TB 89

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM IMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN�IX • NR �� • �� SEPTEMBRIE � �� OCTOMBRIE • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Andrei Timofte

director general Transilvania Constructii

PAG. 5-9 NOVIS PLAZA, UN SPAŢIU PENTRU EXCELENŢA ÎN AFACERI PAG. 25-48 PROVOCĂRILE ROMÂNIEI ÎN APLICAREA POLITICILOR DE MEDIU PAG. 51-81 CUM ARATĂ INDUSTRIA DE FASHION ROMÂNEASCĂ PAG. 89 BENEFICIILE TEHNOLOGIEI BUSINESS INTELLIGENCE PENTRU COMPANII PAG. 109-125 AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA

BISTRIȚA-NĂSĂUD

26 HA DE TEREN LA VÂNZARE

WETTERBEST A PRELUAT CORTINA WTB

Un teren de 26 de hectare, cu titlu de parc industrial, a fost scos la vânzare în orașul Ocna Mureș, potrivit companiei CBRE, lider global și național al pieței de consultanță imobiliară,

care a obținut mandat de exclusivitate pentru dezvoltarea zonei de retail și industrial.

Terenul este situat în partea de nord a orașului Ocna Mureș, în vecinătatea cartierului rezidențial Mălinului, pe amplasamentul fostei Uzine de Sodă din Ocna Mureș, județul Alba. În vecinătatea terenului se află în construcție cea mai nouă bază de tratament cu băi sărate, care va fi finalizată anul viitor, în zona se are în vedere și amenajarea unei zone de agrement.

“Viitorul proiect din Ocna Mureș este o alternativă competitivă din punct de vedere investițional față de orașe precum Turda, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș, având în vedere localizarea la doar 8 km distanță față de nodul rutier Unirea al autostrăzii A10 și la circa 50 km față de Cluj-Napoca, precum și infrastructura existentă și utilitățile disponibile”, a explicat Valentin Popescu, senior consultant în cadrul departamentului Land Development al CBRE România.

Compania CBRE România discută cu mai mulți operatori de food, comerțul modern în Ocna Mureș fiind slab dezvoltat.

ARAD

FINANȚARE PENTRU TRANSPORT Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest şi Primăria Municipiului Arad au semnat contractul prin care va fi asigurată finanţarea pentru opt tramvaie noi, eficiente energetic, de capacitate medie și modernizarea al-

tor 20 de tramvaie din parcul auto actual şi lucrări de infrastructură pentru calea de rulare. Este vorba despre proiectul „Modernizare Sistem de Transport Public cu Tramvaiul în Municipiul Arad – Traseu Strada Pădurii, între Strada Abatorului și Strada Condurașilor”, care va beneficia de 21,02 milioane euro finanțare nerambursabilă prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020, Axa prioritară 4, dedicată municipiilor reședință de județ.

BIHOR

ZIDURILE CETĂȚII, LA 33% Lucrările de reabilitare, restaurare și refuncționalizare a zidurilor Cetății Oradea sunt în curs de execuție, aproximativ 33% din lucrări fiind efectuate. Lucrările se realizează în cadrul proiectului „Reabilitarea, restaurarea și refuncționalizarea zidurilor Cetății

Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic Cetatea Oradea – Centru multicultural și multiconfesional european - Etapa III. Consolidarea și restaurarea zidurilor Bastioanelor Ciunt și Bethlen, respectiv a curtinei nordice și vestice”. Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020. Executantul lucrărilor este asocierea Drum Asfalt, Trameco și Lemacons. Valoarea contractului de execuție, actualizată, este de 9.627.871,69 lei fără TVA. Termenul pentru execuția lucrărilor este de 30 de luni. (Sursa foto: www.oradea.ro)

Wetterbest, unul dintre liderii industriei locale de sisteme pentru acoperişuri și parte a Grupului TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, a ajuns la un acord pentru preluarea integrală a Cortina WTB, producător și distribuitor de țiglă metalică din zona Olteniei. În urma tranzacției, Wetterbest și-a majorat participația de la 51% la 100% din capitalul companiei. „Achiziția Cortina WTB face parte din procesul de dezvoltare a Grupului TeraPlast. Wetterbest este una dintre companiile care contribuie semnificativ la cifra de afaceri a Grupului, iar prin această preluare susținem planurile de consolidare și expansiune a rețelei de distribuție și a portofoliului de clienți, atât pe plan local, cât și regional”, a declarat Dorel Goia, președintele Consiliului de Administrație TeraPlast.

Tranzacția urmează să se finalizeze după obținerea avizului de la Consiliul Concurenței.

HELIPORT LA SPITAL Spitalul Județean de Urgență Bistrița va avea unul dintre cele mai moderne heliporturi spitalicești din Europa, a anunțat președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Emil Moldovan.

Pentru acest proiect, autoritatea publică județeană a alocat suma de 1,5 milioane de euro.

„Este al doilea proiect de acest gen din România, pentru care astăzi am semnat contractul de proiectare și execuție. După ce vom termina acest proiect, elicopterele SMURD vor putea transporta pacienții aflați în stare gravă la marile centre medicale”, a arătat Radu Emil Moldovan.

Termenul de execuție a heliportului este de 20 de luni.

3

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Armăsarul Neapolitano XXXI-42 este noul campion mondial la categoria ”Cai de 5 ani”. Titlul i-a fost acordat în Ungaria, în localitatea Mezohegyes, acolo unde a avut loc Campionatul Mondial de Cai Tineri pentru Atelaje, între 4 și 8 septembrie. La evenimentul de anul acesta au fost reprezentate vârfurile unor crescătorii faimoase din lume, dar Herghelia Beclean a reușit să se impună prin echipajul Clubului Hipic „Romsilva” format din sportivul principal Roland Istvan Varga și secundul Leon Onișor.

Specialiștii Romsilva de la Herghelia Beclean desfășoară un proiect amplu de perfecționare genetică și de punere în valoare a nucleului de rasă Lipițană, iar victoria armăsarului Neapolitano XXXI-42 este o performanță unică pentru sportul românesc, dar și o încununare a profesionalismului de care aceștia dau dovadă.

BRAȘOV

START-UP-URI ÎN SPAȚII MODERNE Vești bune pentru antreprenorii care vor să înființeze afaceri noi în domeniul industriilor creative în municipiul Făgăraș din județul Brașov.

Aici se va construi un incubator de afaceri ce le va oferi spațiu fizic, pentru consultanță juridică și de afaceri, cu scopul de a facilita înființarea afacerilor și să sprijine noile afaceri până la “absolvire”. Contractul de finanțare nerambursabilă prin care se alocă 2,79 milioane lei fonduri europene, a fost semnat în 19 august, la sediul ADR Centru din Alba Iulia, de către Gheorghe Sucaciu, primarul municipiului Făgăraș, și de către Simion Crețu, directorul general ADR Centru. Din valoarea totală a proiectului de 5.181.535 lei, diferența

de la 2,79 milioane de lei o reprezintă cofinanțarea asigurată de către beneficiar pentru realizarea proiectului.

Incubatorul de afaceri Făgăraș va fi amplasat în zona de nord-est a municipiului Făgăraș, pe o suprafață de teren de 1.000 m. Construcția clădirii se va finaliza până în 30 iunie 2022.

30 DE ELEVI SPRIJINIȚI DE ENGIE Pentru al doilea an consecutiv, Grupul ENGIE Romania, prin companiile sale Distrigaz Sud Rețele S.R.L. şi ENGIE Servicii S.R.L., a luat iniţiativa înfiinţării unei clase cu calificarea „Instalator

instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze”, în sistem de învaţământ profesional dual, la Colegul Tehnic „Mihai Bravu” din București. Cei 30 de elevi înscrişi anul acesta vor prelua ștafeta de la cei 56 de colegi mai mari, care au urmat aceeași formă de învățământ cu an în urmă. În paralel, ENGIE Romania a inițiat formarea unei clase de 30 de elevi la Colegiul Tehnic “Mihai Cristea” din Brașov. În total, pentru calificarea celor 116 tineri profesioniști din București și Brașov, compania investește 5.000.000 de lei.

news

HERGHELIA BECLEAN A DAT UN CAMPION MONDIAL

brandurile renumite. Ne străduim să le oferim clienților noștri experiențe de clasa A, atât prin spațiile pe care le închiriem, cât și prin serviciile oferite. Prin construcția proiectului multifunctional pe care îl vom finaliza în Q4 2019 dorim să venim în întâmpinarea provocărilor cu forța de muncă ale chiriașilor din parc, cât și a nevoilor angajaților lor. Astfel parcul nostru va deveni cel mai complex parc logistic din București cu terminal de cale ferată, stație de înaltă tensiune, hostel și cantină”.

AȘTEPTĂRI TOT MAI REDUSE Și în acest an, AHK România a realizat un sondaj în rândul companiilor cu capital german din România din care reiese situația economică, dar și condițiile-cadru economice, calitatea condițiilor investiționale, cât și așteptările companiilor.

Rezultatele arată că așteptările companiilor germane în ce privește situația economică actuală și viitoare

BUCUREȘTI

NOI CHIRIAȘI ÎN P3 BUCHAREST A1 P3, investitorul și dezvoltatorul paneuropean de proprietăți logistice, a semnat noi contracte de închiriere cu două companii de renume: CocaCola HBC România și Mobexpert.

Suprafața totală închiriată de cele 2 companii în parcul P3 Bucharest A1 este de 5.000 m2.

Sînziana Pardhan, Managing Director P3 în România, a declarat că: „Ne bucură faptul că aceste companii au ales să-și dezvolte afacerile în parcul nostru logistic. Acest lucru ne demonstrează încă o dată că P3 Bucharest A1, cu locația lui excelentă și accesul facil de pe autostrada A1 la km 13, este un parc logistic preferat de

sunt tot mai mici, în ciuda creșterii economice de circa 4% anul trecut.

Această tendință negativă se manifestă încă din 2017 și plasează România pe ultimul loc în Europa Centrală și de Est (ECE) în această privință.

Marea majoritate a celor chestionați apreciază negativ situația și evoluția branșei în care activează și privesc foarte îngrijorați către viitor. În ce privește așteptările, rezultatele sunt pentru prima dată din 2009 încoace negative (19% mai bine, 41% neschimbate, 40% mai rău).

Continuare în pag. 126

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Director General Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro

DE CE “ROMANIA’S REAL ESTATE YEARBOOK 2020?”

După ce am participat, co-organizat sau promovat forumuri, dezbateri, expoziții timp de aproape 10 ani, unde o serie de lideri – consultanți, manageri, dezvoltatori, investitori pledau pentru necesitatea unei promovări de țară și de piață, într-un stil remarcabil, cu un concept integrat, cu rol de sprijin pentru proiectele și activitatea lor, și după numeroase discuții la Munchen, Viena, Varşovia, Cannes, Budapesta etc, unde alți lideri de top din piață au fost surprinși să audă despre proiecte reper sau revigorarea unor orașe și cereau mai multe informații, am decis să redenumim și repoziționăm ghidul nostru unic de piață & țară – anuarul de real estate. Așadar, din septembrie 2019, este disponibil: “Romania’s Real Estate Yearbook 2020”, cel mai amplu ghid dedicat unei țări în CEE; îl puteți folosi, promova, sprijini, dacă îl considerați un produs valoros.

Desigur, o parte a jucătorilor din piață, se întorc la birourile lor după evenimente și încă așteaptă ca o invazie extraterestră să facă România cunoscută și măreață din nou sau, cel puțin, ca un guvern (avem tot mai multe, în tot mai scurt timp), agenție națională de promovare, municipalități sau competiția să le sublinieze și evoluția ori strategiile lor. Din fericire pentru ei, cealaltă jumătate, cu experiență semnificativă, expunere și rezultate în mai multe țări și, bonus, jucători regionali care se afirmă tot mai mult înteleg că este o componentă strategică a business-ului să promoveze și piața, orașul sau regiunea în care investesc și sprijină inițiative care oferă potențialilor clienți sau investitori informații cheie pentru a genera oportunități viitoare, într-o competiție atroce la nivel european și global.

Așadar, suntem mândri să putem mulțumi din nou partenerilor care au sprijinit editarea acestui ghid unicat pentru 2020 și fiecărui manager de proiect sau de business pe care îi veți descoperi în paginile sale pentru încredere și vă provocăm, deja ca o tradiție din 2013, să descoperiți noi oportunități de investiții sau lideri cheie din piață. Sperăm ca informațiile să inspire noi legături și schimburi comerciale, să înțelegeți mai complet noi oportunități sau ce persoane dezvol-

tă piața, dovedind că există potențial de creștere; dincolo de alte știri nu întotdeauna fericite din alte industrii, oamenii din imobiliare merită mai multă recunoaștere pentru realizările lor în ultimii ani care au transformat radical orașe, comunități, mod de lucru și stiluri de viață, prin munca lor.

O voce mai puternică din partea unei asociații a investitorilor și entuziasmul generat de meciurile la Euro 2020 în București ar putea fi cireașa de pe tort, totul pentru a compensa ușor luptele sterile și energia consumată pe alegerile ce vor urma, sperând să avem mai multă claritate pentru 2021 în planuri de dezvoltare. Printre ele, sclipiri suplimentare pentru Timișoara – rolul de Capitală Culturală Europeană 2021 ar trebui să aducă transformări marcante, după ce în acest an o asociere privată de companii a adus inaugurarea unui complex multifunțional care estimează tot atât trafic anual, cât toată populația României. Orașul Iași ar putea avea în curând două centre de business & lifestyle. Cluj-Napoca este în competiția de a fi mai vibrant, festiv și inteligent administrat decât capitala, dar și un oraș mai costisitor pentru trai și turism. Constanța atrage noi pariuri pentru proiecte logistice și toată lumea așteaptă expansiunea accelerată a unui pol ce ar putea reprezenta o forță globală dacă n-ar fi administrat haotic și subminat, iar alte orașe se străduiesc să devină noduri cheie pentru proiecte de logistică sau atracții turistice: Oradea, Sibiu, Brașov etc., în timp ce toată lumea visează să nu mai circule doar pe cioturi de autostrăzi.

Spre final, o invitație și provocări: cum vi se pare să ne reunim la un eveniment de networking & petrecere tematică cu voi toți, unde să vă cunoașteți personal și să înțelegeți mai bine nevoi de business, respectiv să descoperiți idei? Și, de asemenea, capitole dedicate pentru proiectele de prestigiu, destinații sau centre ce oferă experiențe inspiraționate, datorită investițiilor și în segmentele rezidențial, retail, HoReCa, în anuarul pentru 2021? Așteptăm ideile, emailurile și telefoane de la voi, pe tot parcursul anului!

Ionuţ OPREA

Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Ștefana Mureșan - editor online redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Director difuzare Liviu Ilinca (0729-388.154 ) Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Andrei Timofte, director general Transilvania Construcţii:

Novis Plaza, un spațiu pentru excelența în afaceri

Novis Plaza, una dintre cele mai reprezentative şi moderne clădiri de birouri din Cluj-Napoca, vine pe piaţa de real estate din capitala Transilvaniei cu un concept nou şi inovativ. Novis Plaza a apărut din dorința de a crea un alt model de clădire de birouri, un loc în care companiile pot atinge excelența în afaceri.

Cum se integrează proiectul într-o piaţă office în extindere, aflăm de la Andrei Timofte, director general Transilvania Construcții.

5

6

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care au fost resorturile pentru investiția, revitalizarea și lansarea Novis Plaza, ce reprezintă pentru compania Transilvania Construcții?

Complexul Novis Plaza a apărut din dorința de a crea un alt model de clădire de birouri, un loc în care companiile pot atinge excelența în afaceri prin stimularea creativității și sporirea productivității angajaților. Alegerea proiectului a fost un reper firesc pentru diversificarea portofoliului nostru și ne-am dorit, prin intermediul acestuia, să oferim clienților noștri un loc dedicat bunăstării angajaților lor. Compania noastră activează de peste 20 de ani în domeniul dezvoltării imobiliare și al construcțiilor, având în prezent peste 100.000 de metri pătrați dezvoltați în sectorul industrial și peste 15.000 de metri pătrați în sectorul office. Clienții noștri provin dintr-o paletă largă de domenii, fie că vorbim de sectorul IT sau cel energetic, astfel putem să ne mândrim cu existența a peste 100 de clienți mulțumiți de serviciile noastre.

Care este viziunea, care sunt beneficiile conceptului Novis Plaza? Ce oferă în plus clienţilor? Încă de la fazele incipiente ale proiectului am pus în primul plan bunăstarea angajaților, astfel, pe lângă tradiționalul spațiu de birou, oferim clienților noștri un mix de facilități orientate către angajat. Printre acestea vreau să menționez terasa Oasis de aproximativ 1.500 mp cu o zonă de relaxare amenajată în stil japonez, zona de lounge cu cafenea și sală de jocuri, multiplele opțiuni de mobilitate verde, precum o mașină electrică și biciclete electrice cu stații de încărcare. Mai avem zona de restaurante și piazzetta, af lată la parterul complexului nostru, ce reprezintă o facilitate nu doar pentru chiriașii noștri, ci și pentru companiile af late în proximitatea Novis Plaza. În ceea ce privește facilitățile oferite de zona în care ne af lăm, avem acces la transportul public cu legături înspre centrul orașului, zone verzi pentru relaxare, magazine, hoteluri și multe altele. La Novis Plaza, credem în stabilirea unor relații strânse de colaborare cu clienții noștri, suntem deschiși sugestiilor pentru a ne îmbunătăți serviciile și pentru a crea facilitățile pe care aceștia și le doresc.

Ce schimbări s-au petrecut în cadrul Novis Plaza de la începerea proiectului până astăzi?

Recent, am observat apariția unui număr semnificativ de clienți cu expertiză avansată, ce vin cu un set de nevoi specifice, precum un mixt de facilități dedicate bunăstării și proximitatea față de aeroport. Aceste nevoi ne transmit faptul că piața a atins un prag de maturitate a dezvoltării. Din acest motiv, nevoia de know-how pe piața imobiliară devine din ce în ce mai importantă, văzând că adoptarea tendințelor tehnologice devine tot mai activă. Luând în considerare acestea, ne-am extins capitalul uman prin dezvoltarea angajaților precum și dezvoltarea unor soluții de management al comunității.

Care este impactul dezvoltării tot mai accelerate a pieței de office din Cluj?

Dezvoltarea accelerată a pieței de office din Cluj reprezintă o oportunitate pentru noi ca investitori, în măsura în care ne oferă posibilitatea de a ne extinde portofoliul, precum și să consolidăm oferta noastră deja existentă. Astfel, pentru Novis Plaza suntem interesați de identificarea unor noi oportunități de extindere a facilităților oferite clienților noștri, ast-

fel încât să fim mai aproape de atingerea viziunii noastre. În ceea ce privește comunitatea existentă, suntem în etapele inițiale în dezvoltarea unui program de community management. Dorim prin acest program să menținem un grad ridicat de satisfacție a chiriașilor, precum și să le oferim posibilitatea de a contribui activ la dezvoltarea Novis Plaza. Anul acesta, în zona Transilvaniei se vor da înspre folosință un număr ridicat de clădiri de birouri, acest lucru va avea ca efect creșterea semnificativă a ofertei de pe piață precum și a concurenței, consider că piața de office din regiune va atinge un prag de maturitate.

Care sunt obiectivele companiei pentru 2019/2020? În prezent, ne af lăm în etapa finală în ceea ce privește dezvoltarea corpului B al complexului Novis Plaza, urmând să fie dat spre folosință în decursul acestui an. Unul dintre obiectivele noastre principale este acela de a dobândi un grad de ocupare ridicat până la predarea efectivă a spațiilor. În sectorul industrial, investițiile noastre sunt legate de procesul de dezvoltare și extindere a rețelei de parcuri logistice, af late sub brand-ul TRC Parks, care oferă un plus de valoare prin facilitățile de ultimă generație. Rețeaua TRC

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Parks deține în prezent următoarele parcuri logistice: TRC Park Cluj, af lat în zona Tetarom III din comuna Jucu, Județul Cluj; TRC Park Transilvania, af lat în Cluj-Napoca, într-o zonă foarte accesibilă, aproape de aeroport și de centrul orașului. Cel mai nou proiect este TRC Park Bacău, pe care urmează să-l începem în 2019.

Cum este experiența Novis Plaza pentru dvs, cum credeți că va evolua relaționarea angajaților și top managementului cu spațiul de lucru, ce vă inspiră și motivează pentru a activa în real estate?

Pentru a manageria o companie din real estate este necesar să ai un mix de abilități, una dintre cele mai importante fiind managementul echipei. Aceasta reprezintă o abilitate cheie deoarece, în spatele oricărui brand de companie, există o echipă de oameni profesioniști și dedicați. Trebuie să ai caracterul unui lider, să cunoști abilitățile fiecărui membru din echipa ta astfel încât să știi cui îi vei delega o anumită sarcină. Managementul unei companii din real estate nu este un lucru ușor fiindcă ai de-a face cu un domeniu dinamic. Condițiile din piață se pot schimba în orice moment, iar stilul tău de management con-

COVER STORY

tribuie la bunul mers al companiei pe care o conduci.

Reprezinți prima linie în ceea ce privește stabilirea priorităților pentru companie, astfel trebuie să ai claritatea necesară în luarea unor decizii. La fel de importante sunt claritatea în luarea deciziilor, adaptabilitatea, orientarea către rezultate, gestiunea proiectului imobiliar de la fazele incipiente până la final și asertivitate.

Proiectul Novis Plaza a fost pentru mine o adevărată provocare datorită complexității preluării și amenajării unei clădiri nefinalizate, a experienței mele limitate în piața de office și dorinței de a crea un concept nou orientat spre sustenabilitatea socială și a mediului. Sunt mândru că împreună cu echipa Transilvania Construcții am reușit să revitalizăm zona Tăietura Turcului și să atragem parteneri care au crezut în proiectul Novis Plaza. Astăzi mă bucur să spun că am atins un grad de ocupare de 100% a corpului A cu o suprafață de 8.000 mp, iar în scurt timp vom finaliza Corpul B cu o suprafață de 6.000 mp închiriați.

Pentru mine, Novis Plaza este un proiect extraordinar care m-a împins spre a veni cu noi idei şi soluții tehnice și mi-a arătat importanţa răbdării și de a gândi o viziune pe termen lung.

7

8

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Novis Plaza, un proiect de regenerare urbană, cu o arhitectură distinctivă Novis Plaza se conturează în jurul ideii de ecosistem urban evoluat ce are ca scop principal dobândirea excelenței în afaceri. În primul plan se află starea de bine a angajatului, de aceea a fost creat un mediu propice pentru stimularea creativității și sporirea productivității.

Complexul impresionează prin eleganța arhitecturii sale, pusă în valoare de suprafețele vitrate, care pe lângă aportul estetic, deține un rol esențial în asigurarea unui grad sporit de lumină naturală. Pe lângă dotările de ultimă generație, ce asigură un confort sporit și un nivel ridicat de securitate, Novis Plaza oferă clienților săi o serie de facilități cheie.

Pentru fiecare corp avem asigurat un număr semnificativ de parcări supraterane cât și subterane, iar, în interior, avem zone special amenajate pentru comunitatea noastră.

Alături de atmosfera elegantă generată de către amenajările interioare de un rafinament aparte, complexul de birouri clasa A dispune de următoarele beneficii pentru companii: opțiuni de mobilitate verde (mașină electrică, biciclete electrice, stații de încărcare), sală de fitness, sală de conferințe cu ieșire în terasă, zonă de lounge cu cafenea și game room, terasă cu pergolă în stil japonez de aproximativ 1.500 mp și multe altele.

Datorită posibilității de personalizare a spațiului de birouri, Novis Plaza este alegerea potrivită pentru orice cultură organizațională cât și pentru dezvoltarea acesteia. Spațiile generoase, puse la dispoziția clienților, au ca obiectiv dezvoltarea armonioasă a angajaților atât din punct de vedere profesional, precum și din punct de vedere personal. Locurile special amenajate pentru socializare aduc un plus de bună dispoziție și recreere la locul de muncă.

Cu peste 14.000 mp suprafață închiriabilă, dispusă în două corpuri (A/B) și un mix de facilități orientate către bunăstarea angajaților, Novis Plaza reprezintă locul de muncă perfect pentru peste 700 de angajați ai companiilor multinaționale din domeniul IT, biomedical, logistică și sectorul energetic. Printre clienții noștri se numără Vos Logistics (logistică), SMEDIX (IT), Zipper, Medist Imagining și mulți alții.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

9

10

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cine reprezintă România la Expo Real Munich? de Ionuț OPREA

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează pentru a opta oară consecutiv, în perioada 7 – 9 octombrie 2019, standul comun al României la târgul internațional de proiecte imobiliare și investiții EXPO REAL de la München, de 22 de ani punctul central de întâlnire al branșei.

Peste 45.058 de vizitatori din 72 de țări și 2.095 de expozanți din 41 de țări au luat parte la EXPO REAL 2018. Cifrele record de anul trecut, în creștere față de anii precedenți, confirmă că EXPO REAL este cel mai important eveniment european pentru sectorul imobiliar, târgul consolidându-și poziția ca platformă pentru schimbul de opinii pe teme de actualitate din acest sector. EXPO REAL este un bun sinonim pentru networking internațional, proiecte de anvergură, investiții și finanțări transfrontaliere. Aici se reunesc toate verigile lanțului de valori din acest domeniu: de la dezvoltatori de proiecte, investitori și finanțatori până la regiuni economice, orașe, arhitecți și urbaniști, transformând expoziția într-un eveniment unic pe piața internațională.

Standul României (A1.234, A1.241 și A1.242) va fi reprezentat anul acesta de sectorul imobiliar din România prin expozanții: Consiliul Județean Ilfov, Consiliul Județean Suceava, Sectorul 5 Municipiul București, Municipiul Brașov, Municipiul Iași, Municipiul și Portul Constanța, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) – în calitate de reprezentanți ai autorităților locale în căutare de investitori interesați de amplasamente în România și proiecte PPP, iar AFI Europe, Alma Consulting, Danina Star, Element Industrial, Estoria City, Geiger Romania, Impact Developer & Contractor, Lion’s Head Investments, REC Partners, Stratulat Albulescu și Warehouses de Pauw Romania – actori ai mediului privat, având ca activități de bază dezvoltarea de proiecte comerciale, rezidențiale, de par-

curi industriale, servicii logistice integrate, respectiv construcții civile și industriale și consultanță juridică.

Prezența României la târg va fi completată de o conferință în cadrul unui program de analize și forumuri de specialitate.

La cele peste 100 de simpozioane, conferințe și mese rotunde, 500 de experți vor dezbate tendințele actuale și inovațiile de pe piața imobiliară, a investițiilor și finanțării și vor discuta despre proiectare și dezvoltare urbană durabilă. Conferința ”România în prim-plan. Oportunități de piață: revizuire și tendințe care conturează piața proprietăților industriale și comerciale” va fi dedicată promovării avantajelor competitive ale României și orașelor magnet ale acesteia și va avea ca invitați specialiști în domeniu, precum Lori Collin, Director România Lion’s Head Management, și Dana Bordei, Commercial Manager WDP Development România, care vor împărtăși din experiențele lor pe piața din România publicului interesat. În 2018, conferința dedicată României s-a bucurat de un număr considerabil de persoane interesate, prezenți fiind peste 160 de auditori – reprezentanți ai unor companii importante la nivel global și oameni de afaceri din diferite domenii, interesați de oferta de țară a României. Anul acesta, conferința dedicată României va avea loc în prima zi a târgului, 7 octombrie, ora 17:00, în zona Discussion and Networking Forum Hala A1.

Anul trecut, România s-a clasat pe locul șase (din 41) după numărul de expozanți proveniți din alte țări decât țara gazdă, după Austria, Olanda, Elveția, Marea Britanie, Polonia, fiind urmată de Franța, Luxemburg, Ungaria și SUA.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

11

12

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Trend report - Arhitectura viitorului de Livia IVANOVICI

Festivalul de Arhitectură de la Londra este cel mai mare spațiu de conectare al profesioniștilor cu peste 500 de evenimente pe parcursul lunii iunie 2019. Livia Ivanovici, desemnată Pioneer Romanian Woman in Architecture - arhitect și business innovator, fondatoarea A57.space, detaliază, în exclusivitate, trenduri care vor aduce schimbări și în România.

Peste 120 de clădiri înalte sunt în construcție în acest moment în Londra, cu 6% mai multe decât cu un an în urmă.

Alte aproape 300 de clădiri sunt aprobate și urmează să fie construite. În total 540 de clădiri înalte (peste 20 de etaje) aflate în diverse stadii ale parcursului de planificare-avizare vor schimba silueta orașului Londra, în anii următori. Thomas J. Allen - MIT Sloan School of Management, atrage atenția că probabilitatea ca oamenii să se întâlnească întâmplător este de 95%, dacă birourile lor sunt pe același etaj, în timp ce pentru cei care au birouri pe etaje diferite șansele scad la doar 5%. Chiar și la o diferență de un etaj probabilitatea pentru întâlniri întâmplătoare este minimă. Este ca și când am fi pe planete diferite.

Focusul cade acum pe crearea de conexiuni dinamice, care leagă spații, oameni, experiențe, spații flexibile care stimulează creativitatea și productivitatea. Rolul pe care designul integrat al spațiului îl are în creșterea productivității companiilor este susținut de studiile Gensler și Leesman despre experiența angajaților la locul de muncă și new ways of working.

Design integrat Ca răspuns la evoluția pieței de real-estate în această direcție, proiectarea noilor clădiri de birouri pornește de la viziunea unui design integrat, un trend care intră deja și pe piața de real-estate din România. Clădirile noi de birouri sunt pro-

iectate cu terase generoase la etajele superioare, cu spații de stat care servesc ca zone alternative de lucru sau socializare.

Atriumuri complet vitrate cu pasarele sau scări ample între niveluri creează vederi și conexiuni transversale între etaje.

Cafenele, baruri sau spații generoase cu zone de tip bufet, pe lângă mâncarea sănătoasă pe care o oferă (gratuit) facilitează și întâlnirile între colegi. Vederile care se deschid către exterior sunt inspirante, chiar spectaculoase către City of London, de aproape oriunde te afli în clădire. Studiile, care au la bază date colectate din utilizarea clădirilor astfel proiectate, demonstrează deja beneficiile economice: designul integrat al clădirilor conduce la o creștere a productivității.

Articolul este parte din seria “Trend Report: Arhitectura Viitorului A57”. Seria dezvăluie tendințele cu potențial de a genera proiecte locale care să urmărească creșterea calității vieții și dezideratul work-life balance și care vor produce schimbări puternice în piața de real-estate și arhitectură. Livia Ivanovici a fost desemnată Pioneer Romanian Women in Architecture în cadrul Festivalului de Arhitectură de la Londra. Trei dintre proiectele ei de pionierat în promovarea națională și internațională a arhitecturii românești au fost prezentate și expuse în cadrul evenimentului creat de către RAUF în parteneriat cu ICR Londra și LFA 2019. // www.a57.space

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cel mai nou studiu Gensler din 2019 arată o influență directă în creșterea performanței companiilor: o creștere cu 21% a profitului, o rată a absenteismului angajaților (din motive medicale etc.) cu 41% mai mică și îmbunătățirea experienței clienților, măsurată în creșterea cu 10% a ratei de loialitate a clienților. Arhitectura noilor clădiri de birouri și designul spațiilor interioare compun un parcurs fluid care te poartă de la intrarea în clădire și până la terasa de pe acoperiș, prin nodurile de socializare din clădire, fără să simți. Noul sediu Bloomberg, proiectat de renumitul birou de arhitectură Foster and Partners este un exemplu emblematic. Clădirea a primit premiul pentru cea mai bună clădire nouă din Marea Britanie în 2018, RIBA Stirling Prize.

REAL ESTATE

Cea mai mare piață a CONSTRUCȚIILOR din Europa - o privire în viitor • Trendul cel mai important este și cel care produce o schimbare majoră de perspectivă a pieței cu implicații la toate nivelurile. Se trece de la clădiri inteligente la clădiri agile pentru oameni. Atenție sporită este acordată proiectării integrate a clădirilor, astfel încât să faciliteze conectarea oamenilor, a ideilor, a experiențelor în spațiul fizic.

• Conectarea, în spațiul fizic, este cuvântul cheie. În era comunicării digitale, businessurile investesc din ce în ce mai mult pentru a încuraja interacțiunea umană și comunicarea față în față între angajați.

• Schimbarea majoră se produce la nivelul designului clădirilor. Cererea este din ce în ce mai mare pentru spații și clădiri care să faciliteze experiențe comune, să aducă conectarea în spațiul fizic, să faciliteze întâlniri aleatorii, față în față, care încurajează creativitatea, colaborarea și creșterea performanței.

13

14

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tranzacție record - Crosspoint

Rohde&Schwarz Topex, noul sediu în myhive IRIDE | nineteen IMMOFINANZ a semnat un contract de închiriere cu Rohde&Schwarz Topex, acesta devenind cel mai mare chiriaș în clădirea de birouri myhive IRIDE | nineteen, cu 8.000 mp închiriaţi.

IMMOFINANZ, unul dintre cei mai importanți trei jucători de pe piața imobiliară românească, a anunțat semnarea contractului de închiriere cu Rohde&Schwarz Topex pentru noul sediu al companiei. Specializată în proiectarea şi furnizarea de echipamente de telecomunicații, compania a închiriat 8.000 mp în myhive IRIDE | nineteen, noul spaţiu urmând să găzduiască atât zona de Producție si Integrare Sisteme amplasată la parter și la primul etaj, cât și birourile, la etajele al doilea și al treilea. Înfiintață în 1990, Rohde & Schwarz Topex S.A. face parte din grupul de companii Rohde & Schwarz încă din anul 2010.

Principalele competențe ale companiei sunt în domeniul soluțiilor de date și voce. Cu peste 220 de angajați, un puternic centru de cercetare și dezvoltare în București și facilități de producție situate în apropiere, Rohde & Schwarz Topex se extinde continuu, ajungând la o acoperire de nivel mondial a portofoliului de clienți. Bazându-se pe tehnologiile VoIP ca activitate principală, obiectivul Rohde & Schwarz Topex este de a deveni furnizorul de încredere pentru proiectarea și livrarea de soluții pentru domenii de afaceri precum controlul traficului aerian, comunicații maritime, infrastructuri critice de siguranță. Situată în nordul Bucureștiului, pe strada Dimitrie Pompeiu, clădirea de birouri myhive IRIDE | nineteen face parte din IRIDE, parcul de afaceri ce aparține IMMOFINANZ. Imobilul se află în prezent într-un proces major de modernizare, având drept scop adaptarea acestuia la nevoile actuale ale chiriaşilor, pornind de la sustenabilitate până la asigurarea diverselor facilități și servicii. Tranzacția a fost finalizată cu succes de Florina Grosu, Senior Account Manager în cadrul departamentului de birouri al Crosspoint Real Estate, având peste 20 de ani de experiență în domeniul vânzărilor și al relațiilor corporative.

Alegerea soluției optime pentru Rohde&Schwarz Topex a necesitat o înțelegere în detaliu a fluxului operațional și a subdiviziunilor fiecărei activități, iar selecția locației a venit de la îndeplinirea simultană a unui cumul de cerințe speciale, de la cele de ordin tehnic până la amplasarea în zona de nord a capitalei, cât mai aproape de aeroport. În ceea ce privește activitatea de închiriere în primul semestru al anului 2019, industria IT&C conti-

nuă să fie cea mai activă, reprezentând 42% din total, urmată de sectorul financiar, cu 15%. Numărul semnificativ de noi livrări pe piața de birouri se reflectă în faptul că 36% din contractele de închiriere din primul semestru 2019 au fost relocări. Pe măsură ce chiriașii caută cele mai noi și mai bune spații, proprietarii clădirilor existente își adaptează proprietățile pentru a ține pasul cu piața din ce în ce mai dinamică, iar IMMOFINANZ este cel mai bun exemplu în acest sens.

“Ritmul susținut de dezvoltare din ultimii ani, precum și perspectivele de creștere din anii următori ne-au permis să consolidăm viitoarea activitate operațională a companiei într-un singur spațiu, ce asigură suprafețe generoase pentru toate departamentele firmei. Vom amenaja o zonă de producţie dotată cu echipamente de înaltă tehnologie, iar în spațiul dedicat pentru integrare sisteme, clienții vor putea testa proiectele viitoare”, a declarat Gabriel Ionescu – CEO Rohde&Schwarz Topex. „Este întotdeauna important pentru noi să răspundem solicitărilor chiriașilor noștri, în special atunci când acestea sunt de ordin tehnic. Face parte din strategia noastră să fim permanent conectaţi la tendințele pieței și să ne adaptăm oferta la nevoile aflate în continuă schimbare ale consumatorilor, obiectivul nostru principal fiind să asigurăm bunăstarea chiriașilor noștri. Cu Rohde&Schwarz Topex, momentul a fost ideal, deoarece clădirea noastră de birouri se află în curs de renovare, oferindu-ne astfel posibilitatea de a răspunde pozitiv tuturor solicitărilor de ordin tehnic și de a le integra sub conceptul nostru inovator de clădiri de birouri: myhive”, a declarat Fulga Dinu, Country Manager Operations Romania, IMMOFINANZ.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

15

16

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum mai vinzi pentru “digital natives”. Rețetă de lider.

A consemnat Ionuț OPREA

Pornind ca start-up local în anii ‘90, ALTEX România a crescut durabil în sectoare precum retail, real estate, servicii financiare, logistică, distribuție și auto, devenind unul dintre cele mai puternice grupuri de companii românești, derulând afaceri de peste 1 miliard de euro anual.

Cu peste 120 de magazine la nivel național și două site-uri cu vânzare (www.altex.ro și www.mediagalaxy.ro), cu cea mai variată ofertă de produse și cel mai mic preț, garantat prin programul de 2 X diferența, ALTEX este liderul pieței electro-IT din România de peste 15 ani.

Ce momente cheie exemplifică cel mai bine evoluția și transformarea ALTEX în ultimii ani, respectiv succesul ALTEX în piața din România?

Edvin Abdulachim, Director Comercial, ALTEX România: Mereu adaptându-se modificărilor pieței prin propriile puteri, fără sprijin din partea statului, dezvoltându-se în același ritm cu evoluția retailului românesc, ALTEX România a arătat întotdeauna soliditate în afaceri, consecvență și durabilitate în creștere și profit. Făcând față provocărilor și schimbărilor din piață, dar și din comportamentul de achiziție și stilul de viață al clienților care acum sunt mult mai informați, mai sofisticați și mai atenți la opțiunile pe care le au, ALTEX a adoptat strategia omnichannel încă din 2014. Acest lucru înseamnă o experiență de cumpărare îmbunătățită, în care rolul magazinului clasic e integrat cu plaforme online și, în același timp, e regândit ca să ofere experiență cu produsul și consultanță de specialitate. Totodată, omnichannel înseamnă atenție la investiții, excelență în operațiuni și dedicare, astfel încât ALTEX continuă să fie o afacere profitabilă și sustenabilă.

Un pas important în strategia de dezvoltare a companiei a fost investiția de peste 37 de milioane de euro în dezvoltarea unui nou centru logistic lângă București, în comuna Dragomirești, care începând din acest an permite eficientizarea activităților logistice, aspect ce contribuie la susținerea promisiunii de cel mai mic preț.

Cum ați caracteriza piața actuală de retail, cele mai adaptive formate și concepte de magazine propuse?

Edvin Abdulachim, Director Comercial, ALTEX România: Piața actuală de retail electro-IT este modelată de orientarea către client, motiv pentru care ALTEX se concentrează pe o abordare omnichannel (apropierea de client atât online, cât și offline) și oferă, pe lângă cel mai bun preț, produse de calitate, adaptate nevoilor clienților și cele mai bune servicii, relevante pentru clienți: servicii de consultanță la raft, disponibilitatea produsului și posibilitatea interacțiunii cu acesta, livrare imediată, până la ușa casei, servicii de instalare, de ridicare a produselor vechi, de service în magazin, de finanțare accesibilă, metode de plată variate. Pornind de la strategia omnichannel, ALTEX urmărește să asigure mereu o experiență de cumpărare mai rapidă, mai plăcută și simplificată, transformând magazinele, când este necesar, ținând cont de modificările din stilul de viață și din comportamentul de achiziție al clienților. ALTEX a lansat în acest an un nou concept de magazine, cel de centru de servicii care reunește cele mai importante servicii pentru clienți în același loc, inclusiv service în magazine, serviciu care dă posibilitatea clienților să beneficieze imediat de diagnosticare și, în funcție de problema identificată, de rezolvare sau o rezoluție pe loc pentru produsele importante pentru clienți precum telefoane, laptop-uri, televizoare sau electrocasnice mici. Ne străduim să fim acolo unde sunt clienții noștri, având magazine în zone accesibile acestora: stradale, în retail parcuri și în mall-uri. Indiferent de localizarea magazinelor, suprafețele comerciale disponibile sunt optimizate pentru a asigura accesul la produse

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

reale, din toate gamele noastre. În plus, ne îmbunătățim constant serviciile grație conceptului de centru de servicii ALTEX, astfel încât clienții să beneficieze, pe lângă cel mai mic preț, de o experiență de cumpărături cât mai plăcută și de soluții care să le îmbunătățească viața.

Ce investiții derulează ALTEX pentru a crește randamentul magazinelor și satisfacția clienților, care sunt planurile de expansiune pentru 2019/2020?

Edvin Abdulachim, Director Comercial, ALTEX România: Grupul ALTEX plănuiește să se extindă în continuare cu noi magazine situate în zone ușor accesibile clienților, cu suprafețe generoase în care se poate expune o gamă variată de produse astfel încât clienții să poată să vadă, să evalueze și chiar să testeze produsele înainte de a se decide pentru cumpărare. Pentru ultimul trimestru din acest an preconizăm că vom deschide încă 5-6 noi magazine, având în plan să continuăm în acest ritm și în următorii doi ani. Compania deține peste 120 de magazine în toată țara, cu o suprafață totală de peste 150.000 metri pătrați și investește continuu în instruirea personalului de vânzări prin programul Sales Academy și specializări relizate împreună cu partenerii noștri pentru a fi mereu la zi cu toate noutățile din piață, cu atributele, funcționalitățile și beneficiile produselor vândute de grupul ALTEX. Totodată, investim constant pentru a aduce plus valoare clienților noștri oferindu-le acces la service în magazine, diverse sisteme de plată (inclusiv direct din telefon) și programe de finanțare. În plus, investim și în zona de livrare la domiciliu a produselor grele, voluminoase pentru care avem angrenate echipe de câte două persoane care elimină astfel efortul suplimentar din partea clientului pentru livrarea în locuință a produsului achiziționat de la noi. Un aspect foarte important pentru ALTEX este protejarea mediului, un aspect prioritar pentru noile magazine și pentru modernizarea celor actuale. Ne concentrăm pe sisteme noi de iluminare cu LED, cu eficiență energetică sporită, pompe de căldură cu consum redus de energie și infrastructuri noi de reciclare pentru multiple tipuri de ambalaje. O altă componentă este reciclarea deșeurilor electrocasnice pe care o stimulăm constant prin programe de buy-back în magazine, rezultatele situând ALTEX în poziția de cel mai mare colector DEEE, realizând anul trecut, conform datelor Ecotic, 22% din cota totală de reciclare DEEE revenită României la nivel european.

Ce schimbări majore ați remarcat în relația cu clienții, partenerii, furnizorii, care sunt provocările majore pentru 2019/2020?

Raul Filip, Director de Achiziții, ALTEX România: Clienții nu mai caută doar informații, ei caută soluții personalizate, adaptate special pentru ei, sunt mult mai informați, mai sofisticați și mai atenți la opțiunile pe care le au în ceea ce privește produsele și beneficiile lor și chiar valoarea acestora. Împreună cu partenerii și furnizorii noștri suntem experți pentru cele mai bune alegeri, gata să facem față provocărilor și schimbărilor din piață, dar și din comportamentul de achiziție și stilul de viață al clienților. Provocările se referă la a aduce constant plus valoare clienților, la a le oferi mereu o experiență placută, acces ușor și soluții eficiente, atât în magazine, cât și online. Pentru a putea aduce această plus valoare clienților și a construi o relație bazată pe încredere, ALTEX eficientizează permanent procesele interne, accelerează digitalizarea, alege sortimentul de produse pe principii de calitate și trend tehnologic, asigură cel mai mic preț și oferă servicii relevante: consultanță la alegerea produsului, livrarea la domiciliu, instalarea produselor, garanție și service, finanțare.

Ce tehnologii considerați că transformă rapid modelul de business sau obiceiurile de consum ale clienților, ce trenduri puteți prognoza din această perspectivă, pe termen mediu?

Raul Filip, Director de Achiziții, ALTEX România: Tehnologia și inovația sunt în ADN-ul ALTEX, fiind alături de pasiune, încredere și succes valorile brandului ALTEX. Astfel, pentru ALTEX, tehnologia și inovațiile trebuie mereu puse în slujba oamenilor, pentru a genera eficiență și progres pentru clienți și productivitate pentru operațiunile companiei, fiind mereu integrate în strategia companiei și aliniate cu obiectivele pe termen mediu și lung. Strategia ALTEX omnichannel îmbrățișează noile tehnologii care ajută la digitalizarea unei mari părți a proceselor actuale legate de compararea produselor, comanda efectivă, realizarea documentațiilor necesare, introducerea de noi metode de creditare sau de plată. De exemplu, în toate magazinele ALTEX și Media Galaxy, clienții pot să facă plăți și cu telefonul, cum este cazul aplicației mobile phyre care transformă telefonul în portofel și care poate fi folosită la POSurile noastre contactless și pentru cumpărături online pe www.altex.ro și www.mediagalaxy.ro, în timp ce clienții pot să urmărească și să verifice permanent cheltuielile și astfel să își optimizeze bugetul. Nevoia de eficiență, mobilitate și confort schimbă rapid tehnologia și modul în care clienții interacționează cu produsele în magazine (offline și online), cum cumpără și cum utilizează produsele. Fără îndoială, nevoia clienților de a interacționa cu produsele înainte de a le achiziționa, de a le testa, de a afla părerea altora despre utilizarea produselor, fie că sunt review-uri pe online, fie consultantul din magazin, va exista în continuare.

17

18

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

Iulius Town, inaugurat oficial de Nicolae POP

Companiile IULIUS şi Atterbury Europe au inaugurat pe 30 august, la Timişoara, proiectul mixt Iulius Town, cea mai mare investiţie din regiune, în valoare totală de 442 milioane de euro.

Iulius Town a presupus integrarea Iulius Mall Timişoara într-un proiect amplu de regenerare urbană, completându-l cu funcţiuni de retail, office şi entertainment.

Din valoarea totală a proiectului, până în prezent s-au investit 327 milioane de euro, incluzând Iulius Mall Timişoara, la care se adaugă alte 115 milioane de euro destinaţi dezvoltării celei mai înalte clădiri de birouri din România, aflată în construcţie. Iulius Town reprezintă primul ansamblu de tip mixt realizat în vestul ţării şi cel de-al doilea din portofoliul companiei IULIUS, după Palas Iaşi. „Iulius Town este un proiect multifuncţional. Împreună cu partenerul nostru, compania Atterbury Europe, am dezvoltat un pol de business regional, care contribuie la dezvoltarea economică, dar şi un spaţiu cosmopolit de shopping şi relaxare, unic în România”, a declarat Iulian Dascălu, Preşedintele companiei IULIUS. „În iunie 2017, am semnat cu IULIUS un joint venture 50/50 pentru accelerarea ritmului rapid de dezvoltare pentru Iulius Town Timișoara și alte proiecte. Parteneriatul nostru produce rezultate solide, după cum se poate vedea în prima etapă absolut impresionantă a dezvoltării mixte cu funcţiuni de retail, divertisment și clădiri de birouri”, a declarat Henk Deist, CEO al companiei Atterbury Europe.

Situat în centrul Timișoarei, Iulius Town reprezintă cel mai important proiect de real estate inaugurat anul acesta pe piaţa din România. Iulius Town este o sumă de recorduri: cea mai mare suprafață de retail din afara Bucureștiului – 120.000 mp, 450 de magazine - și cea mai mare ofertă de spații de birouri clasa A din regiune – peste 100.000 mp.

Branduri internaționale în premieră, cele mai frumoase şi mai noi concepte de magazine disponibile în Europa, precum şi o varietate de cafenele și restaurante tematice, cu terase şi privelişte spre zona verde completează ofertele Iulius Town. La acestea se adaugă o extindere a World Class, care va deschide cel mai mare centru de fitness din România, cu piscină semiolimpică. De asemenea, Cinema City va inaugura un cinema multiplex extins, cu o capacitate de 12 săli şi va implementa, pentru prima oară în afara Capitalei, conceptul de cinema VIP, cu cină şi film în sistem all inclusive. Iulius Town include şi concepte aparte de food & beverage, precum cafenele şic şi restaurante tematice, cu specificuri culinare diverse: mexican, mediteranean, libanez, italian, grecesc, sârbesc şi românesc.

Traficul anual estimat pentru Iulius Town este de peste 20 de milioane de vizitatori.

Iulius Gardens, ancora principală a proiectului mixt Parcul din Iulius Town a presupus o investiţie în valoare de 8,7 milioane de euro şi a fost realizat de o echipă de specialişti din Italia, Germania şi România. Spaţiul verde integrează 10.000 de arbuşti şi 1.400 de arbori de talie

mare, transportaţi de la pepiniere din Italia cu peste 500 de autocamioane. Aici, vizitatorii se vor destinde citind o carte pe iarbă, parcul beneficiind de suprafețe generoase acoperite cu gazon special, care permite traficul intens.

Iulius Gardens mai include un lac, pe o suprafaţă de 800 mp, un carusel venețian etajat pentru copii, un foişor, alei de promenadă şi piațete pentru evenimente şi târguri în aer liber. Iulius Town dispune și de un centru ultramodern de conferințe, cu trei săli elegante și o capacitate de până la 1.000 de persoane, care vor găzdui evenimente business şi private.

