit. rom. vechi II, pag. 112 reproduce in faximil titlul Riíspunsului lui Varlaam. In acel faximil se vede, cd s'a tipärit in rleato bItia mira 7151 Spesniajé mira, 1645. Locul tipäririi nu este ardtat dar e lesne de inteles ca nu se putea tipari in alt loc, deck la Iasi, acolo se afla pc atunci singura tipografie .

In Moldova.

11. Cele opte taine. Un rdspuns indirect la Catechismul tipärit la Prisaca Iângd Alba-Julia, in 1640, este §i cartea ,,fiapte Taine IA besearecii. Tipdri / te cu Inväldtura / cu toatd .chertuiala /Maffei sale Jo int / Vasille Voevoda In tipariul ce! Domnesc In trag in ia§`. V1t6, noev, 8.35)

La intocmirea earth a contribuit i Eustratie Logotatul, cad' la pagina 317 se aflä tipiritd in slavoneste o insemnare al carei cuprins este urmAtorul: Muli pc7ciitosui fi de nicio treabii rob Eustratie lost Logofiit de muncet itibitor".

Exemplarul aflätor la Muzeul. eparhial ortodox roman din Kolozsvártluj, donatia G. Sion, este incomplet. La Inceput are o foaie nepaginata ce cuprindea sfarsitul predosloviei lui Varlaam. Urmeazd foile paginate dela 1-339.36) Printre initiale sunt cdteva luate din Cazanie. Litera este cea de märimea a doua

Intrebuintaa la textuf Cazaniei. 0 parte din titluri i initiale sunt tipdriti in row.

Cupi insul pe scurt este urmatorul: dela pagina 1-5 cuprinde 6scurtd introducere asupra Tainelor, ardtAndu-se Insemndtatea lor spre "indrep(area sufleielor noastre celor pilatoase."

Dela pagina 6-32 trateazil despre mina Botezului, dela 33-38 de.spre taina Mirului; dela 39-116 despre taina sfintei Eucharistii sau a Cuminecdturii. Ad i se ocupil pe larg de Sffinta. Liturghie in decursul ciireia se sdvdrseste sfdnta mind a Euharistiei. Dela 117-164 trateaza despre taina Preotiei; dela 165-224 despre taina Poclintei, dela 225-297 despre Mina' Nuntii, iar dela 297-300 despre taina sf. Mash'.

N. Draganu: Codicele pribeagului Gheorghe Stefan Voevodul Moldovei. Anuarul Inst. de ist. Nationala III. 1924-25, pag. 245-247.

I. Lupas, In op. cit. pag. 70 spune, ea' in toamna anului 1644 aparea in Iasi o notia publicatie a mitropolitului Varlaam purtand titlul: $ ap te t a in e a bi sericii

Vito 7153 (1644).

Dinulescu Stefan Inca o dateaza din 1644.

N. Cartojan In Ist. lit. Tom. vechi Il, pag. 112, sustine ca s'a tiparit la 1645.. ") Dupa I. Andreescu, op. cit. pag. 75, Cipariu zice ca peste tot sunt 339 de pagini la urma alte 2 foi nepaginate (vezi Analecte p. 212).

i

23

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Ii

'-'1C).

1

1. .r.

V...416

14

Ot =

-X

.,,,,,

째I

-->

Wall

3O)

;

-1N.,

')'

.,wmc,.

ipy

Ai?

.... ..

Ill -...

=

째 .... k UA 3.. ;,.

Q 0 11-

:::

hm.'"''

%

afj"NM ,

( 01.4 ' 0

1111"19 bb %.

I'

ri N. ...... rib = ''; --Eu :le NI) r.....

(4 ....wit 1 oil 1) ...c

1.1I

N.

14---G-r:5111111

KZ-11

.1

6714

1111111MaArli: 415,0/sMe."%:,

4*-"ivatrAtSt

NOLTVW.

.4

'.4'4111

4-41'

Expunerea invátáturii despre taine se face in mod catehetic, prin intrebäri si rdspunsuri.

Dela pagina 301-303 cuprinde un catalog al sdrbdtorilor de peste an (36). Dela 304-317 o expunere despre posturi si despre ,#harti", iar dela 318 pdnd la sfdrsit cuprinde toatä, tabla de materii a cdrtii.

