Viata lui Vlad Tepes si a lui Mircea cel Batran by ion purdel

vT.A.T A_ LUI

VLAD TEPES VODA.

www.dacoromanica.ro

VIA TA

VLAD TEPES VON. T

MIRCEA YODA. CELt BtTRINt DE

DIMITRIE BOLINTINEANU

11.1.1.0,1/./ EDITILTNEA 11

REV41Tri klI CORECTITi

BUCURESCI

LIBRARIASOCEC8cCOMPANIA 7, CALEA MOGOOEI, 7 1870

www.dacoromanica.ro

VLAD TEPES VODA_

CE-VA ESPLICA.RI

Vlad V, surn,umit Tepe, fuse cel maT mare tiran ce a

trait vre o data in lume. El era fiul DomnuluT Dracul gi frate DomnuluT Radu cel frumos. Ajutat de Turd, se urea pe tronul tè'riT Romanesd pe la 1460. Mahomet II se afla atuncT in tata strä'lucirea puteril sale. Proiectele luT a invinge pop6rele crestme despre Dunare, se intrevedeari de departe. Vlad Tepe, le scia maT bine de cIt orl cine altul, cad avusese prilejul sa le zarésca pe °and cerù intervenirea morala a luT Mahomet II, ca A ja tronul Romania. El cre411 cI, retnoind tractatul luT Mircea, prin care romanil recunosceati suzeranitatea Portil, ar face sa se intarilie indeplinirea proiectuluT lui Mahomet II in privinta Romaniel, Se grabi dar a trimite un ambasador la Mahomet II in Adriallopoli. Acest ambasador fuse bine prima de Sultanul. Acolo se recunoscù tractatul cel vechia cu nisce noT adause.

www.dacoromanica.ro

Vlad Tepe § abia se aep. in tron, §i boeriI prevNura inteinsul aplecafT pentru tiranie. Cate-va fapte despotice ce fácil, 'if incredintara §i ti facura a se teme §i a medita caderea luT, VI d Tepe§ avu scire despre aceste f la nisce atacurT, numaI banuite, raspunse prin cele maI cru41 lovirT. El nu scia ca, chipul cel maT inteuneltirT.

lept era a sdrobi pe viajma§ii seI, facênd fapte iubite natiuneT : =lc nu p6te slabi pe vrajnaa§ii unuT Domn, mal mult, de cat a'l lovi cu ace16§1 arme ca care il ataca. Ai ata eI ranile tdreI ? §i pe neingrijirea de ala vindeca sèreazama. el? Un Doran can sa le afle §i sa le vindece indata. Atuncl numaI vrajma§il personal raman in fata DomnuluI inca: toti ceT ce sunt pentru a se vindeca ranele tare!, Tin in partea luI. Dar Tepe§ nu jute-

lese acésta. El care avea taria a ucide atatia oameni in chinurile cele maI amare, un avit taxis, a invinge turbarea inimei sale. Fuse slab, cad se lasa a se Living& de patimile sale.

ORBITL Noul Domn al Romaniel, Vlad Tepe, dete ordin a se BAIA o gr6pa la o biserica din Têrgoviste. 0 ware parte. de locuitorl se adunasera imprejurul gropiI, asceptand sa sosésca mortal. Fie-care intreba despre numele per-

soaneI ce mnrise §i care era ursita a se inmormênta; nimenl nu putea sci, niel ce! ce Apt,' gr6pa, niel preotil, nicT multi mea. 1)/listerul ce coperea causa acestii facerI de

gr6pa, atrasese multimea pe acest loe; tercovnicI, cantOretT, diaconi, preoti venira aicl in vestminte de servicit :.

ómenil valurä aduc'en du-se un coseiug ce se depuse pe marginea gropfl; preotf a§teptat, lumea astepta impreuna §i nimen1 nu scia ce a§tpéta. Catre acestea, nu departe de mormêutul ce se deschi-

dea ca sa, primeasca in duel un cadaver misterios, printre curio§T se vedéO do! batrinT boerl. Unul siv, cel-

www.dacoromanica.ro

alt alb. Un aer de mandrie parea ca plutesce pe aceste clod figurI. Costunlidlor era cel ce se obicInuia la greciI bisantinI spre caderea lor. Unul, cel mal putin batrin qicea catre cel-alt Gustere vornice , a cuí daI cu banusiala sa, fie acesta grópa ? preotii nu siti nimio. vormcul Guster cel bat& respundea O -Labia negresit. Se scie ins/ ca grepa se face din

porunca luI Vlad Voda. Ce este nu este, bine. Cineva care traesce Inca are O. fie aruncat acolo. Demna [Kite a remas necredinciesa? o domnita, a facut un pacat ce este urmat de ucidere i cere o grapa? Ea nu crea ast-fel, mai aim Stefanuti,Stolnicul. Acesta grópa trebuie sa fie a unuia din familia lui Dan Veda. &if ura care este intro aceste clod case ?. . . Ea simt in acest Vlad Voda o mare nenoi (mire. . . Noi inca tinem de casa lui Dan Voda, aise Guster.

Dad, Vlad WO, nazuesce a sdrnmica tóte proptelele casi Danescilor, apoi securea este la picierele nóstre.

lad la ce me gindiam §i e, respunse Stefanuta Stolni cul.

Sdrumicene, maI dise Guster, sunt in lame ca sa me sfarina.

Sciti, aise Stefanuta Stolnicul. Voiti muri tot d'a-

una cu bucurie pentru implinirea unei datoril ; dar a muri sub cutitul unul ucigator, nu'mi vine la socotela. Cata sa ne gandina trez la acest lucru, Gustere. Omul nu trebuie a face reA celor alti ; dar cat/ sa se apere cand II vine cutitul pe spate. SA ne &dim de aperare... SA chem pe totl boeril la mine la WW1 asta nepte. . . Dar de nu va fi nimio? qise Guster. S/ nu ne grabim.

Curiozitatea se schimba Indata In spalma and t6t1 lumea adunata veafi intrand pe perta curti bisericil o ceta de osta§I pedestri cu sulite lungl, din garda Dom-

www.dacoromanica.ro

nuluI, §i Wand sa se va41 in mijlocul lor un om investméntat intrio clump alba §i lunga, cu capul desvalit. A-

cest om era tinar, cu fa ta alba §i framesa, cu parul lung §i orb. Un preot il dacea de maul. Lumea 11 canoscu : era Dan, fiul domnulul Dan III, caruia unguril scesera °chi'. ca O. nu OM fi domn In Romania. Privitori tremurara la acésta vedere, crepra ca all sal ingrepe de via. Dar un gab sari calla, armat cu o mare secure, urma acest cortegiu ce ajunse linga mormênt §i statù. Orbul ingenchilacolo. Preotil incepura sa citésca ca de mory. Osta§11 Mewl, un cerc imprejurul orbulul. Gadea se apropie. Securea laI se ridica in aer, apoI cade cu tarie pe gatul orbuluI, capul lul se rostogoll In prima, sangele cura, limba tremura in gura capului §i pare ca va sa vorbésca. PrivitoriI remin inmarmuritl. Preotil citesc, corpul mortuluI se depune in mormênt(1), apoi sapariI aruncara pamént pe d'asupra. Total s'a star§it §i privitoriI tremui and se intuinara pe la casete lor. DuoI batrinl co fused, martorl la aceste scene, *IA pe peal §i vorbeati intro din§il Ve4.1 cal am avut dreptate ? . . . acum r(indul nostru are sa vie.. SA ne ap»Oram !

SI ne apOram, lespunse cel alt ; aperarea este un drept. Asta sera ne vom aduna la o lalta acasa la mine. Vino ? TIRANIA NASCE CONSPIRATII

Dan era olb. Vlad nu trebuia sa se mal tén3a de dinsul ca-I ja tronul. Ast-fel @cal totI amiciI luI Vlad dupe acésta ucidere. Dar Vlad le respunde ca acest om era un stég. (1) Engel, lst. Val., 173

www.dacoromanica.ro

In acea séra In care se petrecù acésta cruda scena, casa luI Stefanuta Stolnicul se perdea In umbra. Nicl o lumina

in curte, nicl o lumina In casa, §i cu t6te astea maI muly 6menl Cu aer misterios intrara in acest loca § neguros. De ar fi ocolit cine-va casa, ar fi vqut la clout' ferestre o lumina nesigura. Un om pe jos intra cel din urma aici. Sal urmana In intru. Acesta era Guster.

El intra. Era o camera larga. 0 candela slaba la i-

cóna maiciI DomnuluI arunca o lumina induioasa. Abia putéti 0, se recun6sca figurile 6spilor. El §edét pe scau-

ne, neodihna §i spaima parea ca este tiparita pe fata lor. Guster §ellù pe un scaun. V'am chemat, @se Stefanuta Stolnicul, a ye amin-

it uciderea lui Dan. Cata sa .ne &dim la ce avem a f4 ce.

A.césta intrebare nu fact o mare impresie asupra aduntriI. Muly din boeff pastrat credinta a se alatura pe linga noul Doran, ca pe Hogg. toy ceI aly ce trecurl

la Domnie inaintea acestuia. Este o gull de 6menl cari serva t6te guvernele, oil care a fi. érnenI ce fat sub un guvern §i desfac sub altul ce at facut cu aceiasl bunt), vointl, ce at pus la a ntéia 6r1. EI nu at principil §i acésta iI p,propie de guvernele cele rele. Lipsa lor de principil, de demmtate, de neatarnare, de respect pentru dinsi §i pentru lume, le face un melit mare 'Ova, acele guverne. Et serva orI-ce guvern pentru interesele lor : a se fnavutl este scopul lor; a hrapl, mijlocul. Nu le pash' restul. El sunt de multe orI credinciosI celor ce serva, dar un vint sl sufle, o crátenare sa se fug, o resturnare sl se producl a guvernulul lor, eI trec la cel care id Inlocuesce. Ofl-ce guvern are trebnintI de papuri spre a'§I scuturà pici6rele. Atund el urta stéoa ce apune, o OAsesc, §i. se inturn1 c5.tre stéoa ce resare.

www.dacoromanica.ro

Vlad era pentiu dèn§il stéoa ce resarea. Intro cel adunatl la acésta casa eraa multI de ace§tI 6menI

: surida lul Vlad prin &dire inca.

Totl ace§tI6meni incepui a a murmui. Unul avù curagiul a dice tare ce ne pasa nol de acésta ucidere ?

Ne pasa, ne pasa, dise Stefan* Stolnicul. Acésta ucidcre, gandurl rele vestesce asupra partina§ilor lul Dan §i noI a ne Ingriji trebuie. Patrascu vistierul veni in sprijinul luI Stefa'nuta.

Un om s'a ucis. Ucigatorul este Vlad. Cata dar a spune acestuT Domn ca téra nu voesce sa i se smint6sca apdamintele §i datmele ei. Niemni farajudecat. nu p6te sa se uciga. Dar Mil yeti dice: ce ne pasa noa? Ea voia respunde 0g ne pasa. NoI suntem aparatorii legilor luI 1V1ircea voda. Nol suntem ceI ce aleg §i scot pe DomnI. .A.vem datorie sa ap6ram legile bniine. Mane o sa vie la capul nostra, §i mane va fi tardia a mal face. Ce este

acésta stiéja ce'0 a facut ? acestl 6menI marl cu sulitI lungI? cu chipurI de gadl? cu vestminte mindre §i bogate ? cu lefl de capitanI fie care, ce veghéza 4ioa i n6ptea langa el ?nu pricepetI nimic ?Nu vederi ca este pentra noI ? Cel ce respunsese : ce ne pasa noa de acésta ucidere, respunse

Te amagesci, vistiere Patiascu. Acésta ucidere este un lucra intre Vlad i Idle Dan; este o resbunare, o tréba Intl e casele lor. NoY nu se cade a ne amesteca. Va fi cea d'antkit i cea din mm. Pentru aceea mai bine este sa ne cautam de ale nóstre. Guster vornicul se sc611§i respunde

O vijelie se gatesce sä. napadésca pe Ora. Uciderea de astadl este antêia suflare vestit6re. OA ce ucidere se face pe paméntul taril,privesce pe téra ; nimeif nu póte sa-§I faca dreptate singur, legue cata sa o faca. Legile

www.dacoromanica.ro

sunt celcate. NoI avem or nu avem o datorie a implini ? daca nu avem datorie, se ne rupem ! daca avem, se. ne facem datoria! Aceste vorbe %cure impresie. émenii de chiverniséle tecure §i cetare a se supine la voiuta acestor betrinI al ceror anI se gremedisere §i al cam per albise in cempul luptelor cu armele in mend. Se hote.ri a se trimite o deputatie la Vlad , care sl'I aduce aminte el celcase legile ten!. CEL MAI Rtti TIRAN NU ESTE CEL CE UCIDE

A doua 4i. dupe acéste wider° Vlad, inconjurat de cetiva emenI carora le incredintase cele mg d'anteit posturi range, dênsul, le spunea Indoiala lul despre credinta boerilor ce aleg §i scot pe Domni, §i II rasa se vale ce el visa a'I ucide intfo qi. Vlad venise la domuie ca ideia fatale' ce-I insuflase amicil se! politiel ce acéste tére ro-

menesce nu 'Ate sä sufere nici un Domn, orI-cet de bun ar fi, §i ofi-cat de bine ar face ten!. Pe de alte parte el venì la putere cu simtimentele de resbunare improtiva pgtidu. Denescl ce se forma atuncI de eel mal marl demnitarI aI statulul. Tate', ce glee Vlad cetre al se!:

(Voiti se depertez de la mine pe top acel 6menl ce ae §erbit sub Domnil de maI n'ainte ; incredere in eI nu pocit se am ; fie-ce prime-vara trebue s6, vie cu &rile eI. Acestl boeri co aleg §i. scot Domnil nu sunt pentru

mine, eri sunt numit de Turd, mane vor cluta se me scete, dar se scitI voI ce ee am doue datme. Nu cumpar 6menfi mel prin bine-facerI , kii pe vrejma§, and il lovesc , nu-1 lovesc ca se-1 int'e'rit , ci 1.1 lovesc ca se nu se mal sc6le. ()mend ce se cumpere cu binefacerI sunt tot ce este Baal' necredincios. EI sunt a-

www.dacoromanica.ro

sta11 cu mine, pentru bine-facei I, decl nu sunt cu mine

pentru mine, ci pentru interes. Un altul sa le dea mai mult, si se vor duce la acela; voiti dar 6menI de credintele mele: sa sprijine in mine credintele lor. Este lesne a castiga unul din acest'l 6menI ce sunt voiosI a se vinde daca !I lasI se desp6ie Ora. Dar ce castiga un Donin Cu densa ? A castiga un om, lasandu'l se fure téra, este a castiga credinta anal om singar si a perde inirna teril 'intregl. Nu! E6 nu scit, sa stric inimele 6menilor, campe-

rand pe 6ment Sunt cu mine prin credinta, bine ! Nu sunt ? il voI ucide. Mita e maI cinstita de cat auruld> Ast-fel cugeta si vorbea acest om in mijlocul curtesanilor s'él. Ast-fel el uu scia sa corrupa ; el scia sa, uciga.

Sant doue feluri de tiran Tiranulcu scop si tiranul ara scop. Cel d'anteiti acide lutul, cel din arma acide sufletul. Ce] mal pericolos din el duoI este acela ce acide suRetal, tiranul fara scop. Tiranul Cu scop este de multe ori un fea trebuitor. Tnania ea insusl are datoriele sale. Iceste datoriI implinite, de multe orI jugul se face mal putin gral. Faptele marI ale tiranulul fac adesea 6re sa se alto tirania. Dar a face fapte marI este lasat 6menilor marI. Vlad Tepel nu era din acésta eategorie de tirant El nu scia sa corma. Coruptia o respingea : tirania lul eia 'puesta. El voia A, insufle spaima : ucidea. Catre acestea avea o ideie. Voia sa libere patria sa de tara. Idee mare ! Tepe§ era prea mindru ca sa corupa 6menil. Viata liii

o voia stralucita , tronul sea ocolit de marire. Mijlocul de a ajunge acolo, era din nenorocire spaima. El nu

credea ca omul se póte castiga prin favere. Nu credea niel in legatura ce se face intre un tron si o partida prin interesal comun de aperare a aceluiasI princip. El credea uumai in spaima ce putea insufla. Judeca pe 6meni ca invetatoril pe copil. Trebuia sa-i inspä'imente.

www.dacoromanica.ro

La dinsul minciuna nu afla intrare. Pire, intriga, calomnia erafi loyiteen uafirte. Secretete sale nu le incredinta curtesanilor. Respecta

pe ceI care Il inconjuià; a faceta a'I respecta, era a'I ucide indatg. Nu le erta vid o gre§615., niel o stabiciune; el s'ar fi crequt mic§orat sg-I lips 6scl de interesele sale prin favorurt Daca unil ar fi Mont o gre§élg,

le rgspundea puindu-i in VIA Nu voia a recunósce trebuinta partidelor. Partida sa voia sg, fie natia. Astfel ucise partidele. Puse urg, fare boerI §i popor, ca sg, OVA sl ucigg pe ceI d'antéit, §i ca sa aiba sprijinul

poporuluI ii dete gloria armelor. TiraniI eel micI cumpfirg catl-va 6menI cuaur ; Vlad Tope§ voi sa. aïbä natia intreagg, i ca sa o castige, dete mgritea §1. mórtea: mgrirea, 4icea el, iata cu ce'mI lipesc de mine pe popor. Vlafl Tepe§ nu era un tiran de intêmplare ; era un re-

volutionar, avea o idete: era un reformator. Avea un stop: sa dal:16mA ; mijlocul set g clgdi era fatal, crud,

unas, nefolositor; dar scopul set era mare. Spiritul revolutiunil eta in sptritul set. Ori ce revolutie are un scop generos; ca sa-1 ajungg, ea alérgg la mtjloace pe cane morala socialg, le respinge. A conspira inarnte de o revulutiune, in urmg a lovi, a evla, a filiama tot ce este o stavilg, sunt mi316ce role neapgrat, dar sunt singurele rfajlóce. A le inlItura este a ucide scopul. revolatte insu§I este un ret treburtor ; este o vijelie ce ttlece ; potop ce desrgerdeineza ; tut cutremur ce dgrâma

oldinul social ce se abate. Inemicil revolutiunelor voit sg.-I scimbe natura. 0 revolutie este o rfisbunare diving ; omul este numaI o uneltg, a luI Dumnetjet; o revolutte perde scopul ei, indatg ce perde natura eI. Vlad. Tepe§, acest mare tiran revolutianar, intelesese misia sa. Asprimea timpilor de atuncl §icaracterul sett feroce, uninduse , daserg acestor mij16ce o esagerare

www.dacoromanica.ro

ast-fel, beat el ea@ in ceI-alta margine. Daca multa blind* opreace_cate ()data a ajunge la un scop, multa ferocitate póte sa aiuti acela§i teaultat. Tepe § era broce, dar avea ferocitatea leului. Farocitatea leulul este mat' denana de cat blindetea luL Urocodilul este la§. Viclenia celor tari este inteliginta celor neinteliginti ; cad curind sati mai oil: ce minciuna, in§elaciune, tradare, se dati de fata, §i

atunci eel de bunä credinta, îuelai, uumai aa ¡heredere. Sistem nedibacia §"i vicios ! semn de §labiciune !

Spiritul guvernelor tad' este lealitatee. Lealitatea guvernelor face damuirea lor. Spiritul cel adeférat nu este in in§elaciune. Se cere o fineta in politicti, cumpanirea lucrurilor ce aduce armonia. Ceia ce se cere pilotului In mijlocul oceanului, numiti-o intelepcmne, prudinta; chiar dibacie, dar nu spirdul viclenzei Mara din acest cadru, spiritul este.ametéla ; intelepciunea este nebuma dibacia este coruptia. A ;est spirit nu este la inaltim ea guvernelor puterea cere putere §i maiii ea cere maire.

Nu sunt tiranii cu scop ce ne inspaimInta. TiraniI Cu scop produc martirI §i libertatf ; Tiranil fara scop pioduc coruptia, ucigand sufletul. Libertatea este ca aerul ; cine arunca sagetl in aer, se espune a fi ucis el singur de ele. Spiritul 1iberttiiï, justitiel, adeféru/ur se póte amana, fnsl nu se p6te stinge. Drama pentiu tiranie, este e crima. Mania pentru un bine general, este un rea trebuitor. Du mner,lea a fost ast-fel de tiran cand a fa,cut lumea. Dar

acestl tiranl sunt rail. Se gasesc mai mult in adunarile revolutiunelor, de cat pe radkina dreptului divin. Vlad Tepe§ voia sa scape natia de jugul Tut cilor ; era un sing mare care nu putù scapa de inriurirea patimelor sale personale. Catre acésta aveain caracterul sea l'autate §i

www.dacoromanica.ro

ciune. Cdnd aceste done se unesc intr'un om trebuie a se face tiran. Reutatea 11 impinge la fapte crude ; frica de a perde puterea sad viatail dd o bArbdtie freneticd. Un om

constitud tot-d'auna un tiran. Ast-tel sunt esemple 6meniI ceI mai miseI ad fost eel maI crull.. Am putea aduce o suta de esemple. Un Wan este tot-d'auna un om bolnav. Oficeril de gardd vestild, Domuului ca boeriI sfatuluI

cel mara all vemt. Vlad permise sd intre. EI intrard. Dupe Ore-care vorbe de etichetd, cel rnai bdtrIn din el qise Domnulul : cSfatul cel mare al boerilor, ce aleg pe DomniI teriI

cromänesd, vorbesce astql prin gura_ mea. Uciderea corbolui fin a lui Dan-Vodä, l'angd moimentn1 sed, ell, ci fdrd se fie judecat de nimenI, nu a pldcut niel sfatuclul cel mare, niel poporuluI romdnesc. Nol nu venim

ca core socotéld de m6rtea acestul om, acestuI MI al cluI Dan-Voda, care a fost vräjmasul casil Märii tale cinteinsul vedem un om numaI; un om ucis fArd, el fie cjudecat. S'a cdlcat age4dmintele i datinile teril n6stre! La aceste vorbe Vlad respunse:

piceti ca prin m6rtea hi s'a cdlcat asepmintele si datmele teriI. S'a ucis, fárá sd, fie judecat ? Dar tatasett Dan-Vodd Ore cu judecatd a ucis némurile inele 6menil casiI n6stre ? Vedetl cat suntetI de nedreptl! Acel Dan-Vodd a semdnat pradd, m6rte, tiranie, copiil sai vor culege ce pdrintele lor a semlnat. Dan-Vodd abia

so flcuse Domn i sangele rudelor mele si al 6menilor casil lul Dracula \Todd', tatd-med, si a luI MirceaVodä, bund-meä, se vdrsd, si pe eel ce nu pail sd ucigl, ii goni din térd si le lug, averile, fárá judecatd. Vedetl dar ea n'am ascocit ed Urania In téra v6stid, i n'am calcat eá cel d'anteid trentele vóstre de hartil ce le numitI legi. A§ avea dreptul sd me super pentru acesta plangere ce fdcetl ; dar vedetl ca sunt liniscit.

www.dacoromanica.ro

Ceia ce s'a flcut este un lucru futre casa celul ucis §i

casa mea, este o resbunare drépta, care, daca a§ fi cerut'o vol, nu mI-atI fi dat'o póte ? dar este cea d'antílit §i cea din ufma fapta de tiranie. Vol trecetl ea vederea

acésta fapta , §i catatl a rèspunde bine la dorinta mea de a fi bine impreuna. Mane va poftesc sa ospatam ea totiI la acésta curte, impreuna cu jupanesele §i copil vostri. Tobuie sa val/ poporul cft Domnul traiesce bine en boieriI . .

