Transilvania Business 109

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN XII • NR 109 • 18 MAI - 16 IUNIE • PREŢ 30 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Alin Ioanes, CEO Rombat

PAG. 5-8 ROMBAT, BATERIA CARE MIȘCĂ ECONOMIA! PAG. 28-29 DUBAI PORTS WORLD VINE ÎN TRANSILVANIA PAG. 49-52 PATRICK CIORCILĂ: “SPORTUL ESTE UN FENOMEN SOCIAL, NU UNUL FINANCIAR” PAG. 55-71 AGRO TB

1

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-8

28-29

30-31

COVER STORY

EVENIMENT

INDUSTRIE

ROMBAT, BATERIA CARE MIȘCĂ ECONOMIA

DUBAI PORTS WORLD VINE ÎN TRANSILVANIA

LA SEBEȘ SE VOR PRODUCE APARATE DE COLECTARE SELECTIVĂ A AMBALAJELOR DE BĂUTURI

38-43

49-52

55-71

EVENIMENT

INTERVIU

AGRO TB

THE VOICES OF BUSINESS AWARDS LA BRAȘOV, BISTRIȚA ȘI ZALĂU

PATRICK CIORCILĂ: “SPORTUL ESTE UN FENOMEN SOCIAL, NU UNUL FINANCIAR”

COOPERATIVELE AGRICOLE AVANTAJUL ASOCIERII PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII

PAG.83-85 TRAVEL POVESTEA ORADEA HERITAGE, PALATELE ȘI CLĂDIRILE ART NOUVEAU ALE ORADIEI PAG.94-95 PORTRET NĂSCUTĂ ÎN LEMN PENTRU LEMN

2

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul pregătește aviația europeană de după pandemie și război Călin POENARU

Diriguitorii aviației europene și mondiale, întruniți la Aviation-Event 2022, de pe Aeroportul Internațional Cluj (AIAIC) Cluj, se pregătesc pentru o explozie a traficului după încetarea pandemiei și a războiului. Transilvania Business vă prezintă un rezumat al celei mai mari conferințe internaționale din domeniu.

Evenimentul de la Cluj trebuia să aibă loc în decembrie 2021, însă a fost amânat, fără ca această amânare să aducă modificări a listei de participanți.

“Numărul lor a fost mai mare decât anticipam”, a remarcat Marcel Riwalsky, CEO al agenției Aviation-Event, iar “Clujul a fost, pentru o zi, centrul aviației din Europa. Este prima conferință de acest gen din Sud-Estul Europei. Cele precedente au avut loc la Bologna, Malaga, Dusseldorf”.

Vasile Dâncu, ministrul apărării, a susținut, în cadrul evenimentului, că “aeroporturile sunt generatoare de dezvoltare economică în regiuni”, iar “aeroporturile regionale devin de o importanță vitală; s-a văzut în acest război. Totuși, să aibă planuri realiste de dezvoltare, altfel nu vor primi finanțare”.

Deoarece nu avem transport intermodal în România, aviația suplinește lipsa autostrăzilor și a trenurilor de mare viteză, a mai apreciat ministrul.

Responsabil de apărare, Dâncu a mai arătat că: “Mobilitatea militară va genera afaceri bune în viitor”, conchizând: “Să avem o infrastructură aviatică dublată: civilă și militară”.

Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, a arătat că: “Decarbonizarea aviației până în 2050 rămâne un deziderat al Comisiei Europene. Vor fi lansate variante la sursele de energie care poluează. AIAIC va da tonul reluării dezvoltării economice a regiunii”.

le. Nu avem loc destul ca bază de avioane. Când am construit cele două terminale de plecări / sosiri ni s-a spus că sunt prea mari. Acum, că sunt mult prea mici. După devierea Someșului vom prelungi pista, vom construi noi terminale, pentru un trafic de 7 milioane”, a mai adăugat acesta. Însă, Aeroportul Cluj a recuperat, în 2021, 50% din traficul înregistrat în 2019. Anul acesta se ajunge la 2 milioane, în 2024 se revine la traficul de 3 milioane, consemnat în 2019, după cum a precizat Viorel Federiga, președinte AIAIC.

Aviația civilă în România

Cum va evolua aviația în lume

Aeroporturile din România au ajuns de la un trafic cumulat de 2,2 milioane pasageri în 1993 la 23 de milioane în 2019, cu o estimare de 42 de milioane în 2040. Va trebui să dublăm totul: piste, terminale, angajați, a subliniat David Ciceo, director general AIAIC. “Clujul a ajuns de la un trafic de două avioane pe zi, la București, cu un avion Antonov, la 50 de destinații actua-

Luis Felipe de Oliveira, director general ACI World, a susținut că aviația civilă a pierdut în pandemie 70% din trafic, “pe de altă parte trebuie să facem față unui număr dublu de pasageri refugiați”.

Pierderile totale ale aeroporturilor au fost de 130 miliarde euro atât în 2020, cât și în 2021, iar estimarea pentru anul acesta este că acestea vor atinge 60 de miliarde.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Traficul pierdut va fi recuperat la nivel internațional în 2024, în statele arabe, în 2023. Europa va recupera mai greu. Traficul internațional a scăzut cu 76% în ultimii ani, cel intern, doar cu 40%. Acesta a revenit la nivelul de acum 20 de ani. Totuși la Cluj s-au “pierdut” numai 10 ani în pandemie”, a completat Luis Felipe de Oliveira.

Directorul general ACI World a apreciat, de asemenea, că: “Lockdown-ul nu rezolvă problemele. Testele Covid devin o problemă financiară pentru familia care călătorește. Măsurile restrictive afectează și serviciile conexe aviației (handling, catering, duty free, taximetrie, n. red.). Să închidem piețe aviatice sau fluxuri de pasageri nu reprezintă o soluție. Tehnologia trebuie utilizată în folosul pasagerilor”.

Rafael Schvartzman, vicepreședinte regional IATA – Europe, a precizat că afacerile din aviație stagnează din cauza pandemiei și războiului, iar Europa a pierdut piețe deschise și mobilitate.

Trebuie să se materializeze inițiativa “cerul liber european”.

Acesta a mai arătat că: “lipsesc măsurile armonizate în aviația din UE. România este printre puținele și primele țări care au anulat toate restricțiile anti-Covid” și a indicat ca soluție: “Să fie create condiții pentru circulația aeriană fără contact uman, să se mărească eficiența operațională”.

Războiul din Ucraina.

Consecințe în lumea aviației “Dincolo de obligația pe care industria aviatică o are față de Ucraina, s-a format și o solidaritate internațională puternică. Mai mult, s-au deschis și oportunități în acest domeniu, perspective pentru aviația europeană și mondială”, consideră Peter Baumgartner, președinte Bluearbre.

Despre situația aviației civile din țara vecină și efectele războiului asupra economiei ucrainiene și europene a vorbit Piotr Ikanowicz, CFO Ucraine International Airlines, care a declarat că: “În 2014 am pierdut două piețe importante: Crimeea și Donețk. Ni s-a închis și piața chineză. În 2021 aveam profit operațional și profit net, acum ne punem doar problema supraviețuirii. Avioanele noastre au rămas la sol în alte țări, de la instituirea stării de urgență, inclusiv în Canada sau Cayman.

Un singur avion civil se află în Ucraina. Efectele războiului încep să se vadă: inflație, scăderea producției, prețul asigurărilor pentru avioane. Este o criză a migrației, ce va fi dacă vor pleca din țară 10 milioane de ucraineni? În Polonia a apărut o criză a construcțiilor, 200.000 de bărbați ucraineni s-au întors să își apere țara. A apărut criza energetică, iar recolta din 2022 va fi afectată”.

Vitali Kucheruk, directorul Aeroportului Herson, le-a prezentat participanților cum poate deveni o ruină un obiectiv de investiții în urma războiului.

“Aeroportul nostru se afla în plină reconstrucție. Guvernul a investit 36 milioane euro în modernizarea vechiului terminal, piste, sisteme de semnalizare, navigație. În 27 februarie trebuia

EVENIMENT

să avem inaugurarea noilor investiții, cu cel mai mare avion din lume, Mriya. Acum totul este ruină. Și aeroportul, și avionul.

Practic, prin contraatacul nostru asupra forțelor ruse care l-au ocupat, ne distrugeam propriul aeroport”, a susținut acesta.

Ca răspuns la ofensiva armată a Rusiei, care a invadat Ucraina în 24 februarie, ar trebui luate mai multe sancțiuni. “Rusia trebuie eliminată din Consiliul International Civil Aviation Organization pentru ca acesta să poată să ia decizii adecvate.

Rușii trebuie blocați să își mai cumpere bilete de avion prin sistemele Amadeus, Galileo, Saber, Focalpoint”, a adăugat Vitali Kucheruk.

Liudmila Slobodianiuk, COO SkyUp Airlines, a subliniat situația dificilă generată de războiul din Ucraina. “Sunt 1.300 de angajați ai noștri rămași în Ucraina, mulți au acolo părinți, copii. Nimeni nu a fost dat afară, dar nu și-au mai primit salariile de două luni.Au fost distruse parțial mai multe baze aeriene civile, nu numai din Herson, ci și din Vinița, Nikolaev. Ne vor trebui între 3 și 6 luni pentru a începe să operăm măcar zboruri de categoria 1”, a punctat aceasta.

Speakerul a conchis astfel: “Ar trebui ca toate avioanele din Europa să poarte inscripția “Stop War!””.

Primul Aviation-Event din Europa de Est Lideri ai aviației civile din întreaga lume s-au aflat la Aviation-Event CLJ, în 31 martie. Aeroporturile și companiile aeriene au dezbătut strategiile propuse pentru depășirea crizelor generate de pandemie, război, creșterea prețurilor la energie. Conferința organizată în premieră în România a grupat 150 de participanți.

20 de aeroporturi și 10 companii aeriene au fost reprezentate. Platforma germană Aviation-Event este specializată în organizarea unora dintre cele mai prestigioase conferinţe de aviaţie pe plan european.

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro

„INVESTIM ÎN ROMÂNIA!”. DAR ÎN OAMENII EI?

„Investim în România!” a devenit un slogan la modă în ultimul timp. Se organizează multe evenimente, dezbateri, conferințe pe această temă.

Numai în prima jumătate a lunii mai au avut loc, în Sibiu, trei astfel de conferințe. Se discută mult despre situația actuală a investițiilor, despre deschiderea autorităților locale (dar și naționale) față de investitori, precum și despre valoarea investițiilor. Nu în ultimul rând - despre facilități, spații și... forța de muncă. În ultimele luni au fost anunțate câteva proiecte ale investitorilor străini care se doresc a fi de anvergură și care să pună România pe harta... fie a transportului european, fie a IT-ului mondial etc. Pe de altă parte, autoritățile de luni bune flutură steagul numit „PNRR”, în ideea de a impresiona întreaga țară de faptul că România are (sau va avea?) bani pentru a ridica nivelul de trai al oamenilor săi. Însă ce spun oamenii săi?

La una dintre conferințe șeful uneia dintre cele mai cunoscute brutării din țară se plângea că pentru a opta pentru fonduri europene este impus de birocrația locală să scrie proiecte de peste 900 de pagini, pe care ulterior să le semneze. Tot el atrăgea atenția că domeniul în care activează va rămâne fără oameni, care aleg să plece în Spania pentru a face aceeași muncă, însă plătită de trei ori mai mult.

Consultanții care ajută companiile să atragă fonduri europene recunosc că procedurile au rămas complicate, principala cauză fiind lipsa dorinței de asumare a responsabilității.

Ideea principală este că cele mai multe investiții și bani sunt atrași în domenii tehnice, unde „capitalul uman” este tot mai des înlocuit cu „capitalul digital”. Observăm astfel pe de o parte, o promovare a businessurilor, iar pe de alta - o promovare a tehnologizării diferitelor procese. Lucru care, la pri-

ma vedere, nu e de condamnat. Însă când și cum se va investi în oameni?

Cine vor fi viitorii angajați? Toată lumea laudă românii pentru inteligența lor, însă aceasta este cel mai des dezvoltată în sistemele educaționale străine. Programele operaționale privind capitalul uman, care prevăd atât reducerea sărăciei, crearea de locuri de muncă, dar și reducerea analfabetizării (economice) în rândul populației au bugete enorme. Însă cea mai mare parte a banilor se duc pentru salariile managerilor de proiecte. „Managerul de proiect ia 12.000 de lei pe lună și participantului la proiect îi dă 200 de lei pe lună, că vine la cursuri. Mai mult decât atât, știu cazuri foarte concrete când fiecare care face un proiect în direcția aceasta are același grup țintă, de se ajunge ca același om defavorizat să fie implicat în cinci-șase proiecte.

Dar el se duce numai că primește 200 de lei, dar n-are nicio legătură cu proiectul”, îmi spunea acum un an într-un interviu directorul unei companii de consultanță în domeniul atragerii de fonduri, pe care a înființat-o în ajunul integrării României în UE. Așadar, investim în România. Dar în oamenii ei?

P.S.: În 2050, chiar și în cel mai optimist scenariu, populația României va scădea la 15 milioane de locuitori, dacă trendurile actuale privind evoluțiile demografice nu sunt inversate. În scenariul pesimist, România va avea doar 13 milioane de locuitori: declarație a profesorului universitar Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie, unul dintre cei mai respectați experți din România în acest domeniu, în cadrul dezbaterii „15 milioane de români în 2050. Ce șanse mai are România să evite implozia demografică”.

Ion SURDU

Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Miruna Vitcu (0756-034.333) office@huntersolutions.ro Timiș Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Rombat, bateria care mișcă economia!

Rombat este lider pe piața de profil din România de mai bine de 25 de ani. De tot atâția ani, producătorul de baterii a dezvoltat și consolidat un parteneriat strategic cu Dacia-Renault, iar din 2017 Rombat a devenit furnizor pentru fabrica Ford de la Craiova. Produsele companiei au ajuns de-a lungul timpului în peste 40 de țări de pe 4 continente, iar acum acestea sunt vândute în majoritatea țărilor europene și pe alte 3 continente, dar și în țări exotice precum Madagascar.

“Una dintre cele mai importante direcții de business pe termen mediu și lung este intrarea pe noi piețe și încheierea de noi parteneriate cu producători auto importanți. De asemenea, migrația industriei auto mondiale către segmentul electric oferă posibilități multiple de dezvoltare, pe care putem și trebuie să le exploatăm”, subliniază Alin Ioaneș, CEO Rombat, într-un cover story în premieră în revista Transilvania Business.

5

6

COVER STORY

Ați preluat funcția de director general al Rombat la începutul anului 2021, după un 2020 pandemic, total atipic, ce a închis aproape total economia mondială și a afectat masiv și industria auto. Cum a fost primul an după ce ați preluat compania?

Anul 2021 a fost în continuare un an al provocărilor, pentru că economia se deschidea treptat după lockdown-ul din 2020, iar schimbările în modelul de business erau inevitabile. Pentru noi, anul trecut a fost încă unul în care am stabilit recorduri și ne-am consolidat poziția de lider pe piața locală. Am terminat anul cu vânzări record de 2,65 milioane de unități în România și pe piețele internaționale în care operăm, o creștere de 15% față de anul anterior. Am crescut cantitatea de plumb recuperată din bateriile uzate până la aproape 13.000 de tone. Am dezvoltat, totodată, parteneriate noi și am continuat investițiile în cercetare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pentru echipa de management nou instalată, deși 2021 a fost anul cu cele mai multe provocări în business, cuvântul de ordine a fost flexibilitate. Am reușit astfel să identificăm și să punem în practică cele mai bune soluții în timp real, să rămânem conectați la piață și să ne dezvoltăm rapid, adaptându-ne la noile tendințe. Am menținut nivelul de excelență operațională cu care ne-am obișnuit clienții. Ca o încununare a acestor performante, compania noastră a primit certificatul Q1 Ford, care atestă standardul de excelență ca furnizor OEM (Original Equipment Manufacturer) care ne onorează în egală măsură ca și parteneriatul pe care îl avem de peste 25 de ani cu grupul Dacia-Renault-Nissan.

Cum a început anul 2022 pentru Rombat și care este strategia de dezvoltare pe care noua echipă de management o propune pe termen mediu și lung?

A trecut deja un an de când s-a instalat noua echipă de management, timp în care am încercat să identificăm noi direcții de dezvoltare, în paralel cu menținerea și aprofundarea a ceea ce a fost bine până acum. Rezultatele extraordinare din 2021 sunt o dovadă a faptului că lucrurile au funcționat bine și în trecut. Ceea ce vrem noi să facem diferit este să mutăm puțin accentul pe cultura organizațională și pe crearea unei echipe competitive cu care să creștem performanțele companiei. În contextul economic actual este nevoie de multă flexibilitate și de inovație continuă. De asemenea, ne concentrăm pe crearea unui mediu de lucru care să ofere satisfacție și încredere colegilor noștri, cu care împărtășim aceleași valori.

La capitolul direcții de dezvoltare pe termen mediu și lung, trebuie să punem mai mult accentul de inovație, digitalizare, tehnologizare, sustenabilitate, piloni ai viitorului, indiferent de industria în care activezi. În ceea ce privește domeniul nostru, automotive, provocarea este cu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

atât mai mare cu cât industria auto trece printr-o transformare rapidă și fără precedent în ceea ce privește migrația către mașinile electrice. Prin urmare, și noi, ca furnizori pentru această industrie, trebuie să facem pașii necesari în aceeași direcție, pentru a rămâne performanți și pentru a ne consolida poziția de lider. Și, ca să răspund la prima parte a întrebării, anul 2022 a început cu finalizarea procesului de rebranding și cu lansarea unei noi poziționări de piață: ”Rombat, bateria care mișcă economia”. Acest proces de rebranding este parte integrantă a strategiei de dezvoltare asumată de management, ale cărei direcții principale pe termen mediu și lung sunt consolidarea poziției pe piață prin creșterea vânzărilor și a competitivității, dezvoltarea sustenabilă, cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea portofoliului de produse, eficientizarea proceselor de producție, precum și accelerarea proceselor de automatizare, digitalizare, inovație.

Care este noutatea cu care vine Rombat anul acesta, odată cu repoziționarea companiei într-o piață pe care este lider?

Repoziționarea companiei vine la pachet cu promovarea celui mai nou produs premium, destinat performerilor, și anume ”Champion”, bateria EFB (Enhanced Flooded Battery). Aceasta este cea mai nouă baterie auto din portofoliul Rombat, care vine cu performanțe superioare prin comparație cu bateriile plumb-acid standard, fiind concepută pentru vehicule cu cerințe mari de energie. Bateria poate fi utilizată pe orice tip de mașină, clasică sau cu sistem Start-Stop, inclusiv pentru condiții dure de exploatare. Champion asigură un minim de 80.000 de porniri și are o durată de viață de cel puțin 7 ani.

Totodată, Simone Tempestini, multiplu campion național și internațional de raliuri, a devenit ambasador al performanței Rombat, iar bateria Champion, ce poate fi utilizată atât pentru mașini clasice cât și pentru mașini cu sistem Start-Stop, poartă semnătura campionului Tempestini.

Anul 2022 vine cu o nouă provocare: război la granița României, ale cărui unde seismice afectează în mare măsură și economiei României. Ce înseamnă acest război pentru industria automotive de la noi și pentru Rombat, în particular?

Așa cum la începutul lui 2020, o pandemie care să închidă economia la nivel mondial era de neimaginat, un război la granița României în 2022 era, de asemenea, de neconceput. Dar dacă am învățat ceva în timpul pandemiei, acest lucru este flexibilitatea, capacitatea de reacție rapidă, identificarea rapidă de soluții pentru orice situație imprevizibilă. În ceea ce ne privește, suntem direct si indirect impactați de războiul din Ucraina. Am avut furnizori ce au fost nevoiți să își închidă porțile, unii din partenerii nostri au avut la rândul lor colaborări pe aceste piețe. Resimțim deopotrivă creșterile de prețuri la materii prime și deficitul de materii prime.

Suntem atenți la ce se întâmplă dincolo de granița de nord-est a României și la efectele pe care le resimt partenerii noștri și vom fi pregătiți să acționăm în consecință atunci când va fi cazul.

Sunteți un mare consumator de energie, iar prețurile în domeniul energetic au explodat anul trecut. Aveți în vedere investiții în zona de energie verde, care să atenueze creșterile masive de prețuri la energia tradițională?

Creșterea explozivă a prețurilor la energie a fost întradevăr un șoc pe care a trebuit să-l atenuăm anul trecut.

Este un subiect ce continuă să ne preocupe, pentru că, pe fondul războiului criza energetică este departe de a se fi terminat. Intenția Europei de a renunța la gazele și petrolul rusești va trimite, fără îndoială, o nouă undă de șoc în prețuri, pe care va trebui să o gestionăm.

Tocmai de aceea, așa cum am anunțat la începutul anului, o direcție importantă spre care vom îndrepta o mare parte din investiții în acest an este continuarea eforturilor pen-

7

8

COVER STORY

tru reducerea amprentei de carbon, pe de o parte, iar pe de altă parte dezvoltarea de soluții pentru clienții interesați de conservarea energiei (energy storage). În acest sens, avem în vedere un proiect de panouri fotovoltaice, care ne va permite să creștem componenta de energie verde pentru autoconsum, investiție estimată la 4 milioane de euro.

Mai mult decât atât, o a doua direcție de investiții vizează dezvoltarea de produse și soluții pe care să le oferim clienților interesați de stocarea energiei. Adică, vrem să introducem în gama noastră de produse baterii Li-Ion, care vor fi destinate clienților ce dezvoltă parcuri fotovoltaice sau utilizatorilor casnici interesați să instaleze în locuințele proprii o facilitate de producere a energiei verzi.

Rombat deține, de asemenea, și Rebat Copșa Mică, fabrică specializată în reciclarea bateriilor uzate, prin intermediul căreia, recuperăm anual 98% din materia primă încorporată în bateriile uzate colectate din piață, materie primă pe care o utilizăm în procesul nostru de productie.

Activați într-o industrie care trece în prezent prin transformări radicale, odată cu migrația de la motoarele cu combustie internă la cele electrice. Cum vedeți industria automotive peste 10 ani și cum vă pregătiți să vă adaptați la schimbările care vor avea loc în următorii ani?

Un deziderat al producătorilor auto este acela că, până în 2035, întreaga industrie auto să treacă la automobilele 100% electrice. Dacă, în urmă cu câțiva ani, acest deziderat era considerat unul îndrăzneț, după toate progresele înregistrate în ultima perioadă, suntem mai aproape de această schimbare radicală. Tendința este clară către mașini hibride și electrice și cred că în 3-5 ani vom vedea o reașezare a pieței în acești parametri. În ceea ce ne privește, Rombat se încadrează deja în această tendință, furnizăm produse pentru automobilele hibrid și vom investi în continuare în inovație pe această zonă, pentru că este clar că viitorul aparține mașinilor electrice, iar noi vom face cu siguranță parte din acest viitor.

Care sunt piețele pe care sunteți prezenți acum și ce alte parteneriate vom găsi în scurt timp în portofoliul companiei?

Avem în spate o istorie cu care ne mândrim și care ne dă speranțe că lucrurile vor merge cel puțin la fel de bine în continuare. Rombat este lider pe piața de profil din România de mai bine de 25 de ani. De tot atâția ani avem un parteneriat strategic cu Dacia-Renault, iar din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2017 Rombat a devenit furnizor pentru fabrica Ford de la Craiova. Produsele noastre au ajuns de-a lungul timpului în peste 40 de țări de pe 4 continente, iar acum vindem în majoritatea țărilor europene și pe alte 3 continente, dar și în țări exotice precum Madagascar.

Una dintre cele mai importante direcții de business pe termen mediu și lung este intrarea pe noi piețe și încheierea de noi parteneriate cu producători auto importanți.

De asemenea, migrația industriei auto mondiale către segmentul electric oferă posibilități multiple de dezvoltare, pe care putem și trebuie să le exploatăm.

Sectorul automotive este unul extrem de concurențial, cu condiții extrem de stricte, iar selecția celor care lucrează la acest nivel se face după criterii de înaltă performanță.

Rombat a demonstrat în ultimul sfert de secol că știe să performeze și că se poate adapta rapid la noile cerințe ale pieței. De aceea, suntem încrezători în faptul că ne vom menține la aceleași standarde și vom reuși să performăm, indiferent prin câte transformări va trece industria auto.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

PREH - PASIUNE PENTRU EXCELENȚĂ Evoluția industriei auto nu este deloc întâmplătoare. Ea este și va fi susținută de oameni cu viziune care sunt capabili să depășească obstacolele vremurilor și să-și promoveze ideile creatoare. O astfel de echipă cu oameni care au prevăzut nevoia industriei auto și care s-au adaptat mediului, indiferent cât de potrivnic a fost acesta, este și echipa Preh. Cu o istorie lungă în spate, compania Preh a demonstrat că totul poate fi realizat dacă ai echipa potrivită și o strategie conectată cu viitorul.

Compania Preh a fost înființată acum mai bine de 100 de ani, urmând un traseu cu suișuri și coborâșuri, dar reușind de fiecare dată să se ridice și să devanseze orice obstacol.

Cele două războaie mondiale, recesiunea din 1970, cerințele tot mai versatile și, în cele din urmă, pandemia din 2020 nu au reușit să oprească evoluția companiei. Preh a reușit din nou să se reinventeze și să se repoziționeze astfel încât să iasă din nou învingătoare și poate mai puternică decât înainte.

Viitorul sună bine la Preh! Chiar dacă a trecut printr-o perioadă de criză, compania a mărit și extins spațiul productiv și administrativ demarând multe proiecte noi de îmbunătățire continuă. Unul dintre obiective este acela de a răspunde cerințelor tot mai ridicate privind eliminarea emisiilor de carbon. Astfel, Preh participă în mod activ la dezvoltarea de noi produse inteligente, pe care le vom descrie mai jos.

Divizia Preh E-Mobility este domeniul de produse cu cea mai rapidă creștere în Preh.

Pe lângă sistemele de gestionare a bateriilor pentru vehicule electrice și hibride, furnizorul auto oferă soluții de încărcare OnBoard, convertoare DC/DC și boostere de înaltă tensiune. Ultimele două soluții menționate mai sus cu o tensiune de 800V, sunt utilizate într-un automobil model sport complet electric.

Să aruncăm o privire rapidă asupra soluțiilor Preh E-Mobility care contribuie la un viitor cât mai curat: OnBoard Charger (OBC) permite încărcarea vehiculelor electrice la orice punct de încărcare, inclusiv la domiciliu.

Acesta transformă curentul alternativ în curent continuu.

Astfel, șoferul unui autovehicul electric poate utiliza întreaga infrastructură de încărcare.

Sistemele de gestionare a bateriei sprijină încărcarea și descărcarea uniformă a bateriei și îi măresc durata de viață. Ca urmare, pe termen lung, se produc mai puține deșeuri.

Convertorul DC/DC, numit și convertor multiplu, este capabil să convertească tensiunea de 800V în 12V/48V/400V pentru a alimenta sistemul electric din bord, suspensia adaptativă și compresorul de aer condiționat.

Booster-ul de înaltă tensiune este o soluție inovatoare lansată de Preh. Cu ajutorul acestuia, vehiculele de 800 V pot fi încărcate și la stațiile de încărcare rapidă de 400 V, ceea ce nu ar fi posibil fără acest booster. https://www.preh.com/ en/products/e-mobility.

Activitatea de bază a Preh este așa-numita ”Car HMI”: Portofoliul HMI include soluții pentru volane multifuncționale, unități de control al climatizării și sisteme de control interior. De exemplu, un număr mare de butoane multifuncționale Preh pot fi găsite pe volanele a numeroși producători de automobile renumiți din întreaga

lume. Suntem în această afacere de peste 20 de ani. O premieră mondială în sectorul automobilelor este controlul rotativ haptic, montat pe un ecran tactil, care combină modularitatea ecranului tactil cu operarea intuitivă a comenzilor rotative familiare. Această inovație se regăsește la Ford Mustang Mach-E complet electric și la Ford F-150 Lightning. Vor urma și alte vehicule.

Inovația și pasiunea pentru excelență sunt doar două valori din strategia de dezvoltare a companiei PREH.

9

10

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

În 2021,

11

Joysonquin România, investiții de peste 11 milioane de euro în proiecte rulate pentru Daimler Mercedes și Porsche

JOYSONQUIN Automotive Systems România face parte grupul de firme JOYSONQUIN, cu locații în Germania, Polonia, Mexic, Statele Unite ale Americii, Africa de Sud și China. Acesta este detinut de corporația chineză JOYSON Electronics, listată la Bursa de Valori din Shanghai, cu o valoare de piață de 7 miliarde USD, în Ningbo China. JOYSON Electronics este un furnizor de soluții complete, de înaltă calitate, eficiente din punctul de vedere al costurilor, și lider în tehnologie. La nivel global, sunt acoperite trei domenii automotive majore: siguranța auto, electronică și telematică, precum și componente funcționale.

JOYSONQUIN Automotive Systems România produce elemente ornamentale de interior–ornamente ușă, consolă centrală, bord, într-o gamă variată de suprafețe, incluzând furnir din diferite esențe lemnoase, furnir cu pori deschiși, fibră de carbon, aluminiu. Panourile de uși, cele de bord și consolele centrale sunt completate cu grile de aerisire, afișaje, comutatoare și iluminare ambientală. Clienții principali în prezent sunt Daimler Mercedes, Audi, BMW, Porsche. În anul 2021, investițiile Joysonquin România au fost de peste 11 milioane de euro în proiecte rulate pentru Daimler Mercedes și Porsche. Din punctul de vedere al tehnologiei, Joysonquin România deține utilaje de ultimă generație care sunt echipate cu dispozitive și matrițe ce pot satisface cele mai exigente cerințe ale clienților. Un astfel de exemplu se regăseste în procesul de injectare care poate realiza un reper în 3 pași pe o singură matriță. În plus, foloseste tehnologie pentru injectare 3K a reperelor (o injectare în 3 pași, cu 3 materiale diferite). Tehnologia PUR este o tehnologie specială de injectare a poliuretanului, dezvoltată și brevetată la nivel de companie. De asemenea, se folosește și tehnologie de aplicare fibră de carbon pe anumite repere, rezultatul fiind componente cu o estetică ridicată. Pe partea de flexibilitate și eficiență, compania are în plan ca până în anul 2024 să reorganizeze zona de producție în celule compacte care înglobează 4 procese. La nivel de grup au fost implementate o serie de sisteme de îmbunătățire continuă (Kaizen, 6 Sigma, Kanban, one piece flow, production cells), iar în următorii 2 ani va fi

implementat un nou layout pentru îmbunătățirea fluxului tehnologic și de material.

Anul 2021 a adus modificări și în echipa de management a Joysonquin România prin alăturarea unor noi membri care susțin organizația prin încurajarea îmbunătățirii continue. Înțelegând că oamenii sunt cei care aduc avantaj competitiv, Joysonquin România se concentrează pe schimbarea culturii organizaționale, cu focus pe dezvoltarea și retenția angajaților. Preocupată de dezvoltarea comunității din care face parte, JOYSONQUIN Automotive Systems România a pus încă din anul 2017 bazele unui parteneriat cu Universitatea Transilvania pentru programul de practică, cât și includerea punctuală a studenților în stagii de practică pe parcursul anului universitar. Totodată, Joysonquin România face parte din grupul DWK și pregătește elevii de la Școala Profesională Germană Kronstadt și de la Colegiul Tehnic „Remus Răduleț”. În plus, JOYSONQUIN Automotive Systems România a început sa sprijine „Fundația pentru copii abandonați” din Ghimbav prin evenimente interne care au încurajat donațiile financiare și de alimente.

Joysonquin România își propune ca în anul 2022 să reducă din cantitățile de deșeuri predate, în vederea valorificării prin incinerare cu recuperare de energie, și să crească cantitățile livrate pentru reciclare. În plus, compania urmărește conformarea cu noile valori limită de emisii de compuși organici volatili înainte de termenul limită impus de Standardele Europene. Un alt proiect de interes îl reprezintă trecerea către un consum de energie electrică din surse regenerabile.

12

SINTEZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SINTEZĂ

13

14

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industria auto conduce spre electric, însă provocările nu lipsesc Ligia VORO I Sursa foto: depositphotos.com

Industria auto a suferit un șoc în 2020, însă semne de revenire au apărut deja anul trecut, chiar dacă piața europeană și cea românească se confruntă încă cu provocări legate de creșterea prețului la materiile prime sau cu probleme pe lanțul de aprovizionare generate de penuria unor componente.

Agenția Internațională de Energie (AIE) a realizat unul dintre cele mai interesante studii despre industria auto, studiu realizat de Leonardo Paoli, analist de tehnologii de energie curată, și Timur Gül, șeful diviziei de politici în domeniul tehnologiei energetice din cadrul AIE. Head of the Energy Technology Policy Division.

Autorii au constatat că creșterea vânzărilor de vehicule electrice a fost impresionantă în ultimii trei ani, în ciuda faptului că pandemia a redus piața pentru mașini convenționale în contextul în care producătorii s-au confruntat cu blocajele în lanțul de aprovizionare – criza semiconductorilor (microcipurilor), pentru a aminti doar o problemă care a afectat industria auto la nivel mondial. “În 2019, au fost vândute 2,2 milioane de mașini electrice, reprezentând doar 2,5% din vânzările globale de mașini. În 2020, piața totală a mașinilor s-a contractat, dar vânzările de mașini electrice au depășit tendința, crescând la 3 milioane și reprezentând 4,1% din vânzările totale de mașini. În 2021, vânzările de mașini electrice s-au dublat cu peste 6,6 milioane, reprezentând aproape 9% din piața globală de mașini și mai mult decât triplându-și cota de piață față de doi ani mai devreme. Toată creșterea netă a vânzărilor

globale de mașini în 2021 a provenit de la mașinile electrice. Estimăm că acum există aproximativ 16 milioane de mașini electrice pe drumuri în întreaga lume, consumând aproximativ 30 de terawați-oră (TWh) de electricitate pe an, echivalentul întregii electricități generate în Irlanda.

Mașinile electrice au contribuit la evitarea consumului de ulei și a emisiilor de CO2 în 2021, deși aceste beneficii au fost anulate de creșterea paralelă a vânzărilor de SUV-uri”, se arată în studiul specialiștilor AIE.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ca exemplu, în Europa – mai ales în Vestul continentului, vânzările de mașini electrice au crescut cu aproape 70% în 2021 la 2,3 milioane, dintre care aproximativ jumătate au fost hibride plug-in, într-un context în continuare dificil pentru piața europeană care a înregistrat vânzări mai mici anul trecut cu 25%. Creșterea vânzărilor de vehicule electrice a fost însă stimulată de noile standarde de emisii de CO2 și subvențiile majorate pentru achiziții de vehicule electrice. Mai mult, pentru a elimina de pe șoselele europene vehiculele cu motoare cu ardere internă și a stimula creșterea parcului de vehicule electrice, Comisia UE a propus să reducă standardul de emisii de CO2 pentru mașinile noi la zero până în 2035. “În același timp, mai mulți producători de automobile au anunțat obiective de electrificare. De exemplu, Volkswagen a spus că jumătate din vânzările sale vor fi electrice până în 2030. Ford a spus că se așteaptă ca 40%-50% din vânzările sale să fie electrice până la sfârșitul deceniului. O altă piatră de hotar semnificativă în 2021 a fost declarația Toyota, cel mai mare producător de automobile din lume, care anunță noi investiții menite să realizeze vânzări de mașini electrice de 3,5 milioane pe an până în 2030”, arată autorii în studiu.

