Transilvania Business 114

Fundația Pro Economica a sprijinit și în 2022 economia Transilvaniei prin programele pe care le derulează. Astfel, în anul 2022 au fost efectuate plățile către bene ciarii proiectelor de investiții mari din cadrul apelurilor de proiecte din anii precedenți. În același timp au fost încheiate contracte cu bene ciarii câștigători.

“Anul 2022 a fost unul cu provocări și pentru bene ciarii programelor noastre. Având în vedere că zeci de investiții mari sunt în desfășurare, iar atât prețurile materialelor de construcții, cât și celalalte costuri au crescut, sunt mândră de faptul că ecare proiect a fost continuat și antreprenorii au încercat și imposibilul uneori ca să supraviețuiască și să nalizeze investiția începută. La nalul anului, în plină criză energetică, avem multe investiții nalizate, care pur și simplu se confruntă cu lipsa de furnizori pe piața de energie, astfel că nu reușesc să încheie contracte de racordare și din acest motiv să pornească producția. Noi, ca Fundație, am încercat să îi sprijinim pe bene ciarii noștri cu consultanță, deci, pe lângă faptul că îi sprijinim cu fonduri nanciare, ne considerăm partenerii lor și împreună, în echipă, dorim să muncim și în următorii ani, când o să pornească producția în circa 100 de unități de procesare și prelucrare în domeniul agriculturii, iar 9 hoteluri noi vor

arată bine”

apărea pe piața HORECA din Transilvania”, a subliniat directorul executiv al Fundației, Kozma Mónika. ”B e Hotel” este primul hotel inaugurat dintre cele 9 co nanțate de Fundația Pro Economica. Co nanțarea a fost în sumă de 7 milioane de lei. Hotelul deschis de Boer Lehel, în Sfântu Gheorghe, deține 42 de camere de diferite capacităţi şi cu diverse dotări. De la camere standard single până la camere executive „signature” şi suite destinate familiilor, cele 10 tipuri de camere pot găzdui numeroase tipologii de clienți, business, leisure, grupuri, familii etc. B e Hotel dispune de o parcare spaţioasă cu supraveghere video 24 h/24, două staţii de încărcare pentru mașinile electrice și, nu în ultimul rând, o sală de conferinţe spaţioasă, cu o capacitate de 30-40 de persoane, unde pot organizate diverse workshop-uri, team-meetings, prezentări sau mini-evenimente.

În cadrul proiectelor de minimis, echipele Fundației Pro Economica au efectuat controale aleatorii la domiciliul bene ciarilor, unde au fost veri cate respectarea obligațiilor asumate pentru perioada de menținere. “Experiențele noastre au fost pozitive, gospodăriile și afacerile bene ciarilor noștri s-au dezvoltat, iar bunurile achiziționate au însemnat un pas înainte pentru toată lumea”, au remarcat angajații fundației implicați în activitatea de control.

Numărul proiectelor nalizate în 2022 se cifrează la 23, în

timp ce numărul proiectelor începute și în curs de nalizare în 2022 este de 22. Valoarea subvenției plătite în 2022 de Fundația Pro Economica este de 8.429.189.034 forinți (peste 100 de milioane de lei).

O nouă direcție. Evenimente și parteneriate

În anul 2022, pe lângă nanțările asigurate, Fundația Pro Economica și-a stabilit ca obiectiv să sprijine comunitatea antreprenorială transilvăneană cu idei și cunoștințe noi. În acest sens, echipa Fundației a organizat evenimente, ca organizator principal și/ partener, respectiv a participat ca partener în cadrul mai multor evenimente atât locale, cât și internaționale.

“Scopul nostru a fost să oferim informații antreprenorilor, cu ajutorul cărora să dezvolte modele de afaceri sustenabile și de succes. Accentul a fost pus pe turismul local și pe valori carea produselor locale, adică pe acele afaceri, care asigură locuri de muncă, care aici plătesc impozite și taxe, care aici creează plus valoare, astfel economia și comunitatea locală crește și prosperă în continuare”, au arătat reprezentanții fundației. Unul dintre cele mai de succes evenimente a fost Festivalul Gastronomic „Gusturile Transilvaniei”, care a adunat în Satul de vacanță și muzeul etnogra c Boroș din Lunca de Jos (județul Harghita) profesioniști din domeniu din Ungaria, România și din întreaga lume – de la bucătari, antreprenori HoReCa până la producători locali pasionați, care au scris culinar noi capitole în cultura gastronomică transilvană. Evenimentul, desfășurat între 7-9 octombrie, și-a stabilit ca obiective, care au fost și atinse: redescoperirea tradițiilor și aptitudinilor gastronomice transilvănene, precum și salvarea moștenirii noastre de la dispariție.

Viitorul arată bine

În ciuda prognozelor pesimiste pentru 2023, echipa Fundației Pro Economica este optimistă în ceea ce privește proiectele pe care le derulează.

„În 2017, când am pornit primul program de dezvoltare, noi am visat la multe fabrici de prelucrare în domeniul alimentelor, pentru că consideram o problemă majoră de citul balanței comerciale a țării în ceea ce privește produsele alimentare. În aproape 5 ani, până în 2022 noi am realizat o parte dintre visurile noastre prin a pune pe piață sute de produse autohtone, de bună calitate, fabricate în unitățile nanțate de către Fundația noastră, deci putem spune că am contribuit și vom contribui în continuare la reducerea acestui de cit. Am putea spune, așadar, că viitorul din perspectiva noastră arată bine. Vom avea produse locale de calitate înaltă, vom avea 9 hoteluri noi, prin care și aceste produse își vor găsi piață de desfacere și, printr-o integrare bine gândită, vom ajunge la țelul nostru nal: o economie locală sustenabilă. Ne confruntăm însă în Europa cu o dezorientare profundă, în care UE își caută drumul și locul în economia mondială. Acest aspect deja și-a lăsat amprenta și asupra investițiilor sprijinite de noi, și pe piața românească în întregime. Și suntem încă la început de drum. După părerea mea urmează o perioada plină de schimbări, care necesită de la antreprenori o adabtabilitate și exibilitate. Pentru a ajuta antreprenorii, începând de anul viitor, am dori să ne implicăm și mai mult în căutarea soluțiilor și oferirea anumitor răspunsuri în domeniile agriculturii și turismului, chiar și prin parteneriate cu alte ONG-uri”, consideră Kozma Mónika, directorul executiv al Fundației Pro Economica.

Evenimente în

2022: • 04-05.03.22 – Cină Michelin, Salina Praid

19.03.2022 – A doua Gală de închidere a programului de mentorat, Târgu Mureș

20-23.07.2022 - Școala de Vară de la Băile Tuşnad, Băile Tușnad

28.07.2022 – Inaugurare B e Hotel, Sfântu Gheorghe

02-04.09.2022 - Street Music Festival, Târgu Mureș

07-09.10.2022 - Taste of Transylvania, Lunca de Jos

08.10.2022 – Forumul Economic din Transilvania, Târgu Mureș

12.10.2022 – Zilele Ținutului Secuiesc - Vizită la fermă și în fabrică, Târgu Mureș • 12.10.2022 - Zilele Ținutului Secuiesc – Degustare de produse, Târgu Mureș • 28-29.10.2022 – Conferință Regională de Turism, Miercurea Ciuc

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator

Aurelian Grama

Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Brand Manager

Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Senior Editor

Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro

Secretar de redacție

Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro

Redacția Redactori:

Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

Manageri publicitate

editorialOPTIMISM ÎN PLINĂ CRIZĂ

Cred că 2023 va anul forte pentru managerii și proprietarii de companii tinere, zvelte, smart, dinamice, care au apărut pe piață în ultimul deceniu, businessmeni și afaceri care s-au reinventat în acești ani de efervescență și provocări multiple.

Cei care au trecut peste crize nanciare, sanitare, energetice, ale forței de muncă și ale resurselor materiale, permanent sub spectrul multiplu al jocului politicii externe, vrând-nevrând geostrategic, dar și în plan personal, își pun amprenta pe evoluția economiei.

Lideri care s-au adaptat și concurenței și au răzbătut peste problemele clasice, inerente ale României, care au găsit nișe, care au consolidat afaceri ale părinților, care au îndrăznit să iasă din multinaționale, care s-au întors acasă în țară de la branduri mari europene sau americane, după universități occidentale. Nu e ușor să-i descoperim și promovăm în revistă, dar și la evenimentele Transilvania Business, iată o provocare tentantă editorial pentru că la vârsta christică a noii Românii postcomuniste e bine să vedem și să recunoaștem poziționarea foarte bună și în UE, dar și în noua con gurare a drumului mătăsii dintre Orient și Occident ce aduce tot mai multe oportunități aici la Dunăre și peste Carpați.

Lucrările de infrastructură – transporturi, investițiile obligatoriu cu componentă verde, tranziția justă, fondurile pe capital uman, primele nanțări consistente nerambursabile

pe sănătate ale țării din bani europeni și suma pachetelor multiple – agricultură – dezvoltare durabilă – digitalizare – educație – interreg și regional de la Bruxelles, dar și investițiile susținute din bugetul anual al guvernului – în creștere - sunt, împreună cu investițiile străine directe și, de ce nu, cu cele ale diasporei, claviaturinanciare extrem de atractive pentru această generație, ce se consolidează, de antreprenori, CEO, proprietari și manageri de companii și rme vii, mult mai adaptate la pulsul vieții economice globale.

La cât de mulți bani sunt și vor în economie, provocarea majoră pentru 2023 și anii următori va resursa umană... Și, de aceea, mizez pe acest tip de lideri! Vor găsi soluții! Serialul Elite în business din Transilvania și Banat din ediția a III-a, print și online, se va adapta acestei realități. e Voices of Business, ediția 2023 și succesiunea de evenimente organizate de Transilvania Business Conferences vor aduce noutăți – în categoriile de premianți își vor găsi loc important rmele menționate mai sus, alături de antreprenori – proprietari – manageri tineri, smart, vom acorda punctaj și spațiu de desfășurare și companiilor de stat care din motive tehnice acum apar prima dată, iar la solicitarea industriei vom adăuga și HoReCa drept capitol de sine stătător!

Aurelian GRAMA

Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219)

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Miruna Vitcu (0756-034.333) office@huntersolutions.ro Timiș Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare

Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş

Sponsorship & business developer Ioana Dogaru (+40 722 778 994) idogaru@transilvaniabusiness.ro

Administrația

Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Tra c manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424

Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613

Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară. Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română. Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro

TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb

Revistă economică distribuită naţional

Portret de guvernator.

Florin-Daniel Mărginean, între antreprenoriat și voluntariat

De la 1 iulie, data de la care începe anul rotarian, colanul de guvernator al Districtului 2241 România și Republica Moldova este deținut de Florin-Daniel Mărginean. Membru al comunității Rotary din 2014, fost președinte al Clubului Rotary din Alba Iulia, orașul în care s-a născut, Florin-Daniel Mărginean și-a xat pentru mandatul de un an să susțină educația și proiectele care sprijină accesul copiilor și tinerilor la un învățământ modern, adaptat vremurilor în care trăim și bazat pe empatie și încredere. Florin-Daniel Mărginean este, totodată, un antreprenor de succes în domeniul peisagisticii. Cine pe cine îl ajută, antreprenorul pe rotarian sau viceversa, l-am întrebat pe noul guvernator într-un interviu realizat la Alba Iulia. Florin-Daniel Mărginean ne-a mărturisit că: “Eu, antreprenorul, aveam calitățile necesare pentru a conduce un business. Însă, rotarianul îl ajută pe antreprenor pentru că în Rotary îți dezvolți și multe alte abilități, participând la conferințe, la seminarii și așa mai departe, întâlnindu-te cu foarte mulți oameni care reprezintă profesii diferite, oameni foarte valoroși. Făcând parte dintr-un grup de oameni care fac bine, ai acel sentiment de de mulțumire. Și atunci asta te ajută și în dezvoltarea personală și, implicit, în dezvoltarea comunicării cu angajații, cu clienții. Și bineînțeles că lucrurile evoluează”.

Ligia VORO

L-am vizitat pe noul guvernator al Districtului 2241 România și Republica Moldova, Florin-Daniel Mărginean la Toskana Garten, brandul pe care l-a dezvoltat la intrarea în Municipiul Alba Iulia. Un paradis al plantelor născut din pasiunea antreprenorului pentru peisagistică, descoperită acum mai bine de două decenii. Considerăm că este important să îl cunoaștem pe guvernator prin ceea ce face în viața de zi cu zi și care i-a fost drumul care l-a purtat spre comunitatea Rotary.

Florin-Daniel Mărginean este antreprenor în domeniul peisagisticii din 2002, când a în ințat compania, anterior și în paralel formându-se profesional în Germania, unde a lucrat la o rmă de peisagistică și decorațiuni orale de lângă Stuttgart.

“Am început să importăm din Europa plante care erau potrivite pentru clima noastră pentru că în anul 2002-2003 nu erau foarte mulți producători în România. Orașul era în plină dezvoltare, am avut foarte mult de lucru. Ceea ce e important este că în ecare dimineață vin cu drag la lucru și cred că de aceea am avut rezultate pentru că acordăm o atenție deosebită calității îngrijirii plantelor, calității lucrărilor”, consideră Florin-Daniel Mărginean. Într-adevăr, renumele companiei i-a purtat pe angajații Toskana Garten pe tot cuprinsul țării, de la București la Timișoara, nemaivorbind de lucrările de amenajare executate în județele limitrofe. Recent, compania a obținut, fără să îl solicitat, un titlu onorant oferit de Majestatea Sa Custodele Coroanei – cel de Furnizor al Casei Regale a României, la doi ani de la prima colaborare cu Casa Regală. „În primă fază am montat un sistem de irigare și am schimbat iarba de pe peluza domeniului de la Săvârșin. Suntem onorați să facem acest lucru pentru că suntem recunoscători pe veci Casei Regale, mai ales că noi provenim din orașul Unirii, pentru ceea ce a făcut Casa Regală pentru România. De ecare dată când pășesc în curtea Castelului de la Săvârșin sau în Palatul Elisabeta îmi imaginez că Regele Mihai, Regina Maria și Regele Ferdinand Întregiuitorul sunt acolo, oameni care au iubit această țară și au făcut tot ceea ce este posibil ca să rămânem împreună. Este un lucru extraordinar când știi că faci pentru oameni care au iubit această țară și au pus mai presus de sine înșiși interesele țării”, spune Florin-Daniel Mărginean. Am mai putea aminti ca lucrări de referință amenajările de la Clubul de golf eodora, Star Assembly și Star Transsmision Sebeș și Cugir, Bosch Blaj. Totodată, pentru a diversi ca portofoliul de activități, Florin Daniel-Mărginean a în ințat în 2018, în comuna Ciugud, în zona industrială, o altă companie, alături de prietenul său, Hans Schuller. Pe 17 hectare de teren, Green Roll and Plants produce rulouri de gazon, plante și arbuști ornamentali-arbori.

Începuturile într-o mare familie

Descoperim în biroul de sticlă al guvernatorului un tablou despre care interlocutorul nostru ne spune că a fost pictat de o colegă de la un club din Aiud în care sunt transpuse pe pânză clopotul și ciocanul președintelui și colanul pe care acesta îl poartă la întâlnirile o ciale. Facem astfel trecerea de la antreprenorul în domeniul peisagisticii spre guvernatorul Districtului 2241 România și Republica Moldova.

După ani de tatonări, când a fost aproape de comunitatea Rotary participând la proiectele, acțiunile și evenimentele organizației alba-iuliene, Florin-Daniel Mărginean a acceptat în 2014 invitația de a membru al Clubului Rotary din cealaltă Capitală.

“De atunci, ziua de întâlnire săptămânală cu colegii de club, ziua de joi, a devenit una dintre cele mai frumoase zile din săptămână pentru mine, pentru că este locul unde întâlnești oameni minunați și împreună facem lucruri utile pentru comunitatea din care facem parte. Iar atunci când implementăm un proiect, ceea ce simțim noi în su etele noastre nu putem descrie în cuvinte, pentru că vedem câtă bucurie există pentru bene ciari, când vezi că viața unor copii, oameni în vârstă sau oameni nevoiași s-a schimbat în mai bine, pentru noi este un lucru extraordinar”, povestește guvernatorul. Tot atunci, în 2014, a înțeles că face parte dintr-o familie extrem de numeroasă, care era acolo pentru a te sprijini. Se a a în prima sa vizită externă la un Club Rotary din Budva, Muntenegru, unde a participat la o întâlnire foarte interesantă despre mediul acvatic și despre vietățile din mediul acvatic.

“Când s-a terminat întâlnirea și am fost condus de președintele clubului din Budva, acesta mi-a spus că ori de câte ori mai revin în țară sau vizitez orașul Budva și am cea mai mică problemă, să îl sun. A fost momentul când am realizat că fac parte dintr-o familie cu 1,4 milioane de oameni. A fost un sentiment de siguranță și de bucurie cum nu-l poți descrie în cuvinte”, ne explică guvernatorul două dintre valorile Rotary, prietenia și apartenența la un grup.

Proiecte la club

În decembrie 2015, Florin-Daniel Mărginean a fost desemnat să e președintele Clubului Rotary Alba Iulia în

În mijlocul prietenilor rotarieni din Alba Iulia

mandatul 2018-2019, un mandat care a început în anul Centenarului Marii Uniri.

“Am primit provocarea de a organiza un eveniment Rotary la Alba Iulia, de centenar. Și acesta este proiectul meu cel mai mare la nivel de club. A fost momentul când, pentru 3 zile, la Alba Iulia am avut peste 700 de oaspeți rotarieni din toată lumea, din Statele Unite, din Franța, din Germania, din Austria, pentru a aminti doar câteva state, oaspeți invitați care au venit la sărbătoarea noastră, plus foarte mulți colegi din district care au ales să își petreacă acele zile istorice la Alba Iulia. A fost un eveniment cu diferite activități și seminarii, cu o încărcătură emoțională extraordinară și așa, Rotary Club Alba Iulia a devenit și mai cunoscut în districtul nostru, dar și în străinătate”, își amintește acesta.

La nivel de club, alături de colegii săi a început din 2015 să lucreze la un proiect de su et, primul proiect de tip Global Grant al Rotary Alba Iulia pentru Centrul Maria Beatrice din municipiu, un centru pentru copii cu probleme neuromotorii.

“Am implementat un Global Grant în valoare de 43 mii de dolari prin care am achiziționat echipamente medicale pentru tratamentul copiilor. A fost un proiect la care am ținut foarte mult, am făcut foarte multe vizite în străinătate, ca să caut parteneri, parteneri însemnând tot cluburi Rotary și districte Rotary”, își amintește acesta. A fost doar începutul, pentru că astăzi Centrul Maria Beatrice reușește să sprijine tot mai mulți copii cu astfel de probleme, grație implicării rotarienilor din Alba Iulia.

Intrarea sa în Rotary s-a datorat și altui proiect: Casa Brian Moore de la Sebeș, o construcție pe care clubul din Alba Iulia, împreună cu clubul Birmingham Breakfast și Clubul Rotary Sebeș a ridicat-o de la zero și a predat-o apoi primăriei municipiului pentru a servi comunității locale. Astăzi, acolo funcționează un centru de zi pentru copii cu

Un hobby migălos

Într-o altă locație din oraș, am schimbat câteva vorbe cu Guvernatorul despre pasiunea sa pentru ceasuri. Recunoști ușor o pasiune, care, spune guvernatorul, îl relaxează și uită, paradoxal poate, de trecerea timpului, pășind într-o altă dimensiune temporală. Pasiunea aceasta l-a provocat să studieze istoria ceasurilor, care merge în timp până în jurul anului 1500 dar și înainte, și să învețe să le recondiționeze și să le repare, cu informații din cărți sau din familie. “Am o colecție impresionantă de ceasuri, pe care, parțial, eu le-am recondiționat. Tatăl soției mele (n.a. Veronica Ioana), la 73 de ani, este printre singurii ceasornicari care au mai rămas în Alba Iulia de la care am învățat o parte din arta orologiei. Îmi plac aceste mecanisme, este foarte interesant să tragi cu cheia un ceas și să funcționeze cu exactitate chiar și după sute de ani. Pe lângă asta am descoperit o colecție de ceasuri de buzunar comandate de România în perioada interbelică, ceasuri pentru Casa Regală, Căile Ferate Române, pentru grăniceri, pentru aviație, multe modele de ceasuri realizate peste granițe, special pentru România. O parte dintre ele le am și eu în colecție, unul dintre ele are ca melodie imnul României de astăzi, Deșteaptă-te, române!”, ne povestește antreprenorul. “Este o colecție pe care o vor moșteni copiii noștri, Nicolas și Ștefana, pe care îi iubim foarte mult și încercăm să le oferim o educație bazată pe încredere.”

dizabilități, o grădiniță pentru copii cu nevoi speciale și un cabinet stomatologic cu servicii gratuite pentru copiii din clasele 0 până în clasa a opta.

Proiect de Guvernator

În anul 2019, la propunerea colegilor săi a acceptat să candideze pentru funcția de Guvernator al Districtului 2241, România și Republica Moldova, pentru mandatul 20222023. În Rotary, mandatul de președinte al unui club sau cel de Guvernator este pentru o perioadă de un an, de la 1 iulie până la la 30 iunie. Guvernatorul este ales de membrii cluburilor și are rolul de a coordona activitățile curente ale Rotary în cele două țări, dar prin programul pe care îl propune la începutul mandatului, are rolul de a implementa strategia și viziunea propusă. Florin Mărginean a fost ales de majoritatea districtului, iar din 1 februarie 2020 a devenit guvernator nominalizat desemnat. Din același an, de la 1 iulie a devenit guvernatorul nominalizat al districtului, însemnând că urma să intre în mandat peste 2 ani. Anul trecut, de la 1 iulie până în 30 iunie a fost guvernatorul ales al districtului, iar acum este guvernatorul în funcție până în 30 iunie 2023. La nivel internațional, Rotary stabilește o temă pentru ecare mandat al președintelui, iar pentru anul 2022 – 2023 (primul an în care președinte al Rotary International este o femeie, Jennifer Jones) tema anunțată este Imagine Rotary. Pornind de aici, Florin Mărginean și-a ales ca proiect de guvernator Educația, în contextul unei reveniri a activității în cluburi după doi ani de pandemie.

“Noi, în Rotary, derulăm proiecte în 7 arii de acțiune: educație, sănătate, mama și copilul, protecția mediului înconjurător, sanitatea apei și igiena, promovarea păcii și prevenirea con ictelor, dezvoltarea comunității locale și prevenirea dezastrelor. Mi-am propus că, dacă voi guvernator, să fac proiecte pe educație, pentru că este foarte important să educăm viitoarele generații. Avem profesori buni, avem școli bune, dar copiii au nevoie de mult mai mult suport din

“Este minunat să aparții unui grup de prieteni, oameni de încredere cu care unindu-ne forțele putem schimba lumea în bine. Să nu ne imaginăm ieri, sa ne imaginăm mâine.”

Florin-Daniel Mărginean, Guvernatorul Districtului Rotary 2241 România și Moldova

partea profesorilor și părinților. Am considerat că putem să dezvoltăm acest sistem, pentru că avem specialiști în cadrul districtului nostru care se pot implica și ne pot ajuta ca voluntari. Vreau ca tinerii să se educe și să rămână în țara noastră, să nu ia drumul pribegiei, să le creăm un mediu propice bazat pe încredere, să evolueze și să dezvoltăm această țară frumoasă, să avem grijă de această comoară, așa cum au avut și strămoșii noștri”, consideră interlocutorul nostru.

Este conștient că este un proiect potrivit activităților rotariene, pentru că aplicând testul celor 4 întrebări după care rotarienii se ghidează, toate răspunsurile sunt DA.

“Avem un test care a fost adoptat de rotarieni în 1943, a fost creat în 1932 de un rotarian, Herbert Taylor, care a fost mai târziu și președinte Rotary International. El l-a aplicat atunci când i s-a cerut să preia conducerea unei companii care se confrunta cu un faliment. E un test de 24 de cuvinte, format din 4 întrebări, care zice așa: Dintre lucrurile pe care le gândim, le spunem sau le facem, este adevărat? Este corect pentru toți cei implicați? Va construi bunăvoință și prietenie mai bună? Va în bene ciul tuturor celor implicați? Dacă aplicăm testul proiectului nostru de educație, vom vedea că răspunsurile vor da la toate întrebările”, ne explică guvernatorul.

Educație pentru noua generație

Proiectul este intitulat Educație pentru noua generație, un program prin care împreună cu echipa districtuală și colegii săi din cluburile din țară și-a propus să implementeze, ca o primă componentă, un nou sistem de învățământ în școlile de stat din România, bazat pe încredere. “Proiectul se derulează deja de 2-3 ani, suntem într-o colaborare foarte strânsă și avem un agreement cu Scoala încrederii din Cluj-Napoca, un ONG la fel ca noi, format din majoritatea colegi rotarieni care sunt profesori și manageri. Prin acest proiect nu se schimbă programa școlară, se schimbă numai modul de a preda al profesorilor. De la directori până la tot corpul profesoral sunt pregătiți de echipa Școala încrederii, iar copiii primesc o altfel de educație și sunt martorii unui alt mod de a preda. Eliminăm teama unui test inopinat, eliminăm teama că sunt pedepsiți în fața clasei, în fața tuturor și așa mai departe. Dacă vreți, este un sistem bazat pe încredere. Și atunci copiii au mai mult drag de a merge la școală, fac lucrurile altfel și vor avea rezultate mai bune”, explică guvernatorul Districtului 2241.

În proiect sunt integrate deja 214 școli care pot vizualizate pe harta de pe site-ul www.scoalaincrederii.ro, iar alte 300 așteaptă să intre în acest sistem.

“Costul este de doar 14 euro per copil pe an. Orice părinte ar plăti această sumă, dar acolo unde nu se poate, noi încercăm să identi căm sponsori, încercăm să facem proiecte, astfel încât să obținem sume pentru a ajuta această echipă de Școală a Încrederii”, adaugă FlorinDaniel Mărginean.

O a doua componentă a proiectului se referă la orientarea în carieră a tinerilor. “Am lansat 2 proiecte pilot, în județele Timiș și Alba, proiecte prin care facem orientare în carieră, în baza unor teste, și organizăm internshipuri, prin care îi îndrumăm pe tineri spre anumite meserii”, punctează acesta. Concret, sunt achiziționate teste care vor aplicate online, teste agreate de Ministerul Educației, de echipe formate din consilieri de orientare în carieră, psihologi școlari, echipa de la Școala Încrederii și voluntari de la Rotary.

A treia componentă a proiectului este de a dota școlile din zona rurală cu tehnică smart. “Am demarat deja aceste proiect pentru că am pus la dispoziție un fond de 250.000 de lei de la District și am făcut un concurs de proiecte pe educație. Am selectat 50 de proiecte, vom aloca 5.000 de lei pentru ecare proiect, nanțare din partea districtului, iar clubul Rotary local, ca partener, dacă participă în acest proiect, trebuie să aloce cel puțin 5.000 de lei. Datorită cererilor din partea cluburilor, am crescut această sumă până aproape de 300.000 de lei, iar această “investiție”, dacă vreți, de 300.000 de lei va genera proiecte de 900.000 de lei și abia aștept să văd cifrele, câți bene ciari, câți tineri vor incluși. Credeți-mă că vor cifre fabuloase, plus aportul nostru pe care îl aducem în dezvoltarea sistemului educațional”, subliniază guvernatorul.

De tehnică smart e nevoie nu doar în mediul rural, ci și în învățământul urban, astfel că Districtul și cluburile încearcă să ajute cât mai multe comunități. “Bineînțeles că noi nu ne putem substitui statului român, însă vrem să ajutăm atât cât putem și dorim să transmitem un semnal și altor organizații să se implice”, spune Florin-Daniel Mărginean.

A servi comunitatea

Proiecte numeroase pe tema educației derulează și cluburile Rotary din țară însă. Unele, spre exemplu, vizează reducerea abandonului școlar, prin oferirea a unei mese de prânz, donații de rechizite și altele copiilor provenind din categorii sociale defavorizate, premierea excelenței și susținerea tinerilor cu situații materiale precare. Astfel de proiecte au avut ca rezultat scăderea nivelului de abandon școlar cu 60%, în unele zone.

Districtul 2241 continuă să sprijine cel mai cunoscut proiect al Rotary International în domeniul sănătății, EndPolio, un program prin care s-a eradicat poliomelita la nivel global. Ziua de Luptă împotriva Poliomelitei a fost marcată în octombrie la Timișoara. EndPolio este poate cel mai complex program de prevenție pus în practică la nivel mondial de un ONG. „Este un program prin intermediul căruia Rotary salvează vieți, la propriu. Iar din acest punct de vedere pot spune cu tărie că sunt mândru că fac parte din această minunată organizație. Voi în continuare un mare susținător al programului EndPolio, grație rezultatelor palpabile pe care le putem vedea cu toții. District 2241 a inițiat în octombrie 2022 o campanie de strângere de fonduri pentru EndPolio. Fiecare rotarian a fost încurajat să doneze cel puțin 10 dolari în contul clubului, iar sumele totale au fost donate de District către fondul EndPolio, gestionat de Fundația Rotary. Este un mod de a ne arăta din nou solidaritatea către comunitățile unde este nevoie în continuare de vaccin, de asistență medicală”, a punctat DG Florin Mărginean. Lupta Rotary pentru EndPolio începe în 1985 prin imunizarea a 6 milioane de copii, în Filipine. 3 ani mai târziu,

se lansează PolioPlus, primul și cel mai mare sprijin coordonat la nivel internațional din sectorul privat al unei inițiative de sănătate publică, cu un obiectiv inițial de strângere de fonduri de 120 milioane USD. Un sprijin important este reprezentat de Fundația Bill și Melinda Gates care dublează donațiile rotarienilor din toată lumea.

Din activitatea cluburilor rotariene nu lipsesc proiectele pentru sănătate.

“Doar în în perioada de pandemie, într-un an de zile Districtul nostru România și Moldova au implementat mi multe proiecte de tip Global Grant în valoare de 1,8 milioane de dolari. Am cumpărat sute de “plămâni arti ciali”, cum se numesc aparatele de respirat, sute mii de litri de dezinfectanți, măști și alte echipamente medicale”, punctează acesta.

Am putea aminti un alt program de succes, derulat în București, dar ai cărui bene ciari sunt copii din toată țara. “Salvați inima unui copil” este implementat de Rotary la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”. Au fost pregătiți în ultimii ani medici și asistenți cu ajutorul rotarienilor din Israel, iar astăzi la secția de cardiologie copii, sunt salvate vieți și datorită Rotary. Un proiect mai recent este „Generația fără HPV”, un program de prevenție ce se derulează momentan în cluburi din vestul țării, dar care urmează să e extins la nivelul Districtului.

Districtul a îmbrățișat și un proiect de protecție a mediului, inițiat de rotarieni din Olanda, numit sugestiv EndPlastic Soup.

“Este un proiect de curățare a cursurilor de râu și a barajelor de reziduurile din plastic, de resturi de lemne și așa mai departe. Proiectul l-am implementat anul acesta la barajul de la Voila și pe valea Sebeșului. Cu ajutorul utilajelor colegilor din Olanda și Germania am colectat 200.000 de kilograme de resturi care au fost sortate și reciclate. A fost un lucru deosebit să vedem barajele înainte și după. Vrem să continuăm acest proiect și încercăm și prin asta să educăm comunitățile”, spune Florin-Daniel Mărginean.

Bineînțeles, proiectele sunt mult mai numeroase, ținând cont că în ecare județ ințează cel puțin un club Rotary (150 în total cu Republica Moldova), la care se adaugă numeroasele cluburi Rotaract (tineri între 18 – 30 de ani), respectiv Interact (adolescenți între 12 – 18 ani).

Trăgând însă o linie, în cei aproape 30 de ani de când mișcarea rotariană a reapărut în țara noastră, au fost implementate proiecte care au însumat în jur de 50 de milioane de dolari.

Însă mai mult decât atât exemplul Rotary se multiplică, iar binele aduce schimbare în comunitate.

#EndPolio la Timișoara

“Ca guvernator am avut posibilitatea să vizitez până acum 130 de cluburi din România și Moldova din totalul de 150. O vizită de club presupune discuții cu cluburile, prezentarea proiectelor, îndrumări, susținerea proiectelor și a membrilor cluburilor atunci când este nevoie, transmiterea temei și a direcțiilor de la Rotary International pentru acel an. Am văzut activitatea din interior a cluburilor și am rămas uimit, se întâmplă lucruri fantastice, oamenii își alocă timp și resurse nanciare pentru a dezvolta comunitățile, pentru a implementa proiecte în spitale, școli și celelalte domenii pe care le-am amintit. Sunt fascinat de tânăra generație, acești tineri din Interact fac lucruri minunate. Se mobilizează, strâng donații pentru proiectele lor, doar în ultimul an Interact România și Republica Moldova – sunt 87 de cluburi Interact - au derulat, în medie, 7,8 proiecte pe club și au strâns 640.000 de lei pe care i-au folosit în interesul comunităților din care fac parte. Apoi avem generația de după 18 ani, Rotaract, la fel, tineri deosebiți, foarte mulți specialiști, deja avem medici, profesori, artiști, IT-isti foarte bine pregătiți care au crescut cu această educație și spirit al voluntariatului și al Rotary, au bene ciat de programe pentru tineri, de exemplu Youth Exchange. Avem o satisfacție a muncii, avem o satisfacție că munca noastră nu e în zadar”, conchide guvernatorul.

Mișcarea rotariană există de 118 ani, iar pentru mandatul 2022-2023, Rotary International este, pentru prima dată în istorie, condusă de o femeie, de Jennifer Jones din Canada, care coordonează activitatea a 40.000 de cluburi și peste 1,5 milioane de membri.

“Ca în ecare an, Rotary International își propune să crească numărul de membri, implicit numărul de femei. La nivel mondial, procentul de femei membri este astăzi de aproape de 26%, în timp ce în România și Republica Moldova am ajuns deja la 28,5%. Ne-am propus să creștem acest procent peste 30% și de aceea am creat Comitetul “Women in Rotary” format din 30 de de femei din cluburile noastre. Acțiunile lor au acest scop, de a identi ca și a atrage femei în Rotary, dar și organizarea de evenimente cultural-artistice și de a promova femeia în organizația noastră”, a adăugat Florin Mărginean.

Mandatul de Guvernator presupune o serie de responsabilități și de aceea e nevoie de o echipă foarte bine organizată. Practic, Rotary District 2241, România și Republica Moldova este astăzi un mare ONG, cu peste 3.600 de membri și cu proiecte și programe derulate pe termen lung. De aceea e nevoie de o structură organizatorică ce poate să asigure continuitate. Din echipa Guvernatorului fac parte Vice Guvernatorul Mircea Solovăstru (Guvernator 2016 – 17), secretar distric-

tual Florin Secașiu - Rotary Club Alba Iulia, trezorier Gabriel Tamaș - Rotary Club Civitas Solis Alba Iulia, Dănuț Iviniș –District Conference Chair, Ruxandra Bandi și Ovidiu Maior acoperă zona de PR și comunicare și public image. Echipa lărgită este reprezentată de Comitetul Districtual. Fiecare domeniu important din activitatea noastră este coordonat de un chair, cu responsabilități clare pentru anul în curs. Comitetul Districtual se întâlnește de cel puțin două ori pe an, sau atunci când este nevoie pentru a lua decizii importante pentru organizație. Un alt for important este Consiliul Consultativ al Guvernatorilor, format din foști Guvernatori, cei care sunt în continuare alături de organizație și dintre cei care vor prelua în viitor mandatul.

O reușită recentă din mandatul de Guvernator este organizarea la Chișinău a unui Seminar de Membership, la începutul lunii decembrie. Evenimentul a avut ca scop pregătirea rotarienilor din cele două țări pentru retenția și atragerea de noi membri în Rotary. A fost primul seminar organizat în ultimii ani la Chișinău la acest nivel și s-a bucurat de prezența unui număr important de rotarieni. „În cadrul evenimentului, o delegație Rotary District 2241 s-a întâlnit cu reprezentanții autorităților moldovene, la Parlamentul Republicii Moldova. Am schimbat opinii și am stabilit câteva direcții clare prin care putem parteneri ai cetățenilor din Republica Moldova. Războiul din Ucraina a creat mari di cultăți peste Prut, foarte mulți refugiați, în special copii, au nevoie de ajutor. Și pe lângă asta, există probleme și în societatea moldovenească pentru care Rotary, prin programele sale, poate o soluție”, spune Florin Daniel Mărginean.

De altfel Rotary District 2241 a reușit să ofere, de la începutul crizei din Ucraina un ajutor substanțial oamenilor și autorităților din zonele de con ict. Cluburile din nordul și estul țării noastre, Maramureș, Bucovina și Dobrogea au fost puntea de legătură între Rotary International și Ucraina. „Fie că a fost vorba de ajutoare care au venit din România, e că am fost cei care au gestionat ajutoarele care au venit din Europa și de pe alte continente. Rotary a arătat că este o organizație care se mobilizează foarte repede și poate pune la dispoziție resurse pentru situații de criză. Iar ajutorul continuă să ajungă în Ucraina”, adaugă Florin Mărginean, mulțumindu-le tuturor rotarienilor care s-au implicat în aceste programe de ajutorare a celor a ați în nevoie.

Alături de Vice-Guvernatorul Mircea Solovăstru Împreună

Investiția continuă în oameni în Grupul IRUM-MAVIPROD

Ligia VORO

Grupul de rme IRUM – MAVI a ajuns la un punct din istoria sa în care patronatul lucrează proactiv la un proiect stabil pe termen lung. “Esența proiectului este una foarte simplă, vrem să demonstrăm că și noi ca popor, ca țară, putem avea un brand, un produs de calitate făcut de noi aici, în țară”, subliniază Andrei Oltean, directorul de dezvoltare al grupului. Una dintre componentele care vor determina reușita proiectului o reprezintă resursa umană. Familia Oltean a investit enorm în echipa de manageri și în angajați, reușind chiar să aducă din străinătate acasă specialiști cu experiență bogată în departamentele pe care le coordonează astăzi. Cine sunt câțiva dintre managerii care își aduc aportul, își folosesc skill-urile, energia și experiența pentru reușita proiectului, a ați citind materialul.

Grupul de rme IRUM – MAVIPROD se a ă într-un punct al istoriei sale în care patronatul – familia Oltean –soții Violeta și Mircea și ul Andrei – lucrează alături de echipele lor la consolidarea afacerilor. “Business-urile noastre au ajuns la un anumit nivel la care ne trebuie oameni de o anumită cali care, cu care să le putem duce mai departe, să facem pasul următor, și anume un proiect stabil pe termen lung”, subliniază Mircea Oltean, directorul general al IRUM SA Reghin.

“Esența proiectului este una foarte simplă, vrem să demonstrăm că și noi ca popor, ca țară, putem avea un brand, un produs făcut de noi aici, în țară. Tatăl meu, având și alte business-uri pe care le conduce și având un anumit confort, și-a permis să vadă proiectul acesta și din perspectivă socială și să gândească ce lasă în urmă”, completează Andrei Oltean, directorul de dezvoltare al Grupului IRUM – MAVI.

IRUM, companie al cărei pachet majoritar de acțiuni a fost cumpărat în 1999 de MAVIPROD, a trecut printr-un proces amplu de modernizare, a implementat sisteme moderne de producție, de administrare a afacerii, sisteme informatice, de management etc. A dezvoltat, totodată, un Centru spectaculos de cercetare-dezvoltare iFOR care a permis realizarea de produse concepute și executate în cadrul companiei, cum este primul tractor agricol 100% românesc – TAGRO, iar alte câteva proiecte sunt aproape de nalizare.

“Vrem să creștem și nu ne e frică să visăm să ne batem cu producătorii mondiali atât pe partea de utilaje forestiere, cât și pe cea de tractoare agricole. Pe zona forestieră suntem între primii producători mondiali, adică avem un volum destul de important raportat la toată piața mondială, care e undeva la 7.000 de bucăți anual. Pe zona agricolă, acolo unde vorbim de 3 milioane de unități, este loc de dezvoltare”, punctează cei doi interlocutori. Iar modul cum este organizată astăzi producția permite adaptarea rapidă la o producție în creștere. “Cel mai bun exemplu este la linia de asamblare tractoare agricole unde foarte ușor putem tripla ceea ce producem. Majoritatea rmelor din străinătate lucrează în 3 schimburi, noi acum doar anumite zone le folosim la 3 schimburi”, arată Andrei Oltean.

“Mai putem dezvolta capacități de producție, mai avem anumite spații ale noastre, cum este fosta fabrica de bere care este proprietatea noastră.

Infrastructura ne permite dezvoltarea”, adaugă Mircea Oltean.

Totodată, IRUM se adaptează trendurilor internaționale care converg spre dezvoltarea de utilaje și tractoare cu propulsie electrică sau cu hidrogen, ținând legătura cu marii producători mondiali.

Pe de altă parte, MAVIPROD s-a mutat într-un nou sediu modern și cu o arhitectură adaptată secolului XXI, și-a extins în întreaga țară rețeaua proprie de magazine și distribuitori și a încheiat parteneriate cu unii dintre cei mai puternici producători din lume – Perkins sau FG Wilson, dacă e să amintim doi dintre aceștia. De asemenea, a făcut deja de peste un deceniu pasul spre internaționalizarea afacerii prin deschiderea de sucursale în Ungaria și Republica Moldova.

“În 1993, când am fondat MAVIPROD, toată lumea venea la Reghin, acum a trebuit să mergem noi la ei, să ne adaptăm, să observăm trendurile mondiale”, explică Mircea Oltean. Unul dintre acestea este dezvoltarea segmentului de vânzări online cu propria sa logistică de livrare. Managementul companiei este conștient că una dintre

direcțiile foarte importante legat de dezvoltarea și consolidarea afacerilor grupului o reprezintă zona de digitalizare, ind investite câteva milioane de euro în infrastructura informatică și în software, chiar dacă bene ciile nu sunt imediate, însă, cu siguranță, sunt utile.

Investiția continuă în oameni

De-a lungul timpului, patronatul IRUM-MAVIPROD a investit mult în colaborările cu specialiști din străinătate, care au venit cu know-how, și au sprijinit evoluția companiilor pe partea de procese, formarea tinerilor, chiar management etc. Mircea Oltean și Andrei Oltean au vizitat marii producători mondiali de tractoare agricole, cum este liderul John Deere, de motoare electrice – cum este partenerul MAVIPROD Perkins, parte a grupului Caterpillar, a at în top 3 mondial, pentru a observa cum pun problema cei mai buni din lume și a uza de know-how-ul acestora. Pe de altă parte, a fost nevoie de investiții continue în profesionalizarea angajaților grupului, pentru că învățământul românesc, atât cel preuniversitar, cât și cel academic sunt de citare în pregătirea absolvenților pentru piața muncii. Totodată, patronatul a investit enorm în echipa de manageri, reușind chiar să aducă din străinătate acasă specialiști cu experiență bogată în departamentele pe care le coordonează astăzi.

“Noi încercăm să creăm o echipă de management cu care să putem capabili să gestionăm cât mai ușor lucrurile în ceea ce privește dezvoltarea sau dacă vrem să creăm un alt business altundeva. Și tot secretul până la urmă este ce echipă ai în spate și ce procese ai puse la punct și cât de ușor reușești să-ți faci organizația să dea din know-how.

Valoarea unui lider este dată și de ceea ce lasă în spate dacă pleacă și cum departamentul acela funcționează și fără el”, conchide Andrei Oltean.

Pe câțiva dintre managerii pe care patronatul Grupului IRUM-MAVI mizează îi puteți descoperi în rândurile care urmează.

Călin Alfianu. Managerul iFOR

Călin Al anu este managerul Centrului de CercetareDezvoltare iFOR din cadrul IRUM. Este unul dintre profesioniștii companiei care a revenit acasă și a acceptat să activeze la IRUM.

