TB 93

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM IMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN X • NR 93 • 24 MARTIE - 21 APRILIE 2020 • PREȚ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Doru Borsan jr. si Doru Aurelian Borsan Smart City Technologies SE

PAG. 5-8 TRANSFORMAREA DIGITALĂ A LUMII. SMART CITIES TECHNOLOGIES SE PAG. 13-27 COMUNE EMERGENTE PAG. 49-70 VIITORUL INDUSTRIEI PUBLICITĂȚII, CREATIVITĂȚII ȘI COMUNICĂRII ÎN ROMÂNIA PAG. 71-96 AGRO TB

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Andi Moisescu despre stil vestimentar masculin:

1

“Eleganță și echilibru: două atribute tot mai rare azi, pe care le regăsesc pe eticheta Tudor Tailor” În 2020, dressing-ul masculin nu se mai limitează la piesele vestimentare de sezon. Costumele made to measure din țesături smart și ușoare sunt propuse de designerii Tudor Tailor pentru ținute bărbătești care oferă confort și pun eticheta eleganței pe durata întregului an.

Această evoluție din moda masculină este susținută de noul brand ambassador Tudor Tailor, Andi Moisescu, care și-a dat apropoul și în materie de lifestyle masculin și ne-a povestit despre atuurile pe care bărbații trebuie să le accesorizeze oricărei ținute.

Românii au stil: Brandul românesc care inovează moda masculină Colaborarea cu Tudor Tailor a fost extrem de firească pentru Andi Moisescu, unul dintre cele mai importante personaje masculine din media românească. În căutarea bunului gust și a echilibrului, brandul românesc de inspirație britanică și măiestrie italiană a răspuns nevoilor cotidiene ale bărbatului modern. “Îmi place ce face întreaga echipă de la Tudor Tailor. De-aia am și bătut la ușa lor. Văd eleganță și echilibru în fiecare detaliu. Și astea sunt două atribute tot mai rare azi, când toată lumea e tentată să exagereze pentru a atrage atenția.”

Propunerile vestimentare pentru noul an sunt dedicate fiecărui moment din viața unui bărbat - de la ieșirile în care ai nevoie de piese în stil smart-casual, la întâlnirile business și până la costumele speciale pentru evenimente sau ceremonie, cu o etichetă formală, stil gală.

“Haina înseamnă ținută. În toate sensurile. Ai tricou cu mesaj, te duci inclusiv cu discursul în direcția aia. Ai costum, treci inevitabil la eleganță din toate punctele de vedere. Altfel, nu se leagă nimic cu nimic”, a transmis Andi Moisescu, brand ambassador Tudor Tailor. Țesăturile propuse de croitorii Tudor Tailor poartă amprenta inovației și a tradiției și sunt potrivite atât pentru ținutele din sezonul rece, dar și pentru anotimpurile însorite. Prin hainele alese, bărbații înțeleg că eleganța este o stare de bine, în care își pot exprima libertatea unui caracter admirabil. Moda nu este impusă, iar stilurile propuse nu limitează personalitatea masculină.

Ce înseamnă pentru Andi Moisescu stilul unui bărbat elegant?

“Este o armonie între cine e, prin prisma a ceea ce face și cum se îmbracă. Dacă nu joacă în același film, e necâștigător.

Cât despre mine, pe scurt aș spune creativ, elegant și echilibrat”, a subliniat Andi Moisescu.

De ce alegem piese de tranziție în 2020?

Tudor Tailor reconfigurează modul în care sezoanele sunt abordate în dressing-ul bărbatului modern și oferă o selecție de ținute potrivite unui bărbat desăvârșit, care-și exprimă valențele maturității.

“Când mă gândesc la garderoba mea, ca și mine, este întro continuă evoluție. Inclusiv din punct de vedere coloristic. Încearcă și ea să țină pasul cu vârsta mea, cu pasiunile și preocupările mele reale”, a povestit noul ambassador Tudor Tailor.

Pentru a fi impecabili, bărbații nu trebuie să-și burdușească dulapul cu haine pentru fiecare tendință, ci să opteze pentru costume și sacouri de tranziție care nu se vor lăsa influențate de trenduri sau sezoane.

Care crezi că e secretul longevității pe zona de stil? “Îți spun cum aș proceda eu, în raport cu stilul. Aș încerca întotdeauna să fiu în deplin acord cu mine și pasiunile mele.

M-aș feri să cad în capcana uniformei, indiferent cât de cool ar părea. N-aș încerca niciodată să pozez în ceea ce nu sunt.

Pentru că în cele din urmă, n-aș avea nimic de câștigat”, a mai adăugat Andi Moisescu.

Echipa Tudor Tailor a pășit în 2020 alături de Andi Moisescu ca brand ambassador. Pentru noul an, continuă să creeze ținute etalon în universul eleganței masculine românești, prin profesionalismul dobândit în cei 10 ani de experiență ai companiei.

Citește aici - https://www.tudor-tailor.com/blog/interviuandi-moisescu-stil-masculin-elegant/ interviul complet oferit de Andi Moisescu despre stilul masculin românesc.

2

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La faza regională a concursului BASF România -”Povești cu vinuri românești”,

Cele mai bune vinuri din Transilvania și Banat, pe alese de Alin ZAHARIE

Câștigătorii fazei regionale Transilvania și Banat ai concursului ”Povești cu vinuri românești”, organizat pentru a a cincea oară de BASF România, au fost desemnați și anunțați în 4 martie la Hotel Plaza din Târgu Mureș. Evenimentul este menit să identifice, să premieze și să promoveze vinurile create de micii viticultori din întreaga ţară.

Concursul național ”Povești cu vinuri românești” se desfășoară în trei faze regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri albe, roze și roșii). În total, după terminarea etapelor regionale, sunt desemnate 27 de vinuri calificate în marea finală națională. Jurizarea probelor de vin înscrise în concursul ”Povești cu vinuri românești” este asigurată de degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR). „În 2020 punem din nou în lumină viticultorii care continuă tradiția îndelungată a vinului. Prin eforturile noastre continue de cercetare ne dorim să susținem viticultura din România oferind soluții inovatoare și eficiente de protecție a viței de vie, pentru ca fermierii să-și poată valorifica munca în domeniul viniviticol. Sperăm ca și ediția din acest an a concursului „Povești cu vinuri românești” să ne ajute să descoperim vinuri valoroase care să ne trezească senzații incomparabile pe care doar un vin bun le poate trezi”, a precizat Ionuţ Lăpădătescu, Sales and Commercial Manager Agricultural Solutions, BASF România. În prima parte a evenimentului, cei prezenți au aflat info­ rmații legate de produsele BASF împotriva bolilor și dăunătorilor la cultura de viță de vie, respectiv făinarea (produsele Sercadis, Vivando), mana viței de vie (Polyram, Soriale),

putregai cenușiu (Acrobat, Cantus). Informațiile au fost oferite de către reprezentanții BASF Agricultural Solutions România, Georgiana Bebeșelea, Mihai Manolache și Marius Magopăț, responsabil marketing culturi horticole.

Diplome de Excelență Prezentarea câștigătorilor etapei regionale de la Târgu Mureș a avut parte de un oaspete special - Zeița Cleopatra,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care a animat prezentările oferite de către reprezentanții BASF și care a oferit Diplome de Excelență viticultorilor destoinici din regiunea Transilvaniei, Banatului și Crișanei, respectiv cramelor Harșian (Dumitra, Bistrița-Năsăud), Ur (Sântireu, județul Bihor) și Vignadoro (Pâncota, Arad). „Mulțumesc companiei BASF pentru această recunoaștere a muncii depuse de către noi. Este o încununare a unei activități de 60 de ani. Glumind puțin, pot spune că sunt în acest domeniu de pe vremea Cleopatrei, prezentă la acest eveniment, o apariție extrem de instructivă. Pentru noi, viticultorii, rămâne ca în continuare să fim recunoscători celor de la BASF pentru produsele pe care ni le oferă, așa cum este extrem de important să se țină cont de o țârucă de chimie de substanță activă. După cum îi văd pe cei din jur, sunt convins că se ține cont de acest aspect. De asemenea, este foarte important să citim cu atenție materialele de prezentare. Am avut o discuție profesională de câteva minute cu domnul inginer Manolache în urmă cu câteva zile. Dacă toată conducerea BASF România este la fel, putem să ne bazăm pe această firmă, să ne menținem viile curate, și vinul foarte, foarte bun”, a precizat ing. Octavian Harșian, proprietarul Cramei Harșian.

Laude aduse vinurilor din Transilvania Momentul mult așteptat a fost cel al anunțării câștigătorilor, prefațat de președintele comisiei de jurizare, Dorin Popa, cu o laudă adusă vinurilor prezente în concurs. „Nu a fost ușor să evaluăm 120 de vinuri în două zile, mai ales atunci când vinurile sunt bune. Când sunt proaste, lucrurile merg mult mai repede, ai stabilit câștigătorii și pleci acasă. Trist este faptul că nu pot fi toți câștigători, când avem în concurs vinuri bune, de aceea spun că majoritatea care au trimis probe sunt considerați câștigători.

Nu știu dacă visteria BASF ar fi avut atâta bronz, argint și aur încât să-i premieze pe toți, așa cum au meritat. În concluzie, la acest concurs a câștigat VINUL, în special vinul din Transilvania. Pot spune că această regiune va merge în competiția națională cu niște vinuri de excepție”, a precizat Dorin Popa.

Câștigătorii etapei regionale Vinuri albe: Locul 1: Podgoriile Halmeu Vii, Halmeu, Satu Mare (Fetească regală sec 2019); Locul 2: Crama La

EVENIMENT

Salina, Turda, Cluj (Sauvignon Blanc dulce 2018); Locul 3: SC Vinifera Eco Zem, Casa de vinuri Zaig, Teaca, BistrițaNăsăud (Chardonnay sec 2019). „Suntem foarte bucuroși de acest premiu, de faptul că vinurile noastre sunt apreciate. Nu ne rămâne decât să ne bucurăm de acest premiu și, nu în ultimul rând, să ne bucurăm de vin”, a spus Cristina Carazan, eonolog la Casa de vinuri Zaig.

Vinuri rose: Locul 1: Crama Corbuț, Diosig, Bihor (Rose din Cabernet Sauvignon + Merlot 2018); Locul 1: Valea Ascunsă, Teaca, Bistrița-Năsăud (Fetească Neagră sec 2019); Locul 3: Crama Aramic, Silagiu, Timiș (Pinot Noir sec 2019). „Mulțumim celor de la BASF pentru acest premiu și sperăm ca în fiecare an să ne vedem cu bine la acest concurs”, a mulțumit Cristian Muntean, administratorul Cramei Valea Ascunsă.

Vinuri roșii: Locul 1: Crama Daiconi, Miniș, Arad (Cabernet Sauvignon sec 2018); Locul 2: Crama Izvor, Baia, Arad (Cabernet Sauvignon sec 2018); Locul 2: Crama Corbuț, Diosig, Bihor (Fetească Neagră + Cabernet Sauvignon sec 2017).

Faza națională a competiției va avea loc în data de 6 mai, la Poiana Brașov, unde cele 27 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze).

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Director General Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro

”TRIPLETA DE AUR” A DEZVOLTĂRII URBANE

”Viitorul nu va mai fi al ţărilor, al naţiunilor, ci al oraşelor. Pentru tineri, pentru noile generaţii nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi muncesc”, ne spunea, nu demult, Andreas Treichl, președintele ERSTE. Pentru orașe miza principală sunt oamenii, locuitorii, persoanele active, spe­cialiștii căutați de companii. Cu cât orașul este mai dinamic, cu atât el este mai aspirațional, magnet pentru tinerii care-și caută destinul, cariera, domiciliul. Noile generații au tot mai mari așteptări de la localitatea în care se stabilesc. De la funcționalitatea serviciilor publice comunitare, la educație de calitate, facilități culturale, de entertainment, de timp liber, condiții de mediu, infrastructură de transport în comun, nivel bun de salarizare, toate acestea definind ceea ce numim calitatea locuirii.

Dar calitatea locuirii într-un oraș este un standard urban care se atinge destul de anevoios. Dezvoltarea economică merge mână în mână cu dezvoltarea urbană, fenomen pe care îl observăm de ceva vreme în Europa, SUA, dar și în Orient și Asia. Orașele devin și la noi vioara întâi în dezvoltarea economică. Administrațiile locale sunt nevoite să țină cont de această responsabilitate și să acționeze ca atare. În strategia de dezvoltare urbană, uni­ ver­sitatea joacă un rol important. Uni­ versitatea atrage în oraș tinerele talente din zonele adiacente, mai nou și de la mari distanțe sau chiar din străinătate.

Obiectivul administrației și universității trebuie să fie retenția absolvenților în localitate sau în zona urbană funcțională prin absorbția lor în companii sau în instituții. Totodată, universitatea trebuie să fie mereu racordată la cerințele pieței și să livreze absolvenți buni pentru a stârni interesul companiilor. Atragerea companiilor în oraș/zona urbană este și miza administrațiilor, beneficiile fiind lesne de intuit. Dar companiile sunt in-

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

teresate și ele de calitatea vieții din oraș, condiție necesară pentru ca absolvenții să dorească să locuiască și să lucreze în orașul respectiv. Municipalitățile vor trebui să lucreze încontinuu pentru a asigura standardul de locuire și să rămână aspiraționale. Va fi nevoie de modernizarea permanentă a infrastructurilor funcționale, de stimularea investițiilor imobiliare și a business-urilor locale, de mobilitate urbană, conectivitate intra și extraurbană, de accesibilitate la servicii publice de calitate. În măsura în care administrațiile publice locale și universitățile vor ști să conlucreze și vor ține cont, împreună și fiecare în parte, de expectanțele noilor generații, se vor crea condițiile necesare pentru atragerea investițiilor și companiilor în oraș, asigurând cadrul optim de dezvoltare urbană.

Putem, deci, observa că dezvoltarea urbană se fundamentează pe cel puțin trei piloni: administrație, universitate, companii. În măsura în care există reciprocitate strategică între cele trei paliere, orașele se extind și devin poli economici determinanți pentru regiune și generează ritm investițional major în modernizare, inovare și dezvoltare.

Pe aceste coordonate, în viitor revista Transilvania Business va organiza con­ fe­ rința Tripleta de aur a dezvoltării urbane.

Administrații-uni­ver­sități-companii, în care, pentru prima dată în România, re­ pre­ zentanții admi­nistrațiilor din principalele orașe, cei ai marilor universități, urbaniști, arhitecți și specialiști din companii interesate de oportunitățile de business generate de strategiile de dezvoltare ale marilor centre urbane, vor putea dezbate și stabili cele mai viabile, adecvate și profitabile modalități de cooperare în beneficiul tuturor.

Nicolae POP

Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Director difuzare Liviu Ilinca (0729-388.154 ) Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteți abona la orice oficiul poștal din țară.

Codul publicației în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în rețeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaționale, naționale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Tată și fiu - Doru Aurelian Borșan și Doru Borșan jr., implicați activ în

5

Transformarea digitală a lumii.

Smart Cities Technologies SE de Ligia VORO

“Orice faci sau visezi că poți, începe. Îndrăzneala are geniu, putere și magie în ea”, scria acum câteva sute de ani poetul, omul de știință și gânditorul german Johann Wolfgang von Goethe, parcă pentru a cuprinde într-o frază întreg tumultul și creativitatea care însoțește transformarea unui vis posibil în realitate palpabilă. Sau să visezi măreț, fără limite și granițe. Așa ne gândim la business-ul târgumureșeanului Doru Aurelian Borșan care și-a dus visul la un alt nivel și a înființat în cea mai competitivă economie din Europa și una dintre cele mai performante din lume, ne gândim la Germania, Smart Cities Technologies SE. Cu un capital social de 15,150 de milioane de euro, compania deține, în acest moment, sută la sută din Novitas 3D City din România și exclusivitatea produselor și tehnologiilor Novitas 3D City în 17 țări, din Europa de Est, țările din Golf și două state din Africa – Maroc și Tunisia. Un pas important care înseamnă acces la alte piețe care înainte, poate, păreau inaccesibile. În această aventură Smart & Safe City i s-a alăturat, de trei luni, și fiul său, Doru Borșan jr., dornic să reprezinte cât mai rapid compania și să participe activ la planul de extindere pe care l-au gândit într-o lume care se transformă, iar digitalizarea va fi una dintre direcțiile primordiale.

6

COVER STORY

De mai bine de un an, omul de afaceri târgumureșean Doru Aurelian Borșan a făcut un pas important spre internaționalizarea și mai accentuată a business-ului în domeniul dezvoltării și implementării produselor și tehnologiilor Smart & Safe City prin înființarea companiei Smart Cities Technologies SE în München, în Germania.

Un pas foarte bine și atent gândit.

“Compania din Germania deține, actualmente, sută la sută din Novitas 3D City din România, ca atare toate tehnologiile care sunt în lucru acum și care sunt pe piață vor fi implementate și pe piața din România. Piața din Germania a asimilat foarte bine tehnologiile Smart & Safe City, cu o deschidere fantastică și acolo am procesat câteva dintre cele mai mari orașe, începând cu Berlin, continuând cu Frankfurt și München. Germania este motorul economiei europene și parte a motorului economiei mondiale, atâta timp cât găsești deschidere înspre nou și înspre viitor, sigur că și noi, ca antreprenori români, mergem, până la urmă, acolo unde suntem ascultați, înțeleși și ajutați să ne dezvoltăm”, a subliniat Doru Aurelian Borșan, CEO Smart Cities Technologies SE. Înființarea Smart Cities Technologies SE în Germania a avut și o altă motivație, și anume intenția fondatorului companiei de a o lista la bursele din Germania, Austria și cea londoneză. “Este, probabil, pasul următor, undeva în toamnă, dacă se va domoli efectul pandemiei de coronavirus. Urmează să avem discuții aprofundate cu companiile care sunt specializate în listarea la bursă”, a continuat fondatorul Smart Cities Technologies SE. Odată cu deschiderea companiei din Germania au început și contactele la nivel mondial. “Este un lucru îmbucurător că am primit oferte de parteneriat din India, China”, a explicat Doru Aurelian Borșan.

Compania Smart Cities Technologies SE deține exclusivitatea produselor și tehnologiilor Novitas 3D City în 17 țări, din Europa de Est, țările din Golf și două state din Africa – Maroc și Tunisia. Însă își face simțită prezența și în SUA. “Acum un an am intrat pe piața americană, ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult ca recunoaștere, ca imagine, am procesat orașe precum Chicago, Washington, Miami, iar în cazul New York-ului este singurul client din lume unde

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mașina nu se oprește, filmăm încontinuu”, ne-a declarat CEO Smart Cities Technologies SE. Lucrurile nu se opresc aici pentru că, așa cum susține Doru Aurelian Borșan, compania a intrat într-o altă eră de expansiune, iar unul dintre planuri vizează ca în 2-3 ani toată România să fie procesată și să nu existe comună care să nu se folosească de tehnologia Smart Cities Technologies SE. Bineînțeles, în același timp, caută noi piețe în Europa și în lume, una dintre piețele vizate fiind Asia.

Nevoia tot mai acută de digitalizare Tehnologia pe care compania Smart Cities Technologies SE o oferă este foarte potrivită timpurilor noastre. Dincolo de informațiile complexe și valoroase pe care le pune la dispoziția clienților, aceasta oferă ceea ce toată lumea caută și rareori găsește: timp.

“Din cauza acestei perioade destul de delicate, am înțeles, în sfârșit, cu toții ce înseamnă și cât de importantă este digitalizarea, comunicarea. Dacă acum 3-4 ani îmi era foarte greu să combat anumite idei retrograde ale unor responsabili din această țară, iată că vremurile au creat această deschidere către comunicarea online, către digitalizare.

Probabil se vor schimba foarte multe lucruri, se va intra într-o normalitate, de fapt, pentru că toate tehnologiile pe care le oferim noi înspre digitalizarea orașelor, ministerelor, guvernelor, de fapt a părții lucrative din administrație, nu face altceva decât să simplifice modalitatea de comunicare, să economisească timpul pierdut până acum de a verifica o anumită informație sau, pur și simplu, de a purta de la etajul 3 la parter sau la subsol o hârtie. Această perioadă, încet dar sigur, se apropie de final și vor avea de câștigat atât cei care produc și implementează tehnologii digitale Safe și Smart City la nivel mondial, dar, în primul rând, va câștiga planeta pentru că scopul nostru, al tuturor, este, până la urmă, să economisim milioane și miliarde de tone de hârtii. Rezultatul va fi că nu se vor mai sacrifica pădurile și suntem factorul care poate să ajute foarte

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mult în a ajunge a ne împrieteni cu planeta noastră”, ne-a explicat Doru Aurelian Borșan.

Smart Cities Technologies SE deține, astăzi, o flotă de 120 de mașini. Pe un vehicul este instalat sistemul de achiziție date care are în componență un sistem de 8-10-11 camere stereo și o cameră panoramică, sincronizate cu datele de navigare, bazate pe tehnologia INS/GNSS, care colectează imagini de pe căile rutiere, feroviare și fluviale.

Imaginile de înaltă rezoluție sunt înregistrate apoi în sistem, sunt georeferențiate și aliniate în sistemul de coordonare local sau național. Printr-un proces complex de combinare a imaginilor de înaltă rezoluție cu date georeferențiate se creează imagini 3D. Sistemul dispune de layere de măsurare, layere de informare, layerele care conțin hărțile etc. În interiorul unui oraș, spre exemplu, sistemul ne permite să vedem unde se află rețelele de apă potabilă, apă uzată, gaz metan, energie electrică, internet, să identificăm mobilierul stradal – câte coșuri de gunoi, bănci și altele sunt într-o zonă -, ce arie dintr-o șosea este degradată și multe alte informații utile pentru administrarea unui oraș, informații care permit gestionarea eficientă a infrastructurii rutiere și edilitare și, de asemenea, intervenții inteligente. Mai mult chiar, sistemul permite proiecții de viitor.

Mai departe, datele se pot exporta, dacă se creează un GIS, pe un server al clientului.

“Cutuma business-ului nostru este să venim să filmăm anual suprafețele clienților cu care avem contract pentru că orașul nu doarme, nu ajunge să îl procesezi o singură

dată. Investițiile se văd de la an la an. De aceea filmăm și procesăm an de an. Tehnologia noastră le oferă primarilor și posibilitatea de a interacționa cu cetățenii nu o dată la patru ani când au nevoie de voturile lor, ci în fiecare zi să vină în întâmpinarea nevoilor și necesităților acestor oameni. Numitorul comun este rezolvarea unei probleme cu ajutorul tehnologiei noastre”, a mai adăugat Doru Aurelian Borșan.

Un concept mai larg Pe lângă tehnologia ultramodernă infra 3D, o tehnică modernă de vizualizare, verificare, măsurare și control a rețelelor rutiere, feroviare, fluviale etc., astăzi, compania oferă informații valoroase și în domeniul securității localităților.

“Avem implementat la nivel european și dincolo de Ocean acest concept de safe city, de fapt tehnologia noastră odată implementată într-un oraș sau județ, land sau regiune, poate fi folosită foarte ușor de către toți cei care utilizează 112/ alți operatori ai serviciilor de urgență, doar printro simplă conectare la tehnologia noastră. De exemplu, izbucnește un incendiu pe o stradă, automat când cel care sună pentru a-l anunța, operatorul de la 112 va transmite echipelor de pompieri unde se află locația respectivă, cum pot să ajungă acolo, dacă este la etaj, cum pot să se conecteze, cum pot să pătrundă în locuința respectivă, unde este sursa de conectare la rețeaua de apă și alte informații care

7

8

COVER STORY

îi pot ajuta să economisească timp. Un minut economisit poate să însemne salvarea unei vieți”, a subliniat Doru Aurelian Borșan.

De asemenea, de la ultima noastră întâlnire, de acum doi ani, datorită cerințelor și feedback-ului clienților, compania a dezvoltat produse cu costuri mai reduse, adaptate la capacitatea financiară a clientului, la bugetul pe care acesta este dispus, dar mai ales își permite să îl aloce. Adaptabilitatea la nevoile clienților, prin dezvoltarea produselor și a tehnologiilor pe care Smart Cities Technologies SE le oferă, le-a permis să își diversifice și paleta de clienți.

“Am schimbat modul de promovare și marketingul tehnologiilor noastre și a activităților companiei în așa fel încât să ajungem la toți cei care pot să fie interesați de informațiile pe care putem să le livrăm. Dacă acum doi-trei ani aveam un client mare, generic să spunem autoritățile locale, acum interacționăm foarte bine cu studiourile de arhitectură din toată țara și, respectiv, din țările unde deținem exclusivitatea tehnologiilor, cu companiile de construcții”, a explicat acesta.

Aplicație pentru călători Printre planurile de viitor locale ale CEO Smart Cities Technologies SE se mai numără dezvoltarea unei aplicații care să vină în ajutorul celor care călătoresc.

“Până la sfârșitul anului intenționăm să dezvoltăm o aplicație, datorită informațiilor pe care putem să le oferim la nivel de rețea rutieră în mod special, și să putem pune la dispoziția tuturor cetățenilor din România care intenționează să călătorească prin țară cel mai bun drum. Utilizatorul va intra în aplicație, va vizualiza porțiunea de drum pe care urmează să o parcurgă și va ști ce străzi sau ce parcurs să evite. Față de alte aplicații deja existente, noua aplicație va fi diferită prin faptul că la dispoziția clienților vor fi imagini filmate, iar în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dreapta vor avea o hartă cu traseul pe care urmează să îl facă, vor intra pe acel traseu și acolo vor vedea cu roșu - drumurile distruse, cu portocaliu – cele mai puțin stricate, iar cu verde cele care sunt bune. Una dintre problemele majore ale societății noastre este infrastructura rutieră, deși bugetăm anual, și revenim, și revenim, din păcate după 30 ani avem o rețea rutieră destul de precară, de câteva sute de km de autostrăzi, spre exemplu, deși ar trebui să avem 2.000”, a punctat Doru Aurelian Borșan.

Aplicația va fi disponibilă în sistemele de operare existente pe telefoanele mobile la un preț modic, undeva între 1-5 euro.

Fiul își urmează tatăl Nu sunt singurele noutăți din interiorul Smart Cities Technologies SE. De circa 3 luni, managamentului companiei s-a alăturat Doru Borșan jr. care, după 11 ani, a renunțat la o carieră profesionistă în tenis.

“Am făcut un pas nou în viața mea, îmi doresc să îl ajut pe tata cât pot de mult. Am înțeles destul de multe din acest business în cele trei luni, am încercat să prind din mers, să încerc să fiu cât mai atent la prezentări, să învăț. Mi se pare un domeniu foarte interesant, util și de viitor. Și eu consider că digitalizarea va reprezenta viitorul activității în România și în lume”, ne-a declarat acesta.

De când a venit în companie, Doru Borșan jr. a participat la aproape 30 de prezentări în Europa și în alte părți ale lumii, unul dintre obiectivele sale, așa cum ne-a mărturisit, fiind să poată reprezenta compania cât mai rapid în întâlniri și să participe la pregătirea viitorilor angajați.

Nu știm unde ne va duce viitorul după ce această perioadă disruptivă care a pus planeta pe hold se va încheia, însă, cu siguranță, transformarea digitală va face parte din orice plan al lumii de după pandemie. Iar Smart Cities Technologies SE va fi acolo, în prima linie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

9

10

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiție strategică de 14 milioane de euro în construcția parcului logistic Urbano Cluj Vest Urbano Parks, un grup de dezvoltatori din Cluj-Napoca, anunță construcția parcului logistic Urbano Cluj Vest (UCV), un proiect strategic pentru infrastructura locală. Depozitul logistic este situat în zona Florești – Gilău, cu acces direct la DN1, lângă nodul Gilău al Autostrăzii Transilvania (A3) și la 15 km distanță de Aeroportul Internațional Avram Iancu. Urbano Vest Cluj va avea o suprafață construită de 24.500 m2, încadrare în Clasa A și 5 ha suprafață totală a parcului logistic. În interviul pe care ni l-a acordat, Daniel Paraschiv – co-fondator Urbano Parks, oferă și alte detalii.

Cât de mare este investiția din parcul industrial logistic Urbano Cluj Vest?

Parcul industrial logistic Urbano Cluj Vest (UCV) este construit pe o suprafață de 5 ha, între Florești și Gilău. În acest moment construim 8.500 mp de hale clasa A, după ultimele standarde în domeniu, hale care vor acomoda spații de birouri, spații tehnice și spații sanitare. Până în prezent, cheltuielile cu terenul și prima fază a lucrărilor ajung la 7 milioane de euro, în timp ce valoarea estimată a investiţiei pentru întregul parc industrial se ridică la 14 milioane de euro.

Cine sunt dezvoltatorii parcului logistic Urbano Cluj Vest?

Suntem Urbano Parks, un grup de dezvoltatori din ClujNapoca, cu o experiență de peste 20 ani în real estate, format din Daniel Paraschiv, Mircea Ilea și Alexandru Paul Șerban. În toți acești ani am înțeles nevoile pieței și, mai ales, facilitățile pe care le putem pune la dispoziția clienților noștri, pentru a le oferi un cadru optim pentru desfășurarea activității. Ca parte a strategiei noastre de dezvoltare, urmărim să ne aducem contribuția la susținerea infrastructurii și dezvoltării locale, prin generarea de noi locuri de muncă, mai aproape de casă, pentru locuitorii din zona Florești – Gilău. În ce stadiu sunt lucrările?

Lucrările de construcție sunt în grafic, prima fază urmând să fie livrată în primăvara acestui an, iar faza a doua a proiectului fiind deja demarată. Proiectul Urbano Vest Cluj va fi dat în folosință, la capacitate maximă, la sfârșitul aces-

tui an. Odată finalizat, depozitul logistic va oferi opțiuni flexibile de închiriere, suprafețele variind între 1.152 și 7.488 metri pătrați. Primii chiriași cu care s-a semnat contract sunt companii cu acționariat austriac: Englmayer și Schuller Eh`Klar, care au închiriat peste 4.500 mp2, spații administrative și spații de depozitare, facilitând astfel locuri de muncă pentru 45 de angajați, într-o primă fază.

Ce înseamnă un parc industrial și logistic clasa A? Parcul logistic este dezvoltat conform celor mai înalte standarde de calitate, oferind soluții tehnologice de top, implementate cu materiale sustenabile, menite să reducă semnificativ impactul asupra mediului înconjurător.

Parcul logistic este încadrat în Clasa A, bifând toate caracteristice definitorii: distanța mică față de infrastructura rutieră, distanța față de forța de muncă, precum și caracteristicile clădirii - materiale sustenabile, o izolație termică superioară, pentru a reduce consumul de energie termică, înălțime utilă de minim 10 m, sisteme de ventilație automatizată, sisteme de iluminat economic, cu LED, avize de mediu și ISU.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

11

12

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romania’s growth potential, continues to attract new investors

By Ionut OPREA

Romania is attracting more and more attention of real estate investors who want to enter the local real estate market or to expand their portfolio, after the good results from 2019, when the volume of real estate investments exceeded one billion euros.

Lavinia Ioniță Rasmussen

Gijs Klomp

Attractive yields, good opportunities on the market in terms of available products and strong leasing activity on all sectors are the main factors identified by the experts gathered at Pre-MIPIM event, 2 nd edition, organized by Reed MIDEM - a member of Reed Exhibitions, organizers of MIPIM, NNDKP law firm, MateiBorbely+Partners, together with CBRE Romania. MIPIM 2020, scheduled to take place June 2-5 in Cannes, is transforming into a two-day, Paris-based gathering of real estate and technology leaders in September and a new online experience, MIPIM Connect, available year-round. The next edition of MIPIM in Cannes will take place March 16-19, 2021.. In 2019, the volume of real estate investments in Romania totalled about 1.06 billion euros, a record of the last five years in terms of transactions and with 7% higher than the figures registered in 2018, shows the research data from the real estate consultancy company CBRE Romania. “Bucharest offers a prime office yield of 7% in combination with a prime headline rent of EUR 18.5/sqm/month that results in capital values per sqm that are far lower than in other CEE capital cities.

In the same time, the tenants in Romania are the same blue-chip companies as in those markets, whilst also the country risk, for example as can be derived from CDS (Country Default Spreads) rates, is similar to that of Hungary. This combination results in a very favourable risk adjusted return”, stated Gijs Klomp, Head of Investment Properties at CBRE Romania, during the Pre-MIPIM event. According to CBRE Research data, in Central and Eastern Europe (CEE) the real estate investment market reached 14 billion euros in 2019. Poland maintained its position as a leader in the investment market at regional level, with a share of about 55 percent of the total, while Romania has a constant share of 7 percent.

Looking forward, for 2020, CBRE estimates a total volume of real estate investments of 14,9 billion euros at CEE level, with the same share of 7 percent for Romania.

New strategies Lavinia Ioniță Rasmussen, Real Estate Partner at law firm NNDKP, is of the view that these are exciting times for

Voichița Lefter the Romanian real estate market particularly given the constant inflow of new and, even more excitingly, diverse capital. “The Romanian market is increasingly mature in terms of the structure and consistency of the strategic, long term approach of the developers combined with that of the adjacent service providers and contractors. Also, the available products cover a larger variety, their quality and sophistication has increased to respond to tenants’ expectations. The later, at their end, are better prepared for expansion, aspects like well-being or change management are the norm in their requirements. Financial institutions have been stressed tested and their expected responses to unfavourable economic conditions can be better anticipated. The overall legislative package looks more complete while legislative changes seem more predictable”, stated Lavinia Ioniță Rasmussen during the Pre-MIPIM event.

Voichița Lefter, Policy and ChangeMaking Partner at Matei-Borbely+Partners, added: “We are focused on the same goal of a more predictable legislation environment and supporting the endeavours of highlighting a more mature investment market in Romania.” Another relevant factor identified according to local market trends in the past 24 months relates to the relationship between technology and legal services, especially those provided to the real estate sector. In what concerns the legal profession, experience shows that, as compared to other sectors of activity, there has been a slower process in embracing technology. However, NNDKP representatives are of the view that technology will be a catalyst for legal delivery transformation, and that the digital age in the legal profession will not be only about lawyers, but about cross-disciplinary and cross-industry collaboration. With Pre-MIPIM, 2nd edition, Reed MIDEM – organizers of MIPIM, NNDKP, Matei Borbely + Partners and CBRE Romania have designed a club-style high-profile gathering of the most influential representatives of the Romanian real estate community.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

Administrații eficiente și primari vizionari Sursa foto: www.primariaciugud.ro

Zona periurbană și comunele conectate la infrastructura de transport devin tot mai atractive pentru investitori. Eficiența administrației locale este dată și de modul în care reușește să ofere comunității standarde tot mai ridicate de viață: locuri de muncă, educație, drumuri, facilități culturale și acces ridicat la surse de informare, conectivitate către zonele urbane, posibilitatea de a dezvolta afaceri. Am plecat în acest demers de la exemplul pe care îl oferă, deja de ani buni, Primăria comunei Ciugud, judeţul Alba, şi calitatea înaltă a actului administrativ pe care îl practică edilul Gheorghe Damian. Ciugud to Be True! Este un slogan care a făcut deja ocolul României şi sintetizează cele două decenii de transformare profundă a comunei din Alba, o comună săracă, îmbătrânită în anul 2000, iar astăzi una dintre campioanele la atragerea de fonduri europene şi investiţii, pe de o parte, şi din punct de vedere a calităţii vieţii cetăţenilor săi, pe de altă parte. Însă, convinşi că există în România şi alte exemple de bună guvernare locală care pot deveni în orice moment modele pentru alte comunităţi rurale şi, de ce nu, chiar urbane, începem din această ediţie a Transilvania Business un serial reunit sub generoasa cupolă-titulatură – “Administrații eficiente și primari vizionari”. În această ediţie le-am făcut o vizită edililor din comunele Ibăneşti, Sânpaul, Sângeorgiu de Mureş – un trio din judeţul Mureş, Tarna Mare – judeţul Satu Mare şi Dudeştii Noi – jud. Timiş şi vă invităm să ne fiţi alături în această călătorie administrativă.

13

14

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Studiu de caz: o analiză calitativă a vieții în comuna Ibănești, de pe Valea Gurghiului.

Viziune europeană: în Ibănești se investește în calitatea vieții Comuna de pe Valea Gurghiului este într-o etapă de creștere dinamică, în care se investește și se implementează programe de dezvoltare. Am căutat să analizăm cum se reflectă concret toate aceste lucruri în viața comunității din Ibănești pe baza unor indicatori - mediu înconjurător, servicii medicale, produse locale, calitatea educației și școlilor, cultură, acces la utilități, gospodărire publică - specifici analizelor calitative ale vieții. Însoțit de Edward de Wales, viitorul rege Edward al VIIlea al Angliei, tânărul prinț moștenitor Rudolf al Austriei cutreiera, prin 1888, munții Gurghiului. Departe de protocolul și strictețea curții de la Viena, de răceala și conservatorismul tatălui său, împăratul Franz Joseph, prințul Rudolf era acum liber. Îmbrăcat într-un costum vânătoresc din zona Steiermark, cu jachetă și pantaloni scurți din piele de capră neagră, pasionat de vânătoare și de științele naturale, se bucura de liniște și de natură. Locurile au atras și mai târziu oaspeți de seamă. Trenul Curții Regale aducea la Reghin regi, prinți, suite alese care de aici o luau în sus, traversând pădurea Mociar, înspre Gurghiu și Lăpușna. Regii Ferdinand, George al Greciei, Carol al II-lea, Alexandru al Iugoslaviei, prim-ministrul Tătărăscu, prințul moștenitor Mihai, iar șirul numelor celebre ar putea să continue, au cutreierat cu piciorul sau călare locurile în timpul partidelor de vânătoare. Personalități, oameni simpli, de-ai locului, cum era țăranul Gliga Vasile Drăgan, din Ibănești - a cărui fotografie a ajuns la expoziția de vânătoare din Viena de prin anii 1890 - și tradiții s-au împletit de-a lungul timpului, dând naștere unui bogat patrimoniu istoric și etnografic. În prezent, comuna de pe Valea Gurghiului este într-o etapă de creștere dinamică, în care se investește și se implementează programe de dezvoltare.

Am căutat să analizăm cum se reflectă concret toate aceste lucruri în viața comunității din Ibănești pe baza unor indicatori - mediu înconjurător, servicii medicale, produse locale, calitatea educației și școlilor, cultură, acces la utilități, gospodărire publică - specifici analizelor calitative ale vieții.