Provocări pentru industrie Chiar dacă vânzările au fost în creștere, industria auto s-a confruntat cu probleme generate de creșterea materiilor prime, ceea ce conduce la probleme în lanțul de aprovizionare. Astfel, anul trecut, prețul oțelului a crescut cu până la 100%, al aluminiului cu aproximativ 70% și al cuprului cu peste 33%, ceea ce a generat costuri suplimentare în producția atât a vehiculelor clasice, cât și a celor electrice.

“Pentru mașinile electrice, provocări suplimentare au fost reprezentate de prețurile crescute la materialele necesare pentru fabricarea bateriilor: prețul carbonatului de litiu a crescut cu 150% de la an la an, grafitul cu 15% și nichelul cu 25%”, au arătat autorii. Totuși, prețurile medii ale bateriilor nu au crescut din 2020.

De asemenea, cum aminteam deja, industria auto s-a confruntat și cu criza microcipurilor, iar producția de vehicule electrice care utilizează un număr dublu a fost mai serios afectată.

O altă provocare pentru sectorul automotive electric rămâne asigurarea necesarului de litiu și cobalt, resursele fiind insuficiente în lipsa unor investiții care să stimuleze creșterea producției.

Tranziția către vehiculele electrice, mai adaugă autorii, va fi influențată de acțiunile guvernelor și industriei care trebuie să își adapteze politica de subvenții pentru stimularea achiziționării de vehicule electrice, infrastructura de încărcare trebuie dezvoltată, iar investițiile în acest sector – de la infrastructură de încărcare la industria bateriilor – trebuie susținute inclusiv la nivelul cooperării internaționale.

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

Ce face România?

Sectorul auto românesc a resimțit puternic toate aceste crize, susține Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România – ACAROM. Între 2017-2018, producția de vehicule se cifra la 14 milioane de unități, iar în 2021 a scăzut la 9,9 milioane, iar estimările pentru 2022 sunt de 9,5 milioane. În 2019, cifra de afaceri a industriei se ridica la 31 de miliarde de euro, în timp ce în 2021 aceasta a înregistrat o scădere până la 26,4 miliarde de euro. În afară de efectele generate în principal de criza sanitară, România rămâne deficitară și la capitolul infrastructură, în condițiile în care dezvoltarea rețelei rutiere în principal, dar și feroviare pentru transportul de subansamble, componente etc., nu ține pasul cu volumul de transport, cu nevoia de mobilitate în creștere. Guvernul ar trebui să accelereze implementarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres pentru a răspunde cerințelor industriei.

România și-a asumat prin intermediul PNRR, secțiunea Transport Sustenabil, creșterea cu cel puțin 100% a cotei vehiculelor cu emisii zero/cu emisii reduse zero (electrice și hidrogen) din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020) și dezvoltarea, în același interval de timp, a infrastructurii de încărcare pentru combustibili alternativi, respectiv 30.000 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice.

Din punct de vedere legislativ, România își propune stabilirea de măsuri legislative privind stimularea utilizării de vehicule ecologice și programe de reînnoire a parcului auto pentru persoane fizice private, companii private și instituții publice.

Producătorii auto la răscrucea electrică În 2022, Grupul Renault-Dacia a atins o nouă bornă istorică - 10.000.000 de automobile produse sub brandul Dacia.

Vehiculul aniversar a ieșit de pe linia de montaj general a Uzinei Vehicule Mioveni şi se va alătura colecției de mo-

15

16

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un rol major în viitorul acestui joint venture, sprijinind, în același timp, planurile solide ale Ford cu privire la electrificare (Model e) și vehicule comerciale (Ford Pro). Totodată, acest lucru permite Ford Otosan să-și extindă amprenta sa internațională în ceea ce privește producția de vehicule și experiența în acest domeniu.

De asemenea, reprezentanții companiei au anunțat că modelul Puma, care în 2021 a fost cel mai bine vândut autoturism Ford din Europa, va primi din 2024 o versiune complet electrică, ce se va fabrica la uzina din Craiova.

Shift-ul în industria de componente dele istorice Dacia. Top 3 modele cele mai produse este ocupat de următoarele modele: Sandero/Sandero Stepway 2.600.000, Dacia 1300/1310 şi derivate - 2.300.000 și Duster - 2.100.000, toate cu motoare cu combustie internă. Însă, dacă discutăm despre viitorul electric al industriei auto, trebuie să punctăm că în acest an, compania a vândut în România cel de-al 5.000-lea vehicul Dacia Spring, primul vehicul electric al mărcii Dacia. Acesta este produs din 2020 la uzina din orașul chinez Shyian.

Dacia Spring este lider detașat al pieței vehiculelor electrice din România, ajungând să dețină aproape un sfert din vânzările acestui segment.

La nivel european, la sfârşitul lunii martie se aflau deja în circulație aproape 40.000 de vehicule Dacia Spring.

Cele mai multe dintre acestea fuseseră înmatriculate în Franţa (peste 18.000 de unităţi), Italia (6.700 de unităţi) şi Germania (5.100 de unităţi).

Ford a anunțat anul trecut, în această perioadă, că va investi 300 de milioane de dolari pentru a construi un nou vehicul comercial ușor în 2023, la uzina sa de la Craiova, inclusiv o versiune complet electrică a acestuia, ce va debuta în 2024. Acesta va fi primul vehicul Ford de volum, complet electric, construit în România.

La un an distanță, Ford a anunțat transferul proprietății fabricii din Craiova către partenerul său strategic Ford Otosan, proces condiționat de aprobările autorităților relevante și ca urmare a consultărilor.

Potrivit oficialilor companiei, fabrica de la Craiova va juca

Cu o prezență solidă în România, conducerea Bosch a anunțat la începutul lunii mai inclusiv strategia sa în domeniul mobilității.

Bosch se așteaptă ca Pactul Verde European să ofere o susținere decisivă pentru electrificarea traficului rutier. „Toți producătorii auto caută să obțină cea mai mare cotă posibilă din piața autovehiculelor electrice în creștere,” a spus Dr. Markus Heyn, membru al consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH și președinte al sectorului de activitate Soluții de mobilitate. „Bosch se consideră drept cel mai important furnizor de sisteme de propulsie electrice pentru autovehicule.” Acesta a afirmat că o sarcină tehnică esențială este menținerea sistemelor de propulsie, inclusiv a acumulatorilor, la temperatura corectă și asigurarea confortului climatic necesar la nivelul cabinei. Managementul termic inteligent poate spori autonomia autovehiculelor electrice cu 25 de procente, a remarcat el. În acest sens, Bosch a dezvoltat o soluție pre-integrată: unitatea termică flexibilă sau FTU. Cu ajutorul FTU, Bosch pătrunde pe o piață pentru care preconizează atingerea unui nivel de 3,5 miliarde de euro până la sfârșitul deceniului.

Pentru autovehiculele electrice pe bază de celule de combustie, Bosch va demara în acest an producția de sisteme de propulsie cu celule de combustie pentru camioane. „În locația din Bamberg, ne propunem să producem pile cu o putere la nivel de gigawați până la mijlocul deceniului,” a declarat Heyn. „Până în 2030, utilizarea unui camion cu celule de combustie nu ar trebui să coste mai mult decât cea a unui motor diesel - acesta este obiectivul nostru.” Bosch și-a suplimentat încă o dată cheltuielile de capital pentru celulele de carburant, până la aproape un miliard de euro între 2021 și 2024.

Continental a făcut investiții de aproximativ 150 de milioane de euro în 2021.

Pentru 2022, Continental Romania are planificate investiții în valoare comparabilă cu cele de anul trecut, atât în ceea ce privește extinderea sediilor, cât și în noi echipamente pentru centrele de inginerie și pentru fabricile de anvelope, de componente electronice și ContiTech din țară.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

17

Tot mai multe companii vor aplica strategia „local-for-local” Dan BIRTA

În contextul scumpirilor de pe piața energiei și a crizei semiconductorilor și a plasticului, companiile din Automotive sunt obligate să adopte din mers noi strategii. Despre acestea, a vorbit pentru Transilvania Business Delia Ungur, Managing Director EBM-PAPST Automotive & Drives Romania.

Cum v-a afectat criza materiilor prime, a semiconductorilor, a energiei, afacerile și cum ați răspuns acestor provocări?

Delia Ungur: Dacă în 2020 aveam o celulă internațională de criză pentru gestionarea pandemiei, în 2021 am înființat-o pe cea de-a doua pentru gestionarea problemelor din lanțul logistic. A început cu criza semiconductorilor, dar au urmat criza plasticului, a metalelor și mai nou a ambalajelor, toate dublate de întreruperi în fluxurile logistice. Nefiind un consumator mare de energie, creșterea prețurilor la electricitate și gaz nu a avut un impact major. Au crescut în schimb considerabil și pentru noi costurile cu transportul mărfurilor.

Prioritatea pentru noi în toată această perioadă a fost să asigurăm continuitatea afacerii noastre, a clienților și furnizorilor noștri. Și pentru asta, ne-am asumat costuri suplimentare pe care nu le-am transferat imediat în prețurile la clienți. E important ca atunci când analizăm cum a făcut față crizei o companie să ne uităm la starea ei la începutul crizei. Noi ca grup aveam o situație financiară bună și ne-am permis să susținem aceste costuri crescute.

Ne-a ajutat foarte mult faptul că la nivel de grup avem parteneriate de afaceri pe termen lung atât cu clienții, cât și cu furnizorii. De asemenea, avem o echipă logistică foarte experimentată, care înțelege foarte bine cum funcționează întreg lanțul logistic. Pentru că provocările au fost și sunt încă în tot lanțul logistic: începând de la furnizorii-furnizorilor noștri, la companiile care încarcă-descarcă și transportă marfa și până la clienți care își anulau comenzile în termen scurt din lipsa altor componente de la alți furnizori.

Astfel, în Oradea am reușit să nu oprim nici o zi activitatea fabricilor și nu numai că am păstrat întreg personalul, dar chiar am crescut. A fost o perioadă foarte volatilă în care momentele când comenzile de la clienți erau mult sub previziuni alternau cu momente în care trebuia să recuperăm în ritm accelerat producția pierdută. Am folosit timpii morți în producție ca să devenim mai buni. Atunci cînd nu nu lucrau, angajații noștri au avut stagii de pregătire profesională. Am reușit astfel să avem o flexibilitate foarte mare a personalului și să fim capabili să reacționăm foarte repede la schimbări.

Pe scurt, prioritățile au fost: asigurarea continuității activității (nu maximizarea profitului); păstrarea parteneriatelor strategice cu clienții și cu furnizorii; creșterea capacității companiei de reacție rapidă la schimbări prin investiții în primul rând în oameni.

Care sunt soluțiile în opinia dvs. pentru ca astfel de episoade să nu se mai repete?

Delia Ungur: Tot mai multe companii vor aplica strategia „local-for-local”. Iar asta va presupune pe lângă apropierea de client și dezvoltarea unei baze de furnizori în proximitate.

Pentru România se deschide acum (din nou) o fereastră de oportunitate extraordinară în atragerea investițiilor străine și dezvoltarea afacerilor românești. Ce trebuie să facem pentru asta? Să utilizăm numeroasele fonduri europene exclusiv pentru investiții publice care aduc dezvoltare: infrastructură (rutieră și feroviară, dar și de rețele edilitare unde sunt deficitare), investiții în operaționalizarea portului Constanța (care devine de importanță strategică în zonă) și investiții în educație și sănătate. De asemenea, foarte importante sunt (și nu costă nimic) asigurarea stabilității legislative și reducerea birocrației inutile.

Cum vă adaptați strategia de business pentru a implementa legislația derivată din strategia europeană Pactul Verde European?

Delia Ungur: Produsele noastre economisesc energie și contribuie la reducerea emisiilor de carbon. Motoarele și ventilatoarele noastre sunt cunoscute pentru eficiența lor semnificativ mai mare: o mai bună utilizare a energiei primare (până la 75% economii de energie la unele modele) și durată foarte mare de viață. Tehnologia noastră GreenTech reflectă o filozofie simplă, dar clară, care revine la principiul companiei noastre: „Fiecare produs nou pe care îl dezvoltăm trebuie să fie mai bun decât predecesorul său din punct de vedere economic și ecologic.”

Totodată, la nivel de grup avem în implementare un program de reducere a emisiilor de carbon care vizează ambalajele și materiale de transport, logistica și serviciile pentru clienți, precum și iluminatul și echipamentele utilizate în producție. Și noi, în Oradea avem în fiecare an obiective de mediu derivate din acest program pe care trebuie să le realizăm.

18

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Valtryp Oradea vrea să devină independentă energetic Dan BIRTA

Cea mai mare societate din sectorul Automotive cu capital integrat românesc, Valtryp Oradea, merge înainte în ciuda scumpirii energiei, a problemelor apărute pe piața semiconductorilor și a războiului din Ucraina. Depre toate aceste probleme a vorbit pentru Transilvania Business, Vasile Valeriu Trip, administratorul companiei.

Cum v-a afectat criza materiilor prime, a semiconductorilor, a energiei, afacerile și cum ați răspuns acestor provocări?

Vasile Valeriu Trip: Criza materiilor prime s-a resimțit în industria producătorilor de componente auto, fapt care a determinat decalaje în furnizarea produselor finite. În ceea ce privește activitatea desfășurată de Valtryp, efectele acestui fenomen, deși au determinat unele schimbări temporare, nu au afectat semnificativ planurile cantitative de producție, întrucât cererea clienților companiei s-a menținut la aceleași proporții. Constatăm că motivul pentru care Valtryp nu a fost afectată în mod semnificativ de criza materiilor prime este determinat de calitatea produselor furnizate. În ceea ce privește criza energiei, putem spune că Valtryp a resimțit scumpirea energiei electrice.

Pentru a eficientiza randamentul halei de producție, societatea este în cursul implementării de celule fotovoltaice care la finalizare ar urma să acopere integral consumul de energie electrică.

Care sunt soluțiile în opinia dvs. pentru ca astfel de episoade să nu se mai repete?

Vasile Valeriu Trip: Criza materiilor prime, a semiconductorilor și a energiei constituie o parte din efectele care survin ca o consecință a unor cauze foarte ample ce țin de politica de relaționare între state, capacitatea acestora de a-și gestiona resursele interne și capacitatea instituțiilor internaționale de a raționaliza din punct de vedere economic, dar și operațional raporturile comerciale. Din perspectiva antreprenorului privat, o soluție care ar putea să contribuie pozitiv la evitarea unor astfel de episoade de criză este extinderea activității industriale de productie

în toate domeniile astfel încât să se creeze o piață competitivă. Totodată, extinderea activităților industriale de producție și exploatare nu se poate realiza fără concursul statului, care ar trebui să pună la dispoziția antreprenorilor un cadrul legislativ predictibil, accesibil și ofertant.

V-a impactat recentul război dintre Ucraina și Rusia afacerea. Dacă răspunsul este da, în ce fel și cum ați făcut față acestei noi provocări?

Vasile Valeriu Trip: Conflictul în desfășurare dintre Rusia și Ucraina a afectat întreaga industrie Automotive și, implicit, a impactat și societatea noastră. Pentru o perioadă de câteva săptămâni, unele comenzi au fost reduse de către unul dintre clienți din cauza deficienței unor componente necesare asamblării. Cu toate acestea, cererea altor clienți a compensat reducerea solicitărilor, astfel că, Valtryp nu a resimțit în mod semnificativ efectele razboiului. Cu toate acestea, nu putem nega faptul că efectele războiului pot afecta orice activitate comercială chiar și ca efect ulterior, în acest sens, răspunsul societății noastre la toate elementele destabilizatoare este calitatea produselor prelucrate, care considerăm că determină atât cererea comercială, cât și stabilirea proporționala a prețurilor.

Cum vă adaptați strategia de business pentru a implementa legislația derivată din strategia europeană Pactul Verde European?

Vasile Valeriu Trip: Valtryp se raportează la obiectivele Pactului Verde European și la legislația de implementare prin: implementarea de surse de energie alternative prin instalarea de celule fotovoltaice; achiziționarea de autovehicule electrice; politica de reciclare selectivă a deșeurilor; desfășurarea activității într-o hală eficientă din punct de vedere energetic; încurajarea angajaților la utilizarea transportului public.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

19

Pentru mașini hibrid,

Dräxlmaier investește 200 de milioane de euro în producția de sisteme de baterii Robert BLOANCĂ

O nouă investiție a Grupului german Dräxlmaier la Timișoara va transforma capitala Banatului în unul dintre punctele cheie din Europa în domeniul automobilismului. Aici se vor produce componente individuale pentru stocarea de înaltă tensiune și de sisteme de baterii pentru automobile electrice. Compania este prezentă în Timișoara de 20 de ani.

Producția nu va viza doar sistemele de stocare a energiei, dar și alte produse din sectorul E-mobility: robotică, echipamente de testare de înaltă tensiune, linii de asamblare automatizate și tehnologie pentru realizarea bateriilor. „Cu sistemele noastre de baterii din segmentul E-mobility, sprijinim producătorii de automobile pentru a face mobilitatea viitorului și mai sigură, mai confortabilă și mai durabilă. Fabrica va cunoaște mai multe etape de dezvoltare în următorii ani. Vom implementa o serie de noi proiecte pentru automobilele electrice. Portofoliul de produse, tehnologia și procesele de producție din fabrică se vor schimba”, a spus Alexander Schubel, directorul General Operations al Dräxlmaier Timișoara.

Valoarea totală a investițiilor anunțate a fost de 200 de milioane de euro. Iar prima etapă de extindere în valoare de 40 de milioane de euro a fost deja lansată, la începutul lunii aprilie. Proiectul presupune construirea a peste 20.000

de metri pătrați de zone de producție, depozite și clădiri de birouri, incluzând producția de electronice și asamblarea sistemelor de baterii pentru mașinile hibrid ale unui producător de automobile premium, care va debuta în acest an.

Proiectu este unul „verde” chiar de la debut. „Această investiție este importantă pentru orașul Timișoara și pentru comunitate. Timișorenii vor realiza în mod sustenabil componente E-mobility pentru automobile premium, într-o fabrică modernă folosind tehnologie de ultimă generație. Construim o clădire cu nevoie de energie aproape zero. Vom avea metode de încălzire și răcire pasive și active, inclusiv recuperarea căldurii, vor fi instalate panouri solare pentru a produce energie proprie. Mizăm pe termen lung pe susținerea și parteneriatul cu autoritățile locale pentru implementarea cu succes a acestui proiect de anvergură”, spune Alexander Schubel, directorul General Operations al Dräxlmaier Timișoara.

20

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Klarwin România: Inovare și soluții pentru purificarea fluidelor industriale Avansul tehnologic din industria auto și din alte industrii impune realizarea de produse cu o calitate din ce în ce mai bună, mai rapid, odată cu prelungirea duratei de viață a echipamentelor critice. Puritatea fluidelor este în strânsă legătură cu toate procesele industriale. Soluțiile noastre sunt instrumente de reducere a costurilor, ce îmbunătățesc calitatea produselor finale, timpul de producție și fiabilitatea echipamentelor.

Venim cu un concept amplu, Conceptul de Total Cleanliness Control (TCC) care aduce împreună cele mai noi tehnologii de filtrare, separare și purificare a fluidelor, cu echipamente de măsurare și monitorizare. Bazează-te pe sprijinul nostru continuu, on-site, pentru îmbunătățirea managementului de proiect “TIMP-COST-CALITATE” în procesele tale.

Tehnologii de filtrare Alegem tehnologia potrivită pentru îndepărtarea eficientă a contaminanților solizi dintr-un flux de fluid, fie lichid sau gaz.

Tehnologii de separare Dimensionăm soluția ce va asigura îndepărtarea contaminanților nedoriți, fie dizolvați sau liberi, dintr-un flux de fluid.

Tehnologii de purificare Proiectăm cele mai performante tehnologii, ce asigură îndepărtarea selectivă a contaminanților dizolvați din uleiuri, ape uzate și alte fluide.

Sisteme de monitorizare Monitorizăm rezultatele folosind echipamente de ultimă generație pentru determinarea contaminării uleiurilor, notificări în timp real asupra stării fluidulelor și a filtrelor, sisteme de numărare a particulelor și microscoape.

Servicii și soluții de top Apelează la noi și beneficiezi de asistență tehnică on-site pe tot parcursul proiectului, analize de laborator sau audit de curățenie tehnică – as folosi curatenie tehnica sau un alt cuvant si pentru cei fara prea multa engleza Mașini și linii tehnologice de spălare Îți oferim soluții complete pentru optimizarea proceselor de curățare a pieselor industriale și obținerea curățeniei tehnice de cea mai înaltă calitate. Închiriere echipamente Ne dezvoltăm în permanență flota de echipamente pentru testare sau închiriere, oferind, pentru un cost scăzut, posibilitatea îmbunătățirii purității fluidelor. În plus, testăm eficacitatea și eficiența soluției noastre pentru a ne asigura că livrăm ceea ce am promis.

Unitate de filtrare mobilă

Noyen Compact 100 – spălare componente

Servicii efectuate de specialiștii în domeniul filtrării Klarwin ® Scientific & Laboratory realizează analize pentru determinarea contaminării cu particule (cleanliness) a fluidelor și pieselor industriale, determinarea calității aerului din incinte – în conformitate cu standardele specifice, evaluare cleanliness on-site și determinare conținut de apă dizolvată în uleiuri. Asistența tehnică oferită partenerilor noștri se întinde pe o plajă largă – de la prelevarea corectă de probe, la traininguri, servicii de punere în funcțiune, consultanță de specialitate și închiriere echipamente, chiar și dezvoltare de laboratoare.

Laboratorul de încercări Klarwin este acreditat RENAR pentru activități de testare conform SR EN ISO/CEI 17025:2018, așa cum este precizat în certificatul de acreditare numărul LI 1216 din 23.07.2019. Certificatul de acreditare cât și anexa acestuia sunt disponibile și pe site-ul RENAR. Alege un training cu noi Pe baza experienței dobândite de-a lungul anilor, Klarwin sprijină extinderea cunoștințelor tehnice și practice, organizând training-uri referitoare la: • Măsurarea contaminării cu particule (cleanliness) a fluidelor; • Măsurarea contaminării cu particule (cleanliness) a componentelor; • Prezentare generală a standardelor ISO 16232 / VDA 19 și ISO 18413; • Obținerea și menținerea nivelului de contaminarea cu particule dorit; • Efectele filtrării asupra nivelului de contaminare cu particule a fluidelor și componentelor; • Îmbunătățirea fiabilității echipamentelor mobile (hidraulice și de lubrifiere); • Echipamente de separare pentru diferite aplicații; • Studii de caz de succes; • Reducerea costurilor; • Alte traininguri personalizate.

Seminar aplicații practice în Automotive

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SINTEZĂ

21

22

SINTEZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

23

Automobil electric personal, inventat la Sibiu:

„Cei mai interesați au fost cei din Asia” Ion SURDU

La începutul acestui an Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a primit din partea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) trei brevete de invenție noi. Unul dintre acestea vizează prototipul unui automobil electric.

Proiectul „Automobil Electric Personal Individual” a fost realizat la Sibiu, la ULBS, Facultatea de Inginerie, cu sprijinul SC Phonix Laser Sibiu, Banca Transilvania Cluj-Napoca, EVERGENT Bacău și, nu în ultimul rând, ULBS, de o echipă de inventatori coordonată de profesorul universitar Aurel Mihail Țîțu, directorul Centrului Regional care aparține Oficiului de Stat pentru Invenții și al Oficiului European de Brevete de la Munchen, centru găzduit de Facultatea de Inginerie din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu.

Ideea acestui proiect a apărut cu aproape 10 ani în urmă, când discuțiile despre energia verde deveneau tot mai populare. „Acesta este al doilea prototip de automobil pentru care am primit brevet de invenție. Noi nu ne-am gândit la ceva foarte special. Le-am gândit ca fiind niște mijloace de transport, care pot fi folosite doar pentru oraș, pentru a merge de acasă la serviciu și înapoi. Ceva simplu, nu foarte scump”, ne-a explicat profesorul universitar Mihail Țîțu.

Echipa de inventatori de la ULBS este formată de un număr important de persoane, însă pentru fiecare proiect la care se lucrează specialiștii sunt diferiți: ei sunt specializați în diverse domenii, precum inginerie mecanică, robotică, electronică sau medicină. „Sigur că acest proiect nu a ajuns în faza de omologare, existând speranța că după ce se obțin brevetele de invenție, un investitor, un producător privat ar putea fi interesat. De fapt, cam toate proiectele de acest gen, toate invențiile brevetate realizate în universități, asta și țintesc - ca cineva să preia ulterior proiectul și să-l ducă mai departe (prin intermediul unui Centru de Transfer Tehnologic). Pot spune că prototipuri nu fac toți. Mai departe, sunt costuri care, din păcate, nu sunt atât de mici”, explică Mihail Țîțu.

Cum arată automobilul electric de la Sibiu „Vă imaginați o minge de rugby, care este tăiată de la jumătate.

El a fost gândit în a rula în ambele sensuri. Scaunul pe care stă cel din interior se rotește cu 360 de grade. De asemenea, roțile se rotesc în așa fel încât șoferul să poată parca între două mașini lateral. Are un joystick, mai multe minicomputere de bord. Unul dintre ele face și anumite teste pentru diverse

funcții vitale ale celui care conduce automobilul”, a adăugat profesorul universitar Mihail Țîțu.

Automobilul a fost gândit pentru distanțe relativ scurte și exclusiv pentru o persoană. Acesta poate cântări 250 kg fără baterii, cu baterii greutatea fiind puțin peste 400 kg. Printre alte caracteristici ale mașinii se numără: sarcina utilă maximă este de 200 kg, adică o persoană cu una-trei genți; viteza maximă 60 km/h; autonomia mașinii 200-250 km. Potrivit coordonatorului de echipă, în cazul în care ar ieși pe piață o astfel de mașină, prețul acesteia n-ar trebui să depășească 4.500 de euro. Numai că realizarea acestui deziderat nu e chiar atât de simplă.

Prototipurile de automobile electrice dezvoltate de echipa de la Sibiu au fost prezentate și la saloane internaționale de inventică. Cei mai interesați de acestea s-au arătat specialiști din Asia.

Cine se ocupă de invențiile românești?

Profesorul Aurel Mihail Țîțu spune că succesul nu este al lui, ci al unei echipe care se implică în proiectul respectiv. El spune însă că în România există relativ puține pârghii prin care invențiile brevetate pot fi promovate. Una dintre soluții este participarea la târguri de inventică și la saloane de inventică cu sprijinul statului român și cu sprijinul titularului de brevet de invenție, dar nu întotdeauna proiectele care vin din institute de cercetare sau din universități ajung în piață. Soluția propusă de Mihail Țîțu este aceea de a se implica mai mult factorii decidenți de la nivel central. „Inventatorii de la Sibiu au avut privilegiul să fie sprijiniți de managementul ULBS de a participa la evenimente științifice de natură tehnică în care au putut să prezinte realizările universității și mai mult să promoveze imaginea universității pe această zonă de cercetare științifică. Nu putem decât să mulțumim managementului universității pentru acest suport. Ce am făcut noi începând cu 1999 și ce dorim să facem în continuare în acest domeniu de competență este în folosul universității și al comunității. Noi spunem așa: inventatorii, indiferent de domeniu, să fie lăsați să inoveze, să inventeze, iar Centrele de transfer tehnologic să preia invențiile brevetate și să le transfere în mediul de afaceri, în piață. Aceste lucruri nu trebuie amestecate”, a precizat Mihail Țîțu.

24

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Util în agricultură, industrie, administrație și în gospodării și are un cost de utilizare de 2 euro la 100 km:

Autoutilitara electrică produsă la Brașov Ion SURDU

La Brașov o companie construiește o autoutilitară electrică, ce poate fi utilizată în ferme, livezi, în interiorul parcurilor industriale sau în gospodării. Primăria Hoghilag din județul Sibiu este prima administrație publică care a testat-o pentru nevoile locale.

Compania brașoveană eMoveUtil, parte a grupului Moveos, a creat prima autoutilitară din România sută la sută electrică. Mașina este prietenoasă nu doar cu mediul, dar și cu buzunarele utilizatorilor – promite un cost de utilizare de doar 2 euro per 100 de km. Mașina a fost testată cu succes de câteva companii din Brașov, dar și de autorități publice. Vehiculul are o autonomie de până la 80 km, datorită dimensiunilor se descurcă foarte bine în spațiile înguste, este stabilă în pante și are o capacitate de transport a benei de 500 kg.

O nevoie a mediului industrial Reprezentanții companiei brașovene ne-au spus că și-au dorit prin această inovație să răspundă nevoilor în creștere din mediul industrial și, totodată, să respecte cerințele de protecție a mediului. „Plecând de la principiul de cerere și ofertă, am identificat cerința în mediul industrial pentru un transport utilitar electric eficient și am constatat că oferta este, în mare parte, asigurată de producători externi. Valorificând oportunitatea unei piețe de nișă și cu perspectivă, am dezvoltat un vehicul utilitar 100% electric, plecând de la analiza de piață, concept și proiectare, identificare și selecție de materie primă, producția primelor prototipuri și testările tehnice aferente, care au validat astfel fiabilitatea produsului”, ne-a explicat Elena Feroiu, Director Dezvoltare, Vânzări și Marketing al companiei.

Vehiculul a fost deja testat la o firmă de afine din Făgăraș, la o livadă de fructe din Codlea, la un centru ecvestru din Brașov, la un camping din Năvodari, dar și la diverse depozite și platforme industriale din Brașov. Ideea folosirii unei autoutilitare românești sută la sută electrice a intrigat și autoritățile publice. Astfel, Primăria Hoghilag din județul Sibiu a testat autoutilitara de la Moveos.

Testat de companii și primării „Alături de feebdack tehnic am primit și propuneri de îmbunătățire design și nivel de confort. Așadar, echipa de proiectare a companiei noastre este pe punctul de a finaliza produsul aliniat la cerințele pieței, moment la care vom lansa oficial autoutilitara electrică în versiunea care va intra în producția de serie.

Ne bucurăm că astfel putem participa activ în mișcarea de susținere a mediului înconjurător. Pentru că automobilele electrice oferă confort financiar utilizatorilor și, nu în ultimul rând, pentru că avem resursele necesare pentru a dezvolta un autovehicul cost-eficient”, precizează Elena Feroiu.

Grupul Moveos pune astfel Brașovul pe harta producătorilor de vehicule electrice, specializându-se pe nișa transportului utilitar. Printre avantajele acestui tip de transport este că acesta poate fi utilizat inclusiv în gospodării și autovehiculul de serie va putea fi înmatriculat pe lângă primarii. „Suntem mândri să putem spune că acest proiect este finanțat până la acest moment 100% din bugetul de investiții al companiei, dar susținut de dorința de a reînvia, chiar și la o scară mică, industria care a pus odată Brașovul pe harta României. Am conceput și construit un produs românesc, adresat utilizatorilor care prin activitatea lor susțin creșterea economică românească și care să redea încrederea în producția industrială autohtonă”, a punctat reprezentanta companiei pentru Transilvania Business.

Compania Moveos a fost fondată în 2016, pornind de la înțelegerea nevoilor marilor angajatori din România axate în jurul a cinci elemente de bază cunoscute în industrie ca 5M: Man (resursă umană); Machine (resursă tehnologică/ utilaj); Management; Method (metodă) și Milieu (mediu).

Grupul are astfel mai multe direcții de dezvoltare, bazându-se pe oferirea unor pachete de servicii B2B, precum servicii de resurse umane, soluții pentru producție și gestiunea unităților de producție. Spre exemplu, a implementat un proiect pentru unul dintre cei mai mari furnizori globali Tier 1 din industria automotive de producție de componente, respectiv compania s-a ocupat de stabilirea locației pentru noua fabrică, de amenajarea spațiului de producție, a depozitelor, anexelor sociale, de instalarea și asigurarea parametrilor de funcționare a liniilor de producție, de recrutarea și selecția a peste 300 de angajați, precum și de începerea producției și asigurarea primei livrări de componente către client.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

25

26

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mobilitate electrică - soluția de viitor în zonele urbane

Lecții europene, învățate și transferate în Regiunea Centru Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru este – din luna august 2019 - membră a consorțiului care implementează proiectul E-MOB: ”Acțiuni integrate pentru creşterea e-Mobilităţii în Regiunile din Europa”, finanțat în cadrul programului Interreg Europe. Consorțiul are ca obiectiv îmbunătățirea soluțiilor de mobilitate electrică, prin integrarea acestora în sistemele publice de transport a pasagerilor.

În calitate de partener al acestui proiect european, ADR Centru a organizat recent întâlnirea Grupului de lucru al proiectului E-MOB. Întâlnirea a avut ca scop, pe de o parte, prezentarea şi consultarea actorilor regionali cu privire la direcțiile strategice privind promovarea eco-mobilității urbane multinodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, iar pe de altă parte de a prezenta exemplele de bune practici care pot fi transferate la nivelul Regiunii Centru. ”În cadrul întâlnirii au fost prezentate celor peste 40 de participanți exemple de bune practici de la nivel regional și abordarea propusă de noi în Programul Operațional Regional Centru 2021-2027 pentru mobilitatea urbană.

S-a pus accent pe exemplele europene de bune practici din cadrul proiectului E-MOB, fiind discutat planul de acțiune pentru îmbunătățirea instrumentelor de politică la nivelul regiunii noastre în domeniul mobilității electrice. În sesiunile de discuții au fost incluse intervenții ale reprezentanților municipiilor și orașelor din Regiunea Centru, care au prezentat experiențe și provocări în dezvoltarea urbană integrată, plecând de la propriile strategii și finanțările accesate în perioada de programare 2014-2020. În aceste condiții, întâlnirea de lucru de la

Brașov a fost foarte utilă, cu atât mai mult cu cât au fost prezentate efectiv soluțiile de mobilitate nepoluantă din acest mare oraș al Regiunii Centru”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

Exemple de bune practici transferabile în Regiunea Centru Primul exemplu de bună practică provine din Austria, regiunea Vorarlberg. În 2008 autoritățile locale au decis să-și acopere 100% din necesarul de energie din surse regenerabile până în 2050, inclusiv întregul sector al mobilității. Proiectul VLOTTE a început cu o finanțare publică-privată având ca obiectiv cheie pregătirea pieței pentru vehiculele electrice și testarea practică a tehnologiilor existente pe piață. În primii 2 ani, VLOTTE a introdus 357 de vehicule electrice clienților, autorităților publice și persoanelor private interesate. VLOTTE a in-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

stalat și 139 de stații de încărcare publice și 3 încărcătoare rapide, a construit un sistem fotovoltaic pe suprafața de 1400 m², pe acoperișului noului garaj și au recondiționat stații de încărcare electrice deja existente. În prezent VLOTTE a devenit o ramură de afaceri separată a societății publice de electrice. În ultimii 10 ani rezultatele atinse sunt impresionante: peste 4500 de mașini electrice în total; peste 16% dintre mașinile nou înmatriculate în 2021 au fost mașini electrice; operarea a 530 de puncte de încărcare, 76 de încărcătoare rapide și 10 încărcătoare de mare putere.

Proiectul Protheus este cel de al doilea exemplu de bună practică. Provine din Ungaria, orașul Paks și are ca obiectiv implementarea un sistem integrat, care să controleze fluxul de energie electrică din capacități de surse electrice regenerabile în funcție de sarcina curentă pentru alimentarea rețelei sau stocarea energiei în baterii. Energia stocată poate fi vândută în timpul sarcinii de vârf sau utilizată în transport. Aceasta este o abordare integrată care leagă împreună aspectele privind producerea de electricitate și utilizarea ei în transport public. Compania care implementează acest proiect se află în subordinea primăriei, iar odată ce va fi terminată infrastructura pentru integrarea rețelelor electrice inteligente, primăria își propune să opereze E-taxis, E-autobuze, sistem de partajare a bicicletelor electrice, E-feribot, E-dube pentru utilizare municipală, infrastructură de încărcare pentru autobuze și pentru proprietarii de mașini private.