Originar din Brașov, Călin Al anu și-a de nitivat studiile în municipiul de sub Tâmpa. A absolvit Universitatea Transilvania din Brașov, Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM), secția de Roboți Industriali, în 1997, și un master anul următor în cadrul aceleiași universități. Primii pași în carieră i-a făcut într-o rmă româno-americană, care presta servicii în domeniul proiectării asistate de calculator. S-a angajat apoi la o rmă româno-germană, care activa în domeniul collaborative design, ca apoi să se relocheze în Germania pentru doi ani. Nu a reușit să învețe germana la un nivel avansat și atunci a revenit acasă în cadrul aceleiași rme româno-germane, care însă a dat faliment. S-a întors în prima companie în care a lucrat, între timp aceasta își dezvoltase serviciile și în direcția collaborative design. A început câteva proiecte pilot cu Caterpillar, astfel că activitatea l-a purtat până în SUA, unde a rămas timp de un an. Reîntors acasă s-a ivit o nouă oportunitate la Caterpillar în Franța, în Grenoble. “Acolo am lucrat 3 ani, a fost vorba despre domenii destul de diverse pentru că poziția mea era de inginer de legătură între biroul celor de la Caterpillar cu o echipă destul de mare din Brașov care lucrau în domeniul de instalații hidraulice, instalații electrice, sheet metal. Între timp s-a născut ica mea și planul nostru a fost că, atâta vreme cât stă soția în concediul de creștere a copilului, rămânem în Franța, iar după ce trece perioada respectivă, ne întoarcem în țară”, povestește Călin Al anu.

Ceea ce s-a și întâmplat. Era 2009. Au rezistat doi ani doar, iar din cauza guvernanților de atunci ai României au emigrat iarăși, de data aceasta în Italia, la Modena, la New Holland, CNH Industrial. A activat cinci ani acolo, unde a început să se specializeze în domeniul în care activează astăzi.

“Am fost responsabil de proiect, în principiu mă ocupam de cabine de tractoare agricole. Lucrurile nu mergeau extraordinar de bine din punct de vedere profesional și după câteva tentative de a-mi schimba locul de muncă, dar rămânând în Italia, mi-am dat seama că nu este posibil. Am luat în calcul apoi rme românești, m-am uitat cam la tot ce însemna tractoare românești în piață, pe partea de agricultură. Mi-am îndreptat atenția prima dată către MAT Craiova. Am început să trimit scrisori, am intrat inclusiv la IRUM, au mai fost alte rme care distribuiau tractoare, dar nu era foarte clar dacă au și producție, erau pe undeva prin zona Bucureștiului și în nal IRUM a răspuns, am venit, ne-am întâlnit și am ajuns aici”, își amintește managerul iFOR.

Sunt 6 ani de atunci, cea mai lungă perioadă în care Călin Al anu a rămas într-o companie. Ce se întâmplă într-un Centru de Cercetare-Dezvoltare? “În primul rând este vorba despre inginerie în sensul propriu al cuvântului. Lucrezi cu niște teme clare pe care nu

le stabilește centrul de cercetare-dezvoltare de capul lui. Sunt niște teme care se nasc din lucrul în echipă, în principiu multi-disciplinare. Vioara întâi, din punctul meu de vedere, rămâne departamentul comercial, pentru că ei sunt clienții noștri interni și pe ei trebuie să-i satisfacem. Deci stabilim de comun acord temele, utilajul care trebuie să e făcut, cum trebuie să arate, ce trebuie să poată să facă și apoi începem să transpirăm, astfel încât să producem acel utilaj din punct de vedere al proiectului, ca documentație virtuală înainte de toate, apoi încercăm să facem evaluările pe prototipuri, să vedem ce ne-a ieșit față de ce ne-am gândit, să continuăm să îmbunătățim și apoi să-l traducem pentru oamenii din producție. Noi știm să-l fabricăm, echipa mică de la prototipuri știe să-l fabrice, dar trebuie să știe să-l fabrice și omul de pe linia de producție în cantități care să e sustenabile din punct de vedere economic”, explică managerul iFOR. Fiecare zi vine cu noi și noi provocări în Centrul de Cercetare-Dezvoltare iFOR, mai ales că IRUM, o companie cu aproape 70 de ani de istorie în domeniul fabricării utilajelor forestiere, nu are o rutină în ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea. Însă, în ciuda acestor minusuri, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, compania a lansat în piață primul tractor agricol 100% românesc. “Realizarea nu este neapărat drumul, ci, mai ales, o evoluție în cadrul echipei astfel încât acea echipă să e în stare să continue și să reușească să facă azi un tractor agricol, mâine un TAF forestier, poimâine cine știe ce altceva?”, subliniază Călin Al anu când l-am întrebat despre cel mai mare succes al iFOR. În centru lucrează în jur de 20 de persoane, majoritatea ingineri tineri, cu specializări diverse – TCM, ingineria sistemelor de producție, design industrial.

Titi Bardoși. Managerul IT al IRUM

Titi Bardoși împlinește în 2023 un deceniu de când lucrează la IRUM și de când a revenit acasă din Spania după ce a primit oferta din partea familiei Oltean. A studiat ingineria, specializarea TCM, la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș. În paralel a continuat să își dezvolte abilitățile în domeniul IT de care era pasionat. În 2004 a plecat, ca IT-ist, în capitala Spaniei, Madrid, unde a lucrat la o rmă de instalații electrice cu până întro 100 de angajați. Prima sa sarcină acolo a fost să implementeze întreg sistemul de software. După 9 ani petrecuți în Spania a luat hotărârea să se întoarcă acasă din mai multe motive: își dorea să se perfecționeze în domeniul IT, iar posibilitățile de a evolua în rma în care lucra erau re-

duse, și voia să se căsătorească. Un an a lucrat în paralel, a fost un an de tatonare. La IRUM a început în departamentul de proiectare, avea experiență în domeniu ca inginer proiectant, dar a organizat și din punct de vedere informatic departamentul. Apoi a trecut la informatizarea întregii fabrici și a rămas doar în domeniul IT, ca manager. Ceea ce a reprezentat o adevărată provocare, să uni ci într-un singur loc toate informațiile și, mai ales, să le obții pentru că oamenii nu erau obișnuiți să le shareuiască. “În momentul acesta toate informațiile și tot ceea ce se lucrează la nivel informatic în rma IRUM stau într-un data center, acolo sunt servere, sunt stocări, este parte de securitate, de rețea, sunt rewall-uri pentru navigarea pe internet, sunt backupuri la toate. Cam de 3 ani, exact de dinainte de pandemie, am început recon gurarea efectivă a întregului data center, a întregii arhitecturi de rețea și conexiuni; ne-am propus să îl facem mult mai scalabil, să e scalabil la o capacitate mult mai mare, astfel încât după aceea doar venim cu device-uri și să nu mai afectăm arhitectura”, spune Titi Bardoși.

IRUM are în prezent propriul cloud privat, creat în câțiva ani, cu sute de aplicații care sunt accesibile în fabrică, dar în același timp securizate.

“E mai costisitoare decât varianta clasică, trebuie să plătești multe licențe, de asemenea resursele pe care le folosești trebuie să e mai puternice pentru că toate softurile de aici vor consuma mai multă resursă decât atunci când rula doar o aplicație pe un computer anume, dar sunt mai sigure pentru că back-up-ul și protecția datelor este mult mai ușor de făcut decât înainte. Înainte dacă crăpa un hard disk sau serverul, cădea totul și îți trebuia 1-2 zile până îl recuperai”, punctează Titi Bardoși. Securitatea fabricii este, totodată, un task important pentru departamentul IT.

“Oricât de protejat ai , totul stă într-un click al unui utilizator”, subliniază managerul IT pentru a explica nevoia permanentă de traininguri cu utilizatorii și a exercițiilor prin care sunt simulate atacuri cibernetice. Departamentul cuprinde 7 ingineri specializați în IT și în automatizări.

Ștefan Reman. Directorul comercial al MAVIPROD

Director comercial al MAVIPROD, Ștefan Reman a revenit în 2010 din Anglia după ce a fost ofertat de conducerea IRUM. Bistrițean de origine, a absolvit inginerie, specializarea TCM, la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, ca apoi să urmeze un masterat în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior. Ca tânăr își dorea să lucreze, însă

după ce a schimbat mai multe joburi, și-a dat seama că nu se regăsește în niciunul și a hotărât să emigreze. A ajuns în Marea Britanie, în sud-estul Angliei unde a avut șansa să lucreze ca inginer. Însă și-a dat seama că nici cariera, nici banii nu îți aduc fericirea când ești departe de casă. “Mi-a luat destul de mult timp, până să-mi dau seama că nu doar partea nanciară contează, că apartanența la un grup îmi lipsește, aveam un gol în su et care creștea în permanență, familia îmi lipsea, principiile erau diferite, era total diferit față de cum am copilărit și cum am trăit până atunci. Mi-am spus că, dacă am reușit aici, trebuie să reușesc și acasă, e imposibil ca toată lumea să plece”, ne povestește directorul comercial al MAVIPROD cum a decis să revină în țară.

A ajuns la MAVIPROD, printr-o întâmplare fericită, Mircea Oltean pariind pe el, după cum subliniază. A început la MAVI Power și datorită experienței dobândite în Marea Britanie ținea legătura cu partenerii MAVIPROD de la Perkins. “Foarte repede au trecut anii, deja sunt de 12 ani în cadrul rmei, am fost în mai multe poziții și încet-încet mi-am dat seama cât e de important job-ul pe care îl fac. Aveam tendința să minimizez activitatea mea, dar, de fapt, este o activitate foarte importantă pentru că nu e vorba doar despre o activitate de comerț, ci este mult mai mult de atât, mi-am dat seama la ședințele pe care le aveam, la întâlnirile pentru stabilirea de strategii că nu ne gândim doar să facem bani, ci în primul rând ne gândim să îi ajutăm pe partenerii noștri, ne gândim cum putem îmbunătăți activitatea partenerilor noștri. Este fantastic să simți că faci parte dintr-o echipă care are aceleași principii, care are obiective ca ale tale și astfel vin și rezultatele”, subliniază directorul comercial.

De aici a început o expansiune imensă pentru că și-au dat seama că partenerii lor au nevoie de soluții complete la problemele lor, aveau nevoie de rapiditate și astfel au fost extinse atât portofoliul de produse, cât și rețeaua de magazine deținute, precum și serviciile prestate de echipa MAVIPROD. “Pentru noi e o muncă colosală să avem 17 magazine cu angajații noștri, cu tot ce înseamnă partea de logistică, dar

am făcut asta și am încercat să oferim servicii cât mai rapide și să m cât mai aproape de parteneri. Nu am rămas doar în zona noastră de confort, pe partea forestieră, ne-am dus foarte mult pe zona agricolă și industrială unde am întâlnit parteneri fantastici de asemenea, care aveau foarte multe nevoi, am încercat cât e posibil să ajutăm și am avut câteva succese majore. Echipa a evoluat foarte mult, e foarte greu de explicat în cuvinte cât de multe cunoștințe am acumulat împreună, am învățat metode noi, mai e ciente și mai moderne de lucru. Acum avem baze de date și un server care e al nostru, gestionăm toate datele, introducem tot în sistemul informatic, se fac niște rapoarte foarte precise”, spune Ștefan Reman. Dacă ar să amintim câteva reușite, ar noul sistem informatic implementat în 2014 sau cel mult mai recent introdus – de gestionare a depozitului - Warehouse Management System, care asigură o trasabilitate perfectă a mărfurilor, proiectul MAVIPROD Ungaria sau de extinderea companiei în București. Toate aceste reușite, provocări, îl determină pe Ștefan Reman să spună că MAVI nu mai e de multă vreme doar un simplu loc de muncă, ci e o parte din viața sa.

Mihai Petruț. Directorul comercial al IRUM

Mihai Petruț s-a alăturat echipei IRUM în acest an. Este absolvent de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, specializarea Marketing, la Cluj-Napoca și al unui masterat în vânzări în cadrul aceleiași facultăți. A lucrat în Cluj pentru un furnizor de telecomunicații și pentru unul pentru servicii de internet cu bandă dedicată, unde și-a șlefuit abilitățile de vânzător și, totodată, a început să facă primii pași către partea de management de echipă. În mai puțin de 3 ani a ajuns să ocupe poziția de Area Sales Manager, având în portofoliu 4 județe - Cluj, Sălaj, Maramureș și Satu Mare, și coordonând o echipă de 7 oameni. Susține că nu era pregătit pentru acest post și a hotărât să facă un pas în spate. Viața l-a purtat ulterior în Belgia, la o rmă care se ocupă cu dezvoltarea de rapoarte economice și de investiții la nivel de țară. “Primeam invitații din partea diverselor țări, prin intermediul ambasadorilor lor din Bruxelles, să dezvoltăm un raport, e în format zic, o revistă de promovare, e un documentar video de 30 de minute prin care impulsionam rețeaua noastră de distribuție să se uite mai de aproape către țara respectivă, e din punct de vedere investițional, e turistic”, povestește Mihai Petruț.

Proiectul dura între 3 și 6 luni de zile. Primul proiect a fost în Ucraina. Au urmat apoi Tanzania și Tadjikistan.

Pentru că a avut rezultate a fost promovat succesiv, ajungând să ocupe poziții precum Area Manager pe Asia Centrală și director regional pe Africa, un fel de problem solver. În 7 ani a ajuns astfel să lucreze în 64 de țări. “Mi-a plăcut foarte mult și am reușit nu doar să iau contact cu niște culturi extraordinare, cu niște civilizații extraordinare, dar și cu o varietate foarte mare de medii de business, pentru că am avut atât de multe întâlniri cu mamuți ai economiei, ai business-ului, a fost ca o perioadă în care m-am simțit ca un burete, am încercat să culeg cât mai multe informații, am încercat să înglobez tot ce înseamnă tactici, tot ce înseamnă strategii de business, tot ce înseamnă relații internaționale. După care mi-am zis că e momentul să fac următorul pas în carieră”, își amintește directorul comercial al IRUM. A demisionat și a fondat propria sa rmă în Filipine cu unul dintre colegii săi, oferind inclusiv traininguri pentru companii lipineze. O problemă în familie l-a făcut să își dea seama că e la 30

de ore de zbor cu avionul de casă și că ar putea să facă ceea ce face și în țară. În momentul de față continuă să țină training-uri și să colaboreze cu rme din diverse domenii la nivel strategic, digital marketing etc.

A venit în IRUM inițial ca manager de vânzări, oarecum nostalgic pentru că întreaga sa familie a lucrat în companie. “Am fost mereu legat de IRUM, dar n-am știut niciodată ce a însemnat transformarea asta pentru IRUM, până când nu am discutat cu domnul Oltean și cu Andrei. Mi-am dat seama cât de bine ne putem alinia în ceea ce privește viitorul companiei. M-au impresionat foarte mult nu doar investițiile nanciare, clădiri și așa mai departe, care sunt foarte mari și importante, dar în special investiția în iFOR, în centrul de cercetare-dezvoltare. Nu te aștepți în România să se mai facă cercetare-dezvoltare și la nivelul acesta. Adică putem oricând concura cu centre sau poluri mari de atracții, gen Cluj, București sau Timișoara”, consideră acesta, subliniind că IRUM poate concura și cu companii mari din străinătate, de renume internațional. A fost, de asemenea, impresionat să vadă în IRUM colegi de generație (n.a. Mihai Petruț are 37 de ani) a ați în poziții cheie, semn al investiției în oameni. Ca peste tot au parte de provocări, dar le depășesc cu brio, acestea chiar se transpun într-o producție în creștere și în clienți din ce în ce mai mulțumiți. “Portofoliul de director comercial cred că e cel mai colorat dintre toate care există, răspund de tot ce înseamnă vânzări, vânzări de tractoare agricole, vânzări de tractoare forestiere și vânzări de manufacturer, mai exact IRUM face outsourcing pentru parteneri importanți de-ai noștri cărora le furnizăm servicii de turnătorie, debitare, tratament termic, vopsitorie și așa mai departe, am partea de service, service agricol pe de o parte cu echipa și service forestier cu echipa lor, partea de marketing, partea de achiziții, partea de export și logistică”, enumeră Mihai Petruț departamentele de care este responsabil. În subordinea sa lucrează 68 de oameni, iar ceea ce a remarcat iarăși este colaborarea dintre departamente care este una fructuoasă, deschisă, transparentă și direcționată către succes.

“Fără să periez pe nimeni, cred că toate acestea vin din partea familiei Oltean care nu a văzut în privatizarea IRUM un mod de a face bani pe termen scurt, ci pur și simplu o investiție. Și faptul că domnul Oltean are o istorie foarte bogată în ceea ce privește IRUM și făcând parte din familia IUPS la vremea respectivă, actualmente IRUM, a înțeles oportunitatea pe care o are, iar mândria de a români și de a ne bate pe arena internațională în orice țară e insu ată întregii echipe, de la primul la ultimul membru”, crede directorul comercial.

Iar rezultatele se văd în numărul tot mai mare de parteneri externi care își doresc să aibă în portofoliu brandurile IRUM.

Ciprian Lupeiu. Managerul Calității din IRUM

Manager Sisteme de Management al Calității, Florin Ciprian Lupeiu Damian este cea mai nouă achiziție în echipa IRUM. Părinții săi au lucrat în IRUM, însă drumurile sale și ale echipei IRUM s-au apropiat doar în acest an în urmă cu cinci luni. Este absolvent de inginerie și protecția mediului, însă consideră că Liceul Militar de la Alba Iulia i-a scris un cod în minte, pentru că i-a insu at foarte multă disciplină și organizare. Totodată a urmat un masterat în ingineria și managementul sistemelor calității. Primul său job a fost la compania Wessling, la laboratorul acesteia de protecție a mediului. În această perioadă era peste 80% din timp plecat și a vizitat peste 150 de fabrici, ceea ce l-a ajutat să dobândească experiență și să pună cărămidă cu cărămidă în profesie. A pus frână la un moment dat, după ce și-a dat seama că va deveni un foarte bun șofer, deplasându-se câte șase ore pe zi și lucrând 4. A cochetat apoi cu mediul academic, însă nu simțea că e locul său acolo, așa că a revenit în sectorul privat, angajându-se la Romcab, unde s-a specializat în managementul calității. A plecat de acolo și s-a angajat ca inginer de proces la Hirschmann și a ocupat diverse poziții - reprezentant al management-ului pentru sistemul de management al calității, responsabil de sănătatea și securitatea în muncă etc. Timp de 11 ani a rămas în companie, însă a ajuns aproape la burnout și a decis să renunțe. A acceptat oferta conducerii IRUM care i-a oferit șansa să își materializeze pasiunea. “Sunt manager de sistem, scanez organizații, având în vedere experiența și cunoștințele mele legate de sistemul de management și experiența și în zona tehnică. Am creat un proiect înainte să ajung și să înțeleg ce e aici, un proiect care se derulează până în martie 2023, programat la nivel de zi și voi evalua felul în care afacerea se derulează din punct de vedere al sistemului de management. E foarte serios ce se întâmplă aici și având în vedere creșterea asta, pe care eu o văd fulminantă, îmi doresc să vedem cum putem să ne adaptăm pentru că eu cred foarte mult în agilitate”, subliniază Florin Ciprian Lupeiu Damian. Focusul este extrem de precis: oameni, clienți, R&D și operațiuni, iar una dintre cele mai importante faze este plani carea. “Dacă aș avea doar 6 ore pentru a tăia un copac, aș petrece 4 ore ascuțindu-mi toporul”, îl citează managerul pe fostul președinte al SUA Abraham Lincoln pentru a ne explica importanța plani cării, continuând: “Ce fac eu nu e tangibil ca meserie, nu prelucrez o piesă, nu e palpabil. Trebuie să i răbdător, vorbim de acțiuni pe termen lung și foarte lung. În proiectul meu eu vizez 5 ani plus în strategia aceasta, adică să schimbi o organizație nu e așa de simplu. E vorba de oameni care trebuie să asimileze ce se întâmplă”, încheie managerul.

Gala Festivă UMFST, desfășurată în 8 decembrie, a marcat încheierea unui an calendaristic foarte bogat în realizări, s-a desfășurat în prezența membrilor comunității academice și a unor invitați speciali din țară și din străinătate și a avut trei componente principale: Premierea Excelenței în UMFST, Discursul Anual al Rectorului și un Concert Madrigal susținut de Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, cel mai renumit ansamblu coral din România. În debutul evenimentului, după prezentarea unei retrospective video despre principalele realizări ale principalei

universități mureșene din anul care tocmai se încheie, colonel medic conf. univ. dr. Mihai-Silviu Tudosie, comandantul Institutului Medico-Militar, a înmânat rectorului UMFST ”George Emil Palade”, prof. univ. dr. Leonard Azam rei, Emblema de merit ”Partener pentru Apărare”, Clasa a II-a, acordată UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș de către șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu. Contribuția și plusvaloarea adusă cercetării științi ce în cadrul UMFST ”George Emil Palade” a fost răsplătită prin acordarea a trei Diplome de Excelență în Cercetare

Sărbătoarea

Târgu

Științi că pentru ”rezultatele activității de cercetare științi că realizate în anul 2022” către: prof. univ. dr. Alina Scridon, prof. univ. dr. Iantovics László-Barna și șef de lucrări dr. Lorena Elena Meliț.

Pentru rezultatele deosebite obținute la Examenul de Rezidențiat, sesiunea noiembrie 2022, au fost acordate Diplome de Apreciere către: T. Elena-Andreea Caraman (domeniul Medicină), V.L. Elena Berdan (domeniul Medicină dentară) și N.Z. Emanuela-Lorena Șuteu (Buta) (domeniul Farmacie).

Discursul Anual al Rectorului

Ca în ecare an, cel mai așteptat moment al Galei Festivă UMFST a fost discursul susținut de către prof. univ. dr. Leonard Azam rei, rectorul UMFST ”George Emil Palade”, care apreciat în debutul său revenirea la normalitatea întâlnirilor față în față și a salutat prezența la Gala Festivă a UMFST a colaboratorilor și prietenilor universității din SUA, Australia, Germania, Marea Britanie, Israel, Turcia, Ungaria, Moldova, precum și din principalele centre universitare din țară.

”Așa cum v-am obișnuit deja, acest moment al Galei evocă principalele momente ale anului care se încheie și vă prezintă direcția către care vom merge în anul viitor. Cu siguranță, cea mai complexă acțiune desfășurată în 2022 a fost evaluarea instituțională ARACIS. De fapt, un asemenea audit extern de calitate care a vizat întreaga universitate, o serie de programe de studii de licență de la ecare dintre cele șapte facultăți, dar aș adăuga aici, deși în afara evaluării instituționale și evaluarea studiilor de masterat, și celelalte evaluări periodice, a însemnat mult mai mult decât recon rmarea de către ARACIS a cali cativului: grad de încredere ridicat. A însemnat, în primul rând, o autoevaluare, o sumă mare de reglaje interioare necesare dar și capacitatea de a impune și de a acceptat, la nivel de ARACIS, ca alternativă, un mod de organizare a procesului de învățământ diferit, unic în România dar prezent în universități de prestigiu din întreaga lume. A fost un efort colectiv, dar așa cum se întâmplă în colectivități, și eforturile colective sunt suma unor implicări cu măsură diferită a unora sau a altora. Din acest motiv și mulțumirile mele adresate celor din universitate sunt nuanțate!

O altă provocarea a anului 2022 a fost organizarea învățământului clinic la extensia din Hamburg. Relațiile complexe cu spitalele din Germania, a ându-ne în postura unei universități străine, activă într-un mediu concurențial au necesitat o abordare atentă la ecare detaliu, un demers uneori de-a dreptul di cil, de a vizita la intervale relativ scurte, ecare dintre aceste spitale, de a controla în termeni de calitate ecare activitate clinică, de a anticipa probleme și de a căuta soluțiile lor. În paralel, creșterea numărului de studenți în partea de învățământ preclinic a necesitat un efort de organizare suplimentar și complementar atât din partea universității, cât și a partenerilor noștri, astfel încât întreaga resursă umană din universitate implicată în activitățile din Hamburg să se poată sincroniza cu activitățile din Târgu Mureș. Am avut astfel ocazia să văd cu bucurie și speranță o implicare extraordinară din partea cadrelor didactice, mai ales a celor tinere, entuziasm, disponibilitate la efort, în paralel cu procesul mai profund de metamorfoză din curiozitate inițială în pasiune, a celor care au avut curajul implicării în activitățile de la Hamburg. Îmi doresc și îi vom sprijini ca ei să facă în Târgu Mureș ceea ce deja fac la Hamburg. Extensia de la Bistrița a programului de Asistență medicală generală a avut un succes peste așteptările noastre. În mod evident, succesul a fost determinat și de impli-

carea exemplară a autorităților locale din Bistrița, fapt care îmi permite să a rm că programele noi de studiu pe care le vom deschide acolo anul viitor: Tehnică dentară și Asistență de farmacie, au șansa unui succes similar. Cred că infrastructura medicală din Bistrița, dar și profesioniștii de acolo, mulți formați în Târgu Mureș, pot rezolva o parte a de citului de spații clinice pe care le avem în Târgu Mureș și deja avem un model de colaborare remarcabil. Din acest motiv vom susține instituțional Spitalul Județean de Urgență din Bistrița pentru a deveni Spital clinic”, a punctat rectorul UMFST principalele provocări academice din acest an. În continuare, prof. dr. Leonard Azam rei a dat detalii despre investițiile derulate în universitate în acest an. “Disconfortul creat de reabilitarea clădirii centrale din campusul principal se apropie de sfârșit. Vom reda integral circuitului universitar, la sfârșitul acestui an, clădirea fanion a universității, complet reabilitată, cu multiple facilități moderne de predare. A fost o lucrare foarte pretențioasă, având în vedere caracterul de monument istoric, cu surprize pe parcursul lucrărilor, și mă refer aici mai ales la Sala festivă pe care am restaurat-o așa cum era aceasta în perioada interbelică și pe care am inaugurat-o ieri, aceasta urmând a deveni Sala Senatului universității. Mai mult, toate aceste lucrări au avut și o importantă componentă de reabilitare energetică, atât de necesară astăzi, clădirea devenind una de tip smart building. În paralel, o serie de alte lucrări de investiții importante au fost nalizate în acest an: Centrul de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice împreună cu cele trei sere, Centrul de Cercetări Experimentale, laboratoarele de tip Industry 4.0 și cele de Inginerie medicală”, a subliniat acesta. Prof. dr. Leonard Azam rei s-a referit apoi la necesitatea de a crește standardele de calitate în educație în ceea ce privește pregătirea și evaluarea studenților.

„Universitatea a găzduit pentru a 5-a oară, consecutiv, comisia națională de admitere la rezidențiat, într-o organizare desăvârșită. Dar concursul național de anul acesta, fără a absolutiza cifrele, trebuie să ne dea de gândit asupra pregătirii teoretice din domeniul clinic medical. Modul de predare, asumarea tematicii naționale de rezidențiat la toate disciplinele și respectarea acestei direcții pare-se că este insu cient a lăsate doar ca o opțiune a disciplinelor clinice, ci trebuie să e monitorizate mai riguros de administrația academică a universității. Pandemia a trecut, viața a revenit la normal și așa trebuie să se întâmple

și cu învățământul clinic. Iar preocuparea pentru ceea ce și cum se predă va trebui în anul care vine să o regăsim și la programele de 3-4 ani care necesită optimizare. Aștept de la decanate și de la CEIPSCU o analiză și un plan de măsuri în acest sens, care să prevadă mecanisme de salarizare diferențiate, care să ia în calcul calitatea activității didactice și evaluarea reală a acesteia de către studenți în paralel cu creșterea exigenței în evaluarea studenților. Președintele Franței, Valery Giscard d’Estaing, spunea că „a guverna înseamnă a reforma”. Reforma implică schimbare, uneori chiar și disconfort personal asociat acesteia. Este evident pentru ecare că sistemul sanitar din România are nevoie de o reformă din temelii și ea trebuie începută cu formarea resursei umane, inclusiv sau mai ales, în universități. Sper ca anul care vine să creeze cadrul legal necesar. Internaționalizarea, care este o direcție strategică de dezvoltare a universității trebuie să se vadă nu doar prin studenții internaționali pe care îi avem, ci și prin modelele de studiu și de calitate adaptate, similare altor sisteme care fac performanță. Am creat în acest an mecanisme noi de stimulare a activității științi ce pentru toate categoriile de bene ciari, de la studenți până la cadrele didactice cu experiență în cercetare. Resursele alocate au crescut semni cativ și am constat o intensi care a activităților desfășurate în cadrul Centrului de Cercetări Avansate Medico-Farmaceutice. Anul 2022 a fost unul mai puțin prietenos cu apelurile deschise pentru proiectele de cercetare de anvergură națională dar proiectele de colaborare internațională a înregistrat o creștere semni cativă”, a arătat rectorul UMFST.

Acesta a vorbit și despre nanțările pe care universitatea le poate atrage, dar și despre unele proiecte pe care UMFST le-a demarat, unul dintre cele mai așteptate ind Spitalul Universitar.

“Bine-cunoscutul și mult-discutatul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă astăzi un obiectiv la care trebuie să privim cu maxim pragmatism. Am câștigat deja, de pe prima poziție la nivel național, proiectul i-NEXT prin care avem nanțarea asigurată pentru 18 laboratoare digitale, pentru toate domeniile mari de studii din universitate, laboratoare pe care le vom naliza în 2023. Lucrăm pentru a depune o serie de alte proiecte cu nanțare din aceeași sursă asigurată prin Ministerul Educației: Consorțiul regional pentru învățământ tehnic dual (unde suntem însă dependenți de autoritatea locală) și Dotarea cu materiale didactice și echipamente digitale pentru învățământul preuniversitar - deschiderea Liceului universității, ca liceu public ind, pentru anul 2023/2024, o certitudine indiferent de rezervele unora din afara universității.

Prin Ministerul Sănătății, accesând aceeași sursă de nanțare - PNRR, vom intra în competiție în lunile decembrie-ianuarie pentru construirea unui Centru de dezvoltare a competențelor din sistemul public de sănătate, un centru de referință destinat formării personalului medical la un nivel medical și tehnologic superior, dar și pentru o serie de alte proiecte conectate cu Spitalul universitar aprobat prin Hotărârea de Guvern din 30 martie. Am convingerea că dezvoltarea serviciilor medicale de calitate sub egida universității reprezintă șansa de a reda într-un termen rezonabil prestigiul de centru medical universitar acestui oraș. Aștept, mai ales de la generația de cadre didactice universitare capabile încă să învețe lucruri noi, dispuse să se specializeze în centre de performanță și dornice să promoveze în carieră, o implicare în acest proiect de importanță maximă pentru universitate. Așa cum proiectul din Hamburg s-a construit pe tineri, și proiectul Spitalului universitar îl văd construit mai ales pe generația care vine și în care am încredere. Acestora le vom da tot sprijinul administrativ necesar pentru perfecționare și le vom asigura rute speciale de promovare academică dar condiționate de specializări și abilități dobândite pentru a lucra cu tehnologia modernă. La începutul anului 2023 vom demara licitația și estimez începerea construcției spitalului, după nalizarea proiectării, la mijlocul anului 2023. În paralel vom începe recrutarea și formarea personalului medical din ecare categorie.

La începutul anului 2023 vom naliza Centrul didactic - UNI-X precum și extinderea Centrului de Simulare și Abilități Practice, repere de învățământ medical unice în România, unde va funcționa și primul Centru Național de Realitate Virtuală aplicată în învățământul medical. Au început deja lucrările de reabilitare și extindere a Spațiilor de cantină și de cazare. Sperăm să depășim unele piedici locale și să începem și construcția noului cămin studențesc aprobat la nanțare, licitat și adjudecat de Compania Națională de Investiții, dar blocat o vreme de... lilieci. În perspectivă mai există și ale proiecte de construcție și de reabilitare cu nanțări asigurate, și vă amintesc în acest context, performanța acordului de nanțare semnat cu Banca Europeană de Investiții. Îmi doresc ca în anul care vine să bene ciem de mult mai mult sprijin local pe care consider că universitatea îl merită prin ceea ce face pentru oraș.

Anul viitor vor veni în universitate și vor rămâne cel puțin două dintre cele mai mari companii multinaționale de tehnologie medicală care deja au în curs de amenajare propriile laboratoare în spațiile universității și care vor parte a hub-ului tehnologic în curs de formare. Am convingerea că momentul în care acest sistem medical și tehnologic pe care îl croim acum va deveni funcțional, despre orașul nostru se va vorbi altfel.

Mă aștept ca anul viitor să înceapă să funcționeze Institutul BRAIN (British-Romanian Academic Institute of Neuroscience), ca model de colaborare interdisciplinară internațională precum și Farmacia universitară, aceasta din urmă dând din nou, la nivel național, un mesaj de inovație. De asemenea, Medicina militară are șansa, anul viitor, să își extindă în Târgu Mureș aria de formare profesională.

Toate aceste proiecte și altele care vor apărea cu siguranță trebuie înțelese și vor croite astfel încât să accelereze transformarea activităților noastre spre o abordare în care să primeze calitatea a ceea ce facem și o evaluare constantă a acesteia”, a adăugat prof. dr. Leonard Azam rei.

La nalul Galei Festive, rectorul UMFST ”George Emil Palade” a acordat Diplome de Onoare ”pentru contribuțiile aduse învățământului universitar și cercetării științi ce

pe parcursul întregii cariere” următoarelor personalități: prof. univ. dr. Mathe Ioan, prof. univ. dr. Monica Sabău, prof. univ. dr. Alexandru Monea, prof. univ. dr. Marius Anton Sabău, lector univ. dr. Vasile Firisciac, prof. univ. dr. Kun Imre Zoltán, conf. univ. dr. ing. Doru Suciu-Aramă, prof. univ. dr. Emilia Albu, prof. univ. dr. Maria-Despina Baghiu, șef de lucrări dr. ing. Vasile Gătină, conf. univ. dr. ing. Vasile Dub, prof. univ. dr. ing. Sorin Ștefan Sarchiz, prof. univ. dr. ing. Codruța Boloș, prof. univ. dr. ing. Vasile Grigore Boloș, prof. univ. dr. ing. Ligia Brezeanu, asist. univ. dr. Emil Făgărășan, asist. univ. dr. Angela Livia Bârsan, șef de lucrări dr. Farkas Evelyn, prof. univ. dr. ing. Dumitru Șoaită, conf. univ. dr. Ladislau Rosenberg, prof. univ. dr. Nagy Örs-Ștefan, conf. univ. dr. Dumitru Rădoiu, prof. univ. dr. Rodica Togănel, prof. univ. dr. Iosif GaboșGrecu, prof. univ. dr. Lucian-Teodor Chiriac, prof. univ. dr. Constantin Enciulescu și șef de lucrări dr. Szabo Elisabeta.

Dezbatere despre viitorul sistemului medical românesc

Zilele UMFST au debutat cu dezbaterea „Direcții strategice pentru sistemul de sănătate din România, până în 2030”, în care a fost disecată Strategia Națională de Sănătate 2022-2030. Găzduit de Aula Facultății de Farmacie din cadrul UMFST, evenimentul l-a avut ca invitat special pe ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Ra la. „Deschidem Zilele UMFST Târgu Mureș cu o dezbatere cu o tentă pragmatică la care am i-am invitat pe cei care administrează domeniul medical sanitar în ecare structură pe care o conduc să a e direct de la domnul ministru Alexandru Ra la care este direcția de dezvoltare, strategia, încotro se dorește a merge sistemul sanitar din România în perioada următoare. Sunt prezenți la această dezbatere oameni care cunosc foarte bine sistemul sanitar, dar și reprezentanți din spectrul politic care decide într-un anumit moment această direcție către care mergem”, a precizat senatorul Leonard Azam rei, rectorul UMFST.

Componentele Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030 au în vedere patru direcții principale: strategia de resurse umane și management spitalicesc, reforme și investiții pentru dezvoltarea asistenței medicale primare și ambulatorii, investiții majore în spitalele publice și digitalizarea sistemului public de sănătate. „În această strategie națională de sănătate există strategii dedicate resursei umane și managementului spitalicesc. Târgu Mureșul va bene ciar direct a uneia dintre componente, un centru avansat de training pentru personalul medical care va intra în folosința UMFST Târgu Mureș. Cred că deja anul viitor lucrurile vor intra în linie dreaptă în ceea ce privește proiectarea și execuția acestui centru. Legat de reforme și investiții pentru dezvoltarea asistenței medicale primare și ambulatorii, suntem destul de avansați din punct de vedere al proiectelor, până la sfârșitul acestui an începem să semnăm contractele cu medicii de familie, poate și pentru ambulatoriile de specialitate. Sper ca și județul Mureș să aibă proiecte eligibile. Din acest punct de vedere însă n-o să putem să progresăm substanțial decât dacă și lozo a de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se schimbă în ceea ce privește nanțarea și încurajarea serviciilor ambulatorii care să devină atractive inclusiv pentru practicarea profesiunii. La investițiile majore în spitalele publice, în cadrul PNRR, trebuie să alegem 25 proiecte dintr-o listă de 49. Pe listă avem și un proiect care vizează Târgu Mureșul, o

propunere venită de la Institutul de Boli Cardiovasculare”, a spus Alexandru Ra la. Ca surse nanciare, ministrul Sănătății a amintit de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C12-Sănătate, cu o bugetare teoretică de 2,4 miliarde de euro, proiecte nanțate de Banca Mondială - 300.000.000 de euro, Programul Operațional pe Sănătate (POS) - 4,6 miliarde de euro, plus alte 100.000.000 de euro din alte surse internaționale.

20 de ani de educație și evoluție, la FED

Ziua de luni, 5 decembrie, a fost dedicată, printre altele, aniversării de 20 de ani a Facultății de Economie și Drept (FED). Astfel, momente importante au fost marcate într-o întâlnire la care au luat parte cei ce au contribuit la punerea temeliei, dar și la adăugarea unei cărămizi solide atunci când a fost cazul, pentru a păstra prestigiul și continua dezvoltarea acestei facultăți. „Facultatea de Economie și Drept, în prezent poate considerată un laborator de idei inovative, de inițiative concretizate în numeroase activități organizate, proiecte naționale și internaționale câștigate, în parteneriate consolidate. Deși cunosc mai îndeaproape istoria acestei facultăți din ultimii 4 ani, apreciez că are cadența necesară pentru a se adapta noului și pentru a se dezvolta datorită unui colectiv de cadre didactice dedicate”, a transmis rectorul UMFST.

Decanul Facultății de Economie și Drept, conf. univ. dr. Daniel Ștefan, prof. univ. dr. ing. Liviu Marian, inițator al programului Managementul Afacerilor, fost rector și prorector al Universității „Petru Maior” și fost decan al FED, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, fost șef de Departamentului de Drept, prof. univ. dr. Szabo Zsuzsanna, fost decan al FED, avocatul Lucian Chiriac, fost prodecan al FED, și conf. univ. dr. Daniela Ștefănescu, prorector al UMFST sunt printre cei care au rememorat istoria facultății.

Sala festivă a UMFST, restaurată

Sala festivă a Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” din Târgu Mureş a fost inaugurată miercuri, 7 decembrie. ”În timpul lucrărilor de renovare a clădirii centrale a

Universităţii au fost descoperite, în sala festivă, o serie de picturi extrem de valoroase reprezentându-l pe domnitorul Mihai Viteazul în mărime naturală, stemele Regatului României din perioada 1881-1922, precum şi o serie de decoraţiuni speci ce care acopereau pereţii şi tavanul sălii. În semn de respect faţă de trecutul care e parte indispensabilă a identităţii noastre universitare, frumoasa sală festivă şi-a recăpătat forma şi aspectul care era în perioada interbelică, ca un tribut pe care Universitatea îl aduce personalităţii lui Mihai Viteazul, o mare gură istorică a întregii Românii”, au arătat reprezentanții UMFST Târgu Mureş.

Universitatea are în propria arhivă o fotografie a Sălii festive din perioada interbelică, când acolo funcţiona capela Liceului Militar „Mihai Viteazul”, ale cărei detalii se suprapun perfect cu imaginile descoperite în luna august. Această fotografie a stat la baza proiectului de reabilitare.

Omagiu

adus savantului

George Emil Palade

Comunitatea academică a adus un binemeritat omagiu părintelui spiritual al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) din Târgu Mureș miercuri, 7 decembrie, cu prilejul Simpozionului Național ”Tradiție și continuitate în cercetarea medicală românească” prilejuit de împlinirea a 110 ani de la nașterea savantului George Emil Palade. Evenimentul a fost inclus în cadrul Zilelor UMFST care a reunit timp de două zile în Aula Facultății de Medicină Dentară personalități remarcabile din domeniul cercetării medicale românești. Despre singurul român laureat al Premiului Nobel și importanța cinstirii marelui savant George Emil Palade au vorbit rectorul UMFST, prof. dr. Leonard Azam rei, prof. dr. Anca Sin, Maria Besciu, doctor în istoria medicinei, Biblioteca UMF „Carol Davila” din București.

Centru pentru perfecțiunea naturii, la UMFST

Miercuri, 7 decembrie, a avut loc inaugurarea Centrului de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice - CCPMA. „În februarie 2020 au început lucrările de reabilitare, păstrându-se doar porțiuni din fundație și pereții de susținere. În decembrie 2020 clădirea a fost nalizată,

urmând un proces de dotare a laboratoarelor cu echipamente si aparate speci ce cercetării plantelor medicinale și aromatice. În anul 2021 începe proiectul de construcție a unui complex de trei sere, nalizat în decembrie 2022. Clădirea CCPMA are o suprafață de peste 220 de metri pătrați, ind dotată cu peste 60 de echipamente de cercetare, valoarea investiției ind de aproximativ 250.000 de euro. Complexul de sere are o suprafață de 300 de metri pătrați având o valoare a investiției de aproximativ 200.000 de euro. Bugetul alocat construcției clădirii CCPMA și al serelor, a provenit din veniturile proprii ale Universității, dar și din fonduri obținute prin proiecte de dezvoltare instituțională și proiecte de cercetare câștigate la nivelul disciplinei de Botanică farmaceutică”, a prezentat proiectul prof. univ. dr. Corneliu Tanase. Clădirea încorporează spații pentru cercetare, cum ar laboratorul pentru extracții, laboratorul de analize biologice, camera pentru pregătire și păstrare și spații pentru cercetare, spații pentru analiza rezultatelor și elaborarea materialelor științi ce, spații tehnice și auxiliare. Complexul de sere a fost construit cu scop didactic, de cercetare și de mini-producție pentru plante ornamentale, ind compus din Sera 1 - dedicată producției, Sera 2 - dedicată cercetării și Sera 3 - pentru vizitare.

Multe evenimente diverse

Spațiul limitat nu ne permite să prezentăm pe larg toate evenimentele care au fost organizate în cadrul Zilelor UMFST.

Le consemnăm însă succint pe cele mai importante. Sediul Facultății de Economie și Drept a găzduit luni, 5 decembrie, o masă rotundă intitulată ”Student Go Pro - Soft Skills for Smart Career”, la care au fost invitați să participe reprezentanți ai unor companii din zona de HR ”pentru identi carea competențelor de tip Soft Skills cerute pe piața muncii în domeniile în care UMFST derulează programe de studii.”