Timoteiu Cipariu in Analecte, pag. 216 sustine, ca autorul acestei cdrti este Eustratie Logofdtul. Unii autori imprumutä aceastd sustinere. Altii i-o atribue lui Varlaam. 37)

Cartea aceastä. s'a rdspdndit si in Ardeal, unde o intdlnim circuldnd sI in còpii

manuscrise.

O asemenea copie a fost fAcutd in 1708 de cunoscutul copist Vasile Sturze Moldoveanul: qi am scris In sat In Seintul Andrelas, land Temiqoara In vriamia candu s'au reidicat curutii lui Rakoczi Frentii pe Nimeti, §i era Mutate mare

Ardeal 4.. §i eu dascedul Sturze Inca' am fugit in Tara Turcului, In Svantie Andria§., cand era ciuma cia mare» O alta copie, cumpdratd in Gepes, a fost ddruitd popei lstoc din Lazuri, la 1720. Alta copie circula pe la 1720 in Topa de sus.")

Tot in zilele pdstoririi lui Varlaam s'a tipdrit, in 1646 la Iasi, in tipografia dela Trei lerarhi o carte de cuprins juridic sub titlul: Carte romaneasca de invataturei dela pravilele Impeireitefii §i dela alte giudete cu dzisa §i cu toata cheltuiala Domnul Tara Moldovei ,den multe scripturi teilmacitei den limbo Vasilie Yoivod ileneasca pre limbic româneasca."

In tipdrirea acestei cdrti intdlnim material tipografic intrebuintat In Cazanie.

Asa de exemplu frontispiciul dela prima Cazanie, La Dumineca Vamesului si Fariseiului, este intrebuintat si in Pravila lui Vasilie Lupu. Nu e exclus ca la tipdrirea ei sä-si fi spus i Varlaam cuvdntul, datd fiind experienta lui in acest domeniu.

12. Retragerea lui Yarlaanz la Secul. Testamentul autograf din 18 August 1657 si savarfirea lia din viata aceasta. Dupä. Sinodul din 1645 si dupä tipdrirea celor doud cdrti de apdrare a legii ortodoxe romanesti, Varlaam s'a ostenit cu oranduirea vieii celei dinlduntru a bisericii Moldovei i cu ridicarea nivelului de vatä a preotimei. In acest sens obtine dela Vasile Lupu in 24 Fevruarie 1649 un act prin care preotimea Moldovei este asezatd sub dreptul canonic") iar deosebit de actele de scutire a preotimei de birurile tarii (28 Martie 1638 si 16 Septemvrie 1639) obtine In 5 Maiu 1652 un nou act domnesc prin care se garanteazá acele scutiri acordate preotimei.4°)

FIcand o privire de ansamblu asupra operei sdvdrsitd de Varlaam pentru cultura romaneascd, avdnd in vedere imprejurdrile far% indelungatd liniste ale acelor vremi, In care a pdstorit, te intrebi, pe blind dreptate, cum a fost in putere unui om sà facd ceeace a fdcut Varlaam. El a dominat vremea. Puterea lui extraordinard, izvorità din mbirea de neam si de biseried, a infränt curgerea istoriei si a .silit-o sd apuce pe fdgasul adanc brdzdat de vrerea lui uriaä. Cdci din Septemvrie 1632 pang prima-

") Printre acesti din urrnd pomenim pe dl. Prof. I. Lupas, Stefan Dinulescu si loan Andreescu, acestia sustinând cu toatii documentarea ea ea apartine lui Varlaam, care parte a compilat parte a adaugat singur la cuprinsul ei, dar cartea nu-i o simplà traducere.

N. Cartojan nu se pronuntà categoric si spune, ca' la .,Talma'cirea ei a lucrat Eustratie Log of dtu 1, (Vezi 1st, lit. rom. vechi II, pag.

38)

38)

112).

N. Cartojan, Ist, lit, rom. vechi, II. pag. 113.

St. Dinulescu, op .cit., ,pag. 9, dupà. Ind. Jolk. St. A. Hr. 22.

") Idem. pag. 9, Ind. loll:. Lit. A. Nr. 19.

4

www.dacoromanica.ro

vara in 1634 se schimbd in Moldova domnitorii de patru ori. In 1637 toarnna izbucnesc luptele intre Vasile Lupu si Matei Basarab si s'au dat in fiecare an 'And' la pacea din 1644.