Planul de acțiune ce se va implementa în cadrul proiectului E-MOB vizează adaptarea exemplelor de bune practici

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

în viitoarele programe de finanțare. Instrumentul politic viza pentru a fi îmbunătățit a fost Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de Investiții 4.1 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor. Pentru că programul actual se află într-o fază de finalizare s-a făcut trecerea către POR 2021-2027, Prioritatea 4 - O regiune cu mobilitatea urbană durabilă.

Despre Interreg Europe Programul INTERREG EUROPE urmărește îmbunătățirea punerii în aplicare a politicilor și programelor de dezvoltare regională, în principal a celor care au în vedere investiții pentru creștere economică și a locurilor de muncă și, după caz, a celor de cooperare teritorială europeană, prin promovarea schimbului de experiență și a învățării de noi politici de către actorii de interes regional. Pentru perioada 2014-2020, programul a avut un buget total de 359 de milioane de euro, din care 322,4 milioane de euro au fost alocate proiectelor de cooperare interregională, restul fiind defalcat pentru platforme de învățare de politici publice (15,3 milioane de euro) și asistență tehnică (21,3 milioane de euro). Acest program va continua și în perioada 2021-2027, susținând cooperare interregională în Europa.

27

28

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dubai Ports World vine în Transilvania:

Terminal intermodal care va conecta centrul țării cu portul Constanța Ion SURDU

Dubai Ports (DP) World a inaugurat noul său proiect inovator în România: construcția terminalului intermodal și hubului logistic în Decea, lângă orașul Aiud din județul Alba.

Investiția va răspunde astfel nevoilor și așteptărilor companiilor din județele Alba, Cluj, Mureș, Sibiu, Hunedoara, dar și din celelalte județe din Transilvania.

Evenimentul de lansare a proiectului a avut loc în 3 mai, la Hotel Medieval din Alba Iulia. Reprezentanții companiei au precizat că investiția va depăși suma de 14 milioane de euro, proiectul urmând să conecteze în cele din urmă Transilvania de portul Constanța prin trenuri directe.

Un terminal de destinație, nu de tranzit

A10, cu calea ferată, potențialul capitalului uman, precum și dorința manifestată de administrația locală de a atrage investitori au fost unele dintre criteriile care au determinat DP World să aleagă Decea, respectiv zona Aiudului ca locație a terminalului intermodal. Aici se consolidează practic tot traficul, respectiv se poate oferi conectivitate nu doar cu portul Constanţa-Marea Neagră, dar și cu Marea Adriatică, Marea Baltică sau Marea Nordului.

Respectiv, conectivitatea se va face pe coridor feroviar electrificat și coridor auto.

Cosmin Cârstea, CEO DP World Constanța și DP World Logistics Romania: „Lucrăm la această zi de peste 5 ani.

Marcăm începerea lucrărilor la terminalul multimodal pe care noi îl vom construi și-l vom opera în Aiud. Am venit în Alba Iulia, împreună cu echipa mea din Constanța, pentru a anunța mediul de afaceri din Transilvania că neam ținut de cuvânt [în intenția noastră de a lansa această investiție]. Am fost pe șantier și am văzut progres”.

Potrivit investitorului, localizarea terminalului și legăturile rutiere și feroviare, precum și interoperabilitatea cu terminalul maritim DP World Constanța deschid noi oportunități pentru producătorii și distribuitorii români.

Avantajele care vor fi resimțite de aceștia nu se vor limita la reducerea costurilor, ci vor include și acces la expertiza internațională a angajaților DP World, precum și la rețeaua de terminale logistice, porturi și servicii maritime gestionate în rețeaua DP World.

Investitorul are intenția de a construi mai multe terminale multimodale în România, iar cel de la Aiud este primul.

Acesta va opera pentru mărfurile de export și de import din/pentru zona Transilvaniei. Proximitatea cu autostrada

DP World își dorește ca proiectul să transforme modul în care se transportă marfa în România și din România în toată lumea. „Conceptul pe care îl propunem e un terminal de destinație, nu unul de tranzit. Dar este și un termi-

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nal de origine, pentru că de aici putem exporta mult spre exterior - spre Asia, Africa sau zona americană. Ne-am propus să creăm un concept care dă o eficiență mare conceptului intermodal, cu trenuri care vor pleca zilnic către destinație, astfel încât atât importatorii, cât și exportatorii să-și poată planifica mai bine activitatea. Putem contribui la conceptul „just in time” folosit în industria automotive”, a explicat Cosmin Cârstea.

Potențialul zonei Aiudului „Receptivitatea în zonă este foarte mare. A fost cerere. Cel mai important este că în perioada pandemiei nevoia nu a fost redusă, prin urmare nici noi nu am amânat sau anulat proiectul”, a precizat CEO DP World Constanța, întrebat despre rezultatele studiilor de impact pe care le-a făcut compania anterior demarării investiției.

Printre beneficiile pentru regiune pe care investitorul spune că le va aduce se numără susținerea economiei locale, dar și transformarea României într-un adevărat hub logistic și de transport în Europa de Est. Acesta va deservi în principal companiile cu activitate de producție și marii comercianți localizați în special în județele Alba, Sibiu, Mureș, Hunedoara, Cluj și Bistrița-Năsăud. „Utilizarea transportului rutier combinat cu transportul feroviar pe distanțe lungi, va reduce cantitățile de CO2 emise și va descongestiona căile rutiere. Astfel, DP World va susține aportul României în cadrul politicii Green Deal a Uniunii Europene privind transportul mărfurilor într-un mod mai sustenabil”, promite investitorul.

Principalul partener al DP World în realizarea terminalului este dezvoltatorul belgian ILD. Coincidență sau nu, șeful echipei din România a ILD este născut la Aiud, județul Alba. „Ei au văzut potențial în zona respectivă, la fel cum am văzut și noi. Fiind dezvoltatori, au fost foarte competenți și vizionari în a lua decizia. Ne-a plăcut mult ideea, tenacitatea lor, că veneau tot timpul cu soluții la problemele noastre”, a precizat Cosmin Cârstea despre relația pe care o are investitorul cu dezvoltatorul terminalului.

Terminalul este în plan să fie operațional în prima jumătate a anului 2023. „În primă fază prevedem un număr de până la 30 de angajați, la care se adaugă subcontractorii pe care îi vom folosi în funcție de nevoile clienților noștri.

Vrem foarte mult să folosim capacitățile din zonele locale, iar volumul de marfă estimat se ridică la 30.000 unități/ an”, a mai spus Cosmin Cârstea.

Valoarea totală a investiției va fi calculată la finalul construcției, însă o primă estimare arată că terminalul intermodal de la Decea/Aiud va costa DP World Romania aproximativ 14 milioane de euro în primă fază. Compania a anunțat însă că are în plan investiții de peste 60 de milioane de dolari în țara noastră în următorii ani.

DP World este unul dintre cei mai mari operatori portuari din lume, activând în portul Constanța din anul 2004 în baza unui contract valabil până în 2049. La nivel global DP World este prezent în peste 50 de porturi ale lumii, cu mai mult de 170 de terminale multi-modale. Prin terminalele şi porturile pe care le operează trec anual peste 60.000 de nave. În România compania are peste 450 de angajaţi.

Informații Terminal DP World: • Capacitate de operare: 50.000+ TEU / an.

• Capacitate statică de stocare: 3.000 TEU. • Va reprezenta un centru logistic și comercial major, fiind situat lângă autostrada A10, cu conexiune la infrastructura de cale ferată electrificată, aproape de Alba Iulia și Cluj-Napoca (acces la Aeroportul Internațional ¨Avram Iancu¨) și la 210 km de granița cu Ungaria.

• Terminalul DP World va fi localizat în Aiud Intermodal Park România, investiție aflată în curs de realizare de către dezvoltatorul belgian ILD. Pe lângă terminalul intermodal care va acoperi o suprafață de aproximativ 80.000 mp, parcul logistic va cuprinde și diverse alte facilități pentru producție și viitoare dezvoltări logistice care vor ocupa o suprafață totală de peste 260.000 mp.

• Terminalul va oferi producătorilor și distribuitorilor din regiune o integrare a facilităților de transport intermodal cu servicii suplimentare, precum spații de depozitare (inclusiv magazie cu temperatura controlată), facilități de încărcare și descărcare a containerelor și semiremorcilor de pe vagoane, spații de birouri, parcări pentru TIR-uri.

• El va conecta mult mai ușor zona centrală a țării atât cu Portul Constanța, dar și cu principalele porturi ale Mării Adriatice și Mării Nordului și de acolo cu clienți din jurul lumii.

29

30

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Piatra de temelie pentru implementarea Sistemului de Returnare-Garanție:

La Sebeș se vor produce aparate de colectare selectivă a ambalajelor de băuturi Ion SURDU

Orașul Sebeș găzduiește, din data de 4 mai, o fabrică cu impact european în domeniul gestionării deșeurilor. Reprezentanța din România a companiei olandeze Envipco a inaugurat la începutul lunii mai singura fabrică din țară care va produce echipamente inteligente de colectare selectivă a ambalajelor de băuturi.

Valoarea noii investiții din Transilvania se ridică la 2 milioane de euro, iar numărul locurilor de muncă nou create este de 20, urmând ca la sfârșitul acestui an numărul salariaților să se dubleze. Totodată, 90% din componentele folosite la construcția RVM-urilor sunt procurate din România.

Ce înseamnă RVM - Reverse Vending Machines Reverse Vending Machines (RVM) reprezintă o soluție inovatoare pentru colectarea recipientelor de băuturi goale la sursă și creșterea ratelor de reciclare cu un sistem de recompensă. Utilizatorii sunt astfel stimulați să păstreze și să colecteze deșeurile separat și curat, pentru a aduce materialul reciclabil, cum ar fi plasticul, sticlele de sticlă sau cutiile de băuturi din aluminiu în mașina inteligentă.

Pentru aceasta, utilizatorii pot primi recompense.

Envipco este un producător global de Reverse Vending Machines cu peste 40 de ani experiență în fabricarea și operarea soluțiilor de colectare și reciclare. Cu sediul central în Amersfoort, Olanda, compania operează peste 8.000 de aparate în Statele Unite ale Americii, Australia, Franța, Suedia, Germania, UK, România și Grecia. La nivel global compania este condusă de Simon Bolton. „Este o oportunitate fantastică în a ajuta România în direcția reciclării și economiei circulare. Deschidem azi o fabrică

unică, ce va produce utilaje europene pentru colectarea selectivă a ambalajelor de băuturi. Vom exporta de aici spre toată Europa”, a declarat Simon Bolton, CEO Envipco Global, în cadrul ceremoniei de inaugurare a fabricii.

„Sistemul de GaranțieReturnare va fi, cu siguranță, un succes în România” Prezent la eveniment, primarul Municipiului Sebeș, Dorin Nistor a subliniat momentul prielnic în care se află România pentru astfel de investiții. „România se pregătește pentru o recompensă pentru că reciclăm. Sper să se întâmple acest lucru, să fie aprobate toate normele în Parlament, iar noi să ne implicăm mai mult. Felicit compania pentru că a ales Sebeșul. Aici e un loc cu două calități mari: avem niște oameni tare faini, care muncesc, pe de o parte, iar pe de altă parte este poziția geografică facilă. Din punct de vedere al autostrăzilor suntem cel mai important nod rutier din România, dacă nu ne referim la București”, a menționat Dorin Nistor.

Bogdan Purcherea, directorul general al Envipco Solutions SRL din Sebeș, cel care va conduce noua fabrică, a ținut să precizeze că este vorba despre prima investiție de acest fel în localitate. „A fost o aventură. Ce credem că e important, și o să ducem mai departe acest lucru, este că dacă ne punem toți la masă și vedem partea plină a paharului, nu contează că vorbim despre retaileri, administratori sau Ministerul Mediului, lucrurile cu siguranță o să reușească”. Purcherea

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a vorbit despre echipa din spatele proiectului. „A fost foarte multă muncă și foarte mulți oameni buni. Cred că dacă o să continuăm așa, Sistemul de Garanție-Returnare va fi, cu siguranță, un succes în România”.

Envipco România a desfășurat până în prezent proiecte și în alte localități. Spre exemplu, la Brașov, unde s-au colectat peste 1.500.000 de ambalaje din vara trecută până acum; la București - în cadrul primei Stații Verzi de colectare a ambalajelor și electrocasnicelor, precum și la Ciugud - unde a avut o implicare în cadrul primei monezi virtuale lansată de o localitate din România.

Avantajele parteneriatului cu Envipco Compania promite mai multe avantaje retailerilor și altor actori interesați care vor decide să încheie parteneriate.

Printre acestea se numără oferirea de soluții eficiente din punct de vedere al costurilor, fiabilității operaționale și tehnologiei. De asemenea, Envipco promite să ofere cele mai compacte RVM-uri, ideale pentru locații cu spațiu limitat și singurul RVM care colectează ambalaje la vrac; va utiliza tehnologie de ultimă generație ce asigură prevenirea fraudei și cea mai mare rată de compactare, dar va oferi și expertiză la nivel local, cât și la nivel internațional.

Totodată, parteneriatele prevăd și soluții personalizate și suport în funcție de nevoile comunității (echipamente,

comunicare, materiale educative etc.), servicii de instalare rapide și eficiente, dar și mentenanță periodică pentru garantarea funcționării perfecte a stațiilor inteligente. În ceea ce privește Sistemul de Returnare-Garanție, acesta este considerat a fi una dintre cele mai eficiente modalități de reducere a deșeurilor din plastic, sistemul de garanțiereturnare urmează a fi implementat și pe piața locală, conform Hotărârii de Guvern nr. 1074 din 4 octombrie 2021.

Când va fi pus în aplicare, acest sistem va fi obligatoriu pentru toate magazinele din România, indiferent că vorbim despre supermarketuri sau despre magazine de mici dimensiuni. Scopul Sistemului de Returnare-Garanție este ridicarea gradului de colectare a deșeurilor reciclabile. Conform autorităților, acest sistem este deja aplicat în zece state europene cu rezultate care ajung la o colectare și procesare a aproximativ 90% din deșeurile reciclabile puse pe piață.

Cosmin Teodor, director la Direcția Gestiunea Deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului, crede că deschiderea fabricii de la Sebeș reprezintă prima piatră de temelie în implementarea acestui sistem, iar Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României, precum și Emanuel Pârvulescu, director de Mediu al hipermarketului CORA, au salutat investiția.

Petrică O parte din aparatele de colectare de ambalaje produse de Envipco sunt denumite în mod prietenos Petrică, un joc de cuvinte (PETrică), nume care ajută comunitățile în care sunt instalate să interacționeze mult mai ușor cu acestea.

De asemenea, denumirea abordabilă pentru oameni de toate vârstele ajută mult în rolul educativ din punct de vedere al protecției mediului pe care Envipco și-l asumă.

Fabrica Envipco de la Sebeș: 4 Urmează să deservească întreaga zonă a Europei.

4 Suprafață de producție - 2.870 mp 4 Suprafață de birouri - 520 mp 4 Capacitate de producție prevăzută pentru 2022 – 6.000 RVM-uri 4 Capacitate de producție prevăzută pentru 2023 – 15.000 RVM-uri 4 Managing Director Envipco - Bogdan Purcherea

31

32

SINTEZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SINTEZĂ

33

34

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Specialiștii în construcții: “În Ucraina va fi de lucru mulți ani de-acum încolo” Călin POENARU

Experții și investitorii din construcții și instalații de la Cluj vor pune umărul la revitalizarea acestei zone a Europei în urma crizei militare și energetice. Aceștia vor să transforme constrângerile în oportunități, să construiască durabil și sustenabil, dar și să pună cercetarea și inovarea la treabă. Universitari și antreprenori din domeniu s-au reunit în cadrul unei întâlniri mijlocite de platforma XPN. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) a dezvoltat o relație mai strânsă cu mediul economic din 2017, când a fost înființat un departament specializat care să permită companiilor interesate să intre în relație cu universitatea.

“Noi le vom direcționa, în funcție de interesele lor, către zonele de cercetare, de proiecte europene. Avem și un consiliu consultativ alcătuit din reprezentanții firmelor în care sunt reprezentate și construcțiile, și instalațiile. Am încheiat protocoale de colaborare cu sute de companii, zilnic avem întâlnire cu cel puțin o firmă”, a explicat Daniela Popescu, prorector al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN).

UTCN este prezentă în șase județe - Cluj, Alba, BistrițaNăsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj.

“Avem 20.000 de studenți anual la nivel de licență, doctorat și masterat, 91 de specializări la licență, 88 de structuri de cercetare. Suntem bine poziționați în România la cercetarea universitară, implementăm proiecte europene de 26 de milioane de euro. Există posibilitatea să angrenăm companiile în proiecte de cercetare, să ne fie parteneri strategici. Se pot implica în practică, în internship, în activitatea didactică.

Avem în lucru o platformă software de matchmaking pentru practica studenților, unde companiile își vor pune ofertele. O altă platformă vizează teme de licență și de masterat propuse studenților de către firme. Am creat Zilele Carierei, Zilele Porților Deschise, unde firmele pot face prezentări. Am dezvoltat conceptul de Ziua Companiei, avem evenimente de tip live broadcasting, bine primite de către mediul economic.

Emerson a creat șapte tipuri de evenimente, Bosch are 40 de evenimente la care participă 1.800 de studenți.

Tinerii de-abia așteaptă, după pandemie, să facă vizite la firme, să se angajeze. În acești doi ani de restricții s-au creat liste foarte mari de așteptare. Există o foame de a vedea pe viu cum funcționează o companie, nu doar porțile firmelor golite de angajați. În patru ani de facultate, noi putem să facem doar o pregătire generală, însă pe zona de masterat ne putem mișca mai bine. Am înființat masterate cu Bosch, Porsche,

vrem masterate profesionale cu companiile, cum am făcut în Bistrița. Am pornit campania “Adoptă un student” care presupune ca acesta să petreacă mai mult timp în anumită firmă, nu doar la practică, iar dacă angajatorul constată că este de caracter, să îl poată înrola”, a completat prorectorul UTCN.

Ucraina, piatră de încercare pentru constructori Facultatea de Construcții Cluj concentrează 2.300 de studenți.

“70% dintre cei de la licență vor să meargă spre masterat, majoritatea sunt angajați după primul semestru, în anul I, cei mai mulți în Cluj. În pandemie am mers cu ei în practică peste drum, pe șantierul UTCN de reconversie a Casei de Modă, de pe str. George Barițiu. Avem la dispoziție un autocar care ne permite să ne deplasăm la orice firmă.

Așteptăm companiile la practică, la concursurile profesionale. Facultatea de Construcții Cluj (FCC) este una grea, studenții nu au timp liber. Vedem ce se întâmplă în Ucraina și ne dăm seama cât va fi de lucru pentru constructori, din păcate, ani de zile de acum încolo. 86% dintre absolvenții noștri se angajează după anul I, majoritatea în domeniu”, a menționat decanul FCC, Daniela Manea.

Tinerii arhitecții - „trupe operative și rapide” “La Facultatea de Arhitectură și Urbanism (FAU) avem un sistem integrat, licență și master, în care diploma de arhitect se primește după șase ani. În acest timp tinerii se angajează, e foarte greu să angajezi un arhitect care și-a luat diploma.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Avem 600 de studenți, încă există un deficit mare, deși numărul lor la nivel național, în cele câteva instituții de acest gen din România, s-a triplat.

Noi am vrea mai ales să avem acces la cât mai multe proiecte ale companiilor, pe care să le putem face cu studenții. Nu lucrăm cu mari corporații, ci mai degrabă în mici antreprize, cu o mână de oameni, în formații de arhitecți și ingineri, dar aceasta le face mai operative și mai rapide “pe câmpul de luptă”, a subliniat Șerban Țigănaș, decanul FAU.

Criză de ingineri în instalații “Din păcate, există o penurie extraordinară de ingineri în instalații. Începem să ne mulțumim cu absolvenți de colegii sau de profiluri umaniste, dar pe care trebuie să îi facem ingineri în domeniul instalațiilor. Noi, cadrele didactice, dăm studenților un fel de credit pentru a evolua în lumea reală, unde penalizările pentru greșeli sunt mult mai mari. Un învățământ de calitate trebuie să fie dur, cum am văzut la facultățile de profil din Elveția sau SUA. Acolo nu se glumește cu pregătirea profesională.

Ar fi grozav ca firmele să valideze, să pună la treabă studenții.

Trebuie să avem un feedback din partea angajatorilor ca să putem stabili ce să facem pentru a avea studenți performanți.

Sunt și firme care exagerează, băgând tinerii direct la înaintare, ca să scoată din prima proiecte profesionale. Există și profesori patroni de firmă; ei ne aduc informații valoroase despre activitatea studenților în companie, însă e mai greu să faci și producție, și activitate didactică”, a menționat Ciprian Bacoțiu, prodecan al Facultății de Inginerie a Instalațiilor.

Noi investitori, de 150 milioane euro, confirmați la Cluj Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) și-a propus să devină broker de fonduri europene și organizație suport pentru afaceri. Companii din Germania și Croația își vor anunța intrarea în curând, cu investiții de 150 de milioane de euro, prin intermediul ADRNV. “Departamentul pe care îl coordonez, cel mai nou din structura ADRNV, este cel de servicii suport pentru relația cu investitorii. Pregătim teren la Oradea pentru un nou business, dar și pentru celelalte județe din Regiunea Nord-Vest. Vrem să ne asigurăm că vor ajunge aici cele mai importante investiții la nivel regional.

Vom acționa și pentru concretizarea unor delegații de afaceri. Trebuie să conștientizăm că suntem la mare bătaie cu Ungaria, Polonia, Croația, mai ales pentru resursa umană, țări mult mai avansate în atragerea de investitori. Mai întâi

EVENIMENT

vom organiza întâlniri pe anumite domenii, pentru a vedea provocările cărora va trebui să le facem față în următorii 5-10 ani în regiune, să stabilim 4-5 “teme de casă” pentru universități. Trebuie să poziționăm cercetarea pe nevoile viitoare ale pieței, să avem cu toții o abordare proactivă, nu una reactivă”, a menționat Laviniu Chiș, expert tehnic al ADRNV.

Prioritățile constructorilor: “durabil și sustenabil” Alexadru Lazarec, șef al Compartimentului fonduri structurale din UTCN, a prezentat o linie de finanțare UE pentru proiecte tehnologice inovative, invitând companiile din Transilvania să o acceseze. “Acest apel se adresează IMM-urilor, dar și companiilor mari care vor să dezvolte o activitate de cercetare, dezvoltare sau inovare, de sine stătător sau în parteneriat cu organizații de cercetare. Pentru un proiect de 3,7 milioane de euro, finanțarea nerambursabilă s-ar ridica la maximum 70%, adică 2,1 milioane de euro, deci compania contribuie cu 1,6 milioane. Companiile își pot extinde capacitatea de producție, pot face dezvoltare experimentală, prototipuri, în parteneriat cu universitatea”. Dan Mureșan, proprietarul M Install & Aquaserve, a remarcat deschiderea UTCN spre mediul economic. “Au fost înființate multe laboratoare în colaborare cu companiile. Este important ca firmele să nu folosească UTCN doar ca bazin de recrutare a forței de muncă. Trebuie să fim inteligenți și să transformăm constrângerile în oportunități, să construim durabil și sustenabil”, a subliniat acesta.

UTCN și XPN Focus Grup Construcții & Infrastructură au inițiat întâlnirea de business pentru a concretiza posibilitățile de colaborare cu facultățile pe linii de afaceri, transfer tehnologic, programe de internship și angajare de studenți, accesare de fonduri de cercetare, producție în parteneriat cu universitatea, posibilitatea companiilor de a deveni furnizori în proiectele UTCN. Printre companiile reprezentate s-au mai numărat ACI, Strabag, Cemacon, CON-A, Hansen, Salice, Zeolites Production, The Office, SDC Proiect, Obermair, Montegra, Macon, Venezia Showroom, Umbrella sau IRC Consult.

35

36

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Florin Oprea:

Lansare & argumente - Busy Brokers in Transilvania

Florin Oprea, Managing Partner – Busy Brokers, cu o experiență de peste 15 ani în domeniul investițiilor și a piețelor financiare dar și a consultanței pentru afaceri și management, a lansat la Sibiu o companie de consultanță pentru noi proiecte de succes.

Care sunt atuurile pentru lansare?

Suntem o firmă de consultanță imobiliară specializată în domeniul proprietăților comerciale. Avem o experiență construită în timp în ceea ce privește relaționarea cu antreprenori, profesioniști și investitori din sectorul de afaceri și investiții, atât la nivel național, cât și internațional. Oferim analiză prealabilă gratuită a nevoii de business sau a investiției, garantăm calitatea serviciilor furnizate și reprezentăm clientul pe tot parcursul procesului de intermediere, de la primul telefon și până la predarea spațiului sau a imobilului.

Care sunt clienții vizați?

Marii dezvoltatori de parcuri industriale și logistice, dar și dezvoltatori locali sau proprietari de parcuri, clădiri sau spații industriale și retail, precum și proprietari de terenuri.

Vrem să lucrăm și cu companii mici, mijlocii și mari active în România, care au nevoie de spații industriale; rețele de retail care urmăresc să identifice spații, clădiri sau terenuri pentru dezvoltare; investitori privați sau companii străine care urmăresc să investească în România.

Care este estimarea dvs. pentru evoluția pieței în zona Transilvaniei? În sectorul industrial și logistic vom asista la o dezvoltare a portofoliilor tuturor marilor dezvoltatori deja prezenți în acest teritoriu, dar vom observa și intrarea în aceasta zonă a unor dezvoltatori care până acum erau concentrați mai mult pe piața din București. Totodată vom asista la calibrarea și adaptarea ofertei noi funcție de specificul zonei și al cererii, și, în principal, vom vedea o mai mare flexibilitate din partea dezvoltatorilor în a oferi spre închiriere spații mai mici, până la un minim de 500 m2. În domeniul retail va continua expansiunea accelerată a rețelelor de magazine food și non-food, dar vom asista și la dezvoltări de proiecte noi de tipul galeriilor comerciale sau cel al parcurilor retail. Dezvoltarea continuă a infrastructurii rutiere și feroviare va atrage investiții străine noi, mai ales în domeniul producției, chiar și în orașe mai mici care oferă investitorilor avantaje precum forța de muncă mai ieftină, proprietăți mai ieftine și chirii mai mici, dar și reduceri sau scutiri de impozite precum și alte facilități din partea autorităților locale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROIECT

37

38

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

The Voices of Business Awards la Brașov, Bistrița și Zalău Ligia VORO, Călin POENARU & Ion SURDU În lunile aprilie și mai, echipa revistei Transilvania Business a continuat maratonul de evenimente The Voices of Business Awards la Brașov, Bistrița și Zalău. The Voices of Business Awards este un eveniment unic de promovare a liderilor din business din Transilvania&Banat, care este susținut de partenerii noștri Romprest Servicii Integrate, ATP Exodus, DAW Bența România, Welthee, E.ON România, Alfa Software, Valor Smartwash – reprezentant Ehrle, Florăriile Magnolia, Crama Jelna, Fort Silvan, Luminița Balazs Fashion, Decorex Prod și Art Bending.

50 de companii – 20 cu capital românesc, 20 cu capital străin și 10 cu capital mixt, stabilite pe baza criteriilor active imobilizate, capitaluri proprii, cifră de afaceri, profit și număr de salariați, clasamente publicate în ediția cu numărul 107 a revistei, au fost laureate cu trofeul Companie de elită în business. Primele trei companii românești și străine, precum și primele două companii cu capital mixt au primit o integramă realizată de Alex Toth, redactorul șef al cotidianului mureșean Zi de Zi, publicație din grupul de presă din care face parte și Transilvania Business.

Totodată, cinci companii de perspectivă sau care s-au remarcat în domeniul lor de activitate au fost distinse cu trofeul realizat de Art Bending din sârmă galvanizată și vopsea acrilică, trofeu fixat pe un suport de lemn de stejar furnizat de Decorex Prod. De asemenea, partenerii strategici ai revistei au fost premiați în cadrul celor trei gale.

La înălțime, la Brașov Caravana Transilvania Business prilejuită de evenimentul The Voices of Business Awards a ajuns la Brașov în 7 aprilie, la Belvedere Events Center. Partenerii sunt co-

loana de susținere a seriei de evenimente The Voices of Business Awards. Romprest Servicii Integrate, DAW Bența România, Welthee, E.ON România, Florăriile Magnolia, Crama Jelna, Luminița Balazs Fashion, Decorex Prod și Art Bending au făcut posibil ca evenimentul de la Brașov să se desfășoare fără probleme logistice.

Din partea autorității județene ne-a fost alături Szenner Zoltán Huba, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov. “Vreau să felicit firmele care vor premiate în această seară, ultimii ani nu au fost ușori și cei care în acești ani au reușit să își mențină și chiar să își crească business-ul au dat dovadă de foarte mult profesionalism”, a fost mesajul său adresat comunității de afaceri brașovene.

Parteneri de nădejde Romprest Servicii Integrate, companie din grupul Romprest, și-a dovedit capacitatea de a derula contracte complexe și de a interacționa cu clienți mari prin gestionarea unor obiective precum Gara de Nord din București, Arena Națională, tot din capitală, sau bazele militare NATO de la Deveselu și Mihai Kogălniceanu.

“Puteți apela la noi cu încredere pentru servicii profesionale de curățenie, facility management, dezinfecțiedezinsecție-deratizare. De asemenea, deszăpezirea, degivrarea fac și ele parte din portofoliul nostru”, a punctat Mihai Duță, Sales Director Romprest Servicii Integrate în timpul evenimentului.

Emanuel Suciu, coordonator marketing DAW Bența România, ne-a adus mesajul excelenței la gala The Voices of Business Awards.

“DAW Bența România, care este prezentă în România cu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

brandul Caparol, este un brand de origine germană, de top în Europa, este cunoscut în industria materialelor profesionale de finisaje-construcții, vine să sprijine demersul de a susține excelența în mediul de afaceri”, a subliniat acesta.

Vocile business-ului brașovean Credem că suntem o companie media dinamică, iar niciun eveniment pe care îl organizăm, putem să afirmăm acest lucru după șapte gale, nu seamănă între ele, pentru că, la Brașov, am auzit foarte clar și vocea comunității de afaceri din județ.

La 25 de ani de la înființarea companiei, Chemark Rom a fost premiată de revista noastră pentru ocuparea locului IV în categoria Companii cu capital integral românesc.

“Aniversăm 25 de ani de activitate anul acesta, așa că premiul vine chiar într-un moment festiv. Este o provocare să asigurăm un lanț logistic la nivelul întregii țări, un lanț de distribuție atât prin 1.200 de magazine agricole, cât și pentru aproape 1.500 de fermieri profesioniști”, a fost mesajul lui Lucian Iuga, director marketing, Chemark Rom. Clasată pe locul al cincilea, Sergiana Prodimpex a fost reprezentată la ceremonie de doamnele Diana Zahariea, director general, și Ana Neculoiu, Deputy Group CFO. “Premiul de astăzi aș vrea să îl dedic în primul rând angajaților noștri, fără de care nu am fi fost astăzi aici, și este o dovadă vie că viziunea Sergiana se întâmplă și în realitate, nu doar pe hârtie, viziunea este aceea de a fi brandul recu-

EVENIMENT

noscut pentru calitate și încredere”, a spus Diana Zahariea.

Daniel Badea, director marketing Selgros Cash&Carry, a ridicat premiul pentru compania clasată pe primul loc între firmele cu capital integral străin.

“Anul acesta împlinim 21 de ani de când am intrat pe piața din România, am intrat chiar prin magazinul din Brașov în 2001. La acel moment era un nucleu format dintr-o mână de oameni, iar acum avem 23 de magazine și aproape 5.000 de oameni în echipă. A fost un drum lung până aici, plin de provocări, dar și de succes”, a fost mesajul său.

Dipl. ing. Sorin Poteraș, directorul general al Schaeffler Romania (n.a. începând cu luna mai a renunțat la conducerea companiei), a anunțat o creștere de aproape 25% a numărului de angajați al companiei în anul 2021.

“Anul trecut a fost, într-adevăr, un an excelent, cel mai bun an al nostru de până acum, am reușit să avem o cifră de afaceri de 550 milioane de euro, peste 5.400 de angajați, doar anul trecut am angajat 1.000 de oameni la Schaeffler.

Continuăm să ne dezvoltăm astfel încât să ne întărim poziția de lider mondial în domeniul rulmenților”, a subliniat top managerul după ridicarea trofeului.

Stabilus Romania a pornit de la producția de sub 150.000 de repere pentru a ajunge la peste 2 milioane și țintește la o producție de 4 milioane de repere.

“Chiar dacă a fost pandemie, am reușit să obținem o cifră de afaceri de 160 milioane de euro doar la Brașov, reprezentând o cincime din totalul cifrei de afaceri a grupului, cu 18 firme worldwide. În total avem în jur de 1.400 de anagajați, pe care am reușit să îi păstrăm și în timpul pandemiei”, a mai arătat Cristian Popescu, director general Stabilus România, companie care închide top 3 firme cu capital integral străin.

39

40

EVENIMENT

Clasată pe locul al nouălea, Preh România, dincolo de rezultatele negative în ceea ce privește profitul, rămâne o companie stabilă și bogată. Mai mult, după cum a subliniat Adina Parghel, director HR Preh România: “În ultimii trei ani am avut o situație financiară mai delicată, în schimb am reușit să menținem toți angajații în companie, chiar dacă ultimii doi ani în industria automotive au fost foarte grei, totuși am mers înainte, comenzile au început să crească, anul trecut am avut și noi aproximativ 800 de noi angajați.”.

Puterea cuvântului împreună ne-a fost demonstrată de Cristina Nicodim, Marketing Specialist, Maurer Imobiliare SA, companie care s-a plasat pe locul 18 în clasamentul companiilor cu capital străin.

“Mai importante pentru noi sunt miile de mulțumiri din partea clienților noștri. De asemenea, reușim în continuare să facem lucruri frumoase pentru că credem cu atâta tărie în puterea cuvântului împreună, împreună cu partenerii noștri, împreună cu furnizorii noștri, împreună cu angajații noștri și cu clienții noștri”, a fost mesajul acesteia.

Ciprian Pendus, director rețea magazine Prodlacta, a transmis obiectivul pe care compania clasată pe locul II în rândul firmelor cu capital mixt îl țintește: “Sper să ne menținem și în viitor același standard ridicat pe care îl avem acum în activitate”.

Traian Ionescu, administrator al Dacia Plant, o altă companie care împlinește anul acesta o vârstă rotundă, a strecurat în mesajul său câteva cifre cheie: “Am încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro. Toate produsele le realizăm în comuna Bod, unde avem 200 de angajați. De-a lungul celor 20 de ani de activitate am plătit taxe, impozite la statul român – 20 milioane de euro. La fiecare 4,8 secunde cineva consumă un produs Dacia Plant”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Parteneri strategici cu mesaj Werner Braun – președinte Clubul Economic German din Brașov este unul dintre cei mai vechi colaboratori ai noștri, fiind distins pentru susținerea pe care ne-a arătat-o cu trofeul Partener strategic al revistei Transilvania Business. A avut, ca întotdeauna, un mesaj care să ne pună pe gânduri și de trezire pentru cei care pot să schimbe lucrurile.

“Un singur lucru cred că mai este nevoie și trebuie să muncim cu toții: trebuie să investim mai mult în educație.

Lipsa forței de muncă calificate este blocajul numărul 1 al investițiilor aici, nu întreabă niciun investitor cât e metrul pătrat, cât e chiria, cât e energia electrică, ci întreabă unde găsesc oameni calificați”, a spus Werner Braun.