La aceste vorbe, boeriI se plecara , multumirl §i se dusera pe la casele lor, mili bucuro§1 §i altil meditand la mij16cele de a resturna pe acest tiran nascênd. MASA

Uciderea inamicilor sol politicl au scapa tot-d'auna pe un Domnitor. Sunt dod felurl de adversart Adversarl de principii, adversarI de pers6ne. Cel dant8it prin fapte marete , se schimba in miel, ceI din urml slabesc dupe aceste fapte! Umbrele nu pot sta in l'ata, cu lumna. Un domnitor cata sa devie acéstl lumina piin fapte marl. Lucra ciudat ! mal multI DomnI llomanI ab' ucis boeiiI ce Mari 0,-1 restórne ! nu at folosit nimio : rindurile adversarilor at fost a doa qi inlocuite. DuoI DommtorI tusa at isbandit a invinge pe vrajma§1 : Stefan cel mare §i MihaI -viteazul, at isbindit cacl 'I-at ucis prin fapte stralucite. M'id este o cérta intre un Dónan §i o c1a,s6 priveliglatl, cestia personalä este mascata de cesta de idel. ldeile sunt in joc: cine sa promita mal mult. Isbandesc tot-d'a-una aceI ce Mil a fi mai genero§I. Poporul a voit tot-d'a-una dout lucrurI opuse una alteia. Panea §i gloria. Guvernele ce at sciut sa-I dea aceste dout lucrurl, at invins pe inamiciI lor.

www.dacoromanica.ro

Dar petnea qi gloria este tot. Este omul material gi omul spiritual. Ylad Tepeg nu a seiut sa intarésca tronul prin organizareat'erri sale. A. crelut a este destul a. =de pe eel care alegéa Domml , ea sa se asigure. Cel putin el ar fi triumfat cu desaviigire daca, cluar dupa acesta ucidere, s'ar fi gandit ca trebue sa faca fapte ce da ä viatä

rire natumit. Nu a neut. Umderile sale a ellemat pe streini: téra nu area nict un interes sa apere causa acelilt ce nu voia sa faca nirnic pentru dinsa. Spatrnentata MO, de sabia lul Vlad, ea 11 apara ; dar 1'1 apara ree, acestea aduse cadei ea DonumluI. La Curtea domnésc a sona nnsica; ostagit investmen-

tatI ca in lile de serbatóre, _se preumbla pun curte, uniI pe jos altri pe cat. frumogl .ce salta, sforae gi bat tare-

mul cu piei6rele. Acesti Wart din garda domésca impart in brae. Se ataca unit pe altrl, repe4indu-se cu cai unit asupra altora.EI ail lepadat armele. Seopul luptei Ion este, ea treLeni Cu iutiroe unit prin alti, en bratele lor virtise , sa apuee, sa sruulgit dupe cal pe potrivitoril loft. Lupta maréta i etuulesa I Cel maI ager, eel mat vittos rémine invingétor. Unit in fuga cea unare a cailor, dud potrivitorul canta sa-1 apuce, face o migcare repede calulut sat se plé à el insugt alaturt eu calul, disparend sub burta ammalulut, apot reaparind repede gi ataeand la randul sea. Iel un cavaler este sub cal, dineolo un cal 4ace resturnat, mat qincolo unul fuge, tund in brate pe alt cavaler al drill cal al6rga. fringur ; mat dincolo iar, duoi lupta Inca impreuna care pe

care se apuce dupe cal invingetorit primesc resplata de la Vlad Voda ce se uita dupa feléstra. Esersicit Irumese folositere, dar pei iculbse pentru unit. De multe oil Vlad Veda el iusugI cobera, in'ealecä gi se lupta. Amar

aceluI cavaler care va ineerea sa erute pe Dcmnitor! este indata gortit dintre luptatorl cu cel maI adanc dis-

www.dacoromanica.ro

p ret. Asta data Vlad a incalecat. Se lupta. Bratele sale de fer ridica din fuga de §ése off cate un cavaler dupe misce dupe §éoa sa ; la cel c al. Niel' o mad, nu p6te din urma atom asta data, Vlad facù ce mmenI inca nu Meuse in acest joe. Cu amandod bratele, smulse, alma, ast-fel, ajuuse §i statù la local doI cavalerI, §i unde se opréa call din fuga. Atunci multimea ce privea aplauda din t6te partile cu strigaii de arare. Atunci romanii aveil Inca amorul armelor. El muncéli

pamhtul §i se batét. Bataia era distractia lor ce veuea dup. munca. Top Romanil erat armati. Toy dar eraa cetatenl liberI, gelo§1 de libertatea lor individualä, §i mandri de starea lor de Omen'. liberi. Toll armati,totd'auna marl a face sa fie respectati, faia sa abase de al mele ce purtat. Femeile, ele insu§i purtati arme. Ele s'arfi facut.Copii cu astfel de mume, cre§téa sa fie liberI. Daca unirea capilor ar fi fost intro dan§ii, stremil nu ar fi putut sa'l Vlad singur invinse aceste sufiete tari, acéste brate armate. Cum se facù acésta minune in adevar, a veden ace§ti Viani armatif §i pug in tepl de un singur om ar crede cine-va ca este un farmec. Acest farmec era ca singure pedepséti o insulta ce

Vlad puse lira futre boerT §i popor ; cdpoporul, ca sa Ta4a

pe hoed intepati, lasa a se intepa el insu§1 de mane tiranului. tu acea i poporul se aduna in num'ér mg mare pe strade, catre curtea Domneasca, cad scia ca are al fie o mesa mare la Donnie. Boeril trecéti pe cal investmêntatI cu har§ale lungi de stofe bogate, cu §ele largi de pret §i frane aurite, urmati de 6menii lor, unit pe cal altil pe jos. Jupanesele lor venét In tl burl* de lemn po-

leite sal radvane, trae de bol albi, ca haturl de lina ro§ie sail de matasero§ie. legate de c6rne. C6rnele incunu-

Date de flori§i poleite. Dupe' trasurl urmal §erbi Wad. Mai multi cal §i trawl intrara In curtea domnésci

www.dacoromanica.ro

19 Poporuiprivea acestl dmenT Cu acest lucs Cu ochi de pis-

ma. Acésta pisma esprimata prin vorbe ironice, se resfringea in sufletele copiilor, care necunoscênd niel rusine, niel temeie, o esprimati tare, prin risurl i pacalitufi de multe off spirituale. Top acesti 6spet'i se adunara in sala cea mare in sgomotul musicelor cunoscute pe atunci : läutaríì, cimpoeri`i §i toba insotita de triimbite. Tóta acésta lume din sala cea mare se uita prin fe-

restre la lupta ostasilor calan in care Domnul avù atab, suces. Cand aceste jocurI se terminara, se cherna popoiul in curte si se fAcù o hora mare. Dupa acésta dantuira Dulapul, unul din' cele mg frum6se danturT rémase de la strauni ; fié care barbat lua o femee de mana'. 0 Rita de perechi mergét däntuind cu pasuri regulate, pereche dupe pereche, intorcénduse imprejmul ulna cerc i facênd dn.-6 pasuri in drépta, doué in stall-

ga, inaintand. Dupe acésta se facù un dan, un fel de hold., dar fara sa se tie de mina neincetat ; se Intl, na repede, se lasa de mdna d'odata, dama si cavaler se Ion fata in Ltd, si bat din picióre, apoi iai a se intorc, se prind de irana, se invartesc. Era o (ji de sérbat6re acea qi; t6td lumea era voi6sa. In sala cea mare din palat 6spetil conveisafi ca voie !mina, asteptdnd sa. apara Domnul i D6mna In mijlocul lor, jupanesile erail incdntate de aceste petrecerl.

late° parte a gill se atia o mica gramadd de boefl si de jupanese. Sd ne apropiem de acest cerc i sd ascultam. S'étbdtorile ce ne da. acest Domo, dise Stolnicul. prind la will, Stefanuta, batrin cu parul alb, mie ele mi se par o cursa, a v6 spune adevérul. IToI tinem de pai tea, ba inca. de casa reposatuldi Domn Dan, vrajmasul cel malneimpacat al Dragolescilor, si Vlad-Voda ne chiarna la masa ! ErI ucise pe fiul cel orb al lu'l Dan astd41 penol ne chiama.la masa

www.dacoromanica.ro

Fiica acestuia, socia lui George Spatarui, Irina, if respunse :

Vlad-Voda face póte acest lucru, ca sä neTfaca a uita cele trecute. Ori-cum va fi, nu numai nu aiii" nici

temeie , dar aria, sunt multumita ca am venit. Barbata-meti na voia a vie, avênd tot acele cugetarl de o cursa .

. .

i le am ina,respunse George Spatarul. AT dreptul sa albI asemenea cugetärI, ditogit ba-tranul Stefanuta Stolnicul. Este vechie ura intro aceste dou6 case. Am fost fata cand Dragu-Voda, numit Donlan ucise multe neamuri de ale lui Dan. Am fost tap, and Dan-Voda, mai 0116, se urea pe tronul toril in urma lui Dragu-Voda. Praga yenea In Ora cu ajutorul Turcilor apere tronul. Dan-Vocil if e§i 'flainte cu 6ste ungurésca ce II trimise Huniad. Dan-VocU birul ; Draga cap rob. Dan-Voda puse de IT tale capul. Pare ca v64 ina acest cap posomorit zaand in pulbere Om de sange ! Dragu-Voda era tata lui Vlad-Voda. Deci cum vei uite el acésta ucidere? M6rtea de eti a fiului cel orb al luI Dan-Voda, spune ca Vlad nu a uitat nimio din cele trecute. Toate se ulta ; sangele nu se ultä. ! Marina Visterésa vaduva, sora lift' George Spatarul,

M6 speril cu aceste vorbe ; am crede cine-ya oit ne vestesci ca mórtea a intrat cu noi in acésta casa. Acest Vlad-Voda, 4icea logof6tul Nichita din sfa-

tul cel mare, nu are &dud bane pentru hoed. Noi nu trebuia sit venim asta41 aid.. Po telnicul rtadvod respuse Nu va cutea a ne face r'65. Scie cit poporul este pentru not 0 vorba de la acésta feréstra §.1 o§tirea tirarmlui, i palatul, §i el a tóta ca§a la se vor fa.ce pulbere . . .

Vornicul Guster, orn batrin, cleten1 din cap §i 4ise :

www.dacoromanica.ro

Nu te intemeia mult pe popor. Ce am facut noI pentra dinsul ? Van] despoiat §i Pam lovit. Aceste doug lucrufi ali semanat ura in mima lul, §i ura o vom culege. Vlad Voda a furat iMma poporuluT.

N'atl Opt cum copii

batjocor6A pe boeri dud treca pe cal ca sa vie awl? Poporul nu se terne de Domni. El scie cä Domnul este un om, §1 o mul piera ca fumul. A avut muly DomnI si nu mai

sunt. Dar boeril sunt muly, si nu scapa pia' o data de dansiT. DecI ura lor pe boerI este ! Turcil care singurI ne sprijina sunt departe de noI. Unguri sunt cu Vlad-Voda. Poporul ne hpsesee.. . AtuncI se facù o larma in sala. Domnul i Deanna aparura. Totl II lasara, sa tréca, apol se luara dupe dansiI,

§icu totif intrara intrio alta sal1 unde era masa intinsa. Masa splendida, bucate alese, vinuri rninunate ; musicele sunati neincetat ; toastele urmara. Toy eraii voice. La sfarsitul meseI Domnul §1. Dómna se retraset lute() camera de alatml. Acolo se cluama din cel dantêrt boeri unul cate unnl; din cele d'antùril jupanese ale Ion, una -cate una, si care se ducat nu se mai intorcai. 6spil furl chremay totl in alta sall. Acolo incepura t6ste, apol dantart Dar Vlad-Voda chema si de niel din boerl; dar D6mna cherna si de aid pe jupanese. Cine era chemat era mandru de distinctia ce i se da. Umbra gelosiel se arata pe fruntea celor ce nu erati chematl. Mumele eraii chemate cu copii lor ; dar lucru cindat ! cel du§I nu se mai inturnail ! Negresit, ticéü uni barbay, se petrece ce-va minunat acolo . Nesufent I peal jupanesele pentra Le nol nu ne face cinste a ne cherna ? Alta-dat'a,' nu vom mal veni la curte 1» °and toy coi ce formati marele sfat, el si femerle si coprI Ion fusera chemay, aceste chernaff incetara. Atu ncI coi ramasI. 6menI si femeI, se mahtura ca eI Brea'. tieluatI in gala.. De o data un capitan de éste vesti 6spetilor caMaria

www.dacoromanica.ro

sa II pofte§ce pe top'. Barbati, femel, copil plecara dupe acest capitan, ajunsera la u§a, unel sa.11. Acolo tlele se des-

chisera rapede §i le aratara, priveli§te spaImêntatóre! o padum de tepI in pici6re. In fie-care Opa cate un cap de om, de femeie, de copil, familie linga familie ; capetele boerilor din sfatul cel mare ! El recunoscura, capetele. ()mena remasera inmarmuritl. IVIaI multe femet le§inara, copii ssósera tipete. In ace1a§1 timp poporul dantuia in curtea easelor domnescY. Mal tarditi, mal* multI 6men1 din popor strigati pe strade : «Sa tra6sca Vlad Tepeq ce ne-ati scapat de ciocol !» Copil poporuld se jucati cu cap6tanele boerilor in mainI §1. intrebati meya sa le cumpere. O liaita, de canI urma dupe dan§ii, sarind de bucurie. CaniI singurI voira de efe. Fantasma tarameI, palidá, despletita, béta, desvalitl, cu fata Opa de Auge, l'Ara atuncI §i se mella la piciórele tronultil. lui Vlad-Voda. Poporul iI dete numele de Tepe. Cilla' sute de 6menI, femeI §i. copa, perira. Osta§iI de gura*, mo§tenirá averde boerilor-§i rangurile lor (1). TERGOVIFEI PUSÄ IN TEP.i

Poporul are o vorbl despre fiara selbatica : S'a spurcat la stinge! o aplica mi de multe orl la ur§I. O data spurcat la sange, crede el acest animal se face piimejdios.

Se póte dice de Vlad-Tepe§ : S'a spurcat la seinge. A dotiadi dupa uciderea boerilor, el nu se mal gandi de

cat la mij16cele de a ucide pe tot( aceia cale tinuserl de Danescl. El f§I aduse aminte ca unul din fratil seI (1) Eng el, 47.

www.dacoromanica.ro

23 fusese in sultat de nisce boerI din Têrgovisce. Hotarise all resbuna amar.

In 4ioa de Paste, cea maImare Orbat6re la Romanl, cetatea rergovi§tff era in mare bucune. La pórta cetati despre Ialomitä, multimea in vestminte de särbatóre se ducea sa se desfateze pe acest mal sub care cura riuldalomitil ; acolo era un dulap. inaintea dulapuluI o hora Triare; lautarl ; carute elegante cu boj* cu córn'ele Incanunate cu floil, inca' cate de jupanesele boerilor, de copil ;

boerii calan, pe jos, se indreptail spre acésta parte a riuluI. Pretutmdinl lautarl, cimp6ie, fuere. Pretutindinl danturi , strigäte de bucurfl. Niel' o frunte posomorita. Sórele bucunel pätrunsese acum in urmaindoiturilor vietiol, parea ca grijile omenescI, insplimêntate de greutatea ce daii, se retrasera ele in§i-le ca sa faca viata sa resnfle §i. ea se odihnésca o ili. Ast-fel aceI ce chinuesc o flauta 61e-care, din ti mp in timp, lasa prada lor sä resufle, ca dandu'I o nota/ putere, O. 1)64 urma cliinuirea inainte.

In casele 6menilor avutl aceia§1 bucurie. Ospete in familiI. musicI, dantui I. Uciderea boerilor se uitase. Nu-

mai rudele lor mal Ostia amintirea. Dar morttl se uitä. Acésta uitare este una din trebuintele vietIl ; a ulta o nenorocire este a incepe o nuca viatä. inteuna din acele familii de boerI era un mare ospat. Acéstà fainile era a stolnicului Stefamita ce am cunoscut inteunul din cercunle din sala domnésca in qioa ueideriI. Atn,t el cal §i rudele sale ce se aflaa acolo, seapaseia de mórte ca printr'o minune. Ospetii eral George spatand, pierde acestuia ; bina, socia lui; Marina vaduva, sora luI George spatarul ; postelmcu Radvod, vofni cul Guster §i altil. Se vedem cine erail ace§tI ospetl!

Stolnicul Stetlinuta eta un boer avut ce ocupase posturl insemnate sub Dan-Voda, un om de §ése-4ecl de ni. Un cai acter m'andiu §i neindoios. El traia retras

www.dacoromanica.ro

in casa sa, de la o cérta ce avusese ca un frate al luí Vlad Tepq asupra caruia resbunase o insulta facuta fiesei Irma, ajutat de ginereseil George spatarul , de Midvan postelnicul, de Guster vornicul i altI din cari cel

mal multi se aflaa de fata. TotI locuitoil din rergovisceluase partea lul Stefan* stolnicu impotriva fratelul lui Vlad-Votla, incat acel din nrma trebui sa fuga cu ruina din caprtald. Radvan postelnicul, om tenar inca, era logodit cu Marina visterésa vaduva. El astepta serbatorile Pascilor, ca sa se cunune. Maiina perduse pe barbatul sui sub Dan-Voda in lupta in care chiar acest Domn cquse. Guster vornicul eia un batrin amic de tinerete al lui Stefanuta stolnicul, cm cu multe cunoscinte. Totl acestia 1-am cunoscut in sala domnésca in ilioa de ncidere. Nichita lOgofetul pe care Il cunoscuram atuncI, singur el nu putuse sa scape. la sa bei un pahar de tamaiósa , stolnice Stefanuta, ; i numal sta pe ganduri Multumesce luInumne-

44 ca te-a scapat din gura leulul! M'a scapat , este adeverat, respunse Stefan*. stolnicul ; dar óre cre4I tu ca totul s'a sfarsit ? Vlad oda nu va uita niel o data ca am gonit cu rusine de aicI pe fratele see. Cutitul lui sta., atarnat pe capetele nestle cu un fir de par'. Tata gandul ce me maninca; nu'mi este de Mine cat de acésta fatti'Irina , si de gluere-mat George spatarul; cad sea bine, ca Vlad Voda nu tae o singurc rarnura, ci radacina cu totul. In adever, tata, 'Ilse Erina, acest luau s'a uitat itl fad grlja in desert. Veli vornicul Guster cat este de nepasator ?

bine face.

Vlad-Voda s'a spurcat la sange, mai lise Stefanuta stoluicul, si nu se va opri la boeril ceI ucisi. Dar sa lasam aceste ganduri, iRA vorbim de tine Radvan, de nunta vestra. . . Ah! iata ce'mI face placere, 41180 Marina incet catie

www.dacoromanica.ro

Radvan land care sedea la masa. Ea qise aceste vorbe cu gala francheta, In cat Radvan surise de fericire. Dar chiar astedl voie sà me cunun, dace este voe, respunse Radvan, §i ludreptandu-se catre Marina, adaoga : acest post credém ca n'o sa se maI sfarsescal.. Sa bem acest vin , dise Guster,, la unirea acestor junl ! §i tóta masa respunse prin toaste sgomotese. AscultatI! dise Stefanuta stolnicu. Un sgomot mare alfarà. Ar dice cineva ca poporul respunde la Inclinaren n 6stra !

ÒnienI ce se desfatez, dise Guster. Un serb aparfi §i dise: Curtea e plina de ostas4 lul Vlad Tepes. Vor se intre. Ne-am InpotrivA a 'I lasa. Am fnchis pórta, si eI ali spart'o cu topórele, sunt multi. Acésta mire produse o mare sensatie asupi a 6spilor. Fetele lor pälira, vorbele se oprira pe buze si paharele in marg. Nu apucare sa dica o vorbe, i ostasil um plura casa. Cine trimise pe acestl ostaeavuse grije a '1 imbata maI 'nainte ca sa-I faca mal grosolanl cu prada lor. Ostirea lui Ylad Tepe§ nu era ostirea tea era ostirea unui om , si acest om era un tiran, si acea ostii e simtea §i facea ca tirauul, stapinul el. Locuitorll dasera ostasilor din garda luI Tepe § porecla de /epepni, ca sa arate ca el nu mai sunt ai térul ci ai muff om, ca el nu mai erati ostasl ci serbt De la uciderea boerilor acéste, garde devemse nesuferita. Insulta 6meml, ii bttea, ii ucidea; despoia casele, II despoia pe strade, prin case. Nimeni nu se mal plangea. CO ce se planserg despre dinsil pentru ast-fel de asupriff, fusera pedepsiti. Fie-care 41' %tea dreptate singar, cand putea. Pe tóta dioa se gaseat Tepe-senI injunghiatl. La arniasie ! strigara acestl osta§I beti. Aceste vorbe fusera urmate de alte volbe grosolane apoI de amenintarI, de lovirt Dupe 4ece inmute, totS ace§ti 6spetr, cu capetele descoperite, vesmintele sfasiate ;

www.dacoromanica.ro

26 cele done femel tu parul despIent, Cu sinul plin de sang, Cu cate o funie de gat, mergeari pe strade tremui and §i ti!And sub lovitunle Tepe§enilor. Priveli§ce .cruda, rätóre. Omul degradand omul, omul trigaduindu-§I tot ce are mare, frum os, generes! Acésta arestare nu era partialä. T6te fairnlìile boerilor din Térgovi§te fuserá prinse tot-d'o-data. Tot ora§ul era arestat : barbatl , femel, copil, batrinI, tot ce purta fata omenésca, se afia in lantuil. Tepe§enil prin suprindere, legara pe toti ace§ti locuitorl, dati la pen ecerI inteo 41 de särbatóre. O opta surda, adinca, dui er6sa de gemete, de sti igate, de suspine, se inalta la cer. DouHecI de mil de sinurl ce gem ! acésta trebue sa apese aerul ; ace§tI barb41 muncitorl, ce se desfatat, ace§t1 flacal Wien' ce dantuiati, acestefecióre frumóse, plapande, ce apara in lor, acésta puma' Cu piunclin brate, ace§tI batrinI cu penI albi, ce privet cu curiositate pe mmele lor ce abia le iecunoscéri, toti ace§t1 6meni era' legatl, taritf, stie-

juitI in tabäiä data din cgtate. Ace§t1 6menI o nu mai ldsara armele de langa dinii 1. perdurl libertatea. TreI 411e fuse15. tinutI in tabara. Osta§11 le arunca pane §i apa. Casele lor, in cetate, t6te deventra prada osta§ilor, tot se lua. Multe case se arserä. Vitelo lor de acasa, se pradara ; dar canil fémaserä. Ei fe4ura ile1e i noptile trec'end §i pe stäpanii lor nevenind, §i se pusera sa une. Urlete triste, durer6se, sfa§iet6re. Un ora§ ce disparea. O fa§ie din Vra ce se rill:ea! §i nu eraa streiniI invinetorl ce venéti sa famine téra. Era téra ce ucidea téra ! Set pii veninati, tigril lui äutatiti, ti aesc inti e din §I ; veranul respecta veninul; inrautatirearespecta inrautätirea cad este acela§l fel ce se pastiéza ; instinctul este mal intelept de cat intelepciunea, omul mai jos de cat vita. Dumne4ed

l'a facut bine; el a volt sa se faca maI bine, a volt sa fie Dumne4eti,

i s'a pocit. Tora se ucidea singura, cad

41 intêmplarea nascd un om, §1 acest om era un

www.dacoromanica.ro

27 tiran, cacI acest tiran hvea un frate, i acest din urma

insulta o femee, si o mare cetate din sinul el. Un indivicl ucide o cetate ca s faca dreptate. Dunine4et fardmdnd lumea, ca sa resbune un verme cdlcat in piceire de un trec6tort Lui Dunanelea 'E ar fi ertat a sparge ce el insusI a creat. Acest om spdrgea o cetate ce nu crease el. Era el Ore instrument in mdna ursitei, cum este veninul, cum este vijelia, cutremurul, tiäsuetul, cataclismtl, cu aspra misie de a pedepsi omenii ea a batut din calea sa ? Cine p6te s esprime durerile acesta poporatiI sub gardd ? OstasiI insulta pärul cel alb al batrinilor. Femeile

veigurile nu sunt respectate. Aceste gra,"mal de 6menI tremura sub biciul branulut Sórele l'usa se ridica inteo chminéta asupra lor, luminos i nepasator; gemetele acestor mil de 6menI nu-1 opresc in cale; suspinele

lor nu Il invelesc in abint Natura urnaka cursul regulat, nepasator la suferiutele lumit Lumea î natura este o secunda in eternitate. S6rele se iidica voios, Cele d'antéla raze ate sale aietara acestul popor ldr,tint o pddure de tepI ce se forma in timpul noptil. In aceste tepe erail top* Vétrd,'nii din Té) goviste. Un ipdt de spaima si de ralla se auili

In acésta multime de bdibatI, de femet de copit In fruntea paduril de tepI, in tepe mai nalte ereati boerii cel maI mari cu femeile lor. Un °chita' ce ar fi avut talla sa se oprésca en nepdsare pe aceste filinte intepate ar fi cunoscut pe StefInuta Stolnicu cu tóte persónele cu cale

l'am féllut ocolit la masa luI cu treI hle maite, barbati si femei afard de Tima si de Guster cel batrin. Atundi un semnal se &te , si t61 multimea de barbatT femel , fete, copiI, imbidcatl in vestmintele lor de sèrbätóre, fusera dusil s lucreze la facerea cetatil Poenaril in judetul lalomitil. Cdnd acésta cetate se termina, Vlad Tepes dete voe Têrgovisteralor sa se intórca

www.dacoromanica.ro

pe la casele lor; vestmintele lor erg' rapte (1), acésta nefericita poporatie suferl fómea, setea, munca, loviturile, hula. MuIT perira sub greutatea suferintelor. Tdrgovi§tea este prada ursiteI. Niel o data mcI o ce-

tate nu a sufent mai mult

i niel o data ma o cetate

nu a fost maT glonósä. Ea a &until durenle tanl §i a v6.-

4ut gloria Ora. Acéstä cetate In rume are un mare loe In istoria Romaniel. Fie-ce mina din acésta cetate rechiama, spune, in limbagiul eI, multime de luertni necre4ute asta-41! Nu este o stradä, o mata, o casa rumata, un coi t care sa nu fi fost stropit de sangele Romanilor §i. Targovi§tea este umbra secohlor trecuti, este mormentul Romania vechT, este figura storil WIT. Ea pare ca s'a surpat peste gloria natninel. Manrea ROlna-

nilor stinsä, Teigomtea nu a voit sa masi trliasca. Ea este eroica. Mormentul seti are tristeta marini. Aceste palate, hisenci, tut nurI ruinate vkjute n6ptea, ail o fisionomie fantastica i meditativa. Gemetele riuluI ce se ande, amestecat cu cantecele lugubre ale cucuvelelor, com pun eantarea mortilor. Omul care, intar4iat in ace-

ste mine, meditéza in tacere, credo sa auc.á, pnutre timpil ce nu mal sunt, in aceste curti intnstate , nichezâiile cailor, sgomotul armelor, 16sunetul chindii; crede ea yap, armatele in luptd, Domnfi in capul lor morgénd sa infrunte °stile vrajmailor. Vlsäne dulce i maest6sa, ce inimele nobile o resping ea durere , cad indata se stinge §i lasa sa se simta trista realitate, mai trista mal tacutä de 3ftt acésta cetate de mormiute! Acele timpuil avat multe sufenntl, dar cel putin, aMud cu necazunle era märirea, vitejia, fala! Nu lutelegetn o natie sa tra6sca fara marire. Nu stint suferintele thiI ce m'6 inspaiminta. Venirea sufeuntelor este semnul venirel sufletelor celor marl. (1) Engel.

www.dacoromanica.ro

Ceea ce me inspalmanta pentru Ore, este linistea aceea care nu se p6te deosebi déca este Jiniscoa unuI somn bine-

facetor sat huiscea mortal.