UBC 0 Prima etapă de dezvoltare a Iulius Town include peste 100.000 mp de birouri, în care vor lucra aproximativ 13.000 de persoane. Primele trei clădiri sunt operaționale (50.000 mp închiriabili), printre chiriași numărându-se companii multinaționale din IT, automotive şi customer support. Al patrulea imobil office, aflat în construcţie, va fi şi cea mai înaltă clădire din România. United Business Center 0 (155 m înălţime, 27 de etaje) va include 52.000 mp închiriabili de birouri, un hub medical pe o suprafaţă de 3.000 mp, restaurante, magazine şi un centru de conferinţe.

20

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

24th WAIPA World Investment Conference WAIPA is delighted to announce that the 24th WAIPA World Investment Conference, will take place in Warsaw, Poland on 7-8 October 2019. The conference will be proudly hosted by WAIPA Regional Directorship for the European Union the Polish Investment and Trade Agency (PAIH). We cordially invite our members, investment promotion professionals, international organization leaders, heads of financial institutions, politicians, academics, consultants, economists and other experts in the field of investment promotion and foreign direct investment to participate in our flagship event.

For more information regarding the venue and agenda please visit the #WIC19 website: www.worldinvestmentconference.org.

Coworking Europe is an annual conference featuring the rise of Coworking Coworking Europe 2019 will be organized on November 13th, 14th and 15th in Warsaw. SocialWorkplaces.com (previously known as Global Enterprise) created the most insightful event in Europe regarding the rise of Coworking and its impact on entrepreneurship, innovation and, overall, the future of the workplace. 800 attendees from all around Europe, North America and beyond, will gather during three days at the Stadium PGE Narodowy in Warsaw. More than fifty speakers and panelists will share their thoughts and best practices with an audience made out of coworking space operators, facility managers, real estate pundits as well as city councils representatives, public development agencies, universities or startup incubator managers. Details: www.coworkingeurope.net

REAL ESTATE

21

International Hotel Investment & Design Conference The International Hotel Investment & Design Conference (7-8 November, Hotel Andaz am Belvedere Vienna) is the key platform where the industry’s leading Hotel Investors, Developers, Operators and Advisors in CEE come together, a leading meeting place for decision-makers in the hospitality industry in CEE – SEE – CIS & Russia.

The programme will focus on developments & trends and on the impact of design, architecture and branding on the value of hotel real estate. Established in 2007, the International Hotel Investment & Design Conference takes place in Vienna every November. At the conference leading hotel investors, developers & operators address the key challenges of the industry. The International Hotel Investment & Design Conference is an ideal platform for networking, promoting the latest activities and connecting with new potential partners. Details: www. viennaconferences.com

Global Airport & Passenger Symposium Formerly part of the IATA World Passenger Symposium (today discontinued), after a very successful edition in Athens in 2018, the 2nd edition of GAPS (Global Airport and Passenger Symposium), scheduled in Warsaw, Poland, between 15 - 17 October, at Hilton Warsaw Hotel and Convention Centre, will address in depth the impact of existing processes in the passenger journey and explore how future needs, trends and solutions will shape the way we travel. With air travel expected to double by 2036, the industry will not be able to handle the growth or evolving customer expectations with the current processes, installations and ways of doing business. Accommodating growth with even bigger airports will be increasingly difficult - if not impossible.

GAPS has been established to examine the processes that touch the passenger journey, on the ground and in the air, and impact related airport processes and operations. The future passenger journey will not be remiss, and delegates will have the chance to collectively shape future solutions through panel discussions, innovation sessions, and partake in the development of the future passenger journey storyline. Details: www.iata.org Ionut OPREA - ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

22

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

23

24

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

25

Provocările României în aplicarea politicilor de mediu de Ligia VORO

Direcția Generală (DG) Mediu din cadrul Comisiei Europene (CE) a dat publicității, la începutul lunii aprilie 2019, Raportului de țară România privind Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu. În EIR 2019 se arată că ne bazăm în continuare pe fondurile și oportunitățile de creditare ale UE, însă avem probleme cu prioritizarea diferitelor aspecte de mediu, avem un deficit de capacitate administrativă și nu stăm bine nici la gradul de pregătire/maturizare a proiectelor. În rezumatul care deschide Raportul se menționează că, printre principalele dificultăți identificate în evaluarea din 2017 a punerii în aplicare a politicilor de mediu (Environmental Implementation Review – EIR) în ceea ce privește punerea în aplicare de către România a politicii și a legislației UE în domeniul mediului au fost: îmbunătățirea conformării cu legislația UE privind deșeurile și apele uzate urbane în vederea atingerii țintelor UE, având în vedere că se apropie termenele finale prevăzute în Tratatul de aderare a României și îmbunătățirea coordonării și consolidarea capacității administrative a autorităților și a agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește gestionarea apelor și a deșeurilor și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000.

Cu toate că România a beneficiat de asistența de specialitate din partea Comisiei Europene în ceea ce privește închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri, în vederea închiderii unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflată în desfășurare, EIR 2019 arată că “gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor în decembrie 2017. Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute în comparație cu tendința prezentată în EIR 2017. În conformitate cu Raportul de alertă timpurie din 2018 al Comisiei, România este considerată a fi expusă riscului de a nu își îndeplini obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale în proporție de 50 % stabilit pentru 2020”.

Rata de reciclare a deșeurilor municipale, potrivit CE, se menținea până la sfârșitul anului trecut la un nivel foarte scăzut, raportat la ținta de 50% anterior menționată.

La acel moment, aceasta era de doar 14 %. Apoi, Direcția

Generală Mediu constata rate foarte ridicate de depozitare a deșeurilor, contrar ierarhiei deșeurilor și obiectivelor de reciclare stabilite la nivelul UE. “Rata de depozitare a deșeurilor raportată de România Comisiei Europene în 2017 a fost de 70%. Cifra nu include totuși depozitarea temporară înainte de eliminare, care, dacă ar fi adăugată, ar ridica și mai mult această rată”, se arată în raport.

Economia circulară rămâne slab dezvoltată, deși există potențial în acest domeniu, iar gradul de conștientizare cu privire la economia circulară rămâne, de asemenea, scăzut.

Cu un plan nu se rezolvă problema deșeurilor În decembrie 2017, România a adoptat planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării deșeurilor, ambele cu valabilitate până în 2025.

Planul național de gestionare a deșeurilor se baza pe introducerea colectării separate, inclusiv pentru deșeurile biodegradabile, și pe planurile de tratare a acestor deșeuri prin compostare sau digestie anaerobă. “Planul propune, de asemenea, extinderea semnificativă a rețelei de instalații de tratare mecano-biologică, astfel încât să existe câte una în fiecare județ, ceea ce pare excesiv. Instalațiile ar trebui să fie convertibile astfel încât să poată trata deșeurile colectate separat din momentul în care producția de deșeuri

26

MEDIU

reziduale scade”, au considerat reprezentații DG Mediu.

Planul propune, de asemenea, o serie de instrumente de politică menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale principale. Printre aceste instrumente se numără: (i) punerea în aplicare cu întârziere a taxei de depozitarea deșeurilor, (ii) introducerea unor sisteme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată, (iii) îmbunătățirea eficienței sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și (iv) îmbunătățirea sistemelor de raportare.

Planul național de gestionare a deșeurilor trebuia dublat de adoptarea planurilor de gestionare a deșeurilor la nivel județean care erau la data întocmirii raportului în curs de elaborare. Însă, și la o căutare pe site-urile autorităților județene, descoperi astfel de planuri din ciclul bugetar european trecut și cam atât.

DG Mediu constatase o serie de probleme în ceea ce privește România, de la cadrul juridic nedefinitivat până la absența unor instrumente relevante pentru evitarea eliminării deșeurilor din depozitele de deșeuri, inclusiv a unei taxe pentru depozitarea deșeurilor, și absența unei măsuri cuprinzătoare și ferme de asigurare a respectării legislației împotriva depozitării ilegale a deșeurilor.

Față de sfârșitul anului 2018, România a modificat legislația în domeniu – OUG 74/2018, aprobată prin Legea 31/2019, și a întocmit în luna aprilie a acestui an un document care cuprinde recomandări privind modul de implementare a principalelor prevederi introduse prin OUG nr. 74/2018, aprobată prin Legea nr. 31/2019. Recomandările se referă la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale până în anul 2020; introducerea indicatorilor de performanță și a penalităților aferente

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în contractele de delegare; implementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”; implementarea contribuției pentru economia circulară; acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale de către organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor de ambalaje; implementarea tarifelor distincte astfel: un tarif pentru deșeuri reciclabile, respectiv un tarif pentru alte tipuri de deșeuri.

Un aspect amintit și în Raportul de țară se referă la sistemele de management integrat al deșeurilor (SMID), dezvoltate în 35 de județe din cele 41, cu finanțare europeană.

“Cu toate acestea, utilizarea fondurilor UE speciale pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor este în continuare extrem de scăzută. Acest lucru are drept cauze principale: (i) incapacitatea beneficiarilor finali de a pregăti și a derula proiecte mari de investiții, (ii) lipsa de încredere/neasumarea investițiilor și (iii) durata excesivă a procedurilor de licitație”, se arată în raport.

Aceleași probleme se regăsesc și în documentul elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management - Programul Operațional Infrastructură Mare și Autoritatea de Management POS Mediu, cu privire la situația proiectelor privind sistemele de management integrat al deșeurilor, finanțate prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Prin POS Mediu s-au aprobat 32 de proiecte în valoare totală de aproximativ 5.487 milioane de lei, din care valoarea finanțată din FEDR și buget de stat este de 4.864 milioane de lei. În iulie anul trecut, din cele 32 de proiecte, erau funcționale doar patru, din care două în Transilvania – cele ale județelor Bistrița-Năsăud și Covasna.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MEDIU

Raportat la acea dată, zece proiecte au fost incluse în Lista proiectelor nefuncționale, din cauza faptului că infrastructura era finalizată, dar nu este operată. Din Transilvania erau proiectele județelor Arad, Hunedoara, Mureș, Sălaj, Sibiu și Timiș.

Alte 18 proiecte au fost etapizate și vor fi finalizate cu finanțare din Programul Operațional Infrastructură Mare în perioada de programare 2014-2020, iar din zona Ardealului sunt proiectele județelor Alba, Cluj, Bihor, Harghita și Maramureș.

La momentul actual sunt funcționale, pe lângă cele două amintite anterior, SMID-urile din județele Arad, Hunedoara, Sălaj, Sibiu și Timiș.

Mai multe despre situația SMID-urilor din Transilvania vă invităm să citiți în paginile următoare.

Problema tratării apelor urbane reziduale În ceea ce privește calitatea apei, potrivit constatărilor comisiei, menționate în raport, România “trebuie să își îmbunătățească în continuare politica în domeniu în conformitate cu Directivacadru privind apa. În plus, România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru ameliorarea cantității și a calității apei potabile. Având în vedere ratele de conformare foarte scăzute cu termenele intermediare din 2013 și 2015 stabilite în Tratatul de aderare, Comisia a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”. În conformitate cu Tratatul de aderare a României, termenul final pentru ca România să se conformeze Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale era 31 decembrie 2018, iar, conform constatărilor comisiei, problema se va agrava cel mai probabil.

Specialiștii DG Mediu din cadrul Comisiei Europene au apreciat că cele mai semnificative presiuni asupra apelor de suprafață sunt presiunile difuze cauzate de evacuări neconectate la rețeaua de canalizare (25 % din corpurile de apă de suprafață) și poluarea difuză cauzată de apele reziduale agricole (12 %) și urbane (5 %), în timp ce pentru corpurile de apă subterană, cea mai se importantă presiune este poluarea difuză cauzată de sectorul agricol și de evacuările neconectate la rețeaua de canalizare, ambele afectând 10 % din corpurile de apă subterană.

Vestea bună este că starea ecologică/potențialul ecologic variază între bun(ă) și mai bun(ă) pentru majoritatea lacurilor și râurilor (66,14 %), De asemenea, România stă bine la calitatea apei potabile, acolo unde rețelele de apă sunt introduse. Astfel, în ceea ce

privește apa potabilă, nu sunt disponibile date noi de la ultima EIR (2017), care indica faptul că 99,44 % din toate analizele de apă potabilă (2013) au fost conforme cu Directiva privind apa potabilă. “O parte semnificativă a populației (57%) nu este conectată la sisteme publice de alimentare cu apă. România consideră că această rată insuficientă de conectare, deficitul de apă și resursele insuficiente de apă de calitate reprezintă o prioritate pentru finanțarea UE”, conform raportului, și am adăuga că este unul dintre motivele pentru finanțarea sau fazarea unor proiecte pe POIM. Nu același lucru se poate spune despre implementarea Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, unde doar o aglomerare a îndeplinit condițiile pentru o tratare mai riguroasă. Însă investiția necesară pentru a asigura colectarea și tratarea corespunzătoare a apelor reziduale din aglomerările rămase este estimată la circa 12 miliarde de euro, în timp ce alte studii indică o nevoie investițională și mai ridicată.

CE constată că proiectele ultime nu vor fi finalizate mai devreme de 2027-2030, cu peste 10 ani întârziere față de termenele stabilite în Tratatul de aderare al României.

“Pentru a se conforma obligațiilor, România trebuie să îmbunătățească metodologia de stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele privind apa propuse pentru finanțare UE și să accelereze pregătirea și punerea în aplicare a acestora. În plus, veniturile generate de companiile de apă ar trebui să asigure sustenabilitatea infrastructurii nou construite”, au conchis specialiștii DG Mediu.

Despre proiectele majore de investiții în domeniul apă și apă uzate, vă invităm să lecturați paginile 43-48.

27

28

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cel mai probabil în prima parte a anului 2020 cele şapte zone din Bihor să aibă operatori noi

SMID Bihor se află în faza demarării licitațiilor de Traian DAN

Anul 2019 va fi decisiv pentru salubritatea din Bihor spunea, la începutul acestui an, Bujor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecolect Bihor. În acest sens, l-am solicitat să ne ofere informaţii despre stadiul de implementare al Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) în judeţul Bihor, proiect finanțat de Uniunea Europeană și de care beneficiază Consiliul Judeţean împreună cu toate UAT-urile din judeţ şi locuitorii judeţului.

Ce este sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID)?

Este un concept preluat din Uniunea Europeană. Pe scurt, este un sistem care cuprinde toate activităţile de management al deşeurilor – separare la sursă, colectare, transport, transfer, sortare şi reciclare, compostare, tratare mecano-biologică şi depozitare într-un sistem unic, care, în proiectul nostru, are obiectivul final de a reda locuitorilor județului Bihor un ținut de poveste.

SMID-urile sunt nişte structuri regionale, judeţene, în cazul României. Practic, acest SMID gestionează la nivel de judeţ tot ce înseamnă deşeuri.

Care este scopul acestui proiect?

Scopul, în primul rând, este o administrare corectă şi eficientă a deşeurilor. Asigurarea curăţeniei în fiecare comunitate. Implicit, un grad cât mai mare de reciclare a deşeurilor. Să ajungă la depozitare o cantitate cât mai mică de deşeuri.

Ce presupune acest lucru pentru bihoreni?

Bihorenii vor avea posibilitatea să colecteze deşeurile în cinci fracţii: metal, sticlă, plastic, hârtie şi deşeuri menajere. Primul beneficiu direct este că cetăţeanul are unde să-şi depoziteze deşeurile şi nu le aruncă aiurea. În ce stadiu este acum implementarea SMID în Bihor?

Au fost finalizate caietele de sarcini, toată documentaţia de atribuire, o documentaţie foarte vastă şi complexă. Fiecare UAT trebuie să-şi dea acordul. Acţiunea a demarat în martie, 94 de UAT-uri aprobând deja caie-

tele de sarcini (n. red. până în mai 2019, inclusiv. La ora actuală, toate UAT-urile bihorene au aprobat caietele de sarcini). După votul final în Adunarea Generală a Acţionarilor, am demarat licitaţia propriu-zisă. În câte zone este împărţit judeţul Bihor?

Iniţial erau şase zone. După analizele pe care le-am avut, s-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluţie ar fi ca Municipiul Oradea, care făcea parte din Zona I şi care cuprindea 65% din toată cantitatea de deşeuri pe care o genera Judeţul Bihor, trebuie să aibă o zonă distinctă. Pentru că este vorba de urbanul mare, unde particularităţile sunt altele, faţă de rural. Şi atunci am propus scoaterea Oradiei din Zona I şi introducerea ei într-o zonă distinctă. Ideea noastră a coincis şi cu ceea ce îşi dorea şi municipalitatea. Astfel că acum avem şapte zone.

Cum se va face plata serviciului?

Vom lăsa la latitudinea fiecărui UAT să aleagă modalitatea de plată. La sfârşitul anului trecut am avut două runde de întâlniri cu toţi primarii. Am constatat că erau două direcţii foarte clare. Unii primari îşi doreau taxă, adică să plătească primăria şi să încaseze de la cetăţean, iar alţii doreau tarif între operator şi cetăţean.

La un moment dat erau radicalizate aceste două opinii. Şi atunci am făcut o analiză, le-am pus pe masă ambe-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MEDIU

le variante, să vedem care e cea mai bună soluţie, taxă specială locală sau una tarifară aplicată de operatorul de salubritate?

Care este mai avantajoasă variantă pentru bihoreni? Cine va decide cum se va face plata?

Fiecare variantă are avantajele şi dezavantajele ei. Cea mai avantajoasă variantă pentru toată lumea: operator, primărie, cetăţean, eu cred că ar fi taxa. Pentru că asigură continuitate şi garanţia plăţii. Practic, care este diferenţa dintre tarif şi taxă? Dacă este taxă, ea va fi stabilită de către Consiliul Local, pe care o va achita fiecare gospodărie şi operatorul va factura direct către primărie. Dacă mergem pe tarif, operatorul va semna contract de prestări servicii cu fiecare gospodărie. În acest ultim caz, operatorul nu are o pârghie să-l oblige pe fiecare cetăţean să încheie contract, situaţie în care trebuie să intervină, conform legii, primăria. Există posibilitatea ca să nu plătească toată lumea, iar operatorul să aibă probleme. Pe când, în prima situaţie plăteşte primăria.

De aceea le-am dat posibilitatea să aleagă. Noi aşa am pregătit caietele de sarcini, pe aceste două ipoteze de lucru. Operatorul când va veni la noi să-şi depună oferta, va veni cu două variante: una pentru tarif şi una pentru taxă. În momentul în care s-a terminat, fiecare consiliu local, după ce s-a încheiat licitaţia, aprobă unul dintre cele două sisteme de plată.

Pentru faza a doua a proiectului erau prevăzute câteva investiţii, şi anume: Construirea a patru staţii de transfer a deşeurilor la Beiuş, Marghita, Salonta şi Săcueni, precum şi achiziţionarea mijloacelor de transport a deşeurilor reziduale; Construirea a trei staţii de sortare a deşeurilor la Beiuş, Marghita şi Salonta, precum şi achiziţionarea de echipamente de manipulare, încărcare şi transport a deşeurilor reciclabile şi reziduale; Dotarea cu echipamente mobile de colectare a staţiei de sortare Valea lui Mihai şi staţia de transfer Aleşd; Achiziţionarea de echipamente de colectare a deşeurilor reciclabile şi biodegradabile pentru cele şase zone de colectare din judeţ; Închiderea celor opt depozite de deşeuri neconforme din Oradea, Beiuş, Marghita, Salonta, Aleşd, Săcueni, Ştei şi Valea lui Mihai. În ce stadiu se af lă realizarea acestora?

Acestea sunt toate făcute deja. Practic, suntem în faza de finalizare a licitaţiilor, a semnării contractelor şi să pornim.

Cum vor fi instruiţi bihorenii să respecte regulile SMID? Vom avea o campanie de informare în momentul în care parcurgem aceste etape, respectiv în AGA, vom aproba întreaga documentaţie, care include, dincolo de caietul de sarcini propriu-zis pentru licitaţie şi caietul de sarcini pentru regulamentul de salubrizare.

Vom începe, cu două-trei luni înainte de demararea efectivă a sistemului, o campanie de informare şi conştientizare privind colectarea separată, totodată, arătându-le avantajele colectării separate. Campania se va derula prin mass-media, prin focus-grupuri şi prin întâlniri cu cetăţenii.

Când va avea Bihorul noi operatori de salubritate?

Un termen optimist este, cu toată procedura, începutul anului 2020. Atunci vor intra efectiv noii operatori.

Vreau să precizez că SMID nu înseamnă neapărat un centralism, pentru că noi degrevăm primăriile de aceste atribuţiuni şi tocmai de aceea preluăm această sarcină. Este important ca deşeurile să fie administrate

dintr-un loc. Asta înseamnă colectarea corectă, transportul, sortarea, tratarea şi depunerea. Şi pe tot acest parcurs, reciclarea. Un grad de reciclare cât mai mare pentru a atinge toate ţintele pe care le avem. Implicit, aceasta înseamnă noi locuri de muncă.

Va fi un singur operator pentru tot judeţul, pentru toate cele şapte zone sau vor fi mai mulţi operatori?

Vom avea şapte licitaţii, pentru fiecare zonă câte una.

Un operator poate veni pe una, două sau mai multe zone.

Care este scopul final al SMID? Se merge în paralel pe finanţări cât mai mari pentru reciclare. Scopul este ca din tot ceea ce se produce, de la depunerea deşeurilor în pubelă, până la groapa de depunere, depozitul conform, ţinta ar fi să nu mai ajungem să depozităm, ci să reciclăm tot. Cel puţin 90% din deşeuri ar trebui reciclate. Acest lucru se va întâmpla într-un viitor nu prea îndepărtat. Deja legislaţia există, mecanismele sunt construite. Noi chiar acum suntem în faza de negociere, pentru că am fost mandataţi de toate primăriile să semnăm acele contracte cu OTR-urile (organizaţiile de transfer ale producătorilor). Practic, exact asta priveşte reciclarea.

OTR-urile îşi asumă obligativitatea în numele şi pe seama producătorilor de ambalaje că vor atinge ţintele de reciclare, 50 – 70% din ambalaje. Premizele sunt ca în câţiva ani de zile să atingem ţintele.

29

30

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Marea Gunoiadă, un fiasco la Cluj de Călin POENARU

Data de introducere a colectării pe patru categorii a deșeurilor la Cluj-Napoca a rămas doar o zi în calendar. La 1 iulie, o mulțime de asociații nu aveau recipientele necesare, operatorii de salubritate erau depășiți, iar oamenii, neinformați. Situația nu era mai grozavă nici în alte localități din județ.

Autoritățile dau un nou termen pentru implementarea “reală”: finele anului.

Fenomenul suscită vii dispute, din familii până în rețele sociale. “Fiecare locuitor ar trebui să primească un manual cu modul de folosire; nu orice pet și hârtie sunt refolosibile. Conservele și recipientele de plastic trebuiesc clătite înainte de a fi puse la recondiționat, altfel e posibil să contamineze un lot întreg. Înainte să ne grăbim cu amenzile, poate facem o treabă bună cu informarea și educarea cetățenilor: ce este reciclarea, ce se poate recicla și în ce condiții” (Daniel), “Toate recipientele trebuie limpezite, peturile trebuie reciclate fără capacul înșurubat. Sunt multe chestiuni ce trebuie explicate comunității (Iulia), “Observ că se percep amenzi, însă firma de salubritate nu ne-a pus la dispoziție absolut nimic, în condițiile în care noi i-am solicitat în urmă cu o lună să ne asigure pubelele necesare colectării. Pe toată strada Romul Ladea nu am văzut să fie pubelele pentru colectare selectivă (Carmen).

Alți clujeni văd situația și dincolo de pubele. “E datoria lor să informeze înainte să taie si să spânzure, dar cu „groapa” de gunoi improvizată pe malul Someșului din Florești, totuși, cum rămâne? Aia e OK? Nu trebuie luate măsuri, că nu de alta, dar apoi zeama de gunoi curge la noi prin oraș. Acolo nu se mai pune problema amenzilor și a altor măsuri?” (Eitri), “Pare mai mult o măsură care are scopul să ne umple de amenzi decât una care vizează reciclarea. În cadrul zonei mele, accesul la ghene este permis oricui.

Practic, oricine poate intra acolo și destabiliza selectarea (care să zicem ca s-ar face corect). Eu mă întreb dacă nu există niște metode mai eficiente de a face această selectare colectivă. Nu cred că v-ar strica o vizită în Bavaria, domnule Emil Boc!” (Mihai).

Criză de pubele în România Primul dintre edilii clujeni care a recunoscut că viața bate filmul în sectorul colectării deșeurilor a fost primarul

Clujului, Emil Boc, care a și amendat firmele de salubritate, pentru că nu și-au îndeplinit obligațiile legale, cu câte 20.000 de lei. Motivația operatorilor a fost că nu au găsit pubele pentru achiziționare, legea intrând în vigoare la aceeași dată în toate localitățile. „Se știa din ianuarie, când s-a dat legea, că de la 1 iulie este obligatorie colectarea pe cele patru fracții distincte. Firmele de salubritate aveau obligația să doteze toate punctele gospodărești cu cele patru tipuri de containere. Încă sunt zeci de puncte gospodărești care nu au containerele amenajate”, a declarat Emil Boc. Acesta a estimat că sistemul va funcționa la parametri normali în șase luni.

La două zile după data “fatidică”, administratorul public Gheorghe Șurubaru a venit cu precizări. “Colectarea selectivă este un parteneriat în trei: cetățean, primărie și firmele de salubritate. Avem două situații: colectarea selectivă la case și cea de la blocuri organizate în asociații de proprietari. Singura diferență e faptul că la case se distribuie saci colorați pentru fiecare fracție reciclabilă, iar, la blocuri, cetățenii colectează în saci pe care îi achiziționează ei și îi depozitează la punctul gospodăresc la care sunt arondați

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în containerele colorate specific fiecărei fracții. La case, reciclabilul și rezidualul se ridică în zile diferite pentru fiecare fracție, conform programului distribuit de operatori.

La blocuri se ridică zilnic sau periodic în funcție de frecvența necesară cu mașini separate pentru fiecare fracție. Conform hotărârii de consiliu local nr. 393, din 23 aprilie 2019, dacă deșeurile sunt amestecate, ele vor fi ridicate așa, dar se va plăti o factură cu 25% majorată pe cantitățile respective.

Pentru reciclabilul depozitat corespunzător costurile de ridicare sunt zero. În cazul în care punctele gospodărești încă nu sunt dotate corespunzător nu se vor aplica sancțiuni populației, ci doar operatorilor de salubritate pentru nerespectarea legii. Poliția Locală Cluj-Napoca împreună cu inspectori din cadrul direcției de specialitate efectuează zilnic controale în teren și întocmesc note de constatare și sancțiuni în funcție de situațiile găsite în teren”.

Ce se întâmplă cu deșeurile speciale Potrivit municipalității, colectarea selectivă de la asociații de proprietari (blocuri) și gospodării individuale (case) se face astfel în cartierele de blocuri (asociații de proprietari) - la punctele de colectare din zonele de blocuri, în containere/ pubele/ puncte menajere îngropate, personalizate pentru fiecare fracție: plastic/metal – galben; hârtie/ carton – albastru; sticlă – verde, deșeuri reziduale – negru.

“Deșeurile reziduale se vor colecta în pubela furnizată de operator. Este interzisă amestecarea deșeurilor și abandonarea deșeurilor și depozitarea acestora în afara spațiilor special amenajate”, a comunicat primăria.

Categoriile speciale sunt deșeuri vegetale (provenite din toaletări arbori, arbuști, tuns gard viu, cosit iarbă) – se ridică de către operatorul de salubritate, contra cost, în baza unei solicitări, deșeuri voluminoase (mobilier, covoare, saltele) – se colectează în cadrul campaniilor și sunt ridicate contra cost, la solicitare, deșeuri textile (îmbrăcăminte și încălțăminte uzată) - pot fi depuse în containerele Asociației Caritas, deșeuri din construcții – se preiau contra cost de către operatorul de salubritate, la solicitarea beneficiarului, deșeurile electrice și electronice – se ridică gratuit o dată pe lună sau se duc în patru puncte fixe din oraș sau la două stații Sigurec. În cazul necolectării corespunzătoare a deșeurilor, tariful este cu 25% mai mare.

Sancțiunile sunt de 1.000 - 2.000 de lei pentru persoanele fizice și de 20.000 – 40.000 pentru cele juridice.

Stații controlate la distanță Cu toate acestea, Cluj-Napoca este primul oraș din România în care deșeurile sunt colectate inteligent. Aceasta prin presiunile făcute de cetățeni, în cadrul programului de bugetare participativă, în cadrul căruia aceștia propun, iar municipalitatea le promite că finanțează solicitările care întrunesc cele mai multe voturi. În urbe au fost instalate stații inteligente de colectare selectivă a deșeurilor.

Containerele sunt conectate la internet și transmit informații despre conținut în timp real operatorului de salubritate. Când capacitatea ajunge la 90%, societatea de salubritate este înștiințată că trebuie să golească pubela.

Unitatea de procesare, în fază finală SMID este programat să fie funcțional în județul Cluj în decursul acestui an, costurile construirii noului centru ecologic și închiderii rampelor vechi fiind de 231 de milioane de euro, prin fonduri europene. Conducerea CJ anunța că închiderea depozitelor istorice neconforme și construirea unității care va procesa și va neutraliza deșeurile din Cluj se apropie de final. Depozitul ecologic va avea o capacitate de 7,3 milioane mc, pe o suprafață 26 ha. Acum deșeurile municipale se duc la rampa Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca, iar cele județene, la rampa temporară Strict Prest. Depozitele neconforme de la Turda, Gherla și Huedin au fost închise.

31

32

MEDIU „Vom trece la o etapă nouă în care vom invita cetățenii să colecteze separat plasticul și hârtia în locurile aglomerate din oraș, prin aceste dispozitive inteligențe, cu panouri solare, activare cu piciorul și compactare internă a plasticului sau a hârtiei. Ce înseamnă asta? Se pot depune cantități mari de plastic sau hârtie, pentru că ele se compactează pe măsură ce sunt introduse plasticul și hârtia în ele. Sistemul este dotat cu senzori, astfel încât firma de salubritate este informată când e plină, iar la noi, la primărie, avem o platformă digitală pe care putem urmări exact, în timp real, stadiul de umplere a containerului”, explică reprezentanții municipalității.

Aceste pubele sunt dotate și cu scrumiere în care fumătorii pot pune chiștoacele. Sistemul are o platformă care poate fi descărcată pe telefon, unde oricine poate urmări gradul de umplere a pubelei (50%, 70%, 80%), cât s-a compactat, când a fost ridicată ultima oară. Locațiile în care pot fi găsite containerele inteligente în reședința de județ sunt străzile Memorandumului, George Coșbuc, Regele Ferdinand, Splaiul Independenței, Observatorului, Piețele Lucian Blaga și Unirii, Baza Sportivă Gheorgheni.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Câmpia Turzii a furat startul la SMID Câmpia Turzii a demarat o campanie de înlocuire a pubelelor vechi, din metal, de la punctele gospodărești, cu altele noi, inscripționate în așa fel încât cetățenii să știe ce tip de deșeuri, se depozitează, cu toate că acestea trebuiau folosite de fapt, doar după debutul proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID).

“Dragi cetățeni, având în vedere noile reglementări, vă rugăm să colectați deșeurile în mod selectiv și să le depuneți în pubele, în conformitate cu inscripția de pe acestea. Nu uitați: în loc de un sac cu gunoi menajer, veți avea trei saci - unul cu gunoi menajer (resturi de mâncare, flori moarte), unul cu ambalaje de hârtie și carton și unul cu ambalaje de plastic. Sticlele și resturile de sticlă vor putea fi depozitate la punctele EcoTic, de unde veți beneficia de recompense în bani”, le-a transmis primarul Dorin Lojigan.

Conflict politic pe colectare la Turda Turda și-a propus să schimbe complet modul de gestionare a deșeurilor, prin montarea în toate punctele de colectare de containere noi și curate. “Din cauza incapacității Consiliului Județean (CJ) de a construi o rampă de deșeuri pentru toate localitățile din Cluj, toate orașele se confruntă cu un dezastru în ceea ce privește colectarea și transportarea deșeurilor, astfel că firmele responsabile nu reușesc să presteze în mod profesionist aceste servicii.

Am stabilit să ne implicăm direct în coordonarea activității companiei Prival și am schimbat containerele din 48 de puncte de colectare, urmând să le schimbăm pe toate. După multe insistențe, am primit aprobarea pentru a folosi cele peste 400 de containere alocate municipiului Turda de la SMID, proiectul care ar fi trebuit să fie implementat de ani de zile de județul Cluj, dar care a fost blocat. Începând cu 1 iulie, conform reglementărilor impuse de Uniunea Europeană, suntem obligați să colectăm deșeurile selectiv, motiv pentru care noile containere sunt inscripționate special cu tipul de deșeuri: hârtie, plastic, menajere. Ne dorim ca Turda să devină un oraș curat și depunem eforturi uriașe pentru asta, atât în ceea ce privește relația cu compania de salubritate cât și volumul de muncă din teren. Vă rugăm să ne ajutați în acest demers și să depozitați deșeurile în mod civilizat la punctele de colectare, conform etichetelor afișate pe pubele”, a transmis primarul Cristian Matei.

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

33

„Plătește pentru cât arunci”. Cum se modifică sistemul de colectare selectivă a deșeurilor de Irina PAPUC

Din vara acestui an, sistemul de colectare selectivă a deșeurilor se modifică în urma implementării principiului „Plătește pentru cât arunci”. Astfel, cu cât cetățenii vor selecta mai corect deșeurile, cu atât vor plăti mai puțin. Vom analiza modul în care autoritățile implementează acest principiu, pornind din mijlocul țării, din județul Sibiu.

„Plătește pentru cât arunci” este o inițiativă adoptată la nivel național cu scopul de a determina populația să colecteze selectiv deșeurile, astfel încât România să se încadreze în obligațiile pe care și le-a asumat în fața Uniunii Europene. Aplicarea noii modalități de calcul este prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 74 din 2018, care a modificat legislația în domeniu. Legislația modificată la nivel național în materie de colectare a deșeurilor obligă operatorii de colectare să își redefinească tarifele pe fiecare fracție de deșeuri: reziduală, reciclabilă, respectiv biodegradabilă. Tot în noua legislație autoritățile publice locale sunt obligate să perceapă utilizatorilor finali tarif zero pentru fracția de deșeuri reciclabile (hârtie și carton, plastic și metal, sticlă). Prin urmare, cetățenii și agenții economici vor mai plăti taxe de salubrizare doar pentru ridicarea deșeurilor reziduale și a celor biodegradabile. Ordonanța amintită mai introduce alte două acțiuni de conformare: indicatori de performanță ai activității de salubrizare și „Contribuția la Economia Circulară” pentru deșeurile depozitate: 30 lei/tonă (anul 2019) și 80 lei/tonă (anul 2020).

Cipuri pentru pubele De asemenea, aplicarea instrumentului economic „Plătește pentru cât arunci” pentru utilizatorii sistemului de salubritate urmează să se facă prin una din cele patru metode: volumul lunar colectat; frecvența de colectare; greutate sau saci personalizați. Sibiul a ales o metodă mixtă, bazată pe volum și frecvența de colectare a pubelei de deșeuri reziduale (pubela neagră) măsurată cu un sistem RFID (n. red. din engleză - Radio-Frequency Identification: o metodă de identificare automată ce se bazează pe stocarea și regăsirea datelor la distanță, prin unde radio), adică cipuri. În Sibiu, până acum exista un tarif unic pentru colectarea tuturor deșeurilor. În urma implementării principiului „plătește pentru cât arunci” de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Eco Sibiu, taxa de salubritate pe care o plătește fiecare gospodărie din zona 1 a județului Sibiu (adică municipiul Sibiu și alte 22 de localități din proximitate) se transformă în abonament. Acest lucru este numit în lege ca fiind un „Pachet de Servicii de Salubritate de Bază”. Valoarea

34

MEDIU

acestui abonament diferă de la localitate la localitate, fiind stabilită de consiliile locale în funcție de cât de bine selectează locuitorii localității respective deșeurile, dar și în funcție de numărul de persoane care locuiesc în respectiva gospodărie.

Astfel, în ședința din luna mai, Consiliul Local Sibiu a adoptat o serie de modificări importante în colectarea selectivă a deșeurilor. Prima vizează creșterea cuantumului taxei de salubrizare – de la 7,89 lei pentru o persoană pe lună la 9,5 lei/persoană/lună – tarif care este aplicabil începând cu data de 1 iunie 2019.

Modificarea tarifelor Autoritățile locale au argumentat că această creștere a tarifului este motivată, printre altele, de introducerea „Contribuției la Economia Circulară” pentru deșeurile depozitate care a determinat o creștere a tarifelor pe tona de deșeuri, după cum urmează: 30 lei/tonă în 2019 și 80 lei/ tonă în anul 2020, precum și de investițiile pe care operatorul Soma le-a făcut pentru implementarea modificărilor în sistemul de colectare. Este vorba despre achiziționarea și distribuirea a 17.000 de pubele albastre pentru colectarea hârtiei și cartonului la case; a 3 noi auto-compactoare pentru colectarea deșeurilor reciclabile (plastic, metal, hârtie, carton și sticlă); a 45.000 de cipuri pentru pubelele negre (rezidual) și pentru containerele de la platforme; a 25 de sisteme de citire a cipurilor și telemetrie pe auto-compactoa-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rele Soma, precum și dezvoltarea software-ului și aplicației pentru autorități și cetățeni privind gestionarea sistemului.

Din ianuarie 2020, sibienii pot fi taxați suplimentar în funcție de volumul de deșeuri pe care le predau operatorului Soma și în funcție de cât de corect selectează deșeurile. „Pachetul de servicii de bază cuprinde un număr de ridicări ale pubelei negre (rezidual) și a celei maro (biodegradabil).

Cetățenii însă pot solicita o suplimentare a numărului de ridicări, în funcție de volumul de deșeuri pe care îl generează. Pentru această suplimentare vor plăti în plus, raportat la numărul de pubele ridicate suplimentar la case sau la numărul de containere în cazul platformelor publice, pentru această situație costul suplimentar urmând să fie împărțit între toți locatarii arondați acelei platforme”, a precizat Primăria Sibiu într-un comunicat de presă.

Spre exemplu, pentru o familie cu trei persoane care locuiește la o casă în municipiul Sibiu, numărul de goliri a pubelei negre incluse în abonamentul lunar este trei. Fiecare golire de pubelă va fi contorizată automat, cu ajutorul unor sisteme (cip-uri). Pentru celelalte tipuri de deșeuri colectate separat, care pot fi reciclate, ridicarea conținutului pubelelor nu mai este taxată. Cu alte cuvinte, pentru golirea pubelelor galbene (plastic și metal), albastre (hârtie și carton) și a recipientelor verzi (sticlă) abonamentul lunar prevede costuri zero. Cu o condiție: ca deșeurile din fiecare pubelă să fie corect selectate conform destinației fiecărui recipient.

Altfel, în primă fază acestea nu vor fi ridicate, după care vor fi încadrate la categoria „deșeuri menajere”.

Derularea proiectului „Plătește pentru cât arunci” în Sibiu: 4 1 iunie: introducerea noii taxe, de 9.5 lei/persoană/lună; 4 15 iunie - 30 septembrie: campanie de informare și conștientizare; 4 1 iulie - 31 decembrie: rularea programului simulat, adică fără aplicarea efectivă a regularizării sau a penalităților; 4 30 septembrie: lansarea aplicației pentru mobil de vizualizare, regularizare, calendarul colectărilor, comenzi servicii suplimentare; 4 1 octombrie: informarea utilizatorilor cu privire la plățile suplimentare pe care le-au generat prin sistemul simulat; 4 1 ianuarie 2020: aplicarea programului conform Regulamentului Serviciului de Salubrizare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UE

35

36

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SMID Mureș, aproape de finish de Ligia VORO

Nu a fost nici în 2014. Nici în 2016. Nici la 31 decembrie 2018. Nici în 31 martie 2019. Nu va fi, e posibil, nici la finalul lui 2019. Vorbim de finalizarea proiectului european Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Mureş. Cu toate că în Mureș, chiar față de județe vecine, proiectul părea să curgă mai lin și să fie finalizat la timp, așa cum stipula contractul de finanțare semnat în 2010.

În 2011, pe site-ul europa.eu era anunțat, oarecum ca o victorie importantă, proiectul județului Mureș privind introducerea unui sistem de management integrat al deșeurilor solide, “în încercarea de a respecta obligaţiile faţă de UE, de a reduce efectele negative asupra mediului şi de a spori calitatea vieţii pentru 571.496 de cetăţeni”.

Era vorba la acea dată de un proiect de 42 de milioane de euro, care a ajuns astăzi la 45 de milioane de euro, din care contribuția UE se cifrează la 31 de milioane de euro, iar diferența o reprezintă contribuția internă. La început era vorba doar de 7 milioane de euro contribuția județului, însă până acum, aproape de finalizare, suma s-a dublat.

Proiectul, așa cum se menționa în contractul de finanțare, încheiat cu un an înainte, presupunea construirea unei staţii de tratare mecano-biologică, a unei staţii de transfer, a unei staţii de sortare şi a unei staţii de compostare, precum şi închiderea şi modernizarea a cinci depozite neconforme.

Proiectul viza câteva componente cheie care urmau să fie realizate în urma implementării sale, și anume: colectarea separată a deşeurilor (inclusiv pubele şi tomberoane pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile şi a celor biodegradabile), compostarea la domiciliu şi vehiculele de transfer, construirea unei staţii de transfer, a unei staţii de sortare (de 28.000 t/an) şi a unei staţii de compostare în Târgu-Mureş-Cristeşti (de 10.000 t/an); construirea unei staţii de tratare mecano-biologică în Sânpaul (65.000 t/ an); construirea unei noi rampe de deşeuri în Sânpaul; închiderea şi modernizarea a cinci rampe de deşeuri neconforme (din Târgu-Mureş-Cristeşti, Reghin, Luduş, Sovata şi Iernut); asistenţă tehnică şi supervizarea lucrărilor (inclusiv măsurile de publicitate şi campania de conştientiza-

re a opiniei publice privind reducerea deşeurilor la sursă şi separarea la sursă a deşeurilor reciclabile şi a celor biodegradabile).

Estimativ, se specifica că vor fi create în mod direct 200 de locuri de muncă în etapa iniţială de construcţie şi 150 după punerea în funcţiune a sistemului.

Ca obiective ecologice, proiectul urmărea: atingerea unei rate de colectare de 100% a deşeurilor mixte în rândul populaţiei urbane şi rurale, faţă de ratele de 88%, respectiv 21% din 2007, o reducere cu 50% a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate până în 2016, în comparaţie cu anul 1995, prin colectarea separată la nivelul întregii populaţii a judeţului, promovarea compostării la domiciliu şi construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor biodegradabile (staţie de compostare şi staţie de tratare mecano-biologică), colectarea separată a deşeurilor din ambalaje în proporţie de 100% în rândul populaţiei urbane şi rurale, asigurând astfel o rată totală de recuperare de 60% până în 2013, rata totală de reciclare fiind de 55%.

Dacă le analizăm, aproape toate obiectivele au fost ratate dacă ne raportăm la termenul până la care trebuiau îndeplinite. Și totuși... Pentru toate au fost obținute derogări.

În funcțiune din 2013 Construirea unei staţii de tratare mecano-biologică în Sânpaul și construirea unei noi rampe de deşeuri în Sânpaul de către compania Hidroconstrucția au fost finalizate și predate în 15 august 2013. Lucrările au fost executate timp de doi ani, iar valoarea finală a acestora au respectat bugetul alocat.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prima celulă a depozitului zonal de la Sânpaul are o capacitate totală de 1.250.000 de metri cubi şi urma să primească în următorii 5 ani circa 188.843 de tone de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate din judeţ.

Deși toate datele arătau că Județul Mureș va soluționa printre primele județe din țară problema deșeurilor, mai departe, procedurile nu au mai curs atât de lin precum construcția depozitului și a stației de tratare mecano-biologică din cauza contestațiilor depuse în timpul procedurii de achiziție publică a operatorului depozitului.

Astfel, au trecut mai bine de 3 ani până a fost încheiată procedura de contractare a delegării operării și administrării depozitului de deșeuri nepericuloase de la Sânpaul, respectiv a efectuării transporturilor deşeurilor de la staţiile de transfer Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri şi a reziduurilor de la staţiile de sortare Acăţari, Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri la depozitul Sânpaul.

Licitația a fost câștigată de Asocierea SC Iridex Group Import Export SRL – SC Servicii Salubritate Bucureşti SA, în prima jumătate a lunii septembrie 2016, asocierea asumându-și ca în 84 de zile să obțină toate autorizațiile pentru a demara serviciul. Valoarea contractului, încheiat pe o perioadă de 8 ani, este de 99,18 milioane lei.

La acea dată erau încă neorganizate licitaţiile pentru operarea Staţiei de tratare mecano-biologică de la Sânpaul, a Staţiei de sortare, transfer şi compostare de la Cristeşti şi pentru delegarea serviciului de colectare şi transport deşeuri din cele şapte zone ale proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Mureş”. În luna august 2018 era anunțată atât atribuirea contractului privind operarea stației de tratare mecano-biologice de la Sânpaul, contract adjudecat de asocierea Salubris Waste Management Mediaș și Eco Fire Sistems din Constanța, cât și atribuirea operării prin concesionare a Staţiei de Transfer, Sortare şi Compostare de la Cristeşti - Vălureni, câștigătoare fiind asocierea Iridex Group Import Export SRL Bucureşti - SC Servicii Salubritate Bucureşti SA - SC Iridex Group Salubrizare SRL Constanţa.

Atunci a fost anunțat și un nou termen pentru finalizarea proiectului – 31 decembrie 2018, dată până la care ADI Ecolect ar fi trebuit să finalizeze procedura de contractare a operatorilor de colectare și transport deșeuri. „Neatingerea acestui obiectiv, atrage după sine riscul restituirii sumelor deja acordate, respectiv Curtea Europeană de Justiție poate dispune aplicarea de penalități, care în final, vor fi recuperate de la proprietarii depozitelor de deșeuri”, a precizat, la momentul respectiv, Péter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Zona Târgu Mureș, fără contract Din cauza procedurii greoaie, nici acest termen nu a putut fi respectat. Majoritatea contractelor de colectare s-au încheiat și au intrat în vigoare până la sfârșitul lunii iulie a acestui an.

Astfel, din 17 iunie, a demarat colectarea selectivă a deșeurilor în Zona 5 a județului Mureș, zonă ce cuprinde localitățile de pe raza teritorială a municipiului Târnăveni și a comunelor Băgaciu, Adămuș, Gănești, Mica și Cucerdea. „Până la finalul lunii iulie va începe activitatea de colectare selectivă pentru alte cinci zone ale județului, respectiv zona Sighișoara, Bălăușeri, Sânpaul, Reghin și Râciu. În ceea ce privește Zona 2, Târgu-Mureș, procedura de licitație a fost anulată din cauza faptului că niciuna dintre societățile comerciale ofertante nu a demonstrat capaci-

MEDIU

tatea tehnică solicitată conform caietului de sarcini. La expirarea termenului de contestație de 10 zile procedura va fi reluată”, a precizat, în luna iunie, Tóth Andrea, director executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Ecolect Mureş”.

Cu toate că suntem mai aproape de închiderea acestui proiect cu un singur contract, încă la începutul anului problema depozitării deșeurilor era încă una destul de spinoasă. Astfel, în 2018 s-au aplicat 6 sancțiuni în ceea ce privește depozitarea deșeurilor. Iar la colectarea selectivă a deșeurilor, lucrurile arătau și mai prost. „Din păcate, stăm foarte rău. La noi colectarea selectivă nu se face. Asta urmează să rezolvăm cu unitățile administrativ teritoriale care au obligația organizării colectărilor selective în cadrul programului de salubritate.

Colectare selectivă nu înseamnă că după ce se colectează deșeurile, se scot peturile și ce se mai scoate din gunoiul adunat. Colectarea selectivă înseamnă să se colecteze pe fracțiuni, ceea ce nu există. Sunt câteva UAT-uri la care există un asemenea sistem”, a punctat comisarul șef al Gărzii de Mediu, Szekely Annamaria la începutul acestui an. Ceea ce nu s-a schimbat foarte mult, ținând cont că abia au început să producă efecte contractele încheiate. Însă semne bune anul are, și în această perioadă, operatorii câștigători ai licitațiilor pe cele șase zone sunt așteptați, conform obligației care le revine, să doteze populația și agenții economici cu containere pentru selectarea selectivă a deșeurilor. Cu o singură excepție temporară, zona Târgu Mureș.

37

38

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Curent mai ieftin din dejecții de animale pentru CJ Bihor de Traian DAN

Consiliul Judeţean Bihor şi câteva dintre instituţiile subordonate folosesc energie electrică mai ieftină obţinută din biomasă şi dejecţii de animale. Începând cu luna martie a acestui an, Consiliul Judeţean Bihor şi câteva instituţii subordonate beneficiază de energie electrică mai ieftină, produsă din biomasa provenită din materie verde regenerabilă și dejecțiile animaliere. Acest lucru este posibil datorită energiei mai ieftine obţinute la „Instalația pentru producerea energiei electrice prin valorificarea resurselor energetice regenerabile – biomasă, în localitatea Săcueni, județul Bihor”, şi revândută către Electrica SA. „Consiliul Județean Bihor și o parte dintre instituțiile subordonate, printre care Muzeul Țării Crișurilor, Teatrul Regina Maria, Filarmonica de Stat Oradea, Spitalul de Psihiatrie Nucet și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor – precum și Primăria Săcueni, Primăria Diosig și cele câteva zeci de unități din subordinea fiecăreia plătesc, începând cu luna martie a acestui an, un preț mai mic pentru energia electrică utilizată. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoland Bihor a reușit să obțină, prin negociere directă, un preț sub cel al pieței pentru furnizarea energiei electrice către aceste instituţii. Astfel, prin renegocierea tarifului cu societatea națională de furnizare Electrica SA s-a reușit obţinerea unui preţ de 243 lei/MW/h, faţă de preţul pieţei de 363 de lei/MW/h, ceea ce va contribui la economii substanțiale la bugetele beneficiarilor”, ne-a declarat Stela Babău, director general al Asociaţiei Ecoland Bihor, direct implicată în negocierile pentru stabilirea prețului. Şi asta nu este totul. Stela Babău ne-a precizat că se poartă discuţii cu Electrica SA în vederea obținerii unui preţ sub cel al pieţei pentru energia electrică utilizată de RA Aeroportul Oradea, SC Pază şi Protecţie Bihor, SC Parcuri Industriale SA, SC Drumuri Bihor şi SC Transilvania Tour.