Iceberg+ este una dintre companiile inovatoare din județul Brașov, cu multe proiecte de viitor, fondată de un colaborator de cursă lungă al nostru – Ionuț Țața.

De altfel, un asemenea proiect l-a reținut pe Ionuț Țața la Târgu Mureș, astfel că trofeul Partener strategic al revistei Transilvania Business a fost ridicat de Adriana Cojocaru, COO, Iceberg, iar cu Ionuț Țața ne-am revăzut la sesiunea de networking. “Suntem o firmă de consultanță pentru afaceri mici și mari, pentru investiții și transfer tehnologic. Avem o echipă de peste 100 de consultanți și experți”, a sintetizat Adriana Cojocaru core-business-ul Iceberg+.

Performanța răsplătită Au fost premiate următoarele 20 de firme cu capital românesc: 1. Bilka Steel; 2. Avicola Brașov SA; 3. Elmas; 4.

Chemark ROM; 5. Sergiana Prodimpex; 6. PRO SOFT; 7.

Bepco; 8. Vectra International; 9. COS 2000 Distribution; 10. Temad CO; 11. SEDA Invest; 12. Rail Force; 13.

Ramoss COM; 14. Isaran; 15. Vectra Logistic; 16. Silnef; 17. Tecvivo; 18. Ropharma Logistic SA; 19. ICCO E.M.T. Electronic Manufacturing Tehnology; 20. TM Inox.

Au fost distinse, de asemenea, 20 companii cu capital străin: 1. Selgros Cash & Carry; 2. Schaeffler Romania; 3. Stabilus Romania; 4. Autoliv Romania; 5. Joysonquin Automotive Systems Romania; 6. Sika Romania; 7.

Purolite; 8. Miele Tehnica; 9. PREH Romania; 10. Premium Aerotec; 11. Totalenergies Marketing Romania SA; 12.

Carmeuse Holding; 13. Benchmark Electronics Romania; 14. Hutchinson; 15. Europharm Holding SA; 16. Eldon; 17. Delaco Distribution SA; 18. Maurer Imobiliare SA; 19.

Duvenbeck Logistik; 20. Holver.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Zece companii cu capital mixt au primit, totodată, trofeul Companie de elită în business: 1. Ropharma SA; 2. Prodlacta SA; 3. Urban Invest; 4. Airbus Helicopters Romania SA; 5. Metersit Romania; 6. Europig SA; 7.

Transformer Energy Supply; 8. ARC Electronic; 9. Unior Tepid; 10. Volumax Logistic SCS. Companiile de perspectivă distinse sunt următoarele: Apemin Zizin, Dacia Plant, Electroprecizia SA, Lingemann Beschaffungssysteme SRL, Romradiatoare SA.

Premiați la Bistrița Evenimentul de la Bistrița a avut loc la Hotelul Coroana de Aur. În această călătorie ne-au susținut partenerii ATP Group, Valor Smartwash, reprezentant Ehrle, Welthee, Alfa Software, Crama Jelna, Florăriile Magnolia, Luminița Balazs Fashion, Art Bendind și Decorex Prod.

La gala The Voices of Business ne-a onorat cu prezența Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. „După doi ani de pandemie constatăm cu toții că greul abia acum a început: că de fapt pandemia a provocat o criză, care nimeni nu o poate prevedea cât va dura și ce se va întâmpla, iar ca „bonus” a venit și conflictul din Ucraina (…) Atât eu, cât și primarii din județ ne-am străduit ca prin investițiile publice să aducem un minim de sprijin, de ajutor pentru dezvoltarea companiilor”, a declarat Emil Radu Moldovan.

Președintele CJ Bistrița-Năsăud a venit cu o surpriză la gala TB, oferind fondatorului revistei, Aurelian Grama o

EVENIMENT

diplomă de apreciere.

De-a lungul istoriei revistei Transilvania Business, un partener consecvent s-a dovedit a fi primarul Orașului Beclean, Nicolae Moldovan. Prezent la gală, edilul a ținut să precizeze că pe lângă obiectivele sociale și cele pe care autoritățile locale au reușit să le realizeze pentru cetățeni, a fost realizată și o inițiativă 100% privată, fiind probabil singura inițiativă privată derulată de statul român. Este vorba de Băile Figa. „Băile Figa au avut succes și prin dvs., prin frumoasele prezentări pe care le-ați făcut. Să știți că fiecare prezentare pe care ați făcut-o despre noi a ajuns la toți prietenii noștri, fiindcă era un mod prin care promovam orașul”, a menționat Nicolae Moldovan.

41

42

EVENIMENT Bistrița, un oraș dinamic Înainte de premierea propriu-zisă a companiilor din Topul Elitelor în Business, realizat de revista Transilvania Business, Mircea Cirț, președintele ATP Group, unul dintre partenerii seriei de evenimente The Voices of Business, a ținut să transmită un mesaj de prezentare a companiei, dar și de încurajare a companiilor prezente în clasament. „În contextul în care suntem noi, am început în 2019 cu asamblarea de camioane, iar Bistrița a luat primele camioane. Așa se face că avem mai multe camioane în regiune și le mulțumesc bistrițenilor pentru încredere”, a transmis Mircea Cirț.

La Bistrița, un partener care ni s-a alăturat seriei de evenimente a fost Valor Smartwash, reprezentant Ehrle. Alături de noi a fost Vass Orsolya, CEO-ul companiei, care a vorbit despre succesul investiției într-o spălătorie auto: „Oferim un pachet întreg celor care își doresc o afacere în acest domeniu, cu sprijin 100% în realizarea călătoriei, de la analiza locației, până la calculele de rentabilitate, consultanță, montaj, darea în funcție, instruirea personalului, iar ulterior service și tot ce este necesar pentru operarea cu piese de schimb și detergenți”.

Welthee este un partener care ne susține seria de evenimente încă de la început. Din partea fondului de investiții descentralizat a vorbit Alexandru Bolog, Business Partner al Welthee. Prin intermediul a două video-uri, reprezentantul companiei ne-a explicat succint complexitatea fondului de investiții descentralizat.

Un alt partener al seriei de evenimente este compania clujeană Alfa Software. Claudiu Mândru, Business Development Manager, a prezentat publicului prezent la gală soluțiile pe care Alfa Software le dezvoltă pentru eficientizarea activității beneficiarilor săi: „Ne place să eliminăm hârtia, astfel încât am integrat tot ceea ce înseamnă device-uri – cântare, case de marcat, servere. Sunt două direcții mari: una de introducere a datelor; alta, de analiză a datelor”.

Mesajele laureaților Teraplast SA a ocupat locul I la companii cu capital românesc. „Avem o tradiție de peste 125 de ani, deci suntem obligați să continuăm să dezvoltăm. Reprezentăm cu mândrie județul Bistrița-Năsăud. Credem în comunitatea și oamenii de aici, investim în continuare în beneficiile tuturor”, a spus Ioana Birta, director financiar al Teraplast SA. Rombat SA este cea mai bună firmă cu capital mixt.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alin Ioaneș, CEO Rombat, consideră că: “Acest premiu este un “challenge” de a fi mai buni în continuare și de a inova mai departe, de a rămâne aceeași baterie care mișcă România”.

Cei mai buni dintre cei buni Firme cu capital românesc premiate: 1. Teraplast; 2.

Dimex 2000 Company; 3. MIS Grup; 4. Comelf SA; 5.

Silvania International Prod; 6. Carmo Lact Prod; 7. Frasinul; 8. Intex SA; 9. Iproeb SA; 10. Polimed Com; 11. Influent; 12.

CML.RO; 12. RCB Electro 97 SA; 14. Tabita Tour; 15. Agro Ardeal; 16. Campeador; 17. Romfulda Prod; 18. Îndemînarea Prodcom; 19. Megatitan; 20. Plastinvest Prod.

Firme cu capital străin laureate: 1. Italtextil Sărata; 2.

Fileca Industry; 3. Leoni Wiring Systems RO; 4. Aguaviva; 5. E Cablaje; 6. Gazquez Transport; 7. Stewo Plastic Prod; 8.

Renico Ind; 9. Tesuti Transilvania; 10. Tessitura di Sarata; 11. Periks; 12. Stellwag Electroprod; 13. Masterfoam; 14.

TSK Testsystems; 15. Drive Medical; 16. Peromex BN; 17. HP Kaysser International; 18. Svend E. Soerensen; 19.

Gruppo Uno; 20. Perez Transport.

Firme cu capital mixt distinse: 1. Rombat SA; 2. Terasteel; 3. Lignum Trend; 4. Precision Tool Steel; 5. Tehnoprod Plast; 6. Stettler Tech; 7. Rociro; 8. Interpaxaroma; 9.

Oblio-Astrans; 10. Biagen Swiss.

Companiile de perspectivă distinse sunt următoarele: Belco Avia, Clinica Sanovil, Datacor, Drosera Comserv și Vie-Vin Lechința.

Record de confirmări la Zalău Prima ediție organizată în județul Sălaj a galei The Voices Business Awards a stabilit un adevărat record de confirmări din partea companiilor premiate. Businessmenii locali au umplut sala de conferințe a Hotelului Brilliant Meseș, confirmând renumita ospitalitate sălăjeană.

Parteneri ai galei au fost Welthee, Valor Smartwash – Ehrle România, Fort Silvan, Decorex Prod, Art Bending.

“Ne-am propus, de-a lungul timpului, și am reușit să ținem legătura cu mediul de afaceri tocmai pentru a ne informa reciproc despre propunerile de a ne îmbunătăți activitățile, de a ne împărtăși planurile unii altora. Avem investiții care propun dezvoltarea infrastructurii rutiere, de turism, de sănătate, sociale și educative care să vină în folosul tuturor sălăjenilor și în continuarea eforturilor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dvs de a dezvolta acest județ”, a spus Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj.

“Primăria Zalău a fost un partener loial, corect față de mediul de afaceri din municipiu”, a spus administratorul public al Zalăului, Călin Forț.

Despre viitor cu optimism Primul loc la companii românești este ocupat de către cel mai mare producător autohton de ciuperci.

“Sunt 20 de ani de muncă în spatele acestui premiu.

Compania noastră se ocupă cu producția de ciuperci Champignon. Firma este în dezvoltare. Anul acesta ne vom dubla capacitatea de producție și încercăm să ne dublăm și forța de muncă. În același timp firma se dezvoltă și în altă direcție – producția de materie primă”, a mărturisit Boglarka Nemeti, reprezentant al Boglar Champ.

Tenaris are de 18 ani inima la Zalău. Astăzi, “Tenaris este parte a procesului de decarbonizare; avem cea mai curată tehnologie de producere a oțelului, cea cu arc electric, cu emisii de dioxid de carbon de o treime din cele standard.

Contribuim activ la economia circulară, întrucât oțelul se reciclează la infinit. Compania noastră și-a asumat reducerea emisiei de CO2 cu 30% până în 2030”, a declarat Alin Moga, manager security & safety Tenaris România.

Totuși, dorim să ne menținem optimismul.

Trofee pentru performeri Firmele cu capital integral românesc premiate sunt: 1.

Boglar Champ; 2. Tur Cento Trans; 3. Sentosa Impex; 4.

West Co Impex; 5. Iazul V&V; 6. Euro Activ; 7. Welthaus; 8. Fibrex Co; 9. Titan Comerț; 10. Universal Euro Build; 11. Miral Com; 12. Tinichigeria; 13. Universal CO; 14.

Simex SA; 15. Citadin Zalău; 16. Drum Construct; 17. Șteț Agregate; 18. Electro Grup; 19. Group Metal Trading.

20 de companii cu capital integral străin au fost distinse cu trofeul Companie de elită în business: 1. Silcotub SA; 2. Hanna Instruments; 3. Hanes Global Supply Chain Romania; 4. Fraven; 5. Silvania Worsted Spinning; 6. Rombel; 7. Rehi; 8. Samtex; 9. Bellinea; 10. TR Construction; 11. Pedrollo; 12. Valen Est Industries; 13. FVL International; 14. ATL Electronic; 15. Tenaris Solutions East; 16. Exiros; 17. YNA Crediu Trans; 18. Sessio.eu; 19.

Smart Battery Distribution; 20. Composite Industries.

Trofeele Companie de elită în business au fost acordate următoarelor 10 companii cu capital mixt: 1.

EVENIMENT

Grovinvest; 2. Nova Funghi; 3. Clinica Dentară; 4. Rom Dinarom; 5. Transilvania Mecanica; 6. Hydroproof; 7.

Romprod Ambal; 8. Italtronic; 9. Hanna Technical Office; 10. Maintanance Unit.

Premiile speciale au fost oferite următoarelor companii: Cramele Ulm, Manager, Multicom, Salvosan Ciobanca și Tera Moiad.

Gala The Voices of Business Awards va fi organizată în perioada următoare în județele: Alba, Maramureș, Harghita și Covasna (mai); Hunedoara, Cluj, Mureș și Arad (iunie).

43

44

INFRASTRUCTURA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Ocolitoarele” din Banat și Transilvania se profilează cu greu la orizont Ligia VORO, Robert BLOANCĂ & Călin POENARU

Majoritatea proiectelor șoselelor de ocolire a orașelor din Banat și Transilvania sunt la stadiul de documentații, proceduri sau dezbateri, lucrări începute și nefinalizate, cu finanțare sperată din Europa, însă totuși incertă. Dacă Becleanul a dat de curând drumul lucrărilor, Zalăul se chinuie să termine ceea ce a început demult. Timișoara își așteaptă celelalte centuri promise, iar Sighișoara speră după mai bine de 10 ani să circule pe prima.

Centura Metropolitană a Clujului încă nu are gata toată documentația, iar în paralel au loc dezbateri publice, unele destul de dure. Ultima, pe tema acordului de mediu. „Odată cu realizarea centurii, partea de mobilitate va fi mult mai bună. Va avea un efect extraordinar în reducerea poluării și în crearea unui ecosistem favorabil pentru dezvoltarea ulterioară. Avem și o mică întârziere, adusă de complexitatea proiectului; pistele de biciclete au fost un element care a fost adăugat pe parcurs”, a recunoscut viceprimarul Dan Tarcea.

Asociația Societate Organizată Sustenabil a înaintat o petiție în care cere autorităților ca pădurile Hoia și Făget să fie protejate cu tuneluri mai lungi decât cele prevăzute în studiul de fezabilitate. „Distrugerea naturii atrage pe termen lung un cost mult mai mare decât cel al unei abordări corecte, cu respect față de valorile naturale de neînlocuit”, spune unul dintre inițiatori, Mihai Cuibus. Aceștia vor să nu se taie zeci de hectare de pădure și să nu se distrugă pădurea de stejar pufos din Hoia sau pajiștea cu peri seculari din Baciu. „Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari, cu activități ilegale de tip off-road, depozitare de deșeuri, foc, pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere a iubitorilor de natură, rutele de migrație a animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte), comportamente de hrănire și reproducere. Apropierea șoselei de zonele împădurite va crește presiunea dezvoltării imobiliare”, a mai adăugat inițiatorul petiției.

La capătul celălalt al centurii, proprietara Băilor Someșeni,

Ioana Gidro Stanca, acuză faptul că șoseaua va afecta o zonă de protecție severă - izvoarele termale și zăcământul de nămol, considerate de aceasta cu proprietăți asemănătoare celor de la Karlovy Vary și Techirghiol. “La amenajarea Băilor Someșeni a fost constituită o zonă de protecție pe 40 ha. Acum au rămas doar 19 ha, o parte din teren va fi secționată de centură”. Ea are vecini care vor să ridice blocuri pe 7 ha. Băile Someșeni au devenit de curând stațiune balneoclimaterică cu regim strict de protecție pe 24 ha (areal care include și vechile băi, pe 5 ha). Compania care a realizat studiul de fezabilitate, Explan, susține că impactul va fi unul minim, deoarece băile nu vor fi afectate de șantier și de piloții forați. Aceasta a respins varianta unui pod suspendat deoarece ar afecta culoarul de zbor al Aeroportului Cluj.

Potrivit Agenției de Protecție a Mediului, pentru protejarea biodiversității vor fi create subtraversări, fiind amenajate zone umede. La tăierea copacilor sunt prevăzute echipe speciale care să inspecteze existența unor animale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA

Viitoarea centură prin partea de sud (TransRegio Feleac 35) a fost scoasă din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar proiectul se află pe locul 3 ca punctaj în România pentru actualul exercițiu financiar al UE. TR 35 pornește din Gilău, trece prin Florești, intră în Cluj-Napoca în zona Cora, continuă prin Făget, Calea Turzii, iese la Selgros și se intersectează cu Centura Vâlcele – Apahida. În cel mai înalt punct, la Feleacu, TR 35 va beneficia de un parc fotovoltaic ce va asigura energia necesară pentru funcționarea sistemelor electrice. Ultima evaluare de cost pentru TR 35 era de 1,3 miliarde de euro.

Eșec la Sighet, speranțe la Baia Mare Traseul “ocolitoarei” metropolitane a Băii Mari (33 km) va începe din DN 1C până în DN 18 Baia Sprie, urmând să fie executată în doi ani. “Am avut o întâlnire cu proiectanții care lucrează la studii. Ne-au fost prezentate cele mai fezabile trasee. Trebuie să ținem cont de situri arheologice, arii protejate, proprietăți private. Realizarea centurii să nu afecteze în niciun fel mediul și terenurile pe care va fi construită”, a menționat președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan. Viteza de proiectare este încadrată între 80 și 100 km/h. Centura este prevăzută cu două benzi pe sens din Bușag până la târgul auto și cu o bandă în zonele cu trafic mai puțin aglomerat. Termenul final pentru studiul de fezabilitate este luna mai. Lucrările de execuție ar trebui să fie demarate anul viitor și să dureze doi ani.

Proiectul costă 88 de milioane de euro, din fonduri UE, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

O nouă licitație pentru fezabilitatea centurii Sighetu Marmației, studiu estimat la 1,7 milioane de lei, a fost anulată, în februarie. La cea de anul trecut, unica ofertă, depusă de Specialist Consulting București – Construct CDP Baia Mare, asociere care nu a răspuns la cererile de clarificări, a fost considerată neconformă. Nici în 2022 nu s-a arătat vreo ofertă admisibilă în condițiile contractuale, financiare, tehnice solicitate de autorități. Proiectul vizează 15 km de centură, care va face legătura cu DN 18 şi DN 19 și cu viitorul pod peste Tisa, iar banii alocați să fie recuperați din fondurile UE la dispoziția României.

Becleanul a pornit lucrările, Zalăul vrea să le termine Asocierea condusă de CML.RO a demarat lucrările la centura Beclean, care trebuie să fie gata în decembrie 2023.

Drumurile naționale de conexiune se vor realiza după restructurarea bugetară. “Ocolitoarea va asigura decongestionarea traficului și va crește calitatea vieții cetățenilor.

Este primul astfel de proiect realizat de o administrație publică locală în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)”, a anunțat primarul Nicolae Moldovan. Startul lucrărilor a fost supervizat de ministrul Sorin Grindeanu.

“CNAIR a finalizat exproprierile, a emis rapid autorizația necesară demarării lucrărilor. Primăria a plătit realizarea studiului de fezabilitate, s-a ocupat de contractarea proiectării, a execuției. DN 17C și 17D vor trebui să intre repede în fazele de execuție, parcurgând foarte rapid eventualele faze premergătoare”, afirmă Grindeanu. Lucrările sunt realizate de CML.RO cu Dacia Faber, Îndemînarea Prodcom, Test Prima, DP Proiect. Șoseaua de 1,2 km cuprinde și un pod peste Someș. Vor fi construite și două sensuri giratorii de conexiune cu drumurile naționale. Investiția se ridică la 76 de milioane de lei.

Centura Zalău (etapa II) avea, în aprilie, un stadiu de progres fizic și financiar de 15-20%, relevă ministrul de interne, Lucian Bode. “Compania chineză ar trebui ca anul viitor să o finalizeze. Sunt doar 5 km, o lungime nu foarte mare, dar cu o complexitate deosebită. Jumătate din tronson reprezintă viaducte și poduri”, spune Bode. Totuși, centura înainta greu prin pădurile sălăjene, potrivit Asociației Pro Infrastructură (API). “Antreprenorul trebuie să mărească semnificativ mobilizarea dacă vrea să aibă o șansă de a-și respecta contractul. Terenul este foarte dificil, structurile care trebuie executate sunt migăloase, cocoțate pe dealurile transilvănene”. Stadiul de execuție a lucrărilor era de 20% după un an, însă restul de 80% trebuie executat în tot atât timp. Contractul se ridică la 185 de milioane de lei, fără TVA. Termenul de finalizare este martie 2023. Centura asigură legătura între DN 1F şi DJ 191C.

45

46

INFRASTRUCTURA

Autostrada Transilvania, între dealuri și prețuri alunecoase Constructorul tronsoanelor dintre județele Cluj și Sălaj ale A3, UMB, a calculat costuri suplimentare de 50 de milioane de euro. În două locuri cu alunecări masive de teren trebuie modificată soluția tehnică: Nădășelu - viaduct în aval, Topa Mică - tunel “cut & cover”. Tronsonul de la Nădășelu la Poarta Sălajului (42 km) a ajuns la un stadiu fizic de 20%, fiind singurul proiect finanțat prin PNRR aflat în execuție.

Aici vor fi 8,7 km de poduri și viaducte (20% din traseu), 12 milioane mc de săpătură, 140 km de piloți forați, 33 de structuri, ziduri de sprijin. Există păduri ce trebuie tăiate după ce au fost scoase din circuitul forestier, iar situația castrului roman de la Zimbor era neclară. Constructorul turc Nurol se afla în grafic cu A3, între Suplacu de Barcău și Nușfalău. Contractul pentru cei 13,5 km a fost semnat în 2020, cu 6 luni proiectarea și 18 luni execuția. Nurol are doar câteva pasaje și poduri de făcut, un nod rutier și un spațiu de servicii. Termenul contractual de finalizare este primăvara lui 2023.

Administrația Bazinală de Apă Mureș a emis avizul de gospodărire a apelor pentru Drumul Expres Autostrada Transilvania – Tureni (DX-A3). “E un pas important în deblocarea procedurii de autorizări. Acordul de mediu va deschide calea spre finalizarea studiului de fezabilitate, cu hotărârile de guvern de adoptare a indicatorilor tehnici economici și de expropriere. Văd posibilă finalizarea DXA3 până în 2024, dacă Ministerul Transporturilor nu se împiedică în birocrație”, spune deputatul Viorel Băltărețu. În 2009, Bechtel a dat în trafic o parte din A3 fără acces

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

între capetele situate la 40 km. Prin noua conexiune, ClujNapoca și Turda vor primi acces mai bun la autostrăzi.

Drumurile interjudețene, la faza variantelor de traseu Proiectul de reabilitare pentru Drumul Nordului (lotul 1), se apropia de terminare. CJ Maramureș a demarat recepția pentru finalizarea lucrărilor. “Ne-am asigurat că lucrările au fost realizate conform cerințelor din caietul de sarcini”, spune Ionel Bogdan. Reabilitatea este executată de ARL Cluj, din grupul Strabag. Au existat în trecut mai multe disensiuni cu fostul antreprenor, Implenia (Elveția – Germania). Locuitorii din zona Codru – Chioar au reclamat ritmul scăzut al lucrărilor. Drumul Nordului urmează traseul: lot 1, limită de județ Sălaj dinspre Cehu Silvaniei - limită de județ Satu Mare înspre Borlești; lot 2, Șomcuta Mare - Surdești. În paralel, au fost propuse mai multe proiecte care ar trebui să asigure legătura, prin Maramureș, cu Ungaria și cu Moldova.

Drumul de mare viteză Baia Mare – Suceava a primit o nouă variantă pentru lotul 3, Bistrița – Vatra Dornei. “Pe loturile 1 (Baia Mare – Dej) și 2 (Dej – Bistrița) s-a demarat procedura de achiziție privind studiul de fezabilitate. Pentru lotul 3, în etapa de proiectare, pentru care s-a prezentat o variantă alternativă a traseului și a soluțiilor tehnice, sunt prevăzute 8 km de tuneluri, 7 km de viaducte”, a spus Emil Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud. El a amintit și de centurile ocolitoare ce se profilează în județ: Bistrița și Beclean.

CJ Cluj și Bistrița-Năsăud, municipiul Bistrița și CNAIR au semnat un acord pentru realizarea Drumului Expres (DX) Cluj – Dej – Bistrița, din fonduri UE. „DX va rezolva problemele stringente legate de traficul aglomerat

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA

de pe drumul european, inclusiv ambuteiajele și traficul de mare tonaj din zona Dejului”, susține Marius Mînzat, vicepreședinte CJ Cluj. Acordul oferă posibilitatea rezolvării constrângerilor de ordin juridic și administrativ ce pot apărea și a emiterii cu celeritate a avizelor și certificatelor de urbanism. Tronsonul este format din sectoarele DX Dej – Bistrița, parte a aliniamentului „Autostrăzii Nordului” Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava; DX Cluj-Napoca – Dej. În prima etapă este realizată proiectarea, constând în studiul de fezabilitate, iar în doua, drumul expres. Autoritățile speră să prindă o finanțare rapidă, pe Programul Operațional Transport 2021-2027.

Neliniști pentru Centura Sighișoarei După mai bine de 10 ani de când a fost lansat primul proiect de construcție a unei ocolitoare a municipiului Sighișoara, executantul lucrărilor a fost stabilit în urma procedurii de achiziție publică.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a desemnat ca ofertant câștigător al contractului pentru realizarea Variantei de Ocolire Sighișoara „Asocierea SC Clean Prest Activ SRL-SC T Dancor Romconstruct Srl – ILCI Insaar Sanayi VE Ticaret A.Ș. – SC Proiect-Construct Regiunea Transilvania SRL”. Asocierea a depus o ofertă în valoare de 257.772.291,56 lei, fără TVA, în condițiile în care valoarea estimată de către beneficiar trecea de 320 de milioane de lei.

Durata de execuție a contractului este de 38 luni (14 luni pentru proiectare și 24 luni pentru execuție). Perioada de garanție oferită de antreprenor este de 60 de luni. Pentru această lucrare DRDP Brașov a primit în total 8 oferte.

După publicarea rezultatului în SICAP urmează o perioadă de 10 zile în care se pot depune contestații.

Varianta de ocolire Sighișoara este localizată în județul Mureș și are o lungime de 13,057 km și va avea câte o bandă pe sens. Traseul ocolitoarei se desprinde din DN13 la km 108+600 (kilometraj pe DN 13) în partea de est a municipiului, în apropierea localității Albești, după care se îndreaptă către nord-est revenind în DN 13 la km 123+120 (kilometraj pe DN 13) în apropierea localității Hetiur.

Structurile mai importante de pe traseu sunt următoarele: la km 0+423 (în zona Albești) este prevăzut un pasaj de 74,12 m pentru traversarea căii ferate și a drumului național DN13, la km 1+870 traversarea râului Târnava Mare și a pârâului Satului se va face printr-un pod de 134,20 m, la km 12+760 (în zona Hetiur) înainte de intersecția cu DN13, Varianta de ocolitoare Sighișoara traversează o vale adâncă fără curs de apa, pentru traversarea acesteia fiind prevăzut un viaduct cu 6 deschideri, lung de 150 m.

Neliniștea în jurul acestui contract este generată de faptul că liderul asocierii este o firmă specializată în servicii de curățenie și mai puțin de construcții de drumuri.

Centurile Timișoarei în chinurile facerii Timișoara se chinuie de ani de zile să aibă măcar o primă parte de centură de ocolire a orașului. Un singur tronson din aceasta, Centura Nord, e și funcțională, Centura Sud se ”naște” de doi ani de zile și e în pericol de a rămâne fără

contract de execuție din cauza întârzierilor, iar Centura Vest, pe care Ministerul Transporturilor a încercat să o transfere pentru execuție la autoritățile locale a devenit motiv de dispută și circ politic între conducerile Timișoarei și Timișului, care nu au reușit să se pună de acord pentru un parteneriat în vederea preluării proiectului.

Ani de zile, Timișoara a fost traversată de tot traficul ce venea dinspre partea de sud a României și mergea spre Ungaria sau Serbia. Timișorenii au cerut permanent realizarea unei centuri de ocolire, iar ”cadoul” a fost deschiderea, după multe peripeții și o întârziere de patru ani și un șantier care a durat șase ani, a Centurii Nord, care asigură legătura între Calea Aradului și Calea Lugojului. În 2008 Centura Nord devenea, în sfârșit realitate. Sunt 12 kilometri de drum la o bandă și drum de urgență.

De atunci, anii au trecut, iar timișorenii tot nu au avut o centură. În luna martie a anului 2020, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere dădea ordinul de începere a lucrărilor la Centura Sud, între Calea Lugojului și Calea Șagului. Lucrarea a fost licitată pentru 57 de milioane de euro, iar câștigători au fost cei de la Tirrena Scavi. Italienii s-au apucat de lucru, dar au fost ”loviți” de pandemia de coronavirus. La doi ani de la pornirea lucrărilor, șantierul nu a depășit nici jumătate din totalul de realizat. ”Nu pot spune că pe Centura Sud nu sunt lucrări efectuate, dar nu îndeajuns ca să se termine proiectul. Vor primi trei notificări, urmează o reziliere și procedura de licitație nouă.

Nu-mi doresc să fac rezilieri, este ultimul lucru. Dar nici nu pot să asist pasiv cum se pierd bani europeni ai României, pentru că unele companii nu pot face ce și-au asumat. Nu pot să asist cum s-au uitat cei dinaintea mea, doar s-au uitat la ce se întâmplă, cu fapte zero. Deciziile vor fi luate în perioada următoare. Sunt sceptic că se va respecta termenul pe Centura Sud”, a declarat Grindeanu. În prezent, pe șantier activitatea este extrem de redusă, se mai fac umpluturi la unele pasaje, deși se dorește ca lucrările să fie încheiate până la finalul anului 2023.

Ultimul traseu lipsă din centura Timișoarei este varianta de ocolire Vest. Ministrul Grindeanu a dorit transferarea proiectului pentru Centura Vest unui parteneriat format din Consiliul Județean Timiș, condus de liberalul Alin Nica, și Primăria Timișoara, condusă de USR-istul Dominic Fritz. Însă, cele două administrații au ajuns să se certe pe preluarea proiectului, care ar asigura un important capital politic, așa că proiectul a rămas la CNAIR, cu perspectiva de demarare a lucrărilor ... nedefinită.

47

48

INFRASTRUCTURA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Trenuri de mare viteză vs reparații de urgență Călin POENARU

Mai multe șantiere de modernizare a căii ferate sunt deschise astăzi în România. Nu sunt însă suficiente pentru a ne plia pe directivele europene de asigurare a unui transport ecologic, de a îmbunătăți conectivitatea Est-Vest și de a rula la viteze rezonabile, deoarece azi pe multe sectoare garniturile de tren se târăsc la propriu. Însă inițiative pentru a recupera decalajul față de Vest există.

Cât de realiste sunt, vedeți mai jos.

Licitațiile pentru electrificarea căii ferate Cluj-Napoca - Episcopia Bihor au fost deblocate după ce Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins sesizările depuse de Metroul SA. Compania ceruse extinderea limitei de depunere a ofertei, acceptarea experienței similare de proiectare a lucrărilor de metrou. Modernizarea liniei va dura trei ani. Se vor efectua modernizarea stațiilor (inclusiv halte de mișcare) și a clădirilor (inclusiv pasarele, tuneluri pietonale), ridicarea nivelului peroanelor, poduri și podețe, drenaje, terasamente îmbunătățite, facilități pentru persoanele cu dizabilități, panouri fonoabsorbante, soluții de reducere a zgomotului, modernizarea instalațiilor de electrificare. Durata proiectului este de 102 luni pentru fiecare contract: 6 luni proiectarea, 3 ani execuția lucrărilor, 60 luni garanția obiectivului. Loturile sunt Cluj-Napoca - Aghireș (1), Aghireş - Poieni (2), Poieni - Aleșd (3), Aleșd - Frontieră Ungaria (4). Sunt prevăzute viteze de 160 km/h la călători și 120 km/h la marfă.

Valoarea estimată a contractelor este de 4,5 miliarde euro, fără TVA. Sursa de finanţare este asigurată prin PNRR. Consorțiul format din Egis și Italrom a câștigat contractul pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic în vederea dezvoltării unor viteze de până la 160 km/h pe calea ferată de 119 km dintre localitățile Apahida (Cluj) și Ilva Mică (Bistrița-Năsăud). Licitația demarată de CFR Infrastructură a vizat subsecțiunea 1 a tronsonului Apahida – Suceava, oferta financiară fiind de 7 milioane de euro. Contractul prevede reducerea duratei de călătorie pe traseul Cluj - Suceava, îmbunătățirea condițiilor de călătorie, creșterea gradului de siguranță. Sursele de finanţare: fonduri UE - Mecanismul pentru Interconectarea

Europei (MIE) și bugetul de stat. Consorțiul trebuie să finalizeze documentațiile în doi ani.

Asocierea TPF Inginerie, ISPCF, Baicons va elabora, cu 10 milioane euro, studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru modernizarea liniei ferate Coșlariu – Cluj-Napoca.

CFR SA vrea ca între județele Alba și Cluj trenurile de călători să ruleze cu până la 160 km/h. Traseul se întinde pe 99 km. Durata prevăzută a contractului este de 23 de luni. Sursele de finanțare le reprezintă Fondul de Coeziune - MIE (85% din valoarea eligibilă), bugetul de stat (15%).

O linie de cale ferată cu viteze de peste 200 km/h care să conecteze Portul Constanța de Budapesta, propusă recent de Guvern, ar depăși capacitățile autorităților române, conform Asociației Pro Infrastructura (API). Ministerul Transporturilor propune un studiu de fezabilitate pentru prima cale ferată din țară care să dezvolte asemenea viteze.

Traseul imaginat este fie unul de 17 miliarde euro, pe ruta București – Sibiu – Cluj – Oradea, fie o linie hibridă (160 km/h – 200 km/h plus), via Brașov – Sighișoara – Cluj. Ultima ar include secțiuni din cele care urmează să fie reabilitate în actualele contracte de execuție. “Calea ferată este la limita supraviețuirii: 75% scadentă la reparații capitale. Vitezele de circulație sunt la jumătate față de 1995. Marfa se târăște cu 17 km/h, călătorii, cu 50 km/h”, atenționează API. România se obligă ca, până în 2026, să crească traficul de călători și de marfă cu 25%. Primul traseu este pe Valea Oltului prin Sibiu, Cluj, Oradea (590 km). Al doilea este unul hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru 160 km/h (Coridorul Brașov – Arad, prin CEF și POIM, sau Cluj – Episcopia Bihor, prin PNRR). Acesta ar fi combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h. Traversarea montană s-ar realiza pe o cale ferată convențională (Câmpina – Predeal – Brașov). Este propus un studiu de fezabilitate de 142 milioane euro.

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

49

Patrick Ciorcilă: “Sportul este un fenomen social, nu unul financiar” Călin POENARU

La numai 25 de ani, antreprenorul clujean Patrick Ciorcilă a pus deja bazele primului festival al sporturilor din lume, cu până la 400.000 de participanți așteptați în 2022, și este cel mai tânăr manager al unui turneu de tenis WTA. În paralel, coordonează cel mai modern club sportiv din Transilvania, Winners, cu 14 terenuri, și se implică în proiectul primului Radisson Blu din Cluj, hotel de 5* ce va fi introdus, în curând, în circuitul Sports Festival - Transylvania Open.

Ați trecut foarte repede de la sport la business, la o vârstă foarte fragedă.