Ceea ce me inspalminte este interIperea de a pesl catre viata. indoiala ne 4iee adesea: «Uncle sunt sperantele i visele vóstreP atl voit a invia un cadaver., i v'atT perdut timpul i hbertatea. Atl suferit ca s'a nu facet1 nimic. Nu v'atl bucui at de filmic, mcl cbiar de dreptul de a trei ca rndiviçll. Vol nu ati avut tineiete; nu ati cunoseut niel o multumire.»

ca t6te acestea noi nu am perdut sperantele! A.ceea ce se numesce un cadaver, va fi o date viii, sanetos

puteric. Piala tOte bucuuile vietei aelor putini pentru ! Pericirile ce n'at amaraciunl swat acelea ce se gusta fare placerI, cad' nu sunt meritate. Drepturile cele maI triste sunt acelea ce se eserséza Mid daton'il maI

IRINA I GUSTER

Irina si Gustervornieul erat singurele pers6ne ce scapara in 4.ioa de Pasce de bum lul Vlad Tepe§ din casa luI Steranutd Stolnicul, Stetinuth Stolnicu , Spdtarul Gem ge guiere-set ; Maria vistiei ésa soya acéstul dm urma, postelmcul Radvan logoduicul MarieI fusel ä pug in tepI. Iiina perduse pe tate-set, pe sociul sil. Witrinul G-usterpel duse singurulsn amic de copildrie,Steldnuth stolnicul. El iséinase strein. lima l'émasese singuiä. Neno-

rocilea II uni. Ea avea Deloe d'un pärinte; el simtea trebuintd sä tad o tad. A verile loi se pi hdasel a de Vlad Tepe. i acest batiin maret, at.é,ta femee cu suflet no§i delicat, ca sh tiäésü, trebuida a mum,I; i ce pucaltige dou6 fiinti plapande in nisce timpuri de fer? Nobilul bâti In cu parul 'alb, inanat sub greutatea anilor si a durerilor, regretà ca nu a fost ucis alatuel cu

www.dacoromanica.ro

vechiul sëú amic. Apoi îl aducea aminte ca Irina, flica amiculut s." era acolo langa sine, si atunci da multamire cerulul caIi pastrase. Guster nu suferl ca trina sa, se faca serba. El se insarcina Cu traiul eY, dar ca sa castiga traid, puterele lul nu-1 ajutail. Hotari a se face cersetor Eroul l'ornan de la Vaina sub Dracula, de la Casova sub Dan, acum cersia! Tóte diminetile el se ala la polilla bisericilor din Tergoviste intin4end matra la trec6torl.- El nu rosea s'A ceisésca! Daca ar fi fost silit a cersl pentru dinsul ar fi nreferat sa m6rd dar sa va4a murind pe Irina, prefera mal bine sa cersésca. Nimen1 nu'l cunoscea sub costumul BU. Serele se intorcea coci6ba sa si cu eeia ce capata , hrAnea pe nobila si frum6sa lul Upa. Irma nu scia ca el cersesce. Guster Bese ca are anca nisce bani depusï la un negotiator:pilele trecki. Nimic nu schinaba asprimea ursitel lor. Tiranul se intarea i nata ingenuchiase. Acest popor de vitejl ce isI ap6ra libertatile sele armele in mana inpotrtva Turcilor, TAtarilor, Polonilor Ungurilor, acum tremura inaintea unta singar cm. Cum se facuse acésta? Cine p6te sa o spue ? Pop6rele ele insusï at1 tampul i.or de b616. Tirannl pusese ura desbinarea filtre boeri i popor. Boeri insusI se Masera tirad. Venirea 1111 Vlad Tepes, lovirea, ce el le dete,

fusera destul ca acest popor sa Va p inteinsul un protector. tuteo diminéta Guster vol nicul, intinp'nd mana la un trecétor, pe o strada, fara voia hl, retrase mina cand v64fi chipul celui de la care era si privnégel dinarul. Trecatorul sc6se un tipat. Acel om era unul din sorba 861

pe care il crescuse, ii ingrilise, si chala dase mij16ce spre a munci si a se inbogati. Era un suflet nobil prin natura sa. Damnelea, ca si cob6re trufia aristocrattlor, iubesce de a semana aceste suflete gingase in lutul ce mica maï pre jos de cal mar!.

www.dacoromanica.ro

Bétrinul Guster descoperi vechiuluI sea §erb starea sa. Acest §erb se arunca la pici6rele stapinulul sea §i le uda cu lactaml. Guster 11 (hue acasil, la, densul, Il fad.' CUD OSCUt

CER§ÉTOBII

Ace§tI 6meni ail trait in toti timpil. Dar se pare ca In timpul tiranulul el se inmultisera in tea. inteo 4i Vlad Tepe se uita de la o ferést-e a palatuluI sea pe strade. Dol 4,eirtorl se disputati pentru un codru de pane. Iéta 6menI netrebuincto§I In lume, 4ise el in sine. Apoi intorcênduse catreoficerfi set : c Sa se strange, toy tercetoriI din téra , orI pe unde ar fi, voiti sa 1 &Ai un mare ospat. SarmarnT ! nimenI nu are mill de din§fl.» Ordinele lui Tepe erati loviturl de trasnete. Cei ce primira acest cram plecara indata a'l esecuta. Nu multe 4ile dupe, acest ordin ciudat, mal multe sute de cer§etori se adunara in capitala tea sub garde,. casa, din cele mai Vlad Tepe § le dete un ospat. marl ale capitalff, se puse maI multe mese. Bucatele cele ma! alese §i vinurile cele maI scumpe impodobiati acest ospat. erbil in vestminte aurite erati randuitI pentru servicia. Vlad Tepq avù fantasia sa trimly cer§etorilor, 6spi ai sél, vestminte lux6se. Cer§eton se imbra'care. caboerii. Eraa barbatl, femel, copil, unit orbi, altl.paralisatl §i lipsitI de cate un membru al corpuluI

lor ; alp monstril ingroporI; alp intregi, saneto§i, tépenI, frumo§1; femel tinere, ca prima mid in bray, invetatl se, Mtn* mana de cum ved. undm. Ube aceste finiti se adunari ai( I. LocuitoriI avend scire de acesta 4icéti Vlad Voda va see spele pacatele sale prin mile ce fac acestor nefericiti. Alti mal isteti dick : «Ore Ylad

www.dacoromanica.ro

Voda nu o face §i ca cer§etoriI ce a gent Cu boerii din rèrgoviste? » i cersetorii repetati ceea ce li se 4isese. «Vlad Von. ne va da un pianz, un rôndde'vestminte, o suma de banl, ea sa'si spele pacatele inaintealui Dumnet1eil.»

Acestl eimeni se cheinara la masa. Acest ospat era ospatul mortiT. ET mancara si béura. Dupa mancare dan-

tuna in sunetele musicii. Niel o data in viata lor nu avurao çh mai mu4umitére. Betia, acésta cununa a ospetelor fail moderare, veni in mijlocul lor. Atunci grbatérea sa schimba lu oigie.. Din patru parti ale easii de o data se ndicara flacall de foc repelT ea suflareavijeliel. 0 parte din cersetoii cata shésa ; garda ii opresce. Cel betT se tre4esc, ca sa anla in flacari. M6ite cruda! Sufletele cele maï degradate perind ea martini! tipete surde, spaimantateire, grozave se mpg, atunci In acesta casa incinsa in !Licari. 1VIal multe sute de guff. blestema pe Vlaa Tepes. Dar Vlad Tems, aparu in curte se !Ida, zimbesce. Acésta vedete il Manta' ; tipetele acestor nefericiti il imbata de placere. O singura paxere de reii rni§ca atnncl spfletul sü : ca in aasta casa' ce se schimbh in cenusa. nu se afla lumea intréga. Dupe nte-va minute, acésta mare casa de lema se mistui. (1) Cu done qile inamte de acésta fapta barbara, Gnster fusese arestat de ostasi ca ceisetor,, i dus cu ce1-1-alti la acest ospät. Arsese si el ea ce1-1-a1ti! Tot ce se stie este ca el nu se maI inturna ilia o data la Irina acasa. (2) Vlad Tepes facuse cel d'antkia pas pe ripa uciderilon Deci DU puta sa se oprésca aicI. Cele d'aniêiamorti furl dictate de trebuinta pastrarei tronului. Acum el lima gust la ucideri..

Borifiniti..Decad III lib. pag. 544 Bonfiniti,

www.dacoromanica.ro

33 Niel o i nu mal trecù pentru dAnsul fa] a sa'§I umple md-

Pile in Adage omenesc. Civilisatia modernd nu mal lutelege aceste crime coboiate de sus. Lumea , lasata cat-va timp la vointa bolnava a cator-va baibaiI, nu se afla in

calea ce uisita el II insemnase. Printre noril ce Oitéü pe lume, cuventul lul Dumne4e5 patiunse

qi prin-

tr'un colt al glubuluI, §i anunta o nod vêista a lumil. 1Têtsta mdtuhittei, timpul modern, caracterisat pin tendintele la cugetaie §i maturitate, morald mai hand. Lumea avusese timpul copilatiel, sad timpul antichitatel, timp in care predommse simtualismul: Véeul de rialjlee fuse junetea lumd din causa predommieI grosolanil eneigiI, gustulul pentru intemplad , simtualismuldi spiritualisat. Weill de mijloc inceta dinteo multiple de imprejui ail: descoperirea America , descopeihea tiparulu4reformatia, pacea de la Vestfalia. Vécul de nujloc al Ocidentultil fuse mal dulce de cdt al Olientultd. Anca din acel timp cugetarea cdta a'§I lua locul ski in lume. Ast-Idl când Oceidentul se iiilurnina, Oiientul intargaa and,. Aid despotismul grosolan avea Inca viata. Catre acestea Occidentul se lumina sub razele Artele imfloresc ; istoria se scrie in limba fie-caid riatiT; filosofia îT ievarsa iazele sale; ilivëtilmêlitul se iati ; ari-

stocratia scalp in îutîuriie. Buigesia se 'idled; religia se reforma; feudalitatea lasa lot ul burgesil. Luminele epociI modeine nu patrunserd Arica in Romania in

lui Vlad Tepe; limo era aici hid sub inriurirea lisatiel atabe. Aicl lumea se credea dud, creata spie a fi réba despot, ca o turnad de vite. pica nu se Meuse anca, afuie lul Vlad Tepe§na Mee gi ozdvia ce ar face asta-0. Cu Vote acestea° ele devenìià at'at de infiordtére, de crude, de neaulite , in cat inteo çli Sultanul insug se imfiord.

www.dacoromanica.ro

THIIDORA

acest monstru gasea loe in cugetarile sale pentru fernei I avea o concubina. SI nu ne amägim ! Sufletullul nu

eiapentru mime ivaasta inclinare. Sufletele acestor 6men1 sanginaff nu iubesc : ele sunt prea degradate ca sa se mime la aceste simtiménte tinere. Carnea singurasimte. Viad Tepes se duse inteo 41 la ac6sta, concubina. Ea

II astepta. Era juna , frumósa , spirituala; dar vicléna. Ea devenise i maI vic1606 de cand se fá'cuse concubina acestuI 0111 inatutatit. Viad Tepes era in acésta casa ca

sarpele in cuibul columbiI. Ea era columba ce umblá sa-1 menageze , ca sa scape puil s'a Póte cine-va sa'si inchipmasca o intilniie de am6re inteacésta feruee blinda acest 0131 salbatec? r6sfiltarile lul erati sgirntmile ti-

o idee nefericita trecuse prin capul Tudoril. Voind a deveni mai interesanta in ochil acestuI domn, îi inchipui 4ica ca era ingreuiat6,. Tu ingreuiata! striga Domnul cu furie Val! réspunse Tudora. Este adev6rat. Voi6 fi mum6,. Miscarea sinuluI meü 'mi-a spus acésta. Tu muna? minti ! Nu mint, stapinul me6. Voiti fi muma. Asfel de vorbe sa nu'mI maI spul, aise Vlad Tepes, bombaind. 4ise inca Tudora. Dar sunt Vlad Tepes se ino-breuiata, sbarli ca un tigru.

Sa vedem lise el, ca o turbare s6lbatecl. Sati, sc6se palosul, i cu repej une fi despica pantecele,

adeferul. Femeia muri. SOLA

Patiu sute de tinerl SassonI i UngulI din Transilvania venitT insusT dupé cererea hil Vlad in Valahia ca

www.dacoromanica.ro

sa invete liuTha romana in scala, fuma, denuntati 'Wad Tepeg ca, murmura asupra faptelor sale tiranice. ése sute de negutatorT Bohemi ce se aflaa prin tara in trebi de comercia, amliud de atatea cru4imY , nu putura sa nu esprime grozavia ce simtéit Pe UngurT gi Sagi sa-1 arla (1) pe cum am ars pe cergetori, striga Vlad Tepe. Pe Bohedi sal puie in epi, pe piata capitald. (2) acelt ordin se..esecutä. Vlad Tepeg pe tata clioa devenea i mai ingrolitor. Téra tremura de la o maigine la cea-l-alta. Aceste cru4inif aduse alte crultmt Dete ordin parcftlabilor de piflete sa-1 trumta statistica tutulor judetelm. Ordinul nu e putil esecuta indata. Vlad Tepe II chiama in capital/ gi faca sä-1 pue pe totT in fepi (3) Geniul sëa inrautatit i uricios nascoci un chin amar punea pe &alai sà jupae talpile piciarelor celor ce roja sa chinuiasca, a freca Cu sare nervele ce se vedéti dará.'

apol sa aduca cape sa le linga (4). 0 data supërat pe nisce bociI, aduse la curte pe femede lor ca pruncil lor in brate. Acolo puse pe ostagl sa le tae Vele, i in local titelor, le puse capetele täiate ale prencilor lor (5). tuteo çli intalm un dinar ealm e pe un asm. Vol sa vmpi cum iar gedea intepat cu asin cu tot. Dete ordin i II puse in tapa calare pe asm (6).

El arda de dormta a nascoci o noa maniera de ucidore. A intepa, a arde, a jupui , eraii luctud cunoscute de toti. A ferbe in apa in cazane pe 6meni, i se pan). cera Enghel. 1st. Valachiel pag. 76 i 178 lbid. 77, tti 178

'bid pag 79 i 179

Erigir1. Sensol ea.Scnilor L XXII. Hamei L XIII. Enghel Hammei. Seusól ea Saploi. Enghel.

www.dacoromanica.ro

36 no il

(1). 0 faca. La Me aceste cru4imi el se Ah de

fata. Un preot predicase la biserica ca nu trebue insusl averea altota. Curtezaml spusera luI Vlad Tepes acest preot vorbind ast-fel, facuse aluzie la Domn. Domnul cherna pe preot la masa ; ilpuse ranga (Pensil. In tunpul niesii, pe cand convorbét despre massma a nti'si apropia averea altota, Vlad schimba painea sa cu a pi eotului. Acest din urma, nebagand de senil, painea si manca dinteinsa. Atunci Domuul lis6 preotului Tu predici celor alti a nu'§I insuslaverea apr6peluI , i tu finl ei panea mea de dinainte. Faptul fuse constatat. Preotulrapit de la masa si pus In -Opa (2).

O data intiä, in Transilvania, prada i arse cele mal multe biserici ce intalni in cale. Silit a paiasi cetatile de acolo, nu vol a plecafaril a lasa dupe el grozásia faptelor sale. Prinse o multime de Sassoni, i II puse in tepi (3). Sera aceea ilumina epile, si el se puse la masa sa cineze i sa bea Cu curtesani sei. Tipetele si vaetele victimeloi murinde , ce se respandeaa In aer, finbataff pe acest nebun de placero (4). Luase o nona maniera de a pedepsi femeile cand acestea erati ingreunate. Punea de le despica pantecele si scotea prun ii inca pe care îi in tepa in tepI mici (5).

Pe copii ii chinuia maI ales talud inaintea lor pe mumele lor, í dfindu-le sa manánce carnea hila (6). Intr'o i Ii adwera pe un tatar. Alti tatari venira sa céia ierte. (1) Erighel.

2) Ibid Ibid. Ibid. Ibul.

www.dacoromanica.ro

Bine, respunse Tepeg. Trebue s 'I sphnluratl vol lata ce pociti face pentru el. TatariI refusara. Vlad Tepes dete ordin sa fiigape TItar i sa silésca pe ceI alti TatarI sa '1 manânce. AceSta se faeu. (1) Nascocise anca o lada mara de fer, acoperita i Ourita pe acoperemênt. Acolo puneg, 6menI maI multI, pe urma turna apa feibiute pe eT, si el ridea la tipetele lor (2).

Pe uni 6menI ii punea in tepl prin partea c6stelor. Ast-fel intepati acestI nefericitI sa bat66 cu gemete groave. Vlad Tepes, bét de voluptate, striga atunci : Ah! ce sgomot placut fac. (3) Odata se pi eumbla printre tepI cu unul din amiciI Era cald. Cadaveiile se stricasera i aerul era nercurat. kcest arnic, cuteza sa 'I spue adevërul iqise Cum itl place A, stai sub acele tepi unde aerul este necurat ? EscI singur ca aerul pute ? intreba Vlad Tepe§? Asa, dómne, aerul este stricat aici, respnnse acest

Vlad Tepe§ striga atuncI si pue pe acest om tutee tépa f6rte Malta, ca sa nu'l puta cadaverile (4). Vlad pedepsea deopotriva, pe cei ce II spun0 adevIrul pe cei ce '1 lingusét. Pe acesta 11 puse in tépa cadí spuse adeqrul, pe uu calugar 11 erta del Ii spuse adev6rul. intreVand in parte pe doI calugarl ce 4ice lumea despre dênsul, un ni fi response ea lumea II numesce bine, L.,1 este un Domn mare i plin de virtutl. Cel alt ii lise

ca lumea qice de dênsul ca este un tiran inreutatit. El dete oidin sa pue in tépa pe cel ce 4ise cá lumea il numesce de bine, si libera pe cel ce Ii spusese adev6rul. Enghel Ibid. lInd.

4) lbid.

www.dacoromanica.ro

Odatg tiranni intalni un than cu cgma§a scurtg, El Il intrebg daca este insurat. Téranul respunse ca este. Vlad dete ordin a se pune in tépg fenieea acestuT om, §i lui Ii dete alta femee, recomandhndu-I de a fi mai harnicg de 61 cea intepatg (1). Tot Enghel, dupe scrisórea Sa§ilor, spline cg un negutgtor Flo] entan, ceiênd luI Vlad o gardg, ca sg,'1 apere contra talharilor, acesta SI dise sa depue tot aurul ce avea In camp, pe cale, o nópte, i 0, se retragg. Aurul se depuse i nimenI nu cutql a'l lua. Ast-fel de mare era te-

merea ce avéti locuttoril de acest domn. Noi nu ciiticam atht cru4imele tiranulul pe cat ciiti-

cgm nepgsarea acelul popor ce se lam sg se ucigg de temere sa nu mórg. Fapte triste ce degradg finta omenéscg ! Dar 61 e aceste fapte fatale nu ail §1 ele o causa? Tata ce voim a cerceta. R6ulnasce rèul. Este o lege nestrAmutatg. Am 4is unde-va cg tiranil se fac child natia incetésg

de a mal fi ce-va ; natia este pentru muft in nascerea tirantior. Relele ce sufere o societate le este dat6re in parte eI insue. Puterea erh in mftna und clase priveligiate de hoed. Boeril deveniserl tiranT. Ca sg, lovéscg ac6sta' tiranie, trebuia o altg tiranie. Locuitotii din Canada, ca sg ucigg. msce §6recY inehtatiti ce locuesc casole lor §i fac multime de strpaciunl, sunt nevoitl sà actual in casa ngpai ci venmate, ca se ucigg sail se gonéscl

pe §6reci. Un rai ucigand alt ra. Tirana cea mai crudd, penculósil , este aceea a uneI clase, cg.ci are radacing inteo térg pun multimea num6tilui tiranilor ce o compun, féspAnditI pe fa0a Prin acésta chiar ea capéta un presigitl. Actaa sa (1) Enghel. Pag. 79.

www.dacoromanica.ro

se revarsa prm leg?kturile ce are in societate, in téte 'tele societateI.

Este gret de sdrobit. Lupta se pyne intre natia desTrebue mal' multe vécurI delupta spre a o invinge. Ea era o alma periculeisa in mana. Prin caracterul eI d'a fi multiplicat i respandita in natie , tirania uneI clase se serva cu inlesnire de libertate ca mijloc spre a ajunge a Ostra pretentille séle. de multe oil', servinduse de numele hbertatel ca sa pastreze tu aula, acéstä daga, este sincera. Ea tagáaduesce poporul. Admite clasa. si un guvern.

Lupta este dar intre o das/ si un guvern. O clasa ce disputa privilegiele el contia ,guyeinulul, crede tot-d'auna ca ap'éia libeitatile, de si aceste libertgtInu privesc pe popor. Om.enI cmululi, simpli, unttl cu ambitiosiY,unitI

cu 6ment castigatl cause aP,este'l clase de multe orI yin In aptrarea el si de multe or'l th1élà insusI credulitatea poporuluT.

Clasele inteo natia sunt o urroa a feutlalismului. A sprijmi prvigelite unel clase este aadmite trebninta unel clase privilegiate. Acésta nu este ertat la o natie mide este egalitatea. drepturilor. In timpiI vechY se erta; dar atund mi esista egalitatea drepturilor. Prin principiul egalitatei nu maI péte O. fie de cal un guvern st natia. Off ce clasil,

iie o das/ ântit, fie o clasa de mijloc, nu mal péte sà esiste. Clasa de mijloc este o idee absurda, del priimind o clasa de mijloc, admitI prin acésta chiar o alta ciad, aristocratica'. Sunt mnà constitutiT ce nu se afta' ase4ate pe o des 'a yarita egalitat e a drepturt I or. Spre esem-

plu Convetia la RomanI. Egalitatea drepturilor ast-Idl cum este iegulatà /Din legea electorala constitue anca o daza privilegiata intre guvern i natie. Acésta clasa va fi

Anca causa multor vele. Va veni timpurI cand acésta daga puivelegiatà va intia in luptä cu téra pentt u privilelegiurile

www.dacoromanica.ro

-- 40 or fi conflicto

Privelegile ei v'or fi disputate in numele téril i popoprul, neavhd nimio a c4tiga, va sta la o parte nepaAter i p6te va tolera pe guvern s ja puterea in Than'a. De la timpil ceI vechf de privilege nu suntem departe.

Nu p6te fi constitutie sigura de cat atuncI cand se va primi sufiagiul universal, fitiit acésta va fi tot d'auna lupta fat e guvein si clasa privilegiata, i poporul va fi tot-d'auna nepasator, preferänd p6te tnania uniff om tiVapiel uneI clase. Am vorbit de tiran!. Sil vorbim de tiranie sat despotism.

MaI multI cugetätoff insemnatl at vorbit in chipuff deosebite i contraril

ail aü confundat despotismul cu tirania. -Nil at fost pentru, altil impotriva ; altil Pat confimdat cu monarlua; Fat tagaduit ; altiI iara I-at 'recunoscut o parte buna si o parte rea. Montesquieu, aratä pe despot : «Un om care, fail legI i Ara regull, taresce tot prin vointa sail capriciul Da Rosier glee ca despotul nu are lee., regulI serse pe care sil nu calce, dar fiind ca acest despotism este in natura omulul, despotul se afia in eserciciul puteriI sale, supus la nevoia naturii lucrurilor de unde pureed nisce regale de moralä i ecuitate. El va cata o data s'a le calce dar daca calcarile sunt dese, nu scapa far/ pedepsire. Voltaire 4ice ca despotismul nu esista. Bossuet deo-

sibesce guvernul arbitrar de guvernul absolut. Patru eonditil. II insotesc; popórele supuse nasc The, nimeni nu are plopietati : tot fondul este al monarhului si nu esista drept de mostenire. Monarhul dispune dune voia

lul nu naniJ de avere , dar ina de véta supuellor vomta WI face legea. Acesia este despotismul Oriental. Rayneval 4ice despotisml este cel maI sill-1phi din formele guvernelor,

www.dacoromanica.ro

consista a pune tóte puterile In mana unul singur om. Daunau lice el prin despotism intelegem o putere absoluta, nemarginita gi adunata, Pisa reserva i contr igreutate, In manee until singar om, ofi-care ar fi trebuintarea bunasari rea ce face ca d6nsa gi daca se tafanull ca un despot sí. _gatzerne cu Intelepakule, daptate i bunétate, uu it voila numi tiran. Aristotel dice el despotismul este o degenerare a monarhieT. Acesta desparte sistemele in trei : Monarhia, mistocratia gi democratia ; dar dice ca in loe de monarhie este tiranie dud usurparea i calcarea a6da guvernul unul singur om. Elvetiu dice : nu cunosc de cat done' feluri de guverne : bun gi WI. Boulanger trage puterea despotic/ de la potop. rice ca, 6menii ce scapara dupe acest potop; pastrarl un simtimênt adanc de spaima care se fad' met' tardit principul religiunil i politicii lor, gi compusera din unirea acestordout guvernul lu Damneder' sati theocratia. Voltaire Intr6ba daca republice ati fost agedate in urma sat Inaintea monarhiilor. Apoi tot el dice, el este cu neputinta republica A, nu fi esistat inaintea monarhiei

Nu credem ca despotismul sa fi fost agedat la Laceputul seri prin consimtimêntul popórelor : invingerea Cu

arme gi dibacia unora, I-a dat nascere.i5meniI nasc egall. Si numal aceste din urma cuvinte a putut sa creeze st6panI gi servi. Mably pretinde cit cele d'ant'èlt societati omenescIfuserit carmuite de legi deosebite ce fusera dat6re imprejurit-

rilor in care se agedara, sat aplicarilorti deosebite ale celor d'antéit domnitort Pe can d unele societal' se Ilse' a se conduce de capi blaudI, pacinici, ornenogl, altele avara in capul Ion dmeni vartogi, neodihnitI, nerabdatorl.

porancitorT, cu aplecare a partml numai virtutile care pot sa se asocieze cu calitatile lor sélbatice. Esemplul antêilor societati este In guvernul patriarhal ;,

www.dacoromanica.ro

42 esem plu celor d'al doil6 In mum hille despotice aleAsirid. Nu vom discuta mult timp asupi a celel mal bnne forme

a unui guvern. Dupe poi sunt tóte rele dud nu fan ferien ea, prospei itatea, imam ea popórelor. Ne pare absurd §i. contiarit prim ipiului libertätel, a impune unui popor o forma de guvern pe care nu o voesce, cum §i. a'I refusa un guvein pe care 'II Toiesce, numal pentru cuv'entul ca acest sistem este maI bun de cat cele alto. Mara, de atésta , libertatea poporului a '§I da guvernul ce IA place, nu vatama, intru nimic piincipiul egalitäteI órnemlor. Acest principal este asigurat prin legl.

Am atinscestia de timp §1 de spatal in rapoit cu foi ma guveinulul. SI desvoltam acésta idee.

Spie esemplu, despotisml pale a fi inpamêntenit in Assia Revolutille at trecut peste acésta parte de lume ilia sä desradteineze despotismo]. Aceste multimI de popóre sémäna sa fie o nópte in cate luminele nu pot s'6,

patrunp. Toy biruitoril streini at fostsiliti sa le guverneze, dupe datinile Asiatice, ca sä WA sa le pastreze, de la Alecsandru cel inare ce guveina Persia, dupe dati'ale Persiei p'ena la Angli ce guvernä Indiile dupe datinele Iudienaor. De multe orl despota fusera uci§i, dinastile resturnate; dar at:6sta forma de guvern remase d'a-

purrirea. Popórele asiatice nu at voit alta. Din potrivä pare sa fie in Europa.