Cdtd pagubd i sárdcie au adus rázboaiele in lard, putem sà ne facem o ideie, prin antitezd, din cele ce le spune Miron Costin, care zice, cd in curdnd dupd asezarea pdcii aurul lesesc, pe boi, miere i alte bogdt.ii a inceput sä curgd in tard.

Putea-voiu zice cei stirac nu se cilia pre acele vremi (loar care nu-si vrea sä aibii."41)

Dar zice acelas Miron Costin, cd nu dupd multd vreme la mare zburcliiciune care giri se suie pre mari bisuguri, zburdeazcl hirea omeneascli erau färile aceste.

si sburdliciunea naste plicutul si pre piicat 7/ urtneazd mink, lui Dumnezett".

Izbucnesc rdzboaiele intre Tátari i Cazaci. Moldova ajunge ampul de bdtaie.

Prádaciunile lasd pdrjol in urrná.

In 1649 Moldovenii lovesc pe 'Mari la Brdtuleni si le iau prdzile ce le duceau din Polonia.

In 1650 vin Tátarii si se rázbund. Iasul este aprins. Orasul in bund parte a fost

prefácut in scrum, dar Mandstirea Trei Ierarhi au Idiliiduit".

Dupd Tdtari tara a fost loyal de epidemii. Si zice Costin: Nu numai cu o certare ceartii dreapta memie a lui Dumnezeu, dacii se porneste spre o far& ell dup.('

iesitul Mtari.(or au lovit mare omor In oameni si trivia In Iasi si In toatei ;ara" 42) Si pe urma tuturor au mai ndvdlit in tail si ldcustele.

Aceste toate :Cau petrecut in anii de pástorire ai lui Varlaam. In asemenea vremi a creat el si a rásat culturii noastre cea mai luminoasd pagind.

In vara anului 1652 Vasilie Lupu cdsdtoreste pe fiica sa Ruxandra cu Timus fiul Hatmanului Hmelintchi al Cazacilor. Bazat pe vitejia Cacazilor, se pune ráti cu Polonii.

Devine suspectat de Turci. Norii grei se apropie de hotarele Moldovei. Cu

Matei Basarab i cu Rákóczi se ceartd. Varlaam inaintat in varstd, hdrtuit de turburarea zilelor, cade bolnav.

La revdrsarea zilei, Vineri, (11 Fevruarie 1653) merserdm sd vedem pe Inditimea sa Beiul, carele cu toatd curtea sa iesia atunci pentru a vizita pe mitropolitul inoldovenesc Varlaam, ce era bolnav" zice Paul de Alep in memoriile sale.")

Luni dupd a 4-a Duminicd din Postul Pastilor, 1653, Varlaam era ridicat din bcalá, cdci in acea zi, noteazd Paul de Alep: Vodd a asistat la o liturghie in Mandstirea Barnovschi, la Liturghic fiind prezenti patru mitropoliti, Vlddicul curtii locale (Varlaam), Mitroplitul Sofiei, Velasie Mitropolit de Naupact in Morea si un vIddicd din Georgia.. 44)

In sAptdindna Florinor 1653 °stile muntene i cu cele din Transilvania, ale lui Rákoczi, pdtrund in Moldova si se indreaptä spre cetatea de scaun. Vasile Lupu pdräFeste Iasul in Joia Floriilor, 3 Aprilie 1653.

In Lunia patimilor, 7 Aprilie, Gh:.orghe Stefan noul cloranitor se urea' pe tronul Moldovei. Molitva de inscAunare o ceteste Ghedeon al Husilor. Varlaam, spune Miron Costin, ea' era la munte". Dacd se retrdsese la munte mai dinainte, spre a-si reface sdndtatea sau s'a retras numai °data' cu alungarea lui Vasilie Lupu din scaun Citat de $t. Dinulescu, pag. 45.

Cronica Rom. I. 320. Citat de St. Dinulescu, pag. 47.

E. Cioran, op. cit. pag. 29.

Idem, pag. 34.

26

www.dacoromanica.ro

nu se poate afirma pe baza. de documente, nici ea." s'ar mai fi pogorit in lasi, cánd Cazacii, a doua sdptilmânä dupai Pasti, alungä pe Gheorghe Stefan. Lupu isi reia tronul numai pentru scurtä vreme. Marti dupä amiazi inainte de Indltare (1653) este bAtut la Finta si isi pierde definitiv domnia.