Am renunțat la tenis la 18 ani, era un turneu ATP la București, la care am ajuns pe tabloul principal. Începeam să am probleme cu genunchiul, jucasem 2-3 ani cu tendinită, deci am luat o pauză de 4-5 luni. Am folosit “oportunitatea” să învăț cât nu am făcut-o în toți anii, eu fiind plecat de acasă 10 luni pe an. Eram la Transylvania College, pe un modul britanic, dar am ales să dau bacalaureatul pe sistem românesc, deoarece nu mă vedeam să studiez afară. M-am pregătit pentru bacalaureat în numai trei luni și l-am luat. În acea perioadă eram suprasaturat, m-am despărțit și de antrenor și am decis să renunț la tenis. A fost o decizie asumată: le-am transmis alor mei că nu mai are rost să investim până nu simt eu că pot să dau 100%, deși inițial nu credeam că mă voi retrage de tot. Eu am început tenisul foarte devreme, deja călătoream la turnee pe afară. Asta am făcut de la 10 la 18 ani. Este o viață complicată, sunt multe sacrificii pe care trebuie să le faci. Să mergi din avion în avion, să nu ai viață socială, să fii în fiecare săptămână în altă țară nu e ceva pentru toată lumea. Și cum ați intrat în lumea afacerilor?

După ce am renunțat la tenis, am avut un an de tranziție, nu știam încotro mă îndrept, ce vreau să fac în viață. E o dilemă pe care o au mulți tineri, mai ales când termină facultatea. A venit o oportunitate de la asociații mei, Horațiu Pitea, Mirel Alexa și Ștefana Giurgiu, de a realiza un proiect de sport, un festival mare. Urma să îi ajut cu un input pe partea de tenis și, pentru că m-am regăsit în acest proiect, le-am propus să intru ca asociat și cofondator.

Ideea a fost a lui Pitea care și-a dat seama că mulți părinți nu știu să își îndrepte copiii spre sportul care li se potrivește cel mai mult. Sportul costă mulți bani, părinții îi trimit la

fotbal, baschet, handbal. Am decis să aducem toate sporturile acestea în fața oamenilor, pe gratis, iar în 3-4 zile de festival să îndrumăm copiii într-o direcție. Ca să avem un eveniment care să atragă trebuia să aducem vedete. Am făcut meciul Generația de Aur - Barcelona Legends; în fiecare an ne legăm de alți vectori de imagine ca să atragem interesul asupra evenimentului.

Untold al sportului Înainte de Cluj 2015 - Capitala Europeană a Tineretului se spunea că aici nu se poate face un festival care să umple stadionul, polivalenta, ci doar la București.

Iată că acum e invers, iar Clujul depinde foarte mult de industria de evenimente. S-a creat un univers, o comunitate de organizatori, multe dintre evenimentele mari folosesc aceiași oameni. TIFF a dat tonul, au urmat Electric Castle, Untold, piloni pentru toate evenimentele care au

50

INTERVIU

urmat. Noi am venit din spate și am zis: avem festivaluri de film, de muzică, hai să facem și unul de sport! Astăzi noi avem singurul eveniment din lume de genul acesta, care grupează 40 de sporturi, un mixt de sport, muzică, divertisment, food, meciuri demonstrative, evenimente. Un fel de Untold al sportului.

V-ați inspirat de la vreun model din străinătate?

Noi am încercat să luăm câte ceva din fiecare festival, dar nu am avut după cine în sectorul sportiv. Totul a fost făcut după capul nostru. Am avut discuții cu cei de la TIFF, Untold, Electric să vedem cum ne putem ajuta între noi. Înainte fiecare era pe cont propriu, dar pandemia ne-a apropiat. Toată lumea s-a pus la aceeași masă - pentru că atunci toți eram egali, adică zero, pentru că nu mai con-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ta nimeni - ca să decidem cum să trecem peste acest moment. Pandemia a unit industria de evenimente.

S-a creat Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, ca să presăm guvernul să vină cu măsuri clare, nu neapărat cu bani, ci cu predictibilitate.

Organizatorii nu au cerut bani ca să iasă pe profit, ci să supraviețuiască, să își poată plăti angajații. Cel mai mult am solicitat predictibilitate. Aveam și experiența cu turneul WTA, pentru care am cerut, dacă tot nu ne ajută, măcar să nu ne încurce. Industria de evenimente nu are nicio șansă fără predictibilitate. Aceasta ne face să livrăm ceea ce promitem.

Organizatori ai marilor turnee ajunși în incapacitate de plată Marile festivaluri au fost, până la urmă, cele mai lovite în pandemie.

Brandul Sports Festival a fost afectat 100%: în doi ani nu am mai reușit să îl organizăm. În octombrie 2020 am dezbătut ce să facem ca să nu depindem de un eveniment cu zeci de mii de oameni care să vină în aceeași locație - riscam să nu îl putem face deloc. Am avut atunci ideea cu turneele WTA. Nu prea ne dădeam șanse pentru că, de la Ion Țiriac, acum patru ani, nu mai organizase nimeni așa ceva, și atunci numai în capitală. Am profitat și de faptul că mulți dintre organizatorii de turnee s-au retras, unii erau în incapacitate de plată.

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Biletele le consideram ca pe un bonus - chiar dacă nu aveam spectatori, trebuia să ne putem autosusține. Am avut spectatori, vara trecută, la Winners Open, nu am avut la Transylvania Open, dar ultimul va fi un eveniment sustenabil, oficial, în calendar. Jucătoarele importante vin, nu trebuie ca în fiecare an să dai refresh la ce vedete, ce echipe să mai aduc, ce meciuri demonstrative să mai fac? Totul este clar: puncte, bani, jucătoare. Dacă nu e Kontaveit, vor fi Muguruza, Halep, Cîrstea. Este un eveniment pe care vrem să îl ținem mulți ani în Cluj.

Costurile Transylvania Open cresc cu 30% Acum e un turneu WTA 250 (numărul de puncte pentru câștigător, n. red.). Va rămâne la același nivel?

Este greu să ajungi la un nivel superior, financiar nu poți să îl duci la WTA 1.000, chiar cele WTA 500 sunt cam un circuit închis, au board separat, contracte de turneu pe foarte mulți ani. Unul dintre organizatori ar trebui să renunțe ca tu să ajungi să îl faci. Dacă există 10 asemenea turnee, nu vor accepta să apară al 11-lea, pentru că drepturile TV se vor împărți la mai multe. Probabil că la Moscova nu se va ține în acest an, dar în rest sunt turnee a căror licență costă câteva milioane de euro. În România nu duce piața atât; ar însemna să ne asumăm niște minusuri colosale.

Noi am compensat cumva, creând publicului o experiență de WTA 500 pentru un WTA 250. Am plasat turneul într-o perioadă foarte bună, toamna, am avut jucătoare de valoare: Halep, Răducanu, Kontaveit, trebuiau să ajungă Muguruza, Swiatek. Nu i-am decis exact data exactă în 2022, deoarece încă sunt turnee incerte în China, Japonia, Moscova, Linz.

Avem o poziție bună pentru că suntem stabili, alții au probleme. Iar toate aceste jucătoare pot să se îndrepte, în toamnă, către România. Faptul că le vom avea pe Simona Halep, Emma Răducanu e un plus. Emma este o prezență deosebită pentru publicul din România care practic a „adoptat-o”. E legată de țara noastră, vorbește foarte bine românește.

Pe ce buget veți conta la Transylvania Open? În jur de 1 milion de euro, costurile nu au cum să fie mai mici. Anul trecut WTA ne-a acordat condiții mai avantajoase, cu pandemia; acum nu le vom mai avea. Costurile vor urca, se adaugă inflația. Cheltuielile operaționale le văd la 20-30% peste 2021: catering, materiale (avem multă logistică), terenuri (dependente de lemn - cu prețuri în creștere). Trebuie să ne adaptăm, nu avem ce face.

Oradea vine pe turnantă, Bucureștiul mai așteaptă Sunt suficiente infrastructura sportivă a Clujului, implicarea autorităților?

Clujul este cel mai bun oraș din România la acest capitol. Este deschidere din partea primăriei, chiar dacă noi evităm să luăm bani publici. Am beneficiat de asemenea fonduri doar marginal, la o ediție de Sports Festival.

Ambele turnee de WTA au fost 100% din fonduri private, nici anul acesta nu vom lua bani publici. Autoritățile sunt însă deschise, de la promovarea în oraș la lobby. Cea mai mare implicare este că au creat stadion, polivalentă, parc, promenadă în același loc. Vom avea și un hotel de top în acest perimetru, lucru care ne va ajuta.

Ideal ar fi să existe această infrastructură și în alte orașe.

Oradea vine din spate, am vrea și Bucureștiul, o piață foarte mare. Sports Festival poate fi replicat, fie într-un sistem de franciză, fie dus de noi în alte părți, ca să nu se piardă din calitate. Craiova, cu care am cochetat, are un stadion extraordinar, ca în Italia și Spania, cu loje, dar o sală de doar 3.000 de locuri, duce lipsă de locuri de cazare.

Bucureștiul are o mare problemă: Sala Polivalentă nu este aptă de așa ceva, la Arena Națională nu ai hoteluri și nici nu poți să creezi o atmosferă ca la Untold.

Radisson Blu ca hotel de familie Vă ocupați și de concretizarea primului Radisson Blu din Cluj, care va înlocui vechiul Hotel Sport. Îl veți orienta spre evenimente sportive sau de business?

Acesta trebuia să fie deschis mai repede, dar cu pandemia, am preferat să scădem puțin ritmul de construire, ca să se limpezească între timp situația. Vrem să facem deschiderea în 9-12 iunie, cu ocazia Sports Festival. Plănuim ca acolo să fie cazați toți marii sportivi pe care i-am invitat, fiind meciurile de retragere a lui Adrian Mutu, Horia Tecău. Am ales brandul cu cea mai mare expansiune din lume, Radisson Blu, va fi un hotel premium, de 5*. Peste acestea sunt doar Radisson Collection, de lux, doar câteva în lume, de 6-700 euro/noapte, care nu se pretează la piața din România.

Hotelul de la Cluj va fi chiar peste standardele Radisson Blu, va avea 149 de camere, săli de evenimente, două restauran-

51

52

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

are 20 de copii, dar merge doar cu unul la turneu. Este mai ușor să ai un club cu un antrenor care se ocupă de 2-3 copii, sunt mai ușor de urmărit. O academie gândită cu cap este a lui Nadal, cu câteva zeci de copii, care locuiesc acolo, au hotel, sală de fitness, iar antrenorii se ocupă de ei. În rest, academiile de tenis sunt fabrici pentru bani.

te. Noi, ca familie, am încercat (chiar dacă este un hotel de brand, cu standarde riguroase) să ieșim din tipare. Să îi dăm o latură familială, să ne punem amprenta, cu pasiunile noastre.

Vom avea un Sports Lounge, în care seara, după o zi lungă, poți să stai pe canapea și să te uiți, pe plasme, la meciuri. Pe pereți vom avea decoruri cu obiecte pe care le-am colecționat eu: rachete sau tricouri de-ale lui Năstase, Halep, Hagi.

Vom profita de locație și pe partea de cazare, și pe cea de evenimente, avem deja multe solicitări pentru vară, dar și pentru toamnă. Ar fi excelent să promoveze și “U” Cluj, iar în weekend să fie meciuri de Liga 1 pe Cluj Arena. Toată zona se va schimba substanțial. Bine ar fi să fie modernizat și Ștrandul Municipal, din vecinătate, pentru că acum impactează negativ zona și este păcat să ai ruină în mijlocul orașului, însă acolo este un alt proprietar.

Academiile de tenis, fabrici de făcut bani Ar trebui Clujul să aibă o academie de tenis de genul celei anunțate de Ion Țiriac în capitală, de 150 milioane de euro, cu 30 de terenuri, sală polivalentă?

Nu știu dacă piața din România duce așa ceva. A fost acel proiect al lui Ion Țiriac pe care, până la urmă, îl va face la București, Academia Țiriac – Năstase, acolo vrea și un turneu ATP. În România ar ajunge 1-2-3 centre unde să vină juniorii valoroși. Nu e ușor să aduci un copil la București, trebuie să-și permită financiar, să se mute, să meargă la școală. Din păcate, pool-ul acesta de copii care vor să facă performanță e tot mai mic. Nu mai avem multe turnee în România – pe când jucam eu, erau turnee Futures de 10.000 de dolari, tot meritul lui Țiriac. Timp de 3-4 luni erai în țară ca jucător, nu mai dădeai banii pe avioane. Așa s-au născut jucători ca Hănescu, Pavel, Mergea, Tecău.

Toate aceste turnee au dispărut. Nu prea mai avem turnee Futures, Challenger. Federația Română de Tenis ar trebui să facă mai mult. Dacă nu avem baza, degeaba vrem sportivi. Odată cu Halep au început să vină mai mulți copii la tenis, însă conversia spre performanță este mică, mulți se pierd pe drum. Principalul motiv îl reprezintă banii, tenisul fiind scump. În România nu există cultura sponsorizării, ca în Franța, Germania. Legislația ar trebui modificată.

Radu Constantea, președintele lui “U” Cluj, avea idei foarte bune, a încercat să le introducă în legea sponsorizării, dar la nivel de guvern nu s-a întâmplat nimic. În Franța ai sponsori, firme sau privați, care fac cu tine un contract pe termen lung, iar un procent din ceea ce câștigi tu trebuie să le returnezi. Un fel de fond de investiții pentru sportivi. Eu prefer academiei un club bine organizat.

Academia are sute de copii, zeci de antrenori. Un antrenor

Proiectul Biletul de Sănătate, cu tichete de autobuz în schimbul a câtorva genuflexiuni contracronometru, a avut priză la clujeni, dar s-a întrerupt.

A fost o nebunie, devenind viral la nivel mondial. Am avut articole, reportaje în Spania, Rusia, SUA, Japonia.

Am încercat să îl replicăm, am fost la multe primării din țară, companii private, însă a venit pandemia. Vrem să îi aducem îmbunătățiri, să aibă mai multe exerciții fizice, să acorde mai multe tipuri de beneficii. Să primești, de exemplu, o reducere la un magazin sau la anumite servicii.

Trebuie, însă, să găsim partenerii necesari și potriviți.

De ce fug investitorii de sport Ați avut doi ani la dispoziție să pregătiți Sports Festival. Cum va fi actuala ediție?

Mizăm spre 80-100.000 de oameni pe zi care tranzitează evenimentul: vin, pleacă, intră la meciuri, ies de la meciuri.

Spre deosebire de alte festivaluri este un eveniment deschis, cu excepția meciurilor demonstrative - unde se plătește bilet. E neîngrădit, sporturile sunt gratuite. Un om care vine de joi dimineață până duminică seara la Cluj să aibă ce face: mănâncă, se uită la un film sportiv, merge la un meci. Cineva care vine de afară să facă un city break sportiv la Cluj.

Vom păstra specificul de eveniment deschis pentru că noi vrem să aducem oamenii la un loc, nu să îi alungăm. Meciurile demonstrative sunt sursa noastră de venit, în afară de sponsorizări, dar și magnetul. Noi vrem să îi ținem pe oameni pe toată perioada, adică să nu vină un VIP din lumea sportivă într-o seară și apoi să plece. Se plimbă pe la festival, ține un speech, un masterclass, un training care îmbină partea sportivă cu cea de business. Să fie o oportunitate să te întâlnești cu Mutu în festival, să intri în vorbă cu el.

Mulți acuză lipsa de finanțare în sportul românesc.

Avem însă puțini manageri sportivi competenți.

Sportul aduce încă prea puțini bani, aceștia merg spre muzică, divertisment, viața de noapte, pentru că acolo este cererea foarte mare. Este un domeniu mai mult social decât financiar, de aceea mulți investitori fug de sport. Mie miar plăcea să ne urmeze mai mulți exemplul, să intre bani în sport. În România vrem cu toții rezultate, medalii, dar nu se poate dacă nu investești “de jos”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT&C

53

54

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

Cooperativele agricole - avantajul asocierii pentru dezvoltarea agriculturii românești

Legislația română, ca o necesitate dictată de evoluția pieței, poate chiar în perspectiva aderării României la spațiul comunitar european, unde este destul de răspândită forma de cooperativizare pe baze chiar corporatiste a exploatațiilor agricole, primare, sau manufacturiere, a instituit forma de asociere a fermierilor denumită cooperativă agricolă. Cu toate că rezonanța numelui acestei forme de asociere a dăunat, poate, din rațiuni istorice ale perioadei comuniste, în îmbrățișarea acestei forme de organizare și de desfășurare a activității, tot mai multe persoane, care au înțeles rațiunea, dar mai ales avantajele unei astfel de organizări moderne, s-au constituit sub forma de asociere a cooperativelor agricole.

56

AGRO TB Actul normativ care a instituit această formă de organizare, modul de constituire, funcționare, de valorificare a drepturilor, respectiv de îndeplinire a obligațiilor care decurg din acest tip de organizare este Legea nr.

566/2004 a cooperației agricole.

Din însăși definiția cooperativei agricole rezultă natura sa juridică, statutul și scopul înființării ei, și anume aceasta este o asociație autonomă de persoane fizice şi/sau juridice, după caz, este o persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimţământului liber exprimat de părţi, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori, în conformitate cu principiile cooperatiste, a implementării politicilor agricole de stimulare a asocierii producătorilor din domeniu.

Cooperativa are un număr nelimitat de membri, dar nu mai puțin de 5 membri, deține un capital variabil, și exercită o activitate economică, tehnică şi socială în interesul privat al membrilor săi și chiar a comunității locale.

Din aceste scurte definiții rezultă clar că o cooperativă agricolă, modernă, are la bază consimțământul exprimat de membri fondatori, respectiv ulterior a celor aderenți, iar activitatea pe care o desfășoară este economică, orientată spre eficiență, respectiv profit economic, dar ea mai îndeplinește o funcție tehnică, respectiv una socială.

Este de la sine înțeles că fiind o formă de organizare supusă înmatriculării la Registrul Comerțului, într-un registru special al cooperativelor agricole, spre deosebire de simplele forme de asociere, fără scop patrimonial, orientarea membrilor cooperatiști este spre eficientizarea activității lor, prin punerea la dispoziție a unui capital, având o parte divizibilă și o parte indivizibilă, în contrapartida cărui aport, fiecare membru va primi un număr corespunzător de părți sociale. Din acest motiv, dar și din alte perspective care privesc organizarea cooperativei și modul de funcționare, o cooperativă agricolă se apropie mai degrabă de modul de organizare al unei veritabile societăți comerciale, spre deosebire de o asociație fără scop patrimonial sau o societate agricolă, care ținând cont și de data reglementării, prin Legea nr. 36/1991, apare cumva desuetă, neadaptată realităților prezente.

Fără să intrăm în amănunte de natură juridică, menționăm că organizarea unei cooperative presupune existența unui organ decizional conducător – adunarea generală a membrilor cooperatori - care votează liniile directoare ale activității cooperativei, au drept de decizie asupra tuturor situațiilor financiare, inclusiv în ceea ce privesc investițiile acesteia, având drept de numire, revocare și eventual tragere la răspundere a membrilor consiliului de administrație, acesta din urmă fiind un alt organ de conducere, ales sau numit, și care are rol de execuție și de administrare curentă a activității cooperativei agricole. Exact ca și în cazul societăților comerciale clasice - pe acțiuni sau a celor cu răspundere limitată, în unele cazuri - există obligativitatea constituirii unui organ intern de verificare, dintre membri cooperatori, și anume comisia de cenzori.

Voluntar în cooperativă Trecând peste aceste aspecte de organizare, în opinia noastră, principiile care stau la baza organizării și funcționării unei cooperative agricole demonstrează capacitatea acestei forme de a răspunde nevoilor membrilor și de a-și îndeplini funcțiile economice, tehnice și sociale care au determinat legiuitorul român să o reglementeze.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Astfel, orice membru care optează pentru a intra într-o astfel de formă de organizare trebuie să știe și să își asume aspectele principiale ale unei astfel de cooperative agricole, și anume: asocierea voluntară și deschisă, potrivit căruia cooperativele agricole sunt entităţi juridice voluntare care se constituie pe baza liberului consimţământ şi sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor şi care sunt de acord să îşi asume responsabilităţile calităţii de membru cooperator; controlul democratic al membrilor cooperatori, potrivit căruia cooperativele agricole sunt organizaţii democratice care sunt controlate de către înșiși membrii cooperatori; participarea economică a membrilor cooperatori, conform căruia membrii contribuie în mod echitabil la constituirea proprietăţii cooperativei agricole, exercitând asupra acesteia un control democratic. Cel puţin o parte a acestei proprietăţi este indivizibilă. Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensaţie limitată în bani sau în natură, din profitul stabilit; autonomia şi independenţa cooperativei agricole, potrivit căruia cooperativele agricole sunt entităţi juridice autonome bazate pe autoajutorare; educarea, instruirea şi informarea membrilor cooperatori, conform căruia cooperativele agricole asigură educarea şi instruirea membrilor lor, reprezentanţilor aleşi, directorilor executivi sau angajaţilor, astfel încât aceştia să poată contribui efectiv la dezvoltarea cooperativelor agricole din care fac parte; cooperarea dintre cooperative, potrivit căruia cooperativele agricole servesc membrii proprii şi consolidează mişcarea cooperatistă, chiar la un nivel transfrontalier; preocuparea pentru comunitate, conform căruia cooperativele agricole acţionează pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor din care fac parte.

Astfel, orice persoană interesată, dispusă să ofere și sa primească mai apoi din avantajele unei astfel de organizări, poate fi conștientă că aceste principii legale îi vor permite să își cunoască și exercite drepturile și obligațiile pe care și le asumă.

Din punct de vedere tehnic, cooperativele agricole pot fi constituite pe trei nivele, care țin cont de complexitatea scopului lor economic și de puterea financiară a acesteia.

Astfel, de exemplu, o cooperativă agricolă de gradul I este o asociere de persoane, care îndeplinesc activitățile de bază pentru atingerea unui scop privat, adică forma de aport, organizare în comun a activităților agricole, realizarea și împărțirea de profit/suportarea pierderilor.

Spre deosebire de aceasta, o cooperativă agricolă de gradul 2, pe lângă necesitatea unui capital semnificativ mai mare la constituire, au ca scop integrarea pe orizontală şi pe verticală a activităţii economice desfăşurate de acestea, iar cele de gradul 3 sunt constituite din cooperative agricole de gradul 2, dar care derulează investiţii în comun cu respectarea principiilor cooperatiste.

Din punctul de vedere al instituției noastre, cele mai comune cooperative agricole, indiferent de gradul pentru care optează a se înmatricula, sunt cele de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale. Conform legii, în acest caz, bunurile care se aduc în folosinţă în cooperativa agricolă, precum şi terenurile de orice fel rămân în proprietatea membrilor cooperatori, ceea ce constituie un factor de stimulare în asociere, cunoscând reticența încă a multor proprietari de teren de a nu pierde, chiar și temporar, proprietatea bunurilor lor.

Cooperativa agricolă de gestionare a terenurilor agricole și a animalelor este asimilată unui fermier, a cărei dimensiune reprezintă cumulul dimensiunilor exploataţiilor membrilor cooperatori, aferente producţiei

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

valorificate prin cooperativa agricolă, şi a exploataţiei cooperativei agricole, după caz. În cazul accesării fondurilor de la bugetul de stat sau a fondurilor europene, destinate schemelor de plăţi directe, ajutoarelor naţionale tranzitorii şi măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, de către cooperativele agricole, fondurile pot fi distribuite în mod corespunzător membrilor cooperatori, acestea nefiind purtătoare de impozit.

Avantaje și facilități Printre avantajele și facilitățile fiscale acordate, în perspectiva sporirii atractivității acestei forme de organizare, pe care noi intuim că o vom vedea din ce în ce mai des întâlnită, menționăm aspectul că există mai multe tipuri de scutiri, cum ar fi de exemplu: scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole care procesează produsele agricole şi/sau care produc/comercializează material genetic şi/sau au activitate de creştere şi/sau activitate de reproducţie, astfel: pentru primii 5 ani de la data intrării în producţie, în cazul celor nouînfiinţate şi pentru o perioadă de 5 ani începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi, pentru cele deja înfiinţate; scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice; scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădirile şi pe terenurile utilizate pentru producţia valorificată prin/către cooperativa agricolă; scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor luate în arendă de către cooperativele agricole de la aceştia.

Cooperativele agricole au acces, bineînțeles, la subvenţii şi la fondurile publice, precum şi la fonduri europene, prevăzute în programul de susţinere a agriculturii României.

Distinct de cele de mai sus, o asociere de acest tip creează premisele unei mai bune valorificări a producției realizate, pot aduce, prin aportul comun al membrilor, în funcție de tipul de aport, la o mai mare eficientizare a activității tuturor membrilor luați în considerare ca individual, la o solidarizare a membrilor pentru atingerea unui scop economic comun.

Prin depunerea situațiilor financiare la organele statului se fiscalizează practic aceste activități, desigur cu scutirile de rigoare dintre care am spicuit mai sus, iar strict din punct de vedere al unei entități private, care nu excludem că poate intra într-o concurență pozitivă chiar cu alte cooperative similare, desigur o situație financiară pozitivă poate atrage un punctaj mai bun pentru atragerea de resurse de la instituțiile bancare pentru finanțarea unor investiții și un punctaj mai bun pentru o eventuală solicitare de implicare într-un proiect cu finanțare publică sau comunitară.

Astfel, în opinia noastră, avantajele, odată bine înțelese ale acestei forme de organizare și de desfășurare a activității agricole primare sau manufacturiere, în funcție de abilitatea și de consecvența membrilor săi, precum și a organelor de conducere alese, poate duce la un cumul de avantaje, pe termen mediu și lung, care în mod cert precumpănesc decisiv față de anumite mici dezavantaje sau mai degrabă reticențe, cum ar fi instituirea unor obligații administrative interne pe care unii le-ar putea considera, neîntemeiat în opinia noastră, că ar fi prea complicate sau prea ”birocratice”.

Articol realizat de echipa APIA Mureș Sursa foto: depositphotos.com

57

58

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei.

Prima investiție în comuna Mihai Viteazu Ligia VORO

Douăzeci de fermieri din județele Alba, Cluj, Mureș și Sibiu au pus pe harta agricolă a României din octombrie anul trecut Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei. Prima investiție pe care au aprobat-o membrii fondatori este achiziționarea unui fost complex de creștere și îngrășare a tineretului bovin din comuna Mihai Viteazu, județul Cluj. Am stat la o poveste despre primii pași ai cooperativei agricole cu președintele acesteia, Emil Turdean, un fermier căruia îi plac discuțiile directe și lucrurile spuse pe șleau.

Apariția Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei ne-a purtat pașii, la prima oră dintr-o zi de luni, în Bădeni, în zona nodului rutier de la Turda (județul Cluj), la o întâlnire cu președintele cooperativei, Emil Turdean care se pregătea deja să își schimbe îmbrăcămintea de birou cu salopeta de lucru pentru a-și ajuta colegii din teren.

Presați de timp, nu am avut timp de politețuri prea multe și am intrat direct în subiectul întâlnirii.

Primele semințe ale noii cooperative agricole au fost sădite în primăvara lui 2021, iar înființarea propriu-zisă a fost certificată în luna octombrie.

“Anul trecut, în luna martie ne-a venit ideea să înființăm o cooperativă agricolă, pentru că văzând și studiind afară, în Olanda, între 1996-2000, am văzut puterea cooperativelor.

Nu a fost ușor, fermentul acestei cooperative am fost subsemnatul și am mai vorbit cu unul dintre colegi care mi-a spus că nu este o idee rea. Am început cu treizeci de colegi, lucrurile s-au sedimentat și am rămas 20 de fermieri.

Mai avem de lucru la spiritul de echipă, mai avem de lucru la disciplină și la coeziune”, își amintește Emil Turdean, președintele Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei începuturile și parcursul până acum.

Nevoia de asociere a apărut firesc. “Eu cred că ne-am dat seama că singuri n-o să putem construi lucruri mărețe pentru că, la nivel de fermă, fiecare a ajuns la un punct maxim. Trebuie să ne gândim la proiecte care să aducă plus valoare produselor pe care le avem în ferme, trebuie să ne gândim inclusiv la modul de desfacere. Nu sunt îm-

potriva comercianților, nu sunt împotriva traderilor, dar partea leului trebuie să o ia cel care produce“, consideră Emil Turdean.

Funcționarea cooperativei agricole le aduce fermierilor membri beneficii și de altă natură. Spre exemplu, Emil Turdean insistă asupra problemei utilajelor care pot fi utilizate în comun, ceea ce înseamnă o eficientizare a costurilor.

“Noi, fermierii din România, am investit foarte mult în echipamente, însă suntem foarte individualiști și majoritatea dintre noi moare ca să își plătească ratele de leasing pentru utilaje. Fiecare în ferma lui își face strategia cum vrea, dar inclusiv în ferme, eu cred că e foarte important să nu ne cumpărăm fiecare câte o autopropulsată, ci să ne ajutăm cu utilajele. De exemplu, în perioada de recoltat, combina mea stă când ar putea să îl ajute pe un alt fermier care are șase sute de hectare de porumb de recoltat“, explică acesta.

Cum aminteam, în cooperativa agricolă și-au dat mâinile douăzeci de fermieri – 3 din Cluj, 9 din Mureș, unul din Sibiu și 7 din Alba, iar cea mai mare suprafață agricolă aparține fermierilor din județul Mureș. În viitor, nu este exclus ca numărul membrilor cooperativei agricole să crească, după cum punctează Emil Turdean, însă decizia va fi luată de adunarea cooperativei. Una dintre condițiile care va fi impusă viitorilor membri este de a contribui cu aceeași sumă investită de actualii membri pentru a fi acceptați în cooperativă.

Primele luni de funcționare s-au încheiat cu un bilanț po-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

zitiv, ceea ce le dă fermierilor asociați speranțe pentru viitorul cooperativei agricole.

Achiziție de fermă în Mihai Viteazu Una dintre primele acțiuni decise de Adunarea Generală a cooperativei, la sugestia președintelui Emil Turdean, a fost cumpărarea unei fost îngrășătorii baby beef de pe raza localității Mihai Viteazu, județul Cluj.

“Lucrurile încep să se schimbe pe plan mondial, eu zic că securitatea alimentară trebuie să fie inclusă în CSAT, cum sunt altele incluse, și cred că politicenii noștri ar trebui să se trezească pentru că fără alimente și produse în țară, în situația unui război, a unei pandemii, s-a văzut că lucrurile nu merg în direcția bună”, spune Emil Turdean explicând decizia de achiziționare a fermei clujene.

Un fost complex de creștere-îngrășare tineret bovin ridicat în 1975 după un model american și trecut prin modernizări succesive, ferma se întinde pe o suprafață de 8,6 ha, din cele 15 ha în total, și deține în acest moment 8 grajduri funcționale.

Altele trei sunt disponibile dacă vor fi modernizare.

Ferma dispune de toate utilitățile – apă din puț propriu, energie electrică și gaz metan.

“Am cumpărat acea fermă, încercăm să o populăm și avem și alte planuri pe care le vom expune în perioada următoare“, subliniază președintele Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei.

Câteva zeci de capete de bovine le-am putut admira, de altfel, după o scurtă vizită în ferma din Mihai Viteazu.

Emil Turdean ne spune că activitatea cooperativei se va concentra pe cultura plantelor și pe producție. Pentru dezvoltarea cooperativei, membrii săi intenționează să acceseze fonduri europene și speră într-o gestionare corectă a finanțărilor pentru cooperative de către Ministerul Agriculturii. Cu toate că este secretos în privința planurilor viitoare, Emil Turdean ridică ușor vălul și mărturisește că: “Ce vrem să facem va avea un ecou puternic în Transilvania și în țară.”

Până atunci însă, toate lucrurile trebuie puse la punct până la ultimul și cel mai mic detaliu pentru ca proiectul să fie pregătit spre accesarea finanțării.

“Noi trebuie să ne facem treaba, să avem certificatul de urbanism rezolvat până putem depune proiectele, să avem toate actele, tot ce ține de implementarea unui proiect, să nu depindem de nimeni la momentul respectiv. Dacă, până la urmă, nu obținem finanțare pentru proiecte pe fonduri europene, cred că o să-l facem din surse proprii și credite bancare“, punctează Emil Turdean.

Recomandări pentru responsabilii din agricultură Nu puteam ocoli ca subiect în discuție așteptările fermierilor de la responsabilii oficiali ai agriculturii românești.

Pentru dregătorii de la Agricultură, mesajul lui Emil Turdean este de a discuta cu fermierii mari, cât și cu cei cu ferme mai reduse ca dimensiuni, pentru că: “Lanțul cinematic trebuie să funcționeze perfect, nu avem nevoie de o societate numai de profesori universitari, avem nevoie să funcționăm în ansamblu“.

Emil Turdean a insistat și asupra controversei de a scoate terenuri arabile, productive, din circuitul agricol pentru înființarea de parcuri solare. O soluție pe care o vede pentru a stopa acest fenomen este de a monta panouri fotovol-

taice de-a lungul canalelor de irigație.

“Politicile agricole scot terenuri agricole din circuitul agricol pentru panouri fotovoltaice, nu își dau seama că un canal de irigație are 19 kilometri lungime, pe șase metri lățime, înseamnă 11 hectare de panouri fotovoltaice x 1 megawatt pe hectar reprezintă 11 megawatti, am avea toată energia necesară pe câțiva ani“, subliniază acesta.

De asemenea, în ceea ce privește zootehnia, președintele cooperativei agricole vede și aici o soluție pentru revitalizarea industriei de creștere a porcilor afectată de epidemiile succesive: subvenționarea puternică, în condițiile în care sunt oameni dornici și calificați în creșterea acestor animale.

Un alt subiect pe care îl atacăm sunt resursele umane în domeniul agricol. Pentru a păstra oamenii în agricultură, Emil Turdean consideră că cea mai bună soluție ar fi reducerea la jumătate a fiscalității asupra salariilor, considerând că propunerea guvernanților de a impune un salariu brut minim de 3.000 de lei este o greșeală.

“Cine stă pe suma aceasta în fermă? Știți ce se va întâmpla? Mulți le vor da muncitorilor 3.000 de lei pe cartea de muncă și încă o mie-două mii de lei din buzunar. Dacă reduceai cu 23% contribuțiile, măreai plaja de contributivitate la stat. Acestea sunt măsuri de om sărac”, explică interlocutorul nostru.

Ca sugestie generală, Emil Turdean ne spune că putem reduce cheltuielile pentru alimente, dar și pentru energie, eliminând risipa.

“Să reducă fiecare cu douăzeci la sută aruncatul alimentelor la coșul de gunoi și nu se mai resimte în coșul zilnic creșterea prețului la alimente. E blasfemie să arunci mâncarea, iar noi aruncăm 40% din alimente la gunoi. Trebuie să ne adaptăm. Putem, de asemenea, să utilizăm mai puțină energie și tot așa”, arată președintele Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei.

Am plecat de la Bădeni convinși că vom reveni, curioși să vedem cum planurile cooperativei agricole prind viață.

59

60

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT&C

61

62

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fermierii arădeni vor predictibilitate și sprijin pentru sistemele de irigații Dan BIRTA

Fermierul Nădlăcan este una dintre cooperativele agricole reprezentative pentru județul Arad. A fost înființată în anul 2015, având în prezent 18 membri cu părți sociale și cinci membri asociați. „Scopul înființării cooperativei a fost îmbunătaţirea calității produselor, valorificarea mai bună a acestora, aprovizionarea eficientă cu inputuri și creșterea veniturilor”, spune Milan Kelo, președintele cooperativei.