Tao formele de gui ern pot sa fie bune pe cat sunt cerote de pop6re, pot sa fie rele pe cat sunt respinse. S'a vtlitit in forma despotica 6menii bucinanduse de cele mai mar! libertatI, §i. legile respectate. S'a vNut in forma democratica 6menil lips* de facultatea libertatei §i legile violate. In cel d'anté'iti guvern in acest cas, folma singurä este despotica; in cel d'al doilea, fondul este despotic, §i atunci

www.dacoromanica.ro

In acest din mat guvern, fondul despotic se amestica. Cu Urania. Despotismul a fost privit ca tirania in esenta 114. Ast-

fel a fost lovit ca contrariu drepturilor natui ale. Daca este despotism numal pentru cil puterea se aft in manile unui singar om, acest fapt nu este lude-tul a fi privit ca un abuz. Cad s'a félut staturi despotice §i unde legile sunt Monte pe principiul cuvêntului natural i puterea esersata cu nepärtinire i cuvênt. Ceea ce este insa de temut, ceca ce este abus, este atunci cand cel ce are puterea o intrebnintéza

; cand despotul esersao, piin el

ênsu'f,11 tot fella' de autoritate, fr nid nu control, fail respect de lee, de opinie publica, calatiqit numai de capriciul sui, de patimile séle, de vointa sa momentana, de nebunia sa, §i acel despotism se schimba in tiranie. Neron, Caligula, Vlad-Tepe, Mihnea, nu mall despoti, erail tirani. Aeeti tirani pot naste pe tronuff pe cum pot nasce §i in camere. Acésta tiranie pa() s'a' o es-rseze

un singar orn sari o ¡al de 6meni d'o-data. Cu tóte acestea, despotismul nu este tirania ; dar nu póte sa fie niel libertatea. Guvernele constilutionale, nedesev6i§ite bine, uncle lepresentattile natiund pureed din alegeü restiênse, sunt guverne despotice ; despotismul

Represintatia nu este opinia natiunei, ci a unei clase in parte §i atnbutiumle sale sunt mai mult O. apere interesele une clase de cat ale natiunel, cu t6te acestea ea constitue o stavilä la aplecalile. guvernului a ajunge la tu ame atuncl, cand intelegerea nu se a§646 intre aceste puteri. O intelegere intre aceste douë" corpuli de multe oi p6te sä tiade libertatile pop6relor §i se schimbe acest despotism poleit in tiranie. Atunei thania este esersata de mal multi. Sub un ast-fel de guvern , cand nu este tiranie, nu este WO. mcl libertate. Rayneval da drept vindecai e a despotismulul, atunci dud despotul degenera in tiran, a se rupe ori-ce lega-

www.dacoromanica.ro

tura de subordonatie, ca un lam contra naturil si te trimite la insurectie. D'Alembeig ni se paro mal resonabil.E1 dice ca. despotismul pórta in sine causa perirei sale, precum Benda' art 41s ca licenta presei p6rta in sine causa desconsiderarel sale. No1 admitem acest principia, fdrä insa a cadea In nepasarea predestinatiunei Mel In conclusia autorului de ma! sus ce adaoga:

invata pe crestml a plvi acestä viatl ca o stare de suferinta si a 'Asa pe Dumnedeti sä resbune.» Mara de acésta, sunt pop6re r6be i3are niel rosesc de

umilinta lor, ilia gem sub greutatea lanturilor. Daca despotismul p6te atunci regenera aceste pop6re putrede, daca despotismul atuncI are un scop mare, genet os, este tolerat. Dar atuncì despotismul Omar degenerat in tirame, este o revolutie proväluta in cartea lui Dumnedeti. Despotismul ce trebue sa no inspaimênte este acela ce nu are un scop generos, i acela, dupe cum dice D'A-

lemberg Ora in sine causa mortilsalle. Iatä cum Daunon dä defiturea.despotismulul, arata necuviintele i bunurile liii. Acest guvern se deosebesce,

ca legile sunt scurte ; administratia directa si repede si esecutia garantata, ordinea ce legile aséda pare sigurii Un fel de regula, de equitate chiar, se face una din datitule multimel, vorbind de acésta equitate negative, ce consista a nu face fapte nedrepte si care nu lipsesce ma de-cum d'a fi poruncita de un despot épan : cad' el nu face .eseptie de pers6ne, Vote sunt de o potriva setvile inainlea lul, i in ceea ce nu-1 potrivesce insusl pe

ctensul, nu are iuteres a face nedreptatea. Sa nu ne temem a o spune, cel d'ant'eiti grad de min alitate ornenésca, equitatea neofensatä, se impaca cu acest regim, dar nu trebue a cere maI mult la nisce robI, etc. Voltaire dice ca, asupra obiectelor celor malt' importante piintre 6menI, siguranta, libertatea civila , pro-

www.dacoromanica.ro

piletatea, impositele, legile, tiebue sg fie mal acelea sub stalea despoticq, ca si in monarhia astamptrata in iepublica. Principi ce catas dicteze legile asupra tutulor obiedelor luate din natura omului, aseilate pe cuvént, sunt neatainate de deosebitele forme de constitutil politice.

este serse at o mare parte de adevé'r. S'a vélut guverne constitutionale undo s'at saciifieat legue mal mult de cat in gliveine despotice. Calcarea ce un singar om p6te face la legi in intei esul unl singur om, in guvernele constitutionale, e p6te face in interesul tutulor ce

at un vot de alegétor sail de deputat. Abusul unde era pentru unul, se face pentru mai multi, devine intins.

Rusia datorka, despotismulul marirea sa nationalg. Dar acesta maiire este ilusorio, faià admiteie in legi a piincionilui de egalitate intre órneni. Acest despotism nu mal este din bin pil civilisatittnei. Cu tóte acestea are un senat ce contr6la antele guvernului. China, ea insusi este despotica. Dar intelepciunea prosperitatea poporuliiI dornnesc in guvernul sét. Ea are condicl pentru tóte partile grivernului , pentru ostire venit, cheltuell puplic,e, justitie ce se supun la cunoscinta

publica iegulat. Sultanil el insui ati controbil lor. innainte erat lanicerii; ai coranul, prin armare clerul are consilul col mare, fara care name nu se face. Are insitutnle municipale §i pi ovinciale ea care puterea este impartilsita. titre totl despotil ce ati giivernat, at fost carora. umanitatea Le este dat6te mult. Rayneval mat uiee : este un lucrn de insemnat ca despotismul sa, aiba aceiasi °balm ca libertatea. Omul va tot-d'odata sa fie liber §i sg domineze. De acolo pureed tóte turburarile ce at intai atat tóte asociatiile politice, atat vechi cat i noi. Du Rosoir, (lice : nu va esista niel

www.dacoromanica.ro

46 o data nicI o autoritate care nu cauta a se mari si a deveni

absoluta. Acesta este caracteral omuluI. and se simte mal tare cauta O. domineze, i pune inainte principil de egalitate nurnaI cand se simte cel maI slab si va sa umi-

lésca pe cel ma! tare. Dandin, in republica sa, 4ice robul lantuit erode a nu don i de cat a fi descarcat de lantua; daca este descarcat, doresc3 libertatea sa ; liber, cele a fi cetatén , va sa, fie magistrat ; nu este multumit a fi magistrat, aspira la cele d'ant81 autoritatI, daca ajunge acolo, va sa fie suvelan.

Tendintele despotice se afil (lar in tot felul de guverne. In democratie nu este rar de ale Oki ca qi in guvernele until singur om. Esimi luI Aristide, m6rtea luí Fochion sunt acte taiamce. CraciI la Roma Inca fuser./ despotI. Republica Venetlei , republica Polong, republica Staturilor unite, mi aü recunoscut egalitatea dropturilor, ciimele sub ele egala ctimele sub guvernele despotace. Niel un gnvein nu póte fi maI fai de cat acela al lepublicit aristocratice, ast-fel cum fuse iepublica nóstra in treait, si cum tinde, sub un alt nume, sa fie in viitor I Acésta forma de guvein este colupt6re. Ea produce tiranil faral scop de care am vorbit la inceputul acesta opere. Politica luT va fi de intrigi. Capil guvernulnl vor fi nevoitl a devenl coruptoiï i intrigantf. Ast-fel este acest sistem. Politica re, ublicii aristocratice cauta neincetat a ucide spintul public la popor. Cautand, 4ice

Du Rosoir, a adormi poporul, ca sa póta a'l lantul in somnu/ s'éti, va C6spanill ca o malla bine-facefi nefolosi-

Ore. i Cu cei-alte banuell. Politica sigura si veche in republicl, este a 4is La Bruyera, a lasa poporul a adormi in

grbatoff, in placer'', in lucs, in fast, in desertactune, in moliciune , a'l lasa sa se umple ca desert §i a sorbl bauatelele.

Cele mai rele dintre tóte despotismele sunt guvernul

www.dacoromanica.ro

preotesc si guvernul militar, dar ac4sta nu intia in cadrul nostru. Avem a maI vorbl de despotismul ministerial. Acest despotism cade pe natie si pe tron de multe-orI de o potriva.

Din tóte aceste resulta ca despotismul nu este pericolos pe cat se tine in spiritul i litera legilor, pe cat cel ce dornnesce se alla la innältimea positinniI sale. Daca domnitoril ar fi ceI maI butfl din 6menT, despotismul ar fi cel mal bun din guverne. Dar aeesta pare peste putinta , i lath* pentra ce 6niernI nascocira guver-

nul constitutional. Acest guvern nu este inca ajuns la perfectie. Sunt pop6ie la cue el a putut prinde rad6cina. Sunt altele unde nu póte prospera. Cea d'antêifi conditie ce se cere ca sa inflorésca este caracterul natiuniel ; el cere anca de la natia ce fl are stabilitate, virtuti, datme oneste, respect catre leg)." i asepininte, luminl, patriotism , este guvernul natiumlor mature. Depinda and', de potrivirea cu gustul i trebuintele pop6relor.

Depinda de natura constituting : 6ste o conslitutie bazata pe sufragiul univeisal, pe cens, pe votul iestrans, este o constitute oliWarhica? ale de baza principii de egabtate i libertateP Stistemul constitutional ceesista asta-41 la miff multe

state ale Emopil, este un maritil intie dieptul divin si Tut e nate. Tronul tlind mostemtor, este neatacabil. Ilegil domuse, ministril guveinésa. Ministig sunt respunptorl. Puterea legiuitóle este o stavila ce se pune puteril esecalve ,a nu esi din legue aselate. Cu alte voi be regil sunt

numai cu numele si nu este de cat o singnra putere in stat : cea legmitóre; Ministrii sunt supusi vointelor majoritatel. Ast-fel despotismul se esersa de puterea

www.dacoromanica.ro

legiuit6re, si daca parlamentul este efectul unei legi restianse, despotismul este al unel clase. La popórele mide domnitoriI sunt a1es1 de natie, respundelea ministrilor si inviolabilitatea capuld Statuld nu at nicI un cuvént ca sri. fie : aid DU este o reconsiliatie intro natia ce invinge; aid este natia singura, ce's1 alego un orn din skull eI ca sa guverneze. Este o repu-

blic*, mal milt sat mal pum democratica, mal mult sat maI putin aristocratica. Este natia sat o clasa ce cai mnese.

Nu vom putea spune care este cea maI bunä forma

de gum. Dar putern 4ice ca indata ce un popor are in legI egalitatea drepturilor omenescl, libertatea consciintel, tiparului §i sufragiul universal, fie president, fie

rege, fie impeiator, despotisml capuld statului va fi despotismul tutulor.

O natie este cea maI nenorocita cand se afil intre clod' despotisme. Despotismul de sus si despotismul de jos, despotismul tronuld si despotismul stradelor. Este desorganisarea si mórtea. Este starea de amagela si nebunie ce preceda caderea Bizantului. Sunt Inca' despotismul poporatiunei, despotismul sadespotismul qiarelor, despaismul tiparulul, despotismul minoritatilor, despotismu] maiolitatilor. Despotismul este in orl-ce fel de guvein, si de va fi A. alegem am alege despotismul maioritatilor. Ce! me 1.66 des-

potism 'Lisa este acela al unel clase aristociatice pi ivilegiate.

Sub acel guvern RomarnI, traira, sufeiira si se stinsera. Poporul ce suferea apasat de despotismul acestd clase priviligiate, se unea tot-d'auna ea Dommi si DommI se sprijinéa pe popor ca sa lovésca pe piivilegiatI. De aid tóte acele cute nesfarsite, intrigi, iretenii, injowl, alergarI la stteid, tradarl de patrie. De aici tóte

www.dacoromanica.ro

-- 49 acele uciderI de boerY incuviintate de popor, i savarsite

de DomnitorI. De aid dderea RomImlor. Despotismul este tiranie numaI cAnd ese din legile uneI OA; putine sunt guvernele ce nu mil degenerat In tiraml. TURCLI VIN LA LUPTA.

Acestesciil ajunserl in urechile trufasuluI Mahomet II. El astepta un prilegiA spre a fárAma tractatul cu VI ad q'opes si a pune in locul lul pe Radu, hate al luI Vlad i fift p.1 lul Dracula. Acest Rada era favoritullul Mahomet II. Pe vom credo pe Halcocondila, Radu atrAsese asuprd-I privinle Sultanulul. El era tênër si frumos. Datinele din timpil de ddere ale Grecilor i Romanilor de a avea favoritI, datine ce no aminti oda lui Anacreon la Vatile plIngenle impkatuluI Adrian dupe m6itea 1111 Antino-

us, se introduseserl atuncI la Turd. Turcil mostenirl inaperiul OrientuluI cu frumusetele si viclurile sale. SfAr-

situl Turcilor va fi ca sfrasitul Bizantinilor. Acest favorit se afiA pe lAngA Mahomet II ncl din anul 1445 (1). El mAnca la aceiasImasA cu Sultanul (2). Se nAscuse o mare cértA futre acest favorit siMahomet 1I, cAnd acest din urmA a voit, pentru prima 6rA, a'I face 4isce

rusin6se propositit Radu a lovit pe Sultanul cu sabia si

l'a rAnit in mat multe locurt Sultanul l'a esilat in Caramania. Dar dupe cat va timp, favoritul se aduse innapoT. Acum el se domesticise i fAcea t6te plAcerile SultaruluI, ca sperantl s i se dea Domnia O srimad i nefericitl térA RomAnéscl ! Ong la ce pret miserabil a fost pus tronul ! i t6te acestea cAcI gAsit intre Romani 6men1 atAtde degradatI si miseMag, 37.

(2)-Halcocondila, lib. 9 in ist. Rebus Toads,

www.dacoromanica.ro

50 rabilT ! Rusinea, hula si dtspretul nu este pe séma acestor imp6ratI barbarT, ci pe gum acelor 6menT ce s'ail prostituat, prostituind tera ce I-a Itasca! Negresit, dud cercetana tóte aceste crime si injosiri, ascunse In umbrele secolilor trecuy, ne miram cum natia romana, ce a putut, dea din sinul eT. 6menI eat de nnserl, nu a pent sub urmarile rauluT, si nu putem Intelege scaparea el de cat adoptand massima ea un popor nu este tot-d'a-una espunptor pentru mie1iile celor ce l'aa carmuit. O natie ca 0. un individ ate si ea timnil sel de b616, de abatere, de easier-4,

Ore timpul nosttu nu a fost i el un timp de b611? trec, carmuinle se schimba, 6mentl ceI marl nu se arata. Omenil mari sunt figura faptelor mari i fapte marl nu se resft 'dug pe profilul tere'l n6stie. A face sa tróca lucrurile curente nu este acésta santa misie a epocil In care Acésta misie este mare, ursita ii preparase pagtnile cele mai str'elucite in istoria lumeT. Nol rupem aceste pagine i le aruncam si 41cem : nebunzi! Mahomet II trimise soli la Vlad sa dea cincT sute de copil RcmanT la Póitai si mérga la pers6na sa i se Inchine. (I) Acésta, scire eq.'s" asupra lul Vlad ca un fulger. Nu

credem ca acest om se gaud la interesele tare. A se duce la Sultanul, era pune viata in pericol ; asicurarea pers6neI lui, 11 faci sa respinga propositta Sultanulul. Acest refus el flimbraca. In mantia patriotismuluT, IT trebuia téra ca sa-sT apere tronul. El respunse Turcilor ca nu primesce acele propuneri. ca s. dea o maT mare tarie refusului sefl, qi.se TuretTor soli WO scóta turbanele dupe cap inamtea DomnuluT t'ériT RomanescT. Solii respunsera cà datinile lor este

a pastra tot-d'auna turbanele pe capete. Vlad dete a(1) Haleocondila; Hamer, ht. de la Lucie, p. 273.

www.dacoromanica.ro

tuncl ordin sa, le bata cu cate treI cuie turbanele pe caImil lor, ca sa nu le mal sc6tA niel o data, ordinul se esecutA. Chinuire amara! M6rte teribill! Vlad Tepe § trimise indatA soli la Matias Corvin in 1461 (1) ea sA faca cu dinsul o alianta ofensiva §i defensiva. AcéstA almilla, e mal mult intärAtA pe Mohamet Sultanul trimise pe guvernorul de la Vidin , vechai

turnAtor de vin in paharul Sultanuld Murat II, rneserie ce-I dete drepturI a fi in urmiti comandat al &ti', apol guvernor in Peloponeze, Cicarci Hamusa Paga, cu dragomannl lul grec lepAdat, chemat inainte Catabolinos §i. acum Iunis-bey- (2) cu insarcinarea secreta de a pm-

le pe Vlad Tepe, prin trädare, chernAndu'l O. se adune ca din§il. Tiianul, maI vicien de c-at Mahomet, gici gaudurile lor, el se duse dar cu inuItime de osta§1 §i. cu Iunis-bey care venise la el inamtea lul Hamusa Paga spre a se intálni. Hamusa avea 10,000 de Turd.(3)

lovi fárä veste, ii invise, prinse pe Hamusa Pava §i pe Iums-bey, dete ordin a li se tala piciórele §1 apoI sä se pue in teril. De aic epe§ trecu DuOxea, predl, Bulgaria, F.i prinse multime be robI _pe cari i-a pus in tepe.(4) DodlecI e ciad l de mil de Bulgari §i Turd se puserA In te-pi; pe Hamusa Pna, inbracandu'l in vesminte ro§il Il infipse Tuteo tepA ce se ridica mal pre sus de t6te cele alte, in semn de onóre. Acolo Vlad Tepe § cinA, ocolit de cel maI cruT cäpítanl aI sél, in tipetele acestel poporatfi murinde. Acolo fase triumful së cel mal mare. Priveli§te Ingrozit6re! neaucjitil inca I Aceste gemete ;tuste ce marea durerea, fmbAtail e induio§ail sufletul -s6d inr'étitAtit ; ele se amestecati cu sunetele paharelor Tepe §

Engel, 175 §1 176. Hammer; Nerkist ; Indris ; Aali. Byzant Cap. 45. Duca in Ibid . .. 3 Engel, pag. 79.

www.dacoromanica.ro

In mana criujilor cilpitanI. BIWA de dou6 secse, bajbatI, femeI, flacal, fete, copil, prune:, se aflati in tepI ; mumele mal ales eran intepate cu prunci in brate. epile patrunsell mume §i prune!.

Acest Vlad Tepe, acest monstru al omenirel, acésta

Inrautatire fara pietate, fara consciinta, acest suflet nascut inteun moment de nebunie §i uitare a naturel avea §i el, cel putin, o convictie cruda, s'élbaticii, ingrozi-

We, barbara ; dar era o convictie. Acest monstru era ceva, era vitéz §i acesta era ce-va. Moharnet II, aulind aceste scirl, in mania sa, marel Vizir co mana lui (1).

Masi pe

AtuncI se dete ordin in telte partile imperiuM a se aduna armata puternica. Din parte, Vlad Tepq nu perde timpul ; el se preparg. de resboiti. Strange totl 6menit ce putea sa la armele in mama. Istorienii Turd pretind

cä armatele lui Vlad Tepe § se urea' la o suta de mil de 6menl (2). Armata lui Mohamet se urca la doué-sute cinc1-4ed de mil de timenI dupe unil (3), dupe altil la a suta cincI-4ecI mil. (4). Pe acele timpm I fala une armate era cavaleria. Ostagi de cavalerie emit invëtatl a se bate calarl §i pe jos; ast-fel vedem bataia color patru-sute de MoldovenI contra cruciatilor sub Alesandru cel bun ; apoi batalia de la va lea Alba, dud Stefan dote ordin cavaleriei sale O. descalice i A, se bata pe jos. Cavaleria dar era totul. Careele de pedestri, orI ca nu eran cunoscute 'Mica pe atonal in Romania, sail cii aceste caree nu puté0 a respinge o cavalerie, cad cavaleria trecea peste tot §i hotara biruintele. Vlad Tepe § avea o cavalerie renumita; caii ceI mai iutI din Bud* §i 6meniI ceI maI sprintenI din Romania mica. Hammer, lib. XIV. Hammer, lib. XIV, pag. 273. Haleocondila

DUCIS, lib. XIV. 174.

www.dacoromanica.ro

Vlad impartl arrnata sa in dou6 corpurl. Un corp mere la hotarele Moldovei asupra luI Stefan cel mare, §i alt

corp de qece mil de Wail (1) merse impotriva armateI lui Mahomet. Sultanul pled cu o flota de 25 gelere §i 150 vase prin marea Négra, intra in Dunare, se duse panä la predand i ard6nd malurile Romaniei. Braila se samba in cenu§a (2) armata de uscat, sub comanda Vizirului trecu prin Bulgaria §i ajunse la Dun'are. Stefan

tel mare al Moldaviel alerga cu un corp de o§tre, ce imprennat eu Turcil incerca abate cetatea Chilia, atuncI a luI Vlad Tepe§. Dar neputênd O. o ja, se. inturna §i 'Ada margmile Valahiel. Pe fa0a téreI Romanesci trecil spiritul rel. Deodata tot se mi§ca, se schimba, campul i satele imbracara drama de cutup §i de idacarl, t6t5 téraparil ca un mormênt. LocuitonI se retrag la muute cu vitele lor; femeI, copiI, batrani, nimio numaI rémase in urmrt. Transilvania deschise Muni s primésel pe emigratfi ale§1 (3) ; multimea se ascunse prin padurile muntilor ; ¡Mud' nestrébatute in care férele selbatece vqura omul pentru antêia 6ra. Barbatil urmat pe Vlad Tepe § cu armele In mama..Familia luI Vlad Tepe, cu alte marI ce ere" de partida lui, se dusera in cetatea Poenarii. Tura indata ce intraraintéra, se indreptara catre acésta cetate. El nu mai întâlnéü in téra niel sate, nicI provisii de gura, niel iarba pentu cal, niel vite, nicI apa de bëut de cat la riurI. Dupe §épte 4ile de cale, ati ajims la un loo frumos lauga o apa (4). TurciI tr6satra de bucurie ; (1/Hamer. I bid.

retras in muntele Brapv la FoelianY in loe de Brapv in Ardeal. Helcocondila confunda una. cu alta. Halcocondila

Duca. Ist. Byzant, cap. 45.

www.dacoromanica.ro

cand vq.ura de departe inaltanduse multime de arbun..

Imagnatia lor ii facù sa cr64a.ca erat pomi ca fructe desfatatóre. Dar cand se apropiara, eI vq.ura cu gróza a padure de tepi, §i in loo de fructe trupuri de 6meni inte pate ; in mijlocul acestor intepati, ei recunoscura pe Hamusa Pap in vison ro§u §i mai ridicat de cat cei alti (1); acestl intepati se urcail la 20,000 (2); in aceste tepi se i piunci tra§i din sinul mumelor lor, intru a le carora cosuri pasaille de prada facusera cuiburi (3), ciocile sburaa pe aceste leprI i cânif urlail la pic6reletepi1or, a0eptand ca timpul i putrefactia, fac6nd se cap bucatile acestor la§uri, sa-I hranésca §1. pe danvedéti

sil.

Mohamet se inspgimantl la acéta vedere neastepta. Se 4ice Ca ar fi stngat : <<rin este ea putiuta a surpa pe un om ce face lucrini atat de mail, mai ales cand scie sa se serve atat de bine cu supu§i1 §i Cu puterea sa. Cltre acesta adaoga. Sultanul, cel ce a facut t6te aceste a, nu estedemn de stima 6menilor ! » (4). Pe de alta parte Radu, favontul Sultannlui, dmasese in urma spre a se intelege Cu boerii pentru sc6terea lui Vlad Tepe§ cum §i pentru intelegerea 'Purcilor cu armata lui Vlad ca sa-1 parasésca. Dar Tepe§, atata spaima aruncase in inimile Romanilor in cat Radu nu isbandi nimio (5).

Vlad Tepe§ ca o§tirlle sale se tinea prin padurile vecine. El vedea §i veghe la t6te m4canle Turcilor. cutesa a qi din paduri §i a incepe bataia cu armata cea. mare a lui Mohamet. Duca, cap 45. Halcocondile, lib. 9. Ibid. Halcocondila,. lib. 9. Halcocodda. Hamer, pag. 274.

www.dacoromanica.ro

Turcil ar fi inecat pe RomanI numaI cu numeral lor. Catre aceste multime de Turci, esind dih tabaras prade, nu se mal inturnati ; ostasiI lul Tepes, isvorat repede din padurI, cada asupra Turcilor i Ii ucidéti. Tepeg de multe oil esea din padurl (j.loa si observa cu ochit tabara SultanuluI. El medita un plan atat de catezator cat t6te faptele sale eral" selbatice sicrude. Ochii sei se l'asail asupra corturilor si mal ales asupra cortalul Sultanul. Planul sëti cutesator era O. navalésea intr'o n6pte ca

cavaleria sa, in mijlocul talen"' i sa cap, asupra cortalui 111 Mahornet II, sa-1 prinp viä i O, fuga cu batalia ar fi fost castigata. El era din 6menil aceia care, odata ce le vine o ideie, o indeplinesc, fara a se mal.

gana. Intr'una din nonti, pe c'and tacerea domnea In tabara lui Mahomet II, Vlad esì din padure cu 4ece mil' de cälarI. Cu repe4iciunea uneivijehi, acest val gigantic si viti de ómenI si de cal, se 9runca asupra taberil Turcescl cu sgomotul unuI entramar de pamênt. EI purtaa fanare si torte in manI (I). i in mulocul intunereculd, la razele livide ale luminelor ce purtati eu dênii, semenat cu o armata de spirite fantastice nial mult de cat cu o ostire omen6sca. TurciI vepud futre nópte i intre somn acestl' 6menl rémasera nemiscatI de spalma; imaginatia rodit6re a acestor assiaticl, ii 1u pentru o armata de djial urmaud pe Azrael ingerul mortiI. Vlad Tepeg voi sä se indrepteze catre cortul SaltanuluI. Norocul 11 insela. Daca planul seti de a prinde pe Sultanul isbindea, lupta ar fi fost castigata. N6ptea astfel c5.4u pe cortul Vizirulul Mahmud-Pasa

al luI Isac-Pasa. pece mil de calan l inteo aimata (1) ilamer, pag. 273.

www.dacoromanica.ro

doué-lecl orI mal numen:50,, era o spada in pautecele unuI elefant. Acésta armata rèsturna tot in calea sa : 6meni si vite. Ticise multime de cal si de camile. Cavaleril Turci incalecara. Toti mniceril formara un zid intre pavilonul Sultanulul si intie cavaleria romana. Cele d'ant6iü sca-

dr6ne, cal uria§I, 6meni agerI, inbatiênitI pe, campal luptelor, se aruncara cu furie asupra Ianicerilor. Doui",4ecl de randuri de Ianiceri forman acest zid. Sagetile ploa,n,

sagetele lor vérsan focul omoritor asupra navdlitorilor. Cail nostri se radican in dou6 picióre, sara peste r6ndurile Ianicerilor, cada si mureat co sagetile in pantice. AltiI sforaaan si reculan; hberI in frin, stransI in pantice de pintenul infigator, faca in nópte salturI unase. Catre

acestea, un mare val de cal, stiins, puternic, turbat, repede, se arunca si sparge r6ndurile de lanicerI cu peptunde lor. Din norocirea Turcilor cavaleria lor sosesce in aujtor. T6ta armata Otomana, isbutesce a forma un front. In aripa, drepta el a Omer-Bey fin' lui Turahant, vechlul guvernor din Pelopones ; Ahmet-bey fiul lul Evrenos ; Ah-bey, fiul lui Mihael, si Lali-bey fiiul luI

Melnovici san Melnocit, in aripa stagaera Nazuc-bel, guvernornl Albania; Esved-bey si Ischederbey alt fin al lui Mihael-bey. Lupta a tinut mult. Vlad Tepes cauta neincetat sa patrumg la coi tul Sultanulul ; dar desperat ca nu va patea resbi, si vèlênd ca este apr6pe de 4iorf, se retrase catre alte partI alto tabernt unde romanil ucisera pe totl turciI ce affma acolo (1).