Locul la munte" unde s'a retras Varlaam, .nu este altul deck Mândstirea Secul unde îi avea metania si de unde inainte cu 19 ani 6 luni si 10 zile a fost chemat la In mana clirma bisericii din Moldova. Si timp de aproape doua decenii Varlaam a condus corabia bisericii printre cele mai amenintätoare furtuni.

Din ultimii ani ai vietii sale petrecuti in sihästria dela Secul, s'au gäsit pana acurn patru autografe descoperite de V. A. Urechia la Mândstirea Neamtu in 1887 si publicate in Analele Academiei Romdne Seria II. Tom. X, 1887-1888, pag. 341-342.

AUTO GRAFUL I. Invoiala fui Varlaam cu Manastirea Secul, la 5 Mai 1655.

Adicä eu robul 1u D-zeu Varlaam Mitropolit Biv Suceavschi scriu si märturisesc insumi pre mine cum am tocmit cu cdlugärii, anume Teodosie Egumen i Teofan Staret si Gheorghe i Chiril i Silivestru si Jorest si Athanasie si Lazar si Serafim si din cei mai tineri Paisie si Ion Clisiarhul si Ghenadie si Silioan si alti tot säborul din Sft. 110,nästire, cum le-am luat Vad de moard de la Putna si le-am stricat o moarä si le-am facut doual sä m'Allane din ele pänä voiu custa, iar dupä moartea mea sa fie amandouä a mandstirei, pentru ce am stricat moara mandstirii si am ine-

cat vadul. De aceasta scriu i märturisesc cu aceasta scrisoare a mea VA dnïi (in

zilele) IO Gheorghe Stefan Voevod 7163 mesita Mai 5 zile."

Semnat: Vailaam Mitropolit Biv Suceavski.

AUTOGRAFUL II, Dela 18 August 1657.

(Despre care V. A. Ureche afirma cal ar fi bruionul (conceptul, ciorna) autografului III.)

t Vd imea ota i sina i sito Dha, Amin. (text slavon-= In numele TatAlui, a Fiului si a st. Duh, Amin).

Adicà eu robul lui D-zeu Varlaam Mitropolit Biv Suceavski scriu aceasti scrisoare cu limbä de moarte cum lasu svintei Mânä'stiri Säcului prisaca din dealul lui Vod cu patru falci de vie si cu cramä cu pivnita; prisaca dela Giulesci asisderea

o am dat Manästirei. (Prisaca dela Brad asisderea o am dat cu casa' cu zemnic numai sà dea patru poloboace de miare in toamnd surorei miale Catrinii.) 45) Prisaca din Colibita asisderea o am dat. Satul Borcesti cu tot venitul asisderea l'am dat. Satul Bratulesci asisderea l'am dat inândstirei. Douä mori dela Putna in

gârla dincolo de 'sat Cofesci in vadul dela Procopie a$isderea le-am dat manästirei, 45) Textul din parantezd este $ters cu o trAsaturA de condeiu. Vezi Urechia op. cit. pag.

346, in nota jos.

4'

27

www.dacoromanica.ro

ca asia am tocmit cand le-am fäcut, cà am stricat o moard mandstirei si am facut dcudi mori sd le tin eu pand vol custa, iará dupd moartea mea sd fie arnandoud a nrandstirei, c'am fost rezeas si am luat dela mandstire patru pogoane de am flcut vie pe dansele; pentr'aceea le-am dat din hotarul morii dela Procopie patru pogoane si morile c'asea ne-au fost tocmala cum mai sus serie, iard acelea ocine cate am cumpdrat si la Strdzesti n'aibd! nime treabd nice Mandst:ireia nice ,alt nime din oamenii miei, cd nu le-am fdcut cu banii Mandstirei nice cu a Mitropoliei, ce le-am facut cu slujba mea, 'cum serie si In zapisul Mdriei Sale lui 16 Gheorghe $tefan Voevoda. De aceasta scriu i mdrturisesc iard cine va alca si nu va tinea scrisoarea mea, acela sd hie neiertat de Dumnezeu si de .stäi loan Cristitel si de erbul Duinnezdu Varlaam Mitropolit Biv Suceavski. Amin., Vleato 7165 mesita August 18.