Beneficii Președintele cooperativei a punctat câteva dintre beneficiile înființării acesteia pentru membrii ei: asigurarea a tuturor inputurilor necesare membrilor la cele mai bune prețuri din piață; condiționarea, stocarea, vânzarea cerealelor și asigurarea uni flux de vânzare sigur și la cel mai bun preț al momentului; degrevarea fermierilor membri de o parte birocratică a gestiunii fermelor (cererile trimestriale pentru subvenția la motorină). „Măsurarea, identificarea cu GPS-ul cooperativei a parcelelor digitalizate ulterior pe platforma APIA. Realizarea documentației necesare pentru despăgubirile de secetă. O mai bună coordonare a membrilor în vederea accesării fondurilor europene. Asigurarea unui specialist pentru supravegherea culturilor agricole etc. Sunt alte beneficii ale înființării cooperativei”, a explicat președintele Fermierului Nădlăcan.

Structura culturilor cooperativei în anul 2022 este următoarea: grâu - 440 ha, orz - 180 ha, rapiță - 280 ha, floarea soarelui 140 ha, soia - 60 ha, sfeclă de zahăr - 10 ha, porumb – 1.290 ha.

Fonduri europene „Constituirea într-o cooperativă ne-a ajutat să accesăm mai ușor finanțări prin fonduri europene. Am depus pe cooperativă patru proiecte, dar au mai fost depuse și de către membrii cooperativei pentru propriile lor ferme”, precizează Milan Kelo.

Unul dintre proiecte, în valoare totală de 2.217.981 euro, a fost depus pe Submăsura 4.1 - „Investiții în exploatații agricole” proiect implementat.

Alt proiect, în curs de implementare, în valoare totală de 997.945 euro, a fost depus pe Submăsura 4.2 - „Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”.

Pe Submăsura 9.1 –„Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, a fost depus și implementat un proiect în valoare de 486.000 euro.

Această submăsură acordă un sprijin anual, pe o perioada de 5 ani, în valoare maximă de 100.000 euro/an, raportat la cifra de afaceri a cooperativei.

Cooperativa mai are în curs de aprobare un proiect în valoare de 1.978.794 euro pe Submăsura 4.2 - „Sprijin pentru investiţii în procesarea / marketingul produselor agricole”.

Predictibilitate și irigații Întrebat cum crede că i-ar putea ajuta statul pe fermieri, Milan Kelo a precizat că: „Statul trebuie să ofere în primul rând predictibilitate în domeniul agricol. Rambursările de TVA ar trebui făcute în maxim 30 de zile de la depunerea cererii, pentru a nu bloca societățile care implementează proiectele europene.

Iar avizele necesare pentru implementarea proiectelor europene ar trebui prioritizate și emise în maxim 10 zile de la depunerea documentației”.

La sfârșitul lunii aprilie, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a făcut o vizită în județul Arad. Fermierii arădeni au fost invitați să-și spună problemele cu care se confruntă. „Principala doleanță a fermierilor din regiune a fost crearea posibilităților de irigare a suprafețelor din județul Arad. Am solicitat investiții în stația de pompare Șemlac, care ar putea deservi o suprafață între 9.000 și 12.000 de ha, în infrastructura principală care deservește toată zona și aparține de ANIF”, ne-a declarat președintele Cooperativei Fermierul Nădlăcan.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

63

64

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cooperativele agricole din Ardeal își cer pășunile înapoi Călin POENARU

Inițiatorii cooperativelor agricole (CA) din Transilvania solicită autorităților acces la pășuni, reducerea plafonului de cofinanțare pentru proiectele din zona montană, facilități fiscale pentru a stimula fermierii să se asocieze.

Vasile Larionesi și Mitrofan Lupșan au pus bazele CA Grupul de Producători Sângeorz-Băi (județul BistrițaNăsăud). “Ne-am asociat în scopul de a ne dezvolta, singuri ne era foarte greu. În 2015 am pornit cooperativa, am reușit să deținem iarbă, animale, fabrică și magazin. Activăm în zona stațiunii balneo și în alte nouă comune învecinate. Înainte am avut o experiență cu o asociație, o formă mult mai slabă din punct de vedere juridic. Am început cu șase membri, acum am ajuns la 400. Zona de munte este una divizată, fermele au 1-5 ha, iar numărul de animale este pe măsură: 1-2 vaci, 50 de oi. La noi erau adăposturi de cel mult 10 locuri, acum vrem să facem unul de 100 de locuri. Am luat 100.000 de euro, din fonduri UE, pentru promovare; din toamnă se va lansa o altă măsură prin care vrem să construim acel adăpost mai mare”, ne spune Larionesi.

“Ideea de procesare era încă de la început. În 2005, procesatorii ne plăteau 40-60 lei/l de lapte, acum este plătit de cooperativă cu 2 lei/l, cel mai mare preț din țară. Noi producem laptele, noi procesăm, noi vindem. 80-90% vindem în Sîngeorz-Băi, oraș cu 12.000 de locuitori; deja nu mai putem face față cererii. La Bistrița livrăm de două ori pe săptămână la Feldru, o dată. La Stâna Popas Putredu procesăm 1.000 l de lapte, la o altă stână, 400 l. Investiția în fabrică am făcut-o cu fonduri proprii, cu utilaje la mâna

a doua, însă avem acum un proces de modernizare, cu utilaje noi. Astăzi procesăm într-un spațiu limitat, de la primărie, insuficient. Dacă pe partea de promovare este mai ușor cu fondurile UE, pe cea de investiții e nevoie de o cofinanțare de 30%, foarte dificilă pentru zona de munte. Am insistat la minister să coborâm plafonul la 10%, pe care ni l-am permite, 30% este foarte mult pentru noi”, afirmă întreprinzătorul bistrițean.

Apel disperat: “Ne pierdem munții și identitatea locală” Diriguitorii de cooperative din Transilvania, Banat și Moldova s-au reunit la Târgul Agraria, din comuna clujeană Jucu, sub deviza “Decizii comune, beneficii individuale”, întâlnire inițiată de Egis România și DLG Intermarketing.

Fermierii din zona Salonta-Batăr (Bihor) sunt organizați în CA Crișana Lact. “Suntem 15 producători de lapte de vacă. Prin cooperativă ne putem vinde laptele la un preț mult mai bun. La trei ani de la înființare am început să ne dezvoltăm puternic, avem o producție mult mai mare, cu toții, în 2022. Am început cu livrări la Friesland, apoi la Simultan. Producem acum 15 tone pe zi.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dacă mergi în fața unui procesator, ai putere de negociere mai mare. Înainte, dacă venea procesatorul la fiecare fermier, cu câte 800 de litri, ce negociere să se mai facă?

Trebuie să ne mobilizăm, deoarece ne aflăm într-un an de criză. Am accesat un proiect pe fonduri UE de 500.000 de euro, aflat în derulare. Investiția este într-un centru de colectare și într-un sediu. Deocamdată rămânem la lapte, ca să îl procesăm trebuie să îl și vindem. Iar supermarketurile solicită cantități mari. Pe viitor nu excludem nici acest lucru”, spun fermierii de la Crișana Lact.

Costel Bondrea, președintele CA Frații Muntelui (Harghita), este vehement. “Pășunile comunale s-au dat persoanelor fizice, nu structurilor asociative. Probabil că unii funcționari publici au prosperat din comisioanele luate din pășuni. Pe noi acest lucru ne atinge rău pentru că, neavând pășunile la dispoziție, nu ne putem dezvolta, nu putem crește cantitatea livrată. O asociere care a funcționat foarte bine 12 ani, din zona noastră, a fost distrusă din această cauză. Munții sunt luați de persoane fizice. Noi avem multe proiecte, dar până autoritățile nu vor înțelege ce înseamnă muntele, pierdem identitatea locală a producătorilor de oi și vaci. Ne pierdem munții”. Cooperativa promovează brânza tradițională din Valea Bistricioarei, având membri din Harghita și Neamț.

Următorul nivel: cooperativa de marketing Ioan Agapi, manager regional al companiei de consultanță Egis România, a avertizat fermierii asupra problemelor pe care le ridică o cooperativă. De altfel, aceasta a elaborat chiar un ghid de înființare a CA. “Unii fermieri își cumpără câte un tractor, îl folosesc de 3-4 ori, apoi îl țin în ogradă. Principiul cooperativei este că utilajele trebuie folosite pentru toți membrii. Am analizat principalele temeri ale fermierilor legate de cooperative. Sunt frica de asociere, lipsa de încredere în ceilalți membri, teama de nou, reticența în a pune bani pentru capitalul cooperativei.

Ce capital social minim trebuie să aibă cooperativele • 500 lei: cooperativele gradul 1 (alcătuite din persoane fizice, PFA, II, IF) • 10.000 lei: cooperativele gradul 2 (alcătuite din membrii cooperativei de grad 1 și cel puțin un SRL) • 50.000 lei: cooperativele gradul 3 (alcătuite din cooperative de grad 2 care desfășoară activități în comun) Sursa: Egis

Poate că mulți dintre acești gospodari sunt destoinici, dar nu știu să facă o cerere de finanțare, un proiect pe fonduri UE, iar atunci vor trebui să apeleze la consultanți”, avertizează Agapi.

La un alt nivel se află cooperativa de marketing. “Aceasta este o cooperativă de vânzare care valorifică produsele oamenilor. Fermierii nu au instruire, nu comunică, nici măcar membrii cooperativelor, iar de aici apar tot felul de neînțelegeri. Cooperativele de marketing au ca obiect principal vânzarea produselor rezultate în gospodăriile și fermele membrilor. Acestea adună produsele de la membri și le comercializează. În Vestul Europei cooperativele au asistență financiară pe taxe și impozite, furnizori de servicii de marketing și de organizare a lanțurilor de distribuție. Unele au chiar bănci, cum este Raiffeisen Bank în Austria”, a remarcat Adina Dabu, manager de proiect.

Facilitatorii, baza înființării cooperativelor Fundația Civitas pentru Societatea Civilă (FCSC) derulează mai multe proiecte adresate cooperativelor agricole în județe precum Cluj sau Sălaj. “Membrii lor trebuie să facă trecerea de la tona de cartofi vânduți în fața porții la cele 20 de tone vândute la piață, apoi la livrările în rețelele de magazine.

Altfel ne vom trezi că rămânem cu satele pustii. CA Lunca Someșului Mic a devenit furnizor pentru Lidl, Kaufland sau Profi. Cooperativa de la Sânpaul a reușit pe producția de lapte, care este livrat la Rupea, cea din Borșa - cu fructele de pădure. În Sălaj, la Cramele Ulm, am reușit să creăm un brand în jurul producătorilor de vin locali, iar asocierile din Pericei și Crasna au început să de dezvolte în sectorul legumiculturii”, explică Marton Balogh, directorul FCSC. O altă direcție este formarea de facilitatori în domeniu. Scopul este de a pregăti specialiști care să înființeze și să conducă asociații și cooperative agricole într-un mod sustenabil financiar. “Prin proiectul Coop Net ne-am propus să înființăm

65

66

AGRO TB

25 de cooperative și să instruim 80 de persoane în domeniul înființării și funcționării eficiente a acestor structuri. Este o rețea care sprijină asocierea și colaborarea între fermierii din România. Facem acest lucru instruind persoanele interesate să creeze structuri asociative în teritoriul Grupului de Acțiune Locală (GAL) în care ele aplică pentru finanțare. Vom instrui un grup de 80 de persoane să înființeze structuri sustenabile destinate fermierilor și care să ajute micii producători, oferind accesul la piață pentru produsele lor”, conform FCSC. “Fermierii și-au ales forme diferite de constituire: întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate, societăți cu răspundere limitată, cooperative. Dacă statul vrea să stimuleze producția, valorificarea produselor agricole, atunci trebuie să acorde avantaje fiscale, o subvenție în plus. Atunci fermierii vor fi mai interesați de asocieri”, spune oficialul Fundației Civitas.

Proiecte de cooperative finalizate de Civitas CA Crama Ulm Vinurile cooperativei sunt dezvoltate în Văile Crasnei și Barcăului. Cei cinci parteneri au contractat specialiști cheie: managerul cooperativei, expert tehnic, expert în branding. Au făcut o evaluare a podgoriilor și cramelor, a practicilor de producție în viticultură, a modului de lucru în vinificații. A fost lansată denumirea sub care apar pe piață vinurile cooperativei: Crama Ulm. Planul a inclus lansarea brandului (logo, etichetă, website, campanie de promovare). Au fost lansate evenimente în crame și în apropierea consumatorului pentru a prezenta oferta și a construi o relație de încredere cu colaboratorii comerciali.

CA Cultură Mare Cătina Proiectul prevede sprijinirea cultivatorilor de cereale din cadrul GAL Câmpia Transilvaniei, accesul la mai multe resurse, reducerea costurilor de producție. Cooperarea permite investiții comune în tehnologie, îmbunătățirea ofertei de pro-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

duse livrate pe piață. Au fost realizate vizite de documentare, date despre competitori sau branduri inovative, s-a elaborat un manual de identitate.

CA Arome Transilvane Fundația a venit în ajutorul producătorilor de fructe de pădure prin dezvoltarea cooperativei. Inițiativa a urmărit o mai bună integrare a fermierilor în lanțul agroalimentar, creșterea valorii adăugate a produselor, promovarea pe piețele locale, în circuitele scurte de aprovizionare.

Membrii fondatori din Lujerdiu, Sic, Borșa, Vișea cultivă şi procesează coacăze, zmeură, mure, agrișe, cătină albă.

CA Miere de Câmpie Proiectul are rolul de a organiza apicultorii din zona Transilvaniei într-o cooperativă. Aceasta stă la baza unui centru regional care să aducă împreună un număr reprezentativ de apicultori, cărora să li se faciliteze accesul la resurse pentru dezvoltarea afacerii, îmbunătățirea calității produselor, creșterea numărului de stupi, atragerea de noi membri. În 2016 s-au vândut, în scurt timp, 500 kg de miere către laboratoare de cofetărie.

CA Lunca Someșului Mic Prin acest demers s-au asociat o bună parte dintre fermierii din bazinul legumicol, oferindu-le posibilitatea celor din Apahida și Jucu de a accede spre o piață nouă, cea a supermarketurilor. Împreună cu fermierii din cooperativă au fost create un plan de afaceri, un website, materiale promoționale.

Afacerile cooperativei au crescut de patru ori: de la 53.000 euro (2013) la 210.000 (2016).

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

67

De la Satu Mare, la nivel național Dan BIRTA

Samus Lact vrea să rezolve problemele din sectorul taurin de la nivel național prin înființarea UNCST - BOVICOOP. O cooperativă agricolă înființată în 2013 în Comuna Botiz – județul Satu Mare - Samus Lact a ajuns să se extindă în afara granițelor județului, încercând să adune la un loc toate cooperativele din sectorul bovin la nivel național. La început, scopul principal al asocierii fermierilor mici și mijlocii într-o cooperativă agricolă de gradul II a fost colectarea colectivă a materiei prime, laptele, și distribuirea lui companiilor naționale procesatoare de produse lactate.

Beneficii „Trecând anii, activitățile Cooperativei Samus Lact s-au înmulțit, devenind astfel și procesatori în industria laptelui, obiectiv ce va fi implementat în cel mai scurt timp, pesemne după aprobarea dosarului de obținere a fondurilor europene, depus pe submăsura 4.2. Mai mult decât atât, cooperativa, ca și entitate, aduce beneficii majore asupra inputurilor

necesare fiecărei ferme în parte. Cu cât cantitățile necesare în creșterea bovinelor sunt mai mari, cu atât se pot negocia discounturi mai mari cu furnizorii. Probabil, cea mai semnificativă necesitate de uniune în cooperative a fermierilor, este și a fost aceea de a-și exprima nevoile, necesitățile și problemele într-un glas colectiv. Tocmai din acest motiv, sectorul bovin și-a extins perspectiva pe plan național înființând Uniunea de ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin (UNCST) - BOVICOOP”, ne-a declarat Iasmina Blidar, directorul uniunii.

Cooperativa Agricolă Samus Lact, cu un număr de 13 membri și șase asociați, este reunită, până în prezent, cu alte opt cooperative agricole, cu speranța ca, în viitorul cel mai apropiat, totalitatea cooperativelor de creștere a bovinelor să adere la această formă de organizare în sistem național.

Fonduri europene Samus Lact deține bovine de lapte din rasa Bălțată Românească și Holstein, cu un efectiv peste 2.500 de capate, în timp ce UNCST-BOVICOOP, deține un efectiv de 25.000 de bovine, reunind 340 de exploatații. „Constituirea Cooperativei Agricole Samus Lact ne-a ajutat în ceea ce privește posibilitatea de obținere a fondurilor europene, astfel că până în prezent au fost depuse trei

68

AGRO TB

dosare: pe Submăsura 9.1- «Înființarea grupurilor de producători în sector agricol», în perioada 2016-2019, fonduri cu ajutorul cărora s-a construit sediul cooperativei Samus Lact; pe Submăsura 4.1.1- «Investiții în activități agricole», dosar depus în 2021, cu scopul achiziționării utilajelor agricole, fiind încă în așteptarea aprobărilor, și pe Submăsura 4.2- «Sprijin pentru investiții în prelucrarea, comercializarea și/sau dezvoltarea de produse agricole», cu scopul obținerii produselor lactate din laptele materie primă obținut de fermierii membri și asociați, fiind încă în așteptarea aprobărilor”, ne-a informat Iasmina Blidar.

Un litru de lapte crud - 2,6 lei Reprezentanta UNCST- BOVICOOP subliniază că prețul decent al unui litru de lapte crud ar trebui să fie de 2,6 lei, motivând acest preț pe baza scumpirilor apărute odată cu 2022. „Costurile de producție a laptelui au crescut semnificativ odată cu majorarea inflației, prețurilor combustibilului, furajelor (inputurilor), utilităților (în special energie electrică) și a nivelului salariului minim pe economie. Plafonarea prețului la energie electrică pentru persoane juridice și subvenția unitară pentru combustibil oferită fermierilor, aferentă anului 2022, sunt niște măsuri infime față de costurile implicite de creștere a bovinelor”, consideră Iasmina Blidar.

Poblemele din sectorul bovin Referindu-se strict la creșterea bovinelor de lapte, doleanțele adresate statului de către UNCST- BOVICOOP nu se referă strict la scumpirile apărute, ci la totalitatea problemelor din sector. „La nivel național, înspre ajutorarea fermierilor mici și mijlocii, ar trebui finalizată Legea Laptelui, ar trebui modificată Legea nr. 297/2013 privind relațiile contractuale, raportarea lunară a prețurilor de lapte de la prim cumpărător, precum în restul țărilor din Uniune Europeană și oferirea sprijinului financiar prin subvenționări care economic să se raporteze prețurilor actuale din România (aviz subvenției de 1,63 lei/l motorină, pe când combustibilul la pompa depășeste 8 lei/l)”, explică directorul UNCST- BOVICOOP.

Vizita ministrului Agriculturii Recent, Cooperativa Agricolă Samus Lact a fost vizitată de ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Reprezentanții UNCST- BOVICOOP i-au pregătit ministrului o mapă cu subiecte asupra cărora să-și îndrepte atenția.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Am fost privilegiați să-l avem printre noi pe d-nul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Răspunsul pozitiv invitației noastre, de a vizita sediul Samus Lact și una din fermele membre, a întărit ideea conform căreia considerăm că această formă de asociere la nivelul județului Satu Mare este încurajată la cel mai înalt nivel. Cu ocazia vizitei d-nului ministru, am pregătit o mapă cu subiecte de discuție cum ar fi «prețul laptelui în România» și un altul extrem de important, și anume «produse neconforme la raft»”, a precizat Iasmina Blidar.

Este vorba de acele produse alimentare cu un conținut mai mare de 2 g/100g acizi grași nesaturați hidrogenați, conținut care contravine Regulamentului (UE) 2019/649 al Comisei din 24 aprilie 2019, Legii 182/2020 pentru stabilirea conținutului de acizi grași trans în produsele alimentare destinate consumului uman și Legii nr. 88 din 3 mai 2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui de consum și a produselor lactate, din România, privind producerea, expunerea spre vânzare de lapte de consum obținut din înlocuitori de lapte. „Profitând de prezența d-nului ministru Adrian Chesnoiu, am achiziționat, cu o zi înainte, produse găsite în prezent la raft, în special pe cel de produse lactate, pentru a le putea prezenta d-nului ministru cu tot cu eticheta compozițională. Nocivitatea acizilor grași hidrogenați și obligativitatea producătorilor de a trece pe eticheta conținutul grăsimilor în cauză i-au determinat pe procesatori să găsească înlocuitori optimi, ieftini și ușor de procurat, cum ar fi uleiul de palmier sau cocos, care sunt la fel de nesănătoase precum grăsimile hidrogenate. Această alternativă regăsită de producători duce la obținerea unor produse alimentare nesănătoase și mai puțin naturale, care periclitează, la raft, produsele românesti autohtone și impiedică capacitatea de dezvoltare a firmelor mici și mijlocii”, explică directorul uniunii.

UNCST- BOVICOOP a luat deja o măsură independentă trimițând marilor retaileri din România o cerere de retragere de pe lanțul alimentar a produselor neetice, explicându-i ministrului că vor întâmpina probleme în momentul în care marii retaileri nu se vor conforma, iar fermierii vor dori să apeleze la organele competente. Acestea nu vor putea aplica sancționări din cauza lipsei unui laborator acreditat, care să ofere un rezultat valid a conținutului de acizi grași hidrogenați sau a uleiului de palmier/cocos. „Până în prezent, în România nu exista niciun laborator care să realizeze această determinare. Ca răspuns la cererea noastră, de înființare a unui astfel de laborator, d-nul ministru ne-a asigurat că deja a început demersurile pentru crearea lui și va fi disponibil pentru diverse analize ale produselor alimentare”, a conchis Iasmina Blidar.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

69

70

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„FARM-A-THON: Cum ne ajută tehnologiile digitale să eficientizăm fermele de vaci?” În 7 aprilie 2022, Asociația Crescătorilor de Vaci – Bălțată Românească, Tip Simmental (ACVBR SIM) alături de Centrul de Inovare Digitală „Futures of Innovation Technologies” (CID FIT), coordonat de Iceberg Plus (ICE), au organizat evenimentul „FARM-A-THON: Cum ne ajută tehnologiile digitale să ne eficientizăm fermele de vaci?”, parte din proiectul Smart Agri Hubs finanțat prin Programul Orizont 2020 pentru Cercetare și Inovare al Comisiei Europene. La eveniment au fost invitați peste 50 de fermieri mici și mijlocii, membri ai filialelor județene ale ACVBR din Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna, Hunedoara, Cluj și Bacău. În cadrul evenimentului FARM-A-THON, au fost prezentate aspecte cheie ale eficientizării activității fermelor de vaci prin digitalizare, respectând condiționalitățile necesare obținerii subvențiilor pentru crescătorii de Bălțată Românească din Planul Național Strategic 2023-2027.

Evenimentul a inclus și o sesiune de tip hackathon prin care s-au identificat și discutat tehnologii digitale care pot răspunde la două provocări importante ale fermelor de vaci: cum se poate eficientiza activitatea fermelor și, în același timp, cum se pot respecta condiționalitățile de mediu și legate de bunăstarea animalelor din Planul Național Strategic 2023-2027?.

Prin intermediul acestui hackathon fermierii au avut ocazia să vadă infrastructuri specifice tehnologiilor Internet of Things (IoT), cum ar fi senzori și antene de transmisie date, precum și să primească explicații cu privire la modul de instalare a acestora și ce funcționalități au. Fermierilor li s-a răspuns la întrebările lor legate de adaptarea condițiilor din ferme la noile progrese tehnologice și au propus variante de îmbunătățire a soluțiilor IT prezentate, pentru ca acestea să fie cât mai relevante activității lor. Întâlnirea a oferit și perspective pentru dezvoltarea fermelor prin intermediul digitalizării și finanțărilor europene în următorii 7 ani, pentru ca acestea să-și crească performanța, sustenabilitatea și să ofere un randament mai bun.

Zoltan Haller, membru fondator al ACVBR SIM, a deschis evenimentul spunând că „Digitalizarea va fi viitorul pentru ferme! Întâlnirea de azi reprezintă demararea programului de digitalizare a fermelor de Bălțată Românească și un nou început, un proiect comun al membrilor Asociației pentru implementarea soluțiilor digitale în ferme, pentru cei care vor fi deschiși către soluțiile pe care le vom discuta astăzi și

care urmăresc optimizarea fermei, monitorizarea sănătății animalelor și a respectării condiționalităților de mediu.”

Irina Toma, managerul CID FIT a completat: „Într-un peisaj al consultanței agricole în care multe ferme mici și medii de obicei primesc informații despre posibilitățile de inovare în ferme de la vecini, alți fermieri, furnizori de input-uri sau de la televizor, sunt încântată că discuțiile de azi, legate de testarea tehnologiilor digitale în ferme, au loc sub îndrumarea atât a unei asociații de fermieri care le poate oferi centralizat sfaturi despre cum își pot adapta soluțiile în diferite tipuri de ferme, cât și a unui centru de inovare digitală care poate oferi servicii profesionale și imparțiale de testare, experimentare și creștere a competențelor digitale pentru fermieri.” În urma evenimentului, mai mulți fermieri și-au exprimat interestul pentru a participa la proiecte pilot pentru adoptarea și testarea unor astfel de tehnologii în fermele lor, sub îndrumarea și coordonarea liderilor organizației ACVBR.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

71

72

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

73

74

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

După un an de negocieri,

ROMGAZ, co-proprietar al perimetrului offshore Neptun Deep Ligia VORO

După un an de la anunțul că ROMGAZ este interesat de achiziția participației ExxonMobil din joint-venture-ul cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor din perimetrul offshore Neptun Deep, tranzacția a fost încheiată. Pentru ca exploatarea să devină certă, este așteptată modificarea legii offshore, un prim pas fiind făcut miercuri, 11 mai, când proiectul de act normativ a fost adoptat de Senatul României. Legea are nevoie însă de aprobarea Camerei Deputaților, cameră decizională. În 30 martie 2021, sub rezerva aprobării de către acționari, Consiliul de Administraţie al celui mai important producător de gaze naturale autohton ROMGAZ SA Mediaș anunța că a avizat oferta angajantă de cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited – EMEPRL (reprezentând 100% din capitalul social), care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă. Restul participaţiei deţinut de OMV Petrom SA. La nicio lună distanță, ROMGAZ şi OMV Petrom anunţă, printr-un comunicat de presă comun, faptul că “În situaţia acceptării ofertei ROMGAZ de către ExxonMobil, OMV Petrom va acţiona ca operator al perimetrului Neptun Deep”. În luna iunie a anului trecut, ROMGAZ obținea din partea ExxonMobil un drept de exclusivitate asupra pe o perioadă de 4 luni (până la 15 octombrie 2021) cu privire la negocierile de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care a fost extinsă apoi cu încă o lună până la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut.

Negocierile s-au finalizat cu un acord în 26 octombrie 2021, iar în luna următoare, Consiliul de Administrație a ROMGAZ aviza tranzacția. Hotărârea CA a fost supusă aprobării acționarilor în decembrie, care au avizat atunci și contractarea unui împrumut în valoare de 325 de milioane de euro pentru a acoperi o parte din suma negociată pentru achiziția participației ExxonMobil stabilită la 1,06 miliarde de dolari.

Anul acesta, pe 22 martie, Consiliul de Administrație al ROMGAZ a avizat contractul de vânzare – cumpărare a tuturor acţiunilor emise de EMEPRL, ca apoi acționarii întruniți în Adunarea Generală Extraordinară să aprobe contractul de vânzare-cumpărare.

Dentons și Suciu Popa și Asociații au asistat ROMGAZ pe partea juridică a tranzacției. Deloitte România a oferit servicii de evaluare a participației EMEPRL, due-diligence fiscal și financiar și asistență fiscală în raport cu tranzacția.

Deloitte România a asistat ROMGAZ în obținerea creditului de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank pentru finanțarea parțială a preluării acțiunilor Exxon în proiectul de gaze de la Marea Neagră, negocieri încheiate, de asemenea în această primăvară. Facilitatea de împrumut în valoare de 325 milioane euro are o perioadă de scadență

de cinci ani și este corelată cu performanța financiară generală a ROMGAZ.

O nouă etapă Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat în 3 mai în cadru oficial, fiind prezenți premierul NicolaeIonel Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, și David Muniz, Chargé d’Affaires ad-interim – Ambasada SUA în România.

Directorul General al ROMGAZ S.A., Aristotel Jude, a declarat: ”Semnarea contractului de vânzare - cumpărare a tuturor acţiunilor emise (reprezentând 100% din capitalul social) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deține 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră reprezintă rezultatul unor negocieri ample și complexe derulate în ultimele luni, dar și o etapă foarte importantă în dezvoltarea și transformarea corporativă și strategică ROMGAZ. Semnarea contractului va fi urmată de demersurile legate de finalizarea tranzacției, moment după care, împreună cu viitorul partener, o să realizăm formalitățile necesare și utile pentru trecerea la faza de dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze din zona perimetrului Neptun Deep, astfel încât prima producție de gaze naturale să fie obținută la sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027. Acest proiect reprezintă o oportunitate strategică atât pentru ROMGAZ, cât și pentru țara noastră, mai ales în actualul context geopolitic, oferind astfel României o sursă importantă de gaze naturale în vederea asigurării securității și independenței energetice. Mulțumesc echipei ROMGAZ și Consiliului de Administrație ROMGAZ pentru implicare și sprijin in realizarea acestei tranzacții”.

O lege așteptată Pentru ca exploatarea offshore de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră să se deruleze la fel de lin cum s-a parafat tranzacția – să nu uităm că acționarul majoritar al ROMGAZ este statul român, prin Ministerul Energiei, stat care deține 70% din acțiuni – a

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fost solicitată modificarea Legii 256 din 2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore – binecunoscută ca legea offshore.

Un prim pas s-a făcut în 11 mai 2022 când Senatul României a aprobat proiectul de lege de modificare, Camera Deputaților urmând însă să dea votul final.

Senatorii au decis, printre altele: Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri cu menținerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh; Creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector; Eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici.

Titularilor de acorduri petroliere li se vor aplica, totodată, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.

Parlamentarii au mai stabilit, prin adoptarea actului normativ, că sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare, se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi

a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi alte investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Rezultatele ROMGAZ Nu sunt singurele vești optimiste dinspre producătorul de gaze naturale autohton.

Grupul ROMGAZ a înregistrat în anul 2021 o cifră de afaceri de 5.852,93 milioane lei, în creştere cu 43,63%, respectiv 1.778,03 milioane lei, comparativ cu cea realizată în 2020 (4.074,89 milioane lei). Profitul net de 1.914,99 milioane lei a fost mai mare decât profitul net înregistrat în anul 2020 cu 667,08 milioane lei (+53,46%).

Performanțele Grupului ROMGAZ în anul încheiat la 31 decembrie 2021 au fost influențate de creșterea cifrei de afaceri față de anul precedent, ca urmare a următorilor factori: cantitatea de gaze naturale vândută (inclusiv gazele achiziționate spre revânzare) este cu 12,7% mai mare în 2021 față de 2020, cifra de afaceri din vânzarea de energie electrică a crescut cu 69,9% față de anul anterior (+132,31 milioane lei) la o producție în scădere cu 31,7% față de anul anterior, în anul 2021 a fost executată garanția de bună execuție aferentă contractului de lucrări având ca obiect dezvoltarea CTE Iernut, prin construcția unei centrale termoelectrice de 430 MW, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze, încheiat între ROMGAZ și asocierea formată din Duro Felguera S.A. și Romelectro S.A., generând astfel un venit de 114,7 milioane lei, ROMGAZ a câștigat în instanță un litigiu împotriva ANAF pentru anularea unui raport de inspecție fiscală pentru un control desfășurat în perioada decembrie 2016 - aprilie 2017, ceea ce a dus la recunoașterea unui venit de 28,02 milioane lei din anularea deprecierii înregistrate pentru creanța aferentă.

75

76

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiectul Smart Grid CARMEN a devenit oficial PCI al Uniunii Europene

Proiectul Smart Grid Carpathian Modernized Energy Network (CARMEN), dezvoltat de către Delgaz Grid SA și CNTEE Transelectrica SA în parteneriat cu operatorul de transport maghiar, MAVIR Magyar Villamosenergiaipari Átviteli Rendszerirányító ZRt, a primit aprobarea finală de la Uniunea Europeană, fiind inclus pe lista a cincea a Proiectelor energetice de Interes Comun (PIC). În 29 aprilie 2022 a intrat în vigoare Regulamentul delegat al Comisiei, 564/2022 din 19 noiembrie 2021, în urma aprobării de către Parlamentul European și Consiliu, prin care Proiectul CARMEN devine oficial Proiect de Interes Comun în aria tematică Smart Grid.

Proiectele de Interes Comun sunt proiecte-cheie de infrastructură energetică transfrontalieră pentru construirea unei piețe europene interne a energiei mai integrată și mai reziliență și pentru urmărirea obiectivelor în materie de energie și climă. Actuala Listă PIC cuprinde 98 de proiecte: 67 de proiecte în domeniul transportului și stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor naturale, 6 proiecte de rețele de CO2 și 5 proiecte de rețele electrice inteligente.

Proiectul CARMEN are o valoare de aproximativ 150 milioane euro, cererea de finanțare urmând a fi depusă în a doua jumătate a anului 2022. Implementarea se va derula pe o perioadă de 6 ani, începând cu anul 2023 și până în 2028. „Faptul că proiectul CARMEN a obținut statutul de Proiect de Interes Comun este un real succes pentru compania noastră, fiind cel mai ambițios proiect de investiții al României în infrastructura de distribuție a energiei electrice din Regiunea Nord-Est. Suntem recunoscători colegilor din Delgaz Grid și partenerilor noștri de la Transelectrica și MAVIR pentru eforturile depuse care au condus la acest rezultat. Avem convingerea că proiectul CARMEN va deveni un model de bună practică din punct de vedere al colaborării dintre actorii sectorului electroenergetic, în perspectiva adaptării la cerințele europene privind decarbonificarea, digitalizarea și securitatea energetică”, declară Volker Raffel, CEO al E.ON România.

„Obținerea calității de Proiect de Interes Comun pentru proiectul CARMEN marchează un punct de referință în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere în contextul cooperării operatorilor de transport și distribuție. Pentru a face față tuturor transformărilor din sectorul energetic susținute de agenda europeană, este necesară o abordare globală, în spiritul colaborării și al împărtășirii informațiilor. Ne aflăm în contextul în care doar implementând interoperabilitatea între sistemele noastre, printr-o cooperare pragmatică și curajoasă, putem adapta rețelele la noile configurații ale sistemelor electroenergetice în contextul tranziției energetice. Suntem mândri că Transelectrica este parte a acestui obiectiv investițional de importanță majoră la nivel european și le mulțumim partenerilor noștri din cadrul Delgaz Grid pentru colaborarea extraordinară în efortul de a da viață acestui proiect”, afirmă Gabriel Andronache, CEO al CNTEE Transelectrica SA. Prin intermediul proiectului CARMEN, partenerii vizează modernizarea și dezvoltarea rețelelor de transport și de distribuție energie electrică, precum și creșterea interoperabilității acestora, atât la nivel național, cât și european, în sensul atingerii obiectivelor de interes comun.

Astfel, se estimează modernizarea de stații și posturi de transformare, a liniilor aeriene de înaltă tensiune, implementarea tehnologiilor IT și de comunicații specifice, precum și instalarea în rețeaua electrică de transport a unor mijloace moderne de control al tensiunii la nivelul sistemului energetic.

CARMEN va contribui în mod direct la creșterea capacității de preluare în rețeaua de joasă tensiune a electricității produse din surse regenerabile de către prosumatori, proiectul reprezentând un pas extrem de important în direcția accelerării decarbonificării şi digitalizării rețelei de transport şi distribuție a energiei electrice gestionate de cei trei parteneri.