Pena la il.iorI, turca Wat pe Turd, nef646nd in cine lovesc (2) ; romana an faca o mare ncidere de inamici nenum6ratI (3). (I) Haleocondila. Daca.

Bid,

www.dacoromanica.ro

porilq se revgrsati. Vlad Tepe § e§1 atunci din tabara cu t6ta cavaleria sa §i lu calea padurilor de unde e§ise. Dimin6ta Mahomet II trimise pe Ah-bey fiul 1a Mihael cu cavalerie alésa peste care comandamentul era mo§tenitor in familia sa, sä urmeze pe RomanI. El urma, ajunse in ,:ale cate-va cete cu eau ostenitY, le lovi; din amandoué pa'rtile cacjura, ; dar Tureil isbin(lira a incongiura un corp de o mie de 6menì ; ei se dar prine cu conditd. Ahi-bey reveni in tabara ca prini1 Mahomet dete ordin sa-T uciga pe toti (1). Printre prinpi RomanT calutI n6ptea in manile Turcilor, unul fuse dus inaintea Acesta Il intreba maI multe lucran i la care prinsul respunse cu bung, void. Dar cdnd fuse intrebat unde se afil Vlad, atund prinsnl féspunse ca scie f6rte bine, dar nu voiesce a spune. ameninta ca o sí-1 uciga, de nu va spune. RomanuI respunse ca este gata sa m6ra, dar nu va trada pe fraitiT s'el. La acest respuns Mahmud Vizhul striga cu mu are Mare este spaima ce acest Vlad a sciut sa insufle la supu§i'l s'él. Daca acest ora ar avea o mare aimata ar devem un mare capitan; (2) apo'l dete ordin a ucide pe acel roman prins (3). Arrnata Otomana se puse in mi§care (4) Vlad Tepe § aulí atunci ca Stefan cel mare din Mol(1) Carra in ist. Mold 47 ice cä acéstil Mae se fäcu peluncile FoRanilor. Halcocondila qi Duca in descriptiele lor, nu las6 ase credo acésta El due in pleajma Targoviqtii acéstä (2)Hammer pag. 274 Holcocandile, lib. 1%. pag. 162. Halcocondila, lib. lo pag. 162 Halcocondile qi ca Duca, singuriI ce aù scris mal lung despro acest resboiù, nu se potrivesc sub acest raport Cel.d'ântél (lice ca a ajuns la valea ande erail tepele, dupe lupta ce se urmi néptea ea TurciI . cel d'al-doilea spune cA ajunse la valea ca tepi inainte de acéstg nävälire in tabgrg Turcéscä a lui Tepeq. Flrerea lui Duca mi se pare mal bine nemerità, de i Hammer se ia dupe cel

www.dacoromanica.ro

dova in3onjurase din noti cetatea Kilia .ce era a muntenilor. El lasa §6se mil de osta§I ca s atace pe Turd pe apunte care se vor departa de corpul cel mare. Apol el cu cea alta ostire a purees asupra Moldovel. Vlad Tepe § pled; comandantff 15341' de Vlad pe armata Romana, voind a'§I face un mime, indata, ce plea Vlad, navalira asupra armateI Otomane. Mohamet a dat

ordin a se pune totI Turcii in rand de Wale. Pe Iosef Paga trimis sa traga pe RomanI la resboiti ; el avea maI multe mil de Turcii cu el. 0 lupta crancena incepa futre RomanI sr Iosef-Pa§a. ..4cest din urma fuse batut

§i lua de fuga. Romanii il urmati taindu'l oastea Atunel venl in ajutorul luí Iosef-Pa§a, Ommer fiul lui Turahau cu o armata mal mare. Oil ca uninduse, batura pe RomanI, ori-ca intalnira teranl pribegI prin nearmat1 §1 fugind de furia Turcilor, Iosef §i Omer adusera laImparatul dou6 mil de capete de romanl purtandule in varful sulitilor. Mohamet II recunoscator dete luI Omer Principatul Tesahei (2). De stand. Tamil se respandn ä prin t6te partile Vérii pluara robi§i capete' de vite peste dod sute de miI. (3) Dupe acésta din urma luptä, Mohamet II, pled, pentru Constantinopoli, lasand luI Ahi-bey fiul lui Mihael , sarcina de a pune Domn in locul luI Vlad pe Rada, favoritul séti. (4) Vlad la maiginile MolcloveI "infuse mai fericit. Ste6a se pahse acum ; o alta stea se Mica, aceia a frate sea

Radu cel frumos, favoritul luí Mahomet II, acela ce dase ajutor in ante'ia sa Domme, luI Stefan cel mare, sa gonésca pe Petru Aron. Atund t6ta téra, nabu§ita,, lo(I) Halcocoudde

Ibid. Ibidem

Ibid IX lib. VepÎn FIammer istorieal OtomanI, Solacsado Seadedini . Ali , ldris.

www.dacoromanica.ro

vita, strivita de tirania lui Vlad, respira, intinde mana frateluI s'U] Radu. Vlad Tepe § fuge singar la Ungurl, un tiran ce cade este nóptea ce se duce. Pentru ce Duca, vorbind de pIecarea Sultanulul dice:

Tara tiranul Mohamet s'a inturnat la Andnanopoli ca ru2le?mnit1 istorien1 combat aceste vorbe, ()m'él(' ca, de ce cu ru§lne cand o data Mohamet II numi un alt domn in local luI Vlad. Caja ce era scopul lui in adev'ér acéstaast-fel pare sa' fie, dar TurciI nu invinsera pe RomanI. Resbaml se lacea inpotnva uneI férl de§arte. Ora§ele §i satele numalesista, poporatia era ascunsa in padurI.

Armata Otomana era amenintata sa piara de f6me inteo 4i. Pe cine dar in vinse Mahomet ? Vlad fuse illS6 invins dar nu de TurcIi ci de RomanI. Romanil 11 parasira §i. tnersera la frate-gti Radu : cine a invins pe Vlad, ail fost tiramile lui. Matias Corvin dete ordin se aresteze pe Vlad, pe care il arunca in inchisórea din Buda unde l'a tinut 4ece ani pe cand se grabl a recunósce pe Radul de Domn al Romanilor. Arestarea III Vlad Tepe § venì din pretentiile Ungu-

rilw pe ale caror lude §i miel ucisese acest Vlad ca sa-1 judice §i sa-1 uciga. Bonfiniu pretinde ca Vlad '§I a schimbat religia.

Matias Corvin tinea pe Vlad inchis, ca s'a alba sub mana un om ce inspaimhta atat pe Dommi ValahleI, cat §i pe Tara, amenintandu-I de o potriva ca 11 va aduce 'pe tronul Valahiel ; ast-fel de cate orI veneali solI de laMuntedi 11. de. la Turci, Matias le arata pe Vladr ca pe o Mi a selbatica. A DOUA DOMNIE

Tirama produce tirauie. A dona domnie a lifiVlad eta prevéluta in cartea ur-

www.dacoromanica.ro

sag. Ea trebuIa A, fie, cad el trebuia A culéga ce a semanat. Sangele atator 6menT nevinovatT cerea resbunare.

Vlad Tepe§ dargmase ageTémintele si datinele pill sale ce asigurati hbertatile eI, si nu putuse 0,1 dea in schtmb neatarnarea din afara. Amar tutulor acelor domnitorl ce nu vor intelege ca libettatile until popor se intrerup numai, dar nu fie desfiintéza! Acésta bit erupere cata sa aiba un cuOnt. Un resbel de neattrnaie ; sa fie un mijloc de a ajunge la marirea gilibertatea nationala. Constitutiile until' popor nu se dobor numaT spre a se

face placere unui principe, ci spre a se scgpa o natie. Puterea ce se rapesce natiunel este prea grea, ca sa nu famine bi atele until singur om ce o ia : tiebue a o putta impreuta cu Data, sag trebue ca manaprincipeluì ce o rapesce sil sew a spnlbera armatele inirmetlor patriet A doa Domme a lui Vlad, este datére luI Stefan cel mare. Stefan invinse pe Turd in Valahia, si invinse pe Radul cel frumos. it' trebuia un om care se urasca pe Tani si pe Radu, acesta era Vlad Tepe Suferintele schimbasera acest caracter trufa g gi selba-

tec, sal ca féra se ticea blanda pana va veni timpul priinctos a revgrsa i htatea. Vlad Tepe§ nu mal ucidea. Dar Romanfi nu putean WI dea Ilid incredere, niel dragoste. El domni and, duoI ani. IRINA

SI ne inturnam la antéla Donnie a luli Vlad Tepes, In 4ioa cand Guster Vornicul fuse ars cu ceI-lalti cersetorY.

Irina il astepta séra aceea, si el nu veni; il astepta ma! multe (pie, niel o scire despre Guster. 0 neodihna amara coprmse sufletul eT. Ea spuse ltil Bucur, serbul cel vechití amic a lul Guster temetea sa. SA nu fi murit

www.dacoromanica.ro

Guster cdtjut pe vre o strada. Bucur 11 cauta pretutindenI. Niel o urmd. MaitâNiti el aflara el Guster arsese cu cer§etoril. Cine era acest Bucur ? Cerul Ii dase suflet nobil §i forma ginga§a. El se inavutise in comereiti. Nu se insurase, nu avea

Ind pArini, niel clati. Nu iubise mcl ()data. Eta Inca june.

Irina cap bolnava. Acest Bucur mil mild de dinsa el nu vox sd o pardséscd. Tot timpul eat acésta martira 1Ance4i, el era nemt§cat de MO dinsa. Ft uninsetea sulietulul Itmil, blindetea, dulata, bundtatea eI, acea gingape poetica ce suferinta dase figuril sate, Mouse din iensa acel trap adevdrat cum ar trebui îngerii s aiba o formä sub penelul pictorilor. Nu vorbim de acel inger, ca artpl, rumenl, gra§i, buelatl, ce s'aii réllut pan astql pe tablouri. Bucur iubl. pe Irina. Un amor cereso. El o rubi i ascundea in sinu-1 aceasta patima nobila precum fecióra ascunde rozele sînulul el. El aflase de la Musa istoria nenoroc,inlor sale §t var.sase lacrirni de compatunire.

Acest amor ceresc crescea dincji in 4i. Veni un timp când Bucur nu mal putea sa se desparta de Irma. Ea nu scia ramie sad se prefacea cd nu sae. El nu lasase °data a se ghici acest srmtirndnt. Bucur deveni trist. Juma sa incepu sa palésed ca of161 e

lipsitá de s6re. Tot-d'auna ganditor, melanholle, blind. Ochrl seI cate odatd se laser' aspra Irmil inecati de laerimi. El se vestejea ; se stingea. Irina vèluse acest eautaturl phne de durere §i de patima. Ea re ghici insfar§it. Ce putea face ea ? Sa-1 iubeasea? Era cu neputinta. Irina murea.

inteo séra ea se ruga ingenuchiata inaintea unel ic6ne.

www.dacoromanica.ro

62 Ce putea dice ? Dumnelleri singur p6te sA inteléga suspinele nenorocitilor. Bucur intra, o ve411, asteptA. Irina se radica, Il vella. Vino, 4ise ca, voiti vorbesc.

Sequa pe o lavita de lemn. Irina 4ise Scit el me iubesei . . Bucur ingAlben1 gi tremura.

Irina urma

Da, soil came iubescI. Sciii tot ce sufert i suferI pentru mine. Dar ibescI o m6rta. Mane nu voit mal fi. Viata mea s'a, sdrouit de nenorocirt Femeia este roua dimmetil. EA nu mai putém fi ferice in lume. Ast-fel multumesc ceruldi care a voit sa me intorc In altA lume pop sa mC iubesrl, pop* sa mi-o sput Acésta vorba vi fi cantecul plecariI mele. SA morI ! striga Bucur capnd In genuchie. Nu! nu se póte ... Volt muri i eü! . . Irina radica ochil catre ,cer, apoI oprindu4 pe Bucur, Trebuie sA trAesel. rpm ta voiesce, et o cer. Tu nu al pe nimenl in lume , dar al o téra; nu aI iubit niel odata pe nimeni , dar me iubescI pe mine. 'pro, ta gi eri murim sub urgia unui tiran. Traiesce sa ne résbunI! Te voiti resbuual striga Bucur cu patunA gi oc hil sCi inotaq In lacrimI gi in manie. Dumnellet) hotarise g scape Romania.

Irina muil, Bucur o depuse intr'un mormêntil uncle se ducea In t6te flele g o planga. Mai multI ani trecura. Vladifepeg perdil domnia. Radu vein in locu-I. Bucur era calugar la o mouastii e. Vlad Tepe§ veni Inca °data Domn ; domni duoI ant

Bucur nu putea sI uite pe Irina. El dase o parte din averea luI la monastire, cei alta parte unui rob. NimenI nu intelesese acésta din urma fapta.

www.dacoromanica.ro

63 MOARTEL LUIVIAll TEPE§

Era o 1ji posomorita. Vlad Tepe g egl la plimbare, calare, urmat de o garda de calgrI gi de catI-va robl. PretutindenI unde trecea 6menil se ascundéti. Mumele alergall ca copiI de mana i disprqéti. Toff soptéri cu spaima : Tepe g trece ! Atat acest nume devenise mêntator in téra. Treeend printr'o padurice, fulgerile incepura sa pe fata nor6s1 a boltfl. Tunetele le urmati. O pl6e repede mncepù O. se verse. Calul lul Vlad. Tepq se sperie. Sare. Un rob alérga. Un fulger înécà toti ochi de lumina. Ce se MA? Vlad Tepeg zacea pe pamênt mort. i nuera traesnetul cu careDumnelea voi sa lovésca pe acest om. Trasnetul sea nu se pata in sangele unuI monstru : el alesese ca sa-1 uciga cutitul unuI rob. NimenI nu planse pe Vlad Tepe. Era vre un raport intre Bucur i robul ucigator ? ni-

mail nu a sciut. NimenI nu a volt sà cerceteze. TotI insa banuira ca vre unul din amicil sal rudele victimelelor Meuse acésta lovitura, altiT banuira pe TurcI. NoI blestemam assasinatul chiar cand este facut pentru binele tarii FINE

www.dacoromanica.ro

VI ATA mil

MIRCEA TODA CELtr BtTRÂNt

www.dacoromanica.ro

MIRCEA CEL BÉTRAN

Daca Turcia avù pe Baiazed, summit fulgerul, Romania avù pe Mircea, acéstl stanct impotnva ctreia se sparse fulgerile tiranuluIBarazed. Baiazed fase veninul, Mircea antidotul. Mircea fuse- unul din ceI ma:I' marl DomnI §i eroi al Romania El se urct in scaun la 1383 §i domni pang la 1390. (1) El era fiul DomuuluI Radu §i fratele Dorunului Dan II, care amanduol at domnit inaintea luI Mircea. (2) Domnia frateluI §i predesesoruld la!, Domnul Dan II fuse scurta §i nu w a nimic de admirat. Engel qice cd acest domn ar fi aval resbel cu Sisman, principele BulgraieI. In Moldova domnea Petra Mupt, in Polonia Vladis-

lav Jagelon ; in Ungana o femee, Maria. Valahia era atuncl neatarnata §i intinst. In anul 1390 Mircea 41 da titrurile de Mircea prin gracia luI Dumnelet VV. al ttril RomanescI, duel al Fagaraplui ¢i Amlaplul, Ban al CraioveI, despot al Dobrogil §i Domn al Srli- . striet » (3) George Fiableiti in Rerum Memorabilium Ger et Sax. lib.I. Hrisor din monastirea Coma. Engel in der Litteretur der Val. No. 85. Haleocondila, lib. 2. Ead Grecianu. Fotino, ist. Valahiet Enghel pag. 157. Doghiel, pag. 598. Ve0 luis6vele luI Mum, la notele de la sfli§it.

www.dacoromanica.ro

Aceste titurl nu erati numai nominale. Mircea domnea asupra Dobrogil gi Silistra. El castigase dreptul de stapinire asupra Dobrogil i Silistri, negresit in resboiul ce mill in contra luI Sisman principe al Bulgarilor de la 1387. Acest resboia fuse fericit pentru dênsul. Causa acestor resbóe a fost Dobrogea i Silistra. (1) Valahia se intindea pina la Marea Négra. (2) Téla Rom'a,nilor avù un inceput strèlucitor in secolul de mijloc ; treerata de batbaii, ea se treli o data ; nenorocirile o famed, mai buua, o facusera se pretuiasca mai bine maiirea, neatarnarea i fericirea sa. Nimio nu face a itibl mai multhbertatea ca robia! fericirea ca nefericirea! Ast-fel, dupe trecerea barbarilor, Romarni inturnara ptivnile catreviata uationall si catre libertate Cu indoita caldura. Celo dou6 marl' colonif Romane, Mol-

dova si Valahia, despartite, nu clutati nimio ca sa apeie libeitatile lor conta a streinilor. Faptele Romauilor de pe acele timpuri stint privite de noI astali intocmai ca utrnele uriesilor ; este grea a et ede di o mana de Romani ari putnt fa'ce atatea lucrurI rete ! Acésta groutate a crede in faptele loi mail, vine din consciinta ce avem de nimicia nóstia de astall. Nu scie cine-va de ce sa se inspainAnte maI mult, de ma-

rirea straunilor saA de caderea n6stra de astali. Str6bunii nostril aparat patria si libertatea cu arrnele in mana. Ignorinta gi lipsa de patriotism, ail lids ye( hiul spirit al RomanieL Viata nu mal indatoréza pe indilid, indiviclul a incetat d'a fi cetatén, societatea a incetat d'a fi patrie. Ast-fel niel un scop mai mult datorie pentru nimeni. Credintele stinse, moraba netrebutt6ie, sacrificeie respinse ; simtimêntele generóse proscrise. Omul degradat In vita. Dumne4et pus in indoiala, marirea nebunie, Enghel. lialcucondda.

www.dacoromanica.ro

lucni ,ciudat ! 6meniI ce ursita t; imete cate-o-data si scape societatile omenesel din perire, nearatanduse inca. Guvernele sunt tot-d'a,una o credinci6sa resfrangere a acesta): intnneree ce se chiama desordmul! arma neamu-

lul ravnita pentru arma. CeI coraptI voind O, corupa la randul lor; ceI umilytI voind sA umilésca la rftndul lor, ceI robitl voind sa robesca la randul lor ! gi nimenl ne-

sciind, neputftnd sail nevoind a da acestiI carme taria, mari; ea, strelucirea el, dand'o natiuneI; totl" voind'o slabA, mica, intunecata, toti luand'o gi pastrand'o ast-fel ! Guvernele aA lovit pe guvernatI, guvernatil ail lovit guvernele; s'al lovit, s'al slabrt, s'ail micgorat, s'al intunecat uniI,prin alta gi atl fácut plIcerea stremilon Inimile ail inceiat a se infileara la idei gener6se. Inteliginta, energia, sunt risipite in seopurl miel ; individul a fácut sa se uite natia. A mbitia cea injosita s'a nobilat. Ambitiosul de putere pentru putere are o cumma, de patriot; tradatoriI de patrie sunt spalatI; ametéla ce proceda darft'marile societatilor, plutesce pretutindenl ; interesele personale aa invins adeverul. Aceste interese fac tot. O lumina ce nu este niel Ili. niel nepte acopere tot. Lumea se retacesee in acésta murgire mal mult de cal inteun intunerec.

Se sperie de faptele marI. Datina robil a slabit inimile gi a micgorat cugetarile. La ideia uneI patnI libere, fetele se rogesc, ca cand ail consciinta nemeritaril. .. Luptele strabunilor sunt sterse din memorie. Caderea gi slabiciunea a adus viclenia, arma celor slabi. indestul cumagulirile. Ele ail ascuns ranele, gi ranele ascunse al remas nevindecat gi s'aformat gangrena. SA desvalim aceste rano! nu ne temem a spune adeverul catre natie.

A slabit natia, gi ceia ce este mal trist este ea ea. fusile este cansa perderil sale. Lutul a ucis spintul.

www.dacoromanica.ro

Singurul templu ce se radica Inca este templulradicat

aurulut Adam/ nepasare de binele patrid! Dispret pentra nationalitate, nesocotinta pentru hmba eI, nesciinta pentru istoria e'l! Vrajmasil natiund stint in stnul natiunel. Vraimasdf ca sa supue -Ora se indrepta, la romani. Iata de dol seooll ce bantue Ora Romandor ! Fanarul maI ales a lasat urme adand niel, Trecutul fuse frumos pana la un timp. Dar fuse scurt. Timpul de carlere da'inui mult. Viitorul Romanid este asigurat. Orbi eel care nu 11 féd! Omenil coral* vor trace. Datmile cele rele se v'or stelge. Dar inca ast-fel fiind, pentru acésta nu sa care Ore o datorie de la geneiatia actualä ? Datorie? Viata omenésca" esteo medalie cu doub' fete pe o fata scrie: «dreptuff» pe eel alta edatorie.» NoI ara vNut fata cu edreptud» si nu am intors'o Inca sa o privim pe ce alta fata.

SträbumI nostri ail flout lucrurI mail, cad ati avut

virtutl. Duinne4ea a fost cu ansiT, pentru ca ail cre4ut in Dumneqca patria ; ail avut o patrie libera

pentru di el creilut 'in Dumne4et datorie; ail avut dre-

pturI; pentru ca aa crept in Dumne4ea virtute , in Dumne4eti marire, in Dumne4eil neatarnare, ail* fost virtosï, mail si liberI; aceste credintl 'I-ati unit, '1-ail intarit

si ei ast-fel uniti si intaritl ail Weal sub piciárele lor pa vrajmasil Ion. Dar religia a cas,lut, cad preotiI s'ati degradat. Luminele s'ail stins. in timpil de de mult Romania avea

scoli. Spiritul streinului a seat aceste luminl insusl ea buzele rornanilor. 0 natie luminata nu se póte invinge pentru tot-d'auna. Acest spirit de góna contra lumina-

lor a urmat regulat, si tot-d'auna o bug de Roman a trebuit sa le stinga! Cugetarea a nascut din invat6mênt. Cugetarea a schim-

www.dacoromanica.ro

batfatalumit lata pentru ce tiranri opresc a se raspAndi lumina cuno§ciintelor. Cugetayea a intarliat in Romania, cad invatémêntul a fost neincetat prigonit. InamiciI romanil an inteles ca viitorul d atarna de la inv'étamêntul public ; art lovit acest imvAtémant insug cu nnana Ilomanilor. De aid, acésta necunoscinta adanca a órnenilor despre drepturI §idatoriI. De aicIignorinta clerulul, §i caderea religiunel. De aid lipsa scopunlor inalte §i. a mij16celor de implinire : de niel acésta nepasare trista pentru lucrunle pubbce. De niel lipsa de dreptate, nepedepsirea viciuluI, neimplinirea legilor. Lipsa de orl-ce respect mutual, confusia, am etéla, inivalm4irea, caderea, slabmiunea, §ovairea, umilinta §i tot ce face din Romani o societate neferice.

Bevolutiile politice in reghle de sus, la o natie, sunt

ca vijeliile ce turbuta fata apelor mariI, §i nu mica feudal lor. Trebue a cobori lumina in adincunle poporuluI. Acolo este totul de schimbat. Scóle in popor, tamte de popor, neatarnate de guvern, fAcute prin initiativa poporuluI. Acolo este viitorul natiunil Romane.

SA nu ni se tica ca natia nu scie, nu We !... cad ar fi o contralicere neinteléSh a da acest Aspuns; acel ce pe tóta ilioa vorbesc in numele natiuneI §i tonstitutiunel, o constitutie in depling ideie a vointfl natiunii, §i apol WI tbta actia §i raspunderea la guvern, §i nimio la natie

este a tAgIdui, cu datoriile, drepturile natiuniI, este a vorbi ea liberalI §i a gaud' ca branl. Luminati-fé vol prin vol 'MOO' §i nu mal a§teptatI lumina de la gayernele care, ele in§ile all nevote sa fie luminate prin lumiuele v6stre. Cand vol. vetI fi luminatl prin cunoscintT, guvernele vbstre Inca vor fi. Pana atuncl nu pretindeti de la un om lucrurI ce o natie intréga nu p6te face ! Cugetarea, iata caracterul timpilor modernl. La Romaul se face tot Inca prin simtimênte. Pentru aceia tot

www.dacoromanica.ro

este incl, in copillrie. mima ce shrite flra lumina reflectiunii, este migcarea fArl directie. CoboritI in sinul familiI. Acolo duceti lumina, morala, virtutea. Acolo este unghiulintunecos in care nicI o revolutie nu a putut intra, nidl. o inbunatAtire nu s'a putut face. Acolo este o revolutie de flout. Cftnd familia va fi luminatil, societatea va fi scapata. Guvernele nu vor maI putea fi rele. Un guvern nu este un propnetar gi natia nu este propnetatea sa, ca sä i se tftujésd, starea acestel proprietatI. Natia este stépana, guvernul esecuta. Trebue dar a inféta a voi bine, ca si guvernele sl esecute bine. Tiranil nu se fac de cht acolo unde totl sunt tiranI. CA SO VA

Cine cr.n6sce istoria Romanilor de duoi secoll, ar avea greutate s5, cr645, ca a fost un timp child acest popor, nu

numall1 apera pImêntul cu armele in maul contra inamicilor , dar Inca trimitea gi ostie ajutltóre in tenle streine la aliatii lor ! gi cu t6te acestea s,a, flout ast-fel La bltaia de la Casova, cand Lazar Samoderschi craiul &Ail' qe bIta contra luI Murat I la 1 Iunil. 1389, Mircea tnmise luI Lazar un corp de ostire Româna. (1) BulgarI, BosniacI, AlbanI, Polonl, UngurI Ind se aflatt ca Sêrbi.I. (2) Armatele luT Murat ajunserI pe valea CasoviI. Acéstg. vale Casova in limba maghiara Bigomazerk , are

chid mil pagT de largime. Este ocolitI din tóte partile de ddlurI in p6lele ctirora sunt multime de sate. (3) (I) Fotino. Engel G fon servim pag. 346.

Hamer. T. I. Hamer pag. 90.

Bonfiniu Rerum Bung. de cades.

