din om nia Ravenna Stroe

Fonduri UE pentru sprijinul companiilor din România

RAVENNA STROE L a finalul lunii iulie și începutul lunii august, omisia uropeană a aprobat mai multe sc eme de ajutor pentru sprijinul companiilor din Rom nia, at t ca ajutor în vederea depășirii problemelor apărute din cauza pandemiei de coronavirus, c t și ca sprijin pentru producția de idrogen și pentru tranziția verde și digitală a Rom niei.

Sprijin pentru întreprinderile afectate de pandemia de coronavirus, inclusiv întreprinderile din industria prelucrătoare

În data de august 2022, Comisia Europeană a aprobat un sprijin financiar alocat României, în valoare de 358 milioane EUR (aproximativ 1,7 miliarde RON), pentru a contribui la susţinerea întreprinderilor în contextul pandemiei de coronavirus.

Epidemia de coronavirus reprezintă, în continuare, un șoc major pentru economie, atât pe plan mondial, cât și la nivelul niunii, iar un răspuns economic coordonat al statelor membre și al instituţiilor este esenţial pentru a atenua repercusiunile negative asupra economiei E. Prin urmare, în aceste circumstanţele excepţionale create de epidemie, toate întreprinderile, indiferent de tipul acestora, se pot confrunta cu o lipsă acută de lichidităţi. Atât întreprinderile solvabile, cât și întreprinderile mai puţin solvabile se pot confrunta cu un deficit brusc sau chiar cu indisponibilitatea lichidităţilor, expuse riscului fiind, în special, IMM-urile. Acest lucru conduce la situaţia unui declin economic a multor întreprinderi viabile și a angajaţilor acestora, continuitate riscantă care poate afecta în mod grav pe termen scurt, dar și pe o durată mai lungă de timp, dat fiind că este pusă în pericol supravieţuirea acestor întreprinderi.

În consecinţă, dispoziţia a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, și este deschisă către microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii afectate de pandemie, și care își desfășoară activitatea în sectoare precum industria prelucrătoare. Ajutorul va lua forma unor subvenţii directe, preconizându-se că vor beneficia aproximativ 1.000 de întreprinderi. Ajutorul nu va depăși % din bugetul total al schemei per beneficiar și va fi eficace pentru investiţii în acţiuni corporale și necorporale, dar nu și pentru investiţii financiare. De asemenea, nu se vor depăși pragurile stabilite pentru ajutoare în cadrul temporar, iar proiectul se acordă până la 31 decembrie 2022.

149 de milioane EUR pentru a sprijini produc ia de hidrogen

Comisia Europeană a aprobat, în data de 8 august 2022, un sprijin acordat României în valoare de 149 de milioane EUR în cadrul Mecanismului de redresare și rezilienţă (MRR) pentru a sprijini producţia de hidrogen din surse regenerabile. Idealul acestui concept adoptat de România își are fundamentul în argumentul dezvoltării din punctul de vedere al conformităţii cu strategia de lungă durată a E, în ceea ce privește domeniul energiei și Pactul verde”.

idrogenul obţinut din resurse regenerabile va juca un rol esenţial în decarbonizarea sectoarelor în care alte alternative ar putea fi neviabile sau mai costisitoare. Acesta poate fi utilizat pentru a înlocui hidrogenul de origine fosilă în transporturi și în procesele tehnologice, pentru a crea noi produse industriale, cum ar fi îngrășămintele ecologice și oţelul.

Acordul european pentru o economie verde a stabilit planul acestei schimbări transformaţionale Planul verde. Astfel, toate cele 27 de state membre s-au angajat să transforme E în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru a ajunge acolo, emisiile trebuie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 0, reglementând o serie de propuneri menite să adapteze politicile E în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalităţii.

De asemenea, sprijinul oferit de E mai contribuie la obiectivele programului REPowerE , prin încurajarea statelor membre să demareze campanii de comunicare specifice care să vizeze gospodăriile și industria, acest lucru implicând minimizarea dependenţei de combustibili fosili din Rusia.

Pentru a continua și a urgenta avansarea către tranziţia energetică, întreprinderile din E vor trebui să se aprovizioneze cu aceste materiale de pe pieţe restrânse de mărfuri sau să le înlocuiască, pe termen mai lung, prin noi procese industriale. Sectorul industrial va juca, astfel, un rol cheie în creșterea producţiei de echipamente și componente necesare pentru a transforma mai rapid sistemul energetic.

Evaluat pozitiv de către Comisie, planul adoptat de România, care va fi desfășurat până la 3 decembrie 2023, va fi parţial finanţat prin MRR (redresare și rezilienţă). Acest lucru implică construcţia de noi instalaţii din surse regenerabile, cu scopul de a realiza, până la 3 decembrie 2025, capacităţi de producţie a hidrogenului sustenabil de cel puţin 00 M în instalaţii de electroliză care să producă cel puţin 0.000 de tone de hidrogen pe an.