Sala de conferințe a Centrului Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice (CCAMF) din cadrul UMFST, a găzduit marți, 6 decembrie workshop-ul științi c „Accesul Vascular pentru Dializă, Managementul Peri-Operator”. Liga Studenților Târgu Mureș a organizat și anul acesta minunatul Concert de colinde. Acesta a avut loc marți seara, 6 decembrie, în Sala Mare a Palatului Culturii din Târgu Mureș. Au concertat: Orchestra de Cameră a UMFST, Corul AMiCUS Târgu Mureș, Alexandra Sălăjan - studentă la Medicină Generală, Maria Mătean - studentă la Farmacie, Grupul Vocal Folcloric „Maris”, Andreea Vîlcan - absolventă a UMFST și actuală rezidentă, Grupul Vocal al Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale „Horea, Cloșca și Crișan”, Grupul Coral „Flori de pe Mureș” - coordonat de Marian Someșan, Radu Rad - solist de muzică pop și operă și Corul Ligii Studenților. Vineri, în ultima zi a evenimentului a fost lansată o carte apărută la Editura Academiei Române cuprinzând opiniile a 65 de doctori din ţară despre medicina post-pandemie. Volumul a fost coordonat de academicianul Constantin Ionescu-Târgovişte, preşedintele Asociaţiei Medicale Române, şi de Grigore Iuga, directorul de relaţii publice al Asociaţiei Medicale Române. În aceeași zi, în cadrul mesei rotunde cu tema „Analiza economico- nanciară - perspective pentru viitor”, desfășurată la Facultatea de Economie și Drept a fost prezentată Cartea intitulată „Tratat de Analiză Economico-Financiară”, realizată de un grup de profesori universitari de la cele mai prestigioase facultăți din domeniul economic, apărută în anul 2022 la Editura Academiei Române.

“20 de ani de existență e un record pentru orice companie”

Călin POENARU

În noiembrie am împlinit 20 de ani de activitate neîntreruptă, consecventă și vizibilă pe piața construcțiilor și instalațiilor din România, mai ales din Transilvania. Această cifră este un record pentru orice companie românească.

Nu ne dorim să ne oprim aici, mai ales acum, când ne-am consolidat echipa și reputația, când am acumulat expertiza necesară; dorim să continuăm încă pentru cel puțin 20 de ani. Am demarat activitatea în noiembrie 2002, pe când eram doar o mână de oameni, pe proiectare și execuție. Din fericire, piața în creștere a construcțiilor și instalațiilor, expertiza și seriozitatea de care am dat dovadă, dar și foarte multă muncă - aceasta face diferența în orice circumstanță - ne-au ajutat. Compania a urcat exponențial în 2004-2008; am prins cea mai fericită perioadă de creștere din sectorul construcțiilor din România. Am crescut mult echipa atunci, atât în proiectare, cât și în execuție. Am început să realizăm proiecte și lucrări tot mai frumoase, mai complexe și mai vizibile. Am fost și norocoși: criza de pe piața construcțiilor, din 2009, ne-a prins implicați în lucrări de anvergură ca Stadionul Cluj Arena, Cazinoul și Parcul Central Simion Bărnuțiu. Astfel am trecut frumos și inspirațional acea perioadă complicată din 2009-2011. După relansarea sectorului de construcții am fost implicați în lucrări complexe de proiectare și execuție, în sectoarele public și privat: clădirile de birouri Liberty Technology Park (LTP), Cluj Business Center și Hexagon O ces, facilități de producție precum Star Transmission Components, de la Sebeș, săli de sport și multifuncționale - Sfântu Gheorghe, Slatina, Jucu.

Cum se descurcă o ingineră într-un domeniu considerat ca “al bărbaților”?

Conceptul de femeie-inginer este unul interesant şi solicitant. Domeniile construcțiilor și instalațiilor par eminamente masculine, astfel încât o apariţie feminină atrage atenţia şi chiar intrigă de cele mai multe ori. Colaboratorii noştri de gen masculin ne dau credit dacă dovedim că deţinem expertiza adecvată domeniului tehnic. Ei sunt gata să ne susţină în proiectele şi demersurile noastre şi chiar să ne dea o mână de ajutor, dacă e cazul. Însă trebuie să dovedim că avem expertiza necesară domeniului respectiv.

Care au fost proiectele de execuție cele mai complexe? Din portofoliul de lucrări realizate cel mai drag este,resc, Cluj Arena. A fost un proiect provocator, inovativ, care a solicitat o muncă de documentare susţinută pe toa-

tă durata implementării. E tipul de obiectiv-vedetă cu care te întâlneşti rar pe parcursul profesional. Apoi, desigur, cele complexe, de natură sportivă, precum sălile de sport multifuncționale de la Sf. Gheorghe sau Slatina, cu peste 3.000 de locuri, clădiri ca LTP sau facilități de producție precum Star Transmission, NTN SNR, Marquardt Sibiu. Toate implică multă tehnologie și know-how. Mai nou, avem proiectele de modernizare și e cientizare energetică pe care diferite unități de învățământ, din Cluj și nu numai, le lansează în execuție. Acestea presupun foarte multe echipamente de instalații inovative: pompe de căldură, panouri solare și fotovoltaice, centrale de ventilație cu recuperare de energie, Sisteme Building Management pentru controlul instalațiilor. Din 2021, suntem implicați, alături de antreprenori reprezentativi din Transilvania, în astfel de proiecte, care ne-au adus, pe lângă provocările inevitabile, și mari satisfacții profesionale. Câteva investiții de acest gen: cele două clădiri ale Universității Tehnice din Cluj-Napoca, în a căror modernizare suntem implicați alături de antreprenorul general ACI, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu - lucrare complexă de instalații derulată cu Nord Conforest, Seminarul Teologic Ortodox Cluj - cu antreprenorul MIS Grup.

Toată lumea caută acum “meseriași” buni. Cum reușiți să mențineți echipa? E o provocare în vremurile noastre să menții o echipă unită și să convingi angajații că rma ta este cea mai

Cum ați caracteriza evoluția DAS Engineering Grup, din 2002 încoace?

Alexandra Stoica, director general, DAS Engineering GRUP:

Cluj Arena, Liberty Park, Hexagon O ces, Cazinoul din Cluj, Vivacity, Ramada, Cluj Business Center, Star Transmission Sebeș sunt doar câteva dintre obiectivele concretizate, de-a lungul timpului, de compania de proiectare și execuție de instalații. Directorul general, Alexandra Stoica a schițat principalele repere ale istoriei companiei și anticipează evoluțiile viitoare.

bună opțiune, că vorbim de instalatori sau de ingineri în instalații. Tentațiile apar la tot pasul, de la a merge la competitori până la munca în străinătate. Încercăm, printr-un pachet salarial competitiv și un program de muncă predictibil și nu foarte solicitant, să ne ținem aproape oamenii buni. Din ce în ce mai mulți dintre angajați, mai ales cei mai tineri, preferă să aibă timp liber pentru hobbyuri, viață personală. Dacă dorim să-i avem aproape “à la longue”, trebuie să-i înțelegem și să avem în vedere aceste deziderate.

Care sunt proiectele principale la care veți lucra în 2023?

Cele mai interesante vor cele de modernizare și e cientizare energetică ale unor instituții publice prestigioase din Cluj - în învățământ, sănătate.

Alături de ACI vom demara lucrările de instalații la Spitalul de Psihiatrie Cluj și vom naliza lucrările la cele două clădiri ale UTCN. Alături de Nord Conforest vom continua lucrările începute la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cluj, unul dintre cele mai moderne de acest fel din România. Avem și proiecte în sfera privată a clădirilor rezidențiale și de birouri. Pare, așadar, un an încărcat, dar nu ni-l dorim altfel.

Vă veți axa pe investițiile publice cu fonduri europene? Proiectele de e cientizare energetică a investițiilor publice sunt complexe și provocatoare, cu o componentă puternică de inovare. E genul de proiecte care ne plac, pe care ni le dorim.

Cum vedeți evoluția pieței în construcțiile private? În prezent aceasta pare a într-o ușoară stagnare, cauzată foarte mult de majorarea prețurilor la energie, carburanți, principalele materii prime (oțel, cupru, plastic), ceea ce a marcat scumpirea materialelor de construcții, implicit creșterea manoperelor în toate sectoarele economiei. Aceste creșteri, cumulate cu politica din ce în ce mai prudențială a băncilor în acordarea de credite, au avut un rol decisiv în stagnarea pieței imobiliare rezidențiale.

Cum reușiți să gestionați această sarabandă a majorării prețurilor?

Destul de greu, de multe ori la limită facem față creșterii prețurilor la energie, materii prime, combustibili, implicit și manopere. Au ajutat, într-o oarecare măsură, actualizările care s-au aprobat, prin acte legislative, în contractele publice. Acestea erau absolut necesare pentru că prețurile din contractele publice sunt extrem de depășite, în momentul intrării lucrării în execuție, din cauza decalajului de 2-3 ani de la data realizării studiului de fezabilitate și a cotării investiției până în momentul execuției efective. Ținând cont de aceste decalaje și de dinamica pieței din ultimii ani, prețurile au fost puternic defazate de creșterile generate de pandemie și de con ictul militar din Ucraina.

Ce tehnologii noi apar în sectorul instalațiilor? Instalațiile în construcții reprezintă o piață foarte dinamică, în care tot timpul apar noutăți. Pompele de căldură, instalațiile de cogenerare, echipamentele de energie regenerabilă (panouri solare, fotovoltaice, eoliene) încep să e

generalizate. Discuțiile aprinse sunt pe tema instalațiilor de încălzire acționate pe bază de hidrogen. Hidrogenul își găsește întrebuințarea, din ce în ce mai mult, și în partea de mobilitate: automobile cu combustie pe hidrogen.

Sunteți o promotoare a soluțiilor “verzi”. Cum vor arăta construcțiile viitorului? Eu sunt pasionată de inovaţie, mediu şi tehnologie. Urmăresc cu interes tot ce apare nou în domeniile sustenabilităţii, energiilor regenerabile, clădirilor pasive. Construcțiile viitorului vor , cu siguranță, „self-sustainable”, adică vor consuma foarte puține resurse pentru a asigura confortul ocupanților lor. Vor din categoria „net zero energy buildings”, iar pe lângă faptul că își vor produce singure energia de care au nevoie ocupanții lor, vor asigura și reciclarea apei, colectarea selectivă a deșeurilor. Aceste construcții ale viitorului sunt un trend de care vom din ce în ce mai conştienţi în anii următori. Şi fără îndoială o datorie morală faţă de mediu şi de generaţiile următoare.

Două decenii cu DAS

Compania clujeană a fost fondată, în 2002, ca societate cu capital integral privat, având ca principal obiectiv oferirea, pe termen lung, a unor soluţii globale de antreprenoriat în domeniul instalaţiilor. Aceasta s-a remarcat prin servicii complete de proiectare, execuţie și consultanţă în instalaţii pentru domeniile rezidențial, industrial, servicii conexe.

Din 2007 și-a diversi cat activitatea prin preluarea unor proiecte ca antreprenor general. Experienţa acumulată în decursul anilor de activitate a atras încrederea partenerilor săi, contribuind la succesul investiţiilor manageriate

atât pentru terţi investitori, cât și pentru proiectele proprii. Din 2008 a decis să se implice în cadrul pieţei imobiliare, prin lansarea propriilor investiţii sub brandul New City.

În prezent, DAS Engineering oferă ca servicii: execuţie de instalaţii electrice, sanitare, termice, ventilare-climatizare, gaze naturale, instalaţii tehnologice și industriale - aer comprimat, vacuum; proiectare și consultanţă pentru toată gama de instalaţii; consultanţă economică - documentaţii economico- nanciare aferente investiţiilor tehnice proiectate și executate. Între principalii săi clienţi se numără Electrogrup, EuroGSM, Zara - Inditex, Azali Grup, CEC Bank, Pritax Invest, Amera Tower, Modern Bau, Promod, Euro-Activ, Resido, Grup 4 Instalaţii, UTCN sau Consiliul Judeţean Cluj.

Ca lucrări de referință ale DAS pot amintite Bella Park, Vivacity, Bonjour Residence (rezidențial); Showroom Toyota, Multiplex Leul, Activ Plazza Zalău, Global Plaza, Centrul Medical Nefromed (spații comerciale, birouri, servicii; Golden Tulip, Ramada, West City - Cluj, VivaGalați (hoteluri).

Cu o carte de vizită impresionantă,

ARL SA CLUJ CELEBREAZĂ 25 DE ANI DE PERFORMANȚĂ

Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) SA Cluj, subsidiară a puternicului concern austriac STRABAG din 2007, celebrează anul acesta 25 de ani de activitate în domeniul construcțiilor, având o carte de vizită impresionantă prin proiectele nalizate. Drumul Apusenilor, Centura de Ocolire Săcuieni, DN15 și reabilitarea aeroportului din Baia Mare sunt doar câteva dintre acestea. Despre cum a fost acest drum, am discutat cu Dan Lucian Mihancea, directorul general al companiei.

Antrepriza de Reparații și

se poate lăuda după primul sfert de veac de activitate cu un portofoliu impresionant de proiecte care și-au pus amprenta asupra istoriei companiei, contribuind, în aceeași măsură, la dezvoltarea infrastructurii rutiere românești și impunând standarde de calitate occidentale în domeniu.

Istoria companiei începe în 1997 cu desprinderea ARL SA Cluj din Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj, în cadrul căreia exista încă din 1994 ca societate independentă fără personalitate juridică. Totodată, 10 ani mai târziu, ARL SA Cluj a intrat în clubul select european al jucătorilor din sectorul construcțiilor în urma procesului de privatizare încheiat prin transferul întregului pachet de acțiuni al companiei către STRABAG AG, principalul concurent în domeniul drumurilor și autostrăzilor din piață, pentru suma de 5,2 milioane de euro. STRABAG AG este una dintre cele mai mari companii de inginerie civilă și de autostrăzi din Europa, cu o vastă experiență și expertiză internațională în domeniul său și în alte domenii. În ultimii 10 ani, STRABAG AG a investit pe piețele emergente pentru a cumpăra acțiuni la diferite companii de inginerie din sectorul construcțiilor.

“Pentru ARL, această perioadă de 25 de ani a însemnat o dezvoltare continuă, dar constantă, adaptabilitate și receptivitate față de cerințele pieței, în care compania își desfășoară activitatea, și performanță. Mai mult, îmbunătățirea continuă a tehnologiilor și echipamentelor de ultimă oră utilizate pe șantier și în afara sa, alături de recrutarea și pregătirea personalului cali cat și specializat, au făcut din ARL un concurent consacrat în sectorul construcțiilor din România. Toate descoperirile pe care le-a experimentat ARL sunt, de asemenea, o consecință a proiectelor contractate și executate, deoarece ecare dintre ele a adus noi idei, cunoștințe și moduri de lucru în companie, în conformitate cu solicitările și provocările pe care ARL le-a avut de înfruntat și gestionat”, consideră Dan Lucian Mihancea, directorul general al ARL SA Cluj.

În ciuda provocărilor continue și imprevizibile care apar într-un astfel de domeniu, ARL a dovedit că este receptivă la schimbare, reușind să se adapteze rapid la acestea și la noile cerințe, dar cel mai important la solicitările și rezultatele dorite de clienții săi.

“Principalele noastre trăsături, care ne permit să depășim mereu provocările imprevizibile care apar în timpul desfășurării diferitelor proiecte sunt: vasta

experiență a personalului cali cat, utilaje și tehnologie de ultimă generație, un sistem bine integrat de management al calității, stabilitatea nanciară, programe de lucru bine concepute pentru activitățile pe șantier și în afara șantierului și un ux de numerar bine gândit pentru a evita orice impedimente. Pe scurt, suntem mândri să m identi cați după următoarele caracteristici: - acoperire geogra că largă a Nord-Vestului României; Un bun renume și o imagine bună a companiei; Experiență în domeniul construcțiilor; Angajați deli și motivați; Personal cali cat și experimentat în domeniul nostru de activitate; Portofoliu vast de proiecte și o reputație pozitivă pe piața muncii; O gamă largă de servicii; Management centrat pe angajați; Stabilitate nanciară cu impozite și plăți achitate întotdeauna la timp; Concentrare pe sustenabilitate și mediu”, subliniază Dan Lucian Mihancea.

Portofoliu de proiecte impresionant

După cum aminteam deja, în 25 de ani, ARL SA Cluj care activează în principal în domeniul lucrărilor de construcții a drumurilor și autostrăzilor a adunat un portofoliu de proiecte impresionant.

Lucrări Cluj

Ligia VORO & Dorel VIDICAN

Generic, compania a executat lucrări de ranforsări sistem rutier, covoare asfaltice, tratamente bituminoase rutiere, ziduri de sprijin, podeţe, marcaje rutiere, refaceri după calamităţi (sistem rutier, ziduri de sprijin, terasamente, podeţe), înlocuire rosturi, hidroizolaţii şi refacere căi de comunicaţii, poduri, întreţinere drumuri, apărări de mal şi regularizări de cursuri, lucrări de deszăpezire, consolidări versanţi de sprijin, platforme industriale, pasaje căi ferate, reparaţii capitale şi modernizări drumuri judeţene şi comunale.

Dacă ne oprim doar asupra celor mai importante proiecte realizate în ultimii ani sunt de amintit Centura de Ocolire Săcuieni, DN15 și reabilitarea aeroportului din Baia Mare.

Cea mai recentă lucrare, de mare anvergură, este Drumul Apusenilor, un proiect care va face această parte a țării, din punct de vedere turistic, o a doua Vale a Prahovei.

“Drumul Apusenilor este într-adevăr o piesă de infrastructură spectaculoasă dată ind amplasarea sa geogra că și legătura sa cu mediul natural. Este unul dintre cele mai recente proiecte pe care le-am nalizat. Acest drum asigură accesul dinspre DN1 (unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale) către Munții Apuseni, ajungând la granița cu județul Bihor. Prin realizarea și livrarea acestui proiect de modernizare, compania noastră a adăugat un alt proiect unic în portofoliul său deja impresionant, iar personalul implicat a dobândit experiență și expertiză valoroase. În plus, sentimentele de mândrie și satisfacție nu pot negate deoarece sunt prezente în întreaga companie. Pe lângă modernizarea infrastructurii montane, acest proiect de reabilitare a adus dezvoltări nanciare, turistice și sociale majore, deoarece acest peisaj impresionant are potențialul de a deveni un reper important al Munților Apuseni”, completează Dan Lucian Mihancea.

“Toate aceste proiecte și-au pus amprenta în istoria ARL și au consolidat de nitiv „cartea de vizită” și imaginea companiei în domeniul în care activăm”, mai adaugă directorul general al companiei.

Management modern

Realizarea profesionistă a tuturor acestor proiecte de referință pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere românești și nu numai nu ar fost posibilă fără un sistem de management bine pus la punct și modern, fără alocarea de fonduri importante pentru dotarea tehnică cu echipamente și utilaje de ultimă generație a companiei care să asigure e ciența pe șantiere și

să asigure calitatea lucrărilor executate și a materialelor de construcții livrate, precum și fără investiția în resursa umană atât de importantă în acest sector.

În primul rând, ARL, o rmă de construcții cu o imensă experiență și sprijin din partea concernului din care face parte, bene ciază de un sistem de management bine de nit, cu calicările și certi cările necesare pentru a prospera și a face față tuturor provocărilor și cerințelor sectorului construcțiilor. Astfel, există un Sistem de Management Integrat CalitateMediu-Sănătate și Securitate aliniat cu standardele ISO 9001:2015, ISO 14001:2015 și ISO 45001:2018.

“Prin respectarea și implementarea acestui sistem, putem asigura aspectele legale ale proiectelor noastre, alături de livrarea și derularea e cientă a proiectelor de mare complexitate, respectând prevederile legate de sănătate, siguranță și mediu.

Mai mult, ARL deține și un Certi cat de Autorizare ca Furnizor Feroviar și de Acorduri Tehnice Feroviare emis de AFER. ARL SA Cluj este membră APDP România, ind recunoscută de CNAIR SA ca rmă de construcții de infrastructură rutieră, poduri și lucrări adiacente. De asemenea, ARL SA Cluj este cali cată să execute și lucrări de îmbunătățiri funciare”, explică Dan Lucian Mihancea.

În al doilea rând, din punct de vedere tehnic, ca furnizor de materiale de construcții, ARL are 4 stații de asfalt, toate dotate cu instalații de secol 21, cu o capacitate mare de producție de asfalt și aliniate la standardele europene de calitate.

“Toate fabricile de asfalt livrează mixturi asfaltice șantierelor și clienților noștri deopotrivă, deoarece procesele noastre sunt tehnologizate și automatizate, asigurându-se că toți parametrii care intervin în

crearea amestecurilor și transportul asfaltului sunt urmăriți și controlați în orice moment.

Evoluția rapidă a tehnologiei și a proceselor sale tehnologice ne-a motivat constant să creștem performanța din toate punctele de vedere și în toate departamentele noastre. Ne străduim mereu să lucrăm cu cele mai moderne și de ultimă generație utilaje și echipamente în activitatea noastră pentru a asigura cele mai înalte standarde de calitate și e ciență”, adaugă directorul general al ARL SA Cluj.

Totodată, managementul companiei a alocat resurse importante și profesionalizării angajaților.

“În plus, la nivel de personal, ne străduim să atingem perfecțiunea prin implementarea abilităților de secol 21 în cadrul echipelor noastre de angajați, cum ar lucrul în echipă, învățarea formală, informală și non-formală (din umbră), comunicarea transparentă și deschisă între toate părțile și gândirea critică, ca să numim câteva. Astfel de abilități sunt atinse prin instruire specializată constantă și procese interne automatizate și optimizate, care ajută angajații să e receptivi față de inovația tehnologică. Evidențiem și împuternicim talentele noastre să preia conducerea proiectelor în derulare, în timp ce ne asigurăm că au tot ce este necesar la dispoziție, cum ar tehnologii inovatoare pentru a-și îndeplini sarcinile și pentru a le sprijini activitatea”, arată Dan Lucian Mihancea.

Cum arată viitorul în ARL

Cu experiența acumulată atât la nivelul managementului, cât și al angajaților, cu dedicarea față de clienți, ARL a reușit să gestioneze cu succes provocările apărute în ultimii ani, generate de pandemia de Covid-19, criza energetică, criza materiilor prime sau războiul din Ucraina.

“Aceste evenimente imprevizibile au creat noi sisteme de lucru, cum ar munca la distanță sau hibridă, o nouă logistică adaptabilă și securizată pentru aprovizionarea cu materiale și o creștere a e cienței și optimizării legate de procesele de sănătate și siguranță. Având un sistem de management bine implementat, relații comerciale de lungă durată, rapid adaptabile cu clienții, autoritățile, partenerii și bene ciarii, ARL SA Cluj a gestionat cu succes această perioadă de greutăți și a continuat să livreze proiecte de calitate fără să-și perturbat activitatea normală.

Aceste situații sau crize cu risc ridicat pot depășite cu siguranță prin înțelegerea contextului actual, îmbunătățirea constantă a sistemelor de lucru și preluarea controlului de organizare și implementare a

măsurilor care asigură o e ciență și o calitate superioară proiectelor noastre”, explică Dan Lucian Mihancea.

Pentru viitorul apropiat, managementul ARL SA Cluj urmărește să își păstreze și să își consolideze prezența pe toate piețele câștigate, să ofere aceeași calitate proiectelor și să extindă abilitățile și cunoștințele angajaților săi. Însă, în aceeași măsură, vizează noi oportunități de dezvoltare a activității, precum și extinderea portofoliului de lucrări cu proiecte provocatoare și complexe.

“Mai mult, luăm în considerare și alte piețe din domeniul nostru de activitate și analizăm potențialul lor de dezvoltare, prin urmare, județele Suceava și Mureș, în care nu activăm în prezent, sunt sub observație atentă. În plus, utilizarea noilor tehnologii „verzi”, reducerea amprentei noastre de carbon, utilizarea materialelor mai durabile și mai ecologice și reciclarea și reutilizarea celor existente sunt aspecte pe care le luăm în considerare și le-am implementat deja”, susține directorul general al ARL SA Cluj.

Pe termen mediu și lung, managementul companiei intenționează să se extindă și în alte domenii de activitate, precum sistemele de canalizare și alimentare cu apă, construcții hidrotehnice sau lucrări de protecție a mediului.

“În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, vom continua, cu siguranță, să oferim instruire, sprijin și dezvoltare continuă tuturor angajaților noștri, deoarece dorim să avem echipe puternice, să construim caractere puternice, loiale și dedicate companiei, culturii și valorilor pe care le reprezintă. Întrucât este aproape imposibil să ne imaginăm o lume fără construcții și infrastructură, vom face mereu tot posibilul să m activi pe piață, să abordăm proiecte în mod profesionist și să intrăm cu succes în parteneriate cu autoritățile publice și private”, conchide Dan Lucian Mihancea.

Despre STRABAG

STRABAG este una din principalele companii de construcţii din Europa şi lider de piaţă în Europa Centrală şi de Est.

STRABAG activează pe piaţa românească începând cu anul 1991, stabilindu-şi sediul în Bucureşti în 1992. În timp, grupul a în ințat liale în toate regiunile relevante pentru piaţa din România, cu peste 1.500 de angajaţi cali caţi. Compania operează în toate sectoarele de construcţii, în special Infrastructura de Transport, Construcţii şi segmente de Inginerie Civilă, precum şi în proiecte de construcţii în domeniul mediului.

Valorificând un parteneriat exclusiv cu producătorul german Ter Hürne,

Valserv revoluționează piața pardoselilor din lemn

Ligia VORO

Valserv este o companie de top și lider de piață în domeniul comercializării și distribuției pardoselilor din lemn strati cat premium la nivel national. Drumul până să ajungă aici nu a fost nici simplu, nici ușor. Valentin Peia, fondatorul companiei, ne-a povestit într-o dimineață, la o cafea, cum s-a apropiat de acest domeniu despre care acum mai bine de două decenii nu știa nimic, iar astăzi conduce un business de peste 2 milioane de euro.

Orice business are o poveste, iar cele mai multe se învârt în jurul oamenilor și se dezvoltă asemenea unui EKG, cu suișuri și coborâri. Iar Valentin Peia, care a dezvoltat două branduri în domeniul comercializării și distribuției pardoselilor din lemn strati cat premium - Valprest și Valserv (n.a. Val de la prenumele său), nu a fost ocolit de încercări. Dar să mergem înapoi în timp în anii 2000. Valentin Peia a pășit în urmă cu mai bine de două decenii într-un domeniu pe care nu îl cunoștea, cel al pardoselilor din lemn, la îndemnul unui prieten bun de-ai săi, italianul Vincenzo Caligiuri, care deținea o fabrică de pardoseli din lemn masiv. Îl rugase să îl ajute la promovarea produselor și la vânzarea acestora în București. Cu toate că nu a fost prea încântat de domeniu, pentru că nu cunoștea mai nimic despre lemn, s-a gândit să încerce. A fost un drum di cil, dar a ajuns să îi placă din ce în ce mai mult, mai ales că Vincenzo Caligiuri (n.a. din păcate, acesta a decedat anul trecut din cauza Covid-19) i-a transmis pasiunea lui pentru lemn, pentru tot ce înseamnă pardoseli și a fost acolo ca să îl susțină și să îl îndrume. “Prima dată ca să reușești, trebuie să-ți placă”, își amintește Valentin Peia de îndemnul permanent al prietenului său. După 10 ani de colaborare, de acumulare de experiență, Valentin Peia a făcut, în logica lucrurilor, pasul spre antreprenoriat fondând compania Valprest într-un moment în care îți trebuia curaj nebun ca să investești. Era în timpul crizei din 2008-2010, când a deschis showroomuri cu pardoseli din lemn în București, Sibiu și Cluj. “A fost o perioadă grea, dar am învățat că atunci când îți este mai greu, atunci trebuie să i mai puternic, să investești, să te dezvolți”, consideră Valentin Peia.

La câțiva ani după criză, când lucrurile se așezaseră, iar Valprest era un brand cunoscut în țară și afacerea se dezvolta, Valentin Peia a primit o noti care de la O ciul de Stat de Invenții și Mărci (OSIM) prin care i se interzicea să mai folosească marca. “Am făcut greșeala să nu îmi securizez marca la OSIM, iar un fost angajat de-al meu a înregistrat Valprest la OSIM”, își amintește Valentin Peia momentul din 2016.

Nici această încercare dură nu l-a doborât, chiar dacă a fost nevoit să în ințeze altă rmă, așa a apărut Valserv, să investească de la zero în alte showroomuri și spații de depozitare și să lucreze neobosit pentru a-și recâștiga clientela.

Ascensiunea Valserv

A fost un drum di cil, dar frumos pentru a impune Valserv în mentalul clienților ca brand care comercializează și distribuie pardoseli din lemn premium la nivel național.

“Am asistat la o demonstrație în Germania în care a fost răsturnată pe parchet o masă plină de mâncare, vin, sucuri, cafea. Toți de acolo ne-am speriat, dar producătorii ne-au spus să le lăsăm așa, că ne lămuresc ei despre ce este vorba. Apoi au venit cu un mop banal – nu din acela special pentru parchet, impregnat cu soluții de scos petele – iar parchetul a rămas intact. Este o tehnologie unică în lume de care, iată, că bene ciază și România, prin intermediul nostru”, Valentin Peia, fondator Valserv

Astăzi, compania este unul dintre liderii de piață în domeniu, iar cei peste 20 de ani ani de experiență, mai ales pe segmentul privat, perioada în care oferta de produse și servicii premium a fost divesi cată și îmbunătățită continuu, se observă și în rezultatele nanciare. Acum 10 ani, business-ul de pardoseli din lemn însemna în jur de 200 de mii de euro, astăzi, cifra de afaceri a trecut de 2 milioane de euro. E adevărat, dezvoltarea și consolidarea afacerii a presupus și eforturi investiționale pe măsură, circa 1,5 milioane de euro ind investiți. Astfel, produsele sunt prezentate în showroomuri elegante, spațioase și cu multă lumină naturală și ambientală în orașele cheie din Transilvania și Banat – Cluj-Napoca, Sibiu și Timișoara. În același timp, Valserv deține un depozit la Sibiu cu peste 10.000 mp de pardoseli gata de livrare oriunde în țară. În 2023, alte două showroomuri vor intra în rețeaua Valserv – în Oradea și Bistrița, iar intențiile antreprenorului sunt de a extinde afacerea, prin colaboratori, francize, și în celelalte regiuni istorice ale României și în capitala București. Toate acestea au fost posibile pentru că Valentin Peia a avut un principiu: de a oferi calitate atât prin produsele comercializate, cât și prin serviciile prestate.

“Într-un fel sau altul am revoluționat piața de vânzări de pardoseli. Acesta a fost și proiectul meu, pentru că, acum 10-15 ani, showroomurile nu erau atât de bine puse la punct, cu diverse produse, materiale, consiliere. Făcând showroomurile la un standard înalt, i-am forțat și pe alții să-și modernizeze spațiile și, în același timp, să ofere consultanță de specialitate. Și, așa, a avut de câștigat clientul”, subliniază antreprenorul.

În toți acești ani, a contat enorm și echipa. “Mi-am format o echipă care e alături de mine de 10-12 ani, oameni care dovedesc profesionalism și oferă servicii de calitate clienților, atât echipele de vânzări, cât și cele de montaj”, spune Valentin Peia.

Unul dintre oamenii de bază pe care a ținut neapărat să

îl nominalizeze este Mihai Șipot, directorul de vânzări al companiei de peste 9 ani, “un bun profesionist, pasionat de domeniu, implicat 100%, calm”.

“Echipa este foarte importantă pentru mine, iar cel mai bun rezultat al ei este mulțumirea clienților, iar, dacă aceștia ne recomandă altor potențiali clienți, este un barometru că lucrăm bine”, adaugă Valentin Peia.

Cel mai nou angajat lucrează în showroomul din Timișoara de 8 luni și completează o echipă alcătuită din 14 oameni.

Un parteneriat pentru un viitor sănătos și ecologic

La nalul lui 2019-începutul lui 2020, Valentin Peia a avut viziunea că viitorul este al pardoselilor sustenabile, sănătoase, fără plastic, amoniac, clor și alte materiale sau substanțe toxice, și a renunțat să comercializeze și să distribuie orice fel de pardoseli care nu sunt ecologice, organice. Tradus altfel, a încheiat un parteneriat exclusiv pentru Transilvania, Banat și Crișana cu rma germană Ter Hürne, singurul producător din Europa care produce pardoseli din lemn strati cat și organic premium ecologice, prietenoase cu mediul, pentru om și animale de companie și care nu conțin niciun fel de solvent și metale grele care să e toxice. Afacerea de familie Ter Hürne a fost în ințată în 1959 în Südlohn – Münsterland (Germania), în apropiere de granița cu Olanda. Ter Hürne a devenit unul dintre cei mai importanți producători europeni specializați în proiectarea, producția și distribuția de pardoseli din lemn strati cat și hibrid premium, cu o cifră anuală de afaceri de 80 de milioane de euro, care acționează pe piețele din Europa, Asia sau Emiratele Arabe Unite. Această decizie a presupus eforturi uriașe de promovare deoarece era nevoie de o schimbare a mentalității de consum a clienților și de înțelegere din partea lor a ceea ce înseamnă pardoselile Ter Hürne.

“A fost destul de di cil la început, însă ne-am încăpățânat și am marea satisfacție ca vânzările din aceste tipuri de pardoseli să reprezinte circa 900 de mii de euro din cifra de afaceri”, subliniază Valentin Peia. În prezent, Valserv comercializează și distribuie trei game de pardoseli, pardoseli din lemn strati cat tradițional, pardoseli din lemn hibrid Hywood și pardoseală de lemn Dureco.

“Noi le spunem pardoseli smart, inteligente, pentru că sunt construite din lemn, dar în compoziția lor au un mineral foarte dur, rășini și niciun fel de solvent toxic. Sunt certi cate și garantate conform standardelor germane: Blue Angel / Eco institut / FSC”, explică antreprenorul.

Mai mult, aceste pardoseli din lemn sunt extrem de rezis-

tente, nu se zgârie, nu rămân urme de mizerie pe ele, de la tocuri, animale de companie, copii care se joacă, sunt antibacteriene și pot curățate foarte ușor. “Ter Hürne are toate produsele atestate ecologic, nimic nu conține aceste toxine, inclusiv laminatul din gama premium este bio. Noi am avut șansa de a vedea acest produs în Germania încă în faza de testare. Din lemnul strati cat tradițional și pardoselile care erau foarte dure, foarte rezistente, dar nu erau din lemn, germanii au făcut un mixt. Adică i-au dat parchetului organic rezistență la tra c, apă, praf, zgârieturi, mizerie, dar în combinație cu un mineral, ind presat foarte puternic”, adaugă Valentin Peia. Producătorul oferă, de altfel, 20 ani de garanție pentru un tra c domestic, iar pentru restaurante, puburi - 10 ani de garanție.

Produse de top, clienți mulțumiți

În ultimul deceniu, Valentin Peia și echipa sa au gestionat mii de proiecte, mai ales în sectorul privat, clienții privați reprezentând 90% din afacere. “Cei mai mulți clienți ne vin în urma recomandărilor altor clienți, cam 90% dintre aceștia, iar diferența vine prin intermediul arhitecților, designerilor etc.”, subliniază Valentin Peia. Procesul de vânzare începe în momentul în care sunt contacți, telefonic sau direct, și a ă ce produs îl interesează pe client. Este apoi desemnată o persoană din departamentul tehnic care să se deplaseze în aceeași zi sau a doua zi în șantier, la client acasă. “Avem un releveu de spațiu, geometria spațiului, măsurători de șapă etc., după care colegul nostru revine cu datele tehnice și întocmim oferta de preț, care include costul materialului, cheltuielile de transport și manopera. Clientul le analizează și ne dă un răspuns. Încheiem apoi contractul, clientul plătește un avans și intrăm la montaj în 2-3-4 săptămâni în funcție de cum înaintează clientul cu șantierul. În medie, o lucrare de 100 de mp, cu tot ce înseamnă plinte pe margine, durează 2-3 zile”, adaugă antreprenorul. La cerere, compania asigură post-montaj și mentenanță. Anul 2023 arată deja bine pentru Valserv, deoarece, în baza comenzilor deja lansate, echipele companiei vor ocupate în primele 4-5 luni ale anului viitor. “Intenționăm ca, la începutul anului 2023, să lansăm o nouă platformă de magazin online pentru pardoseli. Toate produsele noastre vor expuse în acest magazin online. Unui client de la Iași, spre exemplu, care a văzut un nisaj cu produsele noastre, care ne cunoaște și are încredere în compania noastră, dar vrea să vadă produsul, îi punem la dispoziție serviciul de comandă mostră. Clientul comandă și va primi un pachet personalizat cu 3 mostre de culoare pe care și le alege, însoțit de un pliant, și după ce le vede,

va putea să comande pardoseala care îi place. Va plăti un avans mai întâi, îi livrăm comanda, costurile de transport le suportăm noi, și când le primește, va achita diferența. Va primi șe tehnice, certi cate de calitate, de garanție, de conformitate”, complează Valentin Peia.

Planurile de viitor vizează și dezvoltarea unor proiecte în zona publică, în școli, grădinițe, creșe, mai ales că Valserv oferă pardoseli din lemn sănătoase pentru copii, iar în același timp - ușor de întreținut și rezistente.

Hywood, lansat în premieră în România

Lansarea, în premieră pentru România, a noii generații de pardoseli din lemn hibrid Hywood a avut loc în toamna lui 2022, la showroom-ul din Cluj-Napoca, în prezența echipei Valserv și a reprezentanților producătorului Ter Hürne, a numeroși arhitecți și designeri din Transilvania, dar și a unor parteneri de afaceri. Parchetul Hywood este considerat drept un produs revoluționar, ind realizat din lemn natural (stejar, nuc, frasin), cu o rezistență foarte mare la tra c, murdărie și apă. Participanții au avut ocazia să vizioneze o prezentare despre felul în care a fost conceput și testat noul produs, proprietățile deosebite pe care le are acest tip de parchet, dar și gama de nisaje disponibile.

Aniversare Nusco Imobiliara & Pinum. Planuri pentru 2023.

Ionuț OPREA

Nusco Imobiliara a împlinit 25 de ani de

Care sunt reperele la nal de 2022 pentru evoluția Nusco City?

Anul 2022 a fost un an plin de provocări, atât pentru noi, cât și pentru toți clienții și partenerii noștri. Toate acestea ne-au făcut să devenim și mai focusați și să ne adaptăm la situațiile neprevăzute care s-au succedat în acest an. Deci putem spune că 2022 a fost anul adaptabilității.

Ce alte proiecte și investiții pregătește grupul Nusco, cum vedeți evoluția pieței de real estate în contextul volatil și provocator?

Proiectele principale pentru anul 2023 sunt Nusco Homes și continuarea dezvoltării proiectului Nusco City. Nusco Homes este un proiect de 120 vile situate în nordul Capitalei, în Tunari. Casele vor bene cia de panouri solare și nisaje premium, iar printre facilitățile proiectului se a ă un parc central și o grădiniță. La începutul anului 2023 vom începe deja construcția primelor 51 de vile din Nusco Homes.

În zona Pipera-Aviației continuăm expansiunea proiectului Nusco City. Faza a 2-a va avea, în total, peste 820 de unități rezidențiale. Lucrările vor etapizate, astfel încât

Pinum Doors & Windows30 de ani

“Este un moment reper și pentru Pinum, care a împlinit anul acesta 30 de ani pe piața românească și a realizat în acest an afaceri în creștere cu 25% față de anul precedent, în valoare de 21,5 milioane de euro. Acest lucru ne face să m mândri de toată munca noastră și ne dorim să mulțumim și noi tuturor clienților și partenerilor noștri pentru acești 30 de ani de business local. La aniversarea acestui milestone, compania Pinum continuă planul de dezvoltare și va investi, în 2023, într-o nouă fabrică în România”.

Francesco Curcio, Director General Executiv, Pinum Doors & Windows

vom începe construcția primelor 3 blocuri, unde avem 340 de apartamente. Prin începerea acestei noi faze de dezvoltare, vom aduce comunității din zonă un parc de peste 10.000 mp. Totodată, în interiorul proiectului vom construi spații verzi de peste 8.000 mp.

Iar a 3-a etapă a grupului nostru de companii este nalizarea conceptului pentru zona comercială și de birouri a proiectului Nusco City. Această zonă va avea peste 35.000 mp de birouri și peste 12.500 mp de zonă comercială.

Care este mesajul grupului pentru clienți și parteneri la momentul aniversar?

Grupul Nusco Imobiliara are încredere în piața de real estate din România. Astfel că vom continua să aducem clienților nostri un produs de calitate, iar ei vor avea întodeauna un bun care nu își va pierde valoarea, indiferent de situația economică în care ne vom a a. Mai mult decât atât, suntem convinși că prin viitoarele noastre proiecte și prin strategia pe care o urmăm, bunurile clienților noștri își vor crește valoarea.

În acest moment aniversar pentru companie, 25 de ani de la în ințare, vrem să le mulțumim tuturor clienților și partenerilor nostri, care au fost alături de noi. Avem convingerea fermă că împreună putem dezvolta acest domeniu dinamic, piața de real estate.

“Planurile noastre pentru 2023 sunt ambițioase, astfel încât echipa de management s-a extins cu recrutarea unui director commercial și a unui director de dezvoltare.

Suntem convinși că împreună vom putea aduce la viață complexa viziune de business”.

Michele Nusco, fondator & CEO Nusco Imobiliara

activitate în România, iar Pinum Doors & Windows sărbătorește 30 de ani. Ce urmează pentru proiectele companiilor, a ăm de la la Bogdan Iliescu, Director Comercial, Nusco Imobiliara.

dual, rampa de lansare a tinerilor

Educația reprezintă cea mai importantă treaptă în viața unui tânăr înainte de a intra pe piața muncii, iar una dintre formele care asigură chiar rate de 100% angajabilitate este învățământul dual, centrat pe formarea practică a elevilor. Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și primărie, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/ părinte-tutore și unitatea de învățământ.

Datele Ministerului Educației arată că rata de inserție pe piața muncii a absolvenților de învățământ dual certi cați, la operatorii economici cu care s-au pregătit în cursul a 3 ani de școlarizare (2017-2020), atinge o cotă generală de 32%, cu 592 de elevi angajați la operatori economici formatori în învățământ dual. Alți 391 de elevi, reprezentând 21% din totalul absolvenților de învățământ dual certi cați, au fost angajați de către alți operatori economici, fără implicare în dual. Astfel, se înregistrează 53% procent total al inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ dual certi cați. Numărul total al operatorilor economici, implicați în pregătirea practică a acestei prime generații de absolvenți de învățământ dual certi cați, atinge cifra de 236 de operatori economici.

La nivel județean, începând cu vara anului 2020, 1.847 de elevi absolvenți de învățământ dual, certi cați pentru 39 de calicări profesionale de nivel 3, din 12 domenii de formare profesională, pot răspunde nevoii de forță de muncă, cali cată, a României. Din cele 28 de județe cu absolvenți de învățământ dual certi cați în 2020, reprezentând forță de muncă cali cată, șase județe înregistrează peste 100 de absolvenți certi cați: Brașov (289 de absolvenți cali cați), Bihor (245 de absolvenți cali cați), Satu Mare (166 de absolvenți cali cați), Cluj (138 de absolvenți cali cați), Alba (112 absolvenți cali cați) și Dolj (103 absolvenți cali cați).

oameni bine pregătiți, putem spera la un mediu economic sustenabil și la un sistem social echilibrat. O bună oportunitate sunt fondurile de 330 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență destinate învățământului dual. Acestea au fost punctele pe care László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă le-a prezentat în cadrul Conferinței de nivel înalt „Educație profesională de calitate, cheia dezvoltării sustenabile a economiei”, desfășurată în 25 octombrie a acestui an, în organizarea departamentului, cu participarea o cialilor din Guvern, președinților și directorilor generali ale celor mai mari companii din România care dezvoltă programe de școală profesională în domeniul auto, cât și a invitaților speciali din Germania, stat considerat model în ceea ce privește formarea profesională în sistem dual.

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este implicat în promovarea învățământului profesional de calitate, în special cel dual, reprezentanții săi considerând că, doar dacă vom avea

Conferința a fost organizată în contextul unei acțiuni de amploare la nivel național ce a vizat parteneriatul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă cu Asociația Specialiștilor Auto din România (ASAR) prin care au fost donate 1.800 de manuale pentru mecanică auto și vopsitorie— tinichigerie cu curriculum actualizat la nivelul anul 2022, manuale de referință în învățământul dual din Germania, traduse în limba română pentru elevii și profesorii din liceele tehnologice și școlile profesionale România.