Este încă un exemplu că şi femeile pot să răzbată într-o lume a bărbaţilor. Stela Babău este inginer de profesie, absolvent al Universităţii Transilvania din Braşov.

Obiective Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecoland Bihor are ca membri fondatori: Consiliul Judeţean Bihor, orașul Săcuieni şi comuna Diosig. Scopul înfiin țării asociației a fost promovarea și reprezentarea intereselor unităților administrativ-teritoriale membre în legătură cu producerea energiei electrice prin valorificarea resurselor regenerabile de tip biomasă, reducerea dependenței de importurile de resurse de

energie primară și protecția mediului prin reducerea emisiilor poluante. Alte obiective avute în vedere sunt diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor și infrastructurii, implicarea mai activă a mediului de afaceri precum și a autorităților publice locale în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie și crearea unor noi locuri de muncă.

Uzina de la Săcuieni O parte dintre aceste obiective au fost deja atinse de ADI Ecoland, odată cu implementarea proiectului „Instalație pentru producerea energiei electrice prin valorificarea resurselor energetice regenerabile – biomasă, în localitatea Săcueni, județul Bihor”, finanțat cu 22,7 milioane lei din fonduri europene. „Prin acest proiect de utilitate publică, în anul 2016 am realizat, la Săcueni, o instalație de biogaz care folosește ca materie primă biomasa provenită din materie verde regenerabilă și dejecții animaliere.

Această instalație produce anual 4.557 MW/h, energie electrică. Pe de o parte, Ecoland vinde această

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

energie electrică societății naționale de furnizare, pe de altă parte suntem împuterniciți să intermediem relația dintre Electrica SA și instituțiile din subordinea Consiliului Județean, respectiv cele două primării. În acest fel, în cuantumul energiei produse de noi, am reușit să obținem un preț mai avantajos al curentului electric furnizat către acești consumatori”, a declarat directorul general al Ecoland Bihor.

Instalaţia de producere a energiei electrice din biomasă de la Săcuieni a devenit funcţională prin încheierea unui proiect unic în cadrul autorităţilor publice din România, derulat cu fonduri europene de ADI Ecoland Bihor. „Proiectul are o valoare de 23,6 milioane de lei, din care 17,3 milioane de lei sunt finanţare nerambursabilă din partea Fondului European de Dezvoltare Regională. ADI Ecoland este singura autoritate publică din țară care a implementat acest tip de proiect pentru producerea energiei electrice prin valorificarea resurselor energetice regenerabile – biomasă”, a subliniat Stela Babău.

Uzina de la Săcuieni a fost realizată în 41 de luni, între 2013-2016 şi include o instalație complexă de co-generare, care transformă o materie primă formată din masă verde (70%) și dejecții animale (30%) în

energie electrică. Puterea instalată este de 548 kW, cu un consum total mediu anual de materie primă de 12.000 tone. Materia primă este preluată din zonă, în primul rând dejecțiile animaliere, iar silozurile de secară şi porumb sunt achiziționate de la furnizorii locali, contribuind la întărirea economiei locale.

Producția obținută (4.557 MWh) intră în sistemul energetic național, plata urmând a se face prin compensație în primii cinci ani de la punerea în funcțiune a instalației. După aceea, asociația urmează să primească contravaloarea producției introduse în sistem, precum și patru certificate verzi/MWh, pe care le va putea tranzacționa pe piaţă.

Pe lângă valorificarea energiei electrice produse, celelalte beneficii economice şi ecologice ale finalizării proiectului sunt: reducerea emisiilor de bioxid de carbon cu aprox. 2.260,54 tone anual, diversificarea surselor de producere a energiei şi reducerea dependenţei de importurile de energie, descongestionarea anuală a circa 5.440 tone de dejecţii animaliere din fermele zootehnice, precum şi din gospodăriile populaţiei din zonă, precum şi creşterea suprafeţelor de teren cultivate cu cca 126 ha şi folosirea aproximativ 8.800 tone siloz în procesul de obţinere a biogazului.

39

40

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nitriții din gunoiul de grajd amenință apele Transilvaniei Administrațiile locale din zona Ardealului au depus puține cereri pentru finanțarea pe bani europeni a proiectelor de gestionare a gunoiului de grajd, în condițiile în care acesta reprezintă o cauză principală pentru poluarea cu nitriți a apei din mediul rural utilizate pentru băut. „Fermele de familie dețineau în România peste 92% din efectivul de bovine la nivelul anului 2014, adică 2,1 milioane de capete. Gunoiul de grajd produs de aceste efective este în cea mai mare parte depozitat necorespunzător, astfel încât conduce la poluarea surselor de apă și a solului. Calitatea apei se degradează și primele efecte sunt în numărul de îmbolnăviri datorate apei cu un conținut ridicat de nitrați”, remarcă Alexandru Dragoș, coordonatorul ghidului depozitării gunoiului de grajd în fermele individuale.

Județe ca Bistrița-Năsăud, Cluj, Satu Mare, Maramureș, Bihor, Alba sau Timiș stau slab la cererile formulate către Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP). “Programul care privește construirea și gestionarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd a fost lansat de multă vreme, însă până acum o sigură comună din județul Cluj l-a implementat, Bonțida, iar din Sălaj nu am avut nicio cerere pe actuala fază. La nivel național programul are fonduri de 50 de milioane de euro, din bani europeni. Alocarea se face în funcție de proiectele care vin de la primării”, a precizat Naiana Milea, director în MAP. Comuna clujeană Bonțida stă bine la gradul de umplere a platformei între localitățile rurale din Transilvania, însă are cel mai mic grad la capacitatea de administrare a acesteia. Alte opt comune din Cluj s-au înscris în cadrul acestui apel de proiecte, dar finalizarea investițiilor e incertă. „Ordonanța nr. 114 a guvernului a dat peste cap piața construcțiilor: prețurile nu mai corespund studiilor de fezabilitate și tehnice inițiale; vor trebui operate modificări ce vor prelungi începerea lucrărilor”, spune coordonatorul instituțional Paul Popa.

La Cluj a avut loc în iunie o reuniune de lucru organizată de MAP prin Unitatea de Management a Proiectului

„Controlul integrat al poluării cu nutrienți”. Participanții au fost interesaţi de gestionarea eficientă a sistemului public de colectare a gunoiului de grajd şi avantajele colectării pe platformele comunale, astfel încât gunoiul de grajd să devină, dintr-o sursă de poluare, un factor de câștig pentru agricultura din regiune. Reuniunea face parte dintr-o serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de conștientizare “Apa noastră” ce are ca scop facilitarea schimbului de informații pentru implementarea, monitorizarea și controlul aplicării directivei nitrați. Seria întâlnirilor continuă în a doua parte a anului în zona Sud-Muntenia.

Programul urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală, având în vedere că în România sunt 3 milioane de ferme mici, de subzistență, fără capacitate de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Prin compostarea acestuia, materia organică e descompusă, obținându-se humusul. Agenții patogeni, componenții toxici și dăunătorii sunt distruși, volumul bălegarului e redus cu 25-50%, iar acesta capătă valoare agronomică. Programul demarat în 2008 s-a încheiat în 2017 și a finanțat 86 de platforme. O finanțare adițională a fost alocată pentru cinci ani, până în 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate 90 de comunități locale. De remarcat că plățile APIA și AFIR sunt condiționate de respectarea gestionării gunoiului de grajd de către fiecare fermier.

Ionul nitrat reprezintă cea mai oxidată formă chimică a azotului întâlnită în sistemele naturale și cea mai accesibilă formă a azotului pentru microorganisme și plante.

Poluarea cu nitrați din apă este considerată atunci când concentrația este mai mare de 50 mg/l. La nivelul organismului uman, nitrații se transformă în nitriți care blochează capacitatea de transport al oxigenului în sânge.

Efectele poluării cu nitriți sunt pierderi de sarcină sau afectarea fătului (sănătate), reducerea rezistenței plantelor, scăderea producției (agricultură), dezvoltarea explozivă a plantelor acvatice și mortalitatea piscicolă (mediu).

Agricultura reprezintă principala sursă de poluare a mediului prin aport crescut de nitrați. 60% din poluarea globală a apei dulci provine din agricultură. 62% din suprafața României e ocupată de terenuri utilizate în agricultură, iar impactul activităților agricole asupra mediului afectează aerul, apa solul și biodiversitatea.

Unde este amplasată platforma comunală - La minimum 500 m față de locuințe - Pe teren ușor accesibil mijloacelor de transport ca distanță și costuri - Pe suprafață dreaptă - Pe teren fără risc de inundație - La minimum 200 m față de orice curs/ corp de apă - La distanță de zonele cu apă freatică de mică adâncime (sub 2 m)

Ce cuprinde investiția - Platformă betonată - Bazin de colectare a fracției lichide - Container birou administrativ - Echipamente (tractor, remorci, încărcător, cisternă, mașină împrăștiat gunoi)

41

42

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MEDIU

43

Comisia Europeană a aprobat proiectul de investiții de 355 de milioane de euro al Companiei de Apă „Someș” Consiliul Județean Cluj și Compania de Apă „Someș” S.A. au primit de la Comisia Europeană confirmarea oficială a aprobării finanțării nerambursabile a celei mai mari investiții edilitare implementate până în acest moment în județul Cluj.

În valoare totală de 355,6 milioane de euro, “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020” a fost selectat în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare și va fi derulat până la finele anului 2023 de către operatorul regional de apă la care Consiliul Județean Cluj este acționar majoritar.

Astfel, Comisia Europeană a emis Decizia de punere în aplicare a Comisiei de aprobare a contribuției financiare la proiectul major, respectiv a sumei de 324.457.570 euro, cuantum ce reprezintă costul eligibil total al proiectului major de investiții. Din valoarea eligibilă a proiectului, 77,18% reprezintă contribuția Uniunii Europene din Fondul de Coeziune, 13% este contribuția de la Bugetul de Stat și 2% este contribuția autorităților locale din aria proiectului. În ceea ce privește valoarea neeligibilă, în procent de 7,82%, aceasta va fi acoperită de Compania de Apă Someș prin contractarea unui credit bancar. În prezent, echipa de implementare a proiectului lucrează intens la finalizarea documentațiilor tehnice aferente celor 26 de contracte de lucrări. Această activitate este destul de avansată, o parte dintre contracte fiind deja licitate și așteptându-se doar evaluarea ofertelor și semnarea contractelor cu firmele câștigătoare. De asemenea, în paralel se lucrează la obținerea autorizațiilor de construire pentru derularea lucrărilor de execuție propriu-zisă.

Proiectul vizează îmbunătățirea infrastructurii de apă și apă uzată din 174 de localități din județele Cluj și Sălaj prin extinderea și dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiții de siguranță și protecție a sănătății în localități care au peste 50 de locuitori și asigurarea colectării și epurării apelor uzate pentru aglomerările mai mari de 2.000 persoane. În acest

fel, peste 240.000 de locuitori din cele două județe vor beneficia de apă potabilă, respectiv 72.000 de locuitori vor fi racordați la o rețea centralizată de canalizare. Proiectul este astfel gândit încât să asigure preluarea în sistem centralizat a sistemelor locale de apă realizate din investiții publice ale primăriilor, dar și posibilitatea conectării ulterioare a cât mai multor localități rurale la acest sistem centralizat, evitându-se, astfel, vulnerabilitatea sistemelor locale la efectele schimbărilor climatice.

Modernizarea şi extinderea infrastructurii de alimentare cu apă şi de canalizare va contribui în mod semnificativ la dezvoltarea socio-economică a județului Cluj, prin ridicarea standardului de viață din această zonă și prin creșterea gradului de atractivitate pentru investitori și nu numai.

Astfel, urmare a implementării proiectului, procentul de locuitori racordați la sistemul centralizat de furnizare a apei potabile va ajunge la cca. 99,14% iar cel de racordare la canalizare va ajunge la peste 97,5%, net superioare mediei naționale.

44

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania Aquaserv SA - furnizor de civilizație pentru locuitori din trei județe de Ligia VORO

Compania AQUASERV este operatorul regional care continuă istoria de peste 100 de ani a serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă și de canalizare din Târgu Mureș. Sub emblema furnizor de civilizație, am completa pentru locuitori din trei județe, compania a derulat în peste un deceniu de activitate proiecte dedicate creșterii calității, diversificării și lărgirii serviciilor oferite consumatorilor și s-a preocupat de conservarea și protejarea mediului înconjurător în beneficiul comunității.

Compania Aquaserv S.A. continuă activitatea demarată în urmă cu mai bine de 100 de ani prin grija primarului de atunci, dr. Bernády György, când s-au pus bazele sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Târgu Mureş. În prezent, Compania Aquaserv SA este o societate cu capital integral public rezultat prin asocierea, în martie 2006, a municipiului Târgu Mureş, care este acționarul majoritar, cu un aport de 81,75% la capitalul social, şi a Consiliului Judeţean Mureş cu localităţile Sighişoara, Luduş, Târnăveni, Iernut, Cristuru Secuiesc, respectiv Reghin în 2010. Aceste localităţi reprezintă acţionariatul companiei.

Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, nr. 202662/22/05.03.2010 încheiat cu autorităţile locale, prin Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Aqua Invest Mureș.

Contractul de delegare este încheiat pe o perioadă de 49 de ani de la data intrării sale în vigoare în 5 martie 2010.

Misiune și obiective strategice Managementul Companiei Aquaserv și-a stabilit ca misiune, încă de la înființare, să răspundă cu promptitudine cerințelor clienților, conștientă că succesul firmei depinde de creșterea calității, diversificarea și lărgirea serviciilor oferite. De aceea, în peste un deceniu de activitate, a practicat un management

performant și s-a preocupat ca angajații companiei să aibă un grad ridicat de profesionalism. În relație cu mediul extern, managementul Companiei Aquaserv și-a asumat responsabilitatea de a conserva și proteja mediul înconjurător în beneficiul comunității.

Derivând din misiunea sa, Compania Aquaserv și-a stabilit ca obiective strategice următoarele: asigurarea dezvoltării durabile şi creşterea flexibilităţii organizaţiei prin extinderea ariei de operare şi diversificarea ofertei de servicii către clienţi; Optimizarea permanentă a costurilor productive şi de logistică astfel încât atingerea performanţelor dorite şi a nivelului serviciilor cerut de consumatori să se facă cu costuri minime; Prioritizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare cu scopul de a exploata o infrastructură fiabilă de apă şi canal; Creşterea calităţii vieţii prin furnizarea apei potabile şi a altor produse şi servicii conexe/colaterale conform standardelor europene în vigoare; Preocuparea permanentă pentru creşterea gradului de încredere al clienţilor şi pentru asigurarea unei transparenţe legate de acţiunile întreprinse; Maximizarea potenţialului resurselor umane; Asigurarea securităţii în muncă a tuturor angajaţilor şi a altor părţi interesate; Eliminarea aspectelor cu impact semnificativ asupra mediului şi preocuparea continuă pentru protejarea sănătăţii publice.

Pentru realizarea obiectivelor strategice, compania asigură resursele, planifică, menţine şi îmbunătăţește continuu Sistemul de Management Integrat Calitate – Mediu – Sănătate și Securitate în Muncă, conform cerinţelor standardelor de referinţă aplicabile: SR EN ISO 9001:2015, SR EN ISO 14001:2015 şi SR EN ISO 45001:2018.

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

61.511 de contracte încheiate Compania Aquaserv SA, operator regional în domeniul apei potabile şi al apelor uzate pe o arie lărgită de operare, urmărește ca performanţele sale operaţionale şi financiare să o recomande ca o companie competitivă pe piaţa serviciilor publice de apă şi canalizare din Uniunea Europeană.

Compania Aquaserv acoperă ca arie de operare municipii, orașe, comune din 3 județe – Mureș, Harghita și BistrițaNăsăud.

Astfel, compania a încheiat 61.511 de contracte, marea pondere fiind reprezentată de abonaţii casnici: 56.130 contracte.

Diferența este reprezentată de asociaţii de locatari/proprietari - 1.328, agenţi economici - 3.344 și instituţii publice şi organizaţii – 709.

Dacă analizăm cum sunt distribuite aceste contracte geografic, ponderea contractelor la nivelul sistemelor operate de Companie este următoarea: Târgu Mureș – 43,23%, Reghin – 14,43%, Sighișoara – 12,03%, Târnăveni – 8,50%, Luduș – 6,14%, Iernut – 5,51%, Cristuru Secuiesc – 4,71%, Deda-Bistra (4,48%) și Zau de Câmpie (0,97%).

Infrastructura de apă și canalizare Infrastructura de alimentare cu apă de care Compania Aquaserv dispune și asupra căreia vom reveni și atunci când vom dezvolta proiectele de investiții implementate de către operatorul regional în domeniul apei potabile şi al apelor uzate este compusă din sistemul de alimentare cu apă, reprezentat de patru surse de suprafaţă Mureș, Gurghiu, Târnava Mică şi Târnava Mare, nouă uzine de apă, 1474 km de rețele de distribuție, 32 de km de rețele de aducțiune, 60.473 de branșamente și 52 de staţii de pompare apă potabilă. În ceea ce privește sistemul de canalizare, acesta dispune de 936 km de rețele de canalizare, 10 stații de epurare, 87 de stații de pompare și 34.037 de racorduri.

Programe de investiții finalizate Pentru a răspunde nevoii de a dezvolta compania, prin diversificarea și lărgirea serviciilor, creșterea ariei de operare, extinderea rețelelor de apă și canalizare, de a utiliza judicios resursele de apă, de a proteja mediul înconjurător și alte obiective pe care managementul Companiei Aquaserv și le-a stabilit, operatorul regional târgumureșean a implementat sau este în curs de a implementa zeci de proiecte de investiții.

Unul dintre proiectele majore implementate de Compania Aquaserv este MUDP 1, un proiect care s-a ridicat la valoarea de 6,6 milioane de USD, sumă destinată reabilitării infrastructurii de apă-canal. Jumătate din fondurile alocate proiectului au fost finanțate dintr-un împrumut BERD, 45% au fost asigurate de la bugetul de stat, iar diferența de 5% din bugetul local al Municipiului Târgu Mureș. Proiectul a fost realizat în perioada 1995-2001, iar împrumutul a fost rambursat în 2009.

Programul olandez de apă potabilă și ape uzate, un alt proiect derulat de companie, s-a cifrat la 2,1 milioane de USD și a fost în mare parte finanțat printr-o donație din partea Guvernului olandez, contribuția Companiei Aquaserv ridicându-se la 71.550 de dolari. Proiectul derulat între 1998 și 2000 a urmărit reducerea emisiilor de CO2 prin reducerea consumului de energie electrică.

“Multe organizații înfruntă schimbările pe care le poate aduce viitorul nepregătite. Într-un mediu economic și competițional, aflat în permanentă schimbare, cheia succesului o reprezintă nu atât calitatea planificării operaționale, cât claritatea gândirii strategice a unei organizații. Este esențial pentru o firmă să înțeleagă tipul afacerilor pe care le desfășoară și locul pe care vrea să îl ocupe la un anumit moment viitor, dar și modul în care poate atinge aceste scopuri, și care reprezintă responsabilitatea planificării operaționale și a luării de decizii. Viitorul este în IT, motiv pentru care proiectul de implementare a softului informatic va fi extins la nivelul întregii companii, odată cu finalizarea implementărilor actuale. Având în vedere că importanţa documentelor creşte, devenind tot mai insistentă, administrarea acestora devine o activitate esenţială, la nivel de organizaţie.

Nu există îndoieli cu privire la faptul că documentele neplanificate şi neadministrate pot afecta comunicarea, pot goli resursele organizaţionale şi chiar pot afecta creşterea organizaţională până în punctul în care organizaţia nu mai poate înainta. De aceea, managementul corespunzător al documentelor poate ajuta o organizaţie să atingă niveluri fără precedent în ceea ce priveşte controlul, inspecţia şi avantajul competitiv”, ne-a declarat Raluca Maior, director dezvoltare, Compania Aquaserv, legat de direcția strategică pe care o imprimă companiei în vederea eficientizării activității. În 2000 a început derularea proiectului pe Măsura ISPA care a vizat aducerea infrastructurii de apă-canal la nivelul cerințelor UE. Proiectul a avut valoarea de 27,9 milioane de euro, din care 20,9 milioane de euro finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, iar 7 milioane de euro, un credit BERD, garantat de Municipiul Târgu Mureș. Printre componentele Măsurii ISPA s-au numărat reabilitarea stației de tratare a apei potabile și reabilitarea stației de epurare ape uzate de la Cristești, astfel încât, pe de o parte, locuitorii să beneficieze de o apă potabilă la cele mai înalte standarde de calitate, iar, pe de altă parte, în urma investiției la stația de epurare să fie reduse riscurile privind sănătatea populației, respectiv să fie redus impactul asupra mediului înconjurător. În martie 2001, Compania Aquaserv a derulat Programul Ciocârlia, dintr-o finanțare de 64.645 de euro nerambursabili, prin Programul Phare. Proiectul a urmărit schimbarea pozitivă a mentalității privind gospodărirea resurselor, construirea unor căi de comunicații între diferiți reprezentanți ai societății civile. Pentru atingerea obiectivului au fost derulate vizite și activități aplicative la utilități publice, cum sunt cele

45

46

MEDIU la Uzina de Apă, la stația de epurare de la Cristești, evenimente și concursuri cu tematică în domeniul apei și protecției acestei resurse vitale.

EcoLinks, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a fost un alt proiect important derulat de Compania Aquserv, care a vizat elaborarea unui plan strategic pe termen mediu pentru reducerea pierderilor de apă, cu efecte pozitive asupra protecției mediului. Proiectul care s-a derulat timp de un an, din septembrie 2000 până în septembrie 2001, a avut o valoare de 66.000 de dolari, din care contribuția USAID s-a cifrat la 49.456 USD, diferența fiind suportată de companie.

Compania Aquaserv a derulat, de asemenea, două programe MS-DOT-01 privind achiziţia de echipamente. Primul a urmărit îmbunătăţirea serviciilor de apă la nivelul ariei de operare prin achiziţia şi montarea de contoare de apă, respectiv achiziţia de echipamente şi utilaje pentru exploatarea şi întreţinerea sistemelor de apă şi apă uzată, conform contractelor încheiate în luna iulie 2015.

Astfel 7 încărcătoare frontale, în valoare de 1.349.900 lei, asigură astăzi manipularea nămolurior din staţiile de tratare a apelor uzate. Apoi, un autolaborator detectare pierderi, în valoare de 550.000 lei, conduce la reducerea costurilor de operare pe seama reducerii apei pierdute.

Cel de-al doilea proiect a vizat modernizarea parcului de contoare de branşament în 6 oraşe din zona de operare, un proiect în valoare de 22.296.524 lei, prin înlocuirea a 39.000 de contoare cu altele mai performante, care permit citirea de la distanţă a consumului de apă potabilă. Programul de mo-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dernizare a parcului de contoare a avut ca termen de finalizare luna septembrie 2015. În urma implementării proiectului, parcul de contoare a fost modernizat în următoarele procente: 100% - Iernut, 87,23% Reghin, 86,47% - Luduș, 79,32% - Târnăveni, 70,69% - Târgu Mureș și 67,33% - Sighișoara. În toată această perioadă, Compania Aquaserv și-a asumat și rolul de supervizor al proiectelor de investiții derulate prin Programul SAMTID în Târgu Mureș, Iernut, Luduș, Târnăveni, Sighișoara și Cristuru Secuiesc.

Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată Un capitol separat merită acordat proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, un proiect depus pe POS Mediu, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, de care beneficiază peste 300.000 de locuitori din județele Mureș și Harghita.

Proiectul a fost fazat pentru implementare până în 2023.

Este important de menționat că acest proiect reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum, din judeţul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă şi canalizare, valoarea totală actualizată a acestuia fiind de 94.969.122 de euro. În Târgu Mureș, valoarea investiției se cifrează la 18,3 milioane de euro, iar lucrările care sunt în derulare sunt următoarele: reabilitarea sistemului de alimentare cu apă pe o lungime de 30,4 km, exinderea sistemului de alimentare cu apă cu 9,4 km, reabilitarea a două stații de pompare apă potabilă, construcția unei stații de pompare apă potabilă, reabilitarea sistemului de canalizare menajer pe o lungime de 2,5 km, reabilitarea sistemului de canalizare unitar pe o lungime de 4,4 km, extinderea sistemului de canalizare

Proiect pentru o relație mai bună internă și externă Un proiect foarte util pentru companie este cel privind implementarea aplicației CROS FRC - sistem informatic integrat pentru managementul furnizării serviciilor și relațiilor cu clienții.

Avantajele aplicației CROS FRC – cuprinzând managmentul informațiilor despre Clienți, Contracte, Contoare, Puncte de măsură, Consumuri, Facturare, Încasare, Litigii şi Relaţii cu Clienţii sunt: furnizarea de informaţii de încredere disponibile mai repede pentru deciziile şi procesele curente de la toate nivelurile; Respectarea procedurilor de lucru asigurată prin integrarea strânsă a sistemului informatic în fluxurile din organizaţie; Creşterea eficienţei şi organizarea mai bună a activităţilor; Adaptarea la mediul de business şi legislativ românesc dar cu respectarea principiilor internaţionale; Verificarea şi corelarea automată a datelor pentru folosirea cu încredere sporită în procesele decizionale; Performanţa la cel mai înalt nivel chiar şi în sisteme cu volume foarte mari de date sau mulţi utilizatori; Siguranţa şi securitatea sporită a datelor prin folosirea la maxim a tehnologiei Oracle; Deschiderea şi portabilitatea asigurate de arhitectura tehnică şi tehnologia Oracle folosită.

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

menajer cu 12 km, construcția a șapte stații de pompare apă uzată, implementarea sistemului SCADA la nivelul ariei de operare. Până acum a fost finalizată lucrarea privind construirea/reabilitarea treptei de prelucrare a nămolului la stația de epurare.

O altă componentă a proiectului vizează construcția aducțiunii Miercurea Nirajului/Valea Nirajului, valoarea investiției cifrându-se la 11,1 milioane de euro. În cadrul acestei componente vor fi executare următoarele lucrări: construcție conductă de aducțiune – 33,5 km, construcție captare și stație de tratare a apei, construcție treaptă de prelucrare nămol, construcție stație de pompare apă potabilă. Dacă rămânem în zona de aducțiuni, pe zona Voiniceni-Sărmașu vor fi efectuate investiții de 8,8 milioane de euro care sunt destinate reabilitării conductei de aducțiune de 47,3 km, a trei rezervoare de apă potabilă și a patru stații de pompare apă potabilă, în timp ce pe zona Band-Pănet, cu o investiție de 2,8 milioane de euro, vor fi realizate lucrări de: construcție conductă de aducțiune de 19,7 km, extindere sistem de alimentare cu apă în Pănet cu 560 m, construcție a două stații de pompare apă potabilă și construcție rezervor de apă potabilă. În Reghin, valoarea investiției se cifrează la 8,1 milioane de euro, fondurile fiind alocate următoarelor lucrări: reabilitarea stației de epurare - finalizată, extinderea sistemului de canalizare menajer cu 15,6 km și construcția a trei stații de pompare apă uzată.

Pentru municipiul Sighișoara, suma alocată în proiect este de 7,7 milioane de euro, pentru lucrări de: reabilitarea stației de tratare - finalizată, reabilitare conducte de aducțiune pe 5,5 km, extindere sistem de alimentare cu apă cu 5 km, construcție

a trei stații de pompare apă potabilă, extindere a sistemului de canalizare menajer cu 9 km și construcție a patru stații de pompare apă uzată. În Târnăveni, proiectul european presupune realizarea următoarelor lucrări: reabilitarea stației de tratare a apei - finalizată, reabilitarea stației de epurare - finalizată, extinderea sistemului de canalizare menajer cu 14,2 km, construcția a două stații de pompare apă uzată și reablitarea a trei stații de pompare apă uzată. Valoarea investiției se cifrează la 12 milioane de euro.

Pentru orașul Luduș, proiectul în valoare de 14 milioane de euro a urmărit și urmărește realizarea unor lucrări de: construire a stației de epurare - finalizată, reabilitare a stației de tratare a apei - finalizată, extindere a sistemului de alimentare cu apă cu 9 km, construcție a unei stații de pompare apă potabilă, existendere a sistemului de canalizare menajer cu 2 km și construcție a cinci stații de pompare apă uzată.

Orașul Iernut a beneficiat și beneficiază de lucrări de reabilitare/extindere a stației de epurare - finalizată, reabilitarea stației de tratare a apei - finalizată, extinderea sistemului de alimentare cu apă cu 3 km, extinderea sistemului de canalizare menajer cu 5,9 km și construcția a trei stații de pompare apă uzată.

Pentru investițiile derulate în Iernut, valoarea proiectului se cifrează la 5,9 milioane de euro.

Cu o investiție de 4,2 milioane de euro, orașul Cristuru Secuiesc beneficiază de o stație de tratare a apei reabilitată și va avea un sistem de canalizare menajer mai lung cu 5,5 km și o stație de pompare apă uzată.

Alte proiecte în derulare Începând cu decembrie 2016, Compania AQUASERV este partener în implementarea unui proiect de cercetare denumit ”VOLATILE”. Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană, în cadrul programului Horizon 2020.

Obiectivul proiectului este de a dezvolta tehnologii inovative pentru reutilizarea diferitelor reziduuri organice, cum ar fi deșeurile municipale, nămolurile biodegradabile din industria alimentară și cele din stațiile de epurare municipale. Utilizând tehnologii de fermentare anaerobă, deșeurile vor fi transformate în acizi grași volatili care vor reprezenta materia primă pentru fabricarea altor produse (biopolimeri, uleiuri speciale pentru industria oleo-chimică și Omega 3).

Rolul AQUASERV în proiect este de a furniza nămol pentru teste și de a contribui cu informațiile necesare pentru analiza cadrului legal cu privire la oportunitățile și barierele existente în implementarea rezultatelor proiectului în zona noastră.

Compania AQUASERV este responsabilă şi pentru dezvoltarea modelului de afaceri bazat pe utilizarea acizilor grași volatili și diseminarea informațiilor legate de rezultatele proiectului.

47

48

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiectul ZONeSEC (FP7 SEC-2013-1.6-3- “Către un cadru de reglementare european în domeniul securităţii zonelor largi”), lansat la începutul lunii decembrie a anului 2014, este un proiect cofinanţat de către Comisia Europeană în cadrul PC7 – Program - Cadru pentru cercetare al Uniunii Europene, având un buget total de peste 14,16 milioane de euro, din care 9,26 milioane euro fiind contribuţia UE. Proiectul îşi propune dezvoltarea unui sistem integrat de securitate pentru supravegherea zonelor largi, utilizând tehnologii de detectare terestră şi aeriană. De asemenea, în cadrul proiectului se va demonstra capacitatea de detecţie a unui asemenea sistem de securitate, prin intermediul unor demonstraţii pilot, care implică reţele de autostrăzi şi căi ferate, respectiv reţele de conducte de apă, gaz şi petrol, din mai multe ţări UE. Pe lângă aceasta, proiectul îşi propune cooperarea şi cu instituţiile de standardizare în vederea dezvoltării unui standard european privind interoperabilitatea și interschimbabilitatea echipamentelor şi sistemelor, proceselor şi metodologiilor pentru aplicarea supervizării ariilor largi.

Compania Aquaserv, având un buget alocat de 139.000 euro - din care 75.775 euro este contribuţia UE, este parte activă a Consorţiului, fiind prezentă în acest consorţiu în calitate de utilizator final.

Contract semnat în 22 august Compania Aquaserv pregătește unul dintre cele mai importante proiecte dedicate infrastructurii de apă și apă uzată, cu finanțare din fonduri europene.

Astfel, Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) a fost conceput pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene.

“Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creşterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Apa brută utilizată - 29.852.765 mc în 2018, din care: Târgu Mureș – 58,86% Reghin – 12,71% Sighișoara – 10,18% Diferența până la 100% - Târnăveni (6,22%), Luduș (5,37%), Iernut (2,61%), Cristuru Secuiesc (2,50%), Deda-Bistra (1,25%), Zau de Câmpie (0,30%) Apa distribuită (refulată) - 27.978.892 mc. în 2018, din care: Târgu Mureș – 59,44% Reghin – 12,32% Sighișoara – 10,29% Diferența până la 100% - Târnăveni (6,15%), Luduș (5,23%), Iernut (2,66%), Cristuru Secuiesc (2,41%), Deda-Bistra (1,20%), Zau de Câmpie (0,29%) Apa facturată - 16.901.327 mc în 2018, din care: Târgu Mureș – 60,39% Reghin – 11,15% Sighișoara – 9,78% Diferența până la 100% - Târnăveni (5,84%), Luduș (5,74%), Iernut (2,99%), Cristuru Secuiesc (2,62%), Deda-Bistra (1,21%), Zau de Câmpie (0,28%)

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructură şi resursele. Axa Prioritară 3 a POIM este orientată către dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor. Unul dintre obiectivele specifice ale Axei prioritare 3 este creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei” , a explicat Sorin Lazăr, directorul general al Companiei Aquaserv.

Acţiunile care sunt circumscrise acestei Axe se referă la: • Proiecte integrate de apă şi apă uzată (noi şi fazate), cu următoarele tipuri de subacţiuni: • Construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate (cu treaptă terţiară de epurare, acolo unde este cazul) care asigură colectarea şi epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 l.e., acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 l.e.; • Implementarea şi eficientizarea managementului nămolului rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate; • Reabilitarea şi construcţia de staţii de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de creştere a siguranţei în alimentare şi reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile.

• Reabilitarea şi extinderea sistemelor existente de transport şi distribuţie a apei; • Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localităţile urbane şi rurale.

• Dezvoltarea unui laborator naţional pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape, acordându-se prioritate în special substanţelor periculoase, şi a calităţii apei potabile Contractul “Asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Județul Mureș în perioada 2014-2020” a fost semnat în 22 august 2019.

Acțiuni de CSR „Responsabilitatea socială a companiilor este angajamentul continuu asumat de către companii de a avea un comportament etic și de a contribui la dezvoltarea economică, îmbunătățind, în același timp, calitatea vieții angajaților și familiilor acestora, a comunităților locale și a societății în general”, consideră managementul Companiei Aquaserv. În calitate de membru de încredere al societăţii, Compania AQUASERV îşi asumă o responsabilitate socială activă. Pe lângă sponsorizările acordate în diferite domenii, compania derulează multiple acţiuni sociale şi de promovare, cum ar fi: Față în față cu angajatorii – ESTIEM, Mureş Halfmaraton, Împreună Curăţăm, Swimathon, UNU MAI ALTFEL, Porţi deschise cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, Școala Altfel şi multe altele.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

49

Porolissvm Fest - ediția a IX-a, 2019.

Cronica unui festival de Ioan BEJINARIU

Parcul arheologic Porolissvm se află în zona localității Moigrad, la circa 15 km distanță de orașul Zalău, centrul administrativ al județului Sălaj. Oricărui vizitator ajuns în acest loc i se desfășoară în fața ochilor o priveliște de excepție, în care se îmbină armonios peisajul pitoresc cu mărturiile trecutului.

Indiferent de anotimp, zona Porolissvm-ului are un farmec aparte, iar vestigiile moștenirii culturale romane sunt la fel de spectaculoase fie că se află sub povara zăpezii din anotimpul hibernal sau dacă piatra edificiilor refăcute reflectă lumina caldă a primăverii cu explozia de flori și verdeață din luna lui Florar.

Vestigiile de la Porolissvm au început să fie cunoscute în mediul științific abia din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, însă o cercetare arheologică sistematică a zonei, pe baze temeinice, cu alocarea unor resurse importante începe abia în anul 1977. Cei care au inițiat acest demers au gândit și un proiect de conservare și restaurare a unora dintre obiectivele cercetate, astfel încât, în anul 1989 exista deja un nucleu al unui parc arheologic. Cercetarea și lucrările de conservare/restaurare au continuat, iar azi, cei care ajung aici, pe un drum recent amenajat, ce-i poartă până la intrarea în incinta parcului se pot bucura de o plăcută vizită, preț de câteva ore pornind de la vama romană, urmând traseul jalonat de ruinele unor temple și ale unor edificii private sau civile rânduite pe marginea drumului roman cercetat încă din 1939 - 1940 până la intrarea principală în castrul roman de pe Dealul Pomăt. În incinta castrului, cu o porțiune de zid refăcută integral, incluzând și intrarea principală (Porta Praetoria), vizitatorul își poartă pașii pe aleile pietruite de soldații romani în urmă cu două milenii pentru a ajunge în centrul cazărmii, la ruinele clădirii comandamentului, după care ieșind pe poarta de pe latura opusă atinge amfiteatrul unde începând din anul 2009, an de an, în luna iulie se desfășoară timp de două zile cea mai mare parte a manifestărilor din cadrul Festivalului de reconstituire istorică Porolissvm Fest. Aceste manifestări au fost gândite în cadrul unui plan mai amplu al Consiliului Județean Sălaj care vizează creșterea vizibilității și atractivității turistice a acestui parc arheologic.

Festivalul de reconstituire istorică Porolissvm Fest a fost finanțat an de an de către Consiliul Județean Sălaj, prin intermediul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, iar specialiștii acestei instituții au fost cei care au gândit structura fiecărei ediții. Fiecare nouă ediție a fost centrată în jurul unui sau unor evenimente din trecutul provinciei romane Dacia, care au implicat într-o anumită măsură și pe cei care au locuit sau apărat această zonă a Limess-ului roman în urmă cu două milenii. Asociația Amicii Muzeului din Zalău înființată în anul 2011 a fost, prin membrii ei voluntari, cea care a dus ”greul” reconstituirilor istorice desfășurate în ambientul amfiteatrului roman sau în zona Porții Praetoria a castrului roman de pe Dealul Pomăt. An de an ne-au fost alături membrii ce-

leilalte asociații de profil din Sălaj, Vulturii din Călata cu sediul în Stana. Au mai participat asociații de reconstituire istorică venite de la Sibiu, Baia Mare, Valea lui Mihai, Cluj-Napoca, Constanța, Alba Iulia, Pitești, Iași și chiar din străinătate, din Ungaria și Italia.

Ediția a IX-a a manifestărilor derulate în ambientul Parcului arheologic de la Porolissvm s-a derulat timp de două zile (13-14 iulie 2019) sub motto-ul ”Urzeala provinciei Dacia” inspirat din titlul unui recent serial de mare succes. Ca de fiecare dată, organizatorii au gândit un program țintit asupra unui segment de public care s-a dovedit foarte receptiv la acest gen de manifestări. Familiile cu copii, cei dornici de a petrece în mod activ un întreg sfârșit de săptămână au reprezentat, ca de fiecare dată în ultimii ani, grupul de bază al participanților la eveniment.

Prima zi a debutat într-un cadru de excepție, grație ame-

50

EVENIMENT najării corespunzătoare a arenei, cu elemente de butaforie, precum coloane, umbrare, bucătăria romană și cuptorul de pâine, dar mai ales datorită amplasării pe arenă a taberelor asociațiilor care luau parte la eveniment. În spiritul vremurilor trecute serbările de pe arena amfiteatrului încep cu invocarea divinităților atât cele romane cât și cele ale barbarilor. Imediat în arenă își face apariția un șir de bărbați, femei și copii legați între ei în urma cărora pășește apăsat un nobil din neamul dacilor liberi.

A venit să-și vândă sclavii romanilor. Mulțumit de târgul făcut părăsește amfiteatrul, iar publicul este încântat de reconstituirea unor dansuri antice pe muzică de fluiere și tobe. Momentul intitulat ”Sub copitele cailor” prezintă modul de luptă al cavaleriei sarmaților iazygi. Împreună cu pedestrașii romani ai asociației Amicii Muzeului din Zalău ne prezintă încercarea cavaleriei de a sparge zidul de scuturi al unei subunități romane surprinsă de un atac în timpul unui marș în teritoriul inamic. Fără îndoială luptele de gladiatori au reprezentat momentul cel mai așteptat de publicul de pe arena amfiteatrului de la Porolissvm. Primii intră în arenă gladiatorii de la Ludus Memnii, sub privirea atentă a bogatului și venerabilului lor stăpân Memnius, însoțiți de instructorul (doctore) care are și rolul de arbitru al înfruntării, după care apar în arenă cei de la Ludus Tomitanus din Scythia Minor care aduc și femei-gladiator ce se înfruntă în ringul de luptă.

La finalul primei zile de spectacol scena evenimentelor se mută în fața Porții Praetoria din castru unde urmează o repriză muzicală până la lăsarea întunericului când se desfășoară un moment extrem de așteptat de către public, și anume asediul castrului roman de către coaliția triburilor barbare de la granița de nord-vest a provinciei. Curând cerul va fi luminat de salve de săgeți incendiare trase de barbari asupra apărătorilor castrului. Dar lupta de seară se încheie indecis, așa că deznodământul confruntării este amânat pentru ziua următoare, sporind suspansul.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cucerirea romană, reconstituită Ca de obicei ziua a doua a manifestărilor începe cu o excursie la unul dintre obiectivele arheologice aflate în zona Complexului de la Porolissvm. De această dată, participanții sunt purtați în zona trecătorii ”Poarta Meseșană” și li se prezintă incinta fortificată dacică și turnul roman de pe Dealul ”Poguior”. După ora 13,00 se reia spectacolul din amfiteatru sub semnul lui Apicius, renumitul gastronom roman. Fiecare asociație pregătește o rețetă dintre cele păstrate în cartea lui Apicius ”De Re Coquinaria”, iar la final publicul este îndemnat să treacă la degustare. În tot acest timp atelierele interactive amenajate pe latura nordică a arenei îi îndeamnă pe cei prezenți să se inițieze în tainele pregătirii și coacerii pâinii sub țest, să prepare pomezi și uleiuri din plante medicinale, să asiste la pregătirea vinului aromatizat, să realizeze replici ale unor piese antice și multe altele. Luptele de gladiatori sunt prezente și în ziua a doua a spectacolului. Și de această dată fetele-gladiator nu ezită să se implice în luptă cu un iureș neîntâlnit la bărbați care sunt mult mai reținuți. Între reprizele de lupte publicul admiră grația și ritmul dansurilor oferite de ”Nimfele Daciei” din Zalău. Pe parcurs comandanții romani și liderii coaliției de barbari încearcă să evite confruntarea decisivă, însă barbarii nu se lasă convinși de pungile cu aur cu care romanii încearcă să cumpere pacea. După-masă urmează bătălia finală desfășurată în fața Porții Praetoria din castru, în apropierea căreia a fost amenajată o fortificație din lemn și pământ de către triburile barbare aliate. Parada trupelor care participă la această confruntare traversează castrul dinspre amfiteatru, numărând peste 200 de soldați și războinici și civili.

După o ultimă încercare de a evita lupta decisivă, romanii ne arată care a fost secretul construirii unui mare imperiu, întins peste trei continente. Disciplina și coeziunea de grup, antrenamentele intense, organizarea și iscusința ofițerilor, rapiditatea reacției sunt cele care înclină în cele din urmă balanța victoriei în favoarea lor. Fortificația coaliției barbare este cucerită, iar cei care nu au pierit în lupte sunt duși în fața publicului și executați. În urma acestor lupte este reorganizată provincia romană Dacia și este înființată Dacia Porolissensis în vremea împăratului Hadrian (117-138 d.

Chr.) tocmai cu scopul de asigura o apărare mai eficientă a granițelor dinspre nord-vest.

La final, membrii asociațiilor participante se înșiruie în fața porții principale a castrului de la Porolissvm pentru a saluta publicul, după care se desfac pe două coloane, romani și barbari pentru a se saluta între ei. Chiar dacă în scenariul de azi au fost inamici, în viața reală cei mai mulți sunt prieteni!

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

51

Provocările industriei textile din România de Irina PAPUC

Industria textilă în România generează exporturi de 6 miliarde de euro, devansată fiind doar de sectorul automotive. De altfel, industria textilă reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori, iar sistemul lohn a însemnat menținerea acestei industrii, după o perioadă în care, trecând de Revoluție, România nu a mai putut să-și salveze propria industrie primară.

„Croitorii” Europei” “Această industrie, până acum zece ani, era primul exportator al României, cu o pondere de 35 la sută din totalul exporturilor.

Acum înregistrează aproximativ 9 sau 10 la sută din totalul exporturilor, fiind unul dintre cei mai mari angajatori. Salariul mediu în această industrie este de 600 de euro. Evident, majoritatea angajatelor au nivelul 1 de calificare din cele 8 nivele existente și atunci, în funcție de capacitatea de producție și nivelul de calificare, salariile pot fi nesemnificativ mai mari decât minimul pe economie”, explică Mihai Păsculescu, președintele Federației Patronale a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei (FEPAIUS).

Totuși, ca industria să se dezvolte, iar oamenii să redevină motivați să lucreze într-o fabrică, FEPAIUS a propus autorităților facilități pentru angajați, similare cu cele din domeniul construcțiilor, ceea ce ar însemna ca taxele pe salarii să fie reduse, iar salariul brut practic să devină salariul net primit de angajat.

Industria textilă are nevoie de un sistem de învățământ dual Pregătirea angajaților în domeniul textilelor rămâne în mare parte pe umerii angajatorilor, întrucât o mare parte o iau de la zero. Închiderea școlilor profesionale a făcut ca lipsa de angajați calificați să se resimtă mai acut. Angajatorii privesc cu prudență implicarea lor în procesul de formare, căci Codul Muncii nu-i protejează, consideră Mihai Păsculescu. „Angajații în confecții pot fi instruiți mai ușor, în schimb au dispărut școlile de maiștri, de tehnicieni. Modelul de învățământ dual, care funcționează în automotive, ar putea însemna o revitalizare pentru industria textilă. Angajatorii ar fi de acord să plătească instruirea și toate beneficiile și facilitățile pe care le prevede prin lege sistemul dual, dar trebuie să aibă siguranța că tinerii se vor angaja, cel puțin pentru un singur an.

Angajatorii trebuie protejați de Codul Muncii, altfel nu există niciun impact economic”, a arătat acesta. De altfel, prin intermediul unui sistem dual, elevii ar putea avea acces la tehnologii de ultimă generație cu care lucrează fabricile mari, ceea ce ar elimina decalajul dintre materia teoretică predată și abilitățile practice cerute pe piața muncii.

Reconfigurarea pieței Principala problemă a industriei textile nu este generată de concentrarea pe lohn, ci de faptul că a dispărut industria primară, România devenind complet dependentă de materia primă, dar și de partea de finisaj din afară. „După Revoluție a dispărut complet industria primară și nu a mai rămas decât 1 la sută din tot ce aveam. Nu mai avem filaturi, nu mai avem țesătorii. Trebuie să cauți în toată lumea

țesături și accesorii. E adevărat că în majoritatea cazurilor acestea sunt asigurate de clienți. Firmele ar trebui să înțeleagă că acest model nu va mai funcționa mult timp”, a explicat Mihai Păsculescu.

Investițiile pentru restabilirea industriei pe orizontală se ridică la zeci de milioane de euro. „Pentru o țesătorie cu finisaje este nevoie de aproximativ 50 de milioane de euro. Pentru o filatură ar fi nevoie de 15 milioane de euro, pe când o fabrică de confecții costă mult mai puțin: o duci cu camionul într-o noapte în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și poți reîncepe activitatea chiar din a doua zi. Foarte puține firme și-au dat seama că singura salvare în această industrie este integrarea produsului”, a subliniat acesta.

O fabrică de finisaje pentru Europa de Est Europa de Est ar putea deveni interesantă pentru marii investitori pe segmentul de finisaj versatil, iar România ar putea dezvolta capacități de vopsire și imprimare pe teritoriul Parcului Industrial Dunăreana, unde există instalații pentru diverse tehnologii, stație de epurare. Investiția ar implica procurarea utilajelor și angajarea personalului - în total aproximativ 4 milioane de euro. Parteneri din Bulgaria, Belarus și Republica Moldova sunt deja interesați de acest proiect. „Una dintre soluțiile de a aproviziona Europa de Est cu țesături și accesorii va fi un depozit în Zona Liberă Giurgiu, iar în cadrul Parcului Industrial Dunăreana Giurgiu să se facă o investiție pentru un finisaj versatil pentru toate tipurile de materii prime. Astfel, rezolvăm factorul de competitivitate al firmelor din Europa de Est ca în maxim două luni de la lansarea comenzilor să poată livra produsele”, a punctat președintele FEPAIUS. Proiectul ar putea fi discutat în luna octombrie, când va avea loc o nouă reuniune în format 17+1, privind Cooperarea între Europa Centrală şi de Est şi China, lansată în 2012 pentru a ajuta proiectul „Belt and Road” sau așa-numitul „nou drum al mătăsii”. Evenimentul va avea loc pe 14 octombrie, în China.

