în Alexandru Iliescu

Evolu ia economiei i a societă ii digitale în 2022

România, pe locul 2 , cu un nivel scăzut de competen e digitale de bază, dar cu rezultate bune în ceea ce prive te conectivitatea, numărul de absolven i i propor ia de femei specialiste în domeniul IC

ALEXANDRU ncep nd din 20 , omisia uropeană a monitorizat progresele înregistrate de statele memILIESCU Î bre în domeniul digital și a publicat rapoarte anuale privind ndicele economiei și societății digitale D . n fiecare an, rapoartele includ profiluri de țară, care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul în principalele domenii de politică digitală. ndicele D clasifică statele membre în funcție de nivelul lor de digitalizare și analizează progresele relative înregistrate de acestea în ultimii cinci ani, țin nd seama de punctul lor de plecare.

În data de 28 iulie au fost publicate rezultatele indicelui economiei și societăţii digitale (DESI) 2022. Raportul arată în prezent că digitalizarea în E nu este uniformă, deși există semne de convergenţă: E continuă să își îmbunătăţească nivelul de digitalizare, iar statele membre care au pornit de la niveluri mai scăzute recuperează treptat decalajul, crescând într-un ritm mai rapid. În special, Italia, Polonia și Grecia și-au îmbunătăţit în mod substanţial punctajele DESI în ultimii cinci ani, ca urmare a faptului că au pus în aplicare investiţii susţinute, au acordat o atenţie politică sporită sectorului digital și au beneficiat, totodată, de finanţare europeană.

România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale E în ediţia din 2022 a Indicelui economiei și societăţii digitale (DESI). Este important de remarcat faptul că creșterea sa anuală relativă este inferioară celei a ţărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre.

inlanda anemarca rile de os i uedia

se situează în continuare în fruntea clasamentului statelor membre ale E. Cu toate acestea, chiar și fruntașii se confruntă cu lacune în domeniicheie: nivelul de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi AI și volumele mari de date, rămâne sub 30% și foarte departe de obiectivul deceniului digital pentru 2030 de 75%, și deficitul larg răspândit de personal calificat, care încetinește progresul general și conduce la excluziune digitală. Întrucât instrumentele digitale devin o parte integrantă a vieţii de zi cu zi și a participării în societate, persoanele care nu dispun de competenţe digitale adecvate riscă să fie lăsate în urmă. Doar 54% din europenii cu vârste cuprinse între 6 și 74 de ani au cel puţin competenţe digitale de bază. biectivul deceniului digital este de cel puţin 80% până în 2030. În cursul anului 2020, peste jumătate din întreprinderile din E (55%) au raportat dificultăţi în ocuparea posturilor vacante de specialiști în domeniul TIC. Acest deficit reprezintă un obstacol semnificativ pentru redresarea și competitivitatea întreprinderilor din E. Prin urmare, sunt necesare eforturi considerabile pentru recalificarea și perfecţionarea forţei de muncă.

România a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază în comparaţie cu media E, dar

i menţine locurile frunta e n ceea ce prive te proporţia femeilor specialiste n domeniul din forţa de munc locul i n ceea ce prive te num rul absolvenţilor n domeniul locul .

schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competenţele digitale este esenţială pentru ca E să atingă obiectivul deceniului digital privind competenţele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC. În 202 , conectivitatea de ordinul gigabiţilor a crescut n continuare n uropa. Acoperirea reţelelor care conectează clădirile cu fibră optică a ajuns la 50% din gospodării, acoperirea globală a reţelei fixe de foarte mare capacitate ajungând până la 70% (obiectiv de 00% până în 2030).

România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obţine cel mai bun punctaj. Proporţia utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puţin 00 Mbps (57%) și prin reţelele fixe de foarte mare capacitate (87%) depășește media E. Cu toate acestea, performanţele ţării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparaţie cu cele ale celorlalte state membre ale E. Ponderea IMM-urilor care au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală (22% spre deosebire de 55% media E) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informaţii ( 7%) sunt cele mai scăzute din E. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunităţile oferite de tehnologiile digitale. Această situaţie este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetăţeni, cât și pentru întreprinderi. Continuarea pandemiei de C VID- în 202 și schimbările frecvente de guvern (cinci guverne în ultimii 4 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru România. Digitalizarea reprezintă în continuare o prioritate pentru actualul guvern aflat la putere începând din 25 noiembrie 202 , alături de simplificarea legislaţiei și crearea unui mediu de reglementare favorabil întreprinderilor. Guvernul conduce transformarea digitală a sectorului public prin politica publică în domeniul e-guvernării pentru perioada 202 -2030 (adoptată la 3 iunie 202 ), proiectul emblematic de stabilire a unui cadru pentru serviciile și instrumentele de guvernare electronică. Politica se află la începutul procesului de punere în aplicare.

Cu un sprijin pentru investiţii de aproape miliarde (20,5% marcare digitală), lanul de redresare i re ilien al om niei include m suri e trem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competenţele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât și investiţii) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, alte ministere și entităţi publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe. structură de guvernanţă flexibilă, care să evite fragmentarea și să asigure o punere în aplicare coerentă și eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă.

Mecanismul de redresare și rezilienţă, în cadrul căruia aproximativ 27 de miliarde E R sunt alocate reformelor și investiţiilor în domeniul digital, oferă o oportunitate fără precedent de a accelera transformarea digitală pe care E și statele sale membre nu își pot permite să o rateze.