Sursa foto: arhiva Transilvania Business

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

77

78

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cosmin Pătroiu, director general TeraSteel:

“Construcțiile viitorului vor fi sustenabile și eficiente energetic” Călin POENARU

Proiectele de anvergură în industria construcțiilor vor implica materiale care asigură clădiri sustenabile și eficiente energetic, chiar dacă presupun inițial costuri mai mari, anticipează managerul TeraSteel, Cosmin Pătroiu. Costurile de mentenanță ulterioare sunt astfel mult diminuate, fapt care optimizează în timp investiția.

Cum vedeți evoluția pieței construcțiilor în România pentru acest an?

Industria construcțiilor din țara noastră depășește, la ora actuală, 16 miliarde de euro. Ea reprezintă un vector cu potențial mare de creștere. Desigur, în măsura în care se vor accesa fondurile alocate prin programe UE și va fi susținută prin măsuri sociale și economice aplicate de Guvern care să impulsioneze achiziția de noi locuințe de către români și investițiile în spații noi de către companii. Piața panourilor termoizolante, core businessul activității noastre, a fost constantă cantitativ în 2021 față de 2020, fiind direct afectată de prudența investitorilor, în special pe proiectele de construcții mici și mijlocii. Pentru acest an estimez o creștere sustenabilă de 3%, având ca driveri principali spațiile logistice și industriale, dezvoltarea retailerilor internaționali. Conflictul din Ucraina pune o presiune suplimentară asupra costurilor materiei prime și a disponibilității acesteia. Cuvântul cheie al anului este adaptabilitatea la contextul economic, la nevoile partenerilor de business, beneficiarilor finali și angajaților.

Vor avea impact programele pe fonduri UE (anveloparea clădirilor, marea infrastructură) asupra sectorului construcțiilor? În măsura în care fondurile vor fi accesate, aceste programe reprezintă un ajutor real pentru companiile care activează în construcții. Fie că vorbim despre firme producătoare de materiale de construcții, dezvoltatori sau beneficiari finali.

Veți participa la eventuale proiecte de reconstrucție a Ucrainei, după război?

Cu siguranță, reconstrucția Ucrainei va reprezenta un proiect la nivel global. La nivelul UE se va creiona o strategie în această direcție. Ar fi îmbucurător ca România să reușească

să fie un jucător important în această reconstrucție, în contextul vecinătății noastre. În acest sens, rapiditatea construirii și beneficiile tehnice ale spațiilor dezvoltate cu panouri termoizolante sunt indiscutabile. La TeraSteel avem divizie de proiectare, care poate oferi în timp scurt soluții personalizate pentru spații industriale și rezidențiale. Faptul că una dintre fabricile noastre se află în Serbia și că produsele noastre au ajuns în 25 de țări din Europa demonstrează că dispunem de expertiza necesară. Avem capacități și capabilități pentru a ne implica în proiecte de reconstrucție a unei țări vecine.

Cum gestionați majorarea prețurilor la energie, materii prime?

Prin eficientizare continuă pe plan operațional, investiții în digitalizare (echipamente și softuri IT). Toate ne ajută în optimizarea fiecărei verigi din lanțul fabricării și comercializării produsului, de la aprovizionare până la servicii postvânzare. Având în vedere ciclul mare de finalizare a unui proiect, care poate dura, din momentul contractării, de la câteva luni până la 1-2 ani, e important să putem păstra un preț stabil în piață, pe care și partenerii noștri să se poată baza.

Ați “ieșit” cu o strategie de protecție a mediului, de sustenabilitate. Cum o puneți în practică?

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Strategia noastră în acest sens are obiective foarte bine definite pentru următorii cinci ani. Este construită pe patru piloni importanți: reducerea amprentei de carbon în atmosferă, folosirea energiei din surse regenerabile, optimizarea consumului de apă și reciclarea materiilor în natură, folosirea de materii prime reciclate. Aceste direcții se regăsesc în calitatea produselor noastre care permit construirea de clădiri sustenabile, eficiente energetic, în procesele de producție, în acțiunile de implicare în comunitate.

Ce tehnologii “eco” ați implementat în produsele TeraSteel?

Chiar dacă cele mai vândute panouri ale noastre sunt cele cu miez de spumă poliuretanică PUR, la ora actuală se observă o creștere a preferinței pentru panouri cu miez de spumă poliizocianurată de tip PIR, care oferă o rezistență și o reacție superioară la foc. Pentru proiectele de anvergură sunt preferate materialele care asigură clădiri sustenabile, eficiente energetic, chiar dacă sunt mai mari costurile construcției. Costurile de mentenanță ulterioare sunt mult diminuate, fapt care optimizează în timp investiția. Pentru acest tip de proiecte avem în portofoliu panourile LEAD. Ele sunt realizate cu ajutorul unei tehnologii speciale ce permite o etanșeitate superioară și o economie de până la 20% a consumului de energie, în comparație cu media pieței. Produsele care au la bază tehnologia LEAD le oferă beneficiarilor clădirilor posibilitatea de a obține certificări BREAM și LEED BD+Cv4.1. Acestea sunt cele mai populare standarde de evaluare a performanței ecologice a clădirilor.

Mesaj de la Bistrița pentru Guvern Veți recruta personal nou în acest an? Unde aveți cel mai mare deficit?

Vom face angajări în măsura în care ele sunt necesare.

Obiectivele noastre pe parte de resurse umane vizează coeziunea echipelor pe care le avem, creșterea confortului angajaților, integrarea cât mai rapidă a noilor colegi. La ora actuală nu putem vorbi despre un deficit de personal în cadrul TeraSteel. Pe masură ce ne vom extinde businessul, vom crea și locuri de muncă.

Compania s-a numit inițial Plastsistem, apoi TeraSteel.

Să ne așteptăm la un nou rebranding după intrarea în grupul Kingspan?

TeraSteel este un brand cu notorietate și imagine bună pe piața materialelor de construcții care operează ca brand in-

Prima fabrică românească inaugurată în străinătate TeraSteel a devenit producătorul nr. 1 de panouri termoizolante și profile zincate din România și Serbia.

Acesta are trei unități de producție situate în cele două țări. În 2013 a început producția de structuri zincate, în urma unei investiții de 2,5 milioane de euro. În 2017, TeraSteel a activat fabrica sa din Serbia, prima cu capital privat românesc inaugurată în străinătate după Revoluție. În 2019 TeraSteel a devenit liderul pieței de panouri sandwich din România și Serbia și unul dintre cei mai importanți exportatori în spațiul Europei Centrale și de Est. Acționar majoritar este Kingspan Holding Netherlands.

dependent în cadrul grupului Kingspan. În acest context, un proces de rebranding nu va lua în calcul schimbarea denumirii companiei sau a brandului de produs, ci mai mult adaptarea din punct de vedere vizual, respectiv a poziționării brandului pe segmentele de piață pe care activăm.

Sunt companii care se uită doar la indicatorii financiari, altele, și spre societate, cultură, sport. Pe care parte vă poziționați?

Ne place să întoarcem în comunitate o parte din succesul nostru din business. Cu cât reușim să ajutăm mai mulți oameni, crește valoarea comunității locale, implicit cea a oamenilor care lucrează în compania noastră. Investim în educație, în acțiuni sociale, sănătate, sport, în crearea unui mediu sustenabil pentru generațiile viitoare. Susținem inițiativele care au ca obiectiv excelența, o viață sănătoasă, “o lume mai bună”.

Credem cu tărie că aceasta se construiește prin acțiuni concrete și susținerea inițiativelor care aduc valoare comunității.

V-ați întâlnit recent cu reprezentanții Guvernului. Ce ați propus Executivului?

Mesajul nostru către reprezentanții Executivului a fost unul de încredere în companiile românești care fac performanță în domeniile lor de activitate, de susținere a dezvoltării acestora, pentru ca la rândul lor ele să poată susține economia românească. În vremurile tulburi pe care le trăim, guvernul fiecărei țări încearcă să susțină mediul de afaceri privat. Fie prin proiecte legislative, fie prin facilități fiscale. Domeniul construcțiilor merită din plin să fie susținut.

Au introdus în producție oțelul reciclat Producătorul de panouri termoizolante din BistrițaNăsăud a decis să utilizeze, materie primă reciclată pentru a reduce poluarea. Oțelul este un material cu rată de reciclabilitate mare, spre 100%. Prin reciclarea sa se pot economisi cantități foarte mari de minereu de fier, calcar, cărbune, apă. Sunt resurse naturale folosite în procesul metalurgic de obținere a acestuia.

2 din 3 tone de oțel nou sunt produse din oțel vechi.

Prin reciclarea oțelului se diminuează foarte mult impactul negativ asupra mediului, atât prin limitarea exploatărilor de resurse, cât și prin limitarea emisiilor nocive și poluante. Potrivit Asociației Mondiale a Oțelului, 1 tonă de oțel reciclat reduce, în medie, 1,5 tone de emisii de CO2.

79

80

PROFESII LIBERALE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

81

Pompele de căldură - alternativă solidă pe piața soluțiilor de încălzire și răcire pentru acasă Datorită eficienţei energetice ridicate, a costurilor reduse de funcţionare, durabilității și confortului pe care-l oferă, pompele de căldură se profilează tot mai mult ca o alternativă solidă pe piața soluțiilor de încălzire și răcire pentru acasă.

Sunt mai fiabile și mai sigure decât orice sistem de încălzire bazat pe combustie și pot asigura confortul dorit cel puțin 25 de ani. Ele asigură încălzirea pe timpul iernii, chiar și la temperaturi foarte scăzute – unele modele fiind testate la -400C –, răcirea pe timpul verii și apa caldă menajeră pe tot parcursul anului.

O pompă de căldură poate avea o eficiență energetică de 500% (COP5), altfel spus produce de 5 ori mai multă energie decât consumă și este de 5 ori mai eficientă decât o centrală termică pe gaz, iar radamentul mediu anual este 3,5 (COP). Este bine de știut că o pompă de căldură de tip aer-apă consumă aproximativ 6.500 kWh anual pentru încălzire, răcire și prepararea apei calde menajere, pentru un imobil cu o suprafață până în 150 mp. Însă, doar scăpând de facturile la gaz, economia anuală poate depăși 6.000 de lei, echivalentul unui consum anual de gaz de circa 20.000 kWh pentru încălzirea unei case de 150 mp, conform unor estimări. Să nu uităm, totodată, că scăpăm și de costurile achiziției unui aparat de aer condiționat, ceea ce reprezintă o altă economie importantă. În România, 66% dintre locuitori stau la casă și 34% în apartamente, conform datelor Eurostat (2020), iar principalele surse de încălzire sunt sobele pe lemne, urmate de centralele termice pe gaz.

Eficiența încălzirii cu sobe pe lemne este scăzută, randamentul fiind între 20—40%, în timp ce în cazul unei centrale termice pe gaz acesta ajunge la 90-108%. Instalarea unei centrale termice pe gaz, mai ales a uneia performante, pe condensare, reprezintă o îmbunătățire majoră față de utilizarea unei sobe pe lemne, dar acestea constituie o sursă de emisii poluante și expun consumatorii la costurile volatile ale gazelor naturale.

O alternativă mult mai eficientă și, în același timp, sustenabilă, pe termen mediu și lung, este să luăm căldura existentă în pământ, apă sau aer, să ridicăm temperatura și să o transferăm în casă. Asta face o pompă de căldură prin intermediul unui compresor. Un atu important este că se poate conecta la un sistem termic existent de încălzire prin pardoseală sau radiatoare.

Este adevărat că, în prezent, trecerea la pompele de căldură este îngreunată de costurile cu investiția inițială.

Urmând modelul altor țări, este important ca autoritățile să ofere sprijin financiar pentru a permite consumatorilor să investească în astfel de sisteme.

Oferta E.ON Energie Romania În oferta companiei E.ON Energie Romania, pompele de căldură aer-apă pornesc de la aprox. 40.000 de lei (TVA inclus), iar investiția poate fi recuperată în circa 6 ani, da-

torită economiei la facturi și duratei de viață prelungite.

Totodată, compania vine în sprijinul celor care doresc un astfel de sistem, oferind posibilitatea să achite proiectul în rate fixe lunare pe o perioadă de 1, 3, 5 sau 7 ani.

Soluția E.ON Green Life constă într-un sistem de echipamente premium de ultimă generație. Sistemul este simplu de controlat prin intermediul unui termostat inteligent sau direct dintr-o aplicație dedicată pentru computer sau smartphone. E.ON este alături de clienți pe parcursul întregului proces, compania ocupându-se de la consiliere, livrarea echipamentelor, până la instalarea sistemului, punere în funcțiune și mentenanță.

Primul pas pentru cei interesați de această soluție este să acceseze www.eon.ro și să solicite o ofertă.

Despre E.ON România Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 17 ani. Companiile din cadrul grupului, Delgaz Grid, E.ON Energie România și E.ON Asist Complet desfășoară activităţi de distribuţie, de furnizare energie și soluţii energetice, respectiv tehnice pentru circa 3,4 milioane de clienţi. De la intrarea pe piaţa din România, E.ON a investit peste 1,9 miliarde de euro, în principal în modernizarea reţelelor. Totodată, valoarea contribuţiilor virate la bugetul de stat şi bugetele locale se ridică la 2,7 miliarde de euro.

82

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

83

Povestea Oradea Heritage, palatele și clădirile Art Nouveau ale Oradiei Dan BIRTA

Oradea a fost desemnată „Cea mai bună destinație Art Nouveau din Europa”. Pe de altă parte, Oradea este cunoscută „Capitala Art Nouveau” a României. Aceste titluri nu au fost acordate degeaba, clădirile Art Nouveau din Oradea continuând să atragă de la an la an tot mai mulți turiști. Despre palatele orădene, despre clădirile Art Nouveau și despre ce nu ar trebui să rateze un turist aflat în vizită la Oradea ne-a povestit Angela Lupșea, directorul executiv al Fundației de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor (Oradea Heritage).

Oradea parte a moștenirii europene „Oradea este împodobită de palate și structuri arhitecturale care te întâmpină la fiecare pas, atrăgându-ți atenția și încercând fiecare să îți vorbească de o anumită perioadă istorică în care locuitorii de vază ai acestui oraș s-au simțit datori să își prezinte în mod vizibil statutul social. Arhitecții timpului, acum personaje celebre, prezentați în materiale bine documentate, au avut la momentul respectiv inspirația să creioneze adevărate bijuterii arhitecturale, înțesate de elemente artistice unice, care azi ne fascinează. Fiecare epocă avea curentul ei de influență descifrat azi de istorici și oameni de cultură pentru a putea prezenta întreaga paletă de stiluri într-un tot unitar definit ca patrimoniu care ne caracterizează ca oraș”, povestește Angela Lupșea.

Aceasta îi invită pe turiști într-o adevărată incursiune,

purtați printre rânduri și imagini, să descopere împreună care este istoria principalelor clădiri de patrimoniu ale orașului Oradea. „Palatele și clădirile emblematice au fiecare o poveste care trebuie cunoscută. Dincolo de aspectul exterior, perfect integrat, încă din secolul trecut, în curentele culturale și arhitecturale europene, merită să descoperim motivația proprietarilor care au comandat construcția lor. Pășiți printre palatele orădene având povestea lor, pentru că doar așa veți experimenta întru totul Oradea”, subliniază diretorul executiv Oradea Heritage.

Palatele Pieței Unirii Unele dintre cele mai reprezentative palate ale orașului Oradea se găsesc și azi în piața publică, Piața Unirii.

Piaţa prezintă, prin clădirile ce o marchează, mai multe stiluri arhitecturale care îmbină funcţiuni culturale, ad-

84

TRAVEL

ministrative şi ecumenice, într-o convieţuire multietnică inedită. Palatul Vulturul Negru, un simbol al orașului timp de mai bine de 100 de ani, a fost centrul cultural al începutului secolului al XX-lea, fiind emblema arhitectonică a unei epoci înfloritoare. Este cel mai important monument istoric pentru arhitectura secession orădeană. „Clădirea Primăriei Muncipiului Oradea a fost construită în stil eclectic, între anii 1901-1904, după proiectul arhitectului Kálmán Rimanóczy jr. Trebuie să remarcăm faptul că edificiul ce adăposteşte administraţia locală este una din puţinele clădiri ale urbei care şi-a păstrat destinaţia iniţială”, precizează Angela Lupșea.

Palatul Episcopiei Greco-Catolice a fost ridicat între anii 1903-1905 de către arhitectul Rimanóczy Kálmán jr.

Soluţiile arhitecturale şi decorative pentru care a optat arhitectul sunt din repertoriul stilului eclectic, foarte spectaculos în sine, astfel încât în anul 1905 clădirea oferea orădenilor o adevărată demonstraţie a artei de a combina cu rafinament diferite stiluri istorice, de la neoromanic la neo-bizantin, cu accente ale Artei 1900.

Palatul Vulturul Negru Palatul Vulturul Negru este cea mai spectaculoasă realizare arhitecturală din Oradea şi din Transilvania în stilul constructiv secession.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povestea Palatului Vulturul Negru se leagă de noua viziune de dezvoltare urbanistică a orașului, având în vedere reorganizarea Pieței Mici (Piața St. Ladislau), azi Piața Unirii.

Pe amplasamentul clădirii actuale, situată la intersecția străzii Independenței cu Piața, exista, la 1714, un local cu parter, numit Hanul Vulturul sau Berăria Orașului.

Hanul vechi găzduia majoritatea evenimentelor publice importante din oraș: baluri, întruniri, spectacole de teatru sau evenimente politice. La început a fost o clădire mică cu trei încăperi în care a funcționat și primăria orașului până în anul 1861. În anul 1807 a fost reconstruit, extins și supraetajat, iar după o altă modificare, din anul 1835, a devenit un hotel important din oraș.

Clădirea era situată pe două fronturi stradale, cu parter înalt și patru etaje, formată din două corpuri între care se găsește un pasaj vitrat. Fațada principală dinspre Piața Unirii este asimetrică, fiind formată din două corpuri mari, inegale, ce relevă cel mai bine stilul secession. Pasajul de sticlă a fost inspirat după celebra galerie Vittorio Emanuele din Milano, și face legătura cu trei străzi. Vitraliul din centru pasajului, cu un vultur în zbor deasupra unor dealuri verzi, a fost realizat după finalizarea construcției (1909) în atelierul sticlarului Neumann Kálmán, ca emblemă a ansamblului arhitectural.

S-a acordat o mare atenţie tuturor detaliilor şi simbolurilor utilizate. Stilul floral curbiliniu, specific secesiunii berlineze, face, totuşi, concesii viziunii eclectice, cu nostalgii neo-barochizante, foarte apreciate în epocă. Ornamentele sunt dispuse pe toate elementele interioare (plafoane, bolţi, ferestre, uşi, lambriuri, balustrade, pereţi, coloane, vitralii).

Casa Darvas - La Roche Casa Darvas-La Roche a fost construită între anii 1909 și 1912, în perioada de ascensiune a burgheziei mici și mijlocii (comercianți, industriași, bancheri, înalți funcționari) care forma o pătură socială dinamică, înstărită și educată.

Imre Darvas, unul dintre întreprinzătorii de succes ai momentului la Oradea, a cumpărat de la avocatul dr. Ignác Ehrlich, în anul 1908, pe numele lui și al soției, un imobil situat pe strada Iosif Vulcan (Rimanóczy utca) la numărul 11. Pe locul imobilului a construit o vilă în stilul Art Nouveau, de tip locuință familială.

Darvas Imre era un om care trecuse prin orașele mari ale Europei, cunoscut colecționar de artă, și a angajat arhitecți cu reputație europeană pentru proiectarea casei familiale, anume pe arhitecții József Vágó și László Vágó. „Începând cu anul 1913, Casa Darvas a fost scoasă la vânzare de mai multe ori. Noii proprietari au fost: Casa de Economii din Oradea, 1914; Iuliana Deutsch, 1917; Antal Klór, 1918; Adolf Goldfinger și soția, Blanca Engel,

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1922; Dezső Sor, 1928, coproprietar Tibor Simon, 1930 și György Simon, 1941; ultimul proprietar a fost jurnalista Judit Simon. Din 2010 vila a fost clasată monument istoric.

Vila este unică prin frumuseţea şi modernitatea sa și se poate menționa alături de cele mai originale creaţii arhitecturale europene de la începutul secolului XX. Ea oferă un spectacol arhitectural de excepție, păstrată în bună parte în viziunea în care a fost construită acum o sută de ani”, ne-a informat Angela Lupșea.

Imobilul avea o orientare excelentă, cu vedere spre Sinagoga Neologă Sion și cu deschidere pe două fronturi stradale, în zona centrală a orașului și spre zona de promenadă pe malul Crișului Repede.

Casa a fost construită între anii 1909–1910 și 1912, fațada principală dinspre strada Iosif Vulcan poartă amprenta arhitectului József Vágó (1877–1947), fiind construită de Ferenc Sztarill și finalizată în anul 1910.

Exteriorul este tratat într-o manieră care vădeşte influenţa arhitecturii lui Otto Wagner şi a lui Josef Hoffmann.

Aripa dinspre malul Crișului Repede, în care a funcționat din anul 1912 firma La Roche și Darvas Întreprindere Forestieră Unită, a fost realizată în anul 1912, după planul arhitectului László Vágó (1875–1933), construită de firma lui Lipót Incze.

Elementele decorative arhitecturale prezintă o geometrie de o rară frumusețe și eleganță – limpede, riguroasă, plină de o energie vitală – care conferă personalitate elementelor de mobilier, vitraliilor, feroneriei, stucaturii, tapetului, pardoselii.

O atracție deosebită a casei o reprezintă vitraliile ce decorează atât ferestrele fațadelor, cât și încăperile principale.

Motivele sunt inspirate din natură, prezentând în mod special elemente florale combinate cu cele din lumea păsărilor.

Palatul Moscovits Miksa Palatul a fost ridicat la comanda inginerului Moskovits Miksa. Acesta a cumpărat terenul în anul 1904, pentru suma de 52.000 de coroane şi a locuit în noul imobil.

Familia Moskovits deținea la începutul secolului al XX-lea una dintre cele mai importante întreprinderi din Oradea denumită – Fabrica de spirt, drojdie, rom, lichior și chimicale Moskovits Mór și fiul.

Clădirea a fost ridicată între anii 1904-1905. La structura de rezistenţă s-au utilizat pentru prima dată în Oradea plăci cu nervuri din beton armat (de tip Hennebique), structura de rezistenţă fiind proiectată de profesorul universitar ing. Zielinszky Szilárd din Budapesta. Palatul este o nouă mostră de apetit deosebit pentru secessionul de sorginte germană al lui Rimanóczy, secession münchenez, aşa-numitul Lilienstil, în cazul de faţă.

„Palatul beneficiază de o bogată ornamentică vegetalosimbolistică, de o perfectă alunecare a curbelor şi de o feronerie secession foarte bine lucrată. Predomină elementele vegetale, flori cu tulpinile lungi, curbilinii, pe care le regăsim la toate elementele decorate. La nivelul parterului ornamentele vegetale sunt amplasate sub bovindouri, pe console, în jurul golurilor cu grilaj”, explică directorul Oradea Heritage.

„Pomul Vieții” Aceasta atrage atenția asupra caracteristicilor vegetalosimbolice ale Lilienstilului, care sunt aici cel mai bine exprimate în decorațiunea absidei de peste balconul din colț, unde motivul central se compune dintr-un cap de femeie ce iese în altorelief dintr-un hățiș de ramuri, frunze și flori.

Motivele laterale sunt alcătuite din câte un copac cu trunchiul noduros lipit de zid, ce începe jos, la nivelul balconului, și-și desface – mai sus de linia nașterii arcului – în spațiu amenințător, ramurile desfrunzite ce par coarne de cerb gata să împungă. Lângă cap de femeie în stânga se distinge un compas cu un echer dedesubt, o roată zimţată. În partea dreaptă se găseşte sceptrul lui Mercur, simbol al comerţului, o mână şi o nicovală.

85

86

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Creatorii primul chatbot universitar din România:

“Să grăbim digitalizarea instituțiilor” Călin POENARU

Comunele și orașele vor economisi bani, timp și personal prin automatizarea proceselor, iar instituțiile de învățământ vor fi mult mai eficiente, consideră Tudor Fărăgău, Head of Sales la Holisun. Furnizorul de soluții digitale din Baia Mare se numără printre puținele companii IT locale care s-a înhămat la modernizarea instituțiilor de stat.

Un audit de digitalizare a unei organizații presupune răspunsuri la un set de întrebări. Dacă există un soft de contabilitate sau gestiune, program de management al relației cu clienții, operațiuni repetitive digitalizate, sisteme de securitate cibernetică, echipamente interconectate la un server central, sistem de back-up centralizat, firewall, site de prezentare, campanii de marketing online. Nu în ultimul rând, dacă se face import sau export de date, dacă există un program pentru munca la distanță și dacă imprimarea sau scanarea sunt optimizate din punctul de vedere al costurilor.

“Primăriile întreabă prima dată furnizorii de soluții IT ce vor să le vândă. De fapt ele trebuie să răspundă la întrebarea ce vor să digitalizeze. Iar pentru aceasta există și posibilitatea de parteneriat public-privat (PPP) cu furnizorii. Potrivit unui studiu realizat de noi cu Asociația Comunelor din România, problema lor cea mai mare nu este lipsa finanțărilor - banii vin de la Bruxelles pe diverse componente - ci că nu au cunoștințe digitale, oameni dedicați acestui sector.

Demersul nostru este crearea unei rețele de comune digitalizate care să își definească mai bine așteptările, de exemplu să elimine partea de hârtie până în 2030. Astfel, vor fi primării care pot să aibă la îndemână diferite tipuri de soluții. Iar când apare posibilitatea de finanțare pentru primărie, consultantul să aibă deja strategia și să știe ce are de făcut și cum să aplice pentru a o obține. Este și un proiect de dezvoltare, dar și de a forma competențe.

Sunt forme de guvernanță participativă care se pot aplica în administrația locală: să îți vină sesizări, să ai feedback-uri automate. Există deja o mare prăpastie tehnologică între co-

mune și orașe, acest lucru se va accentua. Se pune problema inteligenței artificiale (AI) pentru instituții. Până la urmă, este vorba despre calitatea vieții”, spune Fărăgău.

El este de părere că principala nevoie a primăriilor de comune este să li se facă auditul, dar să aibă un studiu și o strategie care să o implice și pe cea de dezvoltare, de achiziții. “Unii ne-au spus că vor digitalizare, dar că principalele probleme întâmpinate le reprezintă lipsa expertizei și că au prea mulți angajați. Până la urmă de aceea te digitalizezi, să ai mai puțini angajați! Acum contextul digitalizării este mai favorabil: fiecare localitate vrea să iasă cu ceva în față. Contează și proximitatea față de marile orașe; comunele din apropierea acestora se mișcă mai bine. De aceea au și așteptări mai mari. Oamenii vor să fie totul ca la oraș, iar atunci pun o mai mare presiune pe primărie ca să facă pași în față”, subliniază Tudor Fărăgău.

Tehnologia în educație: cataloage digitale, grile corectate automat Digitalizarea instituțiilor de învățământ a fost forțată de pandemie. La Cluj, Holisun a colaborat cu Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF), Universitatea Tehnică, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, cu instituții din preuniversitar. “Am testat o platformă

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

unitară, la Inspectoratul Școlar Județean, pentru catalogul de note și prezență, nu doar acel sistem online. Sunt părinți care nu comunică mult cu profesorii, ar vrea să vadă pe internet aceste informații.

Pe de altă parte, avem multe școli în Cluj cu o rată mare de abandon școlar, iar părinții nu prea știu asta. Dacă facem un proiect mai mai mare, pe județ, va fi posibil mai mare să faci un data mining. Adică să vezi că elevul Ionescu, din Viișoara, are un risc de 80% abandon școlar, și să iei măsuri, înainte ca să îl pierzi. Nici aici nu aveam legislație privind catalogul online, pentru ca profesorii să facă notările simultan și în cel fizic. Atât doar că între timp s-a schimbat inspectorul școlar general, așa cum se întâmplă de multe ori la instituțiile publice. Oricum, am aplicat acest proiect la mai multe școli din Iran.

La Școala de Agenți de Poliție am avut un sistem automat de corectare a grilelor, la examen. Acolo sunt 3-4 candidați pe loc. Din acest motiv este complicată partea de corectare, care impune și o marjă fizică. Prin proiectul nostru grilele sunt scanate automat. Deci am scăpat de corectura manuală, care dă marje de eroare și de 6%. La noi aceasta este de numai 0,008%. Iar unde nu se vede bine scrisul, acest lucru este evidențiat pentru apelarea la un operator uman. La nivelul școlilor de la Ministerele Afacerilor Interne și Apărării Naționale există deja o discuție pentru a se generaliza sistemul”, explică reprezentantul Holisun.

Abandonul școlar, redus prin inteligența artificială UMF este prima universitate din România la care Holisun a introdus tehnologia chatbot AIDA pentru comunicarea la sesiunea de admitere online. Candidații trimiteau actele prin poștă, deși nu e foarte ușor ca acestea să ajungă din Brazilia în România. “Marea provocare a fost că înscrierile la examene se făceau pentru candidați din 76 de țări, inclusiv din America de Nord, America de Sud, Afganistan, iar asistența trebuia asigurată non-stop, în franceză și engleză, în condiții de diferențe de fus orar și de 12 ore.

Dacă se apela la operator uman, acest lucru era foarte dificil. Prin chatbot a crescut mult eficiența. AI poate fi folosită și aici pentru reducerea abandonului universitar. Ne uităm la alte țări cum fac, dar avem și partea de cercetare, studiem care sunt tendințele”, afirmă Fărăgău.

Cercetările efectuate de specialiștii băimăreni în colaborare cu universități și institute de profil relevă că o mare parte a activității de IT suport din instituții se referă la resetări de parole, care se poate automatiza (fără să mai trimiți un e-mail, să trebuiască să fie cineva care să ți-l citească, apoi să îți facă resetarea).

“La instituții trebuie să mergi cu pași mici” “Derulăm un proiect mare de digitalizare cu Autoritatea Națională Anti-Doping privind dezvoltarea unei platforme naționale în domeniu, dar și cu Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, pe partea de baze de date. De obicei, la instituții începem cu chatbotul, continuăm cu partea de machine learning. În general, trebuie să mergem cu pași mici.

La aeroporturile din Timișoara și Baia Mare am introdus soluții pentru restricționarea accesului în anumite zone (hangare, pistă). Când vine cineva la mentenanță, ne uităm cu ce intră - un ciocan, 10 cuie, ca nu cumva să lase pe

pistă unele dintre acestea. Este vorba despre securitate, se poate folosi și pe partea de terorism. Pe zona de aeroporturi există, totuși, niște jucători mari; e greu să mergi independent, mai degrabă în parteneriat cu ei”, spune Fărăgău.

Cum a funcționat chatbotul Ana • UMF are 6.000 de studenți, 2.400 de rezidenți, 1.100 de cadre didactice și cercetători. 600 din cele 1.266 de locuri anuale sunt rezervate străinilor.

• Universitatea trebuia să le asigure candidaților posibilitatea de a se înscrie la admitere fără deplasare fizică, peste granițe, în condiții de pandemie.

• Robotul a fost implementat în ziua 66, dintre cele 84 de admitere.

• A fost antrenat să răspundă majorității întrebărilor de la candidați, baza de date fiind textele de e-mail schimbate cu angajații UMF. Foarte multe dialoguri erau similare sau repetitive: aceleași întrebări și răspunsuri.

• În cele 18 zile de funcționare, Ana a furnizat 15.843 de răspunsuri, din 16.459 (96,3%). Numai 809 mesaje au ajuns la angajații universității.

• Pe măsură ce robotul lucrează, componenta de învățare automată îi permite să interacționeze cu mai mulți candidați. Învață treptat noi tipuri de probleme. Un număr mai redus de mesaje va ajunge la angajații UMF. • Acest fapt se va traduce prin costuri tot mai scăzute legate de procesul de admitere. Angajații pot utiliza timpul pentru alte activități administrative.

87

88

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiecte smart din Transilvania:

De la administrație locală digitalizată la tehnologii de gestionare a deșeurilor Ion SURDU

Best smart village project sau best smart city project au fost declarate două localități din regiunea Transilvaniei – comuna Sadu din județul Sibiu, respectiv municipiul Brașov - în cadrul celei de-a 6-a ediții a galei Smart City Industry Awards, organizată de Asociația Română pentru Smart City. „De la dosarul cu șină, direct la Primăria fără hârtie – În ciuda dificultăților generate de ultimii doi ani, industria Smart City din România a continuat să se dezvolte întrun ritm accelerat. Digitalizarea este acum prioritate până la nivel de comună”, au anunțat organizatorii evenimentului în ajunul acestuia. Potrivit lor, ediția din acest an a galei Smart City Industry Awards a recunoscut acele persoane, instituții și companii care au reușit să se adapteze la contextul actual, să digitalizeze, să implice cetățenii în rezolvarea problemelor și în actul administrativ și să implementeze tehnologii inovatoare și soluții pentru a ajuta comunitățile să treacă mai ușor aceste vremuri dificile.

Precizăm că cercetările asociației au arătat că în anul 2020 existau aproape 600 de proiecte și inițiative Smart City la nivel național, aproape dublu față de aceeași perioadă din 2019. În 2021, erau peste 860 de proiecte și inițiative Smart City, iar pentru anul acesta numărul lor a trecut de o mie de la cele mai mici inițiative la cele mai ample și complexe proiecte.

De la Smart City la Safe City Evenimentul Smart City Industry Awards a fost organizat în trei categorii principale. În prima au fost oferite premii pentru proiecte de Smart Mobility; Smart Environment; Smart Citizen; Smart Governance; Smart Economy și Smart Living. De asemenea, aici au mai intrat proiecte care fac referire sau conțin tehnologii precum Safe City, Health, Education, CSR Project, Tourism, Real Estate etc. În categoria a doua au fost incluse proiectele care au

primit premii speciale, fiind vorba de oameni, companii, instituții, profesioniști care fac ca lucrurile în domeniu să evolueze în direcția bună: Best Smart City Project, Best Smart Village Project, Mayor of the Year, Best Smart City Company, CEO of the Year, Partner of the Year, City Manager of the Year, Smart Real Estate and Residential, Most active member și Best Mass Media Supporter. Iar în cea de-a treia categorie au fost acordate premii pentru proiecte de siguranță - Safe City.

Jurizarea proiectelor a fost făcută în funcție de cinci criterii: 20% pentru impactul pe care îl au în comunitate; 20% pentru inovație și creativitate; 20% pentru gradul de replicabilitate; 20% pentru calitatea proiectului și 20% pentru funcționalitate și implementare.

Best smart village project comuna Sadu În cadrul ceremoniei de premiere Primăriei comunei Sadu, județul Sibiu, i-a fost acordat premiul pentru Best smart village project, care a fost împărțit cu compania TNT Computers. Primărie digitalizată, sistem de supraveghere video modern, iluminat inteligent și wi-fi gratuit în comună reprezintă doar câteva dintre componentele care au făcut din comuna Sadu din județul Sibiu o comunitate inteligentă. Compania TNT Computers SRL a asigurat cu succes implementarea multiplelor soluții propuse de administrația locală.

Potrivit administrației din Sadu, scopul implementării conceptului de smart village în localitate este gestionarea eficientă a resurselor, maximizând oportunitățile, pentru

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a crește standardele și nivelul de trai în cel mai scurt timp posibil. „Pe scurt, satele inteligente pot fi înțelese ca și comunități rurale orientate, deschise la soluții inovative, cu inițiativă, cu resursa umană capabilă să mobilizeze toate resursele disponibile și cu viziune constructivă proprie, fără a aștepta neapărat forme de sprijin și programe de dezvoltare europene sau naționale care de multe ori nu pot fi implementate din cauza specificităților locale variate.