Cadru natural: punctaj maxim Mediul înconjurător este un criteriu care depunctează la nivel internațional numeroase orașe în analizele de calitate a vieții, fiind sancționate cu precădere temperaturile ridicate, poluarea aerului și calitatea scăzută a apei. Ibănești adună aici punctaj maxim: apă curată, de izvor, care alimentează rețeaua publică de apă potabilă, aer puternic ozonificat, răcoare de munte și arii naturale protejate - două situri Natura 2000 (situl CălimaniGurghiu și Depresiunea şi Munţii Giurgeului), rezervația de molizi de rezonanță Lăpușna, aria naturală de interes național Seaca, dealuri presărate cu o salbă de pășuni și stâne. În Poiana Obârșii a fost inaugurată în 2016 o stână construită la standarde europene, cu spații moderne pentru cazarea oierilor, procesarea laptelui, depozitarea produselor, panouri fotovoltaice, dușuri, chiuvetă, reprezentând o îmbunătățire semnificativă a calității vieții pentru cei care lucrează aici. Modelul a fost preluat și de Asociația Crescătorilor de Animale “Ovidius” Brădețelu - Ibănești care are deja în construcție o stână după modelul celei din Obârșii, la Fătăciunea. Anul acesta încep lucrările la încă o stână, la Siriod. Pentru promovarea produselor proprii, la stânele din Brădețelu, Fătăciunea, Siriod, Cocoș, asociația

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

are în plan construirea de foișoare unde produsele să fie prezentate într-o manieră atrăgătoare vizitatorilor și a conceput o siglă ca element de promovare și identitate.

Anul trecut și-a început funcționarea Oficiul de dezvoltare montană Ibănești, subordonat Agenției Naționale a Zonei Montane, care deservește toate UAT-urile din zona montană a județului Mureș. Prin activitatea oficiului din Ibănești, opt produse au primit mențiunea de calitate facultativă “Produs Montan” și alte dosare sunt în lucru.

Mențiunea reprezintă un avantaj în promovarea produsului, aduce o reducere la TVA și este condiționată de proveniența materiei prime și de locul de procesare, care trebuie să fie montane. Înființarea oficiului și, de asemenea, numirea lui Dan Vasile Dumitru, primarului comunei Ibănești, drept reprezentant al zonei montane a județului Mureș în Comitetul de masiv din Grupa de munți Centrală se înscriu într-o direcție națională de acțiune pentru reglementarea modalităților de protecție și dezvoltare a zonei montane.

Punctual: gospodărirea comunei Dacă ar fi să schițăm o piramidă a lui Maslow adaptată nevoilor unei comunități rurale, drumurile, apa curentă și canalizarea se plasează, cu siguranță, pe prima treaptă a piramidei, a nevoilor de bază. Este un trio fără de care nu se poate gândi o dezvoltare solidă și sustenabilă în toate domeniile și o zonă spre care Primăria Ibănești a direcționat, cu rezultate importante, cele mai multe finanțări din fonduri europene și guvernamentale.

Locuitorii beneficiază de servicii de salubritate, colectare selectivă a deșeurilor, apă potabilă de izvor ozonată la rețeaua publică de alimentare, canalizarea cu stație proprie de epurare modulară și modernă - Ibănești fiind una dintre puținele comune care beneficiază de stație proprie de epurare. “Am introdus canalizarea în comună, de-a lungul drumului județean, și acum lucrăm la extinderea rețelei de canalizare, cu finanțare guvernamentală. Peste 1.000 de locuințe sunt racordate la rețeaua comunală de apă și, tot prin fonduri guvernamentale, avem un proiect pentru aducțiunea unor noi surse de apă, pe fondul creșterii numărului branșărilor și al secetei din lunile de

vară din ultimii ani. Este vorba de o aducțiune de apă de 12,5 kilometri de pe Valea Fâncelului până la bazinele noastre de apă de izvor de munte. Execuția proiectului este în etapa de finalizare”, arată Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești.

Asfaltarea drumurilor a fost și rămâne o prioritate a administrației publice locale. Chiar dacă piatra cubică din Ibănești sat este doar o amintire și drumul județean este asfaltat, încă mai este de lucru. Treptat însă, kilometrii de drum asfaltat se adună, a crescut lungimea șanțurilor carosabile și a aleilor pietonale, prin accesarea de fonduri europene se lucrează la asfaltarea drumurilor laterale și sunt în derulare demersuri pentru trecerea unor drumuri forestiere aflate în intravilanul comunei din administrarea Romsilva în administrarea comunei - pentru ca ulterior primăria să poată accesa și pentru aceste zone fonduri pentru asfaltări și introducerea canalizării.

Pe raza întregii comune s-au amplasat indicatoare cu numerele de casă, de un real ajutor pentru orientare (este comuna cu cea mai mare suprafață din județ, cu o rețea de drumuri și străzi de peste 165 km), lucru confirmat de firmele de curierat care operează în zonă. Funcționează serviciu WiFi gratuit (parola: primariaibanesti) în centrul satelor, la căminele culturale, în stațiile de autobuz, parcuri, terenuri de sport, în zona festivalului Văii Gurghiului și în tabăra de la Lăpușna. În cadrul serviciului public de gospodărire comunală s-au achiziționat utilaje autopropulsate, buldoexcavator și autogreder, pentru întreținerea infrastructurii rutiere și un utilaj multifuncțional pentru măturat și spălat străzi.

15

16

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Oameni întâlnesc oameni”.

Deschidere europeană

Produse locale: Telemea de Ibănești, miere bio și păstrăv Primul produs românesc inclus în registrul european al produselor cu “denumire de origine protejată” (DOP) este Telemeaua de Ibănești, o specialitate de brânză produsă din laptele obținut de la vacile crescute în zona văii Gurghiului și sărată prin utilizarea saramurii provenită de la fântânile cu apă sărată din localitatea Orșova (comuna Gurghiu). În comună se află una dintre cele mai mari păstrăvării din țară, păstrăvăria Lăpușna, în proprietatea Ocolului Silvic Gurghiu, cu o capacitate de producție de 25-27 de tone de păstrăv fântânel. Pe lângă păstrăvăria de la Lăpușna, în Ibănești, aproape de centrul comunei, s-a deschis o nouă păstrăvărie, o prosperă afacere de familie cu proiecte de extindere. A câștigat teren și apicultura, iar câteva familii au deja vechime în domeniu, printre sortimentele de miere bio pe care le produc numărându-se și mierea polifloră de munte, care beneficiază de calitatea și proprietățile florei spontane din zona curată, nepoluată a comunei. Tot flora spontană este materia primă pentru o afacere de export, prin care ceaiuri bio din plante medicinale ajung din Ibănești direct în magazinele din Statele Unite ale Americii, sub brandul Wild Bliss Organics.

Producerea legumelor este la căutare, cu localnici care produc și vând, pe baza certificatelor de producători, castraveți, ardei, roșii, fasole, vinete, varză, răsaduri. Când sezonul este încheiat, scot la vânzare dulcețuri, zacuscă, siropuri naturale, compoturi și murături.

În vara lui 2021, în Ibănești va fi loc de întâlnire pentru oameni din toate țările Uniunii Europene, un veritabil festival al multiculturalității. Timp de cinci zile, sub sloganul “Oameni întâlnesc oameni” (“People Meet People”), delegații din țările membre UE, însumând peste 240 de persoane vor fi găzduite de localnici, vor descoperi zona, cu obiceiurile și tradițiile sale. În 2007, Primăria Ibănești a acceptat invitația de a face parte din organizația europeană Carta Comunităților Rurale Europene. De atunci, comuna mureșană reprezintă România în structura europeană, localnicii vizitează și fac de mai multe ori pe an schimburi de experiență cu locuitori din alte zone rurale europene, și a găzduit, la rândul ei, două întâlniri internaționale dedicate tinerilor.

Evenimentul din vara anului viitor le depășește însă în amploare, fiind cel mai important din calendarul anual al organizației europene și presupune o mobilizare organizatorică și a comunității exemplare. Întâlnirea este finanțată prin fonduri europene, printr-un proiect ce va fi găzduit, în perioada 2020-2021, pe lângă România (Ibănești), de Spania, Olanda, Croația și Letonia.

După exemplul altor 12 municipalități membre, în Ibănești s-a luat în acest an decizia înființării Asociației Prietenii Europei (Friends of Europe), structură prin care se va derula colaborarea cu organizația europeană și care, mai mult, va iniția proiecte de dezvoltare la nivel local - asociația își propune accesarea de finanțări, derularea de activități de interes local, încurajarea voluntariatului, derularea de parteneriate și proiecte europene comune cu asociațiile din celelalte localități.

„Te informezi, te formezi, te luminezi”.

Dacă intri într-o pauză în Școala Gimnazială Ibănești ești întâmpinat de muzică pe coridoare. Mergând mai departe, găsești interioare luminoase și spațioase, o atmosferă prietenoasă și caldă. Și peste tot te însoțește, ca de altfel și în celelalte trei școli din comună, mesajul cu misiunea școlii: „Te informezi, te formezi, te luminezi”. În școlile din Ibănești s-au făcut investiții importante din bugetul local: reparații, renovări interior-exterior, recompartimentări, îmbunătățiri care crează un mediu plăcut de învățare și predare. Toate acestea sunt completate cu o bază materială modernă: table inteligente la școlile din Ibănești, Isticeu și Ibănești Pădure, videoproiectoare, flipcharturi, un laborator fonic pentru studierea limbilor străine în Ibănești, și mai urmează unul la Ibănești Pădure, jucării pentru grădiniță, locuri de joacă, cabinete de informatică, kituri pentru matematică și limba română clasele 1-4 și pregătitoare, un fond de carte recent îmbogățit cu cărți în valoare de peste 16.500 lei, obținute în urma câștigării a două concursuri naționale. “Nu am urmărit atât volumul de cărți, cât calitatea cărților pe care le-am putut obține prin aceste concursuri pentru elevii noștri.

Sunt cărți noi, scumpe, la prețul cărora ne-am uita în mod normal de două ori înainte de a le cumpăra, dar pe care, cu această ocazie, le-am putut obține”, spune Ingrid Dan, directoarea Școlii Gimnaziale Ibănești. Luna aprilie aduce Concursul multidisciplinar de creație “Ion Creangă” ediția a IX-a internațională, un concurs organizat de școala din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ibănești la care în anii precedenți s-au înscris concurenți și din Lituania, Ungaria, Croația, SUA, Spania.

Din agenda culturală În ceea ce privește agenda culturală, aceasta consemnează câteva evenimente anuale cu tradiție. Comuna Ibănești este gazda Festivalului Văii Gurghiului, organizat în satul alegoric de pe platoul Fâncel - un eveniment prin care, pe parcursul a trei zile, în penultimul weekend din luna august, zeci de mii de oameni descoperă tradițiile, obiceiurile, mâncarea, ospitalitatea localităților de pe Valea Gurghiului. Acestuia i se adaugă un festival de pricesne organizat de parohiile din Ibănești și Hodac, un concert de colinde, organizat de Primăria și Consiliul Local Ibănești sau Școala Gimnazială Ibănești, un spectacol dedicat persoanelor vârstnice, organizat de Primăria și Consiliul Local Ibănești, concurs de poezie patriotică inițiat de Biblioteca Ibănești - activități care se desfășoară în căminele culturale din comună.

“Pe lângă spectacole, serbări, concerte, tot timpul aici au loc ședințe și întruniri informative, adunări generale ale asociațiilor din comună. Fiind locuri atât de importante pentru comunitatea noastră, a fost un lucru firesc să ne gândim la accesarea de fonduri europene care să permită desfășurarea acestor evenimente în spații moderne și bine echipate”, arată Dan Vasile Dumitru.

Prin fonduri europene, pe măsura 3.2.2, cu cofinanțare din buget propriu, căminul din Ibănești a fost dotat cu aparatură și echipamente moderne și prin două noi finanțări, însumând 750.000 de euro, la căminele culturale din Ibănești și Ibănești Pădure se vor realiza lucrări complete de renovare și reabilitare: consolidarea structurii de rezistență, a tavanului, înlocuirea acoperișului, izolare termică, instalații de încălzire, ventilație și climatizare noi, instalații moderne de stingere a incendiilor.

După ce a reușit preluarea taberei de la Lăpușna de la Ministerul Turismului, Primăria Ibănești a realizat aici investiții, readucând în stare de funcționare un vechi simbol al comunei care oferă aproximativ 40 de locuri de cazare pentru tabere de creație, simpozioane, fiind un loc consacrat pentru cantonamentele de fotbal și stagii de antrenament în arte marțiale cu participare internațională, dar este căutat și de grupuri de iubitori de natură. Nu departe de tabăra de la Lăpușna, dedicată celor care doresc un contact nemijlocit cu natura, se află Castelul Regal de Vânătoare de la Lăpușna, construit între 1925-1926 și care a aparținut regilor României, unde cei pasionați de istorie se pot caza chiar în camerele regale și pot descoperi povești fascinante, în prezent proprietatea Grand Hotel Tîrgu Mureș.

ADMINISTRAȚIE

Salvatorii de la EPA SMURD Ibănești Dacă vorbim de Ibănești, vorbim și de primul echipaj de prim-ajutor SMURD de la nivel național, înființat în anul 2000 în cadrul “Pompierilor civili”, finanțat de comunele Ibănești, Hodac și Gurghiu, după care au urmat echipajele din Sovata și Iernut.

“Motivul înființării lor a fost reducerea timpului de reacție la intervențiile de urgență de cod galben și roșu, echipajele respective fiind instruite inclusiv în defibrilarea semi-automată în cazul stopului cardiac”, explica dr. Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.

“A fost atunci o perioadă de pionierat pentru SMURD, o perioadă în care a trebuit să învingă reticența medicilor și neîncrederea în paramedici”, își amintește Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești. În acei ani de început pentru SMURD, aici veneau primari din țară pentru a vedea modul de lucru și funcționare pentru a înființa și organiza, la rândul lor, unități SMURD. Au trecut 20 de ani de atunci - ani de intervenții (numai în anul 2017, SMURD Ibănești a avut 1.176 de intervenții), ani în care au salvat vieți și au câștigat încrederea, respectul și admirația oamenilor. Anul trecut a fost echipat cu o nouă ambulanță pentru intervenții.

Ibănești, comuna care încheie șirul localităților de pe Valea Gurghiului, este concretizarea proverbului “omul sfințește locul”: binecuvântată cu o natură de vis, posesoare a unei valoroase moșteniri istorice și etnografice, comunitatea își valorifică din plin atuurile și potențialul de dezvoltare prin produse și inițiative locale, investiții în gospodărire, educație, cultură, viziune europeană, dând dovadă de un permanent spirit inovator.

17

18

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sânpaul, noul pol industrial al judeţului Mureş Una dintre cele mai importante zone economice a judeţului Mureş este cea din jurul Aeroportului Transilvania Târgu Mureş. Zeci de companii, mai ales din sectorul industrial, au ales să îşi construiască fabrici în Parcul Industrial şi în localităţile limitrofe. Cel mai bun exemplu este Sânpaul, unde există un avânt investiţional care a transformat comuna într-un exemplu de urmat la nivel naţional.

Comună săracă ...comună bogată Dacă, în urmă cu 20 de ani, comuna Sânpaul era una dintre cele mai sărace unităţi administrative din judeţ, astăzi la nivel bugetar întrece majoritatea comunelor şi chiar unele oraşe. “În momentul în care am devenit primar al comunei Sânpaul depindeam aproape exclusiv de fonduri guvernamentale. Eram o comună săracă, fără infrastructură sau investiţii, cu probleme sociale deosebite. Din anul 2000 am început o transformare reală a localităţii noastre, bazată pe investiţii publice, în principal pe bani europeni dar şi pe alte surse de finanţare, guvernamentale, judeţene sau locale”, a declarat primarul Simon István. Vorbim aici de asfaltarea majorităţii străzilor comunale, de introducerea de apă şi canalizare, construirea şi reabilitarea de şcoli, grădiniţe, cămine culturale, construirea unui nou sediu al administraţiei locale, terenuri de sport. Un alt proiect important este cel realizat în cadrul Programului Operaţional Resurse Umane (POCU) prin care vor fi finanţate noi mici afaceri locale, se vor specializa zeci de persoane în funcţie de necesităţile de ocupare a forţei de muncă din zonă. „Primăria comunei Sânpaul, în parteneriat cu Școala Gimnazială Dosa Daniel și Asociația Centrul Comunitar

de Resurse Sânpaul-Mureș implementează proiectul care vizează comunități marginalizate prin POCU, cu titlul Măsuri de optimizare a sistemului de intervenție integrată comunitară în comuna Sânpaul, județul Mureș (finanțat prin FSE). În cadrul acestui proiect, în 2019 au fost organizate mai multe sesiuni de formare profesională, a început implementarea programului after school, șansa a doua și educație timpurie, respectiv au fost acordate servicii medicale pentru beneficiar”, a subliniat edilul local.

Administraţia locală din Sânpaul a înţeles că doar prin atragerea de fonduri nerambursabile şi aducerea de investitori privaţi se poate asigura dezvoltarea sănătoasă a comunei. “Încă din mandatul 2004-2008 am înţeles că doar rezolvarea problemelor de infrastructură, învăţământ, sociale nu este suficientă. Avem nevoie de o zonă economică care să aducă locuri de muncă pentru locuitori dar şi venituri la bugetul local prin taxe şi impozite. Am luat măsuri de sprijinire a investitorilor care au decis să îşi deschidă firme pe raza comunei, au găsit mereu în noi un partener onest şi corect. Astăzi avem zeci de firme care îşi desfăşoară activitatea în Sânpaul care oferă mai multe locuri de muncă decât locuitori activi, iar bugetul local a ajuns la 17 milioane de lei”, mai adăugat edilul local.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

Proiect: un nou parc industrial pe raza comunei Sânpaul Având avantajul poziţionării strategice lângă obiective de infrastructură naţională, Aeroportul Internaţional „Transilvania”, calea ferată şi, mai recent, tronsonul finalizat Ungheni-Iernut, din cadrul Autostrăzii Transilvania, comuna Sânpaul a devenit un magnet pentru investitori. “În 2019 a fost finalizată și inaugurată investiția UBM Feed România care a construit cea mai mare fabrică de furaje pentru păsări din România în Sânpaul. Investiția româno-maghiară se ridică la 15 milioane de euro. Unitatea de producție este cea mai mare fabrică de furaje independentă cu o capacitate de producție de 30 tone/oră și un flux tehnologic de ultimă generație, fiind una dintre cele mai moderne fabrici din Europa de Est. SC Euro Gas Systems România SRL, unul dintre investitorii din Parcul Industrial Mureș care produce prefabricate din beton s-a extins cu încă o hală de producție. Firma SC Oprea Avicom a început construcția unui abator de păsări și a dat start demersurilor pentru realizarea unei unități de producere a energiei din resurse regenerabile”, ne-a explicat Simon István.

Planurile nu se opresc aici. Administraţia locală va finaliza în următoarea perioadă demersurile de creare a unui nou parc industrial pe o suprafaţă de aproximativ 70 ha. „Primăria comunei Sânpaul a elaborat un Plan Urbanistic Zonal în anul 2018 pentru introducerea în intravilan a unei suprafețe de 68 de ha de teren, cu potențial de a fi transformat într-un parc industrial, iar noile investiții se vor realiza în această zonă. Mai multe companii sunt interesate de realizarea de investiții în această zonă, astfel că sperăm că în decurs de câțiva ani vom avea un nou parc industrial pe teritoriul comunei Sânpaul”, a declarat, în exclusivitate pentru Transilvania Business, primarul Simon István.

Cine sunt companiile din Sânpaul Compania Hirschmann România este cel mai mare investitor din comuna Sânpaul şi unul dintre cei mai importanţi angajatori din judeţul Mureş. Hirschmann deţine pe raza comunei două fabrici de producţie, prima în Parcul Industrial şi cea mai nouă, pe E60, la intrarea în comună dinspre Târgu Mureş. O altă companie importantă este şi SC Eurogas Systems SRL care deţine două hale de producţie funcţionale şi o a treia în proiectare. AKSD România, specializată în Special Waste Management, şi Vertisa Enviromental România completează investitorii din Sânpaul de pe raza parcului industrial.

Pe teritoriul comunei, în afara Parcului Industrial Mureş,

activează o serie de companii româneşti şi străine. M Real Estate şi Elmas, cele două reprezentanţe John Deere, cu birouri și service utilaje agricole, sunt situate pe E60, reprezentând cel mai mare producător mondial din domeniu.

Una dintre cele mai noi și mai importante investiţii de pe raza comunei Sânpaul este cea făcută de UBM Fabrica, împreună cu East Grain şi SC Oprea Avicom SRL, unde se produc furaje pentru păsări în noul parc industrial al comunei. În acelaşi timp SC Oprea Avicom SRL, firma care produce şi comercializează cunoscutul brand Puiul de Crăieşti, va finaliza în 2020 un abator de păsări şi o unitate de producere a energiei din resurse regenerabile, tot în noua zonă industrială a comunei.

Pe lângă investiţiile existente, în comună vin, în continuare, o serie de noi firme importante din diferite domenii.

Vorbim aici de Silodep SRL, centru depozitare şi colectare cereale, aflat în construcţie, de Diadrag SRL care se află în proces de obținere a autorizației de construire pentru silozuri, şi de Biogaz, firmă de producere a energiei electrice și termice din biomasă, aflată în proces de obținere a autorizației de construire.

19

20

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sófalvi Szabolcs: Învățăturile unui primar de 3 stele de Ligia VORO

Edilul comunei Sângeorgiu de Mureș, Sófalvi Szabolcs a prezentat, într-un interviu pe care ni l-a acordat, mai multe probleme cu care se confruntă administrațiile publice locale și locuitorii comunelor din teritoriu, inclusiv în implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene.

Recent ați fost distins cu premiul Primar de 3 stele. Nu este nici primul pentru dvs., nici pentru comună, ce reprezintă o asemenea distincție, ce recunoaște un asemenea premiu?

Acest premiu a fost o surpriză și pentru mine, l-am primit la București în prezența primului-ministru, Ludovic Orban, și a miniștrilor din cabinet, ulterior și a președintelui României, Klaus Iohannis. A fost o surpriză pentru că nu am știut că Asociația Comunelor, care a organizat această întâlnire a primarilor de comună la București, a verificat CV-ul meu, ce am făcut ca primar în cele trei mandate (de aceea se numește această distincție Primar de 3 stele), câte proiecte europene și/sau guvernamentale am reușit să câștigăm și, evident, cât de eficient am fost în această perioadă de 12 ani.

Această întâlnire de la București a Asociației Comunelor din România v-a prilejuit și oportunitatea de a ridica mai multe probleme cu care comunitățile locale se confruntă.

Puteți să le menționați?

Eu am ridicat trei probleme la întâlnirea de la București. Prima a fost una care este legată de proiectele europene, dar chiar și guvernamentale, și anume numeroasele avize, aprobări etc. care sunt solicitate. Evident, trebuie să fie totul realizat legal pentru că orice investiție necesită autorizație de construire, dar procedura e foarte birocratică pentru că termenele în care ne dau răspuns autorităţile centrale generează întârzieri la realizarea lucrărilor de 6 luni, un an, un an și jumătate. Ca să dau un exemplu, la reabilitarea Castelului Máriaffy care este un monument istoric, am avut nevoie de aviz de la Ministerul Culturii, cu diferite studii, cu diferite semi-proiecte, pe lângă proiectul tehnic, ne-a îngreunat astfel încât am ajuns ca, la trei ani de când am câștigat finanţarea, proiectul încă nu e terminat. Același lucru se întâmplă la orice investiție, sunt solicitate atât de multe avize și atât de greoaie este procedura de avizare, de aprobare încât termenul de finalizare se prelungește, intri în penalități, la plăți iarăși ești îngreunat, și atunci nici executanții nu mai au acel entuziasm în a finaliza lucrarea cât mai repede. Am ridicat această problemă pentru că în mod sigur trebuie să existe rezolvare. Am văzut colegi, tot din Estul Europei – Slovacia, Croația, Polonia, Ungaria, unde toată procedura aceasta merge mult mai repede și statul, prin instituțiile lui, sprijină administraţiile pentru ca absorbţia să fie cât mai rapidă.

Nu mă mir că sunt primari care nu mai doresc să atragă fonduri europene.

O a doua problemă pe care am ridicat-o este accelerarea descentralizării, așa am văzut în toate țările europene, deciziile importante se iau cât mai aproape de om.

O altă problemă este cea legată de natalitate. Mă îngrijorează ce se întâmplă în Europa, dar și în România scade populația, pleacă în străinătate etc. și am spus că trebuie gândite ca și în alte țări est europene sau central europene măsuri de protecția familiilor, de încurajare a natalității.

Am primit câteva răspunsuri generale cu care suntem obișnuiți de ani de zile.

Având experiență în atragerea de fonduri europene şi cea de la firul ierbii, care sunt problemele cu care v-ați confruntat, ce sugestii ați avea pentru parlamentarii români care ne reprezintă la Bruxelles, pentru că suntem acum într-o discuție foarte amplă despre bugetul Uniunii Europene, despre noile direcții, despre priorități?

Am avut ocazia să fiu invitat în Parlamentul European de către eurodeputatul târgumureșean Vincze Loránt, m-a interesat dacă de acolo provin problemele, termenele lungi, dar nu de acolo provin, ci e „tradiția noastră națională”. În al doilea rând m-a interesat ce direcție va fi în viitor legat de fondurile europene. Sunt două aspecte, unul e că direcția în care se merge e digitalizarea și protecția mediului, dar noi, România, suntem la coadă, suntem în spate cu multe alte lucruri. Evident că la nivel european, mă gândesc la multe țări din Europa Centrală, acestea sunt singurele lucruri care mai sunt de rezolvat pentru că nu mai au probleme cu infrastructura de apă, canalizare, dar noi încă avem probleme majore pentru că, mulți ani, primarii nu au accesat fonduri, în special cele de preaderare. Prea repede se duce locomotiva înainte și noi rămânem în urmă. Iar un alt aspect, încet-încet o să se termine acești bani. Și, de aceea, trebuie să avem o variantă B pe care o văd în atragerea investitorilor, lucru care se întâmplă deja, de ani buni, în Sângeorgiu de Mureș.

Care este cel mai important sfat pe care l-ați da primarilor?

Fă planuri, e foarte important să ai o strategie, o viziune, să visezi cum ar trebui să arate, să fie recunoscută localitatea ta peste 1015-20 de ani. Ca primar, trebuie să ai această aptitudine de a visa, de a te ridica deasupra lucrurilor. Am făcut acest lucru și nu doar ca să bifez că am o strategie, ci efectiv am realizat-o profesionist, cu analize SWOT, cu implicarea populației.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

21

Sângeorgiu de Mureș, o comună unde merită să trăiești de Ligia VORO Vegheată de Dealul Pițigoiului, grănițuită de râul Mureș, dăruită cu ape minerale clorurate, sodice, iodurate, hipotone, concentrate, cu o istorie neîntreruptă de aproape 800 de ani când era cunoscută ca Sancta Georgia, timpuri din care a rămas mărturie Biserica Romano-Catolică și rezervația de stejari seculari, iar din timpuri mai recente – Biserica Reformată din Cotuș și Castelul Máriaffy, comuna Sângeorgiu de Mureș respiră, astăzi, aerul modernității, prin cartierele rezidențiale cochete, zona industrială desenată la milimetru și obiectivele turistice puse în valoare cu inteligență. Mai adăugăm și accentul apăsat pus pe multiculturalitate și avem imaginea, poate idilică, a unei comune unde merită să trăiești.

“Bucuria mea este că s-a dus vestea că Sângeorgiu de Mureș este o comună unde merită să vii să trăiești, să locuiești, pentru că sunt foarte multe familii tinere, am ajuns deja la 11.000 de locuitori, aproape că s-a dublat numărul de locuitori într-un termen relativ scurt. Evident, e și apropierea de Târgu Mureș, aerul e mai curat, locul e mai frumos, oamenii au auzit că sunt multe activități culturale. De asemenea, e atractiv și pentru investitori, avem și o zonă industrială care se va extinde în viitorul apropiat.

Toți investitorii se bucură că au ajuns la noi în comună și își extind producția”, își prezintă, cu drag, comuna primarul Sófalvi Szabolcs.

Secretul Poate, de fapt, nu e niciun secret nemaiauzit și nemaiîntâlnit, e doar o gândire pe termen lung.

“Gândesc ca un om de afaceri, gândesc ca un om care face investiții pe viață și nu doar pe durata a patru ani. Știu că nu voi fi pentru totdeauna primar, dar, dacă direcția va fi bună, atunci sunt sigur că vor continua și edilii viitori planurile mele. Am făcut o strategie din care se nasc planuri de acțiune, care trebuie să fie susținute financiar din veniturile proprii sau din proiecte cu finanțări europene. Am făcut un inventar al proiectelor de care am avea nevoie și în mod concret ne-am axat pe aceste proiecte. Nu ne-a interesat cantitatea, ci să atragem proiecte oportune, bine țintite. Nu ne-am pierdut timpul cu proiecte care nu ni se potriveau”, își amintește Sófalvi Szabolcs punctul zero de unde a început să viseze cum va arăta comuna în următorii 20 de ani.

Visul era ca Sângeorgiu de Mureș să fie o localitate balneo-turistică, vestită prin activitățile sale multiculturale, în care investitorii să găsească un loc prietenos și atractiv pentru afaceri, iar locuitorii să se bucure de un standard de viață ridicat și o calitate înaltă a locuirii.

De câțiva ani, chiar dacă recunoașterea a presupus vreo trei ani încheiați de muncă, comuna Sângeorgiu este atestată ca stațiune turistică de interes local, beneficiind de prezența în localitate a complexului Apollo, cu apele sale sărate recunoscute, provenind de la peste un km adâncime, cu un efect curativ chiar mai mare decât cel al Lacului Ursu din Sovata, și cu zecile de mii de turiști pe care le atrage anual. Acest statut i-a permis să fie promovată în cataloagele de prezentare ale României și să acceseze fonduri destinate doar stațiunilor turistice de interes local. În prezent, administrația locală are ambiția de a obține și titulatura de stațiune balneoclimaterică de interes local, ceea ce le-ar permite să atragă turiști la tratament și în perioadele mai puțin atractive și să aibă acces la fonduri de dezvoltare.

De ce vin investitorii?

Cum au fost convinși investitorii? Factorii determinanți pentru a investi în Sângeorgiu Mureș au fost deschiderea autorității locale, extinderea rapidă a utilităților, dezvoltarea culturală și turistică a comunei, accesul facil la infrastructura rutieră mare, la cea aeroportuară, prezența forței de muncă,

22

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un PUG foarte aproape de actualizare, impozite mai mici pe clădiri, terenuri, autovehicule decât în zona urbană.

Astfel, au fost atrase mari firme, de renume, cu capital românesc și străin, care de-a lungul anilor și-au dezvoltat producția și au în continuare planuri de extindere.

De asemenea, fiind foarte aproape de zona medicală târgu­ mureșeană, de Spitalul Clinic Județean de Urgență, de Universitatea de Medicină, administrația locală s-a gândit să ofere posibilitatea de a se construi și unități medicale chiar și spitale. .

“Nu e o întâmplare că aici va fi unul dintre cele mai moderne spitale oncologice din toată țara, care va atrage o întreagă infrastructură în jurul său”, subliniază edilul comunei.

Picătura chinezească Poate, una dintre cele mai frumoase caracteristici ale comunei Sângeorgiu de Mureș este dată de multiculturalitatea sa palpabilă și nu mimată. Comună cu 46% români, cam tot atâția maghiari și 8% romi, unde nu există termenii de minoritar și majoritar, există oameni.

“A fost un țel al meu să avem o bună conviețuire, am și reușit acest lucru, oameni care nu se întâlneau înainte, instituții, biserici care nu aveau o legătură strânsă între ele, acum au. Mi-am asumat rolul persoanei care construiește „poduri” și dărâmă ziduri. Am atras și proiecte de acest gen, proiecte sociale care au ajutat la integrare, la a ne cunoaște tradițiile mai bine, chiar și limba, evenimente pe care le-am organizat ca să simtă bine toți. Mulți vin acum la Sângeorgiu de Mureș, indiferent de naționalitate, pentru că le place să trăiască aici”, recunoaște Sófalvi Szabolcs.

A fost un proces lung, care a presupus multă răbdare și a fost asemănat de edil cu ceea ce înseamnă să crești un copil. Cu mici trucuri, spre exemplu decalarea unor programe, astfel încât oameni de naționalități diferite să întârzie și să vadă în mod ”întâmplător” programele consătenilor lor de altă etnie, cu multă muncă și perseverență, astăzi Sângeorgiu de Mureș are o identitate culturală pronunțată, și românii, și maghiarii, și romii s-au regăsit și se respectă reciproc. În comună sunt organizate peste 100 de evenimente culturale anual, cu sute de participanți – festivaluri de muzică și dansuri populare, sute de copii învață dansurile celor trei naționalități care se regăsesc în comuna Sângeorgiu de Mureș, festivalul corurilor, multe tabere de pictură, peste 35 de pictori locuind aici. Să nu uităm scriitorii, mai ales că Sângeorgiu de Mureș este singura localitate cu peste 40 de volume - monografii și cărți care îi sunt dedicate.

Pentru tineret și nu numai a fost valorificată una dintre zonele pitorești de pe malul Mureșului.

“Fiind aproape de Complexul de Agrement și Sport Mureșul din Târgu Mureș, binecunoscut de ardeleni, am zis ca în apropiere să extindem și noi o zonă de evenimente, de festivaluri și am și reușit, nu a fost întâmplător că acolo a fost organizat Festivalul Peninsula și se organizează Vibe-ul, festivalul de muzică creștină, Medifun-ul studenților români și maghiari”, spune primarul Sófalvi Szabolcs.

Investiții în sport Nu a fost omisă din această strategie dezvoltarea activităților sportive și de agrement.

Zona sportivă, de recreere, de agrement a comunei va găzdui Academia de Hochei, care va fi pentru întreg județul, un teren acoperit de tip balon, a cărui construcție va începe în acest an, de asemenea, o academie de fotbal, vor fi construite patru terenuri

mari, cu vestiare, și un minicomplex acoperit multifuncțional pentru handbal, baschet pe malul râului Mureș.

Un alt proiect, care îmbină atât sportul cât și turismul, este realizarea unei piste de bicicliști care leagă Sângeorgiu de Mureș de Târgu Mureș, de zona agrement.

Pista le-ar oferi bicicliștilor oportunitatea să viziteze punctele turistice mai importante ale comunei – băile sărate, Castelul Máriaffy, complexul sportiv, zona Tofalău-Cotuș, atractivă pentru turismul rural, unde erau pe vremuri crame cu vinuri premiate în toată Europa, de acolo urcă spre Dealul Pițigoiului care va fi iarăși o zonă de turism, iarna funcționând o pârtie de schi acolo și va lega pista de bicicliști cu Platoul Cornești și Grădina Zoologică din Târgu Mureș.

Finalizarea proiectului este estimată în următorii doi ani.

Cei mai buni În 2018, Sângeorgiu de Mureș a fost declarată comuna cu cele mai multe proiecte câștigate din județ, la nivelul comunelor, adică peste 20. Dintre acestea sunt de amintit proiectul social ”O șansă pentru fiecare în Sângeorgiu de Mureș”, implementat în perioada 2017-2021 în parteneriat cu Școala Gimnazială “Sfântul Gheorghe”, Asociația Divers și Asociația Caritas.

Proiectul implică 900 de persoane și înregistrează, deja, rezultate importante pentru o categorie defavorizată social și economic. Astfel, peste 100 de persoane și-au găsit un loc de muncă, semi-finanțat prin acest proiect, iar angajatorul este obligat să îi păstreze încă un an după ce va fi finalizat acest proiect.

“Este un beneficiu mare, pentru că pentru 100 de familii ai adus o bunăstare, nu dăm ajutoare sociale, ci oportunități.

Multe persoane nu își puteau găsi loc de muncă pentru că nu aveau o diplomă, iar acest proiect le-a oferit oportunitatea să termine școala, prin programul Șansa a doua. Peste 200 de persoane au participat la cursuri de perfecționare, au primit o diplomă într-o meserie căutată și care le oferă oportunitatea de a-și găsi un loc de muncă, de exemplu în construcții, cablaje auto, ajutor bucătar, grădinar, dar și cursuri de informatică sau limbi străine”, punctează primarul Sófalvi Szabolcs câteva dintre rezultate. În ultimii 12 ani, o mare parte din cele 150 de străzi au fost modernizate, a fost extinsă rețeaua de apă și canalizare și va fi extinsă și în satele aparținătoare, Tofalău și Cotuș, au fost atrase fonduri pentru construcția noului cămin cultural, o clădire modernă în care se va regăsi și specificul local – stilul transilvănean, cu turn, a fost construită o creșă, a fost extinsă grădinița și școala unde învață 900 de elevi, a fost modernizat iluminatul public și este în derulare proiectul de restaurare a Castelului Máriaffy, o perlă în comună, care va găzdui un centru cultural și turistic, cu un muzeu etnografic românesc, maghiar și rromanes, cu o sală de căsătorii, bibliotecă – tradițională și modernă – digitală, săli de expoziție.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

23

24

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alin Nica, primarul comunei timișene Dudeștii Noi:

“Mediul de afaceri solicită o administraţie suplă, eficientă şi prietenoasă cu firmele” Aflată la mai puţin de 15 kilometri de Timişoara, comuna Dudeştii Noi s-a dezvoltat exponenţial de la an la an. Înfiinţată în 2004, localitatea este cel mai bun exemplu despre „cum să faci”. La acel moment, edil şef a devenit Alin Nica, cel mai tânăr primar din ţară. El ne-a dezvăluit reţeta succesului localităţii într-un interviu pe care ni l-a acordat.

Cum aţi reuşit dezvoltarea comunei? Dudeştii Noi a devenit una dintre cele mai căutate localităţi periurbane ale Timişoarei.

Nu a fost uşor, dar dacă ai o strategie bine pusă la punct şi bazată pe realităţi, atunci reuşeşti. Noi în 2004 am stabilit o strategie în trei puncte. Am văzut că unii fac strategii pe zeci şi sute de pagini, nu, nu avem nevoie de maculatură. Noi am stabilit trei direcţii strategice: atragerea de fonduri europene, atragerea de investitori şi dezvoltarea urbanistică. În toate cele trei am avut succes în comuna noastră.