Constatările arată că, deși majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, trebuie să se intensifice eforturile pentru a se asigura implementarea deplină a infrastructurii de conectivitate (în special 5G) care este necesară pentru servicii și aplicaţii extrem de inovatoare.

a pus la dispoziţie resurse semnificative pentru a sprijini transformarea digitală. În cele 25 de planuri naţionale de redresare și rezilienţă care au fost aprobate până în prezent de Consiliu, 27 de miliarde E R sunt alocate reformelor și investiţiilor legate de domeniul digital. Aceasta reprezintă o oportunitate fără precedent de a accelera digitalizarea, de a spori rezilienţa niunii și de a reduce dependenţele externe, atât prin intermediul reformelor, cât și al investiţiilor.

Statele membre au direcţionat în medie 26% din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și rezilienţă (MRR) către transformarea digitală, depășind pragul obligatoriu de 20%. Statele membre care au ales să investească în sectorul digital peste 30% din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și rezilienţă sunt Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda și Lituania.

imensiunea digitală în cadrul lanului de redresare i rezilien ă al României ( RR)

În cadrul componentei eforma fiscal i reforma sistemului de pensii sunt avute în vedere

mai multe investiţii pentru digitalizarea autorităţilor din domeniul fiscal și cel al pensiilor.

omponenta uport pentru sectorul privat

cercetare de voltare i inovare este, de asemenea, importantă în contextul digitalizării, deoarece aloc

de milioane pentru a spri ini di itali area ntreprinderilor i pentru a spri ini un proiect multina ional privind procesoarele cu consum redus de ener ie i cipurile semiconductoare care urmea s fie pus n aplicare ca proiect important

de interes european comun . În plus, PNRR-

ul finanţează, în acest context, operaţionalizarea unei platforme digitale publice care furnizează întreprinderilor servicii publice legate de intrarea/ieșirea firmelor de pe piaţă, autorizarea reprezentanţelor străine în România și obţinerea de licenţe industriale ( nvestiţia . schemă în valoare de 500 de milioane E R vizează sprijinirea adoptării tehnologiilor/soluţiilor digitale, cum ar fi inteligenţa artificială, datele, cloud computingul, platformele, tehnologia blockchain și transformarea digitală a procedurilor legate de întreprinderi ( nvestiţia a).

Instituirea de administraţii subnaţionale la nivel intermediar (de exemplu, zone rurale funcţionale) în cadrul componentei 0 ( ondul local) ar trebui să permită integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unităţi administrative care fac parte din consorţii locale. Integrarea ar duce la îmbunătăţirea accesului, în special în zonele mai puţin urbanizate, în care calitatea serviciilor publice existente este uneori inferioară standardelor.

Planul de redresare și rezilienţă al României are ca obiectiv de a aborda majoritatea deficienţelor din domeniul digital ale ţării, contribuind cu 5, 7 miliarde E R (și anume 20,5% din alocarea totală a României) la obiectivele digitale. Cea mai importantă contribuţie este în cadrul componentei ransformarea di ital , deși toate componentele includ unele măsuri legate de domeniul digital.

În cadrul componentei ransport sustenabil ,

sunt alocate 864 de milioane E R digitalizării sistemului feroviar și dezvoltării unei infrastructuri rutiere durabile, inclusiv a unor elemente digitale.

omponenta ransformarea di ital alocă 8 7 milioane E R (cea mai mare contribuţie pentru o singură componentă) și se axează pe transformarea digitală a sectorului public, securitatea cibernetică și conectivitate. În mod specific, această componentă include reforme precum intrarea în vigoare a Legii privind securitatea reţelelor 5G și adoptarea Strategiei naţionale de securitate cibernetică pentru perioada 202 -2026. În cazul celei dintâi, invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru autorizarea operatorilor de telecomunicaţii de a acorda licenţe 5G ar fi trebuit publicată până în iunie 2022. Printre alte reforme esenţiale se numără adoptarea Legii privind cloudul guvernamental și interoperabilitatea până în iunie 2022, care va declanșa investiţii semnificative în implementare și actualizarea serviciilor conexe, înfiinţarea grupului operativ pentru punerea în aplicare și monitorizarea reformelor și a investiţiilor în domeniul digital prevăzute în PNRR, precum și analiza opţiunilor pentru arhitectura cloudului guvernamental. În plus, din această componentă face parte o cerere de sprijin sub formă de granturi pentru competenţele digitale” pentru perfecţionarea/recalificarea angajaţilor din întreprinderi. omponenta una uvernan contribuie la promovarea participării la spaţiul public digital. În cadrul Reformei , personalul organizaţiilor societăţii civile beneficiază anual de formare pentru a-și spori capacitatea și competenţele de a participa în mod eficace la procedurile de consultare publică prin intermediul platformei digitale e-consultare.gov.ro. În paralel, Investiţia 3 vizează crearea unor structuri de parteneriat între administraţiile locale și societatea civilă, inclusiv prin încurajarea digitalizării NG-urilor.

În cadrul componentei duca ie un bu et

de milioane este alocat reformelor i

investi iilor pentru di itali area educa iei. Aceasta include reforme menite să stabilească profilul de competenţe digitale al cadrelor didactice și să evalueze competenţele digitale în cadrul examenelor școlare, precum și să asigure standarde pentru dotarea școlilor cu echipamente și resurse tehnologice în scopuri educaţionale online.

Concluzie

Identificarea domeniului digital ca o prioritate-cheie, acordarea de sprijin politic și punerea în aplicare a unei strategii clare, precum și a unor politici și investiţii solide sunt elemente indispensabile pentru a accelera transformarea digitală și pentru ca E să menţină traseul corect în vederea transpunerii în practică a viziunii stabilite în cadrul deceniului digital. (sursă: https://romania.representation.ec.europa.eu) A