52

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Creații pentru Max Mara și Maison Margiela confecționate chiar în județul Mureș

Cristina Hâncu, Târnava Sighișoara: „Să fii în România și să fii în industria textilă e foarte greu” de Elena POLEARUȘ

Înființată încă din februarie 1949, Târnava S.A. din Sighișoara reprezintă una dintre primele fabrici de cămăși din România. Cristina Hâncu i-a călcat pe urmele mamei sale, Cecilia Hâncu, care a privatizat compania cu capital integral românesc în 1997. În 2013, după un parcurs de studii în Germania, Londra și Sidney și muncă în Germania în domeniul țesătoriei, unde la un moment dat a deschis și condus filiala Târnava, tânăra a ajuns după decesul mamei sale la conducerea companiei la sugestia acționarilor majoritari.

Creații proprii și pentru case de modă celebre Pe lângă marfa proprie sub brandul Târnava, ei creează și ținute pentru companii externe cum ar fi Wappen, Luisa Cerano din Germania, Max Mara, Marella din Italia, Maison Kitsune, Maison Margiela din Franța sau Paper London din Anglia. De asemenea, au produs și produc în continuare, printre altele, uniforme pentru poliția germană, jandarmeria italiană și română, vama belgiană și armata austriacă. „Aceasta a fost ultima stagiune în care am lucrat cu Max Mara, s-au mutat, din păcate, în Albania din cauza costurilor mai reduse și cred că o mare parte din firmele românești care au lucrat cu ei din zona Cluj, Alba, Moldova sunt afectate. Am ajuns să lucrăm cu ei în 2008 prin recomandare. În general, în Italia dacă ai lucrat cu câteva firme, ei te recomandă mai departe. La fel și cu Franța, foști angajați ne-au contactat și au dorit să continuăm colaborarea. La Maison Margiela a fost un caz special, ei au venit la noi printr-o firmă din Botoșani. Făceau acolo produse grele, dar aveau nevoie de un producător de cămăși. Maison Kitsune a venit, de exemplu, la noi prin târguri. Am fost la Première Visión și așa ne-am cunoscut, iar și acum ne contactează clienți care ne văd în catalogul

târgului. Cam acestea sunt cele mai bune reclame: să te recomande o firmă, să mergi la târguri sau prin cunoștințe din România, dar asta se întâmplă mai greu”, a mărturisit Cristina Hâncu.

Compania confecționează îmbrăcăminte exterioară pentru femei, bărbați și copii, realizând un sortiment variat de cămăși, bluze, fuste, sacouri nedublate, salopete, pijamale și rochii. Materia primă este achiziționată de la companii din țară, din Uniunea Europeană și Turcia.

Procesele tehnologice răspund celor mai exigente standarde practicate de societățile comerciale cu profil similar din țară și străinătate. Din cei aproximativ 150 de angajați, strict în procesul de producție lucrează cam 100, fiecare cu un anumit set de competențe care îi permite să execute anumite operațiuni.

Procesul de producție variază foarte mult La reușita brandului contribuie, bineînțeles, personalul care lucrează în trei schimburi, precum și dotarea tehnică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de calitate, constând în mașini de cusut de proveniență japoneză marca „Juki”, instalații pentru călcat „Veit”, prese pentru termocolat „Kannegieser”, mașini de brodat cu comandă electronică marca „ZSK” și sistemele de proiectare asistată de calculator.

Procesul de producție diferă mult în funcție de clientul pentru care se lucrează. Dacă lucrezi pentru anumiți clienți, sunt unii care trimit tot, de la model la auxiliare (ață, inserție, hârtie pentru ambalat, umerașe, multe altele), companiei revenindu-i datoria de a coase, verifica, ambala și trimite, alții care își doresc ca fabrica să achiziționeze inclusiv auxiliarele și există o a treia categorie de clienți care le oferă libertate aproape totală (oferind schițe tehnice și fotografii), într-un proces similar cu producerea articolelor de îmbrăcăminte sub brandul Târnava. „Poate dura foarte mult, în sensul că depinzi în primul rând de cel care aduce țesătura, cel care plisează și doar după ajunge în producție, poate dura chiar 2-3-4 luni. De exemplu, lucrăm cu un client care își brodează în Bangladesh și în India unde noi trimitem părțile finite. S-a întâmplat să se întoarcă și după 2 sau 3 luni”, a spus Cristina Hâncu.

Dacă creează haine pentru colecția pentru brandul propriu, ei se ocupă de tot începând de la design. „Schițele sunt făcute de un designer, după care facem tiparul în sistemul CAD și alegem țesăturile împreună cu designerul, le comandăm și trecem la producția în sine”, ne-a informat Cristina Hâncu. Zona de producție se împarte în două, în prima asamblându-se gulere, accesorii, iar în a doua zonă se încheie lateralele, se cos tivurile, practic se execută tot ce ține de finalizarea produsului. Procesul diferă în grad de dificultate, de la o cămașă simplă până la articole de îmbrăcăminte cu căptușeală, broderii sau inserții speciale.

La capăt de linie se fac verificările, articolele se calcă, se fac reparațiile necesare, se spală, vopsesc sau pliază în caz de nevoie, și ajung la controlul final. Fiecare parte din proces este atent supravegheată pentru a se asigura că nu ajung la client produse nefinisate sau cu defecte. „România are o anumită faimă în Europa și, în general, se știe că aici hainele sunt bine făcute, lumea comunică și e punctuală. Am avut mulți clienți care veneau din Africa sau Asia spunând că au venit aici pentru că nu mai puteau cu întârzierile repetate. Însă deja chinezii lucrează cantități mai mici, Africa de Nord la fel și livrează mai rapid, deci poziția nu o avem stabilită. Însă faptul că în continuare suntem în Uniunea Europeană, adică Made in EU, ne ajută puțin”, a spus Cristina Hâncu.

Nu este nicidecum o industrie ușoară Cea mai mare investiție de până acum au reprezentat-o mașinile de cusut achiziționate odată cu privatizarea companiei, achiziționarea mașinilor de brodat și sistemelor CAD, urmând înlocuirea ferestrelor cu geamuri termopan și recondiționarea toaletelor. Acum doi ani au vândut clădirea din față, spațiul fiind prea mare pentru necesitățile zilnice, banii fiind reinvestiți în renovarea actualei clădiri, țesături, dar și într-un fond de rezervă.

Domeniul textil este unul ocolit deseori de guvernare, spre deosebire de firmele IT, de exemplu, iar subvențiile sunt mici sau inexistente în ciuda importanței exportului pe piața românească. Cu toate că multe fabrici se închid sau sunt cumpărate, Târnava continuă să se mențină pe poziții și să exporte aproximativ 80% din marfa produsă. „Știu că mama spunea că industria ușoară nu este, de fapt, o industrie ușoară și așa și este. Nu e ușor deloc. Noi pe lân-

FASHION

gă că avem problema asta cu salariile care cresc atât de des, mai avem problema cu drumurile care încă nu au ajuns la standarde europene, avem problema cu forța de muncă, nu suntem finanțați sub nicio formă de stat, sunt finanțate doar câteva vizite la târguri, ceea ce nu mi se pare corect.

De exemplu, în Turcia sunt subvenționați cei care produc bumbac, iar la noi nu există așa ceva. Să fii în România și să fii în industria textilă e foarte greu. Trebuie să fii foarte flexibil, de la cămașă la rochie, de la 5.000 de bucăți la 200, e foarte solicitant”, a mărturisit Cristina Hâncu.

Ei colaborează pentru colecțiile proprii pe partea de design cu un designer de la Cluj, Rinad Muti, care a terminat Institutul de Modă de la Milano. „Noi spunem cam de ce avem nevoie, știind ce se vinde, iar ea ne trimite schițele pe care le discutăm ulterior. În stagiunea asta toamnă-iarnă am lucrat destul de mult cu paiete, fir lame, cu un tul pe care sunt aplicate buline din piele ecologică, cu țesături gata plisate și cu țesături cu franjuri, carouri, care se poartă, iar culorile sunt închise în general. În premieră am făcut din paiete un sweatshirt care se poate purta casual.

Pentru colecția primăvară-vară pot spune că în continuare este la modă stilul anilor 90”, a spus Cristina Hâncu.

Planul pe viitor este extinderea cât mai mare pe piața online prin influenceri și campanii de marketing bine țintite pe brandul propriu Târnava, nu ca white label. În țara noastră, mai ales în acest domeniu, deschiderea unui magazin fizic este mult prea costisitoare, spune Cristina Hâncu, însă cu toate acestea s-ar putea să vedem pe lângă magazinele proprii de prezentare din Brașov, Sighișoara și Germania un magazin în viitorul mall din Târgu Mureș care este plănuit să își deschidă porțile în primăvara anului 2020.

Momentan hainele Târnava pot fi găsite online pe www. tarnava.ro sau chiar pe www.emag.ro.

53

54

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

RIR Accesorii reprezintă cu succes Real Stampi în România RIR Accesorii SRL, o companie din Cluj-Napoca din industria fashion&confecţii, este unic distribuitor pe piaţa românească a produselor firmei italiene Real Stampi SRL, cu peste 50 de ani experienţă în producerea nasturilor şi accesoriilor pentru haine.

Producătorul italian are colaboratori de marcă mondială din domeniul fashion, fiind una dintre cele mai apreciate companii din industria fashion din Europa şi la nivel mondial. „Produsele noastre sunt exclusiv italiene, având colaborări și cu alte fabrici de renume din Italia. Aici vorbesc inclusiv de producători handmade de accesorii din acest domeniu, inclusiv accesorii din poliester şi din materiale naturale: perlă, nucă de cocos etc., pe baza unor tendinţe trasate de unii dintre cei mai importanţi stilişti ai momentului, cu materiale de cea mai bună calitate”, ne-a spus Dana Blidărean, manager RIR Accesorii.

RIR Accesorii şi-a propus să ofere produse de calitate unice, inclusiv accesorii produse manual şi să introducă pe piaţa românească accesorii de modă deosebite și de înaltă calitate. Accesoriile de modă reprezintă acel mic obiect care dă strălucire unei ţinute şi o face deosebită, fie că vorbim despre nasturi, catarame, capete de şnur, butoni de cămăşi etc. Marile case de modă din lume au accesorii

RIR Accesorii în România din 2014 RIR Accesorii SRL, o companie dinamică din industria fashion&confecţii, înfiinţată în 2014, reprezentanţa din România a firmei italiene Real Stampi SRL cu peste 50 de ani experienţă în producerea nasturilor şi accesoriilor pentru haine.

personalizate care dau unicitate şi strălucire creaţiilor lor și care dau, implicit, unicitate brandului respectiv. „Am decis să oferim clienţilor noştri propuneri noi în fiecare sezon, cataloage create de un designer deosebit cu care suntem în colaborare, adaptate în fiecare an la moda actuală şi la cerinţele tot mai exigente ale clienţilor de elită pe care îi avem în ţară. Firma noastră se diferenţiază de cei din domeniu prin calitatea deosebită şi finisajul accesoriilor produse, de unicitatea lor şi personalizarea acestora în funcţie de dorinţa clienţilor de elită pe care îi deservim”, a mai explicat Dana Blidărean.

Real Stampi SRL deţine toate sectoarele de producţie, de la desenul unui accesoriu până la produsul finit în formă finală. Cu un număr de 15.000 de produse de bază, care se fac în cel puţin 26 de culori de metal (produse din nikel esenti şi zama) dar şi produse customizate cu vopsea la cererea clientului, portofoliul companiei este unul impresionant şi divers. „În România am reuşit să avem colaborări cu cele mai renumite fabrici producătoare de îmbrăcăminte, fabrici şi producători din toata ţara. Pe viitor ne dorim extinderea portofoliului de clienţi în toate zonele ţării şi colaborarea cu cât mai mulţi clienţi noi”, a conchis Dana Blidărean.

Contact RIR Accesorii: Cluj-Napoca, Str. Şesului nr. 9-13, ap. 9 Manager: Daniela Blidărean, tel. 0761086249, email: office@riraccesorii.com Mai multe informaţii: www.riraccesorii.com

56

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PATZAIKIN, o reconstituire a drumului cânepii în România de Irina PAPUC

Te-ai gândit vreodată că, îmbrăcând o haină, pui pe tine o poveste? Fiecare veșmânt poartă mărturia unei istorii, ca un mesaj dintr-o lume pe care purtătorul n-o vede și o neglijează dintr-un tabiet format, superficial, de a vedea haina ca pe o necesitate pur funcțională.

Mișcă puțin ochii de pe text și privește atent la haina ta de azi. Oare câți oameni au făcut posibilă crearea ei? Ce cale a parcurs, fir cu fir, până să ia forma unui obiect preta-porter? Dacă ne-am gândi mai des la acest aspect, am alege hainele cu istorii frumoase. PATZAIKIN, un brand ce poartă numele legendarului canoist Ivan Patzaichin, reprezintă mărturia reconectării la natura nealterată de brutalitatea umană și reconstituie, în același timp, drumul pierdut al culturii de cânepă, o îndeletnicire ce-i aduce glorie României chiar și după decenii de când s-a pierdut. PATZAIKIN spune o poveste, iar eu sunt aici să o re(povestesc).

Legenda cânepii românești a străbătut Europa, apoi Asia și a ajuns până în India unde și azi mai este păstrată istoria despre cânepa cu cel mai lung fir. Exact, din România venea. Azi, cu migală, după ani de promovare, istoria cânepii reînvie. Este un efort al mai multor oameni care și-au unit forțele și priceperea în proiectul numit astăzi Ecosistemul PATZAIKIN. Ajung la adresa strada Uranus 150 din București puțin după ora 9.00. Deja este foarte cald, iar aerul fierbinte nu-mi permite să respir confortabil. La ora 10.00 aveam stabilită o întâlnire cu cvadruplul campion olimpic, legendarul sportiv Ivan Patzaichin. Imediat cum intru, îmi fură privirea o canotcă expusă la intrarea în restaurantul Ivan Pescar, de unde se intră pe dreapta. Pe stânga, sunt expuse produsele din colecțiile PATZAIKIN, semnate de designerul Gyarfas Olah. M-am plimbat puțin printre ele și leam testat cu vârful degetelor „aderența” la piele. Nu sunt tot timpul un ziarist responsabil, așa că mi-am trecut în fugă câteva întrebări pe niște foi șifonate pe la colțuri, certându-mă pentru această lipsă de atenție la detalii. M-am

așezat la una din mesele colorate din restaurant și schițam în mintea mea discuția ce urma să se consume. Oare să-i spun că am crescut cunoscând România doar de la televizor? Cu numele lor - Ivan Patzaichin, Nadia Comăneci, Marius Urzică, Gabriela Szabo, Andreea Răducan și mulți alții. Am să-i spun, cred... Începem discuția cu o porție dublă de cafea, pe teresa generoasă a restaurantului, câteva minute după ora 10.00.

Celebra cusătoreasă de la Mila 23 Micul Ivan, de la Mila 23, județul Tulcea, purta cele mai frumoase cămăși și pantaloni. Erau cu adevărat unice, căci i le cosea chiar mama lui, Alexandra. „Pe atunci era greu să te deplasezi către oraș ca să cumperi haine, în special în perioada iernii. Și, atunci, mama pur și simplu și-a cumpărat o mașină de cusut. La început, își cosea pentru ea, apoi pentru mine. Oamenii au început să aprecieze și să vrea haine la fel. A ajuns să coasă pentru o grămadă de lume, iar când nu mai reușea, mă chema să o ajut”, rememorează celebrul campion. Înainte să învețe a vâsli și chiar a prinde pește, tachinându-l pe tatăl său că-i iese îndeletnicirea atât de bine încât ar putea să-l lase fără treabă, Ivan Patzaichin a deprins cusutul. Ce-i drept, doar tehnicile elementare, cum ar fi tivurile drepte, iar etapa datului din picior era cea care îl amuza cel mai mult. „Îmi făcea plăcere să dau din picioare, că trebuia să lansezi cu mâna și după aia să

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

dai din picioare, asta era șmecheria”, povestește acesta. În ziua când împlinea 14 ani, pe 26 noiembrie, și-a luat primul costum, de culoare bleu. Emoția primului costum o poartă și astăzi. Și nu, nu s-a gândit niciodată că numele său – numele celebrului Patzaichin – va defini nu doar performanța în sport, dar și un brand de haine și accesorii.

Delta care ne-a unit „Ideea liniei vestimentare a început acum 10 ani. A fost o întâmplare să mă întâlnesc cu Doru (n. red. Teodor Frolu) la un festival de gastronomie în Deltă. Mi-a spus atunci că va reveni cu mai mulți turiști din Germania să facă un tur în Deltă, cu canoe. Eu i-am povestit despre agresiunea la care este supusă Delta și că vreau să fac și eu ceva pentru oamenii din Deltă. Mă simțeam dator să o fac”, povestește Ivan Patzaichin. Astfel, s-a înființat asociația Rowmania, prin intermediul căreia s-au dezvoltat și continuă să se dezvolte proiecte destinate oamenilor din Deltă. Canotca, o alternativă prietenoasă mediului, a fost una dintre invențiile cunoscutului canoist Patzaichin, iar ideea a fost transpusă în realitate de unul dintre puținii marangozi care au mai rămas în România. „Mă gândeam la o bicicletă a apelor, pornind de la celebra lotcă, o ambarcațiune pescărească, cu istoric în evoluția Deltei. În cele din urmă am gândit și am dezvoltat canotca, mult mai frumoasă, mai comodă și mai trendy. De aici au plecat tot felul de proiecte. Ne-am propus să promovăm turismul lent, neagresiv și așa am ajuns la ideea că ne-ar trebui echipamente pentru acest gen de activitate, mai speciale”, explică Ivan Patzaichin. În acea perioadă, Gyarfas Olah tocmai se făcea cunoscut, obținând un premiu european pentru cel mai bun designer al anului. I-a fost lansată propunerea, iar după o excursie în Deltă a revenit cu schițe mult prea bune ca să se oprească totul la niște echipamente. Așa a apărut ideea brandului PATZAIKIN.

Laboratorul de cânepă și denimul de la Giurgiu „Am decis clar că va fi o colecție care să comunice valorile în care noi credem. În primul rând să transmită reîntoarcerea către natură și către tot ce este organic. Apoi, să fie un brand sincer care nu urmărește moda sau tendințele de fast fashion. Să fie o haină pe care ți-o cumperi pentru că îți place și pe care să o porți cu plăcere și 20 de ani, pentru că e bine făcută”, rememorează Teodor Frolu. În anul 2012, deja Patzaichin realiza costumația pentru sportivii olimpici la Jocurile de la Londra. Știa, din

experiența sa de la atâtea olimpiade cum nu trebuie să arate o haină. „Din 10 olimpiade la care am participat îmi lipsea un singur costum. Am mers cu Doru și cu Gyarfas la mine, le-am pus pe jos și le-am spus: „așa au fost îmbrăcate echipele olimpice până acum și aș prefera să nu mai fie așa”. Îți doreai să arunci acele haine imediat, pentru că nu erau purtabile, erau prea oficiale.

PATZAIKIN urma însă să transmită mai mult decât legătura indestructibilă dintre om și natură, încerca să restabilească o industrie pierdută de mai bine de trei decenii – cultivarea și procesarea cânepii, aici, în România. Primul material testat pentru colecțiile de debut a fost denimul produs la o fabrică din Giurgiu. Apoi, cânepa și-a făcut loc sigur în colecțiile PATZAIKIN după ce mai mulți oameni

57

58

FASHION care-i cunosc secretele s-au alăturat acestui proiect. „Inițial, am început să colaborăm cu o echipă de la Universitatea Tehnică din Arad, care implementa un proiect de cercetare pe fonduri europene de „cotonizare” a cânepii și lucra cu o fabrică din Timișoara. Primele combinații de cânepă și bumbac le-am obținut de-acolo.

Erau, de fapt, niște mostre. Datorită lor am descoperit istoria extraordinară a cânepii industriale și tot datorită lor am înțeles ce perspectivă extraordinară avem. Cânepa este un material foarte complex, folosit începând cu industria de mașini, alimente, construcții și, iată, în industria de fashion”, explică Teodor Frolu.

A urmat colaborarea cu fabrica Prodin SA, una din puținele țesătorii rămase care mai funcționează acum în România. La Prodin se lucrează doar cu fibre naturale – bumbac, in și cânepă - și e una din ultimele redute care mai păstrează secretele unei industrii pe cale să dispară. „Când am început colaborarea cu fabrica Prodin am înțeles ce presupune acest proces. Și nu a fost simplu. Ne-a luat mai bine de cinci ani ca să evoluăm de la ideea pe care o aveam până la produsul efectiv. Acel produs pe care ni l-am dorit și l-am visat a devenit realitate abia în 2017. Am trecut faza de testare, de înțelegere, pentru că este un produs delicat și special. De aceea, nu este atât de popular în industria din România. Brandul PATZAIKIN ia avânt de acum”, mai adaugă Teodor Frolu.

Dacă ar fi să reconstituim drumul cânepii, de la sămânță la o piesă de colecție, ar arăta în felul următor. În România existau aproximativ 60.000 de hectare de cânepă cultivată înainte de 1989. În 2014 existau în jur de 300 de hectare și era un mare reviriment. După schimbarea legii care a blocat ani cultivarea cânepii prin reguli absurde, schimbare la care a contribuit și Ivan Patzaichin personal, România ajunge să aibă în 2019 o suprafață cultivată de peste 5.000 de hectare. Deși se cultivă tot mai mult, prelucrarea acestei materii prime pentru industria textilă este imposibilă acum în România. Lipsesc procedurile de topire și melițare ce au dispărut în totalitate în ultimii 25 de ani. „Câlții au fost de import, din Ucraina, pentru că în România lipsește veriga primară de topire și de melițare.

Dacă nu ai acea industrie de procesare acolo, cât mai aproape de cultură, nu faci decât să vinzi o materie primă fără mare valoare. Există procesare pe zona de semințe, dar pe partea de fibră încă nu există nimic”, subliniază Teodor Frolu.

Așadar, materia primă primită de la export ajunge la Faltin SA, cunoscută filatură de la Fălticeni, Suceava, pentru producția de fire, apoi la Prodin SA unde, fir cu fir, ia

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

naștere țesătura. Apoi, colecțiile sunt prototipate și cusute la fabrica Pandora, de la Focșani. „Tocmai pentru a obține un produs sută la sută românesc am promovat acest concept de Ecosistem, sub numele de PATZAIKIN. Ne dorim să găsim parteneri cu ajutorul cărora să dezvoltăm produse inovative, cu valoare adăugată mare”, explică Teodor Frolu.

Noi prezentări la New York și Paris Planurile pentru brandul PATZAIKIN sunt mari. În septembrie urmează prezentarea creațiilor „Din cânepă 2020” în cadrul unui târg la New York și tot din acest an încep pregătirile pentru prezentarea colecțiilor la Paris, după ce prezența brandului la reședința Ambasadei României din Franța, din iunie 2019, a fost un adevărat succes. Pentru promovare și prezența internațională, brandul Patzaikin colaborează cu Asociația Producătorilor și Designerilor din Industria Textilă din România.

Produsele PATZAIKIN, destinate publicului masculin, sunt în continuare o raritate. Piesele, aproape unicat, sunt căutate de un public specific, elitist, ce nu urmărește evoluția modei și nici exigențele ei. Le puteți găsi la magazinul de pe strada Uranus, nr. 150 sau la Entrance Store, București, de pe strada Ion Brezoianu.

Un vis care să dea aripi altora L-am întrebat pe Ivan Patzaichin ce este mai greu – să fie antreprenor sau sportiv în România. Mi-a răspuns că orice ar face, ar realiza cu aceeași seriozitate și performanță de campion, chiar dacă va trebui să continue din nou cu un „ciot” de speranță pentru a reuși. Acum, are un vis, iar România i-l datorează. „Am un vis care este, de fapt, visul tuturor sportivilor din canotaj și caiac-canoe. În România nu există un canal olimpic, deși sporturile nautice aduc atâtea medalii. Am identificat și un loc potrivit, la Tulcea, numai că autoritățile trebuie să se mobilizeze. Am descoperit că Mila 23 a dat de-a lungul timpului 26 de campioni mondiali, europeni și olimpici. Cred că este o comună unică în lume, cu o asemenea tradiție. Un complex sportiv care ar da aripi tinerilor să viseze din nou – asta îmi doresc acum”, dă glas Ivan Patzaichin visului său.

Deși se înțelegea cu ochiul liber, i-am spus că el a câștigat mai toate medaliile când eu nici nu mă născusem. Dar am crescut cu numele lui de la televizor. Al lui și al altor mari români care m-au ajutat să iubesc România fără să pot să o cunosc. I-am spus, iar el m-a privit cu blândețe și mi-a propus o gustare pescărească gătită bine de tot.

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

59

Cu afaceri de peste 10 milioane de euro,

Caremil&Smirodava mizează pe puterea alianțelor de Irina PAPUC

Au intrat în industria confecțiilor acum mai bine de 20 de ani, iar de atunci au reușit să dezvolte două fabrici, să crească numărul angajaților de aproape 20 de ori, să dezvolte un brand propriu, să deschidă 16 magazine și să înregistreze o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Acum, strategia lor de viitor se concentrează pe valoarea adăugată pe care ar putea-o genera consolidarea brandurilor românești într-o prezență comună, care să ofere consumatorului nu un produs, ci un stil de viață.

Istoria lor începe acum 22 de ani, cu 20 de mașini de cusut închiriate și tot atâția angajați, într-o perioadă în care România intra în recesiune. Au testat pe bugetul lor controlul statului asupra prețului de schimb al valutei, al economiei planificate, dar și liberalizarea prețurilor și trecerea lentă către o normalitate, în măsură în care România și-a permis-o.

Soții Cristina și Sorin Chiriac au absolvit Facultatea de Textile de la Iași, iar în scurt timp s-au și angajat la o companie engleză care producea lohn în România. În 1997 decid să înceapă propria afacere, alături de un prieten. Pe atunci, băncile nu dădeau credite decât în condiții aproape imposibil de îndeplinit, așa că antreprenorii aveau nevoie de cineva care să creadă în ideea lor. Și au găsit. „Banca ne oferea 70 mii de mărci cu condiția să găsim un imobil pentru gaj cu valoare de trei ori mai mare, adică de peste 210.000 de mărci, ceea ce era imposibil la modul practic. Un apartament în Roman pe atunci dacă ajungea la 5.000 de mărci. Și atunci am apelat la cei de la compania Brother, care au avut curajul să meargă pe mâna noastră. Caremil, fabrica de confecții, a fost prima pe care am deschis-o. Prima dată am luat 20 de mașini de cusut, am angajat 40 de salariați și lucram în două schimburi”, rememorează Sorin Chiriac. Prima comandă a venit de la o firmă din oraș: trebuiau să coase câteva sute de halate, apoi clienții au început să vină ușor. Firma engleză, de la care plecaseră, s-a interesat de afacerea lor și astfel au apărut marile contracte, mai întâi pentru Italia, apoi pentru Anglia. Între anii 1999 și 2000 numărul angajaților a ajuns la 500, iar producătorul Brother a fost alături cu suplimentarea mașinilor de cusut.

A doua fabrică pe care o conduc soții Chiriac este Smirodava - o fostă fabrică de stat privatizată prin MEBO în 1994 și fondată în anul 1977, la care au devenit acționari majoritari în anul 2006.

Cu fiecare an, numărul contractelor a continuat să crească, hainele cusute la Roman ajungând la consumatori din întreaga lume. Branduri cu renume european și mondial aleg să lucreze cu fabricile de la Roman, printre acestea fiind Principles, Tesco, C&A, Next, Petit Bateau, Evans, Moschino, Chloe, Phase Eight, Country Casual, Reiss, Benetton, Max Mara, Marks & Spencer, Luisa Spagnoli.

Brandul SENSE Dacă multe firme românești care fac lohn au început să se orienteze relativ recent pe piața românească, pentru a nu depinde în totalitate de contractele externe, antreprenorii de la Roman și-au dezvoltat propriul brand încă în anul 2000. Mai întâi, hainele „soft” produse la Roman, sub brandul Sense, erau vândute în rețeaua Metro, însă după scurt timp produsele au fost retrase de pe rafturi.

Colaborarea cu magazinele existente atunci se baza pe un model nerentabil, astfel că în cele din urmă, în anul 2007 antreprenorii deschid propriul magazin. „În acei ani era în vogă sistemul de plată pe măsura vânzării care nu e unul corect. Eu, ca producător, îmi asumam riscul pentru vânzător. Ce nu se vindea, se returna producătorului, deși vânzătorul ar trebui să fie acela care știe cel mai bine de ce cantități are nevoie și ce se vinde cel mai bine. Sistemul acesta funcționa de la cele mai mici buticuri, până la marile rețele Auchan sau Carrefour. Era un model care nu avea cum să funcționeze. Euro a scăzut foarte mult în anul 2004, ca răspuns la o masivă intrare de capital în țară, iar în afacerea noastră dai faliment dacă nu te ajută cur-

60

FASHION

sul de schimb. Am înțeles foarte repede că trebuie să vindem pe piața internă și că e timpul să investim în propriul magazin pe care l-am și deschis în anul 2007”.

Prezența fizică a unui brand autohton a stârnit interes, astfel că într-un singur an au mai fost deschise încă zece. Din 2008, toate colecțiile sunt semnate de designerul Andreea Tincu. În total, în România sunt acum 16 unități de comerț, ceea ce ar reprezenta sub 20 la sută din ceea ce poate absorbi piața. Anul trecut, în toate magazinele Sense, plus cel online, s-au vândut haine pentru femei în valoare de 2 milioane de euro.

Lovituri pentru afaceri Acum, aproximativ 500 de mii de bucăți produse la Caremil sunt destinate exportului, iar de la fabrica de tricotaje Smirodava aproape 400.000 de bucăți iau anual calea Occidentului. Ambele fabrici au generat, anul trecut, o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. De zece ani, clienții rămân preponderent aceiași. Mai mult de jumătate din hainele produse la fabrica de confecții sunt exportate în Anglia, aproximativ 20 la sută - în Italia, iar restul sunt vândute pe piața internă. Tricotajele sunt destinate aproape în exclusivitate exportului. Produsele din amestecuri de lână, cașmir, mohair, alpaca, mătase sunt la mare căutare în Anglia, Germania, SUA și, mai nou, Canada, o nouă colaborare ce ar putea amortiza pierderile generate de cele două fabrici din cauza interminabilului Brexit. „Ultimul an de creștere a fost cel dinaintea Brexitului, iar Brexitul ne-a afectat, deoarece lira sterlină a scăzut cu 20 la sută, iar o scădere a încasărilor la o asemenea valoare e greu de gestionat. În primele șase luni ale acestui an a avut loc o revenire, căci tot din cauza Brexitului clienții englezi au făcut stocuri. În plus, am reușit să inițiem o colaborare cu o firmă canadiană foarte importantă, după intrarea în vigoare a CETA (n.a. Acordul economic şi comercial cuprinzător dintre UE şi Canada)”, explică Sorin Chiriac. Și dacă factorii externi sunt gestionați, fie prin decizii la nivel macro sau mezo, în favoarea dezvoltării unui mediu economic competitiv de mai multe structuri la diferite ni-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vele de intervenție, politicile luate la nivel național au descurajat mediul de afaceri. Modificările legislative prin care s-a majorat salariul minim au „mușcat” din profitul companiilor private, întrucât acestea de multe ori sunt nevoite să genereze un produs în lipsa forței de muncă calificate.

Salariile au crescut, dar performanța a rămas la fel. „Industria de textile presupune și o permanentă fluctuație a unui procent dintre angajați. În condițiile în care practic nu există forță de muncă calificată, solutia ar fi să-ți califici singur personalul, însă pe perioada formării, care durează aproximativ un an, salariatul nu generează venituri pentru firmă, dar trebuie remunerat cu salariul

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

minim. În plus, nu toți cei care vin să învețe și rămân să muncească. Respectiv, în cazul lor salariile plătite în perioada școlarizării sunt bani pierduți. Există legislație pentru finanțarea formării angajaților, dar în limita bugetului AJOFM, care este extrem de mic față de necesar”, explică antreprenorul. Acum în fabrici și cele 16 magazine sunt aproximativ 720 de angajați.

Filosofia furnizorilor Competitivitatea pe termen lung depinde de mulți factori într-un business cu atât de multe variații, însă determinantă într-un moment crucial va deveni calitatea. Din acest motiv, producătorii din industria textilă românească își caută furnizorii de stofe și accesorii aproape întotdeauna din afară. De altfel, România aproape că nu mai are ce să ofere la acest capitol, deși o revitalizare a pieței ar influența enorm costurile și capacitatea de producție. Fie că vin din Spania, Germania sau Italia, țesăturile folosite în fabricile de la Roman trebuie să corespundă celor mai înalte standarde. Unul dintre cele mai noi materiale, dar și ecologice folosit la Roman este cupro. La tricotaje, sunt folosite fire scumpe din cașmir, mohair, alpaca, mătase.

Smirodava colaborează și cu Rifil, filatura de la Săvinești, Neamț, care lucrează cu fire de acrilic. „Avem un mare noroc că există Rifil, atât de aproape de noi. Aproximativ 80 la sută din ce exportăm conține fir de la Rifil care oferă un fir de acrilic de foarte bună calitate. Și asta ne menține competitivi. Pe viitor vor fi capabili să furnizeze și fire scumpe, de lână 100%”, explică Sorin Chiriac.

Tu cât timp ai să-ți spui povestea? Încercarea de a fi prezent întotdeauna și cât mai diferit în mediul online, un model de business pe care de decenii bune nimeni nu vrea să-l rateze, a generat o asurzitoare gălăgie digitală: se aude cel care strigă mai tare. Sau, altfel spus, cel care investește cel mai mult în strategii de marketing care să-l facă vizibil. În condițiile în care comportamentul consumatorului în mediul online devine tot mai greu de gestionat, iar investițiile pentru vizibilitate cresc, mulți producători mizează pe avantajul prezenței fizice. „Comerțul online ar trebui să-l completeze pe cel fizic, dar prețurile per click au crescut fantastic de mult și te gândești dacă prezența fizică nu-ți aduce mai multă notorietate. Cu un magazin fizic ai mai multe șanse să oprești clientul în fața vitrinei tale, să-l inviți înăuntru și să-i vinzi istoria ta”, este convins Sorin Chiriac.

Totuși, deși un producător autohton ar avea loc pentru aproximativ 100 de magazine pe piața românească, majo-

ritatea se opresc la aproximativ 20 la sută din acest volum de saturație. Motivul, crede Sorin Chiriac, este că producătorii s-au obișnuit să vândă un produs, nu un stil de viață. Soluția ar fi deschiderea unor magazine multibrand, unde cumpărătorul să poată găsi tot ce are nevoie, de la cravată, până la cămașă și palton. „Comerțul fizic trebuie să fie rentabil, iar ca să fie rentabil este nevoie să facem parteneriate și cu alte branduri. Nu trebuie să inventăm bicicleta, este suficient să privim în afară. Un consumator, de obicei, nu are nevoie doar de o cămașă. S-ar putea să caute un costum, o pereche de pantofi sau un palton. Noi suntem specializați pe confecțiile pentru dame, noi nu știm să facem paltoane. Și atunci de ce nu ne-am regăsi în același magazin cu cei care știu să le facă? Cred în magazinele fizice multibrand și aceasta este una dintre strategiile noastre pe termen mediu și lung”, precizează antreprenorul.

Românii nu mai vor să se îmbrace global Deși industria modei în România este condusă încă de cei mai mari retaileri ai lumii, producătorii autohtoni cred că această industrie va urma tendințele turismului ecologic și tradițional. Deși timid, românii tind să fie diferiți. „Așa cum în turism devin căutate casele de țară renovate, autentice, așa se va întâmpla și în industria modei.

Oamenii nu mai vor să se îmbrace global, impersonal. Este o tendință ce ține și de căutarea identității naționale și mândrie față de România”, consideră Sorin Chiriac.

Mă gândesc, plecând de la Roman, că ar fi naiv să credem că vreodată va dispărea cultul brandurilor. Vor exista întotdeauna consumatori pentru haine de lux, cusute poate chiar în România la prețuri de cinci sau zece ori mai mici.

Oare s-a simțit cineva vreodată înfrânt într-o cămașă de 300 sau poate chiar de 1.000 de euro? Probabil că nu. Și probabil că e foarte bine așa. Acesta este „lanțul trofic” al industriei modei și niciun element nu are cum să dispară.

61

62

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pineberry, cămășile „no one without” de Irina PAPUC

Alina Rachieru mă întâmpină cu un zâmbet larg, molipsitor, imediat ce calc pragul magazinului Pineberry din Mall Vitan București. Mai întâi remarc fericirea genuină ce-i luminează prezența, apoi cămașa. Da, una din acele piese vestimentare cu care orice femeie visează să rezoneze, să o completeze și să-i dea puterea pentru a înfrunta orice obstacol.

Exact ca povestea cu pantofii cu care să cucerești lumea devine un fleac. Am ascultat-o la o conferință despre fashion unde despre lumea modei vorbeau mai mult bărbații, iar la adresa ei – femeia care nu vine din fashion și nici măcar din design – s-a strecurat un fir de misoginism, rostit conștient și cu un fel de satisfacție nemascată. Femeia din banking, care a îndrăznit să pună pe roate un brand autohton, nu s-a pierdut cu firea. S-a condus după frumoasa zicală „when they go low, we go high” și și-a continuat netulburată discursul. Atunci am știut că trebuie s-o cunosc pe Alina Rachieru și brandul dezvoltat de ea – Pineberry.

Dacă ar fi să mă întrebați care ar fi acel lucru absolut spectaculos despre brandul Pineberrry, v-aș răspunde în felul următor: că a devenit iubit de oameni fără ca măcar să existe. Dar să vă explic. Primele cămăși Pineberry au apărut prin 2010, dintr-o nevoie a Alinei Rachieru de a se îmbrăca altfel. Activa în banking, iar mediul îi impunea un anumit dress code: acea cămașă albă, bleu, cu dungi orizontale, carouașe, pe care o vedeai, cu mici deviații accidentale de stil, la fiecare al doilea coleg. Pe atunci, spune Alina, nu exista atât de multă fantezie și jocuri de forme, cum există azi. Corporatiștii erau prizonierii unei cămăși aproape întotdeauna la fel. Într-o zi, a intrat în fabrica unde se coseau cămăși pentru export a socrului ei, o afacere de familie ce datează din anul 1994, la Oltenița. Și de atunci s-a gândit că poate să-și „meșterească” propriile cămăși. Puțină culoare, un joc al detaliilor și voila - plictiseala s-a dus. Până să observe colegii și să-și dorească și ei o escapadă din rutina zilnică de stil, a fost o chestiune de timp. Iar timpul a venit când Alina s-a dus în concediu de maternitate. „În concediul de creștere a copilului mi-am dat seama că întoarcerea la o multinațională nu mai era lucrul pe care mi-l doream. S-au schimbat prioritățile. Soțul mi-a dat ideea de a face niște colecții pentru piața locală. Toată producția din fabrica de la Oltenița era destinată exportului, astfel că nu eram prezenți deloc pe piața locală, cu toate că exista cerere în acest sens. Recunosc, n-am pornit la drum cu un plan de business. Mi-a fost frică să risc, am zis mai întâi să testez piața, pas cu pas, ca să vedem dacă într-adevăr există loc de așa ceva sau nu. Așa au apărut primele două colecții – una de damă și una bărbătească”, rememorează Alina. A rezervat o sală de ședințe, a luat câteva exemplare și s-a dus să le arate colegilor ei. Povestea s-a dus mai departe la alți colegi din alte multinaționale. Și în două săptămâni a rămas fără cele două colecții: - Și ce fac acum?, și-a întrebat soțul fericită, dar îngrijorată că nu mai are materii la fel.

- Păi, e simplu, faci altele. „Curgeau telefoanele încontinuu. Aveam un raport prețcalitate foarte bun. Apoi, veneam cu un design complet nou gulere duble, cu flori, manșete duble, nasturi colorați, butoni de altă culoare. Era un joc de culori care îi scotea pe oameni din zona de gri și bleu. Uite așa, timp de un an s-a mărit baza

de clienți numai prin acest „word of mouth” care este, din punctul meu de vedere, cea mai bună metodă de marketing.

Mult timp nu am avut nevoie de buget pentru marketing, n-am făcut niciun fel de reclamă și eram întrebată de ce nu aveam persoane să se ocupe de asta. Pentru că nu a fost nevoie, răspundeam de fiecare dată”, își amintește aceasta.

O altă cămașă, alt „client service” Alina Rachieru spune că s-a gândit la acest business tot timpul prin prisma propriilor nevoi care, sintetizate, corespund cu așteptările clientului ei. De aceea, a apărut ideea de a aduce produsul unic acasă sau la biroul clientului. „Toată filosofia este, de fapt, în client service. Tot timpul m-am întrebat ce mi-aș dori eu. Mi-ar fi plăcut foarte tare să vină cineva la mine la birou ca să-mi arate produsele, iar eu să pot să aleg, să pot să și probez. Aveam zile când ieșeam de la birou după ora 21.00, deci nu mai aveai chef de mall-uri”, punctează Alina. Ideea a prins și la clienții ei. Deși a fost mai complicat să ajungă produsele la cumpărător și nu invers, ideea a dat roade. De altfel, nevoia de a dezvolta un site a apărut tocmai din capacitatea fizică deja depășită de a prezenta produsele către oamenii care manifestau interes. O platformă online era unica soluție. Acum Alina râde. Își amintește cât

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de nefiresc s-a dezvoltat totul pentru un astfel de business.

Identitatea cămășilor de Oltenița pentru corporatiști a apărut, la fel, mai târziu, mult după ce au devenit îndrăgite, iar oamenilor nu le-a păsat că nu poartă un brand. „Prietena mea foarte bună, care lucra pe atunci la o mare firmă de branding din Marea Britanie, m-a ajutat foarte mult.

Cămășile noastre erau iubite, dar nu aveau o identitate. Și așa a apărut Pineberry, acesta fiind un fruct hibrid, creat din combinația dintre un ananas și o căpșună. M-am gândit că se potrivește perfect cu istoria noastră, un business cu o vechime de 25 de ani pornit de socrul meu, la care s-a adăugat tinerețea și reinventarea cămășilor Pineberry. Sună fresh, ca și noi, de altfel”.

„No one without” Oricine merită să poarte o cămașă bună, nu contează ce venituri are, consideră Alina Rachieru, de aceea cămășile Pineberry au un preț accesibil, iar calitatea este principiul de la care nu se face rabat. La fabrica din Oltenița, unde lucrează 100 de angajate, se produc zilnic între 700 și 900 de cămăși, în funcție de complexitatea lor. Majoritatea sunt destinate exportului, în principal în Olanda și Germania.

Fabrica mai colaborează cu branduri mai mici din Italia, Monaco, Franța. De-a lungul anilor aici s-au cusut cămăși pentru mărci de lux, precum Lacoste, Hugo Boss, Burberry

63

64

FASHION

sau Donna Karan. Țesătura, ața, nasturii, butonii, totul vine din afară. Din toată producția, aproape 15 la sută este destinată pieței interne. Astfel, românii poartă exact aceeași calitate, deși la un preț mult mai accesibil.

Așadar, cămășile Pineberry, destinate atât bărbaților, cât și femeilor, sunt „vii”. În afară de colecțiile clasice, existente întotdeauna în stocuri mai mici, noile colecții explodează de culoare și devin memorabile prin elemente definitorii. Produsul care s-a bucurat de un enorm succes este rochia-cămașă. Este preferată de femeile care își doresc să se simtă bine, dar și să fie elegante, indiferent de surprizele cu care vine o zi aglomerată. Acum, cămășile „no one without” de la Pineberry se regăsesc și pe piața britanică, făcându-și timid loc în concurența acerbă de acolo.

Primele provocări: o industrie fără oameni Un antreprenor știe că poate găsi soluții dacă ele depind direct de ingeniozitatea lui. Unele schimbări însă sunt dictate de alte realități, mult peste capacitatea industriei de a interveni. Lipsa oamenilor care să vrea să mai lucreze într-o fabrică s-a acutizat de-a lungul anilor. Astăzi, în industria textilă din România sunt angajați puțin peste 240.000 de oameni, dar mai este nevoie de încă atâția pentru a face față cererii. Așa cum oamenii nu sunt de găsit, producătorii autohtoni apelează la noile tehnologii. Fabrica din Oltenița a trecut prin aceleași provocări. „În perioada 2012-2013 am reușim să accesăm fonduri europene în valoare de 400.000 de euro, cu care am tehnologizat fabrica. Practic, am asigurat roboți pentru aproape fiecare operație, ceea ce ne ajută foarte mult în fluidizarea producției, dar și să nu mai depindem atât de mult de forța de muncă calificată. Astfel, am reușit să menținem producția fără oamenii care fie au plecat, fie s-au pensionat. Aproape 80 la sută din totalul angajaților lucrează la noi din 1994. Și acum nu prea are cine să le ia locul”, crede Alina.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Brandurile de mass-market, concurență neloială Piața de fashion în România este estimată la 5 miliarde de euro în acest an. În același timp, producția locală de fashion a atins cifra de 3,5 miliarde de euro, iar majoritatea producției este destinată exportului. Așadar, produsele made în România pleacă la export, românii cumpărând tot ce vine din afară. Brandurile internaționale, notorii deja, fidelizează milioane de cumpărători, atrași permanent de discounturi, colecții una peste alta și prețuri foarte mici. În aceste condiții, producătorii români se descurcă mult mai greu, însă mândria românilor pentru produsele făcute în țara lor și dorința de a se îmbrăca diferit, tot mai accentuate în ultimii ani, le dă un imbold să continue. „Românii au demonstrat că au spirit civic și se implică mult mai mult în deciziile ce le dictează viitorul. Acest spirit civic se simte și în produsele pe care le aleg. Devine o mândrie, dar și o responsabilitate să alegi produse românești. Noi suntem constanți în mesajele noastre, explicăm tot timpul ce înseamnă un produs de bună calitate. Ușor, dar ne schimbăm mentalitatea în procesul de consum și este un proces ireversibil”, consideră Alina Rachieru.

Prețurile produselor de mass-market nu trădează neapărat lipsă de calitate, o forță ieftină de muncă, ceea ce generează un preț per produs finit, cu care un producător român n-ar putea să concureze. „Văd de multe ori produse din țesături destul de bune la preț infim și mă îngrijorez la gândul cu cât o fi plătită mâna de muncă”, punctează Alina. Nimeni nu poate „chema la duel” o industrie mondială care-și păstrează atent secretele, de aceea producătorii din România se pot implica la nivel de informare. Alina Rachieru coordonează echipa Fashion Revolution în România și pledează pentru o lume a fashion-ului mai curată și mai transparentă, atât ca producător, cât și ca owner de brand.

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

65

Ia românească, cusută și brodată de mână, cucerește lumea de Irina PAPUC

Cusute și brodate manual, iile românești marca „Flori de ie” au devenit cunoscute în lumea întreagă. De la cel mai important fashion show al lumii, până în SUA, Japonia, China, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Italia, Austria sau Danemarca, în cadrul unor prezentări de modă internaționale, evenimente culturale sau discrete cu public elitist, iile românești au cucerit prin elementele definitorii, cusături și motive tradiționale, în explozii de culori și varietate.

Istoria „Flori de ie” începe în martie 2015 din dorința fondatoarei brandului, Cristina Chiriac, de a transmite mai departe cultura și tradiția românească. Iile sunt cusute și brodate de femei care mai stăpânesc frumoasa îndeletnicire, respectând simbolistica și ornamentele caracteristice zonelor etnografice ale României, în baza unor modele originale vechi de 80 și chiar 110 ani.

Conceptul se bazează pe restabilirea portului popular, dar și pe creația în întregime handmade. Pentru realizarea unei ii se poate lucra trei săptămâni sau chiar mai mult. Trandafiri, trifoi, romburi, flori de câmp, brazi sau forme geometrice ce amintesc de sculpturile lui Constantin Brâncuși - toate aceste simboluri sunt restabilite pe iile moderne, cusute cu fir fin de mătase sau bumbac, în varietăți amețitoare de culori, la care sunt adăugate fire aurii și metalice, paiete și mărgele. Niciun simbol nu e un simplu element de design, fiecare ascunde o însemnătate aparte: o speranță, o credință sau un mesaj către ceilalți. De exemplu, trifoiul cu patru flori însemna dorința purtătoarei de a avea noroc în dragoste sau alinarea dorului pentru bărbatul iubit, iar rombul – unificarea materiei cu spiritul. Brazii cusuți pe ii au însemnat pentru străbunii noștri un simbol al vitalității, fiind considerat și pomul vieții.

Fiecare ie vândută conține și deslușirea simbolurilor cu care este ornamentată.

Cristina Chiriac, fondatoarea brandului „Flori de ie” și președinte al Confederației Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), explică: „Folosim ca sursă doar costume autentice vechi din colecția noastră, vechi de peste un secol, așadar avem motive monocrome, cu roșu, negru, albastru, verde, dar și variante policrome, unde cusături în două culori sunt completate de mărgele. Motivele sunt atât geometrice, cât și florale, dar absolut toate preluate din costume vechi pe care le-am cules întâi din Oltenia și Muntenia, apoi din alte regiuni ale țării.

Prezență internațională Brandul „Flori de ie” a fost prezent în luna martie, pentru al doilea an consecutiv, la Paris Fashion Week, de această dată cu o colecție de rochii de seară, având ca element central elementele florale, realizate în totalitate de mână.

Brandul a reușit să ducă tradiția românească pe cel mai important catwalk al lumii pentru prima dată în 2018, când a prezentat colecția capsulă Fleurs de pêche, inspirată de arta tradițională românească. Ia românească a fost celebrată în luna iunie la Ankara, cu ocazia celebrării Zilei Universale

a Iei. Gazda evenimentului a fost Ambasada României în Turcia, iar în cadrul paradei de modă, brandul românesc a prezentat 30 de costume tradiționale românești, precum și o colecție de design vestimentar modern inspirată din cultura și tradițiile românești, dedicată special evenimentului aniversar și a cuprins ținute de gală și de cocktail, pictate manual sau îmbogățite de accesorii realizate cu ajutorul artizanilor români. Motivul central al colecției a fost păunul, desprins din portul popular bistrițean. Prezentarea de modă a fost urmată de un eveniment caritabil, organizat pentru susținerea copiilor refugiați sirieni.