Franco-Turb, pag. 471.

www.dacoromanica.ro

Turcii pima consiliu de ce at a face. Unit din eapi fusera

de parere si a§ele eämilile inaintea armatelor, ca cresting, valêndule pentra antêia 6r1 A se inspaiminte. Principele Baiazed combatfi acésta idee §i. fuse sprijinit de marele vizir ce cita cu acésta ocasieun verset din Coran ce consultase in n6ptea treenta : « 0 profete, Wallä pe neeredinciosi t;i ipocriti ! O. in adevar, adesea ori o mica armata, invinge pe o mare armata! » (1) Acésta propo-

sitie mai fuse combatuta si de Beiler-bey Timurtacit prin cuvinte gasite in esperienta resboiului, 4ic8nd ea a-

cele camile pot sa se sperie §i sa aduca invalma§iala mal eurind in armata otomana (2). Nu se deeise nimic. Murat I teméndu-se de vintul co snfla earl de la crestini spre Turd §i care putea aduce pulberea in fata color din urma, treeu naptea in rughciuni. (3) Dar vêntul statu a douali §i. plóia incepii. In consiliul erestinilor se propuse sa, atac,e pe Turd in nópte. George Castriotul respunse ca nóptea va partini fuga Turcilor tii nu vor putea sa-I uciga pe toti. Lazar eraiul SerbieT comanda centrul armatei crestine. Nepotu-sea Buc-BrancovieT, ari pa drépta ; craiul Bosnii,

Tvareo, anpa stangd. Tung erati randuiti ast-fel : Sultauul Murat se puse in mijlocul randufui de batalie ; principile Baiazed comanda drépta ; principile Iacub , stanga. La eel d'antéla se dete locoteninte Ebrenos-bey §i. Curd-aga al Arabilor ; celuT de al doilea se dote Suba§i-Ain-bey §i capul pionienlor Sariciu-Pa§a. Hasder, comandante de artilerie, se puse in front en tunurile impartite printre ianiceri (4). Lupta iucepg. Furia era turbata din amêndouè *tile. Dup6 cat-va timp aripa stanga a Otomanilor incepù (1) Nes§n f. 85. (V Hamer, pag. 21. Stradedin in Biattuti. pag. 148, Acéstä 1 ugiciune se aflä, in Brattutti, pag 148.

Hammer. Nergsi fol 90SeadedinT-75 Solacsado. 12.

www.dacoromanica.ro

sit, se m6e. Baiazed alérga in ajutorul ei. Pe calea lui, el dobori pe viajmag cu o mamma de fer, sangele Aura din améndou'6 partile. Tot-d'o-data, se vede venind un sêrb, Milo§ Cobilovicl, care , facéndu-si cale printre Turcl,

striga ca va O. supue un secret luI Murat I. Sultanul aude, d ordin sa-1 lase se vie la densul; descaleca. se apropie, ingenuchie sa sarute piciorul Sultanului; dar II radica de picióre si Ii implanta cutitul in pantece. Garçiii arunca asupra ucigatorului , dar Milos abate diva din el §i cauta a scapa la rnalul riuluT unde avea calul s6a. insa nebusit de vrajrna§1, cade, si Turcil 11 due la Solecsade (1). Murat are inca pute,rea a urma sa dea ordine de batae. Milo§ se aduce inaintea lui Murat, acest din urmahotarasce pedépsa sa. Dupe acésta, 'Burl (1389).

Ion Duca §i altil istolieni, iata cum spun acest luau «Tu ajunul batahei, Clam' Lazar §edea si bea cu boeriI «sal', din cupe numite Stevite «Desérta acest pabar. «in sanetatea mea, 4ise Lazar lul Milos, cu t6te ca lum ea «te banuesce ca ne vinlI! Multumesc, fara bautura, re«spunse Milos, 4ioa de mane va dovedi credinta mea. doua-41 diminéta, Milo§ se duse pe un cal aprig in

«tabara viajma§6sca §i ceril sal dud sa sarute pici6«rele tmpiatului, ceia ce i se si acorda. Atuncl el se «pleca §i apucand piciorul SultanuluT, Il resturna dupe «scaun, tragandu'linainte i implantandu'l cutitul in pin«tece. Apol fugi cu atata iutdrne, cat ajunse la calul «dar nu apnea sa incalece i calfi sub o mie de sageti «ale ianicerilor. Lazar date ordin comandantulul Bosne«gilor, Vlaco-Bucovici de a spiijini navala Turcilor cu «dou'6-4ecI mil* de 6meni. Cea d'antêi6 isbire se respinse «cu isbanda, dar dud Vlaco voia sa atace, sgomotul se «i espindi in armata ca Dragos-ProvicI, capitanul des«potuluI , intórse armele impotriva crestinilor. Acest (1) SolecsadP, f 12.

www.dacoromanica.ro

csgomot era miucinos. Vlaco, inspaimêntat, fugi Cu bos-

cnegiI, si Lazar ca4u cu boeriI sal in mande Turcilor. cE1 fura ucisl inaintea SultanuluI ce murea.» In saraml Sultanilor sa pastréza inca armele 10 Milog si hervida calului set. (1) De atuncl s'a introdus la seraiti (latina de a nu priimi un strein de cat fara arme si dus de suptiorI. Pe câmpul bataliel de la Casova se arata trel pietre maii, departate unele de altele, ele insemneaza trei salturi ce facti Milos ea O, scape de gar4i1 ce ilgotia O geamie mica arata locul unde Murat muri. Corpul MI Murat se duse la Brusa. Ast-fel fuse acésta batalie unde Romanii luara parle ca ausiliert BAIAZED I.

Acata ne arata unul din esemplele cele maI rail a le schimbaril norocului. El numërti ea al patrulea isverm al imparatii Ottomane. indata ce se nutra impkat, dupë mórtea patintelul set Murat, cel d'antéltt act al seA t'use sa nciga pe frate-séa Iacub, ce comanda la Casova o ari pa

a armateL Cherna sub stindardele sale ca pe un vasal pe Manuel Paleologu, opri pe impëratul BizantuluI de a fortifica acésta cetate, matura din Rumelia, Bulgatia, malurile Dunarel t6te posturile grece si latine. Un episcop il caläuzi in Atica prin Termopile; o dama, spaniola,

vaduva untua din cruciatI ce perdusera imperiul latin, impartindu'l in maI multe priucipate rivale, II oferi frumusetea si veiguratatea fileel sale. Lua Tesalia. Emirii Cheremanil fina, despoiatI de statele lor. Pe CheremanOlu, unul din eI, il ucise. Supuse Asia mica, tntinse bit uintele sale pana la Amasia, Erzerum, Angora, se cobori pe Eufrat, veni la Dunäre, pedepsesce pe Sarbil rescu(1) Solansade f. 21,

www.dacoromanica.ro

«Daca Baiazed gasi lise N. A. de Salvandy menbtu al academiei Francese, o bariera in gemul lui Ste-

fan al Moldavia,sai mai bum in curagiul mumi Stefan, ce a sciut sa int6rea la lupta pe Moldovenii inv?nsi i fugtql (1) se pleca , dar ca set revie in urma

puternic

Et dette o flota Otomanilor ; aseza justitia, disciplina, invinse pe aliatil cLestini la Nicopoli. Tumcrlan Il sfidk Tamerlan sail q2imur-bey, se inaltase peruinelestatelor

lui Gingiscan, fondase o nod, mauarxie tätaiá ciria se supunea Industauul, Caucazul, Persia si alte vii. Acesta ii serse; «Ce al facia tu, ca sa ti se erte trufia si obrasnicia? Ai invins po crestini? Dar nu scil tu ca Apostolul lul Dumneleri bine-cuventa sabia ta? Acum gandescete, caiescete! intórce tunetal fésbunaril mele. Tu esci furnica, elefantul te va sdrobi sub anal din picikele sale.» Baiazed féspunse

cA.rmele tele sant nenum'érate ; dar

ce potil sa fie sagetile Tatarilor tei in fata iatagenelor ianicerilor mei? Vold sprijini principii ce s'ati refugiat la tronul med, vino de if ja din cortul meti si daca voiti fugi inaintea armelor tele, guild femeile mele de trei ori sa fuga din patul med ; dar daca tu nu al curagitisl ni6 astepti in campul bätäliel, atunci tu st al parte sa vezi femeile tele de trei ori vestejite sub saratarile streinulul.» Tarnerlan trecu Eafratul, coprinse Anatolia, lua Sivas,

lua Siria, Wu pe Mameluci, intra in Egipt, se intbrse In Asia mica. Baiazed avea 200,000 de ostasi. pe Tamellan la Angora (28 LIU 1402). Steoa lui Tamerlai triumfâ, Soliman, fiulini Baiazed fug) cu o parte de ostire, i nu se opri de cat in Europa. (I) Aid se amilgesce numaI autolul gel pe timpul lui Baiazed nu se intémplase inc sceng de la cetatea Neamtuluï. antorul.

www.dacoromanica.ro

Baiazed cade rob, e pus in colivie, purtatprin Imperiul s'éa de concherantul. Se lice ca femeile luI Baiazed, seryid la masa luI Tamerlan, despoiate, intro care ar fi fast §i Sultana legitima Despina, princesa de Serbia. Barazed murl dupe noa, lunl de intristare la Ac§er in Pisidia -(9 IVIartifi 1403.Ast-fel fuse sr6r§ttul acestui adz tiran pecare Mircea avu fericirea s respingapeste Dunare UNDEMIRCEA. VINE PE SCENA

Dupe ' Willa de la Casova toti pliucipil vecinl se ingrijita; totI trimisesera un mic ajutor lui Lazar §i se team a de mania invingatorilor. Mit cea eta un om prev6por. El presirati mania nonId Sultan Baiazed asupra lui ; piesimtl asemenea dorinta Sultanului de a supune Romania, tiebuia a se pune sub suzeranitatea bit Barazed sat a'ssi eauta aliati intre principii crestini. Cea the ut ma ideie if surise mai mult.

In acele timpuri regele Poloniei Vladislav Jagelon si fenama sa Edviga, era,a gelo§i de Maria, regmaUngariei,

acésta geloste grabt §i inlesni ocasia imei abante intre Mircea §i regele Polonid. Mircea trirnise dol soli la Radom, pe Manea si Heriqcht (1). Petru Mu§at Domnul Moldaviel voi sä intre asemenea in acésta alianta, §i trimise pe Dugoi (2) Acesti duol domni Romani încheìarä cu Vladislav JageIon un tractat de alianta ofensiva §i defensiva inpotriva Ungut ilor §i ori ce alt inamic (in 10 Decembrie 1389).

Prin acest tractat, fie care din eel treiprincipi era dator sa ajute pe ceI alti dol cu t6ta puterea sa inpotriva UnEngel, 157.

bid, pag. 110

www.dacoromanica.ro

gurilor sail inpotriva anal strein, Cu

ostire IT va

plAcea. (1)

ReproduserAm in nota de fatl acest act numaT spre a arata ridiculele preten¡ii ale cronicarilor streini c principatele ati fost vasale UngarieT §i Polouieí. Aceste tad nu erati de supunere, ci de aliant1 putere cu putere.

in anul 1390, Stefan II ulna lai Petra Mupt in Moldova, domnind dol anI.Mircea in anul acesta, reinoi tra ctatul s'éq de aliantl, cu Vladislav, trimise soliT sél Roman. Herischi i Cabdes Sadchi la 15 Noembre in Sucéva

se intalnéscl en solii luI Vladislav Gervesius de Daloviet §i Benz° de Zabocriu, ce se stipularl o amicie d'a(1) /sTol Magnus si Roman Herischi, comitiI luminatuluI Dom-

nule Mircea Vv. Romänii etc Asemenea Dage marelalul märl. tale DomnulaI Petre Musat al MolclavieI, trimii soil, cuneoscem prin rändul acestora t mätturisim tutulor c fine nol trimisI la prea laminate Vlaclislav, regale PolonieI etc. am face rindurele cu acel luminat Domn Vladislav, in numele mal sus-numitnle Donin Mum. Domnul nostril, a c'grai putere o avem pusä in nol, fiteend legä'turi de anime neschimbatä de antbe pärttle, pururea nemiscatä si pe Domnul Vladislav regele PolonieI, mal sus iisul Domn Mircea ea tótä puterea sa, &and i le va cere ajutor, va tre. but si va fi datar in tot tnnpul a'l ajuta inpotriva regatule Ungar si inpotriva putereI tutulor supusilor luI ; ia inpotriva aitor neamail al n amituld Domn Vladislav name clapé pläcerea sa II va ajata, cum se came until antic, asemenea Domnul chnd va doii Doi-anal Mircea, va trebui si va fi dator a'l ajnta ca tea, puterea sa inpotriva iegelul Ungariel i inpotriva tutulor supusilor, , iar in potriva altor neamici al Domnulut cea, 11 va ajuta numal dupe pl'ä.cerea sa, mantic Peste acésta promitem ctl daca despre acéstil. aliantä, si ne schimbatä amicie, la mijlocul päresimiI virt6re, sad danduse vr'o impedicare la opt 4ile dupe acésta, pentiu intä'rirea celor maI sus dise, me sus numitul Domn Mircea va trimite cartea sasigilatä. ce sigillul

sed cel mal mare in Moldova prin sohl seI, cäria va trimIte asemenea arti sub trtru si sigilui seil la namital loe prin soliI seI. Dator va fi si Domnul Vladislav regele, prin märtinie intäntelor Cu sigihul nostru cIrtilor acestora. Dat in Radom, Vineii in anul 1839. (Vep actul intälitor al Mirci la notele de la sfärsit)

www.dacoromanica.ro

pururea Intro cele dou'é nap ; dar and regale PolonieI

ar voi sa bata pe ague, va fi dator so fad ca scimta §i consimtirea luI Mircea ; cand Mimea ar voi sa faca acea cu regale Ungaril, trebue sa inteléga in acésta §i pe regale Polonfl, §i cá acesta trebuia sa observe §i sa

primésca tractatul, ast-fel cá fin-care din ei sa se u'Ana nu cel d'al douilea ca sa faca causa comuna contra celui de al douilea ce nu s'ar tine de vorba. (1) Un an mat

tirlia, 1391 WU 6, Mircea refuel tractatulga cel darttél Cu Vladislav. (2) Cati va cronicarl streini intre care Turotte,pretind ca Sigismund In anul 1392 ar fi batut pe Mircea §1 I-ar fi luat Nicopoli. Bonfinte s'a luat dup6 Turoti §i dupe ei cel alp cronicarI streinl, gall de Spondan. Mal muly cu acétata espeditie imaginará a luI Sigismund nascocira o legendkce are raport ca Stgismund, o Romana, un corb . un inel, §i Huniade. Acest resbotil precurn si acésta anecdota nu sunt adevilrate. Sigismund inconjutase Nicopoli In anul 1393. Baiazed avênd scire despre acésta veni spre Nicopoli, bate pe ungurI §i mal 11 sdrobesce (3) scapand cu fuga regale §i cati-va nobill. Leon Claviu §i analfílui

Benen and, intaresc acésta allogand ca acéstaperdere a unguiilur s'a facut nóptea. Tutotie §i Bonfinit 4ic ca. Sigismund a invins atat pe Mirona cat §i pe Baiazed §i a luat Nicopoli. Decl daca ail batat pe RomanI §i pe turd tot intr'un timp, cum dupe Spondan, Leon Claviu §i alti spun ca ungura aa fost sclrobit7. Mara de acésta In anal 1393, Ion Juvenel Ursin arhiepiseopul Romanilor, ce vietma pe atund, sale ca regele Sigismund al Ungariei a insciintat pe Carol regale FrancieI despre biruinta ce at avut turcil asupra luI, descrindu-1§1 mo. dul §i forma batalieT §i rugandu-1 sa-I trimita ajutor. Yell actal acebta la notele de la sffirgit. Doglnel. Spondan.

www.dacoromanica.ro

Baized in acest an 1390 incepù a rupe ply din Bulgaria in 1392 Mircea pelt:1u Vidinul i Si§tovul ce le lu-

ase de la Simian. Baiazed se piepara sa ttéca Dunarea Iii Romania sa supue pe Mum. Se vede ca Mircea nu intemeia pies vault pe alianta facuta cu Vladislav regele PolorneT, cad' Mircea hotaii sa faca pace cu Baiazed care ii batuse ostaile de garnisona dincolo de Dunare, luindu-i cetatile ce stapinea acolo. (1) Atunci Miren se invoi ca Balazed a se recun6sce vasalul sëú, cu condithine ca Romauia sa se guverne dupe legue sale, ca Donmul sà Baba* dreptul de a face l'esboia §i pace §i a-

cele de viata §i de móite pentru supusii sel. Domnul sa fie ales de Ora; Roma-mice se vor face Turd, i apoi vor trece din locurl supuse Turcilor in Romfinia §i aid din noa se vor face crestini, nu vor putea fi nicI reclama, nici atacati ; Ronnarni ce vor merge in Tincia nu vor plati harakiri, i me! o alta capitatie; Domnul va plati la tesautul imp'ératesc tra mfi lei rosil pe an sati sute lei de argint turcescI, §i acésta pentru ca se facea lui Mircea care a fi inserts intie supu0S1 Sultanuliù ! Acest act era priincios Romanilor , dar ilu eia Min un act de supunere. Avautagele unor ast-fel de acte se schimba a doua-4i ce se fac. Acest *act de inchina' e dupe unii on6ra intelepciunea lul IVIircea , dupe nol vestejesce numele sn. A inchlina o Ora, eel din urma orn póte sa o faca ; a se .supune este misia celor slabi. Mircea p6te inlatura cu acésta fésboiul ea Baiazed , dar a hilatura este a amana, nu este a opri pentru tot-d'a-uua. Mal taDliti acel rasboiti veni, Mircea fuse fericit cu armele in mana. Aetul de supunere rhiase o pata pe vista sa. Un domn,oli-cine va fi, are dreptul de a ucide chiar Lin popor In lupte pentiu urnili, inchinfinmantuilea luT , insa nu are dreptul (1) Engel, pag 258.

www.dacoromanica.ro

du-1 la altul. Acésta este trädare. Pentru aceia DobaniI

ce mor luptand, sunt marl, §i popérele ce se ucig in luptele de neatarnare , in loe sa-iblesteme , il incununa ca allure. Acest act de inchinare al luI Mircea vesteji

marirea numelui sat, de §i. nu fuse indeplinit. Papa atuncI RornamI flausera, cu Polonil §i UnguriI taactate,

recunosand un fel de suprematie acestor dout natil, pe cat va tine resbelul ce avéti cu Ducal; niel o data nu le platise tribut. Mircea pronaise ttibut Turcilorl Romania dar perdù neatlinarea sa! SA nu ni se respunlä ea iVlircea facù prin acest act un act de intelepciune. Am 4is mg sus ca un resboit,

se amina dar nu se opresce. Istoria Mired ne-a dat dreptate. DomniI ce fac slabiciunI, §i le scusa puind inainte, ca, de a,r face alt-fel, ar compromite interesele p-

ail, nu sunt sincert Cand nn Domn face un act de slabiciune, atuncI gandesce la ansul,tine preamult sa nu pér45, tronul set. Catre acésta actul cu Baiazed este o dovadä cum ca

Romania nu a fost vasala Ungariei. Nu intelegere dar pretentia liff Engel cand dice ca Mircea a fost vasalul coi6neI Unguresci. Nimie nu 'Ate sa darame mai bine

acésta iétacita °piffle a lul Engel dup6 care s'a luat multi istorienI stieuat in urma §i chiar §i francezi, de cat hrisovul lid Mircea, insemnat de Veguer §i prin eme

data lamurit in conti a 4iselor luI Enghel (1). Acest hrisov ne arata, o alianta a lui Mircea cu Sigismuud in 1395, ce vestesce un resboit rnare in contialil Barazed. Mircea se indatoréza a merge in pers6na contt a Turcilor de va merge §i. Sigismund. De va tiimite numai un general, Mircea va trimite asemenea un general ; cat Sigismund va sta la rgsboit, va sta §i Mircea, care se indatoréza a ocupa cu &tea sa cetattle biruite. Mad Si(1) Ve41 acest hrisov la notele de la sfiqit. 6

www.dacoromanica.ro

mund ar vol sa mérga in Bulgaria. Mircea trebue sa-I gasésca provisil pe beta. Acésta légatura nu era facuta dela un vasal la suzeran, ci de la un Domn suveran ce se unesce cu altul. Un vasal nu cla provisii pe bani. Aeésta dim*, precese vestita batAlie dela Nicopoli intie Turd §i. principil cre§tinI. . Cronicaril ungurI vorbesc de o alta espeditie a lui Sigismund in Bulgaria. Engel 4ice ca Sigismund a trecut Duniirea, a ars Nicopoli cel ruic §i I-a stricat zidurile cat l'a luat de la garnisona otomana, apol s'a intors in Ungana, chemat de m6rt ea Mariei, soril sale.

Mircea in anul 1393 se intitula Inca Domn al Silistriel, ceia ce dovedesce ea Baiazed II lasase stapinirea acestei cetatI. Dar in 1394, Baiazed Sultanul lug, Sib.stra. (1) Ac6sta fapta factl pe Mircea sa mpg cu Baiazed §1 sa faca cu Sigismund alianta despre care se vorbesce in brisovul citat mai sus. inaintea acestei aliante Sigismund, ceruse, priu solul s'ég Nicolau de Canicia, ajutor regelnI FrancieI impotriva Turcilor. Hammer asemenea cade in fétacirea cronicarilor Ungurl, ilicênd de Sigismund ca acesta fad' o nol liga eu Mireea, vasal al Ungaria care de duoi a2z`i platcse un

tvbut Porpi.

Dar Hammer nu esplica cum Mireea fusese vasal al Ungariei. Vasali platesc tribut, §i Mireea nu a platit tribut Ungariei nici odata. Sigismund se indatora sa cumpere provisii ca bani in Romauia; tóte actele cu acest rigat sunt nisce simple tractate de aliantg. La inconjurarea Nicopolii eel' micI de Sigismund , Hamm& 'lice ca ere' §i cavalerl fraucesi (1395) sub ordimle Comitelui d'Eu.. (2) Acest ajutor neajungand, in Enghel, pag. t5.

Madame I. Loussan, Ill pag 5

www.dacoromanica.ro

lanul 1396 veni o armata de o mie de cavaleff francesi, ,cu o mie de scutierI §i §ése miT mercenarl. BATILIA DE LA. NICOPOLi

In capul armateT cal alerilor francesT, trimi§I In ajutorul regel ul Ungariei Sigtsmund de catre iegele Fiancieï, impotnva Turcilor, ale caror biruintl neodihnét Europa, se afla Comitele deNevers, vitézul MI al Duff de Bour-

gogne, dotun al Flandrei §i unchirt al luT Charles IV. (lis Bourbon, connte de la Mache , Henri §i Filip de Bar, cate trel verl aI regeluT; Fihp d'Artois; Comitele d'Eu, principe de sange conetabil ; Jean de Vienne, amiral ; mare§alul Boncicault, care, la int6rc,erea sa din Orient, prin Ungaria, inbarbatase curagiul Sigismund Impotnva Turcilor (1); Sir de Coney ; Guy de la Trerecrbelul mouille siMoril de Boye, Saint Paul , Monturel Samm. Pe langa acestI nobili Francesi se luasera din Germania, Fredenc comite de Hohenzollern Iii capul Ca-

valenlor teutoni §i marele Master Filibert de Naillac, ce veni de la Rod in tabara lui Sigismund cu maI cavaleri din ordinul de St Jean. (2) Venira Inca inaI multi cavalerI BavarezT, comandatI de principele elector

palatin comitele de Montleilard, castelan de Nouremberg, (3) ostirT Stiiiene sub ordinile luI FIerman II Comae de Cilli§i ostirI RomanescI comandate de Mircea (4)

La Viena se tinu un congres (1396) de uncle se trimise 70 de vase m fi ce coboripa pe Dunare incarcate cu fäinä, vin, etc. Armata Ungurésca trecu prin Serbia §i lasa urme de pra4I §i despuerI (5). Historic de Boueicault. Paris 1620. Vertot, Instotre din cheveliers hospitaliers de St Jean, t. LT,

pag 6. Schilternberger. Munk 1813. Engel, Hamel 103, Ibid. hist du Bulgares 968.

www.dacoromanica.ro

Armata Francesa traca prin Transilvania §i România,. igismun.d coborl pe la portileS de fer, ocupdnd Or§ova §i cu doud sute, cea d'a doua Cu treI Vidinul, cea sute 6menI (1). Vulinul se precia lesne. Or§ova resista treI 4ile, apoI garmso n a otomana se retrase gomta de RomânI

din intru. Baco se inconjura, garnisona se preda §i fase trecuta sub sabie. Armata aliata se urca la §ése-4eci 6meni. Se adun a tóta la Nicopoli. Aliatil ase@ara cetatea dupe uscat §i dup'e apa. O batura §ése 411e. Togan-bey se

apara cu barbatie,sigur ca Baiazed are sa vie in curând acolo. tu adev6r, Baiazed lasa asediul din Constantinopoli §i e§it inainte. Pe cdnd abata batki Baiazed era aprópe de (Mina*. Aliatil §i mal ales francesa

sigui:de birumta, se dad la tot felul de petreceri desfriate, la N'untad de vin §i la voluptate cu msce curtesane ce le aduseta cu dnii, vorbéd de Baiazed cu cel mal* mare dispret. Nu crepra pe curiera ce le aduced scire ca aa mata turca se afilia o leghe de acolo. Mare§alul Boucicault ameninta pe mesageril de a le taia urechile cacI respandisera acésta scire mincin6se (2), cavaleril in nebuma lor strigad, ca daca coral ar cadea, el l'ar sprijini cu lancile lor (3). Baiazed din parte-I 4isese : plecand in callad void da graunte calulul me d pe pristolul santului Petru din Roma (4). indata ce coi d'ânteid ..krabI se vqura pe valea Nicopolil, comitele de Nevers cera local de on6re la col têiú atac pentru cavaleria fiancesa. Sigismund insarciasen pe Mircea cu Romana sa, incépa r6sboiul §i sa se lupte ea Agaza turcI, chi* Romána cunoscéd mal' bine datinele Turcilor. ApoI sa vie francesa §i Unguril Hamer 103. Schiltbergei. Vertout p. g. Bonfirnin p. 377. Dua ist: do Venia; p, 103.

www.dacoromanica.ro

potriva ianicerilor i spahilor, armata tare si disciplinata. Sir de Coney i amiralul Jean de Vienne, fused In consilig de parerea lul Sigismund ; dar conetabilul si mareranitI in mandria lor, cad Sigimund consultase pe amiral si pe Sir de Coney Manta de a cere pärerea lor, lmbratisarg cu tarie pareyea lor contraria si strigara ca postul de on6re vine de drept francesflor In batalie. EI nu intelegèg ca a se bate ceI d'ant6iti in contra uneI armate de adunaturg, nu era acesta lucru cel mai greti. La aceste vorbe tóte junimea fiancee], féspunse prin aclaacésta, esaltare se schimba in furie bYmbara,

In tabarg acolo uciserg prinsi turd, predatl de voia lor pe parolg (1). Asfel Conetabilul Impartì arm ata francesa in avangarda sub ordinele comitelul de Nevers si de Coney. O me de pasI duph francesI venea armata Ungurésca. Unguril sub Stefan Lesnovid, format' aripa drépta, i Romanil aripa stanga, centrul era comandat de palatmul Gaya, format de ostirile sale si de acelea ale luI Hermann de Cilli sialy germanI; Sigismund Inca era aid (2). Valea Nicopoli pe care era sa fie batalia, era de patru leghe de lunga si una de larga. Armata cresting avea Dungrea, i flotile in dosul el. (3) Armata Otomana se urca la 200,000 de 6menI. (4) Lupta incepù la 28 Septembrig 1396(5), Hammer .ice la 22 Septebriu. Mircea ce félluse aceste nebune pretentiI, pref64d perderea armatel chrestine. El gandi atunci la téra luI. Pe de alta parte scia cui despotul SerbieI era cu 'Baiazed contra chrestinilor Taima aluI era ramtg d pretentiile Ungurilor asupra Romaniet Daca chrestini Vertot Engel Geschichete des Ungarischen Belch& t . 2 p 196, Cogilnicénu, Engel , p. 200. Engel, 198. Madame de Loussan.

www.dacoromanica.ro

ar fi invins, téra lui nu avea maI mult sa ca§tige de cat de la Turcii invingatod. Pe de alta parte el inceicase umilinti in tabara chre§tina; mandria lui el a ranita. Ideia de a parasi pe ace§ti chre§tinI (lag la desfranad §i trufa§I de din§ii, lit luci in cap. Ast-fel se tinuin reserva. Francdsii atacm A cei d'antéltpe Arabi ce formati avangarda turca. Cavaleril francesi fused sublimi; era o vijelie impotriva calia nimio nu p6te resista. EI fésturnaaa avangarda turca §i 'mug o mare parte de ianiceri. rece

mil de ianiced zacéa pe campul de Mae. Restul lor se adaposti langa spahil. Cavalerm francesa se repe4i asupra

cavaleriel otomane. Cinci mg de calari turd calnra. Sir de Coney §i amiralul ce avéri o lunga spertinta de lucrurile fésbomlul, povatuira atunci de a odihni grmata francesa, a pune randuiala in scadr6ne §i a astepta pedestrimea ungureasca. De se facea acestea, batalia ar fi fost ca§tigata. Dar In turbarea invingatorilor, §i vëpncl pe spalni fugmd dinaintea lor, francestI alergai a §1 se urcara pe un deal uncle sperah sa uciga restul armatei otomane. Vedere ne a§teptata, sperante perdute!iluisii nebunesci!