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă

Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania

Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

„Educație profesională de calitate, cheia dezvoltării sustenabile a economiei”.

M.D. coordonator Ion SURDU

ultimii 10 ani, țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare, consideră reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va lăsat în urmă”.

Apa - una dintre resursele României cu cel mai mare potențial. Harta Digitală a Apelor Minerale

Aproape 40 de localități din România au potențial balnear excepțional, indiferent că au sau nu statut de stațiune balneoclimaterică, iar în județele Harghita, Covasna și Mureș sunt aproximativ 200 de izvoare de apă minerală, majoritatea nevalori cate. Prin Strategia națională de dezvoltare durabilă autoritățile își propun creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea e cienței de utilizare a apei în toate sectoarele.

Datele privind apele minerale și potențialul acestora se regăsesc pe platforma „Harta Digitală a Apelor Minerale - BALNEOMAP”, lansată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, în parteneriat cu Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii din județul Covasna - ASIMCOV. Aceasta conține informații utile pentru cetățeni despre locațiile în care pot pro ta de cea mai importantă resursă pentru om - apa. Prin coopta-

rea altor instituții din administrația publică și universități se urmărește extinderea proiectului.

Apă curată

„Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți” este obiectivul cu numărul 6 asumate de România prin Strategia națională de dezvoltare durabi-

lă. În România, doar 54,5% din populație este racordată la sisteme de colectare a apelor uzate (49,3% sunt în mediul urban și 5,2% sunt în mediul rural), conform datelor INS din 2019. La nivelul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au fost desfășurate mai multe activități pe tema apei, menite să atragă atenția asupra problematicilor, dar și să rezolve punctual anumite aspecte.

România a întreprins mai multe acțiuni pentru îmbunătățirea calității apei și a accesului la infrastructura de alimentare cu apă în ultimii 10 ani. Astfel, aproape toate cele 320 de orașe și municipii și aproximativ 2.200 de comune din totalul de 2.861 dețin instalații de alimentare cu apă potabilă. Cu toate acestea, doar 65,2% din populația României era deservită de sistemul public de alimentare cu apă în 2016, ind astfel țara din UE cea mai puțin dezvoltată din acest punct de vedere. Situația României este comparabilă cu celelalte state ale UE în ceea ce privește rata conectării la infrastructura de alimentare cu apă în mediul urban, de 94,9%, față de 96-100% în celelalte state UE. În schimb, în mediul rural rata conectării este doar de 30,8%, sub nivelul mediei UE.

60% dintre apele minerale și o treime dintre apele termale din Europa, în România

Platforma BALNEOMAP, care poate accesată pe site-ul balneomap.ro, indică 39 de localități cu potențial balnear

excepțional, indiferent că au sau nu statut de stațiune balneoclimaterică, și 200 izvoare de apă minerală, majoritatea nevalori cate, din județele Harghita, Covasna și Mureș, și conține informații despre acestea utile pentru cetățeni. Prin cooptarea altor instituții din administrația publică și universități se urmărește extinderea proiectului.

„România deține 60% dintre apele minerale din Europa. Este timpul să le valori căm durabil. Mă bucur că am avut posibilitatea să nanțăm de la centrul guvernului o astfel de inițiativă inovatoare care cred că reprezintă un pas important pentru a scoate la lumină una dintre resursele României cu cel mai mare potențial. Pe lângă turism, economie și dezvoltarea locală sustenabilă, popularizarea apelor minerale are un rol extrem de important și pentru Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3 care se referă la o viață sănătoasă. Este foarte important ca cetățenii să aibă acces la aceste informații despre efectele terapeutice ale apelor pe care le găsim în țara noastră. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă rămâne un partener implicat în proiecte de acest fel care aduc o contribuție reală la viitorul sustenabil pe care încercăm să îl construim”, a declarat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul evenimentului de lansare.

Istoria utilizării apei ca agent terapeutic ne poartă în timpuri străvechi, când oamenii, fără cunoștințe medicale, prin simpla lor capacitate de observare, au început să constate întâmplător efectele terapeutice ale diferiților factori naturali. Prin acest proiect a avut loc inventarierea resurselor balneare regionale, crearea monogra ei digitale ale acestora și conștientizarea în rândul cetățenilor asupra bene ciilor utilizării resurselor naturale terapeutice cum sunt apele minerale și mofetele.

Printre țintele României pentru 2030 se numără creșterea substanțială a e cienței de utilizare a apei în toate sectoarele și asigurarea unui proces durabil de captare și furnizare a apei potabile, pentru a face față de citului de apă; conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%; creșterea accesului la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate; dar și îmbunătățirea calității apei prin reducerea poluării, eliminarea depozitării deșeurilor și reducerea la minimum a produselor chimice și materialelor periculoase etc.

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Consum responsabil și combaterea risipei alimentare

P.T. coordonator Ion SURDU

Cel mai recent eveniment pe această temă organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Asociația ACEEA, a fost lansarea Caietului de educație gastronomică - „Ghid practic pentru o alimentație sănătoasă în rândul tinerilor și combaterea risipei alimentare”. Publicația, coordonată de dr. Iulia Drăguț, conține o serie de texte culinare concepute de specialiști în alimentație sănătoasă și combaterea risipei alimentare. Au fost publicate 350 de exemplare care vor distribuite tuturor liceelor din România cu specializări în domenii precum ospitalitatea și gastronomia.

„Celebrele cuvinte „suntem ceea ce mâncăm” descriu foarte bine importanța pe care alimentația o are în viața noastră. A sustenabil înseamnă a avea în primul rând grijă de corpul tău, ceea ce face ca alimentația să e una dintre temele esențiale întrucât are un impact direct asupra sănătății. Alimentația reprezintă una dintre temele importante pe care le-am avut în vedere în procesul de revizuire a Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. De aceea susținem constant astfel de evenimente și publicații ce contribuie la educație pentru o alimentație sănătoasă și responsabilă care înseamnă și atenție la impactul sectorului

alimentar, inclusiv prin teme precum risipa alimentară și dezvoltarea sustenabilă a comunităților”, a declarat László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Conferința de lansare a ghidului s-a desfășurat la Colegiul Economic Viilor, unitate școlară unde se pregătesc zilnic 1.400 porții de mâncare pentru programul „școală după școală” al Primăriei Sectorului 5. La eveniment au participat, zic sau online, sute de participanți, majoritatea elevi de liceu care se pregătesc pentru cariere în domeniul ospitalității.

Parte a Economiei Circulare

Combaterea risipei alimentare este parte a Pachetului privind Economia Circulară. Consilierul de stat László Borbély a discutat de mai multe ori despre perspectivele pe care le are modelul de economie circulară, inclusiv în cadrul Forumului Economiei Circulare. Potrivit lui, până acum putem spune că avem o parte dintre elementele și instrumentele nanciare pentru o tranziție rapidă către o viață sustenabilă, având în vedere Planul de Acțiune pentru economia circulară lansat de Comisia Europeană prin Pactul Verde European, Planul Național de Redresare și Reziliență.

„La nivelul Departamentului, lucrăm intens la Codul Sustenabilității, ce va releva, în mod clar și transparent, atitudinea mediului de afaceri privind aplicarea principiilor dezvoltării durabile. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 din Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă - Asigurarea unor modele de consum şi producție durabile - ne ghidează în acest demers, cu ținte și obiective clare pentru trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare. De asemenea, am de nitivat Strategiei naționale pentru economie circulară și suntem în plin proces de realizare a planului de acțiuni aferent. Nu trebuie să omitem însă nici componenta socială, iar aici responsabilitatea ne revineecăruia dintre noi. Conștientizarea a ceea ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura este primul pas”, a spus László Borbély.

Percepția românilor despre risipa alimentară

În privința risipei alimentare, românii au o percepție și un comportament corecte, conform unui studiu realizat de DDD în primăvara anului 2021, în sensul că se încearcă evitarea aruncării alimentelor. Datele arată că 71% dintre respondenți apreciază că în gospodăria proprie nu se aruncă „deloc” sau se aruncă „foarte puțin” alimente. Aproximativ un sfert dintre respondenți consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare și numai 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare. Diferența dintre această percepție și statistică este că nu toată mâncarea irosită este considerată de cetățeni risipă: un exemplu ar hrănirea animalelor cu resturi alimentare. Principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se gătește într-o cantitate prea mare” (44%), conform percepției respondenților.

Datele Organizației Națiunilor Unite arată că în ultimii 5 ani cantitatea de alimente aruncate a scăzut de la 129 kg/ persoană/an în 2016 la 70 kg/persoană/an în 2021, ceea ce reprezintă o scădere de la 10,4% la 6,5%. Tendința pentru perioada următoare indică o diminuare previzionată la nivelul risipei alimentare până la aproximativ 2% în 2030.

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

CAPITALUL UMAN ȘI PARTENERIATELE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ

M.A. coordonator Ion SURDU

Demogra a reprezintă una dintre cele mai mari provocări pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea durabilă a României. În timp ce la nivel global populația a depășit 8 miliarde de locuitori, pe plan național și chiar european ne confruntăm cu un declin demogra c care crește presiunea asupra sistemelor sociale.

Populația României a scăzut cu aproximativ un milion de cetățeni față de ultimul recensământ din 2011, conform estimărilor INS bazate pe recensământul de anul acesta. Atât sporul natural negativ din ultimii 30 de ani cât și emigrarea au condus la această scădere care pare că se va accentua. Estimările Eurostat arată o reducere a numărului de cetățeni la aproximativ 15,5 milioane până în 2050.

Conform unei cercetări sociologice realizată în cadrul proiectului „România Durabilă”, co nanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, aproape 60% dintre români identi că plecarea în străinătate ca principală cauză a declinului demogra c.

Scăderea demografică: spor natural negativ și migrație

Scăderea demogra că este o problemă majoră în crearea unei societăți durabile. Conform INS, rata sporului natural al populației României la 1.000 de locuitori a scăzut de la 3 în 1990 la -1,4 în 2008 și la -3,1 în 2017. În 30 ani, între 1990 (314.746 nou-născuți) și 2020 (201.849 nou-născuți),

avem un declin consistent al numărului de nou-născuți cu 35,9%. De asemenea, comparând anul 2020 (298.651 decese) cu anul 1990 (247.086 decese), vedem o creștere a numărului de persoane decedate cu 20,9%. Toate aceste statistici obiective scot în evidență cât de accelerat este declinul demogra c al României și cât de importantă ar trebui să e această chestiune pentru decidenți.

O altă variabilă care contribuie la scăderea demogra că este migrația populației în străinătate. Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020 pune în evidență faptul că, între 2005 și 2015 s-au stabilit în străinatate între 3,5 și 4 milioane de persoane, din care 2,8 milioane de persoane trăiesc într-o altă țară membră a Uniunii Europene. Alte date din 2019, de la misiunile diplomatice ale României, arată o situație și mai complicată 5,6 milioane de cetățeni români ar trăi în afara granițelor.

Percepția despre Diaspora

În cadrul cercetărilor sociologice s-a măsurat și percepția subiectivă a românilor despre românii din Diaspora și despre declinul demogra c. Datele arată că o majoritate solidă (68%) a respondenților este de părere că românii din

Diaspora ajută România. În același timp, 59% dintre români consideră că românii din străinătate sunt discriminați, ceea ce se corelează cu faptul că doar 26% dintre români sunt mulțumiți de acțiunea statului pentru protejarea drepturilor românilor din Diaspora.

Plecarea în străinătate este indicată de 58% dintre români drept principala cauză a scăderii demogra ce din România. Interesant este că aproape jumătate (49%) dintre cetățeni cred că românii din Diaspora se vor întoarce în țară.

Parteneriate și coerență

Având în vedere că procesul de implementare a obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 trebuie coordonat de guvernele naționale, dat ind amploarea acesteia, și că natura aspectelor pe care le vizează presupune un grad ridicat de coerență și coordonare a politicilor sectoriale, dar și cunoașterea modelelor altor state, unde coordonarea este asumată la cel mai înalt nivel politic, a fost în ințat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care

funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului. Departamentul are funcții de coordonare a activităţilor de implementare rezultate din setul de 17 ODD ale Agendei 2030, de plani care şi de integrare a datelor şi informaţiilor comunicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, de raportare către Guvern, asupra elaborării sau implementării setului de măsuri de dezvoltare durabilă la nivel naţional, precum şi de coordonare a activităţilor de localizare şi prioritizare a ţintelor şi obiectivelor speci ce, de monitorizare a indicatorilor dezvoltării durabile, de formulare de propuneri, de reprezentare internă și externă a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

În vederea asigurării coerenței politicilor în domeniu, a fost elaborat un Plan de acțiuni, precum și actualizat un set de 99 indicatori naționali speci ci. Conform Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 17, este necesară consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au explicat mult mai bine în ce constă acest lucru: „Dezvoltarea durabilă poate considerată un proiect global. Noi, la nivel de țară, îndeplinim rolul nostru în acest proiect global. Trăim într-o lume globalizată, deci nu putem ignora ce se întâmplă în afara granițelor politice. Toate eforturile la diferite niveluri au ca scop comun schimbarea direcției dezvoltării într-un sens pozitiv. Problemele globale impun soluții globale, această abordare necesită și colaborare, respectiv nanțare internațională pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030. Procesul de transformare implică accesul la știința și tehnologia inovativă, dezvoltarea capacităților în concordanță cu principiile subsidiarității, modi carea comerțului și a economiei într-o direcție mai sustenabilă, și elaborarea variantei coerente privind politica dezvoltării durabile”.

László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă: „Mai puțin cunoscut este că România a organizat în 1974 primul summit internațional privind populația și dezvoltarea. Mă voi implica astfel încât în 2024 să avem o conferință la 50 de ani de la acel important eveniment. Avem nevoie să creștem gradul de colaborare inter-instituțională și să aducem tema pe agenda politicilor publice astfel încât să impulsionăm acele măsuri, unele dintre ele adoptate deja în ultimii ani, care să răspundă la nevoile demogra ce”.

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Digitalizarea administrațiilor: un pas pentru transparență

Agregator România Durabilă

În luna noiembrie, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) a lansat platforma de date statistice Agregator România Durabilă (http://agregator.romaniadurabila.gov.ro/) în cadrul unei conferințe organizate la Palatul Victoria. Baza de date online care poate accesată de orice persoană interesată de progresul României în atingerea indicatorilor aferenți celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă a fost construită și implementată pentru că deciziile importante trebuie fundamentate riguros, pe bază de statistici de înaltă calitate.

„Pe lângă măsurătorile obiective, avem și o secțiune dedicată percepției publice pe care am surprins-o cu ajutorul a 50 de barometre de opinie publică. În plus, prin Programul Național de Redresare și Reziliență avem obiectivul de a realiza un ghișeu unic, one-stop-shop cum este recunoscut conceptul, care să integreze datele măsurate pe regiuni de dezvoltare și să includă documente de politică publică și exemple de inițiative puse în practică pentru atingerea țintelor”, a declarat consilierul de stat László Borbély, coordonatorul DDD.

Agregatorul de date statistice multi-disciplinare are dublu rol: de suport în procesul decizional la nivelul administrației publice centrale (inclusiv prin poziționare anticipativă, proiectivă și previzionare a evoluțiilor socio-economice viitoare) și de monitorizare a implementării Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României și a Agendei 2030.

Barometrul privind digitalizarea administrației și instituțiilor

Potrivit ultimului Barometru de opinie publică, livrat în cadrul proiectului România Durabilă – Dezvoltarea cadrului strategic și instituțional pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, proiect co nanțat din Fondul Social European prin

Programul Operațional Capacitate Administrativă 20142020, românii sunt relativ mulțumiți de activitatea statului român privind digitalizarea instituțiilor publice.

În privința pregătirii pentru digitalizare, românii apreciază ca ind aproximativ similare atât pregătirea instituțiior statului, cât și utilizatorii, adică cetățenii. Cu toate că răspunsurile la întrebările anterioare indică faptul că mai mult de o treime dintre actorii sociali sunt pregătiți pentru digitalizare, la întrebarea „În câți ani credeți că instituțiile administrației publice vor pregătite pentru digitalizare?”, aproape 70% dintre respondenți apreciază că intervalul de timp va de 5 ani sau mai lung. Este un pesimism care re ectă mai curând lipsa de încredere în capacitatea de organizare și/sau lipsa voinței politice decât capacitatea tehnică pentru a se implementa digitalizarea.

Întrebarea „care considerați că ar trebui să e primele servicii din administrația publică ce ar trebui digitalizate?” a fost pusă ca întrebare deschisă cu răspunsuri multiple. Diagrama rezultată în urma prelucrării răspunsurilor evidențiază câteva lucruri importante. În primul rând, se constată o bună percepție a utilității digitalizării în privința principalelor servicii oferite de administrație (Primărie, taxe și impozite, ANAF, administrație nanciară). Împreună, aceste opțiuni totalizează 43% dintre răspunsuri.

P.A. coordonator Ion SURDU

Corpul median al opțiunilor (41% dintre răspunsuri) reflectă două elemente contradictorii. Pe de-o parte, sunt indicate ca prioritare în digitalizare sănătatea (14%) și educația (8%). Pe de altă parte, rațional, deși există potențial pentru digitalizare, aceste domenii sunt cel mai puțin susceptibile de a fi digitalizate dintre serviciile publice, întrucât implică într-un grad foarte ridicat o interacțiune directă între beneficiarul serviciului (pacient, elev, student) și prestatorul serviciului (medic, profesor). Prezența acestor opțiuni, într-o foarte mare măsură, reflectă nemulțumirea respondenților față de funcționarea celor două domenii, dar și o presiune a mass-media rezultată în urma situației pandemice pe care o traversăm. Celelalte servicii grupate în această a doua categorie au procentaje mici, de sub 3%.

A treia categorie de răspunsuri (13%) grupează mai degrabă acțiuni care vin din inițiativa cetățenilor. Se remarcă „plățile” (respectiv, cetățenii sunt interesați să efectueze plăți în sistem electronic), dar este oarecum surprinzător că alte probleme care ar mai ușor de digitalizat nu întrunesc foarte multe opțiuni (acte, adeverințe, cereri, amenzi, programări).

Totodată, este remarcabil, în sens pozitiv, faptul că doar sub 1% dintre răspunsuri nu sunt de acord cu digitalizarea.

La ultima întrebare dedicată digitalizării, și anume Credeți că dezvoltarea durabilă contribuie la digitalizarea administrației publice din România?, aproape trei sferturi dintre respondenți sunt de părere că între dezvoltarea durabilă și digitalizare există o legătură strânsă și că dezvoltarea durabilă contribuie la digitalizarea administrației publice.

Codul Sustenabilității

Tot în aceeași perioadă, în parteneriat cu Asociația Community Links, a fost organizat Forumul internațional „Business-uri sustenabile – Raportări ESG’’, dedicat strategiilor companiilor privind obiectivele de dezvoltare durabilă. Următoarea perioadă, până în 2024 și apoi până în 2026, va marcată de eforturi intense și transformări pentru companiile care urmează să facă tranziția către modele de operare responsabile și transparență prin conformarea cu noile cerințe europene de raportare ne nanciară. „Rolul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă este să creeze acele instrumente care impulsionează toate segmentele sociale să își aducă contribuția la tranziția către sustenabilitate. A fost o discuție foarte utilă cu reprezentanții mediului de business pe tema raportărilor de sustenabilitate pe care le dorim transparente, unitare și accesibile. De aceea, am creat Codul Român al Sustenabilității pe baza experienței Germaniei. Vom avea o nouă directivă europeană care va reglementa și mai bine raportarea ne nanciară, așa că trebuie să sprijinim companiile să se pregătească pentru noua realitate. Deja am făcut publică și platforma online unde sunt disponibile criteriile de raportare pe care noi le propunem. Acolo se va putea face raportarea și vor putea consultate rapoartele de sustenabilitate de către toți cei interesați. Încercăm nu doar să m conectați și chiar să facem câțiva pași înainte. Sunt convins că prin parteneriatele pe care le avem cu instituțiile publice sau companiile private active în acest domeniu vom reuși să creăm în România un context favorabil companiilor care își doresc să e transparente cu privire la contribuția lor pentru o societate durabilă”, a explicat László Borbély.

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă

Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Infrastructură nouă pentru sănătate

H. C. coordonator Ion SURDU

„Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă” – așa cum sună unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare durabilă – este posibilă inclusiv prin intermediul dezvoltării unei infrastructuri adecvate.

Anul trecut, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a realizat un Barometru de opinie cu privire la Sănătate și Bunăstare, în cadrul unui proiect co nanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Conform rezultatelor acestuia, percepția majorității cetățenilor (81%) este că pacienții cu un status social mai scăzut au acces mai greu la serviciile medicale.

Principalele trei măsuri identi cate de respondenți caind necesare pentru dezvoltarea sistemului medical în România sunt: creșterea implicării și empatiei cadrelor medicale, creșterea nivelui de pregătire profesională a cadrelor medicale, dar și dotarea unităților sanitare cu infrastructură medicală modernă. Accesul la servicii esențiale de sănătate calitative și la procurarea medicamentelor de bază este esenţial pentru funcţionarea adecvată a unei societăţi durabile.

Nutriție pentru o viață sănătoasă

Când vine vorba de sănătate, un rol foarte important îl are alimentația. Conform celor mai recente date o ciale disponibile (2019) România ocupă locul 8 din 31 de țări, la rata de obezitate după indicele de masă corporală cu 58,7% din populația totală. Cele mai mari rate înregistrează țările precum Croația, Malta (64,8%), Islanda (62%) și Cehia (60%), iar cele mai mici înregistrează Italia (45,7%), Franța (47,2%) și Luxemburg (48,4%). Media țărilor UE este de 52,7%. În România, în perioada 2008-2019, rata de obezitate, după indicele de masă corporală, a crescut cu 8,4 puncte procentuale de la 50,3% la 58,7%. Între 2014 - 2019 rata obezității a crescut cu 1,8 puncte procentuale de la 51,1% la 52,7% în rândul țărilor membre Uniunii Europene.

Acest indicator cuprinde și persoanele supraponderale, însă este de reținut că dacă vorbim exclusiv de obezitate, procentul în România este de 10,9%, sub media UE de 16,5 (vedeți Tabelul 1) și cea mai mică din UE.

Finanțarea sistemului de sănătate

În ultimii mai mult de 10 ani, nanțarea sectorului de sănătate din România aproape s-a dublat. Totuși, ca procent

din bugetul alocat, acesta reprezintă 4,5% din PIB în anul 2018, situându-se pe ultimul loc în UE, care alocă în medie aproximativ 8% din PIB. La aceasta se adaugă nivelul redus al cheltuielilor publice cu destinație socială în România, de 34,9% din PIB, în comparație cu media UE de 49,1%.

Ținte 2030 conform Strategiei naționale de dezvoltare durabilă:

• Asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare și consiliere pentru promovarea prevenției și adoptarea unui stil de viață fără riscuri;

• Digitalizarea completă a sistemului de sănătate și, implicit eliminarea documentelor și registrelor tipărite pe suport de hârtie, pentru a e cientiza și a facilita intervențiile medicale, pentru a asigura populației accesul rapid la servicii medicale de calitate, la tratamente și medicamente și pentru monitorizarea e cientă a nevoilor;

• Reducerea prevalenței mortalității materne și infantile, a incidenței cancerului la sân sau de col uterin și a sarcinilor la adolescente, având ca obiectiv prioritar grupurile vulnerabile și defavorizate;

• Reducerea mortalității materne și mortalității neonatale, astfel încât să se situeze sub media UE;

• Creșterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru ecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorități, medici, pacienți, organizații internaționale cu experiență în acest domeniu, reprezentanți ai companiilor în domeniu, precum și alți factori interesați;

• Promovarea conștientizării bolilor psihice, reducerea stigmatului și crearea unui mediu în care cetățenii afectați se simt acceptați și unde pot cere ajutor;

• Stoparea îmbolnăvirii de tuberculoză și combaterea hepatitei și a altor boli transmisibile;

• Reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile prin prevenire și tratament și prin promovarea sănătății și bunăstării mintale;

• Reducerea mortalității cauzate de boli cronice;

• Reducerea consumului de substanțe nocive.

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă

Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania

Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Accesul la energie și tranziția către energie curată

P.M. coordonator Ion SURDU

România a avut șansa în acest an ca să pregătească proiecte mature în domeniul energiei, pentru a accesa sursele de nanțare puse la dispoziție de UE. Anul trecut România a exportat energie electrică mai mult decât a importat. Ca în orice alt demers, colaborarea public-privat este însă esențială. Consilierul de stat László Borbély, care a participat la Simpozionul Român al Energiei, unde a discutat cu reprezentanți ai comunității energetice, segmentul public și privat, despre cum putem accelera alinierea la standardele europene, în spiritul celor 17 ODD-uri ale Agendei

2030 și cum putem atrage investiții, a spus că la nivelul Departamentului „susținem tranziția către surse regenerabile de energie (ex. hidrogen) pentru că avem potențial con rmat inclusiv de investitorii care și-au manifestat interesul pentru țara noastră, dar și de specialiști cu care dialogăm permanent. Ce ne lipsește totuși? O simpli care a legislației, o mai bună organizare și utilizare a resurselor de care dispunem”.

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la prima producție de hidrogen în România și 85 de ani de la producerea în premieră mondială a amoniacului, ambele la Târnăveni. Potențialul României este foarte ridicat în a produce așa numitul hidrogen verde, din surse regenerabile, datorită capacităților de producție de energie regenerabilă concentrate în anumite zone. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență au fost deschise de anul acesta apeluri pentru investiții în hidrogen. De asemenea, autoritățile lucrează la o strategie națională pentru hidrogen care poate impulsiona dezvoltarea acestui domeniu.

Infrastructura energetică

Sectorul energetic deține o pondere importantă, de interes strategic în ansamblul economiei, cu o piață de circa 30 miliarde de euro și 80.000 de angajați în 2017. Acest sector este principalul emitent de gaze cu efect de seră (GES), motiv pentru care îi revine rolul central în atenuarea în-

călzirii globale, atât prin tranziția treptată de la utilizarea combustibililor fosili către utilizarea surselor cu emisii reduse de GES, cu preponderență a celor solare și eoliene, cât și prin creșterea e cienței energetice a clădirilor și autovehiculelor și trecerea la transportul electric.

De aici și importanța subiectului privind securitatea energetică, România poziționându-se destul de bine în context regional și european din acest punct de vedere. Avantajul dat de deținerea unor surse proprii de energie primară se re ectă și într-un mix energetic echilibrat, în producția de electricitate, între cărbune, nuclear, gaze naturale, surse regenerabile: hidro, eolian, fotovoltaic și biomasă. Contextul internațional actual al piețelor de energie este însă dinamic, iar evoluția tehnologiilor poate avea efecte imprevizibile pe piețele de energie. Politicile ambițioase în domeniul energiei și schimbărilor climatice la nivel european, centrate pe diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii surselor regenerabile de energie și orientarea atitudinii publicului înspre „energiile curate”, vor in uența comportamentul investițional în domeniul energetic și tiparele de consum energetic.

În ceea ce privește structura pieței de energie electrică din România, aceasta se evidențiază printr-un mix energetic echilibrat. Puterea instalată în capacitățile de producție de energie electrică este de 18.309,543 MW, împărțită astfel: 36,3% hidroenergie; 16,9% cărbune; 16,5% eolian; 14,3% hidrocarburi; 7,7% nuclear 7,6% solar.

Cu toate acestea, criza prețurilor la energie s-a resimțit și la nivel național. Energia electrică a fost tranzacționată în România la un preț record pe piața națională și cel mai mare preț din ziua respectivă, 25 august: 709 euro/MWh

. În ceea ce privește prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici, acest a ajuns de la 0,145 euro/kWh în iunie 2020 la 0,2362 euro/kWh în iunie 2022 - prețul plafonat este de 0,68 lei/kWh, adică aproximativ 0,14 EUR/kWh

Energia regenerabilă și eficiența energetică

Ponderea energiei din surse regenerabile în consumulnal de energie, acesta ind în 2022 de 24%, peste media europeană de 22%. Aici problema pare să e mai degrabă a unei stagnări, în sensul în care procentul a crescut doar cu 2 unități față de 2014. Cu toate că a făcut progrese în ceea ce privește e ciența energetică față de momentul aderării la UE, indicatorul rămâne la valori sub media europeană, 5,27 Euro/kgoe față de 8,57 Euro/kgoe. Tot mai slab decât media europeană ne situăm și în ceea ce privește procentul de populație care nu poate să își încălzească locuința adecvat – 10%, rămas constant în 2021, față de media europeană de 6,9%.

Un alt aspect important este legat de e ciența energetică a clădirilor întrucât menținerea confortului termic necesită un consum de energie semni cativ. România are o Strategie de renovare a clădirilor și un plan de acțiune a at în procesul de avizare. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă deține secretariatul tehnic al Comitetului interministeriale pentru realizarea și implementarea acestor acte normative. Primele investiții pentru îmbunătățirea e cienței energetice a clădirilor au fost deja demarate.

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă

Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania

Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Decalajele dintre mediul urban și cel rural: cum pot fi reduse

G.L. coordonator Ion SURDU

Un stat este bun atunci când condițiile de trai ale oamenilor din mediul rural nu sunt cu nimic mai prejos decât ale oamenilor de la oraș. Important este că știm de unde începem să construim, direcția ind trasată prin Agenda 2030 și țintele sale.

„Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să e deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile” este obiectivul 11, care vizează asigurarea condițiilor pentru o viață demnă a cetățenilor din comunitățile urbane și rurale prin accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la transport public e cient, la prețuri echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de smart-city; consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general. Iar obiectivul 10 urmărește reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de orice fel și politici de realizare progresivă a unei egalități sporite, în special scale, salariale, educaționale și de protecție socială.

Spre exemplu, în cadrul proiectului Educație la înălțime, nanțat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, elevii au putut a a mai multe despre orașele în care trăiesc prin intermediul unei lecții speciale: în Țara Făgărașului, imaginile cu drona i-au purtat într-o incursiune spre locuri și oameni care au ales să se implice în protejarea tradițiilor și a patrimoniului ca formă de dezvoltare durabilă a întregii comunități.

„România cu un singur chip”

În luna iulie Palatul Victoria a găzduit o conferință, în cadrul căreia a fost lansat studiul „România cu un singur chip” (ediția 2022), realizat de Ambasada Sustenabilității. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Prezent la eveniment, viceprim-ministrul Kelemen Hunor a declarat că pentru o dezvoltare durabilă este nevoie și de o schimbare de mentalitate: „Studiul arată decalajele existente dintre mediul urban și cel rural, care pot reduse prin investiții publice gândite în așa fel încât să le aducă pe acestea la același nivel de dezvoltare. Un stat este bun atunci când condițiile de trai ale oamenilor din mediul rural nu sunt cu nimic mai prejos decât ale oamenilor de la oraș, unde investițiile importante în infrastructură răspund nevoilor cetățenilor și țin tinerii în țară. Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie și de o schimbare de mentalitate. Acest lucru nu este posibil fără o educație modernă, competitivă și incluzivă. Proiectele noi din domeniul învățământului pun bazele pentru această educație”.

Organizator:

La rândul său, coordonatorul DDD, consilierul de stat László Borbély, a vorbit despre necesitatea de a acționa coordonat și a atras atenția asupra unor indicatori îngrijorători pentru dezvoltarea României, cu referire la decalajele dintre urban și rural: „Datele arată că rata de părăsire timpurie a școlii în România este cea mai mare din Uniunea Europeană, iar 1 din 5 tineri nu este încadrat în câmpul muncii și nici nu urmează cursuri. Doar 28% din populație are competențe digitale de bază, cea mai mică rată din UE. Sunt cifre pe care nu le putem ignora. Avem decalaje semni cative între mediul urban și rural pe mai multe domenii, iar studiul ne pune față în față cu situația actuală. Important este că știm de unde începem să construim. Cunoaștem direcția trasată prin Agenda 2030 și țintele sale. Avem Strategia de Dezvoltare a României 2030, avem Planul de Acțiune și suntem toți motivați, atât mediul public cât și cel privat și întreaga societate civilă pentru a consolida o Românie Durabilă”.

La nivel național, 1 din 66 de persoane din mediul rural primește ajutor social, de 6 ori mai multe decât în mediul urban. Discrepanțele sunt vizibile și când vorbim despre numărul de șomeri sau despre accesul la servicii medicale. În 18 județe, în mediul rural, 1 din 50 locuitori sunt șomeri, iar în 16 județe din țară, în mediul rural, există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puțini decât media națională la oraș. Acestea sunt doar câteva din rezultatele studiului „România cu un singur chip”.

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă

Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania

Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă

Dezvoltare

locală

în

context

global –Harta investițiilor publice de succes

Echipa redacțională a revistei Transilvania Business prezintă în această ediție, în continuarea conferinței de la Hilton Sibiu, desfășurată în 17 noiembrie, cele mai importante investiții derulate, în derulare și în proiect în toate județele din Banat și Transilvania. Investiții din 16 județe, tot atâtea municipii reședință de județ, alte municipii și comune din regiune sunt aduse în atenția publicului pentru a arăta că banul public poate judicios întrebuințat, iar pe de altă parte că rmele pot duce la bun sfârșit proiecte majore e cient și sustenabil. Veți descoperi în paginile noastre în detaliu informații despre investițiile derulate de Primăria Sebeș – jud. Alba, ADP Oradea, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, cum a fost dezvoltat Centrul Legacy din Băile Figa de Primăria Orașului Beclean - jud. Bistrița-Năsăud, sau care sunt direcțiile de dezvoltare a Orașului Ungheni - jud. Mureș.

Ligia VORO, Dan BIRTA, Robert BLOANCĂ, Călin POENARU & Ion SURDU

INVESTIȚII PUBLICE VASTE ÎN JUDEȚUL ALBA

Realizarea investițiilor aferente infrastructurii de gestionare a deșeurilor din județul Alba este unul dintre principalele proiecte derulate de instituție în ultimii ani. Investițiile au fost începute de către Consiliul Județean Alba în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 2 prin implementarea Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Alba” în valoare de 78.455.212,94 lei, în perioada mai 2012 - iulie 2016 și continuate din Programul Operațional Infrastructură Mare, Obiectiv Speci c 3.1 prin implementarea Proiectului „Fazarea Proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Alba” în valoare de 99.689.830,84 lei, în perioada februarie 2017iunie 2021.

Infrastructura de deşeuri din judeţul Alba a fost completată cu instalaţii noi: Centru de management integrat al deșeurilor în județul Alba, compus din depozit ecologic (capacitate de 543.000 mc), stație de sortare (capacitate 43.000 t/an) şi stație de tratare mecano-biologică simplă (capacitate 85.566 t/an); Stația de transfer deșeuri Blaj: capacitate 15.000 t/an; Stația de transfer deșeuri Tărtăria: capacitate 33.044 t/an.

Sala polivalentă de sport Blaj

Prin Hotărârea CJ Alba din 16 aprilie 2018, a fost aprobat Acordul de asociere între CJ Alba și Municipiul Blaj prin Consiliul Local al municipiului Blaj în vederea realizării în comun a obiectivului „Centru Judeţean de Excelenţă Sportivă”. În prezent, Primăria Blaj, în asociere cu Consiliul Județean Alba realizează obiectivul de investiții de interes județean și local „Sala polivalentă de sport cu capacitate de 1.800 – 2.000 locuri”, în municipiul Blaj, ecare asociat deținând o cotă de 1/2 din terenul destinat realizării investiției de 17.118 mp șiecare asociat suportând din bugetul propriu jumătate din contravaloarea cheltuielilor totale aferente realizării investiției.

Valoarea totală a acordului de asociere este de aproape 54 milioane de lei, însemnând construcția efectivă a sălii și dotarea acesteia. Bene ciarii preconizează că lucrările vor nalizate în luna februarie 2023.

Baza de tratament și agrement în Ocna Mureș

În anul 2017 Consiliul Judeţean Alba şi Oraşul Ocna Mureş au convenit de comun acord să se asocieze în vederea realizării obiectivului Staţiune balneo-climaterică Ocna Mureş. Lucrările de construcţii şi instalaţii a bazei de tratament şi agrement au demarat la începutul lunii septembrie 2018 și s-au nalizat în septembrie 2022. Investiţia cuprinde trei obiecte: Clădire bază de tratament, amenajări exterioare şi reţele exterioare.

Valoarea nală a investiţiei este de 40,7 milioane de lei, din care cheltuielile cu construcţia bazei sunt de 36.103.856,48 lei.

ALBA IULIA

Transport ecologic, creșterea e cienței energetice și modernizarea sistemului de iluminat sunt principalele domenii în care municipiul Alba Iulia a implementat cele mai mari proiecte de investiții. Majoritatea proiectelor au termen de nalizare anul 2023.

Reabilitare

infrastructură rețea

majoră de transport public urban

Este vorba despre cel mai amplu proiect de modernizare a infrastructurii dedicate transportului public, împărțit în două loturi, și care are ca obiectiv principal creșterea calității vieții la nivelul municipiului Alba Iulia începând cu anul 2022, prin promovarea mobilității urbane multimodale durabile și prin investiții bazate pe Planul de mobilitate urbană durabilă a Municipiului Alba Iulia.

Ambele loturi au o valoare totală de 230,4 milioane lei, proiectele ind accesate în cadrul Programului Operațional Regional, Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, O.S. 4.1 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă. Perioada de implementare este februarie 2020 – decembrie 2023.

În prezent, în cadrul primului lot are loc execuția lucrărilor, contractul ind semnat cu asocierea BARELI SRL –STENIN CONSULT SRL.

Pentru cel de-al doilea lot autoritățile locale desfășoară în prezent procedurile de achiziție, în vederea contractării unui operator economic pentru aproximativ aceleași tipuri de lucrări.

Autobuze electrice

Achiziția de 13 autobuze electrice de 12 m șes pentru transportul public local este un proiect nanțat tot prin Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 4. Proiectul are termen de nalizare decembrie 2023. Astfel,

potrivit autorităților locale, în prezent contractul este executat în proporție de 70% de către producătorul ceh de autobuze SOR Libchavy spol. s r.o.

Valoarea contractului este de 43,3 milioane lei, suma nerambursabilă ind de 30,9 milioane lei.

Pe lângă achiziția celor 13 autobuze electrice, se mai așteaptă ca în cadrul proiectului să e instalate trei stații de reîncărcare lentă pentru autobuze electrice și 4 stații de reîncărcare rapidă pentru autobuze electrice.

SEBEȘ

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, Sebeșul este orașul din România cu cea mai mare sumă investită/ locuitor, avându-se în vedere atât investițiile străine, cât și cele naționale.

Liceu nou

În exercițiul nanciar european 2014-2020, unul dintre cele mai mari proiecte implementate a fost construirea clădirii Liceului Tehnologic Sebeș. Valoarea acestui proiect este de 53,3 milioane lei, nanțat prin POR, având ca termen de nalizare sfârșitul lunii decembrie 2023. Potrivit autorităților, prin prezentul proiect, în realizarea construirii noii infrastructuri se vor lua în considerare aspecte privind soluțiile e ciente energetic și responsabile față de mediu, impact redus asupra mediului, crearea unor condiții de igienă corespunzătoare, dar și economisirea de fonduri pentru operarea clădirii.

Îmbunătățirea calității vieții

Cu o valoare totală de aproape 20 de milioane de lei, este nanțat proiectul Investiții pentru îmbunătățirea calității vieții în Municipiul Sebeș, ce cuprinde șase obiective de investiții:

- Reabilitare și modernizare clădiri existente (corp A, corp B, corp C, sala de festivități, Sala sport, Internat) - CORP

B – Colegiul Național Lucian Blaga;

- Reabilitare corp de clădire A, inclusiv reamenajări exterioare din strada Lucian Blaga, nr. 76 - Liceul cu Program Sportiv;

- Transformare imobil fosta centrală termică Aleea ParcMunicipiul Sebeș în creșă;

- Extindere și modernizare Grădiniță cu program prelungit – Petrești;

- Construire Sala de sport, Școala Gimnazială PetreștiMunicipiul Sebeș;

- Modernizare străzi: Unirii și Grădinilor, Petrești, Municipiul Sebeș.

Perioada de implementare a proiectului este 18.03.2021 –31.12.2023.

Printre proiectele pe care Primăria Municipiului Sebeș le-a derulat sunt: Creșterea e cienței energetice a clădirii CONTAGIOASE din cadrul Spitalului Municipal Sebeș, cu o valoare totală de 1,6 milioane lei, nanțat în cadrul POR și nalizat în noiembrie 2021, Transformare clădiri, centrală termică și depozit de cărbune, în Creșă și Grădiniță, Valea Frumoasei, Municipiul Sebeș, cu o valoare de 8,9 milioane lei, nanțat prin PNDL 2017-2020, Canalizare Menajeră și Stație de Epurare, Sat Răhău, Municipiul Sebeș, cu o valoare de 10,5 milioane lei, nanțat prin PNDL 2017-2020.

AIUD

Infrastructura

Începând din 2016 autoritățile locale au modernizat peste 25 de străzi, au reabilitat Liceul Tehnologic Aiud („ne dorim să devină un pol al învățământului profesional și tehnic în județul Alba”), este aproape de nalizare o grădiniță și curând va intra în reabilitare o alta, au construit o nouă creșă, o bază sportivă, un bazin de înot și un centru de zi pentru vârstnici, au achiziționat autobuze electrice pentru transportul public, iluminatul public trece pe LED, sunt amenajate piste de biciclete și în ințate punct de bike sharing etc.

Transport public ecologic în municipiul Aiud

Prin acest proiect, nanțat din fonduri europene, transportul public în comun se face cu 16 autobuze electrice, se construiește un depou modern, se reabilitează stațiile de călători, se modernizează anumite străzi, se amenajează piste de biciclete, se achiziționează biciclete și se în ințează puncte de bike-sharing. Proiectul are o valoare totală de 67.555.242,65 lei, este în curs de implementare și termenul de nalizare este 30.11.2023.

Proiectul este realizat de Asocierea SAN ELECTROTERM GRUP (Leader), RADCOM SRL, DEPISTOR STAR SRL și EUROPEXPRES SRL

Modernizarea sistemului de iluminat public

Prin intermediul a două nanțări externe - nanțat din fonduri europene și AFM - municipiul Aiud are unul dintre cele mai moderne sisteme de iluminat din România, atât în zona urbană, cât și în zona rurală, conform autorităților locale. Sistemul de telegestiune permite gestionarea punct cu punct a corpurilor de iluminat LED. Proiectul are o valoare totală de 11.075.847,49 lei pentru zona urbană (în implementare) și 2.408.369,60 lei pentru zona rurală (nalizat). Pentru zona urbană termenul de nalizare este 31.05.2023.

Antreprenorul lucrărilor este SC Flash Lighting Services SA.

Construirea unei baze sportive moderne

Pentru un mod de viață sănătos Aiudul vrea să încurajeze sportul de masă la vârste cât mai fragede. Tinerii sportivi au nevoie de infrastructură modernă pentru practicarea sportului, astfel că în municipiul Aiud este în curs de construire o nouă bază sportivă, nanțată prin Compania Națională de Investiții. Valoarea investiției este de 5.633.960,17 RON fără TVA, iar lucrările vor nalizate în primele luni din 2023. Antreprenorul general al lucrărilor este Asocierea COMPACT CONSTRUCT SRL și CUBICON INVEST SRL.

Dorin Nistor, primarul Municipiului Sebeș: „Punem preț pe educație și pe dezvoltare administrativă. Investiții private de peste

1,7 miliarde euro și companiile continuă să se îndrepte spre Sebeș.”

Sebeșul are o populație de aproximativ 32.500 de locuitori, peste 1.200 de rme active, iar valoarea investițiilor în economia orașului se ridică la 1,7 miliarde euro. Pentru administrația publică locală s-a impus nevoia revitalizării, scrierii de proiecte, dezvoltării serviciilor și eliminării birocrației, pentru a răspunde ritmului alert în care orașul se dezvoltă și atrage companii performante, forță de muncă activă și bine cali cată. Dacă în anul 2022, contribuția companiilor la bugetul local era de 40% și ponderea nanțărilor nerambursabile atrase de echipa primăriei era aceeași. Majoritatea acestor nanțări au fost atrase pentru a interveni în zona de educație, sănătate, modernizarea aspectului orașului – de la străzi mai bune, la iluminat performant, siguranță rutieră, transport nepoluant. Toate școlile Sebeșului bene ciază de nanțări nerambursabile pentru e cientizare energetică, dotări IT și mobilier, optimizarea spațiilor.

Unul dintre cele mai frumoase și mai îndrăznețe proiecte vizează construirea unui nou liceu tehnologic, investiție de circa 50 milioane de lei, o parte importantă ind asigurată printro nanțare nerambursabilă obținută prin POR 2014-2020, Axa Prioritară 10 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Clădirea modernă care se înalță la Sebeș, de la o zi la alta, cuprinde: 34 de săli de clasă, 3 laboratoare de informatică, un laborator de zică și altul de mecanică, un laborator de chimie, o sală profesorală, sală de festivități, sală de sport, realizarea sistemului de încălzire centralizat, amenajarea curții și a terenului aferent liceului, amenajarea terenului de sport în curtea liceului. De noua clădire a cărei construcție va nalizată în anul 2023, vor bene cia cei 777 de actuali elevi, urmând ca unitatea școlară să crească până la un număr de 900 de elevi.

Un alt segment din sfera educației, care era de citar, a fost abordat de municipalitate: construirea de creșe pentru a veni în sprijinul populației active.

Municipiul Sebeș are o situație nanciară stabilă, o poziționare geogra că extrem de favorabilă, aici ind cel mai important nod rutier al României, după capitală. Accesul la resurse este unul

privilegiat, orașul a at la poalele Transalpinei, pe râul Sebeș, solicitând sprijin la nivel guvernamental pentru a investi într-un lac redresor, care să permită amplasarea unei mici hidrocentrale care ar putea genera resursa pentru întregul iluminat public al orașului, investiție care ar salva, în același timp, și unul din cele mai iubite spații de agrement locale - Parcul Arini, întins pe 12 hectare. Având în vedere poziționarea importantă, Municipiul Sebeș a subliniat frecvent nevoia construirii unui nou spital, cu o structură modernă, care să răspundă unei zone intens accesată, atât din punctul de vedere al activităților industriale și de comerț, cât și din perspectivă turistică. Am fost adesea întrebați cum explicăm dezvoltarea economică a unui orășel fără șomeri (în anul 2022, la serviciul de asistență socială au fost înregistrate 25 de dosare cu 43 de bene ciari de venit minim garantat). Răspunsul este întotdeauna același: oameni de calitate, care au cultul muncii, bine pregătiți profesional. Considerăm important de menționat un alt aspect: calitatea vieții cultural-educative, diversitatea, tradiția, respectul pentru personalitățile care au marcat aceste locuri (Lucian Blaga, Dorin Pavel, Radu Stanca). La Sebeș, punem preț pe valorile locale, ca parte dintr-o carte de vizită care ne onorează și ne recomandă.

Aradul, primul municipiu reședință de județ cu centură completă

Dan BIRTA

Una dintre cele mai mari investiții din județul Arad este centura Aradului. Prima parte a acesteia, în lungime de 12,25 km, a fost inaugurată în octombrie 2012, iar proiectul a costat aproape 430 de milioane de lei, fără TVA, lucrările ind executate de rma JV FCC Construccion/PORR Bau GmbH. Sprijinul nanciar nerambursabil alocat de Uniunea Europeană, prin Fondul de Coeziune, a fost de 211.365.803 lei, diferenţa până la valoarea totală a contractului de lucrări ind asigurată de Guvernul României. În 21 octombrie 2022 a fost semnat contractul pentru realizarea ultimului segment din Centura Aradului. Finanțarea în valoare de circa 308 milioane de lei este asigurată de Guvernul României, iar constructor a fost desemnat PORR Construct. Aradul va deveni primul municipiu reședință de județ care va avea un inel de centură complet. Prin acest proiect, care include o șosea de 11 kilometri (dotată cu pistă de biciclete), un pasaj de trecere peste calea ferată (la Vladimirescu, în lungime de 147 metri) și un pod peste Mureș (la Fântânele), se asigură legătura între două drumuri naționale, respectiv DN 69 AradTimișoara și DN 7 Arad-Deva, dar și racordarea la autostrada Nădlac-Arad-Timișoara. Termenul pentru realizarea proiectului tehnic este de şase luni, lucrările putând începe în primăvara anului viitor.

Centura orașului Curtici

Primul drum de centură al localității Curtici a costat aproximativ 4 milioane de euro, iar proiectul a fost nanţat de Uniunea Europeană. Drumul are o lungime de 7,2 kilometri şi face legătura între drumul judeţean Curtici – Macea şi drumul judeţean Curtici – Sântana, dar asigură legătura şi cu pasajul peste calea ferată. Centura Curticiului a fost inaugurată în decembrie 2021. Constructorul Centurii Curtici a fost Inteco Holding SA.

Extinderea și dotarea UPU Arad

Consiliul Județean Arad a câștigat patru milioane de euro din fonduri europene pentru extinderea și dotarea Unității de Primiri Urgențe (UPU), respectiv dotarea cu aparatură medicală performantă a Ambulatoriului Integrat de Specialitate al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. „Cele două proiecte fac parte din programul Consiliului Județean de modernizare a sistemului de sănătate publică din Arad. Lucrările pe șantierul noului corp de clădire al UPU sunt în derulare, ordinul de începere a acestora ind semnat la mijlocul lunii mai 2022. Construcția în care funcționează Unitatea de Primiri Urgențe se va extinde spre Nord-Est, cu un corp de clădire având regim de înălțime subsol+parter. Valoarea contractului de lucrări este 5.400.000 lei, iar durata de execuție este 12 luni. Pentru dotarea cu aparatură performantă a Ambulatoriul Spitalului Clinic Județean de Urgență, Consiliul Județean a cumpărat pentru spital 7 aparate medicale moderne”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Unitatea de Primiri Urgențe se va extinde cu 500 metri pătrați, iar noul spațiu va dotat cu aparatură modernă, destinată investigațiilor imagistice. Echipamentele medicale care vor deservi noul corp de clădire sunt nanțate din fonduri europene. Lucrările de extindere a Unității de Primire Urgențe din cadrul Spitalului Județean Arad sunt foarte avansate și vor gata înainte de termen.

Transport modern la Arad

Printr-un contract semnat de ADR Vest şi Primăria Municipiului Arad, în septembrie 2019, s-a asigurat nanțarea pentru achiziția a opt tramvaie noi, modernizarea altor 20 de tramvaie din parcul auto actual şi lucrări de infrastructură pentru calea de rulare. Este vorba despre proiectul „Modernizare Sistem de Transport Public cu Tramvaiul în Municipiul Arad – Traseu Strada Pădurii, între Strada Abatorului și Strada Condurașilor”, care va bene cia de 21,02 milioane euro nanțare nerambursabilă prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020, Axa prioritară 4, dedicată municipiilor reședință de județ. Obiectivul proiectului este dezvoltarea unui sistem de transport public de călători atractiv și e cient, astfel încât să se reducă deplasările cu maşina personală şi nivelul emisiilor de dioxid de carbon. Proiectul mai prevede achiziționarea unui sistem electronic de taxare (e-ticketing) şi de management al tra cului - panouri de informare, sistem de localizare automată a vehiculelor (AVLS) și managementul otei, camere CCTV la bord şi un sistem acustic de informare a călătorilor la bord. De asemenea, va reabilitată linia cale de tramvai și rețeaua aeriană de contact aferentă pe o lungime de 3,2 kilometri. Valoarea totală a proiectului este de aproape 118 milioane de lei, din care 99.463.913,32 lei nanţare nerambursabilă.

PROIECTE COMPLEXE FINANȚATE ÎN BIHOR

Dan BIRTA

Sistem de Management Integrat al Deșeurilor

Un județ curat este una dintre prioritățile Consiliului Județean Bihor. La începutul mandatului, în 2020 a fost pus în funcțiune Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, proiect nanțat din fonduri europene. Valoarea totală a proiectului în cele două faze a fost de 173,1 milioane de lei, cu TVA, din care 155 milioane de lei nanțarea nerambursabilă.

„Suntem singurul județ din România care colectează deșeurile pe 5 fracții în mediul urban și pe 4 fracții în mediul rural, gradul de colectare selectivă ajungând la 35%. De asemenea, împreună cu Ecolect avem pregătite mai multe investiții. Printre acestea se numără realizarea a 32 de platforme de depozitare a deșeurilor”, a precizat Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.

Oradea Arena

O altă invetiție importantă în Bihor este construirea sălii polivalente Oradea Arena. Sala a fost inaugurată în aprilie 2022 și poate găzdui evenimente sportive, cu o capacitate de 5.300 de locuri, sau diverse spectacole și concerte, la o capacitate de 7.000 de locuri. Construcția arenei a costat circa 30 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor provenind de la Compania Națională de Investiții.

Drumul Expres Pod Prezan – Remarkt

O altă investiție importantă pentru Oradea și județul Bihor este drumul expres care leagă Calea Clujului (Podul Prezan) de Remarkt Oradea, la ieșirea spre Biharia. Construcția drumului expres, pe toate tronsoanele sale, a necesitat circa șapte ani și reprezintă o alternativă mai rapidă pentru a traversa Oradea, legând DN 19 Oradea Satu Mare de DN 1 Oradea – Cluj-Napoca, pe următorul traseu: Strada Suișului – viaduct Valea Frumoasă –Calea Bihorului (intersecția cu serpentinele spre Paleu) – Calea Bihorului (intersecția cu str. Ion Bogdan) – strada Izvorului (intersecția cu pasajul T. Neș) – str. Ecaterina Teodoroiu (pasaje peste străzile Pasteur și Doja) – strada Făcliei – pod C-tin Prezan, spre Crișul Repede – Calea Clujului.

Prima parte a drumului, între Podul Prezan și Strada Ecaterina Teodoroiu (3,6 km), a fost nalizat în 2015 și

a costat 16.540.862 euro. Partea dintre Strada Ecaterina Teodoriu – Remarkt a fost nalizată în iunie 2020 și a costat 28 de milioane de lei, fără TVA.

Proiecte începute sau în pregătire

Consiliul Județean Bihor are în pregătire sau în derulare proiecte noi din fonduri europene în valoare de peste 300 de milioane de euro, la care se adaugă Drumul Expres Arad-Oradea, în valoare de peste 1 miliard de euro. Inelul rutier metropolitan este un alt proiect nou în valoare de peste 50 de milioane de euro, cu nanțarea asigurată din fonduri guvernamentale, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”.

Investițiile private aduc în județul Bihor peste 40 de milioane de euro (Terminalul Cargo, Școala Internațională și hotelul din Municipiul Oradea).

Alte proiecte în diferite stadii de realizare sunt centurile din zona metropolitană a Municipiului Oradea – Oșorhei, Nojorid și Sântandrei, Centura Biharia și drumul de legătură dintre Biharia și Paleu.

EDIFICII ORADEA Reabilitarea Cetății Oradea

21 milioane de euro din fonduri UE s-au investit din 2008 până în prezent în reabilitarea Cetății Oradea. La aceștia se adaugă încă 12.594.303 lei (peste 2 milioane de euro) pentru etapa a IV-a de reabilitare a cetății. Din acești bani, urmează să e reabilitat Bastionul Crăișor. Primarul Municipiului Oradea, Florin Birta și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș au semnat în 21 octombrie, la Cetatea Oradea, contractul de nanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 11 – Turism și Cultură.

Aquaparkul Nymphaea, investiție de 22 de milioane de euro

Inaugurat în luna august 2016 este cea mai mare investiţie publică de acest gen din România. Lucrările la Aquapark Nymphaea, întins pe o suprafaţă de şapte hectare şi 5.000 de metri pătraţi de luciu de apă, au început în februarie 2015, recepţia având loc în luna august 2016. „Acest aqua-

park, construit într-un an şi jumătate, cu 88,3 milioane de lei (aproape 22 milioane de euro), este cel mai modern aquapark din vestul României, ce acoperă toate necesităţile pentru o zonă de recreere de calitate pentru orădeni şi turişti şi pune Oradea pe harta turismului balnear şi de agrement în Estul Europei”, declara primarul Oradiei de la acea vreme, Ilie Bolojan.

Investiții în pasaje

Lucrările pentru amenajarea intersecției prin pasaj denivelat între drumul de centură al municipiului Oradea și str. Universității au fost executate de către rma PORR Construct și au demarat în octombrie 2019, iar valoarea contractului de lucrări a fost de 30.103.485,75 lei (fără TVA).

Pasajul s-a executat de-a lungul drumului de centură, de o parte și de alta a străzii Universității, are 3 deschideri de 24 m și o lungime de 72 m, lungimea totală a rampelor ind de 473 m.

De asemenea, pasajul are două benzi de circulație pe sens, lățimea părții carosabile ind de 14 m. Bretelele de legătură la girație, câte una pe direcție, asigură toate relațiile de legătură între drumul de centură și drumurile laterale. Lățimea părții carosabile a bretelelor este de 3,5 m. Sensul giratoriu are 5 ramuri: Borș, Cluj, str. Universității, str. Ogorului și strada nouă de acces la Piața 100. Pasajul a devenit circulabil din martie 2020.

La sfârșitul anului 2015 au fost nalizate cele două pasaje peste Centura Oradiei. Pasajul peste DN 79, Oradea – Arad a costat 25.520.001,21 de lei, din care contribuţia Uniunii Europene - 16.573.578,02 lei, contribuţia Guvernului României - 3.638.102,49 de lei și contribuţia Primăriei Oradea - 5.308.320,70 de lei. Pasajul peste DN 76, Oradea – Deva a costat 24.647.674,19 lei, din care contribuţia Uniunii Europene - 16.011.095,64 de lei, contribuţia Guvernului României - 3.514.630,74 de lei și contribuţia Oradiei - 5.121.947,81 de lei.

LUCRĂRI ÎN DERULARE

Pasajele subterane din Piața Gojdu

Rețeaua de pasaje subterane din Piaţa Gojdu este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură derulate vreodată în Oradea. Fiecare pasaj va avea câte două rampe, de intrare respectiv ieșire. „Cred că este cel mai complex proiect pe care Primăria Oradea l-a avut în execuție. Trebuie forați 2.200 de piloți pentru implementarea proiectului. Am avut întârzieri de 3-4 luni în semnarea contractului de execuție, chiar dacă procedura de licitație era nalizată. Aceste întârzieri au fost cauzate de perioada scumpirii materialelor de

construcție. Situația s-a rezolvat odată cu ordonanța de urgență privind actualizarea prețurilor. Fondurile suplimentare alocate sunt tot din bani europeni”, a precizat primarul Florin Birta. Prin realizarea acestor pasaje se dorește uidizarea tracului rutier în vederea reducerii poluării și creșterii siguranței. Totodată, se are în vedere sprijinirea transportului public de persoane prin reducerea timpilor de parcurs a autobuzelor și tramvaielor și creșterea atractivității transportului public din Oradea. Lucrările sunt efectuate în cadrul proiectului „Coridor de mobilitate urbană durabilă în Piața Emanuil Gojdu din Oradea - Etapa I”, proiect nanțat prin Programul Operațional Regional 2014 - 2020. Finanțarea nerambursabilă este 98% din valoarea cheltuielilor eligibile. Durata de execuție a lucrărilor este de 24 luni, valoarea contractului ind de, 85.317.030, 33 lei fără TVA (aproximativ 17,1 mil. euro fără TVA).

Pasajul de la Piața Cetate – 50% grad de execuție

Continuă lucrările și la pasajul rutier subteran din dreptul Pieței Cetate, unde gradul de execuție este de 50%. Se lucrează etapizat, la turnarea pereților aferenți rampei dinspre zona Nufărul, urmând să demareze săparea rampei dinspre zona centrală.

Proiectul face parte din obiectivul de investiții „Coridor de mobilitate urbană durabilă în Piața Emanuil Gojdu din Oradea - Etapa II”, ind implementat de Primăria Municipiului Oradea prin Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională. Valoarea contractului este de 27.004.232,55 lei fără TVA.

Șase ani de Aquapark Nymphaea

Anul 2022 a însemnat pentru Aquaparkul Nymphaea anul revenirii la viață, după doi ani (2020-2021) în care a funcționat cu jumătăți de măsură sau chiar deloc. Un bilanț provizoriu la nalul anului conturează cifre îmbucurătoare, numărul vizitatorilor și veniturile depășind valorile înregistrate în 2019, cel mai bun an nanciar de până acum. „Analizând cifrele din acest an, am constatat că a crescut numărul clienților, au crescut veniturile, ceea ce înseamnă că suntem pe un trend ascendent, mai exact pe drumul cel bun. În toți acești ani ne-am străduit să ridicăm calitatea serviciilor oferite clienților noștri. Dincolo de faptul că ne-am preocupat să reducem timpul de așteptare la intrare și la servitul mâncării, să e curat, am încercat să oferim clienților și o atmosferă plăcută, prin intermediul ședințelor de zumba sau a unor activități dedicate celor mici”, precizează managerul Administrației Domeniului Public SA Oradea, Liviu Andrica.

Proiecte pentru anul 2023

Pentru anul care urmează, pe lista de obiective se regăsesc câteva proiecte menite să facă Aquaparkul Nymphaea și mai atractiv. Este vorba despre un bazin de înot, o zonă de plajă cu umbrar, precum și construirea unui hotel de 3 stele. „În anul 2022, bazinele olimpice de înot și sărituri au fost predate către Primăria Oradea pentru a puse în circuitul sportiv. Intenționăm să construim un bazin de înot pentru a satisface dorința vizitatorilor noștri care vor să practice acest sport. Apoi, am constatat că avem foarte mulți clienți care solicită servicii complete, inclusiv cazare, sau mulți alții care doresc să-și valori ce tichetele de vacanță la noi, acum neavând această posibilitate. Din aceste motive vom demara proiectul construirii unui hotel de 3 stele. Nu în ultimul rând, având în vedere că ne confruntăm cu

temperaturi tot mai mari de la an la an, dorim să amenajăm o zonă de plajă cu umbrar pentru minimum 2.500 de șezlonguri pentru clienții interesați să stea mai mult la umbră decât la soare”, menționează Liviu Andrica, directorul ADP Oradea.

O investiție de peste 20

milioane de euro

Construit într-un an și jumătate pe locul fostului Ștrand Municipal, cu o investiție de 88,3 milioane lei (aproape 22 milioane de euro), complexul acoperă toate necesităţile pentru o zonă de recreere de calitate, întinzându-se pe o suprafață de 6,8 ha.

În partea de interior, vizitatorii au la dispoziție şase bazine şi patru tobogane de diverse dimensiuni – „Anaconda”, „Vipera”, „Familia” și „Tornada”. Pe lângă aceste facilități, o atractivitate sporită în interior prezintă zona cu cele șase tipuri de saună și cea de baie turcească. Răsfățul poate continua în zona de tip wellness, cu o baie reconfortantă în saloanele jacuzzi vip. În exterior sunt cinci bazine: bazinul care face legătura cu interiorul, numit Meridianul 0, bazinul pentru adulţi „Laguna”, bazinul pentru copii „Prichindel”, bazinul cu valuri și bazinul cu tobogane. Cea mai mare atracție a Aquaparkului sunt cele şase tobogane exterioare, numite „Fulger”, „Avalanşă”, „Kamikaze”, „Curcubeu”, „Cobra” şi „Magic”.

Aquaparkul Nymphaea are program zilnic între orele 1022, casieria funcționând până la ora 21. Pentru acces garantat, având în vedere că locurile sunt limitate, se recomandă achiziționarea anticipată a biletelor, accesând link-ul http:// www.aquapark-nymphaea.ro/infopoint/achizitionare-bilete.

Aquaparkul Nymphaea, cel mai mare complex acvatic din vestul României, a împlinit în 10 septembrie 2022 șase ani de funcționare, perioadă în care a atras vizitatori din întreaga țară, dar și tot mai mulți turiști de peste hotarele țării.

O grădină zoologică cu trecut nobiliar

Situată în partea de sud-vest a municipiului Oradea, pe str. Matei Basarab, nr. 1, Grădina Zoologică Oradea este o oază de linişte, ideală pentru odihnă, recreere şi refacere. Cu un trecut nobiliar, grădina funcționează pe un teren donat orașului de către contele Rhedey Lajos, fost locotent în armata habsburgică, care a trăit la Oradea între anii 17911819. Într-un an rămas necunoscut istoriei, contele a ridicat aici o capelă. În anul 1804, an în care i-a murit soția, acesta a donat orașului terenul și capela. În interiorul acesteia se odihnește și azi trupul iubitei sale soții. După moartea soției, contele s-a întors la Budapesta, însă a cerut prin testament să e înmormântat la Oradea. A murit în Ungaria în luna mai a anului 1831, iar sarcofagul cu trupul său a fost adus în capela orădeană, care îi poartă numele. În prezent, colecția de animale a Grădinii Zoologice Oradea cuprinde peste 100 de specii și 790 de exemplare. În ultimii ani, în urma unor relații de colaborare cu grădini zoologice din țară și străinătate, colecția a fost îmbogățită cu exemplare de cămilă, capibara, lup arctic, tigru siberian, leopard de zăpadă, lemur brun, cangur Bennett etc. Anul 2022 a fost unul special pentru Zoo Oradea și datorită faptului că, în premieră pentru parcul zoo, s-au născut doi pui de tigru siberian, un mascul și o femelă. Aceștia au atras foarte mulți vizitatori din întreaga țară și zeci de părinți adoptivi. Prin intermediul programului „Părinte adoptiv”, orice persoană zică sau juridică poate adopta animale din Grădina Zoologică Oradea, prețul adopției ind 200 lei/an pentru persoane zice și 500 lei/an pentru persoane juridice. De

două ori pe an, primăvara și toamna, este organizată „Ziua părinților adoptivi”, prilej cu care părinții adoptivi participă la diferite programe, începând de la prezentări și până la hrănirea animalelor adoptate.

La Piața 100, vii cu tramvaiul și pleci cu mașina!

Duminică de duminică, începând din toamna anului 2018, toate drumurile bihorenilor în căutare de antichități, îmbrăcăminte, încălțăminte, autoturisme sau altfel de obiecte duc către Piața 100, situată pe șoseaua de centură, vizavi de Cartierul Europa. Piața 100 (fostă Ocska) a fost și rămâne unul dintre cele mai vizitate locuri din Oradea, ind una dintre cele mai mari și mai vechi piețe din oraș. În zilele călduroase de vară, până la 10.000 de oameni ajung printre tarabele pestrițe. Zona s-a adaptat mereu, a progresat odată cu vremurile însă, cel mai important, și-a păstrat spiritul viu. Întinsă pe o suprafață de 8,3 ha, Piața 100 este împărțită în două sectoare mari și late: Zona Bazar, cu 1.830 locuri pentru vânzare de antichități, haine și alte obiecte, și Zona Auto, cu 1.350 de locuri, unde găsești autoturisme mai vechi sau mai noi, după bugetul ecăruia. De asemenea, aici funcționează 32 de chioșcuri de alimentație publică, unde vizitatorii găsesc plăcinte calde, mititei și alte gustări, care de care mai apetisante.

Programul de funcționare al Pieței 100, pentru Zona Auto, este de luni până sâmbătă, între orele 8.00 – 19.00, și dumi-

ADP Oradea

nică, între orele 6.00 – 19.00, iar pentru Zona Bazar, sâmbătă și duminică, între orele 6.00 – 16.00.

Casieria este deschisă zilnic, după următorul program: luni - vineri, între orele 10.00 – 18.00, iar sâmbătă - duminică, între orele 06.00 – 17.00.

Administrația Domeniului Public S.A. Oradea este o societate pro tabilă premiată la nivel național, având capital integral al municipiului Oradea, care are în administrare următoarele obiective de interes public din Oradea: Aquaparkul Nymphaea, Ștrandul Ioșia, Grădina Zoologică, Cimitirul Municipal Rulikowski, Adăpostul Grivei, Piața Cetate, Piața Decebal, Centrul de Afaceri Rogerius și Piața 100 (Obor).

BISTRIȚA-NĂSĂUD SE DEZVOLTĂ DIN FONDURI EUROPENE

Călin POENARU

Un proiect ambițios al forului județean îl reprezintă conectarea satelor la TEN-T (486 milioane lei, fonduri UE). Acesta prevede racordarea la rețeaua europeană de transport a comunităților rurale din Sudul, Estul, Vestul județului, dar și a celor limitrofe DJ 172 și DJ 173. CJ Bistrița-Năsăud, alături de Primăriile Bistrița Bârgăului, Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Ilva Mica, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Maieru, Tiha Bârgăului, Ilva Mare și Lunca Ilvei, a declanșat modernizarea DJ 172D (295 milioane lei, fonduri europene și locale). Sunt trei proiecte pe loturile 1-4, care cuprind traseul între DN 17, DN 17D, inclusiv pe malul Lacului Colibița, până la limita cu județul Suceava. Castelul Teleki, din localitatea Posmuș (25 milioane lei, fonduri UE) este un proiect desfășurat pe o perioadă de patru ani, timp în care ansamblului i s-a redat frumusețea de odinioară. Inaugurarea s-a făcut, în toamnă, cu Festivalul ArtCast. “Este o investiție în care turismul, arta și cultura sunt îmbinate perfect, într-o oază barocă și într-un cadru de poveste, menite să impulsioneze dezvoltarea locală. O investiție de 5,2 milioane de euro, prin accesarea de fonduri europene, bugetul Guvernului României și bugetul județului”, a arătat Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud.

BISTRIȚA

Nu mai puțin de nouă mari proiecte a consemnat reședința de județ. Complexul Sportiv Unirea (89 milioane lei, fonduri naționale) este un centru sportiv situat pe str. Aerodromului. Recon gurarea axei de transport public (50 milioane lei, fonduri UE) are ca obiectiv traseul str. Gării – Bd. Decebal – str. Andrei Mureșanu – str. Năsăudului. Linia de transport verde (58 milioane lei, fonduri UE) vizează utilizarea de mijloace de transport cu motor electric, hibrid sau normă de poluare redusă. “Am achiziționat pentru Poliția Locală trei mașini electrice din bugetul local prevăzut pentru 2022, investiție menită să înnoiască parcul auto deținut de primărie, respectând planul stabilit pentru reducerea emisiilor de CO2 din oraș. Pentru alimentarea electrică a vehiculelor a fost cumpărată și o stație de încărcare. Avem în vedere achiziționarea altor trei astfel de vehicule din bugetul pe 2023”, a menționat Ioan Turc, edilul municipiului.

Complexul de agrement acvatic presupune o investiție de 45 milioane lei, din fonduri locale, ind programat pe fosta bază Mecanica, achiziționată de municipalitate. Proiecte importante mai sunt blocurile de locuințe sociale zona Viișoara, etapa 2 (39 milioane lei, fonduri locale); modernizarea Colegiului Național L. Rebreanu (33 milioane lei, fonduri europene) - consolidarea și modernizarea corpului de liceu A, de pe Bd. Republicii; amenajarea de piste de cicliști (31 milioane lei, fonduri UE); modernizarea DJ 173B (27 milioane lei, fonduri UE), în parteneriat cu Primăria Tărpiu; drumul de acces la Complexul Sportiv Polivalent (24 milioane lei, bugetul de stat), care presupune executarea de cale de acces și de utilități aferente.

BECLEAN

Orașul Beclean este deja recunoscut la nivel național ca un oraș care a atras foarte multe fonduri externe. Ultimul proiect nalizat a fost Centrul Legacy (22 milioane lei, fonduri UE), care a presupus amenajarea centrului recreativ de la Băile Figa la exterior, împrejmuire, racorduri,

INVESTIȚII PUBLICE

branșamente, căi de acces, drum de legătură cu DJ 172. “Sunt convins că nalizarea și darea în funcțiune a noilor investiții din stațiune - unele a ate în stadiu nal - va atrage, an după an, și mai mulți turiști. Am mers mereu înainte, într-o direcție care duce nu doar spre dezvoltarea stațiunii, ci și, prin aceasta, la cea a orașului nostru”, consideră primarul Nicolae Moldovan.

Centrul Social de Zi (19 milioane lei, fonduri UE) va concretizat tot la Băile Figa și prevede amenajare de teren, împrejmuire, racorduri și branșamentre la utilitați, spații verzi, drum de acces, alei și pistă de biciclete.

Un proiect ambițios este și Grădina Urbană Transilvania, în zonă ind așteptate și investiții private. Printre proiectele majore ale orașului cu bani europeni se numără dezvoltarea mobilității urbane (45 milioane lei) - etapa a doua; creșterea mobilității urbane (22 milioane) - Drumul Gării ind obiectivul urmărit; iluminat public e cient energetic (20 milioane)creșterea e cienței energetice în sistemul de iluminat public. Alte proiecte importante sunt reabilitarea Școlii M. Eminescu (23 milioane lei) și Centrul Cultural L. Rebreanu (18 milioane lei, ambele cu fonduri UE). Ultimul a presupus refacerea împrejmuirii de teren, amenajări exterioare, racorduri la utilități, reabilitarea căilor acces (Aleea Tranda rilor, drum de legătură cu Piața Mare).

Orașul Sângeorz-Băi vizează îmbunătățirea spațiilor publice urbane și cultural-recreative (22 milioane lei, fonduri europene); pistă de biciclete și pod rutier peste Someșul Mare (22 milioane lei, fonduri UE); o promenadă pe Valea Borcutului (22 milioane lei, fonduri UE); dar și construirea unui corp, cu un etaj, nouă săli de clasă la Școala

Gimnazială Cormaia (19 milioane lei, fonduri UE). 20 de milioane de lei, pe fonduri UE, implică proiectul Aqua Primus - SOS (Satul - Orașul – Stațiunea): 20 milioane lei. Acesta are în vedere captarea izvorului 6 și transportul izvorului mineral Primus, pavilion cu spațiu pentru degustare / tratament apă minerală, fântână arteziană, foișoare pentru popas, traseu pietonal de cură, circuit de biciclete, scenă, am teatru în aer liber, puncte de informare turistică, dar și noul brand al stațiunii.

La Mărișelu se vor moderniza DJ 154 D, 162, 172A (86 milioane lei, fonduri naționale), bene ciare ind și Primăriile Galații Bistriței, Sânmihaiu de Pădure, Miceștii de Câmpie, Beclean, Chiochiș; la Zagra, DJ 172 (81 milioane lei, fonduri UE), inclusiv localitatea Șintereag, cu bene ciari Primăriile Zagra, Cociu, Mocod; la Teaca, DJ 173 (65 milioane lei, fonduri UE) - Primăriile Șieu, Teaca, Ocnița; la Lechința, DJ 172G (37 milioane lei, fonduri UE) - bene ciari: Primăriile Nușeni, Lechința, Cetate, Livezile. Traseul ultim cuprinde ruta dintre localitățile Nușeni, Feleac și Chiraleș, dar și cea dintre Satu Nou și Cușma.

Maieru se remarcă prin proiectul unei centrale pe biomasă (37 milioane lei, fonduri europene) a rețelei de distribuție a energiei termice din comună; Telciu, prin amenajarea de drumuri forestiere (37 milioane lei, fonduri UE), în cinci etape; Năsăud, prin creșterea mobilității urbane (22 milioane lei, fonduri UE); iar Tiha Bârgăului, prin rețeaua publică de apă-canal (19 milioane lei, fonduri europene și naționale), având ca obiective construirea unei rețele publice de apă și apă uzată menajeră în localitate și unei stații de epurare, la Piatra Fântânele.

Pe calea dezvoltării în ultimii 10 ani.

Consiliul Bistrița-Năsăud a atras investiții de 1,8 miliarde de euro

Bistrița-Năsăud a mers pe calea dezvoltării în ultimii 10 ani. Cu ajutorul colegilor mei, din aparatul de specialitate al Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și a primarilor, indiferent de culoarea politică, am reușit să atragem investiții, transformate-n fapte, de aproximativ 1,8 miliarde de euro, investiții ce se regăsesc în sistemul de sănătate, infrastructură, educație, cultură, sport, situații de urgență.

Suntem binecuvântați cu un județ unic, cu oameni valoroși, în care natura, aerul din această zonă, precum și zestrea tradițiilor strămoșești, se împletesc perfect cu proiectele de investiții, menite să îmbunătățească nivelul de trai al oamenilor.

Este de datoria noastră, a celor care ne iubim județul, să facem lucruri bune și să promovăm performanța în toate domeniile, de la educație până la gastronomie, artă sau orice alt domeniu, care pune în valoare Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud.

Astfel, pentru că sănătatea a fost și este o prioritate, în ultimii ani, valoarea investițiilor se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro și se regăsesc în nalizarea de proiecte vitale la Spitalul Județean de Urgențe BistrițaNăsăud, menite să vină în sprijinul pacienților, reabilitarea UPU SMURD - cel mai nou și modern din țară, realizarea Heliportului, Creșterea e cienței energetice a secțiilor externe ale Spitalului Județean de Urgență Bistrița, situate pe str. Alba Iulia, nr. 7 Bistrița (Secția de infecțioase), Creșterea e cienței energetice a secțiilor externe ale Spitalului Județean de Urgență Bistrița, situate pe Str. Ghinzii, nr. 26, Bistrița (Secția de oncologie), realizarea unui Bloc Operator Centralizat, modernizarea Secției de Terapie Intensivă, extinderea secției de Oncologie a Spitalului Județean de Urgență Bistrița, modernizarea secției de Obstetrică și Neonatologie, construcția și dotarea unei noi Secții de chirurgie, Modernizarea și dotarea Policlinicii, Bloc de locuințe tip ANL pentru tinerii specialiști în sănătate, reabilitarea Laboratorului TBC și Arhiva Secțiilor externe, în ințarea unor noi linii de gardă, cardiologie, neurologie, neurochirurgie.

Toate aceste investiții au adus, la Spitalul Județean de Urgență Bistrița, 96 de medici, care au ales să profeseze într-un spital ultra modern și dotat. Nu ne oprim aici și continuăm proiectele în sănătate, care sunt de aprox. 87,5 milioane de euro, și anume: Extindere pavilion spital prin construirea unui corp de clădire cu pasarelă de trecere între clădirea existentă și cea propusă”, reabilitarea sediului central al Spitalului Județean de Urgențe Bistrița-Năsăud, amenajare secției de Recuperare, construirea centrului de Radioterapie, extinderea și modernizarea secției de Psihiatrie, implementarea programului de digitalizare a sănătății și construirea unui campus universitar, colaborare încheiată cu Universitatea de Medicină, Faramcie, Științe și Tehnologie ,,George Emil Palade” din Târgu Mureș, specializarea asistenți medicali generaliști, cu studii superioare.

Pentru a duce toate investițiile pe drumul cel bun, la capitolul infrastructură județul nostru a continuat dezvoltarea și a ajuns la 596 de km modernizați și în curs de asfaltare, din cei 697,714 km de drumuri județene. Suntem județul care, foarte curând, va avea toată infrastructura rutieră modernizată.

De asemenea, la fel ca în cazul infrastructurii rutiere, investițiile în infrastructură de apă și canalizare au continuat.

Avem peste 1.663 km rețele de alimentare cu apă și 860 km rețele de canalizare, iar toate cele 4 orașe ale județului nostru și 41 comune au parte de dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, prin demararea Master Planului de apă și canalizare etapa a II-a.

O investiție majoră, la nalul căreia 90% din populația județului Bistrița-Năsăud va conectată la rețelele de apă și 70% la rețelele de canalizare.

Strămoșii noștri ne-au lăsat o zestre valoroasă, iar nouă ne-a revenit sarcina să o protejăm și să o ducem mai departe. Tocmai de aceea, cultura are un loc de cinste în județ, iar prin investițiile de aproximativ 10 milioane de euro în Modernizarea Bibliotecii Județene George Coșbuc, Modernizarea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Modernizarea și dotarea Centrului Cultural Dacia, Reabilitarea și restaurarea Castelului Teleki Posmuș, Realizarea ,,Casei Colecțiilor și a documentelor de patrimoniu”, punerea în siguranță a Castelului Teleki din loc. Comlod, le protejăm identitatea și adevărata lor valoare.

Bistrița-Năsăud este județul în care nici un copil nu mai crește în orfelinat, în instituții de tip vechi, ci în case de tip familial. În 2012 au existat, în structura DGASPC Bistrița-Năsăud, 4 Centre de Plasament de Tip Familial, vechi, în localitățile: Năsăud, Teaca, Beclean și Bistrița. Acum avem 7 Case de Tip Familial, realizate astfel: municipiul Bistrița -1, orașul Năsăud - 2, localitatea Teaca - 2, localitățile componente ale municipiului Bistrița, Unirea 1 și Viișoara 1, investiții în valoare de 5,8 milioane de euro, în colaborare cu Fundația Hope and Homes for Children România. Toate aceste proiecte vin în sprijinul și integrarea copiilor, oferindu-le un loc care să poată numit ,,acasă”.

Educația este cheia spre succes și doar prin educație reușim să ne dezvoltăm și să creștem frumos, astfel avem investiții de aproximativ 20 de milioane de euro, ce se regăsesc în premierea sportivilor, burse asistență socială, burse de merit, premierea olimpicilor, Reabilitarea fostei clădiri a Tribunalului din Municipiul Bistrița - casa nouă pentru UTCN Cluj-Napoca, Reabilitarea și modernizarea internatului Școlii Profesionale Speciale ,,Sfânta Maria” Bistrița.

Sportul a fost mereu un lucru aparte pentru mine. Clădește caractere, crește o generație sănătoasă, ambițioasă și oameni care inspiră.

De asemenea, sportul înseamnă depășirea limitelor, să cazi și să te ridici, să faci ce alții așteaptă, dar cred că este imposibil.

Tocmai de aceea, am investit în sport, să facem din imposibil, posibil, să inspirăm generații, să clădim o casă a sportului județean unde Gloria e la ea acasă. Sportul era aproape inexistent în județ, înainte de în ințarea

Acum, noua casă a sportului - Sala Polivalentă din Complexul Spotiv Unirea este deschisă performanței, meciurile care ne vor aduce împreună și unde vom trăi momente de suspans. O investiție pentru generații, clădită într-un ritm record, mai puțin de 3 ani, unde 3.007 inimi vor bate pentru echipele de su et.

Unii spun că este cea mai modernă Sală Polivalentă din țară, eu spun doar că este ceea ce împreună cu echipa mea și constructorul ne-am dorit să se clădească pentru viitorul sportiv al județului nostru.

Un vis frumos devenit realitate. Un loc unde să crească viitori campioni și pasionații de mișcare să se întâlnească.

Dar ca și în sport, unde reușita este începutul unei noi competiții, și pentru noi, investițiile în sport vor continua.

Angajamentul ferm pentru dezvoltarea strategică, integrată și clară a județului, din punct de vedere: economic, turistic, educațional, cultural, al infrastructurii rutiere și a tuturor utilităților, dar și al promovării obiectivelor, a oamenilor valoroși și a produselor locale, a fost con rmat prin realizarea și lansarea brandului județului.

Județul nostru s-a dezvoltat, dar continuă să crească, prin oameni, grijă, viziune, valori carea și promovarea a tot ce are mai bun și mai frumos.

În Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud se continuă proiectele pentru oameni, proiectele de dezvoltare și inovare, pentru că județul acesta, nu doar are cei mai valoroși oameni, ci are și oportunitatea să e cel mai frumos loc de pe pământ.

Radu MOLDOVAN, Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud

CS Gloria 2018 BN. În momentul de față clubul are aproximativ 1.000 de sportivi legitimați, în 14 secții.

PERLA DE PE PĂȘUNE.

CUM S-A NĂSCUT CENTRUL LEGACY DIN BĂILE FIGA

Trei bazine de înot, cinci săli de sport

Centrul Recreativ Legacy a fost construit de Primăria Beclean cu ajutorul unei nanțări în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. Pentru concretizarea sa au fost executate ample lucrări de construire a clădirii propriu-zise, consolidare, drumuri, amenajare de accese, spații verzi, activități exterioare. Obiectivul său îl reprezintă îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din oraș și din împrejurimi prin activități de petrecere a timpului liber, în special a persoanelor din grupuri vulnerabile, care vor bene cia aici de servicii gratuite.

În cadrul Legacy sunt oferite programe de gimnastică aerobică, înot, tness, yoga, creație, sporturi recreative prin care să se dezvolte abilități formative. Obiectivele speci ce ale proiectului vizează oferirea de sprijin pentru revitalizarea zică, economică și socială a comunităților defavorizate. Printre dotările Legacy se numără trei bazine de înot cu funcții recreative și de recuperare, de înot cu jocuri în apă și cu apă sărată, cinci săli pentru recuperare zică, yoga, bowling, tness, gimnastică.

De asemenea există terasă în aer liber; spațiu expozițional, bibliotecă, ateliere creative, locuri de joacă pentru copii,

mobilier urban. Legacy aduce multiple bene cii pentru sănătate și oferă posibilitatea practicării înotului și a celorlalte activități pe tot parcursul unui an calendaristic. Centrul are ca strategie îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zona Beclean și împrejurimi, în special a persoanelor

provenind din grupuri vulnerabile, prin oferirea de sprijin pentru revitalizarea zică, economică și socială a comunităților.

Primul centru de recreere cu componentă socială din România a fost dat în folosință la începutul lunii decembrie în orașul bistrițean Beclean, într-un loc altădată mlăștinos, cu apă sărată, unde se scăldau doar bivolii. Proiectul european de 5 milioane de euro transformă astfel stațiunea estivală în una cu caracter permanent.

Călin POENARU& Dorel VIDICAN

Istoricul noului centru

“În mai 2020 am dat ordinul de începere a lucrărilor, prima săpătură. A fost o muncă titanică: macarale, excavatoare, buldozere, oameni – sute de muncitori, proiectanți, arhitecți. Foarte multă lume a pus umărul să se concretizeze acest proiect european; nanțatorul ADR Nord-Vest ne-a coordonat ca să ajungem la acest nivel. A fost foarte muncă, va și de aici înainte, cu noi angajați, uxuri de bene ciari de toate tipurile, dar la asta ne-am angrenat, știm să facem munca administrativă. Capacitatea din proiect este de până la 500 de persoane, sunt zeci de activități diverse. Unii vor veni să citească o carte, să studieze în acel loc recreativ – biblioteca, iar copiii care știu să picteze foarte bine vor avea o zonă de creație. În sala multifuncțională se vor putea face workshopuri, prezentări, dezbateri. Cea mai mare bucurie a mea este că pot să las moștenire acest centru pentru o categorie care nu are atâtea posibilități, indcă se confruntă cu probleme sociale, boli, dizabilități. Vor grupuri care vor putea să bene cieze gratuit de aceste activități. Sunt oameni în România, în orașul nostru, care în toată viața lor au văzut astfel de facilități numai în lme, niciodată nu au putut să le utilizeze. Acești bene ciari vor aduce, cu siguranță, un plus de integrare a timpului liber, a weekend-urilor, a vacanțelor”, a relatat edilul Becleanului.

O administrație publică flexibilă, apreciată la nivel înalt

„Legacy este în jurul unui proiect social, avem experienţa proiectelor pe care le-am derulat de-a lungul anilor aici. Mi-am dat seama că, în anumite momente, o investiţie foarte mare rămâne neutilizată, pentru că are nişte reguli foarte clare prin consiliul local, pe care nu ai dreptul să le încalci, nişte reguli-amendă impuse şi nu poţi să faci facilităţi pentru nişte oameni care şi-ar dori să utilizeze baza pe care oricum o întreţii, o foloseşti, susţii personalul. Atunci ne-am gândit la un proiect social în care vom avea beneciari din anumite categorii.

Acest centru este foarte generos, nu se putea adresa doar Primăriei Beclean. Le mulţumesc tuturor colegilor care fac parte din Grupul de Acțiune Locală (GAL) Ţinutul Haiducilor, pe care îl reprezint, compus din 19 primării, inclusiv Beclean, teritoriu căruia i se adresează. Am fă-

cut adrese primarilor că pot veni să organizăm activităţi gratuit aici, pe o anumită structură de bene ciari, prinsă în cererea de nanţare. Vor anumite momente, părţi dintr-un an, în care vom pune la dispoziţie facilitățile, contra cost, nu la tarife ridicate, pentru că suntem statul român, primăria oraşului, iar veniturile ni le putem asigura din fonduri europene, din alte surse”, a spus primarul Becleanului, Nicolae Moldovan.

“Mai demult aici era un câmp verde, cu câte un bivol care se scălda; acum avem o infrastructură spectaculoasă, o mărturie că astfel de minuni pot să aibă loc pe fonduri europene. E un proiect în premieră națională în care am fost implicat de pe când eram director general la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest. Văd acum, ca ministru, cum prin astfel de proiecte de regenerare urbană se pot face lucruri folositoare pentru o comunitate. De aceea apreciez tenacitatea cu care primarul Nicolae Moldovan și echipa lui s-au implicat. La Beclean mai există un proiect în premieră: varianta ocolitoare, rod al ordonanței 101/2020, momentul în care guvernul a luat decizia de a descentraliza implementarea proiectelor de infrastructură de transport. Becleanul are deja studiile de fezabilitate pentru proiectele pentru care vrea să obțină bani europeni. A adoptat modelul polonez, care presupune pregătirea timpurie, deci nu te întrebi ce bani poți să obții doar după ce se deschide o linie de nanțare. Bistrița-Năsăud este un județ fruntaș în accesa-

Orașul fondurilor europene

La o populație de 13.000 de locuitori, Becleanul a materializat proiecte europene de 60 milioane euro (bugetul orașului pe 10 ani). 10 milioane de euro au fost atrași pentru mobilitatea urbană: 50 de străzi asfaltate, 15 km piste de biciclete prin oraș, pădure și faleza Someșului, otă integrală de autobuze electrice, achiziția a 120 de biciclete electrice, iar pentru scoaterea tra cului greu se lucrează la centura ocolitoare a orasului, proiect în valoare de peste 17 miloane de euro. Ambulatoriul spitalului orășenesc a fost modernizat (2,2 milioane de euro), are panouri solare pe acoperiș; casa de cultură e înzestrată cu o sală de cinema și teatru de 450 de locuri (4 milioane); o grădiniță a fost modernizată în stil japonez (1,4 milioane). Orașul are rețele de gaz, apă-canal, trotuare, unele cu piste de biciclete, sisteme de stingere a incendiilor, Construirea locuințelor e permisă doar după ce primăria instalează utilitățile. Fiecare stradă va avea câte o stație de autobuz.

rea fondurilor UE. Întotdeauna, în Transilvania lucrurile au mers pe un făgaș mult mai așezat, autoritățile locale au fost mai curajoase”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

“Un asemenea proiect are în spate sute de oameni. E bine că Primăria Beclean, GAL Ținutul Haiducilor oferă aceste posibilități aici, acasă. Sper că oamenii vor aprecia să vină, să se simtă ca la ei acasă, să își trateze diverse afecțiuni. Șansa noastră pentru reducerea decalajelor față de țările civilizate o reprezintă fondurile europene, avem câte o dovadă în ecare comunitate locală, sunt vitale pentru noi. În multe țări europene nu există un edi ciu atât de spectaculos ca Legacy. E și șansa noastră că am ajuns la dezvoltare ceva mai târziu, iar ceea ce ridicăm acum facem cu modele și dotări de ultimă generație”, a remarcat Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

Proiecte în pregătire la Beclean (2021-2027,

fonduri

UE)

Departamentul fonduri europene al primăriei dispune de 16 angajați. Pentru a spori șansele la nanțare, la programe de tip “primul venit, primul servit” salariații se grupează în echipe și depun proiecte de pe 30 de computere deodată, imediat după ce se dă startul. În acest sens, Becleanul are pregătite 20 de proiecte, cu studii de fezabilitate și autorizații deja obținute. Printre cele mai ambițioase se numără Grădina Urbană Transilvania - 49 ha, un mixt de investiții publice și private cu hoteluri, parcuri, sere, grădinițe (30 milioane euro). Alte proiecte: PMUD 3: 7,8 milioane euro (POR); Regenerare urbană: 5,6 milioane euro (POR); Piața Mare Agroalimentară: 5 milioane euro (POR); Reabilitare termică blocuri: 2 milioane euro (POR); Reabilitare Școala G. Silași: 2 milioane euro (POR); Faleza Someș: 5 milioane euro (POR); Extindere turism: 5 milioane euro (POR); Parc industrial: 5 milioane euro (POR); Restaurare Castel Beclean (PNRR).

Aeroportul Internațional, cel mai așteptat proiect din Brașov

Ion SURDU

Una dintre cele mai importante investiții nu numai pentru Brașov, ci și pentru întreaga Regiune Centru este construcția noului Aeroport Internațional Brașov-Ghimbav.

În luna august, specialiștii din cadrul Administrației Române a Serviciilor de Tra c Aerian ROMATSA R.A. și ai Autorității Aeronautice Civile Române, prezenți la Brașov, s-au pus de acord în ceea ce privește începerea activităților de zbor pe Aeroportul Internațional BrașovGhimbav. Potrivit specialiștilor celor două instituții de la București, în luna iunie 2023 Aeroportul de la Brașov va operațional.

Proiectul Consiliului Județean Brașov

Operaționalizarea aeroportului este obiectivul principal al Consiliului Județean Brașov în această perioadă, obiectiv care presupune nalizarea contractelor de execuție privind infrastructura de aeroport, realizarea construcțiilor și furnizarea de echipamente necesare asigurării serviciilor de navigație aeriană, aprobarea procedurilor de zbor satelitare și convenționale și a spațiului aerian controlat. La București s-au stabilit activitățile și responsabilitățile ce

îi revin ecărei instituții în parte pentru a parcurge până la nal etapele necesare operaționalizării aeroportului: proiectantul de proceduri Air Design - urmează să nalizeze procedurile de zbor convenționale, satelitare și spațial aerian, să întocmească raportul nal; acest raport urmează, din nou, să e aprobat de companiile aeriene, după care se va depune la AACR pentru avizare; ulterior, procedurile de aterizare, decolare, vor veri cate din zbor, după instalarea echipamentelor de navigație aeriană și asigurarea comunicațiilor; furnizorul de servicii de navigație aeriană ROMATSA are de îndeplinit o diversitate de atribuții: de la instruirea persoanelor desemnate pentru a dirija tracul aerian de la Arad, la analiza de siguranță, care să demonstreze că întregul sistem ce va asigura dirijarea pentru Aeroportul Brașov îndeplinește cerințele de siguranță; Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) are în responsabilitate veri carea și avizarea tuturor documentelor, din punct de vedere al respectării regulamentelor și al siguranței tra cului aerian, referitoare la proceduri de zbor, echipamente, programe de instruire, certi care aeroport, proceduri operaționale; Consiliul Județean Brașov trebuie să asigure legăturile de date și voce pentru a transmite de la Brașov la Arad informațiile necesare dirijării; de asemenea, trebuie nalizată certi carea aeroportului, atât a infrastructurii cât și a terminalului de pasageri etc. Constructorul aeroportului este asocierea UTI Construction and Facility Management (lider) - BOG’ART SRL.

Gra cul consolidat al activităţilor privind funcţionalizarea Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav, convenit de Consiliul Judeţean Braşov împreună cu ROMATSA şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română prevede ca la jumătatea lunii iunie 2023 acest obiectiv să e operaţional. Astfel, după o investiție de 150 de milioane de euro și 15 ani de construcții, Aeroportul Brașov urmează să e cea mai importantă inaugurare a anului viitor din Regiunea

Centru. Este primul aeroport construit de la zero în România ultimilor 50 de ani şi al treilea aeroport din ţară din punctul de vedere al suprafeţei terminalului şi al lungimii pistei.

Noua Unitate de Primiri Urgenţe a judeţului Braşov

„Dotarea cu echipamente și aparatură medicală performante a UPU din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov” este un proiect cu fonduri europene accesat de Consiliul Judeţean Braşov prin POR 2014-2020, Axa prioritară 8 - Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale, în valoare totală de 6.793.628,72 lei. Proiectul a fost implementat, ind achiziţionate 18 tipuri de echipamente complexe și aparatură medicală de înaltă performanță (totalizând 83 de obiecte și aparate) care au intrat în dotarea noii Unităţi de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. Cu sumele economisite în urma procedurilor de achiziţie, administraţia judeţeană desfăşoară în prezent procedurile pentru încă 5 loturi de echipamente.

În acest an, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii a avut loc inaugurarea noii clădiri extinse şi modernizate a Unităţii de Primiri Urgențe Braşov, în urma nalizării obiectivului de investiţii „Lucrări Civile de Extindere Unitatea de Primire Urgente (UPU) a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”, implementat de Ministerul Sănătăţii cu fonduri asigurate prin Banca Mondială. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 14.944.842,77 lei, rezultând o clădire modernă, cu o suprafaţă desfăşurată de 1.929 mp (faţă de 400 mp cât a măsurat vechiul spaţiu), cu spaţii clar delimitate care asigură toate necesităţile în domeniu. Demersurile privind extinderea şi modernizarea UPU au fost iniţiate de administraţia judeţeană, în subordinea căreia se a ă spitalele clinice de interes judeţean, inclusiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. „Chiar dacă nanţarea construirii noii UPU a fost asigurată de Banca Mondială, cu fonduri alocate din bugetul Consiliului Judeţean Braşov în valoare de peste 1,2 milioane de lei s-au executat lucrări conexe, fără de care funcţionalizarea Unităţii de Primiri Urgenţe nu ar fost posibilă”, au transmis reprezentanții CJ Brașov pentru Transilvania Business. „Reparații capitale, modernizare, e cientizare energetică a Unității de Asistență Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru” (valoare totală - 11.008.884,02 lei), „Modernizarea drumului interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C, DJ 105 P (valoare totală - 146.864.245,94 lei) și „Pod peste râul Olt pe DJ 131 P - Şercaia (DN 1) - Hălmeag la km 5+001” (valoare totală6.344.848 lei) reprezintă alte proiecte de importanță pentru județul Brașov.

MUNICIPIUL BRAȘOV

Transport public nou și ecologic

Prin intermediul unei nanțări nerambursabile acordate prin Regio - Program Operațional Regional 2014-2020, municipiul Brașov bene ciază de 25 de troleibuze și zece autobuze hibrid. Proiectul a fost derulat în perioada 7 februarie 2020 – 30 septembrie 2022, având o valoare totală de 91,1 milioane lei cu o valoare a asistenței nanciare nerambursabile de 75 milioane lei, din care din FEDR de 65,1 milioane.

Totodată, în prezent, este în derulare contractul privind achiziția unui număr de 32 de autobuze electrice și 20 autobuze electric hibride, în cadrul Programului privind

îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizând autovehicule mai puţin poluante în transportul public local de persoane, nanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu. Valoarea totală a proiectului este de 137.000.000 lei, cu o nanțare nerambursabilă de la AFM în valoare de 109.600.000 lei. Autobuzele și infrastructura de încărcare vor furnizate de SOR LIBCHAVY spol. s r.o- Cehia.

Centru multifuncțional și planetariu

În vara anului 2020 Primăria Brașov a prezentat noul centru multifuncțional amenajat în urma reabilitării fostului cinematograf Astra. Acesta, pe lângă cinematograf, va și un centru de evenimente culturale, sociale, întâlniri publice sau seminarii. Noul centru este o clădire refăcută în totalitate, ind o investiție proprie a municipalității în valoare de aproape 9 milioane de lei. Constructorul care a executat lucrarea este societatea comercială HAR & H SRL.

Același constructor a început în iulie 2018 construcția celui mai mare și modern planetariu din țară. Este vorba despre o investiție de 8.205.000 lei din fonduri de la bugetul local, care a constat în construirea unui planșeu de beton de peste 300 de m.p., în stil am teatru, cu o înclinație de 23,5 grade (aceasta este și axa de înclinare a Pământului), pentru a da senzația de profunzime. În prezent se a ă în implementare proiectul „Realizarea unui spațiu multifuncțional de recreere și sport”, nanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, apelul aferent Axei prioritare 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Este vorba despre refuncționalizarea unui teren degradat și neproductiv cu o suprafața de 16.194 mp situat în intravilanul Municipiului Brașov în vederea îmbunătățirii mediului urban și a calității vieții, revitalizării orașului, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului, prin realizarea de alei pietonale, amenajarea de spații verzi, crearea de zone amenajate pentru sport, dotare cu mobilier urban etc. Unul dintre rezultatele așteptate este creșterea potențialului turistic și de agrement, terenul a ându-se într-o zonă cu un peisaj natural deosebit – la poalele muntelui Tâmpa, pe versantul vestic, cu care se vor realiza legături pietonale și într-o zonă cunoscută pentru organizarea picnicurilor –„La Iepure“. Totodată, se propune realizarea unui poligon pentru ciclism pentru învățarea școlarilor sa se deplaseze în tra c cu ajutorul bicicletei, ca mijloc de mobilitate complementar celui auto. Valoarea totală a proiectului este de 8.864.327,32 lei din care 7.253.725,80 lei valoare eligibilă nerambursabilă din FEDR, 1.109.393,35 lei valoare eligibilă nerambursabilă de la bugetul de stat, 170.675,91 lei co nanțare eligibilă a bene ciarului (2%), iar 330.532,26 lei valoare neeligibilă.

CARAȘ-SEVERINaproape 3 miliarde de lei atrași

Robert BLOANCĂ

Județul Caraș-Severin nu e la fel de norocos ca fratele mai mare și mai bogat din vest, Timișul. Totuși, fondurile europene au ajutat enorm la dezvoltarea zonei, din cei 2,9 miliarde de lei cuanti cați ca investiții locale, 1,7 miliarde sunt fonduri europene. Bugetul național a furnizat 1,1 miliarde de lei pentru dezvoltarea Carașului. Județ mai sărac, cu o industrie în cădere liberă după 1989, Caraș-Severinul are investiții din fonduri locale de doar 23 de milioane lei. Investițiile în domeniul rutier ocupă cea mai mare parte a sumelor folosite pentru devoltarea proiectelor la nivel local. Sunt 816 milioane de lei investiți în acest sector, urmează cel al rețelelor de apă și canal, cu 808 milioane de lei. Transportul în comun a atras, de asemenea, 355 de milioane de lei.

Municipiul Reșița apare în față atunci când e vorba despre cei mai mulți bani atrași, cu 781 milioane de lei. Interesant, cel de-al doilea oraș al județului, Caransebeș, nici nu apare în prima parte a clasamentului județean. În schimb apar numeroase localități mai mici, dar cu sume relativ importante. Și în Caraș, proiectele de apă și canal sunt cel mai important punct investițional local. În jur de 400 de milioane de

lei au fost alocate proiectului derulat de Aqua Caraș din fonduri europene. Județul montan a avut probleme mari cu managementul deșeurilor, pentru rezolvare a fost derulat un proiect de 32 de milioane de lei. Pentru un drum județean, între Plugova și Rusca au fost cheltuite 125,5 milioane de lei, tot din fonduri europene.

Cel mai important proiect investițional al Reșiței se leagă de reintroducerea circulației cu tramvaiul. Sistemul a existat, dar conducerea orașului a decis, în urmă cu mai mulți ani, să renunțe la acesta. De ceva vreme se lucrează la reabilitarea căilor de rulare, dar și la achiziția de tramvaie. Pentru cumpărarea acestora s-au cheltuit 142 de milioane de lei. Pentru infrastructura necesară tramvaielor au fost derulate două proiecte, unul în valoare de 95 de milioane de lei, respectiv faza a doua tot în valoare de 95 de milioane de lei.

Sunt numeroase alte proiecte pentru obiective din domeniul educațional, extinderi, reabilitări, construcții noi care bene ciază de milioane de lei investiții, cu o excepție în care sunt alocate fonduri de la buget, este vorba de sume nerambursabile, din bani europeni.

100 milioane de euro fonduri europene pentru Covasna

În județul Covasna vor investiți până la nalul anului viitor peste 100 de milioane de euro din fonduri europene pentru proiectele derulate de autoritatea județeană și cele locale. Domeniul prioritare de investiții sunt infrastructura rutieră, rețelele de apă și canalizare, construcția, reabilitarea și modernizarea de școli și grădinițe. Pe parte de infrastructură rutieră, printre proiectele importante ale Consiliului Județean Covasna nanțate din fonduri europene se numără “Reabilitare drum județean „Interjud Covasna-Brașov”, nanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 cu suma totală de 87.979.665,77 lei, din care 83.367.544,90 lei reprezintă nanțare nerambursabilă. Totodată, este de amintit proiectul „Reabilitare drum județean ”Interjud CovasnaHarghita”, nanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și care are o valoare totală de 47.139.094,56 lei, din care 45.552.198,24 lei reprezintă nanțare nerambursabilă.

De asemenea, trei drumuri județene urmează a reabilitate din fonduri guvernamentale, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Este vorba despre modernizarea unei porțiuni de drum județean, de 2,35 km, în comuna Valea Crișului (DJ121A) (9,4 milioane de lei, din care 8,54 milioane din bugetul de stat), reabilitarea podului de peste Râul Olt și modernizarea DJ113, pe o porțiune de 1,7 km (14,8 milioane de lei, din care 9,93 milioane de lei din bugetul de stat), modernizarea unei porțiuni de 800 m din DJ121E, care leagă satul Angheluș cu Halta CFR Angheluș (3,7 milioane de lei, din care 2,45 de milioane de lei de la bugetul de stat).

Consiliul Județean Covasna a acordat o atenție deosebită și modernizării infrastructurii de sănătate. În urmă cu mai bine de 10 ani au început demersurile pentru modernizarea Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” – Sfântu Gheorghe”, iar cel mai recent proiect este cel privind extinderea Unității de Primire Urgențe și amenajarea căii de acces ambulanțe. Proiectul cu o valoare de aproape 2 milioane de euro a fost nanțat Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 și nalizat în cursul acestui an. Lucrările au presupus extinderea suprafeței de la 320 mp la peste 1.000 mp. Unul dintre proiectele importante ale Consiliului Județean Covasna poate considerat și reabilitarea Muzeului Național Secuiesc din Municipiul Sfântu Gheorghe. Contractul de nanțare pentru modernizarea muzeului a fost semnat în luna mai a anului 2017, dar lucrările de reabilitare și conservare au început abia în iunie 2021, după o perioadă de licitații întinsă pe o durată greu de anticipat. Valoarea totală a proiectului, nanțat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, este de 21.816.149 lei, din care 16.836.854,24 lei este suma eligibilă. De asemenea, Consiliul Județean Covasna a participat cu proiectul „Reabilitarea Castelului Mikó” la apelul de proiecte „Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Modernizarea /reabilitarea siturilor turistice”, nanțat din fondurile europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care Castelul Mikó

din Olteni va deveni Muzeu Ecvestru Secuiesc. Valoarea totală a lucrărilor de reabilitare este de 18,3 milioane de lei, din care aproximativ 7 milioane de lei vor proveni din PNRR.

Capitala de județ Sfântu Gheorghe a atras cele mai fonduri în ultimul deceniu. Unul dintre proiectele care sprijină activ și mediul de afaceri este „Construire clădire cu funcție de servicii de incubator de afaceri în Municipiul Sfântu Gheorghe”, nanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Proiectul are o valoare totală de aproape 27 milioane de lei, din care jumătate reprezintă nanțare nerambursabilă. Proiectul a demarat în mai 2021 și va nalizat până la nalul lui 2023. În urma acestui proiect va creat un incubator de afaceri sectorial în domeniul industriilor creative în Municipiul Sfântu Gheorghe, prin construirea spațiilor aferente și dotarea acestora cu active corporale și necorporale necesare facilitării exploatării economice a ideilor noi de afaceri. Finanțări au fost atrase, de asemenea, pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă și de canalizare, construirea centrului comunitar integrat din Őrkő, reabilitarea termică a mai multor grădinițe și licee, construirea de noi școli, grădinițe și amenajarea de terenuri de sport și parcuri. Proiecte de investiții importante se derulează, totodată, în Baraolt sau în Târgu Secuiesc.

JUDEȚUL CLUJ - CEL MAI MARE PROIECT DE APĂ-CANAL

Cel mai mare proiect din domeniul apă-canal din județ se ridică la 1,9 miliarde de lei și le continuă pe cele patru anterioare, primul ind demarat în 1997. Suma totală alocată acestor proiecte, care se derulează pe teritoriul județelor Cluj, Sălaj, parțial Mureș, depășește 630 de milioane de euro. Aducțiunea principală de Cluj - Sălaj (164 km) va constitui lucrarea cea mai importantă în cadrul megaproiectului. Va reprezenta cea mai lungă de acest fel din România, adăugându-se 150 km de aducțiuni secundare. Concomitent cu eforturile pentru implementarea și nalizarea în bune condiții a proiectului major POIM ClujSălaj, Compania de Apă Someș (CAS) s-a pregătit și pentru investițiile în infrastructură de apă-canal destinate ameliorării rezilienței economice și sociale a ariei regionale deservite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Obiectivul megaproiectului pe POIM îl reprezintă mbunătățirea infrastructurii de apă și apă uzată din cele trei județe prin extinderea și dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, asigurarea colectării și epurării apelor uzate. Centrul Integrat de Transplant (466 milioane lei, plus TVA) și Spitalul Pediatric Monobloc (330 milioane euro) sunt două dintre marile mize viitoare ale forului județean, ambele a ate la stadiu incipient.

În zona Turzii, Compania de Apă Arieș (CAA) derulează un proiect pe fonduri europene de 717 de milioane de lei, din care valoarea co nanțării din Fondul de Coeziune este de 511 milioane, contribuția de la bugetul de stat, 78 de milioane, iar contribuția proprie a bene ciarului, de 12 milioane. Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din regiune va permite realizarea unor investiții majore în infrastructura nemodernizată în unele zone de 50 de ani, în vederea îndeplinirii cerințelor europene. Printre constructori se numără Awe Infra, Eptisa, Hidroconstrucția, ACSA, Nord Conforest. Prin investițiile derulate se urmărește continuarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în regiunea Turda –Câmpia Turzii, pentru o creștere considerabilă a calității serviciilor oferite întregii populații deservite.

Noul sediu al Academiei de Muzică George Dima (128

milioane lei), se ridică din fonduri naționale. Compania Erbașu are ca misiune extinderea și etajarea corpului C1 pentru conversia funcţională în academie de muzică, extinderea C2 pentru ateliere de întreţinere pentru clădirea principală, amenajarea sălii de sport în C4. De proiectul amenajării Someșului Mic în Cluj-Napoca (174 milioane lei, fonduri naționale) se ocupă societățile ACI, Simacek Facility Services (Cluj) și SOCOT (Mureș). Bene ciari sunt Administrația Națională Apele Române și Administrația Bazinală a Apelor Someș Tisa.

Traseul Transilvania Nord, inițiat pe fonduri UE de către CJ Cluj, a avut o alocare de 261 de milioane de lei. Aici este cuprinsă modernizarea și reabilitarea a 18 drumuri județene. Este inclus aici Drumul Apusenilor (159 milioane lei), care vizează îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională pe traseu, prin modernizarea DJ 108K, de la limita cu județul Bihor – baraj Drăgan, unde ARL Cluj, subsidiară a Grupului Strabag, derulează lucrările. Lucrările la DJ 108K, Remeți - limită de județ Cluj (Valea Drăganului), din județul Bihor, au fost încredințate asocierii conduse de Drumuri Orășenești SA. Din același traseu, Drumul Bistriței (130 milioane de lei) urmărește îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, prin modernizarea a trei șosele județene.

“Ruta Bonțida - Borșa - Vultureni – Așchileu, pe DJ 109, face parte din Traseul Regional Transilvania de Nord, Drumul Bistriței. Lucrările vizează reabilitarea infrastructurii din proximitatea rețelei europene de transport TEN-T. Modernizarea celor 32 km determină o îmbunătățire considerabilă a condițiilor de viață pentru 10.000 de cetățeni din aceste comune, participanți la tra c care tranzitează zona și 1.100 de elevi”, a menționat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

Aeroportul Internațional Cluj (AIAIC) a demarat un proiect european pentru o cale de rulare paralelă cu pista, de 73 de milioane de lei. „Vechea calea de rulare era deteriorată, costurile pentru a o întreține ind foarte mari. Din cauza uzurii și degradării, la anumite ore de vârf erau restricții care provocau întârzieri. Această nouă pistă va uidiza tra cul și va asigura

condițiile fără restricții”, a rezumat directorul general al AIAIC, David Ciceo.

Lucrările la noua cale de rulare se desfășoară în 2 etape, termenul de execuție pentru prima etapă ind de 5 luni, iar etapa a doua, de 4 luni. 50% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului este din fonduri europene, iar 50%, contribuția nanciară a AIAIC. Prin construirea unei căi de rulare, în acord cu obiectivele de protecție a mediului, proiectul va contribui la creșterea accesibilității și mobilității regionale, asigurarea infrastructurii necesare deservirii operațiunilor la sol în condiții de siguranță și timp redus.

38 de milioane de lei costă restaurarea Castelului Ban y din Răscruci, din fonduri europene. Proiectul vizează conservarea, restaurarea și punerea în valoare a ansamblului monument istoric din comuna Bonțida, iar nalizarea sa este prevăzută pentru 2023.

CLUJ-NAPOCA

Înnoirea otei de transport în comun presupune o alocare de 369 milioane lei, din fonduri UE, pentru achiziționarea de tramvaie și de troleibuze în ota Companiei de Transport Public (CTP). Demersul Rethinking Someș (247 milioane lei, fonduri europene) are ca obiectiv revitalizarea culoarului de mobilitate și malurilor Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice, în zona I, lunca Someșului Mic. Etapa 2 cuprinde cartierul Grigorescu. Modernizarea Bd. 21 Decembrie implică fonduri de 56 milioane lei, majoritatea europene, prin benzi dedicate transportului public în comun - etapa 1, lucrări de infrastructură, amenajare spațiu public, semaforizare, iluminat public, mobilier urban.

Amenajarea urbană a zonei M. Kogălniceanu costă 48 milioane lei (fonduri UE), prin lucrări și pe str. Universității și cele adiacente, executate de societatea Astor Com (Mureș). Piața L. Blaga a fost primenită cu 27 milioane lei, pe bani europeni, inclusiv prin extinderea zonei pietonale în piață, pe str. Republicii, P. Maior, E. Isac, piste de biciclete. Alte două proiecte au urmărit e ciența energetică la Spitalul Municipal Clujana (24 milioane lei, fonduri europene). Parcul Tineretului (22 milioane lei, fonduri europene), cu în ințare zonei verzi și de agrement Pădurea Clujenilor, executată de societatea Nord Conforest. Totuși proiectele majore ale “capitalei Transilvania” sunt metroul și trenul metropolitan, centura metropolitană, autostrada Cluj – Sălaj, Spitalul Regional de Urgență, linia electri cată Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, investiții totale de câteva miliarde de euro, gestionate însă de entități naționale (Guvernul Românei, CNAIR, CFR Infrastructură, Ministerul Sănătății), asupra cărora administrațiile din Cluj nu au control.

De ceva vreme, Turda a pornit pe calea atragerii agresive de fonduri din Europa. Proiectul de mobilitate urbană (145 milioane lei, fonduri UE) presupune modernizarea

coridorului de mobilitate urbană integrată în zonele industrială, vest, est și centrală. Sala Polivalentă a necesitat fonduri naționale de 65 milioane lei, iar Antrepriza de Construcții și Instalații Cluj gurează ca antreprenor al sălii. Reabilitarea sitului poluat Uzinele Chimice (94 milioane lei, fonduri UE) este un proiect fazat pentru depozitul de deșeuri periculoase din zona Poșta Rât. Proiectul Park & Ride și autobază (43 milioane lei, fonduri europene) presupune revitalizarea spațiului pietonal din centrul istoric al orașului, iar drumul spre Băile Turda (22 milioane lei, fonduri UE), reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere și utilităților din corpul șoselei. Nu în ultimul rând, restaurarea Castrului Roman (21 milioane lei, fonduri UE) se referă la punerea în valoare, introducerea în circuitul turistic a Castrului Legiunii V Macedonica, Potaissa. “În 2016, Turda era orașul unde pe cele mai multe străzi nu s-a intervenit timp de zeci de ani cu rețele de apă și canalizare învechite și cetățeni fără nicio speranță de mai bine. Am reușit treptat să transformăm 200 de zone și străzi din orașul nostru”, a rezumat primarul Cristian Matei. În vecinătate, Câmpia Turzii pregătește o infrastructură de transport public (41 milioane lei, fonduri europene) care include măsuri pentru mobilitate alternativă. Aici clujenii de la Electrogrup gurează între antreprenori. Amenajarea zonei recreative Trei Lacuri presupune și ea o investiție majoră, 31 milioane lei, din fonduri europene

Dejul deține cel puțin cinci proiecte de valori importante, toate cu fonduri atrase din Europa. Coridorul integrat de mobilitate urbană (45 milioane lei) are ca țel modernizarea coridorului care cuprinde străzile 1 Mai, Ion Pop Rateganu, Libertății, Bistriței până la limita orașului, cu primenirea autobazei Transurb. Acesta este completat de îmbunătățirea transportului public și nemotorizat (49 milioane lei) și reducerea emisiilor de carbon în centru (32

milioane), cu amenajarea zonei pietonale centrale în vederea scăderii emisiilor de carbon. Investiții importate sunt prevăzute pentru infrastructura Centru – Ocna Dej (45 milioane lei) - modernizarea accesului pe străzile M. Viteazu, Minerilor, Albăstrelelor, Țibleșului, Eroilor, Pinticului, centrul social recreativ (35 milioane lei), ce vizează creșterea calității vieții în municipiu prin construirea și dotarea acestuia și îmbunătățirea spațiilor publice urbane din zonă. “Dacă în perioada 2014-2020, valoarea proiectelor europene accesate la Câmpia Turzii a fost de 40 de milioane de euro, în perioada 2021-2027 ne propunem să depunem proiecte cu nanțare europeană de 80 de milioane de euro”, a anunțat edilul Dorin Lojigan.

La Gherla există un proiect de iluminat public e cient (12 milioane lei, fonduri europene), cel existent ind înlocuit cu unul economic, prin utilizarea unor aparate cu e ciență energetică ridicată și cu extinderea rețelei speci ce în municipiu. “Primele nanțări europene din exercițiul nanciar 2021-2027 obținute de Gherla se ridică la 10 milioane de euro. Acesta este doar începutul. Suntem hotărâți ca în următoarea perioadă să continuăm să pro tăm de ecare oportunitate care apare pentru a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea municipiului Gherla”, consideră primarul Ovidiu Drăgan.

La Huedin, ambulatoriul integrat de la Spitalul Orășenesc va dotat cu aparatură medicală (13 milioane lei, fonduri UE), iar la Iara era prevăzută o stație de epurare și canalizare (18 milioane lei, din fonduri naționale).

“Sursa de nanțare a acestui proiect o reprezintă fondurile europene, prin Programul Operațional Regional, iar valoarea programului este de 8,1 milioane de lei, plus TVA. Livrarea aparaturii de specialitate către Spitalul Orășenesc Huedin începe anul acesta”, a precizat edilul Mircea Moroșan.

Județul Harghita, investiții verzi și în incubatoare de afaceri

Unul dintre cele mai ample proiecte derulate de județul Harghita, prin intermediul ADI SIMD, este proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor (SMID) în judeţul Harghita. Proiectul, cu o valoare de peste 190 milioane de lei, din care 154 milioane lei nanțare nerambursabilă, prin POS (2007-2015) şi POIM (2014-2020), a fost nalizat în 2019. Singura localitate din județ care nu era cuprinsă la momentul nalizării proiectului în ADI SIMD era Municipiul Odorheiu Secuiesc.

Totodată, un alt proiect major a vizat extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Harghita, proiect nalizat în 2017. Valoarea totală a proiectului a fost de aprox. 284 de milioane de lei, din care nanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene a fost de circa 79%, prin POS Mediu. Diferența a fost asigurată de la bugetul de stat și din contribuțiilor unităților administrativ-teritoriale cuprinse în proiect. Operatorul regional de apă şi canalizare Harviz a extins și modernizat rețelele de apă și canalizare din 35 de localități, însemnând 130 de kilometri de reţea şi s-au construit aproape 9.500 de branşamente în ceea ce privește apa potabilă, respectiv 108 kilometri de reţea şi realizarea a 10.000 de racorduri dacă ne referim la rețelele de canalizare. Acest proiect este urmat de Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Harghita, demarat din 2018 și a at în curs de implementare. Finanțat prin POIM, proiectul vizează realizarea sau modernizarea a 355 km de rețele de apă și a 267,8 km de rețele de canalizare, precum și alte lucrări aferente. Proiectul derulat de operatorul regional Harviz a fost estimat la peste 100 milioane de euro pe cele două componente majore.

O altă investiție importantă care se derulează în județ este cea de la Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc, a at în administrarea Consiliului Județean Harghita. Spitalul a atras 70 milioane de lei, de la Compania Națională de Investiții, pentru Secția de Pneumologie și Boli Infecțioase, care va bene cia de o clădire complet nouă structurată pe mai multe niveluri care să optimizeze activitatea și care să e în bene ciul pacienților. Contractul are ca termen de nalizare anul 2025. Unul dintre cele mai importante proiecte pe care le derulează Primăria Miercurea Ciuc, capitala județului Harghita, este cel privind Reducerea emisiilor de carbon în Municipiul Miercurea Ciuc prin investiții bazate pe Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Proiectul, nanțat prin Programul Operațional Regional 2014–2020, este implementat de către Municipiul

Miercurea-Ciuc și are o valoare totală de 151.745.598,80 lei, din care 112.072.799,99 lei reprezintă nanțare nerambursabilă, iar contribuția Municipiului Miercurea-Ciuc este de 39.672.799,80 lei.

Planul de mobilitate urbană prevede îmbunătățirea în primul rând a circulației pietonale, în al doilea rând circulației pe biciclete, și în al treilea rând a transportului public local. Planul de mobilitate urbană are șase componente: reabilitarea străzii Harghita, reabilitarea străzii Kossuth Lajos (împreună cu reabilitarea străzii Márton Áron, Revoluției din Decembrie și al b-dului Timișoarei), reconstruirea pasajului feroviar, reabilitarea autogării, achiziționarea ai 23 de autobuze noi, respectiv implementarea elementelor de tra c-management. În cel de-al doilea municipiu al județului Harghita, Odorheiu Secuiesc s-a implementat un proiect privind construcția unei hale cu pro l de incubator de afaceri. Proiectul a prevăzut realizarea a 15 ateliere de producție, a 2 depozite comune și servicii pentru rme nou în ințate. Astfel, în acest oraș vor funcționa două astfel de ”centre de creștere” a afacerilor, după ce investiția nanțată prin programul REGIO 2007-2013, demarată acum șapte ani și care a dus la crearea ”Harghita Business Center” și-a dovedit din plin utilitatea. Consiliul Județean Harghita susține și derularea actualului proiect, generat și coordonat de municipalitatea din Odorheiu Secuiesc. Contractul de nanțare este în valoare totală de peste 7,3 milioane lei.

JUDEȚUL HUNEDOARA PARIAZĂ PE TURISM

Județul Hunedoara a știut să își valori ce atuurile și a adus în prim plan turismul, care să înlocuiască decăderea industrială din ultimii ani. Cele două obiective turistice principale din orașele importante ale județului, dar și situl de la Sarmizegetusa Regia, toate au atras importante fonduri europene pentru a reabilitate. Sunt motorul turistic al zonei și punerea lor în valoare este extrem de importantă.

Sunt puțin peste trei miliarde de lei bani care au ajutat la dezvoltarea județului. Autoritățile locale au știut să își facă treaba, iar fondurile europene sunt principala componentă în ceea ce privește nanțarea din fonduri publice. Este vorba de 2,05 din cele 3,1 miliarde de lei cuanti cați ca și fonduri publice investite. Din fonduri publice naționale sunt adunate investiții de 956 de milioane de lei. Cele două orașe principale, Deva și Hunedoara, dar și alte localități de acest rang au utilizat 70% din fonduri, față de doar 30% care au luat drumul mediului rural. Canalizarea, transportul public, reabilitarea de școli și spitale, reabilitarea zonelor publice, toate sunt puncte unde s-a investit în județul din vestul țării. Un proiect important este cel derulat pentru Valea Jiului, pentru rețele de apă și canal, aici au intrat 384 de milioane de lei. Administrația Bazinală de Apă Crișuri a bene ciat de 164 de milioane de lei pentru acumularea Mihăileni, de pe Crișul Alb.

Municipiul Hunedoara stă excelent la fonduri atrase. Peste 20 de milioane de lei au susținut reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canal a orașului. Remarcabile sunt trei proiecte de câte 45 de milioane de lei care au contribuit la modernizarea și ”ecologizarea” transportului public din oraș. De asemenea, Hunedoara și-a reabilitat un număr mare de unități de învățământ, sunt proiecte de milioane bune de lei. Cei mai mulți bani s-au dus spre Liceul Constantin Bursan – 16 milioane de lei, respectiv Colegiul Tehnic Matei Corvin – 16 milioane de lei. Toate aceste investiții majore sunt realizate din fonduri europene.

Proiectul ”Conservare, restaurare la Am teatrul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa” este unul dintre principalele proiecte gândite pentru acest important sit turistic major. 22 de milioane de lei din fonduri europene au vizat acest proiect. Pe lângă acesta mai sunt și altele, inclusiv drumul de acces spre sit este în reabi-

litare cu bani europeni. Prin intermediul administrației județene a fost realizat un alt proiect pentru acest sit, în valoare de 13 milioane de lei. Nici Castelul Corvinilor nu a fost uitat, aici au ajuns 21,8 milioane de lei. Pentru centrul istoric al orașului au fost investite alte opt milioane de lei, tot bani europeni.

Aproape 38 de milioane de lei au fost investite pentru reabilitarea energetică a clădirilor publice și a blocurilor din oraș. Zeci de milioane de lei au ajuns și în sectorul medical, 23 pentru reabilitarea spitalului municipal, zece milioane pentru dotarea cu aparatură a ambulatoriului din localitate.

Capitala de județ, Deva, și-a jucat, de asemenea, șansa și a realizat numeroase nanțări din bani europeni și fonduri naționale. Sunt două drumuri județene care au atras 161, respectiv 36 de milioane de lei pentru modernizare. Centrul istoric al municipiului a fost modernizat cu 21 de milioane de lei. Dealul pe care este ridicată Cetatea Devei a bene ciat de 21 de milioane de lei pentru reabilitare, în timp ce pentru modernizarea ascensorului spre cetate a atras 20 milioane de lei. 15 milioane de lei au fost investite pentru un traseu ciclistic.

Un proiect de 46, 7 și unul de 44,8 milioane de lei au ajutat la transformarea transportului public din oraș.

Aproape toate clădirile principalelor unități de educație școlară din Deva au trecut prin reabilitări. Cel mai mult s-a investit la Școala Andrei Șaguna, 21 de milioane de lei, în timp ce Colegiul Regina Maria, dar și Colegiul Tehnic Dragomir Hurmuzeu, au bene ciat ecare de investiții de 10 milioane de lei.

În sănătate, cei mai mulți bani au mers pentru diferite laboratoare și cabinete de la Spitalul Județean de Urgență Hunedoara, cu 11,5 milioane de lei. Unitatea de Primiri Urgențe a aceluiași spital a bene ciat de alte 6,8 milioane de lei.

Zona Strei a bene ciat de o nanțare de 22 de milioane de lei, ind considerată o zonă marginalizată.

La nivel județean cei mai mulți bani au luat drumul infrastructurii rutiere, cu 672 de milioane de lei, urmată de rețelele de apă și canal, cu 614 milioane de lei. Deva a atras cele mai multe fonduri, cu 529 milioane, urmată de Hunedoara, cu 408 milioane.

PROIECTE DE MOBILITATE ÎN MARAMUREȘ

Călin POENARU

În acest județ există două proiecte majore de infrastructură. Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (312 milioane lei) are ca bene ciar Consiliul Județean și se realizează pe fonduri europene, în mai multe faze. Desemnate să execute depozitul ecologic au fost rmele Conteh Barengott și Repcon.

Drumul Nordului reabilitat în Maramureș este un proiect de 231 milioane lei derulat tot de forul județean, pe bani din UE. “Maramureșenii au parte de un drum județean nou, de 72 km, realizat prin POR. Pentru Drumul Nordului s-au investit 50 de milioane de euro, bani europeni de pe urma cărora bene ciază 40.000 de persoane. Zona poate bene cia de o creştere economică intensă dacă se valori că proiectele de 1,7 miliarde de euro pe care le are până în 2026”, a subliniat Marcel Boloș, ministrul investițiilor europene. Alte două proiecte din județ, coordonate de către CJ Maramureș, sunt reabilitarea DJ 186 (120 milioane lei, fonduri naționale) și reabilitarea DJ 187 (62 milioane lei, fonduri naționale.

BAIA MARE

Reședința de județ a Maramureșului a derulat mai multe inițiative pe fonduri europene sau de la bugetul de stat. Reabilitarea malurilor Săsarului (154 milioane lei) are ca bene ciari Primăria Baia Mare și Administrația Bazinală a Apelor Someș-Tisa. Proiectul se referă la reabilitarea spațiilor verzi degradate, infrastructura de agrement în zonă, celălalt, la combaterea inundațiilor. Noua pistă pentru biciclete va avea 6 km și le va interconecta pe toate din municipiu.

Benzile dedicate transportului în comun costă 102 milioane lei, din bani europeni. “Ne îndreptăm atenția spre creșterea mobilității prin modernizarea parcului auto de transport public în Baia Mare. Completăm proiectele a ate deja în derulare, prin care ne dorim să achiziționăm 18 autobuze electrice și tot atâtea stații de încarcare, valoarea ind de această dată de peste 10 milioane de euro”, a spus primarul Cătălin Cherecheș.

Spitalul de Pneumoftiziologie este modernizat cu 28 milioane lei; aici cele două proiecte propun creșterea e cienței energetice la Spitalul Dr. Nicolae Rușdea, extinderea și dotarea ambulatoriului integrat. Colegiul Tehnic Transilvania presupune o modernizare de 25 milioane lei, din fonduri UE, prin dezvoltarea infrastructurii de educație tehnologică. Insomed - Incubator Socio Medical (24 milioane lei) este

un instrument de inovare socială inițiat de municipalitate pe bani europeni. Infrastructura de locuire socială în zona Pintea Viteazu (22 milioane lei) presupune realizarea unei infrastructuri adecvate în acest perimetru. Târgu Lăpuș s-a concentrat pe revitalizarea spațiilor publice urbane (43 milioane lei), din fonduri UE, al cărui țel este îmbunătățirea serviciilor educaționale și sociale, iar Mireșu Mare, pe rețeaua de canalizare menajeră și racorduri (27 milioane lei, fonduri naționale), în localitățile Mireșu Mare, Iadăra, Remeți pe Someș, Tulghieș. Orașul Seini contabilizează 4 proiecte importante, 3 ind pe fonduri europene. Centrul de asistență comunitar (23 milioane lei), stimularea mobilității nemotorizate (22 milioane lei) și transportul “eco-friendly” (22 milioane).

Trei proiecte majore sunt prevăzute la Vișeu de Sus: reducerea emisiilor de carbon (23 milioane lei, fonduri UE), extinderea Spitalului Orășenesc (21 milioane lei, fonduri naționale) și modernizarea Cartierului German (15 milioane lei, fonduri naționale).

Un proiect pentru îmbunătățirea calității vieții este muzeul și centru cultural-recreativ din Șomcuta Mare (23 de milioane de lei), demarat de primăria din localitate, pe fonduri UE. La Ocna Șugatag se ridică centrul de excelență în turism ETOS (22 milioane lei), pe fonduri UE, ce vizează excelența în turism în stațiunea maramureșeană. Baia Sprie are în vedere pietonalizarea centrului (18 milioane lei), din fonduri UE. Un alt proiect important de aici este drumul de legătură cu Baia Mare (10 milioane lei), ce urmărește o conexiune mai bună cu reședința de județ. La Satulung, un proiect european de 16 milioane lei are în vedere accesul la educația gimnazială în zona rurală. În Săliștea de Sus, reabilitarea urbană recreativă și culturală implică fonduri de 15 milioane lei, din banii Europei. Un centru de zi și recreațional de 15 milioane lei se ridică la Tăuții-Măgherăuș, pe fonduri europene.

Investiții pentru un județ mai curat în Mureș

Unul dintre cele mai importante proiecte derulate în județul Mureș, prin intermediul ADI Ecolect, care grupează Consiliul Județean Mureș și cele 101 unități administrativ-teritoriale, este Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor demarat acum mai bine de un deceniu. Construirea unei staţii de tratare mecano-biologică în Sânpaul și construirea unei noi rampe de deşeuri în Sânpaul de către compania Hidroconstrucția au fost nalizate și predate în 15 august 2013. Lucrările au fost executate timp de doi ani, iar valoarea nală a acestora au respectat bugetul alocat. Prima celulă a depozitului zonal de la Sânpaul are o capacitate totală de 1.250.000 de metri cubi şi urma să primească în următorii 5 ani circa 188.843 de tone de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate din judeţ. Deși toate datele arătau că Județul Mureș va soluționa printre primele județe din țară problema deșeurilor, mai departe, procedurile nu au mai curs atât de lin precum construcția depozitului și a stației de tratare mecano-biologică din cauza contestațiilor depuse în timpul procedurii de achiziție publică a operatorului depozitului. Astfel, au trecut mai bine de 3 ani până a fost încheiată procedura de contractare a delegării operării și administrării depozitului de deșeuri nepericuloase de la Sânpaul, respectiv a efectuării transporturilor deşeurilor de la staţiile de transfer Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri şi a reziduurilor de la staţiile de sortare Acăţari, Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri la depozitul Sânpaul. Abia în 2022 însă a fost nalizat proiectul integral, prin contractarea operatorului de colectare și transport deșeuri pentru Zona 2, care cuprinde Municipiul Târgu Mureș, comunele limitrofe municipiului și alte câteva unități administrativ-teritoriale. Lucrările la investiţia „Parc Auto pentru Sporturi cu Motor – Transilvania Motor Ring”, în valoare totală de peste 58,1 milioane de lei, au fost recepţionate în 2018. Proiectul, în valoarea totală de 58.136.243,07 lei, a fost nanţat în mare parte prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, însă în urma întârzierii lucrărilor din cauza constructorului, care a fost evacuat de pe şantier după un proces în

instanţă, a trebuit nalizat din fonduri proprii ale administraţiei judeţene. Transilvania Motor Ring poate găzdui orice fel de competiție auto, moto, alergare și ciclism care se poate desfășura pe un circuit de asfalt. Acesta se poate închiria atât de către persoane zice practicante de sporturi cu motor cât și de către de persoane juridice care doresc organizarea unor competiții. În planul de dezvoltare al circuitului există și amenajarea unei piste de cross, short track enduro, pe care să se poata desfășura competiții de gen, atât moto cât și auto.

După 50 de ani de la construcția pistei de aterizare – decolare, RA Aeroportul Internațional “Transilvania” Tîrgu Mureș are o pistă reabilitată integral din 2018. Contractul de lucrări „RK suprafețe de mișcare și RESA (inclusiv instalații aferente)” a fost adjudecat de asocierea PORR Construct SRL București, lider de asociere, căruia i-a revenit 80% din valoarea totală a contractului de 53,53 de milioane de lei, și Geiger Transilvania, asociat. Subcontractant pentru executarea instalațiilor electrice și instalațiilor de balizaj a fost rma bucureșteană TIAB SA. Investițiile vor continua însă la Aeroportul Internațional ”Transilvania” Târgu Mureș. Conducerea regiei a demarat o licitație estimată la valoarea de 74.526.404 de lei (aproximativ 15,2 milioane de euro), fără TVA, pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru obiectivul ”Modernizarea Aeroportului ”Transilvania” Târgu Mureș cu includerea obiectivelor din MasterPlanul General de Transport”, informează www.licitatiapublica.ro. În urma investiției, platforma de parcare aeronave va extinsă până la suprafața de 8.300 de metri pătrați, iar terminalul de pasageri va extins până la suprafața de 9.397 de metri pătrați, va majorată capacitatea de procesare a unui număr mai mare de pasageri la plecări și sosiri interne și internaționale.

Contractul va avea durata de 75 de luni (15 luni pentru proiectare și execuție și minim 60 de luni reprezentând perioadă de garanție), iar investiția este nanțată prin intermediul Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020.

Compania Geiger Transilvania a nalizat în această toamnă reabilitarea DJ106, Agnita – Sighișoara, o lucrare complexă, care a fost încheiată cu 3 luni înainte de termen. Lucrarea realizată de compania mureșeană a avut o valoare finală de 122.257.336 lei (TVA inclus) și a fost finanțată prin Programul Operațional Regional 20142020. Proiectul a fost derulat printr-un parteneriat între Consiliul Județean Sibiu și Consiliul Județean Mureș. Lucrările au fost licitate în noiembrie 2020, iar în vara anului 2020 a fost demarată execuția, având termenul de 30 de luni, respectiv până în decembrie 2022. Proiectul a avut ca scop îmbunătățirea infrastructurii rutiere a DJ106, în lungime de 37,3km, care traversează localitățile Șaes, Apold, Brădeni și Netuș, făcând legătura între Municipiul Sighișoara și orașul Agnita din județul Sibiu.

Transport public modernizat

Compania Aquaserv SA, operatorul regional de apă și canalizare din Târgu Mureș, se remarcă în topul celor mai importante nanțări atrase în municipiu. Dacă e să îl amintim pe ultimul, în valoare de peste 108 milioane de lei, cu termen de nalizare 2023 am mai adăuga că acesta presupune măsuri de reabilitare a aducţiunii şi a rezervoarelor de apă din Voiniceni - Sărmaş, sisteme de distribuţie inclusiv staţii de pompare din aglomerările Tîrgu Mureş şi Sighişoara, reabilitarea şi modernizarea staţiilor de tratare a apei din aglomerările Sighişoara şi Cristuru Secuiesc, construirea de noi staţii de tratare a apei potabile în aglomerarea Miercurea Niraj, precum şi reabilitarea şi extinderea sistemelor de colectare apă uzată, inclusiv a staţiilor de pompare din aglomerarea Tîrgu Mureş, respectiv extinderea şi modernizarea a 2 staţii de epurare din aglomerările Reghin şi Târnaveni. Totodată, proiecte importante sunt implementate și în ceea ce privește calitatea vieții din punct de vedere al mobilității care tinde spre una ecologică și sustenabilă.

În județul Mureș, întâiul oraș care a avut autobuze mai prietenoase cu mediul a fost municipiul Reghin. Ofertantul declarat câștigător a fost Solaris Bus&Coach sp. z.o.o. care va livra 10 autobuze Euro 6 contra unei sume de 17,5 milioane lei.

Achiziția de autobuze hibrid este o componentă a proiectului „Asigurarea Mobilității în Municipiul Reghin” care a fost semnat în februarie 2020, are o valoare totală de 31,7 milioane de lei, din care 26,77 milioane de lei reprezintă nanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020.

Proiectul își propune, ca obiective speci ce, în afară de achiziționarea celor zece autobuze hibrid pentru modernizarea sistemului de transport public, și modernizarea

infrastructurii rutiere. Vorbim de patru străzi - ”Axente Sever”, ”Ierbus”, ”Salcâmilor” și ”Câmpului”, aferente celor cinci trasee utilizate de mijloacele de transport public de călători, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste 1,39% și creșterea numărului de pasageri transportați în cadrul sistemului de transport public de călători al orașului cu peste 126,67%.

Transportul public târgumureșean va modernizat până la nalul lunii decembrie 2023, potrivit informațiilor furnizate de administrația locală.

Primul pas a fost făcut în februarie 2022, când pe străzile din Târgu Mureș au început să circule 20 dintre cele 41 de autobuze diesel licitate în 2019 și care au fost contractate anul trecut. Furnizorul – compania de origine turcă BMC Truck & Bus – a livrat în acest an și diferența de 21 de autobuze.

Totodată, aceeași companie turcă a livrat anul acesta și primele autobuze electrice, contractate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, astfel înscriindu-se în intențiile administrației locale de oferire a unui transport public ecologic. Contractul prevede achiziționarea a 15 autobuze de tip ZTE Smart auto, amplasarea a 5 stații de încărcare rapidă și 15 stații de încărcare lentă.

Pentru îndeplinirea programului de modernizare a parcului auto pentru transportul public târgumureșean a mai fost încheiat un contract de furnizare a 32 de autobuze electrice de 12 metri lungime cu rma poloneză Solaris cu termen de nalizare sfârșitul acestui an.

De asemenea, proiectul presupune amplasarea a 32 de stații pentru încărcarea peste noapte a autobuzelor și 10 pentru încărcarea rapidă.

Cu aceste investiții, reprezentanții primăriei estimează o creștere de cel puțin 30% a numărului de călători care utilizează mijloacele de transport în comun.

ORAȘUL UNGHENI, CLIMAT PRIELNIC PENTRU DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI!

INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ ȘI PIETONALĂ

La sfârșitul anului 2022, orașul Ungheni (jud. Mureș) continuă lucrările de modernizare stradală, la fel ca și până acum. Pe parcursul acestui an aproximativ 4 kilometri de drum a fost modernizat, respectiv străzile orașului și cele ale localităților aparținătoare au primit asfalt, borduri, rigole și, bineînțeles, căile pietonale aferente acestora. Două astfel de străzi pregătite încă din 2021 pentru primirea stratului de uzură de asfalt, au fost nalizate la începutul acestui an, respectiv strada Bisericii și Catedralei din orașul Ungheni, iar alte 11 străzi, atât din oraș, cât și de pe raza localităților administrate au fost date în folosință după ce au fost modernizate.

Astfel, în orașul Ungheni au fost realizate lucrări de modernizare a străzilor și aleilor pietonale aferente la străzile Bradului (fosta str. Bazei), strada Salcâmului, strada Mecanizatorilor, strada Iasomiei; pe raza localității

Cerghizel a fost modenizată strada Izvor; în localitatea Vidrasău au fost modernizate străzile Paroște, Busuiocului, Păcii, Eroilor (zona bisericii). În aceste momente, ținând cont de condițiile meteorologice existente, lucrările de pregătire a străzilor pentru modernizare continuă chiar pe raza orașului, strada Rozelor ind în plin șantier. Planurile în viitorul imediat, cuprind localitatea Morești care se va bucura de modernizări stradale în primă fază pe 3 segmente: strada Delniței, strada Înfrățirii și strada C.A.P.-ului, iar asfaltările nu se opresc aici în 2023. Pe lângă proiectul local de modernizare stradală care continuă, există și un proiect obținut deja pe axa Anghel Saligny, în acest sens, peste alte 25 de străzi ind cuprinse în planul general de dezvoltare a infrastructurii rutiere locale.

INFRASTRUCTURĂ UTILITARĂ

Încă de la sfârșitul lui 2021, ne-am putut bucura de faptul că peste 160 de gospodării din localitatea Șăușa s-au racordat la rețeaua de apă potabilă.

În 2022 s-au executat atât la nivelul orașului, cât și pe raza localităților administrate lucrări de modernizare/schimbare a conductelor de apă potabilă, astfel rețeaua putând să facă față mai bine la debitele existente.

Totodată în ceea ce privește canalizarea menajeră, au fost realizate peste 130 de racordări doar în ultima perioadă de timp pe raza orașului și a localităților aparținătoare. În acest sens, în anul 2023 primarul orașului dorește nalizarea segmentului de canalizare mare a orașului nanțat prin PNDL I de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, extinderile acesteia ind acoperite pe de altă parte de proiectul câștigat pe axa Anghel Saligny, anul acesta.

CULTURĂ, EDUCAȚIE ȘI SPORT

Pe parcursul anului 2022, au fost realizate investiții considerabile în conservarea spațiilor care deservesc eveni-

mentele de natură culturală, educațională sau cu speci c medical. Astfel a fost realizată împrejmuirea Căminelor culturale din localitățile Vidrasău, Morești și Șăușa, implicit a școlii și grădiniței din Șăușa, împrejmuirea școlii din localitatea Vidrasău și a dispensarului uman din orașul Ungheni.

Totodată au fost modernizate căile de acces pentru dispensarul amintit și pentru Școala Gimnazială „Emil Drăgan” din Ungheni. A existat și o măsură de e cientizare energetică la nivelul școlii orășenești prin dorința de economisire a factorului caloric, astfel folosind repartitoare pentru ecare sursă de căldură existentă în școală și sala de sport. Partea de mentenanță și împrejmuire a continuat și în ceea ce privește parcul de joacă din zona străzii Bradului, din orașul Ungheni. În sfera dezvoltării sportului de masă, cât și a celui de performanță, în urma obținerii celei mai bune clasări a unei echipe mureșene de fotbal pe parcursul anului competițional trecut 2021-2022, dar și a unor rezultate extraordinare la grupele de copii și juniori la ramurile fotbal și handbal, administrația locală continuă dezvoltarea acestui segment, ind în curs de realizare a unei noi baze sportive cu teren sintetic pe raza localității Morești și a unui teren sintetic de sport, pe raza localității Vidrasău, investiții care fac din orașul Ungheni un pol important al județului în ceea ce privește infrastructura sportivă, dar și a performanțelor obținute până acum. În anul 2023, prioritățile edilului local cuprind printre alte aspecte si reabilitarea Căminelor Culturale administrate, modernizarea curții școlii din oraș și organizarea unui spațiu de joacă pentru elevii acesteia, totodată și construirea unei creșe și grădinițe cu program prelungit pe raza orașului Ungheni.

INTERVIU

Victor Prodan, primarul orașului Ungheni, jud.

Mureș:

”Ca puncte forte, atunci când discutăm despre speci cul zonei Ungheni, vorbim despre o zonă puternic industrializată a ată în plină expansiune. O zonă de interes pentru investitori, o zonă a ată în imediata apropiere a municipiului reședință de județ care poate oferi o alternativă vi-

abilă atât antreprenorilor pentru a își dezvolta afacerile, cât și persoanelor zice a ate în căutarea unui loc pe piața muncii.

Ca proiect pe care îl continuăm, sunt axat pe dezvoltarea infrastructurii și modernizarea acesteia acolo unde este cazul, pe de altă parte un proiect sportiv de performanță prinde rădăcini în ultimii ani, orașul Ungheni devenind un candidat important prin grupele de copii și junior, dar și prin echipa etalon a orașului la oraș model în dezvoltarea sportului de masă și de performanță în România, clubul local – C.S. Unirea Ungheni 2018, bucurându-se deja în ultimul campionat de fotbal organizat de FRF, de cea mai bună poziționare pe care o echipă din județul Mureș a avut-o în clasamentul nal al sezonului 2021-2022, iar anul acesta ocupând în pauza competițională locul III din Liga a III-a, loc care o menține în postura de cea mai bine clasată echipă a județului Mureș în competițiile naționale. Orașul Ungheni și localitățile aparținătoare cunosc o dezvoltare continuă în ultimii ani, ind una dintre cele mai importante unități administrativ teritoriale ale județului. Din fonduri locale, desfășurăm lucrări de modernizare stradală și a căilor pietonale aferente, lucrări la rețeaua de canalizare a orașului, lucrări de dezvoltare a infrastructurii sportive – respectiv realizarea unei baze sportive noi pe raza localității Morești. Doar anul acesta am asfaltat aproximativ 4 km de străzi din oraș și din localitățile aparținătoare și, totodată, am modernizat totuarele aferente acestora. Nici de segmentul utilități nu am uitat. Continuăm mo-

dernizarea rețelei apă-canal existente unde e nevoie și doresc să continuu cu lucrările în 2023 astfel încât partea de rețea principală a orașului să e nalizată, iar prin proiectul câștigat pe axa Anghel Saligny va asigurată extinderea rețelei de canalizare, indcă acest lucru nu înseamnă decât normalitate pentru ecare dintre concetățenii mei. Consider că asigurarea tuturor condițiilor necesare pentru desfășurarea unui bun trai pentru locuitorii administrați este prioritară, așadar doresc să asigur acest lucru și prin realizarea, respectiv începerea lucrărilor la o nouă creșă și grădiniță pe raza orașului Ungheni. Prin această investiție vom asigura păstrarea tinerilor noștri în zona din care provin și, desigur, vom asigura continuitate în atragerea de noi locuitori atât în orașul nostru, cât și în localitățile aparținătoare.

Modernizarea stradală și pietonală, dar și rețeaua de canalizare menajeră vor cunoaște în continuare un proces amplu de dezvoltare, astfel că în ajutorul planurilor mele vin și cele două proiecte depuse și câștigate pe axa Anghel Saligny, în valoare de peste 17.300.000 lei. În ceea ce privește strict axa Anghel Saligny, am cuprins ca parte de modernizare stradală și căile de acces pietonale aferente a peste 20 de străzi și, totodată, proiecte de canalizare menajeră pe raza orașului Ungheni. Mai cu seamă: 1-Canalizare menajeră în orașul Ungheni pe străzile: Rozelor, Magnoliei, Cosminului, Viitorului și tronsonul E60-DE1067, în localitatea Vidrasău pe străzile: Martirilor, Busuiocului, Înfrățirii, în localitatea Morești pe străzile: Panseluțelor, Crinului, Delniței, CAP-ului, județul Mureș – în valoare de 5.074.482,27 lei; 2-Modernizarea unor străzi din orașul Ungheni: străzile Baladei, Nirajului, Liliacului, Plopilor, Gospodarilor, Cinceu, Bradului segment 2, Crinului, Cosminului, Stadionului Segment 2, 3, 4 – din orașul Ungheni, str. Martirilor – din localitatea Vidrasău, străzile Crinului, Panseluțelor, Grui, Strâmtă, Plaiului, Romaniței – din localitatea Morești, străzile Cimitirului, Finlandia – din localitatea Cerghizel, străzile Izvorului, Câmpului – din localitatea Recea, străzile Văii, Dosului – prelungire, Cornișu Mic – din localitatea Cerghid, orașul Ungheni, județul Mureș – în valoare de 12.254.166,10 lei. Dezvoltarea antreprenoriatului și a mediului de afaceri în zona noastră înseamnă un plus pentru întreaga comunitate; asigurarea unui loc de muncă pentru ecare individ în parte și, totodată, ecare sursă de venit colectată sub forma de impozite sau taxe plătite de către cei care își

dezvoltă obiectul de activitate pe raza administrată, sunt aspecte care contribuie la calitatea vieții noastre, a locuitorilor noștri.

Disponibilitatea noastră de a contribui la un mediu de afaceri prosper în zonă este, cred eu, su cient de transparentă față de cei interesați și totodată vizibilă prin atragerea deja a unor investitori importanți la Ungheni. Pe raza U.A.T. Ungheni avem peste 360 de persoane juridice înregistrate ca desfășurându-și activitatea, dintre care companii cu renume precum S.C. Heineken România S.A., S.C. Hell Energy S.R.L., S.C. AllColors Serv S.R.L, S.C. Moprodcom S.R.L, S.C. FA RO TEC S.R.L., Mureș Mex SA, Mobexpert Prod, S.C. Ceragrim S.R.L., S.C. Premaco S.A. și mulți alți investitori cu greutate pe piețele în care aceștia activează.

Segmentul HoReCa, de asemenea, este unul bine reprezentat având peste 200 de locuri de cazare la nivelul orașului și astfel deservind fără nici o problemă cetățenii a ați cu prilejul unor evenimente aici, în tranzit sau pe cei care își desfășoară chiar activitatea cu titlu temporar și nu numai în zonă, prin antreprenori precum cei de la S.C. Darina Com S.R.L, Terra Luxury sau Hotel Concrete. Potențialul nostru este cunoscut chiar prin poziționarea

noastră strategică în imediata apropiere la aproximativ 9 km de municipiul reședință de județ, având o legătură directă cu Autostrada Transilvania, dispunând de Aeroportul Internațional ”Transilvania” pe raza orașului Ungheni, având dezvoltate deja un Parc Industrial la Vidrasău și dorind să contribui la în ințarea unui al doilea parc pe raza administrată și având chiar și o Arenă de nivel național pentru sporturi cu motor, la Cerghid. Totodată, orașul nostru este tranzitat și de o cale ferată, astfel încât toate căile de comunicare din perspectiva infrastructurii de transport și nu numai, necesare dezvoltării sunt acoperite pentru cei ce doresc să își dezvolte afacerea în orașul Ungheni.”.

SATU MARE - INVESTIȚII PENTRU MEDIU

Cel mai mare proiect de dezvoltare din istoria recentă a judeţului Satu Mare este „Planul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Satu Mare – regiunea Nord-Vest, în perioada 2014-2020” a cărui valoare este de 1,2 miliarde de lei.

„Proiectul prevede realizarea reţelei de apă (435 km) şi canalizare (580 km) în 34 de unităţi administrative ale judeţului. Datorită acestor investiţii, până în anul 2023, toată populaţia judeţului Satu Mare va avea acces la reţeaua de apă potabilă”, a precizat Pataki Csaba, președintele Consiliului Județean Satu Mare.

Centura Satu Mare

Un alt proiect de importanță majoră pentru Satu Mare este Varianta de ocolire a Municipiului. Valoarea totală a proiectului la nal a fost de 403,11 milioane de lei lei (inclusiv TVA) și a fost nanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene, 25% contribuția proprie.

Varianta ocolitoare a Municipiului Satu Mare, deschisă circulației în iulie 2022, are o lungime de 19 kilometri şi pro l de drum rapid pe un tronson de 12 kilometri.

Centura începe din nordul municipiului, de la intersecția cu DN19 dinspre Halmeu și Sighetu Marmației și continuă pe partea de vest a orașului, intersectează DN19A și DN19 spre Carei și se termină în partea de sud la intersecția cu E81/ DN19A spre Zalău și Cluj Napoca.

Constructorul Centurii a fost Asocierea Itinera SpA – Collini Lavori SpA – Via Design SRL.

Pod peste Râul Someș în Satu Mare

Lucrările pentru construirea celui de-al treilea pod peste râul Someş din municipiul Satu Mare avansează treptat. Este cel mai mare proiect de infrastructură al municipiului, din ultimii 30 de ani. Viitorul pod va avea o lungime de 640 de metri, ind o construcţie unică în nord-vestul României. Podul va prevăzut cu două benzi pe sens, două trotuare prevăzute cu parapet pietonal și o pistă pentru bicicliști. Pentru accesul de pe diguri pe trotuarele podului se prevăd patru scări, câte două scări pe ecare dig, iar pentru siguranța circulatiei pietonale se vor amplasa parapeți metalici de

protecție pe rampe, viaducte și pod, precum și pe scările de acces de pe diguri.

Constructorul podului este compania Strabag, care avea termen de nalizare luna decembrie 2022. Valoarea lucrării se cifrează la 168,7 milioane de lei.

Pod peste Someș între Pomi

și Seini

Noul pod rutier care traversează râul Someş făcând conexiunea dintre judeţele Maramureş şi Satu Mare, din oraşul Seini spre localitatea Pomi, obiectiv nanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost inaugurat în aprilie 2022.

Podul rutier are o lungime de 180 de metri, din care 100 de metri sunt peste luciul de apă, iar lăţimea este de aproape 8 metri. Are două benzi rutiere, câte una pe sens, şi trotuare –putând tranzitat şi pietonal, şi cu bicicleta.

Valoarea investiţiei, care reprezintă practic primul pod construit peste râul Someş după 1989, a fost în sumă de circa 18 milioane lei. Contractul pentru realizarea acestuia a fost încheiat în august 2017, iar demararea lucrărilor a fost în mai 2018, având ca termen iniţial de execuţie o perioadă de doi ani.

Transport public modernizat

Dezvoltarea infrastructurii de transport în municipiul Satu Mare presupune realizarea unui terminal, implementarea sistemului de management al tra cului și achiziționarea a 11 autobuze hibrid.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 33 de milioane de lei, proiectul ind nalizat la 31 decembrie 2021. Proiectul a fost nanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

SĂLAJ - CONECTIVITATE PRIN FINANȚĂRI EUROPENE

Călin POENARU

Drumurile județene constituie o prioritate a administrației sălăjene. Reabilitarea DJ 191C (161 milioane lei, fonduri mixte), cu parteneriat între CJ Sălaj și Primăria Zalău, se face pe traseul dintre localitățile Nușfalău – Crasna – Zalău – Creaca, dar și pe teritoriul administrativ al reședinței de județ: str. Tudor Vladimirescu, Porolissum, Bujorilor, Moigradului și Cetății. Alte reabilitări prevăzute de admininistrația județeană sunt DJ 109E (108 milioane lei, fonduri europene), pe ruta Fodora –Ciocmani; DJ 191D (58 milioane lei, fonduri UE), pe ruta Valcău de Jos – Tusa; DJ 108D (48 milioane lei, fonduri UE), localități incluse ind Crișeni, Dobrin, Sălățig, Mirșid, Someș-Odorhei, Cehu Silvaniei; DJ 110 (23 milioane lei, fonduri naționale), cu modernizarea localităților Măeriște, Doh, Dumuslău, Carastelec.

Un proiect din domeniul sănătății derulat de CJ Sălaj e extinderea Spitalului Județean de Urgență (42 milioane lei, fonduri: europene și naționale), unde vor modernizate, reabilitate și extinse secția de psihiatrie și unitatea de primire a urgențelor – serviciul mobil de urgență, reanimare și descarcerare. La rândul său, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Valea Sălajului are un proiect de modernizare a infrastructurii de drumuri (18 milioane lei, fonduri UE), localități cuprinseind Crișeni, Dobrin, Sălățig și Mirșid.

ZALĂU

Reabilitarea Cinematografului Scala (13 milioane lei, fonduri naționale) este o piatră de încercare serioasă pentru Primăria Zalău. Antreprenorul general, TCI Contractor General, a terminat reabilitarea obiectivului în 2022, însă ca să devină funcțional e nevoie de toate autorizațiile. “A fost un proiect di cil; obiectivul se găsea într-o stare avansată de degradare, unele probleme le-am descoperit pe parcurs. Au venit și scumpirile la materiale și energie care au mărit costurile sale. Dacă nu intervenea guvernul să permită ajustarea prețurilor, riscam să intrăm în faliment”, ne-a spus Oliviu Lazăr, director tehnic al TCI.

Cel mai mare proiect al urbei este cel de mobilitate urbană durabilă (103 milioane lei, fonduri europene), urmat de modernizarea coridoarelor integrate de mobilitate urbană (59 milioane, fonduri UE), cu trotuare și pistă de biciclete pe Bd. M. Viteazu, axa Est-Vest: str. S. Bărnuțiu - Voievod Gelu. Modernizarea și extinderea iluminatului public costă 34 milioane lei (pe fonduri UE). Sunt două etape prin care se transformă sistemul în localitate, lucrări efectuate de Neon Lighting Cluj. Printre proiectele municipale se mai numără spații verzi pe imobile degradate (12 milioane lei, fonduri UE), o primă etapă ind aici amenajarea de spații verzi pe imobile abandonate sau degradate.

La Șimleu Silvaniei, Grădina Măgura (23 milioane lei, fonduri europene) presupune amenajarea unui centru cultural recreativ prin modernizarea, reabilitarea, extinderea și dotarea unei clădiri, refuncționalizarea a 5.748 mp de teren degradat și transformarea sa în spațiu verde urban; iar modernizarea străzilor de interes local (10 milioane lei, fonduri naționale) vizează artere considerate ca ind de interes local în oraș, dar și în satul aparținător Cehei. Lucrările la centrul recreativ au debutat în septembrie. “Am predat amplasamentul pentru Grădina Măgura. Au fost prezenți responsabilii rmelor care s-au asociat, TCI Construct și Arhitab, dirigintele de șantier și toți ceilalți responsabili tehnici din partea companiilor

furnizoare de utilități, apă, gaz, energie electrică”, a relatat primarul Cristian Lazăr.

La Jibou proiectele mari sunt un centru multifuncțional (25 milioane lei, fonduri europene) – ce presupune construirea unui complex cu toate uxurile și anexele aferente, dotarea spațiilor interioare, racorduri, utilități, amenajarea spațiului exterior; iluminatul public modern (13 milioane lei, nanțare europeană și națională); modernizarea Liceului O. Goga (13 milioane lei, fonduri UE), construirea unei săli de sport în oraș. Cehu Silvaniei se remarcă atât prin extinderea canalizării (18 milioane lei, fonduri UE), cu rețele în localitățile Motiș, Ulciuc, Nadiș și Horoatu Cehului, cât și prin modernizarea Liceului Tehnologic G. Pop de Băsești (14 milioane lei), cu fonduri venite din Europa.

Finanțări din fonduri europene 2014-2020 (număr de proiecte, sumă)

SĂLAJ: 138 proiecte, 1,4 mld. euro

POR 88 1,1 mld. euro

POIM 25 279 mil. euro

POCU 8 70 mil. euro

POC 9 17 mil. euro POCA 8 9 mil. euro

CELE MAI IMPORTANTE PROIECTE DIN JUDEȚUL SIBIU

Ion SURDU

Un model de administrație europeană, bazată pe proiecte mari și dezvoltare economică reală, digitalizare și transparență, colaborare extinsă, personal profesionist și coerență strategică. Asta declară că și-a propus administrația județeană din Sibiu atunci când este întrebată despre realizările din ultimii ani.

Investițiile dorite și demarate de Consiliul Județean Sibiu

Astfel, începând din 2016, Consiliul Județean Sibiu are proiecte importante în domenii prioritare, strategice, precum sănătatea, infrastructura rutieră și conectivitatea, protecția mediului, digitalizarea sau administrația performantă. La solicitarea Transilvania Business de a selecta cele mai mari proiecte implementate de CJ Sibiu, reprezentanții instituții au menționat obiectivul de construire a noului spital județean, primii pași pentru varianta ocolitoare sud a orașului Sibiu sau investițiile de modernizare a Aeroportului.

Infrastructura spitalicească a Sibiului

„Construirea Noului Spital Județean de Urgență Sibiu este cel mai important proiect al administrației județene și cea mai mare investiție publică din județ în era postdecembristă. La ora actuală proiectul noului spital județean este cel mai matur proiect de spital public din țară”, au menționat reprezentanții CJ Sibiu. În ceea ce privește pașii necesari realizării obiectivului Consiliul Județean Sibiu, instituția a obținut documentația necesară proiectului, inclusiv autorizația de construire și acordul de mediu. Valoarea întregii investiții se ridică la aproximativ 590 milioane euro.

Varianta Ocolitoare Sibiu Sud este unul dintre cele mai importante obiective ale administrației județene în materie de infrastructură rutieră pentru îmbunătățirea conectivității între microregiunile județului, pentru dezvoltarea socio-economică a comunităților din sudul municipiului Sibiu și implicit a întregului județ. În prezent proiectul se a ă la stadiul de elaborare a SF și a PUZ, iar valoarea întregii investiții se ridică la aproximativ 400 milioane euro.

Managementul Deșeurilor

Unele dintre cele mai importante priorități ale Sibiului le reprezintă și protecția mediului și gestionarea deșeurilor. „Am investit aproximativ 93,8 milioane lei exclusiv TVA din fonduri europene și bugetul local în implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) pentru infrastructura aferentă colectării selective a deșeurilor pe 5 fracții. Acum facem pași pentru dezvoltarea sistemului de deșeuri existent printr-un proiect de investiții complementare pentru care am primit nanțare pentru asistență tehnică pentru pregătirea noului proiect privind gestionarea deșeurilor în județul Sibiu”, adaugă Daniela Cîmpean. Valoarea investițiilor complementare sistemului de deșeuri se ridică la aproximativ 893,4 milioane lei respectiv 180 milioane euro, cuprinzând: cinci CAV- uri ( Centre de aport voluntar) la Sibiu, Agnita, Avrig, Cisnădie și Mediaș, două stații de transfer a deșeurilor la Agnita și Avrig, precum și un Centru de Tratare și Pregătire a Deșeurilor pentru Valori care Materială la Șura Mică. Proiectul urmează a nanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și prin Programul Operațional de Dezvoltare Durabila 2021-2027.

CJ Sibiu este, totodată, prima autoritate județeană care a adoptat politica „fără plastic” și a demarat implementarea de proiecte pentru e cientizarea energetică a clădirilor din patrimoniu.

Modernizarea Aeroportului

Modernizarea și extinderea Aeroportului Internațional Sibiu reprezintă un obiectiv strategic pentru județul Sibiu. În acest sens autoritatea județeană a demarat două proiecte pentru îmbunătățirea calității serviciilor și pentru securitatea pasagerilor. Primul - „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare – activități economice”, presupune construirea unui terminal care va avea capacitatea procesării unui număr de 2,5 milioane de

pasageri și care va dotat cu echipamente necesare tracului aerian și spații publice de uz comercial și utilitar. Valoarea acestui proiect se ridică la peste 270 milioane lei. Prin cel de-al doilea proiect, „Echipamente necesare pentru creșterea nivelului de securitate și siguranţă al pasagerilor pe Aeroportul Internațional Sibiu – activități non-economice”, au fost achiziționate 20 de echipamente ultra-performante care contribuie la creșterea siguranței și securității pasagerilor, creșterea calității serviciilor prestate, dar și la reducerea amprentei de carbon în ceea ce privește activitatea aeroportului. Valoarea acestui proiect se ridică la peste 37 milioane lei.

MUNICIPIUL SIBIU

Stadion municipal nou

În luna august 2020, primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, și conducerea companiei CON-A Sibiu - administratorul Mircea Bulboacă și directorul general Sorin Cristea - au semnat contractul pentru execuția lucrărilor de modernizare a Stadionului Municipal Sibiu. Se anunța atunci o investiție de 136,55 milioane lei provenind din bugetul local. Este vorba, de fapt, despre cea mai importantă investiție în infrastructura sportivă a Sibiului din ultimii 30 de ani. Valoarea actualizată a investiției depășește 219 milioane de lei.

Pe data de 9 noiembrie a fost anunțată nalizarea lucrărilor, iar recepția acestora a avut loc în luna decembrie. Stadionul are o capacitate de aproximativ 12.800 de locuri și 200 de locuri de parcare în subsol și sub peluze.

Modernizarea flotei de autobuze

În ultimii ani, Primăria Sibiu și societatea Tursib s-au concentrat pe modernizarea transportului public din localitate. Proiectele realizate, în valoare de 163,15 milioane de lei, au avut ca rezultat în primul rând modernizarea parcului auto: 110 autobuze noi au fost cumpărate în ultimii 3 ani, iar de curând pe străzile din Sibiu au început să circule și primele autobuze electrice – nouă în total, pentru care contractul a fost semnat în anul 2021. „Odată cu achiziția acestor nouă autobuze electrice, am reușit să înnoim întreaga otă Tursib, prin achiziționarea în ultimii 4 ani a unui total de 119 autobuze noi. Pentru a acoperi nevoia de transport în zona periurbană deservită de ADI Transport Metropolitan, împreună cu cele 9 orașe și comune partenere, am depus proiecte pentru achiziția a încă 56 de autobuze electrice, pentru care dorim să obținem nanțare europeană nerambursabilă în cadrul Planul Național pentru Redresare și Reziliență”, a transmis recent Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

Tot la acest capitol, trebuie menționată și Linia Verde în centrul istoric. Este vorba despre un proiect nanțat din fonduri europene, obținute de Primăria Sibiu în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, prin care cinci au fost achiziționate cinci minibuze electrice. Fiecare minibuz oferă câte 21 de locuri pentru călători, din care zece pe scaune, acestea ind dotate și cu rampe pentru accesul persoanelor cu handicap.

Cartiere modernizate

Unele dintre marile proiecte ale Sibiului constau în modernizarea cartierelor orașului. Hipodrom, Ștrand sau

Terezian se schimbă pe rând la fața în urma unor investiții masive ale administrației locale. În luna octombrie Primăria a anunțat încheierea ultimelor lucrări din cartierul Hipodrom, realizate de rma Geiger Transilvania SRL. Investiția în valoare de aproximativ 29 de milioane de lei a însemnat modernizarea infrastructurii și a sistemului de iluminat public, dar și revigorarea zonelor verzi și ordonarea acestora, precum și crearea de locuri de joacă și a unei zone de odihnă. Și în cartierul Ștrand, pentru care a fost semnat cel mai mare contract pentru reabilitarea infrastructurii unui cartier al Sibiului, lucrările se apropie de nalizare. Valoarea investiției depășește 55 de milioane de lei, iar constructorul este asocierea Terra Building – Total NSA AG Construct.

Pentru cartierul Terezian, termenul de nalizare este estimat pentru primăvara anului 2023.

Contractul pentru proiectarea și execuția noului parc Tilișca pe o suprafață de 6,2 ha (al doilea parc, ca mărime, al Sibiului după Sub Arini) a fost semnat în 26 octombrie 2020, pentru suma de 13 milioane de lei, cu Asocierea SC Total NSA AG Construct SRL Sibiu & SC Hentza Business SRL & SC Eco Garden Construct SRL.

Proiecte în derulare la MEDIAȘ

Centru Social Comunitar de Agrement și Sport. Proiectul asigură un spațiu multifuncțional pentru activități recreaționale și sportive. Valoarea proiectului, nanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, este de 25.362.070 lei (inclusiv TVA).

Centru Multifuncțional Educațional. Investiția este o componentă a proiectului „Îmbunătățirea calității vieții și a mediului urban - i” și presupune reabilitarea clădirii „Corp E” a fostei Școli de Maiștri Militari de Aviație „Train Vuia”. Centrul va accesibil, în principal, tinerilor și vârstnicilor care au nevoie de spații adecvate desfășurării unor activități de recreere activă, cum ar cluburi, ateliere, expoziții, etc. Proiectul este nanțat, de asemenea, prin POR, și are o valoare de aprox. 21 milioane de lei.

Bazin de înot didactic. Construirea unui bazin de înot în scop educațional în municipiul Mediaș reprezintă o necesitate pentru mediul educațional local. Proiectul cu o valoare de 10,6 milioane de lei, cu TVA, este nanțat de Compania Națională de Investiții.

Aproape 36 milioane de lei sunt alocate proiectului de reabilitare, modernizare a Centrului Istoric al municipiului. Proiectul este nanțat, de asemenea, prin POR.

TIMIȘ - sume importante pentru dezvoltare

A at la granița vestică a României, județul Timiș a bene ciat de sume importante pentru dezvoltare. Desigur, municipiul Timișoara a luat cea mai mare parte a acestora. Însă, municipiul de pe Bega nu se poate mândri cu susținere prea mare de la bugetul de stat, din punct de vedere politic a fost mai mereu pe altă lungime de undă decât conducerea centrală a țării. Din fericire, Timișoara a fost unul din cele câteva orașe mari din țară care a avut linie specială de nanțare în cadrul Programului Operațional Regional și a reușit să nanțeze câteva din marile investiții locale.

Timișul a bene ciat de 4,6 miliarde de lei investiții pentru obiective locale în valoare de 4,6 miliarde de lei. Cea mai mare parte a banilor, mai mult de jumătate, 2.7 miliarde de lei, au provenit din fonduri europene. Puțin peste un miliard au venit de la bugetul de stat, pentru ca banii efectiv locali să reprezinte 622 milioane de lei.

Probabil cel mai important proiect de dezvoltare locală este cel referitor la rețelele de apă și canal. Societatea timișoreană Aquatim, aparținând Primăriei Municipiului Timișoara, un fel de perlă a coroanei municipalității, a fost desemnată operator regional, urmând să se ocupe de introducerea rețelelor de apă și canalizare în cea mai mare parte a localităților din Timiș. Marea parte a banilor necesari au provenit din fonduri europene, mai ales din Programul Operațional Infrastructură Mare. La nalizarea lucrărilor județul va aproape integral alimentat cu apă potabilă de la rețea, iar o bună parte din localități vor legate la rețeaua de canalizare. Sumele alocate acestor investiții este de 1,5 miliarde de lei. Drumurile județene, dar și cele locale, au bene ciat, de asemenea, de sume importante de la buget sau din fonduri europene nerambursabile. Au fost câteva asemenea șosele incluse la nanțare. Aici putem aminti extinderea și reabilitarea unui drum de legătură dintre Centura de ocolire a Timișoarei și Aeroportul Internațional Timișoara, respectiv extinderea la patru benzi a drumului județean care leagă Timișoara de nodul de urcare pe Autostrada A1 de la Giarmata. Din păcate, acesta este cea mai mare durere din domeniul infrastructurii din Timiș. A fost câștigat de o rmă care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, contractul a fost reziliat, iar o bună parte din acesta nu a putut intra în construcție,

pe raza localității Dumbrăvița, la ieșirea din Timișoara, pentru că acolo fusese realizat un alt proiect cu fonduri europene pentru extinderea liniei de troleibuz, iar perioada în care investiția nu putea afectată nu atinsese durata obligatorie. Acum se va relua licitația pentru găsirea unui nou executant, astfel timișenilor indu-le oferită o legătură decentă cu autostrada.

O altă investiție de mari dimensiuni este prevăzută pentru DJ 693, care va oferi o nouă legătură pentru județ la A1, toată partea vestică ind astfel conectată la autostradă, dar la un nod din Arad, la Pecica. Este inclusă și realizarea unui nou pod peste Mureș. Este un drum de aproape 60 de kilometri, de la Sânnicolau Mare până la Pecica, din care 30 de km vor reabilitați integral. Doar acest proiect, realizat în urma unei înțelegeri între județele din regiune, va costa 74 de milioane de lei.

Investiții în Timișoara

Pentru Timișoara, proiectul de modernizare a rețelelor de apă și canal a fost una dintre cele mai importante investiții realizate. Mai sunt anumite porțiuni de nalizat, dar, în cea mai mare parte a fost deja pus în practică. La fel, s-a lucrat foarte mult la înlocuirea conductelor pentru sistemul de ter-

mo care al orașului, în cea mai mare parte și acesta a fost dus la bun sfârșit.

Sunt numeroase bulevarde din oraș, de mari dimensiuni, care au fost sau sunt în curs de reabilitare, sumele alocateind de sute de milioane de lei. S-a procedat și la reabilitarea rețelelor subterane, dar și a celor necesare pentru circulația tramvaielor sau troleibuzelor.

Lucrarea care a marcat mandatele primarului precedent au fost câteva proiecte ale unor pasaje. Vorbim despre pasajul Michelangelo, pornit de primarul Gheorghe Ciuhandu șinalizat în epoca Nicolae Robu, dar și despre extinderea unor alte pasaje sub calea ferată care taie orașul în două. De asemenea, au fost extinse câteva poduri din oraș, extinderile ind considerate poduri noi de fostul primar Robu.

Poate cel mai spectaculos proiect investițional al orașului este cel pentru dotarea cu tramvaie noi. Sunt 178 de milioane de lei care au luat drumul Turciei, spre compania Bozankaya, nanțarea s-a făcut din fonduri europene nerambursabile,

prin Programul Operațional Regional, și prevedea livrarea inițială a 16 tramvaie, cu posibilitatea extinderii contractului, până la 40 de unități.

S-a investit și în domeniul educațional, cel mai bun exemplu actual ind ridicarea unui nou campus școlar pentru Liceul Lenau, care a dat doi absolvenți de Premiu Nobel.

Un proiect important este cel pentru reabilitarea a opt cinematografe din oraș. Acestea au ajuns de la RADEF la primărie, trebuiau reabilitate cu fonduri de la bugetul de stat, dar doar un singur cinematograf a fost efectiv reabilitat. De asemenea, un al doilea, care va deveni cinema de artă, este reabilitat cu fonduri private.

Surprinzător, sumele investite în proiecte locale nu urmăresc dimensiunea localităților din județ, ca exemplu Buziașul este al doilea din Timiș, la mare distanță, cu 153 de milioane. Desigur, proiectele mari cum ar cel pentru apă și canalizare nu apar în localitățile unde au fost realizate, ci la Timișoara, acolo unde își are sediul Aquatim, de exemplu.

Ce aș dori eu de la un consultant

Adrian MIHUȚ

Cine sunt eu? Din 2006 sunt consultant în management, de 15 ani elaborez și implementez și proiecte de nanțare, am peste 200 de proiecte la activ e că sunt de nanțare sau implementare de sisteme de management, din care peste 90% sunt pentru bene ciari privați. 350 de apeluri de proiecte estimează reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene că vor lansate în cursul anului 2023. La momentul scrierii acestui articol, 8 din cele 16 programe operaționale aferente perioadei de alocare nanciară 2021-2027 au fost aprobate și se estimează că până la sfârșitul anului vor aprobate și celelalte.

Ce înseamnă acest lucru pentru consultanții din domeniu? Pentru cei ca mine, care ne-am orientat pe lucrul cu mediu privat, va urma o perioadă aglomerată. Pentru cei care vor să abordeze această activitate ca un domeniu nou, poate o oportunitate.

Cu toate că suntem în a treia perioadă de alocare nanciară de la momentul integrării României în Uniunea Europeană, foarte multă lume nu știe și nu conștientizează importanța unui bun consultant, mediile sociale ind pline de bagatelizarea meseriei („Ce face dom’le un consultant? Învârte niște hârtii...”) sau de anunțuri de genul „Caut consultant bun, dar care nu percepe avans pentru elaborarea proiectului” (tradus: „Nu vreau să-mi asum riscul respingerii unui proiect, dar dacă mi-l câștigi, mă mai gândesc dacă o să-l implementez. Nu sunt hotărât și o să mai văd eu. Tu muncește deocamdată pe gratis”). Este și aceasta o abordare, dar crudul adevăr (valabil și în domeniul consultanței în fonduri), cât plătești, atât primești. Dacă aprobarea ar depinde doar de munca pe care o face consultantul, da, ar putea aceasta o abordare, însă și mie mi-ar plăcea să plătesc serviciile medicale doar dacă îmi garantează medicul 100% că mă voi face bine, că voi slăbi (dacă se poate fără să îmi schimb comportamentul alimentar), dacă furnizorul de utilități ar accepta să plătesc factura doar dacă (și când) încasez, dacă Statul ar accepta plata taxelor și impozitelor nu în data de 25 a ecărei luni, dacă angajații ar aștepta plata salariului în funcție de momentul încasării. Evident, utopii.

Am elaborat și implementat proiecte eligibile de peste 40 de milioane de euro pentru organizații din diferite domenii de activitate: construcții, producție, sănătate, cultură, cercetare, servicii, agricultură, turism, dezvoltare resurse umane – organizații private sau publice. Și cu toate astea, nu pot să nu mă minunez când văd anunțuri de genul „Caut consultant cu rata de reușită de peste 90%”, preferabil cu plata la nalul proiectului, „când intră banii”. Când pe un program de tipul „Servicii și comerț” se nanțează până în 200 de proiecte și peste 1.000 sunt cu 100 de puncte, ce relevanță are gradul de reușită când 4 proiecte cu punctaj maxim nu au prins nanțare,ind „reușite fără loc” pentru că departajarea s-a făcut în funcție de mărimea cifrei de afaceri aferentă anului anterior? Se poate considera culpa consultantului că nu a putut să „ghicească” cu ce procent de aport propriu se va prinde nanțare, într-un apel cu un astfel de criteriu de departajare? Sau ce poate în su etul unuia care a lucrat zi și noapte să depună proiecte pe un apel care ulterior este anulat pe considerente de fraudă, bineînțeles fără ca nimeni să pățească ceva. Se poate pune în balanță cu faptul că pe un apel destinat cercetării proiectul elaborat a ajuns în primele 8 proiecte nanțate, în fața unor solicitanți cu cifră de afaceri de zeci de milioane de euro? Sau cu un proiect pentru un monument istoric de renume mondial, care a fost nanțat pentru dezvoltarea unui muzeu pe amplasament?

Dar, lumea caută, mulți vor cele mai bune servicii, la cel mai mic preț (poate gratis?), pasând riscul către unii care sunt dispuși să și-l asume. Să nu se înțeleagă greșit: îmi asum munca, este un business ca oricare altul, cu riscuri și oportunități la tot pasul. Prefer să scriu negru pe alb

că returnez banii în cazul în care proiectul nu prinde nanțare din culpa mea și consider că orice antreprenor adevărat este conștient de faptul că o muncă trebuie să e plătită la momentul efectuării acesteia, cu asumarea rezultatului. Am trecut prin mai multe experiențe în care contractul de nanțare nu s-a semnat, cu toate că proiectul a fost selectat la nanțare și asta nu din culpa mea. Astfel încât am și eu nevoie să mă asigur că persoana cu care urmează să colaborez chiar dorește și este capabilă să implementeze un proiect (iar în cazul unui proiect de nanțare colaborarea poate să dureze și câțiva ani).

Dacă aș trece de partea cealaltă a mesei de negociere și aș căuta un consultant, la momentul deciziei l-aș evalua din mai multe puncte de vedere:

1. Își asumă munca? Lumea este sătulă de oameni care dau lovitura și dispar în ceață. Vreau garanții realiste pentru serviciile pe care urmează să le plătesc. Da, ajută o listă de proiecte de succes – până la urmă este o dovadă de respect de sine să apelezi la cei mai buni meseriași în domeniu (medic, avocat, tâmplar, frizer).

2. A venit pregătit? De regulă, clienților nu le place să e interogați. Chiar dacă îmi place să vorbesc despre afacerea mea și despre ce am reușit să creez până acum, a venit cu lecția învățată, a fost interesat să mă câștige ca asociat pentru o perioadă egală cu durata proiectului sau îl interesează doar banii mei?

3. Suntem în aceeași barcă? Sunt dispus să îmi asum ris-

cul pentru a intra în colaborare pentru un proiect de viitor, dar mi-a demonstrat că voi câștiga timp și expertiză dacă semnăm un contract de consultanță?

4. Știe ce să-mi ceară? Documente, informații – dar fără să-i fac eu munca. Nu vreau să simt eu că mă pune să muncesc pentru banii pe care-i plătesc.

5. Cum pot să comunic cu el oricând este cazul? Există perioade în care oricine poate indisponibil, dar contează enorm modul în care se comunică acest lucru. Faptul că sun înseamnă că am o situație care trebuie rezolvată sau am o întrebare la care aștept un răspuns.

Așa cum în urmă cu mai mulți ani a ajuns în desuetudine termenul „inginer”, obținând conotații negative în diferite formulări de tipul „a făcut o inginerie nanciară” fără ca lumea să conștientizeze faptul că orice se mișcă, orice utilizăm, orice ne ajută este conceput de un inginer, asistăm în ziua de azi la o marginalizare a termenului „consultant” și asta din cauza unora care nu știu altceva să facă decât să se acopere de promisiuni gratuite și de enunțuri goale. E plină piața de vânzători de iluzii cu „fonduri gratuite” care ar face orice ca să vândă și luna de pe cer.

De fapt, chestionarul de mai sus și bifarea celor câteva puncte nu se aplică doar atunci când avem de nevoie de un consultant, se poate aplica în cazul oricărei colaborări, atâta timp cât pornim de la faptul că într-o colaborare, dacă nu câștigă ambele părți este o problemă.

Eldi Brutărie. Trei generații în slujba unei afaceri de succes

Alin ZAHARIE & Ștefan BRUMAR

Brutăria Eldi reprezintă un nume de referință în peisajul economic mureșean, business-ul fondat de Kabai Elek în urmă cu aproape trei decenii ind un exemplu de tenacitate în lupta cu timpul, dar mai ales este o poveste despre calitate, de la care fondatorul Eldi nu s-a abătut nicio clipă. Despre copilul său de su et, pe nume Eldi, s-ar putea scrie o carte, una pe cât de frumoasă, pe atât de plină de încercări prin care Kabai Elek a trecut de ecare dată cu brio. Despre toate acestea a ăm în materialul următor chiar de la fondatorul Eldi, Kabai Elek.

„Povestea rmei Eldi a început cu mulți ani în urmă. Exista o brutărie veche a comunei Bălăușeri cu un cuptor tradițional de cărămidă în care se făcea pâine pentru cele 7 sate aparținătoare comunei Bălăușeri. Erau vremurile în care pâinea era pe cartelă, iar distribuția se făcea cu căruța. După Revoluție, brutăria a fost scoasă la licitație. Având în vedere că atât soția, cât și eu lucram în brutărie, am avut niște avantaje, fapt pentru care am avut câștig de cauză”, își începe povestea Kabai Elek, fondatorul SC Eldi Brutăria SRL.

Începuturile au fost grele pentru Kabai Elek în noua sa postură de administrator de brutărie. Lipsa materiei prime, situația nanciară instabilă au făcut ca startul să e unul greoi pentru brutăria din Agrișteu.

„Nu prea am avut altă soluție decât să mă lupt cu fosta mare fabrică de pâine Mopan din Târgu Mureș, un titan al pani cației de la acea vreme, cu sute de angajați, precum și cu secția de pâine din Fântânele. Încet, încet am început să producem, iar singurul obiectiv al meu a fost să facem calitate. Probabil că acest obiectiv a fost, de fapt, momentul de lansare al rmei. La început, în brutărie lucram eu și soția mea, plus încă șase angajați. La acea vreme de început produceam câteva sute de kilograme de pâine pe zi. În anul 1996 produceam undeva la 800-900 de kilograme de pâine pe zi cu personalul existent în brutărie. Făcând calitate, am început să contăm pe piața. Au început să apară magazine private în Târgu Mureș, dar și în satele înveci-

nate care și-au manifestat interesul pentru pâinea noastră, în detrimentul celei produse de Mopan. A fost un impuls pentru mine de a merge înainte axat pe acest aspect al calității pâinii”, spune Kabai Elek.

În pas cu cerințele pieței

În permanență, Kabai Elek a căutat soluții, motiv pentru care afacerea Eldi începea să se dezvolte. Așa se explică pasul făcut spre segmentul de patiserie prin achiziția unei secții în Târgu Mureș, în stația de autobuz ”Cosmos” din Cartierul Dâmbu Pietros, precum și trecerea de la cuptoarele de cărămidă la cele mai moderne, investiții care au consolidat poziția Eldi pe piață.

Pasul de nitoriu în ceea ce privește dezvoltarea rmei Eldi l-a reprezentat implementarea unui proiect pe fonduri europene de 3,5 milioane, câștigat în 2011.

„În 2010 am auzit că pentru mediul rural vor disponibile fonduri europene pentru industria de pani cație. Rapid am făcut un studiu de fezabilitate și am depus dosarul la AFIR Alba Iulia. În februarie 2011 am primit înștiințarea că proiectul este eligibil, nanțabil în proporție de 50 %. Mai exact, din cele 3,5 milioane euro, cât era valoarea proiectului, jumătate trebuia să le plătim noi. Nu am avut încotro și am apelat la un credit bancar. Pe această cale vreau să mulțumesc echipei BRD care a avut încredere în noi și ne-a ajutat. În 2010-2011 ajungeam la o producție de 200 de tone, problema era că nu mai puteam crește, toc-

mai din această cauză am găsit o posibilitate să încerc să fac ceva. Spre bucuria mea, bunul Dumnezeu a fost alături de mine și am câștigat proiectul. Când am făcut studiul de fezabilitate, i-am cerut arhitectului să facă în așa fel încă să se dubleze capacitatea de producție. La nele lui 2011 am făcut licitațiile pentru constructor, termenul de nalizare ind luna septembrie a anului 2012”, povestește Kabai Elek, care a ținut să-l remarce pe cel care s-a ocupat și de partea tehnică în ce privește utilajele. „În paralel cu construcția, am demarat și achiziția utilajelor. Un mare noroc, fără de care poate nici nu eram aici, a fost că în zona noastră am găsit un inginer automatist, chiar în comuna Bălăușeri, Szabo Zsolt. Când am început să aducem utilajele de ultimă generație din Italia, Germania, acest inginer a participat împreună cu noi la montarea lor împreună cu producătorul, aspect care ne-a ajutat enorm. În 11 septembrie 2012 a fost scoasă prima șarjă de pâine în secția cea nouă”, a precizat Kabai Elek.

Calitatea umană, factor esențial

Factorul uman a fost mereu unul esential pentru Kabai Elek, fără de care Eldi nu putea trece cu brio examenul timpului, dar mai ales pe cel al calității. „Dat ind faptul că secția de pâine era la Agrișteu, cea de pani cație în Dâmbu, iar birourile în Tudor, cartier în municipiul Târgu Mureș, am zis să încerc să le aduc într-un singur loc, la Agrișteu. Nu a fost deloc simplu, oamenii de aici nu cunoșteau produsele de patiserie, plus că trebuia să închiriez mașini cu care să aduc oamenii la muncă din zona Târgu Mureșului. La Mopan, lucrurile nu mergeau chiar bine, atmosfera nu era deloc una plăcută în ce privește relația conducerii cu angajații. Așa se face că am apelat la câteva persoane cu experiență din cadrul Mopan să vină la noi, și aici îi amintesc pe Rodica Iacob, Eleonora Cosmi, Seres Gyöngyi, Simon Ilona, Simon Ferencz. Dânșii au auzit că sunt un om de cuvânt și au acceptat să vină să lucreze pentru Eldi. Trebuie să le mulțumesc lor și tuturor angajaților nu doar de aici din Agrișteu, ci și din Târgu Mureș, Acățari, Văleni, Găiești, dar și Sângeorgiu de Pădure, Viforoasa, Fântânele. Fără aportul lor nu eram astăzi pe piață. Cu mândrie pot spune că în prezent asigurăm un loc de muncă pentru 310 angajați. Pe o parte dintre ei i-am cali cat. Îi mulțumesc Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Mureș și, personal, domnului președinte Vasile Pop, care ne-a ajutat cu specialiști care ne-au sprijinit să cali căm angajații”, spune Kabai Elek.

Familia, factor de stabilitate și dezvoltare

Elementul care a determinat rma Eldi să se dezvolte a fost, fără doar și poate, familia, începând cu Kabai și Erzsebet Elek, continuând cu cei trei copii, Kabai Eva, Kabai Elek Csaba și Kabai Annamaria.

„Fata cea mare, Kabai Eva lucrează în cadrul rmei, băiatul, Kabai Elek Csaba a terminat ingineria produselor alimentare, specializarea pani cație, și lucrează, de asemenea, în Eldi, iar ica cea mică, Kabai Annamaria e medic stomatolog aici, în Agrișteu, deci pot spune că e tot acasă. Cu mândrie pot să spun că am reușit să fac în așa fel încât copiii mei să nu-și caute fericirea peste hotare, să-și continue existența și să își găsească fericirea pe plaiurile natale”, spune Kabai Elek.

Nepotul Attila, mândria bunicului

Așchia nu sare departe de trunchi, spune un proverb care se potrivește de minune familiei Kabai. Nepotul Asztalos Attila Jr., care este bucuria lui Kabai Elek, lucrează, de asemenea, în cadrul companiei de familie. „Suntem o prezență constantă la evenimentele mari din

țară din domeniul pani cației, cel mai important ind Expo GastroPan, unde participăm în ecare an. Încă de la o vârstă destul de mică îl luam cu noi și pe nepotul Attila. Făceam asta deoarece ne doream să-l facem să îndrăgească această meserie, să conștientizeze faptul că îți poate aduce o imensă satisfacție când știi că produci cu mâinile tale pentru atâtea familii pâinea cea de toate zilele. Așa se face că, în acest an, nepotul, care deja lucrează în secția de la Agrișteu, și-a exprimat dorința de a participa la Expo GastroPan cu o pâine artizanală făcută de el. A fost, practic, primul lui concurs la care a participat, alături de colegul și bunul său prieten Marcel Pop. Cei doi nu au concurat neapărat pentru a câștiga, mai degrabă pentru a acumula experiență. Când s-au anunțat câștigătorii, în ordinea descrescătoare tot nu auzeam numele său. Mențiune, Locul 3, Locul 2, iar la primul loc a fost rostit numele Asztalos Attila Jr., Brutăria Eldi, ”Pâinea Anului”. Acest premiu a fost precum un șut în fund care să te împingă înainte, Attila chiar mi-a și spus după câștigarea premiului că dorește să învețe cât mai mult despre această meserie, fapt pentru care am apelat la prietenii mei din Ungaria și Germania să ne poată ajuta în ce privește specializarea nepotului Attila și a lui Marcel. Le mulțumesc pe această cale lui Szabad Szabolcs, Diller Gabrielle, Günther Kaufmann și Szász Ábel, ultimul ind angajat în cadrul rmei Eldi, pentru sprijinul acordat în ultimii 20 de ani”, a menționat Kabai Elek.

Zis și făcut, cei doi au făcut pasul spre mult râvnita specializare, călcând practic pe urmele tatălui și bunicului, dacă e să ne referim la nepotul Attila. „În luna noiembrie a acestui an, cei doi au plecat împreună în Ungaria, la brutăria artizanală deținută de Szabad Szabolcs, și în Germania, la brutăria la care am lucrat atât eu, cât și băiatul Csaba, Bäckerei Reiner Stolzenberger din Bönnigheim, precum și la Bäckerei Heinerich Klaus din Ingersheim. Înainte de a merge la această specializare din Germania, i-am spus nepotului următoarele: doar tu trebuie să decizi ce vrei cu adevărat. Eu, bunicul, nu vreau să te forțez să iubești meseria asta. Este o meserie pe cât de frumoasă, pe atât de grea și trebuie să i conștient de faptul că atunci când alții sărbătoresc sau se odihnesc, tu atunci trebuie să muncești. Făcând cu drag, cu calitate și cu respect față de clienți, cu siguranță că vei putea trăi de pe urma acestei meserii”, a spus Kabai Elek.

Succesul întregii echipe Eldi!

Cu satisfacție, părintele fondator Eldi se poate considera un învingător, atât în lupta cu cei de la Mopan, cât și cu

vicisitudinile vremii peste care a reușit să treacă de ecare dată cu bine.

„Această victorie nu-mi aparține doar mie, toată echipa Eldi, toți angajații au meritul acestui rezultat, eu doar am încercat să-i conduc spre direcția cea bună. Fără munca lor, fără munca în echipă, Brutăria Eldi nu s-ar a a în locul în care este azi. Nu în ultimul rând, aș dori să îi mulțumesc directorului general Sándor Csongor pentru munca pe care o desfășoară în cadrul Brutăriei Eldi”, subliniază Kabai Elek.

De foarte mulți ani de zile, rma Eldi Brutărie din Agrișteu este în Topul Firmelor pe locul 1, clasare care îi onorează și îi obligă ca în viitor să mențină stacheta ridicată. “Dacă în septembrie 2004 s-a deschis primul Eldi în cartierul Dâmbu Pietros din Târgu Mureș, în stația de autobuz ”Cosmos”, cu mândrie și cu responsabilitate putem spune că nu este ușor să produci 600-700 de tone de produse pe care să le vinzi în cele 55 de magazine proprii ale rmei Eldi. Suntem prezenți în 5 județe, Mureș, Cluj, Sibiu, Harghita și Bistrița-Năsăud. Gama de sortimente Eldi este foarte mare atât în ce privește pâinea, cât și la produsele de patiserie. Cu bucurie trebuie să spun că produsele noastre se regăsesc inclusiv în Spania și Anglia. A fost un drum lung și anevoios până să ajungem unde suntem azi. Nu am crezut niciodată că vom ajunge unde suntem în prezent. La început, dorința noastră era ca cele șapte sate aparținătoare comunei Bălăușeri să aibă parte de pâinea cea de toate zilele, iar noi să avem un loc de muncă pentru a ne putea crește copiii. Am ajuns să m prezenți în 5 județe, să avem grijă de clienții noștri. Pe această cale le mulțumesc tuturor clienților noștri, vom face tot ce e necesar ca aceștia să aibă în continuare parte de produse proaspete, gustoase și de calitate. Dacă mulți ar ști cât de mult se lucrează într-o brutărie până când pâinea ajunge pe masa tuturora, cu siguranță că lumea ar aprecia mult mai mult atât pâinea cât și munca brutarului”, a conchis Kabai Elek.

„Tratatul de prietenie între Germania și România nu e doar un document pe hârtie”

Ion SURDU

Kerstin Ursula Jahn și-a început activitatea de consul al Germaniei la Sibiu în iulie 2021. La aproape un an și jumătate de la începutul misiunii și cu ocazia împlinirii a 30 de ani de parteneriat româno-german în 2022 ne-a acordat un interviu.

Doamna Jahn, care sunt așteptările dvs. de la mandatul din Sibiu și dacă acestea se împlinesc?

După cum probabil știți, Consulatul Germanei la Sibiu este singura misiune o cială diplomatică acreditată din Sibiu. Mai există consulate onori ce, dar consulatul Germaniei este singurul pilon o cial diplomatic. Prin urmare, îmi doresc ca această misiune diplomatică să e în continuare una vizibilă prin activitatea pe care o desfășurăm. Această vizibilitate este cu privire și la Guvernul Germaniei, și anume ca să-și arate respectul față de această țară și regiune.

Din partea diferitor instituții sau a reprezentanților minorității germane mi se spune mereu că este privită această misiune cu bucurie și își doresc ca acest consulat să-și desfășoare în continuare activitatea. După încheierea pandemiei, e clar că și activitatea delegațiilor va crește, și anume vor veni tot mai multe delegații de parlamentari înspre România și înspre zona noastră, a Sibiului, ceea ce pe de o parte înseamnă foarte multă muncă pentru noi, ca și consulat foarte mic – ind ca formă de organizare cea mai mică posibilă misiune diplomatică, avem foarte puțini angajați – însă pe de altă parte este și pentru noi ocazia de a prezenta această frumoasă și interesantă regiune pentru trimișii și parlamentarii germani.

La mijlocul lunii septembrie la Sibiu a avut loc sărbătoarea anuală a vinului, cu ocazia a 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie dintre Germania și România, la care ați participat și dvs. Cum vedeți viitorul parteneriatului româno-german?

Acest an în care s-au împlinit cei 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie între Germania și România, a fost plin de evenimente, care a arătat efectiv bucuria cu care este privit acest parteneriat și a fost un semn clar că atât partea germană, cât și cea română nu privește tratatul ca pe un document pe hârtie, ci este efectiv ceva viu, care trăiește în diferitele domenii menționate și în acordul respectiv.

Cu privire la acest an și încheierea lui într-o formă mai specială, în data de 14 decembrie am avut un eveniment de încheiere festivă. Cu această ocazie, am dezvelit și o operă de street-art, o piesă de gra tti, care are legătură cu acest an special, dar și opera în sine arată spre o cooperare pe viitor plină de culoare și bucurie. În felul acesta e de privit și dezvoltarea în continuare a relațiilor bilaterale; văd o intensi care a relațiilor pe partea politică, dar și în ceea ce privește partea care nu are de a face cu politica se constată un interes reciproc puternic. Se știe cât de mult partea română a fost interesată de partea germană și de Occident, însă acum se vede tot mai mult interesul nonpolitic și personal crescând al germanilor spre tot ce înseamnă România și zona aceasta.

Cum credeți că vor in uența criza energetică și războiul relațiile economice dintre România și Germania? E o schimbare a paradigmei, care ne-a luat prin surprindere, ne-a găsit nepregătiți. Am constatat deja în anii de pandemie că există situații de criză care cu adevărat pot întrerupe anumite rețele funcționale până atunci, cum ar livrările de diferită natură. Dar și atunci am constatat că un efort comun aproape la nivel global poate îmbunătăți, poate chiar salva situația. Acum, în ceea ce privește situația creată de război: mai ales în Europa alianțele s-au sudat foarte bine și, în ceea ce privește această criză generată clar de con ictul armat, deocamdată par a găsi soluțiile. Sperăm foarte mult ca acest lucru să nu e situații de moment, ci să continue. Este important acum ca în acest context european, ambele guverne, al Germaniei și României, să reușească să prevină o criză acută în ceea ce privește situația energetică și, bineînțeles, că această aprovizionare a populației cu energie să e asigurată în continuare. Iar după depășirea situației de criză acută, cum este acum, sperăm să poată exista o schimbare de paradigmă în tot ce privește utilizarea energiei, și anume transformarea ei într-o zonă mai verde și mai durabilă. Și sper mult ca, mai cu seamă, România să pro te de pe urma acestei mari șanse care există acum, de a merge spre zona energiilor verzi. Aici există mai multe șanse, pentru că aici s-a încercat prea puțin în zona aceasta inovatoare. În Germania s-au făcut deja foarte multe și s-a gândit în prealabil foarte mult în direcția aceasta. Dar în context bilateral, poate se ajunge la concluzii bune aici, pe pământ românesc.

În Sibiu activează multe companii cu capital german, respectiv piața muncii de aici este puternic in uențată de investițiile germane. Inclusiv crizele economice pot provoca anumite efecte negative. Ce soluții sănătoase vedeți pentru a feri piața muncii de vulnerabilități în contextul unor crize mai pronunțate?

Am văzut deja, avem experiența pandemiei în care de la o zi la alta s-au schimbat și s-au întrerupt chiar rețelele de furnizare. Am constatat și cum se in uențează un lucru pe celălalt, iar oamenii devin nesiguri și apar multe întrebări la care trebuie găsite răspunsurile. Cu siguranță, și rmele cu capital străin și, mai cu seamă, cele germane trec prin provocări și se poate ajunge la situații de nesiguranță, când aceste rme se retrag puțin să observe ce se întâmplă și eventual să diminueze un pic producția. Însă din ce am observat sunt doar cazuri izolate, per ansamblu nu e vorba de o regulă.

Chiar din contră, există exemple concrete din prezent, unde rme mari, dar și de dimensiuni medii și-au extins

Consulul Republicii Federale Germania la Sibiu, Kerstin Ursula Jahn:

activitatea și au investit și mai mult aici tocmai pentru a arăta inclusiv că aceste rețele de livrare nu sunt întrerupte. Pericolele și di cultățile se a ă mai degrabă în a găsi noi angajați acolo unde ei sunt căutați – aici e zona mai di cilă.

Care credeți că sunt nevoile actuale ale investitorilor germani din Sibiu și din România? Sigur că în topul nevoilor se a ă siguranța energetică sau asigurarea capacităților energetice și forța de muncă –ambele componente sunt importante. În cadrul Sărbătorii vinului, organizată la Sibiu, au avut loc inclusiv discuții despre aceste lucruri și cu reprezentanți ai mai multor cluburi economice din România. Desigur, că există aspecte speci ce pentru ecare regiune, însă cele două nevoi sunt comune.

Care sunt serviciile consulare pe care le oferiți la Consulat cel mai des? Avem o secție de drept consular și juridic aici la Consulat.

Activitatea este extrem de intensă în lunile de vară, pentru că are de a face și cu perioada concediilor. În primul rând, este vorba de solicitări de pașapoarte și de cărți de identitate noi. Noi strângem toate documentațiile necesare, încercăm să stabilim dacă totul este corect și după care trimitem documentele la București, pentru că acolo este locul unde aceste documente se eliberează. Sunt semnături care sunt autenti cate aici pentru folosirea la tot felul de servicii de instanță din Germania. Solicitări pentru eliberarea de caziere judiciare. Cetățenii germani care trăiesc în afara granițelor Germaniei și primesc pensie din Germania, o dată pe an trebuie să facă dovada că mai sunt în viață, iar acele documente noi le eliberăm. Copii ale documentelor originale - și pe acelea noi le avizăm. De asemenea, mai ales în perioada cea intensă de vară în care se călătorește foarte mult, ne ocupăm de toate activitățile consulare care se pot ivi de la cetățeni germani, care ajung în situații di cile - sunt furați, își pierd actele, până la situații extreme în care poate să decedeze.

Adrian Rada, președinte IMMpact Sibiu:

„Am observat dorința mai multor UAT-uri de a înființa centre de afaceri”

Ion SURDU

Patronatul județean a fost creat în 2019, înainte de pandemie – perioadă în care multe rme au avut nevoie de sprijin. Cum ați caracteriza începutul activității patronatului, din punctul de vedere al adeziunii, al îndeplinirii scopurilor propuse?

A fost o provocare în primul rând pentru că era o organizație tânără și, în al doilea rând, în 2020 a venit pandemia. Și atunci activitățile noastre au fost cumva restrânse și în 2020, și în 2021, dar am reușit în principal atrăgând prin ideile pe care voiam să le implementăm. Și atunci membrii au început să vadă că începem să facem anumite acțiuni. Deja noi eram familiarizați foarte mult cu ce înseamnă activitatea patronală. Dar aderând la CNIMMP, am luat din experiența celorlalți colegi și am început diferite acțiuni. Am avut vizite importante la Sibiu, am participat la întâlnirile de la București, unde se fac lunar întruniri pe anumite teme. Am intrat în comisii de dialog etc.

Care sunt principalele provocări în activitatea patronatului județean?

Pe noi ne interesează în mod special reprezentativitatea și reprezentarea IMM-urilor atât la nivel de județ Sibiu, cât și la nivel regional și național. Facem parte dintr-o familie care adună aproximativ 60.000 de IMM-uri și prin prisma aceasta e o provocare pentru noi să m cât mai dezvoltați în această zonă. Dovadă este că s-a în ințat în această perioadă și patronatul IMM din Alba Iulia. Urmează la Brașov la fel să se în ințeze și atunci ne interesează să m reprezentativi la nivel județean, regional și apoi național. După aceea, este o provocare la ora actuală, precum vedeți, economică. Nu se mai pune problema de previziuni, apar tot felul de crize și atunci încercăm cumva să ne adaptăm. Încercăm în acest fel să luăm cât mai mult pulsul antreprenorilor noștri, să venim cu propuneri legislative în sprijinul acestora. Sunt niște direcții importante la ora actuală. În primul rând, criza energetică sau prețul la energie, care cu siguranță ne afectează pe toți; după aceea, este atragerea fondurilor europene în sprijinul IMM-urilor și în al treilea rând este Codul scal, care de la 1 ianuarie vine într-o formă care într-un anumit fel ne afectează.

Ca patronat, ați susținut în ințarea la Sibiu a agenției de business – Sibiu Business Agency. A început să activeze? Care sunt primele activități?

Știu că acei colegi care se ocupă cu asta sunt într-o fază de culegere de informații la nivel județean și nivel internațional. Am încredere într-un astfel de instrument pentru mediul de afaceri. Este unicul la momentul actual în România și dacă înțelegem oportunitatea lui, acesta nu se va termina în momentul în care se nalizează proiectul, ci are continuitate și va avea rezultate. Acest lucru înseamnă transparență, în

primul rând. În al doilea rând, să măsurăm oportunitățile pe care le au antreprenorii români, cât și cei străini în investiții și dezvoltare.

Dar aici ține foarte mult de întreaga comunitate de business și de întreg aparatul administrativ. Altfel nu avem nicio șansă. Care sunt în opinia dvs. principalele nevoi de investiții ale județului în acest moment?

Există la ora actuală, din ce am observat, dorința mai multor UAT-uri de a în ința parcuri industriale. Altele vor să în ințeze parcuri logistice. În același timp, am văzut dorința de a în ința centre de afaceri. Dar e foarte greu, pentru că toate aceste lucruri trebuie măsurate: din punct de vedere al infrastructurii, al capacității. Vă dau un exemplu: cât de mare faci un parc industrial? Pe un hectar, pe două, pe cinci, pe zece, pe 100 ha? De unde identi căm această nevoie? De aceea, e prematur și aici trebuie să-și dea cu părerea specialiști. Noi vrem, dar în același timp, trebuie să vină specialiști de primă mână care să facă așa ceva.

Dar noi am identi cat zona turistică, unde există un potențial foarte mare; zona care ține de vie – sunt peste 700 de hectare libere. Mai este partea de turism balneo, care la noi funcționează.

Cum vedeți majorarea salariului minim la 3.000 de lei?

Am susținut acest punct de vedere. Trăim într-o societate în care suntem legați unii de ceilalți – atât antreprenorii, cât și angajații și administrația. Toată lumea are probleme la ora actuală. Suntem de acord. La nivel național s-au făcut măsurători în acest sens și chiar a fost ședință de consultare la Guvern unde am susținut acest punct de vedere, mărirea punctului de salarii la 3.000 de lei. În Sibiu avem și păreri pro, și contra, dar sunt conștienți angajatorii că totul a crescut și trebuie să-i susțină, pentru că altfel își pierd angajații. Există oferte pe piața de muncă clare și se pot duce în altă parte. Deci, nu e o cerință de moft această majorare la 3.000 de lei, este o cerință reală și o nevoie reală a angajatului.

Aproape 300 de companii cu aproximativ 3.000 de angajați fac parte din Patronatul IMMurilor din Sibiu (IMMPact), în ințat în anul 2019. Organizația este condusă de Adrian Rada, care ne-a oferit recent un interviu.

APIA, cu motoarele ”turate” spre absorbția fondurilor europene

Anul 2022, cu toate provocările sale, a fost ultimul an de derulare a mecanismelor nanciare de susținere a agriculturii în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020 și datorită evenimentelor la nivel global sau regional generate de incidența pandemiei SARS Cov -2, anul curent este și al doilea și ultimul an de tranziție spre noul cadru multianual al politicii agricole comune 2023-2027. Cu toate că a fost un an marcat de reverberațiile pandemiei ale cărei efecte se mai resimt, cel puțin la nivelul fermelor mici sau a celor care fac parte integrantă din lanțul agroalimentar, la care s-au adăugat anumite fenomene meteorologice defavorabile, cel puțin în anumite zone ale României, pentru culturile de primăvară, la care s-au adăugat și distorsiunile cauzate de puseul in aționist generat printre altele de con ictul armat în desfășurare în proximitatea noastră, putem conchide că, la nivelul județului Mureș, a fost un an bun, atât în ceea ce privește campaniile de primire a cererilor de ajutor ori de plată, pe domenii speci ce, cât și al organizării și derulării controalelor administrative și la fața locului, respectiv în ceea ce așteaptă toți fermierii, adică autorizarea la plată și primirea sumelor care răsplătesc eforturile acestora și, în același timp, îi ajută să nu abandoneze activitatea agricolă sau cel puțin să rămână competitivi. De aceea, în anumite sectoare ale agriculturii, unde județul Mureș este bine reprezentat – cum e sectorul creșterii bovinelor - pe lângă schemele tradiționale de sprijin derulate prin mecanismul cererilor unice de plată, au fost alocate sume importante pentru atenuarea efectelor economice generate de diminuarea activității din cauza efectelor pandemiei, ori pentru revenirea din criza cauzată de aceasta, sau pentru atenuarea efectelor generate de sancțiunile adoptate împotriva Rusiei, ori de creșterea prețului la energie. În acest context, de exemplu, printr-o schemă de ajutor sub forma de micro-granturi, în valoare forfetară de 5.000 euro pentru un bene ciar, totul desfășurându-se exclusiv prin mijloace online, în parteneriat cu Ministerul de resort, se a ă în derulare un ajutor pe bază de contract de nanțare cu destinatari ”țintiți”, adică agricultorii din categoria IMM-uri, respectiv forme de organizare comerciale, cu scopul de a acoperi unele cheltuieli restante din perioada pandemiei, ori pentru reluarea activității care ar suferit diminuări de ritm ori de volum sau pierderea de locuri de muncă față de perioadele anterioare pandemiei, ind eligibili și fermieri din sectorul de prelucrare a produselor agricole.

Anul 2022 a con rmat o tendință vădită de câțiva ani încoace, și anume o creștere a suprafeței agricole declarate la APIA Mureș în vederea plății subvențiilor pe suprafață - constatăm o creștere cu cca. 9% a suprafeței agricole declarate – de asemenea observăm o creștere a numărului de fermieri mari - și nu neapărat numai cei cu peste 50 de hectare cum sunt considerați administrativ de către APIA, la nivelul județului Mureș depășindu-se pentru prima dată în istorie cifra de 800 de fermieri mari, fapt care plasează APIA Mureș în topul național la acest criteriu. Chiar dacă și anul acesta sarcina de control la fața locului a fost mare pentru județul Mureș (locul 2 la nivel național

ca număr de parcele) se observă un grad mai mare de conformare voluntară, de receptivitate la normele legale, mai ales la cele de ecocondiționalitate (GAEC, SMR) care au rolul de a proteja resursele pedologice, de sol și apă contra poluării ori degradării, ori care contribuie la bunăstarea animalelor.

Vorbind despre normele de ecocondiționalitate, totuși, ca un fenomen îngrijorător speci c anului acestuia, mai ales în lunile februarie-aprilie, ne-am confruntat cu o recrudescență masivă a fenomenului arderii miriștilor (unele cauzate, din păcate, prin intervenția umană), creșterea cazurilor ind de peste 800% față de media anilor trecuți, aspect care trebuie să nu prolifereze, prin intervenția decisă și concertată a instituțiilor partenere, IGSU, Garda de Mediu, Instituția Prefectului, aceste fapte ind, evident, dăunătoare pe multiple planuri, iar din punctul de vedere al APIA, un factor generator de sancțiuni pentru fermierii vinovați, care poate merge până la excluderea de la plata subvențiilor pe întreaga exploatație, în anumite condiții. Suntem la nal de an, dar și de perioadă multianuală de programare în cadrul PAC. Desigur, ca în ecare nal de an, la aceste momente, se gestionează covârșitor autorizarea la plata nală a cererilor unice de plată, după etapa de plată a avansului, dar se întrezărește și pregătirea și abordarea noului ciclu, 2023-2027, de nit și detaliat prin Planul Național Strategic (PNS). România, prin diversitatea sa agricolă, climatică și prin caracteristicile sale seculare de țară care a conservat habitatul natural, menținând un ”balans” între agricultura intensivă și cea extensivă, dar tradițională, nădăjduim că va pro ta de conjunctura acestui nou ciclu agricol și își va regla anumite dezechilibre sistemice – cum este decalajul dintre forța și in uența fermelor cu adevărat foarte mari prin comparație cu vulnerabilitatea fermelor mici, ori, din punct de vedere administrativ, va simpli ca/facilita procedurile de acordare a subvențiilor, precum și va spori e cacitatea, respectiv și efectul disuasiv urmărit cu prilejul efectuării controalelor la fața locului, iar în sens mai larg, România va putea să își de nească rolul de mare producător agricol, respectiv și să își pună în valoare mai bine poziția geogra că și atuurile sale naturale și chiar strategice, în regiune și în cadrul Uniunii Europene.

România are disponibile, alocate, pentru acest ciclu multianual, fonduri de aproape 16 miliarde de euro, dintre care 9,78 de miliarde de euro sunt pe Pilonul I - Plăţi directe şi intervenţii sectoriale, iar 5,87 miliarde de euro pe Pilonul II - Dezvoltare Rurală.

Așa cum am spus, documentul în sine este unul vast, dar bine structurat. Fără a intra la acest moment în amănunte tehnice de specialitate, doresc să spicuiesc, din lipsă de spațiu, doar primul obiectiv general, conținut tocmai în Declarația Strategică. Astfel, se speră și se țintește ca prin mecanismele PNS să se asigure ”Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversi cat care să asigure securitatea alimentară, creșterea viabilității fermelor prin stabilizarea veniturilor fermierilor și eliminarea disparităților dintre ferme”.

Fermierii vor avea acces la resurse nanciare printr-un nivel echitabil al plăților directe, dar și prin sprijinul redistributiv complementar pentru venit, precum și prin plățile cuplate de producție. Pentru a compensa decalajul valorii, tradițional mai mici, a subvenției față de media europeană, se vor acorda în continuare și Ajutoare Naționale Tranzitorii (cunoscutele ANT-uri). Intervențiile se vor concentra pe sprijinirea sectorului vegetal şi zootehnic, pentru acoperirea de citelor în anumite sectoare, cu accent pe sectorul de plante proteice. Sprijinul complementar pentru venit va de 15% din valoarea plăților directe. Un nivel al plăților su cient pentru ecoscheme (25% FEGA), angajamente de mediu și climă și agricultură ecologică și irigații (41,32% FEADR) asigură o plată suplimentară fermierilor, în special pentru compensarea depășirii cerințelor minime obligatorii. PNS este redactat și astfel trebuie înțeles ca ind un document programatic care pornește de la multiplele evaluări ale nevoilor și ale strategiei de intervenție, inclusiv planulțintă și indicatorii de context. Sunt 44 de nevoi identi cate și reținute în plan, ecăreia atribuindu-i-se un grad de prioritizare, precum și obiective speci ce atașate, respectiv la nivel de detaliu, sunt de nite și măsurile de intervenție, dintre care unele sub formă de plăți directe (PD, cca 25 de tipuri) sau de intervenții sectoriale, ori intervențiile pentru dezvoltare rurală (DR, 38 la număr, majoritatea derulate prin AFIR). În ceea ce privește APIA și partea care îi revine acesteia din acest plan național strategic, rezumând într-un fel liniile prioritare care urmează a disecate la nivel de aplicare concretă, pot a rma că plățile directe și intervențiile directe pe piață vor constitui un pilon foarte important (aproximativ 9,8 miliarde de euro), iar distribuția acestora se va face mai echitabil, urmând a avantajate, relativ la cuantumul și posibilitatea de accesare, fermele medii, adică cele care exploatează sub 50 de hectare, eco-schemele vor primi o alocare mai mare decât în prezent, 25% din

bugetul FEGA, de asemenea vor rămâne aplicabile, ca o temelie a atingerii obiectivelor generale și speci ce, normele de condiționalitate – de acum fără sintagma ”eco” cum sunt acestea cunoscute în prezent, adică ”temutele” și, câteodată, neînțelesele norme privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), respectiv cerințele legale în materie de gestionare (SMR) care au adus în unele cazuri, mai ales pentru neregulile repetitive, ampli carea nedorită a sancțiunilor nanciare. Prima aplicare concretă a PNS va din primăvara anului viitor, răstimp în care se vor ”așeza” toate noțiunile și conceptele, dintre care unele sunt noi, altele doar aparent prezintă caracter de noutate, dar asigur pe cei implicați că de multe ori sub titulatura noilor denumiri a unor intervenții ori scheme și subscheme, se vor putea recunoaște, de fapt, aceleași mecanisme nanciare care au fost acordate în actualul ciclu ajuns la nal. Nu vor dispărea scheme familiare și necesare fermierilor, chiar dacă, în unele cazuri – cum este în speță cazul plății redistributive pentru venit sau în cazul pachetelor de agromediu, disponibile și pentru terenuri arabile – vor modi cări notabile, cel puțin în distribuirea valorică a fondurilor, de principiu pentru rațiuni de echitate a accesului spre aceste fonduri între fermele foarte mari sau mari și cele mai mici sau foarte mici. Am convingerea că împreună cu forurile decizionale, de la nivelul cel mai înalt al ministerului de resort, până la oricare funcționar APIA, împreună cu fermierii și asociațiile acestora, vom veni în întâmpinarea fermierilor pentru diseminarea informațiilor la timp, astfel încât, din anul 2023 să pornim cu motoarele ”turate” spre absorbția fondurilor pe care România are privilegiul să îi e acordate. Închei prin a exprima gândurile de bine și respectul cuvenit tuturor celor care, ecare în măsura sa, contribuie la bunul mers al agriculturii românești și de a-i asigura de parteneriatul nostru, APIA ind mereu alături de fermieri!

Ovidiu

SĂVÂȘCĂ,

director executiv APIA Mureș