„RomânIA autentică” Ia românească este promovată prin evenimente și la ea acasă.

RomânIA autentică este un proiect inițiat de Cristina Chiriac, fondatoarea brandului „Flori de Ie”, și este marcă înregistrată.

Evenimentul a ajuns în acest an la a patra ediție și a fost organizat simultan în trei locuri – Brașov, Iași și Hobița, localitatea de baștină a celebrului sculptor Constantin Brâncuși.

Festivalul are rolul de a promova tradițiile românești și de a conserva valorile naționale, fiind promovat meșteșugăritul, împletiturile, țesăturile, fiind organizate ateliere de către artizani gata să împărtășească și altora cunoștințele și îndemânarea lor.

Toate produsele marca „Flori de ie” sunt înregistrate și protejate cu drepturi de autor, produsele fiind unice în România, dar și în lume.

66

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gala UAD Fashion Design, ediție aniversară, la un sfert de secol de Irina PAPUC

În fiecare an, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, prin Departamentul Modă-Design Vestimentar, organizează Gala UAD Fashion Design, eveniment care a ajuns la ediția aniversară de 25 de ani.

Gala UAD Fashion Design este unul dintre cele mai longevive evenimente din moda românească și și-a câștigat titlul de cel mai prestigios în peisajul învăţământului universitar artistic din România. Un sfert de secol de modă la Cluj a fost marcat prin intermediul a două evenimente: tradiționala gală UAD, dar și o expoziție specială de retrospectivă dedicată celor 25 de promoţii care şi-au pus amprenta în moda românească şi internaţională.

Fashion-show-ul aniversar a fost constituit din 25 de colecţii şi peste 170 de ansambluri vestimentare, iar evenimentul de modă a umplut sala de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, unde absolvenţii şi-au expus creaţiile. Cu tăieturi îndrăznețe, forme fanteziste, combinații tari de printuri sau ținute monocrome, dar impresionante prin mesajul lor, absolvenții UAD au transmis povești, sens și mesaje prin colecțiile lor. Unii designeri au încercat să transmită publicului un manifest împotriva falsității și vanității sociale, iar colecțiile altora au fost o mărturie că moda poate să rupă cenzura, reprimarea și manipularea. Prezentările tinerilor designeri s-au concentrat și pe marile provocări ale omenirii, cum ar fi distrugerea planetei prin poluare. Pentru repere pentru inspirație, tinerii designeri s-au transpus în perioada anilor 1940 sau chiar în perioada bizantină și epoca victoriană, au pendulat între spiritualitate și ocultism, au căutat idei în arhitectura Franței secolului XVIII sau în vestimentația războinicilor scandinavi.

Colecțiile de Licență prezentate pe podium au aparținut absolvenților: Alina Damșa, Mădălina Mihalcea, Emoke Bene, Paula Popa-Tuns, Melisa Mocanu, Cerasela Nicoară, Elenis Sima, Mariana Pădurariu, Alexandra Todoran, Alexandra Nistor, Camelia Fodor, Daniel Gavriliță și Tudor Halațiu.

Coordonatorii colecțiilor de Licență au fost profesorul universitar doctor Elena Basso Stănescu și conferențiarul universitar doctor Lucian Broscățean.

Colecțiile de Master au aparținut absolvenților: Vlad Cheregi, Corina Cigodaru, Cătălina Culda, Mădălina Buzaș, Alexandra Grăjdeanu, Ionela Barna, Andreea Aldea, Ariana Spin, Andrada Oprean, Adriana Cerghizan, Evelyne Lorincz și Gyongyver Kiss.

Coordonatorii colecțiilor de Master au fost, la fel, Elena Basso Stănescu și Lucian Broscățean.

Elena Basso Stănescu a subliniat că: „25 de ani reprezintă o viață în care pasiunea și dăruirea necondiționată au devenit un mod de a fi. 25 de promoții – fiecare cu povestea ei – înseamnă în jur de 700 de absolvenți, înseamnă responsabilitate, performanță, profesionalism, inovație, diversitate, excelență și, mai ales, respect reciproc, înseamnă mentorat, susținere, parteneriate constante, validarea efortului și a energiei investite cu fiecare generație”.

Gala aniversară, organizată la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, a impresionat prin lucrările a 85 de expozanți, discipoli ai UAD. Proiectul expozițional a fost conceput să reunească unele dintre cele mai puternice identități vizuale ale designerilor absolvenți, care au debutat în cadrul Galei UAD Fashion Design. Piesele vestimentare, încadrate în impresionanta arhitectură a Palatului Banffy, au fost împărțite în șase zone curatoriale, abordate prin pespectiva duală: Tradiție / Inovație; Deconstrucție / Reconstrucție; Sofisticare Modernă; Fashion / Art; Styling / Crearea de Imagine; Ilustrație de Modă. În alegerea expozanților s-au impus criterii riguroase, atât în ceea ce privește estetica fiecăruia, cât și constanta implicare, traseul croit până acum în medii profesioniste ale modei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

67

Festivalul Industriilor Creative, ediția a IX-a În perioada 1-3 noiembrie 2019, Sala Polivalentă din Iași este din nou gazda Festivalul Industriilor Creative® - Kasta Morrely Fashion Week®, ediția a IX-a. Evenimentele de interes general ale festivalului sunt încununate de cea de-a VI-a ediţie anuală Gala Premiilor în Industriile Creative®, prima de acest fel din lume.

Această manifestare internațională este organizată de membri ai colectivului proiectului de cercetare Kasta Morrely care au conceput standardele ocupaționale legalizate în Codul Ocupațiilor din România pentru două calificări de top ale societății contemporane, Manechin și Organizator spectacole. Această echipă de organizare a scris şi primele manuale ale specialistului calificat: Manechin, Organizator spectacole, Maestru de ceremonii.

Proiectul Artelor ce Înfrumusețează Omul Kasta Morrely Fashion Week s-a bucurat de interesul unor mari designeri de pe 4 continente obţinând de la prima ediţie aprecierea internațională de primul festival demonstrativ de modă din lume.

Festivalul Industriilor Creative® este un proiect civic al Organizației Kasta Morrely, ce foloseşte competenţele organizatorilor săi în tehnicile creării imaginii de interes general prin profesionalism în organizare şi pe podiumul de modă. Misiunea festivalului este promovarea dezvoltării antreprenoriatului creativ și a foarte importantului domeniu al industriilor creative din România printr-un spectacol internaţional bianual organizat la cel mai înalt standard.

Festivalul bianual Kasta Morrely Fashion Week promovează elaborat competitivitatea națională și internațională a designerilor, brandurilor și școlilor din zona modei, designului vestimentar și ingineriei textile din România, cât și a companiilor modele de reușită din țara noastră din domenii conexe deschise către manifestările de top ale civilizaţiei actuale. Pe parcursul celor 8 ediții anterioare, pe podiumul internaţional Kasta Morrely Fashion Week și-au lansat colecțiile peste 100 de designeri din România, dintre care îi amintim pe Stephan Pelger, George Hojbotă, Clara Rotescu, Florin Dobre, Eli Lăslean, Alexandru Raicu, Mineli, dar și designeri de renume, prezenţe speciale din Mexic, India, Liban, Dubai, Rusia, Serbia, Olanda, Italia, Azerbaijan, Muntenegru, Spania, Grecia, Cehia, Ucraina, Bulgaria, Portugalia, Austria ș.a.

Conform tradiţiei, în cadrul Festivalului Industriilor Creative se desfăşoară ediţia anuală Gala Premiilor în Industriile Creative®, eveniment care conferă recunoaşterea publică internaţională a profesionalismului în industriile creative personalităților, brandurilor, instituțiilor și organizațiilor internaționale, naționale și locale care prin performanţele activității lor creative în domeniul afacerilor contribuie la dezvoltarea comunităţii.

Dezvoltarea sustenabilă a comunității nu beneficiază de maxim în dezvoltare dacă actorii mediului de afaceri nu îşi primesc laurii în cadrul unor evenimente eligibile prin competenţele recunoscute internaţional ale organizatorilor.

Pe parcursul celor 5 ediții anuale anterioare Creative Industries Awards au primit recunoaştere internaţională personalităţi din peste 15 state din Europa, SUA și Asia și din toate regiunile României, din domenii precum:

Design, Modă, Video, Fotografie, Performing arts, Arte, Meșteșuguri, Televiziune, Radio. Trofeele Galei anuale a Premiilor în Industriile Creative au o valoare deosebit de importantă pentru participanții internaționali și naționali deoarece reprezintă o recunoaștere publică a talentului, creativității și performanțelor conferită de specialiști cu autoritate în domeniul industriilor creative. Creative Industries Awards - Gala Premiilor în Industriile Creative® este marcă înregistrată Asociaţia Kasta Morrely.

Așadar, între 1 - 3 noiembrie vă dăm întâlnire la Iași, la Festivalul Industriilor Creative. Intrarea publicului se realizează exclusiv pe bază de invitație.

Contact 0721.357.357 și https://www.facebook.com/ Kasta MorrelyFashionWeek/ Organizatori și parteneri principali: Asociația Kasta Morrely, Compania Betty Ice și Primăria Municipiului Iași.

68

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

NITA SAO, pălăriile pentru regi și regine de Irina PAPUC

Trebuie să recunosc că am auzit mai întâi de pălăriile ei „din altă lume”, care au cucerit chiar și inimile descendenților Familiei Regale a României. Din altă lume, spun, deoarece percep construcția lor grațioasă, delicată și fascinantă ca o expresie a unui caracter distinct, care să le poată „stăpâni” și nu știu prin ce magie fiecare caracter își găsește pălăria sa. De altfel, o pălărie nu e niciodată doar o pălărie, e un fel de a vedea lumea și de a împărți cu ea iubirea ce vine din interior.

Am căutat apoi mai multe despre ea, cea care le creează.

Cu părul verde, albastru sau blond, machiată perfect și foarte îngrijită, Ana Istodorescu v-ar putea părea din prima un designer glamouros, infatuat, superficial, ancorat într-o lume perfectă pe care și-a creat-o fără să accepte nimic trecut de granițele ei, așa cum percepem noi lumea modei și a designului, spectatori dintr-o lume mult prea diferită. Adevărul este că Ana Istodorescu este foarte caldă și naturală, îndrăgostită de pălării și de lumea ei, dar conectată la realitățile zilei. E îndrăgostită de oameni și de felul cum îi poate transforma, numai dacă acceptă să se lase pe mâinile ei. Istoria brandului NITA SAO este despre perseverență, nebunie, implicare la minut și curajul de a nu ceda nicio secundă. Ce-ar putea fi atât de complicat la niște pălării, vă întrebați probabil. Haideți să aflăm.

Ana Istodorescu provine dintr-o familie de medici care au preferat calea businessului, așa că Ana nu avea cum să perceapă viitorul său mult prea diferit. Doar că ei îi plăcea să creeze lucruri care să treacă prin filtrul ei de

imaginație și design. La 14 ani și-a creat prima colecție de haine pictate și, pur și simplu, a plecat la autobuz cu ele ca să ajungă la un magazin care promova tinerii designeri autohtoni. „Inițial am făcut niște schițe, am urcat cu ele în autobuz, fără să le zic ceva părinților mei și am mers la un magazin pe Calea Victoriei, abia deschis și care promova tinerii designeri români. Am cerut să vorbesc cu responsabilii de acolo, am obținut o întâlnire, le-a plăcut ceea ce fac și m-au întrebat dacă pot să pregătesc o colecție în două săptămâni.

Am răspuns: sigur că da, fără să mă gândesc. Am lucrat și nopțile ca să mă încadrez în termen, am apelat la o mică fabrică unde m-au ajutat să le cos, iar noaptea le pictam. În două săptămâni am avut în magazin o colecție întreagă de hanorace și bluze pictate, cu siglă și etichete”, povestește Ana. Colecția s-a vândut, dar Ana a înțeles că nu este în stare să lupte cu alți designeri cu mai multă experiență, așa că s-a retras, gândindu-se atunci că va reveni neapărat.

A început să coase pălării mai întâi pentru ea. Iubea să le poarte, într-o perioadă în care românii preferau aproape în-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

totdeauna să le privească, fără să aibă curajul să le și încerce. „Mergeam des pe la evenimente și aveam nevoie întotdeauna de alte pălării, așa că le transformam singură.

Așa se crea impresia că am o colecție foarte mare, ceea ce nu era neapărat adevărat”, își amintește designerul.

Așa a aflat de unde să-și procure accesorii, de unde să le comande și cum să transforme în totalitate o pălărie deja purtată. A înțeles că ar putea avea potențialul unei afaceri, atunci când niște prietene au rugat-o să le împrumute accesoriile ei pentru un party regal. „Mi-am dat seama că există un vid în piață pentru pălării și pentru accesoriile de cap în general. Este adevărat că exista un gol, pentru că nu exista nici cerere. Atunci am preferat să mă lupt singură ca să dezvolt o nișă, decât să dau din coate pe lângă alți zeci de designeri care fac ceea ce consumatorul cere”, punctează interlocutoarea noastră.

Așadar, la sărbătoarea regalității din anii precedenți au ajuns doar creațiile Anei Istodorescu, apoi a fost invitată și ea. Nu a putut trece neobservată. Cele mai importante comenzi de realizare a pălăriilor pentru party-ul regal din 10 mai au venit chiar din partea membrilor Familiei Regale care și-au încredințat imaginea în priceperea ei. A urmat marele test din cariera ei de pălărier, iar ca lucrurile să nu pară cumva prea simple, una dintre principese i-a mărturisit în avans ...că urăște pălăriile. „Mi-a spus din prima acest lucru. Urma să realizez accesoriile pentru Alteța Sa Regală Elena, Alteța Sa Regală Sofia și Alteța Sa Regală Maria. A trebuit să fie și cu po-

FASHION

veste. Am comandat o parte din materiale din Marea Britanie, iar o parte din Australia. Nu știam, de exemplu, că Vama și Poșta Română nu vor lucra de Paștele Catolic și cel Ortodox, dar nici perioada dintre ele. Așa s-a întâmplat că toate cele necesare au fost ridicate personal din Vamă cu o zi mai devreme ca evenimentul să aibă loc.

Au fost multe provocări la minut, dar când am văzut accesoriile aranjate pe cap și zâmbete pe fețele lor, a fost un sentiment incredibil de frumos”, își aduce aminte Ana. Astfel, la sărbătoarea din 10 mai în care membrii Familiei Regale și-au dat întâlnire cu românii, accesoriile Anei Istodorescu au putut fi admirate nu numai pe creștetele Altețelor Sale. Creațiile purtate de numeroși invitați tot de ea au fost lucrate.

Unele comenzi se întâmplă să ajungă și în ultimul minut, iar Ana Istodorescu este nevoită să facă livrări la miezul nopții. Nu pentru că ar fi indisciplinată, dar pentru că uneori este nevoită să lucreze în atelier doar ea. S-ar părea că este un business fascinant pentru oricine, însă nu există oameni care ar vrea să lucreze astăzi într-un atelier. „O lună jumătate am fost absolut singură. Lumea ar crede că nu ar fi posibil și că ai în spate o echipă incredibil de mare. Nu-i așa, de obicei e doar o mână de oameni care lucrează pentru 20. Comenzile sunt tot mai mari, iar oamenii tot mai puțini. Și nu sunt singura care a trebuit să refuz comenzi, căci și așa lucrăm 22 de ore din 24. E un subiect pe care l-am putea discuta cu orele. Pe partea de croitorie și cusătorie este o absolută criză”, confi rmă

69

70

FASHION modista. În afară de faptul că există o criză generală în industria ușoară, atelierele private nu sunt luate în serios de oamenii din România, pentru că în opinia lor n-ar putea să le aducă acea siguranță zilnică, ani de-a rândul, pe care o asigură fabricile mari, specializate pe lohn. „Este absolut greșită această percepție, căci atelierele private sunt foarte interesate să-și păstreze angajații.

Trebuie însă să ieși din zona ta de confort, căci nu facem aceleași operațiuni zilnic, iar riscul de a greși este mai mare. Oamenii cred că, dacă greșesc, designerii penalizează, ceea ce nu este deloc așa. Noi suntem interesați să avem angajați căci ceea ce am creat cu propriul efort, absolut de zero, nu are cum să crească sau chiar mai rău, nu mai poate funcționa fără specialiști”, spune designerul.

Cu sau fără angajați suficienți, timp de 5 ani, de când a luat naștere brandul NITA SAO, au fost cusute și create peste

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1.500 de pălării, accesorii de cap, dar și câteva colecții de paltoane și rochii. Pălăriile, căci despre ele vorbim, au istorii cu adevărat fascinante. Unele, precum cele din seria „100 de cusături” reprezintă un proiect gândit de Ana Istodorescu cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Atât „pentru ea”, cât și „pentru el”, pălăriile din această colecție au fost gândite în cele trei culori care reprezintă identitatea românească, iar fiecare dintre ele este însoțită de o cusătură realizată exact într-o 100 de cusături, cu expresii românești haioase. „Dus cu sorcova”, „Câte-n lună și-n stele”, „N-are toate țiglele pe casă”, „Pisica blândă zgârâie rău” sau „Ochii văd, inima cere” sunt câteva dintre ele.

Pălăria cu 100 de bujori românești de la Londra România a fost pe buzele modiștilor din întreaga lume la Londra în luna aprilie a acestui an, unde a avut loc expoziția „The Great Hat Exhibition 2019”, cu genericul „Grădinile Lumii”, unde Ana Istodorescu a prezentat lucrarea „100 de bujori românești”. A fost o ambiție a modistei de a crea o piesă originală, indiferent de efort. Spectaculoasa pălărie a necesitat 1.000 de petale, câteva sute de frunze și aproape trei săptămâni de muncă cu multă migală. „Nu am putut să nu țin cont de marea sărbătoare a românilor de pretutindeni, iar cei 100 de bujori au fost aleși tocmai pentru a marca Marea Unire, iar bujorul, o floare atât de rară pe care femeile își doresc să o transforme în floare națională, a prevalat în proiectul meu tocmai pentru a trimite mai departe povestea lui și povestea României”, a subliniat aceasta. La Londra, patria pălăriilor, s-a discutat despre viitorul pălărierilor, dar și despre importanța furnizorilor. Ana Istodorescu este nevoită să-și procure accesoriile de peste tot din lume, cu excepția Chinei. Și asta pentru că în România n-ar putea să le găsească la nimeni, iar furnizorii existenți pe această nișă dispar cu încetul. „La Londra am reluat discuțiile cu foarte mulți furnizori.

Nu e vorba numai de România, se închid multe ateliere, nu mai există producători de lână sau alte accesorii. Nu pot să fiu foarte sigură că și peste trei luni voi găsi același furnizor de la care obișnuiam să cumpăr. Majoritatea persoanelor din industrie sunt secretoase când este vorba despre furnizori, deși nu ar trebui neapărat să fim așa. Și acesta este un factor pentru care industria moare ușorușor. Tocmai că ar trebui să facem cunoscuți furnizorii și să-i ajutăm să rămână în piață”, consideră Ana. Așadar, oricine are curiozitatea și curajul să înceapă o afacere cu pălării nu ar trebui să se teamă că nu mai are loc pe piață. Să trezești în români iubirea de a purta pălării este totuși cea mai mare provocare.

Investițiile într-o afacere cu pălării și accesorii sunt mari,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

modista Ana Istodorescu spune că în acești ani a investit foarte mult, în primul rând în atelier, angajați, apoi în showroom și accesorii. Nu a calculat investiția, iar venitul acumulat încă se reîntoarce în totalitate în dezvoltarea afacerii.

Designerul și-ar dori să nu mai fie în situația de a refuza comenzi, iar pentru asta ar avea nevoie de cel puțin o echipă formată din șapte angajați. Nu-și dorește o creștere fulminantă, superficială, motiv pentru care alege să nu-și promoveze produsele prin intermediul influencerilor. „Vreau să clădesc relația cu clienții care se reîntorc de fiecare dată. Clienții recurenți sunt cei pe care nu vrei să-i dezamăgești, căci se vor reîntoarce la tine de fiecare dată când vor avea nevoie. Am crescut lent, dar sănătos și vreau să mă pot bucura de rezultatele pe care le am, căci nu am învățat să fac asta până acum. Am tot alergat să fac mai mult, iar când puteam mai mult, am alergat să fac imposibilul”, povestește creatoarea. Designerul crede că strategia de promovare prin intermediul vedetelor este greșită, căci oamenii vor percepe instant produsele mult prea scumpe și vor renunța, fără să se documenteze. De altfel, Ana spune că românii tind să perceapă greșit designerii și și-ar dori ca mai mulți oameni să le treacă pragul fără teama că vor fi judecați sau că nu-i ține buzunarul pentru produsele „made în România”. „Eu sunt conștientă că nu oricine își permite o pălărie de 300 de euro, de aceea avem prețuri pe cât s-a putut de re-

FASHION

duse. Și, apoi, designerii nu sunt acele persoane care să-și dea ochii peste cap când vă vor vedea, trecându-le pragul.

Văd des cliente care vin la showroom foarte aranjate și se vede clar că au făcut efort de a arăta altfel în ziua respectivă. Dar pe mine pot să mă găsească obosită și nearanjată deloc, căci s-ar putea să nu fi ieșit ore întregi din atelier în acea zi”, punctează aceasta. Astfel, Ana spune că își ajută clientele să-și aleagă ținuta completă și, deși ar părea copilărește pentru cineva, a ajuta o femeie să arate bine atunci când ea nu știe să facă alegerea corectă este crucial. „Nu, sigur că nu salvez lumea, așa cum fac medicii, bunăoară, dar tratez oamenii de frici, nesiguranță și teama că nu vor arăta bine. Poate părea pueril și superficial, dar oamenii au momente în viața lor când vor să fie unici, iar noi suntem acolo pentru ei”, conchide designerul.

Dacă există oameni care salvează vieți, atunci trebuie să existe și oameni care să-i facă fericiți pe cei din jur. Iar dacă o pălărie poate aduce fericire, atunci, cu siguranță, oameni ca Ana Istodorescu ar trebui încurajați să creeze în continuare. Dacă aveți nevoie de o schimbare, începeți cu o pălărie.

71

72

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Producătorii care încalță România: afaceri de milioane, succes pe piața internă de Irina PAPUC

Un miliard și jumătate de euro. La această sumă, aproximativ, este estimată piața de încălțăminte din România – contribuind, alături de textile și îmbrăcăminte, cu peste 10% la exporturile României. În ultimii ani, România a reușit să se impună în fața expansiunii continentului asiatic în industria textilă, rămânând unul dintre principalii producători din Europa. Acest lucru s-a întâmplat nu numai prin extinderea pe piața românească a unor branduri străine sau în sistem de franciză, ci și datorită existenței și promovării brandurilor românești.

Există mai multe branduri românești care s-au impus pe piața locală, dar și pe cea externă, pe care vrem să le trecem în revistă.

ANNA CORI Anna Cori este un brand al Fabricii de încălțăminte și marochinărie „Denis”, o afacere pornită în anul 1985 dintr-un atelier de familie al artizanului bucovinean Ilie Cornea. În mai puțin de 10 ani, atelierul unde se producea manual doar încălțăminte pentru bărbați s-a transformat în 1994 într-o adevărată fabrică. De atunci, potrivit companiei, aceasta poartă numele fiului cel mic al familiei - Denis.

Nu a durat mult pentru o nouă reinventare - în 1996, Ana Cornea, soția și partenera de afaceri a fondatorului Fabricii „Denis”, a avut ideea înființării unei secții de încălțăminte pentru femei – s-a născut astfel brandul ANNA CORI. După această schimbare, fabrica a reușit să ajungă în topul producătorilor de încălțăminte din România. În prezent, brandul ANNA CORI înseamnă și genți și accesorii, confecționate după începerea unei colaborări cu designerul italian Davide Vaccari. Peste 400 de angajați lucrează pentru a menține standardul înalt al fabricii, ajutați de nivelul înalt de tehnologizare.

ANNA CORI este unul dintre brandurile grupului sucevean Denis, al cărei fabrică este situată în județul Suceava.

Activitatea companiei este operată prin firmele Denis și Denis Shoes, prin intermediul cărora se produc peste 1.500 de perechi de pantofi pe zi. De asemenea, grupul se apropie de 40 de magazine proprii. În septembrie 2018 un magazin a fost deschis și la Chișinău, în sistem de franciză.

Grupul sucevean a înregistrat în anul 2017 afaceri cumulate de peste 17 milioane euro și un profit net de peste 1,7 milioane euro. În anul 2018, afacerile au depășit 21 de milioane de euro, iar profitul – 2,2 milioane de euro.

MARELBO Marelbo este considerată una dintre cele mai mari fabrici de încălțăminte din România, care produce tot de la mijlocul anilor 1980 încălțăminte și curele din piele naturală.

Afacere de familie, Marelbo a reușit să cucerească în cei peste 30 de ani de muncă mai multe segmente de populație – femei, bărbați, adolescenți, copii, oferind prețuri de producător. În prezent, producția acestui brand, la care

lucrează oameni harnici din Bucovina, poate fi găsită în peste 50 de magazine din toată țara.

Pentru Marelbo, care e reprezentată de firmele Marelbo Prod-Com și Marelbo Shoes, muncesc aproape 200 de angajați. În ultimii 2 ani, cifra de afaceri a companiei a fost de 12,7 milioane de euro, respectiv 12,4 milioane de euro, înregistrând un profit de 2,9 milioane de euro în anul 2017 și de 2,4 milioane de euro în anul 2018.

MUSETTE În anul 1992 a luat naștere brandul Musette, devenind astăzi o afacere cunoscută nu numai în România sau Europa, dar și pe alte continente. Fondatorii Cristina Bâtlan și soțul său, Roberto Bâtlan, au reușit să creeze un brand valoros după o experiență îndelungată în comerțul cu textile.

După 8 ani de activitate, Musette a deschis 20 de magazine în principalele orașe ale țării, iar în 2010 – primele magazine în afara țării – la New York, Sofia și Luxemburg, urmate apoi de Ungaria, Israel, Mongolia și Liban, cele mai recente fiind în Paris și Viena.

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Succesul obținut pe piața internațională determină compania să devină un competitor puternic pe plan global. Din 2010 și până în prezent, Musette a reușit să-și tripleze cifra de afaceri, ajungând în anul 2018 la 16,5 milioane de euro și un profit net de peste 1,5 milioane de euro, în ușoară scădere față de ultimii 2 ani, când profitul a fost de 1,5 – 1,8 milioane de euro.

REKORD În județul Alba activează cu succes fabrica de încălțăminte Rekord, dezvoltată de italianul Giacometti Alcide. Înainte de a deschide fabrica în Alba Iulia, în anul 1994, acesta a acumulat experiența necesară lucrând la mari companii de producție. În prezent, Rekord produce diferite tipuri de încălțăminte pentru mai multe branduri la nivel internațional: ghete de trekking, ghete de vânătoare, cizme pentru motociclete, încălțăminte de schi fond, încălțăminte de protecție și încălțăminte militară.

Pe lângă Rekord, Giacometti Alcide mai deține și a doua fabrică de încălțăminte – Droker, care activează la Sebeș.

De departe, cele mai bune rezultate vin de la Rekord. În ultimii 3 ani cifra de afaceri a depășit 21 de milioane de

euro, adică 100 de milioane de lei: în 2016 aceasta s-a cifrat la 21,6 milioane euro; în 2017 – aproape 33,2 milioane euro, iar în 2018 – peste 35,3 milioane euro. Profitul net al fabricii a fost în 2018 de 3,4 milioane de euro, mai mult decât în 2017, dar mai puțin decât în 2016.

NAPPO La Cluj-Napoca se dezvoltă brandul NAPPO, creat de fabrica de încălțăminte Class Shoe. Înființată de Magdalena Bejan, societatea a acumulat o experiență de peste 15 ani în domeniu, producând și exportând încălțăminte din piele pentru femei. Produsele sunt realizate în parteneriat cu designeri din Italia și Olanda și ajung pe piața din UE și SUA. NAPPO este brandul creat de Class Shoe pentru piața internă. Firma deține un outlet în incinta fabricii din ClujNapoca și un magazin online sub brandul propriu NAPPO, dar este prezent pe piața românească și prin intermediul altor rețele de desfacere. În anul 2018, compania a avut o cifră de afaceri de aproape 51 de milioane de euro (10,8 milioane de euro), fiind pentru prima dată în ultimii 7 ani când aceasta nu depășește cifra de 60 de milioane de lei. Profitul net a fost de aproape 189.000 de euro anul trecut, față de aproximativ 1 milion de euro în anii 2015-2017 și peste 1 milion de euro în anii 2011-2014.

BIHORE Compania Bihore este unul dintre cei mai mari producători de încălțăminte din România, care a fost înființată de două familii de italieni în anul 1995.

Compania deține două fabrici, iar, potrivit declarațiilor fondatorilor săi, ar realiza anual peste 1,1 milioane de perechi de pantofi din piele pentru femei, bărbați și copii pe care le exportă în țări precum Italia, Germania, Franța, Elveția, Austria și Canada.

Compania Bihore este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul local al Oradiei, având o cifră de afaceri în creștere în ultimii ani, în ciuda dificultăților economice la nivel național și european. În anul 2018, aceasta a trecut de 26,7 milioane de euro. Compania a realizat un profit net de aproape jumătate de milion de euro. De menționat că la Bihore muncesc peste 600 de angajați.

73

74

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Made in Romania” de Irina PAPUC

Într-o zi răcoroasă de decembrie căutam pe Strøget – una dintre cele mai lungi străzi pietonale din Europa și care se află în Copenhaga – un palton cald. Preț de un kilometru am intrat în fiecare magazin, mignonă, supărată și zgribulită, că nu găsesc ce caut. Tot ce măsuram era mult prea mare.

Un Extra Small mi se ducea mult peste genunchi, mânecile îmi acopereau degetele, iar cusăturile de la umeri alunecau sfidător peste brațe. Era rece și aproape că cedasem dezamăgită de multitudinea de lucruri inutile care se produc pe bandă rulantă în ultima vreme și că nu se poate tocmai în Copenhaga să nu mi se potrivească nimic. La întoarcere am îndrăznit să intru într-un magazin care mi se păru inițial mult prea scump pentru bugetul meu, dar nu aveam alternativă, așa că am intrat. Ochii mi s-au dus imediat la o piesă neagră. Minimalist, linii drepte, sobru. Când l-am îmbrăcat s-a potrivit pe umerii și talia mea. Deși părea sumbru la prima vedere, paltonul meu a întors privirile femeilor din magazin și a celor care făceau coadă la cabina de probă. Cred că doar mignonele pentru care Extra Small e uneori prea mare mi-ar putea înțelege fericirea. Am dat ultimii bani pe care îi aveam pe card, dar radiam de fericire că pe lumea asta se mai cos haine cum trebuie. Abia la hotel am dat cu privirea de etichetă. Scria „Made in Romania”.

Dublă fericire. Am zâmbit la gândul că aceste mici bucăți de lână au fost cusute, apoi asamblate undeva la mine acasă. În România mea.

Am intrat mult prea repede într-o altă dimensiune, venind, de fapt, într-o vizită la sediul Organizației Mondiale a Sănătății la o conferință ce viza o problemă gravă de sănătate publică. Am început să privesc mai atent industria textilă și de confecții abia acum câteva luni când am început să descopăr această industrie pentru ediția specială pe care o regăsiți în câteva zeci de pagini din această ediție. Ce am învățat?

Câteva detalii dureroase.

Cine a furat viziunea?

Despre lipsa de viziune în dezvoltarea industriei textile la nivel de politici macro s-a vorbit atât de mult, dar parcă în rezultat nu s-a întâmplat nimic altceva decât banalizarea problemei. România produce branduri de lux cu forță de muncă îmbătrânită. Industria

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

textilă nu are acum colac de salvare pentru un colaps al forței de muncă care inevitabil va veni. În sălile de producție în care mi s-a permis să intru am văzut preponderent femei. Preponderent în vârstă. De altfel, ele reprezintă acea memorie instituțională, acel mecanism care pornesc de la zero mașinăria lohn, semi-lohn sau full garment, e tot acolo. Sunt angajați care sunt de neînlocuit. Munca într-o unitate de producție, cu operații repetitive, nu mai reprezintă o opțiune pentru tineri. Și nu cred că cineva le poate condamna viziunea. Lipsa de viziune a statului însă poate fi condamnată. În industria textilă muncesc aproximativ 260.000 de oameni, conform Federației Patronale a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei. Dar ar fi nevoie, potrivit FEPAIUS, la modul ideal, încă de cam tot atâția. Dincolo de faptul că o Românie îmbătrânită produce haine de lux pentru întreaga Europă, în România nu s-a mai păstrat deloc industria pe verticală. Doare pe cineva acum acest lucru? Poate că nu.

Dar deceniile lohn sunt pe sfârșite și nu știm dacă România mai poate face și altceva.

„Mercenar de mâna a doua” Am auzit această expresie într-o discuție tete-a-tete cu cineva din industrie. Sună dur și, vi s-ar părea, total neadevărat. Înainte să ajung să discut cu oamenii din această industrie care generează cifre de afaceri de zeci de milioane de euro, i-am întrebat dacă se simt valoroși prin faptul că furnizează confecții de lux pentru branduri de lux care nu fac decât să-și pună eticheta pe ele. A, și să adauge un preț de cel puțin trei ori mai mare. Răspunsul a fost „Nu”. Așa am ajuns la discuția despre „mercenari”. Marii producători din România vor să devină iubiți de români pentru ceea ce fac. Își doresc ca propriii români să le poarte hainele și să se mândrească cu ele. Nu pentru că sunt făcute în România, ci pentru că sunt făcute bine. Atât de bine încât ajung să coste la Paris de trei ori mai scump și se întorc în România ca „luxury garment” și sunt lăudate pentru brandul care și-a lipit pe ele eticheta. Nu e nimic greșit în asta. Așa a funcționat industria, iar sistemul lohn a permis României să devină „executorul” perfect. Pur și simplu, românii ar trebui să-și formeze o cultură a consumului de fashion. Și, recunosc, vreau să găsesc hainele „made in Romania” și la ele acasă.

Nu vreau să am acces la ele doar după ce au revenit în țară prin import la preț triplu. Ce sunt gata să fac pentru asta? Să susțin producătorul român.

It’s not a glossy world Dacă statul nu se pricepe la strategii, antreprenorii din România mai au de lucrat la capitolul comunicare și interacțiune cu mediul din afara industriei textilelor. Mi s-au închis suficiente uși în nas ca să-mi pun întrebări dacă industria asta este așa cum se vede din afară. Nu, nu este. Și nu mi-am imaginat eu vreun „X files” din industria românească. Ușile închise pentru presă, fie ea și de business, confirmă existența unor vulnerabilități care, printr-o ordine firească, vor distruge în cele din urmă industria și buna ei imagine.

Mi-aș dori ca la următoarea ediție de fashion, pentru care vom depune efort să devină inegalabil mai bună, să existe mai multe uși deschise. Nimic, niciodată, n-a rezistat prea mult în spatele unei cortine.

FASHION

75

76

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cele mai tari tendințe pentru toamna anului 2019 Întrucât a venit timpul să-ți pregătești garderoba pentru noul sezon, ANSWEAR.ro îți aduce cele mai tari tendințe pentru toamna anului 2019. Dintr-o multitudine de stiluri, imprimeuri și culori, sigur îți vei găsi ceva pe placul tău din cele recomandate de specialiștii de la ANSWEAR.ro.

Dacă în ultima vreme a fost dificil să vorbim despre o tendință dominantă, pe care o urmează toată lumea, putem spune că în toamna anului 2019 direcția este aceeași. Ne concentrăm pe diversitate, iar alegerea ținutei potrivite va depinde numai de gusturile personale și de ceea ce considerăm că ni se potrivește.

Tendințele din sezoanele trecute sunt amestecate cu produse și accesorii vestimentare noi, la fel cum moda anilor ‘90 se combină armonios cu articole moderne și actuale și tot așa. Deci, la ce merită să fii atentă toamna aceasta? Animal printul, volanele, mânecile bufante și carourile sunt câteva dintre elementele hot ale noului sezon.

Animal Print Pe genți, paltoane, încălțăminte, rochii și fuste apar pete de leopard și dungi de tigru. Le purtăm atât în versiunea total look, cât și ca elemente individuale care se armonizează bine cu negru și bej. O condiție necesară – fără exagerare, ține cont de stilul minimalist atunci când vine vorba de animal print.

Volane Să fie romantism! Croielile vaporoase vă vor aminti de zilele călduroase și vor fi, de asemenea, un finisaj elegant pentru rochii și bluze. În această toamnă se poartă volănașele în versiuni cât mai diferite: pe umeri, fuste, sau coboară asimetric de-a lungul întregii rochii. Ai de unde alege!

Zoom pe umăr Toamna și iarna, umerii merită să fie evidențiați. Acest lucru se poate face în mai multe moduri: paltoanele și jachetele cu perne unghiulare vor crea un aspect de power-girl într-un stil minimalist, dar convingător. O altă opțiune sunt epoleții din anii ‘80 și mânecile bufante, perfecte pentru rochiile mini de seară și bluzele plic.

Carouri Dacă vorbim despre cele mai tari modele ale sezonului, nu putem omite carourile. Este adevărat că acest imprimeu revine în fiecare toamnă, dar anul acesta parcă există o și mai mare varietate de forme. Carourile apar literalmente pe toate articolele: fuste, pulovere, bluze, rochii, paltoane sau

costume pentru femei. Plusul acestui model? Este elegant și neutru, deci este minunat pentru fiecare zi de muncă.

A doua piele În acest sezon veți avea nevoie de încă un strat de piele – hainele din piele nu mai sunt asociate kitsch-ului, au revenit în tendințe după o pauză de câteva sezoane. Puteți combina cu ușurință pantalonii de piele cu un pulover supradimensionat și cizme de motociclist. Fusta din piele va fi perfectă cu o cămașă.

Despre ANSWEAR ANSWEAR este magazinul online originar din Polonia. Cu o istorie de 8 ani în piața de eCommerce europeană, grupul este prezent în alte 6 tări: Cehia, Ucraina, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România. În România, ANSWEAR.ro oferă peste 300 de branduri de haine, încălțăminte și accesorii de la nume sonore precum Nike, Adidas, Under Armour, Tommy Hilfiger, Pepe Jeans, Diesel, US Polo, Guess, Trussardi, Calvin Klein sau Michael Kors, DKNY și New Balance.

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

Timișoara Fashion Week Fashion Week este un eveniment în care designerii de modă își afișează pe podium, alături de personalități marcante și vedete, cele mai noi colecții pentru cumpărători și mass-media.

Primul Fashion Week a apărut în 1943 la New York. Acesta a fost precedat în 1958 de Milano, apoi de Paris în 1973, Londra în 1984 și Miami în 1989. În timp, acestea au devenit cele mai cunoscute și consacrate săptămâni ale modei din întreaga lume.

După modelul lor, tot mai multe orașe au început să facă acest gen de show de modă, în care să promoveze designeri consacrați sau debutanți.

Pe același principiu și din dorința de a pune Timișoara și vestul țării pe harta modei românești (deocamdată), o femeie puternică, ambițioasă și cu un simț estetic foarte bine dezvoltat a organizat pentru prima dată Timișoara Fashion Week, în 8-9 mai 2018.

Rodica Costea – un om de afaceri de succes, care a adus prima franciză a designerului spaniol, Felix Ramiro, în România, cu marcă proprie dedicată mireselor – Rodica Costea Royal Concept – și-a dorit să deschidă orizonturi noi în lumea modei din vestul țării.

Așa a luat naștere prima ediție a Timișoara Fashion Week, cu Miss Romania 2016, Ioana Filimon, ca invitat special.

Aici și-au etalat colecțiile designeri precum Felix Ramiro, Diana Caramaci, Roxana Florian, Luna Morgaciova.

Nu a ținut o săptămână, ci doar două zile, dar a avut un succes neașteptat, iar în toamna aceluiași an, Timișoara Fashion Week se contura pentru a doua oară, cu invitați ca Raluca Bădulescu și Cătălin Botezatu, care și-a prezentat colecția intitulată „Ludovic XV”.

Alți designeri care au urcat pe scena Timișoara Fashion Week în cea de-a doua ediție au fost L’Atelier by Ioana Calin, Felix Ramiro, Mirabelle, Cosette, Caiaba și alții.

Reușind împreună cu parteneri ca Rayna Decor, Campari, Cupio, Dos Mas, School of beauty by Anca Molnar, Hair Studio by Elena Jabri, Boavista, Andalusia, Coca Cola, Profi, Vitamin Acqua, Vinuri Republica Moldova, Caffe Musetti și alții, să punem vestul pe harta modei românești, în 14-15 mai 2019, a avut loc cea de-a treia ediție, cu o tematică inspirată din agitația citadină „Aeronautica”. La această ediție au fost prezenți criticul de modă Iulia Albu, câștigătoarea „Bravo, ai stil!”, Iuliana Doroftei, designerul spaniol Felix Ramiro și designeri precum Nicoleta Negură, Rodica Costea Royal Concept, Casa Marcu, Anca Costil, La Ami. Cele trei ediții au fost organizate impecabil de către Rodica Costea, cu ajutorul MC-ului Cosmina Păsărin, directorului artistic Claudiu Gălățescu, al managerului de backstage designeri Mădălina Petrean, al managerului de casting Lucian Tudoran și al voluntarilor pasionați de modă, care au dorit să își aducă contribuția în acest demers de a face Timișoara și vestul țării cunoscute în lumea modei.

Totodată, Rodica Costea susține Facultatea de Arte și Design, fiind invitat special la fiecare eveniment. Anul acesta, a premiat 6 studenți, care își vor prezenta colecțiile în cadrul celei de-a IV-a ediții Timișoara Fashion Week.

În prezent se lucrează intens la Timișoara Fashion Week ediția a IV-a, care va avea loc în data de 24-25 octombrie la Palazzo. Tematica „Black & Gold” depășește imaginația despre eleganță și opulență, iar invitații, deși încă ținuți secreți, categoric ne vor surprinde.

Așa cum este obișnuit în lumea modei, nici Timișoara Fashion Week nu s-a lăsat mai prejos cu after-party-ul de după prezentările de modă. Party-urile au ținut până dimineață, iar toți cei care au avut acces la petrecere, s-au putut delecta cu gustări alese și au făcut poze cu invitații speciali.

Nicio ediție nu a semănat cu cealaltă, pentru că ne-am dorit originalitate și evoluție. Timișoara Fashion Week este un show pentru care se muncește luni de zile, în care sunt implicați sute de oameni, vedete, oameni de afaceri, hairstiliști, make-up artiști, bloggeri, voluntari și presă.

Ne dorim ca Timișoara Fashion Week să ajungă la cât mai multe ediții și să evolueze pe scara modei românești și, de ce nu, chiar a Europei. Învățăm cu fiecare eveniment, devenim mai buni și mai cunoscuți.

Timișoara Fashion Week este despre modă și legături puternice între oameni. Este despre vestul țării și despre Timișoara.

Alătură-te nouă! Împreună punem vestul pe harta modei românești!

78

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Feeric Fashion Week - cea mai creativă săptămână a modei în inima Transilvaniei de Irina PAPUC

În acest an, prezentările de modă au fost făcute în locații absolut spectaculoase: pe banda de bagaje a Aeroportului din Sibiu sau în subsolul unui centru de cultură. În luna iulie, timp de 4 zile, la Sibiu a avut loc cea mai spectaculoasă ediție a Feeric Fashion Week. A fost cea de-a 12-a ediție, iar evenimentul a fost unul peste așteptările admiratorilor de modă, care sunt obișnuiți cu faptul că prezentarea celor mai noi creații ale designerilor din toate colțurile lumii sunt făcute într-un mod creativ. Pe apă, în apă, în cușca leilor la zoo sau în mijlocul unei cariere de piatră, prezentările Feeric Fashion Week sunt etalon de creativitate în moda mondială.

Festivalul s-a deschis pe 17 iulie la Versailles by Buonavista cu un welcome-party găzduit de vicepreședintele Feeric Fashion Week, Landiana. Influencer internațional în modă, Landiana a ales să ghideze ediția din acest an spre o abordare sustenabilă în modă. Întreaga echipă FFW promovează deja la toate marile săptămâni ale modei sustenabilitatea în acest domeniu. Rezultatele eforturilor depuse vor fi sumarizate într-o expoziție de fotografie intitulată „Consume less, polute less”.

Aceasta a fost vernisată la petrecerea ce a deschis festivalul.

Primele prezentări au putut fi admirate în inima orașului, la umbra celui mai reprezentativ simbol al Sibiului, Turnul Sfatului. Silvia Șerban a deschis prezentările de modă cu o colecție ce nu se consumă niciodată. Sunt haine de care te atașezi și dezvolți dependențe fără leac pentru că le redescoperi mereu și mereu. Fie că sunt minimalist gândite sau cu detalii postmoderne, cele mai multe dintre hainele create de Silvia Șerban au cel puțin două feluri de a fi purtate, sunt versatile și originale.

Brandul Silvia Șerban se remarcă de peste două decenii, propunând ținute care nu au urmat tendințe, ci au redefinit stilul și au reinterpretat noțiunea de îmbrăcăminte, această prefacere generând o singularitate, nu doar contemporană, ci și atemporală. Creatorul de modă spune că, încă de la începutul carierei sale a folosit materiale și accesorii care proveneau din domenii diferite de cel al modei. „În timp am dezvoltat modele care își pot schimba forma pentru a obține structuri diferite adaptabile la nevoi diferite. În felul ăsta gândesc că

materialul folosit este cât mai mult exploatat și că ofer cumpărătorului mai multe opțiuni pentru a-și valorifica banii cheltuiți cu un produs cumpărat de la mine, ceea ce reprezintă o latură importantă a sustenabilității. În 2015 am participat cu un stand în cadrul Milan Expo și așa i-am cunoscut pe Luca și pe Giusy Bettoni, CEO și fondatoarea C.L.A.S.S. Am fost fascinată de pasiunea cu care Giusy vorbește despre toată munca din spatele acestui proiect, despre materialele la care au participat în inovare, în special de cele obținute prin topirea PET-urilor sau alte resturi care până acum se aruncau”, spunea Silvia Șerban într-un interviu recent.

Prezentările de modă de la Sibiu s-au mutat apoi în decorul baroc al Palatului de Vară Brukenthal din Avrig. Decorurile feerice ale Palatului au fost, de fiecare dată, un ambient perfect în combinație cu moda. Anul acesta, designerul argentinian Ocantos a intrat în simbioză cu apele cristaline ale pârâului ce străbat curtea palatului. Un pictor desăvârșit, Eduardo Ocantos așterne pasteluri pe rochiile sale, o explozie de culoare ce pictează întreaga tradiție a Argentinei. În aceeași seară, pe sub crengile brazilor din curtea palatului, The Rags Tribe a prezentat o colecție-manifest. Dawn Schuster a pornit brandul The Rags Tribe pentru a da putere femeilor curajoase care au fost salvate din calvarul traficului de carne vie. Lor li se oferă educație și posibilități ca să pornească o altă viață. Iar multe dintre ele aleg să contribuie la crearea unor piese de îmbrăcăminte „unice, minunate, încrezătoare și mândre”, după cum spune Dawn. Rochii, kimono-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

uri, pantaloni, toate sunt produse din materiale adunate din jurul Indiei, majoritatea hand-made și cusute în piese unicat de victime ale abuzurilor sexuale. În penultima zi, Feeric Fashion Week s-a înălțat. La propriu. La ora 13, pe banda de bagaje a terminalului Sosiri din cadrul Aeroportului Internațional din Sibiu, Pif Stefano și-a prezentat cea mai nouă colecție - Monolog 20.19. Prin aceasta, creatorul dorește să combată eticheta cotidianului asociată culorii roz – it’s a girl! Or not! Astfel, designerul propune o estetică reprezentată de un hibrid socio-cultural al prezentului.

De la aeroport, prezentările s-au mutat la Aerodromul Măgura din Cisnădie. Acolo a fost prezentată în fața publicului, printre avioane, moto-parapante și deltaplane, noua colecție Bianca Popp. Designerul este nelipsit de la Feeric Fashion Week în ultimii 10 ani.

Absolventă a Istituto Marangoni Milan, Bianca Popp spune că în creația sa reinterpretează trecutul fără să-l nege. „M-am născut și am crescut într-o țară comunistă. În copilărie și în adolescență mi-am dorit foarte mult să nu fiu în uniformă.

Am început să fac haine pentru că voiam să fiu îmbrăcată ca mine, nu ca oricine (…) Brandul meu nu vorbește despre comunism sau despre postcomunism. Brandul meu vorbește despre era noastră, care este postindustrială. Brandul meu vorbește despre remodelarea și reinterpretarea trecutului, fără a-l nega”, spune creatoarea.

După aterizare, Piața Habermann și-a pus la bătaie geometria gradenelor pentru prezentarea brandului Ramelle. Ramona Mihaela, creatoarea din spatele brandului, și-a dorit să exploreze dimensiuni noi, cu perspective noi, oferind creații cu un design minimalist, feminin, în care moda se întâlnește cu arhitectura, iar formele geometrice se contopesc perfect cu accentele futuriste.

Ziua s-a încheiat în foaierul Centrului Cultural „Ion Besoiu”, unde tot Bianca Popp a prezentat o altă colecție, iar Institutul European de Design din Milano (IED) a avut două prezentări colective. În 2018, IED a început o serie de evenimente pe tema sustenabilității, alături de studenți și de mulți invitați speciali. Evenimentele au fost sursă de inspirație pentru

FASHION

studenți, care au creat numeroase colecții-capsulă bazate pe materiale produse de companii italiene apropiate filosofiei sustenabilității.

Ultima zi a prezentărilor de modă a debutat în subsolul Centrului Cultural „Ion Besoiu”, un loc ce păstrează încă neatinsă trecerea timpului, misterios și ușor lugubru, în ton cu colecția designerului Pat Equilux. Pe teritoriul noului skatepark din Sibiu, Juan Boleco a adus o colecție plină de viață, de buline și materiale vaporoase care respiră aer spaniol.

