Delincvența juvenilă, Prof. Cristina TEODOROVICI 114

Incriminarea, vinovăţia şi pericolul social determină caracterul infracţional al unei fapte, acestea influenţând, în cea mai mare măsură, sancţiunea ce urmează a fi impusă. Sistemele de justiţie juvenilă sunt diferite de la stat la stat. Ele au la bază diferite modele şi s-au fondat pe o gamă largă de legislaţii şi principii. În ciuda faptului că sistemele diferă, există anumite aspecte comune întâlnite în majoritatea ţărilor. Vârsta răspunderii penale este unul dintre pilonii justiţiei juvenile, deoarece copiii care comit infracţiuni pot fi traşi la răspundere doar dacă au împlinit vârsta reglementată de lege pentru răspundere penală. Standardele care reglementează practica justiţiei juvenile sunt un alt aspect comun al sistemelor de justiţie juvenilă. Acestea se regăsesc în anumite documente internaţionale ce au fost ratificate de statele care doresc îmbunătăţirea practicilor din acest domeniu.

Reglementări internaţionale

Convenţia O.N.U. cu privire la Drepturile Copilului Convenţia cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată la data de 20 noiembrie 1989, prin rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite nr. 44/25, fiind ratificată de aproape toate statele lumii. Aceasta a generat noi abordări sociale şi publice ale conceptelor de copilărie şi adolescenţă, văzând în stat şi societate agenţi co-responsabili pentru dezvoltarea şi implementarea de politici publice destinate copiilor şi având ca scop principal binele acestora. Drepturile copiilor prevăzute de Convenţie pot fi de:  protecţie;  dezvoltare;  participare. „Politicile publice” reprezintă un concept-cheie pentru înţelegerea şi promovarea relaţiilor şi cooperării între instituţiile de stat responsabile pentru bunăstarea copiilor şi organizaţiile care lucrează cu copii, în special cu copiii care au săvârşit fapte penale. Protecţia copiilor, ca persoane vulnerabile şi dependente, este înţeleasă inclusiv ca protecţie faţă de alegerile şi puterile altora, şi este garantată de dreptul la viaţă, supravieţuire şi dezvoltare (art. 6), dreptul la protecţie împotriva abuzului, neglijării şi exploatării (art. 19), dreptul la protecţie împotriva oricărei forme de exploatare, răpire, vânzare sau trafic (art. 34-36) etc. Ideea de bază a acestor drepturi este protejarea integrităţii copilului şi recunoaşterea dreptului său de a fi apărat împotriva acţiunilor şi practicilor dăunătoare. Dreptul penal este un instrument de creare a unei societăţi libere de fapte penale şi oferă protecţie legală fiecărui cetăţean. Accentul cade asupra aspectelor referitoare la respectarea drepturilor umane ale celor implicaţi în proceduri legale. Aceştia sunt priviţi ca subiecţi cu drepturi, indiferent dacă sunt delincvenţi sau victime, asumându-şi responsabilităţi active în rezolvarea conflictului provocat de delictul respectiv.

Reglementări naționale: Constituţia României, legea fundamentală a ţării, prevede, la art. 16, faptul că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări şi că nimeni nu este mai presus de lege. Codul penal român stabileşte vârsta răspunderii penale LEGEA nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în 2014 Monitorizarea respectării principiilor şi drepturilor stabilite de Legea nr. 272/2004, republicată şi de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, precum şi coordonarea şi controlul activităţii de protecţie şi promovare a drepturilor copilului se realizează de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale. În cadrul acestui minister funcţionează Autoritatea Naţională Pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Aceasta monitorizează respectarea drepturilor tuturor copiilor şi ia măsurile necesare pentru a contribui la crearea unei societăţi demne pentru copii, implicând în acest proces autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, societatea civilă, părinţii şi copiii.

„Gândurile rele se alungă prin fapte bune.” Nicolae Iorga

Proiectul ReACT

Președinte Vasile GAFIUC

Organizația Institutul Bucovina

596 de persoane au fost victime ale traficului de ființe umane în România anului 2020, acesta sunt cifrele care indică amploarea acestui fenomen. Dintre acestea, 255 de victime doar din rândul minorilor: 29 de băieți și 206 fete. Aceste numere ne arată că traficul de persoane este un real pericol în rândul copiilor.

2000 de elevi din învățământul liceal din România vor manifesta pentru apărarea drepturilor copiilor ca victime în sistemul de justiție.

Prin proiectul „ReACT – Reformă şi acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiţie penală” se lansează o campanie națională de informare și conștientizare în rândul tinerilor asupra riscurilor și efectelor traficului de minori, campanie care va fi coordonată de către Organizatia Institutul Bucovina - Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina.

Campania se va desfășura în perioada noiembrie 2021 – iunie 2022. Peste 2000 de elevi din 40 de licee din județele Botoșani, Suceava, Iași, Bacău, Vaslui, Olt, Constanța, Bihor, Timiș, Cluj și municipiul București vor participa la această campanie de informare și conștientizare care va consta în ateliere de informare ce vor conține poveștile reale ale unor victime ale traficului de minori și informații despre metode de prevenire a unor astfel de povești. În aceste sesiuni, tinerii vor afla și despre experiențele trăite de victimele traficului de minori în traiectoria lor prin sistemul de justiție în căutarea dreptății. Atelierele de informare vor fi realizate în fiecare unitate școlară de către un coordonator, care va participa la sesiuni de instruire cu specialiști din domeniul prevenirii traficului de persoane, ceea ce face ca campania să aducă un element de noutate prin utilizarea unui model de învățare tip cascadă și de la egal la egal.

La finalul campaniei de conștientizare din beneficiari elevii din licee vor deveni mesageri ai victimelor traficului de minori în numele căror vor solicita autorităților responsabile de a asigura copiilor accesul la o justiție prietenoasa atât prin intermediul artei stradale (pictură, grafică) cît și a demonstrațiilor publice și activităților de tip flash – mob ce vor fi organizate în 11 județe.

„ReACT – Reformă şi acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiţie penală” este un proiect derulat de Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) în parteneriat cu Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER) și Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina (IPSB), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este îmbunătățirea statutului minorilor ca victime ale traficului uman în sistemul de justiție penală prin acțiuni de watchdog, de advocay de modificare a cadrului legislativ, de conștientizare a victimelor/potențiale victime, a profesioniștilor privind drepturile copiilor în sistemul de justiție penală și de pregătire a profesioniștilor din sistemului judiciar și social privind aplicarea legislației naționale și europene privind drepturile copiilor, victime ale traficului, în sistemul judiciar.