Cu alte cuvinte, refuză să aștepte «să se întâmple ceva»”, ne spune primarul Valentin Ivan. În ultimii ani, în comuna Sadu au fost realizate mai multe proiecte de dezvoltare, de la cele de infrastructură, la cele ce țin de lansarea serviciilor online. Prin dezvoltarea conceptului de smart village aplicat la nivelul comunei Sadu autoritățile locale își propun maximizarea accesului la informație prin crearea unei aplicații mobile interactive și intuitive, care să fie interfață între primar, Consiliu local și cetățenii comunei. Prin această aplicație se dorește dezvoltarea modalităților de plată a impozitelor, taxelor și serviciilor. În prezent, pe pagina primăriei se pot depune cereri pentru lemne de foc, pentru obținerea certificatelor de urbanism, pentru solicitarea diverselor adeverințe din domeniul asistenței sociale (indemnizație pentru creșterea copilului, indemnizație de șomaj etc.), precum și cereri pentru eliberarea atestatului de producător sau de obținere a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Pentru viitor, din strategia de dezvoltare a comunei face partea introducerea transportului electric și înființarea de stații de încărcare pentru mașinile electrice sau hibride pe raza localității. Sadu își propune să devină prima comună din județul Sibiu care introduce microbuze electrice pentru transportul local. Acest lucru este prevăzut în Planul multianual de dezvoltare pentru perioada 2022 – 2024.

Best smart city project municipiul Brașov Brașovul se laudă că este primul oraș din Europa care s-a angajat să reducă emisiile CO2 cu 55% până în 2030.

Bugetul pentru 2022 prevede investiții în mobilitatea electrică, bugetare participativă și o atenție sporită acordată culturii urbane. Acest lucru i-a adus premiul de Best smart city în cadrul galei Asociației Române de Smart City. În argumentarea juriului se precizează că Primăria municipiului Braşov a reușit să atragă atenția asupra nevoii reale a acțiunii împotriva schimbărilor climatice. A generat dezbateri, soluții și a propus abordări. Brașovul, un oraș atractiv prin potențial și tradiție, este conectat la tendințele europene de dezvoltare urbană, prin politici publice de dezvoltare. „Brașovul are deja iluminat inteligent, are servicii publice digitalizate, are sistem de e-ticketing integrat la nivelul zonei metropolitane, dar toate acestea sunt doar începutul.

Pentru că pregătim proiecte pentru smart city și pentru perioada următoare de finanțare europeană”, a transmis primarul Allen Coliban.

Wisebeam - soluții de smart city create la Șelimbăr Câștigător în cadrul categoriei Smart Living a fost declarat proiectul „WiseBeam Smart Pole”, realizat de WiseBeam.

Premiul a fost împărțit cu cei de la Kathrein, iar proiectul apreciat de juriu se referă la soluții pentru stâlp de iluminat inteligent, modular și inovator, care oferă flexibilitate unui oraș modern. „Asigură reducerea consumului de energie electrică cu un procent de 70% , oferă siguranță crescută a cetățenilor prin utilizarea camerelor de supraveghere, confortul cetățenilor prin utilizarea modulelor Wifi și nu numai, au precizat reprezentanții companiei”.

Wisebeam Smart Technology SRL este o companie înființată anul trecut la Șelimbăr, județul Sibiu, de Daniel Sterca. De la software la hardware, WiseBeam oferă soluții ideale pentru implementarea tehnologiilor Smart City, iluminat public inteligent și sisteme de telegestiune. Spre exemplu, pentru gestiunea inteligentă a deșeurilor compania oferă o soluție pentru un oraș mai curat: „Soluția noastră cu algoritmi avansați ajută la monitorizarea deșeurilor și îmbunătățește modalitățile de colectare a deșeurilor, asigurând astfel costuri de logistică și gestiune reduse cu până la 40%. Cu IoT și senzori inteligenți noi putem transforma și cel mai simplu coș de gunoi într-un colector inteligent de deșeuri, iar prin softul de gestiune optimizăm întreg procesul de colectare”.

Monitorizarea aerului, parcări inteligente, controlul și monitorizarea traficului, siguranță și supraveghere video, identificarea stațiilor electrice de încărcare și wi-fi public sunt alte tipuri de servicii și tehnologii oferite de Wisebeam.

89

90

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Expert24, noul Uber pentru servicii Dan BIRTA

O platformă care te ajută să-ți găsești prestatori de servicii la cel mai bun preț – Expert24.ro, a primit o finanțare de 50.000 de euro, ca parte din programul Make IT in Oradea, o inițiativă publică menită să promoveze și să crească ecosistemul local de startup-uri de tehnologie. Expert24 a fost fondat în Oradea, unde se află și mare parte din echipă. Povestea Expert24.ro ne-a spus-o Adrian Daniel, fondator și CEO Expert24.ro.

Ce este Expert24.ro?

Expert24 este un marketplace de servicii care facilitează contractarea de servicii rezolvând cele mai mari probleme ale industriei: găsirea prestatorilor de servicii calificați și disponibili și lipsa transparenței prețurilor.

Cum s-a născut proiectul? De unde a venit ideea?

Ideea proiectului a început în 2018 când ne-am propus să lansăm un marketplace pentru servicii de evaluare imobiliară, Evaluari24.ro la momentul respectiv.

Evaluări24.ro este primul marketplace lansat de startupul nostru pentru testarea pieței și a modelului de afacere. În 2019 am decis să mă dedic total scalării pe orizontală a modelului cu Expert24.ro, iar pe verticală cu Traduceri24. ro, Avocati24.ro, Arhitecti24.ro, Contabili24.ro și altele.

Toate verticalele funcționează ca sub-marketplace-uri sincronizate sub umbrela Expert24.ro.

Cum funcționează platforma? Ce servicii oferă?

Clienții completează un formular specific categoriei de servicii vizate, iar pe baza răspunsurilor, platforma trimite notificări prin email și sms prestatorilor de servicii înscriși în platformă. Cei disponibili ofertează solicitările de interes, iar platforma decide în mod automat care prestator de servicii are șansele cele mai mari de contractare și deblochează datele de contact. În plus, după finalizarea procesului de matching avem o echipă de customer success care se asigură că cele două părți au luat legătura și vor continua colaborarea.

Ce vă diferențiază față de alte platforme similare?

Suntem singura platformă care taxează prestatorii cu un comision de succes și automatizează tot procesul de matching, fapt ce reduce semnificativ timpul în care clientul reușește să intre în contact cu un profesionist și să aibă o ofertă concretă.

Se poate cuantifica numărul de utilizatori ai platformei până în prezent?

La momentul de față am depășit un număr de 60.000 de solicitări pentru prestatori de servicii.

Câți prestatori sunt înscriși pe platformă? Cum se pot înscrie prestatori noi pe Expert24? Trebuie plătită o taxă?

Avem peste 5.000 de prestatori de servicii înscriși în platformă. Înscrierea este gratuită pentru orice prestatori de servicii și se face printr-un formular de înscriere, https:// www.expert24.ro/inregistrare-expert.

Câți membri are echipa Expert24?

La momentul de față, echipa are zece membri, șapte colegi pe partea de customer success, doi pe marketing și eu pe partea operațională și tehnică.

Ați primit recent o finanțare de 50.000 de euro de la Make IT în Oradea. A fost greu să obțineți finanțarea?

Nu aș putea cataloga că decizia și negocierea finanțării a fost grea, deoarece acești pași au durat aproximativ două luni, după care a urmat o perioadă mai lungă de due-dilligence și pregătirea de term sheet.

La cât este evaluat Expert24.ro în prezent?

Dupa finanțarea de la Make IT in Oradea, Expert24.ro este evaluat la 1.500.000 euro.

Ce planuri de viitor aveți?

Planurile noastre constau în lansarea unor noi categorii de servicii în România, cum ar fi sectorul de evenimente, meșteri și sănătate. Între timp, urmărim și o nouă finanțare care să susțină lansarea noilor categorii și extinderea conceptului în America.

Cum vedeți evoluția ecosistemului de tech din Oradea?

Pot să confirm că ecosistemul de tech din Oradea este în continuă dezvoltare. În plus, Make IT in Oradea este o inițiativă unică în România, prin care autoritățile locale se implică în dezvoltarea ecosistemului. Și deși această inițiativă a pornit de aproximativ un an, putem să observăm deja rezultatele vizibile prin care Oradea devine tot mai atrăgătoare pentru viitori antreprenori în tech în urma activităților și a investițiilor derulate de Make IT in Oradea.

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

91

Best Technology Company Neotech City Târgu Mureș Ligia VORO

Compania târgumureșeană Neotech City a fost desemnată, în cadrul galei Smart City Industry Awards 2022, desfășurată în 31 martie, la Palatul Parlamentului din București - Best Technology Company. “Avem o bază ca să transformăm România în următorii ani într-un hub al digitalizării”, a spus, ca un corolar al evenimentului, Doru Borșan, după ridicarea trofeului.

În 2018, Doru Borșan câștiga, în cadrul aceluiași eveniment – Smart City Industry Awards, premiul CEO of the Year.

Omul de afaceri târgumureșean a recidivat anul acesta, cucerind de această dată, prin compania pe care o coordonează - Neotech City, trofeul Best Technology Company, în cadrul categoriei Safe City.

“Cele mai complexe tehnologii smart city și-au regăsit utilitatea în premiera pe care compania sa a realizat-o. A filmat și scanat 3D, în premieră, Bucureștiul, și vorbim de peste 3.500km!”, a fost prezentarea de care Neotech City a avut parte pe scena din Palatul Parlamentului, unde Asociația Română pentru Smart City (ARSC) a organizat gala.

Numit “vizionar al comunităților inteligente” de către Eduard Dumitrașcu, președintele ARSC, Doru Borșan a urcat pe scenă și a menționat că: “Avem o bază ca să transformăm România în următorii ani într-un hub al digitalizării”, referindu-se la numeroasele proiecte smart, dezvoltate atât în sectorul public, cât și în cel privat care au fost distinse în cadrul galei.

Onorat de premiu, Doru Borșan a făcut un scurt rezumat al activității Neotech City, exprimându-și speranța că firma va avea în portofoliu, în următorii ani, proiecte dezvoltate în întreaga Românie.

“Actualmente, compania noastră împreună cu partenerii noștri avem circa 10.000 de clienți în Europa și dincolo de Ocean. Mă bucur să spun, după circa 5 ani de muncă în România, că sunt prezent în circa 25 de localități – Sectorul 4 București, Târgu Mureș, Oradea, Cluj-Napoca, Reșița, Focșani – și mi-aș dori ca în următorii 3-4 ani să fim peste tot. Sunt mii de autorități publice locale care sunt convins că au nevoie de implementarea tehnologiilor noastre”, a punctat omul de afaceri târgumureșean.

Despre Neotech City Neotech City face parte din familia tehnologiilor digitale smart city și safe city. Soluția companiei constă în captarea datelor din lumea reală și transformarea lor în informații valoroase, pentru a ajuta la înțelegerea complexității mediului înconjurător.

Prin prisma parteneriatului dezvoltat cu produsele și tehnologia exclusivă a Cyclo Media Technology BV, compania oferă administrațiilor soluții inteligente și eficiente pentru cele mai frecvente probleme cu care se confruntă, de la planificarea proiectului, probleme de mobilitate sau probleme de siguranță rutieră. În prezent, produsul Neotech City este utilizat în cele mai importante capitale și orașe precum Berlin, Viena, Göteborg, București, Zurich, Paris, Miami sau New York.

92

PROFESII LIBERALE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Magnoliu Stan: “Clădirile office vor fi regândite. IT-iștii nu vor să mai audă de birouri” Călin POENARU

Specialistul clujean în resurse umane Magnoliu Stan explică, pentru Transilvania Business, cum trebuie să se poziționeze companiile locale, după crizele apărute în cascadă în ultima vreme, ca să își păstreze oamenii valoroși și să facă recrutări de succes.

S-au adaptat pandemiei serviciile de HR? Au fost anulate team building-uri, evenimente. Training-urile, cursurile au trecut în online?

Cerințele din partea companiilor pentru aceste servicii au rămas la același nivel, chiar s-au mărit. Într-adevăr, pe partea de team building s-a simțit o scădere. Degeaba voiai să faci unul cu 500 de oameni, că nu era posibil. Eu am lucrat, pe training, cu grupuri medii, de 15-20 de oameni. Chiar dacă aveam o solicitare cu 30 de oameni, îi împărțeam în două grupuri. La mine training-ul este foarte practic și foarte experimențial. Îi întreb pe oameni ce necazuri au în acea perioadă; nu lucrez cu prezentări generale, ci merg concret, adaptat.

Cum reacționează oamenii la întâlnirile online comparativ cu cele față în față?

Cei de pe partea de vânzări au mai puțină răbdare în online, sunt mai mult obișnuiți pe teren, în mașină. Azi am avut un training online cu o echipă de la o mare bancă și a funcționat foarte bine, însă acei oameni sunt mentori, deci experimentați. Adică vin în bancă oameni noi, iar acești mentori îi învață cum se lucrează cu cardurile, cum activezi un cont. Sunt obișnuiți să lucreze structurat cu oameni și atunci îți poți adapta foarte bine prezentarea la online.

Recrutarea a rămas în online după pandemie?

Noi avem procese de recrutare în toate variantele. Nu vedem o mare activitate de recrutare în online. Oamenii sunt destul de reticenți - iată că după pandemie am dat de război. Ei se gândesc că, dacă acum au un loc de muncă stabil, așezat, să nu se ducă altundeva unde iar trebuie să construiască ori să fie ultimul venit. Nu sunt atât de deschiși la schimbare din proprie inițiativă. Recrutarea s-a transformat mult în head hunting. Adică angajatorul vine și îți spune: am un proiect atractiv, nu ți-ar plăcea să te regăsești în el?

Turnurile office ale Clujului, spații de coworking Se vorbește tot mai mult despre lucrul integral sau majoritar de la distanță.

Cred că lucrul în sistem hibrid este cea mai bună soluție. Nu poți obliga angajații să stea 100% la birou; chiar și eu am zile în care îmi dau seama că sunt mai eficient de acasă. În alte zile e necesar să mergi la birou. Eu mi-am format o echipă care vine cu plăcere la birou, nu pot eu să stau acasă, iar ei acolo. Aici sunt două lumi. Multinaționalele și IT-iștii au rămas majoritatea în online, nici nu vor să audă de birouri.

M-au sunat unii de la o mare companie de IT; le-am propus să vină la birou, că impactul este mult mai mare. Mi-au spus

că preferă să stea acasă și să ne vedem pe computer. Eu miam făcut un astfel de colț pentru activitățile online și acasă, și la birou. Pe de altă parte, sunt companii care nici nu mai stau de vorbă: toate activitățile se fac la birou și în sală.

IT-ul va rămâne 100% online după pandemie?

Să zicem 90%, pentru că și acolo sunt team leaderi care merg la birou sau sunt în așa fel structurați. La fel fac multinaționale gen Bombardier, Office Depot. Eu nu zic că așa e bine, dar mă adaptez ambelor situații. Și atunci ce se va întâmpla cu atâtea sedii office din Cluj?

Sunt unele companii care au început să revină la munca de birou. Alte clădiri se reorganizează, se transformă în spații de coworking pe care firme mai mici le închiriază și lucrează acolo câteva ore pe zi. Fostul manager de la Ecco Shoes, Victor Tighinean, a preluat, în sistem de franciză Regus –

Cine este Magnoliu Stan Expertul clujean are o activitate profesională de 15 ani în domeniul dezvoltării personale. A urmat cursurile UBB Cluj – Facultatea de Științe Economice, Open University, Buckinghamshire College (Marea Britanie). Firmele în care a activat, de-a lungul timpului: Codecs, Credit Europe Bank, Terapia, Smart Training. Este trainer, speaker și coach certificat John Maxwell Team. Printre temele pe care le abordează se numără vânzarea inteligentă, managementul stresului, leadership, customer service, comunicare de succes. A livrat peste 1.000 de programe de training și workshopuri pentru Leroy Merlin, Logistic E van Wijk, E.ON, Nokia, DHL, Banca Transilvania, Tenaris, Rombat, EnergoBit, Fortech, Autoworld, iQuest, Skiptrans, IRUM, Rondocarton.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFESII LIBERALE să îi acorzi o întâlnire față în față. Robotul doar îți dă raportul și îți spune că nu. Cu toate acestea, este nevoie de automatizare, de structurare în multe sectoare, iar o asemenea formă își poate găsi locul, însă în tandem cu oamenii. Știu o companie italiană cu două fabrici: una cu 500 de oameni, care nu este așa de robotizată; cealaltă, cu 5 oameni, în rest totul robotizat. Fiecare este alt model de business: unul cu ingineri și programatori; celălalt, cu muncitori și maiștri.

IWG, una dintre clădirile de la NTT Tower și a transformato în spații de coworking. Inevitabil, vor fi regândite business-urile cu spații office.

Va mai conta unde ai domiciliul? Să lucrezi dintr-un sătuc din România cu salariu de Cluj? Sau chiar de Europa de Vest?

Este unul dintre lucrurile bune rămase după pandemie. Înainte angajatorul îți impunea să locuiești în Cluj dacă vrei să lucrezi aici. Acum locația începe să fie mai flexibilă. Înainte chiar companiile din IT aveau centre în București, Cluj, Timișoara, Iași, acum mulți dintre angajații lor sunt împrăștiați în orășele.

Candidații străini la muncă în România: ucraineni vs. asiatici Unele companii locale au decis să își rezolve deficitul de oameni prin asiatici. Vedem din ce în ce mai mulți în construcții, comerț, servicii.

Este mai complicat să aduci asiatici în România. Față de alți ani, eu primesc aproape zilnic e-mail-uri, telefoane sau mesaje - direct din Bangladesh, Pakistan, India, Nepal, Sri Lanka sau prin intermediari din Polonia, Irlanda, Belgia de la agenții care îmi spun că au la dispoziție și câte 200 de persoane pe care vor să le trimită în România și cărora să le găsesc ceva de lucru. Dacă înainte nu îi găseai și trebuia să îi cauți, acum sunt mulți disponibili. Nu e ușor să gestionezi asemenea contingente. Te trezești că se ceartă, fac greve.

Nici angajatorii noștri nu respectă întotdeauna ceea ce au promis. Asia poate fi o soluție, dar Ucraina sau Republica Moldova sunt mult mai aproape de noi.

Refugiații din Ucraina vor umple locurile de muncă neacoperite din România?

Problema lor este că nu știu altă limbă. Sunt refugiați care au fost angajați la Cluj ca director financiar, la marketing sau la design. Totuși, dacă ai nevoie de oameni pe achiziții, ingineri specializați, vei constata că nu știu engleza, lucru care este un handicap pentru ei. Unii nu știu nici rusa, ci doar ucraineana, nu te poți înțelege cu ei. Sunt, totuși, mai apropiați de cultura noastră, fiind europeni.

Pe de altă parte, ne invadează roboții, chatboții... În aproape orice domeniu poți să automatizezi procese, să elimini activități repetitive. Merge și în industrie, comerț, mai ales în cel online. La noi, în HR, automatizarea nu a funcționat pe partea de recrutare. Robotul poate face o primă triere dacă ai nevoie de un vorbitor de germană, cu studii tehnice, care să locuiască la 150 km în jurul Clujului.

Dar mai departe robotul îi propune un post, iar omul spune nu. Robotul nu poate aprecia că acel om este foarte valoros, că face un anumit lucru foarte bine de 20 de ani și că merită

Noile beneficii pentru angajați: acțiuni gratuite, concediu sabatic Cu cât vor crește salariile anul acesta? O creștere de 24%, aplicată recent de Kaufland, este sustenabilă în România, la un efectiv de 13.000 de angajați?

Sunt angajatori care au rămas pe modelul de business de acum 2-3 ani, cu salariu fix, comision. Mă gândesc că și veniturile Kaufland au crescut, odată cu scumpirile produselor. În general, majorările de salarii vor acoperi cel puțin inflația, deci vor fi undeva la 15-20%.

Ce s-a schimbat în privința pachetelor de beneficii acordate? Se vorbește despre transformarea angajaților în acționari, de săptămâna de lucru de 4 zile...

Rămân bonurile de masă, sala de fitness – acum, cu ridicarea restricțiilor. Petrecerile au început să revină, asigurările medicale s-au mai simplificat. Cointeresarea angajaților poate să fie eficientă în anumite domenii. Unele companii, mai ales IT, vor să meargă pe modelul multinaționalelor, cel american. Acordarea de acțiuni poate fi nu atât o metodă de recompensare, cât una de retenție. Mai ales dacă ai oameni valoroși și vrei să îi ții aproape. În IT presiunea majoră este pe oameni. Dacă ești coproprietar, poate nu pleci atât de ușor din firmă.

A apărut și noțiunea de concediu sabatic.

Acesta poate funcționa foarte bine la generațiile tinere.

Pentru ele este important să aibă libertate. Mai greu e cu acel contract de muncă pe care îl are lumea în România și pe care au lucrat generații întregi, de la 18 la 70 de ani, de la bunic la nepot. Noii generații îi este mai greu să și-l asume.

Preferă libertatea de a merge trei luni în Spania sau America de Sud, care i se pare ceva foarte motivant.

Top provocări pentru manageri și antreprenori în 2022 • Dificultatea de a identifica și atrage resursele umane necesare • Eficiență redusă și putere de concentrare scăzută pentru angajații existenți • Lipsă de predictibilitate cauzată de pandemie, instabilitate (geo)politică • Incertitudine datorată fluctuațiilor și instabilității piețelor financiare • Presiune emoțională și de încredere la nivel individual și în echipă • Riscuri legate de lumea digitală, atacuri cibernetice • Modificări frecvente de legislație, reglementare Sursa: Smart Training

93

94

PORTRET

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Născută în lemn pentru lemn

„M-am născut într-un sat de munte, în Carpați, lângă pădure. În căutările mele, de la a învăța abecedarul lângă foșnetul pădurii la o lampă cu petrol, de la dorința mea de a fi medic apoi terminând facultatea de drept, rătăcind prin încercări pregătitoare și folositoare unui scop (neînțeles atunci), m-am întors acasă, la chemarea lemnului, la poveștile lui legendare, seculare și care îmi cer să duc povestea lor mai departe. Să fac lucruri simple dar importante.

Civilizația românească este o civilizație a lemnului și nu a pietrei. Dacă Transilvania înseamnă, dincolo de pădure, Țara Oașului înseamnă pădure. Pădure cu arbori mari și bătrâni. Pădure de ghindă. O pădure deasă, unde doar localnicii știau potecile. Fapt ce i-a făcut pe romani să nu cucerească aceste teritorii.

Lemnul, pădurea... te definește. Te naști într-un leagăn de lemn, jucăriile tale vor fi din lemn... Lemnul, trosnind în vatră, îți va încălzi iernile geroase când,

la o măsuță cu un scaun țărănesc cu trei picioare, vei descoperi alfabetul, la o lampă cu petrol. Sau, mai târziu, vei toarce cu un fus de lemn. Fântâna e înconjurată cu bârne de stejar și roata de car îți măsoară timpul. Casa este construită și ea din bârne groase, izolată cu mușchi și acoperită cu paie de secară sau șindrilă cioplită cu meșteșug.

Există o armonie a volumelor. Estetica era reprezentată prin formele, sculpturile în lemn cu romburi și rozete tridimensionale. Cuburi, cilindri, începuturi de arce aveau nu doar un rol estetic, erau și magice.

Benefice casei erau forme ca soarele, crucea sau capul de cal.

Cum între alb și negru e atâta culoare, casele se vopsesc în albastru, ca cerul senin și apa limpede. Celelalte culori apar în veșminte și în cele de trebuința gospodăriei: prosoape, fețe de masă, haine de pat, toate cu motive f lorale viu colorate. Toate

PORTRET

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

astea există în genomul tău, e o moștenire genetică spirituală pe care o porți cu tine și care te definește, într-un fel sau altul, în ceea ce faci, în ceea ce ești.

Cumva, inconștient sau conștient, vrei să le dai forme și viață, ca să le duci mai departe. Și a urmat epoca comunistă. Cunoscută prin puternica industrializare, prin proletarizare, megalomanie și arhitectură a brutalismului. Ateismul, centralizarea excesivă, eliminarea oricărui element de proprietate privată, construcția așa-zisului om nou a dus, în mare parte, la pierderea valorilor în artă și filosofie. Și chiar încercarea de înlocuire a acestora cu elemente dovedite mai târziu utopice.

Aceasta este epoca în care am început studiile, în care am fost învățați că singura modalitate de progres este comunismul. În care conducătorul iubit era totul și partidul era un pic mai mult decât totul. Perioada în care învățam o istorie măsluită, cenzurată, în care cântecele patriotice se auzeau zilnic. Învățam pasul de defilare îmbrăcați în uniforme militare cu steagul în față și cântec în urechi. Trăgeam, copii fiind, cu arme cu gloanțe adevărate în poligonul de tragere, învățam să aruncăm grenade și să ne orientăm în păduri cu busola. Eram pregătiți de război împotriva capitalismului. Și credeam în misiunea noastră.

Revoluție! La noi sângeroasă în ‘89. Ne-a prins bulversați. Intrați într-o nouă orânduire, cu democrație și capitalism, lucruri pe care cu o zi înainte eram învățați să le urâm. Rătăciți și zăpăciți, încă încercam să ne regăsim. Avem nevoie mai mult ca oricând de identitate, de apartenență. Folosind o metaforă, suntem niște copii adoptați dar într-o continuă căutare a părinților biologici. Apoi am descoperit proprietatea privată.

Drumul spre economia de piață a început cu postul ocupat la Camera de Comerț - Registrul Comerțului, încă de la înființarea acesteia, în noiembrie 1990.

Atunci a apărut și prima lege a societăților comerciale. Practic am crescut împreună. Ca jurist al Camerei de Comerț - Registrul Comerțului constituiam, din punct de vedere juridic, societăți comerciale. Prin consilierea juridică acordată am luat contact cu primele informații privitoare la problemele care au început să apară în administrarea societăților înființate.

Acestea, pe fondul lipsei unei experiente antreprenoriale și manageriale. Nimeni nu era pregătit pentru noua orânduire: capitalism.

Ulterior mi-am constituit, împreună cu surorile mele, 3 la număr, propria societate de consultanță juridică, administrare a societăților comerciale si organizarea de misiuni economice de promovare a oportunităților de afaceri în România pe diferite sectoare de activitate, printre care și cel al lemnului. În acest fel am gândit crearea unei fabrici de prelucrare a lemnului, motivată fiind de faptul că aveam la îndemână resursa naturală și resursa umană. Judetul Satu Mare are o mare tradiție în industria mobilei.

Drumul a fost greu, profesia, gândirea juridică formată, m-a ajutat prin hățișul legislativ unde totul se coroborează. Faptul că știam că nu știu nimic în acest domeniu, al lemnului, m-a motivat să învăț, să fiu deschisă la orice sfat, ascultându-i pe cei pricepuți și cu experiență, punând întrebări, câteodată hilare, dar știu și încerc să promovez mereu ideea că a te documenta înseamnă a fi responsabil. Am citit cursuri, am învățat de la meseriași, de la tâmplari, de la clienți, de la furnizori... Absorbeam informațiile ca un burete.

Anul 2001, iulie, CAREL apare. Am descoperit si m-am bucurat de achizitia fiecărui utilaj, eram uimi-

tă de fiecare dată când vedeam ce știe să facă. Am fost fascinată de gatere, uimită de mașinile cu control numeric, vrăjită de linia de finisaj cu lămpi ultraviolete. La fiecare construcție nouă, eram în mijlocul șantierului cu o plăcere și satisfacție pe care doar un producător le-ar putea înțelege. Și așa te contopești cu fabrica, trăiești prin ea, cu ea si pentru ea. Nu fabrica îți aparține, tu aparții fabricii. Oamenii, pe care îi vezi în fiecare dimineață, fiecare având o poveste de viață îți aparțin și tu le aparții. E ca o familie.

Oamenii și mașinile îți vorbesc. Zgomotul mașinilor, muzica industrială sau tehno, cum îmi place să o numesc.

Această echipă, oamenii si mașinile, creează produse care ajung în casele altor oameni de aici și de pretutindeni: Marea Britanie, Germania, Olanda, Israel, Norvergia, Italia, Belgia, Spania, Japonia, SUA... Și te gândești că fiecare bucățică din acel produs a fost atinsă de mâinile atâtor oameni, de oamenii mei și de mine însămi.

Sunt momente în care nu ai reuși să mergi mai departe fără ajutorul celor din jur. În cazul meu ajutorul părinților și al surorilor mele. Cele care nu pregetă să mă sprijine, să mă asculte, să mă suporte și să mă sfătuiască în momentele dificile și să ne bucurăm împreună de orice reușită. Fără ajutorul oamenilor de lângă mine (ingineri, maiștri, muncitori, colegi, clienți, furnizori), a sfaturilor și susținerilor lor nu aș fi reușit. Poate nu știu sau nu reușesc să-mi exprim recunoștința, dar o simt asta în fiecare moment si cuvintele mi se par a fi prea sărăcăcioase să poată exprima tot ceea ce aș dori.

Surpriza mare si extraordinară a fost pentru mine decizia Narcisei, fiica mea absolventă de drept, să lucreze cu mine fără să i-o fi cerut vreodată. Implicarea ei și rapiditatea cu care învață lucrurile în această industrie atât de grea, m-au determinat să continui.

Pentru mine este cea mai mare realizare și mi-a adus cele mai mari satisfacții. Cu ajutorul ei produsele Carel au ajuns la expozițiile de la Milano, Koln, Paris și acum New York. Sunt produse cu linie simplă, cu design adaptat conceptului de design interior. Le oferă frumusețe naturalețea însăși.

Să fii producător în România, este o provocare! Este o poveste de viață. Este energie. Este aritmetica, fizica și chimia. Fabrica este scopul tău și tu devii unealta scopului tău. Între tine si fabrică trebuie să existe chimie. Oricum devine o dragoste cu năbădăi. Lupți, plângi și te dăruiești complet. Zâmbești și mergi mai departe. Pentru că știi că ești producător, adică un supraviețuitor prin definiție și luptător prin excelență. Meriți o medalie fie si pentru simplul fapt că exiști.

Carel pentru mine, e mai mult decât o întreprindere, este instrumentul meu de a mă regăsi, de a duce povestea mea, prin lemn, mai departe. Poate simt nevoia unui design pshioterapeutic. O revoluție a design-ului prin dramatism, estetică și magie. Viitorul mobilierului va fi trecutul. Stejarul este copacul rege, poate asta dorește să spună, legenda, poveștile cu castele, regi și regine. Să spună despre imperiile trecute pe aici, toate astea așezate în fața căsuței țărănești albastre cu acoperiș de paie, cu pereți de lemn sau lut, de lângă pădurea cu copaci mari și bătrâni.”

Carel Woodworks, du povestea mai departe!

Elena BIRTOC, CEO Carel Woodworks

95

96

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea Oradea, motor al cercetării și dezvoltării Constantin Bungău, rectorul Universității Oradea, a vorbit pentru Transilvania Business despre activitatea de cercetare desfășurată în cadrul universității, despre proiectele actuale și de viitor, dar și despre provocările cu care se confruntă universitatea.

Este sau poate deveni Universitatea Oradea un motor al cercetării și dezvoltării?

Categoric, da! Prin profilul de specializări pe care le promovează Universitatea din Oradea la nivel de doctorat, masterat sau licență, există specializări strategice de dezvoltare la nivelul Europei sau României. Universitatea Oradea este un motor al cercetării și dezvoltării pentru că evoluția orașului Oradea este legată de aceste sectoare pe care le promovează UO. Aici mă gândesc la domeniul real, al științelor inginerești, domeniul medical și al unor servicii cu valoare adăugată mai mare, care creează industrii sau servicii cu valoare adăugată mare. În jurul orașului Oradea există companii care au dus la creșterea acestei regiuni datorită faptului că au găsit specialiști. Totdeauna, parcurile industriale sau parcurile științifice se dezvoltă lângă orașele cu universități. Industria devine puternică acolo unde găsește specialiști.

La Universitatea Oradea este în implementare Centrul de Transfer Tehnologic Smart Industries.

Acesta centru va crea o entitate nouă în campus. Va fi o clădire nouă, dotată la standardele anului 2022. Centrul de Transfer Tehnologic al Universității din Oradea- Smart Industries este un centru educațional de research și are menirea de a pune față în față omul cu tehnologia și organizarea procesului de lucru, în special în industria de automotive și tehnologie medicală.

Acest centru pune acentul pe designul și gradul de utilizare a sistemelor de produse sau a locurilor de muncă, precum și întrebări legate de structura de vârstă sau de schimbarea proceselor de lucru în domeniul IT. Clădirea este disponibilă și pentru institutele de cercetare supraregionale, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) regionale. Laboratoarele principale și funcțiunile marcante ale centrului vor fi următoarele: Laborator Fabricație, Laborator Automatizări-Robotică, Laborator Industry 4.0, Laborator de Calitate, Spații de conferințe, cursuri, prezentări, Zona expozițională, Spații de birouri de cercetare și inovare.

Alt proiect la care UO este partener este Parcul Științific și Tehnologic Bihor.

Am găsit o deschidere pe lângă CJ Bihor ca să dezvoltăm în Bihor nu numai parcuri de fabricație, parcuri industriale, care efectiv realizează produse sau servicii. Vrem să realizăm un parc unde să vină firme care au ca obiect de activitate inovarea, dezvoltarea și cercetarea de produse sau tehnologii și să populeze acest parc științific, cu chirie modică, pe strada Ceyrat. Este în stadiu avansat. Există finanțare, peste 30 milioane de lei. Nu numai că oferă spații pentru aceste companii, dar vor exista patru labora-

toare suport pentru companiile din județ. Va fi un laborator de prototipare rapidă bazat pe imprimantă 3D, un laborator pe zona dezvoltare cloud, dotat cu un server foarte puternic, un laborator de măsurători care nu se găsesc în cadrul Universității Oradea pe diferite categorii de materiale ușoare, de la mase plastice, până la materiale mai complicate și un laborator de prelucări mai neconvenționale.

La Universitatea Oradea există singurul Centru Național de cercetări geotermale. Ce ne puteți spune despre acest centru?

Am înființat acest centru imediat după 1990. El încearcă să promoveze trei domenii: energia geotermală folosită ca agent termic, ecosistemul din punct de vedere biologic pe care se bazează – nufărul, roșioara lui Racoviță și zona de terapie pe zona de sănătate – recuperare. Avem o specializare la Medicină – Balneofiziokinetoterapie, care este partea științifică necesară serviciilor de tratament. Pe zona de apă geotermală folosită ca agent termic, un laborator mare este campusul Universității, care folosește această apă considerată sursă regenerabilă de energie în încălzirea spațiilor. O parte folosește încălzirea prin calorifere cu schimbător de căldură. Ea intră la 70 de grade Celsius și iese la 40 de grade. În loc să o aruncăm, o mai introducem într-un schimbător de căldură și încălzim ori podelele, ori tavanele. În ultimii doi ani am implementat această tehnologie în spațiile de învățământ renovate, astfel încât să utilizăm acest agent pe care l-am fi aruncat, menținând o atmosferă normală de lucru, la costuri aproape zero. Așa am reabilitat clădirea de la Kinetoterapie, plus laboratoarele, iar la parter vestiare. Această clădire nu are calorifere, are încălzire în planșeu. Consumă foarte puțină energie, având o izolație foarte bună.