Cel mai important eveniment al festivalului, Gala Feeric a avut loc seara, în Piața Mică, în spațiul din fața Casei Artelor. În fața sutelor de spectatori au defilat colecții prezentate de Aida Lorena, Casi Couture, Irina Akkaya şi Chaotic.

Evenimentul a fost prezentat de vedeta TV Cosmina Păsărin.

79

80

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Uniconf și Swarovski vor să se muleze pe trupurile rusoaicelor de Călin POENARU

Producătorul autohton de lenjerie intimă s-a aliat cu concernul austriac în tentativa sălăjenilor de a se impune pe piața din Rusia. Zălăuanii vin cu colecții unicat - realizate cu celebrele cristale - la care au lucrat timp de patru ani.

Compania sălăjeană a participat în această toamnă la cea mai mare expoziție mondială de profil din lume, Collection Premiere – International Fashion Trade Show (IFTS), care a avut loc în capitala Rusiei. Printre personalitățile care au vizitat standul de la Moscova al societății zălăuane - unde a fost prezentată o colecție de lenjerie intimă și de costume de baie - s-au numărat Irina Alexeevna Ivanova, director adjunct al Departamentului Industrie Ușoară și Complex Forestier din cadrul Ministerului Industriei și Comerțului din Federația Rusă, actrița de teatru și de cinema Irina Pegova, dar și campioana mondială și olimpică la atletism Svetlana Masterkova. „Rusia dorește relații comerciale reciproc avantajoase cu România, iar piața rusă are nevoie de produse textile românești, mobilă și de multe alte mărfuri pe care românii știu să le producă la un nivel de calitate excepțional.

Susținem și invităm la Moscova pe toți producătorii români, care vor să facă export în Rusia. România a fost pentru noi un partener economic serios încă de pe vremea fostei Uniuni Sovietice. Nu uităm și turismul: România poate fi din nou destinația principală a turiștilor ruși, pentru că este o țară deosebit de frumoasă, cu mare, deltă, munte, ape termale speciale, saline, oameni primitori, dar și cu multă istorie”, a menționat Irina Ivanova.

Rețea de magazine în fosta URSS Strategia producătorului din Zalău este de a readuce calitatea, inovația și creativitatea confecțiilor românești, nu numai în Rusia, ci și în toate republicile ex-sovietice, prin înființarea

de rețele de magazine Uniconf în aceste state. Proiectul de design al magazinelor a fost deja implementat cu succes.

Materialul consacrat ca fiind ideal sub acest aspect este bumbacul, fiind folosit în acest sens doar cel de înaltă calitate.

Reprezentanții societății sălăjene susțin că industria românească de textile și confecții are o tradiție îndelungată în ceea ce privește inovația, moda și creativitatea, iar în ciuda competiției acerbe pe plan internațional și a redirecționării semnificative a industriei prelucrătoare spre țările cu mână de lucru ieftină, ea continuă să reprezinte unul dintre sectoarele industriale de bază ale economiei românești.

“Experiența din colaborarea în sistem lohn cu mărci de renume de lenjerie ca DIM sau Sara Lee, care sunt vârfuri pe piața europeană și pe piața americană, ne-a convins că putem reinventa calitatea românească în domeniul lenjeriei intime. Toată lumea, de peste tot teritoriul Rusiei și

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ex-URSS își amintește până în ziua de azi cu plăcere și cu nostalgie de calitatea excepțională a produselor textile fabricate în România.

Nu degeaba se spune că în fiecare casă din URSS existau produse textile pe care scria “fabricat în România”. Clasa politică din țara noastră trebuie să ia exemplul altor țări importante din Uniunea Europeană (UE) și din lume, inclusiv SUA, care în pofida așa-ziselor sancțiuni, fac tot posibilul să își mențină și chiar să dezvolte relațiile comerciale cu Rusia.

Piața rusă cere la unison produse românești: mobilă, textile, încălțăminte, produse alimentare, legume, fructe, vinuri, medicamente, mecanică și utilaje românești, turism.

Cum este posibil că noi românii să refuzăm să lucrăm cu piața din Rusia care este cea mai întinsă țară din lume, de patru ori cât UE? Indiferent în ce direcție învârtim globul pământesc ne lovim de Rusia”, susține Gabriel Lavrincic, manager export la Uniconf Zalău.

Producătorul a pornit la valorificarea potențialului care are la bază tradiția Zalăului, respectiv Sălajului, în industria textilă și a confecțiilor. Acesta are o prezență consistentă în marile lanțuri de retail din România, Ungaria, Germania, Ucraina (Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, Selgros, Penny, Mega Image, Metro, Emag). Societatea face parte din grupul de firme Universal, unul dintre cei mai importanți actori din economia județului Sălaj, având 1.200 de angajați.

Cristale de 3,5 miliarde de euro Compania austriacă s-a născut în 1895, în orașul Wattens, din Munții Alpi, când Daniel Swarovski, un bijutier din Boemia, a brevetat o mașină electrică ce tăia cristalul mai precis decât mâna. Viziunea sa era să folosească cristalul pentru a crea „un diamant pentru toată lumea”. A înființat o fabrică de tăiere a cristalului pentru a profita de energia hidro locală pentru procesele de măcinare intensivă, pe care Swarovski le-a patentat. Sticla de cristal este produsă prin topirea la temperaturi ridicate a unui amestec de nisip de cuarț, miniu, potasiu și carbonat de sodiu.

Grupul Swarovski a colaborat și cu Victoria’s Secret.

Cântăreața americană Madonna a purtat o rochie de cristal Swarovski în turneul ei Rebel Heart, iar Rihanna, tot o rochie plină de Swarovski în apariția ei la American Grammy.

Mănușa de cristal a lui Michael Jackson a fost și ea marca Swarovski, ca și papucii roșii din “Vrăjitorul din Oz”. De asemenea, toate bijuteriile din filmul “Domnii preferă blondele” erau cristale Swarovski și nu diamante reale. Swarovski a creat și o linie de parfumuri lichide și solide.

Au cooptat-o pe Carmen Brumă Prezentatoarea TV a devenit în acest an imaginea Uniconf. Ea a mărturisit că programul său “Supersilueta de plajă” s-a axat pe colecția de costume de baie lansată în 2019, Sunny Day, una realizată din materiale de foarte bună calitate, majoritatea provenind din Italia, Elveția și Cehia. “Îmi place că multe dintre costumele pe care le-am ales pentru ședința foto sunt accesorizate discret cu pietre Swarovski, iar unele dintre ele pot fi purtate că piesă vestimentara în sine, alături de o fustă sau un pantalon de vară”, a spus Carmen Brumă.

Grupul cuprinde companiile Swarovski Crystal Business (venituri de 2,7 miliarde de euro în 2018, cu 29.000 de angajați), Tyrolit - producător de unelte de măcinat, tăiat, găurit și îmbrăcat, furnizor de scule și mașini (676 de milioane de euro, 4.600 de angajați), Swarovski Optik - instrumente optice de precizie, telescoape și binocluri (156 de milioane de euro, 960 de angajați). Producătorul de bijuterii de cristal deține unități de producție în 18 țări, printre care Argentina, Austria, Brazilia, China, Cehia, Germania, Italia, Turcia, Franța. Compania are un muzeu lângă Innsbruck - Lumea de Cristal a lui Swarovski.

Ministerul mizează pe americance În schimb, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) a trimis 14 firme de profil în SUA, prin programul național de promovare a exportului, cu finanțare parțială de la bugetul stat de 1,09 milioane de lei. Creatorii români și-au expus în 15-17 septembrie colecțiile de design vestimentar și accesorii de vestimentație alături de colecțiile pret-a-porter ale marilor case de modă la evenimentul New York Women’s Fashion (NYWF).

Firmele locale care au ajuns în SUA sunt Wanda Aly, Nissintex, Musette, Rowmania, Braiconf, Exclusiv Comp, Hardcore Fashion, Lukkaral, DeCorina Hats, Timo Pro, Thosamoda, Artelier Lorina, Sors Lab, Clemat Design.

MMACA le-a mijlocit întâlniri şi discuţii business to business cu parteneri americani şi importanți distribuitori și retaileri de pe piețele internaționale, în vederea extinderii și diversificării gamei de produse românești oferite la export.

Unul dintre cele mai prestigioase târguri internaționale din domeniul industriei de modă și al confecțiilor, designului specializat și accesoriilor, NYWF este precedat de New York Fashion Week. “Prezența firmelor noastre acolo confirmă competitivitatea produselor româneşti pe piețele de înalt prestigiu internațional, dar și relansarea industriei autohtone de profil, în centrul atenției clienților americani, prin calitatea şi designul propuse”, a precizat conducerea MMACA. NYWF reunește creatori de modă consacrați și producători internaționali de elită, care participă pentru a-și prezenta cele mai noi colecții și pentru a încheia contracte cu distribuitori și retaileri din toată lumea. Considerat drept unul dintre evenimentele reprezentative la nivel global, el se desfășoară la Jacob K. Javits Center, în Manhattan.

81

82

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

83

Trăim într-o “lume a bărbaților” din punct de vedere al implicării în creșterea economică? de Bianca TUDOR Cu siguranță. Încă apar diferențe salariale în funcție de genul angajatului, pentru același loc de muncă – un indicator reper al economiei de gen. Acest decalaj salarial se ridică undeva la șase procente în România, în favoarea bărbaților, și este unul dintre cele mai mici din UE. De ce merită să ne uităm mai atent la problema egalității de gen? Printre altele, fiindcă diminuarea decalajelor de gen în economie, la nivelul celor mai bune practici europene, ne-ar aduce un plus de 30 de miliarde de euro la PIB, până în 2025 (aplicând metodologia Mc’Kinsey 2015).

România, pe locul 9 în lume la antreprenoriat feminin Mastercard Index of Women Entrepreneurs a analizat realizările antreprenoarelor din 57 de țări care acoperă cinci regiuni geografice, iar România s-a clasat pe locul nouă. Potrivit studiului citat de BizBazar, 28,9% dintre afacerile din țară sunt deținute de femei. Anul trecut, însă, România se afla pe locul 13.

Cum conduc femeile?

Cu dinamism, curaj, inovație, responsabilitate socială. Afirm asta din perspectiva conducerii celei mai mari companii de educație antreprenorială pentru femei, cu peste 8.000 de femei antreprenor, care fac parte din comunitatea Elite Business Women.

20% merg sub formă de bonus la înscriere pentru tine – Membrul Afiliat, alți 20% sunt depuşi în bugetul comun al ELITE Business Women Investment Fund, un fond care va fi dedicat finanțării nerambursabile a afacerilor membrilor Elite Business Women!

Astfel, creăm un fond de investiţii după reţeta EBW, autentic şi atipic, pentru micile afaceri înfiinţate de femei sau în care femeile sunt acţionare.

Cum vedem dezvoltarea Iar tu ai acces direct să monitorizezi: antreprenoriatului feminin în România? 1. Câți bani intră în contul ELITE Investment Fund, unde Dezvoltarea antreprenoriatului feminin este în strânsă legătură cu dezvoltarea culturii antreprenoriale feminine, care este un proces de durată. Trebuie să intrăm și în sfera socială, unde cele mai mari obstacole vin dinspre responsabilitățile familiale, urmate de lipsa resurselor financiare, dar mai ales de lipsa expertizei administrative sau manageriale.

Cu siguranță, însă, trendul este crescător. Tot mai multe femei aleg calea antreprenoriatului dar cu toate acestea, din 750.000 companii active, doar 40.000 sunt profitabile.

Care sunt cele mai importante probleme pe care le invocă femeile antreprenor? Într-un studiu realizat de Elite Business Women în luna iulie 2019, în comunitatea EBW, care însumează peste 10.000 de femei antreprenor, principalele probleme, în ordinea importanței, sunt: lipsa de finanțare, lipsa experienței relevante în domeniul antreprenorial și lipsa unui networking cu oameni de valoare.

Probleme cu finanțarea? Află totul despre ELITE Business Woman Investment Fund ELITE Business Women reinvestește 40% din valoarea membership-ului ELITE pentru a finanța Elite Business Women Affiliate Program & Investment Fund!

se văd în timp real fondurile strânse; 2. Ce proiecte de business finanțăm din Elite Business Women Investment Fund! DA, tu, membră ELITE, votezi ce business susţinem! Anual, în februarie deschidem înscrierile pentru afaceri finanțate de EBWIF. Ne construim echipa de Membri Afiliați, așadar dacă îți dorești să faci parte din programul Elite Business Women Investment Fund, scrie-ne la bianca.tudor@elitewomen. org. Primii 10 Membri Afiliaţi vor primi training direct de la fondatoarea acestui program de finanţare, antreprenoarea Bianca Tudor!

DESPRE BIANCA TUDOR Cu o experiență de 7 ani în 2 companii multinaţionale, Bianca este antreprenor, fondator & CEO Elite Business Women & Elite Business Women Investment Fund, Advisory Board WomenInBusiness Danube Region - 9 țări din Europa, voluntar Inițiativa pentru Competitivitate, iar de patru ani încurajează femeile să intre în afaceri. Munca ei a dat roade, iar reţeaua internaţională Elite Business Women, pe care a fondat-o, numără acum peste 10.000 de femei care au reuşit să performeze în mediul de afaceri.

Surse citate: McKinsey2015, Mastercard Index of Women Entrepreneurs, BizBazar, Elite Business Women.

84

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Digitalizarea, între cerere și ofertă în Nord-Vestul României de Ligia VORO

ARIES Transilvania a furnizat pieței de Nord-Vest a României un studiu extrem de interesant și de util despre „Cererea și oferta de digitalizare”, studiu care poate fi replicat și în restul țării. Potrivit răspunsurilor din studiu, industria IT consideră că creșterea numărului companiilor digitalizate va fi de 35%-40% în următorii 5 ani.

Studiul a fost realizat în rândul IMM-urilor și furnizorilor de produse IT destinate digitalizării de către SC ENCORE RESEARCH SRL pentru ARIES Transilvania și a fost făcut public în noiembrie anul trecut.

Acesta s-a bazat pe un sondaj de opinie, realizat pe un eșantion de 103 companii de IT, 550 companii din alte domenii de activitate decât IT și 51 instituții publice, toate din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, în perioada 01 septembrie-15 octombrie 2018.

Sudiul a urmărit, în mod specific, următoarele obiective, pe de o parte, evaluarea nevoii de digitalizare a companiilor non-IT: măsurarea încrederii în digitalizare, avantajele și dezavantajele percepute ale digitalizării, a gradului de digitalizare la nivelul IMM –urilor, identificarea proceselor din firme care se pretează în mai mare măsură la digitalizare, identificarea barierelor în calea digitalizării -, iar, pe de altă parte, evaluarea ofertei de digitalizare: identificarea unor soluții digitale complexe oferite de companiile clujene din IT, gradul de orientare a produselor spre piața locală/regională, percepția reprezentanților companiilor

din IT cu privire la dificultățile de digitalizare a firmelor românești.

Dar să vedem o parte din rezultatele studiului, cu mențiunea că acesta poate fi găsit la adresa www.itstudy.ro/media/wysiwyg/ cerere-oferta-digitalizare-2018.pdf sau simplu itstudy.ro.

Conceptul de digitalizare și impactul său La prima întrebare a studiului – “În ce măsură cunoașteți conceptul de digitalizare?”, 40% dintre respondenți au răspuns că le este cunoscut într-o foarte mare măsură – 7% sau într-o mare măsură – 33%.

“Dacă acest procent este mai ridicat în cazul instituțiilor publice (53%) sau al companiilor cu cifră de afaceri de peste 6 milioane de lei (41%), existența unui departament de IT nu afectează gradul de cunoaștere a digitalizării. Astfel, informația despre digitalizare ajunge la decidenți prin va-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

riate canale de comunicare, nu numai prin cele specializate”, au subliniat cei care au întocmit studiul.

Reprezentanții instituțiilor publice și ai companiilor mari au considerat, conform studiului, că impactul perceput al digitalizării este unul ridicat, ceea ce explică procentul de răspunsuri - aproape 50% - mare și foarte mare - la întrebarea “Care credeți că este impactul digitalizării în sectorul în care activați?”. De asemenea, 25 % dintre cei care au răspuns la această întrebare cred că impactul este mediu.

“Impactul mediu și mare este motivat de faptul că digitalizarea a început deja și că ea devine un mod universal de abordare a oricărui domeniu de business. Impactul mic este unul motivat contextual, în special prin faptul că domeniul de activitate nu este unul „digitalizabil”. Pe de altă parte, fie clienții, fie angajații nu sunt încă pregătiți pentru a lucra într-un mediul digital”, se arată în studiu.

26% dintre respondenți au răspuns la întrebarea “Care ar fi principalele avantaje competitive pe care organizația/ compania dvs. le-ar obține de pe urma digitalizării?” că ar fi mai operativi în procesul de producție, 13% au considerat că ar avea o mai bună comunicare cu clienții și cu angajații și tot 13% cred că digitalizarea aduce o eficiență crescută și rapiditate.

Procentul celor sceptici referitor la faptul că digitalizarea le-ar aduce vreun avantaj competitiv se cifrează la 27% și aceștia provin din rândul reprezentanților companiilor private mici, cu afaceri în domenii precum comerț sau servicii, cu un mod de operare axat pe interacțiunea directă cu clienții.

“Spectrul de beneficii percepute ca fiind obținute de către companie în urma implementării procesului de digitalizare nu este unul atât de ridicat. Eficiența și productivitatea sunt cele mai menționate aspecte, fiind identificate de către aproape două treimi (64%) dintre respondenți.

Simplificarea proceselor ar fi un alt avantaj obținut, acesta fiind menționat de aproape jumătate dintre companii (49%)”, se arată în studiu.

Ca beneficii concrete, reprezentanții companiilor și instituțiilor publice au menționat: reducerea costurilor cu forța de muncă în contextul unei crize în acest domeniu, îmbunătățirea și simplificarea considerabilă a comunicării cu clienții și furnizorii, creșterea vizibilității companiilor în mediul online, accesibilitate crescută la informațiile de interes pentru companii, o gestionare mult mai eficientă a documentelor și a stocurilor, îmbunătățirea standardelor de calitate internă prin optimizarea proceselor de monitorizare, creșterea vânzărilor. Însă beneficiile vin la pachet și cu obstacole în ceea ce privește procesul de implementare a digitalizării. La întrebarea “Care ar fi principalele obstacole pe care organizația/compania dvs. le-ar întâmpina în implementarea digitalizării?”, 42% dintre respondenți au răspuns că nu au angajați cu expertiză în privința digitalizării. Alte obstacole identificate sunt: costurile prea mari – 33% și potențialul scăzut al digitalizării în domeniul de activitate – 32%.

Domeniile cele mai predispuse să fie digitalizate sunt, în opinia respondenților, așa cum sunt consemnate în studiu, producția și vânzările, care cumulează 53%, iar pe locurile următoare se plasează departamentul administrativ (12% din răspunsuri), comunicarea cu clienții/publicul (12%), departamentul financiar (11%) și distribuția (9%). Cel mai puțin predispus la digitalizare este managementul cu 3%, ceea ce indică, potrivit studiului, “o imagine relativ superficială a impactului pe care digitalizarea îl poate avea în sfera decizională”. Întrebați cum a fost implementată digitalizarea în fiecare companie/organizație inclusă în studiu, 88% dintre respondenți au indicat că există o infrastructură tehnolo-

IT

85

86

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

gică care ar permite digitalizarea la nivelul companiilor/ organizațiilor, 72% au arătat că există utilizatori sau clienți digitali care operează în relație cu organizația, iar 58% au afirmat că acest concept de digitalizare a fost discutat.

Aproape 30% dintre respondenți au susținut că a fost stabilită o strategie pentru implementarea digitalizării și tot același procent a declarat că există un responsabil în ceea ce privește implementarea digitalizării.

Digitalizarea este într-o fază incipientă în mai toate organizațiile/companiile, dacă e să ne uităm la răspunsurile la întrebarea: “Care din următoarele afirmații se potrivește cel mai bine în cazul organizației/companiei dvs.?”. Astfel, 39% dintre respodenți susțin că procesul de digitalizare a început, dar este într-o fază incipientă, 21% declară că digitalizarea se va implementa, dar încă nu a început, iar 18% consideră că digitalizarea este mai probabil să nu se implementeze. Conform răspunsurilor, unul din 20 de respondenți a afirmat că procesul de digitalizare este finalizat în compania/organizația pe care o reprezintă, iar circa unul din cinci respondenți susține că digitalizarea este într-o fază avansată de implementare.

“Practic, digitalizarea s-a implementat într-o manieră finalizată doar în cadrul companiilor private, dar cele publice sunt cele în care, într-o proporție mult mai mare (70%), procesul se află într-o fază incipientă. Rata cea mai mare de non-digitalizare vine din zona companiilor mici, cu cifră de afaceri de sub 2 milioane de lei, unde aproape 40% dintre respondenți nu iau în considerare acest proces, nefiind o prioritate”, consideră autorii studiului, pe baza răspunsurilor primite.

Orizontul de timp până când companiile care se află întro stare avansată de digitalizare vor finaliza acest proces este de 2 ani, potrivit răspunsurilor date de o treime dintre respondenți, în timp ce 31% dintre respondenți apreciază că va dura 3 sau mai mulți ani până ce digitalizarea va fi implementată.

Conform răspunsurilor primite de la reprezentanții companiilor/organizațiilor unde implementarea digitalizării este într-o fază avansată, principalele servicii introduse vorbesc despre o digitalizare primară a proceselor din companii – cum sunt folosirea facturii electronice (87%), tehnologia mobile (69% dintre ele deja o utilizează) și utilizarea de instrumente și echipamente de acces, control și securitate centralizate (65%), componenta avansată a digitalizării (stocarea Cloud, data analytics sau utilizarea de aplicații de tip ERP, SAP) nu e implementată decât în proporții care variază de la 20% la 37%.

Pentru digitalizare, companiile/organizațiile au cheltuit, în medie, în ultimul an circa 12% din cifra de afaceri. “În schimb, ponderea din cifra de afaceri actuală care se datorează digitalizării este, în medie, de circa 18%, ceea ce ne indică profitabilitatea acestui demers”, consideră autorii studiului.

Companiile ar cheltui, în medie, 6% pentru digitalizare, ceea ce arată, potrivit studiului, “o discrepanță semnificativă între percepția costurilor presupuse de digitalizare și costurile efective, care sunt de două ori mai mari. Acest aspect poate fi unul descurajant pentru cei care încep acest proces, putând fi un obstacol sau un motiv de abandon, dar dacă aceștia vor avea și imaginea reală și cuantificată a beneficiilor, vor putea depăși bariera propriei percepții și își vor planifica mai bine bugetul destinat digitalizării”.

Furnizarea de servicii IT destinate digitalizării A doua parte a studiului, așa cum aminteam la început, este dedicat furnizării de servicii IT destinate digitalizării.

Prima întrebare la care au răspuns reprezentanții companiilor din IT a fost „Dacă vă gândiți la activitatea curentă desfășurată de companie, în ce măsură ea este inovativă sau nu?”. Respondenții au avut de dat note de la 0 la 10, 0 fiind deloc inovativă, iar 10 – total inovativă. Interesant că 76% dintre respondenți au apreciat că activitatea este inovativă, dintre care 5% au considerat că aceasta poate fi catalogată total inovativă.

Despre ARIES T ARIES Transilvania (Asociaţia Română pentru Industria de Electronică şi Software) a fost înființată acum 15 ani.

Cu sediul în Cluj-Napoca, ARIES T acoperă regiunea de Nord-Vest a României și are în prezent peste 95 de membri (companii, administrație publică, universități, catalizatori), iar companiile reprezentate au peste 13.000 de angajați și o cifră de afaceri de peste 200 milioane de euro. ARIES T este inițiatorul Transilvania Digital Innovation Hub (DIH), o abordare de jos în sus a stakeholderilor regionali care are ca scop poziționarea Clujului și a Transilvaniei, pe baza competențelor, pe harta hub-urilor de inovare din Europa. Totodată, ARIES T este membru activ în Coaliția Europeană Digital Skills and Jobs. În iunie 2017, ARIES T a fost unul dintre organizatorii principali ai conferinței Open Innovation 2.0 și a evenimentului Innovation Dialogue. Pentru a continua procesul de împărtășire de cunoștințe, ARIES T a organizat în octombrie 2018 a doua ediție a Innovation Camp la Cluj, pentru a putea răspunde provocărilor din comunitate, dezvoltând astfel soluții inovative cu scopul de a pune în valoare resursele orașului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Digitalizarea reprezintă mai mult de 80% din cifra de afaceri pentru mai mult de 56% dintre companiile de IT. În medie, 76% din cifra de afaceri (peste 2 miliarde de lei) a companiilor de IT este obținută din desfacerea de servicii sau produse de digitalizare. Companiile mari acoperă într-o proporție mai mică cifra de afaceri din produse de digitalizare, în timp ce, cele mici au proporții mediane (între 40% și 70%).

“Oferta de produse de digitalizare este una diversificată, cuprinzând în special aplicații destinate Content & Document management, Consumer software, E-commerce sau Cloud.

Categoriile de nișă (TMS, WMS, POS, SFA, IMS), sunt produse de mai puține companii, dar care provin din categoria companiilor mari. (...) Principalele domenii acoperite de oferta industriei IT din Nord-Vest sunt business-ul și e-commerce-ul. Peste trei sferturi dintre companiile de IT au clienți din aceste domenii. Domeniile publice (educație, administrație publică) sunt cele pentru care oferta companiilor de IT este una mai redusă. (...)

Industria de IT este una axată spre a ajuta în special dezvoltarea de modele mature de e-commerce și e-business.

Această dimensiune principală este secondată de oferirea de servicii sau produse digitale pentru accelerarea dezvoltării de noi produse/servicii, securizarea utilizării device-urilor sau dezvoltarea deciziilor luate pe baza datelor. Dezvoltarea automată a IA, investițiile în specializări digitale sau dezvoltarea cunoștințelor inter-funcționale reprezintă nișe pentru industria regională de IT”, scriu autorii studiului pe baza răspunsurilor reprezentanților companiilor.

Interesant este că răspunsurile companiilor din IT la întrebarea care sunt avantajele digitalizării aproape coincid cu cele ale companiilor/organizațiilor non-IT, cum ar fi: simplificarea proceselor, eficiența, dar diferă în ceea ce privește procesul decizional. Companiile din IT consideră că digitalizarea ar duce la îmbunătățirea procesului decizional, pe când la companiile non-IT/organizații acest răspuns, în integralitatea sa, nu apare.

Când vine vorba despre obstacolele în implementarea digitalizării, reprezentanții companiilor din IT au aproximativ aceeași percepție precum cei din companii/instituții care au nevoie/nu de digitalizare. Vorbim despre lipsa resurselor umane specializate (51% dintre respondenți), costurile mari (34%) și lipsa potențialului digitalizării în anumite domenii (29%).

Când au fost întrebați care sunt principalele obstacole pe care companiile le întâmpină în vânzarea produselor de digitalizare firmelor din regiune, un sfert dintre respondenți au răspuns: reticența clienților față de beneficiile acestui proces. Alți 19% au apreciat că lipsa de educație/informarea clienților reprezintă, de asemenea, un obstacol.

“Educarea potențialilor clienți, promovarea beneficiilor digitalizării, a oportunităților oferite, reprezintă soluțiile de bază pentru a crește potențialul pieței. Pe de altă parte, o soluție mai complexă ar reprezenta-o integrarea acestor măsuri în strategii coerente de transformare a digitalizării într-un proces integrat, asigurându-se suport atât pentru identificarea nevoilor de digitalizare, cât și pentru accesarea diverselor surse de finanțare și dezvoltarea ulterioară a implementării”, se arată în studiu pe baza răspunsurilor reprezentanților companiilor din IT. Cu toate acestea, în medie, industria IT consideră că creșterea numărului companiilor digitalizate va fi de 35%40% în următorii 5 ani.

Remarci asupra studiului Comentând rezultatele studiului, Voicu Oprean, președintele ARIES Transilvania și fondator&CEO al AROBS Transilvania Software, a apreciat că: “Una din concluziile studiului, rele-

IT

87

88

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vantă pentru profitabilitatea digitalizării companiilor și în același timp foarte interesantă pentru mine este: „Costurile investiției pentru implementarea digitalizării s-au ridicat, în medie, la 12% din cifra de afaceri a ultimului an, cele mai multe companii investind între 6% și 10% din cifra de afaceri. În schimb, ponderea din cifra de afaceri actuală care se datorează digitalizării este, în medie, de circa 18%, ceea ce ne indică profitabilitatea acestui demers.”

Pentru noi, cei din domeniul IT, această frază poate părea o banalitate, dar este un adevăr care trebuie repetat cu fiecare ocazie care apare. Dincolo de cifrele foarte interesante de mai sus, trebuie să notăm cu toții că digitalizarea duce în orice firmă în primul rând la conectare și la mobilitate, în al doilea rând la transformarea datelor în informații. Acest fapt ne oferă o capacitate de analiză mult mai mare și, nu în ultimul rând, creează un context prielnic inovației, care este un factor diferențiator extrem de relevant astăzi.

Nu putem să trecem, totuși, cu vederea, un alt aspect foarte important: suntem în coada clasamentelor europene care măsoară progresele înregistrate de țările UE, în direcția unei economii și societăți digitale. România, care este o destinație căutată pentru servicii și produse IT, care are jucători foarte relevanți pe piața regională și globală, pare a pendula între două stări de fapt: cea a industriilor inovative și cea de reținere față de progresul digitalizării.

Acestea sunt subliniate în studiu, care totodată certifică faptul că peste trei sferturi din companiile IT din Transilvania se plasează peste media scalei de inovație. Aproape două treimi din cifra de afaceri a industriei IT provin din companii care se plasează în zona activităților total inovative.

Probabil că singura modalitate de a amplifica productivitatea și inovația în toate industriile este educația. Trebuie să creștem gradul de informare privind beneficiile incontestabile ale digitalizării și, consider eu, un prim pas foarte important îl reprezintă tocmai acest studiu publicat de Transilvania IT Cluster (Aries Transilvania)”.

Bianca Muntean, director executiv al ARIES Transilvania, a oferit, în schimb, soluții la lipsa oricărei politici publice de digitalizare în țara noastră.

“Considerăm că este important să vedem ce putem face, ca actori privați, prin propunerea unor acțiuni de tip bottomup, care ar putea oferi informații și inspirație factorilor de decizie publică. În afară de faptul că este foarte vibrant, Cluj-Napoca este interesant din mai multe motive: peisajul industrial este bine dezvoltat - clustere active care sunt considerate acum ca fiind principalii actori ai ecosistemelor de inovare regionale precum și mediul colaborativ al helixului cvintuplu.

Am dori să punem aici un accent deosebit pe tema Centrelor de Inovare Digitală (CID) create de Comisia Europeană, care sunt prezentate ca o rețea de locații unde se testează și se dezvoltă tehnologii și abilități digitale pentru întreprinderi de diferite mărimi, în special IMM-uri.

Centrul de Inovare Digitală Transilvania este o inițiativă dezvoltată de clusterul Transilvania IT (fostul iTech Transilvania) al ARIES T în colaborare cu părțile interesate relevante din regiune. Aceasta este o inițiativă perfect aliniată Manifestului România Digitală, lansat în noiembrie 2016. Misiunea Centrului de Inovare Digitală Transilvania este de a identifica proiecte de colaborare pentru digitalizarea tuturor părților interesate relevante, cum ar fi: companii, grupuri care activează în diverse domenii (industrii creative, agricultură, mobilier, eficiență energetică și agricultură), institute de cercetare și companii de software, autorități publice, universități. Pentru toate părțile interesate, obiectivul nostru este de a stimula capacitățile tehnologice inovatoare pentru a le sprijini în livrarea produselor/serviciilor pe Piața Unică Digitală Europeană. Cu peste 1.300 de companii IT, 12 universități și 100.000 de studenți, Clujul este considerat a fi un puternic pol IT regional, al doilea după București, capitala. Dezvoltarea acestei inițiative de digitalizare în Cluj reprezintă un prim pas în susținerea unei dezvoltări tehnologice eficiente și cartografierea orașului pe catalogul/harta europeană a digitalizării. În plus, scopul nostru este de a sprijini digitizarea prin colaborări cu diferite sectoare de activitate prin clustere și nu numai și să instituim o cultură a co-creării de soluții și produse tehnologice comune printr-o colaborare trans-sectorială în toate domeniile, de la educație și industrii creative la robotică, sănătate sau agricultură. Suntem membri ai Coaliției Europene pentru Competențe și Locuri de Muncă în Sectorul Digital, în cadrul căruia organizăm și oferim cursuri de digitalizare pentru diferite tipuri de participanți.

Având în vedere dinamica industriei IT, Centrul de Inovare Digitală Transilvania aduce valoare adăugată prin faptul că interconectăm companiile IT din regiune cu alte companii care activează în alte domenii, în special companiile non-IT”, a arătat Bianca Muntean, desemnată anul acesta “Managerul de Cluster al Anului la nivel european 2019”.

Cum stă România Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană începând cu 2014, cea mai avansată țară, din punct de vedere al indicelui DESI (Digital Economy and Society Index) care reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății din cele 28 de țări ale Uniunii Europene, este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc. De asemenea, studiul a arătat că România se digitalizează mai încet decât alte țări ale UE. Conform aceluiași studiu, în ceea ce privește integrarea tehnologiei, companiile europene adoptă tot mai mult tehnologia digitală.

Pe de altă parte, studiul ARIES din 2017, referitor la piața de IT locală, regională și națională arăta o efervescență a acestui sector în România, dinamica acestui sector fiind ilustrată de creșterea accelerată a numărului de companii, în perioada 2011-2016 înregistrându-se cu aproape 50% mai multe firme cu profil informatic. Totodată, prognozele estimau că programele de susținere a domeniului noilor tehnologii vor conduce, cu siguranță, în următorii 3 ani la o dublare, practic, a numărului de companii de IT în cel de-al doilea deceniu al mileniului III.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Beneficiile tehnologiei Business Intelligence pentru companii

89

Work smarter, not harder Business Intelligence (BI) este o platformă smart de grafice interactive, instrumente de analiză a datelor și rapoarte intuitive concepute pentru colectarea informațiilor, analiza activității și gestionarea datelor aferente operațiunilor de afaceri în timp real.

Prin prezentarea datelor într-un format ușor de înțeles, tehnologia Business Intelligence este intuitivă, ușor de implementat și cu un impact direct și benefic asupra strategiei de vânzări, a managementului financiar, a managementului de stoc și inventar, fidelizarea clienților și câștigarea de noi clienți prin accesul rapid la date și eficientizarea proceselor de zi cu zi. În același timp, oferă informații relevante despre indicatorii de performanță, fiind astfel un instrument critic pentru a asigura competitivitatea și rentabilitatea.

Să discutăm despre cele mai relevante 4 beneficii funcționale ale tehnologiei Business Intelligence.

1. Obținerea de insight valoros pentru activitatea companiei Software-ul Business Intelligence analizează și colectează date pentru a livra insight bazat pe acțiuni concrete. Astfel, din platformă, se pot genera rapoarte complexe pe o multitudine de date: cheltuieli, procese operaționale, resurse umane și client service. Rapoartele extrase din platformă pot fi personalizate, pre-formatate sau rapoarte de tip SelfService BI (create de fiecare factor de decizie din companie).

Pe scurt, vorbim despre relevanța informației și intuitivitatea platformei. Un sistem BI de ultimă generație poate prelucra și analiza un volum imens de date, din surse variate, aducând la un click distanță informații consolidate despre articole, parteneri, cash-flow, profit, discounturi, stocuri, pentru a realiza analize comparative și pentru a surprinde în dinamică rezultatele verificate.

mente, oferind o perspectivă detaliată asupra proceselor de business ale unei companii. Practic, în crearea de șabloane se parcurg 5 pași: colectare, depozitare și stocare, organizare, analiză și prezentare a informațiilor.

4. Managementul performanței sau integrarea cu sistemele ERP

Cel mai important beneficiu pentru companiile inteligente este funcția de graphic visualisation, care permite business-urilor să își monitorizeze productivitatea. Astfel, ASiS BI constituie una dintre cele mai rapide și mai simple modalități de analiză a datelor companiei.

Rapoartele operaționale pot fi dificil de interpretat, reducând astfel capacitatea companiei de a recunoaște și acționa conform indicatorilor relevanți. Astfel, prin sistemul ASiS BI, utilizatorii au posibilitatea de a genera date grafice, care permit crearea de materiale intuitive (diagrame, grafice, video-uri, animații, infografice), ușor de înțeles și de interpretat, care pot fi așezate într-un dashboard pentru o viziune de ansamblu.

Succesul unei companii sau al unui proiect specific constă de cele mai multe ori într-un proces decizional eficient.

Platforma BI poate, de asemenea, urmări, gestiona și implementa obiectivele de performanță. Pentru că sistemele ERP sunt cele care centralizează informațiile dintr-o companie, în cadrul lor se regăsește de obicei o componentă de Business Intelligence care permite accesul într-un mod inteligent și simplificat la datele din sistem. Fie că vorbim de rapoarte, indicatori grafici sau dashboard-uri interactive, componentele de Business Intelligence din cadrul unui ERP formează un Tablou de Bord complet care poate prelucra și analiza un volum mare de date. În perioada următoare, o mare parte din investițiile în procese de business vor fi bazate pe AI, automatizare și analytics, ceea ce va conferi suportul necesar pentru creșterea și scalarea activității unei companii în timp real. ASiS BI este un instrument construit pentru a oferi managerilor o imagine detaliată și clară asupra business-ului lor. Peste 20 de ani de experiență în domeniu, plus tehnologia brevetată de Microsoft sunt integrate din acest an în ASiS BI, pentru verticalele de business și procese esențiale, fie că vorbim de vânzări, de cash-flow sau indicatori de producție. Soluția ASiS BI este un sistem informatic special proiectat pentru a oferi suport tuturor sectoarelor de business dintr-o companie prin eficientizarea proceselor decizionale și generarea de insight-uri utile pentru performanță.

3. Data mining sau crearea de pattern-uri

Material dezvoltat de Cristian Gabriel Pavel, Director General Alfa Software

Data mining este un termen care ajută la identificarea unui model de afaceri suplimentar bazat pe informațiile despre clienți, care ar putea să completeze sau să deschidă o nouă piață. BI furnizează instrumente analitice care pot măsura activitatea și identifica pattern-uri și tendințe în comporta-

Alfa Software este unul dintre furnizorii de sisteme informatice de business cu cea mai dinamică ascensiune pe piața din Transilvania, care dezvoltă soluții ERP simple și practice, aplicații intuitive, ușor de folosit, modulare și customizabile, care cresc randamentul business-ului prin digitalizare.

2. Avantajul vizualizării grafice

90

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Digitalizarea, companiile din România și creșterea cifrei de afaceri de Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

Planul digitalizării unei companii trebuie mai întâi să existe, după aceea să fie aprobat de lideri și ulterior să fie implementat. Liderii au rolul de conectori între oameni și de ordonatori de resurse. Dacă aceștia decid că un proiect se suspendă, atunci totul se oprește. Important este ca liderii să înțeleagă beneficiile digitalizării companiei și riscurile care apar dacă nu digitalizează compania. O radiografie a acestor elemente este realizată de Valoria în studiul Barometrul digitalizării companiilor din România.

47% dintre companii spun că au fost foarte influențate de digitalizare În România, 47% dintre companii spun că digitalizarea a avut deja o influență mare asupra lor și doar 2% spun că acest proces nu a avut nici o influență. 53% dintre companii sunt încrezătoare în legătură cu digitalizarea deoarece au cunoștințele necesare pentru a naviga acest proces. Pe de altă parte, 47% au dificultăți legate de transformarea digitală. Dintre acestea, 28% sunt (oarecum) neîncrezătoare că vor valorifica această tendință.

Numai 1% dintre companii spun că nu cred că digitalizarea este bună pentru companie.

Este de remarcat faptul că 81% dintre companiile puternic influențate de digitalizare sunt încrezătoare și consideră că au cunoștințele necesare pentru a parcurge acest proces. Pe de altă parte, procentele celor oarecum încrezătoare că vor valorifica această tendință sunt în continuare cele mai mari (45%) în rândul companiillor care spun că au fost mediu influențate de digitalizare, aproape la egalitate (44%) cu cele puțin influențate.

29% dintre companii spun că modelele digitale de afaceri le vor transforma industria în 1-3 ani Doar 54% dintre companii au făcut digitalizarea partea centrală a strategiei de afaceri

în foarte mare măsură industria în care activează, 39% spun că modelele digitale de business le vor transforma în mare măsură industria, iar 23% cred că modelele digitale de afaceri le vor afecta doar într-o oarecare măsură industria în următorii 1-3 ani.

Dincolo de transformarea la nivelul tehnologiei și a proceselor, cel mai puternic efect transformator pe care îl are digitalizarea este cel la nivelul modelului de business.

Astfel, 25% dintre companiile din România consideră că modelele digitale de business au schimbat în foarte mare măsură industriile din care fac parte. De asemenea, procentul companiilor din România care consideră modelele digitale de afaceri ca fiind o amenințare este de 21%.

Mai mult, 29% dintre companii se așteaptă ca modelele digitale de afaceri să le transforme, în următorii 1-3 ani,

Studiul Valoria relevă faptul că doar puțin peste jumătate din companii (54%) au făcut transformarea digitală partea centrală a strategiei lor de afaceri. Pentru compa-

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

niile cele mai influențate de digitalizare procentul este de 73%, dar procentul scade la 44% în cazul celor mediu influențate și la 22% pentru cele puțin influențate de digitalizare. Concluzia: mai sunt multe de conștientizat și de făcut în firmele active din România pentru a beneficia de digitalizare.

Din păcate, în continuare 62% dintre companii spun că nu au dat responsabilitatea unui lider din conducerea de top a companiei pentru dezvoltarea digitală a afacerii. Consecințele pot consta în întârzieri în legătură cu deciziile strategice, insuficient suport în legătură cu implementarea strategiilor de transformare digitală și ineficiențe în realizarea integrării tehnologice la nivelul întregii companii.

Rezultatele cercetării arată că în 2018, în aproape 6 din 10 companii (59%) nu există la nivelul conducerii de top suficiente cunoștințe și expertiză pentru ca managerii să evalueze și să dezvolte un model de afacere digital. În companiile puternic influențate de digitalizare procentul celor care consideră că managerii lor au această expertiză este de 55% și scade la 22%-23% în cazul celor mediu și puțin influențate de digitalizare.

33% dintre companii spun că au competitori foarte afectați de digitalizare Cele mai multe companii din România (33%) cred că fi rmele care le sunt competitori au fost afectate în mare măsură de digitalizare, 14% cred că au competitori afectați în foarte mare măsură, iar 9% că au competitori afectați în mică măsură de digitalizare. Numai 2% cred că cei care le sunt competitori nu au fost afectați deloc de acest fenomen.

71% dintre companiile puternic influențate de digitalizare consideră ca au competitori afectați și foarte afectați de acest proces. Procentul scade la 33% în cazul celor mediu influențate și la 17% în cazul celor puțin influențate de digitalizare. Pe de altă parte, 60% dintre companiile respondente spun că au valorificat digitalizarea pentru a avea un avantaj competitiv. Procentul crește la 78% în cazul companiilor puternic influențate de digitalizare, scade la 52% în cazul celor mediu influențate și la 22% în cazul celor puțim influențate de acest proces transformațional.

Obstacole în procesul de digitalizare În continuare, principalul obstacol pe care îl văd companiile în calea transformării digitale este chiar percepția pe care o au în acest moment că nu au consumatori digitali (40% în 2018). Aceasta indică nevoia pentru o mai bună înțelegere a mecanismelor interacțiunii digitale cu consumatorii, având în vedere că în medie 60% din procesul de cumpărare se derulează online. Pe locul al doilea, 40% dintre companii spun că principalul obstacol sunt costurile prea mari, iar pe locul al treilea 38% dintre companii recunosc chiar propria rezistență la schimbare ca obstacol în calea digitalizării.

Rezistența la schimbare este văzută ca obstacol de 17% dintre companiile puternic influențate de digitalizare, dar numai pentru 15% și, respectiv, 14% dintre cele me-

diu și puțin infliențate de acest proces transformațional.

Lipsa competențelor digitale în cadrul managementului are procente care variază de la 10% la companiile puternic influențate, la 12% la cele mediu influențate și apoi la 14% în cazul celor puțin influențate de digitalizare.

Beneficiile procesului de digitalizare Cele mai importante beneficii cumulate ale integrării procesului de digitalizare în următorii 5 ani sunt: simplificarea proceselor (58%), reducerea costurilor (48%), eficiența operațională crescută (48%), creșterea veniturilor (31%) și măsurarea mai bună a performanțelor

91

92

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

companiei (28%). Pe ultimul loc se găsește facilitarea procesului de recrutare și retenție a angajaților (3%).

De asemenea, 15% dintre companiile puternic influențate de digitalizare, 18% dintre cele mediu influențate și 16% din cele puțin influențate consideră că digitalizarea va contribui la eficiența operațională a firmei. Companiile care au fost mediu influențate sunt cele care cred cel mai mult că digitalizarea le îmbunătățește procesul decizional cu ajutorul data analytics (10%). Companiile puțin influențate de digitalizare sunt cele care consideră că vor beneficia de simplificarea proceselor (13%), de avantajul competitiv (13%) și de produsele inovative (13%).

Dar este oare vreo relație directă între nivelul de digitalizare al companiilor și cifra de afaceri pe care acestea le generează? Pentru a afla răspunsul la această întrebare am extras date relevante tot din studiul Barometrul digitalizării companiilor din România, realizat de compania de consultanță Valoria.

• Modele de afaceri digitale – Pentru 75% dintre companiile cu cifra de afaceri de peste 100 milioane de euro noile modele de afaceri au schimbat în mare măsură industria în care activează, urmate de 41% dintre companiile cu cifra de afaceri între 50-100 milioane de euro și de 36% dintre cele cu cifra de afaceri între 10-50 milioane euro. Percepția că modelele de business digitale vor continua să schimbe în următorii 1-3 ani industria în care își desfășoară activitatea este confirmată de 47% dintre companiile cu cifra de afaceri de 10-50 de milioane și 50-100 milioane euro și de 42% dintre companiile cu cifra de afaceri de peste 100 milioane euro.

• Leadership digital – Doar 46% din companiile cu venituri de 10-50 milioane de euro au dat responsabilitatea unui lider din top management pentru dezvoltarea digitală a afacerii, urmate de 41% din companiile cu venituri între 1-10 milioane euro și 38% din cele cu venituri peste 100 milioane euro. Tot companiile cu venituri de 10-50 milioane euro spun că au și cea mai bună expertiză la nivelul top managementului ca să evalueze și să dezvolte un model de afacere digitală.

• Valorificarea digitalizării ca avantaj competitiv – Chiar dacă în medie 58% dintre toate companiile spun că au valorificat digitalizarea pentru a obține avantaj competitiv, rămâne un procent semnificativ al celor care mai au de lucru în această privință. Motivele pentru care companiile nu valorifică digitalizarea țin de preocupările cu privire la securitate, 60% dintre companiile cu venituri de peste 100 milioane euro, de faptul că nu există consumatori digitali pentru 57% dintre cele cu venituri între 50-100 milioane euro, respectiv rezistența la schimbare pentru 45% dintre companiile cu venituri de 10-50 milioane euro.

• Digitalizarea și creșterea cifrei de afaceri – Companiile recunosc beneficiile digitalizării în reducerea costurilor, simplificarea proceselor, dar prea puține văd și creșterea veniturilor. Sistemele inteligente de management operațional, data analytics și IoT par să

fie principalele produse/servicii pe care companiile intenționează să le adopte. Cele mai multe dintre companiile cu venituri de peste 100 milioane euro (40%) se așteaptă ca digitalizarea să le crească cifra de afaceri cu 10%-20% în următorii 3 ani. În schimb, companiile cu cifra de afaceri de 50-100 milioane de euro (42%) se așteaptă să le crească cifra de afaceri cu doar 1%-5%.

Rezultatele studiului Valoria arată că firmele cu venituri mari sunt puternic interesate să implementeze soluțiile digitale ca să-și consolideze poziția dominantă în piață. Firmele mici sunt privilegiate deoarece acestea fie au un ADN digital, fie au foarte puțin de schimbat în modelul lor de business pentru digitalizare. Astăzi soluțiile digitale sunt customizate pentru fiecare palier de venit și schemele de finanțare ale investițiilor sunt foarte diverse. Iată de ce putem spune că avantajul digitalizării este în ochii celor care știu să-l vadă.

Despre Valoria Valoria Business Solutions este o companie de consultanță, training și coaching. Misiunea companiei este aceea de a transforma în valoare potențialul echipelor și organizațiilor.

Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ceea ce facem. Credem în oameni și în aspirația lor de împlinire personală și profesională și în dorința lor de a-și accelera potențialul. Aflați mai multe despre noi pe: www.valoria.ro.

Despre Constantin Măgdălina Constantin Măgdălina este Expert în Tendințe și Tehnologii Emergente și are o experienţă profesională de 10 ani, atât în ţară cât şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti și este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®), ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Este autor al numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, transformarea digitală. Este invitat ca vorbitor la numeroase conferinţe de business.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

93

Clarvision™ Reinvent - Împreună inovăm business-ul românesc Conceput și dezvoltat 100% în România, Clarvision ERP gestionează întregul proces de producție – de la tehnologia de producție, planificarea și execuţia comenzilor, până la transpunerea acestora în contabilitatea financiară și a costurilor.