AUTOGRAFUL (V. A. Urechie crede cd este o copie autografic5 dupà autograful II.)

imea ota i aria i stago duha amin. Adicd eu robul lui D-zeu Varlaam Mitropolit Biv Suceavski, scriu aceastd scriosare cu limbà de moarte i cu cum las svintei m.ondstiri Secului prisaca din dealu lui Vod cu patru falci de vie si cu cramul cu pivnit.d i prisaca dela Giulesti asisderea am dat mandstirei Cu cas' si Cu zemnic, prisaca dela Bistrita din Colibita asisderea o am dat mandstirei, prisaca din Luna i Cu zemnic si cu mora si cu pivd de pdsat asisderea o am dat mandstirei.

Satul Borcesti si cu prisaca si cu tot venitul asisderea le-am dat mândstirei.

Cocie Cu postav si cu duboti. (?) Asisderea cailddri de beare si de casa si ceale de rachiu si tigdi si linguri leagheanuri cu ibric si blide de plumb si talgere si cate vase de lemn si toat pavijia casei, cate sunt in casa si den afara cu mic cu mare toate le-am Idsat mandstireii si cuhnia cu duboti (?) si buti si boloboace si cu coseri toate le-am dat mandstirei, iar cine se va amesteca -si o lua dintre acestle cdt serie mai sus sid fie proclet i neiertat de domnul Dumnezeu si de Precesta si de Sveatdi Ion Cristitel de noi amin. Leat 7165. (locul sigilului.)

CAND A MURIT VARLAAM?

Biografii Mitropolitului Varlaarn nu sunt de acord in stabilirea datei and acesta s'a mutat la cele vecinice. Neofit Scriban a sustinut cd Varlaam a pastorit In doud randuri: intre 1631-1654 si a doua oard dela 1663 parid la moartea sa intamplatd In anul 1668. Aceastà sustinere a imprumutat-o i aguna. Melchisedec a ardtat gresala acestei sustineri.

S'au ivit divergente si in privinta locului unde s'a retras Varlaam dupd cdderea ui Vasilie Lupu. Densusianu era de pdrere cA locul la munte trebue sa fi fost un ,chit mai sus de Neamtu.

Autografele lui Varlaam fac lumind in amandoud aceste chestiuni. Din ele se vede dar, cd. Varlaam s'a retras la Secul. In al doilea rand, la data de 18 August 1657 se afla in viatd. Dar la Mandstirea Neamtu sub Nr. 2514 se pástreazä un uric dela Gheorghe $tefan Vodd, din 1657 Decemvrie 19. E o carte domneascd scrisd in roma28

www.dacoromanica.ro

AUTOGRAFUL IV. Testamentul autograf al Mitropolitului Varlaam al Moidovei.

(Reprodus dupA V. A. Ureche. Anal. Acad. Tom. X. 1887-1888.)

/

7

TM A41

",

...1

xck

'l

°.

-1tc.--i

at mulct

a '"Hrrtf" net' An

i)

.

"Z

.91

tafroiet

10'iJ

alti(af !WIRY .o Cain ccra nu («if Yt e po QV ,

1._2_

..,

/

font Acj

5r' , M,;;2;M,;;2;rtekim ovi 6A 6 thrptla ee3

JAM ant

/MI et.; (moire-

ytica 1-

j.u..)4,4enl1

.L.11

-A,u

mica.

*

jay,. Cs. tt.n.

(*.Le Pt

n

Cld

n

/74 ttl 07134

613 en-'er-6 ot.-rrclf rifF,7mS,

.

ft

Jun

itSj.e

*,

/.1

7-Ecircreed -7 Pt

911

,

11

C

.

--74

X

t

_,M

A

ernb5 Cr. CI.

7rtZr A Va.

``.1

clul"61-S4

n ett31). A

el el et.

,

y ct,

6t, LC Av

.

ct

.

te?

raffle 616144.

,(2)(/-y1ed

A

/714t-cl. ortrif t

6i Act ifnr-L trrfiry

Let

Ct

.

ka fort rtlf

cA.,

titirt " 0,6ot

ck Act

tof/not

_t.

t-te A 110.

.

-1-

Ct

Ct

.

da

jh et

et ¡A. 1-

-

f.

cactIn( to-%

flit

n -t (

/711

iir7curnc1

.