Planul are deschidere către întreprinderile industriale de toate dimensiunile care își desfășoară activitatea în domeniul producţiei de hidrogen sau de energie electrică, unităţile administrativ-teritoriale sau institutele naţionale de cercetare și dezvoltare din domeniul energiei asociaţiilor sau parteneriatelor formate de actorii respectivi fiind incluse, deopotrivă. În cadrul planului propus și aprobat de către Comisie, sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe, iar valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordată fiecărui proiect nu va depăși 50 de milioane E R. Proiectele vor trece printr-o procedură de selecţie și de ofertare transparentă, nediscriminatorie, în cadrul căreia beneficiarii vor concura pentru cea mai mică valoare a ajutorului pe M de capacitate de electroliză instalată, prima cerere de finanţare fiind lansată în luna iunie 2022.

,5 miliarde E R pentru coeziunea economică, socială i teritorială, competitivitatea i tranzi ia verde i digitală a României

În ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială, tranziţia verde și digitală a României, totalul sprijinului din partea E, alocat României pe o perioadă de 6 ani, este în valoare de 31,5 miliarde EUR, urmărindu-se evoluţia bugetului alocat din 202 până în 2027.

Sporirea nivelului de competitivitate economică i consolidarea digitală

4,33 miliarde de euro din Fondul European de e voltare e ional vor spri ini transformarea economic inovatoare i inteli ent a

României. inanţările vor crește competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și vor încuraja cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre mediul de afaceri și cel universitar. De asemenea, vor fi sprijinite întreprinderile și activităţile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiţionale, cu ajutorul digitalizării și dezvoltării serviciilor publice.

Imbold pentru economia verde

de miliarde de euro din i din ondul de coe iune vor fi investite n trecerea c tre ecolo i are n special n sectorul ener iei prin diminuarea emisiilor de carbon susţin nd infrastructura de mediu prote nd biodiversitatea spaţiile ver i precum i prin estionarea riscurilor i m surilor de mobilitate urban durabil

Dintre acestea, miliarde de euro vor fi destinate cre terii performanţei

ener etice a cl dirilor re idenţiale i publice precum i de volt rii surselor

de ener ie re enerabil i a sistemelor ener etice inteli ente. Aceste investiţii vor reduce consumul de energie și emisiile de carbon și vor favoriza decarbonizarea sectorului energetic.

Alte miliarde vor contribui la spri inirea sectorului apei i al

apelor u ate consolid nd economia circular a ndu se pe de euri reuti-

li are i reciclare.

Restul sprijinului din partea EDR, în valoare de 2,14 miliarde EUR,

alocate din ondul pentru o tran iţie ust vor atenua impactul social i economic al tran iţiei ecolo ice c tre o economie nepoluant din punct

de vedere climatic. FTJ va viza regiunile din România cele mai afectate de reducerea treptată a cărbunelui și a lignitului, cu accent pe transformarea industriilor mari consumatoare de energie.

ezvoltare durabilă a sectorului transporturilor

Se alocă 7,3 miliarde EUR din Fondul de coezi-

une i din care vor contribui la de voltarea unor mi loace de transport multimodale i mai sus-

tenabile. atenţie sporită va fi acordată trenurilor și căilor ferate, precum și expansiunii transportului public sustenabil în orașe. Investiţiile în reţelele transeuropene de transport (TEN-T) vor asigura îmbunătăţirea legăturilor cu regiunile periferice de peste Munţii Carpaţi și vor permite accesul mai facil la centrele industriale. Acest lucru va contribui, la rândul său, la creșterea economică și la mobilitatea forţei de muncă. Așadar, Acordul de parteneriat cu România, privind digitalizarea economică, socială și teritorială, acoperă finanţarea politicii de coeziune ( EDR, SE și ondul de coeziune), T și EAMPA.

Acordul de parteneriat deschide calea pentru punerea în aplicare a acestor investiţii pe plan

local. cesta acoper pro rame re ionale i

pro rame naţionale

În cadrul politicii de coeziune și în cooperare cu Comisia, fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat, un document strategic pentru planificarea investiţiilor din fondurile politicii de coeziune și din EAMPA în timpul cadrului financiar multianual. Acesta se centrează pe principalele obiective ale E, stabilind strategia și priorităţile de investiţii identificate de statul membru, și prezintă o listă de proiecte naţionale și regionale pentru punerea în aplicare pe teren, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program. A (Sursa: https://romania.representation.ec.europa.eu