Clarvision ERP este un software scalabil şi flexibil ce dispune de flexibilitatea necesară pentru a se adapta nevoilor și specificului tuturor companiilor de producție discretă din România. “În cei peste 17 ani de prezență pe piața din România, Clarvision™ ERP s-a dezvoltat constant și a devenit un partener de încredere care înțelege cel mai bine nevoia de adaptabilitate la schimbare, de scalabilitate dar și necesitatea integrării provocărilor noi în modelul de business românesc. Timpul de reacţie al unei firme nu mai este un diferenţiator, este un standard”, a declarat Dr. Daniel Metz - CEO NTT DATA Romania.

Clarvision™ a pornit în 2002, cu know-how german aplicat de Daniel Metz - CEO NTT DATA Romania într-un software 100% românesc, creat pentru nevoile specifice ale business-urilor locale și reinventat permanent pentru a răspunde matur nevoilor unui portofoliu de peste 200 clienți, peste 2.000 utilizatori și mai mult de 100.000 salariați.

2019 este dedicat parteneriatului Clarvision™ - clienți: NTT DATA investește 3 milioane de euro în reinventarea soluției proprii, modularizarea ei și creșterea responsivității la piață, bazat pe o analiză extensivă a nevoilor clienților actuali și potențiali și pe feedback din industriile deservite.

Noua suită de soluţii şi aplicaţii oferă capabilităţi şi îmbunătăţiri în Clarvision™ Digital Core, Clarvision™ Production, Clarvision™ Human Resources, Clarvision™ Budgeting, Clarvision™ B2B, Clarvision™ Sales.

Următorii 2 ani vor avea drept focus co-crearea unei soluții mature și versatile, user-friendly și integrabile nativ cu soluții existente, dar și cu tehnologii digitale pentru automatizare și eficientizare: Internet of Things (IoT), Blockchain și Robot Process Automation (RPA).

Clarvision ERP este un tool eficient de planificare a resurselor şi gestiune a producției, care oferă soluții specifice pentru mediile industriale și permite un mai bun management printr-un cadru flexibil de raportare, fluxuri de lucru și procese personalizate.

Despre NTT DATA Romania NTT DATA Romania, parte a grupului NTT (Nippon Telegraph and Telephone) este furnizor și integrator de soluții și sisteme IT complexe, având o echipă de peste 1800 de specialiști în România și Serbia.

Mai multe informaţii pe www.nttdata.ro

94

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Experți de la Tesla, Oracle, Fujitsu, Airbus și Microsoft prezintă pe scenele GoTech World GoTech World (denumit anterior Internet & Mobile World), casa economiei digitale din Europa Centrală și de Est și unul din cele mai mari evenimente de business, dă startul celei de-a 8-a ediții, pe 2-3 octombrie, la Romexpo și propune un line-up de speakeri internaționali de excepție, din companii de top la nivel mondial.

Internet & Mobile World, cel mai amplu eveniment de business din regiune se reinventează, devenind go>tech world, un manifesto al digitalizării adresat întregului ecosistem business.

Evenimentul care dă tonul digitalizării în mediul de business din România și din regiunea Europa Centrală și de Est (CEE), și-a consolidat identitatea într-un amplu proces de rebranding ce reflectă întocmai soluțiile digitale și trendurile inovatoare prezentate. go>tech world este ”casa economiei digitale din Europa Centrală și de Est”, locul unde profesioniștii din România și din regiune pot găsi mixul digital perfect pentru nevoile lor de business. Evenimentul oferă acces la sute de soluții tech B2B, insight-uri relevante și aplicabile de la experți pe diferite arii digitale și o semnificativă oportunitate de networking și creare de conexiuni. ”De câteva ediții, IMWorld nu mai este doar despre ”internet” și ”mobile”, așa cum a fost construit inițial. Tehnologia a evoluat exponențial din 2012 și evenimentul a crescut odată cu aceasta. Prin noua identitate urmărim două obiective importante. Primul este extinderea sferei de influență a evenimentului către Europa Centrală și de Est. În acest sens, am făcut deja pași importanți prin atragerea de vizitatori și companii expozante din țări precum Ungaria, Serbia, Germania, Moldova, Grecia și așa mai departe. Cel de-al doilea obiectiv reprezintă reînnoirea unei promisiuni mai vechi, aceea de a contribui la accelerarea strategică a digitalizării mediului de business prin resursele relevante pe care le aducem în cadrul evenimentului”, a declarat Alexandru

Măxineanu – Project Manager, go>tech world. Încă din 2012, Internet & Mobile World a venit în întâmpinarea persoanelor cu rol decizional din companiile din România cu soluții high-tech și informații relevante ce susțin digitalizarea în business.

Cea de-a 8-a ediție a evenimentului include o zonă expozițională de 7194 mp, cu peste 145 de standuri ale companiilor multinaționale și locale, unde vor fi prezentate soluții digitale B2B și 7 scene dedicate pe care vor urca experți internaționali și locali: Main Stage, IT Ops Stage, Digital & E-commerce Stage cât și scenele PRO: MarTech Stage, Security Stage, Java Stage și .NET Stage. Evenimentul așteaptă în această toamnă peste 10.000 de profesioniști.

Zona expozițională este împărțită în funcție de zone specifice de interes pentru diverse nevoi ale companiilor, precum: Digital & E-Commerce, Developers, Business Software & Cloud, Infrastructure & Information Security, Devices & Internet of Things sau Tech Startups.

Experți de la Tesla, Oracle, Fujitsu, Airbus și Microsoft Ediția de anul acesta a evenimentului vine, de asemenea, cu o provocare pentru companiile din România: aceea de a adopta noile tehnologii și trenduri digitale într-un mod coerent, rațional, înglobându-le organic în strategia de business.

GoTech World își propune, anul acesta, să continue acce-

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lerarea procesului de digitalizare a ecosistemului de afaceri din Europa Centrală și de Est. Know-how-ul oferit de liderii mondiali din domeniul tehnologiei, cât și furnizorii de soluții IT și digitale, joacă un rol important în acest sens. Profesioniștii din companiile din România vor putea interacționa și descoperi cele mai noi trenduri și tehnologii, dar și instrumentele necesare pentru a-și dezvolta afacerile.

Pe parcursul celor 2 zile, participanții la GoTech World vor avea șansa de a afla insight-uri, bune practici și informații aplicabile de la peste 100 experți internaționali de renume, precum: 4 Manju Annie Oommen – Sr. Manager Global Product Marketing, AI & Quantum Computing la Fujitsu. Manju este specialist cu peste 12 ani de experiență în soluții de inteligență artificială, preocupată de promovarea numeroaselor moduri de implementare ale acestei tehnologii în diverse domenii ale științei, care pot schimba modul în care trăim și ne desfășurăm activitatea. Manju va prezenta sesiunea The race to Quantum Computers – Where are we today? pe Main Stage, în cadrul GoTech World.

4 Tyler Lindell – AR/VR Group Founder @ Tesla, Tyler a văzut oportunitatea utilizării sistemelor de realitate virtuală și realitate augmentată în proiectele globale ale companiei, implicând toate diviziile care utilizau aceste resurse într-un grup dedicat care și-a coordonat eforturile în dezvoltarea de soluții complexe. Tyler va vorbi despre Top marketing strategies with Augmented and Virtual Reality pe scena MarTech.

4 Steven Rymell – Head of Technology @ Airbus Cyber Security – are peste 38 de ani de experiență în dezvoltarea de strategii în domeniul Cyber Technology; Steven s-a alăturat Airbus în 2000 ca IT & Security Strategist, iar în 2003 a obținut poziția de Chief Information Officer, din perspectiva căreia a contribuit la dezvoltarea diviziei de CyberSecurity din cadrul organizației. Steven va susține sesiunea pe tema Are smart factories harder to secure than IT? pe scena Security.

4 Elder Moraes – Developer Advocate @ Oracle – ajută dezvoltatorii de servere să lucreze la proiecte mari, ghidându-i cum să construiască aplicații sigure, disponibile și rapide. Elder este autorul „JavaEE 8 Cookbook”, carte în care oferă informații aprofundate despre sistemele Java EE 8 API și cum pot fi utilizate pentru a rezolva probleme reale ale companiilor. Elder Moraes va prezenta sesiunea practică despre How to keep your services available by monitoring its metrics, în cadrul sesiunii de pe scena dedicată programatorilor Java.

4 Luca Bolognese – Principal Program Manager la Microsoft, în cadrul echipei de Visual Studio Customer Success, echipă a

cărei activitate principală este asigurarea succesului campaniilor clienților pe platformele DevTest Labs și .NET Core, Luca va susține sesiunea What’s new in C# 8.0 pe scena dedicată programatorilor .NET. Pe scenele de conferințe din cadrul GoTech World vor urca peste 50 speakeri internaționali de renume, experți în domeniile lor de activitate, printre care și: 4 Main Stage: Jason Yim (Trigger), Andy Lark (Marketing & Digital Leader, Amazon best selling author); 4 MarTech Stage: Alexandra Galviz (LinkedIn Top Voice UK 2017 & 2018), Gavin Bell (UK’s Leading Facebook Ad Consultant) ; 4 Security Stage: Gregory Pickett (Hellfire Security), Jarno Limnéll (TOSIBOX); 4 Java Stage: George Adams (Microsoft), Peter Pilgrim (Java Champion); 4 .NET Stage: Luis Fraile (Plain Concepts), Rodrigo Díaz Concha (Lumed).

Programul de accelerare dedicat inițiativelor antreprenoriale în domeniul IT & Tech continuă și anul acesta în cadrul celor 2 zile de GoTech World, lansând oportunitatea startup-urilor românești de a avea un stand gratuit în cadrul expo-conferinței. Go StarTech se adresează start-up-urilor din domeniul tech.

Accesul în cadrul evenimentului GoTech World se face prin înregistrarea online pe www.gotech.world.

Pentru informații suplimentare, urmăriți platformele oficiale de comunicare: www.gotech.world Facebook.com/Facebook.com/GoTechWorld Facebook Event - GoTech World 2019 Youtube - IMWorld is now go tech>world

Despre Universum Events De peste 10 ani în industria evenimentelor, UNIVERSUM Events are ca fundament arhitectura de evenimente corporate.

Sub umbrela UNIVERSUM au luat formă conceptele proprii și o divizie de evenimente personalizate: M.I.C.E. (Meetings, Incentives, Conferences & Exhibitions) și o divizie de Team Building care oferă un portofoliu cu peste 140 de activități și concepte, ambele divizii axate pe evenimente de amploare pentru clienți.

Compania este reprezentatul unic în România al celei mai mari licențe de team building din lume, Catalyst Global Team Building, oferind soluții pentru nevoile clienților și asigurând experiențe unice cu fiecare eveniment.

95

96

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE

97

98

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

99

100

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

101

Clinica de Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș

O nouă abordare a patologiei chirurgicale Introducerea de proceduri medicale noi reprezintă una dintre perspectivele importante de dezvoltare ale Clinicii de Chirurgie Generală I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. În plus, dotarea recentă a Clinicii cu trei turnuri noi de laparoscopie, de ultimă generație, va permite lărgirea gamei de intervenții laparoscopice în clinică însă va deschide și perspectiva ca experiența și cunoștințele acumulate de chirurgii mureșeni să poată fi transferate noilor generații.

Detectarea limfonodulului santinelă în cancerul mamar cu dublu trasor, monitorizarea nervilor recurenți în cursul operațiilor pentru glanda tiroidă sau terapia hipertermică cu citostatice intraperitoneală-tehnica HIPEC sunt proceduri noi pe care conducerea Clinicii Chirurgie I intenționează să le pună la dispoziția pacienților. O parte dintre aceste proceduri au fost deja efectuate, sporadic, în această Clinică. ”Este vorba despre detectarea limfonodulului santinelă în cancerul mamar cu dublu trasor, atât colorant cât și izotop de technețiu, cu sprijinul centrului de Medicină nucleară, de la noi din spital. Al doilea element pe care vreau să-l introducem este monitorizarea nervilor recurenți în cursul operațiilor pentru glandă tiroidă, lucru care astăzi intră în toate protocoalele - am achiziționat aparatul, mai sunt necesare niște device-uri, dar sper să găsim sprijinul și să facem chirurgia tiroidiană cu această monitorizare.

Al treilea element, care nu se face în România decât în două centre publice, în rest se face la privat, cu costuri foarte mari, este această terapie hipertermică cu citostatice intraperitoneală. Există mai multe tehnici și am discutat inclusiv cu managerul spitalului și cu colegii de la Ginecologie și de la Chirurgie II să încercăm să le implementăm aici, în spital. Sper că vom găsi și sprijinul unui centru de referință din Padova, Italia”, susține Conf.

Dr. Călin Molnar, șeful Clinicii de Chirurgie Generală I a SCJU Târgu Mureș și vicepreședinte al Societății Române de Chirurgie.

Gamă lărgită de intervenții chirurgicale rezolvate prin abord laparoscopic Prin dotarea secției clinice cu cele trei turnuri de laparoscopie, de ultimă generație, achiziționate cu fonduri de la Ministerul Sănătății, se dorește ca aproape jumătate din gama de intervenții chirurgicale ce erau rezolvate prin chirurgia deschisă să fie rezolvate prin abord laparoscopic. Acest lucru va însemna durere mai mică pentru pacient, recuperare mai rapidă, spitalizare de scurtă durată, cicatrici mai mici. ”Noi nu facem chirurgie laparoscopică la fel ca în centrele consacrate din Europa, SUA, Japonia, dar cel puțin ne propunem acest lucru, să putem implementa tehnici moderne și cât mai mulți bolnavi să beneficieze de ele la noi în clinică. De altfel, utilizăm aceste

tehnici și în condiții de urgență. Sper ca în curând jumătate dintre intervențiile chirurgicale din această Clinică să fie rezolvate laparoscopic”, a adăugat Conf. Dr. Călin Molnar. ”Deocamdată abordăm laparoscopic chirurgia apendiculară, chirurgia colonică, rectul. Chirurgia gastrică este mai puțin abordată - mă refer la patologia tumorală, dar vom încerca pe cazuri selectate și unde se indică să abordăm laparoscopic, chirurgia pancreasului - mă refer la chirurgia tumorală care încă nu este abordată laparoscopic - poate fi o pârtie, dar este mare consumatoare de timp în sensul că o operație de duodenopancreatectomie laparoscopică poate dura până la 8-9 ore, ceea ce nu este sigur nici pentru bolnav dar nici pentru ceea ce se întâmplă într-un bloc operator. Clasic o poți termina în maxim trei ore. Se va aborda, în continuare, chirurgia toracică și aici mă gândesc în principal la afecțiuni benigne care necesită o explorare sau afecțiuni de tip explorator toracic în care este important să nu faci o tăietură de 15 cm pe torace și să introduci 2-3 sau 4 trocare și să poți face o biopsie. Se va aborda laparoscopic chirurgia ginecologică - de altfel, noi operăm și aceste cazuri, cazuri la limită în care există și invazie de organe vecine și patologie benignă ginecologică și, nu în ultimul rând, cred că o zonă foarte importantă este patologia antireflux, herniile hiatale, patologia de tip diverticulită și diverticuloză care tot mai mult câștigă și la noi în ultima perioadă”, a explicat medicul chirurg.

Performanța noilor laparoscoape oferă un confort sporit din punct de vedere tehnic, atât în ceea ce privește calitatea imaginii, posibilitățile de stocare ale imaginilor, tipul de softuri. Mai mult, având în vedere această dotare și experiența chirurgilor mureșeni se dorește înființarea unui centru de excelență în chirurgia laparoscopică la Târgu Mureș, primii pași pentru a demara acest proiect fiind deja făcuți.

102

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

103

La Clinica de Medicină Internă a Spitalului Clinic Județean Mureș,

Servicii medicale de înaltă performanță de Arina TOTH

Cu o adresabilitate mare din partea pacienților proveniți din județele din Ardeal, Moldova și nu numai, Clinica de Medicină Internă a Spitalului Clinic Județean Mureș oferă servicii de asistență medicală de înaltă performanță, existența unei a doua specialități la majoritarea medicilor, pe lângă medicină internă, constituind un avantaj pentru diagnosticul și managementul terapeutic corect al pacientului.

Medicina internă este o specialitate complexă, unde se tratează patologii din diferite specialități, fiind, de fapt, o graniță între specialități. ”Ne ocupăm practic de tratamentul multor tipuri de afecțiuni: respiratorii, cardiovasculare, gastrointestinale, renale și chiar autoimune; cazurile noastre sunt complexe, tratăm pacienți cu un număr mare de comorbidități. Este o specialitate frumoasă, care necesită un plus de dedicare din partea medicului curant. Trebuie să fii foarte bine pregătit, să acoperi o plajă largă de cunoștințe teoretice pentru a putea fi bun într-o astfel de specialitate. Colegii mei sunt medici interniști, majoritatea sunt însă pregătiți și într-o a doua specialitate: gastroenterologie, nefrologie, cardiologie, alergologie. Existența celei de a doua specialități ne oferă posibilitatea să tratăm diferite tipuri de afecțiuni cu mai multe informații și cu competențe în plus față de un medic internist, beneficiul fiind de partea pacientului”, a precizat Conf.

Dr. Carmen Căldăraru, șeful Clincii de Medicină Internă a Spitalului Clinic Județean Mureș.

Investigații de top pentru un diagnostic correct Diagnosticul și tratamentul bolilor vaselor periferice, explorarea și tratarea afecțiunilor alergice, managementul bolii cronice de rinichi stadiu predializă sunt o parte dintre serviciile medicale pentru care pacienții sunt îndrumați de către personalul medical din teritoriu spre Clinica de Medicină Internă a Spitalului Clinic Județean Mureș.

Pregătirea de înaltă specialitate a personalului medical este dublată de posibilitatea unor investigații de top, în special computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. ”Noi avem marele beneficiu de a putea să investigăm orice tip de pacient pentru că în cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș avem acces direct la investigații de înaltă performanță. Avem posibilitatea de a face tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară, avem acces la toate investigațiile de laborator de mai mică sau mai mare complexitate și avem acces și la serviciul Anestezie Terapie Intensivă”, a explicat Conf. Dr. Carmen Căldăraru.

Alergiile medicamentoase, în creștere Frecvent, în cadrul Clinicii se adresează pacienți cu alergii medicamentoase, pacienți cu scheme terapeutice complexe

la care trebuie identificat, din numărul mare de medicamente, cel care generează alergia sau cazuri disperate la care este absolut necesară administrarea unei medicații la care pacientul este alergic. ”Antimicrobienele sunt cauze frecvente ale apariției reacțiilor alergice, dar nu numai; o gamă largă de medicamente pot fi implicate în apariția unei alergii.

Pacientul este adresat medicului alergolog pentru a se stabili care dintre medicamente i-a determinat alergia medicamentoasă și modul în care se poate manageria ulterior cazul”, a explicat Conf. Dr. Carmen Căldăraru.

Screeningul și tratamentul bolii cronice de rinichi Managementul corect al pacientului cu boală renală cronică predializă este un aspect important al practicii medicale. În Secția Clinică de Medicină Internă și Compartimentul de Nefrologie al Spitalului Clinic Județean Mureș sunt oferite în cadrul ambulatorului de specialitate servicii de monitorizare și terapie a pacienților cu boală cronică de rinichi care nu au început terapia de substituție renală. ”Pacienții cu diabet zaharat și cu hipertensiune arterială trebuie să beneficieze de screening în vederea depistării și monitorizării bolii cronice de rinichi, ca și comorbiditate cauzată de controlul insuficient al bolii de bază.

Managementul corect este de importanță deosebită având în vedere faptul că istoricul natural al bolii este evoluția către boală renală în stadiul final, deci către dependența de o metodă de substituire a funcțiilor renale (hemodializă, dializă peritoneală sau transplant renal). În aceste condiții, medic și pacient avem interesul să facem posibilă o progresie cât mai lentă a bolii renale și să tratăm numărul mare de complicații caracteristic bolii cronice de rinichi”, a adăugat Conf. Dr. Carmen Căldăraru.

104

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Patru companii transilvănene primesc finanțare pentru investiții de Alex TOTH | Sursa foto Guvern: www.gov.ro

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a semnat în 11 septembrie, la Palatul Victoria din capitală, șapte acorduri de finanțare acordate în baza schemei de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor majore (807/2014).

Cele șapte proiecte aprobate au o valoare totală de 620,9 de milioane de lei, iar valoarea ajutorului de stat pentru finanțarea acestora este de 194,2 de milioane de lei.

Proiectele susținute de Guvernul României vor avea ca afect înființarea a 778 de locuri de muncă și vor contribui cu 211,5 de milioane de lei la dezvoltarea regională, prin taxele și impozitele suplimentare plătite.

Pe lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat se află și două companii mureșene, Hirschmann România SRL Chirileu și IRUM SA Reghin.

Proiectul companiei Hirschmann România SRL beneficiază de un ajutor de stat în valoare de 57,7 de milioane lei și constă în extinderea capacității de producție cabluri utilizate în industria auto pentru zona șasiu, respectiv pentru sistemul de frânare, suspensie, ABS și direcție. ”Vom avea o investiție de 28 de milioane de euro, din care circa 12 milioane de euro vor fi ajutor de stat. Vom avea o extindere la începutul anului viitor, în a doua fabrică, TM 2, din Sânpaul, unde 60% din spațiu este alocat pentru magazie și 40% pentru producție. Investiția pe care o vom realiza este pentru mai multe proiecte câștigate, unul dintre acestea având ca beneficiar un important constructor de mașini”, a declarat Sebastian Cândea, director operațional al Hirschmann România SRL. ”Prin această investiție, în următorii ani vor fi create aproxi-

mativ 300 de noi locuri de muncă”, a precizat Paul Ilea, director administrativ al Hirschmann România SRL.

9,8 de milioane de lei pentru IRUM SA Proiectul companiei IRUM SA Reghin vizează mărirea capacității de producție de tractoare forestiere (TAF), tractoare agricole și piese de schimb/componente pentru tractoare, iar valoarea ajutorului de stat aprobat este de 9,8 de milioane de lei. ”Proiectul se bazează pe investiții în tehnologie de ultimă oră, pentru ce înseamnă fabricarea roților dințate, tehnologii de vopsire. Ceea ce vrem să achiziționăm este legat de tehnologie. Partea de cercetare-dezvoltare funcționează foarte bine, dar trebuie să ținem pasul și în privința producției, de aceea partea tehnologică trebuie să fie la nivelul a ceea ce concepem”, a punctat ing. Mircea Oltean, directorul general al IRUM SA Reghin.

Tot din Transilvania, beneficiară a unui acord de finanțare este și compania Romaqua Group, cunoscută pentru brandul apa minerală Borsec, respectiv din Banat - Smart Wood România din Timișoara.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTO

105

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

107

ATP Grup intră pe un nou segment de piață, cel al autovehiculelor de transport rutier şi persoane

ATP Trucks Automobile lansează Truston în România ATP Trucks Automobile, noua companie producătoare de autovehicule de transport rutier din România, anunță lansarea primul său produs, Truston, echipat în variante de basculantă şi betonieră, asamblate 100% la Baia Mare. În momentul de față, sunt finalizate pe linia de asamblare primele 10 autoutilitare, pentru 3 dintre ele fiind deja semnate contracte cu clienți din Baia Mare, București și Bistrița.

Parte din ATP Group, care reuneşte firmele ATP Automotive - producţie şi distribuţie piese auto, ATP Motors - dealership auto şi ATP Transit - transport rutier intern şi internaţional, ATP Trucks Automobile are ca activitate de bază fabricarea autovehiculelor de transport rutier şi persoane.

Cea mai importantă caracteristică a modelelor Truston este rezistenţa, noul produs fiind construit pe două profile în C, unul de 7mm și unul de 8mm, puse unul într-altul, ceea ce crește semnificativ rezistența șasiului. Rezistența superioară a componentelor permite transportarea unor greutăți cu 33% mai mari decât media pieței şi se traduce într-o durabilitate sporită a ansamblului. Basculanta Truston este făcută să transporte mai mult și să reziste mai bine în timp, iar betoniera ajunge cu ușurință în cele mai dificile locații, inaccesibile până acum. Rapoartele de transmisie îi conferă un avantaj în urcarea pantelor și în pornirea de pe loc în plină sarcină.

“Truston a venit ca un răspuns la nevoia de dezvoltare continuă a ATP Group. Prin ATP Trucks Automobile, ATP Group ajunge la un nivel superior. Avem produsul finit propriu bazându-ne pe o experienţă integrată raportată la piaţa de automotive, reţeaua de service-uri autorizate şi cea de distribuţie auto. Prezenţa noastră de peste 20 de ani pe piaţa de profil ne-a dat acces la o foarte bună cunoaștere a dorințelor, nevoilor şi exigențelor clienților noștri. Credem că Truston se va impune pe piața românească prin calitățile sale, dar și prin poziționarea prețului competitiv. Capacitatea actuală de producţie este de 360 camioane pe an”, declară Mircea Cirţ, CEO&President ATP Group.

Rezistența superioară a componentelor se traduce, de asemenea, și într-o durabilitate sporită a ansamblului şi costuri de mentenanţă reduse, un element foarte important în ecosistemul construcțiilor din România. Truston este echipat cu sistem audio-video de ultimă generaţie: unitatea de entertainment care vine cu touchscreen, ecran color, conectivitate USB, card reader SD, Bluetooth integrat, player video și comenzi pe volan. Autoutilitarele Truston intră pe piaţă cu 2 ani garanţie. Gama de culori ce pot fi asigurate este una largă: roşu, portocaliu, verde, albastru, gri, alb, sanidine. “În afacerea noastră avem acces la cei mai buni furnizori.

Motoarele Truston sunt Power by Weichai. Weichai este numărul 1 mondial la vânzarea de motoare comerciale diesel de peste 6.000 cmc”, menţionează Mircea Cirţ, CEO&President ATP Group.

Distribuţia Truston în piaţă se va realiza prin ATP Motors (https://www.atp-motors.com/), iar clienţii beneficiază de: accesorii disponibile online prin E-shop, specializare şoferi pentru reparaţii simple, servicii de mentenanţă şi reparaţii în centre autorizate, asistenţă în service caroserie cu decontare directă a asigurărilor, servicii specializate de consultanţă pentru vânzare, finanţare și asigurări auto, garanţie extinsă.

Despre ATP Group Cu mult curaj şi cu o investiţie majoră, ATP Group a abordat acest segment de activitate în urmă cu doi ani.

ATP Group este un partener de încredere al transportatorilor, activând de aproape 25 de ani în domeniul auto ca furnizor de produse şi apoi servicii pentru profesioniștii din lumea transporturilor. Cu noua sa divizie, poziţia ATP Group se consolidează pe piaţa auto din România şi deschide mai departe perpectiva altor parteneriate.

ATP Exodus Group are structurat businessul în patru divizii distincte: ATP Motors, ATP Automotive, ATP Transit și ATP Trucks Automobile. Aşadar, în prezent activează în patru sectoare principale: dealership auto, piese pentru camioane, transport şi servicii de expediere de mărfuri, fabricarea autovehiculelor de transport rutier şi persoane.

Toate mărcile auto pe care Grupul le distribuie sunt comercializate sub umbrela ATP Motors.

108

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dragi prieteni, stimați cititori,

Werner Seeger Managementul Calității România este de 18 ani una dintre cele mai importante prezențe pe piața din România, oferind cu succes consultanță în management, audit, dezvoltare personală și training-uri în domeniul managementului calității.

Compania, înfiinţată în anul 2001, a cunoscut o creștere constantă, această evoluție fiind determinată de competențele demonstrate zi de zi în relația cu partenerii noștri, de identificarea și furnizarea unor soluții care au avut mereu în centru nevoile clienților și de expertiza specialiștilor noștri.

Cel mai important principiu de acțiune la WSQR este constituit de orientarea către clienți și nevoile acestora, căci, în definitiv, cel mai important lucru pe care trebuie să-l faci este să îți dai seama încotro se îndreaptă clienții tăi și cum poți tu să fii în fața lor.

Consultanții și trainerii WSQR sunt constant calificați și instruiți de către VDA QMC, iar experiența pe care au dezvoltat-o, la nivel de top, în companiile automotive, în care își desfășoară activitatea, îi califică pentru a face diferența în sesiunile de coaching, training sau audit livrate. „Viziunea WSQR asupra Industriei 4.0 este caracterizată de un element extrem de important - cooperarea deplină între oameni, soluțiile de automatizare industrială și noile tehnologii digitale concentrate în jurul lor. Cheia succesului o reprezintă așezarea omului în centrul fabricii digitale, înconjurat de tehnologii virtuale și roboți industriali, menite să sporească productivitatea, calitatea, dar și capacitatea de reacție. De fapt, considerăm că o cooperare aproape simbiotică a oamenilor, soluțiilor de automatizare industrială și tehnologiilor inovatoare va permite companiilor să obțină nu doar o productivitate mult mai mare, dar și o durată de viață a produselor mai lungă și costuri globale diminuate.

Fără Om va fi imposibilă realizarea proceselor digitalizate, implementarea industriei 4.0 sau crearea unor fabrici SMART. Omul va juca un rol și mai important în noua revoluție industrială”, a declarat Karoly Kali, Consultant WSQR. Pentru a dezbate această temă, WSQR vă invită la cea de a 10-a ediție a Sibiu Quality Days între 21-22 noiembrie 2019, eveniment care va avea motto-ul: “The future of Quality is now! How do I use digitalization to lead?”.

Suntem mândri să organizăm, anual, acest eveniment dedicat dezvoltării de noi sinergii; așa cum indică testimonialele clienților noștri – reuniunea perfectă pentru crearea unei experiențe interactive și foarte apreciate. În cadrul ediției de anul acesta, vom organiza o vizită în

producție la Daimler România - filiala Star Assembly, care reprezintă un pilon important în rețeaua internațională de producție powertrain Mercedes-Benz Cars. Cutiile de viteze asamblate aici se regăsesc în mașinile Mercedes-Benz din lumea întreagă. Star Transmission și Star Assembly sunt subsidiare Daimler și furnizori de componente pentru automobile, numărând în prezent peste 3.000 de angajați.

Un alt criteriu care conferă unicitate acestui forum creat de “Oamenii Calității” – va fi și prezența Key Speaker-ului Dr. Yuliya Prakopchyk - Head of Training and Professional Development German Association of the Automotive Industry/ Quality-Management-Center (VDA-QMC).

Moderatorii conferinţei SQD 2019 – sunt leaderi din industrie, cu expertiză și viziune, care vor conduce 6 workshop-uri pe diferite teme, însă în aria “Digitalizării”.

Dacă în anii trecuți am reușit să creăm contextul prielnic schimbului de cunoştinţe, idei și instrumente esenţiale, în vederea unor colaborări viitoare între participanți, vrem cu tărie să îl replicăm şi în cadrul ediţiei de anul acesta!

Atrăgând numeroşi experţi şi reputaţi factori de decizie din industria automotive, noi, cei de la Werner Seeger Qualitätsmanagement România, ne asigurăm că fiecare eveniment pe care îl organizăm adaugă plus valoare cunoştinţelor dumneavoastră, oferind, astfel, o platformă ideală pentru a vă pune la curent cu cele mai recente tendințe din automotive și, de asemenea, pentru a putea explora viitoare oportunități de afaceri.

Conferința Sibiu Quality Days marchează o contribuție specific românească la World Quality Month, celebrată în fiecare an, în luna noiembrie.

Profitați de această experiență minunată și fiți alături de noi între 21-22 noiembrie 2019!

Mădălina Constantin Business Development Manager SC Werner Seeger Managementul Calităţii România SRL Valea Argintului Nr. 151 555301 Cisnădioara, Jud. Sibiu, România www.seeger-quality.ro www.qualitydays.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

109

Suferința sectorului forestier românesc în criza climatică mondială de Ligia VORO

Pădurea și un program de reîmpăduriri global par a fi, în opinia invitaților și participanților la cea de-a treia ediție a expoziției Forest Romania (5-7 septembrie), soluțiile și răspunsul la schimbările climatice, problemă care și-a anunțat prezența de decenii, însă doar în ultimii 20 de ani, odată cu Acordurile de la Kyoto și de la Paris, a devenit una dintre prioritățile mondiale. Sau cel puțin mimată.

110

AGRO TB În 2016, la Amsterdam, unul dintre participanții la Flame, un eveniment global, dedicat sectorului energiei, spunea că autovehiculele electrice nu reprezintă soluția la schimbările climatice, cum, la acea dată, reverberațiile Acordului de la Paris erau extrem de proaspete, mai ales dacă electricitatea e produsă tot din combustibili solizi. Îmi amintesc că opinia a fost îndelung aplaudată.

Peste ani, prezentă la evenimentul de deschidere a celei de-a treia ediție a târgului Forest Romania 2019, în mai apropiata și pământeana localitate Zizin, din comuna Tărlungeni, județul Brașov, după ce ne-am pierdut în satul mărginit de culmile Carpaților și am privit spre zeci de locuințe care dădeau semne ale unei scăpătări rurale, cineva ne-a pus din nou pe gânduri.

“Cu programul acesta cu mașinile electrice nu se rezolvă schimbările climatice la nivel mondial, pentru că pădurea este cel mai stabil ecosistem terestru, este singura care poate să țină cât de cât piept acestor schimbări climatice. Arde pădurea în Amazon, arde pădurea în Siberia, nu se ia nicio măsură, sunt doar discuții mediatice. Vă dau două cifre, din 1900 până în 2000, la nivel mondial au dispărut 10 milioane de kmp de pădure, dar nu ne-am trezit. Din 2000 până în 2015 au mai dispărut 1,3 milioane de kmp de pădure, cam cât Republica Africa de Sud. În emisfera nordică, suprafața de pădure a crescut, în cea sudică a scăzut. Ne mințim luând lemnul din emisfera sudică, spunând că noi facem pădure, dar noi nu ne uităm la ceilalți”, a punctat, așa mai pe la jumătatea dezbaterii pe tema “Provocări pentru sectorul forestier românesc, într-o lume în schimbare”, Adrian Crețu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri (AAP).

Nu a fost singura opinie care s-a circumscris temei propuse pentru dezbaterea din deschiderea evenimentului de către organizatorul expoziției, compania DLG Marketing.

“Specialiștii nu dau prognoze bune în ceea ce privește evoluția climei dacă nu ne schimbăm atitudinea față de natură. Știm cu toții: schimbările climatice duc la degradarea vieții noastre, a oamenilor, pe toate planurile: social, medical, economic, chiar geo-politic. În cazul naturii nu merge zicala „niciodată nu este prea târziu”. Deja începe să fie prea târziu și pentru noi, dar, mai ales, pentru generațiile viitoare! Ce putem face? Putem face multe: începând din propria gospodărie până la nivelul zonelor în care natura a rămas ca la începuturile lumii, al acestor păduri superbe, pădurile virgine, pe care le-am moștenit și pe care trebuie să le dăm mai departe urmașilor noștri. Trebuie să reconstruim.

Putem să luptăm cu deșertificarea, putem să salvăm terenurile degradate, împădurindu-le!”, a fost mesajul pe care Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor, l-a transmis celor prezenți, anticipând, parcă, încotro o va lua dezbaterea.

Ministrul a mai adus în discuție bioeconomia care acoperă toate sectoarele și sistemele care se bazează pe resurse biologice: agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia și bioprodusele, și finanțările pe care Uniunea Europeană le acordă.

“Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde de euro în cadrul programului Orizont Europa pentru alimente și resurse naturale, inclusiv pentru bioeconomie. Planul de acțiune prezentat de Comisie se bazează pe 3 priorități: extinderea și consolidarea biosectoarelor; dezvoltarea rapidă de bioeconomii în întreaga Europă; protejarea ecosistemului și înțelegerea limitărilor ecologice ale bioeconomiei”, a subliniat acesta. Șerban Mihăilescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, a insistat în prima parte a discursului său asupra efectelor schimbărilor climatice, însă a ocolit să dea un răspuns franc pentru inversiunea climatică. Însă acesta se poate intui.

“Tema Europei, tema lumii este astăzi schimbarea climatică. (...) Nu este o noutate că schimbările climatice sunt

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

o temă majoră de discuții în lume. Toți știm acest lucru.

Vedem efectele lor, vedem consecințele lor și nu știm cauza încă, care sunt metodele, cum le vom combate. Vedem doar efectele punctuale: vânturi extreme, precipitații abundente, căldură excesivă, fenomene meteo violente, fenomene antropice violente, gen incendii, toate acestea fac să privim cu îngrijorare gestionarea și modul în care gospodărim pădurile. Gestionarea pădurilor în România s-a făcut, de 100 și ceva de ani, după planuri de management care au dat valoare acestor păduri, care au făcut ca astăzi să fie cele mai valoroase din Europa. Avem păduri virgine și cvasi-virgine mai multe ca toate țările din Europa, avem păduri patrimoniu natural UNESCO, avem păduri, aproape 2 milioane de ha, cuprinse în grupa I de protecție”, a arătat acesta.

Directorul Romsilva a susținut că este nevoie de educație în rândul proprietarilor pentru ca aceste păduri să rămână “ceea ce au fost și ceea ce pot să fie”.

Ionuţ Sorin Banciu (World WildeLife Fund), a punctat că, la fel de importantă este și biodiversitatea, pusă în umbră din cauza crizei climatice. “Putem discuta despre o criză climatică mondială, care în România încă nu e la fel de vizibilă ca în Europa Centrală. Cu siguranță, silvicultorii din România nu au făcut aceleași greșeli. Natura are capacitatea de a se reface, dar pentru asta are nevoie de stabilitate, de biodiversitate. Referitor la pădurile din România, cred că nu suntem într-o criză climatică, însă suntem într-o criză clară de imagine a sectorului forestier”, a afirmat acesta, subliniind problema lipsei de comunicare sau comunicării defectuoase în acest domeniu.

Cum arată și cu ce se confruntă industria Tema schimbărilor climatice nu a fost însă singura care i-a animat pe invitații la dezbatere, așa cum spusese, de altfel, în deschiderea evenimentului, Corina Mareș, director DLG Marketing, organizator Forest Romania 2019: “Este prima dată când încercăm o deschidere oficială altfel și provocăm sectorul la o discuție despre ceea ce se întâmplă, ce nevoi are sectorul forestier din România, cu implicații în întreaga lume, Europă, pentru că știm ce se întâmplă în acest moment și în alte țări”.

Claudiu Tobescu, președintele Fordaq, a plecat de la problema atacurilor asupra pădurilor a gândacilor de scoarță, problemă apărută din cauza secetei și, implicit, a schimbărilor climatice, dar a atacat și sensibilul punct al stării industriei în țara noastră.

“Dacă vor continua anii secetoși în Germania și în țările nordice, arboretele va fi și mai puternic dezafectat”, a punctat acesta, continuând: “100 milioane de mc pe an

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

111

112

AGRO TB

din arborete afectat de gândacul de scoarță, furtuni și alte fenomente, este o cifră care evident că are potențialul de a destabiliza piața lemnului, dar totuși să nu uităm că în Europa se exploatează anual, sustenabil, către 400 de milioane de mc. Deci ordinul de mărime al cifrelor este foarte mare, au pus presiune pe prețuri, prețurile se duc în jos, tendința este de scădere în continuare, pentru că volumele sunt în creștere. Important este care sunt efectele pentru industria lemnului din România”.

Claudiu Tobescu a susținut că în România se resimte o presiune asupra industriei plăcilor, companiile românești concurând cu firme din Germania, Polonia, unde acestea au acces la resursă foarte ieftină, ceea ce a dus la o înjumătățire a prețurilor față de jumătatea anului trecut.

Nici industria mobilei nu se simte foarte bine, din cauza crizei forței de muncă și a creșterii abrupte a salariilor.

“Nici pe sectorul rășinoaselor nu stăm foarte bine, pentru că se întâmplă peste tot în Europa, companiile mici care nu au capacitate de a investi, de a se retehnologiza, au probleme, rezistă companiile mari care au productivitate și care sunt în stare să meargă către productivitate și către eficiență a producției, care sunt în stare să exporte pe piețe globale”, a explicat acesta.

Fostul consilier în Ministerul Apelor și Pădurilor a mai amintit de problema limitării de 30% a volumului care poate fi procesat de o companie, de scăderea pe sectorul fag, pe cel al lemnului de foc, de menținerea blocajului privind utilizarea biomasei pentru energie, de neajunsurile legate de infrastructură, care determină punerea în piață a lemnului pe picior și nu fasonat.

Invitatul a conchis că e nevoie de politici publice în sectorul forestier pentru ca acesta să se remonteze.

Ciprian Muscă – preşedinte ASFOR, a continuat în aceeași notă, amintind că pe lângă criza financiară pe care o anticipa, sectorul se confruntă și cu o criză pe zona de resurse.

“Tot ceea ce se întâmplă în Europa ne afectează în ambele sensuri, pe de o parte este plusul de lemn care a intrat în piață și care a redus necesarul de lemn pe care noi îl putem pune în piață, iar, de cealaltă parte, nu știu dacă e tristețe sau e bucurie, într-adevăr, echipe întregi de forestieri merg să lucreze în afară, dar pe de altă parte când vezi că nu ai ce să le dai de lucru, te bucuri că mergi cu ei în afară și poți să îi păstrezi, nu să îi pierzi. Într-adevăr, creșterea salariilor în zona de construcții ne-a creat o problemă foarte mare, există o migrație a forței de muncă, firmele duc lipsă de muncitori, însă o problemă foarte mare este și capitalul, venind după ani constanți de creșteri mari de prețuri, urmați de ani cu scădere de aproape 30% a prețului. Am rămas cu contracte luate la prețuri foarte mari pe care în-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cercăm să le ducem la capăt. Este clar că volumul de lemn pe care îl vom recolta sau îl vom pune în piață va fi mult mai mare”, a apreciat acesta.

Președintele ASFOR a amintit și de intenția ca asociația să se atesteze pentru programe de formare profesională a muncitorilor din industrie, din cauza lipsei de forță de muncă și a slabei calificări pe care o atestă alți furnizori de programe de formare, și a solicitat un program pentru utilaje forestiere susținut din banii plătiți pentru Fondul de Mediu de către forestieri.

Nu insistăm asupra SUMAL care e deja o componentă tehnică a forestierilor care ține evidența în sector și care îi mută pe silvicultori și nu numai din pădure în birou, problemă amintită și de Adrian Crețu, președintele AAP. “O suprareglementare de peste 120 de acte normative pe silvicultură și, mai ales, pe administrație creează foarte multe probleme, generează costuri mult mai mari, gândiți-vă că la un ocol silvic trebuie să ții unul-doi contabili, un inginer care să se ocupe și de introducerea datelor în SUMAL, să facă și SEAP, să facă sute de acte cerute de anumite instituții ale statului, care efectiv își justifică activitatea dându-ne nouă de lucru”, a criticat acesta.

Liviu Fluşcă – preşedinte Proforest, a susținut că în sector

Ziua Forestierului Organizată în fiecare an de către Asociaţia Forestierilor din România – ASFOR, Ziua Forestierului a avut loc vineri, 6 septembrie, în cadrul Forest România 2019, eveniment care a debutat cu Concursul Național al Fasonatorilor Mecanici. Câștigătorii desemnaţi de către arbitri sunt: Purcil Ionuț – Locul I, Negru Statone – Locul II, Buhușanu Marius – Locul III și Mihoc Sebastian – Mențiune.

Tot cu ocazia evenimentului Ziua Forestierului 2019, Asociația Forestierilor din România – ASFOR a organizat dezbaterea cu tema ”Sectorul forestier în contextul schimbărilor climatice”, la care au participat: Ciprian Muscă – președinte ASFOR, Gheorghe Mihăilescu – director general RNP Romsilva, Ovidiu Badea – director general ICAS, Paul Dima – Wyssen, Diego Benetti – EOS, Silvia Melegari – EOS, Jerome Roche – CEETTAR, Aurica Sereny – APMR, Gheorghe Gavrilescu – Progresul Silvic, Lucian Curtu – decan al Facultății de Silvicultură a Universității Transilvania, Ioan Sbera – ASFOR. Aceștia au dezbătut împreună cu publicul din sală pe teme de interes pentru domeniul forestier.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tot ceea ce se întâmplă se poate descrie printr-un singur cuvânt: îngrijorare, menționând că 2019 a fost printre puținele dăți când nu s-au prezentat la licitații.

Probleme au fost menționate și dinspre partea academică, prof. dr. Ovidiu Ionescu - Universitatea Transilvania Braşov, amintind de scăderea atractivității specializărilor în domeniu de la an la an, respectiv a numărului studenților.

La dezbaterea moderată de Paul Dima (Business Consultant) a mai participat Cajus Cäsar, secretar de stat în Ministerul Alimentației și Agriculturii din Germania care a oferit o perspectivă asupra modului cum țara sa abordează problema calamităților naturale și cum arată astăzi fondul forestier german.

HMS, Irum, Timflow - premiate După deschiderea oficială a ediției 2019 a Forest Romania a urmat premierea celor trei câștigători ai Produsului Anului, competiție organizată în premieră în cadrul târgului.

Primul premiu a fost acordat HMS pentru Forwarder 208F 14to HVT. “Am lucrat împreună cu HMS în acest proiect inovator, în competiția Horizon, în care am dezvoltat mai multe prototipuri de mașini forestiere adaptate la diferite condiții.

Ce este special despre prototipul care se pliază condițiilor românești este faptul că are capacitatea de a rula la viteze mult mai mari, a adăugat mult la productivitatea muncii și, în același timp, o reducere semnificativă în consumul de carburant. Din acest punct de vedere contribuie la toate aspectele esențiale pentru munca în pădure: productivitate crescută, impact redus, economie crescută a muncii ș.a.m.d. Esențial pentru prototipul care a fost testat este transmisia inovativă, care permite o operare la viteze mult mai mari decât se cunoaște până în prezent. Dacă din punct de vedere mecanic, acest sistem de transmisie a fost testat pe bancurile de testare din Germania, cu rezultate excelente, a fost necesară și confirmarea în condiții operaționale în România. Noi l-am testat chiar săptămâna trecută la Toplița, pentru o distanță medie de circa 1,5 km, o tură de 3 km, pentru o sarcină medie de circa 14 mc/cursă, noi am obținut o productivitate de circa 14 mc/h și un consum de carburant de 1,25 l/mc, ceea ce în condiții de pantă și accesibilitate este excelent”, a punctat prof. univ. dr. Alexandru Velea Bolț, de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere.

Al doilea premiant, pentru că s-a mers în ordine alfabetică, a fost compania reghineană IRUM, care a intrat în competiţia Produsul Anului cu primul Tractor Articulat Forestier românesc, denumit TAF 2012 SB, creat în cadrul Centrului de Cercetare iFOR al firmei.

Produsul a fost prezentat de Vlad Șandru. “Conceptul a fost creat și simulat în formă virtuală, apoi testat în pădurile din România. Produsul răspunde cererii de echipare a utilajelor forestiere, având capacitatea de a lucra în condiții de înaltă performanță. Caracteristicile inovative ale acestui produs sunt următoarele: cabina ce oferă confort îmbunătățit, certificat ROPS/FOPS/OPS; motorul este cuplat la o cutie de viteze sincronizată PowerShift cu 4+4 trepte; echiparea cu punți proiectate pe principiul frânării cu discuri multiple imersate în ulei; protecții suplimentare la grupul punților; echiparea cu sistem de aer comprimat cu eficiență crescută prin decuplare automată; integrarea troliului cu acționare pneumatică cu optimizarea cutiei de electroventile; scut mobil vertical cu role fixe sau cu role orientabile; costuri reduse de exploatare. Toate aceste caracteristici inovative, menționate mai sus, au fost testate virtual cu software de proiectare 3D, CAD și FEA, care evidențiază modul în care un produs fabricat va reacționa în lumea fizică. Ulterior TAF 2012 SB a fost testat și fizic la clienții experimentaţi ai IRUM, care sunt familiarizați cu acest tip de exploatare și utilaj”, a arătat reprezentantul IRUM. Al treilea premiu a recompensat aplicația Timflow Woodtracking, un sistem inovativ pentru trasabilitatea lemnului.

“A fost începută dezvoltarea sistemului la sfârșitul anului 2016, din aprilie 2017, toate camioanele noastre sunt echipate cu acest sistem Timflow. Inovația acestui sistem este faptul că asigurăm trasabilitatea perfectă a lemnului de la încărcare până în fabrică. Ca și componente, avem un GPS pe camion, un dispozitiv mobil și un server unde sunt verificate transporturile în fabrică și unde sunt publicate transporturile pentru public. Acest sistem este o completare a sistemului SUMAL, practic venim cu partea de trasabilitate. Ca și avantaje: primul ar fi că este un sistem tes-

Finala Campionatului Național Pentru prima dată la Forest Romania, a avut loc concursul naţional al tăietorilor de lemne, STIHL®TIMBERSPORTS®.

Participanţii au demonstrat, într-un cadru sportiv, abilităţile de mânuire a toporului, joagărului şi motoferăstrăului. Arbitrii au desemnat următorii câştigători: Locul 1: Dan Petrescu; Locul 2: David Balaysi; Locul 3: Ionel Mariniţă.

Echipa României ne va reprezenta la Praga, în cadrul concursului mondial.

113

114

AGRO TB tat, apoi transparența lanțului de aprovizionare, furnizorii își pot verifica pe platforma publică transporturile dacă au ajuns în fabrică, iar transportatorii își pot manageria flota de camioane. Am obținut rezultate deosebite, suntem foarte mulțumiți de acest sistem, care este într-o continuă dezvoltare”, a prezentat Adrian Dulgheru aplicația.

Premianții au fost felicitați și de către Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, și de către reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva care le-au oferit vouchere de cazare. În competiția care premiază inovațiile ce servesc drept model în domeniul forestier s-au înscris 11 companii, cu următoarele produse sau aplicații: ALSER FOREST: Forwarder Komatsu 855, DRONE-ZONE: Drona DZ6 – FLIR, ELMAS: Aplicația TimberMatic Maps, FORDAQ INTERNATIONAL: Aplicație cubare cherestea Tally Expres, HEINEN ȘI HOPMAN: Combustibil Alchilat ASPEN2, HSM: Forwarder 208F 14to HVT, IRUM: Tractor Articulat Forestier românesc, TAF 2012 SB, MECOMAG: Tocător de resturi vegetale cu șasiu autopropulsat pe senile Green Climber LV500, MDB, METAMOB: Pânză panglică pentru debitat bușteni MetaForce, SP STROIA PRODUCT: Linia de tăiere-despicare lemn de foc de la Posch- SpaltFix S-415 Vario și TIMFLOW: Sistemul integrat Timflow Woodtracking.