1.9)1

ot rnfe-t

ct crrrnir

"A "rn

--L t (Ctrot/Y41rrtfasfrzw AKE coL

t

7fsrge3SA

C(25'

(;)

4f-jai 4, also°

t-

12.3nitaletroi. /y1,11.

t

curc AZ% 510( "Yrt.

""/

r rt. t

z.

-

o in 1

(cenet

cc

AIS 2.c-I

CIttl) c_JcaAct "rtlia

main tit

a rn-74 '.orn/ As a et 04 61X, rrt-14erl I

pm_

"GO.

Attapo

6irrt.5 t

rtir.

www.dacoromanica.ro

toctri

(TIT j1Cl. C4 I. et'

/14i ,L.,)14,1jril effq 1 ti

Nr. 6

4

raff Ltif ;)ft r

r

ActsAll

sit

t

t AC't

Ct

1,

itr,

/rat

"P

,

d' &nit&

An orta, ((Pt . ,-, ,..-, ,-, _..,.. (tia /tol% tertrnt rne-trnri ert a ec2(rtg 7 ' -t, 1) ( ( Viz etraff 1 ortn 614:: i Jan f (r1,101. /4k-4' 4) AI( Alt t' gi ØIAt fiACAIrtr 40 mix -a-

Meta

me.,

pi arm ce

;-1 At/71CJ Ant

t(616 616

ct,

0

4 C-'

neste cAtre egumenul si soborul dela Secul prin care Voda Intdreste Mandstirei stä*panirea asupra morilor ,riimase dela Mitropolitul Varlaate. Deci la aceasta data Varlaam nu mai era In *viata. Urmeazd, sustine V. A. Oreché, ed a murit la o datä intre 18 August si 19 Decemvrie 165746) .si este Inmormantat la Manastirea Sccul rangä hiserica, In taturea dreapta.47) 12. Obiecte rdmase dela Varlaam. Dintre obiectele care au- apartinut lui Varlaam, pAstrfindu-se la Secul, St. Dinulescu pomeneste un sacos, unepitrahir (cel din mijloc In cliseul Nr. 8) si un rituighieri manuscris slavon, care, dupa o inscriptie de pe el a fost daruit lui Varlaam In anul 1643 Maiu 25 de Teodor IanoVici Mare Logofat.

-

C, ' .1-?..:»%.

"::»1,

E

7

w4

.

-

-

-

F-

Of'

-

Nr. 7 Sacosul Mitropolitului Varlaam al Moldovei.

DacA aceste relieve mai exista si astazi nu stim. N'am.fost in situatia s'A verificAm, de aceea ne nfárginim cu informatiile din lucrarea lui St. Dinulescu. Sacosul In ;nscriptia.-71:iiiiiirtil g4tului aré data de 7146 1638 iar epitrahirul (cel din mijloc,

celalalte d'oug laterire sunt. omofoare) In inscriptia din partea de jos are anul 7150 =-- 1642.

-

-

Lec. cit. pag. 343.

Asa zice atat $t. Dinulescu, op. cit. pag. 69 cat- si I. Andreescu, Dag. 42. Dar care

este laturee dreaptà a unei biserici? Punctele de orientare pentru asezarea unei biserici sunt punctele cardinale: R5sArit, Apus, Miazanoapte si Miazdzi. Dacd stai cu fat'd sure Altar,

ai la dreapta Miazanoapte. Deci In acest caz mormantul lui Varlaam se afl& In partea de

Miazanoapte lângA zidul bisericii dela Secul. Dar din pr eciz area" autorilor de mai sus tot atilt de probabil poate sa fie si In partea de Miazazi, dacl te orientezi cu fata spre

usa bisericii. IatA cum o impreciziune rostogolindu-se prin vreme, asetmenea unui' bulgAr de zApadà, creste mereu si poate da nastere la erori.

30

www.dacoromanica.ro

.c

.

u .

' -'111

6,,

'

A

A

.1

1

째

4

N

4

-.4째A,'

,

114%:,,..I

-

-

,

4

.

째 .Z3P/J

."

,e

=

4

", 째

,

*IA

".

' Nr. 8 Epitrahirul (cel din mi.iloc) i omofoarele care au apartinut Mitropolitului Varlaam al Moldovei.

3?

www.dacoromanica.ro