Eivèluil cu spaIma elitul armatei otomane, presentandu-le o padure do patru-4eci de roil land. 0 grozava, infrico§are II apuca pe toti: se descuragiara. Cavalezia otomana le taia drumul de ietragere. Amnalul Jean de Vienne fact' o mi§care inapoi dud, credincios °Orel, strigl la teI doispre-4ece cavaban ce il inconjurail : sa nu no scapam inata cu perderea gloriei n6stre ! Aid trebuie sa ne aparam §i sa. mnrim pe campul onóriT.(1) La aceste vorbe el navalira asupra lancilor inamicilor §i perira ca adevaratI cavaled francesT. Nebunia ion fuse asta data ultata printr'un eroism de naartirl. Duca §i donë-leci §i patru de sod' ai sei cd4ura prna§r Printre dinpi era principele Herni de Bar, Coney §i Tre(I) Vertot.

www.dacoromanica.ro

87 muille. in urma lor era armata ungarg in rind de biltaia. Acéstg armatg, féliênd perderea cavalerilor francesl, lul fuga. Stefan LesnovicI i Mircea, a mêndoI nemulturnitY de Sigismund, se retraserg repede, unul cu ungurii, cel aft cu

Rom'Anil, numaI central o§tiri credinci6se regeluI, co-

mandatI de Gara ; Stirieml sub Hermann de Cilli, Bavarezil kub electorul Palatin, coperirg, pe fugoail fi ancesI, §i in nunigr de douhspre-eqe mil de 6menl, merserg, contra turcilor. IeniceriI erah batutT, spalni §ovaiail. Dar de odath aphril despotul Sêrbiei cu 5000 de sêrbIce coinmtéa langOBaiazed, §1 befall bOtaia, invincrand cu desg-

var§ire pe cre0inI. (1) Ostmil ce ulnian bániera lui Sigismund fuserg tgiatI in bucatl. Cavalenl StirianI §i BavarezlapOraig bandera. Hermann de Cilli i burgravul de Nuremberg ocolirg pereg e, Il muse' I din bOtAlie i II puserOpe o luntre in care se ling cu arhiepiscopul de Gran §i frate-seh Stefan de Hani§a; Herman de CM( i Nicolae de Gala 11 urmara pe altg, luntre. El ajunserg, cu marele maestru de cavalerl de St. Jean, flota unità a cruciatilor venetianT i rodicenI ce muiase la gura DunOriI. Acéstg, flotl ii duse in Dalmatia, prin Constantinopoli Rod.

Dupg bOtahe Baiazed tAbOrt langg Nicopoli. TurciI peiduserg asemenea multime de óraenI. Când Banized visita dimpul de bane 0. véliù peste §Ose-leci de mil de mortI din al seI, yang, lacriml de durere i jurl sO gs-

bune in shngele giaurilor pe acestl mortI. Asfel dete ordin a aduce inamtea sa pe totIprintiI cre0inT. pece mil de crestinI se aduserg legatI ; printre din0I se afla scutierul bavarez Schiltberger, care este citat in notele n6-

stre ; acesta era incg, tingr de 15 anT, el scApl de IAdere, dar a remas trel 4eci §i patru de anI rob. (2) Engel Hist s. Henglie I 2 p. 202. Hammer, 105.

www.dacoromanica.ro

Pe toy acestia Sultanul hotari a'f acide. Cherna pe comitele de Nevers ca sa fie martor la ucidere. Acesta cerù viata luI si a cator va de aI set I se acorda viata lui st a 24 cavalert Se dete ordmul de ucidere ; uci-

derea incepù. Privelisce durerósa si cruda! a marl ca sange rece, acésta nu este in ursita omulul. A murI de bad, si in resboil, in aprindere si manie, acesta este ce trebuie sa fie; dar a mutt, sari a acide. cu sange rece, este grozav! natura compattmesce. Assasinatul este mal putin in comparatie cu acésta m6rte. Cand ven1 randul

luI Schiltberger, fial lui Bataled gise tata-sea cat eta de june acel rob, ca'cl se luase mesura a nu ucide pe nimen'l mai tinar de douë-,ded de ant Baiazed dete ordin sa-1 crate. Cind domnIBavarezi se uciseta sub ochif luI, intro acesti cinci, unul fuse Greif, cale murind, striga : cAdto. Variam saugele nostru pentru credinta crestma, si. chiar asta-4I vom fi fii cerulul.» De la resaritul sórelul 0nil la patru Ore sera tint). uoiderea, ¡lice Schiltberger In pag. 2. P. 13.

La patru ore turcil cei marI, patrunsI de durere se aruncara la picierele Sultamilui si id rugara sa dea ordm a fnceta acésta macelaria. Sultanul gratie pe cei remas1 si if dete celorti ce il prinsese sa-iaiba robi, oprind pentru dinsul a cincea parte, fntre care &IA si Schiltberger. Duca de Bourgogne ca eel 24 cavaleri si ca Schiltberger

fusera inchisI in turnul de la Galtpoli, pe Dardanele. Atund trecea pe acolo regele Ungaril Stgismund, ca sa se duca la Rod. Turcif nu avea vase marl ca sa p6ta a'l opri. Dar scasera pe robi, II pusera pe mal, si strigara cu ironie sa vie regele sa-I rescumnere.

Francia rescumpera pe robi cu 200,000 de galbeni si se liberarl la Bt usa unde fusesera pazig cu mare severitate. Amiralul murise in batalie ; conetabilul st Concy murisera la Brusa in fnchisare. Maresalul Boucicault si Guy de la*Tremoutile fusera in numerul celor ce traira:

www.dacoromanica.ro

Baiazed dete voe de a pleca comiteluI de Nevres, qick-

du-1 : «te desleg de juramhtul tèti d'a nu te mal bate niel °data cu mine, daca ad om cinstit, te rog, sa vii sa me combatl cat maI curind. Cea /Dal mare placere ce

poti sa-mi facl este a'ml da un nog prilegia sà castig gloria. JARA MIRCEA

SI ne inturnam la eroul nostru. Mircea facuse doua fapte nedemne: inchinarea pill la Baiazed gi tradarea chrestinilortl cu care Se aliase mal antént Niel °data istoria nu II va erta aceste dou'é Slabicinnea natiuneI Romano, facuse pe domnil diplomatil : 0 cale rea, duce la r6ti ; o fapta rea are urmàri relle. inchinarea la turd, aduse ca o urmare a sa,

aliauta cu iegele Ungand, gi acésta aliantä, iarà ca o urmare a sa, aduse recunbscerea sa de vasal al luI Baia-

zed. Mircea fugì din tabara chrestinilor gi se duse la Baiazed sa reinoiasca legatmile de vasalitate pe care le despretuise de duo! ant Daca Baiazed invingator, prim acésta propunere, dovedesee ca fuse generos. incântat de isbinda, insciintat ca Mircea fugise din tabara in timpul luptel, Baiazed primi propunerea luI Mircea fara niel o obseivare. Mal tappil se di, atuncI ceni lul Mircea un tribut de 4ece mii galbenI in loe de trel sute leI gi vine! sute de copiI pe an, care erail ursiti a se turci §i a se face ianicerI. MIRCEA SE RIDICA. LA INILTINIEA POSITIUNIf SALE.

Pan/ atuncl Mircea fuse ca tot' DomniI ce s'ati stins In sinul uitaril. A'§I pasta tronul §i benefimile sale, cu rl ce pret. Politicao mica egoisitä, nuseralmIa, ce nu numal nu asicura tronul Domnilor, injosindu'l; dar Inca

www.dacoromanica.ro

face s/-'1 pomp mai repede, §1 tot d'odat5, cu tronul, cu inima teril, sa pia* mArirea ce i se envine. Mircea se inturn/ din calea ce luase. Este inca un mare merit a recun6sce calea cea rea §i fuel maY mare, a se inturna dupe dinsa, intfacésta, de ar fi vre un scrupul, este numai pentru sufletele cele mid. Mircea devenì mare in fata cu evenimentele ce se preparafi. Sufletul vechilor Dad §i Romani trecù in sufletul s'éfi §i pe t6tl téra Romlnilor. Daca datinele trii, cresterea, contribuia a forma pe Domnitorii cei marl', natura ea insui contribue cu o mare parte. Când t6te acestea se unesc, nasc acei oameni

no, ursita le a pregltit la nascere o pagina stralucitg. In istoria pop6relor. Mircea era din stofa domnitorilor celor mail El avea momente de somn , dar acest somn %en ca desteptarea, sl fie mai energicl. Trecutul numèrg maI multi domnitorT, suflete de eht, nume ursite sl se impletésd cu glorie pe fruntea vécurilor. Dar atunci §i natia era la inAltimea acelor domnitorl ral Y. Daca domnil fac popórele, popórele Incà fac pe Domni. Domni ale§1 mai vOrtos sunt tot-d'aum espresia natinnl. Epoca In care domni 1VIIrcea era epoca de vitejie, de glorie. Ron:15.'11H nu avén Incà nimio

thjéscl. Dorinta de ase

urca pe tron, nu-T Meuse incl 0, conspire cu streiniI im potriva patriel lor. PlmAntul pArintilor lor era un mare ce sorbea hordele care 11 cake]. El nu se injosiserl Inca pang sl priméscI legile lor de le streini. Moliciunea nu intrase in loca§ulti lor. Pentru aceia §1Mircea era mare. Un Doinn ce nu ar fi putut sa se afle la inlItimea cugetkilor natiunii nu ar fi putut sI domnéscI o 41. Tronul avea datorii aspre. Ziel ce il primea, IT devota de mai n'ainte viata sa. Onórea, i marirea il °cola. Pentru aceia tronul era respectat. Unele guverne se plâng, el nu Bunt respectate indestul. De unde vine acésta ?

www.dacoromanica.ro

Este cu guvernele aceea ce este §i Cu individul. Un om ce se inconjura de onóre, este onorat. Guvernele ce nu mai sunt respectate sunt acelea ce nu se maI sprijitia pe on6re. Nu este indestul ca un guvern sa se faca sa fie temut, trebue sa se facä sa fie 0 iubit.

arid Mficea se hotari a apéra drepturile patrieI cu armele in mana, t6ta natia II gspunse. PutiniI adversafi ce atuse perira n intunerec. RonianiI nu mai vedét1 in Domuitor pe Mircea. Mil cea era mantuirea natiunii. Statele chre§tine tremurai à pentru Romani la scireaca Baiazed

merge cu t6te puterile sale sa, invinga pe Romani. Dar itomânil erail linisciy. El erati sicuri ca trufia tiranuld se va sparge pe peptul unui popor ce scie sa na6ra pentru mantuirea patriet A pa'rarea lor era actul cel maI natural : Romana aveail consciinta datorieI. Daca aceste suflete

mar*, dupe raórte, ar fi putut sà va4a printre secoli in viitor fie care generatie capnd in moliciune §i iiepasare,

ele ar fi tresarit de durero §i de rqine peutru urmatoil lor Timpa din urma fusera amari! Paginele istoril acestor timpi nn trebuie sa esiste !Veni un timp and ecésta natie Romana, mare, neatarnata, ie, vitéza, nu maI rap sä fie umilita. Lantul, insulta, umilinta se facura o dating pentra dinsa. Ea incepft sa le iubé.sca! In acele

tirapuil Dumnepul pop6relor o stersese negre0t din cartea celor ce ail dreptul sa traiasca. Dar sa nu mai amintim timpii de cadere §i de rqine! Sa ne inturnam la timpii ceI batrini! ISIIRCE1 REORGANISÄ AMA.TA ROMANA irCIIIATA SUB IIIRCEA

El a§e41 pentru antéia dra, o armata regulatä. Dupe acésta organiza pe Dorobanti in nunfér de 4ece mil pedestri, calan l

tunarl. Ropiri,.comandaide rnarele www.dacoromanica.ro

paharnic, in num'ér de cincI miT. Seimena, sall streiniT pedestri douë mil. LefegiI pedestriI 1500. Sdrliceii, scutelniceii, formand dou'é stegurT de calarl, cate cinci sute. Veinhtora calan l pedestri sub comanda Apl. Cazacti calan l 12i pedestri dou6 mil cm un comandante al lor. Lip-

cana calad O alti o mie calad sub ordinul marelnl postelnic. Arintipa, qi tunara cate cind sute, comandatl de marele Arma. Vatdra cincI sute, sub unvataf niare. Copa din casti sub un vataf al lor, formal guarda domasea din intru. El purtal stOgul Domnultd pe care se vedea pe o parte santul Constantin o. Elen a ca crucea, pe cea alta acvila ca crucea in gura. Acésta armata se urca la trel-Ilecl mil 6menT. Mara de acestia mal' eral gibtele, opt-spre-4ece capitanI in opt-pre-ljece judete, fie care capitanie se urca la o mie de 6menT. Acesta eraü scutitl de orT ce darI. ET erbese

numal in timp de fe'sboiti. Arara de acestia eral Playa sati gramceril, una corva f6rte mare ; slujitonT; pa urma boeriT avéti 6meniI ion armatT dupe movile lor cu care mergél la rësboiii. ROVINA

Mircea refug de a piad un astfel de tribut. Atuncl prin pristavi trimi§1 in adins in t6ta téra li tenle vecine, se proclama ca téra romanésca §i. chrestinatatea eral in pericol de catre Turcl. Acésta vorba avea un rè3unet adanc intre chrestinT. Din t6te partile teril se adunara cetele ce primisera o noa reorganisare. O

mata maricica se aduaaa la un loe sub comanda lui Mircea. Acolo venira O, se unésca boieriT cu §erbiI lor armati i mercenaril streint Baiazed in persona trecu

Dunarea (1398) Maga Silistra, baba in téra §i talara la Rovina in Ialomita. De aicT cete de turd se revarsal In satele vecine sa prade. In acele timpurl Romanil nu

www.dacoromanica.ro

perdusera datinele Dacilor de a face rgsboiulii contra streinilora, iädicand §i ducênd la muntilocuitora, vitele, provisiile tii ardênda holdele In /Irma lor. Mixon facuse astfel §i turcii nu putura nimio sa prade. Nu numal atata, dar inca se afiara in maie lipsa, de provisii. °stir'le Romane asteptaii pe Baiazed in stuf6sele pa.duri ce invecinal hiciele camplI de la Dunare. Turcil ce cutezati a trece acel lucia sati stepuri, nu se mai inturnall sal se inturnaa injuni6Catiti, cacfRomanil iI pancleaa §i. Weal asupra lor fad, veste. Luciul pe care tabarase armata Otomana, §i Baiazed, presinta o intindere ce se perdea sub orizon de t6te partile, §eta, neincretitg de cat de ierbuff selbatece ; ceva ca marea, ca de§eitul; ceva ce lasa ochilor libertatea de a se cufunda In nesfar§it §i in visurI, ce-va ce intristeaza §i vestesce o nenorocire necunoscuta. Catre acestea, in fundul orisontuluI despre Nord se zarea o sprancéna négra: ei al padurile RomânieI. Apa lipsea Turcilor. Era inceputul Baraganulul uncle, ca sa se gaseasca apa, paniêntul trebuie säpat in adancuiile lui. TurciI nu mai. cutezai a sa, iasa din acel lucia. Voirä sa se intórca, peste Dunare.

Ostirile lui Mircea incepuia se atace pe Turd n6ptea, ra,pindule vitele, provisiile. (1)

Nemergênd inaite, neinturnânduse peste Dunare, stênda in loc ca sa fie prada hpsil de apa, de provizil, obiec-

tul lovirilor fur* ale Romanilor, TurciI incepura sa murmure. Aceste murmurigenerale, determinara pe Baiazet a da ordin armatel sa se int6rca la Dundre. Plecarea fuse repede §i fara ordin. Pe c'and turcif *inserts', la Dunare §i voira a trece la

Siiistra, Mircea sosi Mfg, veste eu 30,000 de RomanI

§i lovl pe Turd in fay,. In positia in care se gasira TurciI, era nepriinci6sa cavaleriel lor,

§i.

(1) Halcocondila.

www.dacoromanica.ro

primciósa

pentru cavaleria romana. Afara de acestea ei se afiatt in cea mai mare neoranduiall ; 6menï, cal, care, amunitil,

vite, t6te erati un amestec spairiAntator. TurciI erg' sa piara ea total (1) Niel o idee nu yenes, nimenuI sa traga ai mata din aceasta nerandmala. Renegatul Evrenus dete ordin sa inceteze trecerea peste Dunare, apoI totI Turcif se fortiliicara ca tiantini ca care, spera a se ap'éra pana ce va sosi n6ptea cand creP ca va putea urma trecerea peste Minare. (2; Acésta manopera isbuti. T6ta n6ptea Turcii tiecura Dunarea, cu t6te acestea perira mulp Tara* de cu qio g. O fntindere de maI multe leghe era acoperita de cadavere de 6meni, de cal, de turbane, de capete, de arme. Turcil lasarIt dupe d'én§il tóte provisnle, vitele, amunitiile de resboih. Dar 6menl trecura. Printr'acel mijloc EVITDOS seapl pe Baiazed §i. armata O tomana, de o ucidere compleeta. (3) A doua 4i Romaniltrecura Dunarea dupe Turcl i'l atacara neincetat, taindu-I §i predand satele i oraple pana la Adrianopoli (4). Mircea a avut ajutor la acéstä lupta pe

Marco Cralevid, pe Constantin §i Drago, se'rbl cu ostiff. Cate trel all perit fa acest resboiti(5). &asta isbanda este madurita de top istoriemI. Ea seapa pe Roma/ de tributul ce era.a fndatorap a piad la Pórta §i farama legaturele cu alisa. Stéoa lul Mircea straluci. Europa crqting, friturna °cha asupra Romaniel. Fulgerul fnaintea carilla fugéri popórele orientulnI, fnaintea edruia fligi Sigismund §i atatea eroT, acum fugea

el fnsug fnaintea 'uf Mircea ! Negre§it ca daca Ronihil ar fi fost tot-d'auna unitI, asta4I ar fi. o natie mare,

neatarnata gi stralucita. De cite orl ati invins ps vrajEugel. p. 162. Hammer.

Hamer. t. I. Hotin t 11.viata luI Mima Constantin Cilpitanu. 1st t6r. rom , magaz. Mor, I. p.45

www.dacoromanica.ro

magY, este dovedit ca a facut'o in unele timpurI de pe-

ricol, dad totI romanil putura sa se unésca o i. Neiiniiile din intru pe deopartc, ambitia nebuna a regilor poloni i ungarI pe de alta, de a supune pe romanI, sunt causele cadera' lor. Dar lucra ciudat ! Ace1t1 romanl disputatl de vecinii lor de vasall, atali sunt maI bine de cat cei ce pretmdeat sa le fie suzeranI! SincaI face. nisce observärl intru acésta demne de a fi reproduse: «Din cele ce s'a 4is la anif trecuy i se vor dice la cadí viitori, lesne poi veden ca pe romanl mal mult Ica stricatil neintelegerea intre dangiI i gelosia din inetru, care gi pe streraogil nostri romani cei vechl 1-11 cperdut, apoi gelosia i fala chrestinilor vecinl gi mal cales a Polomlor, de cat a paganilor Turd i Tataff; ccacI de acestia prea ugora s'ar fi apérat romanil, mal cales de nu s'ar fi despartit Moldovenii qz Muntenti aclou Domnii, ciar fi remas top' sub un cap. Dar descpartinduse romanil futre el, pe MoldovenI uiapàsaü pticlonii, pe AluntenI ungurff,gi de multe orI pe MoklovenI PolomI i Ungura, etc. Positta rorriamlorti nu este mult schimbata de atuncI. Polonia gi Ungaria sunt acum sub Austria. Acolas spirit de a ne suplirle autorttatil lor, acelégi pretentil, aceintrebuintare de mij16ce spre a ne desbina in intru. Un singar lucru lipsesce, spintul de resboit al strebunilora nostri, ce pare ca a parasita guvernele romamlor ! De doné vécuil, aceste guverne ati coborit la starea de prefecturY. A primi viata, vointa, 1i libertatea lor din afara, din térd, este a nu mal fi guvernele natiuniI. IIIGI VODÀ LIllRCEA. 1400

In Moldova domnea higa, fiul 11' Petru Voda. Acest domn arata indata Ore care dorinta de a organisa acea

www.dacoromanica.ro

téra. Sé apnea fnainte de bisericä. El trimise la Episcopul de la Oxride in Macedonia sa primésca bine cuvêntarea sa de a pune de mitropolit in Moldova(1). Acesta bine

euventare data, el numi pe Teoctist mitiopolit alMoldovil. El a aruncat temehile mal multor sate 0 ora§e, fortificandule cu tianturi. Parnentul Moldova, liber inca, sari fiind al tutulor, luga Il imparti la osta0I eel mai vitejl. 00irea inciincepu a se regula sub dinsul. Cea d'anWig cavaleria Moldovana sub dinsul se forma(2). Aceste reforme se vede ca nu placura luI Mircea al card gänd trebuia sa fie slabirea Moldova ca mijloc

a o um cu Romania, afara de acésta el se temit ins* pentru sine. Iuga organiza a mata. Mircea cregn ca o prepara ca sä via sa-1 combata pe dinsu/. Mircea intra repede ea ostire in Moldova, lua Chilia, prinse pe Dom-. nu 1 Liga i 1'1 lua cu sine in Muntenia unde IItinu api ópe de dinsul, ì uncle muri. (3) VLAD.

Mamie Mircea era supus unei slabiciunl ru0n6se pentra

baibatiI ce ursita alege spre a indrepta luciuule omenescI. El inbea femeile cu deosebire(4), cantecele poporane din Romania, care al trecut prin valurile timpului

cu numele acestul Domn, vorbesc de amorurile sale. Unul din acele cantice ne spune ca invingatorul de la Rovina, fuse invins de o frum6s1 §i tenara carciumarésii.

maritata. Face un tabloa potic din venirea lui calare Ara la carciuma, in vestminte schimbate; cere vin ; trurn6sa carciumresa aduce o cofia ca yin §i radica cofrta (a bratu-I alb 0 rotund ca sa dea DomnuIul Mircea pe Miron logofätul, Or. Mold. Juga batit des villes et des villages et commença de monter une cavalerie reglée : Peyssonel, pag. 229. Fotino. Halcocondila.

www.dacoromanica.ro

care nu-Lcunoscea. Difircea lepada cofa eu viu gi apnea pe carciumareasa, o arunca pe calul sea §L fuge ca &Elsa in umbrele Acésta legenda marturesce cel putin ieputatia ce avea acest Domn. Halcocondila ¡lice ca, din causa iubiril sale

pentru femei, _Mien a avut multi copii de uncle aügi nascut atatea certe in urma lui. Unul din acesti copii se vede ca a fost j Vlad. Pe acest Vlad Mircea Il tiimise la Ungurisa fie ca garanta despre amicia lui catre regale Ungariet Acest Vlad In anul 1400 napa din otagiii si eq maï multi Romani se duse la Constantmopoli, unde a luat serviciu de la impëratul grec impotriva pä'iintelui sea. Vlad se silea in tot chipul a deteimina pe impèratul sa faca tot ca sa rest6rne pe Mircea i sa-1 pue pe el D6mn. Acésta este causa ca Mircea a fost contra Bizan timlor (1).

Dupe ce a prim Tamerlan (1402) pe Baiazed I si dupe ce a taiat pe Mustafa, fiiul cel mare al luiBaiazed, eel alti frati incepura a se lupta intre &NH pentru tron. Selman, al doilea nascut, fugi in Constantinopoli la imperatul Emanoel Paleologu si Stefan Lazarovici craiul Seibil,si a Mont ca acestia sa-1 numésca imp'érat. Vlad flul lui Mircea, se alfla in acea cetate. In radicarea la tron u Tuciei a luT.Soliman el vela radical ea luI la tronul Roma-

niel. Se him pe langa Soliman. Mircea afla tóte acestea. Ell se tern-LI de Soliman. Tronullul Baiazed era in disputa. Se gandi sä, gäséseä un rival lui Soliman, afla ca Musa, al treilea fit al lui Baiazed este In Asia ; 11 chiarna sa vie in

Europa, piomitendu-i ajutoiul sett spre a sinulge tronul de la Soliman. Musa pled indata, Maud gnvernul AsiT miei fratelui shh Mahomet. Musa trecu in Sinopa, de acolo in Muntenia. (2) Mircea Ii priimi cu inare distiuctie in Targovi.(1) Engel, pag. I pag. 162. (2) Engel.

www.dacoromanica.ro

98 §!-e. Acolo el se intelesera. Mircea promise a'l di o§tirl, pautru cale lucru Musa se fndatora, ajuneud la tron, sa pi otege pe Mircea, sa fie bun pentru RomanI, sale respecte drepturile §i ueatarnarea lor. Engel dice ca Musa se inda-

tora a da lul Mircea o maie suma de bad §i a pedepsi pe

Grecl. Musa pleca. Mircea ii debe un corp de armata romana sub Dan, nepotul stt cje frate §i. multime de Turd ce puta sa cheme din téra §i din pille vecine. MUSA §I OLIMAN

Imperiul otoman se afla in cea maI crancena anarhie. Musa serse ateluI-seti Mahomet in Asia mica, sa tréca In Europa unde, inpreuna cu dinsul, se culata pe Soliman, fratele lor. Sultanul Mahomet primi acésta propunere. Mueca detei mina pe Isfendiar, a face pe Musa capul popórelor nemultumite ale liii Soliman. Musa se duse la

Isfenchar ; pe urrna, sprijimt de acest cap §i de Mitcea inainta spre lupta. (1) Cea d'antêta lupta *futre Musa §i Soliman se facu langa Constantinopoli(2) unde Soliman catase sprijtn langa cumnata-seil imp'eratul ConstantinopoliI , pe cand Musa filtrase In lupta cu osciri romane i serbe, dete de Mtrcea dornnul terl Romluescl i de Stefan craiul Serbiei(3) Dar SerbiI pe atuncl nu tratt acest popor de asta-41 plin de bravura §i de virtutl. Osta§ii lui Stefan se lasat a a se cumpëra cu aural grecilor. Bomänil resistara Mauitea coruptiunii, multuunta discipliuiI ce sciù ale da capul lor Dan. Serbil fugira din lupta de la fnceputul fésboiuluI i trecuta la Soliman(4) care, printr'o stratagema, se retrase sub §anturile Bizantulul. Musa navali aHammer, pag 151. Haleocondila, 1 1V pag. 55 Hammer, pag. 152 Hammer, 152.

www.dacoromanica.ro

tunci asupra asiaticilor, Cu cinci sute de Romanl a1ei, ca

re erati ascun§1 in §anturi, dar cala pe tabara inamici acum parasita. La inttircerea din acésta naval, Musa gasi tabara sa desertata de sêibi ce fugisera §i crepnduse perdut s retrase la o§tirea Romana, ramas in muntri Hemus. (1) Soliman intra in Adriano poli ca Suveran. Lnpèratul Bisantului il recunosca in acésta, cualitate. Putenle creltine il felicitara. Venetia negotie ca otomani pentru antéla 6rrt. Bosuia ofen tributul. Cátre acestea Sohman se da la mol:mune §i la placed' saraiul set' din Adnanopolf, pe cand Musa L u Romana' vegea neincetat §i i§I pie para .putende. impératul din Bisant, in de§ert 11 chima la daLonele sale tm potnva lui Musa. Sohrnan trecea noptile in orgii, §i

Jiva dormea. Tuteo 4.i un cerb ratacit, calland in tabara,

Soliman intreba daca acest cerb nu avea legata de git butille de vin, adlogênd ea, daca va fi ast-fel, atunci se va scula §1. el ca sa ja butilia cu vm (2). Ast-fel, pe cand Sohman se da la orgil, Musa apara, de o data la portile cetatii ca armata Romana, adaogata de TurcT.Mihaloglu alerga atunci in sala de bae sa, ducà

acésta trista scire. Soliman, fara a se mica, pronunta un vers persan. Evrenos veni asemeuea acolo §i primi acest respuns : c Cre4I tu, batrinule, sa turban l placerile mele ca aceste strigate ? Ce? acest Musa ea o mana de mi§ei strang pe ici pe colo, are sà vie sa dispute troBul? » Evrenos se duse §i se planse la Aga ianicerilor

Rasan. Aga fauna asemenea a traga pe Sultanul din amortnea'1. Soliman se necaji, §i dete ordin sa tae barba Agil cu o sable. Aga Rasan cu obrajii mangalitl ast-fel alerga prin tabara lanicerilor sa, le arate obrajiï §i dise

ardor sa se ulésca cu diusul ca s'a tréca in talara lut IIalcoconclila, 1, 1V.

Holcocondila, I. IV pag 55 gi 56.

www.dacoromanica.ro

100

Musa. Top II urmarl, afar/ de trei (1) ce remaserg Rugg Solimau, '11 sc6sera din bae, §i Il duserA spre Constantnopoli (1410). LangA satul Dugungi, Soliman fuse recunoscut Prin costumul set si har§aoa calulut CincI frati, tog cavalerl iscusiti TurcomanT, alergara pe cal ina-

intea lui, p6te ne curiositate. Soliman, speriat abata pe unul, apoI pe altul. Atunci eel altI trel 11 lovira da o data cu stgetile lor i Ii tiar capul. (2) Dupa m6rtea luI Soliman, Musa se fadi imperat al Otomanilor; se anunta, venind la putere, ca amical Ro-, mânilor, §i ca mare tiran. Aduse pe cei trei fratI care ucisera' pe Soliman si 11 ucise, apoi pe top locuitoril acelui sat, inchilêndu'I in casele lor, le dete foc §i arsera de

Dupe acésta treerA téra viclénululul se q amic Stefan prgdând §i ucigand; garnis6nele celor trei castele fuserI injunghiate , pe lesurile crestinilor uci§1 se. intinsera

mese, §i tiranul dete un banchet celor marT ai sti (3) Musa asedie Salonicul, lua t6te cetAtile dupe Strimon cert de la imperatul grec tribut, prin Ibraim fiul marelui Vizir Ah-Pasia ; dar acesta inspaiméntat de tiraniile luI Musa, in loe de a cere tributul, povatui pe imp'ératul grec a nu i'l da §i a se aptra ; apol cu o scris6re de la acest impgrat, Ibiaim trecu la Brusa la Mahomet

ce domnea in Asia mid, (4). Musa porni ;pre Tesalia, prinse pe nepotu-set Urhan, fiul lui Soliman, spiipnit de BizantinT, apoi se inturna spre Bizant (5). Bizantinil

veura pentru a treia 6)1 asediinduse cetatea lor de 0omani. Fiul interpretulul Cturgil, Nicolai Notara se ucise in unul din aceste atacuri. imptratul cliema din Asia Hammer. Se adidin f. 167. Dimas. 1. XIX pag. 49.

Daeas, I. XIX p 50. Hammer, p 154. Ve(;11 eronicarif turd de el citati Haleocondila, I. IV p. 56 57. Frant I. I. p. 29

www.dacoromanica.ro

101

In ajutor pe Mahomet. Abest din urna I'm pins la resboiil

de Ibraim, pe care Il Meuse mare Vim al s'éa, trimise pe Fasulah, jude dela Gebise ca sol la Bizant, ca sa i se trill:ate vase spie a trece din Asia in Eulopa o§tirea sa. Imperatul trimise vasele §i se duse In pers6na sa piiimésca pe Mahomet cu galera impèratesca.. ti baga triumf in Bizant. A patra 41 de la venirea sa Mahomet e§i cu o§tirea sa §i catI-va gt eel impotriva luI Musa ;

dar fuse respins linga Ingigis. (1) In a dorm incercare inca nu fuse mal ferice; Ii veni mire tot-d'o-data ea Giuueid guvernorul (Mudd trecuse In Asia §i luase Efesul. Moharaet se int6rse repede in Asia mica. Acolo el implca lucrurile. Tse oferl beiul de Ta Sulcadru ca o mare ostire ea anaic §i aliat al lui 1VIahornet ca care hotari sa faca Asboili in Europa. Cu atesta §i cu craml Serbia precum §i cu imOratul Mahomet merse in Eupopa §i Mari la Visa. Acolo II serse vitézul Evrencs, ca revoltat de tirania lul Musa, ,era gata O. vie a'I da povetele §i bratul sOti. Sah Aur Melee, vizintl lui Musa, inca intra in intelegere cu Mahornet. Dupe povata lui Evrenos, Mahomet duse ostinle

sale spie nord ca sà p6ta a se um cu armata sêrbilor. fiul lul Mihaloglu, pe cale, batil avangarda lul Musa,

-comandatä, de Cara-Halil. Mahomet tiimise scne la Aclnanopol sa i se inchine. Ora§ul II 4ise ca se va pled° indata ce va bate pe Musa, Mahomet atunci urma pe inamic catre Filipopolis pang la Suludervan, unde era o

strimtóie in rnunte. Acésta strimt6re era ocupata de Ramsa Imiroglu §i Jijit-Pa§a, ca douë mil' de osta§I. Mahomet trimise impotriva lor dou'ë mil de 6men1 sub Baiazed-Pa§a §i Iacci-bey fiul luI Mrhaloglu. Ostirea lni Musa se respinse, §i armata luI Mahomet, intrind pe patrunse in Valea Sofiel. (1) Brattuti, p. 115.

www.dacoromanica.ro

102

Ajunse la Nissa, apoi la Morava, pretutindenI priimind de la guvernorI adesiile lor la dinsul. La Morava chema pe aliatul sell Stefan Lazarevidi al SerinI ere. Acolo veniEvreno, Jijit-Pasa, Boran-bey, Sitian-bey da la Tircala §i Stefan LazarevicI ce ii conduse in Sêrbia.. spuie Hamsa-bey veul sa sarute mama sultanulul §i cä toti beyi l'au paiasit. Mahomet era pe lunca ciamurli cand Musa coboii din muntI cu §épte mii Ianicerl, RornaniI nu mal era, cu el. Mahomet a§ela armata In hatac, puse la aripa stanga pe Stefan LazarovicI; la drépta pe Evrenos. Dar- pe cand lupta era sa incépa, Hasan, aga

iauicerilor, ce parasise pe Musa, striga catre ianiceriT «Ce asteptati voI copil, de nu trecetI sub stégurile celuI mal drept i virtos dm principil otornanI ? Pentru ce sa remanet1 ingenuchiatI inaintea unuI om ce nu esta In stare sa vegheze la scaparea celor alti, §i chmr de a asigura pers6na sa ?» Osta§il aud aceste voibe §i incep sa fuga. Musa furios, se arunca asupra AgiI ce fugl, Ii dete o lovitura care ii despica capul. -Un amic al RA Rasan-Aga, tam mana SultanuluT, voind sa'I desparta cu

sabia. Musa se int6rce in tabara Cu mana atarnand. IanicenI il parasesc, Musa fuge in Valahia sä afle seapare la Mircea. Dar TurciI il gasira mort pe cale intr'un lac. (1413) Din eel ce remaseil credincio§I pang la uhirte, Asan-bey fagi la Nircea ; altil fura uci§i de Mahomet.

Persecutia asupra amicilor luI Musa urma incl. Mahornet, dupe ce se ocupa de lucrurile cele maI giabnice ale impéiatieI, se gandf la Mircea. Trecu In 1416 Duna-

rea. Mircea era acum batrin, nu maI putea combate. Turcil treerara o p ,ite din téra §i piadara. -Curl istorieni precum Dogliel, Cantemir, Engel, pretind ca Romauil fusel a batutI de TurcI,§i li se impuserl conditiI f6rte grele intre care so lua ocnele de sare pe sale, turcilor. No1 nu credem sä fi uimat resboiti §i el

www.dacoromanica.ro

103

fi bätut pe Minn. Mahomet nu era Inca atat de tare ce armata sa de adunktuik casA sa espue in pkduiile Româniel la armata lui Mircea. Armata luT Mohamet era nisce ostirT rebele sisasiate. Tot ce pare positiv este ocstirile luT Mahomet trecurd Dunkrea i prkdarti m alurile tèriT Romknesci, ì eA Miicea, s/Abit de anT, trimise

soli sk cérk pace. Acéstk pkrere se 'Ate sprijini insusI pe Halcocondila, care dice: «Ostile turcestT prAda Dacia, si principele Daciei trimisese soli la Mahomet promitênd a da tributul s, s'a facut pace.» Analil TuraneT, tradusT de Leon Claviu, sunk : « mare parte de ostasT s'a dus peste Dunkre la piad A; Domnul tértI a promis sk pralések taibut, i spre Weredmtare a dat pe fiul sëú emanet.» Fraier i Dunas hick qie eA Mahomet, pe soliI Românilor, Sêrbilor i Bulgarilor f-a pritnit cu afabilitate, i puindreT la o mask. Cu sine, pentru fie-care a inchinat anume. La despkrtire le a qis : «Spuneti Domnilor vostri ck eti o primesc. Cine va viclem, Dumnedeul WIT sk-1 sfkrame.» Sincal, acest istorian consciincios dice : «Tributul Ro-

mknilor irck nu l'a imultit, c5(1 Moldova mal ctiduse sub tributul Tuicilor, i Valahia numaT in acest

an a prátit in adevèr tribut.» Constantin ckpitanul dice: alahomet va sk mkrések. tributul Rombilor; ci unindu-se romaniT din Valahia cu ceT din Moldova s'att bk-

tut cu Mahomet i a invins pe Turd, i iar a remas tiibutul precum era hotärit de Baiazed.» Magas. istor. pag, 97. AtuncT Mabomet s'a intors la Braga. Ast-fel nu von] credepe Cantemir, acest istorian tinitor Turcilor i dat la ukscocirT romantice.

www.dacoromanica.ro

104 MIRCEA BA.TRIN DEVINE DIPLOMAT

Daca Mircea ar fi pntut redeveni tanar cu armata ce avea, disciplinata si organisata dupe regulele artei ostasescT, el ar fi respins t6te navalirile;inamicilor din Mara. Din nenorocire era batrin. Ar fi putut da tronul nepotaset Dan ; dar el tinea la tren. Sacrifica interesele geneale pill' ambitiuml lui de a muri Donan, si unnli téra.

Umilintat'étii il apuse cugetul. Voia 0, scuture jugul si nu putea. Incerea a face intrigT. La 1418 UD Mustafa a plecat din Asia mica si s'a dat pretutindeni de fiul hi Baiazed, care munse in resboiul impotnva 10 Tamerlan,

liand ca nu a perit ci s'a r'étacit numaI si ea este aeila. Greci, la care el s'a adresat, temé'ndnse de Mahohomet, l'ati respins. A tuna' acest Mustafa. scind ea Mt rcea ajutase pe Musa sa ja tronul, vem la dinsul in Taigoviste, insotit de trel sute de Turd. Mum, 11 priml ea blicurie, si 1-a dat un mic corp de Romani in ajutor, chernênd pe toti Turei din tétile vecine sa se un4sca, cu acest Mustafa. Cu Romani si Turd, el trecù Dunarea si trecit in Tesalia la 1419 (1). Mahomet auill de acésta fapta. Mustafa isT Men proseliti. Sultanul merge impo-

niva hi cu marl putea Acest Mustafa ajunsese in acele locuri, indata dupe stingerea ievoltel Dervisilor. Sciiitoril otomani it numen Doesme Mustafa (Mustafa cel minemos) ; scrntoni

Bizantini pretind ea el era in adevër fiul lui Baiazed precum se qicea singur. Guvernotul de la Nicopoli il sprijini. (2) Lupta se fan langa Salome. Mahomet II invinse. 1VIustafa si Guveinorul din Nicopoli Giuneid, fugira (3) si scapara in Salonic, unde Demetnu Lascans le dete adaEngel. Hammer, 167, Ducas, I. XXII.

www.dacoromanica.ro

105

post §i protectie. Mahomet 'II reclama ; Lascar respunse, .ca nu póte face acesta, fail scirea imperatuluI din Constantinopoli.

Imperatul fuse inschntat §i respunse ca nu va da -nicI odata pe cel ce vin sal cera aclapost. Dar dete or.din lui Lascaris sa trimitä indata pe aceI dol refugitI cu o galera la Constantinopoli. Mahomet gi imperatul Ineheiara un tractat prin care se indatorail ca imperatul sä te pe refugitI si Mahomet sa platesca intretinerea lor anuala de 900,000 aspri. Dupe acest tractat, refugitil se trimisera la Lemnos uncle furl pusI sub o asprä ,garda. (1) Ca sa pedepsesca pe Mircea, Mahomet trimise ostirl sa prade Valahia. (2)

RomaniI se retrasera dupe obiceiti in padurile lor. TurciI nu folosira nimic. Mircea inurr in anul 1419. Dupe densul urma certe tare Vlad II si Mircea II, alt fecior al sea din florl. Acest din urml fuse resturnat de Dan, vestrtul general Roman si nepot al MI Mircea cel batrin, care ajutase pe Musa si fusese cu °still la asiedierea Constantinopohl (3). Dan lua tronul dupe o mare biruinta ce facù asupra

Id Mircea II si Ungunlor sub comanda luï Stefan de Losont, invingere memorabila ce póte avea locul WI intre invingerile cele maI gloriese ale Roinamlor (1420). Acest Mircea II §i Losont au murit in batae. (4) Mircea fuse unul din ceI maI marI Domni aI Roma-

nilor dupe acele timpurl, atat in resbeie cat si in timpI de pace. El este cel d'anteiti ce organiza cele maI multe din institutele teril Romänesd. Hammel , 168. Ducas, 67 p,

Engel, Ist.Val. pag, 164, Engel,

www.dacoromanica.ro

106 MONASTIREL COZIA.

Mircea a zidit monastirea Cozia, dupe ce respinse pe Beiazet peste Dunare. 0 frum6sa legenda este cunoscuta. in partile mien' Romanil despre causa zidiril acestil monastiri. Cozia este situatä pe-malu101tuldi al micil RomâniI, intre dealu NucetuluI dincolo de Olt in Romania mare, §i Muffle Priboieui §i 17rlóele din Romania mica. Muntele Cozia §i PietieIe sunt in apropiere.

Hramul Bisericil este Adormirea maicii Domnului. Portretul lui Mircea, In care noi nu avem multa credinta, se aill langa tronul Dom'lor. Costumul este mai acela al imp6ratilor Bizantini : cor6na pe cap, mantie, lorica. La amà,'nduoi genuchii era cate o acvila, o adäo-

gire negre§it din 'Irma pe cand Austriacii domnéti in mica Romania, acvila are douë capete. Morrnêntn1 mare-

lui Mircea este in acésta biserica. Inscriptiunea pe piatra este stérsa. Aland' cu acest mormênt se vede Inca mormêntul mumeI luI Mihal Vitézul , mormêntul D6mnel Florica §i mormêntul fiuluI ei Nicolae. D. Pelimon in calëtoria sa artistica spune ca a vg4ut mantia lul Mircea cel batrin, din care acesti preotI vandall ail Mont o sfita. «Este, 4ice acest caTétor, o stofa de plu§, cu campul verde spalacrt §1 cu flori galbene, cu aurpe icI §i colo §1 cu sernne ro§ii. Aicl se mai afla un clopot mare turnat din timpul lui Mircea (1394). Rënia§itele celor mai marl' ai terii sunt perdute in aceste manas'irl. Romanil putin le cunosc. 0 nepasare criminele despre aceste locurI sante dornnesce in ini-

mile Romamlor. El nu aa niel un interes pentru dinsele. Aristocratia de bani, singura ce esista la noI, earl de cate va eseptii, nu nisi traesce de viata nationala ; RomaniI nu cunosc istoria natiunilor §i pare ca staru-

www.dacoromanica.ro

107

ese sl nu o cunósel. NimenI nu citesce artile in limba patriI. Acéstl limbl pare ca iI deson6rI, §i. an1 sunt critica * respund ca nu eitise pentru ca nu sunt autorl care sl serie. Dar autorfl sunt formati de cititorl : când nimen1 nu-1 citesc scriitorilineetézIde a scri. Auditorul face pe oratort

www.dacoromanica.ro

NOTA I Turotie §i Bonfiniu pretind et la 1392 Sigismund, iegele lingarid, at fi batut pe Mircea. Acéstt ptrere fuse urmatà de mai multi cronicarI streinI MA, lust O. o Ott. dovedi. Spondan o combate §.1 o tAgIdue. De aid* s'a nascocit o legendl sat basnu despre Sigismund. Boi§al Paul spune in anul 1392, cand regele Sigismund s'a dus cu ostiri asupra Domnulul Muntenesc, a poposit la Deva in Transilvania §i a dat ordin st-1 adud., spre petrecere, pe fata until nobil Roman, renumitt despre frumusetea sa. Acésta se §i facù. Fecibia nu voi a se da, pant ce regele nu'i va da incredintare cA o va lua de so9ie §i va recun6sce fructul ce ar da o asemenea intalnire;

regele a promis tot. MO tarp, intordnduse Regele invingttor din Romania, §i poposind la Deva, cheml pe fata care II spuse et este insArcinatt. Regele phn de bucurie, 1-a dat un inel, qicêndu-1 cA, de va nasce fit, st-1 duct la Buda §i el 11 va face principe. Fata a ntscut un fit §i la numit Ion. Acéstt fatt a spas secretul cttre frateset Marginei Gaspard, §i l'a rugat, O. o duct impreun1 Cu pruneul la Buda. Acesta a dus'o dupe cAte-va ile.

lute° ill muma spAla nisce rufe la o fautant, (land i.

www.dacoromanica.ro

109

nelul prunculul ca sä, sa jóce. Un corb a v84ut inelul §i rapindu'l, a sburat cu el pe un arbore. A alergatu muma-sa 0, negasind inelul, s'a uitat gi 'I-a zärit in ciocul corbuluI.Frate-set, insciintat indata a sägetat spre coib, dar nu l'a nemerit ; mal trimitend o sägétä, l'a lovit in pept, inelul a ckut, muma l'a luat gi a pornit pre Buda ca bucurie. Acolo intránd, s'a dus la palatul regeluT pe

cand acesta se preumbla prin palat. Ea fi dete inelul. Regele iI privi §i se rogi, apoI zimbi gi incepi a ride catre prunc, §i dand inelul inapoI femeil a Jis: bine al facut ca al adus pruncul; le dete o casa de §edere sub privigherea BanuluI Eeient. Dupa cate-va 411e regele därui pruncnluI Hinodióra din Ardél cu carpe de dania. Acest prunc fuse str'élucitul Ión Huniad, §i se numi astfel,dupe acea cetate. CRISOVUL MIRCEI DE LEGITIMA DE AMICIE CU VLIDISLAV REGELE POLONIEI

Mircea, din gra9ia lul Dumneljnù Domnul ValahieI, Duca Fagaragului gi OnalagiuluI, Comitele Severmulul, Despotul Dobrogiulul §i Domuul DarstaruluI, facem bisel-

in/are tutulor celor de a cum gi celor vutorI, carora se cuvine a sci §1 amp acestea, ca vrêncl gi dorind noI a face

legatura de amicie nemigcata cu prea luminatul Principele Vladislav, regele Polomei, domnul /inutelor Cracovial, SandonsureI, LangigiI, embaí, Lituanil mal* raare, Pomeraniel gi Rusiei, din consilml tutulor boerilor notri, am facut orinduialä, §i facem de ambe partilé de a se /ine pururea nevatam ata, care o §i intarim prin cartile n6stre, adec . ca pe prea luminatul Vladislav regele PolonieI etc, gi pe supugil s'él, cand vor don i ajutorul nostru

de catre navalirea Ungurilor, porurea vrem a'l apara cu t6ta puterea n6stra ; iara impotriva altor inamicl, numal dupe placerea nostra fagaduim ca-I vom ajuta precuni

www.dacoromanica.ro

110

se cuvine undl amic; gi acelag rege va fi dator a ne aajuta pe noI numaI impotriva regeluI Ungariel cu t6ta puterea sa; iara impotriva altor inamicI va fi dupe placerea sa, cum s'a 4is despre noI. Tntru a caruia maiturire gi tarie dm scrisórea Intartta cu autenticul gi eel, mar mare sigil al nostru. Dat in Lublin, in arcul santeI fecóre Agnes, in anul Domnului 1390. Dete topii dupe acel act: Dogiel editorul condiciI diplomatice, a cules mal m-ul te tractate Inchiate Intre Polonia, Moldova gi Romauia'

de la 1387 pang la 1654. Dela Mireea suut cinc! acte' Unul legatuia luI Mircea cu Vladislav, regele Poloniel, Incheiata plin deputatI, (s'a reprodus la notele din test); alta legatura a lui IVIlicea (cale am reprodus'o maI sus); o a treia, iara a deputatilur lul Mircea, tot in aceasta; o a patra intarire a luI Mircea aceI legaturI ; o a cincea legatura luI Mircea ea acelagI rege tot in adeta privinta. Cele &el din urma nu le ma repioducerr. niel, Mud reproduse t6te in incaI gi in magasinul istoric de Balceascu si Laurianu. DIFERiTE PIRERI DE SCRIITORI VECHI DESPEE TIMPUL LUI 1VIIRCEA

Halcocondila serie despre anul 1348: cPeste putin timp (dupe resboiul de la Nicopoli) s'a csculat cu arme asupra MirciI ducele DaciI, acusandu 1 «ca, unindu-se cu Unguril maI n'ainte, s'a batut Cu dên, csul. Daca, adeca Daco-Romanilf, aunt prea bunI °stall

«de qi legde lor nu sunt prea bune. Mol toti locuiesc cprin sate gi paso vitele. Têra lor se intinde incepênd de «la Ardeal pana la marea Neagra. Despre drêpta, la macre, are Du narea, la stanga are Moldova. Aceste prI sunt cdespartite prin muntele ce se chia,ma Prasov, (muntiI

www.dacoromanica.ro

111 <de la 1?ocsan1), care munte ,,e intinde lung. Némul aceesta de si se imparte in Bogdania si 1st-4a (Moldova si

«Valahia) dar ail aceles1 datine. El ad obiceiul d'a nu atinea aceiasI Domnl, si precum se vede isI schimbd, <DommI, acum pe unul, acum pe altul, numindu-1 piin-

<cipe. Pe Mum acesta care era din vita cea bdtrand a <Domnilor lor, chemandu-1, l'a ales Domn, omorand pe <Dan care ad fost mal 'nainte tiran. 4cest Mircea, adnd <mal multe curtezane, a avut cu ele mai multi fil' din awl. De aid vine, cd, niurind Mircea, adesea ori s'ail 4 schinabat DomniI, lucru ce este si ast641 in acéstdtéra. tBaiazed a purees impottiva luI Mircea, invinovdtindu'l <ea maI nainte ar fi unit armele cu Sigismund, si tre-

<and Dundrea, a roblt multi RornanI. Mircea stran<g'end multd ostare, se gandea cum ar putea intimpina «pe Turd si cum s'ar putea bate contra lor. Dec1, ase448nd femeile si prunciI in muntele Prasovul, el urmd«rea armah liff Baiazed prin pldurile de stejaff care sunt «multe in acesta térd Inca o fac nestrabatutd. 1:Trma<rind ast-fel, multe viteill f6.cea Mircea, luptaaduse ca <eel ce réminea, off se desbinad spre a gdsi bucate sad <vita. Ast-fel facênd, ea mare cutezare s'ad luptat cu (Turca. pie unii el Mircea, cand trecea armata NI Ba-

<lazed ptin óre care strimt6re, n'a incetat a 'wide pe <vrajmasl pang cand nu s'a tabliat acolo Baiazed, din <povata, lul Vrenez (Evrenos) si o 4i a odihnit armata «iar a doaa ili, trecandu's1 óstea, etc».

Din aceste serse se póte intelege cd. Basarabia maI ainte sa tinut de Valahia, si rnuntele de la Focsani s'a nnumit Plasov.

FINE

www.dacoromanica.ro

BUCURESCI TYPOGRAPHIA CURTE' (LIICRATORII ASOCIATI) 12, PASAGIIIL ROMAN, 12