Comisia formată din experți neutri a evaluat cele 11 produse, care trebuiau să întrunească următoarele criterii: importanță practică, impactul asupra activității firmei și asupra forței de muncă, efectele asupra mediului și asupra consumului de energie. În a doua parte a programului de Forum din prima zi a târgului Forest România, desfășurat între 5-7 septembrie, AAP a susţinut evenimentul de celebrare a celor 15 ani de activitate. A doua zi a avut loc conferinţa Asociaţiei Forestierilor din România – ASFOR, care a celebrat în cadrul Forest Romania cei 25 de ani de activitate în domeniu.

Bilanțul târgului Peste 60 de firme expozante din 9 țări (România, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Elveţia, Germania, Italia, Slovenia, Ungaria) s-au reunit anul acesta la cea de-a 3-a ediţie a singurului târg forestier românesc cu demonstraţii practice, în aer liber, aducând în faţa vizitatorilor peste 100 de mărci cu utilitate în domeniul forestier. Cei 2.830 de vizitatori au avut ocazia să se informeze asupra tehnologiilor forestiere şi soluţiilor de gestionare durabilă propuse de fimele participante din următoarele domenii: regenerarea, protecţia, conservarea şi managementul pădurii, exploatarea lemnului, depozitarea, transportul şi manipularea lemnului, construcţia şi mentenanţa drumurilor forestiere, prelucrarea primară a lemnului, tehnologia informaţiei, topografie, management şi telecomunicaţii în domeniul forestier, securitatea şi protecţia muncii, vânătoare.

Propunând ca temă centrală a ediţiei 2019 „Gestionarea durabilă a pădurilor- contribuţie activă la protejarea climei”, au fost organizate o serie de evenimente menite să informeze publicul vizitator, astfel, Forest Romania devenind locul de întâlnire pentru un public specializat, format din experţi, reprezentanţi din domenii precum: cercetare, industrie, asociaţii de profil precum şi autorităţi publice.

Pe parcursul celor trei zile de târg, vizitatorii expoziţiei Forest Romania au putut urmări un amplu program de demonstraţii practice, precum şi să participe la dezbateri interactive, pe teme de actualitate, în cadrul secţiunii de Forum. În spațiul dedicat LOGGING ARENA, vizitatorii au putut asista la prezentări de tehnologii de recoltare, manipulare şi transport al lemnului. Au intrat în demonstraţii:ALSER

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FOREST cu: Forwarderul Komatsu 855, Skidderul Hittner 55V, Căluțul mecanic KAPSEN 18; ELMAS cu Forwarderul John Deere 1510G, Tractorul forestier John Deere 6400 cu troliu, încărcător și graifer hidraulic; IRUM cu Tractorul TAF 2012 SB. În zona special amenajată, companiile SAVICOM ASIG şi WYSSEN FUNICULARE au prezentat zilnic către publicul specializat echipamentele de instalaţii cu cabluri, în cadrul unor demonstraţii practice.

Vizitatorii au putut asista la prezentări de metode de împădurire și strategii privind împădurirea, în cadrul demonstraţiilor susţinute de ALSER FOREST și RNP ROMSILVA. De asemenea, vizitatorii s-au putut informa asupra posibilităţii de măsurare manuală a pieselor, prin aplicaţia de cubare a cherestelei dezvoltată de FORDAQ. Totodată, DENDRO TOOLS a susţinut zilnic demonstraţii cu clinometru electronic cu ultrasunete şi laser.

Compania Davtrax Industrial a prezentat zilnic soluţii pentru drumuri temporare cu montare rapidă, pentru exploataţiile forestiere. În cadrul Pavilionului oficial al Germaniei au fost realizate zilnic demonstraţiile DLG Special - Safe Harvesting: Securitate şi protecţia muncii, cu echipament pus la dispoziţie de compania STIHL. Companiile germane prezente la stand (OEHLER MASCHINEN FAHRZEUGBAU GmbH, Hohenloher Spezialmaschinenbau Gmbh&Co. KG, Latschbacher GesmbH, Pfanzelt Maschinenbau) au promovat produse şi servicii inovatoare către sectorul forestier românesc. Proiectul „Gestionarea sigură și durabilă a pădurilor prin tehnologie forestieră inovatoare din Germania” este finanţat de către BUNDESMINISTERIUM FÜR ERNÄHRUNG UND LANDWIRTSCHAFT.

Evaluarea trofeelor de vÂnătoare Trofee de vânătoare, de clasă mondială, au fost colectate din Munţii Carpați, aici aflându-se specii de vânat care reflectă în trofeele lor condițiile naturale ecologice și ecosistemele de apă oferite de lanţul carpatic. În cadrul Forest Romania a fost realizată pentru prima dată o evaluare a unor astfel de trofee de către experți CIC (Consiliul Internaţional de Cinegetică).

De asemenea, a fost amenajată o zonă expoziţională dedicată echipamentelor de vânâtoare.

Studenții participanţi la Forest Romania 2019 s-au putut înscrie la concursul cu tema „Cele mai importante elemente ale evaluării trofeelor CIC pentru speciile ecoregiunii carpatice”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

115

Marele premiu al ediției a XIX-a a fost câștigat și anul acesta de un solist instrumentist

Jidvei duce tradiția Festivalului Național de Folclor mai departe

Cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur” și-a desemnat câștigătorii în cadrul Galei Laureaților, care a avut loc în 6 septembrie 2019.

Pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia au răsunat și anul acesta cântece pline de bucurie și sensibilitate. 36 de soliști vocali și instrumentiști amatori din întreaga țară, dar și de peste hotare, respectiv din Serbia și Republica Moldova, au concurat pentru trofeul festivalului.

Concursul a cuprins, la fel ca în anii precedenți, două secțiuni: „soliști vocali” și „soliști instrumentiști”, fiind deschis interpreților amatori ai folclorului muzical din întreaga țară. Din dorința de a continua demersurile inițiate în cadrul ediției de anul trecut, prilejuite de celebrarea împlinirii a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, și anume de a impulsiona și sprijini păstrarea tradițiilor, cântecului și graiului românesc și în comunitățile de români din afara țării (Voivodina, Valea Timocului – Serbia, Valea Timocului – Bulgaria, Cernăuți, Ținutul Herța și Transcarpatia – Ucraina, Republica Moldova și Kazahstan), și anul acesta, soliști vocali și instrumentiști amatori din aceste comunități, având vârsta cuprinsă între 16 și 32 de ani, au putut participa la preselecție.

După emoțiile concursului, ziua de sâmbătă, 7 septembrie, a fost dedicată activităților educative destinate tinerilor concurenți și a inclus în program vizitarea plantațiilor de viță-de-vie, a cramelor Jidvei și a Castelului Bethlen-Haller.

Duminică, 8 septembrie, Gala laureaților și-a aflat ecoul la Jidvei, locul în care s-a făcut primul pas spre ceea ce avea să se transforme, în timp, într-unul dintre evenimentele folclorice emblematice din întreaga țară.

Marele Premiu și Trofeul Festivalului Național de Folclor „Strugurele de aur” 2019 a fost acordat solistului instrumentist Sorin Jivcu, din Serbia.

Premiul I la secțiunea soliști instrumentiști a fost câştigat de Ciprian Vîrciu, iar premiul I la secțiunea soliști vocali, de tânăra interpretă Cătălina Rotaru.

Celelalte premii acordate au fost următoarele: - Premiul II Soliști instrumentiști: Alexandru Ioan Călin - Premiul II Soliști vocali: Silvia Timiș - Premiul III Soliști instrumentiști: Silvija Adamovici, Serbia - Premiul III Soliști vocali: Anișoara Popescu - Premiul Cramei Jidvei: Bianca Șușman - Premiul Radio Romania Regional: Silvia Timiș - Premiul „Drumul Vinului, Țara Vinului”: Alexandru Pop - Premiul Orchestrei Jidvei România: Cristina Todor - Premiul Special al Juriului pentru tineri din afara țării: Damian Spinei, Republica Moldova - Premiul de Popularitate: Ioana Puia Concursul și Gala laureaților au fost transmise în direct pe TVR 1, în fiecare dintre zilele de 4, 5 și 6 septembrie 2019, începând cu ora 18.00, iar recitalurile au fost înregistrate și vor fi difuzate ulterior în cadrul îndrăgitei emisiuni de televiziune „Tezaur Folcloric”. Festivalul s-a desfășurat în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și în coproducție cu Societatea

Română de Televiziune. Parteneri media: Radio România Cluj, Ziarul Unirea și Alba 24.

Inițiat în anul 2001 de conducerea companiei Jidvei, acest eveniment s-a impus de-a lungul timpului printre evenimentele de profil de la nivel național, contribuind la promovarea valorilor culturii tradiționale transmise din generație în generație. Prilej de sărbătoare, de bucurie și cânt, ediția de anul acesta a adus pe scena Festivalului artiști îndrăgiți, alături de tineri interpreți talentați, dornici să se afirme și să ducă mai departe cântecul și portul românesc.

116

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

117

Rapița, pe locul 3 în ierarhia oleaginoaselor de Nelu ȘANDOR | Sursa foto: florilege.arcad-project.org

Descoperită cu circa 6 milenii în urmă, în nordul Mării Mediterane, rapița este atestată documentar ca plantă cultivată în Roma Antică și Grecia, de peste 2.000 de ani. În prezent, pe întreg mapamondul se cultivă aproximativ 35 milioane de ha cu rapiță, Europa deținând aproximativ o treime din suprafața totală cultivată. Rapița se situează pe locul cinci în lume între plantele oleaginoase, sub aspectul producţiei de ulei comestibil.

Multiplele întrebuințări ale plantei Cultivată în Europa pe scară mai largă încă din secolul al XVI-lea în Olanda și Belgia, rapița (Brassica napus) a devenit plantă de cultură în România la jumătatea secolului al XIX-lea. Rapița este întrebuințată în mod curent sub formă de ulei, având largi utilizări industriale şi alimentare.

Aceasta se mai folosește ca materie primă pentru fabricarea margarinei, a săpunului, a lacurilor și vopselelor etc.

Uleiul extras din semințele de rapiță este cel mai utilizat în Europa pentru producţia de biodiesel (70-80%).

Turtele de rapiţă, obţinute după procesarea materiei prime, au o ridicată valoare furajeră. Paiele sunt și ele utilizate în industria materialelor de construcţii.

Rapița este, în același timp, o plantă meliferă. De pe un hectar de teren cultivat cu rapiță, pot fi obținute peste 50 kg miere de albine de bună calitate.

Marii cultivatori de rapiță Marile țări cultivatoare de rapiță sunt Canada (8,1 milioane ha), China (peste 7 milioane ha), India (6 milioane ha), Australia (aproape 2,5 milioane ha), Franța (1,5 milioane ha), Germania (1,3 milioane ha), Rusia și Polonia (800900 mii de ha). Statistica la nivel mondial este consemnată pentru sezonul agricol 2015-2016. În România, rapița a fost cultivată pe suprafețe mai extinse înainte de Primul Război Mondial și între cele două

războaie mondiale. În 1913, rapița ocupa o suprafață de 80.400 de hectare, iar în anul 1930, aproximativ 77.300 de hectare. După anul 1948, terenurile cultivate cu rapiță au scăzut, între anii 1953-1956 trecând doar cu puțin peste 20.000 ha. În sezonul agricol 2015-2016, România s-a clasat pe poziția a 11-a la nivel mondial, cu o suprafață cultivată de peste 400.000 hectare.

Rapița câștigă teren Ca plantă oleaginoasă lucrată pe suprafețe mari, rapița constituie o cultură relativ nouă în țara noastră.

Potrivit specialiștilor, însămânțările cu rapiță au prins mare avânt în România în ultimii ani, aria pe care planta oleaginoasă a fost cultivată în 2017 ajungând la 460 de mii de hectare. Cea mai vastă suprafață cultivată, începând din anul 2010.

Vârful de lance la cantitatea de rapiță recoltată l-a constituit anul 2017, când producția a înregistrat o creștere semnificativă, cu un volum total de 1.673 mii tone, față de 1.293 mii tone, în 2016.

Din păcate, ultimii doi ani au consemnat regrese în ceea ce privește rentabilitatea culturilor de rapiță, seceta pedologică îngreunând executarea lucrărilor de sezon.

Uscăciunea și căldura extremă au împiedicat dezvoltarea adecvată a plantelor. Fermierii au fost puși în dificultate, fiindcă s-a reușit încorporarea semințelor în sol numai după mai multe treceri succesive cu utilajele. Campaniile de toamnă s-au realizat cu costuri de producţie suplimentare. Producția de masă vegetală a consemnat scăderi valorice semnificative.

118

AGRO TB Seceta de anul trecut a afectat culturile de rapiță Toamna anului 2018 a constituit unul din sezoanele agricole cu numeroase provocări pentru cultura de rapiță.

Seceta îndelungată a determinat o lipsă persistentă a apei în sol, dându-le mari bătăi de cap fermierilor care au ales să cultive această plantă. În România, suprafața de teren populată anul trecut cu rapiță a fost de circa 550.000 hectare. Perioadele mari de timp lipsite de precipitații au generat probleme cu înființarea și răsărirea culturilor. Acest fapt a făcut ca un procent de 40 la sută din suprafaţa cultivată cu rapiță să fie întoarsă. În cazul perimetrelor rămase în cultură, acolo unde nu au existat amenajări pentru irigare, s-a resimțit o serioasă diminuare în densitatea culturilor.

2018 nu a reprezentat un an prea bun pentru rapiță, raportat la anul anterior. Media la hectar, la nivel de țară, a fost de 2.300 kg, față de aproximativ 3.000 kg, în anul 2017.

Previziuni pentru recolta din acest an Direcția Generală de Agricultură a Comisiei Europene (DG Agri) a estimat – la finele lunii iunie, anul curent – că România va avea o producție de rapiță în 2019 de până la 1,27 milioane tone, cu 21% mai puțin comparativ cu anul precedent.

O producție estimată în scădere s-a înregistrat și la nivelul Uniunii Europene, conform raportului USDA (Departamentul de Agricultură al Statelor Unite). În raportul dat publicității în luna august, USDA menționează că producția de rapiță a Uniunii Europene în 2019 este estimată la 18,0 milioane tone metrice, în scădere cu 2,1 milioane de tone metrice (10%) față de anul trecut. În același timp, randamentul estimat al producției este de 3,19 tone metrice la hectar (mt / ha), în scădere cu 12% față de anul trecut.

Estimări privind rapița în sezonul agricol 2019-2020 Performerele anului trecut, Germania și Franța, au hotărât să scadă suprafețele cultivate cu rapiță. Decizia a fost determinată de condițiile nefavorabile pentru însămânțare din toamna lui 2018. Direcția Generală de Agricultură a Comisiei Europene previzionează că, în anul comercial 2019-2020, suprafața cultivată cu rapiță la nivelul Uniunii Europene va fi de 5,95 milioane hectare, mai puțin cu aproximativ un milion de hectare, în comparație cu sezonul agricol anterior.

Excepția de la regulă vine din partea Poloniei, care prognozează o creștere cu 15% a suprafețelor alocate rapiței. În țările din uniune cultivatoare de rapiță, părerile agricultorilor sunt împărțite. Unii dintre fermieri au început să se gândească în ce măsură merită să investească în producția de rapiță, după rezultatele slabe din anul precedent. O altă parte afirmă că își vor reduce suprafețele cultivate cu planta oleaginoasă. Ei spun că, în ciuda creșterii prețurilor la vânzare, nu prea mai au multă rapiță de comercializat, după ce seceta și dăunătorii le-au stricat planurile.

Pe de altă parte, agricultorii care au avut rezultate pozitive - chiar și în condițiile precare determinate de vremea secetoasă din ultimii doi ani - afirmă că nu vor renunţa la această

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

plantă în noul sezon agricol. Motivul este simplu: în fiecare an, rapiţa de toamnă le aduce câştiguri destul de frumoase.

Marele atu al culturii de rapiță îl constituie faptul că nu necesită un volum de investiții prea mari. Cu toate acestea, este o plantă sensibilă, cu nevoi speciale de îngrijire, care necesită asigurarea unei tehnologii de prelucrare adecvate.

Strategii, condiții climaterice neprielnice, piedici legislative Perioada semănatului la rapiță pentru sezonul agricol 20192020 a început. O parte dintre agricultori au ales să semene în uscat, înainte de venirea ploilor, la fel cum au procedat până în prezent. Alții, în schimb, spun că preferă să însămânțeze rapița numai atunci când vor cădea cantități semnificative de ploaie, îndestulătoare pentru a asigura răsărirea uniformă a culturii. Printre strategiile alternative pe care vor să le pună în aplicare unii fermieri se numără semănarea rapiței la o distanță de 45 de centimetri între rânduri, fapt care poate duce la producții mai ridicate.

Principalele verigi tehnologice ale însămânțării rapiței de toamnă rămân, așa cum bine știu toți cultivatorii plantei, rotația culturii, fertilizarea, lucrările solului (cea mai importantă fază), semănatul, combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor și - nu în ultimul rând – lucrări specifice culturilor de rapiță.

Chiar dacă recolta din 2019 a fost redusă cantitativ în comparație cu anii anteriori, cererea pe piață pentru această plantă cu valențe multiple rămâne ridicată. Scăderile de producție au fost determinate, în special, de condițiile climaterice neprielnice, precum și de interdicţia privind insecticidele neonicotinoide - aprobată de Comisia Europeană în 2018 - fapt care a condus la o creștere a numărului de dăunători în culturile de rapiță.

Soluții ale furnizorilor de inputuri în agricultură Pentru a veni în ajutorul fermierilor, companiile furnizoare de inputuri în agricultură identifică soluții adecvate, reflectate prin material semincer de calitate, cu o productivitate sporită și adaptat la condițiile de mediu. În portofoliul fiecăreia dintre aceste companii se regăsesc hibrizi și soiuri de rapiță performante. În același timp, soluțiile și produsele inovative venite din partea acestor companii vizează asigurarea biostimulatorilor și nutrienților necesari pentru fertilizarea culturii de rapiță (azot, fosfor, potasiu, sulf, bor), a erbicidelor, fungicidelor și insecticidelor.

Un lucru este cert: cererea de rapiță pe piața agricolă este într-o continuă creștere, situând această plantă oleaginoasă pe locul trei în lume, ca importanță.

La nivelul Uniunii Europene, suprafața cultivată pentru semințele de rapiță a crescut cu 66 %, de la 4,1 la 6,8 milioane de hectare în perioada 2003-2018. Producția în Uniunea Europeană a ajuns la 20 de milioane de tone în 2018, fapt generat, în principal, de cererea de biomotorină.

Capacitatea de procesare a culturii de rapiță în România este ridicată, cererea la export fiind în continuă creștere.

Aceste argumente creează condiții ca, și în anii viitori, valorificarea producției de rapiță să fie sigură și la prețuri competitive.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

119

120

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fertilizarea corectă a culturilor în contextul mondial al creșterii nevoii de hrană În anul 1970, în lume trăiau circa 3.7 miliarde de oameni. În prezent, populația a ajuns la 7.7 miliarde de oameni și se așteaptă ca numărul să depășească 10 miliarde în următorii 50 de ani. Consumul mediu caloric pe persoană a crescut în ultimii 50 de ani de la 2400 de kilocalorii zilnic la aproape 3000 de kilocalorii.

Cererea mondială de alimente aproape s-a triplat, așadar, în ultimii 50 de ani, iar în anul 2070 va ajunge cel mai probabil să aibă de patru ori valoarea pe care o avea în 1970. În același timp, condițiile agricole la nivel mondial s-au înrăutățit. În contextul urbanizării masive și a creșterii demografice accelerate, terenul arabil per capita a scăzut de la 0.37 hectare în 1960 la 0.19 hectare în prezent. La aceasta se adaugă schimbările climatice care fac cultivarea plantelor să fie mai dificilă.

La nivel mondial, agricultura s-a văzut obligată să răspundă acestor provocări prin căutarea constantă de noi metode de creștere și eficientizare a producției. De aici porneşte şi misiunea Azomureş de a oferi fermierilor soluţii inovatoare de fertilizare, contribuind la mult căutata creștere a producției, precum și la eficiența economică a fermelor și la prezervarea mediului înconjurător.

4C - conceptul aplicării CORECTE a îngrășămintelor Pe lângă preocuparea constantă pentru diversificarea sortimentelor de îngrășăminte și livrarea unor produse de calitate superioară, în conformitate cu tehnologiile agricole, Azomureș dorește să fie un partener de încredere pentru fermieri și pe partea de consultanță în aplicarea corectă a fertilizanților. Astfel, pentru a răspunde nevoii de informare a fermierilor în ceea ce privește aplicarea îngrășămintelor, specialiștii Azomures au lansat conceptul 4C, care constă în patru lucruri corecte care trebuie făcute în procesul de aplicare a îngrășămintelor.

Conceptul 4C reprezintă o abordare inovativă, menită să crească eficiența aplicării fertilizanților. Cele patru reguli sunt general valabile, dar vor fi aplicate în funcție de condițiile specifice de sol, climă, sistem de cultură și tehnologie agricolă. Fertilizarea este cu adevărat eficientă doar dacă cerințele nutritive ale plantelor sunt stabilite în raport cu însușirile solului, dar în același timp are un caracter integrat în tehnologiile agricole aplicate, pentru a conduce la obținerea unor producții vegetale ridicate, de calitate.

Conceptul 4C privește tipul

de fertilizant, doza aplicată, momentul aplicării și modul de aplicare.

Alegerea CORECTĂ a tipului fertilizanților asigură o nutriție echilibrată ținând cont de nivelul de aprovizionare din sol și compoziția chimică a fertilizantului, sub forma accesibilă plantelor. Sfatul Azomureș: Utilizati cel mai echilibrat fertilizant, ținând cont și de eficiența economică a produsului.

Doza CORECTĂ se stabilește în funcție de nivelul de aprovizionare al solului și consumul specific al plantelor. Sfatul Azomureș: Efectuați o analiză a solului și a consumului specific al plantei.

Momentul CORECT al aplicării se stabilește în funcție de nivelul de aprovizionare al solului, absorbția elementelor nutritive, fazele de vegetație, riscul pierderii de nutrienți și tehnologia aplicată. Sfatul Azomureș: Utilizați recomandările specialiștilor și chiar controlul nutrienților prin analiza ureazei sau a inhibitorilor nitrificării. Utilizați aplicarea fracționară pentru a îmbunătăți absorbția.

Modul CORECT de aplicare se stabilește în funcție de dinamica sistemului radicular al plantei și absorbția elementelor nutritive, pentru a răspunde nevoilor specifice plantelor și a diminua riscul pierderilor de elemente nutritive. Sfatul Azomureș: Utilizați un mod de aplicare care reduce pierderile, încorporați fertilizanții și aplicați ținând cont de conservare.

Conceptul 4C oferă o bază științifică pentru a evalua corect necesarul de nutrienți, contribuind la practicarea unei agriculturi durabile, cu abordarea unor obiective economice, sociale și ecologice. Competitivitatea în agricultură devine tot mai intensă cu trecerea timpului, iar fertilizarea este un factor important în creşterea productivităţii agricole. Principalul mijloc de atingere a unor producţii agricole sigure, constante şi de calitate superioară rămâne aplicarea corectă a îngrăşămintelor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

121

122

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ceragrim Ungheni - după 25 de ani Text: Ioan SANDOR | Foto: Ligia VORO

Un sfert de secol de existență, un sfert de secol de activitate în domeniul agroindustrial. Moment aniversar, plin de trăiri și de sentimente, sărbătorit de angajații și invitații Ceragrim SRL Ungheni, prezenți la aniversarea primilor 25 de ani de la înființarea companiei, în cadrul Complexului de spectacole și evenimente „Europa Ballroom” din Târgu Mureș. În debutul aniversării a fost prezentat pe un ecran de proiecție istoricul companiei, de la momentul înființării, până în prezent. În anul 1994, prin acordul şi voința acționarilor Ioan Pop și a soției, Laura Pop, a luat ființă societatea Ceragrim SRL, a cărei activitate a fost orientată către cultura cerealelor, iar mai apoi spre sectorul zootehnic, de creștere și reproducție a animalelor.

Activitatea inițială a fost demarată pe o suprafață de 100 de hectare de teren agricol, cu două tractoare U650, utilaje agricole aferente și o combină New Holland second hand.

Pentru cultivarea celor circa 1.400 de hectare de teren arabil, din totalul de peste 1.600 de hectare deținute în prezent, societatea agroindustrială beneficiază de toată gama de utilaje agricole, tractoare, combine de recoltat porumb și păioase, mașină de erbicidat autopropulsată, combină de recoltat porumb și siloz, precum și gama aferentă de mașini agricole, mijloace de transport pentru produse agricole, camioane, autoutilitare de transport pâine și mărfuri, utilaje și echipamente. În vederea desfășurării activităților agricole în sectorul vegetal, Ceragrim are în exploatare suprafețe de teren agricol pe Valea Mureșului - Grebenișu de Câmpie, Ungheni, Sânpaul, Ogra - și pe Valea Târnavei - la Urmeniș, Laslău, Coroi, Suplac, Zagăr. Pe aceste suprafețe se cultivă cereale (grâu, triticale, porumb boabe), plante oleaginoase și furajere (floarea-soarelui, rapiță, soia, porumb siloz și lucernă).

Piloni de susținere adăugați.

Activități în sectorul zootehnic În anul 1998, societatea a închiriat ferma de bovine din localitatea Viișoara, pe care a populat-o cu circa 80 de capete de juninci gestante.

În prezent, unitatea zootehnică dispune de un efectiv de 300 de animale, din care 150 de vaci cu lapte.

La momentul actual, unitatea se află în proprietatea Ceragrim SRL, fiind achiziționată în anul 2007.

Ferma de bovine Ormeniș a trecut printr-un amplu proiect de modernizare din fonduri europene, prin Măsura 121 „Modernizarea Exploatațiilor Agricole”, proiect de investiții finanțat la începutul anului 2012. În 2001, societatea a cumpărat Complexul de creștere şi îngrășare a bovinelor din localitatea Grebenișu de Câmpie. Cu o capacitate inițială de 400 de capete de bovine, parțial modernizat și utilat în 2005, prin fonduri SAPARD, complexul a fost modernizat în perioada 20102012 prin intermediul unui proiect de investiții finanțat, de asemenea, prin Măsura 121.

La ora actuală, ferma dispune de un efectiv total de 500 de animale din care 250 vaci cu lapte. În anul 2002, societatea a închiriat, pe o perioadă de 5 ani, un complex de creștere și îngrășare a porcinelor, cu o capacitate maximă de 3.500 de capete. Localizat în Coroi, comuna Coroi-Sânmărtin, complexul a fost renovat și pus în funcțiune în 2006.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În prezent, complexul este înscris în patrimoniul societății, fiind populat cu un nucleu de 300 de scroafe de reproducție, rasa Pic. Capacitatea complexului a fost extinsă prin construirea, din fonduri proprii, a patru hale.

Investiții pentru extinderea activității Începând din 2001, compania și-a diversificat domeniile de activitate achiziționând sau înființând, cronologic: o fabrică de nutrețuri combinate cu o capacitate de depozitare de circa 8.000 de tone, o moară de grâu cu o capacitate de măcinare de circa 4 tone la 8 ore, fabrica de pâine și produse de panificație și patiserie din Ungheni cu capacitatea de producție de aproximativ 6.000 de kilograme pe zi, fabrica de carne și preparate din carne (începând cu anul 2014), magazine proprii pentru valorificarea cărnii - provenită din fermele companiei - și a produselor de panificație și patiserie.

Un aspect important îl constituie modernizarea și dezvoltarea celor mai multe dintre aceste capacități de producție, prin intermediul unor proiecte cu finanțare europeană.

Cuvinte de mulțumire La închiderea prezentării, în cuvinte și imagini, a parcursului pe care l-a avut societatea Ceragrim în cei 25 de ani de existență, managerul general al companiei, Ioan Pop, a ținut să aducă mulțumiri angajaților și invitaților prezenți: „Vă rog să-mi permiteți să mulțumesc în mod deosebit colaboratorilor firmei Ceragrim, angajaților, personalului tehnic, inginerilor, economiștilor și tuturor specialiștilor. De asemenea, aș vrea să mulțumesc firmelor cu care am colaborat foarte mult. Aș vrea să menționez mai întâi firma Dafcochim SRL, firmă cu care noi derulăm o cifră de afaceri de circa 3 milioane de lei anual. Aș vrea să mai mulțumesc firmei Premaco, firmei Valpet și altor firme care au contribuit substanțial la

AGRO TB

progresul firmei Ceragrim. Din 1994 până acum am ajuns aici, cu suișuri și coborâșuri, cu greutăți mai mici sau mai mari. Vreau să mulțumesc familiei, soției și, în mod special, fetelor mele, fiindcă eu mai mult am lipsit de acasă, până când ele au terminat școala și facultatea. Totodată, le mulțumesc pentru buna colaborare domnilor directori de la Directia Sanitar Veterinară, de la Garda de Mediu, de la APDRP și de la Direcția Agricolă Mureș. Îmi doresc să avem o sărbătoare frumoasă, în această zi aniversară a societății Ceragrim”.

Distincții aniversare pentru angajați și parteneri Într-o atmosferă oficială, administratorul companiei Ceragrim a decernat invitaților distincții aniversare, în semn de mulțumire pentru eforturile depuse la bunul mers și la ascensiunea societății.

Au fost nominalizați: Alexandru Beltea, primul angajat al firmei Ceragrim; Ioan Buta - șef Ferma vegetale Coroi; Ioan Șerban pensionar - care a ales să-și continue activitatea la Ceragrim; Sorin Cerceș - Ferma Grebenișu de Câmpie; Nagylaki Marika - contabil Ceragrim; Barta Tunde - Fabrica de nutrețuri combinate Sânpaul; Paul Nedelea - Proiecte europene Ceragrim; Petru Orosan - inginer șef Ceragrim; Mihaela Botezan - contabil șef Ceragrim; dr. ing. Marius Bereș - șef Ferma de creștere a porcinelor Coroi; Ileana Bereș - inginer Ferma de creștere a porcinelor Coroi; Ioan Curuțiu - șef Ferma bovine Ormeniș; Constantin Florin Baciu Pop - șef Fabrica de pâine și produse de panificație Ungheni; Lucica Orosan - șef Departament de personal Ceragrim; Marin Caraghiaur Pop - șef Fabrica de carne și preparate din carne Ceragrim; Roxana Pop Caraghiaur - economist Ceragrim; Aurica Fărcaș - contabil Ceragrim; Mujnai Emoke - Fabrica de pâine și produse de panificație Ungheni; Vlad Serb - inginer agronom Ceragrim; Otilia Boariu - contabil șef Fabrica de preparate din carne Ceragrim; Victoria Gaspar Fabrica de carne și preparate din carne Ceragrim.

De primirea plachetelor aniversare s-au bucurat toți angajații societății prezenți la eveniment, precum și partenerii de afaceri și colaboratorii Ceragrim.

Administratorul companiei, Ioan Pop, a primit din partea angajaților, prin inginerul Petru Orosan, o sticlă voluminoasă de șampanie. Un cadou emblematic, având inscripționat pe etichetă cifra 25, cu mențiunea ca această sticlă să fie desfăcută peste urmărorii 25 de ani, la aniversarea a 50 de ani de la ființarea firmei Ceragrim.

Sărbătoarea celor 25 de ani de la fondarea companiei Ceragrim s-a încheiat într-o notă de relaxare și bună dispoziție, cu muzică, dans, fotografii de grup și plăcute momente de socializare între invitații prezenți.

123

124

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povestea românească a roșiilor din Valea Largă - Mureș

de Alin ZAHARIE

Mereu suntem tentați să credem că produsele românești sunt sub cele venite din afară, până în clipa în care ne convingem de gustul lor, în cazul în care vorbim de vreun fruct sau cine știe ce alt aliment de larg consum.

O poveste românească cu gust bun și natural o găsim în comuna mureşeană Valea Largă, povestită de Stelian Chiroi, producător agricol cu o vechime de peste două decenii în domeniu. „Mă ocup cu agricultura de aproape 20 de ani, în special de cultivarea legumelor. Aveam la început cultură în câmp, în aer liber, dar din cauza lipsei apei, am trecut pe partea de solarii. Afară, aveam cultivat porumb zaharat, varză, vânătă, gogoşari, ceapă. La modul intens am trecut pe partea de solarii în urmă cu vreo zece ani. În prezent, cultivăm afară, în funcţie de cum avem apa. Sunt culturi care merg primăvara până dă seceta din perioada verii, unde putem să irigăm, în cazul în care avem apă. Apoi, în perioada iulie, august, cum e acum, când seceta e mai accentuată și nu mai avem apă, atunci nu are rost să muncim afară, deoarece fructul necesită apă mai multă, noi nu mai avem de unde să o dăm, fapt pentru care ne concentrăm doar pe solarii”, a declarat Stelian Chiroi.

Apa, gestionată cu grijă Suprafața cultivată în solarii nu e de neglijat, aici apa fiind gestionată cu grijă, printr-un sistem de picurare care să asigure plantei necesarul de apă. „Avem în prezent 20 de ari de solarii, iar afară, avem undeva la un hectar. Avem 10 ari incluse în cadrul programului pentru tomate, unde cultivăm doar roşii, la care se adaugă suprafețe în solarii pentru ardei, gogoşari şi vânătă. În această perioadă, am renunţat la culturile de afară, şi am trecut totul pe solar, în special datorită consumului de apă. Irigația la plante o avem prin picurare, consumul de apă este astfel mai redus, merge numai la plantă”, a afirmat Stelian Chiroi. Îm urmă cu doi ani, Stelian Chiroi a intrat în programul pentru tomate. „Au venit cei de la Direcţia Agricolă, undeva în luna februarie a anului 2017 să ne propună să intrăm în acest program.

Practic, programul era început în zona de sud a ţării, noi am intrat pe ciclul II. A fost un pic cam greu la început. Dacă vrei să ieşi mai devreme cu producţia, ai nevoie de material pentru asigurarea căldurii, lemn sau rumeguş, care necesită costuri destul de mari. În principiu, programul pentru tomate ne-a ajutat. Am primit o sumă de 3.000 de euro, condiţia fiind să avem o producţie de 2.000 de kilograme, care apoi să o vindem pe plan local”, a spus fermierul din Valea Largă.

Unde se vând roșiile?

Producția obținută de Stelian Chiroi este valorificată în Târgu Mureș, în Piața Cuza Vodă. „Desfacerea o avem în Târgu Mureş, mai exact în Piaţa Cuza Vodă, plus mai livrăm la anumite aprozare. Nu ar fi problemă cu munca, oricum trebuie să lucrăm ceva, dar când ajungem la partea cu desfacerea, atunci apar problemele. De 17 ani avem un punct de desfacere în Piaţa Cuza Vodă din Târgu Mureş.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lumea ne cunoaşte, apreciază produsele noastre, ştie că sunt de calitate. Avem de toate, roşii, cartofi, ardei, castraveţi, ceapă, gogoşari, varză. Concurenţa cu zarzavaturile şi legumele din import este una inegală. Sunt persoane care duc de la mine roşii, iar pe etichetă nu scriu ”Roşii de Valea Largă”, ci doar ”Roşii România”, lucru care mă cam deranjează. Nu pot să mă cert cu cel care ia roşii de la mine, altfel nu mai cumpără marfă de la mine. Cu toate astea, avem câţiva clienţi care sunt serioşi și care iau încontinuu marfă de la mine. În schimb eu le ofer calitate, aspect care consolidează relaţia dintre mine şi clienţi, în beneficiul consumatorului care are la dispoziţie marfă de calitate. Cât privește munca, întrega familie se îngrijeşte de treburile din fermă. Muncim cu toţii, de la mic la mare, începând de la cei doi copii, soţia, până la părinţi, în funcţie de complexitatea muncii. Practic, fiecare avem o contribuţie la bunul mers al activităţii”, a spus Stelian Chiroi.

Adaptarea legislației la nevoile crescătorilor ardeleni Deși programul pentru tomate este benefic, Stelian Chiroi crede că acesta ar putea fi adaptat condițiilor existente în Ardeal. „Am tot insistat, ba la Direcţia Agricolă, ba pe la alte oficialităţi care mai veneau la cumpărături în piaţă, inclusiv la prefect și la parlamentarii de Mureş. Ne bagă în seamă doar atunci când au nevoie de voturi, în rest, patru ani de zile nimic. Am insistat, la acest program pentru tomate, să existe o delimitare, zona Ardealului de zona sudului. Cei din sud practic nu fac foc, nu au cheltuială aşa de mare cum avem noi, la ciclul de primăvară, la plantatul cu răsadurile. Din acea sumă de 3.000 de euro, eu poate cheltui 2.000 pentru căldură, în funcţie de cum e timpul. În schimb cei din sud nu au cheltuieli cu căldura, ei sunt cu două, trei săptămâni în faţa noastră în ce priveşte condiţiile de temperatură.

Atunci, normal că planta se dezvoltă, altcumva creşte, iar noi nu putem ţine pasul cu ei. Propunerea mea este să rămână acel termen legal la ei la olteni, până în 31 mai, iar în ce priveşte Ardealul, să se facă zona II, cu un termen până în 15 sau 20 iunie. Să se facă pe zone acest program, deoarece nu poţi să-l pui pe cel din sud pe picior de egalitate cu cel din Bistriţa sau Mureş. De asemenea, am insistat mult, de cel puţin un an de zile, am ajuns inclusiv la Primăria Târgu Mureş, să facem începând cu luna august o zi în piaţă numai cu producători din județul Mureş, de regulă într-o zi de sâmbătă, începând cu data de 10 august. Practic, în fiecare zi de sâmbătă, să fie piaţă doar cu producători din judeţul Mureş.

Sper să dureze această iniţiativă, să nu avem parte de alţii aşazişi producători de prin alte părţi. Noi ne cunoaştem între noi, iar în momentul în care se va încălca această regulă, vom

lua atitudine. Ori pornim pe un drum şi ne ţinem de el, să sprijinim producătorul din judeţul Mureş, ori ne vedem de ale noastre. Așa îi sprijinim pe producători, dar şi pe cei din Târgu Mureş, pe cumpărători”, a afirmat Stelian Chiroi.

Gustul românesc, autentic de bun Povestea românească a roșiilor din Valea Largă nu putea fi completă fără un gust pe măsură. „Soiurile pe care le cultivăm sunt cele româneşti, de casă, porodici cum li se mai spun, pe care nu pot să le ţii două, trei zile. După-masa le adunăm, iar a doua zi dimineaţa le livrăm către consumatori. Multă lume s-a axat pe soiuri de hibrizi, care fac cantitate. Vorbim aici de o roşie care rezistă mult, indiferent că e secetă, ploaie, condiţii de umezeală, ea rezistă, stă acolo pe plantă o săptămână şi tot aşa rămâne. După ce e culeasă, mai stă în baxuri încă o săptămână. Nu rezistă în supermarketuri lădiţa cât rezistă roşia. În schimb noi ne-am axat pe roşii obţinute din sămânţa proprie. Facem o producţie mai puţină decât cele care au la bază soiurile de hibrizi, dar, în ce priveşte calitatea, nu se compară. În 10 iunie am ieşit cu roşiile la piaţă, unde oltenii vindeau kilogramul cu 2,5 - 3 lei, iar eu vindeam la masă, vizavi de ei cu 8 lei kilogramul. Cu toate acestea, lumea s-a uitat la calitate. 90% sunt crescute natural, doar cu gunoi de grajd şi apă, plus câteva stropiri cu substanţe omologate pentru anumiţi dăunători, nicidecum îngrăşăminte chimice pentru creştere”, a conchis Stelian Chiroi.

125

126

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BUCUREȘTI

NOUA GAMĂ DE BOILERE ELECTRICE LYDOS, LANSATĂ Ariston Thermo România, liderul pieței locale de boilere electrice și centrale termice, a lansat gama de încălzitoare de apă electrice Lydos, care îmbină tehnologia inovatoare cu soluțiile de conectivitate inteligentă

vedere, pentru a răspunde mai bine nevoilor de business ale clienților săi.

Lansat în 2017, programul Orange România de accelerare și colaborare cu startup-urile, are în total colaborări cu 16 startup-uri. Aceste colaborări s-au concretizat în 3 direcții – soluții folosite de Orange și de clienții săi în colaborări comerciale sau în proiecte pilot, soluții integrate în portofoliul Orange și colaborarea în proiecte europene de cercetare și dezvoltare Horizon 2020 alături de Orange.

Aproximativ 300.000 euro sunt alocați anual pentru parteneriatele cu startupurile tech și dezvoltarea soluțiilor acestora.

Prin Orange Fab, startup-urile primesc acces la cele mai noi tehnologii, susținere pentru dezvoltarea produselor și acces rețeaua de distribuție Orange și Orange Business Services.

Pentru mai multe detalii, accesați http://www.orangefab.ro/.

CLUJ pentru a garanta un confort sporit și un consum redus de energie.

Noua gamă este formată din cinci modele: Lydos R, Lydos Eco, Lydos Plus, Lydos WiFi și boilerul electric cu pompă de căldură Lydos Hybrid WiFi. „Un atribut important al noii generații de echipamente de producere a apei calde menajere este eficiența energetică. La nivel european, aproximativ 15% din consumul anual de curent electric al unei familii este generat de boilerele electrice*. Acest procent poate fi redus la jumătate grație tehnologiei inovatoare care a fost integrată în boilerul Lydos Hybrid WiFi,” spune Cătălin Drăguleanu, country manager al Ariston Thermo România.

Boilerele Lydos sunt construite în trei variante, cu volume de 50 de litri, 80 de litri și 100 de litri, produsele oferind garanție de până la șapte ani.

ORANGE FAB ANUNȚĂ NOI COLABORĂRI Orange Fab anunță colaborarea cu 6 noi startup-uri tech și extinde domeniile de activitate pe care le are în

CREȘTERE IMPORTANTĂ Divizia Business Solutions din cadrul BRINEL, unul dintre principalii integratori de sisteme informatice din România, a înregistrat în primele 8 luni ale anului o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro, în creștere cu 54% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Divizia de soluții țintește afaceri de 3,5 mil. euro în 2019, cu circa 30% mai mult față de 2018 și un plus de 80% față de 2017.

Creşterea accelerată se va menţine po-

trivit estimărilor și în următoarea perioadă, cu o rată de cel puțin 20% anual, veniturile urmând să depășească 8 milioane de euro în 2024.

CLEVERGO AJUNGE ÎN CLUJ Clever extinde serviciul de transport alternativ CleverGo în alte două mari orașe din țară, în completarea serviciilor de taxi oferite deja în aplicație.

Serviciul este disponibil începând din

16 septembrie în Cluj și în Iași, la nici un an după ce acesta a fost lansat în București și în Timișoara.

Astfel, pasagerii din Cluj și Iași au acces la singura platformă din România care integrează cele mai bune opțiuni de taxi și de transport alternativ, și beneficiază, în plus, de o reducere de 50% din valoarea curselor în cazul plăților cu cardul. Șoferii parteneri care utilizează activ serviciul CleverGO în Cluj și în Iași vor beneficia de 0% comision și numeroase bonusuri, putând ajunge la venituri nete de până la 8.000 de lei pe lună.

PROGRAM PENTRU PRIMUL LOC DE MUNCĂ Criza de personal din câmpul muncii are acum o soluție practică și în România dezvoltată pentru studenți – profesori universitari și companii.

Programul FUTURE – Construiește cu pasiune este singurul program care dezvoltă competențe soft necesare în câmpul muncii și care continuă toamna aceasta la Cluj-Napoca cu noi ediții.

Ediția Office Depot Service Center a programului FUTURE – Construiește cu pasiune se desfășoară în ClujNapoca în perioada 16 octombrie – 8 ianuarie și include sesiuni de training săptămânale cu studenții înscriși în program, activități în cadrul companiei Office Depot, precum și întâlniri de lucru cu profesorii și angajații companiei. Mădălina Hodorog și Călin Crețu sunt trainerii care vor susține activitățile din cadrul programului. Mai multe detalii legate de program și înscrieri găsiți pe: www. madalinahodorog.ro/future

COVASNA

VIITOR INCUBATOR LA TÂRGU SECUIESC O veche centrală termică dezafectată din Târgu Secuiesc se va transforma într-

127

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MUREȘ

CU O NOUĂ CONDUCERE După mai bine de 15 de ani de activitate în România, Frank Hadinjak, directorul general al E.ON România, a decis să părăsească organizația, începând cu data de 30 septembrie a.c. Începând cu 1 octombrie 2019 Manfred Paach, care a ocupat anterior funcția

sunt redenumite Ensana, a anunțat conducerea companiei. Din portofoliul grupului Ensana face parte și Sovata Ensana Health Spa Hotels.

Compania a anunțat reabilitarea hotelului Făget, astfel că în urma unei investiții de 8 milioane de euro, acesta, redenumit Ursina Ensana Health Spa Hotel, să obțină 3 stele după reclasificare. Investiția va fi finalizată până în primăvara anului viitor. Cu 26 de hoteluri în Ungaria, Cehia, Slovacia și România, grupul combină puterea de vindecare a resurselor naturale locale cu expertiza medicală pentru a sprijini sănătatea și bunăstarea oaspeților săi. (Sursa foto: danubiushotels.com)

PREMIUL VALUE&QUALITY SIBIU AWARD PENTRU PETRY MANAGER DE PROIECT Standardul de calitate al cărnurilor Petry a fost recunoscut de către sta- PENTRU THYSSENKRUPP tul ungar prin acordarea Premiului Value&Quality Award, o emblemă a BILSTEIN excelenței. Premiul Value&Quality Award este oferit cu scopul de a recunoaște calitatea superioară a produselor și serviciilor aflate în competiție, promovează dezvoltarea ofertelor competitive pe piața internațională și sprijină consumatorii în alegerea produselor și servicii-

de CFO în compania E.DIS, va fi numit CEO E.ON România. Manfred vine cu o experiență bogată care include câțiva ani la conducerea Boardului E.ON Bulgaria și o expertiză profesională valoroasă în special în distribuție și reglementare.

Totodată, începând cu 1 octombrie, Cătălin Iordache, în prezent director general Axpo România, va prelua conducerea E.ON Energie România, devenind, totodată, şi directorul general adjunct al E.ON România. Aceste poziţii sunt ocupate în acest moment de Dan Morari care a decis să părăsească Grupul E.ON începând cu 1 octombrie a.c.

lor de calitate. Ceremonia de premiere a avut loc pe data de 10 septembrie 2019 la Budapesta, în Parlamentul Ungariei.

(Sursa foto: Pagina de FB a Petry)

INCUBATOARE ÎN DOUĂ INVESTIȚIE DE MUREȘENE 8 MILIOANE DE EURO ORAȘE La Miercurea Nirajului și Târgu Cele mai cunoscute și prestigioase hoteluri spa din Europa, cunoscute anterior ca Danubius Health Spa,

spații de lucru dotate cu echipamente și sprijin specializat, la costuri reduse. Prin Programul Operațional Regional 2014-2020 se alocă fondurile necesare pentru realizarea celor două proiecte care au o valorare totală cumulată de 13,24 milioane lei.

Termenul limită de realizare a proiectului depus de Fundația Ecologică „Dimitrie Cantemir” în parteneriat cu Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș este estimat la data de 30.06.2021. Din valoarea totală a proiectului de 6.347.297 lei, suma de 3.843.911,15 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă solicitată de beneficiar pentru a realiza activitățile prevăzute în proiect (827.7168 euro).

Termenul limită de realizare a proiectului estimat de beneficiarul proiectului, Primăria orașului Miercurea Nirajului, este până la data de 30.07.2023.

Valoarea totală a proiectului este de 6.990.916 lei, din care 3.683.890 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă alocată proiectului prin prioritatea de investiții 2.1B a POR 2014-2020, respectiv 793.258 Euro.

news

un incubator de afaceri nou și modern.

Contractul de finanțare are o valoare totală de 2,61 milioane lei. Incubatorul de afaceri va găzdui firme ce vor activa în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, oferind spațiu pentru firme mici și mijlocii la un preț avantajos și asigurând echipamentele necesare pentru desfășurarea activităților. Din valoarea totală a proiectului de 2.618.439 lei, suma de 1.485.313 lei, (aproximativ 319.834,76 euro) reprezintă finanțarea nerambursabilă solicitată de către beneficiarul proiectului, Primăria Municipiului Târgu Secuiesc. Diferența dintre cele două sume reprezintă cofinanțarea asigurată de către beneficiar pentru realizarea proiectului. Proiectul va fi finalizat până în 30 iunie 2022.

Mureș, în următorii ani se vor deschide noi centre unde afacerile la început de drum vor beneficia de

Compania CBRE, lider global și național al pieței de consultanță imobiliară, a gestionat în ultimii cinci ani, prin divizia de Building Consultancy, proiectele de construire a trei unități de producție din România, cu o suprafață de aproximativ 50.000 mp, care totalizează investiții ale clienților de peste 100 de milioane de euro.

Este vorba de fabrica de elicoptere Airbus Helicopters de la Brașov, fabrica de sisteme electronice Kimball Electronics de la Timișoara și, recent, fabrica pentru producția de componente auto ThyssenKrupp Bilstein de la Sibiu.

Noua fabrică ThyssenKrupp Bilstein a fost inaugurată la finalul lunii iunie și reprezintă o extindere a unității existente, având ca scop producerea de amortizoare pentru clienți precum Daimler, Jaguar Land Rover sau Porsche. Investiția Thyssenkrupp a creat peste 350 de noi locuri de muncă la fabrica din Sibiu, care are acum în jur de 1.000 de angajați.

Pagini realizate de Ligia VORO ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

128

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO