Transilvania Business 25 by Transilvania Business

pag.

22, 23

Kromberg & Schubert în Centrul României

pag.

Van Bonzel: Olandezii se simt acasă în România

www.transilvaniabusiness.ro

www.tb.com.ro

Fondator Aurelian GRAMA Nr. 25 / An III / octombrie 2012

Aeroporturile, reguli noi. Nevoia de investiții

Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Ediţie naţională

pag.

54, 55

Șansa parcurilor industriale pag.

58-72 Preţ: 8 lei

pag.

30, 31

Performanţă şi cercetare de top la UMF Cluj

ESENțIAL Experimentul polonezo-ceho-ungar

Am petrecut cinci zile în trei ţări diferite – Polonia, Cehia şi Ungaria – pentru a aduce în România modele de bune practici despre înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea parcurilor industriale în Europa Centrală şi de Est. Mai precis, în state cu o istorie, inclusiv economică, asemănătoare cu a noastră, trecute de la comunismul etatist la capitalism, şi în care colegii de la Transilvania Business au identificat modele aplicabile şi în ţara noastră. Trei modele – diferite unul de celălalt, funcţionale însă fiecare, şi inspiraţionale – dacă îmi permiteţi un cuvânt des uzitat, dar rareori dublat de o listă anexă de învăţăminte. Ceea ce vom încerca să vă prezentăm mai jos. Pe una dintre parcelele din cele 560 de hectare deţinute de Krakowski Park Technologicyny Sp, în Polonia, am descoperit că statul şi autorităţile publice – în ciuda experienţei noastre româneşti - pot fi buni administratori şi manageri ai unei afaceri, dacă ţinta lor este interesul economic naţional. Cea mai importantă lecţie învăţată a fost că, prin colaborare şi comunicare unidirecţională a managementului unei companii şi a conducerii autorităţilor publice, o strategie pe termen lung care ţine cont de resursele umane şi de specificul economic zonal, precum şi o legislaţie adaptată cerinţelor investitorilor – autohtoni sau/ şi străini, şi acordarea de facilităţi fiscale – scutiri şi reduceri de taxe şi impozite - poţi dezvolta o regiune şi crea plusvaloare. De asemenea, pentru a avea succes ca administrator de parc, e necesar să te

raportezi la o economie stabilă şi predictibilă, astfel încât prognozele tale microeconomice să nu fie denaturate de indicatorii macroeconomici. Nu în ultimul rând am mai învăţat că proiectele serioase şi inovative îţi pot aduce fonduri europene importante prin care să dezvolţi alte proiecte şi să ţii pasul cu dinamica economiei naţionale şi a pieţei internaţionale. VGP a dezvoltat la Horni Pocernice unul dintre cele mai extinse parcuri industriale din Cehia. Ceea ce am apreciat la cehi este că, atunci când ai o afacere solidă, bazată pe un plan de afaceri pe termen lung, nu este dificil să stârneşti interesul unor mari investitori. Aşa se explică de ce pachetul majoritar de acţiuni al subsidiarei VGP de la Horni Pocernice a fost achiziţionat de un fond de investiţii britanic, iar infuzia de capital străin permite companiei să se extindă şi să atace piaţa celei mai solide economii europene – Germania. De asemenea, am mai avea un sfat pentru investitorii români, predat de către responsabilii unui parc de 100 de hectare, aproape plin: contactul permanent cu piaţa şi clienţii este un punct strategic în orice plan de afaceri pe termen scurt, mediu şi lung, care îţi permite să te adaptezi rapid la schimbările economice externe. Şi în România, sunt zeci de locuri în care mai supravieţuiesc scheletele unor foste fabrici, înconjurate fiecare de zeci de hectare de teren acoperite de buruieni. La Debrecen însă, acţionarii Nyugati Ipari Park au transformat o relicvă industrială comunistă într-o afacere de 150 de milioane de euro anual. Strategia, dezvoltată începând cu anul 2000, a fost una simplă: creştem împreună, astfel că în jur de 90 de companii, mici în principal, şi-au dezvoltat afacerea acolo. În plus, oferirea unor avantaje economice – chirii şi tarife la utilităţi mai reduse –, precum şi o municipalitate flexibilă în ceea ce priveşte taxele şi impozitele locale sunt alte atu-uri ale parcului ungar care ar putea fi aplicate şi în România. Am afirmat mai sus că fiecare parc industrial era diferit unul faţă de celălalt. Cu o singură excepţie însă: infrastructura. Toate cele trei parcuri vizitate erau bine

Director Editorial: Alex Toth (0757-036.968)

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

alex.toth@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

Şi în România, sunt zeci de locuri în care mai supravieţuiesc scheletele unor foste fabrici, înconjurate ﬁecare de zeci de hectare de teren acoperite de buruieni. La Debrecen însă, acţionarii Nyugati Ipari Park au transformat o relicvă industrială comunistă într-o afacere de 150 de milioane de euro anual. Strategia, dezvoltată începând cu anul 2000, a fost una simplă: creştem împreună, astfel că în jur de 90 de companii, mici în principal, şi-au dezvoltat afacerea acolo.

plasate pe harta de autostrăzi, în apropierea aeroporturilor şi cu reţelele de utilităţi bine puse la punct, astfel încât investitorii să nu aibă grija lor. Lucru ce ar trebui să dea de gândit autorităţilor publice româneşti atunci când vor elabora o strategie economică naţională şi când vor ierarhiza priorităţile. Sunt doar câteva aspecte schiţate pe care le-am observat în călătoria noastră de documentare. Modele de bune practici pe care le vom prezenta pe larg în cadrul evenimentului de business de la Tîrgu-Mureş, din 6-7 noiembrie 2012. Noi considerăm că acestea pot fi o sursă de inspiraţie pentru investitorii români sau pot fi catalizatorul pentru alte experienţe peste graniţe ce se vor materializa în alte modele de bune practici, astfel încât, în final, să poată reprezenta un punct de plecare pentru cei care sunt interesaţi să participe la elaborarea unei strategii naţionale pe termen lung în domeniul parcurilor industriale.

Ligia Voro

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactor şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Sorin Trocan Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

Carmen Cosman Andreea Costea Cristina Gânj Răzvan Matei Oana Mărginean Tipărit la: Mediaexpert Târgu Mureș

ﬂorin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0744-641.313)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Vânzări: nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager:

(0746-130.439)

Nicu Pop (0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Eftimie Murgu 18/6 Târgu Mureș, str. Primăriei, nr. 1 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Revistă economică. Ediţie naţională.

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oﬁciul Național al Registrului Comerțului www.transilvaniabusiness.ro

(0736-651.166)

Florin Marcel

știri BRAŞOV Korona Braşov, gata în 2013 Ciocolaterie la Braşov Producătorul belgian de ciocolată Leonidas va deschide, prin sucursala sa din România, o ciocolaterie la Braşov. Noul magazin, care va ﬁ al patrulea deschis în ţară, va funcţiona în sistem de franciză, iar investiţia a fost de 35.000 de euro. După Braşov, însă, cei de la Leonidas se pregătesc să mai deschidă încă trei ciocolaterii în Cluj, Timişoara şi Iaşi. „În 2011, vânzările de praline în cele trei magazine au atins aproximativ 7,5 tone, în creştere cu aproximativ o tonă comparativ cu anul precedent”, conform unui comunicat al Leonidas, care mai are unităţi în Bucureşti, Galaţi şi Sibiu.

Magna Steyr vrea în Braşov Reprezentanţii concernului austriac Magna Steyr au început discuţiile cu cei ai Clubului Oamenilor de Afaceri Germani din Braşov în vederea realizării unei investiţii. Astfel, producătorul autoturismelor Mini şi Mercedes GClasse ar putea crea o serie locuri de muncă în zonă dacă va deschide o unitate de producţie şi la Braşov. Magna Steyr a ajuns la 200.000 de maşini asamblate anual, dar produce autovehicule şi pentru alte branduri, cum ar ﬁ Porsche. „Cei de la Magna au fost atraşi de proiectele pe care le derulăm noi în Braşov, ﬁind surprinşi plăcut de modul bun în care a fost primit proiectul Şcolii Profesionale Kronstadt”, a declarat, preşedintele DWK, Werner Braun.

SIBIU Drumuri şi muzee reabilitate cu peste 1 mil. euro Primăria Sibiu, respectiv Consiliul Judeţean Sibiu, vor folosi, în total, peste un milion de euro pentru reabilitarea unui bulevard din oraş şi a unui muzeu. Municipalitatea a efectuat câteva lucrări de modernizare a bulevardului Victoriei, unde au fost reabilitaţi peste 7.000 de metri pătraţi de carosabil şi aproximativ 2.500 de metri pătraţi de trotuar. Lucrările au costat 360.000 de euro, mult mai puţin decât va plăti CJ Sibiu pentru reabilitarea muzeului civilizaţiei populare tradiţionale din Dumbrava Sibiului. Lucrările la acest muzeu au fost estimate la 900.000 de euro, însă mai bine de jumătate din aceşti bani reprezintă fondurile europene. Perioada de implementare a acestui proiect este de 21 de luni, iar durata de execuţie a fost stabilită la 10 luni. Lucrările vor ﬁ demarate, însă, abia anul viitor.

Compania poloneză Echo Investment, cea care va construi cel mai mare centru de cumpărături şi distracţii pe timp de iarnă din Braşov, a anunţat că acesta va fi inaugurat în prima jumătate a anului viitor. Centrul Korona va fi ridicat pe o suprafaţă de 54.000 de metri pătraţi, după ce polonezii au mai cumpărat alţi 9.000 de metri, iar întregul centru va fi terminat în 2013, deşi iniţial era vorba despre 2010. Korona va avea magazine pe o suprafaţă de 45.000 de metri pătraţi, dar şi o parcare de 1.400 de locuri şi va fi construit pe locul fostei fabrici Fartec. “Achiziţionarea de terenuri suplimentare constituie o etapă crucială în dezvoltarea mall-ului Korona din Braşov. Terenurile achiziţionate vor face posibilă creşterea zonei închiriabile a centrului comercial şi de distracţii şi va contribui la creşterea atractivităţii zonei. Datorită acestei achiziţii, Korona va fi cel mai mare centru de cumpărături şi de distracţii pe timp de iarnă din municipiul Braşov. Finalizarea achiziţiei celor 9.000 de metri pătraţi a coincis cu încheierea negocierilor cu chiriaşul ancoră al mall-ului”, a spus directorul Shopping Centre Department - Foreign Projects in Echo Investment, Marcin Materny.

Irakul, interesat de tractoarele braşovene Guvernul statului Irak este în negocieri avansate cu firma braşoveană Tractorul U 650 pentru cumpărarea câtorva mii de tractoare, rezultatul muncii foştilor angajaţi ai companiei braşovene Tractorul UTB, intrată în faliment acum cinci ani. Acestea sunt construite la Fabrica de Echipament Hidraulic şi Subansamble Băicoi, unitate cu care colaborează firma braşoveană. „Noi am produs deja 110 tractoare pentru Egipt, iar acum avem un produs nou U 825 - pe care îl vom promova la Indagra la sfârşitul lui octombrie. Guvernul irakian ne-a solicitat să înregistrăm firma în ţara lor, iar după ce vom realiza acest lucru vom putea semna contracte pentru realizarea tractoarelor. Se vorbeşte de un contract de câteva mii de tractoare, iar după ce se va semna vom fi nevoiţi să angajăm chiar câteva sute de oameni”, a declarat directorul Tractorul U 650 Braşov, Titus Şerban. Compania braşoveană îi aparţine omului de afaceri egiptean Atef el Said el Kalaini.

Magazin Carrefour în Korona Braşov Reprezentanţii companiei franceze Carrefour au semnat un acord de preînchiriere a unui spaţiu în viitorul mall Korona Braşov. Contractul a fost parafat cu firma Echo Investment, controlată de omul de afaceri polonez Michal Sołowow, pentru închirierea unui spaţiu de 8.500 de metri pătraţi. „Înţelegerea cu Carrefour inaugurează procesul de închiriere a suprafeţei de retail din Korona. În prezent, negociem cu cele mai importante branduri de modă. În curând vom începe discuţiile în ceea ce priveşte finanţarea. Semnarea unui angajament cu un chiriaş-cheie are o importanţă semnificativă pentru procesul de dezvoltare”, a declarat directorul Shopping Centre Department - Foreign Projects în cadrul Echo Investments, Marcin Materny. Korona Braşov va fi construit în prima parte a anului următor.

știri BISTRIŢA-NĂSĂUD

ARAD

Dedeman, 10 mil. euro la Bistriţa

Gualapack s-a extins în Arad

Liderul pieţei de bricolaj din România, Dedeman, a deschis al 30-lea magazin din România în Bistriţa, după o investiţie de aproximativ 10 de milioane de euro. Magazinul este întins pe o suprafaţă de peste 12.000 de metri pătraţi, are 178 de angajaţi şi a pus la dispoziţia clienţilor peste 45.000 de articole. „Am deschis magazinul nostru cu numărul 30 la 20 de ani de la înﬁinţarea ﬁrmei. Ne concentrăm în continuare pe extindere”, a declarat preşedintele Dedeman, Dragoş Pavăl, potrivit căruia în următorii trei ani targetul Dedeman presupune deschiderea a încă 15 magazine în ţară. Anul acesta compania a mai deschis centre în Constanţa, Râmnicu-Vâlcea şi Slatina.

Compania italiană Gualapack şi-a extins unitatea de producţie din parcul industrial Nădab. Specializată pe producţia ambalajelor aseptice pentru industria alimentară şi farmaceutică, Gualapack are sediul principal în Italia, iar la unitatea din Arad sunt produse, în urma unei investiţii de 10 milioane de euro, ambalaje aseptice pentru Franţa, Spania, Anglia şi Germania. “Extinderea halei de producţie a dus la mărirea capacităţii cu încă 4.000 de metri pătraţi. Această investiţie va crea, la rândul ei, tot atâtea locuri de muncă câte a creat până în prezent”, a declarat directorul administrativ al companiei, Aniela Mladin. Gualapack există în România din 2011 şi a creat peste 150 de locuri de muncă.

2,2 mil. euro pentru un spital Parc solar la Lechinţa Un nou parc solar a fost amplasat în judeţul Bistriţa-Năsăud, de această dată în localitatea Lechinţa. Acesta are o capacitate de 1,7 MW şi a fost proiectat de către Casa de Investiţii Alianţa, o ﬁrmă cu capital privat românesc. Parcul este alcătuit din 6.762 de panouri solare şi a fost realizat în aproximativ o lună, după o investiţie ce a depăşit trei milioane de euro. „Estimările pe care le avem arată că piaţa locală va ﬁ ofertantă pentru furnizori de servicii la cheie pentru proiecte fotovoltaice în următorii doi ani. Volumul de muncă al Egnatia România pentru următoarele şase luni priveşte construirea mai multor parcuri fotovoltaice ce totalizează până în acest moment 28 MW”, a declarat directorul general al companiei Egnatia România, cea care a realizat lucrările la acest parc solar, omas Melitsis.

Consiliul Judeţean Arad va construi un nou spital TBC pentru 2,2 milioane de euro. Acesta va fi ridicat la marginea oraşului, iar suprafaţa de construire va fi de 8.006 metri pătraţi. Spitalul va beneficia de 112 paturi, din care 50 pentru pneumonologie şi ar trebui să fie terminat până la finalul anului 2015. „Judeţul Arad are o situaţie dificilă din punct de vedere al structurii patrimoniale, adică a ceea ce înseamnă proprietatea clădirilor în care funcţionează secţii ale spitalului. Cea mai importantă secţie, secţia TBC, funcţionează întro clădire revendicată, retrocedată şi la care am depăşit cei cinci ani cât puteam să stăm acolo şi ni s-a solicitat să o părăsim. Am găsit înţelegere şi vom rămâne, dar nu avem altă soluţie decât o investiţie proprie a Consiliului Judeţean, pe un teren la limita municipiului, ocazie cu care vom scoate secţia din oraş, aşa cum prevăd normele europene”, a declarat preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu.

TIMIŞ Pistă de biciclete de 2,3 mil. euro

Laborator de energie regenerabilă la Timişoara

Quasi Pronti, în reţeaua Iulius Mall

Consiliul Judeţean Timiş vrea să construiască o pistă de biciclete care să lege Timişoara de oraşul Zrenjanin, din Serbia. Proiectul face parte din cadrul Programului de cooperare transfrontalieră România- Serbia şi are o valoare de peste 2,3 milioane de euro. Banii vor ﬁ destinaţi realizării, potrivit proiectului, a unei piste de cicloturism de-a lungul canalului Bega, în aval de Timişoara. Traseul acestei piste va avea o lungime de 37 de kilometri şi o lăţime de doi metri, iar liderul acestui proiect a fost desemnat Administraţia Bazinală de Apă Banat, care are în administrare valoriﬁcarea potenţialului turistic transfrontalier.

În următoarea perioadă va începe construcţia, la Timişoara, a unui laborator de energii regenerabile-fotovoltaic. Acesta va fi unic în această parte a Europei, pentru că va fi dotat cu aparatură de ultimă generaţie. Viitoarea construcţie va fi co-finanţată din fonduri europene şi va fi derulată de Institutul Naţional de Cer cetare - Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată – INCEMC – Timişoara. Valoarea totală a proiectului este de 36.922.000 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 30.000.000 de lei, compusă din valoarea de 26.529.000 de lei, asigurată de Uniunea Europeană şi din valoarea de 3.471.000 de lei, ce provine de la bugetul naţional. Durata de implementare va fi de 36 de luni.

Centrele comerciale Iulius Mall din Timişoara şi Cluj au un nou client din această toamnă. Compania Gustos Food, cea care deţine franciza pentru restaurantele Quasi Pronti, vrea să îşi extindă reţeaua la nivel naţional prin deschiderea a două centre în respectivele oraşe, precum şi unul în Iulius Mall Suceava şi Palas Mall Iaşi, toate controlate de omul de afaceri Iulian Dascălu. Deja, Quasi Pronto există în Cluj şi Timişoara, cu restaurante inaugurate pe o suprafaţă de aproximativ 70 de metri pătraţi şi care oferă diverse specialităţi din paste şi pizza. În afară de cele două oraşe, Quasi Pronti mai există acum în Constanţa, Arad, Oradea şi Bacău.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

știri HARGHITA

BIHOR

Lidl are magazin la Miercurea Ciuc Retailerul germal Lidl s-a extins în ţara noastră prin deschiderea unui nou magazin. Acesta a fost inaugurat recent la Miercurea Ciuc, Lidl ajungând la un total de 144 de magazine în România. Compania, care are peste 3.000 de angajaţi în ţara noastră, are centre deschise în peste 20 de ţări europene şi peste 100 de centre logistice prin care face aprovizionarea în cele aproximativ 9.000 de magazine de pe întregul continent.

CLUJ Negocieri reluate pentru fuziunea aeroporturilor din Cluj şi Târgu-Mureş Consiliul Județean Cluj și Consiliul Județean Mureș au reluat negocierile pentru formarea unei singure companii aeroportuare, care să opereze aeroporturile din Cluj-Napoca și din TârguMureș. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliul Județean Cluj, Horea Uioreanu, pentru www.clujtoday.ro. El a afirmat că s-a întâlnit luni cu omologul său din Târgu-Mureș, Ciprian Dobre, cu care este coleg de partid, și au convenit să reia discuțiile. Aceste discuții au început, apoi au fost blocate în perioada în care Consiliul Județean Cluj era condus de Alin Tișe, iar Consiliul Județean Mureș de Edita Lokodi. În esență, discuțiile vizau formarea unui operator aeroportuar capabil să concureze cu cei din București și din Budapesta. Unificarea administrativă a celor două baze aeriene ar da naștere uneia dintre cele mai mari companii aeroportuare din regiune. Concomitent cu aceste negocieri, conducerea aeroportului din Cluj a început lucrările de construire a unei noi piste de aterizare – decolare, care va avea în prima fază 2.100 de metri, iar ulterior va fi prelungită la 3.500 de metri.

Aproape 4 mil. euro pentru o stradă Autorităţile locale din Cluj-Napoca au în plină derulare o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro, bani cu care va fi reabilitată strada Oaşului. Astfel, vor fi amenajate căi de rulare cu două sau trei benzi, dar vor fi construite trotuare şi rigole pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale. Respectiva stradă este aproape terminată şi va fi dată în folosinţă în această toamnă. Lucrările vor fi făcute pe o porţiune de peste trei kilometri, prin asocierea dintre companiile Kiat Group Construct şi Diferit.

Hotel Hilton în Oradea

Societatea de investiţii financiare Banat-Crişana, împreună cu firma Calipso SA au inaugurat un hotel sub brandul DoubleTree by Hilton la Oradea. Clădirea este a doua de acest fel din România, are o capacitate de 147 de camere şi conţine patru săli de conferinţe, una de recepţii, plus un restaurant cu specific mediteranean, piscină, centre de spa şi de fitness. DoubleTree by Hilton este un brand hotelier internaţional care are peste 300 de hoteluri în toată lumea, iar construcţia celui de la Oradea a început acum patru ani. „Hotelul se deschide ca urmare a unei investiţii considerabile a partenerului proprietar SIF Banat Crişana şi a SC Calipso SA”, potrivit reprezentanţilor Hilton

Pasaje cu 11 mil. euro la Oradea Autorităţile locale din Oradea au început lucrările pentru construirea a două pasaje denivelate în valoare de aproape 11 milioane de euro. Acestea vor ﬁ amplasate în direcţia de ieşire către Deva, respectiv în cea către Arad, iar aproape toate fondurile reprezintă bani europeni. ”Amenajare intersecţie prin pasaj denivelat între drumul de centură a municipiului Oradea şi drumul naţional DN 76-relaţia Deva” şi „Amenajare intersecţie prin pasaj denivelat între drumul de centură a municipiului Oradea şi drumul naţional DN 79 Arad-Oradea” sunt derulate în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 şi au un termen de ﬁnalizare de doi ani.

4,7 mil. euro pentru un centru de afaceri Un centru de afaceri cu produse agroalimentare va ﬁ ridicat în Oradea, după o investiţie a municipalităţii în valoare de 4,7 milioane de euro. Acest centru va ﬁ construit în cadrul programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 şi are ca scop, în primul rând, susţinerea mediului de afaceri local. Mai apoi, autorităţile vor să crească, în acelaşi timp, calităţile serviciilor comerciale şi economice, dar şi gradul de funcţionalitate a acestui centru pentru micii preoducători din euroregiunea Bihor-Hajdu-Bihar.

ZiUA GErMANiEi

Germania,de la o vârstă la alta La 3 octombrie Germania și-a sărbătorit ziua naţională. Ziua Unificării Germane celebrează reunificarea politică, legislativă, teritorială și administrativă survenită la 3 octombrie 1990 în consecinţa prăbuşirii Zidului Berlinului şi a comunismului. Semnificaţia Zilei Unificarii Germane excede însă evenimentul specific celebrat si are un subînţeles generic, cu accent special pe ideea de unificare, deoarece proiectul unificării germanilor într-un singur stat a fost unul mai vechi, cu parcurs lung şi adesea sinuos.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ZIUA GERMANIEI

Semnificaţia Zilei Unificarii Germane excede însă evenimentul specific celebrat si are un subînţeles generic, cu accent special pe ideea de unificare, deoarece proiectul unificării germanilor într-un singur stat a fost unul mai vechi, cu parcurs lung şi adesea sinuos. Unificarea formală a germanilor într-un stat naţiune s-a petrecut relativ recent, la 1871, prin federarea în jurul Prusiei a formaţiunilor succesorale a mai mult de 300 de mici state germane independente. Prin urmare, unificarea germanilor într-un singur stat are o vârstă istorică relativ scurtă raportată la lunga perioadă în care caracteristica a fost fărâmiţarea politică şi administrativă. Mai mult decât atât, a existat şi o perioadă de fărâmiţare şi dezbinare religioasă cu consecinţe catastrofale. În Războiul de Treizeci de Ani, întinse teritorii locuite de germani au fost depopulate, în unele zone supravieţuind doar o treime din populaţie.

Proiecte energetice În contra-pondere la ceea ce politic, administrativ şi religios îi despărţea, unificarea germanilor de la 1871 s-a proiectat pe baza a ceea ce îi putea uni. Şi anume pe două bazine de resurse. O resursă simbolică şi o resursă fizică. Un bazin de resurse culturale (Kultur este un termen cheie al identităţii germane) şi un bazin de resurse minerale: cărbunele concentrat în zăcămintele din inima industrială a Germaniei, zona Ruhr-Saar. Cărbunele era resursa fizică ce forma baza energetică specifică epocii industriale. Cultura (Kultur) este resursa simbolică ce nu şi-a pierdut nici în prezent capacitatea de a genera şi potenţa energii creatoare. Pe baza acestor două resurse energetice, una simbolică şi alta fizică, şi-a proiectat existenţa istorică Germania de după unificarea de jure din 1871.

Proiecte de putere Dar orice schimbare majoră în modul de obţinere şi utilizare a energiei determină comutări sistemice de putere, deoarece puterea este modul în care energia se manifestă în timp. Iar aceasta implică toate cele trei ipostaze ale puterii la scară instituțională şi de magnitudine istorică: puterea simbolică (politică, administrativă, culturală), puterea economico-ﬁnanciară şi

puterea militară. Este ceea ce s-a întâmplat şi cu Germania de după 1871. Unificându-se pe temelia a două baze energetice, s-a găsit brusc, odată cu întreg continentul european, în faţa unor comutări sistemice de putere simbolică, economică si militară. Germania - ca şi alte puteri contemporane şi sincrone acesteia - şi-a manifestat dintru început energia întrun mod specific epocii industriale: rulând - prin analogie - un motor cu randament mic dar la puteri mari. Urmărind deci câştiguri de putere iar nu de eficienţă, de randament. După două conflagraţii mondiale s-ar părea că există un consens despre faptul că acesta a fost un mod de manifestare a energiei cu urmări tragice atât pentru germani cât şi pentru alte popoare.

Continuităţi Orice stat are - prin însăşi definirea sa - elemente de continuitate. Continuitate de scopuri, chiar dacă nu întotdeauna de mijloace. Este un german - Carl von Clausewitz - cel care a definit războiul ca o continuare a politicii prin alte mijloace. Însă razboiul nu e singurul mijloc de continuare a politicii. Din acest punct de vedere, sunt de observat câteva elemente de continuitate în politica germană. În primul rând – pentru că Germania continuă să se autodefinească în paradigmă industrială - proiecţia strategiilor de construcție instituțională este una specifică, bazată pe resurse energetice. Fizice și simbolice.

Cărbune și cultură Uniunea Europeană îşi are originile - înaintea Pieţei Comune generice - în constituirea la 1951, a Comunităţii

Summary On 3 October, Germany celebrated its national day. German Unity Day celebrates the political, legislative, territorial and administrative reunification that occurred on 3 October 1990, as a consequence of the fall of the Berlin Wall and of communism.

Europene a Cărbunelui și Oțelului. Ca state fondatoare, alături de Germania Federală s-au aflat Franţa, Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda. Nucleul fondator al U.E. s-a constituit la început nu în jurul unei pieţe comune generice ci pe fundaţia unor bazine de resurse strategice, pe o bază energetică. La originea U.E. stă de fapt încercarea de a evita antagonizarea intereselor convergente asupra resurselor strategice ale epocii industriale - cărbunele şi oţelul-. Desigur că alături de fondarea pe resurse fizice, construcţia U.E. a fost rezemată şi pe o bază de resurse simbolice. Mai specific, pe resurse culturale (nu lingvistice, nu religioase, care sunt si acestea resurse simbolice). Similar, iată, unificării germanilor de la 1871, construcţia pan-europeană a fost fondată pe două baze de resurse energetice, pe o bază fizică şi pe alta simbolică. Pe cărbune şi pe cultură.

Paradigma mecanică Continuând deci să se auto-definească în paradigmă industrială, Germania influenţează în mod particular parcursul instituţional european. Deşi se presupune că am intrat într-o eră definită de diverşi gânditori prin termeni ca ˝epoca informațională˝, ˝tehnotronică˝, ˝post-industrială˝, totuşi multe elemente de construcţie europeană sunt definite în paradigmă industrială şi mecanică. Uniunea este proiectată în general ca un ansamblu de mecanisme standardizate şi masificate iar nu -să zicem- ca un ansamblu de softuri particularizate, specifice anunţatei epoci informaţionale. Printre multe alte mecanisme, să numim de exemplu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Mecanismul European de Stabilitate, Mecanismul European al Ratelor de Schimb. Recent, Comisia Europeană a propus un Mecanism de Supraveghere Bancară. Și mai recent, Helmuth Kohl a fost sărbătorit de către succesorii săi de la vârful politicii germane și europene. Cu această

ZIUA GERMANIEI

ocazie fostul mare cancelar a declarat că în epoca globalizării Europa „trebuie să ţină piept ambiţiilor asiatice, iar Germania trebuie să rămână motorul eforturilor europene”.

Mecanisme, motoare Mecanisme, motoare. Termeni idiomatici ai epocii industriale care - prezenţi în denumiri oficiale sau discursuri - reflectă un mod de a gândi, de a proiecta și de a construi instituţional. Mai mult decât atât, reflectă o anumită percepţie asupra energiei şi a modului în care aceasta se manifestă temporal. Sintetic, reflectă o anumită percepţie asupra puterii şi a modului de a o instituţionaliza în formulă tripartită: politică, economică și militară.

Între real şi virtual Realitatea prezentă este marcată de tendinţe contradictorii şi de turbulenţe iscate la confluenţa acestora. Există o tendinţă de dezindustrializare şi virtualizare a economiei occidentale şi o altă tendinţă de prezervare sau restaurare a unor achiziţii de epocă industrială.Turbulenţele formate la confluenţa acestor tendinţe de curgere contrară formează una dintre familiile cauzale ale crizei actuale. Aceste fluctuaţii și comutări de putere formate la confluenţa dintre epoca industrială și cea post-industrială sau informațională vor determina geometria instituțională a U.E. şi, în ultimă instanţă, supravieţuirea sau destrămarea acesteia.

Între puteri brute şi eficienţe nete Din acest punct de vedere este de chestionat dacă proiecţia în paradigmă strict industrială şi mecanicistă este suficient de flexibilă sau adaptativă încât să gestioneze realităţi atât de fluide. Este de chestionat dacă determinismul mecanicist singur este capabil să modeleze fluctuaţii manifestate, iată, în spaţii de incertitudine din ce în ce mai întinse. Este de chestionat de asemenea posibilitatea - sau riscul - revenirii la turarea în forță a unor motoare de puteri mari dar de eficienţă energetică redusă. Cum am mai văzut, urmărirea câştigului de putere brută a marilor motoare - fără creșterea eficienţei ansamblului - s-a mai întâmplat. Cu o finalitate cataclismică. Acestea sunt doar câteva dintre provocările cărora Germania - şi implicit U.E. vor trebui să le facă faţă.

De la o vârstă la alta

˝Nu confunda niciodată energia cu puterea˝

În acest context, sfatul lui Adenauer rămâne întotdeauna actual: a nu se confunda niciodată energia cu puterea. Alături de sfatul acestui mare german putem aminti sfatul unui mare român, matematicianul Grigore Moisil, care îndemna întotdeauna la testarea comutativităţii termenilor. Comutativ deci - şi în parafraza sfatului originar -: a nu se confunda nici puterea cu energia. De ziua lor naţională, să le dorim deci germanilor ceea ce ne dorim şi nouă românilor: să rămână uniţi, să nu mai ﬁe fragmentaţi teritorial, să nu mai ﬁe dezindustrializaţi sau depopulați.

(sfatul lui Konrad Adenauer către Henry Kissinger) Florin Buțiu www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ZIUA GERMANIEI

Germania, partenerul cu greutate al Rom창niei 8

ZIUA GERMANIEI Relaţia cu R.F. Germania este una dintre cele mai dezvoltate şi complexe relaţii ale României cu un stat membru UE. Pe 21 aprilie 1992 a fost semnat Tratatul dintre România şi R.F. Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa. Atât din punct de vedere politic, cât şi economic, relaţiile au înregistrat un curs ascendent în ultimii ani, în special după aderarea României la UE. Germania a devenit primul partener comercial atât la import, cât şi la export şi al treilea investitor în România. Atât originarii din România, aflaţi în R.F. Germania, cât şi minoritatea germană din România joacă un rol pozitiv în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi în receptarea României, reprezentând o solidă punte de legătură între cele două ţări.

Cooperare economică R.F. Germania ocupă primul loc în top-ul principalilor partenerilor comerciali ai României. La finele anului 2011, volumul total al schimburilor comerciale a atins 17,1 miliarde de euro, înregistrând o creştere de 25% faţă de anul 2010. Volumul exportului românesc a fost de 8,39 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 30% faţă de anul 2010. În România sunt înregistrate 18.614 societăţi cu capital german (locul 2, după Italia), având un volum total al capitalului subscris în valoare de 3,84 miliarde euro (locul 3 după Olanda şi Austria). Relaţiile economice sunt coordonate în cadrul “Consiliului româno-german de cooperare economică”, care se desfăşoară în cadrul a 9 grupe de lucru: energie, cooperare industrială şi investiţii, comerţ, agricultură, turism, comunicaţii şi IT, finanţe-bănci, legislaţie-fiscalitate. Ultima reuniune a avut loc la Berlin la 28 martie 2011. Investitorii germani s-au orientat cu precădere spre sectorul industrial (59,4%), servicii profesionale (16%), comerţ cu ridicata (11,3%), comerţ cu amănuntul (5,8%), construcţii (4%), turism şi transporturi (1,7%). Printre cei mai importanţi investitori germani direcţi în sectorul industrial din România sunt producătorii de componente auto Draxlmaier, INA Schaeffler, ThyssenKrupp, Leoni Wiring Systems ( cca. 8.000 de angajaţi în România în 4 locaţii – Arad, Bistrita, Mioveni şi Piteşti), Continental, KG Wintershall, E.ON AG, Allianz, Praktiker, RWE (RRR-Remmert Recycling), companii care au creat zeci de mii de locuri de muncă în zonele în care s-au implantat. Guvernul german a liberalizat piaţa muncii, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru următoarele categorii de lucrători din România: absolvenţi de studii superioare, pentru activităţi corespunzăroare calificării acestora; lucrători acceptaţi în sistemul de formare profesională din Germania; lucrătorii sezonieri, 6 luni pe parcursul a unui an de zile.A fost eliminată, pentru cei ocupaţi prin sistemul de formare profesională, obligativitatea de a se dovedi că pentru respectivul loc de muncă nu există un so-

Relaţia cu landurile germane În relaţia cu landurile germane funcţionează următoarele mecanisme de cooperare instituţionalizată: Comisia mixtă guvernamentală România-Bavaria; Comisia mixtă guvernamentală România-BadenWürttemberg.

www.transilvaniabusiness.ro

licitant german. Se menţin, în continuare, restricţii privind accesul pe piaţa muncii a forţei de muncă necalificate din cele două state, argumentându-se cu necesitatea protejării segmentului respectiv al pieţei muncii indigene pentru şomeri sau persoane cu slabă calificare profesională germane aflaţi în cautarea unui loc de muncă. Activităţile din sectoarele de construcţii, curăţenia clădirilor şi decoraţiuni interioare rămân, în continuare, supuse regimului contingentelor. Ambasadorul Germaniei, Excelența Sa Andreas von Mettenheim, crede în potențialul de dezvoltare al României: “Văd şanse îndeosebi pentru producţia alimentară şi sectorul ambalajelor. În acest sector, România depinde în acest moment încă foarte mult de produsele de import şi pentru faptul că nu există încă suficiente centre mo - derne de producţie. Şansele sunt bune şi pentru domeniul tehnicii de mediu şi de eliminare a deşeurilor. Atractive vor rămâne şi în continuare industria auto şi tehnologia informaţiilor, domenii în care s-au format deja adevărate clustere. În acelaşi timp, investitorii vor continua să aibă şi în viitor aşteptări concrete de la Guvernul României. Ei îşi doresc condiţii cadru stabile în politică, administraţie şi legislaţie, o justiţie eficientă şi un demers hotărât împotriva corupţiei. În afară de aceasta, ei se aşteaptă să nu se ajungă la nicio creştere drastică a nivelului salariilor care ar putea periclita din nou şi imediat creşterea economică. Una din principalele probleme ale investitorilor este infrastructura slabă. Dacă România îşi va lua în serios anunţurile cu privire la reconstrucţia rapidă a infrastructurii, de aici ar putea să rezulte direct şi indirect şanse interesante pentru economia germană. România este o ţară minunată. Potenţialul este imens. Acest lucru este apreciat și de turiştii germani, aflaţi în topul vizitatorilor străini în România. Eu întrevăd şanse îndeosebi în domeniile agroturismului şi al turismului cultural şi în natură. Pe termen mediu, România va deveni interesantă mai degrabă pentru turiştii individuali decât pentru cei care preferă pachete turistice, având în vedere că nivelul preţurilor este ridicat, comparativ cu cel practicat în cazul destinaţiilor clasice pentru pachete turistice. În domeniul turismului este însă nevoie de investiţii serioase, începând cu dezvoltarea infrastructurii de transport. De multe ori, gazdele din România nu ştiu exact ce aşteptări au vizitatorii din străinătate. Aici ar fi de folos investiţii în pregătirea profesională în domeniul hotelier”, nea declarat Excelența Sa Andreas von Mettenheim.

Transporturi Transport aerian: Compania Tarom operează curse aeriene regulate între Bucureşti şi Frankfurt, respectiv München. De asemenea, compania Carpat Air continuă zborurile regulate pe care le efectuează la München şi Stuttgart. Compania Lufthansa o perează zboruri regulate la Bucureşti, de la Frankfurt şi München. Transport feroviar: SNCFR a înfiinţat în 1997, cu sprijinul DB AG (Deutsche Bahn Aktiengesellschaft), o reprezentanţă la Frankfurt pe Main, care aceasta reprezintă interesele CFR - Marfă S.A. În 2003 a fost semnată Declaraţia comună de colaborare bilaterală între cele două reţele feroviare (CFR – DB AG).

Reprezentarea diplomatică În anul 1872 a fost înﬁinţată prima Agenţie Diplomatică a României la Berlin, avându-l ca şef pe eodor Rosetti. Relaţiile diplomatice dintre România şi Germania au fost stabilite la 20 februarie 1880, după recunoaşterea formală, la Congresul de la Berlin, a independenţei de stat a României. Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Federală Germania au fost stabilite la 31 ianuarie 1967, la rang de ambasadă. Misiuni ale R.F. Germania: Ambasada R.F. Germania în România: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, Excelenţa Sa dl. Andreas von Mettenheim, şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 4 septembrie 2009. Consulatul General R.F. Germania de la Sibiu: consul general dl. omas Gerlach Consulatul R.F. Germania de la Timişoara: consul dl. Klaus Christian Olasz

Cultură şi ştiinţă La 8 noiembrie 1999 a fost inaugurat la Berlin Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu". În decembrie 1999 a luat fiinţă, la Berlin, “Forumul Germano-Român”, instituţie neguvernamentală menită să difuzeze în opinia publică germană o imagine obiectivă despre România. Acesta este condus de Suzanne Kastner, vicepreşedinte al Bundestag-ului. În perioada 25-26 martie 2004 a avut loc la Bucureşti sesiunea Comisiei mixte de colaborare culturală, prilej cu care a fost negociat şi semnat noul Protocol de colaborare în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei. Colaborarea în domeniul cultural şi ştiinţific se reflectă în numeroase schimburi de studenţi, colaborări între universităţi şi burse de studiu.

Comunitatea românească din Germania După cel de al doilea război mondial, între 400.000 şi 500.000 de etnici germani din România s-au stabilit în Germania. Aceştia au constituit mai multe asociaţii, în funcţie de regiunea din care au provenit: “Asociaţia saşilor transilvăneni”, cu sediul la München; “Asociaţia şvabilor bănăţeni, cu sediul la München; Asociaţia şvabilor sătmăreni, cu sediul la Ravensburg. La 7 iunie 2003, a fost semnat, la Dinkelsbühl, între Ministerul Culturii şi Cultelor şi Consiliul Cultural al Saşilor Transilvăneni din Germania un Protocol de colaborare care vizează inclusiv protecţia patrimoniului cultural al saşilor din Transilvania. În R.F. Germania se află la ora actuală, conform Oficiului Federal pentru Statistică, 142.880 de cetăţeni români (în statistică fiind cuprinşi doar cei care deţin cetăţenia română, nu şi românii cu altă cetăţenie).

Ionuţ Oprea

ZIUA GERMANIEI

Top 25 investiții germane în Transilvania Revista “Transilvania Business” vă prezintă o radiografie a celor mai importante investiții germane din Transilvania, realizată cu ocazia Zilei Naționale a Germaniei, sărbătorită în data de 3 octombrie. Ierarhia a fost realizată în urma datelor furnizate de www.listafirme.ro, portal care conține cea mai completă bază de date despre firmele din România.

1. E.ON Energie România SA Târgu-Mureș Funcționează din 2007 și are ca asociați persoane juridice E.ON România SRL, Ministerul Economiei, Comerțuluiși Mediului de Afaceri, Fondul Proprietatea SA și Electrica SA. Societatea are cinci administratori, cetățeanul german Frank Hajdinjak și românii Dragoș Bărbulescu, Gabriel Sîrbu, Ramona Nicoleta Pergel și Ioana Apan, iar rezultatele anului 2011 sunt următoarele: cifră de afaceri de 4,26 miliarde lei, pierdere de 191,71 milioane lei și număr mediu de angajați de 559.

2. Continental Automotive Products SRL Timișoara Firma se ocupă cu fabricarea anvelopelor și a camerelor de aer, precum și cu reșaparea și refacerea anvelopelor, iar în anul 2011 a avut o cifră de afaceri de 2,22 miliarde lei și un proﬁt de 202,23 milioane lei. Societatea are doi asociați persoane juridice, Continental Global Holding Netherlands BV din Olanda și Continental Aktiengesellschaft din Germania, precum și doi administratori, Santos Carreira pedro Olavo și cetățeanul german Michael Hans Westendorf.

3. E.ON Gaz Distribuție SA Târgu-Mureș Societatea s-a înființat în 1998, are ca obiect de activitate distribuția combustibililor gazoși, prin conducteși în 2011 a înregistrat următorii indicatori economico-financiari: cifră de afaceri de 800,45 milioane lei, profit de 230,49 milioane lei și 3.747 număr mediu de angajați. Firma este de administrată de un cetățean german, George Cristodorescu, și de patru cetățeni români, Petre Radu, Virgil Metea, Sorin Potanc și Magdalena Niculescu, iar cei trei asociați persoane juridice sunt E.ON România SRL, Fondul Proprietatea SA și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

persoane juridice din Germania, Marquardt Schalter GMBH și Marguardt Schaltsysteme GMBH. Principalii indicatori economico-ﬁnanciari din 2011 sunt următorii: cifră de afaceri de 518,21 milioane lei, proﬁt de 32,44 milioane lei și 1.048 de angajați.

5. Hochland România SRL Sighișoara Una din cele mai mari investiții germane din județul Mureș, elocvente în acest sens ﬁind indicatorii de performanță din anul 2011: cifră de afaceri de 197,95 milioane lei, proﬁt de 8,07 milioane lei și număr mediu de 365 de angajați. Societatea funcționează din 1999, are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, este administrată de Sergiu Claudiu Mititelu și are un asociat persoană juridică, Hochland SE din Germania.

soană juridică, E.ON Gaz Distribuție SA, și cinci administratori: Gabriela Gheorghian, Dănuț Ciontea, Daniel Patentașu, Ana Maria Matei și DragoșBărbulescu. În 2011 societatea a asigurat 515 locuri de muncă, a avut o cifră de afaceri de 99,19 milioane lei și a obținut un proﬁt de 6,18 milioane lei.

8. Geiger Transilvania SRL Cristești, Mureș A luat ființă în anul 1996 având ca obiect de activitate lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor. Societatea are doi administratori, Lorand Pal Fabian și cetățeanul german Georg omas Willy Geiger și un asociat persoană juridică, Geiger Group România SRL. În 2011 firma a asigurat 217 locuri de muncă, a avut o cifră de afaceri de 89,96 milioane lei și a înregistrat un profit de 71.411 lei.

6. Star Transmission Cugir SRL

9. Daw Bența România SRL Sâncraiu de Mureș

Societatea a fost înﬁințată în 2001, are ca obiect de activitate fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, este administrată de cetățeanul german Krottmayer Bernd și are doi asociați persoane juridice, Daimpler AG din Germania și Compania Națională Romarm SA București, ﬁ liala Societatea Comercială Uzina Mecanică Cugir SA. Principalii indicatori de performanță din 2011 sunt următorii: cifră de afaceri de 132,66 milioane lei, pierderi de 3,35 milioane lei și 625 de angajați.

Societatea are ca obiect de activitate fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipograﬁce și masticurilor și are doi asociați: Remus Aurel Bența care deține și funcția de administrator și persoana juridică Deutsche Amphibolin Werke Von Robert Murjahn Stiftung& Co.KG din Germania. Firma funcționează din 2011, a avut un număr mediu de angajați de 248 în 2011, an în care a raportat o cifră de afaceri de 73,01 milioane lei și un proﬁt de 172.292 lei.

10. Auto Schunn SRL Arad 4. Marquardt Schaltsysteme 7. E.ON Servicii SRL Târgu-Mureș SCS Sibiu Firma are ca obiect de activitate fabricarea altor echipamente electrice, funcționează din 2004 și are doi asociați,

Funcționează din 2008 având ca obiect de activitate alte servicii suport pentru intreprinderi, are un asociat per-

Înﬁințată în 1994, ﬁrma se ocupă cu comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor și are doi asociați - administratori, Jurgen omas Schunn din Germania și Elena Kovacs. În 2011, principalii indicatori de performanță au fost urmă-

ZIUA GERMANIEI torii: cifră de afaceri de 68,92 milioane lei, proﬁt de 1,46 milioane lei și 92 de angajați.

gungs GMBH din Germania, și trei administratori: Siklodi Denes și cetățenii germani Vosskoetter Heiko și Krieg Heinrich.

11. E.ON România SRL TârguMureș Are ca obiect de activitate consultață pentru afaceri și management, funcțonează din 2007, are patru administratori dintre care un cetățean român, Mihnea Crăciun, și trei cetățeni germani, Bernd Hans Joachim Romeike, Robert Adolf Hienz și Lorenz Josef Pronnet, și cei trei asociați persoane juridice sunt Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, E.ON Ruhrgas International GMBH și E.ON Energie AG, ultimele două din Germania. În 2011, societatea a avut un număr mediu de 53 de angajați, o cifră de afaceri de 54,76 milioane lei și un proﬁt de 25,10 milioane lei.

12. VBH Romcom SRL TârguMureș Societatea funcționează de 15 ani în domeniul comerțului cu ridicata nespecializat, iar în exercițiul ﬁnanciar 2011 a raportat următorii indicatori de performanță: cifră de afaceri de 37,17 milioane lei, proﬁt de 1,29 milioane lei și 50 de angajați. Firma are un asociat persoană juridică, VBH Holding AG din Germania, și este administrată de cetățeanul român Daniel Gavris.

13. Durkopp Adler SRL Sângeorgiu de Mureș Are o vehime de 15 ani pe piața românească de fabricare a utilajelor pentru industria textilă, a îmbrăcămintei și a pielăriei, având un asociat persoană juridică, Durkopp Adler SRL din Germania și un administrator român în persoana lui Hermann Johann. Societatea a asigurat 270 de locuri de muncă în 2011, an în care cifra de afaceri a atins suma de 25,48 milioane lei, iar proﬁtul s-a cifrat la 6.782 lei.

14. Top Electro SRL Sângeorgiu de Mureș Societatea a fost înființată în 1992, are ca obiect de activitate fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice, are un asociat persoană juridică, Weingartner GMBH & Co.KG din Germania, și șapte asociați, cetățeni români: Maria Găbudean, Liliana Maria Savașcă, Sanda Bokor, Daria Adelina Magdoiu, Vlad Darius Magdoiu, Nagy Leventeși Ion Magdoiu. Firma este administrată de cetățeanul german Jens Weingartner și în 2011 a avut un număr mediu de 246 de angajați, înregistrând următorii indicatori de performanță: cifră de afaceri de 28,81 milioane lei și profit de 66.240 lei.

15. Rud Florian Rieger SRL Sibiu Firma are ca obiect de activitate fabricarea articolelor din ﬁre metalice și fabricarea de lanțuri și arcuri, funcționează din 2003, este administrată de cetățeanul german Werner Hansjorg și are doi asociați persoane juridice, Proglero SRL din România și Rud Ketten Rieger & Dietz GMBH U Co. KG din Germania. În anul 2011,

www.transilvaniabusiness.ro

21. Semtest BVN SA Sângeorgiu de Mureș

societatea a avut 179 de angajați, cifră de afaceri de 27,35 milioane lei și proﬁt de 3,11 milioane lei.

16. Limorom SRL Sibiu Societatea datează din 2004, are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate și are doi asociați, cetățenii germani Andreas și Jurgen Huber. În 2011 ﬁrma a asigurat 44 de locuri de muncă, a avut cifră de afaceri de 20,89 milioane lei și proﬁt de 110.356 lei.

17. Universal Transport Schmitz Cristian, Sibiu Specializată în transportul rutier de mărfuri, societatea funcționează din 2005, are doi asociați persoane ﬁzice germane, UTM International Asset Management GMBH și Universal Transport Schmitz GMBH & Co. Kg și trei administratori, cetățenii germani Markus Frost, Bernd Lauer și Andrei Gavrea, care e și asociat. Cifrele anului 2011 sunt următoarele: 29 de angajați, proﬁt de 1,54 milioane lei și cifră se afaceri de 13,72 milioane lei.

18. Lupp Projekt Transilvania SRL Cluj Napoca A avut opt angajați în 2011, an în care a înregistrat o cifră de afaceri de 10,90 milioane lei și un proﬁt de 45.134 lei. Societatea a fost înﬁințată în 2007, se ocupă cu activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, are un asociat persoană juridică, Al Projekte GMBH Co. KG din Germania și este administrată de cetățenii germani Frank Riede și Ludger ol.

19. Schuster Ecosal SRL Sighișoara Firma are o vechime de 14 ani pe piața colectării deșeurilor nepericuloase, are doi administratori, Alexandru Pâncă și Saubermacher România SRL, și patru asociați: Mircea Oprea, Alexandru Pâncă, Emil Fabian și Saubermacher România SRL. În 2011, societatea a vut un număr mediu de angajați de 146, cifră de afaceri de 6,81 milioane lei și proﬁt de 700.269 lei.

20. Parat Ro SRL Sighișoara Societatea are ca obiect de activitate fabricarea de articole din textile, cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp, cu următoarele rezultate în exercițiul ﬁscal 2011: cifră de afaceri de 4,68 milioane lei, proﬁt de 454.874 lei și număr mediu de angajați de 90. Firma funcționează din 1998, are un asociat persoană juridică, Parat Beteili-

Un exemplu clasic de business româno-german reușit: trei administratori germani, Franz Christian August Ehrsam, Claus Ulrich Leiding și Johannes Aumann și doi români, Ovidiu Vladimir Onișor și Remus Dănuț Berindeie. De asemenea, societatea specializată în activități auxiliare pentru creșterea animalelor are un asociat persoană juridică, Asociația de Însămânțări Neustadt AD Aisch din Germania și următorii asociați persoane fizice: Ehrsam Franz Christian August, Meyer Hermann Leonhard, Aumann Johannes, Leiding Claus Ulrich, Aurel Mircea Roman și Horia Magdun. În 2011, firma a avut un număr mediu de 50 de angajați, cifră de afaceri de 4,06 milioane lei și profit de 49.659 lei.

22. Aquador SRL Cristian, Sibiu Societatea are ca obiect de activitate producția de băutură răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, funcționează din 1994 și este administrată de cetățeanul german Krauss Mathias care e și asociat. În anul 2011, ﬁrma a asigurat 30 de locuri de muncă, a avut o cifră de afaceri de 2,93 milioane lei și un proﬁt de 178.732 lei.

23. Wessling România SRL Târgu-Mureș Societatea a fost înființată în anul 2003, activează în domeniul testărilor și analizelor tehnice și are doi asociați: Wessling GMBH din Germania și Ioan Hasegan care deține și funcția de administrator. În anul 2011, firma a avut un număr mediu de 23 de angajați, o cifră de afaceri de 2,90 milioane lei și un profit de 456.652 lei.

24. Cesrom SRL Sibiu Înființată în 2004, societatea are ca obiect de activitate fabricarea articolelor de feronerie, este administrată de cetățenii germani Josef Rackl și Alexander Ștefănescu și are un asociat persoană juridică, C.ED Schulte GMBH Zylinderschlosfabrick din Germania. În 2011, firma a asigurat 36 de locuri de muncă, a avut o cifră de afaceri de 2,89 milioane lei și un profit de 343.179 lei.

25. Hoco Bau Elemente SRL Sânpaul, Mureș Firma datează din 2005, are ca obiect de activitate fabricarea produselor de cauciuc și mase plastice, este administrată de cetățeanul german Xaver Haas și are doi asociați persoane juridice, ambii din Germania: Haas Bauelemente GMBH și Hocoplast Bauelemente GMBH. Rezultatele anului 2011 sunt următoarele: cifră de afaceri de 2,53 milioane lei, pierdere de 2,76 milioane lei și număr mediu de angajați de 24.

Alex TOTH

ZIUA GERMANIEI Precizia Dürkopp Adler și în sistemele transportoare

Hermann Johann, administratorul şi managerul firmei Dürkopp Adler România, unul dintre cei mai importanţi producători de maşini de cusut din lume, ne-a oferit detalii despre evoluţia fabricii de la Sângeorgiu de Mureş. Ultimii ani au adus o noutate importantă în zona de producție pentru Dürkopp Adler România: sistemele transportoare. Rep.: Ce a determinat orientarea Dürkopp Adler și spre producția de sisteme transportoare? Hermann Johann: Criza economică mondială a însemnat şi pentru Dürkopp Adler o perioadă dificilă, dar, în același timp, o provocare. Din fericire, spre deosebire de multe alte firme din domeniu, am supraviețuit acestei perioade dificile. Am înțeles și mai bine în acești ani că monocultura este foarte periculoasă, așa că ne-am orientat și spre alte domenii de activitate. Aşa am început să fabricăm benzi transportoare, cu lanțuri sau cu role, pentru o mare companie din Germania, lucrând cu ei la diferite proiecte, conform documentaţiei primite de la aceștia. Ca să optimizăm această activitate, pentru că depindeam de proiectele lor, cu o gamă largă de tipodimensiuni şi termene relativ scurte de execuţie, am trecut la standardizarea elementelor care compuneau aceste sisteme transportoare. Am făcut trei standarde de sisteme transportoare cu role, cu lanțuri şi benzi transportoare, pe tipodimensiuni standard, în funcție de necesități. Din multitudinea aceasta de sisteme de transport, noi ne-am axat pe partea finală a sistemului de automatizare, adică tot ceea ce începe de la europaletă. Indiferent ce se ambalează în partea din față, la un moment dat totul vine aşezat pe paletă. Astfel, indiferent de proiectul lor, (sisteme de ambalat medicamente, produse lactate, sucuri etc.) noi eram implicaţi în toate proiectele.

Creștere spectaculoasă în doar doi ani la sistemele de transport Rep.: Ce v-a ajutat să vă impuneți în acest nou domeniu? Hermann Johann: Domeniul acestea al sistemelor transportoare este unul cu o concurență acerbă. Ca și la mașinile de cusut, ceea ce ne-a ajutat să ne impunem pe piață a fost, în primul rând, raportul preț/calitate. Clientul german a renunțat la alți trei furnizori pe care i-a avut, a închis propria producție în Germania, pentru a cumpăra totul de la noi. Am plecat de la 0 pentru ca în doi ani să ajungem să realizăm un sfert din cifra de afaceri în acest domeniu, al sistemelor de transport. Așa cum în domeniul pieselor de mașini de cusut ne-am impus prin precizie, prin calitate, am adus această precizie și în domeniul

benzilor transportoare. Nu facem ceva nou, dar facem mai bine decât alții. Am câștigat experiență profitând de experiența celor mari din domeniu. În primul rând, am încercat să ieșim din șabloanele existente, aducând câteva standarde. Am standardizat produsele în așa fel încât putem lucra și pe baza schiței ampasamentului. Noi avem benzi standardizate de 1,5 m, 2 m, 3m, 4m și 5 m. Din acestea alcătuim segmentele de care are nevoie beneficiarul. Asta înseamnă că ne putem încadra în orice tip de bandă cu un număr “n” de de segmente, plus una specială. Cele speciale sunt cele mai scumpe. Înainte toate erau speciale, deoarece trebuia construită fiecare în parte. Acum, elemente standard mai complicate care sunt prelucrate cu laserul, standardele de precizie, inclusiv rolele, le avem în magazie. Timpul nostru de reacție este foarte scurt. Dacă înainte aveam 4-6 sau 8 săptămâni ca termene de livrare, acum în două săptămâni îi putem livra clientului orice standard. Durează puțin mai mult partea specială.

Creștere anuală de 10-15% Rep.: Ce schimbări a adus în firmă această diversificare? Hermann Johann: Apropo de standardizare, puțini manageri iau în calcul pierderile finaciare generate de partea logistică. Adică, să faci modificări majore într-o fabrică, să blochezi oamenii pentru astfel de activități. Cu alte cuvinte, e vorba de a calcula cât pierzi la producție alocând timp pentru alte activități, cum ar fi problemele logistice. Este ideal să poți modifica rapid fabrica atunci când ai schimbări de produs. Un fost șef de al meu avea o vorbă: niciodată nu faci produsul după fabrică, ci întotdeauna faci fabrica după produs. Clientul îți cumpără produsul, nu fabrica. Orice investiție faci în fabrică trebuie să aibă variante de modificare. Ar mai fi de spus că în gama aceasta de sisteme de transport nu facem numai benzile, ci tot ceea ce este legat de sistemul de transportat paleți: stații de întoarcere, de rotire, depozitare a paleților, treceri dintr-o parte în cealaltă, pe curele, pe role sau pe lanțuri. Vorbim de la sisteme simple, care funcționează prin cădere, unde te ajută fizica pământului, până la sisteme full automatizate, dirijate de calculator, cu condiționări etc.

Am crescut constant cu producția de sisteme transportoare, aproximativ cu 10-15 procente anual, așa că în trei ani, am ajuns, cum spuneam, la o cotă de 40 la sută din ponderea totală a activității. Rep.: Ați intrat și pe piața internă? Hermann Johann: Am început să lucrăm și în România pentru câțiva clienți pe care îi aveam din zona mașinilor de cusut și care știau ce lucruri de calitate putem face. Au aﬂat că facem producție și în domeniul sistemelor transportoare și au decis să lucreze cu noi. Ei știu că suntem cei care le pot oferi produse de calitate, cu piese standard, termen de livrare scurt și durată de funcționare foarte bună. Deci suntem deschiși și la colaborări pe piața internă. Avem în lucru două proiecte mari la două fabrici care se extind și, sigur, vor apărea multe altele.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

S.C. DÜRKOPP ADLER S.R.L. Sângeorgiu de Mureş str. Agricultorilor 1107 B jud. Mureş, România Telefon: +40-(0)265-208.300 Fax: +40-(0)265-208.301 oﬃce@duerkopp-adler.ro vanzari@duerkopp-adler.ro

ZIUA GERMANIEI

Genetică de top la Semtest BVN Câteva sute de participanți au admirat sâmbătă, 6 octombrie, cele 50 de exemplare care au defilat la cea de-a 12-a ediție a „Paradei taurilor”, eveniment organizat în incinta Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș, lider național pe piața producerii de material seminal pentru reproducția bovinelor. Semtest BVN este una dintre investițiile germane de succes din România. Directorul Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș, Mircea Roman, s-a arătat mulțumit de dialogul avut cu crescătorii de bovine participanți la cea de-a 12-a ediție a “Paradei taurilor.” „Ediția din acest an a fost una obișnuită, în care am încercat să continuăm dialogul cu crescătorii asupra strategiei pe care am avut-o până în prezent și asupra a cea ce așteaptă de la noi în viitor. Am prezentat cam o treime din efectivul nostru de tauri, din rasele pe care le avem, Holstein, Angus, Charolaise, Fleckvieh, Pinzgau”, a subliniat Mircea Roman. Directorul BVN, Johannes Aumann, a accentuat importanța activității de la Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș, precum și a implicării politicului în crearea de facilități pentru o piață de desfacere care să acopere toate nevoile crescătorilor autohtoni de bovine. “Și noi ne bucurăm, reprezentanții din Germania ai Semtest, că suntem prezenți la această manifestare și ne bucurăm că județul Mureș a reușit să aducă oameni atât de valoroși la această paradă. Ameliorarea și creșterea taurilor este o activitate pe care ne dorim să o exploatăm și să aducă în timp rezultate. Un rol deosebit în acest sens îl are și partea politică, care poate să ajute ca acestă genetică să ajungă în fermele dumneavoastră. Am un sfat pentru crescători, nu economisiți cinci lei atunci când vine vorba despre o doză pentru că acești cinci lei s-ar putea să vă aducă o valoare mai mare în generația viitoare. Există cercetări ample care demonstrează acest aspect”, a afirmat Johannes Aumann. Totodată, directorul BVN a mulțumit fermierilor prezenți pentru fidelitatea cu care se aprovizionează cu material seminal de la Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș.

Achim Irimescu, încântat de Semtest BVN Prezent la manifestare, Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, s-a declarat impresionat de profesionalismul “made in Germania” întâlnit la Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș. “Apreciez parteneriatul Semtest cu partea germană, care oferă o garanție pentru ceea ce cumpără clienții că produsele

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

sunt de cea mai bună calitate.Trebuie să conștientizăm cu toții că fără performanță și fără calitate nu se mai poate face agricultură și acestea sunt singurele certitudini pentru eﬁciență și competivitate pe piața europeană unde nu ne confruntăm doar cu producătorii din satul vecin ci cu producătorii din țările vecine”, a aﬁrmat Achim Irimescu.

Schimb de ștafetă Acționariatul companiei Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș l-a felicitat la eveniment pe directorul Mircea Roman cu ocazia pensionării și a anunțat oﬁcial numele succesorului acestuia, Valer Siceanu, care va prelua noua funcție începând cu data de 1 ianuarie 2013. Directorul BVN, Johannes Aumann, și-a exprimat încrederea că noul director va continua munca începută de Mircea Roman, astfel încât Semtest BVN să rămână compania numărul unu din România în ceea ce privește reproducția bovinelor. Vizibil emoționat, Mircea Roman a transmis mult succes viitorului director al Semtest BVN Sângeorgiu de Mureș, companie salvată miraculos de la faliment și transformată în numărul unu pe plan național. “Predau ștafeta în 31 decembrie 2013. Gândurile mele sunt cele bune, noi am preluat un Semtest în stare de faliment în 1999 și într-un an și jumătate a fost un Semtest cu recunoaștere din partea comunității europene. Sper că ei, pentru că până la urmă e treaba echipei noi care preia Semtestul să știe că nu poți rezista în teribila concurență națională și internațională decât dacă oferi ca litate, seriozitate, siguranță în afacere, elemente importante pentru a înregistra succesul atât de mult dorit” a spus Mircea Roman.

Alex TOTH

Despre Semtest BVN Semtest BVN este o societate pe acţiuni, cu capital german, care are ca scop asigurarea reproducţiei la bovine şi suine prin însămânţare artificială şi de a intensifica procesul de ameliorare a efectivelor de animale. Înfiinţat în anul 1963 ca şi întreprindere de stat, din anul 1999 devine societate pe acţiuni. Asociaţia de Însămânţări Artificiale - Besamungsverein Neustadt a. d. Aisch e V, Germania - este acţionarul majoritar . În anul 2002 unitatea a fost autorizată pentru export de material seminal congelat de taur în Uniunea Europeană. caseta Domenii de activitate • Producerea şi difuzarea de material seminal congelat de taur • Comercializarea de material seminal de bivol • Producerea şi difuzarea de material seminal de vieri • Biotehnologii de reproducţie şi transfer de embrioni • Export de material seminal de taur • Formare profesională a operatorilor de I. A. şi a fermierilor • Management agricol şi consultanţă în ferme SC Semtest-BVN SA Str. Tofalău, Nr. 677 547530 Sângeorgiu de Mureş ROMÂNIA Tel: +40 (265) 318 913 Fax:+40 (265) 319 003 E-mail: office@semtest-bvn.ro

ZIUA GERMANIEI

Festivalul de Toamnă al Economiei Germane În timp ce unele oraşe din România au decis să organizeze petreceri cu bere şi cârnaţi după modelul german al Oktoberfest, oamenii de afaceri vorbitori de limbă germană din Transilvania au organizat la Cluj, în 5-7 octombrie, Festivalul de Toamnă al Economiei Germane. Este vorba dspre un alt concept de promovare a valorilor nemţeşti, dar şi a afacerilor derulate la noi de către firme germane sau firme cu management filogerman. Festivalul a oferit şansa participanţilor de a intra în contact cu economia şi cultura germană, dar în primul rând a fost o oportunitate de networking, pentru cei interesaţi. Pentru câteva zile, pe străzile din centrul Clujului s-a auzit muzică tradiţională germană, au fost proiectate filme tematice sau au avut loc minicursuri de limba germană, organizate de Centrul Cultural German din Cluj. De asemenea, au fost prezentate liniile de studiu germane de la Universitatea Tehnică şi de la Universitatea Babeş-Bolyai. Nu în ultimul rând, companiile implicate în acest festival şi-au prezentat clujenilor realizările de până acum. În ultima zi a festivalului a avut loc,în premieră în România, o slujbă ecumenică catolic-evanghelică, pe scena din cortul amplasat în Piaţa Unirii din Cluj.

Ce înseamnă DWNT? Organizatorul evenimentului a fost Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord, prescurtat în germană DWNT. Din această or-

Invitaţi de seamă la Festivalul Economiei Germane Printre invitaţii la evenimentul de la Cluj s-a aﬂat consulul general german omas Gerlach, deputatul Ovidiu Gant, care reprezintă minoritatea germană în Parlamentul României, Sebastian Mety, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane sau prof. dr. ing. Marcel Popa (UTCN).

ganizaţie fac parte 77 de companii, mai mici sau mai mari, toate având un numitor comun. „Scopul nostru este să oferim o platformă de networking acestor firme, pentru care singurul criteriu a fost să aibă membri vorbitori de limba germană. Ideea noastră a fost aceea nu de a face notă discordantă, de a ne separa sau diferenţia, ci să ajutăm la integrarea în mediul de afaceri din România”, a declarat pentru Transilvania Business Ludger ol, preşedintele DWNT. El a pecizat că în România există, în total, şapte cluburi ale oamenilor de afaceri germani, la Satu Mare, Arad, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu şi Bacău. Membrii clubului DWNT se întâlnesc lunar, în reuniuni la care un referent le vorbeşte pe o anumită temă dată. În plus, site-ul organizaţiei găduieşte şi un forum intern, prin care membrii îşi pot împărtăşi reciproc experienţele pozitive sau negative în ceea ce priveşte mediul de afaceri din România. „Nu organizaţia în sine e importantă, ci este important ca membrii săi să aibă un avantaj de pe urma ei”, spune cu modestie Ludger ol. DWNT a fost înfiinţat acum trei ani, însă doar în ultimul an a avut o creştere a numărului de membri cu 50%. „Acest lucru demonstrează că există nevoia de comunitate, nu doar pentru afaceri, ci şi în alte scopuri, cum ar fi cele personale”, mai spune fondatorul organizaţiei, care este sigur că după încheierea festivalului numărul membrilor clubului va creşte, când companiile îşi vor da seama de avantajele oferite de apartenenţa la acesta.

„Vrăjit” de România Preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord, Ludger ol, a venit în România în 2004, o dată cu investiţia Eckerle, pentru care ﬁrma sa, Lupp, înﬁinţată la noi cu această ocazie, a făcut proiectarea clădirilor. Este căsătorit, are trei copii şi o afacere pe care o dezvoltă în continuare în România, unde a decis să se mute. Pentru o mai bună „adaptare la mediu”, omul de afaceri german a învăţat limba română.

Implicare în comunitate

aproximativ 200 de participanţi din mediul economic, din lumea politică, din administraţie şi din educaţie. De asemenea, a mai organizat anul acesta şi Sommer Fest, eveniment axat pe divertisment. Însă oamenii de afaceri germani au simţit nevoia şi unui festival dedicat ecomoniei. Atfel a luat naştere ideea evenimentului care a avut loc la început de octombrie la Cluj. Printre membrii DWNT se aﬂă companii precum Eckerle, EBS, Dekra, Reif, Tesa sau Scnet care au pus umărul împreună cu celelalte ﬁrme membre la organizarea Festivalului Economiei Germane.

Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord a organizat pentru prima dată în 2010 recepţia de Anul Nou, eveniment care a strâns

Ana Florescu

ZIUA GERMANIEI Arad DRW sprijină investitorii germani din vestul țării

Înființată în 1994, Asociația economică româno-germană Arad DRW s-a implicat activ în viața economică din vestul României. Acum, are ca membri 38 de firme și numărul lor este în continuă creștere. În 1994, la Arad, Dietmar Alker, fost consultant GTZ la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, a avut inițiativa de a înființa Asociația economică româno-germană Arad DRW. La început, Asociația s-a implicat mai mult în programe de binefacere și de tineret. După ce economia s-a dezvoltat și s-a diversificat, au apărut zonele industriale, tot mai mulți oameni de afaceri din Germania au venit să investească în România și a crescut interesul firmelor germane pentru Arad. Atunci, membrii Asociației au organizat întâlniri ale investitorilor germani cu reprezentanți ai unor instituții publice și cu politicieni locali, pentru a exista o informare corectă despre situația economică a României și despre legislația în domeniu.

Made in Arad „Cel mai ambițios proiect este organizarea în anul 2013 a unui târg „Made in Arad”, împreună cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad și Consiliul Județean”, a explicat Manfred Engelmann. Asociaţia Economică Germano-Română DRW din Arad a lansat inițiat ideea și a intenţionat să organizeze pe cont propriu o expoziţie „Made in Arad”. Autorităţile locale, politicul, toţi şi-au oferit sprijinul, însă numai declarativ. După doi ani, membrii Asociaţiei încearcă să găsească soluţii concrete pentru a arăta nu numai României, ci şi Europei, că Aradul este una din zonele unde economia funcţionează bine. „Ne vom strădui să implementăm mai multe proiecte ecologice și de energie regenerabilă în județul Arad”, a declarat Manfred Engelmann. Asociația vrea ca în anul 2013 să organizeze o întâlnire a tuturor asociațiilor de acest tip, inclusiv a celor din Ucraina, Moldova și Belarus.

Manfred Engelmann este unul dintre membrii fondatori. El a devenit președinte în 2010 și de atunci Asociația economică româno-germană Arad DRW a devenit una dintre prioritățile sale. „De la constituire până astăzi, DRW s-a bucurat întotdeauna de apreciere și considerație deosebită. S-a bucurat de vizite și întâlniri cu miniștri, ambasadori, consuli și politicieni din țară și străinătate”, a declarat Manfred Engelmann, președintele Asociației economice româno-germană Arad DRW. Unul dintre oaspeți a fost Klaus Christian Olasz, consulul Republicii Federale Germania la Timişoara, care a participat în această vară la întâlnirea Asociaţiei Economice GermanoRomâne DRW din Arad, cu ocazia aniversării împlinirii a 20 de ani de la semnarea tratatului de prietenie germanoromână. În cadrul acestui eveniment, participanții au discutat aspecte de natură economică, socială şi de educaţie, în baza colaborării dintre România şi Germania.

O asociație cu zeci de membri „DRW este o asociație deschisă și pot deveni membri orice firmă sau persoană fizică interesată de legături economice între România și țările vorbitoare de limba germană, deci inclusiv Austria și Elveția. În momentul de față, în Asociație avem 38 de firme membre”, a declarat Manfred Engelmann, președintele Asociației economice româno-germană Arad DRW. Printre cele mai importante proiecte dezvoltate de către Asociație s-a numărat organizarea Zilelor economice germano-române, care sa bucurat de o participare deosebită atât în România, cât și în Germania. Asociația s-a implicat de două ori în acțiuni de lobby, atât în Germania, cât și în România, pentru menținerea Consulatului german de la Timișoara. „Nu este posibil ca acest Consulat să se desființeze. În Banat

Summary Established in 1994, the Romanian-German Economic Association DRW Arad has been actively involved in the economic life from the west of Romania. Now the company has 38 member companies and their number is growing.

sunt mulți investitori germani, dar și etnici germani și este nevoie ca acest Consulat să existe. Ne-am implicat, am făcut lobby până la cel mai înalt nivel și așa am salvat Consulatul. Ultima noastră acțiune de acest gen a fost chiar anul acesta”, a declarat Manfred Engelmann.

Criza și pasivitatea firmelor germane Criza nu a afectat direct Asociația economică românogermană Arad DRW, dar au existat probleme cauzate de criză. „Până acum, criza economică sau financiară nu a afectat activitatea Asociației, dar nu pot să nu constat totuși în ultimele luni o pasivitate a firmelor la activitatea noastră. Firme ca OBI, Selgros, Real, Dachser, Penny, Lidl, Astra-Vagoane, Leoni, ca să numesc numai unele dintre ele, nu au participat niciodată la activitățile noastre, deși au fost invitate de mai multe ori”, a declarat Manfred Engelmann, președintele Asociației economice româno-germană Arad DRW.

În topul investițiilor străine Oamenii de afaceri din Germania care vin în România preferă să investească în zona Banatului. Preşedintele Asociaţiei Economice, Manfred Engelmann a explicat că în România sunt 18.500 de ﬁrme germano-române sau cu capital german, dintre care peste 7.000 funcţionează în vestul ţării. Numai în judeţul Arad sunt 1.200 ﬁrme germane. „În vestul României, Germania este numărul unu într-un top al investiţiilor străine, după valoarea investiţiei”, a declarat Manfred Engelmann. El a spus că în Germania puţini sunt cei care ştiu că, de exemplu, 90% dintr-un autoturism marca BMW este produs în România. Asociaţia Economică Germano-Română DRW din Arad s-a implicat activ în atragerea unor companii aeriene care să opereze de pe aeroportul din Arad spre Germania, deoarece acest lucru ar facilita investitorilor germani posibilitatea de a ajunge mai uşor în Arad. Sunt oameni de afaceri germani extrem de interesaţi de piaţa energetică din vestul ţării. În baza unor studii efectuate, DRW a constatat că nord-vestul şi vestul României sunt ideale pentru producerea energiei solare. Legislaţia există, este cea mai bună din Europa în acest domeniu, dar este aplicată greoi.

Sorin Trocan

ZIUA GERMANIEI Exigenţă şi calitate marca Wessling, în protecţia mediului WESSLING România este membrul român al uneia dintre cele mai cunoscute reţele de laboratoare din Europa - WESSLING - cu sediul central în Altenberge, Germania. Grupul are o activitate de peste 26 de ani, pe trei mari domenii de activitate: analizele de mediu, consultanţă de mediu şi analize de produse şi consultanţă aferente produselor. Grupul are o activitate de aproape 30 de ani, pe trei mari domenii de activitate: analizele de mediu, consultanţa de mediu şi analize de produse şi consultanţă aferente produselor. WESSLING România și-a început activitatea în 2003, cu doi angajați. Acum la WESSLING România lucrează 30 de oameni. Ioan Haşegan, directorul general al WESSLING România, ne-a oferit detalii. Rep: Care sunt principalele servicii pe care le oferă ﬁrma WESSLING ? Ioan Haşegan: Aş începe cu grupul WESSLING din care face parte şi WESSLING România pentru că noi oferim pe piaţa servicilor profesionale aproape tot ce oferă grupul WESSLING. Astfel, oferim servicii de consultanţă şi analize chimice pentru protecţia mediului, pentru securitate şi sănătate în muncă, dar şi pentru produse (alimente, cosmetic, furaje,etc.). Pe lângă analizele pentru indicatori uzuali ai calităţii mediului, noi suntem printre puţinele laboratoare care putem oferi şi analize complexe ce necesită echipamente soﬁsticate din punct de vedere tehnic şi o expertiză superioară a specialiştilor care le operează. Astfel, laboratoarele WESSLING au fost solicitate să execute analizele de Dioxine pentru problemele care au fost în Germania cu furajele contaminate. Aceste servicii de analize le putem oferi şi pe piaţa din România. Putem măsura conţinutul de dioxine şi PCB (substanţe foarte periculoase chiar şi în concentraţii foarte mici) din alimente (ouă, carne, etc.) sau harana pentru animale. Suntem singurul laborator din România acreditat conform cerinţelor Europene, care oferim aceste analize de Dioxine din emisiile în aer. Suntem unul dintre puţinele laboratoare din ţară abilitate de Ministerul Sănătăţii pentru analizele complexe de indicatori ai calităţii apei potabile. Practic, putem oferi toate cele 50 de analize chimice cerute de Legea apei potabile şi de Legea apelor minerale, în condiţile cerute de aceste legi (mă refer aici la limite de măsurare şi la parametri care demonstrează că analizele sunt de încredere). Rep.: Ce noutăti aveți în 2012, în privința serviciilor pe care le oferiți? Ioan Haşegan: În primul rând, trebuie să precizez că în 2012 Laboratorul din Târgu Mureş a trecut cu succes examenul reacreditării şi a extinderii tipurilor de analize, în condiţiile în care mai multe laboratoare îşi reduc sau renunţă să ofere aceste servicii în regim acreditat. Ceea ce înseamnă că nu mai pot demonstra oferirea unor servicii de încredere. Tot în 2012 am venit pe piaţă cu servicii de măsuratori noxe industrial, adică indicatori de securitate şi sănătate

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

în muncă. Tot mai mulţi clienţi ne-au solicitat aceste servicii. Astfel, am creat un sector în cadrul laboratorului de aer, care a trecut prin examenele de abilitare ale Ministerului Sănătăţii. Noi încercăm să oferim clienţilor servicii abilitate pentru a crea un parteneriat de lungă durată cu clienţii. În 2012 am introdus şi servicile de analize, audit şi consultanţă pentru Legionella – bacteria care se instalează în sistemele de condiţionare a aerului. Aceste servicii vin în special către posesorii de sisteme centralizate de condiţionare a aerului (hale de producţie, săli de spectacole, hoteluri şi restaurante, clădiri de birouri, etc.) Noi venim în sprijnul clienţilor cu oferte complete în lupta cu această bacterie. Rep.: Care sunt cele mai solicitate servicii de către firmele din România, legate de problematica protecției mediului ? Ioan Haşegan: Cele mai solicitate servicii de protecţia mediului sunt analizele pentru monitorizarea factorilor de mediu (ape, sol, emisii şi imisii, nivelul de zgomot) cerute de autorizaţia de mediu a fiecărui agent economic. De asemenea, avem solicitări de la consultaţii de mediu (firme de renume internaţional, firme naţionale sau personae fizice autorizate) pentru analize în vederea efectuării unor studii, bilanţuri de mediu, evaluarea impactului de mediu, evaluarea de mediu a unor tranzacţii comerciale sau imobiliare. Un sector important este şi zona şantierelor de remediere a siturilor poluate, însă acest sector, în ultima perioadă, a stagnat din cauza lipsei de decizie politică. Un alt sector este eliminarea deşeurilor. Aici avem un pachet complet de servicii, de la caracterizarea deşeurilor, analize chimice, până la consultanţă în vederea stabilirii unei soluţii optime de eliminare sau reciclare. Rep.: Ar fi nevoie de noi reglementări legislative pentru îmbunătățirea activității în domeniul în care activați? Ioan Haşegan: Nu ştiu dacă este nevoie de noi reglementări ci mai degrabă de înţelegerea corectă şi de respectarea celor care există. Avem un obicei “patologic” de a inter-

preta reglementările şi de a ocoli ce e mai important din reglementări. Aici trebuie să mai lucrăm. Să ﬁm conştienţi că aceste reglementări sunt făcute pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştrii. Rep.: Ce proiecte aveți pentru perioada care urmează? Ioan Haşegan: Intenţionăm să intrăm pe piaţa servicilor aşa zise “Product Safety”, adică testarea produselor cu care vin în contact alimentele şi produsele (ambalaje). Altfel spus, ce se găseste în ambaje ca şi substanţe periculoase şi pot să migreze în alimente, băuturi, cosmetic, etc. Avem unele proiecte deja în acest sens.

A consemnat Florin Marcel Șandor

Aria de activitate a ﬁrmei WESSLING România este situată în zona conceptului QSHE - CALITATE, SECURITATE, SĂNĂTATE, MEDIU ÎNCONJURĂTOR. Zona de expertiză a companiei este: • recoltare de probe pentru mediul înconjurător • analizele chimice pentru probe de sol, nămol, ape • analize de poluare a aerului (emisii, imisii) • consultanţă – evaluare, bilanţuri, studii – pentru mediu înconjurător • cooperare în cercetarea ştiinţiﬁcă

WESSLING România Târgu Mureş, Mureş, România Str. Pavel Chinezu nr. 10 Tel. +40 265 212 953 Fax + 40 265 206 419 Mobil +40 742 076 424

ZIUA GERMANIEI

„Deutsche Punktichkeit... ein Mann, ein Wort...!” Compania Secpral Pro Instalaţii (SPI), fondată şi condusă de Erika Hristea din Cluj, este una dintre cele mai dinamice firme din domeniu. Deşi este o industrie dominată de manageri bărbaţi, doamna Hristea a reuşit să dezvolte o activitate naţională de succes şi datorită originii sale germane. Rep.: Ştim că „sângele apă nu se face”, originea germană a pus o amprentă serioasă pe afacerea dvs., pe viaţa dvs., ce vă vine în minte când auziţi de celebrarea Zilei Germaniei? Erika Hristea: Punctualitatea germană...un om, un cuvânt..., adică un om care-şi respectă cuvântul dat! (parcă aud cuvintele tatălui meu, de mult plecat dintre noi). Ce aş putea eu, fondatoarea firmei SPI, cu capital românesc 100%, deci un cetăţean român de etnie germană din păcate, dintre foarte puţinii rămaşi în Cluj, să vă spun despre Ziua Germaniei? Ce simt eu când aud de celebrarea ei? În primul rând o mare recunoştintă... Da, mulţumesc Germania că exişti, mulţumesc că eşti locomotiva Europei, un model de stabilitate şi dezvoltare economică, o sursă de inspiraţie pentru noi toţi, un exemplu de seriozitate, spirit de muncă, inteligenţă şi ambiţie de a fi pe primul loc...de a fi excelent! Industria germană şi-a spus cuvântul de-a lungul timpului în tot ce a însemnat istoria Europei şi a lumii. Ştim cu toţii că în prezent contribuie masiv la făurirea destinului comun european şi produsele „Made in Germany” sunt din ce în ce mai râvnite şi de utilizatorii din România! Încă de la înfiinţarea firmei SPI, acum aproape 15 ani, „chemarea” din interiorul meu m-a îndreptat către parteneriate care se bazau pe produse din Germania sau tehnologii provenite din Germania, şi implementate în Germania, Austria, Cehia, Slovacia sau chiar Ungaria. Nici acum 15 ani misiunea de a implementa tehnologia, calitatea germană pe piaţa din România, nu era o misiune uşoară, dar treptat, pas cu pas,

cărămidă cu cărămidă, am clădit parteneriate extraordinare în România, cu români, pentru români, bazându-ne pe această calitate! Azi, nu numai cei peste 550 de parteneri ai noştri, dar şi câteva sute de mii de utilizatori finali „dorm liniştiţi”, au afaceri sigure, au instalaţii şi cămine sigure, alegând CALITATEA germană oferită de noi. Când aud de Germania, nu am cum să nu-mi aduc aminte în primul rând de parteneriatele directe pe care le avem cu firme din această ţară: fitinguri de cupru furnizate de firma Viega din Germania (vezi foto n.n.), ţeavă de cupru KME sau Wieland din Germania, panouri solare Ritter Solar, ermosolar, Heckert Solar sau OKU, robinete Oventrop, centrale de la Grupul Vaillant etc., de o multitudine de produse de nivel mondial, în spatele cărora se află oameni deosebiţi, extraordinari, fără de care parteneriatele nu ar putea exista! „La mulţi ani” tuturora pentru că reprezintă Germania! Rep.: Putem afirma că Transilvania a constituit dintotdeauna o zonă de interes pentru Germania, dovadă fiind influenţa culturală întâlnită la Cluj, Sibiu, Bistriţa, Braşov, Timişoara. În sens invers, produsele şi tehnologiile provenite din Germania influenţează alegerea multora din Romania? E.H.: Calitatea germană este dorită din ce în ce mai mult şi în România. Parcă încet, dar sigur, ascultăm de chemarea străbunilor: „nu suntem atât de bogaţi să ne cumpărăm lucruri ieftine”. Încet, dar sigur, înţelegem ce înseamnă calitatea, care sunt caracteristicile clar măsurabile care stau în spatele ei, care sunt

beneficiile care derivă din acele caracteristici şi ne îndreptăm către ele. În fond, alegerea este în mâinile noastre, la îndemâna fiecaruia dintre noi. Rep.: Totuşi, făcând o paralelă între originea dvs. şi stilul de a face afaceri, cărui fapt consideraţi că se datorează succesul firmei SPI? E.H.: De multe ori mi s-a pus această întrebare. Dar oare putem vorbi de succesul SPI în termeni „nemţeşti”, aşa cum măsurăm noi succesul? Cred, totuşi, că da. Nu suntem cea mai mare firmă furnizoare de echipamente termo-sanitare din România, nu acesta e ţelul nostru, dar suntem lideri de performanţă pe această piaţă a materialelor pentru instalaţii termosanitare. Simplu spus: facem lucrurile care trebuie şi cum trebuie, adică suntem eficienţi şi competitivi. Rep.: Cât de eficienţi? E.H.: Cam de 2,5 ori mai eficienţi decât oricare alt concurent al nostru din România. Cred că acest lucru înseamnă ceva. Şi pentru că avem exemplul nemţesc în faţa noastră, mai avem mult ca să atingem eficienţa firmelor din Germania, care sunt cam de 10 ori mai eficiente în tot ce fac faţă de majoritatea firmelor din România. Să nu uităm de valorile noastre: calitate la preţ rezonabil, profesionalism, integritate morală, cinste, corectitudine, flexibilitate şi transparenţă. De e xemplu, SPI niciodată nu va vinde o ţeavă de cupru cu 10-12% mai uşoară, aşa cum face concurenţa noastră la ora actuală, declarând o anume calitate şi caracteristică dar, în realitate, oferind ceva mult sub acea

ZIUA GERMANIEI gurându-şi astfel, în mod constant, piaţa de desfacere, pe când la noi, toţi vor proﬁt de 100-300%, cât mai repede. Acolo, dezvoltatorii ţin cont de piaţă, oferă calitate în ceea ce dezvoltă şi ţin cont de posibilităţile reale de ﬁnanţare a pieţii. Chiar şi în aceste vremuri, elveţienii, nemţii continuă să investească masiv în modernizarea locuinţelor existente, investind în special în tehnologii ecologice, regenerabile, slab poluante (pompe de căldură, panouri solare, cazane în condensaţie etc.), ştiind că astfel vor economisi bani importanţi la factura de gaze şi curent electric în viitor. Investesc acum, pentru viitorul lor şi pentru independenţa lor energetică. De ce nu am face şi noi la fel?

calitate declarată, făcând, desigur, la scară mare, fraudă, dar în primul rând înşelând clientul. Toate aceste valori ale noastre, bazate pe respect, ne asigură că oferim excelenţă în relaţiile cu partenerii noştri. Garanţiile de 5 ani la panourile solare RitterSolar, de 12 ani la panourile ermosolar şi de cel puţin 2-4 ani la multe alte produse importate, ne obligă la un înalt grad de profesionalism. La noi promisiunea se respectă! Sună cam...nemţeste, nu? Rep.: Unii ar putea gândi că aţi avut noroc. Se poate vorbi de noroc în dezvoltarea unei afaceri precum a dvs.? E.H.: Pentru noi şansa, norocul a însemnat mereu o atitudine pozitivă şi multă muncă. Speranţa nu e o strategie, acţiunea, da! Dacă ar ﬁ să sintetizez succesul

SPI: 90% muncă (adică transpiraţie) şi 10% şansă, noroc (adică inspiraţie). Rep.: Ce înseamnă criza pentru dvs? V-a afectat? E.H.: O altă şansă. Da, SPI s-a dezvoltat şi se dezvoltă şi pe timp de criză, anul acesta am deschis încă două noi puncte de lucru, la Craiova şi la Roman pentru că piaţa de acolo doreşte calitatea oferită de SPI. Rep.: Puteţi să ne daţi câteva exemple „nemţeşti”, acum în plină criză? E.H.: Ca să rămânem tot la domeniul de construcţii/instalaţii, vedeţi, nemţii construiesc şi pe vreme de criză, într-un ritm moderat, dar constant, în ultimii ani, pentru că acolo dezvoltatorii imobiliari se mulţumesc cu o marjă de câştig de 15-20%, asi-

Rep.: În acelaşi timp, nu putem să ignorăm greutăţile cu care se confruntă actualmente România. Industria construcţiilor înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 4 ani. Ce ar trebui să facă statul român pentru a revigora acest domeniu? E.H.: Da, constatăm cu trisţete regresul din industria construcţiilor din România. Din păcate, statul român nu ajută masiv implementarea tehnologiilor verzi, utilizarea energiilor regenerabile, deşi în Europa occidentală e o practică uzuală de mulţi ani, iar România are condiţii geografice mai favorabile decât Germania. Ar fi necesare programe naţionale coerente, simple, masive, cu susţinere financiară, de stimulare a implementării sistemelor de încălzire cu energii necon venţionale, dar de calitate, programe care finanţează randamentul, eficienţa efectivă a sistemului implementat, adică parametri efectivi produşi, măsuraţi, după exemplul unor ţări cu tradiţie din Uniunea Europeană sau programe cu energii şi tehnologii slab poluante, a se vedea (iarăşi) exemplul Germaniei. Nu are nici un rost să finanţăm din bani europeni şi de la bugetul de stat proiecte care peste 2-3 ani vor da rateuri şi a căror perfomanţă şi calitate sunt sub nivelul standardului european. Rep.: Ce planuri de viitor aveţi? E.H.: Dorim ca şi în viitor să contribuim la ridicarea nivelului calităţii vieţii în România şi a confortului prin furnizarea de materiale de instalaţii termice şi sanitare de înaltă calitate, bazându-ne pe propria reţea de depozite cât şi pe cea a celor 550 de distribuitorilor independenţi din ţară.

A consemnat Rada Morar

AFACERE Strănepotul lui Adam Müller-Guttenbrunn investește milioane de euro în România Christian Müller-Guttenbrunn, strănepotul scriitorului Adam Müller-Guttenbrunn investește milioane de euro la câțiva kilometri de localitatea natală a familiei sale. Firma SC REMAT MG SA reciclează eﬁcient deșeuri, prin utilizarea unor dotări la standarde europene.

Adam Müller-Guttenbrunn s-a născut la data de 22 octombrie 1852, în comuna arădeană Zăbrani. Acesta a fost un celebru, în epocă, scriitor, romancier și om de cultură șvab, care s-a mutat împreună cu familia la Viena. A fost director al Teatrului din Viena și, prin lucrările sale, a popularizat în lumea culturală germană șvabii bănățeni și locurile natale. După 160 de ani de la nașterea sa, la Frumușeni, la doar șapte kilometri de Zăbrani, strănepotul său a inaugurat o investiție de milioane de euro. El a relocat, practic, SC REMAT MG SA în județul Arad. Christian Müller-Guttenbrunn, manager al grupului Müller-Guttenbrunn, a povestit cum bunicul său a înființat în Austria, în urmă cu 58 de ani, firma care, după ani de zile, a ajuns una dintre cele mai importante din Europa. În anul 2000, MüllerGuttenbrunn Gruppe – Austria a venit în România și a înființat la Timișoara o firmă de reciclare a deșeurilor. În 2005, a preluat pachetul majoritar de acțiuni al Remat Arad, iar în 2011 s-a decis fuziunea Remat MG cu Müller-Guttenbrunn Recycling. În scurt timp a fost decisă relocarea firmei din municipiul Arad, la Frumușeni. A început construcția noului sediu și au fost aduse utilaje moderne. „Cu susținerea grupului și ca urmare a eforturilor de natură fizică, financiară și emoțională, am reușit să construim această bază și să o dotăm cu toate utilajele necesare pentru o reciclare eficientă”, a declarat Marius Mairovitz, directorul firmei REMAT MG. Acum, grupul are filiale în Austria, Slovacia, Cehia, România, Liechtenstein și Bulgaria.

Firma care a învins criza Noua investiție este cu adevărat la standarde europene și se ridică la câteva milioane de euro. „Investiția se măsoară într-o cifră cu șase zerouri. Sperăm ca prin această investiție să dezvoltăm atât activitatea de reciclare a activității noastre, cât și să creăm un potențial în zonă pentru dezvoltarea unui parc industrial și, nu în ultimul rând, sperăm să aducem reciclarea la un alt nivel, la mineritul modern, efectiv să ajungem la nivelul de a extrage toate resursele naturale care au fost folosite, bunurile care nu mai sunt utile și să le

reintroducem în circuitul economic. Acesta este scopul nostru principal și sper să reușim să dezvoltăm afacerea, pentru că suntem chiar animați de dorința de a face ceva în domeniul acesta, care din punctul meu de vedere, nu este exploatat la maxim în prezent”, a declarat Marius Mairovitz. Nicolae Băcanu, vicepreședinte al Camerei de Comerț a României și președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, spune că existența unei asemenea firme este benefică. „Decizia de relocare în afara orașului este una salutară. Vă felicit pentru decizia de a investi în România, de a vă cheltui aici banii. Această realizare este cu atât mai lăudabilă, cu cât majoritatea firmelor din Arad și-au propus să supraviețuiască, iar dumneavoastră vă dezvoltați”, a declarat Nicolae Băcanu.

Reciclare modernă la nivel austriac Actuala bază beneficiază de o infrastructură corespunzătoare desfășurării activității de reciclare. Construcțiile sunt realizate cu respectarea tuturor normelor de protecție a mediului. „Spații moderne de depozitare, de sortare și prelucrare a deșeurilor, precum și dotări ce oferă personalitate reprezintă condițiile necesare desfășurării activității. Construcția acestei baze are ca scop principal dezvoltarea și creșterea activității societății noastre, prin mărirea capacității de prelucrare a deșeurilor, valorificarea la maxim a acestora și, bineînțeles, creșterea calității produsului finit, a materiei prime secundare. Beneficiind de acest avantaj, tehnologia, și conștientizând faptul că ingredientul principal al succesului în afaceri este dezvoltarea re-

Dotări performante Actuala bază este dotată cu utilaje moderne, necesare în activitatea de reciclare. Printre acestea sunt roto-shredder-ul pentru deșeurile electrice și electronice prevăzute cu o stație de sortare cu 18 posturi și cu o capacitate de prelucrare de 10 – 15 tone pe oră, shredderul pentru prelucrare prevăzut cu o dublă separație magnetică, stație de sortare cu o capacitate de 5-6 tone pe oră, o instalație pentru prelucrarea deșeurilor cu o capacitate de două tone sortate pe oră și alte instalații de prelucrare a cablurilor de cupru și aluminiu cu o capacitate de o tonă pe oră. lației de prietenie cu partenerii noștri, dorim să lărgim colaborarea cu toți partenerii și să găsim împreună calea de a crește împreună afacerea și de a avea un beneﬁciu reciproc. Noua noastră bază de reciclare sperăm să ajute la dezvoltarea zonei, nu numai prin crearea unor locuri de muncă, ci și prin marcarea startului unui viitor parc industrial de zonă, deoarece potențial există. Realizarea acestei baze reprezintă, practic, materializarea unui vis mai vechi al meu și al colegilor de grup, de a avea în România o societate cu o capacitate de prelucrare și tratare a deșeurilor, în special a metalelor neferoase și deșeurilor electrice și electronice la nivelul din Austria”, a declarat Marius Mairovitz.

Sorin Trocan

ZIUA GERMANIEI

Kromberg & Schubert în Centrul României Kromberg & Schubert Mediaş este una dintre investiţiile germane de succes din Transilvania. Deschisă în 2005 fabrica de producţie de la Mediaş a produs cablaje auto pentru renumite ﬁrme producătoare de maşini. Astfel, Audi A4 sau Cabrio, VW Golf sau Amarok au fost echipate de-a lungul timpului cu cablaje de motor sau integrale produse la Mediaş. Tot în 2005 concernul german a inaugurat şi Centrul de Cercetare şi Dezvoltare de la Sibiu, gândit să dezvolte produse pentru industria auto: module mecatronice, cablaje electrice şi componente din plastic. Ceea ce se dezvoltă aici se produce în diferite locaţii Kromberg & Schubert din întreaga lume. Şi pentru că performanţa şi seriozitatea celor din Mediaş şi Sibiu sunt recunoscute şi apreciate, conducerea din Germania a decis ca în 2011 să deschidă în Sibiu şi Centrul de Performanţă IT. Inginerii de aici oferă suport în domeniul IT tuturor ﬁlialelor Kroschu.

Investiţie germană la Mediaş După numeroase cercetări de piaţă şi discuţii detaliate cu autorităţile locale s-a hotărât deschiderea la Mediaş a unei noi filiale a concernului german Kromberg & Schubert, a doua locaţie din România. În 2005, într-un spaţiu închiriat, o echipă încrezătoare şi bine pregătită, ce a avut alături pentru o bună perioadă de timp atât suport german, cât şi pe cel a angajaţilor, Kromberg & Schubert Timişoara a pus bazele a ceea ce astăzi avea să devină unul dintre cei mai mari şi mai siguri angajatori din judeţul Sibiu. Cei aproximativ 600 de angajaţi care confecţionau cablaje pentru motoare, antene, uşi, etc au format echipa de bază, echipa de oameni instruiţi şi capabili care a ajutat la dezvoltarea şi instruirea ulterioară a celor nou veniţi. Astăzi la Kromberg & Schubert lucrează peste 2100 de angajaţi Tesa, direct sau indirect productivi. Perspectivele fiind îmbucurătoare, performanţele celor de la Mediaş, confirmând aşteptările conducerii din Germania, în iunie 2006 a fost inaugurat noul sediu Kromberg & Schubert la ieşirea din Mediaş către Sibiu. Fabrica nou construită a pus la dispoziţie angajaţilor condiţii de lucru la nivel occidental, o hală cu o capacitate mai mare, cu toate facilităţile, gândită

pentru a permite ﬂuxul mărfurilor de la realizare până la veriﬁcare, împachetare şi transport. Prin dimensiunile pe care le are, şi anume suprafaţa totală de 20.153 mp din care 14.761mp aferenţi activităţii de producţie, fabrica se numără printre cele mai mari şi mai moderne fabrici din judeţul Sibiu. Din 2005 şi până acum fabrica a trecut prin faza de rump-up şi stabilizare pentru clientul Audi, pentru ca din 2010 să reia aceleaşi etape şi pentru clientul nou venit – Volkswagen, atât pentru Golf, cât şi pentru Amarok.

Proceduri germane Cu o istorie de peste 100 de ani în industria automotive Kromberg & Schubert se defineşte astăzi prin tradiţie şi experienţă, prin expertiză şi inovaţie. Astfel, cunoscute fiind ordinea şi rigurozitatea germană, era firesc ca şi la Mediaş să fie implementate aceleaşi reguli, norme şi proceduri care funcţionează în tot concernul. Numeroasele audit-uri interne venite la Mediaş au avut ca rezultat alinierea Kroschu Mediaş la cerinţele concernului german. Recomandările şi propunerile primite de fiecare dată au dus la performanţa angajaţilor, la imbunătăţirea şi perfecţionarea proceselor tehnologice. Astfel, un client atât de renumit şi

riguros precum Audi a produs şi produce cablaje la Mediaş pentru maşinile sale. Toate ﬁlialele Kroschu având aceeaşi structură internă, organizare şi norme metodologice pot beneﬁcia de suport din oricare altă locaţie Kromberg & Schubert. Angajaţii de la Mediaş au fost până acum în interes de serviciu plecaţi în Brazilia, Tunisia, China, Botswana. Aici au implementat normele de lucru pe care le cunosc atât de bine, au ajutat la dezvoltarea unor procese sau la producerea efectivă a unor cablaje.

Calitate superioară Politica privind calitatea în cadrul companiei Kromberg & Schubert Mediaş este o parte componentă a strategiei întreprinderii, care conţine satisfacţia clienţilor, a angajaţilor şi reponsabilitatea socială. Scopul este de a conduce compania la bune rezultate economice şi performanţă. Certiﬁcările DQS ISO/TS 16949, ISO 9001/2001 şi cea de mediu ISO 14001 garantează calitatea cablajelor produse la Mediaş, dar şi grija permanentă a Kromberg & Schubert pentru mediul înconjurător.

ZIUA GERMANIEI încorporarea circuitului electric în structura suportului de plastic. A urmat formarea altor echipe direcţionate către dezvoltarea de sisteme electrice pentru autovehicule – cablaje electrice. Varietatea produselor este considerabilă, plecând de la produse simple (cablaje pentru uşi sau bara de protecţie) ajungând la cablaje integrate pentru autovehicule (vezi imagine alaturată).

Concluzii Atât Kromberg & Schubert Mediaş, cât şi Sibiu, sunt dovada clară a unui plan german de succes, a unei investiţii germane într-o zonă cu potenţial uman, logistic şi ﬁnanciar. Ne dorim ca aceste zile de sărbătoare naţionale – ‘ 3 Octombrie - ziua Germaniei’ şi ‘1 Decembrie ziua României’ să fie momente în care să ne luăm răgazul de a trece în revistă succesele obţinute în parteneriatul româno-german şi să ne pregătim împreună pentru proiectele complexe care ne aşteaptă în viitor.

Summary

Centrul de CercetareDezvoltare Sibiu Istoria Centrului începe în 2005, când, după o analiză comparată a condiţiilor socio-economice din mai multe locaţii transilvane, a fost ales Sibiul pentru a ﬁ gazda Centrului. Conducerea concernului Kromberg & Schubert a apreciat ca un atu important existenţa unui corp ingineresc performant, vorbitor de limba germană.

Proiectele furnizate respectă cu rigurozitate normele clientului german. Pentru aceasta inginerii aplică proceduri speciﬁce în procesul de dezvoltare, de veriﬁcare şi de predare a datelor de proiect. Prima echipă de ingineri a început cu dezvoltarea unui modul de comandă mecatronic pentru motocicletele BMW. Noutatea constă în aplicarea unei tehnologii inovative de realizare a produsului prin

Kromberg & Schubert is one of the successful German investments in Transylvania. Opened in 2005, the production plant from Mediaş has produced car wiring for well-known car-manufacturing companies. e Design Centre from Sibiu develops a wide range of products for automotive industry for the entire Kroschu company.

Relaţiile cu partenerii germani Dezvoltarea proiectelor se face în colaborare cu locaţiile partenere din divizia de cercetare-dezvoltare a concernului situate în Bavaria (germană Bayern), Baden-Wuerttemberg şi Saxonia Inferioară (germană Niedersachsen). Relaţiile profesionale solide dezvoltate în timpul training-urilor şi a lucrului în proiecte între colegii germani şi români au primit şi o dimensiune personală, mulţi dintre ei devenind prieteni. Colegii au învăţat să îşi respecte istoria şi să aprecieze realizările popoarelor din care provin.

Dezvoltare pentru autoturisme germane Produsele dezvoltate la Sibiu sunt numai pentru OEM - constructori de autovehicule germani : Audi, BMW, Daimler şi Volkswagen. Câteva proiecte aflate în dezvoltare sunt: Audi A4 Motoare, BMW Mini Countryman, Daimler AMG SLS, VW Tiguan şi Amarok. În dezvoltarea produselor se utilizează numai programe CAD şi biblioteci de componente aprobate de OEM.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ZIUA GERMANIEI

Turism german în Sălicea Unul dintre cei mai serioşi oameni de afaceri germani din Cluj, Wilhelm Dietrich, a creat o afacere inedită, care a iniţiat un nou model de business în turism. În acest demers, el este ajutat de asociaţii săi, Adrian Romanul şi Marius Ciurchea. În urmă cu două decenii, turismul în Transilvania era reprezentat de hoteluri tipic comuniste, cu mobilier vechi, cu instalaţii într-o stare jalnică, mâncare proastă şi cu angajaţi oţărâţi. Însă, de câţiva ani, Transilvania are o imagine total schimbată. Mulţi britanici, germani, olandezi şi scandinavi văd Transilvania drept un adevărat colţ de paradis. Iar această imagine este alimentată de entuziasmul cu care aristocraţi precum Prinţul Charles al Ţării Galilor, moştenitorul coroanei Regatului Unit al Marii Britanii, marchiza Tracy de Worchester ori Indrei Raţiu promovează Transilvania. Însă, dincolo de aceştia, există un număr tot mai mare de oameni care contribuie la diversiﬁcarea modului de a face turism în această zonă. Un astfel de exemplu este Wilhelm Dietrich care a creat parcul zoo „Moara de vânt” din Sălicea, devenit un brand reputat şi care s-a transformat într-o afacere al cărei succes a depăşit cele mai optimiste previziuni ale iniţiatorului.

Un colţ de rai Un sătuc de la marginea Clujului, ascuns printre dealurile domoale şi care se află la liziera Pădurii

Făgetului, ascunde un adevărat miracol turistic. Este vorba de satul Sălicea, din comuna Ciurila, care adăposteşte o adevărată colonie de saşi, germani şi austrieci. Dacă un austriac pasionat de cai şi de tradiţii a construit o serie de case realizate în stil tradiţional ardelenesc şi acoperite cu stuf, precum şi o fermă de creştere a cailor de rasă, un sas ardelean, născut pe Valea Hârtibaciului, în judeţul Sibiu şi educat la Sighişoara, în judeţul Mureş, a construit un parc zoo. Wilhelm Dietrich spune că este vorba de o investiţie aparte, pentru că ne referim, de fapt, la un parc de “mângâiat animale”, după cum se exprimă plastic omul de afaceri german revenit în România plin de entuziasm şi cu o hotărâre care învins toate piedicile ridicate de birocraţia românească. Totul a început acum aproape patru ani, când Wilhelm Dietrich a decis să îşi construiască o pensiune, iar o jumătate de an a căutat locul potrivit. După ce a început afacerea, pe un teren viran şi pe care nu exista nici un fel de utilitate, nu avea nici măcar un drum decent de acces, zona a prins avânt şi a început să se dezvolte rapid. De curând, au apărut aici alte două afaceri cu capital german. Este vorba despre un teren

"Eu tot timpul am avut afaceri cu România, pentru că am avut o ﬁrmă de transport. Aduceam oameni, aduceam colete... Şi aşa, după 23 de ani, mi-am regăsit în Cluj, marea dragoste din tinereţe. Ea era divorţată, am divorţat şi eu şi m-am stabilit la Cluj, unde trăim împreună" Wilhelm Dietrich

de minigolf pentru copii, în vecinătatea căruia există şi numeroase alte aparate de sport destinate celor mici, care au ocazia să facă mişcare după ce se joacă cu animalele din parcul zoo, precum şi un parc de rulote care pot fi închiriate.

Prima dragoste Wilhelm Dietrich spune că, de fapt, nu a rupt legăturile cu România nici în perioada în care era stabilit în Germania. "Eu tot timpul am avut afaceri cu România, pentru că am avut o ﬁrmă de transport. Aduceam oameni, aduceam colete... Şi aşa, după 23 de ani, miam regăsit în Cluj, marea dragoste din tinereţe. Ea era divorţată, am divorţat şi eu şi m-am stabilit la Cluj, unde trăim împreună", povesteşte sasul clujean. Spirit întreprinzător, Wilhelm Dietrich s-a gândit să îşi construiască o pensiune mai deosebită. Printr-o agenţie imobiliară şi-a cumpărat atunci primii 2,5 ha, unde intenţiona să îşi ridice pensiunea, la care dorea să adauge o atracţie mai aparte pentru clienţi. “Toţi au piscine, computer, internet, aparate de ﬁtness. Eu m-am gândit la câteva animale pe care să le hrănească direct turiştii”.

Summary One of the most serious German businessmen in Cluj, Wilhelm Dietrich, has created a unique business that started a new business model in tourism. In doing so, he is being helped by his associates, Adrian Romanul and Marius Ciurchea.

ZIUA GERMANIEI Planuri de viitor Plin de energie, Wilhelm Dietrich nu vrea să se oprească aici. El doreşte să scrie o nouă cerere de finanţare şi să amenajeze mica pensiune pe care o visează de atâta vreme. Printre altele, această pensiune va fi alimentată cu curent electric produs de eoliene şi de panouri fotovoltaice, astfel că numeroşii turişti care vin din afara Clujului vor avea unde să îşi petreacă noaptea. Şi asta pentru că mulţi dintre vizitatori vin de la mare distanţă. Unii vin cu maşinile din Maramureş, din Sălaj, din Mureş, iar alţii chiar de peste graniţă. Amenajarea spaţiilor de cazare i-ar permite lui Wilhelm Dietrich să ofere oaspeţilor săi week-end-uri prelungite, care să reprezinte sejururi memorabile pentru vizitatori. Până atunci însă, el diversifică tot mai mult serviciile oferite. În fiecare sfârşit de săptămână, turiştii pot servi masa în incinta parcului. Iar copiii care vizitează parcul zoo din Sălicea au mai multe posibilităţi de a se distra. Pe lângă împrietenirea cu animalele, ei au posibilitatea să se plimbe cu un trenuleţ adus special din Germania. O altă posibilitate este călăria pe poneii din parc, foarte blânzi şi foarte prietenoşi cu copiii. De asemenea, Wilhelm Dietrich doreşte să deschidă o linie specială de transport din centrul Clujului către Parcul zoo de la Sălicea, cu ajutorul căreia să poată ajunge acolo şi cei care nu au maşini. “Ar fi o linie de transport pentru bunici, pentru ca aceştia să îşi poată lua nepoţii şi să vină la Sălicea, în timp ce părinţii sunt la serviciu. Aici este aer curat, natură, iar vara este mult mai răcoare decât în parcurile din oraş”, spune Wilhelm Dietrich.

Concret, el ar fi vrut să ridice o moară de vânt în stil olandez, înaltă de 20 de metri, iar parcul zoo ar fi urmat să fie o activitate complementară. Însă nu a reuşit să obţină avizul necesar de la Ordinul Arhitecţilor din România, care i-a comunicat că această moară nu s-ar încadra în arhitectura zonală. "Care arhitectură zonală? Aici nu era nimic construit când am început eu...", ridică din umeri, nedumerit, Wilhelm Dietrich. Cum fără avizul Ordinului Arhitecţilor nu putea primi fondurile necesare, el a decis să amâne realizarea acestui proiect, pe care acum ar vrea să îl pună în practică pe banii săi. Wilhelm Dietrich este nepotul unui morar şi a copilărit într-o moară din Transilvania, aşa că ideea construirii

cu parcul de animale. Ideea i-a venit în contextul în care a stat 20 de ani în Germania şi alte ţări europene unde, omul de afaceri german a şi văzut modelul cu micul parc zoo lângă spaţiile de cazare. În străinătate, de obicei, astfel de pensiuni au parcuri cu cerbi, căprioare, iepuri, care sunt deliciul copiilor, pentru că au ocazia să mângâie şi să hrănească animalele.

Început dificil "În primăvara lui 2009 am început să tăiem spinii şi... frunză la câini", râde cu poftă Wilhelm Dietrich. Împreună cu un angajat, a demarat şi amenajarea primelor ţarcuri. La început, erau animale uşor de

200.000 de euro este valoarea investiţiei în amenajarea Parcului zoo “Moara de vânt” din Sălicea

40.000 de vizitatori au intrat pe porţile parcului în 2011 morii de vânt ar fi ca un soi de căutare a rădăcinilor sale. El spune că a ales să investească în Sălicea pentru că dintotdeauna i-a plăcut această zonă. "Am început să caut din 2008, dar preţurile erau mult prea mari, criza era abia la început", spune sasul întors în Transilvania. Apoi, Wilhelm Dietrich a primit o ofertă de nerefuzat, din partea unei agenţii imobiliare, care i-a găsit o suprafaţă de teren suficient de mare, la un preţ foarte bun. Aşa că a decis să cumpere rapid parcela de teren şi să înceapă munca. Din cauza dificultăţii de a obţine bani pentru construirea pensiunii, el a pornit

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

găsit, precum iepuraşi, găini ori fazani. Wilhelm Dietrich era în fiecare duminică prezent la târgurile de animale, ca să îşi găsească "chiriaşi" pentru parcul său zoo. "Era greu, nici o raţă nu aveai de unde să cumperi", rememorează începutul. Atunci, s-a gândit să achiziţioneze cerbi lopătari din Germania. Este vorba de 14 exemplare, care au fost cumpărate din zona Berlinului. În prezent, parcul zoo are 36 de exemplare şi Wilhelm Dietrich vrea să crească efectivele de cerbi lopătari, ca să poată să vândă apoi dintre aceştia şi altor doritori.

Celebritate locală În anul 2010, Wilhelm Dietrich a organizat o petrecere la care au participat mai mulţi oameni de afaceri germani, cu care este coleg în Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord, apoi vestea despre ineditul parcului zoo s-a răspândit fulgerător, pentru că participanţii la petrecere au început să relateze cu entuziasm şi prietenilor lor. A urmat o perioadă în care clujenii au început să facă donaţii în animale parcului zoo. Au adus peruşi, broaşte ţestoase, iepuraşi ori porcuşori de Guineea. În prezent, în parcul zoo se află 40 de specii de animale, inclusiv unele mai puţin întâlnite în România, cum ar fi muflonii ori lamele andine. Iar numărul total al animalelor a ajuns la circa 300, după ce iepuraşii au scăpat din ţarcul lor şi s-au înmulţit în interiorul parcului. Oricum, iepuraşii rămân cele mai îndrăgite animale. Iar cifrele afacerii au crescut proporţional cu celebritatea tot mai mare a parcului zoo. Dacă în anul 2011, 40.000 de vizitatori au intrat pe porţile parcului, în acest an, deja, numărul vizitatorilor este mai mare. Unul dintre lucrurile care deosebeşte parcul zoo de grădinile zoologice clasice este faptul că, în preţul biletului de intrare, este inclusă şi o găletuşă cu hrană pentru animale, în aşa fel încât copiii crescuţi în oraş au posibilitatea să înveţe să hrănească iepuraşii sau căprioarele împrieteninduse cu ele.

Claudiu Pădurean

ZIUA GERMANIEI

Calitate germană, by DAW Bența Compania DAW BENŢA România se numără printre producătorii de top din industria de lacuri şi vopsele din România, standardele înalte privind calitatea produselor şi serviciilor ﬁind o consecinţă ﬁrească a apartenenţei la prestigiosul grup DAW / CAPAROL Germania.

Încă din anul 2001, o echipă de tineri profesionişti a demarat primele importuri de vopsele, a reprezentat cu succes compania în piaţă dar şi la târguri renumite şi şia construit un renume datorită seriozităţii echipei, serviciilor profesionale, dar mai ales a produselor de calitate oferite clienţilor. În acest moment, compania DAW BENŢA România îşi comercializează produsele prin mai multe canale de distribuţie: distribuţia de lacuri, vopsele, material pentru ﬁnisaj şi termoizolaţii sub brandurile CAPAROL, CAPATECT şi DISBON prin parteneri la nivel naţionali şi Showroom-uri Caparol deschise împreună cu aceştia; vânzarea prin reprezentanţele proprii (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Focşani, Cluj, Mureş), care asigură reprezentarea regională a companiei şi informarea asupra proiectelor de construcţii din zonă, vânzarea gamei ALPINA prin reţelele de bricolaj care însumează în prezent 70 de magazine (Hornbach, Baumax, Bricostore, OBI, Leroy Merlin, Praktiker) şi export către Republica Moldova şi Bulgaria.

Clinica de Oncologie Brașov

Continuarea investițiilor După 11 ani de prezenţă activă, în ciuda condiţiilor economice nefavorabile care au afectat semnificativ producătorii de material de finisaj, compania DAW BENŢA România a decis continuarea planurilor de dezvoltare amânate odată cu începutul perioadei de recesiune economică. Astfel, odată cu accesarea unei linii de finanţare din Fonduri Europene, în valoare totală de 813.153E, compania DAW BENTA Romania are pe platforma de la Sâncraiu de Mureş, judeţul Mures, capacităţi de producţie a vopselelor decorative de cca 7.000 tone şi a tencuielilor de cca. 16.000 tone anual, o unitate de producţie a polistirenului expandat alb şi grafitat (Dalmatina) cu 200.000 mc capacitate de producție anuală, şi o unitate de producţie a adezivilor pentru termoizolaţii care produce 20.000 tone adezivi anual. DAW BENŢA Romania are în prezent 262 de angajaţi, dintre care o parte fac parte din echipă încă din anul 2001. În anul 2010, Revista CAPITAL a inclus compania Caparol în topul celor mai bune companii pentru care să lucrezi, pentru condițiile de lucru oferite angajaților, primind astfel titlul de “Angajatorul anului”.

Stadionul Cluj Arena intenţionează să aloce suplimentar peste 3 mil E pentru un proiect complex care însumează creşterea capacităţii de producţie la vopsele, creşterea capacităţii de stocare a materiilor prime şi semifabricatelor, optimizarea producţiei şi colorării produselor, precum şi optimizarea timpilor de lucru în producţie. Demararea proiectului este planificată pentru anul 2012, cu finalizare până la finalul lui 2013; compania a fost selectată pentru acordarea finanţării alături de alte 36 de firme, în urma unui punctaj prestabilit şi al fondului total alocat acestui proiect în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”. “Conceptul de Showroom, lansat ca o noutate în piaţă, în anul 2001, a fost dezvoltat în anul 2011 într-un spaţiu multifuncţional, unde clientul primeşte o gamă mai largă de servicii. O prioritate pentru companie în anul 2012 este continuarea proiectelor de dezvoltare a conceptului CAPAROL Center şi CAPAROL Expert împreună cu partenerii din reţeaua de distribuţie. În plus, ne bucurăm să remarcăm o specializare a pieţei materialelor de finisaj, care permite ca soluţiile CAPAROL pentru segmentul industrial (de la vopsele speciale pentru industrie, tapete sau vopsele pentru spitale

și soluţii complete pentru amenajarea halelor de producţie) să fie solicitate la proiecte importante din România, precum: Hala de producţie Boromir, (Sibiu, pardoseli epoxidice), Hală de producţie Romcab, (Mureş, vopsitorii interioare), Fabrica Steinel (Câmpulung, Argeş, pardoseli epoxidice), Stadionul Cluj Arena, termoizolaţii şi vopsitorii), Clinica de Oncologie (Brașov, vopsitorii speciale şi termoizolaţii) etc”, a declarat Simona Mărginean, director de marketing la DAW BENŢA. “Condiţiile dificile din mediul extern din ultimele luni nu au fost de natură să dea încredere în mediul economic din România; practic, criza politică şi influenţele sale asupra cursului principalelor valute au atras după ele creşteri ale preţurilor la materiile prime care se reflectă şi în preţurile de vânzare ale produselor. În plus, încrederea scăzută a investitorilor poate duce la stoparea proiectelor sau la încercarea de reducere a cheltuielilor prin alegerea unor materiale de calitate mai redusă, ceea ce nu este în avantajul producătorilor de materiale de construcţii care promovează calitatea”, a declarat Remus Benţa, manager general al grupului DAW BENŢA.

Alin Bolbos

INTERVIU

Performanţă şi cercetare de top la UMF Cluj Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Cluj are, din acest an, un rector nou, în persoana conferenţiarului dr. Alexandru Irimie, fostul director al Institutului Oncologic din Cluj-Napoca. Viziunea sa de manager, dar şi care sunt direcţiile spre care doreşte să îndrepte UMF se regăsesc în interviul de mai jos. Rep.: Ați preluat conducerea uneia dintre cele mai dinamice universități din România, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj. Care au fost primele provocări cu care v-ați confruntat, în calitate de rector? Alexandru Irimie: Depinde ce înțelegem prin provocări. A fi rector este o mare provocare. O mare responsabilitate. Dar universitatea este mai întai de toate reprezentată de oamenii ei, dascăli, studenți , corpul administrativ. Asta face ca totul sa fie mai ușor. E o plăcere să lucrezi alături de oameni, in echipă, să construieşti şi gândeşti fiecare pas, fiecare etapă. Sper să avem multe provocări în anii urmatori, dar provocari care să ne ajute sa fim mai performanţi, mai aproape de ceea ce ne dorim – excelenţa - să fim printre cei mai buni.

Summary As of this year, the University of Medicine and Pharmacy (UMF) from Cluj has a new rector in the person of Associate Professor Alexandru Irimie, PhD, the former director of the Oncological Institute, Cluj-Napoca. His managerial vision, as well as the directions UMF wishes to embark on, can be found in the interview below.

Rep.: Care sunt punctele forte ale acestei universități, care performează la capitolul a tragerii de studenți străini? A.I.: Dacă ne gândim la punctele forte – cum le numiţi dvs. – universitatea clujeană de medicină are, fără îndoială o listă importantă: aţi numit mai intâi tradiţia – deşi e o universitate tânără în Europa, are o istorie fascinantă şi consistentă de-a lungul anilor, tumultoşi şi schimbători de la începutul secolului şi apoi marcată de constrângerile regimurilor totalitare. Dar tradiţia la Cluj reprezintă şi garanţia unei şcoli de medicină de calitate. Nume remarcabile au condus această universitate românească de a lungul timpului. Oraşul – cred că este foarte important pentru o instituţie de învăţământ superior să se dezvolte într-un oraş cu personalitate. Clujul are ca marcă intelectualitatea. E un oraş al cărţilor, al muzeelor, al muzicii şi teatrului, un oraş cu nu mai puţin de şase universităţi, un oraş cu atmosferă. Mai mult, ultimii ani au adus Clujului şi farmecul locurilor de întâlnire între studenţi la o cafea, pe terase în centrul medieval al oraşului, posibilitatea de a crea prietenii într-un mediu deloc de neglijat. Şi aş sublinia faptul că viaţa la Cluj, deşi este de calitate, nu este o viaţă scumpă, raportat la alte oraşe universitare europene. Calitatea actului educaţional în universitatea clujeană de medicină este de asemenea recunoscută printr-un corp academic de elită, spaţii de învăţământ care prezintă toate facilităţile pentru studenţi, laboratoare de cercetare state–of–the– art, un campus agreabil şi curat, o bibliotecă complet tehnologizată şi, nu în ultimul rând, o comunitate universitară care are un scop comun: de a se situa pe cele mai înalte poziţii în rândul universităţilor româneşti şi, de ce nu, internaţionale.

INTERVIU Rep. : Cum vedeți continuarea acestei linii, miza pe studenții din străinătate, care studiază în engleză și franceză? A.I. : Cred că este un mare avantaj pentru universitatea noastră să primim şi să formăm studenţi care provin, practic, din toată lumea. Implicit, universitatea câştigă prin multiculturalitate şi prin cunoaşterea obiectivelor specifice ale acestor studenţi care învaţă la noi. Ei reprezintă într-o oarecare măsură şi garanţia calităţii – după cum ştiţi, taxa plătită de studenţii străini nu este cea mai mică din ţară – dar tinerii aplică pentru a deveni partenerii noştri în procesul de învăţare, datorită calităţii serviciilor pe care noi, ca dascăli, le putem oferi. Şi sunt convins că fiecare din noi încearcă să facă acest lucru cât mai bine. Liniile franceză şi engleză ne permit să avem şi un corp academic extrem de capabil pentru predare în aceste două limbi internaţionale. De asemenea, universitatea investeşte în accesul la cunoaştere – un exemplu fiind biblioteca şi accesul la publicaţii on-line. Aş puncta aici ceea ce cred că reprezintă un atu al şcolii medicale româneşti, accesul studenţilor încă de pe băncile facultăţii la stagiile clinice, accesul la pacient şi posibilitatea de a fi mereu în contact cu medicii practicieni. Cred că e unul din principalele argumente ale studenţilor străini care vin la noi, în formarea carierei lor de medici. De altfel, şcoala de medicină românească este recunoscută în toată lumea, dacă ne gândim doar la medicii români care pleacă sa profeseze în Europa sau alte continente şi de unde feed-back-ul este totdeauna foarte bun. Rep. : Ar putea exista posibilitatea dezvoltării unor alte linii lingvistice, de genul germanei ori rusei? A.I. : Sigur, putem să ne gandim la planuri de dezvoltare în acest sens, dar cred că în acest moment pentru noi este important sa creştem calitatea serviciilor de învăţământ şi cercetare oferite studenţilor noştri la liniile de predare existente. Limba engleză şi cea franceză rămân, în acest moment, primordiale în lume, sigur fără a neglija potenţialul pe care îl au şi alte culturi, germană sau slavă. Mai mult, cred că ar fi potrivit să dăm o mai mare amploare liniilor deja existente în universitate – mai degrabă vom încerca să ne uitam spre alte continente – cu înalt potenţial al tinerei generaţii – de unde am putea atrage studenţi pentru viitor. Suntem o universitate internaţio nală şi dorim să devenim o marcă pentru studenţii străini care vor învăţa la noi de oriunde vor veni : Europa, Africa, Asia. Rep. : Din punct de vedere organizatoric, cum vedeți dezvoltarea UMF? A.I.: România este azi un stat european. Universitatea noastră devine implicit o universitate care îşi aliniază standardele celor europene: de la un management de calitate, la mangementul calităţii, la programele de studii care sunt mereu dezvoltate şi gândite pentru a fi potrivite cerinţelor studenţilor noştri, la crearea unui puternic pol de cercetare fundamentală şi translaţională aici la Cluj, la investiţiile în oameni care sunt prioritare pentru că ei dau calitate şi sens pentru ceea ce

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

facem, totul reprezintă planul nostru organizatoric pentru următorii ani. Sunt multe lucruri simple, dar necesare pe care ne dorim să le ducem la bun sfârşit, în primul rând pentru o mult mai bună comunicare între noi, comunicare care va reprezenta siguranţa că vom obţine împreună tot mai multe plusuri. Accentul echipei de azi este pus pe om şi asigurarea confortului instituţional al fiecăruia, dar şi realizarea de performanţă. Suntem o universitate care trebuie să devenim din ce în ce mai competitiva pe piaţa muncii, tot mai mult cunoscută pentru performanţele obţinute în educaţie şi cercetare. Rep.: Care ar trebui să fie prioritățile cercetării științifice la universitatea pe care o conduceți? A.I.: Vorbim mult în zilele acestea despre cer cetare ştiinţifică. Universitatea este bine situată în rândul universităţilor româneşti la acest capitol. Dar, cu siguranţă, nu este ceea ce ne dorim. Cercetarea în universitate trebuie să devină o cer cetare de performanță – şi cred că acesta va fi marele atu pentru viitor – trebuie să îşi dezvolte un corp de cercetatori foarte bine pregătiţi, să adopte sistemul de succes de peste ocean în care tinerii doctoranzi şi postdoctoranzi să fie mereu în competiţie pentru cele mai bune publicaţii, cele mai bune rezultate, să ajungă să lupte pentru o poziţie de doctorand în universitate, să stea lângă fiecare analiză cu pasiune şi interes. E un model pe care trebuie să îl cream aici în universitate şi să atragem în el cât mai mulţi profesionişti români, dar şi din toată lumea. Cercetarea ştiinţifică reală, valoroasă, este cea care va poziţiona universitatea în topul calităţii internaţionale, fără îndoială alături de actul educaţional. Rep.: Multe universități sunt implicate într-un proces de fuziune. Există posibilitatea unificării UMF cu o altă universitate? A.I.: Universitatea clujeană de medicină este una din cele mai importante universităţi medicale din ţară. Suntem într-un proces amplu de creştere a calităţii şi a tuturor serviciilor oferite studenţilor noştri şi comunităţii româneşti. Încercăm să ne înscriem cât mai curând în rândul universităţilor de prestigiu din Europa. Universitatea noastră este membră a Consorțiului Universităților Clujene, alături de celelalte universități de stat din Cluj. Ne putem gândi la acest lucru, constructiv, pentru că fiecare pas în creşterea calităţii şi a comunicării va fi un pas mai aproape de o universitate clujeană, poate unică. Noi suntem convinşi că împreună vom fi mult mai aproape de performanță, atât în actul educațional, cercetare și serviciile pentru comunitate, de ceea ce ne dorim – excelența. Rep.: Cum vedeți relaționarea UMF cu alte universități de prestigiu din Cluj, cum ar fi UBB, UTCN ori USAMV? A.I.: Dintotdeauna universitatea noastră a construit relaţii de colaborare cu ceilalţi parteneri educaţionali din Cluj. Cred, însă, că e momentul de a schimba aceste colaborări în reale reţele de comunicare, de schimburi de studenţi, doctoranzi, postdoctoranzi, chiar profesori care pot susţine cursuri specializate pentru aceştia. Dincolo de co-

laborarea pe hârtie, ea trebuie să prindă viaţă. E domeniul în care vom investi mult acum şi în viitor pentru că lumea se mişcă mereu, progresează şi obţine rezultate, iar noi nu putem exista singuri, ci doar împreună, aşa cum nu putem obţine rezultate remarcabile decât alături de specialişti pentru fiecare domeniu. În cercetarea ştiinţifică văd eu cel mai repede o unificare, cel puţin a intereselor comune a universităţilor clujene, a creării unui pol de excelenţă ştiintifică aici, la Cluj. Sigur, împreună vom fi mai buni. Rep.: Sunteți cunoscut pentru implicarea dvs. în comunitate. Cum veți continua această linie, din noua dvs. postură? A.I.: Am fost mereu un om apropiat de semenii mei. Profesia pe care mi-am ales-o dovedeşte acest lucru. Dacă la conducerea Institutului Oncologic, acest lucru l-am făcut începând cu pacientii mei, acum am ocazia să o fac şi alături de colegii din universitate şi alături de studenţii nostri. Românii sunt oameni cu suflet bun, calzi şi deschişi. E un argument important pentru un rector al unei universităţi de medicină să creeze cât mai multe posibilități de implicare a acesteia în serviciile pentru comunitate. Alături de educație și cercetare, acesta este un obiectiv major. Universitatea formează specialişti în domeniile sănătaţii, deci este implicit un formator de specialişti pentru comunitate. Sănătatea este încă un domeniu care se dezvoltă cu paşi mărunţi şi implicarea universităţii în binele societăţii este mandatorie sau, dacă vreţi, de la sine înţeleasă. Rep.: Sunteți și unul dintre medicii reputați ai Institutului Oncologic. Care sunt planurile dvs. pentru acest an, legate de Institut? A.I.: Institutul Oncologic rămâne locul unde eu merg în fiecare zi cu bucurie şi plăcere, pentru că acolo îmi fac meseria. Nu mă voi schimba niciodată, indiferent ce funcţii voi avea în viaţă. Omul este cel care dă calitate unui titlu şi nu invers. Dragostea mea pentru meserie şi interesul pentru pacient va rămâne mereu prioritar, chiar dacă acum timpul meu este mult dedicat intereselor universităţii şi oamenilor din universitate. Institutul a devenit ceea ce îmi doresc să fie şi universitatea: o instituţie de prestigiu, în ţară şi în afara ei. Mă bucur că am făcut alegerea corectă, de a investi încredere într-o echipă tânără, deschisă şi cu putere de muncă. Sigur că sunt acolo alături de oamenii cu care am lucrat atâţia ani împreună şi sfatul meu le sta oricând la dispoziţie. Suntem, cred, o puternică comunitate acum, institutul şi universitatea, un exemplu sper eu pentru comunicare şi înţelegere şi pentru cât de mult valorează să preţuieşti oamenii din jurul tău.

Ana Florescu

sănătate

Centrul Psihosan, servicii premium dedicate vârstnicilor

www.centrulpsihosan.ro adresa: Ungheni, str. Bercului nr. 204, jud. Mureş telefon ﬁx: 0265-328360, 0265-328361, 0265-328362

Prima unitate privată de îngrijire şi recuperare pentru vârstnici din judeţul Mureş, Centrul Psihosan, şi-a deschis recent porţile în localitatea Ungheni, la câțiva kilometri de Târgu Mureș. Cum au gândit această investiție proprietarii centrului, Marieta și Iosif Gabos Grecu, doi psihiatri cu renume, aﬂați în rândurile ce urmează. Ideea înfiinţării unui astfel de centru la Târgu Mureș le-a venit cu ani în urmă, în Olanda. ” Noi acum două decenii am fost în Olanda, unde am lucrat un an de zile şi am fost foarte impresionați de modul în care îşi tratau pacienţii în vârstă, de condiţiile pe care le ofereau, de modul plăcut în care se comportau cu aceste persoane. Şi de atunci ne-am dorit să facem şi noi ceva pentru cei în vârstă”, a recunoscut prof. univ. dr. Marieta Gabos Grecu. Situat în localitatea Ungheni, la 11 kilometri distanţă de Târgu Mureş, Centrul Psihosan este o oază de recreere,

unde vârstnicii se pot recupera atât cu ajutorul medicaţiei, cât şi prin stimulare cognitivă. Centrul se întinde pe o suprafaţă de 4298 metri pătraţi, din care 2000 metri pătraţi de parc, amenajat peisagistic cu verdeaţă, arbuşti şi fântâni arteziene. Construcţia în sine asigură 22 de locuri pentru clienți în regim de cămin de bătrâni, 14 locuri pentru tratarea unor afecțiuni gerontopsihiatrice, toate în garsoniere cu două paturi, aer condiţionat, încălzire centrală, telefon, internet, televizor şi televiziune prin cablu, frigider şi baie proprie.

sănătate

Dotări: 4 2000 mp parc 4 Camere cu dotari premium 4 Piscină, hidromasaj, sauna 4 sală de sport 4 sală de masaj 4 Bucătărie și sală de mese 4 Camera botanică 4 sală de lectură, terapie, psihoterapie a alege din trei meniuri cel pe care îl doreşte”, a explicat prof. univ. dr. Marieta Gabos Grecu.

Monitorizare medicală continuă

Confortul pacienţilor este întregit de posibilitatea de a avea acces la piscină, hidromasaj şi saună, sală de sport, sală de masaj, sală de lectură, cameră botanică, meloterapie, arterapie. De asemenea, viitorii clienți pot beneficia de cinci mese pe zi, trei mese principale plus gustări, regimuri dietetice controlate. ”Avem bucătăria proprie, unde am dori să mergem mai mult pe alimentaţie bio. Am vrea, de asemenea, ca pacientul să aibă posibilitatea de

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Centrul va asigura îngrijire atât persoanelor din România, cât şi celor din străinătate. Sunt oferite servicii medicale şi mentale, este asigurată continuitatea şi administrarea tratamentului prescris, supraveghere specializată permanentă, chiar şi pe timpul nopţii, recuperare prin gimnastică medicală. ”Bătrâneţea poate fi o perioadă extraordinară dacă ne gândim la avantajele pe care le aduce: timpul liber care poate fi petrecut în activităţi plăcute, călătorii, amintirea unor momente fericite şi realizări. Este important ca bătrâneţea să fie primită aşa cum vine ea, într-un mod natural, iar apoi să se găsească soluţii pentru a depăşi greutăţile pe care

le aduce. Noi venim cu aceste soluţii. Ne dorim o creştere a nivelului de trai şi calităţii vieţii la vârsta a treia, prin asigurarea unui confort familial şi medical de înalt grad. Asigurăm pentru vârstnicii sănătoşi, cât şi bolnavi, o monitorizare continuă a stării de sănătate”, susține și prof. univ. dr. Iosif Gabos Grecu. Centrul asigură servicii atât pe perioade scurte cât şi mai lungi de timp. Centrul privat de îngrijire şi recuperare Psihosan este amenajat conform standardelor europene şi este certificat cu recunoaşterea Sistemului de Management al Calităţii în conformitate cu cerinţele ISO 9001:2008.

Arina MOLDOVAN

CAPITAL

Analiza industriei prin prisma celor cinci forţe ale lui Porter Orice analiză bine fundamentată a unei companii trebuie să cuprindă şi un studiu privind industria din care face parte. Mulţi analişti practică abordarea Top-Down prin care cercetează mai intâi industriile şi doar ulterior trec la analiza companiilor. Aceste practici provin din conştientizarea faptului că industria are o influenţă majoră asupra performanţei tuturor companiilor din cadrul acesteia. Însă, pe lângă analiza clasificărilor, a ratei de creştere şi a prognozelor de viitor orice investitor trebuie să înţeleagă ce stă la baza profitabilităţii unei industrii şi ce factori o modelează. În 1979, Michael Porter publica un articol revoluţionar in Harvard Business Review prin care evidenţia cinci forţe majore ce determină profitabilitatea industriilor. Până în acel moment investitorii şi managementul companiilor îşi concentrau atenţia asupra concurenţei, acordând o importanţă mai mică altor factori. Spre uimirea multora, profitabilitatea unei industrii este determinată de structura acesteia, de intensitatea cu care acţioneaza forţele lui Porter şi nu de faptul dacă industria este tânără sau matură, utilizează tehnologii avansate sau mai puţin avansate, face parte din sectorul serviciilor sau din cel manufacturier. Cele cinci forţe ale lui Porter sunt: ameninţarea de intrare a unor firme noi în piaţă, ameninţarea produselor sau serviciilor de substituţie, puterea de negociere a furnizorilor, puterea de negociere a cumpărătorilor şi, în final, concurenţa dintre companiile existente. Ameninţarea din partea unor companii noi care doresc să intre într-o industrie înseamnă diminuarea cotei de piaţă şi a profitabilităţii pentru companiile e xistente. Un număr mare de “nou-intraţi” înseamnă o concurenţă mai acerbă, marje de profit în scădere şi dispariţia din piaţă a companiilor necompetitive. Numărul de companii nou intrate depinde de barierele la intrare din industria respectivă. Licenţele şi restricţiile impuse de autorităţi, economiile de scară, investiţiile mari de capital, resurse intelectuale şi tehnologii greu de replicat – toate constituie bariere la intrare într-o industrie. Spre exemplu, companiile farmaceutice sunt protejate de asemenea bariere prin licenţe, brevete şi tehnologii de producţie a medicamentelor care nu pot fi aplicate uşor de către nou intraţi. Pe de altă parte, barierile la intrare pentru companiile de software sunt destul de mici: investiţiile necesare nu sunt mari, capitalul intelectual este

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

disponibil, neexistând nici reglementări restrictive din partea autorităţilor. Produsele şi serviciile de substituţie influenţează direct cererea dintr-o industrie. Uneori este greu să identifici această ameninţare deoarece produsul de substituţie poate face parte dintr-o altă industrie. Atunci când există sau apar multe produse şi servicii de substituţie, profitabilitatea industriei este afectată. Un produs constituie un substituent bun dacă satisface aceeaşi nevoie şi dacă este mai avantajos ca şi preţ. De exemplu, operatorii de telefonie mobilă şi-au vazut marjele afectate odată cu apariţia companiei Skype, care oferă servicii de telefonie prin internet şi poate substitui, la un cost mai mic, unele servicii prestate de operatori. Un exemplu opus ar fi produsele şi serviciile bancare, multe din ele fiind practic imposibil de substituit la costuri mai avantajoase. Furnizorii cu o putere de negociere mare vor obţine preţuri mai bune pentru serviciile şi produsele sale şi vor reduce din profitabilitatea industriei pe care o deservesc. Pe piaţa locală sunt doar câţiva producători de cutii de conserve, iar acest fapt le dă o putere de negociere mai mare cu procesatorii de carne. Din costul unei conserve, aproximativ 40-50% îl reprezintă preţul cutiei, ceea ce îi lasă pe producătorii de conserve cu o marjă de profit scăzută pe segmentul respectiv. Un alt exemplu des întâlnit este puterea ridicată de negociere pe care o au angajaţii ce fac parte din marile sindicate. Presiunea furnizorilor este mai scăzută dacă între ei concurenţa este mare şi costurile de a schimba un furnizor cu altul sunt mici. Puterea de negociere a clienţilor poate exercita o presiune mare asupra unor companii. Deseori, clienţii puternici vor negocia contracte tot mai favorabile pentru ei, forţând preţurile în jos, ceea ce va duce la o

concurenţă mai acerbă în cadrul industriei. Multe companii din România sunt dependente de un singur client care, deseori, generează peste 50% din venituri. O asemenea situaţie este nefavorabilă pe termen lung. Puterea clienţilor este mai mare atunci când numărul lor este mic iar dimensiunea lor este mare şi în cazul în care clienţii pot înlocui un furnizor cu altul fără a suporta cheltuieli mari. Concurenţa dintre actorii din piaţă se manifestă prin campanii agresive de marketing, îmbunătăţirea produselor oferite, “război” de preţuri, etc. Toate acestea duc la scăderea profitabilităţii. Concurenţa este mare atunci când produsele oferite de companii sunt aproape identice (ex: făină, cherestea, benzină), barierile la ieşire sunt mari, iar industria este în faza de maturitate şi creşterea este lentă. Un producător de haine poate depăşi concurenţa prin îmbunătăţirea designului, crearea unui brand sau oferirea unei game mai largi, pe când un producător de zahăr o poate face doar prin scăderea preţului. Concurenţa este mai mare în cadrul industriilor care au costuri fixe ridicate. Cele mai profitabile sunt companiile poziţionate în cadrul unor industrii unde forţele lui Porter sunt mai slabe.

Igor Popov – analist bursier SSIF Broker SA

EVENIMENT 20 de ani de activitate instituțională

SIF BANAT-CRIȘANA la ceas aniversar Carmen Dumitrescu face parte din echipa executivă a SIF Banat-Crișana din 1993, iar din 1999 ocupă poziția de director general adjunct. Coordonează elaborarea și monitorizarea strategiei, a planului financiar al companiei, programelor de dezvoltare organizațională, relațiile cu investitorii, activitățile economice, IT și juridice. De profesie inginer, s-a pregătit timp de doi ani pentru administrarea afacerilor, în cadrul unui masterat (MBA) obținut la Case Western Reserve University School of Management Cleveland, SUA – cu specializări în management internațional, finanțe și planificare strategică. Cum vede Carmen Dumitrescu SIF Banat-Crișana la două decenii de existență a companiei? Reporter: Istoria SIF Banat-Crișana se leagă de pionieratul privatizărilor și al renașterii pieței de capital din România. Cum vedeți evoluția și rolul SIF Banat-Crișana în acești 20 de ani parcurși deja? Carmen Dumitrescu: Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana este continuatoarea instituțională a Fondului Proprietății Private 1 Banat-Crișana, care a fost înființat, împreună cu celelalte patru FPP-uri, în contextul creat în anii ’90-’91 prin cadrul legislativ pentru privatizarea societăților comerciale. Ca primă fază a privatizării, începând cu anul 1992, FPP-urile au avut rolul de a administra - în numele și pentru cei peste 9 milioane de deținători ai certificatelor de proprietate – câte 30% din acțiunile societăților comerciale alocate și câte 6% dețineri în bănci și societăți de asigurări. FPP 1 Banat-Crișana a administrat un portofoliu de peste 1.500 de participații, în societăți din domeniul metalurgiei neferoase, al prelucrării lemnului, al celu-

lozei și hârtiei din întreaga țară, precum și din aproape toate celelalte sectoare economice din zona de alocare teritorială, adică din 11 județe din vestul și nordvestul țării. Începând cu 1 noiembrie 1996, după implementarea Programului de Privatizare în Masă, Fondul Proprietății Private „Banat-Crișana” se transformă în societate de investiții ﬁnanciare - SIF Banat-Crișana. În acest fel devine o societate comercială privată, cu un acționariat determinat, care s-a întrunit în aprilie 1997 în cadrul primei adunări generale a acționarilor, când sa adoptat primul statut al societății, s-a aprobat primul buget anual și s-a ales primul consiliu de administrație. În 1 noiembrie 1999 acțiunile SIF Banat-Crișana au fost pentru prima dată tranzacționate la Bursa de Valori București, devenind în scurt timp, alături de celelalte SIF-uri, titlurile cele mai atractive, lichide și tranza-

cționate de pe piața românească de capital. Rep.: Cum apreciați evoluția portofoliului deținut de FPP și apoi de SIF Banat-Crișana în acești 20 de ani? C.D.: Portofoliul de acțiuni deținut de SIF BanatCrișana a înregistrat în timp o creștere a valorii și lichidității, chiar dacă, privind cantitativ, numărul de societăți din portofoliu s-a redus în timp. De altfel, aceasta a și fost strategia adoptată - de creștere constantă a valorii societății și adoptarea acelor practici de transparență, informare și consultare a acționarilor și potențialilor investitori care să conducă la reflectarea creșterii valorii firmei în prețul de piață al acțiunilor și în valoarea dividendelor distribuite. În tactica de administrare a portofoliului s-a urmărit creșterea rentabilității acestuia, pe de o parte prin creșterea ponderii societăților listate, cu implicații pozitive asupra creșterii lichidității portofoliului și, pe de altă parte, prin diminuarea progresivă a participațiilor cu un nivel de rentabilitate scăzut. Obiectivul investițional al SIF Banat-Crișana este și rămâne cel asumat încă de la înființare, și anume administrarea profitabilă a unui portofoliu diversificat de active de calitate, ca sursă de creare de valoare pentru acționari. SIF Banat-Crișana și-a construit un portofoliu capabil să asigure atât generarea de venituri pe termen scurt, cât și creșterea pe termen mediu-lung a capitalului. Rep.: Având în vedere considerentele din perioada apariției FPP-urilor și apoi cele de la momentul transformării lor în societăți de investiții financiare, apreciați că SIF-urile și-au îndeplinit rolul? C.D.: SIF Banat-Crișana este o firma dinamică și activă care - prin modul de administrare, de organizare, de im-

EVENIMENT

plicare, atât la nivelul ﬁrmelor administrate, cât și prin volumul considerabil de resurse bănești rulat, atât cele investite în economie cât și cele distribuite ca dividende acționarilor săi – a avut și are un rol de factor de antrenare în economia românească. Apreciez că rolul SIF-urilor pentru dezvoltarea pieței românești de capital a fost și este foarte important, investițiile - atât la bursă cât și direct în capitalizarea ﬁrmelor deținute în portofoliu - au contribuit la dezvoltarea economică regională. Rep.: Care au fost prioritățile dumneavoastră în dezvoltarea societății?

C.D.: O preocupare constantă este analiza mediului economic, atât cel românesc cât și regional și global, în încercarea de anticipare a schimbărilor și noilor oportunități și provocări ce apar. În ultimii ani ne-am extins aria investițională și pe piețele din Europa de vest, cu rezultate bune până acum, ﬁind mai bine pregătiți pentru a ne atinge obiectivul de creștere a performanțelor, bineînțeles și în funcție de situația de ansamblu a economiei și piețelor. Un alt aspect important este cel de dezvoltare a resurselor noastre umane. În acești 20 de ani de activitate instituțională, managementul resurselor umane,

perfecționarea profesională a angajaților, atractivitatea noastră ca angajator responsabil, au constituit factorii cărora le-am acordat o deosebită atenție, ca fiind ge neratori ai unui avantaj competitiv pentru SIF BanatCrișana. De asemenea, o altă preocupare importantă este promovarea și sporirea valorii brandului SIF BanatCrișana, prin îmbunătățirea și intensificarea relațiilor dintre acționari, ceilalți participanți la piață, și companie. Avem în derulare un proiect de reîmprospătare a identității vizuale a companiei și o nouă formă a siteului firmei, cu și mai multe informații utile pentru acționari, investitori, analiști, accesibile într-o manieră facilă și intuitivă - demersuri prin care vizăm diferențierea pozitivă a companiei, urmărind să creștem notorietatea și prestigiul SIF Banat-Crișana. Rep.: Cum vă pregătiți să marcați împlinirea celor 20 de ani de activitate instituțională? C.D.: La sfârșitul acestei luni vom organiza împreună cu Bursa de Valori București evenimentul de deschidere a unei ședințe de tranzacționare a bursei, tradițional deja și la noi, deși importat sub numele de „opening bell”. Cu această ocazie vom face bineînțeles și prezentarea evoluției societății - în ani, date și cifre – și vom răspunde întrebărilor care ni se vor adresa de către analiști, investitori, acționari, ziariști care vor fi prezenți la eveniment. Apoi, vom sărbători împlinirea celor 20 de ani la Arad împreună cu invitații noștri – care ne dorim să fie alături de noi în număr cât mai mare la acest eveniment aniversar. Ne vom adresa de asemenea, prin intermediul unei conferințe de presă, tuturor celor care sunt interesați să afle despre evoluția noastră de la începuturi și până azi.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

AFACERE

Investitorii chinezi au descoperit podul economic spre Transilvania

Mai multe companii chinezești au planiﬁcat investiții importante în Transilvania. Dacă este se vor concretiza, există posibilitatea ca ele să îndepărteze spectrul unei noi intrări în recesiune a României În perioada comunistă din anii 1950, în care România ajunsese vasala URSS, sintagma ”Lumina vine de la Răsărit” exprima relația de dependență de liderilor români față de cei sovietici. În perioada lui Nicolae Ceaușescu, România a ajuns să aibă un grad sporit de autonomie politică și economică. Și asta pentru că Nicolae Ceaușescu a reușit să dezvolte un parteneriat strategic cu China, care a oferit României tehnologie, produse ﬁnite, materii prime, dar și o piață imensă, pe care produsele românești aveau acces privilegiat, datorită unei politici care includea tarife vamale preferențiale. Relațiile cu China au intrat într-o epocă mult mai puțin dinamică, după îndepărtarea lui Nicolae Ceaușescu de la putere. Însă, după 22 de ani, relațiile de prietenie dintre România și China intră într-o nouă etapă istorică. Aceste lucru este demonstrat inclusiv de preocuparea autorităților chineze de a dezvolta secția română a Radio China Internațional, proces la care au participat și participă în continuare jurnaliști ardeleni, precum Dan Tomozei din Sibiu ori Felicia Gherman și Sandală Man din Cluj-Napoca.

Investiții masive în energie În anul 2012, sintagma ”Lumina vine de la Răsărit” nu mai are nici un fel de conotație pro-sovietică, însă nici nu se rezumă la o privire aruncată globului pământesc, care arată că statul chinez este situat la Est de România. Ci semniﬁcă și interesul mare al companiilor chinezești pentru investiții în energia românească. Cel mai important proiect este construirea hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești. Deja, compania de stat HydroChina participă la consorțiul de ﬁrme care a început demersurile birocratice necesare pentru demararea proiectului. Va -

loarea investiției este estimată la minim un miliard de euro. Noua hidrocentrală din Munții Apuseni va fi cea mai mare unitate de producție a energiei electrice de pe râurile de interior din România. Ea va fi necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național, după punerea în funcțiune a noilor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Sistemul va funcționa după un principiu simplu. Ziua, atunci când consumul de energie electrică este maxim, apa se va scurge dintr-un lac superior într-unul din aval, iar turbinele puse în mișcare vor produce un surplus însemnat de energie. Noaptea, când consumul scade, iar noile reactoare nucleare vor produce un surplus de energie electrică, apa din lacul inferior va fi pompată în cel superior, iar pompele electrice vor consuma o parte din surplusul de energie nucleară. Dimineața, ansamblul de lacuri de acumulare va avea potențialul hidroenergetic neschimbat, iar ciclul va fi reluat. Însăă acest proiect a atras atenția și altor investitori chinezi din domeniul energiei. Potrivit președintelui Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, există alte două proiect importante. ”Suntem în discuții avansate cu una dintre cele mai mari companii din lume producătoare de panouri fotovoltaice. Ei au negociat pentru deschiderea unei fabrici în parcul industrial Tetarom III din Jucu”, a spus Horea Uioreanu. Practic, investitorii chinezi au luat această decizie din trei motive. Primul este reprezentat de creșterea exorbitantă a prețului transportului, cauzat de majorarea prețurilor la carburanți. Dacă într-un conteiner obișnuit pot fi amplasate panouri fotovoltaice în valoare de câteva zeci de mii de euro, în schimb, în același conteiner pot fi așezate componente de siliciu în valoare de mai mult de un milion de euro. Aceste componente, transportate în Transilvania, vor fi asamblate în Jucu, iar

Tradiția tractoarelor de Brașov Una dintre cele mai importante investiții chinezești din Ardeal deja și-a probat viabilitatea. Este vorba de fabrica de tractoare din Râșnov, care a însemnat renașterea producției de tractoare în județul Brașov. Fabrica este rezultatul unui parteneriat între compania chineză Hoyo și o firmă deținută de omul de afaceri Denisa Vasilescu. Tractoarele Hoyo au prețuri care pornesc de la 6.500 de euro și care pot ajunge până la circa 25.000 de euro, în funcție de dotări. Tractoarele au mai multe variante. Variantele au 30, 50, 90 și 120 de cai-putere. Valoarea totală a investiției de la Râșnov va fi de 20 de milioane de euro, iar ultima etapă a acesteia a fost planificată pentru anul 2013. ”Este o investiție extraordinară, care valorifică o nișă importantă și care poate readuce, în timp, România în postura de exportator de tractoare, așa cum era înainte de anul 1990, când țara noastră producea un tractor la fiecare nouă minute”, a spus analistul economic Marian Ivan. astfel compania chineză își va eficientiza costul de transport. Un al doilea motiv este legat de taxele vamale ale Uniunii Europene pentru produsele extracomunitare. Pentru materiile prime importate, de genul blocurilor de siliciu produse în China, taxele vamale sunt mult mai mici decât cele pentru produsele finite de înaltă tehnologie de genul panourilor solare, care concurează puternic cu cele produse în Uniunea Europeană. Un al treilea avantaj se referă la faptul că salariile din România concurează – și, uneori, sunt chiar mai mici – decât salariile de pe coasta de Sud a Chinei, potrivit unor studii efectuate de directorul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă din Cluj, Daniel Don. Însă companiile chineze nu doar vor produce panouri fotovoltaice, ci le vor și cumpăra și instala. Iar cea de-a treia mare investiție chinezească programată în județul Cluj se referă tocmai la acest aspect. Potrivit directorului

AFACERE ”Suntem în discuții avansate cu una dintre cele mai mari companii din lume producătoare de panouri fotovoltaice. Ei au negociat pentru deschiderea unei fabrici în parcul industrial Tetarom III din Jucu” Horea Uioreanu Tetarom, compania care administrează parcurile industriale ale Consiliului Județean Cluj, Viorel Găvrea, o mare companie chinezească este interesată să creeze un parc fotovoltaic. Acesta ar urma să fie construit în parcul industrial Tetarom IV, în curs de amenajare în localitatea Feleacu. Acest parc fotovoltaic ar urma să asigure o sursă independentă de aprovizionare cu energie electrică pentru parcurile industriale Tetarom. Astfel, aceste parcuri vor avea un nou avantaj în competiția cu alte parcuri industriale din Europa. Deja, parcul industrial Tetarom III din Jucu, acolo unde se află fabricile în curs de amenajare ale concernului german Bosch și celui italian DeLonghi, beneficiază de un sistem interesant de alimentare cu energie electrică. Acest parc industrial este racordat atât la rețeaua electrică de pe valea Someșului Mic, din zona orașului Cluj-Napoca, cât și la rețeaua electrică de pe Valea Arieșului, din zona orașului Turda. Această dublă racordare poate permite continuarea producției la fabricile din Jucu, în eventualitatea unor avarii majore la unul dintre sistemele de alimentare cu energie electrică. Parcul fotovoltaic din Feleacu ar asigura și pentru parcul industrial Tetarom IV un sistem de dublă alimentare cu energie electrică. Apoi, această investiție va putea permite companiei

Tetarom să furnizeze energie electrică mai ieftină clienților săi, în condițiile în care societatea care administrează cele patru parcuri industriale ale Consiliului Județean din județul Cluj are deja licența de operator în domeniul energiei electrice.

Investiții chineze în domeniul agriculturii Un alt domeniu major vizat de investitorii chinezi este agricultura. În această lună este așteptată în București o delegație chineză, care va semna un acord în domeniul agrar cu Guvernul României. Mai exact, este vorba de stabilirea unor norme și proceduri referitoare la exporturile românești în China, precum și la aspectele pe care va trebui să le urmărească Agenția Națională Sanitar-Veterinară, care va viza aceste exporturi. ”China este interesată să cumpere material genetic de reproducție la taurine, carne de porc și de pasăre, miere, vinuri, lână de oaie și piei de animale”, au spus reprezentanții Ministerului Agriculturii, care s-au întâlnit la ﬁnalul lunii septembrie cu o serie de reprezentanți economici ai Chinei. Însă, independent de acest acord, există deja o serie de primi pași care au fost făcuți de companii pri-

vate sau de autorități locale din Transilvania. ”Mierea românească este percepută, pe bună dreptate, drept un produs de înaltă calitate. Un amănunt cultural interesant este faptul că partenerii chinezi ne-au cerut să păstrăm și etichetele românești pe produsele livrate în China, pentru că acolo brandurile românești se bucură de mare prestigiu”, a spus fondatorul companiei Apidava din Blaj, Victor Mateș. Apidava este cel mai mare procesator de miere de albine din România și unul dintre cei mai importanți exportatori în Asia. ”China este o piață excelentă pentru vinurile noastre, care au o calitate excelentă, recunoscută ca atare de consumatorii chinezi”, a adăugat și Cristian Fuga, unul dintre managerii companiei viticole Jidvei, care deține cea mai mare podgorie organizată sub forma unei singure ferme din Europa. Vinurile albe produse de compania ardelenească cu baza pe Valea Târnavelor sunt atât de apreciate de consumatorii chinezi încât aceștia au cerut extinderea comerțului cu vinuri românești și în domeniul vinurilor roșii. De asemenea, o delegație chineză s-a întâlnit deja cu autoritățile locale din Hunedoara, ca să negocieze cumpărarea de lână de oaie și de piei de animale. În județ există un surplus de astfel de produse, ca urmare a declinului industriei marochinăriei din zona Orăștie. Însă oamenii de afaceri chinezi nu doresc doar să importe produse agricole din România, ci doresc să și investească sume importante în domenii precum sistemele de irigații. Concret, în Transilvania, ei sunt interesați de zone precum Crișurile, Mureșul, Jiul ori Oltul. În condițiile în care România se confruntă tot mai des cu ani deosebit de secetoși, investițiile chinezești în domeniul irigațiile ar putea reprezenta o soluție excelentă pentru agricultura românească.

COMMUNICATIONS

Soluţii de comunicaţii uniﬁcate pentru mediul de afaceri Evoluţia accelerată a tehnologiei din ultimii ani, în special în domeniile telecomunicaţiilor şi tehnologia informaţiei au facilitat schimbul de informaţii în timp real şi comunicarea audio sau video între persoane, aproape indiferent de zona în care se aﬂă acestea. Pentru mediul de afaceri, acest aspect înseamnă posibilităţi nenumarate de optimizare a proceselor interne şi pot atrage schimbări majore în evoluţia organizaţiilor, mai ales în acele cazuri în care o parte din personalul companiei sau puncte de lucru ale acesteia sunt distribuite într-o arie geografică mai vastă. Putem să ne gândim ce efort logistic, costuri şi consum de timp poate presupune organizarea unor şedinţe de lucru periodice la sediul firmei cu reprezentanţii acesteia din teritoriu. Dacă, în schimb, în acest scenariu, compania respectivă foloseşte soluţiile disponibile în prezent pentru realizarea de videoconferinţe, finalitatea poate fi aceeaşi, dar cu economii substanţiale. Un astfel de sistem de videoconferinţe poate fi integrat foarte uşor într-o soluţie unificată de comunicaţii utilizând un server dedicat, cu resurse hardware adecvate.

Facilităţile unui server de comunicaţii unificate Lista posibilităţilor tehnice este extrem de vastă şi pot fi integrate nenumărate soluţii dintre care putem selecta câteva utile în aproape orice companie: 1. Telefonie IP (sau VoIP) 2. Videoconferinţe 3. DNS şi WEB Server pentru găzduirea unuia sau mai multor site-uri şi protejarea informaţiilor impotriva atacurilor de tip DNS 4. Mail Server – pentru gestionarea adreselor de email ale companiei 5. Server pentru transfer de fişiere cu posibilitatea restricţionării şi protecţiei informaţiilor 6. Aplicaţii de tip CRM, ERP, Call Center sau alte module software implementate de client 7. Soluţii de control acces şi pontaj 8. Soluţii de monitorizare video cu arhivarea conţi nutului capturat pentru un interval de timp configurabil 9. Backup Server – pentru sincronizarea periodică a fişierelor de pe staţiile de lucru din companie care trebuie protejate de eventuale riscuri 10. Managementul accesului la reţeaua de internet sau VPN a companiei, cu posibilitatea implementării

unor politici preferenţiale de control şi restricţionare acces 11. Stocarea bazelor de date ale companiei 12. Cloud Computing de tip privat, prin emulare, folosind metode de virtualizare, toate informaţiile rămânănd pe server Facilităţile descrise mai sus sunt tipice pentru nevoile mediului de afaceri, însă lista poate fi completată şi personalizată în funcţie de specificul activităţii unei anumite companii.

Ce înseamnă „vocea prin Internet ” VoIP reprezintă un acronim pentru Voice over Internet Protocol - adică „voce prin Internet”. Cu toate acestea, apelurile nu trebuie să treacă neapărat prin Internet. Practic, VoIP reprezintă o metodă de a transmite apeluri telefonice printr-o reţea de date folosind protocolul (un set de reguli şi standarde) pe care se bazează şi Internetul: protocolul IP. Tehnologia VoIP transformă sunetul captat de telefon şi îl converteşte într-un format digital care poate fi transmis cu mare viteza prin reţeua de date care iniţial era rezervată pentru transferul de fişiere sau accesul la Internet. Transmisia de voce şi date pe reţeaua cu comutaţie de pachete reprezintă o utilizare mai eficientă a reţelei decât în cazul telefoniei tradiţionale, unde o parte din resursele reţelei sunt puse la dispoziţia utilizatorului pe tot parcursul convorbirii, chiar dacă acesta vorbeşte sau nu. Deşi Internetul este cea mai mare reţea de date din lume, apelurile pot fi transmise printr-o reţea de date privată (VPN) deţinută de companie sau chiar prin mai multe, în cazul în care acea companie îşi desfăşoara activitatea în mai multe imobile sau deţine mai multe puncte de lucru. Un sistem de telefonie VoIP (VoIP PBX) implementat pe un Server de Comunicaţii Unificate este compus din trei elemente importante: Serverul de Comunicaţii Unificate, infrastructura de date şi terminalele VoIP. Sistemul de telefonie VoIP nu restricţionează interconectarea către/dinspre exterior doar la furnizori de servicii de telefonie VoIP ( Romtelecom, UPC,

etc), ci există posibilităţi de conectare atât cu servicii furnizate analogic – precum liniile de telefonie tradiţionale, de la operatorii de telefonie fixă sau echipamente de tip Premicell (echipamente utilizate cu cartele SIM în retele GSM sau 3G, ce asigura accesul către reţelele de telefonie mobilă) sau conexiune digitală, pentru preluarea de fluxuri de tip ISDN / E1. Un sistem telefonic de tip VoIP nu este limitat doar la transmisia de apeluri de voce. Folosind acest sistem se pot transmite apeluri audio, video, mesaje text, precum şi alte informaţii furnizate de serverul VoIP. Caracteristici complete despre funcţiile unui astfel de sistem veţi putea consulta în curând online, pe site-ul nostru.

Raportul costuri-beneficii Costul implementării unui astfel de Server de Comunicaţii Unificate poate părea ridicat, însă, în realitate lucrurile pot sta altfel, mai ales dacă se ia în calcul diversitatea facilităţilor pe care le asigură şi scalabilitatea sistemului pentru modificări ulterioare. Infrastructura de date folosită de acest sistem poate fi utilizată şi pentru interconectarea calculatoarelor. Astfel, nu este necesară o investiţie suplimentară pentru relizarea a doua reţele: una de voce şi una de date. Fiecare terminal telefonic este prevăzut cu două porturi: unul de conectare la reţea şi unul pentru calculator, asigurând pe acel port accesul către resursele reţelei, inclusiv internet.

COMMUNICATIONS

Unul din costurile consistente în configuraţia unei astfel de soluţii sunt terminalele telefonice VoIP, dar acest preţ este justificat de complexitatea facilităţilor oferite. Cu toate acestea, un terminal clasic cu aceleaşi set de caracteristici este de multe ori peste nivelul de preţ al unui aparat similar de tip VoIP. Mai mult, terminalul VoIP este compatibil cu aproape orice tip de PBX VoIP, pe când cel clasic este proprietar, compatibil doar cu un anumit tip de centrală telefonică. În cadrul unui sistem de telefonie VoIP se pot folosi telefoanele standard: sistemele de telefonie VoIP sunt standard libere – toate sistemele de telefonie VoIP SIP moderne folosesc SIP (Session Initiation Protocol). Acest lucru înseamnă ca poate fi utilizat aproape orice telefon VoIP SIP sau modem VoIP hardware. În contrast, un sistem de telefonie clasic personalizat are nevoie deseori de caracteristici avansate şi module de extindere personalizate pentru a adauga facilităţi.

www.transilvaniabusiness.ro

De ce VoIP în loc de telefonie clasică Datorită faptului ca un sistem de telefonie VoIP este bazat pe software, este mai facil pentru dezvoltatori să realizeze optimizări prin adăugarea sau ameliorarea unui set de caracteristici. Multe sisteme de telefonie VoIP vin cu un set bogat de caracteristici, incluzând asistarea automată a apelurilor, voice mail, punerea în aşteptare a apelurilor şi multe altele. Aceste optiuni sunt deseori foarte scumpe în sistemele personalizate. De exemplu, o centrală telefonică clasică permite suplimentarea numărului de interioare conectate, doar prin achiziţionare de plăci de extensie la un tarif ridicat. În cazul sistemului VoIP, extinderea se poate face relativ simplu, prin suplimentarea numărului de porturi de reţea. Costul pentru mentenanţa unui sistem telefonic de tip VoIP este, de asemenea, mai scăzut decât cel al unui

sistem clasic. Costul cu relocarea angajaţilor (birourilor) este şi el redus. În cazul sistemului de telefonie clasic, un numar de interior este legat de o pereche de fire torsadate. Pentru relocarea unui numar de interior este necesară relocarea cablului telefonic. În cazul sistemului VoIP, relocarea interiorului se poate face uşor, prin conectarea terminalului în altă priză de date. O facilitate importanta a Sistemului telefonic VoIP este flexibilitatea. Telefoanele de interior pot fi atât terminale fizice, cât şi terminale virtuale, precum smartphone-uri, computere, laptop-uri, tablete, prin instalarea unor aplicaţii de tip Softphone. Aceste terminale fizice sau virtuale pot fi utilizate oriunde există o conexiune la Internet, de bună calitate, cu serverul VoIP de la sediul central. Putem să ne gândim împreună cum poate scădea o factură obişnuita de roaming în condiţiile în care pentru comunicare este utilizată soluţia implementată în Serverul de Comunicaţii Unificate. Acest lucru înseamnă convorbiri cu costuri zero cu condiţia existenţei unei conexiuni la Internet. Într-un astfel de scenariu, în care am implementat unor companii cu acţionariat străin astfel de soluţii, facturile pentru roaming sau apeluri internaţionale ale operatorilor pentru aceste companii au scazut cu zeci, sute sau chiar mii de euro lunar, lucru care poate reprezenta aproape amortizarea investiţiilor pentru implementarea unor astfel de soluţii. Luând în calcul situaţia unei companii care are mai multe filiale în două sau mai multe ţări poate fi implementată o astfel de soluţie în sediul central, iar celelalte locaţii pot fi interconectate prin Internet sau VPN, într-o manieră securizată sau pot fi instalate în fiecare dintre locaţii câte un Server de Comunicaţii Unificate şi interconectate prin aceleaşi canale menţionate anterior. Această tehnologie facilitează, aşadar, integrarea ITtelecom permiţând inclusiv angajaţilor care lucrează de acasă să aibă şi un număr de interior din companie, pe lângă accesul la restul resurselor disponibile pe Serverul de Comunicaţii Unificate. Primele sisteme de tip VoIP apărute ofereau o calitate inferioară a sunetului prin comparaţie cu o soluţie clasică. Între timp, lucrurile au evoluat, astfel încât un sistem VoIP utilizat cu terminale compatibile poate oferi sunet de înaltă fidelitate, de tip HD-Voice. Astăzi, Soluţiile de Comunicaţii Unificate reprezintă standardul internaţional în materie de comunicaţii şi pe măsura ce facilităţile disponibile sunt inţelese de către mediile de afaceri sau instituţional, rata de „adopţie” a acestor soluţii va creşte, în detrimentul soluţiile clasice bazate pe centrale telefonice analogice sau chiar digitale. Este indicat ca orice companie sau instituţie să realizeze un studiu de caz în zona implementării unor Soluţii de Comunicatii Unificate, costurile legate de această etapă fiind, practic, inexistente. Mai multe informaţii, despre aceste soluţii sau detalii despre un studiu de caz sau implementare de soluţii, puteţi accesa în curând pe pagina de web a grupului de firme Netrom, care se află momentan în faza de upgrade: www.netromholding.ro.

educaţie

Şcoala privată, formatoare de lideri şi viitori oameni de afaceri

Transylvania College, singura şcoală din România acreditată pe curriculum naţional şi curriculum Cambridge care oferă un traseu educaţional complet, de la creşă şi până la liceu, este un story de succes în afaceri. O minte vizionară a identificat nevoia unui învăţământ de calitate, în condiţii materiale identice cu cele ale şcolilor din vest, în contextul unei educaţii naţionale de stat în continuă degradare. Beneficiarii care sunt, în acelaşi timp şi „clienţii”, sunt părinţii ocupaţi din zilele noastre, cărora viitorul copiilor lor nu le este indiferent. În urmă cu 20 de ani, Happy Kids a început cu 12 copii şi un angajat. Între timp, a devenit Şcoala Internaţională Cluj cu clasele I – VIII (Şcoala Anului în România, în 2009), pentru ca în 2010 să deschidă şi porţile liceului, singurul acreditat Cambridge din afara capitalei, unde toate disciplinele sunt predate in limba engleză, dupa manuale Cambridge şi Oxford. Din septembrie 2012 şcoala funcţionează sub numele de Transylvania College, având un colectiv de aproape 500 de elevi şi preşcolari, 115 angajaţi, dintre care 80 cadre didactice. Însă aceasta este doar o evaluare cantitativă. Diferenţa o face calitatea. Dar şi aceasta este cuantificabilă. „Noi avem un model de management din occident, acolo unde şcolile nu scot elevi pe bandă rulantă, ci cresc lideri. Acest lucru este valabil şi pentru profesori, care au şansa de a se dezvolta personal şi profesional la locul de muncă”, declară Simona Baciu, fondator şi presedinte al board-ului Transylvania College.

Investiţie de 4 milioane de euro Cei care vizitează pentru prima dată Transylvania College nu pot să nu remarce diferenţa majoră între modul în care este organizată această şcoală şi alte instituţii similare, de stat sau chiar private. Primul lucru observat este deschiderea. La propriu, şi la figurat. În fiecare sală de clasă, oricine şi în orice moment, poate vedea ce se petrece pe geamul generos de lângă uşă - fără ca vizitatorul să deranjeze desfăşurarea orelor de curs. Tablele aflate în dotarea acestei şcoli sunt interactive, iar laboratoarele de ştiinţe sunt dotate cu aparatură de ultimă generaţie şi sunt acreditate pentru susţinerea examenelor Cambridge. „Până acum, am făcut o investiţie în cele două clădiri, dar şi în dotări, care se ridică la patru milioane de euro”, îşi face socotelile Simona Baciu. În acest efort am fost susţinuţi şi de companii de calibru cum ar fi Nokia, Tenaris sau Emerson. „Investiţia în educaţie este singura investiţie în viitorul ţării”, este convinsă Simona Baciu.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Companii implicate în educaţie Pe lângă marile firme enumerate mai sus, există şi alte companii din Transilvania care au înţeles importanţa unei educaţii solide şi, mai ales, practice, cu aplicabilitate directă în viaţa de zi cu zi. În acest sens, s-au implicat în proiectul „Frate de carte”, prin care sunt acordate 25 de burse elevilor cu prosibilităţi materiale reduse sau cu situaţii familiale speciale. „Primele care au înţeles importanţa unui învăţământ de calitate au fost companiile internaţionale, pentru că în alte ţări există o tradiţie în acest sens, dar le-au urmat îndeaproape şi firmele româneşti”, a mai precizat Simona Baciu. Ea spune că în cazul şcolilor private nu se poate vorbi despre profit, ci despre venituri care sunt orientate în totalitate spre susţinerea actului de învăţământ şi spre motivarea personalului didactic. „Şcolile cele mai bune din lume, Harvard-ul, de exemplu, au buget mai mare chiar decât bugetul unor ţări”, mai spune fondatorul Transylvania College; iar adevăratul profit al unei şcoli sunt rezultatele ulterioare ale elevilor”.

vania College doreşte să se numere printre primele 35 de şcoli din lume acreditate de statul britanic, dintre cele 2.800 de acest fel care există pe plan mondial. De aceea, foarte curând, va urma o evaluare a şcolii clujene în acest sens.

Rada Morar

Copii din toate judeţele Transilvaniei şi din 25 de ţări Transylvania College nu are elevi şi preşcolari doar din Cluj, ci şi din Sibiu, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov, Hunedoara, ba chiar şi din Bucureşti. Alături de elevii români, la Transylvania College învaţă şi copii din 25 de ţări, de pe 6 continente, cu toţii beneﬁciind de oportunitatea extraordinară de a învăţa intr-un mediu cu adevarat multicultural. Acest lucru înseamnă o nouă direcţie de dezvoltare care s-a impus şi anume, de anul viitor, aici va funcţiona primul boarding privat din România, un internat dedicat propriilor elevi. Ca şi obiectiv principal în viitor, Transyl-

Summary Transylvania college, the only accredited school in Romania on both national and cambridge curriculum, that offers a complete educational path, from nursery to high school, is a success business story. a visionary mind identified the need for quality education in material conditions as those in the West, in the context of the decaying state of national education. e beneficiaries, but at the same time the "customers", are today's busy parents, who care about the future of their children.

AFACERE

Casa Română de Lobby sau cum să faci şi să modifici legi în România O echipă de specialiști clujeni în lobby şi advocacy, PR şi comunicare, dar și avocați, a început un demers prin care, prin cunoştințe și logistică specifice, oferă servicii de specialitate oricărei persoane, asociație, organizație sau grup care dorește inițierea unei legi sau modificarea uneia în vigoare, potrivit propriilor interese sau a interesului public. Mai multe despre Casa Română de Lobby (CRL) aflaţi din interviul acordat de Camelia Iusco, unul dintre iniţiatorii acestei organizaţii. Reporter: Unul dintre instrumentele prin care specialiştii în lobby îşi adună argumente cu ajutorul cărora modifică legi este audierea pubică. Ce este exact o audiere publică? Cine poate să participe şi care este scopul ei? Camelia Iusco: Audierea publică este o procedură de consultare prin care orice structură de interese, de la autoritate publică, ONG-uri, coaliții, alianțe, organisme, organizații își pot aduce contribuția în actul decizional al politicilor publice. În comparație cu alte proceduri de consultare, audierea publică oferă un cadru riguros și eficace de colectare a unui număr considerabil de opinii, ce reprezintă puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul în dezbatere are impact. În principiu, poate să participe oricine este interesat de subiectul dezbătut în cadrul audierii, însă trebuie să respecte regulile stabilite clar de către organizatori. Rep: Ce va conţine prima audiere publică organizată de CRL, unde si cand va fi aceasta? C.I.: Primul eveniment din seria audierilor publice care vor purta sigla CRL va avea ca temă proiectul Legii sănătății și se intitulează “Cât va cost sănătatea noastră?”. Ne propunem ca alături de specialiști din domenii diferite, oameni politici, precum și orice persoane interesate să dezbatem oportunitatea modificărilor aduse de proiectul noi legi a sănătății în sfera asigurărilor medicale. Concluziile audierii publice vor fi sintetizate într-un raport, care va fi făcut public. Audierea publică va avea loc în data de 26 octombrie 2012, începând cu ora 15.00 și va fi găzduită de Facultatea de Științe Politice, Administrative și

ale Comunicări Cluj-Napoca, care este unul din partenerii noștri în organizarea evenimentului. Rep.: Ce impact au în străinatate firmele şi organizaţiile care fac lobby? C.I.: Este dificil să mă pronunț despre impactul firmelor sau asociațiilor de lobby străine, pentru că personal nu am vazut nici un studiu în acest sens. Cunosc însă că în ceea ce privește această activitate, Washingtonul este capitala mondială a lobby-ului, iar Bruxelles-ul este capitala europeană. SUA reprezintă pentru toți un model de lobby transparent ce rezultă, practice, din democrația americană, aflată într-un “echilibru dinamic” al grupurilor de lobby, care se luptă în public pentru susținerea propriilor interese, prin toate mijloacele democratice - finanțarea de evenimente, de pu blicații, chiar de partide, cu scopul de a influența autoritățile să modifice legi în avantajul respectivelor interese. De pildă, în SUA, nivelul de implicare civică e atât de înalt încât asociația care promovează drepturile persoanelor fără locuință are lobbyiştii ei acreditaţi la Congres. Revenind la Europa, Bruxelles-ul se remarcă de departe ca fiind centrul lobby-ului european. Este de înțeles, întrucât toate deciziile care influențează legislația fiecărei tări europene, membră a Uniunii, se iau acolo, prin urmare unde sunt decidenții politici, sunt și lobbiștii. De altfel, lobby-ul este încurajat și apreciat ca activitate la Bruxelles, chiar fostul raportor al grupurilor de interese din Parlamentul European, Alexander Stubb, susținea că “Lobby-ul, atunci când este făcut așa cum trebuie, este o parte esențială a democrației europene: cu cât este

Summary A team of specialists in lobbying and advocacy, PR and communication and of lawyers from Cluj have started a project for providing specific knowledge and logistics, as well as specialized services, to any person, association, organization or group that wants to submit a law or to amend an existing one, according to its own or the public interest. More about the Romanian Lobby House (RLH) can be found in the interview given by Camelia Iusco, one of the founders of this organization.

mai transparent procesul, cu atât mai bună va fi democrația europeană”. Rep: Care sunt domeniile de interes pentru lobbyul din România? C.I.: Sunt multe domenii în care ar trebui intervenit pentru modificarea legislației, dar acest lucru nu mai trebuie făcut ca până acum. Orice modificare legislativă e necesar să aibă în spate studii de impact, consultări publice, analiză cost/beneficiu, analiză de oprtunitate ș.a.m.d., pentru că doar astfel vom putea stopa infinitele modificări legislative fără cap și fără coadă. Sigur că orice lege este perfectibilă și sistemul legislativ este mobil și dinamic, însă dacă nu vom respecta pașii amintiți riscăm să fim ca acum, într-o instabilitate legislativă care nu aduce beneficii nimănui, în afară de oportuniști. Rep: Cum promovaţi evenimentele organizate de CRL? Unde să găsească cetăţenii, dar şi decidenţii informaţii despre acţiunile dvs.? C.I.: Promovăm evenimentele cu ajutorul blog-ului nostru http://casaromanadelobby.blogspot.ro, de asemenea suntem prezenți și pe Facebook, unde am creat o pagină de profil - casaromanadelobby.

Ana Florescu

BUSINESS ADVISORY

Evaluarea pentru raportarea financiară Reevaluarea pentru raportarea financiară este procesul prin care evaluatorul actualizează valorile elementelor patrimoniale, în vederea înscrierii unor informaţii relevante în situaţiile financiare ale entităţii.

De ce se cer evaluările pentru raportarea financiară? Cel mai frecvent, pentru că impozitul pe clădiri se plăteşte ca procent din valoarea de inventar a clădirilor. Dar foarte important este faptul că raportarea informaţiilor financiare juste ajută utilizatorii (investitori, analişti, media, auditori, direcţiile de impozite şi taxe etc.) să ia decizii cu mai multă încredere. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă înregistrată în contabilitate să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului (ordin MFP 3055/2009). În continuare, să vedem ce este valoarea justă: conform IFRS 13 „Valoarea justă este preţul care ar fi primit pentru a vinde un activ sau plătit pentru a transfera o datorie într-o tranzacţie normală între participanţii pe piaţă la data evaluării”. În ultimul timp, se observă că aşteptările utilizatorilor situaţiilor financiare au crescut; aceştia nu mai vor doar să ştie cum a fost perioadă anterioară din punct de vedere financiar bazat pe costuri istorice, ci vor să poată extrage din situaţiile financiare informaţii privind evoluţia viitoare a unei companii. Situaţiile financiare bazate doar pe costuri istorice pot oferi informaţii care să nu mai fie corelate cu evoluţia pieţei, astfel pot exista elemente sub/supraevaluate. Dar să revenim la cele mai solicitate evaluări de raportare financiară, cele “obligatorii” şi anume evaluarea clădirilor. Cum spuneam mai sus, impozitul pe clădiri se plăteşte ca procent din valoarea de inventar a clădirii, iar cotele de la impozitul pe clădiri s-au modificat începând cu anul 2012 şi pot avea un impact foarte mare asupra rezultatelor unei entităţi:

modernizării; • Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte (terenuri, clădiri, maşini şi echipamente, nave, aeronave etc.) trebuie reevaluate. Având în vedere faptul că estimarea valorii juste este un proces complex, este necesară apelarea la experţi evaluatori. Astfel, în urma reevaluării ar putea rezulta următoarele situaţii:

1. Valoarea justă < valoarea rămasă neamortizată

Implicaţii contabile: • Valoarea justă devine noua valoare rămasă neamortizată; • Amortizarea se recalculează proporţional cu modificarea valorii brute a activului sau se elimină din valoarea brută contabilă a activului; • Scade cheltuiala cu amortizarea contabilă şi are impact pozitiv asupra rezultatului exerciţiului; • Deprecierea se tratează ca o cheltuială sau ca o scădere a rezervei din reevaluare. Ca rezultat, ar putea să scadă profitul distribuibil acţionarilor. Implicaţii fiscale: • Scade impozitul pe clădire; • Dacă în urma reevaluării rezultă o descreştere a valorii mijloacelor fixe sub costul de achiziţie/producţie, valoarea fiscală rămasă neamortizată se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie.

secinţă scade rezultatul exercitiului şi scad dividendele distribuibile acţionarilor; • Creşterea se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. Implicaţii fiscale: • Creşte impozitul pe clădire; • Plusul de amortizare contabilă nu are impact fiscal. Şi ca să trecem peste aceste detalii tehnice cu care se întâlnesc mai mult contabilii, în graficul de mai jos se poate vedea concret impactul reevaluării asupra cashflow-ului unei firme (pentru exemplificare folosind informaţiile din graficele de mai sus şi aplicând cota de impozitare la valoarea de inventar): Astfel, CS Invest Consulting vă recomandă reevaluarea activelor anual în vederea prezentării de informaţii relevante în cadrul situaţiilor financiare. Si chiar dacă legea nu vă solicită în mod expres, reevaluarea ar trebui efectuată cel puţin o dată la 3 ani, pentru a evita cota penalizatoare aferentă impozitului pe clădiri.

Sandu Tudor

2. Valoarea justă > valoarea rămasă neamortizată Summary Faţa de aceste cote, ar mai ﬁ de subliniat următoarele aspecte referitoare la impozitarea clădirilor în proprietatea persoanelor juridice: • Impozitul pe clădire se plăteşte ca procent din valoarea de inventar a clădirii şi nu din valoarea rămasă de amortizat; •Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire indiferent dacă e în funcţiune sau în conservare; • În cazul unei clădiri complet amortizate, valoarea impozabilă se reduce cu 15%; • În cazul modernizărilor unei clădiri există obligaţia modificării declaraţiei fiscale şi implicit impozitarea

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Implicaţii contabile: • Valoarea justă devine noua valoare rămasă neamortizată; • Amortizarea se recalculează proporţional cu modiﬁcarea valorii brute a activului sau se elimină din valoarea brută contabilă a activului; • Creşte cheltuiala cu amortizarea contabilă, în con-

Revaluation for financial reporting is the process by which the assessor updates the values of the property, in order to introduce relevant information in the financial statements of the entity. Most commonly, this happens because the tax on buildings is charged as a percentage of the inventory value of buildings. But the most important is that the reporting of fair financial information helps users (investors, analysts, media, auditors, taxes collection institutions etc.) to make decisions with greater confidence.

EVENIMENT

Maramureșul discută business Maramures Business Club, cel mai important eveniment de afaceri din Maramureş, va avea loc în 2 Noiembrie 2012 la Millennium Business Center, în Baia Mare. Evenimentul se adresează tuturor reprezentanţilor mediului de afaceri din judeţ, manageri, antreprenori, specialişti şi angajaţi, care doresc să dezvolte noi relaţii profesionale şi să afle ultimele noutăţi din domenii de interes ca fondurile europene, management şi antreprenoriat. Fostul Negociator Şef al Aderării României la U.E., Prof. Vasile Puşcaş, cel mai cunoscut Business Angel din România, Marius Ghenea, şi Preşedintele Chimica S.A. Orăştie şi VES S.A. Grup, Alin Fetiţa, vor fi prezenţi la Baia Mare pentru a susţine conferinţele din cadrul evenimentului. Printre subiectele care vor fi dezbătute se numără „Viitorul fondurilor europene pentru România, în contextul strategiei Europa 2020”, „Turnaround Management, soluţie de revenire a creşterii în climatul economic actual” şi „Soluţii de dezvoltare a afacerilor antreprenoriale”. Evenimentul se va încheia cu o degustare de vinuri, o minunată incursiune în lumea vinurilor nobile premiate internaţional, susţinută de Crama Rotenberg, şi cu o sesiune de Business Networking, în care participanţii vor avea posibilitatea de a stabili noi relaţii profesionale, de a incheia noi contracte sau de a obţine referinţe.

Arena leilor Pușcaș, Ghenea și Fetița Prof. Vasile Puşcaş, fostul Negociator Şef al Aderării României la U.E., şi un cunoscut al mediilor politice de la Bruxelles, le va împărtăşi participanţilor care vor fi fondurile europene alocate ţării noastre în perioada 20142020, în contextul noii strategii Europa 2020. Totodată, fostul Negociator Şef le va exemplifica participanţilor care sunt noile obiective ale Uniunii Europene, cum vor afecta acestea bugetul Uniunii în următorii ani, care vor fi industriile cărora le vor fi alocate cele mai multe fonduri nerambursabile şi care va fi soarta actualelor programe de finanţare (POSCCE, POSDRU, PNDR, etc.). Marius Ghenea, cunoscut om de afaceri, business angel şi un invitat permanent al emisiunii „Arena Leilor” le va vorbi participanţilor despre procesul dezvoltării unei afaceri, bazându-se pe experienţa sa vastă ca Antreprenor în serie şi ca Preşedinte al grupului Fit Distribution, cu afaceri de peste 40 milioane de euro. Prezentarea va porni de la conturarea ideii ce stă la baza oricărei afaceri, modul în care aceasta poate fi transformată în oportunitate şi într-un proiect viabil, va exemplifica modalităţile de planificare strategică a unei afaceri şi se va încheia cu modalităţile de susţinere şi de finanţare a creşterii unei afaceri. În climatul economic mondial, marcat de criza economică, tot mai multe companii româneşti au dificultăţi financiare şi se văd nevoite să apeleze la reorganizarea

întregii activităţi. În acest sens, Alin Fetiţa, Preşedintele Boardului de Management de la Chimica S.A. & VES S.A. Group, le va vorbi participanţilor la eveniment despre Turnaround Management, un proces puţin cunoscut şi aplicat în România, dedicat restructurării companiilor, bazându-se pe analiză, planiﬁcare şi monitorizarea constantă a progresului.

Cărți, vinuri și business În cadrul conferinţelor va exista o permanentă interacţiune între speakeri şi participanţi, cei din urmă având şansa de a câştiga cărţi de afaceri, oferite de Editura Publica, la finele fiecărei conferinţe. Evenimentul de afaceri Maramureş Business Club se va încheia într-o atmosferă informală şi deschisă, cu o degustare de vinuri aparţinând Cramei Rotenberg, recunoscută ca fiind producătorul celui mai bun vin Merlot din România. Iniţierea participanţilor în tainele vinurilor de calitate va fi chiar Directorul de Vânzări al Cramei Rotenberg, domnul Dan Ionel. Cei interesaţi pot obţine mai multe detalii despre eveniment şi se pot înscrie pe lista participanţilor pe site-ul oficial al evenimentului: www.MaramuresBusiness Club.ro Evenimentul este organizat de Ciprian Borşan, consultant în Marketing şi Vânzări, care după absolvirea Facultăţii de Stiinţe Economice, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, a dezvoltat câteva proiecte online de succes şi a activat în companii ca Royal Bank of Scotland, Darian DRS sau iVox, în ultimele două ocupând poziţii de management. Din 2011 locuieşte în Baia Mare, unde doreşte să lanseze un

Parteneri eveniment: Primăria Municipiului Baia Mare, Ascending Interactive, Crama Rotenberg, Grupul Cerneştean, Clubul Întreprinzătorului Român, iVox, CashControl, Editura Publica, Amideco şi Viewﬁnders Photography. Partener Media Principal al evenimentului este eMaramureş –ziar, radio, tv. Parteneri media: Transilvania Business, Informaţia Zilei, Szatmari Magyar Hirlap şi I Love Baia Mare. proiect care are ca principale obiective dinamizarea mediului de afaceri local şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. Ciprian Borşan, fondatorul Maramureş Business Club: „Cred cu tărie că Baia Mare şi judeţul Maramureş, ca multe alte regiuni din ţară, au nevoie de cât mai multe iniţiative care să sprijine crearea unui mediu de afaceri dinamic, stabil, condus de lideri bine pregătiţi, conectaţi în permanenţă la realităţile globale şi cu o viziune construită pe baze solide. Numai în acest mod putem evolua într-un mod sustenabil şi putem dezvolta afaceri cu impact regional sau global, creatoare de valoare pentru economia românească. Evenimentul de afaceri Maramureş Business Club s-a născut din dorinţa de a dinamiza mediul de afaceri local, prin facilitarea dialogului constructiv şi a schimbului de idei între reprezentanţii acestuia şi prin facilitarea accesului la ultimele noutăţi şi tendinţe din diverse domenii de interes, cu accent pus pe aplicabilitate şi studii de caz.”

S.T.

INTERVIU Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel:

Olandezii se simt acasă în România Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Excelenţa Sa Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, explică, pentru Transilvania Business, motivele pentru care România a devenit un adevărat magnet pentru investitorii olandezi. Reporter: În prezent, Regatul Ţărilor de Jos reprezintă cel mai mare investitor din România. Care este motivul pentru care atât de mulţi oameni de afaceri olandezi au decis să investească aici, în România_ Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel: Noi suntem, într-adevăr, cei mai mari investitori în România, ceea ce este o dezvoltare surprinzătoare. Eu însumi am fost impresionat atunci când am auzit pentru prima oară despre acest fenomen. Am căutat explicaţia şi încă mai caut răspunsul. Cred că totul are de-a face cu multe, multe aspecte. Totul a început în anul 1989, când „pionierii” olandezi au venit ca să ajute România şi au fost foarte impresionaţi de ospitalitatea, de prietenia cu care au fost primiţi de către oameni. Această atitudine i-a determinat, mai târziu, pe mulţi olandezi să se aşeze în România. Ei se simt aici acasă. Mulţi au venit cu tot cu afacerile pe care le aveau în Olanda. Domnul Ad van Wijk (n.r. – proprietarul SC Logistic E van Wijk şi EVW Holding, companii cu 850 de angajaţi) este un bun exemplu în acest sens. Treptat, oamenii de afaceri olandezi şi-au dat seama că mediul de afaceri este tot mai bun şi au început să investească tot mai mult. Au găsit români dispuşi să pună împreună în valoare oportunităţile oferite de noua economie. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, totul are de a face şi cu spiritul de pionieri, de exploratori, al olandezilor. Lor le place să meargă în străinătate, Olanda este o ţară mică, însă lumea înconjurătoare este mare. Lor le place să dezvolte în străinătate afaceri în domenii precum logistica, agricultura, în comerţ, în înaltă tehnologie… Dacă vormib despre înalta tehnologie, olandezii au descoperit faptul că românii sunt foarte buni în acest domeniu. Acesta este motivul pentru care vedeţi multe întreprinderi mici şi mijlocii din Olanda, care acJohannes Hendrik Mattheus van Bonzel are reputaţia unui diplomat direct şi onest, care îşi susţine cu eleganţă şi cu fermitate opiniile. Deşi Olanda a criticat de multe ori modul în care funcţionează statul de drept în România, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos explică faptul că aceste critici sunt făcute cu intenţii bune, care înseamnă rezolvarea unor probleme importante deopotrivă pentru România şi pentru Europa. Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel este unul dintre prietenii României şi îi încurajează pe oamenii de afaceri să investească în continuare în ţara noastră.

Summary The Ambassador of the Netherlands in Romania, His Excellency Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, explains, for Transylvania Business, the reasons why Romania has become a magnet for Dutch investors.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

tivează în domeniul înaltei tehnologii şi al software-ului ori ai IT care au venit în România şi care au găsit oameni foarte buni în aceste domenii, care au o instruire foarte bună, sunt buni cunoscători ai limbilor străine şi buni în domeniul comunicării. Iar aceşti angajaţi nu sunt scumpi. În Olanda există o lipsă de oameni în acest domeniu. Aici, în România, există personal, oamenii sunt dornici să se implice şi să facă! Iar nivelul costurilor lor este puţin mai scăzut. Deci, România este competitivă în aceste domenii. Iar acest lucru înseamnă că ﬁrmelor olandeze le place să vină aici şi, prin intermediul Internetului, să îşi deservească clienţii de pe piaţa europeană.

Speranţele investitorilor olandezi Reporter: Sunt companii olandeze, precum E van Wijk ori ISDC care doresc să continue investiţiile în România. Lor nu le este teamă de birocraţia românească, de problemele legate de sistemul juridic, de Justiţie, de exemplu? Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel: Aceste companii ştiu faptul că ceea ce aţi menţionat este un punct diﬁcil. Cu toate acestea, ele au văzut avantaje în domeniile pe care le-am descris şi speră că, treptat, vor convinge autorităţile să taie acest nod gordian şi să devină foarte deschise spre investitorii străini. Eu, ca ambasador, încerc să promovez acest lucru. Atunci când vorbesc cu guvernanţii sau, aici, cu domnul primar Emil Boc, discutăm despre

mediul de afaceri, despre mediul pentru investitorii din Cluj. Cred că administraţia şi primarul sunt deschişi faţă de aceste semnale. Reporter: Totuşi, există unele chestiuni diplomatice între România şi Olanda. De exemplu, controversa diplomatică dintre România şi Regatul Ţărilor de Jos referitoare la chestiunea aderării României la Spaţiul Schengen. Această problemă nu poate afecta dezvoltarea parteneriatului economic româno-olandez? Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel: Nu cred acest lucru. Sunt de părere că, pe termen lung, vom creşte împreună Chestiunea Schengen are de-a face cu faptul că noi am dori ca domnia legii să fie tot mai prezentă în sistemul Justiţiei. Mai vrem ca politica de luptă împotriva corupţiei să fie mai puternică. Aceste lucruri sunt bune pentru România, sunt bune pentru Europa, sunt bune pentru investitori, deci trebuie făcute oricum. Oficialii olandezi sunt critici în această privinţă deoarece ei cred că trebuie arătat şi mai mult respect pentru lege iar România poate să crească mai mult în această privinţă. Eu cred că vom ajunge acolo, iar România va deveni pe deplin membru al Uniunii Europene.

Claudiu Pădurean

„Totul a început în anul 1989, când „pionierii” olandezi au venit ca să ajute România şi au fost foarte impresionaţi de ospitalitatea, de prietenia cu care au fost primiţi de către oameni. Această atitudine i-a determinat, mai târziu, pe mulţi olandezi să se aşeze în România. Ei se simt aici acasă” Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel

EVENIMENT

Vitrina Advertising - 20 de ani de publicitate Agenţia cujeană de publicitate Vitrina Advertising a împlinit, la sfârşit de septembrie, 20 de ani de activitate pe piaţa românească. Formatoare de piaţă şi incubator de profesionişti în domeniul advertisingului şi marketingului, Vitrina a contribuit de-a lungul a două decenii la susţinerea unor branduri puternice, dezvoltând parteneriate de succes şi de lungă durată.

Fondată în 1992 ca un business eminamente local, Vitrina a reuşit în doar câţiva ani să se impună drept una dintre cele mai importante agenţii din România, poziţie confirmată la acea oră de primele ediţii ale premiilor din industrie, dar şi de clienţii de notorietate naţională. Acest fapt a condus inevitabil la deschiderea în 1997 a reprezentanţei de la Bucureşti, agenţia clujeană reuşind astfel să se remarce ca având prima “reţea”, fie ea şi la nivel naţional, cu mult înaintea apariţiei marilor corporaţii multinaţionale. Cu toate acestea, Vitrina şi-a consolidat în toţi aceşti ani reputaţia de “cea mai importantă agenţie din afara capitalei”, reuşind să îşi păstreze independenţa şi să îşi afirme maturitatea profesională prin câştigarea încrederii a noi şi noi clienţi. Vitrina gestionează în acest moment un portofoliu impresionant de clienţi care cuprinde companii atât regionale, cât şi naţionale, printre cele mai importante fiind: Ambient, ATP Exodus, Azur, Banca Transilvania, Billa, Caroli Foods, Danfoss, Epinvest, Energobit, Eximtur, EVW Holding, Frisomat, Gedeon Richter România, Iulius Management Center, Kastamonu Romania, Larix, Laropharm, MGA, Monor, Michelin, Prod-

vinalco, Rombat, Siceram, Transilvania Construcţii, Vitacom, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Univesitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Agenţia clujeană este deţinătoare a Premiului de creaţie ADOR 2010 pentru Packaging Design (client: Monor), a două premii Gold PR Award for Excellence (2008) pentru campaniile Cel mai mare mall din România (client: Iulius Mall) la categoria Comunicare Corporatistă şi Atinge Polul Pozitiv în Comunicare (client: Rombat) la categoria CSR, şi un Silver PR Award for Excelence (2007) pentru campania Decide Singur (client: Kronospan). Vitrina a fost prezentă, încă de la prima ediţie, în „Topul celor mai bune cele 50 de companii pentru care merită să lucrezi”, realizat de revista Capital şi Institutul de Cercetare GFK, poziţionare care reﬂectă foarte bine spiritul de echipă caracteristic agenţiei clujene. La ceas aniversar, Vitrina şi-a asociat numele cu un proiect excepţional pe care doi mari muzicieni ai lumii l-au iniţiat în urmă cu câţiva ani şi care, în aceste zile, a sosit şi la Cluj-Napoca cu ocazia evenimentului “Vitrina Advertising. Primii 20 de ani”. Este vorba de

concertul Igudesman&Joo: “A Little Nightmare Music”, oferit în dar partenerilor si colaboratorilor Vitrina Advertising, un spectacol care a ridicat în picioare cei peste 750 de invitaţi aflaţi în sala Operei Maghiare. “Mi-aş fi dorit să fi avut la Cluj cel puţin o <Scala di Milano> care să găzduiască toţi prietenii familiei Vitrina din întreaga ţară. Se va petrece asta cu siguranţă la aniversarea de peste încă 20 de ani”, a declarat Mihaela Rus, director general al Vitrina Advertising.

Summary At the end of September, the Vitrina Advertising Agency from Cluj celebrated 20 years of activity on the Romanian market. A market trend-setter and a breeding nursery for professionals in the field of advertising and marketing, Vitrina has contributed, over the course of two decades, to supporting several strong brands and has developed successful and long lasting partnerships.

FONDURI EUROPENE

Aspectele esențiale în cadrul implementării unui proiect cu finanțare nerambursabilă În contextul mult mediatizatei situaţii în care se află România din perspectiva absorbţiei fondurilor nerambursabile europene este necesar să analizăm o parte extrem de importantă a proiectelor de investiţii cu finanţare europeană, şi anume managementul sau implementarea proiectelor. Managementul necorespunzător este ceea ce duce de cele mai multe ori la dezangajarea, pierderea de fonduri. Care sunt lucrurile esenţiale pe care trebuie să le avem în vedere încă din momentul în care decidem să optăm pentru un proiect cofinanţat din fonduri nerambursabile? Managementul proiectelor implică în general o planificare detaliată, un management şi o organizare eficientă, coordonarea permanentă a tuturor partenerilor implicaţi în proiect şi controlul activităţilor şi resurselor necesare pentru îndeplinirea unui obiectiv bine definit şi în limitele unui anumit timp şi buget.

Derularea achiziţiilor publice Având în vedere că discutăm de fonduri publice pentru realizarea achiziţiilor din cadrul proiectului, există anumite proceduri legale care trebuie respectate cu foarte mare stricteţe. De altfel, unele din cele mai mari nereguli identificate de către auditul realizat de Comisia Europeană au fost localizate la nivelul achiziţiilor publice. Beneficiarii trebuie să respecte legislaţia în vigoare şi prevederile specifice fiecărui program de finanţare în parte. În derularea achiziţiilor publice stau la bază câteva principii enunţate de legislaţia europeană şi preluate şi de cea românească: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor publice, asumarea răspunderii. Nerespectarea acestor principii conduce la aplicarea de corecţii financiare între 5% şi 100%. Cu titlu exemplificativ menţionăm câteva nereguli care s-au constatat în cadrul proiectelor: lipsa de transparenţă, evaluarea subiectivă a ofertelor, stabilirea unor criterii restrictive şi abuzive.

Preﬁnanţarea proiectelor cu ﬁnanţare nerambursabilă

tranşă de plată. Din acest motiv nu este posibilă solicitarea prefinanţării decât dacă sunt prevăzute mai multe tranşe de plată. Această posibilitate este o facilitate care vine în sprijinul beneficiarilor şi îi ajută să îşi demareze proiectele.

Rambursarea cheltuielilor Este necesar să fim familiarizaţi şi cu principiul rambursării cheltuielilor. Beneficiarul demarează investiţia şi angajează cheltuieli urmând ca ulterior şi de obicei în tranşe, să primească procentul cuvenit din respectivele cheltuieli. Este foarte important ca acesta să nu fie dependent de sursa de finanţare din fonduri nerambursabile. O dependenţă strictă poate pune în pericol atât proiectul, cât şi existenţa firmei, dacă este o investiţie foarte mare.

Monitorizarea permanentă a proiectului Un element extrem de important este monitorizarea permanentă a proiectului atât intern, de către beneficiar, cât şi extern din partea organismelor care gestionează programele de finanţare. Organismele care coordonează programele de finanţare monitorizează aceste proiecte atât pe parcursul implementării lor, cât şi ulterior implementării proiectelor. Prima etapă presupune transmiterea unor rapoarte de progres cu privire la stadiul implementării şi stadiul atingerii rezultatelor şi obiectivelor stabilite. Monitorizarea ulterior implementării constă în depunerea unor rapoarte de durabilitate anuale cu

privire la investiţia realizată şi situaţia financiară a firmei. De regulă investiţia trebuie să fie menţinută timp de 3 ani pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi timp de 5 ani pentru întreprinderile mari. Bunurile achiziţionate sau construcţiile realizate nu pot fi înstrăinate sau închiriate în această perioadă. Începând din anul 2010, prin HG 606/2010, s-a creat posibilitatea gajării sau a ipotecării activelor fixe care fac obiectul contractului de finanţare. Această măsură a fost gândită ca un sprijin pentru beneficiari, pentru ca aceştia să asigure finanţarea cheltuielilor necesare implementării proiectului.

Resursele umane Pentru a implementa cu succes un proiect cu finanţare europeană este foarte important să se aloce persoane responsabile, cu experienţă, care pot să lucreze eficient după un grafic bine-stabilit. În vederea implementării unui proiect în cele mai bune condiţii, sunt necesare, cel puţin, următoarele resurse umane: un manager de proiect, un responsabil financiar, un responsabil tehnic şi un responsabil de achiziţii din cadrul proiectului. Aceste persoane responsabile cu realizarea proiectului pot proveni din cadrul firmei sau pot fi specialişti şi consultanţi externi.

Ghiulai Ana Timea, branch director Cluj-Napoca la EuroTop Consulting

În cadrul anumitor programe de finanţare se poate obţine, anterior angajării de cheltuieli, o prefinanţare care variază, în funcţie de tipul programului de finanţare, între 10% şi 50%. În general, în funcţie de tipul programului de finanţare şi de tipul beneficiarului, prefinanţarea se acordă în baza unui prim contract de servicii/furnizare/lucrări încheiat şi unei scrisori de garanţie bancară care trebuie să acopere 110% din suma solicitată ca prefinanţare. Sumele utilizate ca prefinanţare se recuperează în cadrul tranşelor de rambursare, existând obligativitatea ca prefinanţarea să se recupereze integral până la ultima

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

eveniment

După 20 de ani. Mobilăm Europa Asociația Producătorilor de Mobilă din România sărbătorește 20 de ani de activitate. Bilanțul s-a făcut la Salonul Internațional de Mobilă, organizat împreună cu Euroexpo la Romaero Băneasa. 215 companii din industria mobilei au oferit informații și promoții pentru 24.000 de vizitatori. ”Din punctul nostru de vedere, obiectivele Mobex în ceea ce privește această expoziție au fost atinse. Neam bucurat de foarte mulți vizitatori, spre suprinderea noastră comenzile au fost mai consistente valoric față de cele de anul trecut”, a declarat Daniel Egri, Manager General Mobex. La nivelul industriei, datele statistice din primele 5 luni ale acestui an evidențiază un nivel al producției de mobilă și componente ușor diminuat, cu 0,5%, față aceeași perioadă din 2011. Tot în prima parte a anului, exportul a crescut cu 4,9%, importul a crescut cu 1,8%, iar consumul aparent s-a diminuat în continuare cu cca. 8,6%, conform bilanțului APMR. “Diminuarea consumului aparent cu 8,6% reprezinta o scădere a absorbției pieței interne, cu

toate că producătorii și distribuitorii s-au preocupat să reducă prețurile la o multime de modele, să sporească oferta de produse în rate și să organizeze periodic promoții, au extins modul de comercializare online sau au mers pe unicate și serii mici”, explică președintele APMR, Aurica Sereny. Totuși, analizând evoluția personalului în cadrul acestui domeniu în primele cinci luni ale anului 2012, firmele au majorat numărul angajaților cu 8,0%. Majoritatea produselor din industrie merg către export, România fiind pe locul 12 între cele 27 state membre în UE. “Deocamdată, speranța dezvoltării sectorului industriei mobilei și a produselor finite din lemn, constă în extinderea exportului românesc de mobila, cu modele inovative”,

Indicatori 2011, industria mobilei Rezultatele furnizate de Institutul Național de Statistică indică pentru 2011 o reducere a volumului producției pentru “mobilă și părțile acesteia” cu cca. 2,2% . Importurile au crescut cu 9,4 %, consumul aparent s-a diminuat cu 20%, numărul angajaților s-a majorat cu 2,9 % , iar exportul a cunoscut o majorare cu 15,6%. Soldul balanței comerciale export-import în anul 2011 pentru industria mobilei a fost în valoare de + 1005,3 mil.€, cu 153,4 mil.€ mai mare, decât soldul balanței comerciale export-import înregistrat la sfârșitul anului 2010. Anul 2011 indică o crestere semniﬁcativă a exporturilor românesti de mobilă, care ating 76,3% din producția realizată. Exporturile au fost orientate preponderent spre țările din Uniunea Europeană, ponderea ﬁind surprinzator de ridicată: 97,3%. Ponderea în PiB: 1,3 % volumul exportului în total export: 3,07 % volumul importului în total import: 0,7 % numarul de salariați în totalul salariaților din industria prelucrătoare: 5% Soldul balantei comerciale: +1005,3 mil.€

Summary e Furniture manufacturers’ Association in Romania is celebrating 20 years of activity. e balance was struck at the international Furniture Fair, organized with euroexpo at Romaero Băneasa. 215 companies in the furniture industry provided information and promotions for 24,000 visitors.

a mai completat președintele APMR. În volumul exportului de mobilă de 602,1 mil. euro , ponderea mai mare, de 55% în valoare de 331,4 mil. euro o deține grupa “scaune transformabile”, aceasta ﬁind în creștere cu 8,0% în primele 5 luni ale anului 2012, iar grupa de “alt mobilier”- tradițională odinioară, însumează 263,3 mil. euro și reprezinta o pondere de 43,7%, în creștere cu 2,7% în anul curent. Creșteri ale exportului au fost înregistrate pe piețele din Marea Britanie, Ungaria, Slovacia, Cehia, Federația Rusă, Germania sau Portugalia, în timp ce exporturile au scăzut în țări precum Spania, Italia, Suedia, Franța.

Cine face investiții? Dezvoltarea este susținută de firmele ce derulează proiecte de investiții în 2012, cel mai mare fiind al firmei Kastamonu România, ce a dezvoltat la Reghin o fabrică de plăci aglomerate din așchii de lemn cu o capacitate de 500 mii mc./an în valoare de 150 mil.€.

eveniment

Mesaj aniversar: "Datorită acestei investiții Kastamonu este cu siguranță printre cele mai ănsemnate companii producatoare de PAL brut și melaminat din regiune. Odata însușită această noua tehnologie, în funcție de tendințele pieței, nu este exclusă posibilitatea de a include în portofoliul de produse și plăcile de tip MDF", a declarat Esat Ozoguz, directorul general al Kastamonu România. S.C. Plimob din Sighetu-Marmației, care lucrează pentru IKEA și-a planificat pentru acest an lucrări de investiții în valoare de 4 mil. euro, susținute în proportie de 50 din fonduri structurale pentru: achiziționarea unor noi utilaje, modernizarea spațiilor de lucru, creșterea capacității de producție precum și reducerea costurilor de fabricație. Compania suedeza IKEA achiziționează mobilă din România chiar dinainte de căderea regimului comunist. Cei mai mari furnizori din România ai concernului IKEA sunt firmele : Sortilemn, Ecolor, Gilmet, Apulum Cesiro Nikmob, Plimob, Princo. Grupul Simex SA din Șimleu-Silvaniei, care deține cinci fabrici de mobilă (cu preponderenta mobilă artă-stil) intenționează să acceseze fonduri europene pentru a construi o unitate nouă de producție în care sa realizeze mobilă modernă, în valoare de 2.5-3 mil. euro. Sortilemn SA din Gherla are programate lucrări de modernizare a fabricii în valoare de cca. 1 mil. euro. În 2011, Sortilemn a ajuns la 940 de angajați. Casa Rusu, divizia de retail a firmei Rus-Savitar din Timișoara, a deschis în august 2012 cel de al treilea showroom în București și al 22-lea din țară. Situat în Colentina, în incinta centrului comercial Carrefour, noul showroom are o suprafață de 4.000 mp. Valoarea investiției a fost de cca. 400 mii euro. O altă investiție de 5,2 mil. euro a fost

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

programată pentru extinderea fabricii Rus-Savitar din Timișoara. Fabrica va avea o suprafață de peste 7.000 mp . Proiectul se derulează în perioada iulie 2012 - mai 2014 și vizeaza diversificarea portofoliului de produse și achiziționarea de echipamente tehnologice. Firma Lemet din Câmpina speră în vânzări cu 10% mai mari în 2012. Rețeaua de magazine Lem’s, constituită în prezent din 106 magazine de distributie, ar putea fi extinsă pentru a furniza produse cât mai aproape de clienții din orașele cu dimemsiuni medii și mici. Producătorul de scaune ergonomice Antares din Cluj, subsidiar al grupului ceh Antares, mizează în acest an pe un nivel al afacerilor apropiat de cel realizat anul trecut, de cca. 7 milioane euro. “În ultimii 3-5 ani după criză s-a cernut destul de mult domeniul acesta. Atuurile noastre sunt raportul preț/calitate, deschiderea față de client, acoperirea națională și faptul că am mers pe un segment pe care încă nu avem concurență mă refer la design, forme și materiale folosite. Anul acesta avem 20 de ani de când am luat-o de la zero practic și am crescut în fiecare an, chiar în anii care au urmat crizei. Nu am avut în niciun an scădere față de anul precedent, nici anul acesta nu vom avea , va trebui să decidem cât mai creștem, ne gândim să căutăm furnizori de subansamble ca să putem face față comenzilor, acesta va fi următorul pas, să creștem”, ne-a declarat Dan Cotoi, administratorul general Mobila Dalin, producătorul mureșean de mobilă.

Ionuț OPREA

“Înfiinţarea Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR) a fost impusă de dificultăţile perioadei de tranziţie a economiei naţionale, determinate de pierderea principalelor pieţe externe de desfacere a mobilei, de inflaţia galopantă, blocajul financiar, fiscalitatea instabilă, decapitalizarea întreprinderilor, descurajarea investitorilor străini, ş.a. Ca urmare, în anul 1992, 76 de societăți comerciale producătoare de mobilă au hotărât constituirea APMR, ca un răspuns necesar noului mediu de afaceri ce se înfiripa în țară. APMR s-a constituit ca factor de polarizare şi orientare a întreprinderilor într-un mediu de afaceri bazat pe economia de piaţă, în care concurenţa pentru câştigarea pieţelor de desfacere s-a acutizat, solicitând capacităţi manageriale sporite, adaptarea la un mediu economic aflat întro schimbare alertă şi promovarea de produse competitive ca preţ, calitate şi design. În cei 20 de ani de activitate APMR s-a întărit continuu, prin creșterea de peste 6 ori a membrilor, devenind astfel tot mai reprezentativă. Cei 20 de ani de activitate a APMR au însemnat deopotrivă muncă asiduă și maturizare, eforturi pentru creșterea competențelor proprii și adaptare la schimbările rapide ale mediului de afaceri. Colaborările de succes cu parteneri din țară și străinătate ne-au adus recunoaștere și ne-au consolidat poziția de parteneri de încredere”, susține președintele APMR, Aurica Sereny. În prezent firmele membre cumulează peste 47% din totalul personalului din industria mobilei și realizează circa 65% din volumul total al producției autohtone de mobilă. În prezent, asociația, devenită între timp federație patronală pentru industria mobilei și prelucrarea lemnului din România, are 450 de membri.

eveniment

Aeroporturile, reguli noi. Nevoia de investiții Cea de-a 20-a Adunare Generală a Asociaţiei Aeroporturilor din România, organizată la Cluj – Grand Hotel Napoca, între 26 – 28 septembrie, a reunit specialiştii în transporturi aeriene şi infrastructură aeriană interesaţi de dezvoltarea acestui sector şi depăşirea efectelor crizei economice ce l-a marcat în ultimii trei-patru ani. Mesajul Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, a fost tranmis de către Antonel Tănase, consilier al ministrului. „Soluţii cât mai bune pentru activitatea pe care o desfăşurați”, a fost urarea acestuia. Dar care sunt acestea în condițiile în care traﬁcul este în continuare cu cel puțin 2.5% mai mic decât rata de creștere anuală estimată înaintea crizei? Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a subliniat proiectele care vizează compania din subordine. Acesta a punctat proiectul de extindere a pistei până la lungimea de 3.500 de m, pentru care există déjà avizul din partea Administraţiei Bazinale Someş pentru devierea râului Someş, respectiv pe cel de dezvoltare a zonei cargo. Cătălin Radu, Preşedinte ECAC şi Director Direcţia Aviaţie Civilă (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) a atins problema, pe care apoi a dezvoltat-o în prima sesiune de lucrări, referitoare la sprijinul care trebuie acordat dez-

Soluții private: Companiile private au fost bine reprezentate la lucrările Adunării Generale a Asociaţiei Aeroporturilor. Viorel Gruenwald – Sales Director Central Europe & United Nations, SITA Smart & Secure Airports, a prezentat serviciile şi facilităţile oferite de companie. Ar ﬁ de menţionat că toată aparatura de comunicaţii în domeniul aviaţiei, plus servicii securitate, poliţie frontieră etc. sunt marca SITA. Guillermo Ubilla – Vicepreşedinte, e Louis Berger Group, a prezentat mai multe proiecte de aeroporturi construite în zone dezafectate, subliniind că acestea sunt greu de construit, dar sunt motoare economice, chiar dacă sunt bunuri ale statului. Nicolae Cimpoeru, Director General, Ciato Galvanotehnic, a adus în discuţie importanţa ba lizajului aeroportuar, iar Herve Jacquelin – Export Sales Manager, SIDES Franţa, al autoutilitarelor pentru stingerea incendiilor.

voltării aviaţiei astfel încât aceasta să devină un punct strategic în dezvoltarea economică. Cătălin Radu a subliniat necesitatea accesării fondurilor europene prin Programul Operaţional Sectorial -Transport (POS-T) în vederea dezvoltării infrastructurii aeroportuare. Aleodor Frâncu, directorul general ROMATSA, a remarcat progresele pe care România le-a făcut în domeniul aeronautic. „Mă bucur că susţinerea pentru acest domeniu este din ce în ce mai mare. Am parcurs pista (n.red. Aeroportului Cluj-Napoca), este o mare bucurie că se construieşte în infrastructură, mă bucur să aud că va fi gata în primăvară. În ceea ce priveşte activitatea ROMTSA pot să afirm că începem să călătorim bine şi în România, măsurile luate ne asigură un transport aerian în deplină si guranţă”, crede Aleodor Frâncu. Directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile, Claudia Vîrlan, a subliniat eforturile pe care responsabilii din aviaţie le fac pentru a ne alinia standardelor internaţionale, impuse de calitatea de membru al Consiliului ICAO şi a altor organisme internaţionale în domeniul aeronautic. David Ciceo, președintele AAR și directorul general al Aerportului Internaţional Cluj-Napoca, a subliniat că 2012 şi 2013 pot fi consideraţi cei mai grei ani pentru aeroporturi din cauza crizei, concurenţei şi schimbărilor în reglementările europene în acest domeniu.

Provocări europene Sesiunile de lucrări au arătat, prin prezentările speakerilor, că traficul aerian a avut de suferit în ultimii ani, dar că estimările sunt optimiste pentru următorii. Prima sesiune moderată de Ovidiu Trăichioiu, Director Aeroporturi, Autoritatea Aeronautică Civilă Română s-a axat chiar pe evoluţia traficului aerian. Cătălin Radu, Preşe dinte ECAC şi Director Direcţia Aviaţie Civilă, a vorbit despre eforturile depuse la nivelul ministerului pentru a găsi modalităţi de finanţare a aeroporturilor regionale. „Pe când eram pe punctul de a obţine fonduri la fel ca

Summary e 20th General Assembly of the Airports Association in Romania, held in Cluj at the Grand napoca Hotel, between 26-28 September, brought together specialists in air transportation and aviation infrastructure with an interest in developing this sector and overcoming the economic crisis that has marked it over the past three to four years.

Polonia sau Irlanda, ghidul de finanţare s-a schimbat, neam adaptat”, a explicat Radu ce se întâmplă cu fondurile pe POS-T. Acesta a mai adăugat că e important să ştim ce se întâmplă la CE în acest domeniu, atâta vreme cât, la nivelul CE, are loc o revizuire a reglementărilor în ceea ce priveşte aviaţia. Mai precis, CE îşi doreşte ca statele membre să nu mai acorde ajutoare de stat în ceea ce priveşte aeroporturile şi ca acestea din urmă să îşi acopere costurile de funcţionare din activitatea comercială. De asemenea, CE susţine dezvoltarea aeroporturilor dar printr-o mai bună folosire a fondurilor publice pentru a fi siguri că se îndreaptă spre creşterea acestora, o mai bună prioritizare a acestor ajutoare de stat, limitarea denaturării acestora şi evaluarea finanţării.

Structura AAR: Din componența AAR fac parte aeroporturile din Arad, Bacău, Baia Mare, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timișoara, Tulcea și București – prin Compania Națională Aeroporturi București, iar membri asociați ai AAR sunt: Cabinet Individual Avocat “A.C. Pop”, Regia Autonomă Romatsa SA și societățile comerciale: Airport Management & Constructions, Geo Arc, Iptana, LS Travel Retail România, Menzies Aviation România, Mureotal, Romanian Airport Services și UTI Systems. Detalii găsiți pe www.airportaar.ro

eveniment Cafenele la Sibiu și Cluj

Traﬁcul aerian, în scădere Aleodor Frâncu şi-a orientat prezentarea spre „Serviciile de navigaţie aeriană: impactul crizei economice”, susţinând că ROMATSA, al cărei director general este, a avut o politică orientată spre sprijinirea companiilor aeriene, principalul său client, politică materializată prin reducerea tarifelor. Potrivit statisticilor ROMATSA, criza economică a început să se facă simţită în domeniul transportului aerian din 2010, numărul de decolări începând să scadă aproape pe toate aeroporturile din ţară, dar şi veniturile acestora. Singurele plusuri sunt pe Henri Coandă şi la Tîrgu-Mureş care a beneﬁciat de transferul operaţiunilor aeriene ale Wizz Air la Vidrasău de la ClujNapoca. În schimb, ca număr de decolări şi venituri în plan naţional conduce detaşat Aeroportul „Henri Coandă” din Bucureşti, urmat de Aeroportul Internaţional Timişoara şi Aeroportul Internaţional ClujNapoca. Directorul general ROMATSA a avut însă un

UTI, încă un proiect În octombrie 2012 este prevăzută ﬁnalizarea proiectului de modernizare și extindere a Terminalului Plecări de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București, pentru care UTI a proiectat și executat instalațiile mecanice, electrice și de curenți slabi, în calitate de sub-antreprenor pentru lucrări tehnice. Lucrările au fost realizate în șase luni, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 10 milioane de euro. În decembrie 2011, UTI a reabilitat corpul C al Aeroportului Aurel Vlaicu Băneasa pe care l-a transformat într-un terminal modern, destinat transportului aviatic civil pentru segmentul business. Proiectul a fost realizat în timp record, 40 de zile, și face parte din planul strategic al Companiei Naționale Aeroporturi București de a transforma această zonă întrun City Airport după modelul aeroportului din Londra. De altfel, UTI, unul dintre principalii furnizori de soluții de securitate integrată și tehnologie pentru clădiri, infrastructuri critice și transporturi din România, a fost implicat în proiecte din domeniul aeroportuar încă din 1996, pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă București, Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu, Aeroportul Internațional Cluj Napoca, Aeroportul Internațional Sibiu, Aeroportul Traian Vuia Timișoara.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

final de prezentare optimist. „2013 ar trebui să fie anul în care ar trebui să începem să creştem şi noi. Această criză trebuie să o gestionăm împreună, grija noastră este pentru cei mai importanţi clienţi ai noştri, companiile aeriene. Noi, prin infrastructura de transport, putem ajuta la dezvoltarea zonelor unde există aeroporturi. Un aeroport trebuie să îl judeci după tot ce produce, judecă-l pe orizontală şi apoi decide dacă investeşti sau nu”, a spus Aleodor Frâncu. Claudia Vîrlan, directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile, a prezentat participanţilor eforturile depuse în domeniul siguranţei aeronautice. Aceasta le-a prezentat reprezentanţilor aeroporturile Programul European de Siguranţă a Aviaţiei (EASP), precum şi numeroasele reglementări adoptate de către guvernanţii români pentru ca ţara noastră să se alinieze standardelor internaţionale şi pentru ca, în final, călătorii să zboare fără a se simţi în pericol. Daniel Achim, şef Serviciu Evaluare şi Analiză a Siguranţei din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, a prezentat Programul Naţional de Siguranţă a Aviaţiei Civile care integrează prevederile europene în materie.

Sprijin pentru aeroporturi Cornel Marţincu, directorul general IPTANA, cea mai mare ﬁrmă de proiectare din România, a arătat că aeroporturile pot genera din activitatea comercială fonduri scăzute pentru dezvoltare. Acesta a estimat că, anual, toate aeroporturile din România ar putea investi pe zona de infrastructură în jur de 7 milioane de euro, ceea ce este foarte puţin dacă vrem să ne batem cu marii jucători internaţionali. Este unul dintre motivele pentru care, din fonduri bugetare şi fonduri europene, aeroporturile româneşti au fost susţinute pe partea de investiţii în infrastructură. Astfel 150 de milioane de euro au fost investiţi la Otopeni, 90 de milioane de euro la Cluj Napoca sau 80 de milioane de euro la Sibiu. Marţincu consideră că aeroporturile trebuie subvenţionate şi pe mai departe, accesând fondurile nerambursabile sau scheme ajutoare de stat în cadru SIEG.

LS Travel Retail România dezvoltă parteneriatele pe care le are cu Aeroportul Internațional Sibiu și Aeroportul Internațional Cluj, prin inaugurarea, până la ﬁnalul acestui an, a primelor două cafenele Voyage Cafe din România. Acestea sunt concepute pentru a oferi tuturor pasagerilor și angajaților din aeroporturi un sortiment larg de cafea precum și o gamă variată de produse complementare (sandwich-uri, patiserie, prăjituri, înghețată sau fructe proaspete). Prin cele două deschideri, LS Travel Retail România își reconﬁrmă expertiza pe care o are în gestionarea unor noi concepte în format food service prezente în zone de travel. La nivel internațional, Lagardere Services, compania mamă a LS Travel Retail România, operează în marile aeroporturi din Europa, Asia și America de Nord, un număr reprezentativ de concepte în format food service: de la cafeterias - ex. Trib’s, la restaurante – ex. e Flame, pub-uri – ex. Business Shark, la magazine specializate – ex. Bread and Butter.

Indicatori de trafic: Traficul de pasageri (fără tranzit) pe aeroporturile din România (2011) a înregistrat valori precum: 5.028.201 – Henri Coandă București, 2.398.780 – Băneasa București, 1.200.762 – Timișoara, 1.004.855 – Cluj Napoca, 336.961 – Bacău, 256.713 – Târgu Mureș. Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a crescut anul trecut cu 7,05% față de 2010. În semestrul I din 2012, traficul de pasageri (fără tranzit) se cifrează la 3.039.459 pe Henri Coandă București, 515.711 la Timișoara sau 431.518 la Cluj Napoca. Creșterea traficului de pasageri comparată cu traficul din semestrul I al anului trecut, este de doar 0,45%. În Europa, primele aeroporturi ca număr de pasageri sunt Londra Heathrow, Paris Charles de Gaulle, Frankfurt, Amsterdam și Madrid, cu valori ce însumează 286.239.583 de pasageri. tările sunt adaptate cerinţelor internaţionale în domeniu. Bogdan Donciu, Director General Adjunct Operaţional ROMATSA, a subliniat că, prin compania pe care o reprezintă se derulează unul dintre cele mai importante programe – „Cerul unic european”, iar la sfârşitul anului 2012 unul dintre blocuri va fi funcţional. „Cerul unic european” desemnează un set de măsuri menite să răspundă nevoilor viitoare în termeni de capacitate şi de securitate aeriană. De asemenea, compania oferă o varietate de servicii menite să uşureze şi să sprijine activitatea companiilor europene. Dintre acestea am aminti: A-CDM – optimizarea operaţiunilor pe suprafaţă, regiuni de control terminal, Proceduri apropiere instrumentală, mijloace de radionavigaţie sol, AIS/MET – informaţii meteo. De asemenea, Donciu i-a sfătuit pe cei prezenţi să consulte ROMATSA pentru proiectele de modernizare a turnurilor de control şi a pistelor.

Zbor în siguranţă Sesiunea a doua a fost dedicată „Aviaţiei civile – între reglementare şi eﬁcienţă”, Ovidiu Trăichioiu – director Aeroporturi AACR, amintind că, România, prin orga nismele speciale, este într-un club select şi că reglemen-

Ligia Voro Ionuț Oprea

agricultură

Cum creşte iarba pe marginea autostrăzii A „înverzit” Autostrada Transilvania, dar şi centura de ocolire a Clujului. Fermierul Emil Turdean a învăţat să facă acest lucru de la americani

Dacă v-aţi întrebat vreodată de ce iarba de pe marginea autostrăzilor creşte mai verde şi seamănă cu gazonul englezesc, atunci aflaţi că e „un secret de fabricaţie”, după cum îi place să spună lui Emil Turdean, fermierul şi, totodată, omul de afaceri care a învăţat cum să facă bani din însămânţarea cu iarbă. S-a apucat de agricultură în 1994, împreună cu un asociat, însă din 2004 a pornit pe cont propriu firma S.C. Agro Turdean Impex SRL, cu sediul în Bădeni, judeţul Cluj. Emil Turdean este consierat unul dintre cei mai mari fermieri din Ardeal. Însă acesta nu îşi doreşte să fie cel mai mare agricultor, ci cel mai perfomant. Pentru asta se documentează, învaţă de la alţii, testează tehnologii noi, pe care apoi le aplică acolo unde are nevoie. Între anii 1998 - 2002 a urmat cursuri de pregatire în Olanda, finanţate de guvernul aceste ţări, în domeniul tehnic agricol. Apoi a fost la specializate şi în Statele Unite ale Americii. “Acolo am învăţat sistemul de hidrosiding, adică hidroînsămânţări. Să ştiţi că americanii nu îşi bat joc de natură şi ori de câte ori au ocazia, fiecare metru pătrat îl fac verde”, spune Emil Turdean. Acest sistem de hidroînsămânţări este folosit în special în domeniul industrial, nu în cel rezidenţial. “E o tehnologie costisitoare, pentru că materiile prime sunt scumpe. În principiu, însămânţările de acest gen se fac prin injectarea în sol a unei soluţii”, explică fermierul. Rata de reuşită în folosirea acestei tehologii este de

Silozuri şi o linie de ambalat legume, cu bani europeni Emil Turdean investeşte peste o jumătate de milion de euro în silozuri de cereale de până la 3.000 de tone şi o linie de sortare şi ambalare a legumelor. Jumătate din bani îi primeşte de la Uniunea Europeană, din fonduri structurale, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) În toamna acestui an investiţia va ﬁ gata şi va ﬁ dată în folosinţă.

75- 80%, în funcţie şi de calitate solului, dar şi de condiţiile meteo. “Este ca un atelier descoperit: depinzi şi de vreme”, mai spune întreprinzătorul.

Deschis la noi tehnologii Dacă a învăţat să facă acest lucru de la americani, tot ei au fost şi primii care i-au dat de lucru în România. Compania Bechtel, care a realizat tronsonul Gilău-Câmpia Turzii din Autostrada Transil-

hectare. Alte 130 hectare sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, iar 50-60 de hectare sunt cultivate cu cartofi. Turdean produce, de asemenea, pe alte zeci de hectare, grâu, floarea soarelui, soia, ceapă. Are şi o fermă de bovine care va ajunge la 400 de capete. Se mândreşte cu faptul că pentru tot ce produce are contracte cu diferite firme. De exemplu, depozitul logistic de la Turda al Kaufland, îi cumpără cartofii pe care îi produce. Grâul cultivat îl vinde companiei de panificatie Titan, floarea soarelui la fabrica de ulei

700 de hectare de terenuri agricole cultivate 2004, anul înﬁinţării societăţii agro turdean impex Srl vania şi o parte din tronsonul din Bihor, l-a ales pe Turdean să realizeze însămânârile de pe marginea drumului. Şi iarba de pe marginea centurii Clujului creşte tot graţie acestei tehnologii aplicate de Emil Turdean. Chiar şi Holcim a apelat la serviciile turdeanului pentru a înierba anumite suprafeţe. În plus, tot de la Bechtel a primit şi alte lucrări de aceeaşi factură în afara României, în alte ţări europene. Tot de la americani a învăţat principiul ecologic de a face agricultură conform căruia să folosească o tehnologie minimă de prelucrare a solului, care protejează mai bine mediul înconjurător. “Sunt deschis la tot ce e nou în domeniul agriculturii”, mai spune fermierul clujean.

Cine este Emil Turdean Emil Turdean a fost, până în 1994, mecanic de locomotivă la Depoul Cluj. A decis să facă agricultură, după ce i-au fost retrocedate terenurile care i-au aparţinut părinţilor săi, la Bădeni, în zona Moldoveneşti, judeţul Cluj. Emil Turdean lucrează o suprafaţă totală de 700 de hectare de teren pe Valea Arieşului, prin firma sa, Agro Turdean SRL. Majoritatea sunt cultivate cu cereale, porumb şi soia - 400

din Slobozia, soia la întreprinderi din Palota (Bihor), iar cartofii şi companiei Star Food, care face chipsuri din ei. În opinia sa, agricultura este singura care poate scoate ţara din criză şi din datoriile externe. A obţinut mai multe certificate de calitate ISO 9001-2008, pentru culturi de leguminoase, seminţe oleginoase, plante tehnice, cartofi, amenăjari de spaţii verzi, lucrări de taluzare a terenurilor şi hidroînsămânţari.

Agro Turdean în cifre Dacă, potrivit doingbusiness.ro, în anul 2006, firma Agro Turdean Impex SRL înregistra o cifră de afaceri de 1.346.573 lei, şi un profit net de 259.542, în 2010, cifra de afaceri se ridica la 3.125.646, iar profitul aproape s-a dublat, ajungând la 426.233. Această societate figurază că avea, în 2010, nouă angajaţi.

Ana Florescu

afacere

Culorile toamnei în ritm Triumph Motoboom este compania care poate furniza servicii complete din momentul în care ați luat decizia să vă achiziționați o motocicletă. Cu o rețea extinsă în 27 de orașe, compania are soluții pentru consultanță, service, servicii post vânzare asigurate de personal ce practică la rândul său aceste sporturi. Un portal cu informații detaliate este disponibil online, pe www.motoboom.ro. Triumph Motorcycles a fost fondată în 1902 și acum este operațională în Hinckley, Leicestershire – Marea Britanie, ﬁind brandul cu cea mai rapidă creștere din lume. Triumph a produs de-a lungul anilor modele reper, care au integrat cu perfecțiune design, caracter, carismă și performanțe. Producând anual peste 50.000 de bucăți, Triumph este cel mai mare producător din industria de automotive din UK. Filozoﬁa Triumph include angajamentul de a produce motociclete cu adevărat unice, intuitive și performante. Inovația și pasiunea pentru inginerie au făcut să existe o gamă largă de opțiuni pentru toate categoriile de clienți. Triumph are 1.200 de angajați în companie și are birouri în UK, SUA, Franța, Germania, Italia, Japonia, Suedia și Benelux, plus o rețea de distribuitori. Triumph are unități de producție în Hinckley, Leicestershire și ailanda.

leganța spartană - care este egalată de performanțele vibrante și performanța fluidă. Preț cu TVA: 9.900 euro. SPEEDMASTER Culoarea negră sau roșie și liniile fluide fac din Speedmaster un cruiser excepțional din orice unghi ai privi. Șaua învăluie motociclistul, gata pentru a cuceri noi orizonturi. Stilul rafinat este subliniat și de partea superioară a furcilor, înălțătoarele de ghidon și scărițe. Speemaster poate trece de la aspectul suplu la un aspect mai consistent printr-o gamă largă de accesorii Triumph, special create pentru a conferi mai multă unicitate fiecărui exemplar. Preț cu TVA: 9.900 euro. THUNDERBIRD STORM, Verișorul rebel al clasicului underbird, underbird Storm are putere mai mare și un look mai marcant și agresiv. Disponibilă și varianta cu ABS, culoarea negru,

Date de contact: Motoboom, Sebeș – sediul central Str. Augustin Bena nr. 84 515800 Sebeș Alba tel: 0258 734 988 fax: 0358 401 280 email: contact@motoboom.ro Web: www.motoboom.ro Preț cu TVA: 15.700. ROCKET III TOURING ABS. Rocket III Touring este motocicleta ideală pentru drumurile lungi. Este extrem de confortabilă atât pentru pilot cât și pentru pasager, ﬁind dotată cu parbriz, suport pentru picioare dar și cutii laterale, contor kilometraj LCD, tachometru analog, funcție scroll la ghidon și indicator combustibil și ceas. Preț cu TVA: 18.400 euro.

Ionuț OPREA

Recomandări de toamnă Toamna poate ﬁ redescoperită cel mai elegant în expediții. În ce ritm, alegeți dvs. din recomandările Motoboom. Daytona 675 este cea mai bună motocicletă supersport din lume, la categoria sa. Câștigătoare a Supertest’s “King of Supersports” timp de patru ani consecutiv. Proiectată pentru circuit, Daytona 675 este motocicleta ideală și pentru șosea, este combinația perfectă dintre manevrabilitate ideala și motorul de asalt în trei cilindri. Cu 125 de cai putere și mai mult cuplu decât oricare alt competitor, Daytona 675 oferă o cursă cu adevărat extraordinară. Cu un cadru ușor și îngust, cu suspensii față-spate complet reglabile, etrierele de frână radiale monobloc oferă o putere de frânare incredibilă. Preț cu TVA: 10.900 euro. THRUXTON Proporțiile perfect proporționate și silueta retro fac din ruxton o motocicletă clasică și frumoasă. Capteaza esența aspectului cafe racer prin aripa față scurtă, ghidonul îndoit în jos, șaua cu design distinct și e-

Speedmaster Motor: parallel twin, 270° DOHC răcire: cu aer capacitate: 865 cmc Putere: 61 CP cuplu: 74 Nm la 3.300 rmp cutie de viteze: 5 trepte Pornire: electrică transmisie: pe lanț Dimensiuni: 2367 x 825 x 1133 (LxlxH) Înălțimea sa: 690 mm greutate: 250 kg (la plin)

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Daytona 675 Motor: 3 cilindri în linie răcire: cu lichid capacitate: 675 cmc Putere: 125 CP cuplu: 92kW la 12600 rmp cutie de viteze: 6 trepte Pornire: electrică transmisie: pe lanț Dimensiuni: 2020 x 710 x 1105 (LxlxH) Înălțimea sa: 830 mm greutate: 185 kg (la plin)

tHruXtON Motor: parallel twin, 360° DOHC răcire: cu aer capacitate: 865 cmc Putere: 69 CP cuplu: 69 Nm la 5.800 rmp cutie de viteze: 5 trepte Pornire: electrică transmisie: pe lanț Dimensiuni: 2150 x 830 x 1095 (LxlxH) Înălțimea sa: 820 mm greutate: 230 kg (la plin)

Speed triple Motor: 3 cilindrii in linie, DOHC racire: cu lichid capacitate: 1050 cmc Putere: 135 CP cuplu: 111 Nm la 7.750 rmp cutie de viteze: 6 trepte Pornire: electrica transmisie: pe lant Dimensiuni: 2086 x 728 x 1033 (LxlxH) inaltimea sa: 825 mm greutate: 214 kg (la plin)

rOcKet iii tOuriNg aBS Motor: 3 cilindri in linie, DOHC răcire: cu lichid capacitate: 2294 cmc Putere: 78 CP cuplu: 206 Nm la 2.000 rmp cutie de viteze: 5 trepte Pornire: electrică transmisie: pe cardan Dimensiuni: 2603 x 995 x 1182 (LxlxH) Înălțimea sa: 730 mm greutate: 395 kg (la plin)

COVER STORY

Parcurile industriale, mană cerească în vremuri de criză Legislaţia românească defineşte simplu parcul industrial ca pe o zonă economică delimitată în care agenţii economici se localizează având acces la infrastructură şi utilităţi, administrate de o societate comercială. Ideea acestor parcuri tocmai aceasta a fost, să simplifice lucurile pentru investitori, astfel încât aceştia să se concetreze asupra activităţii proprii, iar scopul social este crearea de locuri de muncă. Cadrul legal care guvernează acest domeniu al parcurilor industriale şi tehnologice este unul vast, conceput şi modificat de câteva ori până acum, din 2001 încoace. Când au fost elaborate primele acte normative în domeniu, parcurile industriale aparţineau în ceea ce priveşte autorizarea de Ministe rul Dezvoltării şi Prognozei. În urma comasării ministerelor, parcurile industriale sunt acum sub „tutela” Ministerului Administraţiei şi Internelor. În România, potrivit acestor acte normative, pot exis ta trei feluri de parcuri industriale: publice, private sau mixte, în funcţie de cine este proprietarul terenurilor şi clădirilor aferente: statul sau investitorii privaţi sau amândouă entităţile.

Cum se obţine titlul de parc industrial Pentru a primi titlu de parc industrial, prin ordin al mi nistrului Administraţiei şi Internelor, proiectul trebuie

Cadrul legal Parcurile industriale şi tehnologice din România sunt guvernate, în principal, de umătoarele acte normative: - Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind con stituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări de Legea nr. 490/2002, cu modificările ulterioare; - Ordinul nr. 264/2002 privind aprobarea Instruc ţiunilor de acordare şi anulare a titlului de parc industrial; - Ordinul nr. 296/2007 pentru aprobarea Sche mei de ajutor de stat regional acordat pentru investiţiile realizate în parcurile industriale.

să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii. Acesta trebuie să fie fezabil, iar terenul să aibă acces la un drum naţional sau european şi să fie racordat la infrastruc tura utilităţilor publice. Terenul în sine trebuie să aibă o suprafaţă de cel puţin 10 ha, să fie în proprietatea celui care solicită tilul de parc industrial pe cel puţin 30 de ani, să fie liber de sarcini şi să nu facă obiectul unor litigii în instanţă atât terenul, cât şi construcţia. O altă condiţie este să fie asigurată protecţia mediului.

Ce trebuie să facă autorităţile locale Pentru constituirea unui parc industrial, unităţile ad ministrativ-teritoriale trebuie să identifice terenul dis ponibil. Acesta poate să aparţină uneia sau mai mul tor unităţi administrative sau unor persoane de drept privat. Tot autoritatea locală analizează fezabilitatea şi stabileşte oportunitatea proiectului, constituie so cietatea de administrare, completează şi depune la MAI cererea de titlu şi documentele anexe. Cea mai importantă sarcină este, însă, atragerea investitorilor pentru parcul industrial, pentru care trebuie să creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea afacerilor.

La ce sunt bune parcurile industriale? În condiţiile în care fostele platforme industriale din

oraşe nu mai funcţionează la capacitatea pentru care au fost proiectate, iar sute de mii de angajaţi au rămas fără locuri de muncă, parcurile industriale par a fi o alternativă viabilă şi modernă. Astfel că primul avantaj al înfiinţării acestora este crearea de locuri de muncă. Un alt avantaj este reconfigurarea zonelor industriale, prin relocarea activităţilor economice de producţie în afara localităţilor. Şi autorităţile locale au de câştigat din chirii, dar şi din tarifele şi taxele pentru servicii cum ar fi paza parcului, iluminat pu blic, colectarea gunoiului sau curăţenia. Cum parcu rile industriale nu pot exista fără principalul element, investitorii, aceştia sunt atraşi de o serie de avantaje. Printre acestea se numără localizarea bună, care pre supune un acces direct la infrastructura de transport, accesul la utilităţi, costurile reduse de instalare şi operare, barierele administrative reduse sau forţa de muncă disponibilă calificată. De asemenea, firmele care aleg să îşi mute afacerile în parcurile industriale sunt scutite de la plata impozitului pe teren şi clădiri.

Ajutoare de stat Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 şi Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003) prevăd următoarele facilităţi pentru iniţiatorii şi investitorii în parcurile industriale: • scutire de la plata impozitului datorat pentru terenurile şi clădirile din parcurile industriale; • scutire de la plata taxelor percepute pentru modifi carea destinaţiei şi pentru scoaterea din circuitul agri

COVER STORY

Accesul la finanţare Programul Operaţional Regional – Măsura 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală Obiectivul domeniului de intervenţie îl reprezintă crearea şi modernizarea structurilor regionale şi locale de sprijinire a afacerilor având ca scop atragerea investiţiilor, revigorarea şi dezvoltarea economiilor locale şi regionale. Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) este cuprinsă între 1.700.000 şi 85.000.000 lei. APL – contribuţie proprie la cheltuieli eligibile = 50%, cu excepţia Regiunii de dezvoltare Bucureşti Ilfov = 60%. Informaţii suplimentare: www.inforegio.ro şi www.mdrt.ro col a terenului aferent parcului industrial Facilităţile fiscale acordate reprezintă un factor important mai ales pentru acei investitori care trebuie să aleagă între două sau mai multe locuri în care să îşi mute afacerea, locuri care sunt relativ egale din alte privinţe.

Cele mai noi parcuri industriale din România În acest moment, au fost autorizate să funcţioneze în România, potrivit site-ului Ministerului Administraţiei şi Internelor, 55 de parcuri industriale. Dintre acestea, cinci sunt în curs de amenajare, alte 5 sunt de tipul green field, iar patru dintre ele au pierdut titlul de parc industrial, din motiv de nerespectare a termenilor impuşi de lege şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Cele mai noi parcuri care vor fi înfiinţate în România au fost aprobate în august 2012, prin ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 197/2012. Titlurile au fost cerute şi obţinute de GB TRADE S.R.L., SIERRA EXPERT S.R.L. şi DELTA EXPERT S.R.L. din Timiş şi GRAELLS & LLONCH INVEST - S.R.L. înregistat la Oficiul Registrului Comerţului Braşov. Ultima societate enumerată este cea care dezvoltă parcul industrial şi logistic de la Turda, pen-

tru care au început lucrările de construire încă din luna mai a acestui an. De fapt, firma-mamă care contruieşte acest parc, iniţial pe 25 de hectare, în final de peste 50 de hectare, este de orgine spaniolă. “Primăria le-a eliberat autorizaţie de construire, potrivit căreia ar trebui ca lucrările să fie gata în martie anul viitor”, a precizat Tudor Ştefănie, primarul Turzii. Investiţia din Turda se cifrează în jurul valorii de 200 de milioane de euro. Parcul industrial va dispune de spaţii de producţie, distribuţie şi logistică şi va aduce în jur de 3.000 de locuri de muncă. Investiţia se va derula pe parcursul a patru ani.

Strategie şi marketing teritorial O dacă cu apariţia mai multor parcuri industriale, a apărut şi concurenţa dintre acestea, în cursa pentru atragerea investitorilor, în special a celor străini, de calibru mare. „Infrastructurile de afaceri, cum sunt parcurile industriale au devenit sectoare economice puternic dezvoltate, chiar în condiţiile în care diferă modul de abordare de la o ţară la alta şi în orice caz au devenit subiectul unei competiţii câteodată lipsită de fairplay pentru atragerea de investiţii, mai ales străine”, recunoaşte şi inginerul Viorel Găvrea, directorul Tetarom SA. De aceea, compania clujeană care administrează cele trei parcuri industriale (Tetarom I, II şi III) şi-a făcut o strategie de dezvoltare

economică pentru captarea şi direcţionarea efectivă a potenţialilor investitori.

Lecţia Nokia sau adaptarea la criză După închiderea fabricii Nokia, la sfarşitul anului 2011 şi a fabricii Mechel, care şi-a diminuat senisbil activitatea de la finalul anului 2011, începutul anului 2012, producţia industrială a judeţul Cluj s-a prăbuşit. Volumul şi valoarea producţiei a scăzut la jumătate faţă de perioada similară a anului trecut. Mai mult, rata şomajului a urcat brusc la cote dramatice în aceste zone monoindustriale. Autorităţile clujene, care deţin pachetul majoritar al Tetarom, compania care administrează cele trei parcuri industriale din județ au învăţat să fie mai precaute. În negocierile cu noi investitori gen Bosch şi De’Longhi sau Battistero, autorităţile au impus o serie de clauze contractuale care au menirea de a păstra aceşti investitori perioade cât mai îndelungate sau de a returna comunităţii locale, sub forma unor despăgubiri, contravaloarea investiţiilor realizate din bani publici pentru amenajarea infrastructurii din parcurile industriale. În cazul parcului Tetarom III din Jucu, aceste investiţii au fost enorme: pe lângă amenajarea drumurilor, a reţelei de apă şi canalizare, a fost contruită o staţie de tren specială. În plus, la cererea celor de la Nokia, reţeaua electrică din parc a fost cuplată atât la sistemul electric al zonei Cluj, cât şi la cel al zonei Turda, în aşa fel încât în cazul unei eventuale pene de curent intervenite în reţeaua de pe valea Someşului Mic, sarcina alimentării cu energie să fie preluată de reţeaua de pe valea Arieşului, iar producţia să nu fie afectată. Oficialii Tetarom susţin că acesta este singurul parc industrial din România care beneficiază de această facilitate. Lecţia numărul doi, în urma plecării neaşteptate a Nokia, a fost diversificarea tipului de investiţii, în aşa fel încât dacă o industrie este afectată, celelalte să poată prelua forţa de muncă şi sarcina fiscală. Acesta este şi motivul pentru care, la Câmpia Turzii, autorităţile încearcă să transforme platforma parcului industrial Mechel într-un parc industrial propriu-zis.

Ana Florescu www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

COVER STORY

Inovaţie şi business Krakowski Park Technologicyny Sp Cracovia este oraşul polonez al tehnologiei informaţiei. Unul care atrage ca un magnet mari corporaţii datorită facilităţilor fiscale oferite, infrastructurii dezvoltate – autostrăzi şi aeroporturi -, tehnologiei înalte şi potenţialului uman. Krakowski Park Technologicyny Sp a speculat toate aceste avantaje economico-fiscale şi umane, precum şi legislaţia în domeniul zonelor economice speciale, atrăgând investiţii de aproximativ 400 de milioane de euro. Un model de bune practici pentru autorităţile publice şi pentru investitorii privaţi români care ar intenţiona să dezvolte un parc tehnologic. De unde a început... ... în 1995, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, statul polonez înfiinţa prima zonă economică specială, pentru a atrage, în primul rând, investitorii străini prin politica fiscală aplicată în aceste areale, în principal reduceri la plata impozitului pe profit, la care se adăugau şi o serie de scutiri sau reduceri de taxe locale - a impozitului pe proprietăţi, spre exemplu. De atunci, în Polonia au fost dezvoltate 14 astfel de zone economice exclusive, supuse aceloraşi reglementări, şi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Economiei. Acţionarul majoritar al acestor zone este statul polonez, reprezentat de minister. Pe aceeaşi legislaţie, mult mai permisivă, în 1997 s-a dezvoltat şi zona economică specială (ZES) ce are ca punct central Cracovia şi ca areal Regiunea Malopolska, operată de Krakowski Park Technologicyny Sp. Datorită specificului local şi regional, zona economică specială a încurajat dezvoltarea de afa ceri în domenii precum noi tehnologii, noi servicii, iar companii de IT precum ComArch – una dintre cele mai mari companii poloneze, sau Motorola au investit aici încă din 1999. “Cea mai importantă facilitate în zona economică specială este aceea că investitorii sunt scutiţi de im-

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Jacek Bielawski şi Monika Machovska, Project manager-ii Krakowski Park Technologicyny Sp pozitul pe profit. De asemenea, mai oferim parcele foarte bine pregătite pentru noi investitori, de regulă la preţurile pieţei. Ceea ce mai este important în legătură cu zonele economice speciale este de a le dezvolta pe terenuri deţinute de primării sau, în principal, să fie domeniu public”, explică Jacek Bielawski, Project Manager al Krakowski Park Technologicyny Sp.

Această zonă economică specială, administrată de Krakowski Park Technologicyny Sp - deţinut de statul polonez care are 71% din acţiuni, autoritatea regională din Regiunea Malopolska, Primăria Cracovia şi trei universităţi importante – Universitatea Jagellona, Universitatea Tehnologică şi Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie Agh-Ust, se întinde, în prezent,

COVER STORY pe 560 de hectare, iar până la sfârşitul anului va depăşi 600 de hectare. În zona economică specială activează în jur de 70 de companii, dar în acest areal sunt dezvoltate 110 proiecte. Investitorii străini atraşi sunt din Statele Unite ale Americii, Germania, Marea Britanie, Japonia sau Rusia. Până acum, potrivit statisticilor, 1.7 miliarde de zloţi au fost investiţi sau declaraţi ca investiţi în zona economică specială. Această zonă este împărţită în 23 de subzone – trei sunt în Cracovia şi sunt considerate subzone tehnologice, centrate pe servicii IT – aici activează mari companii precum Motorola, ComArch, UBS Service Centre – şi alte 20 de subzone în regiune cărora le sunt oferite terenuri dezafectate pentru sectorul auto, în special, şi pentru industrii moderne legate, de asemenea, de producţie. Sunt trei forme prin care companiile lucrează cu administraţia parcului: fie sunt companii la început care vin în incubatorul tehnologic, fie sunt companii care nu doresc să se folosească de avantajele zonei economice speciale şi activează doar în parcul tehnologic, cu avantaje precum birourile deschise, infrastructura, laboratoarele şi pachetele de servicii – conferinţe, seminarii etc. -, iar a treia ar fi zona economică specială.

... viitorul e al tehnologiei Evoluţia spre dezvoltarea unui parc tehnologic a apărut apoi în mod firesc. “În 2003 a fost elaborată o nouă strategie şi atunci ne-am îndreptat mai mult atenţia spre servicii de parc tehnologic, dar în continuare combinate cu ideea de zonă economică specială. Încă de la început am fost singurii care am combinat cele două activităţi”, explică Jacek Bielawski, Project Manager al Krakowski Park Technologicyny Sp. Concentrarea asupra parcului tehnologic şi a zonei economice speciale nu au fost singura preocupare a administraţiei Krakowski Park Technologicyny Sp. În 2004, aceasta a început să dezvolte incubatorul tehnologic. „Suntem în clădirea incubatorului tehnologic care a fost finalizată în 2008 şi care a devenit şi sediul nostru (n.red. construită 100% din fonduri europene). Este cel mai mare incubator din Cracovia şi suntem singurii care acoperim toate serviciile pe care ar trebui să le asigurăm investitorilor”, povesteşte Jacek Bielawski. În Polonia sunt foarte multe incubatoare de afa

„Ne unim forţele, ne promovăm împreună, vorbim aceeaşi limbă cu investitorii. Investitorul nu mai este trimis dintr-un loc în altul, vine într-un singur loc unde primeşte informaţii complete şi complexe. Oamenii din cadrul autorităţii regionale lucrează împreună cu noi, în acelaşi birou”, Monika Machowska, Project Manager al Krakowski Park Technologicyny Sp ceri. Cel din Cracovia are însă specificul său, datorită faptului că în oraş se pregătesc anual foarte mulţi studenţi – în jur de 212.000, aproximativ 10 % din numărul total de studenţi din Polonia, şi majoritatea la universităţile ce oferă educaţie în domeniul tehnologiei, tehnicii şi ştiinţelor exacte -, de aceea se concentrează asupra transferului tehnologic şi sprijină start-up-urile în domeniul IT & C, ingineriei mecanice sau chiar roboticii. “Noi ne concentrăm asupra afacerilor orientate spre tehnologie. În general, cei care vin sunt foarte tineri, de obicei după ce absolvă universitatea sau uneori sunt chiar în timpul studiilor, tineri care au o idee de afaceri, dar nu ştiu de unde să înceapă, iar noi îi sprijinim. Ei trebuie să aibă un plan de afaceri pentru a fi acceptaţi în incubator, plan care este evaluat de către un board”, povesteşte Monika Machowska, project manager al Krakowski Park Technologicyny Sp. Cei care îşi doresc să fie acceptaţi în incubatorul tehnologic nu trebuie să aibă propria companie, dar trebuie să prezinte ca prim pas o idee de afaceri. “În prezent avem în jur de 30 de companii în incubator. Le oferim spaţii deschise unde pot lucra împreună sau să schimbe idei, respectiv propriile birouri. În ge neral sunt companii care activează în domeniul IT&C, dar avem şi din domenii precum inginerie mecanică, robotică şi altele”, completează project managerul.

Afaceri la început de drum mintia.com este una dintre companiile prezente în incubatorul de afaceri ce a intrat deja pe piaţa din Marea Britanie şi în Spania. În prezent are 12 angajaţi, dintre care unii lucrează doar pe proiecte, iar alţii sunt full-job. „Avem o companie de marketing, dar recent am creat o platformă pentru oameni creativi, iar ideea este de a pune în legătură designeri, copywriters cu companii care au nevoie de creaţie. Avem

câteva mii de oameni în această platformă, pe de o parte, şi ţinem legătura cu companiile, pe de altă parte. Dacă o companie are nevoie de un logo, de obicei se adresează unei agenţii, iar pentru mai mulţi bani obţine două sau trei propuneri. Aici, noi organizăm un concurs în care prezentăm cerinţele companiei, iar oamenii trimit propunerile lor şi astfel încurajăm competiţia şi obţinem o calitate mai bună a propunerilor. Iar, în final, companiile aleg şi plătesc ce le place mai mult”, explică Przemyslaw Stanisz, mana ging director & co-founder mintia.com, conceptul platformei. Afacerea a fost dezvoltată din fonduri europene. În jur de 20-25 de tineri din România s-au înscris în această platformă, iar compania este în continuare interesată de graph-designeri români. Tot în incubatorul tehnologic şi-a început activitatea şi Berrylife s.c. „Eu şi cei doi colegi ai mei avem o companie de aproape 2 ani şi jumătate, este o companie de design şi de multimedia pentru evenimente şi expoziţii”, dezvoltă succint Marek Wierzbicky, Marketing Manager Berrylife s.c., ideea de afacere pe care a gândit-o.

Silicon Valley de Cracovia Expansiunea în domeniul IT&C nu se va opri aici, pentru că orașul Cracovia îşi merită renumele de centru al tehnologiei informaţiei al Poloniei. Administraţia parcului tehnologic dezvoltă în prezent un centru de business ce va beneficia de un hub pentru companiile din domeniul IT & C. Centrul care îşi va avea sediul într-o clădire de trei ori mai mare decât cea în care îşi desfăşoară în prezent administraţia parcului activitatea este gândit pentru 100 de companii, care fie vor activa acolo, fie vor utiliza serviciile, pentru că vor avea la dispoziţie un data center, un laborator pentru industria digitală şi pentru industria media, săli de conferinţe ultradotate etc. Acest proiect, un veritabil Silicon Valley

Krakowski Park Technologicyny Sp* Nr. companii – peste 100 Volum investiţii: 1,7 miliarde de zloţi Nr. angajaţi: 9.000 Suprafaţă: 558,71 hectare Grad de ocupare: 62 % (sfârşitul anului 2010) Baza legală: Actul Zonelor Speciale Economice, în vigoare până în 2020 *sursa: raport KPMG „Special Economic Zones. 2011 Edition” Jacek Bielawski

COVER STORY al Cracoviei, îşi propune să aducă în acelaşi loc compa niile tinere şi marile branduri din domeniu, însă prin cipala condiţie pentru o companie de a activa acolo este să aibă angajaţi inovativi şi capabili să împartă cu ceilalţi. Ar mai fi de menţionat că imobilul este ridicat în vecinătatea sediilor Motorola şi Siemens, respectiv a Centrului de Inovaţie al Universităţii Jagellona şi va fi construit 85% din fonduri europene. Ca o paranteză, până acum, administraţia parcului a atras din fonduri europene 117 milioane de zloţi, adică peste 40 de mi lioane de euro, pentru cele două clădiri, dar şi pentru alte proiecte.

Colaborarea, cheia succesului Polonia este un brand foarte bun, de aceea nu este foarte dificil să atragă investitori, spune Jacek Bielawski. Totuşi, statul polonez şi autorităţile locale au creat anumite pârghii care să uşureze dialogul cu firmele străine şi viaţa investitorilor de peste graniţe în Polonia. Astfel funcţionează o agenţie naţională – Agenţia Poloneză de Informaţii şi Investiţii, cu care administraţia parcului cooperează mai ales în ceea ce priveşte investitorii străini. Ar mai fi de amintit Agenţia Poloneză pentru Dezvoltarea Afacerilor care se ocupă de culegerea informaţiilor, sprijină dez voltarea infrastructurii, introducerea de noi servicii, dezvoltarea afacerilor în general. De asemenea, parcul şi zona economică specială sunt promovate de autorităţile regionale, iar administraţia celor două promovează la rândul lor regiunea şi Po lonia. „Ne unim forţele, ne promovăm împreună, vor bim aceeaşi limbă cu investitorii. Investitorul nu mai este trimis dintr-un loc în altul, vine într-un singur loc unde primeşte informaţii complete şi complexe. Oamenii din cadrul autorităţii regionale lucrează împreună cu noi, în acelaşi birou”, explică Monika Machowska politica de marketing. De asemenea, parcul colaborează şi este parte a Asociaţiei Parcuri lor care este o instituţie de experţi în parcuri tehno logice şi în funcţionarea lor. În afară de ajutorul statului polonez şi al autorităţilor locale şi regionale au şi propria strategie de atragere a clienţilor – participă la misiuni economice, au reclamă în mass-media internaţionale, la CNN, spre exemplu.

Ce au exploatat polonezii? La întrebarea cum au reuşit să dezvolte în 14 ani

Przemyslaw Stanisz, managing director & co-founder mintia.com

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Una dintre cele mai puternice companii IT din Polonia, Comarch, a investit în Krakowski Park Technologicyny Sp această zonă, care avea, în 2009, Produsul Intern Brut (PIB) per cap de locuitor de 30.220 de zloţi, aproxi mativ 7.300 de euro, răspunsul ar fi destul de simplu: administraţia Krakowski Park Technologicyny Sp a speculat foarte bine avantajele Cracoviei şi a regiunii de sud a Poloniei. Primul ar fi accesibilitatea, subliniază cei doi project manageri: Cracovia este în mijlocul Europei, aproape de Germania, Slovacia şi Cehia, şi interconectată cu autostrăzile ce leagă Germania de Ucraina, ceea ce este foarte convenabil pentru investitorii străini. De asemenea sunt două aeroporturi internaţionale între Cracovia şi Katowice – în Balice, Ioan Paul al IIlea, şi Pyrzowice, astfel că a călători din Polonia spre orice oraş este destul de facil. Balice este al doilea aeroport din Polonia şi este un important hub pen tru Lufthansa. Un alt avantaj este forţa de muncă disponibilă. Dacă Regiunea Malopolska are în jur de 3,3 milioane de oameni, dacă mai sunt socotiţi şi cei din ţările ve cine, piaţa forţei de muncă atinge 8 milioane de persoane. Calitatea vieţii – de la viaţa culturală la cea educaţională - este foarte bună în Cracovia, de aceea pentru investitorii şi angajaţii străini este con venabil să se mute şi să lucreze aici. În plus, viaţa este mai ieftină aici decât în alte ţări vestice sau decât în Varşovia, capitala Poloniei. Reprezentanții parcului tehnologic au subliniat că este important pentru Cracovia şi Regiunea Malo polska faptul că are industrie auto – MAN Trucks,

Marek Wierzbicky, Marketing Maneger Berrylife s.c.

spre exemplu, şi sunt aproape de industria auto din Slovacia – Kia şi Hyundai, şi din Katowice, unde sunt prezente Fiat şi Opel. Iar un mare plus amintit de către cei doi ar fi că eco nomia Poloniei este stabilă şi predictibilă. Polonia este singura ţară europeană care a înregistrat în 2009 o creştere economică de 1,7 %, cu toate că mai toate economiile naţionale s-au contractat din cauza crizei economice mondiale. De altfel, în 2009, Regiunea Malopolska a avut o creştere economică mai mare decât media pe ţară, şi anume 2,1%. În 2010 – 2012, ritmul de creştere economică s-a menţinut, iar, inclu siv pentru 2013, în ciuda problemelor din zona euro, principala piaţă de export a Poloniei, ministrul de Finanţe, Jan Vincent-Rostowski, a prognozat că Polo nia va înregistra o creştere economică de 1,5 %.

Ligia Voro

Facilităţi acordate Krakowski Park Technologicyny Sp acordă firmelor reduceri de taxe care sunt între 50 – 70% în funcţie de mărimea acestora şi raportate, pe de o parte, la investiţiile în teren, clădiri şi alte imobile, iar pe de altă parte la locurile de muncă nou create. Astfel, o firmă de mărime mică ce investeşte 20 de milioane de zloţi, va beneficia de un ajutor public de 14 milioane de zloţi, iar una de mărime mare va primi ca ajutor de stat doar de 10 milioane de zloţi. La fel stă situaţia şi în cazul locurilor de muncă. Dacă o companie ce creează 100 de noi locuri de muncă trebuie să plătească pentru fiecare muncitor 2.000 de zloţi/lună, inclusiv taxe, timp de doi ani, ceea ce înseamnă un total 4,8 milioane de zloţi în sar cina companiei, ajutorul public primit de inves titor va fi de 2,4 milioane de zloţi, în cazul unei firme mari, de 2,8 de milioane de zloţi pentru o societate mijlocie şi de 3,36 de milioane de zloţi dacă e o companie mică. De asemenea, Krakowski Park Technologicyny Sp acordă bani pentru start-up-uri în cuantum de 200.000 de zloţi.

COVER STORY

Cehii atacă piața germană Compania pragheză VGP a anunțat că va încerca să se impună pe piața germană, în timp ce planurile de extindere în România au fost puse în stand-by

Fonduri britanice În timp ce compania cehească a pus în paranteze construirea unor noi parcuri industriale în țară, country-managerul pentru România, Darius Scheible se confruntă cu o provocare majoră. El coordonează extinderea VGP pe piața germană, una dintre cele mai concurențiale din Europa. Deja, Darius Scheible a inițiat construirea unui astfel de park lângă Frankfurt am Main, însă compania cehească analizează și posibilitatea construirii unor astfel de parcuri și în apropierea unor orașe precum Berlin sau Leipzig. Banii pentru extinderea companiei cehești provin de la două fonduri de investiții britanice. Unul a achiziționat 80 la sută din acțiunile subsidiarei VGP care administrează ”perla coroanei”, adică parcul industrial Horni Pocernice din Praga, iar celălalt a cumpărat un pachet similar, tot de 80 la sută din acțiuni la subsidiara VGP care administrează parcurile industriale din restul Cehiei. Mai mult, compania cehească ar putea să obțină fonduri importante pentru extinderea în Germania și ca urmare a reconsiderării strategiei inițiale în privința chiriașilor. Concret, până acum, afacerea s-a bazat pe închirierea unor imobile, însă, ca urmare a cererilor tot mai nume roase, conducerea VGP ia în calcul și posibilitatea de a vinde aceste clădiri. Iar Darius Scheible, cel care coordonează extinderea în Germania, are șansa să fie recunoscut oficial drept unul dintre cei mai buni tineri manageri de pe continent, dacă inițiativa VGP va fi încununată de succes.

Una dintre cele mai dinamice companii europene din domeniul construirii și închirierii de parcuri industriale, VGP, încearcă să cucerească piața germană. Cehii mizează pe potențialul uriaș reprezentat de această piață și au obținut finanțare din partea unor fonduri britanice de investiții, dispuse să susțină extinderea VGP. ”Generalul” care coordonează ofensiva în Germania este pe jumătate român, jumătate sas. Darius Scheible s-a născut în Brașov, a copilărit în Deva și, în anul 1987, s-a mutat în Germania. Acum, el coordonează operațiunile VGP din România și din Germania, din cartierul general al companiei cehe, parcul industrial Horni Pocernice de la marginea Pragăi.

Marea provocare VGP este un holding de companii care deține mai multe parcuri industriale private în Cehia, Slovacia, Ungaria și România. Compania cehească a fost fondată de un om de afaceri belgian, Jan van Geet, care a venit la Praga și care și-a dat seama de imensa nevoie de spații logistice și industriale moderne de care are nevoie Cehia. El și-a găsit un partener ceh, Jan Prohaska, apoi a început să construiască. Inima imperiului VGP este parcul industrial de la Horni Pocernice, o suburbie a capitalei Praga. Parcul are 100 de hectare și circa 100 de clienți. Deja, există o suprafață construită de peste 100.000 de metri pătrați, din care 70 la sută este închiriată. VGP are planuri mari de extindere a acestei suprafețe. ”Afacerea este una foarte dinamică. Avem multe cereri, mulți clienți care vor să vină la noi și unii care pleacă”, spune Jiri Zita, reprezentant al companiei cehe. În acest moment, circa 70 la sută din spațiile din parcul industrial din Horni Pocernice sunt închiriate de com-

panii din domeniul logistic, iar restul de companii din domeniul producției. ”Noi avem planificate noi extinderi și ne dorim să atragem și clienți din domenii legate de high-tech”, spune Renata Cihlarova, un alt reprezentant al companiei. În acest moment, printre clienții companiei se numără unii dintre cei mai mari operatori din domeniul logisticii. De exemplu, compania DSV. Directorul de divizie din cadrul DSV, Radoslav Palla, spune că, în acest moment, în cadrul depozitului din Horni Pocernice lucrează circa 40 de persoane. Clienții DSV sunt jucători globali, însă Radoslav Palla nu le dezvăluie numele, din dorința de a nu oferi idei concurenței. Însă el spune că această bază logistică deservește întreaga Europă pentru unii dintre jucătorii importanți din domeniile medical ori alimentar. Pentru clienții din domeniul medical, angajații DSV au amenajat spații speciale, care respectă cele mai stricte reguli de igienă și care sunt izolate de restul halelor. Însă DSV nu este singurul jucător din domeniul logisticii care activează în parcul de la Horni Pocernice. Printre clienții importanți se numără și concernul Spar, care și-a amenajat una dintre cele mai importante baze logistice în incinta parcului industrial. Un alt client important este Ikea, liderul mondial în comerțul cu mobilier și decorațiuni interioare. Însă Ikea va părăsi curând parcul de la Horni Pocernice, deoarece și-a amenajat, în apropiere propria sa bază logistică, lângă magazinul pe care îl deține la periferia orașului Praga. Chiar dacă plecarea unui client important precum concernul suedez Ikea nu reprezintă un motiv de bucurie pentru conducerea parcului praghez, ea nu reprezintă, totuși, o tragedie, precum închiderea succesivă a fabricilor Nokia din parcurile industriale din Bochum, Germania, și Jucu, România. Și asta pentru că mem

COVER STORY brii conducerii VGP au grijă să își adapteze strategia la condițiile de piață. Diversificarea profilului clienților este una dintre direcțiile pe care mizează conducerea companiei cehe. ”Noi ne dorim să creștem procentul companiilor implicate în producție. De obicei, ele stau mai mult în parcurile industriale decât companiile logistice, care se pot muta foarte ușor”, spune Renata Cihlarova. Însă miza pe clienții din domeniul producției are și unele dezavantaje, explică cehoaica. Și asta pentru că acești clienți doresc personalizarea halelor pe care le închiriază în funcție de propriile lor fluxuri de producție, pe când spațiile pentru logistică au amenjări standard. De aceea, atunci când pleacă, iar spațiile lor sunt preluate de alți investitori, VGP trebuie să investească din nou pentru ajustarea spațiilor de producție. Însă cei mai mulți dintre investitorii din domeniul producției preferă să rămână pe termen lung. Un bun exemplu în acest sens este compania Wavin Ekoplastik, care realizează la Horni Pocernice produse din plastic, ori alte companii, care realizează podele. Un alt domeniu este cel al serviciilor. În parcul industrial praghez își are baza pentru această regiune o companie suedeză specializată pe transportul banilor și care a ales să investească în acest parc pentru că administratorii săi au reușit să îi ofere condițiile de securitate cerute. De asemenea, urmează construirea unui data-center, adică o ”fermă de servere”, care presupune investiții serioase în servere de mare putere, care pot fi închiriate de mai companii, preocupate de siguranța datelor.

De ce Horni Pocernice Alegerea zonei în care VGP și-a construit ”cartierul general” a fost una strategică și cu impact pe termen lung. Zona este direct conectată cu rețeaua de autostrăzi care leagă cele mai importante orașe din Cehia, dar și capitala Praga cu țări precum Germania, Polonia, Austria ori Slovacia. Infrastructura

foarte bună a reprezentat un motiv foarte serios pentru investitorii din parcul logistic și industrial din Horni Pocernice, urmat de standardele înalte stabilite de VGP în realizarea construcțiilor cerute de clienți. De asemenea, pentru investitorii din parcul industrial praghez a contat și forța de muncă bine educată de care dispune capitala Cehiei. Însă, în Praga, rata șomajului este foarte mică, iar cei care își doresc angajați de bună calitate trebuie să îi plătească pe măsură. În capitala Cehiei, salariile le depășesc pe cele din multe orașe din Europa Occidentală, ceea ce mai temperează din entuziasmul investitorilor. Parcul industrial construit de VGP mai are și avantajul că este situat aproape de rețelele de transport în comun, adică de stațiile de autobuz și de metrou care fac legătura dintre zona industrială și oraș, astfel că, în fiecare zi, circa 3.500 de oameni fac naveta între Praga și Horni Pocernice.

Mai multe parcuri industriale În prezent, compania cehă VGP are parcuri industriale în cele mai mari orașe din Cehia, adică în Praga, în Liberec, în Brno, în Plzen și în Olomouc. În Slovacia, există parcul industrial din Malacky, situat aproape de frontiera ceho-slovacă, dar și aproape de capitala slovacă, Bratislava. În Ungaria, parcul industrial deținut de VGP a fost amplasat în orașul Gyor, iar în România, compania cehă a investit în Timișoara. Managerul pentru România este Darius Scheible, care, după atâția ani petrecuți în Germania și în Cehia, vorbește la perfecție limba română și care, la 36 de ani, a ajuns unul dintre cei mai importanți membri ai staff-ului companiei VGP. ”Noi am studiat mai multe amplasamente pentru parcul nostru industrial. Pe lângă Timișoara, am mai studiat Clujul, Sibiul, Brașovul, Constanța și București”, spune Darius Scheible. În cele din urmă, cehii au decis să investească în Timișoara datorită apropierii sale de

100 de hectare are parcul industrial din Horni Pocernice 36 de ani are managerul român care coordonează extinderea VGP pe cea mai importantă piață europeană

Darius Scheible este unul dintre cei mai importanți manageri originari din România

”Noi aveam în plan să deschidem 6-7 parcuri industriale în România, însă am renunțat la idee după ceea ce s-a întâmplat din anul 2008 și până acum” Darius Scheible frontierele cu Ungaria și cu Serbia, deci și de infrastructura de autostrăzi care leagă zona capitalei Banatului de Europa de Vest. Un alt factor care a contat a fost reprezentat de faptul că în Timișoara se află mulți studenți, care pot reprezenta o forță de muncă bine calificată pentru investitori. A influențat decizia cehilor și dinamica economiei, care mergea în 2007 cu motoarele turate la maximum. ”Noi aveam în plan să deschidem 6-7 parcuri industriale în România, însă am renunțat la idee după ceea ce s-a întâmplat din anul 2008 și până acum”, spune managerul praghez al parcului industrial din Timișoara. Deocamdată, în capitala Banatului, compania cehească a construit o clădire cu suprafața de 10.200 de metri pătrați, care a fost finalizată în primăvara acestui an. Până acum, cehii au reușit să își găsească un singur client, o companie din Iași, care a închiriat 1.300 de metri pătrați. Este vorba de o firmă care produce etichete și care, din cauza dificultăților logistice presupuse de infrastructura proastă și de traversarea Carpaților, a decis să se mute în vestul țării. Acest exemplu a întărit opinia lui Darius Scheible referitoare la ritmul inegal de dezvoltare a diferitelor regiuni din România. El spune că tot mai mulți investitori vor alege vestul țării, deoarece pentru ei, Carpații și infrastructura proastă reprezintă obstacole în dezvoltarea business-urilor.

Claudiu Pădurean

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

COVER STORY

Parcuri industriale în loc de gulyas Până acum, Debreczen era faimos pentru gulyas sau pentru renumiții cârnăciori ungurești. Însă faima rețetelor gastronomice începe să fie pusă în umbră de cea a parcurilor industriale din oraș Căderea comunismului a adus în Ungaria o bulversare a economiei comparabilă cu cea prin care a trecut România. În primul deceniu de după căderea comunismului, multe dintre fabricile ridicate după cel de-al doilea război mondial au dat faliment. Însă unii dintre oamenii de afaceri maghiari au refuzat să lase în părăsire platformele industriale moștenite de la comuniști. Astfel, în timp ce în Transilvania, combinatele siderurgice ori uzinele erau demolate pentru fierul beton din ziduri, în Ungaria platformele industriale și-au găsit o nouă utilitate, iar acum generează noi afaceri și noi locuri de muncă. Orașul Debreczen reprezintă, din acest punct de vedere, un bun exemplu. Iar cel care a fost ”creierul” renașterii economice a fost omul de afaceri Sandor Kunkli.

ani la rând, construcția de noi blocuri, pentru că, după perioada comunistă, preferințele cumpărătorilor s-au reorientat către case individuale. Astfel că fabricile de materiale prefabricate și-au pierdut piața și au intrat în criză. La Debreczen s-a întâmplat acest fenomen. Fabrica de materiale prefabricate pentru construirea blocurilor, deținută de statul maghiar, a fost privatizată în anul 1998. Cum încă nu exista ”bula investițiilor imobiliare”, care a cuprins Europa de Est după anul 2000, fabrica din Debreczen a dat faliment. Omul de afaceri Sandor Kunkli a decis să găsească o nouă utilitate pentru situl industrial, așa că a decis să creeze un parc industrial, primul din Debreczen. El a parcelat cele 30 de hectare pe care le avea și a obținut statutul de parc industrial în anul 2000.

De la fabrică spre parc industrial

Pionierul din Debreczen

Una dintre caracteristicile generale ale regimurilor comuniste din Europa de Est și din Asia a fost preferința pentru construirea de cartiere muncitorești de blocuri. Sub sloganul industrializării și urbanizării, două procese economice forțate prin care liderii comuniști încercau să recupereze decalajul istoric față de Occident, zonele periferice ale orașelor au fost transformate în mari aglomerări de locuințe colective. Astfel că au fost create fabrici de materiale prefabricate de construcție, al căror rol era acela de a furniza ”materia” primă pentru constructorii de blocuri, care trebuiau să ridice rapid și ieftin cartiere întregi, care urmau să reprezintă adăpostul pentru fermierii strămutați în orașe ca să muncească în noile fabrici, construite de adepții economiei planificate. Practic, existau fabrici care produceau mari plăci de beton la dimensiuni prestabilite, iar acestea erau apoi asamblate rapid pe șantier, într-un mod asemănător cu cel de la jocul de tip Lego. După căderea comunismului, reprezentanții noilor autorități nu au mai avut resursele financiare pentru a continua construcția marilor cartiere de blocuri sau pentru a demara noi proiecte. În întreaga

Pe atunci, deschiderea unui parc industrial reprezenta o adevărată aventură. Și asta pentru că intrarea statelor ex-comuniste în Uniunea Europeană nu era deloc o certitudine. ”Eu am decis să merg de la bun început pe mâna unor mici afaceri. Sunt multe companii care sunt cu noi de la bun început, din anul 2000, așa că ele au crescut o dată cu noi”, spune Sandor Kunkli, fondatorul parcului industrial Nyugati Ipari Park din Debreczen. Strategia sa a fost una de succes. În Debreczen existau numeroase companii mici, extrem de dinamice, care își doreau sedii la prețuri rezonabile pentru a-și optimiza fluxurile de producție, dar care nu dispuneau de resursele financiare necesare pentru a cumpăra noi parcele de pământ la marginea orașului, pe care să le și viabilizeze suficiente de rapid și să își și poată amenaja într-un termen scurt halele de producție. Aceste companii au ales să se mute în noul parc industrial. Sandor Kunkli a creat o strategie extrem de flexibilă, care a permis achiziția sau închirierea unor parcele de teren sau a unor clădiri de dimensiuni medii sau mici, astfel că parcul industrial Nyugati s-a umplut rapid. ”În prezent, în parcul nostru

”În privința energiei electrice, pentru că noi cumpărăm această energie și o revindem clienților noștri, am reușit să obținem prețuri cu 20 – 25 la sută mai mici decât cele obținute de companii care au început investiții de tip greenfield și care au negociat individual cu producătorii de curent electric” Sandor Kunkli Europă de Est deveniseră faimoase blocurile începute și neterminate. Nici investitorii privați nu au finanțat,

COVER STORY

se află 88 de companii, care au în total 880 de angajați. Cei mai mulți se află în parc din anul 2000. Desigur, au fost și unele companii care au murit sau care au plecat, pentru că noi nu aveam posibilitatea de a le oferi noi parcele de teren pe care să se dezvolte, însă ele au fost înlocuite rapid”, a spus Sandor Kunkli.

Elementele unei strategii câștigătoare În prezent, parcul industrial Nyugati din Debreczen este ocupat în proporție de sută la sută. ”Am devenit, practic, un parc închis. Nu avem posibilitatea și nici nu ne dorim să ne dezvoltăm și mai mult. Dacă pleacă un chiriaș, căutăm un altul în loc”, a rezumat Sandor Kunkli starea de spirit care domnește în interiorul companiei pe care o conduce. Chiar dacă o companie din Nyugati Ipari Park are, în medie, 10 angajați, ele au reușit să facă față onorabil crizei economice. Cifra de afaceri generată de parcul industrial Nyugati este de 150 de milioane de euro pe an. Cifra este impresionantă pentru un oraș ca Debreczen, care se află într-una dintre cele mai sărace regiuni ale Ungariei. De asemenea, cele 880 de locuri de muncă generate de companiile care activează în interiorul parcului industrial sunt extrem de importante pentru comunitatea locală. Un alt lucru important din strategia directorului general al parcului industrial Nyugati a fost miza pe companiile autohtone. În timp ce mari corporații multinaționale și-au delocalizat rapid investițiile, în căutarea unor resurse mai ieftine, companiile maghiare au rămas în Debreczen, în ciuda greutăților economice cu care s-au confruntat. În prezent, cea mai mare companie din parcul industrial Nyugati este o firmă din domeniul logistic, care a amenajat depozite frigorifice în care păstrează diferite produse care aprovizionează

piața Ungariei de Est. De asemenea, în parcul industrial Nyugati există și dealeri auto, însă nici sectorul producției nu a fost neglijat. Una dintre companiile importante produce polistiren de foarte bună calitate, la prețuri foarte mici. În aceste condiții, această companie are comenzi asigurate din toată regiunea din jurul Debreczenului. Mai mult, în ultima vreme, faima polistirenului local a trecut granița românomaghiară, iar mulți cumpărători vin din România. Deocamdată, este vorba de cumpărători mici, care achiziționează polistirenul necesar pentru izolarea termică a unor locuințe individuale. Însă relațiile economice dintre companiile din Ungaria de Est și cele din vestul României devin pe zi ce trece tot mai puternice. În locul unor companii maghiare care și-au închis porțile din cauza crizei economice, în parcul industrial Nyugati din Debreczen au început să apară investitori români. ”Avem un investitor român care produce mobilă și care a decis să înceapă producția în parcul nostru. De asemenea, avem un partener român de încredere în domeniul agricol, compania AgroSel, care are un management reprezentat de maghiari din Transilvania”, spune directorul general al parcului industrial Nyugati.

De ce vin investitorii în parcul industrial Omul de afaceri Sandor Kunkli explică motivele pentru care multe companii au preferat să investească în parcul industrial. Un motiv important este reprezentat de reducerile la taxele și impozitele locale oferite de municipalitatea din Debreczen. Administratorii

orașului maghiar au încurajat investițiile de tipul parcurilor industriale. Mai mult, în condițiile în care cele două parcuri industriale care au apărut după anul 1999 în oraș nu reușeau să ofere suficiente parcele de teren investitorilor din străinătate, municipalitatea a creat propriul său parc industrial, care a reușit să atragă investiții olandeze. De asemenea, un atu important a fost reprezentat de afilierea parcurilor industriale din Debreczen la o asociație națională a entităților de acest fel. Chiar dacă principala obligație a parcurilor membre este comunicarea unui raport anual de activitate, această asociație a reușit să creeze o imagine favorabilă parcurilor industriale maghiare și să asigure un canal bun de comunicare între investitori și Guvernul din Budapesta. Un alt avantaj important a fost acela că managerul parcului industrial Nyugati a reușit să negocieze contracte avantajoase cu furnizorii de utilități. ”În privința energiei electrice, pentru că noi cumpărăm această energie și o revindem clienților noștri, am reușit să obținem prețuri cu 20 – 25 la sută mai mici decât cele obținute de companii care au început investiții de tip greenfield și care au negociat individual cu producătorii de curent electric”, spune directorul general Sandor Kunkli. De asemenea, conducerea parcului industrial din orașul Debreczen a negociat și cu furnizorii de gaz metan și de apă. ”Avem stații centrale de apă și de gaz metan. Ele reprezintă investiții importante, care asigură servicii de bună calitate pentru clienții noștri”, adaugă Sandor Kunkli.

Claudiu Pădurean

88 de companii sunt localizate în interiorul Nyugati Ipari Park 880 de angajați lucrează în interiorul parcului industrial privat din Debreczen

Bani europeni Fondurile europene nu au reprezentat un element esențial în dezvoltarea parcului industrial privat Nyugati Ipari Park din Debreczen. Însă banii oferiți de Uniunea Europeană au ajutat la rezolvarea unor probleme punctuale. Conducerea parcului a obținut circa 100.000 de euro pentru instalarea unor filtre, care au ajutat la epurarea apelor poluate provenite de la operatorii economici localizați în parcul industrial. De asemenea, au existat clienți ai Nyugati Ipari Park care au obținut fonduri europene pentru a dezvolta, în incinta parcului industrial, diferite proiecte.

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

COVER STORY

Eveniment

eme: Cum dezvoltăm un parc industrial? Cum îl finanțăm? Cum atragem clienții? Ce facilități acordăm? Ce argumente avem față de concurență? Cum au procedat alții în jur? Ce tip de management aplicăm? Dar de marketing? Prezentarea unor modele de succes din Ungaria, Cehia, Polonia și România, văzute la fata locului.

P Catalogul parcurilor industriale din Romania – Ediția I Produs: format revistă glossy, 100 pagini, full color, tiraj 5000 ex Apariție: Ianuarie 2013 Clienți vizați: toate parcurile industriale din România, companiile din interiorul acestora, alte companii și instituții în legătură cu parcurile industriale, infrastructura necesară și construcția acestora (furnizori de apă, canal, gaze, energie, gestionari de deșeuri, proiectanți, arhitecți, avocați, constructori de drumuri, hale, fabrici, echipamente etc), toate entitățile private sau de stat interesate să se promoveze în Catalogul Parcurilor Industriale – Ediția 2013 Distribuție: controlată, în toate parcurile industriale, spre toți clienții acestora, ministere, ambasade, consulate, cluburi de afaceri, camere de comerț româno-străine, asociații ale investitorilor străini, băncilor și fondurilor de investiții, instituțiile economice de la Bruxelles, companii multinaționale din Europa și din lume.

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

articipanti: Acționari, manageri și clienți ai parcurilor industriale, reprezentanți ai admi nistrațiilor locale și județene, ai cluburilor de afaceri, ai camerelor de comerț, ai fondurilor de investiții, ai băncilor interesate, ai ministerelor, ambasadelor și consulatelor economice, ai companiilor private și de stat interesate de parcurile industriale.

ocatia&data: Târgu Mureș. Grand Hotel 4*, 6-7 noiembrie 2012

Locuri: 200 Limba: : română și engleză (se asigură traducere)

ollow-up: Concluziile evenimentului vor fi înaintate Guvernului României

COVER STORY

TRANSILVANIA. OPEN FOR BUSINESS Tîrgu-Mureș, 6-7 noiembrie 2012

Parcurile industriale o strategie națională

• Pentru orice companie care vrea să investească în România, parcul industrial e deja locul firesc unde trebuie să se așeze. E deja o condiție, pe lângă celelalte referitoare la mâna de lucru specializată, dar ieftină ori de facilitățile fiscale acordate investitorilor de către Guvern, ori autorități locale. • Parcurile industriale reprezinta viitorul. Dar din ce motive concrete aleg investitorii aceste parcuri? • Întâi, li se oferă infrastructura necesară pentru a-și demara rapid investiția. Apoi, facilitățile de ordin fiscal (taxe și impozite) pentru bunurile imobile și terenurile transmise în folosința parcului industrial nu sunt de neglijat. Majoritatea administratorilor de parcuri oferă și servicii de security, de banking, de posting, de consulting etc. • Nu în cele din urmă, soluția parcului industrial se dovedește viabilă și în cazul companiilor care doresc relocarea activităților de producție în conformitate cu legislația în domeniul mediului, care prevede transferarea capacităților de producție în afara zonelor urbane.

Grupul de presă Transilvania Business, editor al revistei naționale Transilvania Business, este preocupat în permanență de situația economică a business-ului din inima Ardealului și nu numai. În urma acestei preocupări constante și a unei temeinice documentări, Transilvania Business a descoperit că în România funcționează numai 40 de parcuri industriale, noduri economice ce beneficiază de scutiri de taxe și impozite, spre deosebire de Ungaria, care, în urma aplicării unei strategii guvernamentale de succes a dezvoltat 200 de astfel de entități. Astfel, s-a creat și în România nevoia dezvoltării unei strategii naționale în care să fie implicați toți factorii de decizie din structurile de stat alături de potențialii investitori privați și clienți ai unor parcuri industriale.

COVER STORY

Vremea parcurilor industriale Parcurile industriale nu sunt istorie, vremea lor în România de abia începe. Zeci de astfel de proiecte se află deja în derulare în aproape toate județele țării, sub patronajul consiliilor județene, al primăriilor, ori al unor investitori privați. Totul se desfășoară însă într-un cadru legislativ și fiscal nemotivant, în afara unei strategii guvernamentale coerente, pe termen mediu și lung. Tocmai din această cauză există în acest moment parcuri industriale aproape goale, construite în locații fără viitor, fără resurse umane, fără infrastructură. Cine construiește la această oră parcuri industriale și ce gânduri de viitor are? O fațetă a recesiunii economice mai puțin cunoscută e cea a companiilor care dispun de lichidități și profită de situația generală dificilă pentru a-și extinde și a-și spori afacerile. Fie că sunt fonduri americane de investiții, fonduri guvernamentale chineze, multinaționale de pe întreg mapamondul, firme mai mari sau mai mici care au strâns bani pentru zile negre, toate acestea se află în acest moment la vânătoare de afaceri, inclusiv pe piața din România. Energie, agricultură, parcuri industriale, imobiliare, industria auto, retail – sunt marile atracții de moment ale României. De partea cealaltă, există bănci la această oră în țara noastră care dispun de sute de milioane de euro lichidități, cu dobânzi incredibil de bune (între 3% și 4%), dar oamenii de afaceri au devenit prea fricoși pentru a accesa împrumuturi. Iată, deci, resurse și potențial de business există. Lipsește uneori curajul. Sunt însă și oameni, companii și instituții care și-au învins teama și acționează acum, pentru a le fi bine peste 5-10 ani. Este cunoscut că în perioadă de criză, pașii pe care-i faci într-un business, înainte sau înapoi, sunt de câteva ori mai rapizi decât în vremuri de stabilitate, deci, presupunând că totul va merge bine, o afacere lansată acum va crește mult mai rapid decât ar fi crescut în condiții de acalmie a pieței și economiei. Cine sunt însă acești curajoși? Am selectat câteva exemple care subliniază faptul că parcurile industriale din România nu sunt un proiect economic expirat deja, ci, dimpotrivă, istoria lui abia începe.

Proiect inedit în Maramureș

Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare La Baia Mare, primăria condusă de Cătălin Cherecheș și-a propus să deschidă un parc industrial care să creeze 700 de locuri de muncă. Investitorilor care se vor arăta interesaţi de a face investiţii în municipiu li se va pune la dispoziţie o hală de 2250 mp pe un teren de aproximativ un hectar. Numai că respectivii inves-

titori, în schimbul acestor facilităţi oferite de primărie, vor fi nevoiţi să respecte o serie de condiţii. “Ştim că până acum s-au organizat parcuri industriale în multe oraşe, multe parcuri stau neutilizate... Noi dorim să lansăm invitaţia unor societăţi importante să vină şi să îşi exprime opţiunea de a închiria astfel de baze de producţie în anumite condiţii. Să le impunem un număr minim de angajaţi, să le impunem un anumit salariu mediu, inclusiv garanţii bancare pentru a nu fi în situaţia celor de la Cluj cu Nokia, la Jucu, să vină, să facă o investiţie şi apoi să plece”, susține primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheş. Potrivit acestuia, prima hală va fi gata în vara anului 2013 și va fi amplasată la ieșirea din oraș, către Săcălășeni. Construcția primului spațiu va începe în momentul în care viitoarea hală va fi deja închiriată. Până la această oră, patru firme din industria auto și-au prezentat interesul de a veni la Baia Mare.

emplul de la Cugir și să deschidă un parc industrial, însă proiectul a murit în fașă, deși exista un parteneriat semnat între Consiliul Local Aiud și Consiliul Județean Alba. Aiudenii consideră că partenerul CJ Alba nu s-a arătat preocupat de situația proiectului. Iată un exemplu care demonstrează că dorința de a face un parc industrial nu are de multe ori legătură cu posibilitățile reale, ori chiar cu necesitățile zonei. Aproape la fel s-a întâmplat la Blaj, acolo unde un parc industrial deja existent a fost desființat din cauza lipsei de oferte din partea investitorilor, dar mai ales din cauza lipsei de fonduri pentru crearea infrastructurii necesare. Acționarul, tot CJ Alba, a decis recent să construiască în acea locație o “fermă solară” de 14 milioane euro, prin fonduri europene, doar doar o mai salva ceva din cei 1,5 milioane lei bani publici investiți în ideea parcului industrial. Nu mai bine făcea din start acest lucru?

Alba, cu experiențe bune și rele

Oradea, curaj și dinamism

Florin Roman, vicepreședintele CJ Alba Județul Alba are în acest moment un parc industrial ce funcționează cu motoarele în plin, la Cugir. Aici funcționează 42 de societăţi comerciale, în domenii precum prelucrarea metalului şi a lemnului sau a pielăriei, servicii în domeniul consultanţei juridice, economice şi tehnice şi altele. Parcul Industrial Cugir, având acționar unic Consiliul Județean Alba, cuprinde o suprafaţă totală de clădiri închiriate de peste 22.200 de metri pătraţi, respectiv de peste 4.770 de metri pătraţi de teren. Deși parcul este în proporție de peste 90% închiriat, administratorii săi nu se gândesc în acest moment la profituri. „Nu ne mai punem problema unor profituri în acești ani de criză, pentru că acestea sunt atât cât să ne menţinem fără a putea face investiţii importante. Important e să ne păstrăm chiriaşii“, a explicat Emil Muntean, directorul general al societăţii. Administrația locală din Aiud a dorit să preia ex-

Ilie Bolojan, primarul Oradei Municipiul Oradea este orașul lăudat recent de ministrul Dezvoltării, Eduard Helvig, în privința proiectelor sale de creștere economică și socială, folosindu-se de fonduri europene. Primarul Ilie Bolojan și-a format o echipă de profesioniști cu care a ratat foarte puține ținte în ultimii 4 ani. Recent, consilierii locali şi-au dat deja acordul pentru înfiinţarea celui de-al treilea parc industrial al oraşului (al doilea se află în lucru), datorită interesului crescut al investitorilor față de Oradea. Potrivit informațiilor transmise de către biroul de presă al Primăriei Oradea, înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III este necesară mai ales în perspectiva dezvoltării oraşului, dar şi datorită interesului crescut al investitorilor faţă de viaţa economică din municipiu, unii fiind interesaţi de zona veche industrială din Oradea. Situat pe strada Uzinelor, noul parc industrial se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 20 ha, fiind

COVER STORY

acum începe în apropierea căii ferate şi a drumului internaţional E60. El va facilita accesul investitorilor la cele mai importante căi de transport, asigurând astfel legăturile directe la rutele comerciale. „Pentru a avea câştig de cauză în competiţia pentru atragerea companiilor din afara oraşului, care să investească în Oradea, era nevoie să le putem oferi amplasamente ieftine, cu infrastructura asigurată în condiţii avantajoase”, a spus primarul Ilie Bolojan. Administraţia locală a înfiinţat primul parc industrial orădean în anul 2008, iar terenul de 24 de hectare de pe strada Ogorului, destinat parcului Industrial II, a fost preluat de către municipalitate în anul trecut. Aproape 20 de milioane de lei costă infrastructura pentru al doilea parc iar cele 129 de hectare de teren vor beneficia de pachetul întreg de utilităţi publice necesare pentru atragerea cât mai multor investitori privaţi, autohtoni sau străini, dornici de a se reloca sau de a începe afaceri noi într-un mediu propice demarării unor astfel de acţiuni şi activităţi. „Investiţia va fi finalizată în 26 de luni, după care vom avea toate utilităţile necesare, de la reţele de apă, de canalizare până la electricitate şi drumuri”, a afirmat primarul Ilie Bolojan. Oradea este singurul municipiu din Transilvania al cărui buget a depăşit în acest an un miliard de lei. Din această sumă, 16%, adică 165 de milioane de lei, sunt fonduri europene.

Jiboul încă nu a reușit

Județul Sălaj are în acest moment un singur parc industrial funcțional, cel de la Jibou, dar și acesta e la limita de avarie. Poziționat într-o locație ce părea avantajoasă, la distanțe aproape egale de Cluj, Baia Mare, Satu Mare și Oradea, parcul nu s-a dovedit ceea ce a visat proprietarul lui. Un argument ar fi acela că locația nu e singura hotărâtoare. Mai e nevoie și de forță de muncă, de infrastructură foar te bună, de promovare, chiar de relații personale. Acționarul lui, administrația locală din Jibou, a recunoscut prin vocea primarului că parcul are nevoie de promovare și chiar a propus înființarea unei firme specializate pe acest domeniu. „Am reziliat unele contracte în anii trecuți, cu firme cărora leam concesionat terenuri şi au plătit chirie 1-2 luni după care nu au mai plătit. Între timp datoriile s-au şters pentru că au trecut vreo cinci ani de când erau înregistrate”, spune edilul Jiboului, Eugen Bălănean. În acest moment, în parc se află patru companii, SC Grovinest SRL București (producător de mobilier pentru spitale, ocupă 5 hectare de teren), SC Arc Grup SRL Jibou (prelucrarea metalelor, ocupă un hectar), SC Verbelco SRL și SC Roca SRL. Parcul Industrial Jibou a fost dat în folosință în anul 2005, investiția pentru amenajarea lui fiind de 1,67 mi lioane de euro. Din această sumă, 1.6 milioane de euro au fost fonduri PHARE și fonduri de la bugetul de stat, restul de 79.000 de euro reprezentând contribuția Consiliului Local. Din suprafața totală de 22 de hectare de teren, Primăria Jibou a scos

www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

pentru concesionare 18 hectare.

Bistrița, un proiect ambițios

prindere, dar un parc industrial, dezvoltarea oraşului prin şantiere, dezvoltarea oraşului prin turism, care vor crea locuri de muncă”, asta pot!” explică primarul Ovidiu Crețu.

Reghinul, pe urmele succesului Sânpaul

Ovidiu Crețu, primarul municipiului Bistrița La Bistrița, modelul de succes al grupului Teraplast, care funcționează de doi ani într-un parc industrial nou-nouț la Sărata (deși nu e înregistrat ca atare la Ministerul Administrației și Internelor), a atras atenția municipalității. Unul dintre proiectele ambițioase ale primarului Ovidiu Crețu este să înființeze un parc industrial adevărat, nu departe de cel al Teraplast. Pro iectul a fost depus în luna septembrie a anului 2010 la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru a primi sprijin financiar. Pentru realizarea acestuia proiect, consilierii locali au aprobat în anul 2010 un buget de 36.613.631 lei. De la data depunerii proiectului şi până în luna iunie 2012, acesta a parcurs toate etapele de evaluare. În urma unei evaluări tehnice şi financiare efectuate de către reprezentanţii Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest s-a stabilit că se pot face economii pentru realizarea acestui proiect, în valoare de 1,5 milioane lei față de suma propusă inițial. Conform proiectului, parcul ar urma să aibă o suprafaţă de 30 de hectare, iar municipalitatea vrea să amenajeze spaţii pentru industria uşoară, o parcare, dar şi un centru de administrare. Acest parc va fi destinat ramurilor industriale cu grad redus de poluare şi cu tehnologii curate şi moderne, cu activităţi de producţie şi servicii. Municipalitatea a anunțat deja că mai multe firme mari, atât din România cât şi din străinătate (China, Spania) şi-au manifestat intenţia de a investi în Bistriţa. Parcul Industrial Bistriţa Sud, un proiect iniţiat de fostul preşedinte al PNL BistrițaNăsăud, Ioan Turc, va fi finalizat în aproximativ 18 luni, termenul maxim de finalizare fiind de 24 de luni, cu finanțare 50% din fonduri europene. Parcul va fi situat în extravilanul municipiului, pe 30 de hec tare, în dreptul localităţii Viişoara, cu acces auto, în prezent, din Sărata. Se vor amenaja mai multe loturi, 34 de parcele pentru industrie şi servicii, 3 parcele pentru investiţii şi servicii, 5 parcele pentru logistică, 5 parcele pentru echipamente edilitare, 11 parcele pentru industrie medie. De asemenea, se va realiza infrastructura pentru circulaţie, cu sensuri giratorii, carosabil cu două benzi, trotuare şi piste de biciclişti. Întreaga zonă va fi racordată la reţelele de gaz şi de electricitate, la telefonie şi internet. “Facem o politică axată pe investiții, pentru că asta trebuie să facă un primar, un administrator. Eu nu pot să creez o între-

Ciprian Dobre, președintele CJ Mureș Mureșul are deja un parc industrial de succes, la Sânpaul, dar noul președinte al Consiliului Județean, Ciprian Dobre, a lansat ideea înființării unei asemenea entități și la Reghin. “Cred că a venit vremea să facem mai mult pentru Reghin. În 1996, Reghinul era oraşul cu şomaj zero, cu cele mai multe societăţi comerciale pe cap de locuitor. Azi, lucrurile stau altfel, din păcate. Reghinul trebuie să redevină motorul economic al judeţului Mureş. Primul parc industrial pe care îl vom înființa în județ va fi acolo” spune Dobre. Sebastian Fărcaș, consilier local la Reghin, crede că existența unui asemenea parc industrial este vitală pentru economia viitoare a orașului și a zonei. “Sunt convins că municipiul Reghin are nevoie în prezent de un asemenea proiect. Sigur, până acolo avem multe de făcut. Par¬cul industrial nu înseamnă doar deli¬mitarea unei suprafețe de teren și montarea unei table care să indice existența sa. În¬seam¬nă asigurarea tuturor utilităților pentru ca in¬vestitorii interesați de Reghin, de viitorul parc industrial, să realizeze doar construcția iar noi să le aducem la ușă apa, gazul și curentul. Mai înseamnă taxe reduse pentru cei care creează noi locuri de muncă”, susține Fărcaș.

Turda, proiect de 200 mil. euro

Industrial & Logistic Park Turda

COVER STORY Compania spaniolă Graells & Llonch a început la Turda lucrările la Industrial & Logistic Park Turda, un proiect de 200 de milioane de euro dezvoltat în parteneriat cu fondul de investiții Europa Capital. ”Noi am cumpărat terenul acum mai bine de patru ani, dar de-abia acum ne apucăm de construcție”, a explicat, recent, la inaugurarea șantierului, Tim Norman, directorul executiv al fondului de investiții Europa Capital. ”Noi aducem în acest parteneriat terenul, dar și finanțare. Graells & Llonch sunt partenerii noștri și vor aloca o mică sumă de bani, dar investiția o vom face noi într-o măsură majoritară”, a precizat Tim Norman, adăugând că investiția va fi făcută din fonduri proprii, nu din împrumuturi bancare. Prima fază a proiectului, care va avea o suprafață totală de 25.000 de metri pătrați, va cuprinde mai multe depozite mici. ”Vrem să atragem companii și antreprenori din zonă într-o primă fază, pentru că aceste companii mici sunt cele care mișcă economia. Vom vedea care este nivelul cererii și, dacă va fi mare, vom investi mai mulți bani”, spune Norman. Evident, autoritățile locale au un rol important în proiect, dezvoltatorii fiind scutiți, pe o perioadă de cinci ani, de taxe și impozite locale. ”Aceste scutiri au dus la posibilitatea de a putea oferi chirii de sub 3,8 euro pe metru pătrat pe lună, cât este prețul pieței și a unei taxe de mentenanță de 0,7 euro pe metru pătrat pe an, de 12 ori mai mică decât în mod normal”, spune Gabriel Sfetcu, șeful departamentului Industrial din cadrul companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield.

Secuimea vrea parcuri industriale

Mergând pe principiul mai bine mai târziu decât niciodată, autoritățile din Harghita au hotărât înființarea unui parc industrial, care să revitalizeze cumva economia județului. În ianuarie 2012, be neficiarul a atribuit contractul pentru servicii de ela borare a unui studiu având drept scop fundamentarea economică a proiectului parcului industrial. Planul face parte din proiectul FIDIBE. Valoarea contractului este de 223,448 lei (51 mii EUR), fără TVA.

Fondurile sunt asigurate prin FEDR pentru sprijinirea inovării și antreprenoriatului. Contractul a fost atribuit prin licitație deschisă firmei OTP Consulting România cu sediul în București. Și autoritățile din Covasna au demarat proiectul unui parc industrial de 30 ha, la Sfântu Gheorghe. Inițial suprafața prevăzută era de numai 15 ha, dar primăria

Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării a câștigat în instanță un litigiu privind proprietatea asupra 16 ha la Câmpu Frumos și a decis să adauge acest teren la viitorul parc industrial. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat la începutul anului că lucrările pentru amenajarea parcului industrial de la Câmpu Frumos vor începe în mod sigur în 2012 și că este de părere că viitorul parc industrial va atrage investitori, adăugând că a discutat deja cu câteva firme, atât din ţară, cât şi din străinătate, în acest sens. În toamna anului trecut, Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a câştigat, în cadrul POR, o finanţare pentru un proiect în valoare de peste 24,5 milioane de lei, care vizează amenajarea parcului industrial. Primăria Sfântu Gheorghe a depus acest proiect pentru a obţine finanţare în cadrul POR, domeniul major de intervenţie 4.2 – „Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi”.

Moldova se reorientează spre industrie

Deși mai mult de jumătate din parcurile industriale

funcționează în Transilvania, mai multe județe din Moldova și din restul țării văd aceste entități ca posibile motoare pentru economiile locale slăbite. La Suceava, Botoșani, Bacău, Neamț parcurile industriale au depășit deja nivelul de idee, autoritățile locale derulând deja asemenea proiecte în diverse faze. Mare susținător al parcurilor industriale, Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării, a lăudat recent inițiativele lansate deja în acest domeniu. “Unul din proiectele strategice pe care doresc să le implementez ca ministru ține de crearea unei infrastructuri pentru crearea de centre de afaceri și parcuri industriale. Cred că bugetul local, respectiv bugetul național, se susține pe economie reală și nu pe consum, iar parteneriatul public local reprezintă soluția cea mai eficientă. Încurajarea afacerilor care să aducă plus valoare în economia națională reprezintă unul din obiectivele Ministerului Dezvoltării. Vă dau un exemplu, subdezvoltarea din județul Botoșani sau alte zone sărace trebuie să înceteze, pentru că suntem în secolul XXI. “Avînd în vedere faptul că în ultimii 20 de ani, în Neamţ s-au desfiinţat firme mari, în care lucrau mii de oameni, planul nostru este să atragem cât mai mulţi agenţi economici într-un singur loc pentru a crea locuri de muncă şi pentru a stimula producţia şi cercetarea în orice domeniu”, a spus Vasile Pruteanu, șeful Consiliului Județean Neamț. Pruteanu vede realizabile două parcuri industriale, unul în zona Piatra Neamţ şi unul în zona Roman. Și Consiliul Județean Iași are un asemenea proiect în derulare, în comuna Lețcani. Proiectul în valoare de 4,3 milioane eur, vizând construirea unui parc agroindustrial, a fost depus pentru finanțare pe 28 octombrie 2009. Parcul este un proiect care se va întinde în primă fază pe o suprafață de 25 de hectare, urmând ca ulterior să se dezvolte și să ajungă până la 100 de hectare. Pe acest teren se vor construi halele de producție, de conservare și expunere. Parteneri în proiect sunt autoritățile locale din comuna Lețcani, Consiliul Județean Iași, dar și autorități din Republica Moldova și din Ucraina.

Alin BOLBOS

agricultură

Rotunda românească, pâinea sănătoasă a bunicii Un producător de paniﬁcaţie din Cluj coace o pâine pe care se luptă să o păstreze cât mai naturală, pe o piaţă inundată de produse “umﬂate cu pompa” cu ajutorul substanelor de sinteză.

Printre consumatorii români de pâine circulă ideea preconcepută şi adânc înrădăcinată de pe vremea când pâinea neagră sau „semi” era considerată de calitate inferioară, că pâinea albă şi pufoasă este cea mai bună şi la gust, şi pentru sănătate. Studiile făcute între timp au arătat, însă, contrariul. Alin Corbeanu, directorul brutăriei clujene Coradyn a dorit să producă o pâine cât mai apropiată de cea făcută de bunica, în cuptor. „Ţi-e dor de pâinea de altădată pe care o făcea mama, bunica sau străbunica numai din ingrediente naturale, folosind maiele tradiţionale îndelung fermentate, cu gust autentic şi arome îmbietoare date de măiestria plămădirii aluatului şi de coacerea în cuptorul pe vatră?” aşa începe prezentarea de pe site a produsului Rotunda Românească, o pâine cu nume şi reţetă înregistrate la OSIM. “Iniţial, am dorit să facem o pâine rustică. Mulţi au venit la noi să ne ofere diferite chimicale folosite de mulţi producători de paniﬁcaţie. Am rezistat tentaţiei, mai ales că soţia mea este medic şi farmacist şi nu m-a lăsat să folosesc chimicale”, spune cu umor Alin Corbeanu. Aşa că pentru realizarea Rotundei Româneşti, brutăria foloseşte numai maia fabricată chiar de proprii brutari, cu enzime din grâu, nu din chimicale.

Clujul, Mecca brutarilor În judeţul Cluj funcţionează, potrivit datelor Direcţiei Agricole Cluj, 157 de brutării, dintre care aproximativ 60 sunt în Cluj-Napoca. La o primă vedere, s-ar putea spune că pâine produsă aici ar ﬁ suﬁcientă pentru consumul local. Mai mult decât atât, producătorii de pâine din judeţele învecinate şi chiar din judeţe îndepărtate îşi încearcă norocul pe piaţa clujeană. “Clujul

Avantajele pâinii Rotunda Românească • gata feliată • prospeţime îndelungată (Rotunda Românească se menţine proaspătă până la şapte zile de la data producerii. Pâinile care ţin mai mult de atât au, cu singuranţă, conservaţi) • nu lasă ﬁrmituri

www.transilvaniabusiness.ro

este ca o Mecca a pâinii. Toţi vin să vândă aici, indiferent de unde aduc pâinea. Mulţi iau din alte surse, la negru, astfel că pâinea este automat cu un sfert din preţ mai ieftină”, spune Alin Corbeanu despre concurenţa pe care o are în Cluj.

Distribuţia cea mai sigură: în propriile magazine Managementul Coradyn, firmă care face parte din holdingul Alimrom Trading, a învăţat pe propria piele ce înseamnă să livrezi pâine, după care să aştepţi să îţi fie şi plătită. “Nu prea găseşti firme care să şi plătească la timp marfa. Am lucrat cu magazine mai mici, de la care cu greu obţineam banii, chiar dacă le livram cantităţi mici”, spune Alin Corbeanu despre experienţa desfacerii pâinii produse în brutăria de la Complexul Mercur din Cluj. Mai mult, Rotunda Românească a încercat să intre şi în supermarketuri. “Acolo, însă, nu contează calitatea, ci doar preţul, care trebuie obligatoriu sa fie mic”, mai spune Alin Corbeanu. Aşa că managementul firmei a decis ca Rotunda Românească, în toate varietăţile sale, să fie distribuită şi vândută doar prin cele opt magazine ale SC Alimrom din Cluj-Napoca. De asemenea, Rotunda Românească mai poate fi cumpărată şi din alte părţi ale ţării, acolo unde o distribuie colaboratorii firmei Zeelandia. Forma de prezentare a Rotundei este, şi ea,

Ce fel de făină folosiţi? Dacă vă întrebaţi ce înseamnă cifrele care apar înscrise pe ambalajele pachetelor de făină din comerţ, iată câteva informaţii utile: făina 650 se foloseşte cel mai des în paniﬁcaţie, făina 550 este potrivită pentru patiserie, la fabricarea cornuleţelor şi covrigilor, făina 480 este bună pentru cozonaci, prăjituri şi blaturi, iar făina 000 este potrivită şi pentru foietaje ﬁne. una specială, pentru că are un ambalaj original, pe culori, în funcţie de sortiment: integrală, rustică, cu secară sau multicereale.

Rotunda, marcă înregistrată Reţeta acestei pâini, cât şi denumirea de “Rotunda Românească” sunt mărci înregistrate ale societăţii ieşene Zeelandia. Cei care doresc să aﬂe mai multe despre produs, despre modul în care se face pâinea şi ce trebuie ea să conţină, pentru a ﬁ un produs sănătos, pot citi mai multe pe site-ul dedicat, www.rotundaromaneasca.ro.

Ana Florescu

Summary a bread manufacturer from cluj bakes a type of bread that she strives to keep as natural as possible, on a market flooded with “pump inflated” products that abound in synthetic substances.

AFACERE

Cum sprijină oamenii de afaceri maghiari economia românească Asociația de Afaceri Ungare din România probează adevărul proverbului care spune că prietenul la nevoie se cunoaște. În ciuda crizei, companiile maghiare investesc în România, în continuare, capital și încredere. România continuă să fie o destinație interesantă pentru investitorii din Ungaria, care se menține în topul celor mai importanți parteneri ai României. Există o adevărată tendință de dinamizare a afacerilor printre oamenii de afaceri maghiari, care fie își consolidează afacerile în România, fie își deschid unități de producție sau de vânzare. Investitorii maghiari aleg cu prioritate Transilvania, pentru că au șanse mult mai mari să găsească angajați care să vorbească limba maghiară. Un alt motiv este reprezentat de apropierea Transilvaniei de autostrăzile care merg spre Occident.

România, o piață bună pentru companiile maghiare Însă printre avantajele pe care le oferă România investitorilor maghiari se numără ﬁscalitatea mai bună decât în Ungaria, care are TVA mai mare, precum și

Schimburi importante Ungaria și România au ajuns să dezvolte circuite economice care funcționează integrat. De exemplu, există export de apă pentru irigații din județul Arad spre zone din Ungaria de Est. De asemenea, există multe companii care produc în zona Debrețin și vând în Oradea sau invers. Există, de asemenea, și mulți turiști români care merg în stațiunile balneoclimaterice cum ar ﬁ Hajduszoboszlo ori Seghedin, în timp ce mulți turiști maghiari își petrec vacanțele în Carpații românești.

forța de muncă mai ieftină. De asemenea, contează faptul că, în Transilvania, oamenii de afaceri maghiari se simt acasă, spune președintele Asociației de Afaceri Ungare din România, Laszlo Diosi, care conduce și sucursala românească a celei mai importante bănci ungare, OTP Bank. Există și alte motive suplimentare pentru a susține investițiile maghiare, spune Laszlo Diosi. ”Considerăm că România este o piață foarte mare și are un potențial mare de dezvoltare pe viitor, chiar dacă în ultimii ani am avut o situație foarte mare de criză, în special în 2009 și în 2010. Dar perspectivele au rămas în România. Considerăm că ﬁrmele maghiare o înțelegere bună a pieței și țin seama de potențialul dezvoltării business-ului aici”, a spus Laszlo Diosi. El detaliază și faptul că din Ungaria nu vin doar companii de talia multinaționalelor. ”Avem foarte multe IMM-uri care au ajuns la un nivel foarte bun de dezvoltare în Ungaria și trebuie să se extindă și România este o piață foarte bună pentru ele”, spune conducătorul OTP Bank România. ”Pentru că în această zonă, în Europa de Est, avem o problemă generată de criză, de asemenea, avem o problemă legată și de modul în care criza a afectat piețele tradiționale din Occident – în sensul în care piețele tradiționale de export nu au crescut prea mult în ultimii ani, cum ar ﬁ Spania, Germania sau Italia – considerăm că regiunea aceasta și România, în special, va crește mai

mult într-un timp strategic”, a spus omul de afaceri maghiar, care crede că ritmul de creștere pe termen mediu al României va ﬁ superior celui din alte state din Occident.

Posibilități reale de dezvoltare pentru OTP Bank Laszlo Diosi a detaliat și motivele pentru care și-a format această opinie. ”Aici există o posibilitate reală de dezvoltare în domeniul infrastructurii, al caselor, al apartamentelor. Există posibilități reale de dezvoltare și în domeniul industriei, în general, al exporturilor. Dacă vom compara România cu oricare altă țară din zonă, putem vedea că avem o oportunitate foarte mare”, a spus conducătorul OTP Bank România. Laszlo Diosi a explicat și cum poate Asociația de Afaceri Ungare din România să îi încurajeze pe oamenii de afaceri maghiari să investească aici. ”În primul rând, trebuie să îi informăm nu doar pe membrii noștri, ci și pe managerii companiilor din Ungaria. Asociația noastră trebuie să ﬁe o punte între România și Ungaria, pentru că știm că nivelul de înțelegere dintre țările noastre este minim. Deci, trebuie să avem multe organizații oﬁciale sau civice care să ajute la dialogul românomaghiar”, a spus președintele Asociației de Afaceri Un-

AFACERE ”Pentru că în această zonă, în Europa de Est, avem o problemă generată de criză, de asemenea, avem o problemă legată și de modul în care criza a afectat piețele tradiționale din Occident – în sensul în care piețele tradiționale de export nu au crescut prea mult în ultimii ani, cum ar ﬁ Spania, Germania sau Italia – considerăm că regiunea aceasta și România, în special, va crește mai mult într-un timp strategic” Laszlo Diosy

gare din România. Iar compania bancară pe care o conduce Laszlo Diosi este un bun exemplu pentru celelalte companii maghiare. ”OTP a ajuns în România în 2004, dar am început cu operațiuni de anvergură mai mare din 2005 – 2006 și acum sunt aproape pe locul 14 de pe piață. Cota noastră de piață este de 1,4 – 1,5 la sută și scopul nostru acum cred că este foarte potrivit cu ținta de țară. Finanțăm consumatori cu credite de nevoie personale și cu IMM-urile. Noi am crescut volumul creditelor acordate în această perioadă de trei ori mai mult decât creșterea pieței, iar creșterea depozitelor a fost de șase ori mai mare decât în general. Noi suntem foarte activi pe piața românească”, a spus Laszlo Diosi.

Succes marca Fornetti România oferă oportunități interesante pentru investiții, chiar dacă creșterea economică nu va

www.transilvaniabusiness.ro

reveni prea curând la nivelurile anterioare crizei economice, spune directorul celei mai importante societăți maghiare din domeniul fast-food, Fornetti, Zoltan Panczel. El a oferit și o rețetă pentru a susține dezvoltarea economică, bazată de produse cu valoare adăugată mare. ”Eu aș zice să ne folosim de resursele economice pe care le avem cu certitudine. Dacă ne ocupăm de agricultură, atunci să realizăm și produsul finit, nu numai materia primă. Aceste resurse, inclusiv una care este foarte puțin folosită în țara noastră, turismul, ar putea să aducă o creștere economică solidă. Dacă ne uităm la ceea ce era Spania înainte de criză, aproape 30 la sută din PIB provenea din turism, în timp ce la noi procentul acesta realizat de turism este net inferior”. Zoltan Panczel a aplicat rețeta mizei pe produse cu plusvaloare și în cazul propriei afaceri, Fornetti. ”Nu a fost nici un fel de miracol. Pur și simplu, am fost acolo unde trebuia și când trebuia. Am intrat pe o

piață virgină, practic fără concurență, și am adus un produs de nișă care a fost foarte bine apreciat”, spune omul de afaceri maghiar, care este vicepreședinte al Asociației de Afaceri Ungare din România.

Adaptare la realitatea pieței locale Însă Fornetti a pus un accent puternic și pe adaptarea la realitatea pieței locale. Produsele vândute în Ungaria de lanțul de patiserii au alte gusturi decât cele din România, pentru că Fornetti s-a adaptat rapid la preferințele culinare ale consumatorilor locali. ”Este absolut normal că trebuie să aibă specificul local ceea ce se consumă în țara respectivă. Acum, la început, normal că fiecare masterfanchiser are probleme cu proprietarul licenței, dar am învins și am reușit să impunem produsele pe piața românească”, spune Zoltan Panczel. El crede că soarta rețelei de panificație pe care o conduce este strâns legată de cea a economiei românești. Zoltan Panczel are o viziune originală asupra evoluției economiei românești. ”Nu putem să vorbim despre o schimbare tipă cămilă sau în W, ci mai mult putem să vorbim despre un efect – joagăr, cu adâncituri mai mari sau mai mici, dar această fluctuație, după părerea mea, în viitorii 10 – 15 ani nu se va termina. Nu are cum!”, spune omul de afaceri maghiar, care afirmă că și viitorul Fornetti în România va fi influențat profund de această dinamică. ”Viitorul va fi greu, fiindcă au apărut foarte multe concurente, dar și cărțile spun că cine intră primul de o piață este destul de greu de învins. Noi sperăm să fie adevărat ceea ce spun cărțile și să nu ne învingă nimeni pe piața românească”, spune, cu un optimism moderat, vicepreședintele Asociației de Afaceri Ungare din România.

AFACERE ”Nu putem să vorbim despre o schimbare tipă cămilă sau în W, ci mai mult putem să vorbim despre un efect – joagăr, cu adâncituri mai mari sau mai mici, dar această ﬂuctuație, după părerea mea, în viitorii 10 – 15 ani nu se va termina. Nu are cum!” Zoltan Panczel

Strategie pentru viitor Zoltan Panczel a dezvăluit și o parte din strategia de viitor a rețelei Fornetti, care va ține seama de schimbările intervenite în optica gastronomică a clienților, care se orientează tot mai mult spre produse cât mai naturale și cât mai propice pentru sănătatea oamenilor. ”Este important ca produsele noastre să fie cât mai sănătoase și să fie cât mai apreciate de cât mai multă lume, din toate punctele de vedere. Legenda cu E-urile este o mică glumă. Și la covrigi ar fi aceeași problemă, și covrigii se transportă congelați, deci aceleași E-uri sunt și în covrigi, dar lumea crede că acești covrigi sunt făcuți doar din apă și făină și că sunt ultrasănătoși față de orice alt produs de panificație”, mai spune directorul general al lanțului Fornetti.

Interesul se menține la cote ridicate Consultantul Istvan Szabo, care este managerul general al companiei Kerconsult, este de părere că interesul firmelor din Ungaria pentru România se va menține la cote ridicate și în perioada următoare. El a accentuat faptul că deja există niște curente ferme de opinie în rândul investitorilor maghiari din România. ”Toată lumea se confruntă cu aceleași probleme. Deci, care va fi drumul prin care România va ieși din acest – să nu îi spunem impas economic, dar este o încetinire destul de serioasă? Totuși, în comparație cu țările din jur, România a reușit să facă anumiți pași. Soluția este să găsim, între mijloacele care ne stau la dispoziție, acelea care ne sunt propice pentru a realiza o dezvoltare economică. Aceasta sperăm să fie confortabilă, atât pentru noi, cât și pentru țară”, spune Istvan Szabo, la rândul său vicepreședinte al Asociației de Afaceri Ungare din România. El crede că, pentru a susține o astfel de creștere economică, autoritățile române trebuie să promoveze măsuri simple și logice.

”Soluțiile simple sunt cele mai adecvate” ”Nu e vorba de anumite legi sau de alte probleme. Totdeauna, soluțiile simple sunt cele mai adecvate.

Așa ar fi reducerea acelor poveri administrative cu care se confruntă fiecare firmă, înlesnirea intrării capitalului și cam astea ar fi măsurile. Nu ne așteptăm la legi concrete, ci la crearea unei atmosfere care să fie satisfăcătoare pentru business-ul care dorește să își caute loc în România”, a spus managerul firmei maghiare de consultanță. Istvan Szabo a analizat și perspectivele economiei românești, așa cum sunt ele văzute de investitorii maghiari. ”Economia românească este o economie relativ deschisă. Deci, este clar că ne mișcăm împreună cu economia Uniunii Europene și, într-un sens mai restrâns, cu cea din centrul Europei. Aici există resurse destul de serioase, care pot fi utilizate. Pe de altă parte, trebuie să ne dăm seama că nu a fost o singură recesiune, din anii 2008 – 2009. Se vorbește de o recesiune de tip W, dar eu cred că mai mult seamănă cu un ferăstrău, deci vor fi recesiuni repetate în timp, fiindcă acel model economic care a susținut în perioada care a trecut, de 30 – 40 de ani, economiile vest-europene și pe care acestea s-au dezvoltat, bazat pe un consum care a fost stimulat și artificial, este pe sfârșite. Trebuie să găsim un nou echilibru. Și în acest sens trebuie căutate acele mijloace – atât de către investitorii din business, cât și de către Guvern – care vor duce cât mai rapid țara într-o poziție de echilibru”, mai spune vicepreședintele Asociației de Afaceri Ungare din România. Astfel, oamenii de afaceri maghiari cred că economia românească are un potențial ridicat și se așteaptă la o politică guvernamentală care, pur și simplu, să îi lase pe investitori să își facă treaba. Istvan Szabo spune că, în actualul context economic, este dificilă realizarea unei analize care să arate care sunt domeniile care vor performa cel mai mult. Însă vicepreședintele Asociației de Afaceri Ungare din România crede că există niște mari tendințe în domeniu, care pot fi descifrate de managerii cu experiență și cu viziune. ”Este relativ greu de spus care sunt domeniile care vor performa cel mai bine. Întotdeauna au existat în istoria economică, așa cum am văzut în anii trecuți, boom-uri sau baloane de acest gen. Așa au fost comunicațiile, după aceea IT-ul… Într-o vreme a fost industria de medicamente și așa mai departe. Au existat, dacă le putem spune așa, investiții de modă. Eu cred că cine vine în România trebuie să se gândească să rămână

aici pentru o perioadă lungă. A trecut vremea în care lumea venea să facă bani în trei – cinci ani de zile, după care își colecta profitul și pleca. Cine vine în România trebuie să se gândească pe 20 – 25 – 30 de ani, să realizeze o investiție serioasă și trebuie să se bazeze pe acele avantaje specifice pe care țara le are. Aici există încă resurse suficiente cum ar fi apa sau agricultura. Eu, sincer, nu înțeleg de ce România, care a fost grânarul Europei în perioada interbelică, acum a ajuns importator net de cereale. Este pur și simplu stupid!”, a declarat managerul general al companiei Kerconsult.

Claudiu Pădurean

”Eu cred că cine vine în România trebuie să se gândească să rămână aici pentru o perioadă lungă. A trecut vremea în care lumea venea să facă bani în trei – cinci ani de zile, după care își colecta profitul și pleca. Cine vine în România trebuie să se gândească pe 20 – 25 – 30 de ani, să realizeze o investiție serioasă și trebuie să se bazeze pe acele avantaje specifice pe care țara le are. Aici există încă resurse suficiente cum ar fi apa sau agricultura. Eu, sincer, nu înțeleg de ce România, care a fost grânarul Europei în perioada interbelică, acum a ajuns importator net de cereale. Este pur și simplu stupid!” Istvan Szabo