De exemplu, în prima direcţie, de atragere a fondurilor europene, am reuşit obţinerea de milioane de euro pentru infrastructura locală, în cele două exerciţii bugetare precedente, iar în actualul exerciţiu am reuşit să atragem mai mulţi bani decât în acestea, chiar dacă atunci eram daţi ca exemplu pentru capacitatea de a obţine bani.

Avem opt proiecte europene câştigate, în valoare de milioane de euro, două proiecte guvernamentale pe PNDL şi un proiect prin CNI. Banii europeni ne-au asigurat apa, canalizarea, modernizarea instituţiilor din comună, asfaltarea tuturor drumurilor, nişte drumuri agricole le-am pietruit. Un alt proiect a fost crearea a două întreprinderi sociale, prin care am creat locuri de muncă, dar am şi rezolvat problemele sociale. De asemenea, avem o firmă producătoare de pavele, care sunt folosite în localitate.

A doua direcţie este atragerea de investiţiții şi investitori.

S-a dovedit esenţială pentru independenţa financiară, nu ne-am dorit nici acum, nici în 2004, să mai depindem de alocările politice, nici de la consiliul judeţean, nici de la Guvernul României, şi să avem o autonomie financiară. Şi, de la 12 buticuri, astea erau firmele în 2004, în prezent avem peste 180 de companii mari, mijlocii şi mici. Toate tipurile de firme în comuna noastră. Două sunt investiţii mari, o fabrică de mobilă, Casa Rusu, care este în top trei fabrici de mobilă din ţară, şi o investiţie în domeniul logisticii, o companie franceză, FM Logistic. Ambele investiţii s-au dezvoltat permanent şi veniturile pe care le luăm de la ei au crescut permanent. Şi-au triplat spaţiul de producţie, chiar şi pe timp de criză. Casa Rusu au reuşit să atragă fonduri europene, pe două proiecte, au investiţi în tehnologie, dotări, au eficientizat producţia.

Dacă vorbim de acea locaţie, este un proiect de regenerare urbană. Acolo a fost un IAS comunist. Şi, în 2004, împreună cu cel care a cumpărat locaţia, patronul de la Casa Rusu, împreună cu primăria, am gândit că acea zonă poate deveni o zonă de mică industrie şi producţie, transformând vechile grajduri în hale. Acum, după Casa Rusu, zona mai găzduieşte vreo zece firme, care au diverse do-

menii de activitate, de la industrie alimentară, la reciclare sau producţie de ţiglă metalică. O investiţie realizată a reuşit să atragă alte investiţii.

A treia linie de dezvoltare a fost extinderea urbanistică.

Aici noi am fost puţin mai atenţi, am văzut că o extindere haotică pune presiune pe infrastructură şi pe comună, dar şi pe capacitatea de a asimila noii veniţi. Şi atunci o serie de dezavantaje ce trebuie surmontate. Am învăţat din experienţa celorlaltor comune periurbane ale Timişoarei, care au greşit dezvoltându-se mult prea rapid. Noi am impus nişte condiţii urbanistice mai stricte, pentru a păstra specificul nostru de comună liniştită, fără poluare fonică, cu mai multă intimitate. Loturile pe care se pot construi casele noi le-am impus să fie de minim 600 de metri pătraţi, lucru care nu se respectă în alte localităţi. Acest lucru, pe care noi l-am impus prin reglementări locale, a eliminat acei speculatori, care doar veneau, parcelau, îşi luau profitul şi plecau. Noi am pus condiţia ca investitorul să facă tot. Nu dăm autorizaţii de construire, dacă în acea zonă nu se face toată infrastructura. Am avut presiune din acest punct de vedere, dar nu am cedat. Spaţiile verzi am impus să fie minim 7% şi vrem să creştem acest grad la 10%, peste limita legală. De asemenea, aceste zone să fie integrate cu cele deja existente, să fie ceva unitar, nu doar petece de spaţii verzi.

Toate acestea au dus la o creştere a populaţiei, pentru că există o asemenea creştere. Avem şi spor natural de po-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

pulaţie. Ne-am dorit să păstrăm tinerii în localitate, am dat peste 150 de locuri de case, din PUZ-urile primăriei să-şi construiască locuinţe şi să rămână aici. Chiar dacă au fost plecaţi în străinătate, acesta a fost cârligul care i-a menţinut aici, ei au venit cu bani şi şi-au construit case.

Nevoia de forţă de muncă e imensă în această zonă, practic, şomajul e zero în localitate. Firmele de aici au dificultăţi să-şi atragă personal, o fac chiar pe o rază de 90 de kilometri. Avem, în cazul Casa Rusu, şi muncitori din Sri Lanka. Sunt 200 de astfel de muncitori.

Acestea sunt cele trei direcţii ale dezvoltării noastre, acum ne gândim să le rafinăm, să creştem calitatea vieţii, să investim în cultură, educaţie, sport. Deja am creat infrastructura sportivă, sunt două săli de sport, una este deja deschisă, plus investiţia într-o nouă bază sportivă pentru copii şi juniori, dar şi un bazin de înot.

Ce înseamnă infrastructura pentru dezvoltarea unei localităţi?

Am văzut la nivel micro, cât de mult înseamnă infrastructura pentru dezvoltarea economică. În 2007, de la cele 12 buticuri, până la finalul anului numărul firmelor a crescut la 70. Într-un singur an. De ce au crescut? Pentru că drumul acesta de legătură, dintre localitate şi DN6, era plin de gropi, fiind singura legătură cu Timişoara. Nimeni nu venea să investească aici, dând banii pe reparaţii. Cum am asfaltat acest drum, instant numărul de firme a explodat.

Acel proiect de regenerare urbană a avut imediat succes şi numărul de firme a crescut. E un exemplu clasic de ce înseamnă să dezvolţi infrastructura, să creşti productivitatea, să fii competitiv. Asta este diferența, explicată pentru fiecare cetăţean, să o înţeleagă. De aceea, dezvoltarea infrastructurii e foarte importantă, de a aduce potenţialul maxim economic pe care îl avem, de forţa de muncă având calificare. Acest avantaj se va pierde în timp, populaţia îmbătrâneşte sau pleacă şi vom irosi o oportunitate economică.

Cât de greu e să obţii fonduri europene sau guvernamentale? Care e diferenţa între aceste tipuri de finanţări?

Fondurile naţionale au un dezavantaj important, sunt dependente politic. Comunele din acelaşi spectru politic au primit mai mulţi bani, dar noi am speculat. Proiectele mai importante pentru noi le-am pus ultimele. Chiar dacă erau sume mai mici erau importante, şi am câştigat. Extinderea primăriei pe care nu o puteam depune pe niciun alt proiect, de exemplu.

Birocraţia la fondurile europene e imensă. În ciclul acesta, birocraţia e şi mai mare ca în precedentul. Dacă până acum era dificilă obţinerea banilor, acum durează foarte mult implementarea. Atât din cauza autorităţilor de management, dar şi din cauza schimbării legislaţiei. Dacă nu se elimină suprapunerile în decizie, nu se va schimba nimic. La licitaţiile publice, la fiecare pas procedural trebuie să cerem aprobare de la autoritatea de implementare. În acelaşi timp, la ANAP trebuie să obţinem aceeaşi decizie, pentru că autorităţile nu au încredere între ele.

La PNDL, pe lângă dezavantajul politc, e un avantaj: birocraţia e zero. De exemplu, am câştigat un proiect de finanţare europeană pe apă şi canal din 2015. Ei bine, doar abia acum am început. În 2016 am câştigat un proiect pe PNDL pentru asfaltare, în 2017 am semnat pentru execuţie. A trebuit să nu dau ordinul de începere la asfaltare, ca să aştept pentru canal şi apă. Până la urmă nu am mai putut să aştept pentru că ieşeam din perioada de finanţare şi termenul contractual, şi am dat ordinul de începere a lucrărilor. Şi a trebuit să schimb proiectul de canal, a trebuit să dau bani în plus, să adaptez soluţia tehnică, cu subtra-

versări, cu bani în plus de la comună, ca să nu pierd finanţarea. Probleme au apărut şi cu Ordonanţa 114, supraaciza la carburant au pus firmele de asfaltări pe butuci. Din cele patru firme care au proiecte în comună, două sunt deja în insolvenţă.

Cât de mult înseamnă mediul de afaceri pentru comună, pentru bugetul acesteia şi pentru dezvoltare?

Cele două firme mari din comună sunt responsabile pentru peste 80% din veniturile proprii. Aceasta arată totuşi un pericol din punctul nostru de vedere, o dependenţă mare, noi dorim să diversificăm. Dorim să atragem şi alţi investitori, să diversificăm cu altele ca să fim acoperiţi în cazul în care sunt probleme. De aceea vrem să introducem şi ultimul element de infrastructură pentru comună, introducerea gazului. Această nouă utilitate ne va da un avantaj suplimentar pentru zona noastră industrială şi de servicii.

Ce solicită mediul de afaceri de la primărie?

Din discuţiile avute cu reprezentanţii firmelor, ei cer infrastructură, forţă de muncă, dar primăria nu are prea multe ce face aici, şi o administraţie suplă, eficientă şi prietenoasă cu mediul de afaceri. Poate e mai importantă decât altele, costul terenului sau apropierea de un municipiu mare sau o cale majoră de transport. Un investitor ar prefera să meargă 20 de kilometri mai încolo, decât să stea într-o zonă unde primăria îi bagă beţe în roate. Am observat că asta contează foarte mult. Am sprijinit investitori pe ceea ce înseamnă partea de urbanism, unde durau foarte mult operaţiunile, inclusiv prin insistenţe la autorităţi, să emită decizii în termenul legal. Aceasta a contat. Ne-am gândit să oferim şi anumite facilităţi fiscale, dacă investitorii se implică prin acel procent din impozitul pe venit în acţiunile socio-culturale, oferim bonificaţii la impozitul pe teren şi clădiri.

25

26

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tarna Mare - tărâm românesc de basm Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna Mare a devenit o comună în care cultura și civilizația mileniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tărnăreanului. Pe lângă efortul oamenilor de afaceri din comună, a fost și o străduință continuă de din partea administrației locale a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală.

Atestată documentar din 1430, comuna Tarna Mare se află pe una din terasele superioare ale malului stâng al Tisei, mai exact la confluența dintre paralela 48 latitudine nordică și meridianul 23 longitudine estică, la o altitudine medie de 168 m. Se învecinează la est, nord și vest cu Ucraina de-a lungul a 25,6 km și este cel mai nordic ținut al vestului României. Compusă din trei sate (Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicău) și un cătun rămas fără locuitori (Văgaș) dispuși pe un relief deluros, premontan (în est se desfășoară Munții Oaș), comuna Tarna Mare își trage denumirea de la slavonul „tarna”, adică „spin”.

Peste 90% din cei 3940 de locuitori ai comunei sunt români. Maghiarii, germanii, romi și ucrainienii completează compoziția etnică. 2391 dintre aceștia muncesc și au vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. Peste 450 dintre copii sunt preșcolari, elevi de ciclu primar, gimnaziu și liceu.

Ocupațiile de bază ale sătenilor sunt: agricultura (cereale, pomicultură, vița de vie, legumicultură, căpșuni, creșterea animalelor) și apicultura.

Tradiție și modernism Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna Mare a devenit o comună în care cultura și civilizația mileniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tărnăreanului (n.a. - termen pe care mi l-am permis să-l iau din scrierile profesorului Doina Molnar, cea care a imortalizat aceste plaiuri în patru monografii: „Tarna Mare, istorie - legendă - adevăr”, „Pași prin biografii tărnărene”, „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari” și „Povestiri și legende toponimice”).

Aici, omul de afaceri renunță sâmbăta și duminica la sacou sau deux pieces... și-și trage ciucurii sau catrința peste cămeșă, își pune clopu’ sau năframa pe cap și tuleo la țâpuritoare și

ceterași, pentru a lua câteva lecții de dans oșenesc alături de Grupul folcloric Florile Tărnii și „Mugurașii” .

Iar pentru sănătate, dacă vrea să respire un aer pur, ozonificat sau să bea apă de izvor, își ia rucsacul în spinare și per pedes, cu căruța, bicicleta sau ATV-ul pleacă în căutarea frumuseților naturii neexplorate din Munții Oașului: Fântâna Doamnei, Trei Hotare, Cascada Runc, Valea Frasinului, Trei hotare (izvorul Tarnei) sau lacul de la mina Socea.

Milioane de euro în investiții Tarna Mare are multe de spus pentru viitor. Așa cum ne-a spus Mariana Monica Sobius, primar din 2008, născută și crescută în Tarna Mare, profesor de educație fizică, informatică și expert ARACIP, fost director al liceului din localitate, „pe parcursul celor trei mandate ale mele, din partea administrației locale a fost o străduință continuă de a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală și este momentul ca munca depusă să genereze rezultate pe măsură”.

Să exemplificăm: primul sistem de iluminat public din județ cu tehnologie LED, sală de sport cu 150 de locuri și sală de fitness, drumuri și străzi asfaltate, (singura cale de acces dinspre și către restul lumii), rețea de canalizare (9 km) și stație de epurare, cămine culturale reabilitate în Tarna Mare și Bocicău, școli și grădinițe modernizate și dotate cu fonduri europene, consolidarea malurilor pârâului Tarna, bază sportivă, achiziție utilaj multifuncțional pentru deszăpezire și întreținere spații verzi, achiziționarea unui utilaj pentru situații de urgență, achiziționarea unui microbuz pentru transport public intersătesc, Tarna Mare fiind singura localitate din județ unde transportul cetățenilor din satele aparținătoare se asigură gratuit, construirea atelierelor și laboratoarelor

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Liceului Tehnologic din Tarna Mare, pod central peste pârâul Tarna Mare, zonă de picnic la Tarna Băi...

De asemenea, sunt în curs de execuție proiectele: Centru de Sănătate în comuna Tarna Mare, extindere, modernizare și dotare a școlii, a grădiniței din localitatea Valea Seacă, construirea căminului cultural în localitatea Valea Seacă. „De asemenea, se află în implementare trei proiecte cu finanțare europeană: pe PNDR-AFIR proiectul „Moder­ nizarea și dotarea Liceului tehnologic Tarna Mare (peste 400.000 de euro), pe programul Comisiei Europene, proiectul „WIFI4EU - promovarea conectivității la internet în comuna Tarna Mare prin înființarea a 11 puncte free de WIFI (15.000 euro), iar pe Programul transfrontalier ENI HUSKROUA (Ungaria, Slovacia, România, Ucraina) 2014 - 2020 proiectul „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de acces către punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene de la Tarna Mare - Hija” în valoare de 1.071.000 euro, prin care se asfaltează 1,7 km de drum în Tarna Mare respectiv 1,2 km de drum în Hija (Ucraina), infrastructură ce va deservi accesul la punctul vamal ce urmează a se deschide. S-au depus proiecte pentru dotarea cu o ambulanță, necesară înființării unui centru medical de urgență la Tarna Mare, un altul pentru dotarea cu echipamente a Serviciului pentru Situații de Urgență, se lucrează pentru întabularea drumului de legătură cu comuna Turț, prin Văgaș, care poate deveni o rută turistică atractivă pentru turiștii în căutarea peisajelor montane din Munții Oașului și foarte important, se află în amenajare un camping pentru rulote în zona Tarna Băi”, a subliniat Mariana Monica Sobius, primarul comunei Tarna Mare.

Potențial imens pentru a fi stațiune turistică Am lăsat deoparte intenționat obiectivul „Tabăra ecologică destinată tinerilor”, realizat la în cadrul unui alt program transfrontalier (doar cu Ungaria). Acesta cuprinde pe o suprafață de două hectare o sală de conferințe, săli de curs cu mobilier ecologic, foișor pentru pictură, piscină, baltă de pescuit, pistă de biciclete, un lac artificial, o pădure de salcâmi și frasini, un teren de minifotbal/tenis de câmp și cinci căsuțe ecologice (două din lemn și trei din flacoane umplute cu nisip).

Iscoditor din fire n-am putut să nu o întreb pe doamna primar ce ar trebui să se întâmple pentru ca Tarna Mare să fie o adevărată oază de prosperitate pentru locuitorii săi.

M-a privit direct și mi-a spus: “Tarna Mare are nevoie de cât mai mulți investitori, mai ales în domeniul turismului.

Avem un potențial imens pentru a deveni stațiune turistică! Aceasta este bătălia noastră pentru viitor”. Am rămas și eu pe gânduri.

Dacă pentru investitori cele „doar” 20 de ha întăbulate pe comuna Tarna Mare disponibile pentru investiții nu este suficient, atunci asta este. Potențialul turistic este deosebit

de ridicat deoarece: zona este nepoluată și de o frumusețe aparte, există izvoare neexploatate de ape minerale feroase, carbogazoase, clorurate și sulfuroase. În zonă există un restaurant-păstrăvărie (care ar putea fi inclus în circuitul turistic), trei pensiuni moderne, trei cabane în proces de modernizare și o vilă, toate cu posibilități de cazare. În caz că apar investitori, Primăria și-a propus să identifice fonduri pentru a fora la mare adâncime (peste 1.000 de metri) pentru aducerea la suprafață a apei termale care deocamdată „produce” doar la vecinii ucrainieni din Veleatino.

Ana și lupul Spre sfârșitul deceniului al VII-lea din secolul XIX, pe plaiul unde acum se află ruinele taberei școlare în care acum 30 de ani răsunau glasuri tinere, la balul anual la care participa nobilimea austro-ungară de la Viena, Budapesta și Praga și la care regina Maria Tereza nu prea lipsea, s-a întâmplat o tragedie. Ana, fetița de nici 5 anișori a baronilor praghezi ce organizau balul, a părăsit feeria sălii de bal și s-a îndepărtat de muzica și frenezia burgheză îndreptânduși pașii către pădure împreună cu păpușa ei favorită. Se spune că a adormit. Dimineața, părinții ei nu au mai găsit decât păpușa și rochița Anei. Acum, exact în acel loc se află o bisericuță romano-catolică cu hramul Sf. Ana. Pentru a ajunge la acea capelă trebuie să traversați Tarna Mare de la vest-sud-vest la est-nord-est, treceți de o păstrăvărie unde vă puteți delecta cu un ceai și peste circa doitrei km veți descoperi o alee cu tei seculari. Impresionați de perfecțiunea aleii și de vârsta teilor veți lăsa mașina pe tăpșan și veți păși pe urmele Mariei Tereza fredonând un cadril pe mătasea verde ce străbate aleea de la un tei la altul până la capătul acesteia. De acolo veți zări capela micuță și după un urcuș de circa cinci minute puteți pătrunde în bisericuță. Cu toate că nu va fi nimeni prin preajmă, florile proaspete și ștergarele mirosind a busuioc din altar vă vor impresiona cu siguranță.

27

28

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Bătălia” investiţiilor în Transilvania și Banat Ligia VORO, Robert BLOANCĂ, Traian DAN, Călin POENARU și Ion SURDU

Peste 4 miliarde de lei vor fi cheltuiți în acest an pentru proiectele de investiții în municipiile reședință de județ din Transilvania și Banat. Cel mai mult, în Oradea, Timișoara și Cluj-Napoca.

Sumele prevăzute în acest an în bugetele locale sunt semnificativ mai ridicate la capitolul venituri, ceea ce permite administrațiilor publice locale un galop de sănătate în ceea ce privește investițiile care vor fi realizate în 2020.

Toate bugetele locale din cele 15 județe din Transilvania și Banat cunosc o creștere semnificativă în acest an, cu procente cuprinse între 5 și 20%. Această creștere se datorează alocării unei cote mai mari din impozitul pe venitul global și dezmorțirii accelerate pe zona de atragere a fondurilor europene. Creșterile din buget la secțiunea venituri se reflectă proporțional în secțiunea de dezvoltare și în programele de investiții majorate și ambițioase pe care municipalitățile vor să le deruleze în cursul acestui an.

Marile investiții care vor fi realizate în acest an în cele 15 municipii reședință de județ din Transilvania-Banat vor fi destinate modernizării transportului public, domeniului locativ, în special reabilitări termice, dar și construcției de locuințe sociale și ANL, învățământului și modernizării infrastructurii rutiere și sănătății, acolo unde administrațiile locale au preluat și unități sanitare de pe raza orașelor.

Ar mai fi de menționat că mare parte din programul de investiții este asigurat din fondurile europene nerambursabile și din fonduri guvernamentale, dar și din împrumuturi.

Iar dacă trebuie să fie un oraș magnet în acest an în ceea ce privește investițiile, acesta este municipiul Oradea, care va derula un program investițional de 725 de milioane de lei, în condițiile în care raportăm acest program și la numărul locuitorilor care e în jurul a 200.000.

Programe investiționale importante au în acest an și municipiile Timișoara – 687 de milioane de lei, Cluj-Napoca – 675 de milioane de lei, Brașov – 456 milioane de lei și Sibiu – 391 de milioane de lei.

Mai jos vă prezentăm succint spre ce obiective de investiții vor fi alocate fondurile cuprinse în bugetele locale ale celor 15 municipii reședință de județ din Transilvania și Banat.

ALBA IULIA. Investiții de 40 milioane de euro Primăria Alba Iulia a rezervat în 2020 un buget de aproape 40 de milioane de euro pentru 47 de obiective de investiții.

Dintre acestea, 19 proiecte ar urma să fie demarate în 2020, alte 23 care vor fi terminate în acest an, conform previziunilor autorităților locale, iar pentru cinci proiecte în derulare lucrările vor continua și în perioada 2021-2022.

Printre proiectele noi demarate în acest an, anunțate de Primăria Alba Iulia, cele mai mari sume sunt alocate achiziției de autobuze electrice (43 milioane lei), moder-

nizării blocurilor de locuințe (48 milioane lei), spațiului de agrement în șanțul exterior al Cetății - Latura de Nord (9 milioane lei) sau modernizărilor de străzi, toate finanțate prin POR și pentru care este nevoie de co-finanțare locală.

De altfel, în bugetul pentru 2020 al municipiului Alba Iulia, a fost prevăzută contractarea unui credit bancar de 50 de milioane lei pentru a acoperi o parte dintre aceste obligații.

Excedentul bugetar al anului 2019, în valoare de 13,1 milioane lei, se va regăsi integral în proiectele europene și investiții în 2020, nu în cheltuieli de personal. „Dezvoltarea se poate face doar dacă identificăm surse externe de finanțare”, a declarat viceprimarul municipiului Alba Iulia cu atribuții de primar, Paul Voicu. Șase contracte de finanțare, în valoare totală de peste 43 milioane euro din fonduri REGIO, au fost semnate la sfârșitul lunii februarie pentru iluminatul public, mobilitate și infrastructura urbană, grădiniță și muzeul copiilor. „Fondurile europene din aceste proiecte scrise de echipa Primăriei Alba Iulia vor salva peste 58,8 milioane lei din banii albaiulienilor. Reușim să demonstrăm astfel că Alba Iulia își merită locul între exemplele de bune practici și să aducem o regenerare urbană masivă, o infuzie serioasă de bani europeni”, a mai susținut Paul Voicu.

ARAD. Fonduri pentru proiectele în derulare Bugetul consolidat al municipiului Arad, împreună cu cel al instituțiilor publice din subordine, se cifrează la 613 milioane de lei. Veniturile la bugetul local sunt în cuantum de 503,17 milioane de lei, iar cheltuielile de 560,99 milioa-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ne de lei. Programul de investiții se ridică la 105 milioane de lei, fără creditele de angajament care se ridică la 170 milioane de lei.

Cea mai mare parte a banilor vor fi cheltuiţi de Arad în 2020 pentru asigurarea fondurilor necesare pentru continuarea lucrărilor de investiţii deja aflate în derulare, dar şi pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri externe nerambursabile, mai ales fonduri europene, se arată în proiectul aprobat de consilierii locali arădeni.

La capitolul proiecte noi din fonduri europene apar unul referitor la achiziția unor autobuze electrice, dar şi câteva proiecte edilitare pentru a asigura circulaţia mai bună în oraş.

Conform primarului interimar al Aradului, Călin Bibarţ, prin intermediul acestui buget s-a încercat rezolvarea tuturor problemelor oraşului, ca locuitorii să se simtă bine, să circule mai bine, să aibă parte de cultură. Corectarea estimărilor iniţiale va fi realizată la rectificarea de la jumătatea anului, pe care se pare că primăria se bazează din plin. „Acesta este un buget pe care noi am reuşit să-l facem echilibrat, atât cultura, cât şi sportul şi investiţiile regăsindu-se în acest buget. Ca la orice buget, veniturile sunt estimate, cheltuielile sunt prognozate şi, aşa cum legea prevede, la şase luni el poate fi rectificat. Cu siguranţă va fi îmbunătăţit astfel încât în parcursul anului 2020 să avem şi investiţii în Arad, să avem şi reparaţii la clădiri, să avem şi faţade noi, să avem şi activităţi culturale, să avem şi Zilele Aradului, să susţinem şi echipa de fotbal sau cea de baschet sau de la celelalte sporturi, să avem din toate cât mai mult posibil. Evident, în limita unui buget în care, să ne gândim că impozitele şi taxele nu au fost mărite”, a declarat Călin Bibarţ, la şedinţa de aprobare a bugetului.

La capitolul fonduri europene, sunt 89,616 milioane de lei, aici sunt incluse investiţiile pentru reabilitările termice a mai multor clădiri de grădiniţe şi şcoli, reabilitarea clădirii teatrului, Ioan Slavici, cu 6,6 milioane de lei, reconversia unui teren viran din zona Micălaca, pentru care sunt folosite 4,2 milioane de lei, reabilitarea termică a unor blocuri din municipiu, cu 5,4 milioane de lei, amenajarea unui nou traseu de autobuz, cu 6,5 milioane de lei, în timp ce modernizarea sistemului public cu tramvaiul atrage 42 de milioane de lei.

Mai multe clădiri din oraş, aparţinând municipalităţii, mai multe şcoli, clinica de ORL, respectiv Teatrul Ioan Slavici, vor beneficia şi de investiţii din bugetul local al Aradului.

BAIA MARE: 230 de milioane de lei pentru investiții Dezvoltarea, investițiile și proiectele strategice vor fi în acest an prioritățile reședinței de județ a Maramureșului care are un buget aprobat de 530 de milioane de lei. Din acesta, bugetul destinat programului de investiții se cifrează la 230 de milioane de lei.

Consiliul Local Baia Mare a aprobat în unanimitate, în cadrul ședinței sale extraordinare, bugetul municipiului pe anul în curs. Investițiile reprezintă componenta esențială, fapt pentru care au fost majorate alocările bugetare, combinând resursele proprii și cele guvernamentale, dar axându-se pe finanțările din fonduri europene, conform conducerii instituției.

Pe partea de infrastructură se remarcă proiectul construirii Bulevardului de Vest, creșterea coridorului de mobilitate urbană, pietonalizarea Piețelor Păcii și Libertății, modernizarea de străzi, amenajarea cu dale a râului Săsar,

ADMINISTRAȚIE

înființarea de parcări publice, sistematizarea rutieră în cartiere, modernizarea transportului public.

Pe partea de mediu sunt vizate o instalație de cogenerare de înaltă eficiență pentru producerea energiei electrice, platforme îngropate pentru colectarea deșeurilor, registrul spațiilor verzi, dar și atestarea municipiului ca stațiune turistică balneo-climaterică de interes național.

Pe mai multe artere vor fi montate corpuri de iluminat cu led, va fi introdus un sistem de telegestiune a sistemului public de iluminat, iar în centrul istoric va fi extins sistemul de iluminat.

Vor fi actualizate planul urbanistic general și cele zonale din perimetrul central, fiind viabilizate mai multe bulevarde. Pe partea de agrement se prevăd înființarea unui complex în zona fostului ștrand municipal și modernizarea Cinematografului Minerul. În zona de mobilitate sunt vizate realizarea Master Planului General de Transport al municipiului, managementul traficului, monitorizarea video a localității, un studiu de optimizare a transportului public de persoane, stații modulare de autobuze.

“Trebuie să ne orientăm spre finanțarea funcționării serviciilor publice precum salubrizare, zone verzi, întreținerea infrastructurii rutiere, dotări ale instituțiilor de învăță­mânt, susținerea culturii, sportului de masă și a celui de performanță, proiectele pentru tineret sau evenimentele culturale. Funcționarea municipiului trebuie să se așeze în echilibru cu cealaltă secțiune care ne orientează spre viitor, respectiv dezvoltarea, investițiile, proiectele strategice”, a arătat Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare.

29

30

ADMINISTRAȚIE

BISTRIȚA. Mizează pe 146 de milioane de lei Municipiul Bistrița are prevăzut la capitolul de venituri 317,4 de milioane de lei, în timp ce la cel de cheltuieli 322,36 milioane de lei. Din suma totală, 146 de milioane de lei o reprezintă secțiunea de dezvoltare, din care 121 de milioane de lei vin din Fondul European de Dezvoltare Regională.

De altfel, aspect subliniat și de edilul șef al municipiului.

“Este un buget care se înscrie în linia crescătoare a bugetelor din ultimii 12 ani, un buget axat pe dezvoltare, bazat pe utilizarea fondurilor europene. Asta din cauza faptului că resursele proprii ale municipiului pentru dezvoltare sunt extrem de limitate, deci dezvoltarea se face 90% din fonduri europene nerambursabile”, a declarat Ovidiu Crețu, primarul municipiului Bistrița, într-o conferință de presă.

Programul de investiții publice este în jur de 150 de milioane de lei, iar cele mai norocoase domenii sunt transportul public, învățământul, locuințele și, generic, cultura.

Astfel, la capitolul Învățământ sunt prevăzute 52,4 milioane de lei, fonduri care vor merge spre reabilitarea unor școli sau grădinițe, respectiv construirea unora noi.

40 de milioane de lei este suma alocată pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, mai exact suma este destinată construirii de locuințe sociale și ANL, reabilitărilor termice și realizării unui drum de acces și utilități aferente spre Complexul Sportiv Polivalent din municipiu. Tot în același capitol de cheltuieli bugetare, pentru modernizarea iluminatului public, în bugetul municipiului Bistrița sunt prevăzute fonduri în cuantum de 11 milioane de lei.

Pentru transportul public, unul ecologic cu autobuze hibrid și electrice, care va presupune și crearea unei rețele de drumuri verzi, în bugetul reședinței de județ sunt prevăzute 33,84 milioane de lei.

Pentru Cultură, recreere și religie, fondurile cuprinse în buget se cifrează la 20 de milioane de lei, din care o sumă importantă, mai exact 7,4 milioane de lei, este destinată consolidării și restaurării monumentelor istorice, mai precis Bisericii Evanghelice, care urmează să fie inclusă după realizarea investiției în circuitul turistic internațional.

BRAȘOV. Educația, pe primul loc Proiectul de buget al municipiului Braşov, în valoare de peste 1 miliard de lei, a fost adoptat pe 20 februarie în unanimitate de Consiliul Local. Prezent la ședință, primarul George Scripcaru a menționat, în contextul dezbaterilor,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că la capitolul venituri nu au fost deocamdată cuprinse sume din proiecte cu fonduri europene și a remarcat gradul de îndatorare scăzut al municipiului. „Este un buget echilibrat, care răspunde necesităților municipiului pe 2020. Noi avem un grad de îndatorare de 2,14% și care finanțator nu și-ar dori să aibă un partener atât de suplu ca municipiul Brașov, datorită potențialului economic. Există, de asemenea, și o evaluare a Agenției de rating Fitch, cu care noi lucrăm, care ne spune dacă suntem pe o direcție bună sau nu. Iar din acest punct de vedere, stăm bine, avem la capitolul venituri sume care încă nu sunt cuprinse, fiind pe proiecte europene, și care se vor adăuga la ce înseamnă veniturile proprii, de multe milioane de euro”, a explicat primarul Brașovului.

Astfel, bugetul local al municipiului Brașov prevede venituri de 822,9 milioane de lei și cheltuieli de 1,1 miliarde de lei. Pentru secțiunea de dezvoltare veniturile sunt în sumă de aproape 230 de milioane de lei, iar cheltuielile - de 1,1 miliarde lei credite de angajament și de 456,2 milioane lei credite bugetare, ceea ce reprezintă 43,42% din totalul bugetului local. Spre comparație, anul trecut cheltuielile pentru investiții au reprezentat 297,7 milioane lei (32,88% din total). De asemenea, excedentul total al bugetului local al municipiului Brașov se ridică la suma de 226,9 milioane lei, bani care au trecut la partea de cheltuieli pe secțiunea de dezvoltare.

Proiectele mari ale Brașovului pentru 2020 sunt următoarele: investiții în unitățile de învățământ (mansardare, extindere, lucrări de eficientizare energetică) – 34 milioane lei; reabilitare fațade imobile – 8, 4 milioane lei; extindere și modernizare sistem de iluminat public -15,2 milioane lei; construire Sală de Sport str. Carpaților – 9,4 milioane lei etc; înnoirea flotei de vehicule de transport public cu tracțiune electrică (52 de autobuze electrice, 51 de troleibuze); dezvoltarea unui coridor de benzi dedicate pentru transportul public etc.

CLUJ-NAPOCA: Buget în creștere Municipiul de pe Someș va avea un buget general de 1,68 miliarde de lei pentru 2020, cu 7,4% mai mare față de anul trecut. 40% din acest buget, ceea ce înseamnă că aproximativ 675 milioane de lei este destinat secțiunii de dezvoltare.

Proiectele majore de infrastructură a orașului vor fi centura metropolitană, metroul și trenul metropolitan.

Proiectul de buget aprobat vizează realizarea și modernizarea a 120 ha de parcuri și spații verzi. Bugetul municipiului include investiții în educație – infrastructură, burse, facilități la transportul în comun, pe lângă alocarea pentru costul standard per elev (13 milioane de lei), dar și în domeniul sănătății – de la modernizarea și dotarea în continuare a Spitalului Clujana la sprijin financiar pentru spitalele care nu sunt în subordinea municipalității.

Conducerea primăriei a explicat că prin proiectul de buget aprobat urmărește să să întărească statutul Clujului de centru economic major, după București, fiind, după capitală, al doilea contributor la bugetul public național.

“Acest proiect de buget consolidează statutul Clujului de oraș-magnet, în care calitatea vieții primează, un oraș de referință în centrul și estul Europei. Vizăm consolidarea dimensiunii de oraș al inovării, fundamentat pe servicii de calitate, de natură financiar-bancară, medicală, acoperind, totodată, și alte dimensiuni, în care industria bazată pe inovare, cercetare și tehnologia informației reprezintă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un motor principal de dezvoltare. Economia cunoașterii reprezintă un instrument cheie prin care se creează slujbele viitorului și sunt susținute investiții”, a transmis municipalitatea clujeană.

Banii clujenilor se vor duce în acest an pe finalizarea documentaţiilor tehnice şi de urbanism și procedurilor legale pentru centura metropolitană, proiectul multianual metrou şi tren metropolitan, dar și pentru patru noi parkinguri: Hașdeu, Primăverii 8 și 20, Mogoşoaia (1.253 locuri).

De asemenea, 12 noi tramvaie vor fi achiziționate din fonduri europene.

Vor fi executate lucrări la Parcurile Între Lacuri, Tineretului – Pădurea clujenilor, Feroviarilor, 14 Iulie, Ştefan cel Mare, Rozelor, Armătura, Zorilor, concursuri de proiectare pentru Parcurile Est și Bună Ziua, reabilitarea malurilor Someşului, Baza La Terenuri, irigaţii în Parcul Central.

Alte investiții vizează modernizarea străzii Bună Ziua, zonei Regele Ferdinand, prima stradă inteligentă din România – Molnar Piuariu (iluminat inteligent, bănci cu încărcare USB, Wi-Fi), reabilitările Pieţei L. Blaga şi Bd. 21 Decembrie; reabilitarea Turnului Pompierilor; finalizarea achiziţiei publice pentru reabilitarea zonei str.

Kogălniceanu; noul cimitir din str. Moş Ion Roată.

Pe partea de sănătate se are în vedere reabilitarea termică a Spitalului Municipal, noi ambulanţe pentru SMURD, iar pe cea de educație : eficiența energetică la creșe, grădinițe și școli, autobuze pentru transportul copiilor, un concurs de soluţii pentru Muzeul Științei.

La capitolul mediu se remarcă platformele subterane de colectare selectivă a deşeurilor, grupurile de pubele inteligente, accesul cu cartelă la punctele gospodărești, punctele de colectare gratuită a deșeurilor voluminoase de la persoane fizice.

Primăria vizează cumpărarea de locuințe sociale de pe piața liberă şi darea în folosinţă a 12 noi locuinţe, un concurs de soluții pentru cartierul Sopor (250 ha), un sistem de achiziţie de date în timp real şi a unei aplicaţii pentru detectarea locurilor de parcare disponibile în centru, modernizarea zonelor pentru fitness în aer liber cu aparate noi, toalete automate pentru persoane cu dizabilităţi “Rămâne esențială completarea veniturilor publice prin fonduri europene: la fiecare 1 leu plătit de clujeni prin taxe și impozite locale administrația locală reușește să aducă 2,5 lei din fonduri europene. Cluj-Napoca s-a încadrat fără echivoc în direcția unui oraș verde, în care dimensiunea

ADMINISTRAȚIE

nepoluantă este o prioritate cheie prin investițiile în transportul urban și măsurile de decongestionare a traficului, dar și prin dezvoltarea spațiilor verzi”, a subliniat primarul Emil Boc.

DEVA. Buget mai mare cu 15% În municipiul Deva, consilierii locali au aprobat un buget de peste 187 de milioane de lei la capitolul venituri și circa 197 de milioane de lei la capitolul cheltuieli. Potrivit autorităților locale, bugetul e cu 15% mai mare decât cel din 2019. „Vom da drumul la toate procedurile. Avem investiții de peste 60 de milioane de lei, din bugetul local, la care se adaugă, investiții din bugetul împrumuturilor, de peste 50 de milioane de lei. Deci, suma depășește cu mult 15 milioane de euro, iar lucrul acesta se va vedea în perioada următoare. Începând cu lunile aprilie-mai vor fi foarte multe lucrări de investiții în municipiul Deva”, a declarat Nicolae-Florin Oancea, primarul municipiului Deva. În ceea ce privește secțiunea de dezvoltare, aceasta are o cotă de aproximativ 24,5% în ceea ce privește veniturile (46 milioane lei) și de 28,5% în ceea ce privește cheltuielile (56,5 milioane lei). Totodată, excedentul bugetar al Devei este de 10,4 milioane lei, bani care, de asemenea, au fost redirecționați pentru cheltuieli la secțiunea de dezvoltare.

31

32

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

serie de proiecte care vizează îmbunătățirea calității vieții în municipiul Deva, prin creșterea mobilității, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului cultural-istoric”, a precizat Biroul de presă al Primăriei pentru Transilvania Business.

MIERCUREA CIUC. Investiții de peste 300 de milioane de lei Printre cele mai importante proiecte care se află în derulare în municipiul Deva și pe care autoritățile locale vor să le finalizeze în acest an din bugetul local se numără modernizarea de străzi, iluminat arhitectural pe clădiri de interes public, modernizarea unui teren sintetic la stadionul „Cetate”, modernizarea pistei de atletism la Stadionul Municipal „Cetate”, modernizarea ascensorului înclinat pentru accesul în Cetatea Deva sau amenajarea unei parcări tip smart parking pe strada Carpați.

“Cel mai ambițios proiect al municipiului Deva care va începe în 2020 este transferul tuturor clădirilor abandonate din oraș, care sunt în coproprietatea altor instituții publice, către municipalitate, pentru reabilitare. Toate clădirile care sunt abandonate vor fi reabilitate după preluare - unele vor deveni creșe, altele vor fi transformate în unități de învățământ sau oferite spre închiriere către firme IT”, a arătat primarul Nicolae-Florin Oancea.

Astfel, cele mai importante proiecte propuse pentru a fi demarate în anul 2020 sunt: achiziționarea clădirii fostului restaurant „Astoria”, și demararea lucrărilor pentru construirea unei creșe; preluarea clădirii abandonate de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva și demararea lucrărilor de reabilitare a clădirii având ca destinație unitate de învățământ; preluarea Palatului Administrativ din Piața I.C. Brătianu – deținut, în prezent, de Consiliul Județean Hunedoara, Direcția Județeană de Statistică și Instituția Prefectului – Județul Hunedoara, în vederea finalizării acestuia, clădire care va fi închiriată către firme din domeniul IT, ceea ce va asigura o creștere a ofertelor de locuri de muncă pentru tineri; preluarea de la M.A.I. a clădirii fostului sediu al Poliției Municipiului Deva, de pe str. O. Goga și reabilitarea acesteia în vederea funcționării unei grădinițe.

De asemenea, printre cele mai importante proiecte cu finanțare din surse europene se numără cele cu contracte semnate în 2018 și pentru care s-au derulat în 2019 procedurile de achiziție pentru proiectare sau execuție lucrări (creșterea eficienței energetice a unor blocuri de locuit și reabilitări de instituții de învățământ); cele cu contracte de finanțare semnate în 2019 și care au intrat în implementare în etapa de achiziție publică a contractelor de proiectare și/sau execuție (modernizarea sistemului de transport public local prin achiziționarea de vehicule ecologice, amenajare grădină urbană în zona Zamfirescu, reabilitarea zonei urbane Dealul Cetății Deva, monument al naturii și istoric cu valoare turistică ridicată din Municipiul Deva - Refuncționalizarea Incintei I, amenajare zonă pietonală centrul istoric etc.) și cele depuse pentru solicitarea finanțării, evaluate și acceptate ca eligibile.

Conform datelor Primăriei Deva, suma aferentă proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile din bugetul local pentru 2020 este de 41,9 milioane de lei, ceea ce reprezintă 21,73%. „În funcție de prioritățile care vor fi anunțare de către Comisia Europeană, avem în vedere o

Bugetul local al municipiului Miercurea Ciuc pe anul 2020 a fost adoptat pe data de 31 ianuarie, în sumă totală de 303,9 milioane lei la venituri și 384 milioane lei la cheltuieli. Totodată, obiectivele de investiții pentru acest an au fost prevăzute în suma totală de aproape 306 milioane lei, credite bugetare și credite de angajament.

La începutul acestui an, două noi proiecte REGIO în domeniul învățământului, în valoare totală de peste 9 milioane de lei, au fost contractate de autoritățile din Miercurea Ciuc, de care vor beneficia peste 700 de copii și tineri. Ambele proiecte sunt pe Axa Prioritară 4, dar pe obiective diferite, pentru creșterea calității infrastructurii educaționale. Astfel, la Grădinița „Micimackó” (Winnie the Pooh) este vorba de asigurarea accesului sporit la educație timpurie și sprijinirea participării părinților pe piața forței de muncă, în timp ce pentru Atelierul-Școală de la Liceul Tehnologic ‘Kos Károly’ este vorba despre îmbunătățirea infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă.

ORADEA. 365 de lucrări de investiţii în 2020, una pe zi Bugetul Oradiei pentru 2020, aprobat de Consiliul Local în şedinţa din 18 februarie 2020, se ridică la suma de 1,766.899.550 de lei (circa 368 de milioane de euro). „Avem venituri proprii de cca 467 milioane lei, bani pe care îi colectăm din taxele și impozitele orădenilor. Din această sumă, cca 250 milioane lei (cca 52 milioane euro) o reprezintă impozitele pe salarii. Prin urmare, grosul sumelor încasate din taxe și impozite provine din economia locală. Veniturile din impozitele pe proprietăți reprezintă alte 130 milioane de lei”, a declarat Ilie Bolojan, primarul Oradiei.

Anul acesta bugetul de investiții al Oradiei se va ridica la suma de 725 milioane lei, deci peste 150 milioane de euro și este compus din trei părți: o treime o reprezintă sumele ce vin de la bugetul local (83 milioane lei), plus economiile cumulate din anii trecuți (82 milioane lei), plus redevența de la Termoficare către Primărie (60 milioane lei), o treime bani europeni pe care Oradea îi are programați să îi atragă în acest an și o treime credite

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bancare pe care Primăria Oradea le-a contractat în anii trecuți și care vor fi folosite anul acesta. „E vorba de două credite bancare, unul de la Banca Europeană de Investiții de 106 milioane lei, din care anul acesta se va finaliza de exemplu drumul expres, extinderea Unității de Primiri Urgențe etc., iar celălalt credit este practic o linie de credit de la Banca Comercială Română de 100 de milioane lei, bani care vor fi folosiți ca o rezervă pentru tragerea banilor europeni. Practic, Primăria își propune să folosească acești bani pentru proiectele europene, iar apoi să îi fie rambursați până la finalul anului”, a specificat primarul Oradiei.

Potrivit lui Ilie Bolojan, numărul lucrărilor de investiții este echivalent cu numărul zilelor unui an calendaristic. „Avem cam o lucrare pe zi calendaristică, deci avem 365 de lucrări de investiții în Oradea, din care cca 75 de proiecte finanțate din bani europeni, alte 100 de proiecte la Direcția Tehnică, 30 la Termoficare, 16 la Compania de Apă și cca 150 la Direcția de Patrimoniu Imobiliar. Anul 2020 va fi, așadar, un an în care principalele obiective vor fi să corelăm toate aceste șantiere, să ținem ritmul lucrărilor, să supraveghem constructorii și să producem cât mai puțin deranj posibil”, a explicat edilul orădean.

Investiţiile derulate în Oradea în 2020 sunt de două categorii. În prima categorie intră investiţiile în derulare, începute în anii precedenţi: parcarea din strada Independenței (7,5 milioane euro), prelungirea drumului rapid până la ieșirea spre Biharia (4,8 milioane euro), pasajul peste centură spre Piaţa 100 (5,7 milioane euro), pasajul subteran pe sub Bulevardul Magheru (3,1 milioane euro). În cea de-a adoua categorie intră investiţiile noi. Este vorba despre: reabilitarea rețelelor de termoficare și pentru trecerea cartierului Nufărul pe încălzire și cu apă geotermală (50 milioane euro), pasajele subterane din Centrul Civic (30 milioane euro), reabilitarea spitalelor Municipal și Județean (15 milioane euro), reabilitarea centrelor de cartier Rogerius, Nufărul și Ioșia (10 milioane euro), a Bulevardului Nufărul – Cantemir (10 milioane euro), construirea parcării subterane din Centrul Civic (5 milioane euro) etc.

Primarul ştie că șantierele pun la grea încercare răbdarea orădenilor, dar, în cele din urmă, crede că merită deranjul, aceste investiţii ducând Oradea înainte cu 10 ani. În ceea ce privește cheltuielile, municipalitatea are cca 60 milioane de lei cheltuieli de funcționare, ceea ce reprezintă 12,8% din veniturile totale ale orașului.

SATU MARE. Buget optimist Bugetul Municipiului Satu Mare pentru anul 2020 se ridică la suma de 329.003.416 lei. Cu circa 100 de milioane de lei mai mare faţă de anul 2019. „Continuăm dezvol-

ADMINISTRAȚIE

tarea orașului. În 2020 avem cel mai mare buget de dezvoltare, investim în reabilitare de străzi, trotuare, spații verzi, școli şi vom implementa proiectele din fonduri europene”, a declarat primarul Kereskenzi Gabor, într-o conferinţă de presă.

Programul de investiții aprobat pentru acest an se cifrează la 112 milioane de lei.

Cea mai mare sumă din buget – 23.550.000 de lei, a fost alocată pentru infrastructura rutieră. Autoritățile din Satu Mare vor mai aloca 161.000 pentru documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru reparații capitale la Podul Decebal.

Un alt proiect bugetat, dar cu 157.080 este și cel pentru modernizarea pistei de biciclete de pe Podul Golescu și construirea unui pasaj suprateran pentru pietoni și bicicliști în intersecția Crinul.

Municipalitatea va demara în acest an şi o serie de investiţii din fonduri europene: reabilitarea Centrului Vechi şi Centrului Nou, reabilitarea zonei degradate Lacul Cubic, construirea unui terminal pentru transportul public, achiziţia a 11 autobuze şi realizarea unui sistem de management al traficului, reabilitarea a trei unităţi de învăţământ şi reabilitarea termică a cinci blocuri.

33

34

ADMINISTRAȚIE SFÂNTU GHEORGHE. Fără datorii și cu buget record Municipiul Sfântu Gheorghe se laudă în acest an cu cel mai mare buget pe care l-a avut localitatea de la Revoluție. Pentru anul 2020 consilierii locali au aprobat un buget în sumă totală de 149,2 milioane lei, din care secțiunea de funcționare în valoare de aproape 105 milioane lei și secțiunea de dezvoltare în sumă de 44,2 milioane lei. Totodată, excedentul bugetar din 2019 a fost estimat la 15,5 milioane lei, bani care vor fi utilizați ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare. „Este un buget care mă face să fiu optimist și pot să vă spun că în fiecare domeniu vom putea face un pas înainte în acest an. Este un buget mai bun decât cel din 2019, lucru care pe de-o parte se datorează faptului că veniturile din impozitul global cresc cu aproximativ 20% conform estimărilor noastre și ale celor de la Finanțe, iar anul acesta deja vom putea atrage și fonduri europene, deci cu siguranță este cel mai mare buget de până acum al municipiului Sfântu Gheorghe”, a declarat Antal Árpád. De asemenea, Sfântu Gheorghe a început anul fără datorii.

Potrivit autorităților, cheltuielile ar urma să crească semnificativ, pentru că se vor adăuga și sumele din fonduri europene care vor intra în buget - peste 121 de milioane de lei -, dar și suma alocată de Guvern pentru instituțiile de cultură. În ceea ce privește defalcarea sumelor, bugetul adoptat prevede peste 100 de investiții, atât la nivel de proiectare, cât și la nivel de execuție. Spre exemplu, pentru reabilitarea clădirii Casei Căsătoriei au fost alocați peste 120.000 de lei, pentru reabilitarea sediului Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor - peste 473.000 de lei etc. De asemenea, peste 20 de milioane de lei vor merge către instituțiile de învățământ, în timp ce serviciile culturale vor fi finanțate cu peste 16 milioane de lei. Printre altele, ONG-urile care furnizează servicii sociale vor primi peste un milion de lei. O sumă de 1,7 milioane de lei va fi cheltuită pentru funcționarea creșelor, iar jumătate de milion de lei pentru burse școlare și tot atât pentru funcționarea Centrului Județean de Excelență Covasna.

Printre investițiile majore pe care Primăria Sfântu Gheorghe le are în plan în perioada următoare se numără șoseaua de centură a orașului sau crearea de sedii noi pentru instituțiile de cultură ale municipiului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primarul Antal Árpád a vorbit recent despre unul din cele mai importante proiecte pe care vrea să le lanseze în municipiu - construirea unui centru cultural și de tineret modern. „Pentru că avem proiecte foarte mari, iar locaţia pe care am ales-o este o locaţie simbol a acestui oraş - este simbolul comunismului, este simbolul unor vremuri care ne-au făcut foarte mult rău. Și vreau să vă anunţ că prin demolarea acestei clădiri vom încheia această perioadă şi vom începe o perioadă nouă, pentru secoul XXI, prin faptul că vom construi cea mai modernă clădire din România care va servi cultura şi tineretul. Va fi noul simbol al oraşului Sfântu Gheorghe”, a spus acesta.

Perimetrul noului proiect este în zona fostului Hotel Bodoc, cuprinsă între strada Ciucului, strada 1 Decembrie 1918, strada Kossuth Lajos şi strada Korosi Csoma Sandor, fiind vorba însă despre o zonă mai largă decât cea a actualei clădiri de 10 etaje din centrul oraşului. În ceea ce priveşte lucrările propriu-zise, cel mai probabil demolarea fostului Hotel Bodoc se va desfăşura în partea a doua a acestui an. În paralel va începe proiectarea, care va dura aproximativ un an şi jumătate, fiind vorba despre o investiţie foarte complexă. După aceasta, în aproximativ 2 ani şi jumătate se va putea construi şi finaliza, aşadar în mod realist investiţia se va finaliza în anul 2024.

SIBIU. Cel mai mare buget din ultimii 30 de ani Consiliu local Sibiu a aprobat, în 14 februarie, bugetul municipiului pe anul 2020. Primarul Astrid Fodor a precizat că veniturile vor permite în acest an continuarea și finalizarea lucrărilor de investiții începute, reparațiile pe străzile de la periferie unde încă nu este asfalt, dar și lucrări de investiții noi.

Bugetul aprobat în ședință extraordinară a Consiliului Local Sibiu este de 824.471.710 lei, cu aproximativ 43 de milioane mai mare față de anul trecut. Acesta poate fi considerat cel mai mare buget din ultimii 30 de ani, având în vedere și faptul că peste 311 milioane de lei reprezintă excedentul bugetar din anul 2019. „Este un proiect generos. Veniturile, comparativ cu 2019, sunt mai mari. De data aceasta nu din creșterea excedentului – pentru că excedentul a scăzut cu 55 de milioane de lei față de anul trecut -, ci sunt alte trei cauze. În primul rând, fondurile europene pe care am reușit să le contractăm, creșterea bazei de impozitare și alocare din IVG (impozitul pe venitul global – n.n.) care, la rândul ei, este mult mai mare (peste 245 de milioane de lei - n.n.). Aceste venituri ne permit pe de o parte să continuăm și să finalizăm lucrările începute în anul trecut, dar și să începem lucrări noi, cum ar fi asfaltarea a 44 de străzi de pământ sau reabi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

litarea ultimelor cartiere de blocuri. Vom avea și lucrări de infrastructură”, a declarat primarul Astrid Fodor.

Pentru investiții, bugetul municipiului Sibiu prevede suma de 391,2 milioane de lei.

Două dintre investițiile mari care se anunță pentru acest an pentru Sibiu țin de construirea unui Centru de conferințe și spectacole în centrul Sibiului - edificiu ce ar urma să fie ridicat pe locul Cazarmei 90 -, respectiv amenajarea unei zone de agrement în lunca Cibinului. Potrivit primarului Astrid Fodor, urmează să fie încheiat contractul pentru studiul de prefezabilitate în cazul primului proiect și contractată realizarea Planului Urbanistic Zonal în cel de-al doilea caz. „Veniturile ne permit să facem aceste investiții și lucrări”, a subliniat Fodor.

Dintre proiectele majore, cuprinse în programul de investiții publice, pe care municipiul Sibiu le va finanța din bugetul local, inclusiv excedentul bugetar, putem menționa: modernizarea Stadionului Municipal (continuare execuție), construcția noului Liceu de Artă (continuare execuție), reabilitarea Băii Populare (continuare execuție), amenajarea Lacului Binder (continuare execuție), reparații capitale în trei cartiere – Hipodrom I, Hipodrom III și Ștrand (lucrări noi), modernizarea a 44 de străzi de pământ (lucrări noi), reconfigurarea și lărgirea carosabilului pe Calea Cisnădiei (lucrări noi), amenajarea unei parcări subterane în Piața Gării (lucrări noi) etc.

64,4 milioane de lei este suma pe care Primăria Sibiu a prevăzut-o pentru anul 2020, reprezentând fonduri de la UE pentru implementarea proiectelor pentru care s-au încheiat contracte până în prezent.

TIMIȘOARA. Cel mai mare buget din istorie Timişoara a fost unul dintre ultimele oraşe mari din România care şi-a votat bugetul. Dar, în ciuda întârzierii, bugetul este unul mai mult decât generos, de fapt autorităţile locale spun că vorbim de al doilea buget ca mărime din ţară, după cel al Bucureştiului. Valoarea sumelor alocate investiţiilor au crescut semnificativ, iar la aceasta o contribuţie extrem de importantă, aproape jumătate, apar ca urmare a alocării de fonduri europene nerambursabile.

ADMINISTRAȚIE Conform proiectului de buget, valoarea acestuia este de 2,282 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 800 de milioane de lei faţă de precedentul buget.

La capitolul funcţionare şi dezvoltare primăria timişoreană alocă 687 de milioane de lei pentru investiţii, respectiv 737 de milioane de lei pentru funcţionarea primăriei şi a instituţiilor din subordine. „Ca de fiecare dată, noi ne orientăm înspre modernizarea orașului, a infrastructurii sale de toate tipurile: de mobilitate, de sănătate, de educație, de cultură, de sport, a spațiilor verzi, a locurilor de recreere. Bugetul consolidat este de 2,3 miliarde lei, este cel mai mare buget pe care l-a avut municipiul Timișoara. Secțiunea de funcționare cuprinde din acești bani 1,6 miliarde lei, secțiunea de dezvoltare 385 milioane lei, iar proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă sunt în valoare de 318 milioane lei”, a explicat Nicolae Robu.

Deşi apropierea anului 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, influenţează modul de gândire al bugetului nu a fost neapărat adaptat pentru evenimentul viitor.

Dar, investiţiile municipalităţii vizează dezvoltarea oraşului, investiţii semnificative în infrastructură, dotări cu mijloace de transport, renovări a infrastructurii culturale a oraşului, reabilitări de drumuri. Sume importante din buget sunt, de fapt bugetele majorate semnificativ ale celor trei spitale aflate în subordine. Aici vorbim de 663 de milioane de lei. Astfel continuă investiţiile importante la Spitalul Municipal de Urgenţă Timişoara, Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu”, respectiv la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”.

Primăria Timişoara pregăteşte mari investiţii pentru o serie de bulevarde mari din oraş, multe sunt „reveniri” ale unor lucrări vehiculate şi în precedentele bugete, ceea ce a oferit opoziţiei prilejul să atragă atenţia asupra situaţiei.

Bulevardul Sudului, Calea Stan Vidrighin, Calea Bogdăneştilor, dar şi construcţia unui nou pod peste Bega (Jiul), linii de tramvai noi şi pasajul Solventul, toate au linii de buget prevăzute.

Fondurile europene sunt extrem de importante, multe dintre lucrările amintite sunt finanţate din aceste surse.

Trei runde de achiziţii de tramvaie noi sunt finanţate din fonduri europene, sumele aferente, aproximativ 40 de milioane de euro, sunt de asemenea incluse în buget. Este greu de crezut că tramvaiele respective vor fi şi efectiv prezente pe liniile timişorene prea curând. Se mai prevăd sume importante pentru autobuze electrice (finanţarea e asigurată prin Ministerul Dezvoltării), troleibuze noi, dar şi pentru nişte noi bărcuţe care să circule pe Bega. Sume importante vor merge şi pentru realizarea reţelei de alimentare a autobuzelor electrice primite pe proiectul pe fonduri europene de la Ministerul Dezvoltării, nu mai puţin de două milioane de lei. În buget apare şi finanţarea pentru o nouă parcare etajată.

De asemenea, sunt prevăzute în buget sume importante pentru ceea ce s-ar putea numi sectorul cultural, respectiv pentru reabilitarea clădirii Filarmonicii, la clădirea

35

36

ADMINISTRAȚIE

Operei, respectiv scena în aer liber din Parcul Rozelor, un loc extrem de apreciat de timişoreni, unde au loc numeroase concerte şi festivaluri.

Se prevăd sume importante şi pentru un viitor centru multicultural care va apărea în clădirea care a găzduit Secţia de Dermatologie aparţinând Spitalului Municipal, una aflată în plin centrul oraşului, printre cele mai vechi din municipiu. De asemenea, se va reabilita unul dintre cele două vechi turnuri de apă din oraş, aflat în cartierul Iosefin şi pentru transformarea fostelor cinematografe, recuperate de la regia RADEF, în centre culturale. Proiectul cu care Timişoara a câştigat pe post de „vedetă” titlul de Capitală Culturală, proiectul MultipleXity, va beneficia de sume importante de bani. Pentru consultanță+DALI+Proiect Tehnic, este prevăzută suma de trei milioane lei.

Noul campus al liceului de limbă germană Nikolaus Lenau, cel care a dat doi deţinători ai premiului Nobel, este vedeta finanţărilor pentru învăţământ în noul buget, cu 12 milioane de euro, se mai prevăd extinderi pentru mai multe şcoli generale şi grădiniţe, inclusiv dotarea cu noi unităţi ale celebrelor deja containere – săli de clasă. Soluţia acestor containere a fost luată pentru a suplini lipsa spaţiilor de învăţământ care să găzduiască organizarea cursurilor elevilor.

Sume importante ar urma să fie folosite şi pentru un proiect de suflet a primarului, referitor la ridicarea unor centre sportive de cartier. Astfel, Primăria Timișoara alocă trei milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la sala polivalentă de 2.500 locuri a Universității Politehnica, proiect unde este parteneră cu jumătate din finanţare, iar două milioane de lei sunt prevăzuți pentru realizarea celor trei complexuri sportive și de agrement din trei zone ale oraşului: Lipovei, Șagului și Buziașului.

Timişoara nu are nici în 2020 o sală polivalentă de evenimente, există o singură incintă de acest fel, vechea sală de sport a oraşului, cu aproximativ 2000 de locuri, iar viitoarea sală polivalentă a oraşului a primit aprobare pentru a fi ridicată prin eforturile celor de la Compania Naţională de Investiţii doar în vara anului trecut.

De la finanţare nu lipsesc nici o serie de fântâni muzicale cu beculeţe. Aici ar urma să ajungă peste patru milioane de lei.

Nu în ultimul rând, proiectul metroului timişorean are şi în acest an alocate câteva zeci de mii de euro, pentru studii de fezabilitate.

TÂRGU MUREȘ. 23 de milioane de euro la dezvoltare În 27 februarie, Consiliul Local Târgu Mureş a adoptat cea de-a şasea variantă a proiectului de buget al municipiului Târgu Mureş și după o săptămână de amânare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dintr-un total de cheltuieli de 418,123 de milioane de lei, în aceeaşi sumă fiind şi veniturile, 305 milioane de lei sunt destinate secțiunii de funcționare, astfel că pentru secţiunea dezvoltare în 2020 mai rămân 112,671 de milioane de lei, adică aproximativ 23 de milioane de euro.

Programul de investiţii publice, finanțate din bugetul local, se cifrează la 132 de milioane de lei, din care 35.560.601,00 lei – credite bugetare, respectiv 96.757.437,00 lei - credite de angajament multianuale.

Cea mai mare sumă din bugetul local cuprinsă în programul de investiții publice va fi alocată pentru achiziționarea de autobuze noi pentru transport public, și anume 38,3 milioane de lei, din care marea parte a sumei o reprezintă creditele de angajament, și anume 37,8 milioane de lei.

Alte investiţii propuse pentru anul acesta sunt destinate modernizării școlilor și construirii unor imobile noi – săli de sport, spre exemplu, suma consemnată în buget fiind de 15,972 milioane de lei, din care aproape 3 milioane de lei reprezintă credite bugetare, iar diferența – credite de angajament. De asemenea, în programul de investiții publice este cuprinsă modernizarea Complexului de Sport și Agrement Mureșul, printre investiții numărându-se realizarea unor terenuri de sport, achiziția și montajul a unor tobogane cu jet de apă, precum și întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru un bazin cu apă sărată, suma cuprinsă în buget fiind de aproape 4 milioane de lei, din care jumătate sunt credite bugetare. Un alt domeniu investițional este dezvoltarea sistemului de locuințe, în special lucrări de creștere a performanțelor energetice conform OUG nr.

18/2009, respectiv reabilitări de blocuri, valoarea fondurilor prevăzute în buget cu această destinație ridicându-se la puțin peste 14 milioane de lei, din care aproape 4,7 milioane de lei credite bugetare. Modernizarea iluminatului stradal, realizarea de racorduri electrice pentru stații de încărcare autobuze electrice și alte lucrări circumscrise au nevoie de o sumă de aproape 9 milioane de lei, conform bugetului aprobat, din care mai mult de jumătate din sumă este destinată dezvoltării rețelei electrice și stațiilor de încărcare vehicule electrice necesare susținerii proiectului privind modernizarea transportului public prin introducerea de autobuze electrice și hibride. Momentan, cea mai mare sumă alocată acestui capitol de cheltuieli, peste 90% este trecută la credite de angajament.

Serviciul Public Utilități Municipale are prevăzut, în programul de investiții publice, 20,3 milioane de lei, din care aproape 8 milioane de lei reprezintă credite bugetare.

Banii vor fi destinați, în principal, studiilor și lucrărilor de amenajare a parcului municipal și a stadionului, realizării unor terenuri de joacă și terenuri sintetice, reparațiilor capitale a terenurilor de sport de la Academia de Sport, studiilor pentru realizarea unor piste de biciclete, întocmirii unui studiu pentru realizarea unui parc tematic, recreativ la Platoul Cornești, construirii terasei restaurant

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Belvedere de la Platoul Cornești și altor lucrări.

Pentru studii privind realizarea unor parcări supraetajate, a unor piste de biciclete de-a lungul malului pârâului Pocloș și a unui studiu de trafic pentru crearea a 2000 de locuri de parcare si asamblae construcții ușoare peste albia pârâului Pocloș, precum și pentru servicii de tip cadastru edilitar utilitar și cartografiere în format 3 D, ca să amintim câteva dintre investițiile propuse de Serviciul Administrația Domeniului Public și Privat, suma totală cuprinsă în buget se ridică la 5,16 milioane de lei, din care 3,591 milioane de lei sunt credite bugetare.

De asemenea, la capitolul străzi, suma destinată se cifrează la 10,686,013, din care aproape 70% va merge spre finalizarea lucrării de reparații capitale a Podului peste Mureș – 7,1 milioane de lei, iar diferența, în mare parte, pe studii și pe refacerea unora deja întocmite.

Proiectele din fonduri externe nerambursabile pe anul 2020 sunt în sumă de 77.060.558,00 lei – credite bugetare, respectiv 338.851.627,00 lei - credite de angajament multianuale.

ZALĂU. Creștere importantă la dezvoltare Veniturile municipiului din Sălaj pentru acest an sunt estimate la 244 de milioane de lei, iar cheltuielile se vor duce pe funcționare și pe dezvoltare.

Secțiunea de funcționare este de 24,8 milioane de euro, mai redusă cu 3 milioane decât cea de dezvoltare. Ultima secțiune se ridică la 27,2 milioane de euro, mai mare cu 18,6 milioane decât valoarea din 2018.

Programul de investiții al municipiului Zalău, aprobat în ședința din 20 februarie a Consiliului Local, este de 149 milioane de lei.

Principalele investiții se duc către cinematograful Scala și

ADMINISTRAȚIE

planetariu; extinderea rețelei de iluminat public (2,5 km); achiziția a 20 de autobuze electrice; stații de reîncărcare pentru autobuze (26) și vehicule electrice (4); creșa Meseș.

Alte proiecte prevăd creșterea eficienței energetice pentru cinci blocuri și cinci unități de învățământ; trotuare și piste de biciclete pe Bd. M. Viteazul; reabilitarea străzilor G. Doja și S. Bărnuțiu; amenajarea a 10 spații verzi la imobile degradate (etapa I) și a centrului de zi pentru copii; modernizarea și extinderea rețelei de drumuri forestiere (etapa I); servicii publice electronice pentru administrația locală.

Investițiile noi propuse sunt amenajarea unui loc de căsătorii în Parcul Central; spațiu de garare pentru autobuzele electrice; modernizarea str. M. Eminescu; parcare în zona Bisericii Baptiste; reparații capitale pe str. Pârâului; sistem de semaforizare; demolarea de puncte termice pentru locuri de parcare, dar și pentru proiectele calificate pentru finanțare la bugetarea participativă.

Vor fi continuate proiectele cu finanțare din fonduri europene în derulare. Printre proiectele avute în vedere se numără pietonizarea str. Unirii; reabilitarea Pieței Iuliu Maniu; modernizarea sistemului de iluminat public, tre­ ceri de pietoni 3D; spațiu de depozitare temporară a mași­ nilor neutilizate; baie comunală socială.

“Principiile reprezentanților administrației locale la întocmirea bugetului au vizat menținerea cuantumului taxelor și a impozitelor locale, dar și menținerea scutirilor, bonificațiilor și gratuităților. În acest an, bugetul secțiunii de dezvoltare este mai mare decât bugetul secțiunii de funcționare”, a punctat Ionel Ciunt, primarul municipiului Zalău.

37

38

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

39

40

ACADEMIC

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rectorul Universității de Artă și Design Cluj,

Radu-Marcel Moraru: “Un absolvent de arte nu ajunge șomer” de Călin POENARU

Industriile creative, designul grafic, realitatea augmentată sau operele artistice valorificate în spațiul virtual sunt noile direcții pe care le vizează rectorul Universității de Artă și Design (UAD) Cluj, Radu-Marcel Moraru, intrat de curând în al doilea său mandat.

Sunteți o universitate “împrăștiată” în tot Clujul: aveți clădiri în centru, în Parcul Central, în Mărăști, în Gheorgheni. Cum vă descurcați în atâtea locuri?

Acum doi ani am făcut o tranzacție foarte bună cu Allianz Țiriac a cărei clădire de pe Bd. 21 Decembrie am cumpărat-o la un preț foarte bun; mai mult, am convins compania să ne doneze mobilierul, iar așa nu a trebuit să alocăm resurse suplimentare pentru aceste dotări. Față de prețul de achiziție, plus investițiile efectuate de noi, valoarea ei contabilă a urcat cu 28%, la 3,5 milioane de lei.

Clădirea principală rămâne cea din Piața Unirii.

Am recuperat clădirea, era a primăriei, va intra în curând în patrimoniul Ministerului Educației Naționale (MEN) și va fi administrată de noi. Este o clădire monument istoric de clasa A, reabilitarea ei este un proces complex, iar în acest an vom demara lucrările. E prioritatea noastră numărul 1 pentru 2020. Vom începe cu fațada, avem deja suma alocată de la MEN, în a doua fază vom amenaja la mansardă cinci ateliere de lucru pentru departamentul de grafică. Proiectul este deja realizat.

Cea din Mărăști cum se prezintă?

Este pusă la punct. Acolo am asfaltat curtea, am refăcut parcarea, am amenajat două ateliere de lucru pentru sculptură și

ceramică, spații de depozitare. La casele de creație din Beliș s-au făcut investiții mai ales pe partea de eficiență energetică.

Ne-ar mai trebui 1-2 clădiri pentru cursuri și bibliotecă.

Aveți o bijuterie în patrimoniu, Casa Matei Corvin. În zonă ați deschis și un magazin care valorifică operele de artă ale universității.

Prima dată am deschis spre vizitare Casa Matei Corvin pentru perioadele de vacanță, vara, acolo suntem proprietari. Clădirea poate fi gestionată de UAD, în niciun caz să se facă o crâșmă din ea, cu toate că de-a lungul timpului interese imobiliare au fost și pentru aceasta, și pentru cea din Piața Unirii, ambele poziționate excelent, în centrul orașului. Dar am ținut cu dinții de ele. Magazinul funcționează în ideea de autofinanțare. Le-am propus celor din departamente: produceți marfă, 75% din venituri se întorc la departament pentru cumpărarea a tot ce este necesar, iar 25% merg la universitate. Probabil va trebui să ne facem mai multă promovare.

V-ați gândit și la un magazin online? Sunt pictori care vând foarte bine pe online, individual. De ce nu s-ar întâmpla aceasta și la asemenea conglomerat de artiști valoroși?

Pentru a activa un asemenea magazin colegii mei de la departamente trebuie obișnuiți mai întâi cu ideea de a pro-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ACADEMIC

duce mai multă marfă pentru a avea permanent ce să vindem; or, unii dintre artiști sunt mai reticenți. Acest sistem se pretează departamentelor cu profil aplicativ. Ceramica, moda sunt cele care produc și vând; pictura aduce mai mult sponsorizări. La fel, cei de la design vestimentar realizează în fiecare an gala lor, se descurcă bine cu sponsorii.

Câți studenți aveți și câți profesori?

Avem peste 1.000 de studenți și 80 de cadre didactice.

Fiind o universitate mică, are și dezavantaje, dar și avantaje. Dezavantajele sunt că avem mai puțin personal, iar unul de la noi trebuie să lucreze cât doi: rapoartele către MEN sunt aceleași. Acolo unde Universitatea BabeșBolyai sau Universitatea de Științe Agricole au 10 oameni în administrație, noi avem unul singur. În schimb, avem avantajul de a ne mișca mult mai repede. La o universitate mai mare administrația este mult mai greoaie, aici orice coleg poate suna la rector dacă are nevoie de mașină pentru a se deplasa la o expoziție, iar circuitul hârtiilor este mult mai rapid. Aceasta se vede foarte mult în activitatea artistică, iar Școala de Artă de la Cluj este recunoscută în toată lumea.

Cum vedeți o superuniversitate la Cluj formată din cele șase de stat existente?

Se tot vehiculează ideea de universitate metropolitană, cu pătrunderea în Top Shanghai 500. Aceasta e viabilă, însă doar cu altă lege a învățământului. Ar trebui să ni se dea bugetul întreg, nu pe bucăți, ca în prezent. Mulți nu înțeleg care este specificul unei universități de artă, care e diferită de alte instituții. La noi se ocupă toate locurile bugetate, inclusiv cele cu taxă. Am solicitat un număr mai mare de locuri pentru că am reînființat secția de pedagogia artei, am făcut și un master de istoria și teoria artei. Un rol important în menținerea studenților, în condițiile în care la majoritatea universităților numărul lor este în scădere, este introducerea celei de-a doua opțiuni la înscrierea la facultate, care generează o mobilitate internă benefică. Din anul II, cel care nu a intrat la secția la care și-a propus poate să se întoarcă “la prima iubire”. Prin această flexibilitate am câștigat studenți; altfel pierdeam jumătate din ei.

Care sunt secțiile cele mai accesate?

Acum grafica și designul sunt la modă, cel de interior, de obiect, dar și vestimentar sunt “pe trend”. Sunt pe creștere și ceramica, și designul textil.

Câți absolvenți rămân în domeniul artistic?

Cam 10% reușesc să trăiască din artă, deci să activeze pe cont propriu, prin vânzarea lucrărilor. Important e că nu ajung șomeri. Noi nu producem șomeri! Unii își fac societăți cu răspundere limitată, alții, persoane fizice autorizate, o parte dintre ei ajung în învățământ, iar alții se reorientează spre alte domenii. Avem înființată o societate antreprenorială studențească, iar ea funcționează.

Companiile de construcții se plâng că nu au specialiști în restaurare la Biserica Sf. Mihail, la Castelul Banffy din Răscruci, deși s-au accesat proiecte cu fonduri europene enorme în zona Transilvaniei, de zeci de milioane de euro.

Unul dintre restauratorii de la Biserica Sf. Mihail este de la departamentul nostru de sculptură. Din păcate, constatăm și noi că spre secția restaurare-conservare se îndreaptă foarte puțini tineri, deși în acest domeniu ar fi enorm de lucru. Avem specialiști în restaurarea în piatră, icoane, ceramică. Poate încă nu s-a auzit destul despre acest departament.

Mergeți în direcția industriilor creative?

Suntem angrenați în proiectul Cluj Future of Work, în parteneriat cu primăria. Aici intră designul grafic, banda desenată. Vom avea cursuri la Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), de pe Dealul Lomb, acolo se va ține și partea de practică a studenților.

Primăria va achiziționa echipamentele necesare, iar noi le vom putea folosi.

Ați intrat și pe partea de realitate augmentată?

Avem un proiect în Polonia, cu o universitate din Varșovia, vom înființa un program de masterat comun pentru bandă desenată (comics), care este baza în jocurile pe computer sau pe telefonul mobil. De acolo viitorii absolvenții vor avea acces imediat pe piața muncii. Polonezii vor veni cu tehnologia, fiind un institut tehnic, iar noi - cu partea de creație, de artă. Vom face un semestru acolo, unul aici, iar ai noștri se vor familiariza cu tehnologia.

Când vom avea un mare centru de artă la Cluj?

Pentru asta se zbate Centrul Cultural Clujean, din subordinea primăriei. Sunt sigur că până la urmă va ieși acest proiect, e o determinare mare din partea municipalității pentru realizarea Centrului Cultural Transilvania. În niciun caz un asemenea centru pentru expoziții, evenimente nu se poate face în vârful dealului, la CREIC. Sau se va face mai repede unul privat, de către Adrian Ghenie, cel mai renumit dintre absolvenții UAD? Dacă îl concretizează, e bine primit, că are bani să îl facă, va aduce numai beneficii Clujului. Cu Ghenie ținem legătura mai ales prin președintele Senatului UAD, Ioan Sbârciu, ne vizitează de multe ori.

Nu ar trebui exploatat mai bine în folosul UAD un asemenea brand mondial?

Ghenie este cel mai celebru acum, însă noi avem mulți artiști ale căror opere sunt cotate la 300.000, la 500.000 de euro, nu atât de mediatizați, dar foarte apreciați. Și de la pictură, și de la sculptură.

41

42

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ACADEMIC

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sorin Radu, rectorul ales al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu:

„Universitatea trebuie să se adapteze rapid la nevoile pieței” de Ion SURDU

Pe data de 6 februarie a fost ales un nou rector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), prof. univ. dr. habil. Sorin Radu. Într-un interviu pe care ni l-a acordat, acesta a vorbit despre relația universității cu mediul de afaceri, cu administrația locală, dar și despre inovațiile pe care intenționează să le aducă în cadrul instituției. În campania pentru alegerea noului rector al ULBS cineva spunea că scrutinul n-ar trebui să intereseze pe cei din afara instituției. În plus, s-a creat impresia că o dezbatere publică între candidați a fost întâmpinată cu multă reticență. Cum vedeți dvs. rolul și locul unei universități?

Universitatea a organizat o dezbatere între candidați - eu aș fi preferat să fie în ultima zi de campanie, dar e o chestiune pur formală. Un lucru foarte bun e că inițiativa a venit din partea studenților și tot ei s-au ocupat de organizare.

Revenind la întrebare, universitatea nu poate fi o instituție închisă. Universitatea nu este un turn de fildeș în care universitarii, studenții se „închid” și nu relaționează cu comunitatea.

Dimpotrivă, universitatea este o instituție a comunității, a comunității sibiene, a comunității naționale. Prin activitățile pe care le derulează este o instituție total deschisă. Însă una este să vorbim despre colaborarea universității cu partenerii sociali și economici, comunitatea în ansamblul ei, și cu totul altceva să ne referim la unele procese interne specifice universității. Alegerile pentru funcțiile din universitate sunt, în primul rând, chestiuni care țin de comunitatea academică. De aceea cred că dezbaterile și argumentele trebuie să fie purtate în interiorul comunității academice. De altfel, dacă vorbim despre poziția de rector al ULBS, cei care votează sunt profesorii și studenții, prin reprezentanții lor. Prin urmare, mi

43

44

ACADEMIC se pare că acesta este publicul interesat de argumente, planuri manageriale, direcții de acțiune și viziuni cu privire la locul și rolul universității.

Cred că este esențial pentru noi să devenim o instituție transparentă, este esențial să înțelegem că nu avem nimic de ascuns și că universitatea se fundamentează pe practici democratice, în care principiile de etică, moralitate sau performanță sunt esențiale.

Considerați universitatea acum ca fiind o instituție transparentă?

Mereu se poate lucra la acest aspect: asupra anumitor proceduri interne, care să ne permită o mai mare deschidere spre comunitate; trebuie să venim în întâmpinarea partenerilor noștri din comunitate și să precizăm clar punctul nostru de vedere, pentru că lucruri simple apar într-o lumină negativă dintr-o eroare de comunicare, dintr-o greșită înțelegere a unor lucruri. Cred că această comunicare trebuie făcută într-o formă profesionistă.

La ultimul interviu ați spus că vreți să consolidați lucrurile bune, dar că aveți și unele idei inovatoare. Puteți să ne oferiți câteva exemple? Într-o instituție universitară se pleacă întotdeauna de la continuarea bunelor practici existente. Sunt proiecte în derulare, sunt lucruri care s-au construit de-a lungul anilor. Toate aceste bune practici au consolidat o anumită cultură organizațională și este în mod clar dorința mea de a continua această direcție.

Sigur că sunt lucruri care țin de proiectul meu managerial, validat prin votul colegilor. Acolo sunt câteva direcții noi pe care eu intenționez să le aplic odată cu preluarea mandatului, cu echipa de prorectori, respectiv decani care va fi validată de Senatul universității.

De exemplu, în zona activităților studențești, am insistat foarte mult pe conceptul de SMARTHUB, adică de servicii suport integrate pentru studenți. Am urmat exemplul hub-ului universităților britanice care m-a cucerit, datorită funcționalității și eficienței de care se bucură. Universitatea noastră deține unele servicii pe care un asemenea hub le implementează, dar scopul meu este acela de a le dezvolta și organiza într-o formă integrată.

Am propus comunității academice sibiene înființarea unor servicii suport pentru studenți: un laborator de scriere academică, un laborator de sănătate mentală și organizațională, dar și instrumente de facilitare a învățării, de monitorizare și evaluarea permanentă a climatului de învățare. Vom încerca să oferim studenților, într-o formă organizată, o serie de servicii, de la integrarea lor în viața comunității, mai ales a bobocilor, până la crearea unui confort adecvat pentru ca studenții să poată da un randament maxim. Prin urmare, ne dorim să construim pentru studenți o universitate prietenoasă, care pune accent pe calitatea actului didactic. O astfel de perspectivă presupune un pachet întreg de servicii gândit pentru studenți – de la cele academice, la cele din zona administrativă până la cele de consiliere psihologică, respectiv de consiliere în carieră. Unele tipuri de servicii se derulează deja în ULBS, dar, într-o anumită măsură, par a fi dificil de accesat de către studenți, inclusiv prin maniera în care sunt poziționate în structura noastră instituțională. Ideea pe care îmi doresc să o aplicăm este aceea de a le oferi studenților într-o versiune integratoare, mai eficient.

Acest hub îl vedeți ca un departament separat, ca și concept sau ca amplasare?

Ideal ar fi ca serviciile pentru studenți să fie într-o singură clădire, e visul meu. În condițiile actuale suntem în faza în care analizăm diferite versiuni. Mi-aș dori ca la sfârșitul celor patru ani ai mandatului meu această structură să existe și visul acesta să devină realitate.

La nivel de infrastructură a ULBS care sunt planurile dvs.? În ceea ce privește infrastructura, eu îmi propun să pun un ac-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cent deosebit pe atragerea de fonduri europene. E o cale grea, dar e singura cale care poate ajuta la dezvoltarea infrastructurii noastre didactice și de cercetare. Realist vorbind, statul nu va avea poate niciodată să aloce resurse suficiente pentru a sprijini universitatea în toate procesele didactice și de cercetare pe care le derulează. Parteneriatele cu zona privată aduc îmbunătățiri clare ale infrastructurii, dar nu reușim să acoperim prin această strategie integral nevoile tuturor programelor de studii. Universitatea a demonstrat în ultimii ani că poate atrage finanțări europene importante, mai ales pe zona de formare continuă a resursei umane, dar eu îmi propun să privim și spre zona de infrastructură.

O altă direcție pe care o să insist - care nu e nouă, ci dorința de a o face aplicabilă este mai degrabă nouă - ține de informatizarea proceselor administrative din cadrul ULBS. Suntem încă o instituție birocratizată în care multe dintre proceduri nu sunt clare și procesele administrative sunt complicate. Îmi propun să intrăm în era informatizării și să dezvoltăm anumite tipuri de servicii specifice, spre exemplu, implementarea procedurii de admitere online sau implementarea unui sistem electronic de gestiune a documentelor. Toate acestea au menirea de a ne ușura activitatea, de a simplifica birocrația, de a scădea costurile și, de ce nu, de a face pași în direcția unei universități mai prietenoase cu mediul, o universitate mai ecologică.

Informatizarea este un scop pe termen scurt sau lung?

Atingerea unor obiective este prevăzută pe termen scurt, spre exemplu admiterea on-line. Anul acesta e deja târziu, dar pentru anul viitor acest obiectiv reprezintă o țintă. În privința altor procese ținta se duce către 2 sau 3 ani. E nevoie de analiză și de date concrete pentru a face lucrurile eficient. În luna mai ULBS va primi vizita ARACIS pentru evaluare. La ce rezultate vă așteptați?

Să primim din nou calificativul „grad de încredere ridicat” obținut la ultima evaluare. În analiza SWOT a ULBS din programul managerial ați menționat la „oportunități” existența unor platforme industriale foarte puternice în municipiu cu companii care au nevoie de absolvenți bine pregătiți. Totodată, rata de întrerupere a studiilor este mare, iar ca „amenințare” ați identificat tendința de scădere a interesului tinerilor pentru studiile universitare. Poate acest lucru să ducă în viitor la un blocaj între cererea companiilor și oferta universității?

Sigur că există acest risc. Atunci când am făcut acea analiză m-am bazat pe informații publice, nu doar pe cele din interiorul universității. Este evident faptul că, pe lângă declinul demografic, pe lângă emigrația mare a tinerilor la instituții de învățământ din străinătate, o altă parte a tinerilor nu mai văd în școală singura cale de realizare în viață. În aceste condiții va fi greu nu doar pentru universitatea noastră, ci în general pentru mediul universitar din România să reușească să capteze atenția tinerilor și să-i convingă să studieze la universități din țară. Aceasta constituie o provocare și noi va trebui să găsim căile de colaborare cu instituțiile de învățământ preuniversitar din județul Sibiu, din județele limitrofe, să colaborăm foarte bine cu Inspectoratul Școlar și să încercăm să transmitem mesajul că fără școală șansa de realizare în carieră este foarte redusă.

Pentru mine nu e suficient să avem o admitere bună, să reușim să atragem candidații și să avem studenți suficienți. E obligatoriu să reușim ca prin strategiile interne didactice, de cercetare, de integrare a studenților în viața comunității, a universității, să reducem cifra abandonului școlar. Abandonul a atins în ultimii ani un procent destul de însemnat: între 8% și 20%. Pentru a reduce abandonul școlar se impune înțelegerea cauzelor complexe care îl determină, după care să generăm un set de politici de intervenție.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care sunt principalele priorități ale dvs. în sensul dezvoltării legăturii puternice dintre Universitate și mediul de afaceri, pentru că Sibiul e un model pentru multe județe din acest punct de vedere?

Sunt în faza în care organizez întâlniri informale pentru a înțelege și radiografia bunele practici din domeniu și în acest fel să stabilim ce funcționează foarte bine și evident trebuie continuat, și unde sunt probleme funcționale și cum putem să le depășim. Cert e că ULBS are parteneri economici foarte bine poziționați în piața națională și internațională, dar suntem conștienți, implicit, că mediul economic are așteptări mari de la noi. Cu alte cuvinte, universitatea trebuie să se adapteze rapid la nevoile pieței prin flexibilizarea planurilor de învățământ, a ofertei educaționale, a conținuturilor de învățare tocmai pentru a oferi absolvenților acele abilități și competențe profesionale necesare integrării în piața muncii și așteptate de angajator. Tocmai de aceea trebuie să existe o permanentă legătură și colaborare între ULBS și partenerii economici. Această relație va fi gestionată de unul dintre prorectori, pentru a avea garanția că vom fi constant ancorați în realitățile mediului socio-economic, dar și pentru a flexibiliza și eficientiza comunicarea și relaționarea cu partenerii din mediul privat. O provocare pentru echipa noastră va fi aceea de a dezvolta parteneriatele cu mediul privat și în domenii de studiu care nu se adresează cu predilecție industriei, cum sunt cele socio-umane.

Credeți că prezența masivă a domeniilor Automotive sau IT în Sibiu, respectiv în facultățile de Inginerie și Științe Economice e în detrimentul celorlalte facultăți?

Nu cred asta, dimpotrivă - avem cifre care arată că pe această platformă s-au angajat absolvenți care provin din domenii socio-umane: resurse umane, psihologie, relații publice și comunicare ș.a. Cu alte cuvinte, cred că e o idee greșită că această platformă industrială angajează doar absolvenți de la Inginerie sau Științe economice. Sigur că sunt diferențe între numărul celor angajați. Personal mă bucur că studenții noștri își găsesc locuri de muncă bune. Nu cred că trebuie să vedem o luptă acolo unde nu e.

Fiecare facultate pregătește specialiști în diferite domenii de activitate. Și acești specialiști, indiferent de facultățile pe care au ales să le studieze, duc numele ULBS mai departe. Fiecare dintre aceștia are locul lui în societate și pe piața forței de muncă. În sediul Facultății de Inginerie există etaje întregi dotate de firmele IT sau automotive din Sibiu. Sumele investite în laboratoare sunt destul de consistente, dar e vorba și de forță de muncă, proiecte de cercetare etc. Dvs. cum vedeți colaborarea pe viitor cu aceste industrii – s-a ajuns la un nivel culminant sau se va schimba paradigma?

Paradigma nu se va schimba. Dacă dorim ca universitatea să devină un contributor important al comunității, noi avem obligația de a deschide universitatea spre parteneriatele cu mediul privat, socio-economic. Cu alte cuvinte, trebuie să continuăm colaborarea și să identificăm forme noi de dezvoltare, mai ales pe partea de cercetare aplicată.

Cum vedeți colaborarea ULBS cu administrația locală/ județeană? Unde și când trebuie să se întâlnească cel mai des cele două părți?

Colaborarea trebuie să fie permanentă și trebuie axată pe acele probleme în care implicarea este comună. Ca să dau un singur exemplu: Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu – o instituție de interes public în care atât Consiliul Județean, cât și ULBS sunt implicate. Pentru facilitarea comunicării și eficientizarea colaborării intenționez să propun înființarea unui grup de lucru permanent în care să fie reprezentanți ai universității și ai CJ Sibiu.

ACADEMIC

Ce înseamnă transformarea unei universități într-o „universitate sustenabilă”, așa cum scrieți în programul dvs. managerial?

Eu cred în conceptul de dezvoltare durabilă, în crearea unei culturi organizaționale bazate pe sustenabilitate. Programul managerial înțelege acest concept în două direcții de acțiune: educația și cercetarea științifică în domeniul sustenabilității, precum și prin derularea unor acțiuni vizibile ale ULBS în domeniul dezvoltării durabile. Societatea nu poate să se dezvolte armonios în orice fel: dezvoltarea durabilă constituie deocamdată singura cale rațional acceptabilă pentru evoluția acesteia.

De asemenea, o astfel de societate nu poate fi construită oricum: educația este singura cale către o astfel de societate. În această conjunctură, școala în genere are un rol hotărâtor, iar universitățile în particular dobândesc o importanță decisivă.

Universitatea poate fi catalizatorul transformării societății spre o societate sustenabilă. Pentru aceasta, universitatea trebuie să devină mai întâi ea însăși sustenabilă (operând cu tact schimbările necesare) și abia apoi ea poate să devină principalul agent de schimbare a societății actuale într-una sustenabilă. Există, așadar, suficiente argumente care să justifice necesitatea transformării ULBS într-o universitate sustenabilă. Schimbările necesare trebuie să fie, însă, sistemice, asumate, proactive, minuțios planificate, progresive și participative. Necesitatea acestora trebuie să pornească de la nivelul comunității academice, care reprezintă cea mai mare bogăție a universității. Dacă întreaga comunitate academică face pași în această direcție și dacă se valorifică la maximum potențialul uman al fiecărei persoane, nimic nu este imposibil. În 2018 ULBS a primit o donație de peste 4 milioane de euro de la Institutul Hasso Plattner - cea mai mare donație pe care a primit-o o universitate românească în ultimii 30 ani.

Mai vedeți posibilă o astfel de oportunitate financiară?

Implementarea bugetului primit ca donație din partea Fundației Hasso Plattner se află în al doilea an. Beneficiile aduse de această donație sunt esențiale în planul cercetării și a dezvoltării resursei umane. Au beneficiat de această donație studenții, masteranzii, doctoranzii, cadrele didactice. Este un lucru extraordinar. Obiectivul esențial al noii echipe manageriale este acela de a consolida colaborarea cu Fundația Hasso Plattner și, în măsura în care rezultatele vor corespunde așteptărilor partenerului nostru, îndrăznim să sperăm în continuarea și dezvoltarea colaborării.

45

46

ACADEMIC

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rectorul USAMV Cluj, Cornel Cătoi:

„Stațiunile noastre vor funcționa ca niște centre de profit” de Călin POENARU

Parcul de biodiversitate din Pădurea Hoia, abatorul și fabrica de mezeluri din vânat de la Jucu, unitățile de producție a furajelor cu aditivi naturali și de sucuri cu probiotice sunt proiectele pe care mizează, în noul mandat, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Cornel Cătoi.

Raportul rectorului din perioada 2016-2019 consemnează acea scădere a numărului de studenți ce se manifestă în toată România, însă o creștere suprinzătoare a numărului de masteranzi, doctoranzi, mai ales studenți străini.

Este o scădere constantă la nivel de licență peste tot în țară, dar la alte universități au scăzut și masteranzii, și doctoranzii. La noi sunt domenii foarte atractive și căutate, precum veterinar, cadastru, silvicultură, dar nu putem lua studenți peste plafonul stabilit de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior. La veterinari cererea a urcat foarte mult odată cu introducerea liniilor de studii în limbi străine. Dacă la primele promoții nici nu se ocupau locurile, acum concurența a ajuns și de cinci pe loc la limbile străine.

De unde această invazie de studenți străini?

Majoritatea lor vin din țările francofone, 80% fiind Franța, dar avem și din Israel, Italia, SUA, Africa de Sud, chiar din Mauritius, domeniul veterinar fiind cel care atrage cel mai mult. Oriunde în lume profesia de veterinar este una căutată, cu satisfacții profesionale și materiale, iar diplomele noastre sunt recunoscute în toată Europa.

Cum ați găsit universitatea la primul mandat și cum este în prezent?

Există și o anumită continuitate, dar față de 2016 lucrurile

sunt total diferite. Acum am fost creditat cu o mai mare încredere din partea colegilor care m-au ales, deci pornesc cu o colaborare mult mai bună. S-a schimbat și stilul de lucru în universitate: personalului administrativ este mult mai eficient în activitate, în negocierile de prețuri, în eficientizarea părții economice, a cheltuirii banului public, indiferent că vine de la buget sau din veniturile proprii. Cu alte cuvinte: cu bani mai puțini am făcut mai multe.

Bilanțul financiar cum se prezintă?

N-am mai ajuns pe minus, balanța a fost tot timpul pozitivă în acești ani, am avut rezerve care au trecut de la un an la altul și un aport mai mare în valută datorită venirii studenților străini. Am reușim să plătim toate datoriile pentru că 2016 a fost un an greu pentru că am avut de finalizat Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, unde am plătit aproape 5 milioane de euro în total, inclusiv penalități, din cauza întârzierilor din partea constructorului.

Ați preluat și Stațiunea Palocsay. Care e situația acolo?

La Stațiunea de Cercetări Horticole (SCH), preluată în același an, numai datoriile la primărie, stat și terți erau atunci de peste 1 milion de euro. Plus salarii neplătite, avocați neplătiți, clădiri dărăpănate. A trebuit să investim în securizarea spațiului, am pus garduri, am montat

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sisteme de supraveghere, am reparat acoperișurile la clădirile importante, am investit în pepiniere, în curățarea stațiunii, în revigorarea plantațiilor. SCH este încă este pe minus, dar ne bucurăm că este un minus care a scăzut anual, iar stațiunea s-a relansat.

Care sunt proiectele majore ale universității? În actualul mandat pornim cu niște proiecte mari de investiții, deja avem semnate contracte de 100 de milioane de lei. Se adaugă multe alte proiecte de cercetare, de consultanță, de resurse umane, de relații cu mediul economic. Avem programe pe Programul Operațional Regional, cu Banca Mondială. Și cum se derulează acestea?

Avem o problemă majoră: să găsim constructori. Am demarat licitația pentru ferma de biodiversitate de la Hoia și nu s-a prezentat nimeni, companiile au intrat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, ne-au cerut câteva clarificări, dar în final nu s-a înscris nimeni. În consecință va trebui să revizuim procedura. Aceasta pentru că studiile de fezabilitate s-au făcut în perioada 2017-2018, au fost proiectele în evaluare, iar până s-au semnat, până s-au realizat caietele de sarcini, au crescut prețurile. Vom detalia componente tehnice privind materialele de care avem nevoie, ca să dăm încredere constructorilor că se încadrează în preț. Am pus câteva întrebări Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în sensul în care dacă putem să reducem din costurile pentru echipamente ca să transferăm din sume pentru clădiri ca acestea să iasă bine. Echipamente mai putem cumpăra și din alte proiecte, oricum se învechesc mai repede și trebuie înlocuite. Important este ca aceste clădiri să aibă o eficiență energetică bună, cu facilități de cercetare cât mai bune. La proiectul Hoia va trebui să revizuim caietul de sarcini pe partea de construire, sper să ne mișcăm repede.

Aveți și proiecte importante de transfer tehnologic.

Sunt cele două centre complementare de transfer tehnologic (CTT) de pe Calea Florești și de la Jucu. Primul este pe aditivi, pe alimente, celălalt, pe furaje. CTT Calea Florești va fi pe industria alimentară, de la aditivi până la probiotice, prebiotice, în scopul de a da o calitate mai bună și eficiență economică superioară alimentelor. Vor fi aditivi naturali, de la ambalaje până la conținutul alimentelor. La Jucu există mai multe componente, una fiind cea de producere de furaje inovative cu aditivi naturali pentru a înlocui medicamentele antibiotice, antiparazitare și pentru a aduce suplimente mineralo-vitaminice în acestea. Sunt plante care au principii care combat paraziții, infecțiile bacteriene. Principiul nu este cel de a trata bolile, ci de a preveni apariția bolilor.

Transfer tehnologic înseamnă, de fapt, livrarea acestor produse în piața reală.

Noi facem cercetare pe animale de laborator sau in vitro.

Pasul doi ar fi transpunerea lor în prototipuri testate direct în ferme, dacă vorbim despre furaje. Deci trebuie să produci cantități mai mari de furaj aditivat, să simulezi producția cu un număr mare de animale, să urmărești prezența bacteriilor, similar studiilor clinice la oameni.

Ați extins partea de producție, dar ați demarat și o rețea de magazine proprii.

Am creat societatea noastră cu răspundere limitată, am început producția nu numai ocazional, prin laboratoarele de microproducție a Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor. Folosim materia primă de la Stațiunea

ACADEMIC Cojocna (carne, ouă, lapte), am deschis magazinul de pe Calea Mănăștur, va trebui să trecem în altă etapă. Și care ar fi aceasta?

Vrem să construim la Stațiunea Jucu un abator pentru mai multe specii; va fi unul capacitate mai mică, nu pentru animalele de creștere industrială, ci pentru specii crescute ecologic. Noi avem porci Mangalița mai mari, mai mici, dar și de la alți producători, animale crescute în sistem tradițional, chiar ecologic. Intenționăm să avem acolo o fabrică de mezeluri, cu maturare, cu procesare inclusiv pentru vânat, adică o unitate de procesare îi lipsește acum Clujului. Asta e o problemă, pentru că acum vânătorii nu împușcă mistreții pentru că nu au unde să îi valorifice, în timp ce vedem că pesta porcină se tot extinde.

Fermierii, companiile vă solicită?

Vom continua legătura stabilită cu mediul economic, mai ales prin parteneriatele cu producători din Transilvania, pentru ca ei să dezvolte produse din producția proprie prin cooperative, grupuri de acțiune locală, producători individuali. Vrem să îi învățăm să își valorifice mai bine producția prin produse de calitate, cu cantitate și constanță pentru ca acestea să devină vandabile.

Vă gândiți să faceți consultanță pentru firme?

Deja facem, dar ea trebuie dezvoltată. Vom demara cu Banca Transilvania un proiect de educare, de motivare a generației următoare de fermieri, de a le arăta partea frumoasă a agriculturii, de a-i convinge să continue afacerile agricole ale părinților. Tendința există o tendință în toată lumea: tinerii își doresc mai mult confort, mai mult oraș, iar agricultura înseamnă muncă multă și prezență aproape permanentă. Totuși, există și variante care le pot oferi satisfacții.

Ați putea să obțineți venituri mai substanțiale din transfer tehnologic în detrimentul fondurilor de la buget?

Aceste CTT vor trebui să se susțină din propriile venituri, deci să fie un fel de centre de profit. Desigur, asta nu se va întâmpla încă din primul an, dar este și o continuare firească a cercetării: cea de a ajunge până la beneficiar în agricultură, medicina veterinară, industria alimentară. Avem multe brevete, dar și cercetări nebrevetate cu potențial. Transferul tehnologic nu mai demult ceea ce am studiat noi odată; cererea poate să vină și din partea actorilor economici pentru a rezolva o problemă de producție, de a crește calitatea. Le pregătim soluții.

V-ați gândit la o platformă online, un fel de bursă, unde să vă expuneți soluțiile, care să fie cumpărate de firme?

E una dintre variantele pe care le avem în vedere: de a le scoate la licitație, la vânzare. Totuși, cele mai multe proiecte vor fi în parteneriat, în felul următor: există rezultate ale cercetării, ne găsim parteneri care să le pună în practică inovațiile, iar împreună dezvoltăm produsul și să rămânem parteneri în dezvoltarea continuă a acestuia și a altor produse de transfer tehnologic, iar câștigurile se împart după comercializare. Puțini își permit să investească foarte mult într-o tehnologie nouă, încă netestată în piață, dar așa, împreună, participând la beneficii, toată lumea va fi câștigată.

Aveți un proiect pilot în acest sens?

Prorectorul Dan Vodnar a realizat probiotice, acele bacterii intestinale care sunt condiționate în diverse sucuri, iaurturi. Tocmai am primit comandă importantă de producție pentru o companie.

47

48

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ghid de business: PIN MAP IAȘI 2020 de Ionuț OPREA

Echipa PINMaps a lansat, în cadrul unei conferințe desfășurate la Fab Lab Iași, a doua ediție a hărții de birouri a orașului: PIN MAP IAȘI 2020. Urmează Premiile industriei regionale de IT & Outsourcing: a V-a ediție a Galelor PIN Awards & Forum 2020.

PIN Map Iași este harta birourilor moderne din Iași și evidențiază, de asemenea, inițiativele care contează pentru industria IT & Outsourcing (spații precum: aeroport, spații de cowowking, săli de conferințe, stații de încărcare mașini electrice), precum și locații ale viitoarelor proiecte de clădiri verzi de birouri. Revista, cu rol de ghid de business și hărți de evoluție integrate, conține 120 de clădiri existente și alte circa 17 în stadiul de construcție sau de proiect. Harta a fost realizată de către echipa formată din Dan Zaharia (senior consultant EXTIND), Adrian Miron (brand strategist WIRON) și lector. dr. George Țurcănașu de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sprijinul United Business Center (Iulius Group), Silk District (Prime Kapital), Tester Grup, Sandru Office, EGros Office și Moldova Center.

Tipărită în 3.000 de exemplare, harta va fi distribuită la principalele clădiri de birouri din Iași, în hoteluri de prestigiu, în spații de coworking, la agenții de turism corporate, în cadrul unor conferințe de specialitate pentru industria IT & Outsourcing, la gala de premiere PIN Awards 2020, alături de revista PIN Magazine, la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, la Aeroportul Internațional Iași, la Consiliul Județean, Primăria Municipiului și la Camera de Comerț și Industrie Iași.

“Din cei 280.0000 mp de birouri, 220.000 mp reprezintă stocul de birouri de clasa A+, A, B+ şi B. Suprafețele de 60.000 mp rămase aparţin unei categorii inferioare, ce grupează clădiri de birouri de talie mică cu accesibilitate redusă la serviciile urbane. În perspectivă, marile proiecte ce vor fi implementate până în 2025, dar şi după acest moment se orientează către clădirile de birouri de clasa A şi

A+ (Silk District, United Business Center etc.), fapt care va duce la o schimbare radicală a structurii stocului de birouri, ce va fi dominat de clasele superioare. Aceste categorii vor reprezenta peste 60% din stoc în 2025, când Iaşul va avea peste 500.000 mp de birouri şi peste 70% dintr-un stoc total ce se va ridica la peste 600.000 mp în 2030”, a declarat George Țurcănașu, lect. univ. dr. al Universității “Al. I. Cuza” Iași. „Rolul unui brand de oraș este de a ghida cum orașul inspiră, acționează, animă și livrează experiențe noi pentru rezidenții săi, investitori și vizitatori. Este un mijloc pentru transformarea percepțiilor pozitive asupra orașului în avantaje economice directe pentru locuitorii săi, pentru afacerile și punctele sale de atracție. PIN Map Iași 2020 devine o unealtă de reprezentare pentru brandul orașului Iași, prin care cartografierea clădirilor de birouri moderne și a companiilor din IT oferă o imagine asupra prezentului cât și a potențialului de dezvoltare oferit de oraș”, sustine Adrian Mironescu – brand strategist WIRON. “IAȘUL intră într-un cincinal de oportunitate până în 2025 urmând să atragă investiții imobiliare de peste jumătate de milliard de euro în noi clădiri de birouri și dezvoltări de tip mixed use (retail, rezidențial, hotel, birouri), cu o populație ce va depăși 500.000 de locuitori alături de Zona Metropolitană Iași (ZMI) și cu 40.000 de specialiști IT & Outsourcing. Un oraș deschis investitorilor de calibru, capabil să creeze, să atragă și să rețină noile generații de oameni talentați. Un oraș care nu va lipsi de pe harta orașelor regionale de succes ale Europei”, a declarat Dan Zaharia, senior consultant EXTIND.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CREATIV

49

Viitorul industriei publicității, creativității și comunicării în România

Transilvania Business a provocat publicitarii, comunicatorii și creativii locali la o discuție despre viitorul domeniului în care ei își desfășoară activitatea. Am fost curioși să vedem cum se transformă industria, care este nevoia de inovație în domeniul publicității, marketingului și comunicării, cum se mai promovează un brand astăzi, cât de realiste sunt așteptările clienților, cum se monetizează online-ul, care este viitorul publicității, marketingului și comunicării prin mijloacele tradiționale, massmedia tradiționale – televiziune, radio, print, în special, și outdoor-ul clasic. Ce ne-au răspuns aceștia, aflați în paginile următoare.

50

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Standard8: 10 ani de PR și marketing la Sibiu de Irina PAPUC

Timp de zece ani, o mână de oameni informează, construiesc branduri și aduc companiile din Sibiu mai aproape de clienții lor prin forța cuvântului. Cu siguranță mai puțini știu că agenția de publicitate Standard8 și ziarul online Turnul Sfatului au aceeași piatră de temelie. Una are rolul de a informa, iar cealaltă de a identifica finanțarea necesară, pentru ca o redacție adevărată să poată funcționa independent. Cele două roluri se împletesc într-o simbioză perfectă, iar rezultatul este o creștere a cifrei de afaceri constantă și planuri mari de viitor.

Călin Bucur, fondator al ziarului Turnul Sfatului și al agenției de publicitate Standard8, povestește că pentru început a fondat publicația Turnul Sfatului, acum 11 ani. În 2017 echipa a luat decizia să renunțe la varianta print, concentrându-și ulterior investițiile doar în conținutul online. Agenția de marketing și publicitate a fost fondată în anul 2010, cu doar doi oameni, care aveau să descopere „pe pielea lor” provocările din industria marketingului. Acum, agenția de marketing înregistrează o cifră de afaceri de 2,2 milioane de lei, cu o creștere constantă din 2012. „În prezent, împreună cu colaboratorii noștri, formăm o echipă de 14 persoane. Noi spunem că suntem o echipă de oameni frumoși, care pun suflet în cuvinte și construiesc cu grijă imaginea clienților. Oferim o gamă largă de servicii printre care: marketing online, PR și creare de conținut, publicitate și producție publicitară, facem analize de piață, oferim consultanță și strategie pentru clienții noștri. În portofoliul nostru se numără atât start-up-uri, dar și branduri naționale și internaționale, din industrii precum: sănătate, construcții, industrie de mașini, finanțe, servicii sau domeniul turistic”, explică fondatorul Călin Bucur.

Clienții au început să vină, în căutare de spațiu virtual, vizibilitate, dar și a unui om îndrăgostit de cuvinte, care să știe cum să le transmită oamenilor o poveste memorabilă. Așadar, echipa realizează conținut la cererea clienților, fiind incluse fotografiile realizate de un fotograf profesionist. De-a lungul anilor, colaborează cu instituții publice, precum Consiliul Județean Sibiu, Primăria Sibiu, iar partenerii privați sunt cele mai mari companii din domeniul Automotive din România - Continental, Marquardt – dar și alte companii internaționale cunoscute, cum ar fi Siemens sau E.ON. „Putem spune despre noi că am avut grijă la fiecare cărămidă pe care am pus-o fundației noastre, iar azi ne bucurăm de o imagine a unei construcții sănătoase. Suntem echilibrați, nu promitem lucruri pe care nu putem să le facem și cel mai mult ne place că nu ne-am pierdut entuziasmul și zâmbetul atunci când relaționăm cu clienții noștri”, consideră Călin Bucur.

Agenția dispune și de spațiu de publicitate outdoor și tot din 2010 oferă spațiu companiilor interesate de brand awareness. Este una dintre cele mai profitabile și stabile activități ale agenției, explică fondatorul Călin Bucur. „Partea de outdoor asigură un venit constant și reprezintă aproximativ 40 la sută din cifra totală de afaceri. Clienții mari sunt Marquardt, Compa, ThyssenKrupp”, continuă acesta. Investițiile germane, în special în domeniul Automotive, au influențat puternic dinamica de dezvol-

tare a Sibiului, iar alături de această industrie s-au dezvoltat corespunzător și cele conexe. Industria de media și marketing s-a bucurat de o creștere a cererii din partea clienților internaționali, iar industria muncii a creat premisele dezvoltării unei noi ramuri – cea de asigurare a unui spațiu virtual, unde angajații și angajatorii să se cunoască. Așa a apărut magnetcv.ro – un alt produs al Standard8.

MagnetCV este o platformă de joburi, destinată companiilor aflate în căutare de personal, cât și pentru persoanele aflate în căutarea unor noi oportunități de muncă.

Această platformă fructifică experiența în comunicare, traficul și influența publică pe care o are deja www.turnulsfatului.ro pentru județul Sibiu, www.monitorulcj.ro pentru județul Cluj, respectiv www.zi-de-zi.ro pentru judetul Mureș. Această componentă asigură 20 la sută din cifra de afaceri, deși concurența este puternică, piața fiind împărțită de companii mari, specializate doar în recrutarea de personal, studii de piață și tendințe în piața muncii.

Pe MagnetCV sunt în căutare de personal companii mari, precum Continental, Marquardt, McDonalds, Hilton, Guhring etc. „Au trecut 10 ani de activitate pentru agenție și încă mă bucur de oportunitatea de a colabora și lucra cu oameni care au o viziune despre ce înseamnă să faci business.

Sunt oameni care își doresc să crească, să se dezvolte și să formeze caractere. Am oportunitatea în fiecare zi să găsesc soluții, să dezvolt evenimente și să amplific valori ale comunității în care ne desfășurăm activitatea. Ne propunem ca în următorii ani să oferim soluții și tactici de marketing inovatoare, care să ajute clienții să își crească business-ul. Totodată ne dorim să nu pierdem pasiunea cu care livrăm rezultate, iar pentru asta vom investi mereu în echipă, în business și în relația cu clienții noștri”, conchide Călin Bucur.

51

52

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum să nu dai greș cu produsele și serviciile pe care le creezi.

Pune clientul la baza strategiei tale!

Funcționalitate prin design Dacă ar fi să ne întrebăm ce ne diferențiază, sau ce credem noi că este diferit în atitudinea noastră, acest lucru ar fi setea de funcționalitate. Tot ceea ce facem este ghidat de acest reflex al nostru de a găsi o utilitate dincolo de estetică, de a contribui cu o parte mai însemnată în toată comunicarea ce se desfășoară între o companie și mediul său și de a obține rezultate.

Suntem Rainfall, o agenție ce activează de peste 16 ani în Arad, timp în care am fost implicați în peste 300 de proiecte de strategie de brand, marketing, design și web, naționale și internaționale.

Înainte de a întreba „cum”, am învățat, să întrebăm „de ce”.

De ce un brand se adresează unui anumit public și ce se află la baza raționamentului său. De ce alege să comunice anumite valori și nu altele, de ce alege să fie prezent pe anumite medii. Cu timpul, întrebările s-au înmulțit și au avut nevoie de un cadru, iar așa s-a născut obișnuința noastră de a contura strategii, care să ghideze pașii clienților și ai noștri în interacțiunea lor continuă cu percepția consumatorilor. Astfel, îmbinăm strategia de business și de brand cu designul atrăgător și aliniem felul în care arată un brand cu modul în care se comportă. Dar nu ne putem opri aici.

Nevoia de inovații în comunicare și branding Într-o lume marcată de schimbare constantă, fiecare efort de comunicare este supus unui ciclu predefinit - ascensiune, apogeu, declin. Ca în orice interacțiune umană, capacitatea de a răspunde unei nevoi sau afinități decide durata legăturii. În relația cu brandurile, consumatorul este foarte atașat de câștigul său psihologic, deci apropierea de acesta este crucială.

Cum reușim să ne apropiem de clienți?

Există atâtea tipuri de clienți câte motive pentru care au ales un produs, iar companiile ar trebui să fie conștiente de acestea. Este un proces complex, iar pentru a-l structura, am integrat în munca noastră elemente din Design Thinking.

Design Thinking este un proces iterativ prin care încercăm să înțelegem clientul, să testăm presupuneri și să redefinim probleme în încercarea de a găsi strategii și soluții, care nu apar de obicei la nivelul nostru primar de înțelegere. În același timp, acest proces furnizează o abordare orientată spre soluții în rezolvarea probleme-

lor. Este un mod de lucru, o mentalitate, dar și o suită de metode practice, prin care încercăm să aflăm nevoile, afinitățile, fricile și barierele tipologiilor principale de clienți cărora li se adresează produsele și serviciile pentru ca acestea să devină mai performante și mai relevante. Identificând toate punctele de interacțiune ale brandului cu clientul și cartografiind toți pașii fiecărei interacțiuni, vedem unde brandul livrează și unde este sub performanțe, ceea ce ne oferă oportunități de menținere sau creștere a calității.

Din 2018, suntem parte din DesignThinkers Academy Eastern Europe, una dintre cele mai importante agenții pe plan european în materie de inovare și concentrare a designului de produse și servicii pe nevoile consumatorilor.

Invităm companiile să descopere acest instrument eficient și le adresăm tuturor celor pasionați de acest subiect o invitație deschisă, de a ne vizita sau contacta telefonic.

De la metodele clasice, spre noile trenduri Metodele clasice de promovare și noile trenduri sunt complementare, proporțiile jonglând în funcție de particularitățile fiecărui brand. Pe o piață ultra competitivă, cel mai greu vă cântări însă conținutul și diversitatea acestuia. Fie că va fi vorba de mesaje cu focus pe umor, entertainment, artă, activism, sănătate fizică și psihică ori implicare socială, oamenii reacționează tot mai mult la mesaje care pătrund dincolo de imunitatea pe care și-au făcut-o în ultimii zece ani de expunere la publicitate agresivă.

Până acum câțiva ani era suficient să plătești pentru atenția oamenilor. Acum toți fac lucrul acesta, așa că trebuie să fii original, autentic și mai ales sincer, pentru că

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

- știm că sună extrem de mercantil - sinceritatea vinde cel mai bine. Oamenii s-au săturat de promovarea bombastică, de zâmbete false și exclamații. Acum vor să simtă, să fie implicați, să conteze.

Deși nevoile consumatorilor se diversifică în zilele noastre și se pliază pe componenta digital-tehnologică, centrul de greutate rămâne în sfera autenticității, indiferent de metoda de promovare. Clienții nu se mulțumesc să știe totul despre produs, ci și despre compania care îl produce și principiile acesteia.

Canale eficiente de publicitate În cei 16 ani de activitate în acest domeniu am învățat să nu aplicăm șabloane, ci să analizăm sistematic, din interior și din exterior, particularitățile fiecărei companii și comportamentul clienților. Nu există o retețetă unică, ci e de obicei un mix între fizic - magazine fizice, experiențe, promoționale, print (noi considerăm că print is not dead yet și încă nu va fi pentru o lungă perioadă) - și digital - apps, website, newsletters, SEO (dintre care menționăm Google, cu toate ramificațiile lui un partener extrem de important pentru orice companie care vrea să se promoveze), platforme sociale etc.

O companie poate să investească în experiența din magazin, dar să abordeze segmentul țintă și pe rețelele de socializare, încercând să creeze trafic și pe magazinul online, pentru a crește vânzările. Este important ca toate punctele de interacțiune folosite să transmită un mesaj unitar despre brand și să fie aliniate cu obiectivele conturate în strategie.

Toți vor să creeze impact Atunci când ne contactează, clienții se află în diverse etape ale dezvoltării brandului: fie sunt la început și vor să se afle despre ei, fie s-au dezvoltat rapid și au descoperit că trebuie să țină pasul cu această viteză, ori doresc să devanseze mișcările competitorilor. Indiferent de motiv, toți vor să creeze impact.

De multe ori, fiind vorba despre antreprenori care țin frâiele unor businessuri, au tendința de a păstra în totalitate controlul, chiar și când vine vorba despre aspecte care țin de domeniul nostru. Însă, la vederea primelor rezultate, se relaxează și ne acordă mult mai multă încredere.

Soluții creative vs soluții lucrative Uneori, antreprenorii au așteptări nerealiste, pentru că văd în noi un izvor nesecat de soluții creative, pur artistice, care se nasc natural și aproape instantaneu. E ușor să faci ceva, e mai dificil să faci ceva care să aibă relevanță și ecou.

Ne luăm în serios rolul de educare a pieței, așa că de fiecare dată explicăm de ce proiectul are nevoie de un fundament strategic și de ce trebuie respectate anumite etape. Doar așa vom putea să obținem rezultatele pe care ni le dorim.

Targetarea adecvată e de aur În ceea ce privește publicitatea online, aceasta reprezintă un mijloc accesibil prin care ajungi la un număr mare

de persoane și care îți permite să măsori impactul pe care mesajul tău l-a avut.

Poți afla câți oameni au manifestat interes față de reclama ta, câți au intrat pe site dând click pe ea, și chiar câți au cumpărat produsul tău. În plus, mesajele pot fi mult mai atractive, cu sunet, video și text. Dacă reclama nu aduce rezultatele așteptate, se pot face ajustări de buget, de mesaj, de audiență ș.a.m.d. Targetarea este un avantaj important pe care internetul ți-l oferă și care poate fi de aur, dacă ai informațiile și cunoștințele necesare pentru a o seta adecvat.

De la views la vânzări și profit Online-ul permite ca mesajul sa fie construit pentru toți, dar procesul de vânzare să se îndrepte doar către unii dintre utilizatori. Cine are impresia că nu e nevoie decât de un ad (o reclamă online) ca să vândă, se înșeală. Un procent foarte mic de oameni cumpără văzând o reclamă online o singură dată. E nevoie de o strategie bine pusă la punct la nivel de campanii și audiențe, pe termen lung.

Credibilitatea se construiește, nu poți sări etape, mai ales dacă nu ai la dispoziție un buget impresionant. Trebuie să cultivi cu grijă interesul pentru produsul tău și să îl duci pe utilizator de la stadiul de privitor interesat, la cumpărător și fan înfocat al unui brand.

Social Media este doar o unealtă. În spatele unei reclame online stau un site relevant și o strategie bine pusă la punct, care ține cont de ceea ce se numește ”costumer journey”.

Mass media clasică înseamnă încredere și statut Canalele tradiționale, sau ”old media” vin cu un supliment de încredere, iar încrederea e cel mai important element pentru un business. Televiziunea, radioul, revistele și panourile stradale ajung la marele public de mai bine de o sută de ani și o vor face în continuare pentru multă vreme.

Chiar dacă nu ai același control ca pe internet, și aici se poate face o targetare, pentru că poți alege să te promovezi local (televiziuni și ziare locale, panouri stradale), regional ori național. De asemenea, în funcție de brand, poți alege specificul revistei sau al emisiunii unde reclama ta să apară.

Până la urmă a apărea la televizor sau pe un panou în centrul orașului este un certificat pentru statutul tău ca brand.

53

54

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Perspectiva unei agenții creative: Netring

Promovarea strategic se face Ca agenție creativă, dar de principiu ca oameni, avem niște principii în viața personală, pe care am transpus-o și în activitatea profesională. Cel mai important lucru pe care am înțeles și am învățat din propria experiență: calitatea contează cel mai mult, însă acest lucru costă atât la nivel de timp, efort, cât și la nivel de bani. Pe lângă calitate, sunt câteva aspecte care trebuie să fie prezente pentru a pava drumul către succes: o abordare strategică și integrată, creativitate, monitorizarea trendurilor, consecvență și continuitate.

Calitatea contează Încep cu o poveste din cariera mea de manager la un magazin online unde eram responsabilă de tot procesul de vânzare, achiziție produse, încărcare, relații clienți, încasare. Aveam o echipă de 12 oameni, activam într-un domeniu competitiv și ne strofocam într-una să dezvoltăm activări tot timpul: ori o promoție, sau 2, sau 3, ori un concurs, altă promoție, vânzare fulger etc. Și vine o lună de ianuarie, când o parte din echipă avea gripă (și în alți ani erau epidemii de gripă, deși e probabil greu de crezut), iar cealaltă parte era în concediu, iar restul, vai de capul nostru, încercam să subzistăm și să livrăm toate comenzile. Pentru că, deși nu aveam decât o promovare uzuală, organică pe social, aveam comenzi ca într-o lună de vârf.

Aveam un singur produs vedetă în acea lună, la un preț bun (nu de dumping, dar eram sub piață cu câteva zeci de lei) și vindeam acel produs: unul singur aducea o bună parte din profit în acea lună din cele peste 1000 de produse pe care le aveam.

O experiență cât se poate de reală despre faptul că produsul trebuie să fie de calitate, să fie la prețul corect și trebuie să fie dorit de piață. Aproximativ 90% din start-up-urile înființate intră în faliment pentru că încearcă să vândă un produs atât de ingenios, încât piața nu are nevoie de el. Și atunci, evident, cine îl mai cumpără?

Abordarea strategică Auditarea pieței, a competiției, evaluarea trendurilor nu e trendy: necesită colectare de date, foarte multe date din surse sigure, cum ar fi studii de piață, anuare statistice, interpretarea acestor date și conturarea unor oportunități care numai asta sunt: oportunități. Oportunitățile pot fi și de business, dar și de promovare/poziționare. Această etapă implică foarte multă muncă, utilizarea unor metode de auditare cum ar fi STEPDEL și/sau PORTER, multe date și interpretarea acestora în contextul actual.

Pentru un audit, care poate însă să nu releve multe oportunități, aloci mult timp și efort, iar la sfârșit rezultă un material de câteva zeci de pagini cu idei și propuneri care te pot ajuta în business-ul tău. Asta ar fi marketingul strategic: un instrument puternic pentru a-ți așterne pe hârtie mixul de marketing: produsul, prețul, promovarea, locul, dacă este cazul, care poate să-ți aducă succesul, dar măcar îți arată ce are sens și ce nu.

Trendurile Indiferent de domeniul în care activezi, schimbările, dar mai ales noutățile tehnologice apar în mod recurent. Ca să identifici oportunități de creștere trebuie să urmărești aceste trenduri și să beneficiezi de ele. O agenție de publicitate a experimentat o scădere drastică în venituri, de la un milion de euro la 300K euro. La o vizită în Polonia unul dintre partenerii lor le-a recomandat să înceapă vânzarea

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de trofee pentru diverse concursuri și aniversări. Acum deja 30% din venitul agenției se bazează pe producția și vânzarea de trofee. În cazul lor trendul a fost identificat de către partenerul din Polonia, însă dacă te uiți în jur, vezi și tu că numărul concursurilor de alergare, de triatlon, duatlon etc. crește, iar aceste evenimente au o nevoie acută de trofee, medalii, cupe.

Creativitatea A fi creativ este un sine qua non, un element indispensabil și de bază al activității de promovare. Creativitatea se traduce la nivelul vizualurilor generate, în limbajul folosit în materialele de reclamă, în organizarea de activări și evenimente cum nu s-au mai făcut. Out-of-the-box este deviza oricărui expert în comunicare. Desigur, creativitatea poate să fie percepută și identificată de către publicul țintă ca fiind o abordare nouă, de bun gust, cu umor, sau o abordare nouă, însă de prost gust, lipsită de umor. Asta e un risc pe care ți-l asumi: guerilla marketing e ieftin, iar ingeniozitatea pe care speră să livreze este obiectul unor evaluări subiective. Totul este interpretabil, iar creativitatea poate produce atât efecte pozitive în comunicarea unei mărci, cât și efecte neașteptate, ca să zicem așa. Marile branduri au și mari eșecuri, datorate unor bugete mari și idei mărețe, nefiltrate prin logică, cum ar fi Tesla propulsată în spațiu, care indiferent cum a fost perceput la nivel subiectiv, a fost o acțiune memorabilă.

Consecvența și continuitatea Consecvența utilizării unor mesaje reprezentative pentru brand și continuitatea în promovare sunt, la fel, elemente indispensabile. O promovare continuă și consecventă are nevoie de minim șase luni să înceapă să producă efecte, iar creșterea să fie peste oscilări datorate contextului din piață. După un singur advertorial sau un singur concurs pe Facebook nu are sens să tragem niște concluzii pe termen lung. Abordarea corectă ar fi analizarea mecanismului de derulare, rezultatele obținute, îmbunătățirea și continuarea activității până acesta se dovedește a fi fezabil sau inutil.

Integrat: online și offline E logic, promovarea se face integrat, omnichannel: în funcție de cui te adresezi, te duci acolo unde este și audiența ta. Pe cât

posibil cu abordarea unui ton original, trendy, diferit, cu alte formate sau și cu alte platforme decât restul pieței.

Conform prognozei și a raportului realizat de Initiative Media, Media Fact Book, piața reclamelor digitale va crește anul acesta cu aproximativ +16% și ajunge la o valoare totală de € 114.5 milioane, iar canalele tradiționale, tv, outdoor vor avea o creștere între 10 și 5%, radio stagnează.

Printul este o piață foarte specială, reclamele sunt considerate autentice, iar conținutul savurat de mai multe persoane din casă, citit și recitit. Este o soluție excelentă pentru o promovare de calitate pe imagine, reputație, pentru branduri care se respectă.

Cea mai mare și rapidă creștere o are în continuare social media, dar și aici se arată semne de stagnare. Ca format, reclamele de search în online domină în procent de 47%.

Pe de o parte înseamnă că aduce cele mai bune rezultate, pe de altă parte, că dacă dorești să ieși în evidență, ar trebui să abordezi și alte formate. În marketingul digital avantajul este că cifrele pot fi monitorizate și concluziile pot fi trase oarecum real time: vezi câte vizite ai, pe ce cuvinte cheie, ce pagini atrag click-uri și în ce zone trebuie să îmbunătățești ca să generezi mai multe conversii. În cazul conversiilor avem un cumul de factori de care trebuie să ținem cont: o promovare adecvată, cu reclame targetate pe audiența potrivită, un site care se încarcă rapid, asigură o navigare ușoară și informații relevante. La nivel global 3% este procentul mediu de conversie, adică din totalul vizitatorilor pe un site 3% convertesc. În Europa rata de conversie medie este la 1,7%, cu procent mai crescut dacă vorbim de piețe mature și branduri cunoscute. În online e deosebit de importantă notorietatea brandului de la care se face achiziția: să fie cunoscut, cu atribute pozitive și să fie considerat de încredere.

Despre autor: Eva Lazar are peste 20 de ani experiență în domeniul comunicării: a început cu 10 ani în presa scrisă și radio, iar mai apoi a făcut PR și CSR pentru MOL România, marketing digital pentru EuroGsm, dezvoltare organizațională și etică în afaceri.

Are studii de psihologie, comunicare, resurse umane, proiect management, marketing digital și Lean Six Sigma Green Belt.

Netring oferă servicii de branding și PR, respectiv marketing digital cu focus pe SEM (search engine marketing), mai concret pe optimizare SEO și campanii paid.

55

56

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Reputația: greu de construit, ușor de distrus Te-ai gândit vreodată că, în afaceri (și nu numai), reputația este totul? Reputația creează încredere, adică ceea ce o afacere își dorește întotdeauna.

Iată doar câteva beneficii ale unei bune reputații: diferențiere în fața concurenței, fidelizarea clienților, creșterea vânzărilor, reclamă gratuită, atrage forță de muncă. Și e clar: succesul nu poate fi atins fără o bună reputație. Iar marii oameni de afaceri ai lumii au înțeles asta. „Reputația noastră este mai importantă decât ultima sută de milioane de dolari.” - Rupert Murdoch „E nevoie de 20 de ani să-ți clădești o reputație și de cinci minute s-o pierzi. Dacă știi asta, vei fi diferit.” - Warren Buffett Importanța reputației în afaceri – și, de ce nu, importanța ei în viața de zi cu zi – este viziunea care stă la baza întregii activități a COMM360. De fapt, numele firmei este mai lung – COMM360 Consultancy Management & Training, dar e foarte explicit pentru serviciile pe care le oferă: consultanță, management și training pentru o comunicare completă, la 360°. „Reputația pe care o avem este percepția celorlalți – a întregii societăți, a comunității din care facem parte, a clienților – despre noi și despre afacerea noastră. Și trebuie să înțelegem că tot ce se întâmplă poate fi un test din care reputația poate ieși mai puternică sau complet zdruncinată”, ne spune Cătălin Hosu, expert în comunicare. „Iar cel mai important pentru teste este să te pregătești”.

Dar cum se pot pregăti companiile pentru testele zilnice prin care le este pusă la încercare reputația? „Cu asta se ocupă COMM360”, continuă Hosu. „Tot ce e durabil se construiește în timp, după un proiect fezabil, bine gândit.

Așa se construiesc și afacerile: pornesc de la o viziune, un

Cătălin Hosu este fondator și manager al companiei de comunicare strategică COMM360, cu un portofoliu de clienți bine-cunoscuți în sfera publică. Este expert în comunicare, cu peste 20 de ani în domeniu și vicepreședinte al Asociației Române de Relații Publice din 2014. A activat întotdeauna pentru lideri ai pieței: jurnalist de radio, TV și presă scrisă, manager de comunicare, de relații cu presa și purtător de cuvânt pentru o companie multinațională, consultant de comunicare strategică și comunicare de criză. obiectiv, pentru atingerea cărora să fie dezvoltat un plan, urmat de strategie și de tactici. Iar comunicarea cu publicul trebuie să servească atingerii scopului companiei. Și asta facem noi, de fapt: amplificăm rezultatele afacerii prin Public Relations (PR – relații publice), adică prin comunicarea cu publicul în orice formă: media relations, employer branding, comunicare internă, community relations, PA (Public Affairs), CSR (Corporate Social Responsibility), comunicare de criză.” „Poate vi se pare că sună pretențios și complicat, dar e simplu. Orice companie vrea să devină cât mai valoroasă pentru acționari și pentru comunitatea din care face parte. Iar PR-ul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CREATIV

este modul în care această valoare este comunicată și creată în ochii publicului.”

Modul în care o companie poate lucra cu COMM360 este divers și, de cele mai multe ori, este urmarea unui proces de discuții și analiză. Unii clienți au nevoie doar de consultanță de comunicare, alții doresc un management direct al procesului de comunicare cu publicul sau training. De asemenea, se poate lucra și pe proiecte punctuale: proceduri de comunicare, audit de comunicare, organizare de evenimente, lansări, campanii, branding, re-branding. Dar indiferent de situație, agenția insistă să elaboreze de comun acord cu clientul un mod de lucru și să dezvolte, împreună, un plan care să permită ambelor părți să măsoare rezultatele și eficiența muncii depuse. În ceea ce privește trainingul (colectiv sau individual, personalizat conform nevoilor clientului), domeniile principale ale COMM360 sunt: media training, media relations, customer relations, customer service, comunicare medicală, comunicare de criză, tehnici de prezentare. „Cursul de media training este printre cele mai dorite de top managementul companiilor, de aceea am creat o structură de curs agreată împreună cu doi experți internaționali: Andy Trincia și Colin Hamilton.

Andy, fost jurnalist, consultant american și scriitor, are experiență de peste 25 de ani în comunicare în SUA (printre altele, a fost manager de comunicare la Boeing, director de relații guvernamentale și relații cu mass-media în companii internaționale de servicii financiare și partener și director de filială într-o companie americană de public affairs) și în Europa (country manager Bulgaria și România al unei companii europene de consultanță în comunicare).

Colin are o experiență totală de peste 30 de ani ca jurnalist video, dintre care peste 20 la Sky News Londra. A mai lucrat pentru BBC și Ulster Television.”

Din ce în ce mai multă lume dorește și are nevoie să-și prezinte proiectele în fața publicului, intern sau extern, mic sau mare, prietenos sau nu. Iar COMM360 te poate învăța tehnicile prin care să captezi și să păstrezi atenția publicului, să elaborezi și să-ți transmiți prezentarea și să răspunzi întrebărilor.

Un alt domeniu din ce în ce mai solicitat pentru training este cel de customer relations / service (relații cu clienții / serviciu clienți). În general, clienții apelează la aceste servicii când au nemulțumiri, de aceea este un domeniu esențial pentru păstrarea reputației organizației și a brandului. Iar un curs pentru învățarea și exersarea unor tehnici și de dezvoltare a unor abilități poate crește semnificativ satisfacția clienților.

Cătălin Hosu, manager COMM360, susține prezentări și workshop-uri pe tema comunicării în industria medicală în programe ale congreselor și simpozioanelor medicale naționale și internaționale, precum și cursuri private – individuale sau colective – pentru medici și personal medical.

Public Relations (PR – relații publice) este funcția distinctă de management de stabilire și menținere a unor relații reciproce de comunicare, înțelegere, acceptare și cooperare între o entitate (individ sau organizație) și public.

Media Relations (relații cu mass-media) – interac­ țiunea cu și răspunsul la solicitările mass-media în scopul de a face cunoscută o entitate.

Employer Branding – crearea unei bune reputații de angajator a companiilor în fața angajaților și pe piața forței de muncă.

Comunicare internă (Internal Communication) – totalitatea formelor de comunicare ale unei entități cu membrii săi.

Community Relations (relații comunitare) – o componentă a relațiilor publice care constă în activități de stabilire a unor relații de încredere între o entitate și comunitatea în care activează.

Public Affairs (PA – afaceri publice) – se referă, în general, la crearea și dezvoltarea de relații între o entitate și decidenți, indiferent că sunt politicieni, autorități sau instituții ale statului.

Responsabilitatea Socială a Companiilor (CSR – Corporate Social Responsibility) – conceptul prin care companiile contribuie la dezvoltare durabilă prin respectarea legală și morală și aplicarea principiilor și valorilor societății pentru a crea bunăstare tuturor părților implicate.

Comunicare de criză – ansamblul metodelor și politicilor utilizate de o entitate pentru diseminarea informațiilor într-o situație de criză.

57

58

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fabrica de idei.

All Cris Târgu Mureș: ”Your image.

Our passion. Your event. Our mission.” de Ligia VORO

All Cris Târgu Mureș a ieșit în lume în urmă cu 16 ani, iar succesul companiei care oferă servicii de consultanță imagine, organizări de evenimente corporate sau culturale, tehnologii noi și mediabuying a venit după alți opt ani. Despre viitor, Cristian Teodorescu, fondatorul agenției crede că: “Ai conținut de interes pentru consumatori, făcut cu inimă și cu sinceritate? Vei rămâne pe piață”.

All Cris a trecut cu bine de primul deceniu și jumătate de viață în industria de publicitate, marketing și comunicare, aniversând în acest an 16 ani de rezistență în piață.

“Deși avem activitate încă din anul 2004, am început să cunoaștem succesul abia după 2012 și valul devastator provocat în mediile economice de criza ”Bulei imobiliare” din 2008”, sintetizează, cariera All Cris, Cristian Teodorescu, fondatorul și directorul general al companiei.

Serviciile oferite de All Cris sunt dintre cele mai diverse, concepute în creuzetul companiei care s-a transformat într-o veritabilă fabrică de idei. ”Ne-am remarcat ca fiind o ”fabrică de idei” pe toate planurile pe care am acționat în ultimii ani: consultanță imagine, organizări de evenimente corporate sau culturale, tehnologii noi și media-buying”, subliniază acesta. ”Fabrica de idei” - All Cris a produs idei nu doar pentru clienți – de fapt baza sistemului, dar și pentru cercul de colaboratori apropiați ai managerului Cristian Teodorescu, astfel că au început să se extindă spre domenii de activitate inovative prin start-up-uri pe turism – închiriere de biciclete profesionale All-mountain asistate electric, panotaj out-door de mari dimensiuni – proiect în executare și imprimante 3D – proiect în derulare.

Toate acestea vorbesc însă dincolo de muncă și idei despre pasiunea pe care echipa All Cris a investit-o în companie și care se reflectă chiar și în sloganul care o definește. ”Sloganul inițial al companiei - ”Your image. Our passion” a fost completat în ultimii ani și a devenit ”Your image. Our

passion. Your event. Our mission”, dat fiind faptul că ne-am bucurat de un succes deosebit în organizarea de evenimente corporate în special pe domeniul medical, în industrie și, nu în ultimul rând, cultură”, povestește Cristian Teodorescu.

Cei mai buni în portofoliu ”Am ajuns să organizăm anual în medie 6 conferințe medicale, 4-5 evenimente private/corporate și concertul de Crăciun al vienezilor, care e un fel de ”Grand final” al anului”, sintetizează Cristian Teodorescu o parte din activitatea agenției.

Astfel, All Cris este organizatorul unuia dintre cele mai așteptate concerte ale anului, Concertul pe stil vienez al renumitului Johann Strauss Ensemble din Viena, condus de Russel McGregor, un concert care se desfășoară cu casa închisă de 15 ani, an de an. În domeniul medical, agenția organizează unul dintre cele mai importante cursuri din sud-estul Europei pe domeniul ortopediei-artroscopiei și, de altfel, singurul acreditat ESSKA-SRATS din această parte a lumii.

Pentru al treilea an consecutiv, în 2020, All Cris va aduce la Târgu Mureș elitele Europei în domeniul chirurgiei cardiovasculare în colaborare cu ”Asociația inimi mari pentru inimi mici” și IUBCVT (Institutul inimii) Târgu Mureș în cadrul unor cursuri de formare continuă la cel mai înalt nivel. În anii trecuți au venit la Târgu Mureș specialiști din

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUA, Germania, Suedia, Austria, Italia, Ungaria, Croația, Polonia, etc. Întrebat despre ceea ce a contribuit la succesul companiei All Cris în ceea ce privește organizarea de evenimente corporate sau culturale, fondatorul său a amintit mai multe ingrediente, numai bune de notat și aplicat. ”Probabil cele mai importante reușite de până acum sunt legate direct de calitatea colaboratorilor cu care lucrează All Cris și un ”recensământ” ad-hoc al oamenilor care lucrează în parteneriat cu noi se ridică la cel puțin 45-50 de persoane. De la designeri și catering personalizat pe eveniment până la artiști de renume mondial, și de la profesori universitari aduși din SUA cu nopți nedormite de negocieri, până la rețea de distribuție a curentului electric pe la standurile expoziționale – am făcut și văzut de toate. De fapt, totul se reduce la un singur lucru: invitații și participanții la eveniment/conferință/concert/curs să se simtă bine și să obțină rezultatul pe care-l așteaptă. Restul detaliilor nu se văd și prea puțini vor ști ce a fost în ”bucătărie”. Așa cum nimic nu e perfect în lumea în care trăim, așa nu va exista nici evenimentul perfect, dar există check-list(-uri), există echipă care nu a dat greș niciodată până în prezent, există proceduri și, cel mai important, există know-how. Am ajuns la un nivel la care un curs internațional din domeniul medical se organizează a șasea oară, al șaselea an consecutiv, iar clientul care ne-a solicitat serviciile doar ne supervizează activitatea. E un nivel care se cheamă încredere”, rememorează Cristian Teodorescu.

O altă componentă a activității este media-buying și activități publicitare media. Pe românește spus, mediabuying este termenul folosit atunci când companiile private sau de stat angajează o agenție de publicitate care face achizițiile de spații publicitare în toate mediile de interes: print, outdoor, TV, radio și online. În acest domeniu, All

Cris are în portofoliu cea mai importantă companie privată din domeniul industrial din județul Mureș – Azomureș; desfășoară activități publicitare pentru Aliat Auto – cel mai important reprezentant multimarcă din domeniul auto din județul Mureș; pentru PRIVO – cel mai renumit complex hotelier din zonă; Herlitz România – o companie care nu mai are nevoie de prezentare și lista ar putea continua.

Conținutul, testul pentru a rămâne în piață Fondatorul ALL Cris a comentat, pentru Transilvania Business, și viitorul media și al industriei de comunicare și publicitate care este dependent de conținutul livrat publicului. ”Cred că lumea virtuală înspre care ne îndreptăm cu pași rapizi va devora cam toate celelalte medii de comunicare, cu o listă de excepții destul de scurtă, din păcate. Cred că excepție va face întotdeauna contentul, pe românește – conținutul. Ai conținut de interes pentru consumatori, făcut cu inimă și cu sinceritate? Vei rămâne pe piață. Lupta pentru supraviețuire a tuturor celorlalți – în fața virtualului – devine mult mai complexă și mult mai aplicată. Mai rapidă, mai mulată pe emoțiile de moment și de conjuctură. Cine scrie cu inima, sincer și la momentul potrivit despre subiectul ”fierbinte” va rămâne pe piață. Cine nu, va pieri. Fie că e scris pe print; fie că e vorbit la radio; de imagine în TV sau de oricare variantă în virtual / online. Culmea în online e că se autodevorează: dacă până în urmă cu – să zicem 5-10 ani – site-urile erau viitorul acum asistăm la decimarea acestora în favoarea rețelelor sociale, și tot așa ...”, consideră Cristian Teodorescu.

59

60

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Your dedicated Marketing Agency” - LOOPAA Cine este Loopaa?

Suntem o echipă de oameni pasionaţi de marketing şi împreună activăm de 7 ani în domeniul acesta, cu proiecte atât în România cât şi în afara ţării. Ideea cu care am pornit la drum în 2013 a fost aceea de a oferi un serviciu complet, de a deveni un partener care îşi asumă responsabilitatea unei colaborări de lungă durată, pe toate nevoile unui business.

Serviciile noastre includ realizarea de strategii de marketing, branding şi identitate vizuală, implementarea de campanii de marketing online, organizarea de evenimente şi servicii din zona PR. Brandurile din portofoliul nostru sunt atât din zona B2B – în domenii precum automotive, IT, medical - cât şi B2C – în domenii precum industria fashion, turism şi accesorii auto. În ultimii ani am avut colaborări şi cu mediul universitar, în care încercăm să susţinem facultăţile din Cluj în demersurile lor de promovare şi atragere de studenţi. Una din valorile noastre cele mai de preţ este “Giving back to community”, aşa că încercăm, pe cât posibil, în activitatea noastră, să susţinem iniţiative ce ţin de formarea tinerilor sau de sprijinirea unor organizaţii care ajută comunitatea în care trăim.

Ce vă diferenţiază pe piaţă?

Am putea spune că, în primul rând, dedicarea cu care ne implicăm în proiectele pe care le desfăşurăm alături de partenerii noştri – de aici şi sloganul nostru, “Your dedicated Marketing Agency”. Ne-am obişnuit să fim acolo pentru partenerii noştri oricând au nevoie de noi, să fim acei “problemsolvers” de care are nevoie orice business. Încercam, însă, să cultivăm un lucru important în fiecare relaţie de colaborare pe care o dezvoltăm: ideea că munca aceasta de marketing, indiferent despre ce serviciu vorbim, este un parteneriat – noi venim cu experienţa, cu cunoştinţele de marketing – iar partenerul nostru de business vine cu provocarea şi cu disponibilitatea de a investi timp în colaborarea cu noi. Doar aşa putem ajunge la rezultatele pe care ni le dorim, adică la un parteneriat de succes pentru ambele părţi. În ceea ce priveşte poziţionarea noastră pe piaţă, între agenţiile de marketing din România, putem spune că tindem destul

de mult spre a oferi servicii integrate, colaborări complete, aşa cum le spunem noi. Încercăm să dezvoltăm o relaţie pe termen lung cu fiecare din ei, pornind de la strategia de marketing şi branding la marketing online, servicii PR şi chiar organizări de evenimente. Tindem să devenim acel departament de marketing externalizat pentru orice companie care îşi doreşte să atingă următorul nivel pe piaţă – fie că vorbim de piaţa din România sau din afară.

Ne diferenţiem parţial şi prin prisma pieţei căreia ne adresăm – o mare parte din activitatea noastră înseamnă colaborări cu companii din Ungaria, Olanda, Germania sau UK. Vorbim de partenerii noştri de cursă lungă, clienţi care ne-au fost alături încă de la început şi alături de care am implementat proiecte importante în ultimii ani: de la campanii online implementate concomitent în 5 ţări europene, la o “caravană” de peste 50 de evenimente organizate în toată ţara.

Cum îmbinaţi, în activitatea voastră, metodele clasice cu noile trenduri? Cât de mare este nevoia de inovaţie în comunicare şi branding? În ultimii ani, am început să simţim tot mai mult nevoia de automatizare în marketing şi business. Au apărut o mulţime de platforme noi de promovare şi instrumente de gestionare a activităţii de marketing care oferă informaţii mai detaliate, centralizate şi, cel mai important, corelate între ele. Cu astfel de instrumente putem să știm astăzi exact cine este potenţialul nostru client şi la ce tip de mesaje ar putea răspunde cel mai bine, astfel încât să îi oferim exact ceea ce caută. În branding, noile trenduri merg din ce în ce mai mult în zona disruptive – acel tip de design care nu mai respectă liniile clasice, ci creează o impresie puternică prin forme şi culori care se îmbină într-o manieră “dezordonat - ordonată”. În proiectele pe care le implementăm, încercăm să găsim mereu acea proporţie perfectă între metodele clasice şi cele inovatoare, pornind de la client şi obiectivele sale. E important ca un brand să urmeze o linie constantă în imaginea şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CREATIV

comunicarea sa, însă e foarte important să fie şi în pas cu vremurile, cu noile trenduri în comunicare şi noile canale de promovare – mai ales atunci când vorbim de branduri care se adresează unui public B2C. Ce canale puteţi spune că sunt cele mai eficiente în publicitate şi marketing?

Cele mai eficiente canale în publicitate şi marketing sunt cele care se potrivesc business-ului clientului. În identificarea lor, trebuie să pornim mereu de la publicul-ţintă şi să ne răspundem la întrebările: cine este el, unde îl găsim, ce îl interesează, de unde se informează şi cum ia decizia de cumpărare?

Vorbind de canalele de promovare online, apariţia noilor reţele sociale precum TikTok şi creşterea numărului de persoane care fac vlogging, podcast sau devin influenceri în România sunt, în mod clar, lucruri care au schimbat modul în care abordăm publicitatea şi marketing-ul, deci şi modul în care se promovează brandurile.

Nu trebuie, însă, să ignorăm nici canalele media tradiţionale – un mix bun de marketing le include pe toate. Consumatorul din ziua de astăzi ia decizia de cumpărare după ce a auzit de tine, ca brand sau “te-a văzut” în cel puţin 4-5 locuri. Este clar că nu mai există promovare pe un singur canal, fie el online sau offline. Media tradiţională îţi poate oferi exact acel plus de care ai nevoie ca să devii cu adevărat memorabil – fie care vorbim de un articol într-o revistă print pe care o citeşte aşteptând la dentist, un panou publicitar pe lângă care trece în fiecare dimineaţă în drum spre serviciu sau o activare de brand care îi poate atrage atenţia când se află la cumpărături.

Ideea de bază de la care pornim în stabilirea celor mai eficiente canale de promovare este aceea de a crea un mecanism care să includă cât mai multe punţi de contact – adică să fim vizibili pentru acea persoană în online, să o îndrumăm să aibă o acţiune în offline, să mai audă de noi şi de la grupul de prieteni şi de la influencerii pe care îi urmăreşte şi apoi să concretizăm relaţia într-un ultim pas – o vânzare, o participare, o înscriere sau orice ar fi ea.

De aceea, încercăm mereu să identificăm cât mai clar tipologia de persoană din fiecare grup-ţintă, pentru că asta ne ajută să ne dăm seama cel mai bine unde în mediul online trebuie să îi vorbim, unde îl vom găsi în offline şi cum trebuie să livrăm informaţia astfel încât să ajungem la rezultatul dorit.

Putem defini clar şi convingător avantajele publicităţii online? În ceea ce priveşte publicitatea online, comparativ cu alte canale media, vorbim de o segmentare mai bună şi costuri relativ mai mici, care sunt, în mod clar, avantaje importante pentru orice companie, mai ales pentru una aflată la început de drum. Beneficiile pe termen mediu şi lung, însă, se definesc în raport cu rezultatele generate – şi rezultatele, aşa cum am menţionat şi mai devreme, depind de tipologiile de clienţi din fiecare grup-ţintă.

Avantajele pe care le considerăm, însă, incontestabile pentru orice companie, când vorbim de publicitatea online, sunt faptul că ne ajută să ajungem rapid la clienţii noştri şi ne permite să avem o comunicare bi-direcţională cu aceştia. Putem să ne apropiem mult mai uşor de consumatori şi putem primi feedback instant pentru produsul sau serviciul nostru – două avantaje pe care niciun alt canal media nu ni le oferă momentan.

Cum îndepliniţi expectanțele clienţilor şi cum transformaţi view-urile în vânzare şi profit?

Cel mai bun mod de a transforma view-urile în profit este să dezvolţi, la bază, un brand puternic, memorabil şi atractiv pentru clienţii tăi. Înainte de a cumpăra, deci de a genera vânzări şi profit pentru brandul tău, ei trebuie să se identifice cu produsul sau serviciul tău, cu ceea ce comunici, cu ceea ce faci pentru comunitate, cu valorile pe care le promovezi - să le

devii drag, am putea spune, într-un limbaj mai direct. Relaţia aceasta dintre consumator şi brand se construieşte în online, dar trebuie respectată cu sfinţenie şi în mediul offline, dacă vorbim de un produs aflat la raft.

Cum îndeplinim expectanțele clienţilor? Setându-le corect de la început. Primul pas, în orice colaborare pe care o începem, este auditul de marketing – etapa în care ne uităm la procesele de business, discutăm cu oamenii din compania respectivă şi astfel identificăm punctele în care mai trebuie să lucrăm sau factorii diferenţiatori pe care care trebuie să îi scoatem în faţă. De aceea, în unele cazuri, să îndeplinim expectanţele clienţilor înseamnă şi să mergem mai departe de munca de marketing – spre o consultanţă de business, de dezvoltare a afacerii sau de corectare a unor aspecte care nu mai pot fi “ascunse” în lumea de astăzi. Consumatorul de astăzi caută sinceritate, congruenţă şi constanţă.

Apoi, de destul de multe ori, suntem nevoiţi să spunem că un marketing bun nu poate face minuni – e doar o piesă importantă dintr-un puzzle mai mare. Nu mai e de ajuns să lucrezi la o singură rotiţă. Pentru rezultate notabile, trebuie să pui în mişcare tot mecanismul.

Ce se întâmplă cu print-ul, TV-ul, radio-ul şi outdoor-ul? În rândul marilor branduri, sunt, încă, în mod clar, foarte importante. Și cu siguranță nu vor ”muri” prea curând. În rândul brandurilor de talie mai mică şi medie, există o tendinţă de a le plasa pe poziții iinferioare în planul de comunicare – în cazul unora, pentru că nu mai oferă o expunere destul de mare raportată la costuri, iar în cazul altora pentru că intră pe pante descendente în ceea ce priveşte utilizarea de către publicul larg. Mai există, aici, un caz – cel în care sunt utilizate greşit. În discuţiile cu partenerii noștri, auzim deseori “le-am încercat şi nu am avut rezultate” – la o analiză mai atentă, acest lucru se întâmplă ori pentru că acele canale folosite nu au fost corelate, concomitant, cu altele, care să le completeze, alegerea lor nu a derivat dintr-o analiză a publicului-ţintă sau aşteptările avute de la canalul respectiv au fost setate nerealist din start. Print-ul, TV-ul, radio-ul şi outdoor-ul încă mai aduc rezultate. Trebuie doar să ştim când să le folosim, cum şi pentru ce: outdoor-ul ajută când vorbim de creşterea notorietăţii şi percepţia asupra brandului, printul este încă consumat de anumite categorii de public dacă spune o poveste, iar radio-ul şi TV-ul sunt încă, în România, principalele instrumente de promovare spre mase mari de persoane, în promovarea produselor de larg consum.

Prin urmare, nu există canale de promovare mai bune sau mai puţin bune – totul depinde de publicul căruia i te adresezi şi informaţia pe care doreşti să o transmiţi.

Alexandra Zăinescu, Director Executiv @ Loopaa Marcom

61

62

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Publicitatea din zona de vest a țării şi evoluţia acestui sector Despre rolul unei agenții de publicitate în aceste zile, despre măsura în care se mai aplică metodele clasice și care sunt noile tendințe, despre așteptările clienților și determinările acestora am discutat cu Ștefan Vădineanu, managerul agenției de publicitate Atu Advertising din Timișoara.

Cu o experiență de aproape 19 ani, Atu Advertising este o agenție care poate spune că a trăit pe deplin transformările aduse de noile căi de comunicare, că a reușit să se adapteze schimbării și să se păstreze în topul agențiilor de publicitate din Timișoara. În decursul timpului, pe măsură ce canalele de comunicare s-au diversificat, Atu și-a lărgit aria de servicii, iar astăzi se descrie ca fiind o agenție de publicitate full service.

Care era rolul unei agenții de publicitate acum 18 ani și care este rolul acesteia în zilele noastre?

Deși metodele și, în special, canalele utilizate în prezent diferă foarte mult de ceea ce se utiliza la începuturile

noastre, consider că în continuare rolul de bază al unei agenții de publicitate nu s-a schimbat. Indiferent de specificul său, orice agenție ar trebui să fie, în primul rând, consultantul clienților săi. Dacă acest rol ar fi trebuit îndeplinit și înainte de evoluția tehnologică, cred că acum, când există atât de multe canale de comunicare, este și mai necesar ca agenția să se poziționeze ca un consultant, nu doar ca un prestator de servicii. Să analizeze împreună cu clientul și să îi recomande strategia și canalele care se pliază pe specificul lui.

Care sunt așteptările clienților și determinările acestora? În o parte din cazuri, în goana după notorietate, companiile, în special cele care se af lă la început de drum,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

au tendința de a se arunca să investească în fiecare canal câte puțin, pentru a fi vizibile peste tot. Aici, este rolul agenției să spună stop, hai să analizăm. Hai să vedem care sunt nevoile tale, unde și la cine vrei să ajungi și să găsim cele mai eficiente canale pentru a ajunge acolo. Pentru că, în multe cazuri, această goană după notorietate nu numai că înseamnă eforturi mari cu rezultate mici, dar este și consumatoare de resurse financiare, iar rezultatele devin greu de cuantificat.

Pe de altă parte, întâlnim și companii cu vechime, foarte cunoscute la nivel mondial, dar care nu s-au concentrat foarte tare pe piața națională și locală și care simt în ultimii ani o nevoie acută de a fi prezente. Cel mai potrivit exemplu în acest sens sunt companiile multinaționale, care au unități de lucru în România. Odată cu scăderea forței de muncă din România a crescut nevoia de poziționare pe piață ca brand de angajator. Și astfel noi, ca agenție, ne-am specializat și în employer branding și CSR. Această transformare a reprezentat o adevărată provocare pentru echipa noastră, sute de ore de studii și analize și zeci de drafturi de propuneri. Dar acum, după o mulțime de campanii implementate, am acumulat experiența care ne recomandă în acest domeniu ca jucători principali în zona de vest a țării.

Consider că una dintre frumusețile domeniului în care activăm este schimbarea. Iar unul dintre testele continue de care avem parte este adaptarea la schimbare. Dacă ai acest atu, poți spune că ești o agenție matură.

Ce se întâmplă cu metodele clasice folosite în promovare și care sunt noile trenduri? Ce se întâmplă cu print-ul și outdoor-ul?

Pot spune că noi nu am renunțat la nici unul dintre serviciile pe care le ofeream la început, ci continuăm să le utilizăm pe toate ca metode de promovare.

Bineînțeles că nu în aceleași doze, dar ele fac parte încă din mixul pe care îl includem în strategia de promovare. Deși este destul de des întâlnită ideea că printul a murit, mai ales acum când vedem că multe dintre publicațiile cu vechime și destul de cunoscute au încetat să tipărească și s-au concentrat pe online, cred că scăpăm din vedere cealaltă latură, a publicațiilor mai noi pe piață, care s-au nișat foarte bine și care sunt foarte vizibile atât în online, cât și ca materiale tipărite.

CREATIV Cam la fel stau lucrurile și în ograda noastră. Dacă înainte de boom-ul tehnologic era suficient să arăți că exiști pe piață și să îți prezinți serviciile sau produsele cu mesaje atractive transmise prin intermediul bannerelor, a meshurilor sau a f lyerelor, acum acest lucru este o banalitate dacă nu incluzi un element catchy. Ceea ce vreau să transmit este că printul nu a murit, ci a evoluat și este mult mai amplu gândit de companii și agenții. De exemplu, billboard-ul clasic este tot mai des înlocuit de cel care conține elemente 3D, bannerele clasice sunt tot mai des înlocuite de ecranele cu LED care rulează mici sporturi, iar paginile din broșuri ne surprind cu tipar 3D, lăcuiri selective sau alte finisaje premium.

Putem defini clar și convingător avantajele pu­ blicității online?

Consider că, pentru brand, unele dintre principalele avantaje ale online-ului sunt costurile mai mici față de publicitatea TV și multiplele modalități de a crea conținut, iar pentru consumator avantajul principal este posibilitatea de a da feedback în timp real. Cred că online-ul a făcut ca majoritatea brandurilor să devină mai comunicative. Să iasă din zona de confort, unde țineau un monolog în fața clientului, și să fie deschise la a purta un dialog. Și, mai ales, să își asume faptul că nu sunt perfecți și că feedback-ul poate să doară destul de tare.

Ce sfat le-ați da companiilor care se af lă în căutarea unei agenții de publicitate?

Le-aș recomanda să își găsească cel mai bun sfătuitor și să îl țină aproape cât mai mult timp. Adică să gândească o colaborare cu o agenție de publicitate ca o relație pe termen lung, ce trebuie construită cu eforturi din ambele părți.

Cred că o agenție de publicitate poate fi cel mai bun prieten al unei companii, atâta timp cât între cei doi participanți există o chimie reală, fructificată prin interacțiune continuă. Pentru ca o agenție să poată răspunde eficient solicitării unei companii, trebuie ca mai întâi să cunoască bine acea companie, istoricul ei, domeniul de activitate și, bineînțeles, publicul țintă.

Iar lucurile acestea nu sunt posibile de pe o zi pe alta.

Pentru a obține rezultatele dorite, este nevoie de timp și analiză. Pentru că, după cum obișnuim noi să spunem: oricine poate da sfaturi, dar sfaturile într-adevăr folositoare vin de la cei care te cunosc cu adevărat.

63

64

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oxygen clădește relații de încredere

Începuturi Agenția independentă de comunicare Oxygen a apărut la final de 2009, sub denumirea la acel moment de Oxygen Public Relations, ca parte din grupul de comunicare Frank Communications. Tereza Tranakas, fondatoarea agenției, își dorea să aibă propriul start-up încă de pe când a început să lucreze în comunicare, în cadrul unor agenții din Statele Unite, conduse de femei antreprenor. “Nu erau agenții mari, dar erau agenții foarte bune și femeile acestea reușiseră să facă niște lucruri foarte frumoase. Mi-a plăcut mult modelul lor de business. Și mi-am propus atunci ca la un moment dat să fac și eu același pas”, își amintește fondatoarea.

Tereza este acum unul dintre cei mai apreciați profesioniști din industria de comunicare din România, cu 20 de ani experiență pe plan local, dar și internațional. Expertiza sa în comunicare acoperă o varietate de industrii precum FMCG, retail și imobiliare, IT&C, bănci & finanțe, pharma, real estate, energie și multe altele.

Cu birouri în București și Cluj-Napoca, agenția Oxygen a fost premiată încă de la începutul activității pentru campaniile sale. Agenția deține un portofoliu vast de clienți, precum: Olympus Dairy, TotalSoft, Nestlé, Moncler, Luxoft, AD Pharma, BCR, Betano, Skoda, Garanti Bank, Total Romania, Enel, Volvo, Huawei, KiK, Metro Systems, Sony Pictures AXN, World Class, Intesa Sanpaolo Bank, Grand Entertainment, PPD Romania, Gruppo Campari (Campari, Aperol), Acqua Panna, San Pellegrino, Asirom VIG, SPLAT Professional, Batiste, Dr. Hart, Femibion, DELL și mulți alții.

Primii 10 ani Oxygen a evoluat și continuă să se dezvolte încă de la lansarea sa, lucrând cu profesionalism și pasiune, și dezvoltând campanii de succes pentru branduri. „Ne-am transformat complet în cei 10 ani de activitate.

Oxygen a ajuns la un know-how extins în industria de comunicare. Nu ne mai definește conceptul de agenție de PR, pentru că oferim servicii de strategie, campanii integrate, social și digital, influencer marketing, advertising, producție video, BTL și marketing. Am intrat într-o nouă etapă a dezvoltării noastre la nivel de echipă și competențe. Pregătirea și coor-

donarea internă a tuturor departamentelor implicate sunt foarte importante. Am învățat să ne bazăm pe echipa noastră, să ne împărțim responsabilitățile și să acționăm concertat pentru a rezolva cât mai repede o situație. De asemenea, foarte important este să te pui în pielea fiecărui stakeholder și să anticipezi nevoile pe care le va avea în caz de criză.

Pot spune că întotdeauna am avut o abordare integrată. În fond, nu e neapărat vorba de creativitate, cât de a găsi soluția potrivită pentru a răspunde la brieful/ obiectivul clientului.

Flexibilitatea este la fel de importantă precum creativitatea”, crede Tereza.

Oxygen este acum o agenție de comunicare 360 și oferă servicii de marketing integrat și consultanță în comunicare, precum managementul reputației, publicitate, comunicare internă, employer branding, social media și digital marketing, comunicare B2B, relații publice, CSR, organizare evenimente, influencer marketing și producție video. Orice brief, fie el strict de PR, beneficiază de aportul tuturor departamentelor.

Oxygen Cluj În 2018, Oxygen a sărbătorit 10 ani pe piață si a deschis filiala la Cluj-Napoca, fiind prima agenție de comunicare din România care s-a extins într-un oraș din afara Bucureștiului. Și a pornit cu tot entuziasmul, de la căutat birou în Cluj, la format echipă locală și câștigat clienți din zonă. Deschiderea din Cluj a făcut parte din strategia companiei de a se dezvolta și de a fi alături de mediul de afaceri dinamic din zona de Nord-Vest a țării. În primul an de activitate, echipa multidisciplinară a agenției locale, coordonată de Ruxandra Marin, a oferit servicii de consultanță și implementare pentru diverse proiecte de comunicare ale companiilor din Cluj-Napoca și zona de NordVest a țării, dar și pentru branduri naționale și internaționale care au implementat proiecte la nivel regional, în Oradea, Bistrița. Pe plan local, Oxygen colaborează cu o serie de clienți importanți, printre care: Alfa Software, bigstep®, MERON, KIK, hipMenu, Transilvania IT Cluster, Metro Systems.

“Acum, după aproape doi ani de activitate, credem și mai mult în decizia de extindere a Oxygen pe plan local. Am întâlnit un mediu de business diferit, dar provocator. Descoperim aici povești noi și oameni creativi, în fiecare zi, ceea ce ne bucură și ne încurajează. Ne dorim ca atât afacerile clujene, cât

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și companiile internaționale prezente în Cluj-Napoca să beneficieze de expertiza și experiența noastră de peste 10 ani în industrie și să construim împreună strategii de comunicare externă și internă de impact”, a declarat Ruxandra Marin, Senior Partner Oxygen Cluj.

Tot Ruxandra spune că intenția de a deschide pe piața din ClujNapoca a existat mereu și s-a născut din pasiunea și admirația pe care le-a avut mereu pentru orașul ei natal. „Clujul este un centru de business care, la ora actuală, are o dezvoltare extrem de dinamică. Modul în care acest oraș se schimbă continuu implică a ține pasul cu ultimele tendințe și de a veni în întâmpinarea unor nevoi care poate încă nu au fost create sau conștientizate. Există aici deschidere pe partea de noi business-uri, iar faptul că există un public pretențios motivează și mai tare. În plus, cu rădăcini în inima Ardealului, echipa care se ocupă de dezvoltarea Oxygen Cluj este locală. Cu siguranță o călătorie înteresantă, sunt multe provocări, dar și multe oportunități, cu loc pentru cine dorește să facă lucrurile altfel, mai îndrăznețe.”

Despre piața de comunicare integrată, Ruxandra spune că încă se maturizează, cu pași mici și precauți, dar cu un grad ridicat de îndrăzneală. La fel ca în București, și la Cluj, PRul se îndreaptă încet, dar sigur către o practică strategică în construcția de brand, iar clienţii îi înţeleg tot mai mult rostul. Tendința spre digital PR & campanii în social media este la fel de accelerată ca la nivel național, însă deschiderea spre ino¬vare și tehnologizare este mult mai mare aici. Poate și datorită specificului tehnologic al orașului, care îi conferă un alt grad de curaj. Nevoia cea mai mare la nivel de comunicare se simte pe componenta de Employer Branding și comunicare internă.

2019 - 2020 La final de 2019, Oxygen a implementat un audit intern și unul extern în agenție și a pregătit o restructurare organizațională în linie cu rezultatele auditului. Totodată, anul 2020 aduce o relansare a brandului Oxygen și o nouă identitate vizuală, ce presupune o abordare chiar și mai integrată a proiectelor, pentru campanii mai creative și rezultate cuantificabil mai bune. „Despre industrie și trendurile din 2020, credem că temele care au legătură cu sustenabilitatea, diversitatea și incluziunea sau protecția mediului vor fi din ce în ce mai prezente în discursul brandurilor. Podcast este cuvântul anului în 2020, dar Oxygen reiterează faptul că tot ce nu înseamnă creativitate sau merge pe un trend fără substanță, fără un impact în rezultate sau relevanță pentru brand, rămane doar un trend pasager. Noi credem în continuare în mediile tradiționale, care pot să aducă beneficii de imagine bradurilor, susținem

CREATIV

print-ul, canalele tradiționale de comunicare rămân sursa cu cel mai ridicat grad de încredere pentru deciziile de cumpărare, creând o relație directă mai stransă între branduri și consumator”, consideră Tereza Tranakas.

Ca întotdeauna, Oxygen a început anul cu optimism și îl încheie în aceeași notă. 2019 a fost un an bun pentru agenție și pentru clienții alături de care a lucrat, înregistrând rezultate pozitive. Agenția independentă de comunicare și-a dezvoltat atât echipa, cât și portofoliul de clienți, și au avut oportunitatea de a realiza proiecte de anvergură și campanii frumoase.

Nu în ultimul rând, Oxygen clădește relații de încredere. „A fost un an bun. Cu multe provocări. Un volum enorm de muncă, aproape ne-a pus capac. Am învățat lucruri noi, neam adaptat unor culturi noi. A fost primul an în care ne-am uitat mai mult în interior. Am analizat greșelile, am evaluat oportunitățile, am conștientizat prezentul și am luat niște decizii despre viitorul agenției. Mie îmi place să mă uit la partea plină a paharului, orice greutate vine cu o învățătură. Am încredere că 2020 va fi un an bun, pe care suntem pregătiți să îl întâmpinăm cu optimism și forțe proaspete ”, a declarat Tereza Tranakas.

65

66

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gotic Media mizează pe reclama în mișcare de Traian DAN

Studiile arată că reclama în mișcare prinde cel mai bine la publicul țintă dintre reclamele outdoor. Pe acest principiu se bazează și Marinel Cionca, administratorul Gotic Media, cu o vechime în branșă de peste 22 de ani.

Acesta spune că nu i-a fost prea greu să treacă de la metodele clasice spre noile trenduri. „În ceea ce mă privește, mare lucru nu s-a schimbat. Seriozitatea m-a ajutat să mă adaptez”, a precizat Marinel Cionca.

Față de ani în urmă, administratorul Gotic Media, a observat că online-ul a „mușcat” o bucată bună din partea de outdoor. „Reclama pe online a luat avânt în ultimii ani. Online-ul a luat o parte bună și din presa scrisă, dar și din radio. Și ia în continuare. Online-ul reprezintă un procent mare dintr-un buget de reclamă”, a observat Marinel Cionca.

Online vs outdoor Cele mai eficiente canale de publicitate sunt, potrivit specialistului în reclame, orientate spre dorințele clienților și spre publicul țintă. „Partea de outdoor, pe care suntem noi specializați, nu țintește atât de mult o creștere a vânzărilor cât, mai ales, o campanie de imagine. Partea de online se poate targeta și poți vedea rezultatele concrete. La outdoor nu poți avea un răspuns în timp real. Doar dacă faci niște studii de piață, să vezi care este impactul”, explică administratorul Gotic Media.

Despre așteptările clienților, Marinel Cionca, a observat că aceștia ar dori să le crească vânzările imediat după afișarea reclamelor. „Orice campanie are un timp de reacție la consumator, la publicul țintă. Nu are efect imediat. Eu sunt adeptul campaniilor pe termen lung. Nu cred că au efect campaniile pe sume foarte mari pe termen scurt. Campaniile pe termen lung sunt mai eficiente. Și clienții mei știu asta”, subliniază specialistul.

Vizavi de avantajele publicității online, administratorul Gotic Media, spune că acestea pot fi targetate mai ușor spre publicul țintă. „Totuși, există și aici dubii, în sensul că există pericolul ca reclamele să ajungă la clienți virtuali care nu au legătură cu reclama respectivă, neavând nevoie de produsul sau serviciul respectiv, dând pur și simplu click doar pentru contorizare.

Persoane de pe alte continente sau țări îndepărtate. Părerea mea este că o campanie trebuie dirijată pe mai multe segmente: pe online, pe print, pe outdoor. După aceea, trebuie făcut un studiu pentru a vedea de unde îți vin răspunsurile. Și pe urmă te direcționezi pe canalul respectiv”, explică Marinel Cionca.

Campanii și campanii „Campaniile publicitare sunt locale și naționale. La campaniile naționale mesajul este mai general. La campaniile locale, mesajele sunt mai țintite spre anumiți clienți. Unele campanii sunt lucrate în așa fel încât să-i facă pe oameni curioși. Spre exemplu, campania la calculatoarele BenQ a fost făcută într-un mod inedit, pentru a trezi interesul clienților. O lună a apărut pe panourile publicitare doar litera «B», ceea ce a trezit curiozitatea. Pe urmă, efectul a fost subliminal”, a exemplificat specialistul.

Marinel Cionca a vorbit și despre viitorul reclamelor pe print, pe radio, pe TV și outdoor. Părerea lui este că acestea se vor reduce, o parte din bugetele pe aceste segmente migrând spre online.

„La presa scrisă contează, în primul rând, tirajul și istoricul ziarului respectiv. Mai nou se fac reclame la pachet: presă scrisă, combinată cu online. Ziarele care vor să reziste, trebuie, neapărat să aibă și varianta online”, este de părere administratorul Gotic Media.

Reclame în mișcare Gotic Media s-a specializat pe reclamele outdoor în mișcare, pe mijloacele de transport. „Costurile inițiale la o reclamă pe tramvai sau autobuz sunt un pic mai mari, nu cu mult, cu 25%.

Sunt costurile de producție, de neutralizare. Costul de chirie este cam la fel ca pentru un panou. Dacă reclama este pe o perioadă mai lungă, devine cea mai ieftină reclamă. Plus că un mijloc de transport are o arie de acoperire foarte mare. În Oradea asta înseamnă cât cinci panouri publicitare. În orașele mari și mai mult. Nu în ultimul rând, aici ai un public țintă real, care circulă cu mijlocul de transport sau care vede mijlocul de transport, chiar dacă nu circulă cu el. Foarte mulți clienți optează pentru astfel de reclame”, a declarat Marinel Cionca.

Dintre marii clienți ai Gotic Media care și-au afișat reclamele pe mijloacele de transport amintim: Lotus Center, Momax, Novambient, Era Shopping Park, Brumă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CREATIV

67

Ovi D. Pop - povestea Duran’s Press de Traian DAN

Duran’s Press este una dintre cele mai vechi și cunoscute agenții de publicitate din Oradea.

Administratorul agenției este artistul fotograf Ovi D. Pop, unul dintre cei mai premiați fotografi la nivel internațional. Ovi D. Pop a realizat mai multe monografii ilustrate ale Județului Bihor și albume ale Oradiei.

Începuturi în publicitate Ovi își aduce cu nostalgie aminte de începuturile lui în afaceri publicitare, în 1994, pe vremea studenției. „Fiind student și având nevoie de bani, mi s-a părut foarte ușor să dau din gură și să vând publicitate la diverse ziare locale. Blabla-ul meu, fiind jumătate român, jumătate ungur, a avut un succes destul de mare. Am reușit să prind destule contracte, în două – trei luni ajungând să am comision mai mare decât salariile profesorilor mei universitari”, povestește Ovi. Afacerile mergând din ce în ce mai bine, și-a înființat o firmă, care a ajuns în scurt timp la 18 angajați. A urmat anul fatidic 2008, când economia duduia. A primit o ofertă de vânzare a firmei, de peste un milion de euro, din partea unui consorțiu din Austria, pe care a refuzat-o. „Cum eram cu capul în nori, văzând că firma merge, nici nu m-am gândit la vânzare. Nu luam în seamă semnele care anunțau criza”, a explicat Ovi D. Pop. În 2009 au urmat niște schimbări legislative care i-au adus pierderi de circa un miliard de lei vechi. A trebuit să dea oameni afară, mai bine zis să-i determine să plece, nemaifăcând față cheltuielilor. Au urmat vremuri grele, cu credite neplătite, cu sume neîncasate. A intrat în faliment. În trei ani s-a redresat achitând creditele.

L-a salvat fotografia O invitație în China cu Asociația Artiștilor Fotografi din România, la un schimb de experiență, i-a schimbat complet percepția asupra fotografiei și viața. „După drumul din China, am început să trimit fotografiile la concursuri. Am început să văd altfel fotografia. În cinci ani de activitate am reușit să adun peste 600 de premii naționale și internaționale, în 54 de țări”, a precizat artistul fotograf. Ulterior a ajuns, datorită fotografiei, în foarte multe țări, ca jurat.

Ce se întâmplă în publicitate Întrebat cum a făcut trecerea de la metodele clasice spre noile trenduri în publicitate, Ovi D. Pop spune că după ce și-a revenit în urma crizei din 2009 – 2011, a pus un accent mai mare pe partea de creație, pe inventivitate.

Cum este resimţită nevoia de inovaţii în comunicare şi branding?

Oradea fiind un oraș mai mic, nu prea sunt clienți cu pretenții prea mari. Aici prețul contează cel mai mult. Se acceptă mai greu inovațiile, pentru că vin cu un preț mai ridicat.

Care sunt cele mai eficiente canale de publicitate?

După părerea mea, cele mai eficiente și mai utilizate canale

de reclamă, în ultima vreme, sunt: Facebook și Instagram.

Acestea au cea mai mare influență asupra publicului. Apoi urmează reclamele de pe site-urile canalelor de știri, care s-au înmulțit foarte tare și care au o priză foarte mare la anumite categorii de persoane.

Care sunt aşteptările clienţilor din observațiile tale?

Marea majoritate a clienților mei ar dori calitate la un preț cât mai mic. Nu spun că nu mai sunt și excepții de la această regulă.

Cum ai putea defini clar şi convingător avantajele publicităţii online? În primul rând, clientul nu mai are bătăi de cap cu multitudinea de pliante și fluturași. Companiile de reclamă nu mai au probleme cu împărțirea acestora, ceea ce ducea la un cost destul de ridicat și greu de controlat. Apoi, cred că publicitatea online poate fi mai bine targetată spre publicul căruia i se adresează.

Cum se pot tranforma view-urile în vânzare şi profit?

Până nu demult, view-urile erau egale, în mare masură, cu tirajul produselor de marketing printate. Și asta nu neapărat legat de cum ajungeau la publicul țintă. Cred că acum se reușește o targetare mai bună, cunoscând preferințele publicului țintă. Inevitabil, apare și profitul.

Ce se întâmplă cu printul, cu TV-ul, cu radio-ul şi outdoor-ul?

Fiind o societate full-service, dar care se bazează pe print, am resimțit scăderea cererilor pe aceste instrumente. Mai ales pe print. Am încercat să creăm produse proprii, ca să umplem golul lăsat. Trendul este acum pe TV, pe radio, pe online.

Mai are viaţă publicitatea pe print?

Cererile de reclame pe print sunt minimale. Doar pentru anumite categorii: imobiliare, angajări, inaugurări de obiective, dar într-o măsură mai mică. Tirajele s-au redus și ele de la tiraje de offset la print digital.

68

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Adelina Chişu, Managing Director:

“La Ghepard Communication nu facem tranziţii, ci mai degrabă învăţăm constant să experimentăm Echilibrul între clasic şi modern” Ghepard Communication este o agenție de comunicare integrată, înființată acum 3 ani de Adelina Chișu, după o experiență de 10 ani în marketing-ul corporatist. În cuvinte meșteșugite, într-o poveste cu întrebări și răspunsuri, directorul Ghepard Communication ne-a oferit o lecție de echilibru și o filosofie de companie și despre viață.

Cum faceți tranziția de la metodele clasice spre noile trenduri? Întâi de toate cred că, până să vorbim de tranziţia despre care aţi pomenit, ar fi oportun şi inspirat să detaliem un aspect, de asemenea, foarte important: de fapt când anume ar trebui să se întâmple o asemenea tranziţie? Nu pot să nu rememorez, cu nostalgie, acel moment în care am decis să lansez pe piaţă Ghepard Communication, meditând la valorile acestei companii care sunt respectate cu stricteţe de către toţi cei care ne trec pragul şi aleg să lucreze cu noi. Spuneam atunci că fondez această companie convinsă fiind de faptul că este important să construiesc proiecte de calitate care să aducă rezultate de impact pe termen mediu şi lung. Şi pentru ca acest frumos deziderat să se întâmple, este vital să descopăr oameni cu poveştile lor nespuse care, prin servicii de branding aprofundate, pot deveni repere în lumea în care trăim. Apoi am considerat că, într-o lume care se schimbă zilnic cu viteza gândului, pentru succes, este mare nevoie să ştii să te mişti cu Agilitate, să ai Forţa necesară pentru a depăşi cu uşurinţă obstacolele care, inevitabil, îţi apar în cale, să ai Originalitate pentru a putea să inovezi şi să oferi, astfel, ceva nou şi deschizător de drumuri care te diferenţiază de alţii, iar mai apoi, dar nu în ultimul rând, să ai viziune, întrucât doar dacă ştii să priveşti departe, ajungi departe. Cea dintâi confirmare că sunt pe drumul cel mai bun mi-a oferit-o chiar colegul meu cu care am pornit la drum lung, istoricul Varga Attila de la Academia Română, cercetător la prestigioasa Universitate din Oxford. L-am auzit spunând adesea că “cine nu are trecut, nu are nici prezent, prin urmare nici viitor”. Extrapolând aceasta la răspunsul pe care trebuie să vi-l ofer la întrebarea Dvs., eu cred că este fundamental să ştii să construieşti cu echilibru, să faci echilibru între vechi şi nou, pentru că una din cele mai dificile şi, totodată, una din cele mai frumoase provocări ale vieţii nu este să faci tranziţii, ci să fii un Arhitect al Echilibrului. Sunt puţini cei care reuşesc să atingă această performanţă, iar cei care, totuşi, o fac, aceia sunt preţioşi pentru că sunt în măsură să edifice punţi trainice între tradiţie şi inovaţie, între clasic şi modern. Cu alte cuvinte, înveţi din ceea ce a fost, iar pe acest fundament construieşti tu ceva nou. Făcând aceasta, ai un dublu avantaj: prospeţimea noilor trenduri îţi deschid, într-adevăr, ferestre largi spre viitor, dar în acelaşi timp nu pierzi nici conexiunea cu acele „rădăcini” sau temelii pe care ai început

la un moment dat să clădeşti cu pasiune. Prin urmare, la Ghepard Communication nu facem tranziţii, ci mai degrabă învăţăm constant să experimentăm Echilibrul între clasic şi modern, iar rezultatul este mereu o armonie irezistibilă care ne dă sens şi motivaţie pe măsură.

Cum vedeți nevoia de inovații în comunicare și branding?

După cum menţionam deja, trăim într-o lume care se schimbă parcă cu viteza gândului, în consecinţă este un imperativ să ştii să fii pregătit şi deschis la nou, mai ales când este vorba despre comunicare şi branding. În lumina acestui fapt nu pot să nu recunosc că, da, într-adevăr este o permanentă nevoie de schimbare, însă marea provocare este cum anume faci aceste inovaţii. În industria MarCom-ului ca să îţi reuşească în mod lăudabil ceea ce îţi propui, dar de aşa manieră încât clienţii să fie mulţumiţi, eu cred că este nevoie de talent, de răbdare şi mai presus de orice este nevoie de multă empatie. De fapt, aici cred că este una din cele mai importante chei ale succesului pe acest plan: prin empatie te conectezi la clientul tău care,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în realitate nu este doar un client, ci parte din povestea ta!

Odată ce ai construit această conexiune - care trebuie să fie solidă - pasul următor este să personalizezi demersul tău pe orizontul lui de aşteptări. Ştim cu toţii, există oameni care sunt mai reticenţi la nou sau cel puţin îl adoptă gradual în funcţie de frecvenţa lor de rezonanţă. Alţii, din contră, sunt mult mai deschişi la inovaţie, prin urmare şi semantica discursului tău trebuie să se armonizeze cu o asemenea stare de spirit. Şi atunci, ca să mă apropii de întrebarea Dvs., înainte de a vedea care este nevoia de inovaţie în sfera de comunicare şi branding, trebuie în prealabil să înveţi să o simţi la cel care este în faţa ta. Aici începe măiestria celui care excelează cu adevărat în ceea ce numim comunicare şi branding. Primul pas este să ştii să fii tu un foarte bun ascultător de emoţii şi vibraţii lăuntrice, iar când te armonizezi cu ele să devii un bun comunicator care reuneşte lumi şi instrumentele potrivite pentru nevoile clientului. Restul e ştiinţă şi experienţă!

Care sunt canalele eficiente de publicitate?

Canalelele de publicitate se identifică în funcţie de strategia de comunicare & marketing, după definirea obiectivelor şi a publicului ţintă. Deja este un clişeu să spui că în secolul nostru ar fi o eroare gravă să ocoleşti canalele social media, mai ales că ele sunt şi atât de accesibile… Aşa cum pomeneam deja, este vital să te conectezi la cel care doreşte să îţi devină client. Când ajungi să te familiarizezi cu orizontul lui de aşteptări, ştii cu siguranţă şi care dintre canale i se potriveşte mai bine. După acest pas, vine încă

CREATIV

o mare provocare, cred eu. Ca specialist trebuie să ştii, iar apoi să îi şi recomanzi „doza” potrivită pentru publicitatea pe canalul de care el are nevoie. Ne întoarcem astfel la lecţia echilibrului. Este, într-adevăr, important să cunoşti cele mai eficiente canale de publicitate, dar este la fel de important şi cum le foloseşti mai apoi. Pentru că în lipsa unei „doze” potrivite de apariţii, chiar şi cel mai grozav proiect de publicitate, pe cel mai eficient canal posibil, se poate transforma rapid într-un eşec lamentabil.

Ce așteptări au clienții dvs?

O întrebare scurtă, dar frumoasă care face cât o campanie inteligentă de publicitate! Clienţii, teoretic vorbind, au multe aşteptări de la cei pe care aleg să îi plătească pentru diverse servicii. Până la urmă însă, una dintre aşteptări, care are şi cea mai mare greutate, se impune în mod decisiv: clienţii mei aşteaptă să fiu una cu ei! Şi nu întâmplător... Aşa este şi în viaţa trăită, când înveţi să fii una cu cel cu care porneşti la drum, călătoria în sine devine un privilegiu şi, totodată, o mare plăcere, întrucât, la acest nivel de comunicare nu finalul are cel mai mare impact, ci tocmai drumul parcurs împreună! Clienţii îţi devin loiali nu doar pentru că obţin ceea ce vor la calitate semnificativă, cât şi pentru că drumul pe care îl fac cu tine este unul ferm şi se simt în siguranţă într-un parteneriat de business.

Puteți defini convingător avantajele publicității online?

Aleg să vă răspund la această întrebare, oferindu-vă o povestioară cu tâlc petrecută în viaţa reală: acum trei ani am

69

70

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ales să fac publicitate pentru activităţile unei renumite instituţii care astăzi este, cu siguranţă, un reper pentru viaţa culturală a acestei comunităţi şi nu numai. Când am pornit la drum cu acest proiect am simţit, în cel mai scurt timp cu putinţă, faptul că respectiva instituţie dorea cu ardoare o campanie de publicitate, dar nu avea exerciţiul gestionării unui asemenea demers şi, cu atât mai puţin, al efectelor benefice de după. Am ales varianta online, convinsă fiind că, în acest mod, avantajele unui atare demers urmau să vină destul de repede şi cu impact profund pe o arie foarte largă. Când s-a încheiat totul cu bine, am realizat că, dincolo de satisfacţia lucrului bine făcut, mai era ceva important pe care orice specialist în comunicare şi branding trebuie să îl exerseze constant: publicitatea online îţi oferă spaţiu şi impact pe măsură, dar până să atingi succesul scontat trebuie să pregăteşti clienţii pentru ceea ce va urma... pentru că nu doar reuşita este importantă, cât şi ceea ce faci cu aceasta după ce ai obţinut-o!

simţuri lăuntrice, iar când se armonizează cu ele să devină un bun comunicator, care să-şi atingă cu încredere obiectivele de marketing şi comunicare.

Cum se transformă view-urile din mediul online în vânzări și profit?

Aici deja vorbim, din nou, despre măiestrie în comunicare. Până ca view-urile din mediul online să se transforme în vânzări şi profit trebuie să ajungi la faza în care ai acele view-uri, iar aici intervin o sumedenie de instrumente de care dispunem în zona digitală. Îmi aduc aminte de celebrul film „Neverending story”, una din cele mai frumoase poveşti de ficţiune din toate timpurile. În acea peliculă, personajul principal priveşte într-o carte care era, de fapt, o oglindă deschisă spre o lume virtuală în care totul era posibil. De aceea, nici povestea în sine nu se termina vreodată, deoarece ori de câte ori priveai acolo, trăiai o experienţă nouă care te îmbogăţea sufleteşte. Revenind la întrebarea Dvs., pentru ca view-urile din mediul online să existe întâi de toate, mai mult, ele să se şi transforme în vânzări şi profit este nevoie de „Oglinda Fermecată” unde mulţi să privească constant. Simbolic vorbind, „Oglinda Fermecată” este tocmai cel care comunică, dar de aşa manieră încât cel care ascultă să cumpere convins, dincolo de avantajul material şi calitativ, satisfacţia lui sufletească să fie una pe măsură.

De aceea spun că un specialist autentic în branding, întâi de toate, trebuie să fie un bun ascultător de emoţii şi

Ce se va întâmpla cu print-ul?

Aşa cum spuneam, este într-adevăr un trend ascendent să se consume mai toată informaţia în zona online.

Print-ul aş vrea însă să nu dispară. Nimic nu se compară cu plăcerea lecturii unui ziar proaspăt ieşit de la tipar, a unei broşuri sau a unei cărţi în mai multe volume pe care faci însemnări şi îţi revezi scrisul de mână după ani şi ani. Printul e o experienţă, o săgeată spre cele 5 simţuri ale noastre...

Cum vedeți evoluția publicității în televiziune, radio, outdoor? Îmi place futurologia, prin urmare aş vrea să-l citez pe Thomas Wrede, celebru fotograf german şi arhitect de imagini, care de curând a spus următoarele cuvinte cu tâlc: „Cred că vom vedea tendința ca oamenii să plătească pentru conținutul pe care îl vor. Sau să plătească mai mult. Dar e o chestiune cuplată cu dezvoltarea economică, că asta guvernează puterea de cumpărare“. Aşadar, acestea nu vor dispărea, chiar dacă avem de-a face cu această tendinţă de desfăşurare a comunicării în zona online. Televiziunea, radioul şi outdoorul sunt instrumentele perfecte atunci când ai de pregătit o strategie de comunicare integrată, un impact aferent pe măsură!

Care sunt cele mai de succes campanii ale dvs?

Toate proiectele la care am lucrat au o parte din mine, pentru că de fiecare dată m-am implicat cu pasiune în ceea ce mi-a fost dat să fac. M-au entuziasmat însă acele campanii în care am reuşit să aduc laolaltă instituţii diverse, oamenii din lumi diferite, din domenii diferite, convingându-i să lucreze împreună şi să se susţină reciproc. Asta cred că este cel mai important în munca pe care noi o facem: să unim lumi şi să-i facem pe oameni să vorbească aceeaşi limbă, măcar cu ocazia unui eveniment! Iar când vezi că aceasta chiar se întâmplă, într-un mod eficient, începi să realizezi cam cum este şi cu vocaţia ta. Restul vine de la sine, restul e poveste fără sfârşit…

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

71

Inovația - motorul competitivității agriculturii românești Utilizarea produselor de uz fitosanitar, sămânță de calitate, îngrășăminte și tehnologii moderne au permis fermierului român să dubleze productia agricolă în perioada scursă de la aderarea României la UE, aceasta depășind pentru prima dată cifra de 32 milioane de tone în anul 2018. Un lucru este cert: ca să devenim cât mai competitivi la nivelul UE este nevoie în continuare de investitiții în noile tehnologii. Despre realizările fermierilor români, schimbările din politica agricolă comună, noile oportunități și ofertele de produse inovative ale furnizorilor de inputuri în paginile următoare.

72

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Evoluția agriculturii după aderarea României la Uniunea Europeană de Niculina-Silvia HICEA, Consilier superior - Direcția pentru Agricultură Județeană Cluj Prin aderarea României la Uniunea Europeană, agricultura a fost pusă în fața celei mai mari provocări de după 1989: să fie competitivă cu agricultura celorlalte state membre, dintre care unele cu tradiție de sute de ani în acest domeniu, cu ferme bine structurate și dotate din punct de vedere tehnic și tehnologic, cu fermieri „din tată-n fiu”. Era clar pentru toată lumea că nu va fi ușor, dat fiind faptul că agricultura românească s-a prăbușit în doar câțiva ani după Revoluție: pământul a fost retrocedat prin Legea 18, fiind fărâmițat în câteva milioane de parcele, proprietarii au început să-l lucreze fără a avea acces la mecanizare, la tehnologii noi și fără a avea cunoștințele necesare. Totuși, în 2007, agricultura era pe un trend ascendent, iar transformarea din agricultura socialistă spre sgricultura capitalistă începuse deja.

Ar fi imposibil să negăm modernizarea agriculturii din ultimii 20 de ani (dacă socotim și perioada de pre-aderare și Programul SAPARD 2000-2006) prin utilizarea banilor europeni. Din 2007, după aderare, România a beneficiat de aproape 15 miliarde de euro din FEADR pentru implementarea celor două Planuri Naționale de Dezvoltare Rurală (2007-2013, respectiv 2014-2020), precum și de peste 19 miliarde de euro din FEGA - pentru schemele de plăți gestionate de APIA. Din păcate, fermierii nu trebuie să dovedească cum și pentru ce utilizează sumele primite de la APIA. În schimb, banii primiți prin intermediul AFIR trebuie investiți în agricultură – vorbim aici de sumele contractate pe submăsurile din M04 ”Investiții în active fizice” și din M06 ”Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” – pentru care au fost alocate peste 3 miliarde de euro numai în PNDR 2014-2020, la care se adaugă cele peste 2,2 miliarde plătite în PNDR 2007-2013.

Astfel, în perioada 2007-2013 au beneficiat de finanțare FEADR un număr de 2.863 de ferme prin Măsura 121 ”Modernizarea exploatațiiloe agricole” și alți 952 de agenți economici au accesat Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. În total, suma plătită pentru aceste proiecte a depășit 1,18 miliarde de euro, bani care au fost investiți în cumpărarea de tractoare și mașini agricole performante pentru sectorul vegetal, în construcția de adăposturi pentru animale și dotarea acestora cu echipamente ultramoderne, în facilități pentru procesarea produselor agricole, atât la nivel de fermă, cât și ca unități independente.

La investițiile realizate prin măsurile prezentate mai-sus se adaugă și investițiile realizate de cei peste 12.800 de tineri fermieri ”instalați” prin intermediul măsurii 112, pentru care AFIR a plătit peste 300 de milioane euro, precum și investițiile în modernizarea infrastructurii agricole și silvice, realizate prin Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, pentru care s-au efectuat plăți de peste 460 de milioane de euro, însemnând construcția a 2.000 km de drumuri agricole și peste 315.000 ha suprafață amenajată pentru irigații.

Investițiile în modernizarea agriculturii au continuat și în perioada 2014-2020. Astfel, până la finele anului 2019,

gradul de absorbție a fondurilor europene gestionate de AFIR era de 55%, iar dacă adăugăm şi prefinanţarea din 2015 şi 2016, gradul de absorbţie ajunge la 59%.

Potrivit datelor privind absorbţia fondurilor europene furnizate de MADR, suma totală plătită beneficiarilor până la 5 decembrie 2019 se ridică la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă.

Evident, banii europeni alocați prin FEGA și FEADR nu sunt singurele surse de finanțare pentru dezvoltarea agriculturii. Mulți antreprenori din agricultură, în special proprietarii unor ferme mari și foarte mari, au ales în ultimii ani să reinvestească profitul obținut în modernizarea propriilor afaceri.

Au apărut astfel ferme foarte înalt tehnologizate (”high-tech”), cum ar fi exploatații de vaci cu lapte mulse de roboți – vorbim aici de ferma lui Liviu Peica din Orheiu Bistriței (județul Bistrița-Năsăud), modernizată cu 650.000 euro (din care 70% bani europeni), sau de exploatația agricolă din Băilești (județul Dolj) a lui Sorin Predoi, unde lucrează din 2016 cea mai mare com-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bină agricolă din lume – New Holland CR10.90 – care a stabilit în anul 2014 recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore, și anume 797 tone, și care costă peste 550.000 de euro.

Desigur, toată lumea știe că cea mai tehnologizată și mai performantă exploatație agricolă din România este fosta S.C. AGRICOST S.A. (cumpărată în 2018 de arabii de la Al Dahra), care exploatează peste 57.000 ha de teren (cea mai mare fermă vegetală din Europa), unde s-au făcut în ultimii 10-20 de ani investiții de miliarde de euro, și unde, numai în anul 2019, au fost achiziționate 13 combine, 13 tractoare mari, cu ghidare automată, 27 remorci pentru transportul producţiei, 11 semănători, dar şi 173 echipamente de irigat.

Iar investiţiile nu se opresc aici, anul viitor fiind programate a se cumpăra încă 16 combine, 16 tractoare mari, 32 remorci, 110 echipamete de irigat, astfel încât toate cele 29 de ferme din Insula Mare să lucreze cu cele mai noi şi eficiente echipamente aflate pe piaţă - așa a declarat directorul executiv Al Dahra/Agricost, Geanina Ioniţă. În Insula Mare, parametrii climaterici – temperatura și umiditatea aerului, precipitațiile, viteza vântului, umiditatea și temperatura solului vor fi monitorizate cu ajutorul a 29 de staţii meteorologice, care vor transmite toate datele culese într-o aplicație complexă care va constitui o platformă integrată cu alte date provenind de la utilaje inteligente – semănători, aparate de stropit, combine, dar și alte mașini de recoltat”, a declarat și dr. ing. Lucian Buzdugan, președintele Consiliului de Administrație al Agricost SA. Astfel, începând cu 2019, Al Dahra (noul proprietar al terenurilor) va investi aici peste 500 milioane de dolari, bani care ar urma să aducă exploataţiei agricole din Insulă, în următorii 5 ani, un important atu în rândul marilor ferme agricole din lume.

La Agricost lucrează peste 900 de angajați, din care peste 100 cu studii superioare, pentru care firma se preocupă an de an să fie pregătiți cu cele mai bune practici agricole la nivel mondial, și chiar sunt trimiși să se specializeze în ferme din țări cu agricultură super-avansată.

Problema agriculturii românești este că astfel de ferme le putem număra pe degetele de la mâini, în schimb sunt peste 750.000 de exploatații agricole mici și foarte mici, fără acces la echipamente și tehnologii moderne și fără o preocupare vizibilă pentru a-și îmbunătăți performanțele.

Polarizarea aceasta excesivă, cu câteva ferme foarte mari, ”high-tech”, și cu sute de mii de exploatații ”low-tech”, este de altfel principala trăsătură a agriculturii românești.

Specialiștii atrag atenția factorilor de decizie, de mai bine de 20 de ani deja, că trebuie rezolvată aceas-

AGRO TB tă problemă cât mai repede, pentru a putea asigura independența alimentară a României – o țară care ar putea hrăni peste 80 de milioane de oameni și a cărei deficit în balanța comercială cu produse agricole depășește constant, începând cu anul 2015, 1 miliard de euro anual.

Acestui deziderat i s-au alăturat și cei mai mulți lideri ai formelor asociative reprezentative din agricultură, printre care și actualul secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florian-Emil Dumitru, care spunea următoarele la o conferință din 2019: „Există o polarizare puternică. Sunt ferme mari și ferme mici, de subzistență. Adevărul este că fermele mici nu au cum să reziste pe piață, ele vor rămâne, dacă vor mai rămâne, pentru autoconsum. Fermele mari sunt un bun câștigat și ele trebuie susținute. În același timp, fermele mijlocii, de familie, trebuie să se dezvolte pentru a crea o clasă de mijloc a agriculturii românești”.

Tot astfel a declarat și actualul ministru al agriculturii, Nechita-Adrian Oros, într-o întâlnire cu fermierii și cu reprezentanții instituțiilor din agricultură ce a avut loc la Cluj-Napoca, pe data de 10 ianuarie 2020: ”România are toate tipurile de ferme: de la cele foarte-foarte mari (cu peste 10.000 ha) la cele foarte-foarte mici (de subzistență). Dorința conducerii MADR este consolidarea fermelor mici și mijlocii. Acest obiectiv va fi unul din principalele puncte ale noului Plan Național Strategic (PNS) pentru perioada 2021-2027. Redactarea acestui document este principala provocare a MADR pentru anul 2020!” – a spus ministrul.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, noul PNS 2021-2027 va cuprinde măsura de stimulare a înnoirii de generații în agricultură – Instalarea tinerilor fermieri – pentru a aduce un suflu nou în acest sector de activitate, dar și o măsură destinată fermelor mici, care doresc să investească în tehnologii noi și în utilaje performante, încercând astfel să devină competitive pe piață, să se autosusțină și să contribuie la creșterea segmentului de produse românești de pe piață.

Desigur, mai sunt și alte măsuri propuse de țara noastră care vor contribui la atingerea acestui țel, cum ar fi: plafonarea voluntară concomitent cu aplicarea plăților redistributive, care să fie direcționate către fermele mici și mijlocii, continuarea schemei de plăți cuplate și a posibilității de acordare a ajutoarelor naționale de tranziție etc.

Să sperăm că România va obține o alocare cât mai consistentă și condiții avantajoase de utilizare a banilor europeni în viitoarea perioadă de programare 2021-2027, o etapă hotărâtoare pentru rezolvarea problemelor structurale și pentru continuarea retehnologizării și modernizării agriculturii românești!

73

74

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

75

Aproape 21 miliarde de euro pentru agricultură, cum îi cheltuim de Ligia VORO

România va beneficia de aproape 21 de miliarde de euro în noul exercițiu bugetar european 2021-2027, astfel că în această perioadă se lucrează la Programul Național Strategic și se poartă negocieri la nivel european în ceea ce privește noua Politică Agricolă Comună.

“Deocamdată avem negocieri atât la nivelul miniștrilor, dar ați văzut că sunt negocieri și la nivelul șefilor de stat și de guverne, apoi negocieri destul de dure în Parlamentul European privind această Politică Agricolă Comună și privind cele două elemente de noutate – Green Deal și conceptul Farm to Fork. Noi, ca minister, dorim ca această nouă Politică Agricolă Comună să fie prietenoasă cu mediul, dar dorim să fie prietenoasă și cu fermierii, și cu agricultorii, și atunci dorim ca toate aceste măsuri care se cer în plus să fie și finanțate substanțial, pentru că altfel va fi foarte greu să îi lămurim pe cei care activează în agricultură să acceseze aceste măsuri, dacă nu vor fi sprijiniți consistent și din punct de vedere financiar, și riscăm să pierdem acele sume care vor fi dedicate acelor măsuri de climă și mediu și nu vor fi acceptate de fermieri”, a explicat Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aflat într-o vizită de lucru la Târgu Mureș.

Adrian Oros a arătat că ministerul nu va impune nimic, însă e nevoie de o schimbare de paradigmă.

“Prin măsurile pe care le vom finanța consistent și di­ recționat în noul Program Național Strategic dorim să schimbăm această paradigmă în care să exportăm subvenții și să finanțăm, în primul rând, calitatea, procesarea, depozitarea, zootehnia, adică să creștem animale cu valoare genetică ridicată care să fie vandabilă la prețuri competitive și, în primul rând, să sprijinim ferma de familie, pentru că aici este un pericol foarte mare. Noi, țările din această zonă, avem o anumită particularitate, sunt câteva sute de ferme foarte mari, probabil cele mai mari ferme din Europa și din lume, care multe dintre ele exportă subvenții – materie primă neprocesată -, avem peste 790.000 de ferme de subzistență, adică gospodăriile populației, și doar câteva mii de ferme de familie care în toată Europa și peste tot sunt osatura principală a agriculturii și care sunt cele mai stabile și cele mai potrivite și pentru agricultura din România și cele care vor reuși pe termen lung să păstreze tot ceea ce înseamnă viața rurală și dezvoltarea rurală”, a detaliat ministrul.

Problema subvențiilor România va ajunge abia în 2026 să aibă subvenții egale cu media europeană în agricultură, care este acum de 266 euro/ha, în timp ce fermierul român încasează doar 195 de euro/ha. Și asta dacă guvernanții români nu vor reuși să grăbească procesul de convergență.

Legat de plafonarea subvențiilor la 100.000 de euro, cum cere Comisia Europeană, ministrul Oros a precizat că: “Noi avem și susținem o poziție comună cu țările din sud-estul Europei ca această plafonare să fie voluntară,

adică fiecare stat să decidă, după ce își face o analiză socio-economică în acest domeniu al agriculturii, de unde să înceapă nivelul acestei plafonări, iar banii care rămân să fie redistribuiți către fermele mai mici. Noi, dacă vom fi nevoiți să facem această plafonare, banii care vor rămâne și vom vedea câți vor rămâne, avem mai multe scenarii, îi vom distribui către fermele de familie ca să întărim acest tip de ferme. Deocamdată suntem în negocieri, dar noi susținem plafonarea voluntară și avem și o a doua variantă, o plafonare la 300.000 de euro, pe acest scenariu sunt afectate vreo 80 și ceva de ferme din totalul fermelor”.

De asemenea, România va solicita ca anul de referință al raportărilor să fie 2019, pentru că din 2016 totalul suprafețelor agricole a crescut.

Programul de irigații continuă Ministrul a dat asigurări că programul național de irigații, lansat în 2015, va continua până în 2023 cel puțin, an până la care a fost prelungit de actualul guvern. În acest moment, peste 2,2 milioane de ha sunt irigate, lucrările de infrastructură principală de irigații sunt undeva la 40% din ce s-a propus în 2015, însă peste 8 ani, aceasta va fi reabilitată complet din bugetul național. “În paralel există programe europene și măsuri pe care le vom cuprinde și în viitorul Program Național Strategic, în așa fel încât și infrastructura secundară, infrastructură de care beneficiază asociațiile de fermieri, practic, să poată să fie reabilitată și apa să ajungă peste tot acolo unde este nevoie. În paralel, vom cuprinde în Programul Național Strategic, pentru că în ultima perioadă, din păcate, nu a fost o prioritate și un program de desecări și de combatere a eroziunii solului, mai ales că prioritatea aceasta legată de Green Deal ne va da posibilitatea să orientăm sume consistente și în acest domeniu”, a arătat acesta.

76

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

La tradiționalul simpozion al DAFCOCHIM AGRO,

Produse, soluții și tehnologii recomandate fermierilor de Ligia VORO & Alin ZAHARIE

Alături de fermieri, reprezentanții a șapte companii multinaționale, furnizoare de inputuri ADAMA, AZOMUREȘ, Bayer, CORTEVA Agriscience, FMC, Nufarm și Syngenta și-au expus, în prezentările extrem de detaliate, noutățile pentru agricultura din Centrul Transilvaniei pentru sezonul 2020 la Simpozionul DAFCOCHIM Agro, găzduit de Centrul de Evenimente RAB din Sângeorgiu de Mureș.

“După cât de bun cuvânt are harul vostru viu/Cu iubire de pământ, sub văzduhul străveziu,/din livadă până-n lan, să aveți un an sublim,/Parteneri și-n noul an cu al nostru DAFCOCHIM”, a fost salutul de întâmpinare adresat participanților de către dr. ing. Gheorghe Boțoman, consultant tehnic al DAFCOCHIM Agro și moderatorul Simpozionului DAFCOCHIM Agro.

Acesta le-a urat fermierilor prezenți bun venit din partea echipei tehnice a DAFCOCHIM Agro și a acționarilor și managementului DAFCOCHIM Group, pentru a continua: “Bun venit la Sângeorgiu de Mureș, la un mega-simpozion tehnic, unde sunt prezente șapte companii multinaționale care vă vor oferi cele mai noi informații tehnice legate de portofoliul de produse, ale căror virtuți dvs. le veți testa în câmpurile din Centrul Transilvaniei. Avem onoarea ca, împreună cu partenerii noștri, cele șapte mari companii multinaționale, să putem oferi partenerilor noștri fermieri din Centrul Transilvaniei cele mai performante tehnologii privind produsele de protecția plantelor, fertilizanți de ultimă generație și, nu în ultimul rând, genetică performantă.

Vorbind despre genetică este un paradox.

Spuneam în poezia de la început că este un an sublim, sublim înseamnă perfecțiune, ceva minunat, eu v-aș dori din tot sufletul și mi-aș dori și mie pentru că sunt fermier și cercetător, un an normal pentru că ceea ce vedem afară este anormal. Clima din ultimii patru ani seamănă mai mult cu cea din sudul Spaniei sau a Greciei. Trebuie să ne adaptăm, nu avem ce face. Iar companiile multinaționale, am discutat cu fiecare, sunt pregătite să ne ofere genetică în primul rând, adaptată la noile condiții pedoclimatice”. Înainte de a le da cuvântul invitaților din companiile furnizoare de inputuri, dr. ing. Gheorghe Boțoman, vizibil emoționat, și-a exprimat în cuvinte și printr-o poezie bucuria reîntoarcerii Silviei Oprișcan, directorul de marketing și dezvoltare al DAFCOCHIM Group, în managementul companiei, după patru ani de concediu de creștere a celor doi copii – Sofia și Luca.

“Mămica de astăzi este Silvia Oprișcan, fostă Cojoc, director de marketing și dezvoltare al Grupului DAFCOCHIM, care împreună cu mine, acum patru ani în Ungaria, a făcut o prezentare. Acum, Silvia este locată la București, pentru că DAFCOCHIM are un birou la București, și se va ocupa în con-

78

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de la momentul apariției, și care conferă o protecție în plus până în primăvară, și despre alte erbicide, fungicide, insecticide și regulatori de creștere destinați culturii de păioase.

Fermierii prezenți au mai putut afla recomandările de produse ADAMA pentru culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță.

Dintre acestea l-am aminti pe Racer, un erbicid foarte bun pentru combaterea ambroziei, o buruiană pe care fermierii și nu doar ei au obligația să o distrugă din cauza problemelor grave de sănătătate pe care le poate cauza.

tinuare de imaginea DAFCOCHIM Group în România, dar în principal se va ocupa și de protecția dvs. ca fermieri, pentru că în relațiile cu firmele multinaționale, noi trebuie să vă oferim produse de calitate și la prețuri rezonabile. Asta va face Silvia”.

Directorul de marketing și dezvoltare le-a urat, de asemenea, participanților bun venit.

Am alunecat apoi în prezentările celor șapte furnizori de inputuri.

Portofoliu bogat de la ADAMA Compania ADAMA a fost reprezentată la Simpozionul DAFCOCHIM Agro de Gabriela Vila, directorul comercial național al ADAMA, de Adrian Sâmbotin, director de vânzări zona Transilvania, și de Mihai Cociș și Török Barna, reprezentanți vânzări.

Prezentarea tehnică a produselor și soluțiilor din portofoliul ADAMA i-a aparținut lui Adrian Sâmbotin.

Pentru început, invitatul a prezentat o parte din portofoliul de produse pentru cultura de păioase, cea mai importantă cultură în România, și anume 2,6 milioane de ha, unde ADAMA are o cotă însemnată de piață.

“Suntem lider de piață pe segmentul de fungicide, avem un portofoliu foarte bogat, în T1 și T2 produse foarte performante, insecticide și regulatori de creștere, plus erbicidele consacrate”, a arătat Adrian Sâmbotin.

Una dintre noutățile din portofoliul ADAMA pentru această cultură este fungicidul Seguris Xtra, un nou produs pe baza tehnologiei Amistar Xtra care conține în plus Izopirazam, o moleculă care conferă o dublă legare.

De asemenea, un produs lansat anul acesta este Seguris Era, un produs de ultimă generație care poate fi aplicat atât în T1 cât și în T2.

Adrian Sâmbotin a mai vorbit depre Trinity, un produs care se adresează combaterii monocotilelor încă din toamnă,

Soluții AZOMUREȘ adaptate fermierilor AZOMUREȘ este o companie binecunoscută, din păcate singura care mai produce îngrășăminte la un nivel înalt în România, așa cum avea să menționeze Liviu Bădărău, director național de vânzări al AZOMUREȘ. În portofoliul de produse al AZOMUREȘ sunt câteva noutăți enumerate și prezentate de către invitat. „Noutățile AZOMUREȘ sunt reprezentate de îngrășământul NP 20:20 + Zn, un produs dedicat culturii de porumb. Rugămintea mea la acest produs este să faceți teste la voi în fermă, să aveți curaj să luați produse noi, chiar dacă ele costă puțin mai mult, aspect care vă ajută să vedeți beneficiile acestui produs. A doua noutate sunt îngrășămintele NP + Kieserit și NPK + Kieserit. Kieseritul este o rocă naturală din care extragem magneziu și sulf. Rolul magneziului în dezvoltarea rădăcinilor este incontestabil, precum și în procesul de fotosinteză, care determină dezvoltarea ulterioară a plantei și atingerea potențialului maxim de producție. Sunt produse care se pretează, atât la cultura de grâu dar și la rapiță, floarea soarelui și, mai nou, la porumb. Sunt produse atât pentru aplicările de bază cât și pentru cele faziale”, a prezentat acesta.

AZOMUREȘ are în strategia sa orientarea spre fermier și dezvoltarea de produse dedicate nevoilor acestuia. „Ce putem face noi față de alți producători care doar aduc și vând produsele pe piața românească, lucru pe care îl vom face în viitorul apropiat, alături de DAFCOCHIM, alături de fermieri, este de a dezvolta produse dedicate culturilor fermierilor. Aici este o limitare pentru că o tranșă minimă pe care o putem face cu o rețetă specializată este de 1.000 - 1.500 de tone, care înseamnă undeva la 4.000 – 5.000 ha adunate cu aceeași rețetă. Pot fi făcute rețete adaptate solurilor din Transilvania, în funcție de culturile planificate de fermieri pe terenurile lor”, a punctat acesta.

La întâlnirea cu fermierii a fost prezent și Josh Zacharias, director comercial Ameropa România.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bayer, lider național pe segmentul de protecția plantelor Mihai Gheorghe, directorul comercial Bayer România & Moldova, a punctat încă de la început poziția de lider pe care Bayer o ocupă în România pe segmentul de protecția plantelor.

Dorința companiei Bayer este de a prezenta în fața fermierilor soluții adaptate pornind de la nevoile pe care le au fermierii, de la fiecare parcelă cultivată de aceștia, și aici vorbim de sămânță, de genetică, de produsele de tratare a semințelor unde descoperirile companiei sunt incontestabile.

Anul 2019 a adus câteva provocări cărora industria de protecția plantelor a trebuit să le facă față, prin eliminarea utilizării produselor din clasa cloronicotinoidelor în tratamentul seminței la cereale. Portofoliul de produse Bayer rămâne unul extrem de bogat. „Cele mai reprezentative boli la cereale sunt legate de septorioza, apoi rugina, făinarea și fuzarioza spicelor. În acest sens, portofoliul companiei Bayer pentru cultura de cereale pornește de la tratamentul seminței, continuă cu controlul buruienilor, al bolilor și al dăunătorilor. În cazul tratamentului la sămânță, în anul 2019 am lansat un produs nou care se numește Bariton Super, care reprezintă un succes, un suport real pentru problemele și nevoile pe care le au fermierii. Dacă vorbim de campania de primăvară, vorbim de controlul buruienilor. Pentru cele dicotiledonate avem erbicidul Sekator, iar pentru controlul gramineelor în cultura de cereale avem două produse: Atlantis Flex și Hussar Activ. În ceea ce înseamnă programul de protecția bolilor, portofoliul Bayer este unul solid și puternic. Este unul dintre cele mai bine reprezentate portofolii pentru tot ceea ce înseamnă probleme de boli în cultura de cereale care nu a suferit schimbări, lucru care se va întâmpla și în viitorul apropiat. Aici vorbim de Falcon Pro, continăm cu Nativo, Aviator XPro, Zantara, iar pentru controlul fuzariozei la spic, produsul Prosaro. Ca insecticide avem Biscaya, Decis și Proteus”, a încheiat directorul comercial Bayer România & Moldova.

CORTEVA Agriscience, cel mai mare furnizor de inputuri în formă combinată Maria Cîrjă, director de marketing al CORTEVA Agriscience, a deschis prezentarea companiei CORTEVA Agriscience, cu

AGRO TB

observațiile pe care le-a notat după o vizită în Statele Unite ale Americii. Iar una dintre aceste probleme cu care se confruntă și fermierii americani este problema azotului care ajunge în pânza freatică.

“Managementul azotului este astăzi pe buzele celor din Uniunea Europeană și din toate țările membre ale Uniunii Europene. De ce trebuie să avem grijă să controlăm azotul?

Pentru că, dacă este prea mult și ne dorim să aplicăm mai mult azot ca să obținem producții mai mari, plantele nu pot să consume tot ce aplicăm și atunci o parte din el se duce în pânza freatică, se transformă în nitrați, nitriți, cu toții am auzit de aceste otrăvuri, iar apa respectivă ajunge în cana noastră. (…) Dacă este prea puțin, nu obținem producții și atunci cum putem să facem să avem grijă de mediul înconjurător, de sănătatea noastră și să obținem și producții mai mari la hectar?”, a sintetizat problema Maria Cîrjă.

Apoi a amintit de sumele alocate pentru fermierii care au obligația de a cultiva culturi de acoperire/fixatoare de azot. Iar apoi l-a introdus în scenă pe Trey Hill, un fermier din Maryland, statul Washington, care deține o fermă aproape de câteva orașe mari Washington, Baltimore, Wellington, și care a explicat cum a împăcat cele două extreme – nevoia de a hrăni solul cu azot și obligația de a proteja mediul. Invitatul a prezentat și mai multe analize pe care le-a făcut asupra terenului prin intermediul serviciilor de agricultură digitală pe care le oferă Granular, o companie a CORTEVA Agriscience, și colaborării cu universitatea.

La Simpozionul DAFCOCHIM Agro, despre cel mai mare furnizor de inputuri în formă combinată, semințe și produse de protecția plantelor, din România și despre produsele din portofoliu a vorbit apoi Jean Ionescu, Country Leader România și Moldova, CORTEVA Agriscience.

“Suntem o mașină de tehnologie care vine în fiecare an în fața dvs. cu cele mai avansate soluții genetice și de protecția plantelor”, a arătat acesta.

Pentru că anterior s-a vorbit despre serviciile Granular, Jean Ionescu a anunțat că acestea vor fi accesibile și în România în perioada imediat următoare.

Vânzările CORTEVA în România sunt reprezentate 70% de partea de semințe, iar 30% înseamnă crop protection.

După cum aminteam, CORTEVA Agriscience este lider în România, iar această poziție înseamnă că firma este lider la vânzările de hibrizi de porumb – brandul AquaMax nu are nevoie de nicio prezentare, la cele de floarea soarelui – 47% cotă de piață, este cel mai mare jucător la erbicide la păioase și la rapiță, cel mai mare producător de semințe din România, la Afumați este cea mai mare stație de semințe, unde sunt produși în jur de 1,6 milioane de saci anual, deține 15.000 de ha unde produce semințe și este cea mai mare companie de cercetare agricolă prezentă

79

80

AGRO TB

în România. De asemenea, la soia, CORTEVA ocupă cam 78% din piața din România.

La final, Cristian Deliu, director de vânzări Zona 7 CORTEVA Agriscience, și-a prezentat echipa din județele Mureș, Harghita, Covasna, Bistrița-Năsăud.

FMC extinde, la nivel național, Evalio® AgroSystem Vasile Iosif, Country Leader al FMC România și Republica Moldova, a insistat asupra utilății aplicației Evalio® AgroSystem pe care compania a dezvoltat-o și care monitorizează, în România, două populații de dăunători ai culturii de porumb, propunând, implicit, și o aplicare științifică a tratamentelor cu produse de protecția plantelor în cultură.

Programul a fost implementat în 2018 la nivelul Uniunii Europene, iar în România, utilizarea să a început în 2019, în 30 de ferme din partea de sud a țării, amplasate într-un mod științific, motiv pentru care în program a fost cooptat și Institutul de Cercetare de la Fundulea. Începând cu anul 2020, Evalio® AgroSystem va fi implementat la nivel național și va monitoriza doi dăunători foarte periculoși Ostrinia spp. și Helycoverpa, două lepidoptere care pot afecta grav calitatea și productivitatea culturii de porumb. Costul implementării serviciului și a monitoriza cei doi dăunători se va cifra la peste 150.000 de euro.

De asemenea, reprezentantul FMC își dorește ca în program să participe institutele și stațiunile de cercetare, inclusiv din Transilvania.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În condițiile în care viitorul înseamnă combaterea integrată a dăunătorilor și în raport cu dorința consumatorului de a nu găsi reziduri de pesticide, de produse de uz fitosanitar în produsele agricole, serviciul digital oferit de FMC oferă avantaje certe în a aplica tratmentele atunci când este nevoie și numai dacă este nevoie.

“Utilizând Evalio® AgroSystem veți putea aplica produsele Coragen și Avaunt, două dintre cele mai prietenoase insecticide cu mediul și cu entomofauna utilă, la momentul oportun obținând o combatere excelență a dăunătorilor în cultura de porumb și veți putea să explicați și care au fost considerentele care au stat la baza deciziei de a aplică tratamentul, și anume pragul economic de dăunare, gradul de atac etc.”, a subliniat invitatul. În încheierea prezentării, Horia Pop, Area Sales Manager, FMC, le-a făcut fermierilor câteva recomandări de produse de protecția plantelor din portofoliul companiei pentru culturile din zona Transilvaniei.

NUFARM, cu tehnologie completă Daliana Ast, director național de vânzări Nufarm România, i-a informat pe fermieri legat de autorizarea de urgență a tratamentului cu produse neonicotinoide pentru sămânța de porumb. „Vreau să vă solicit atenția cu privire la anumite aspecte privind autorizarea de urgență a tratamentului cu produse neonicotinoide pentru sămânța de porumb. Ea are câteva amendamente față de autorizările obținute în anii trecuți. În primul rând, autorizarea este valabilă pentru perioada 20 ianuarie - 1 mai 2020. Important de știut este că tratamentul seminței se va efectua numai de către prestatorii autorizați care sunt înregistrați la oficiile județene fitosanitare. Aceștia trebuie să facă dovada că au instalații profesionale și personal calificat pentru efectuarea tratamentului. De asemenea, sămânța tratată se va utiliza numai în zonele cu infestare foarte puternică a dăunătorilor de sol Agriotes și Tanymecus. Textul aici este oarecum evaziv, deoarece nu specifică un grad anume de dăunare. Fermierii au obligativitatea să pună acele plăcuțe inscripționate cu sintagma „semințe tratate cu neonicotinoide”, care vor fi puse la dispoziția fermierilor de către partenerul nostru, DAFCOCHIM Agro și furnizate de către noi. Important de știut este că însămânțarea trebuie să se efectueze cu semănători dotate cu deflectoare care să asigure un grad înalt de încorporare a semințelor în sol și să reducem emisiile de praf în atmosferă. După semănare, trebuie mers la Oficiul

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Județean Fitosanitar unde se face o declarație din care să rezulte localitatea, blocul fizic unde s-a înființat cultura tratată cu neonicotinoide, tipul de sămânătoare folosit (echipată cu deflector). Aceste informații vor fi completate în registrul privind evidența tratamentelor cu produse pentru protecția plantelor (PPP). În ce privește dozele pentru care s-a obținut autorizarea, ele sunt de 6 litri la tona de sămânță pentrun combaterea Agriotes, respectiv 8 litri la tona de sămânță pentru Tanymecus. În mod obligatoriu, pe eticheta de sămânță trebuie să fie înscrise toate frazele de risc.

Am discutat și cu reprezentanții Direcției Fitosanitare, care m-au asigurat că ne stau la dispoziție cu toate informațiile să putem duce la capăt această campanie de tratament sămânță de porumb, să fim în regulă și să beneficiem la maxim de ea. Sunt convinsă că vom găsi soluții, că toți cei care avem nevoie vom beneficia de această, cel mai probabil, ultimă derogare de utilizare a produselor neonicotinoide pentru tratamentul semințelor de porumb”, a arătat Daliana Ast, director național de vânzări Nufarm România.

Invitata a detaliat apoi, în prezentarea tehnică, produsele din portofoliul Nufarm.

Syngenta: oameni, dialog, tehnologie Compania care a închis simpozionul a fost Syngenta, iar prezentarea companiei și a răspunsurile la provocările pe care agricultura le întâmpină i-au aparținut lui Sergiu Staicu, Managing Director Syngenta Romania & Moldova al companiei.

La nivel mondial, Syngenta se bazează pe 500 de milioane de fermieri care au încredere în produsele și soluțiile companiei.

“Atât fermieri mari, cât și fermieri mai mici. Ne dorim să fim alături de toți pentru a găsi cel mai potrivit produs, cea mai potrivită tehnologie pentru situația fiecărui fermier în parte, pentru ferma fiecăruia. Cu siguranță, în spatele acestor lucruri există ceea ce înseamnă tehnologie și cercetare în Syngenta, în spatele căreia stau din nou oameni. Oamenii Syngenta, colegii mei din cele peste 90 de țări, își folosesc expertiza și experiența pentru a inova. Inovația nu e o noutate pentru Syngenta, acesta este felul în care ne-am născut și felul în care continuăm să jucăm un rol important, să fim lideri în ceea ce înseamnă piața de agribusiness la nivel global. Sunt mai mult de 120 de locații dedicate cercetării și dezvoltării, astfel încât să venim către fermieri cu acea soluție, cu acel produs de protecția plantelor, cu acel hibrid, de floare, de porumb și, în viitor, de grâu, care să răspundă și să se adapteze cel mai bine nevoilor și situațiilor din fermele existente în

această zonă. De ce asta? Pentru că am fost în dialog cu fermierii, pentru că echipa Syngenta, inclusiv cea din România, care este în continuă creștere, a fost în aceste ferme unde există dialog și cooperare”, a mai arătat Sergiu Staicu.

Din prezentarea Syngenta nu a lipsit o amplă detaliere a portofoliului de produse realizată de Emil Nedelcu.

Alături de Sergiu Staicu și Emil Nedelcu au mai fost Iulia Nicola, CP Marketing Head Business Area Black Sea, Syngenta, și Marius Mitru, reprezentant vânzări zona Transilvaniei.

Un parteneriat trilateral, bazat pe încredere Cu această ultimă prezentare, dr. ing. Gheorghe Boțoman i-a invitat în scenă pe Marinel Ștefan, directorul general DAFCOCHIM Agro, și pe cei doi acționari – Liviu Cojoc și Radu Fodor.

Cuvântul de închidere a acestei ediții a Simpozionului DAFCOCHIM Agro i-a aparținut Cezarului, cum l-a denumit dr. ing. Gheorghe Boțoman, Marinel Ștefan. „Aș dori să le mulțumesc fermierilor pentru răbdarea de care au dat dovadă în a asculta toate prezentările companiilor participante la simpozion. Întotdeauna am adus în fața fermierilor furnizorii noștrii, pentru a-i asigura că marfa din depozitele DAFCOCHIM ajunge direct de la producător. Să aibă încredere în continuare în noi, nu lucrăm cu produse în compensare, îi aprovizionăm doar cu produse direct de la producători. Le doresc fermierilor un an bun, multă sănătate, alături de mulțumirile adresate echipei care o conduc și care mă sprijină foarte bine”, a spus, la finalul simpozionului, Marinel Ștefan, director general al DAFCOCHIM Agro.

81

82

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

83

84

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lecoimpex, sprijin total pentru fermieri Agricultorii din Transilvania au ca partener principal în dezvoltarea activității lor compania mureșeană Lecoimpex. Utilajele și piesele de schimb agricole de calitate, plus o gamă largă de servicii sunt argumentele care poziționează firma Lecoimpex în postura de furnizor important de materiale agricole. Deji N. Zoltán, manager punct de lucru Leco Agro, ne-a oferit detalii despre ofertele companiei mureșene pentru fermieri.

Cât de importante sunt utilajele agricole pentru fermieri?

Deji N. Zoltán: Utilajele agricole ușurează activitatea zilnică a fermierilor. La fel ca autoturismele, sunt de mare ajutor, dar necesită atenție și îngrijire periodică pentru a le păstra în condiții de funcționare optimă și a le crește durata de viață. Ținând cont de aceste aspecte, Leco Agro oferă fermierilor nu doar utilaje agricole și tractoare, ci și o gamă largă de piese de schimb, în magazinul dedicat agricultorilor, aflat în Cristeşti, județul Mureș.

Indiferent că este vorba de rulmenți, lagăre, simeringuri, curele, lanțuri, discuri sau alte piese agricole, Leco Agro oferă seriozitate, calitate și prețuri competitive!

Fermierii și producătorii agricoli pot alege dintr-un stoc diversificat calitativ și cantitativ de piese agricole, iar echipa Leco Agro, foarte bine pregătită tehnic, rezolvă aproape orice problemă într-un timp foarte scurt.

Ce ne puteți spune despre tipul și proveniența utilajelor și pieselor de schimb oferite de dvs?

Deji N. Zoltán: Lecoimpex face parte din grupul revânzătorilor de utilaje agricole și piese de schimb marca Maschio Gaspardo, producătorul nr. 1 de utilaje agricole din România. Maschio Gaspardo produce utilaje de înaltă calitate pentru arat, semănat, arhitectură peisagistică, tratarea culturilor, recoltarea şi prelucrarea fânului. Lecoimpex, în parteneriat cu Maschio Gaspardo, oferă fermieriwww.leco.ro lor o gamă largă de utilaje agricole, cum Cristești, Jud. Mureș, ar fi: cultivatoare, grape rotative, semăStr. Principală Nr. 563 G nători de precizie (porumb) și semănăofficeagro@leco.ro tori de cereale (păioase), echipamente 0753 315 470 combinate cultivatoare-semănătoare, mașini de tuns iarba, mașini de erbicidat, mașini de prelucrare a fânului și echipamente pentru lucrări minime agricole (de exemplu, presă de balotat) sau mașini pentru prelucrarea solului (freză de pământ, plug reversibil, disc agricol, scarificator).

Ce aspecte vizează serviciile oferite de Leco Agro?

Deji N. Zoltán: Echipa tehnică de la Leco Agro cunoaște toate aspectele legate de montarea, configurarea și întreținerea utilajelor agricole, oferind, pe lângă utilajele și piesele de schimb agricole, o gamă largă de servicii, cum ar fi: • soluții pentru probleme tehnice • demontare și montare piese de schimb • punere în funcțiune și reparații utilaje agricole (service mobil) • consultanță soluții de finanțare Leco Agro oferă cele mai avantajoase soluții de finanțare, adaptate nevoilor tuturor categoriilor de clienți, atât persoanelor juridice cât și persoanelor fizice autorizate și producătorilor agricoli. Aici aș exemplifica: • Dobânzi începând cu 0% • Creditare pe o perioadă de până la 60 de luni • Rate sezoniere, maxim 2/an • Fără garanții reale din partea clientului Despre toate aceste lucuri și alte detalii, putem discuta cu cei interesați în magazinul Leco Agro, situat pe Str. Principală Nr. 563 G, Cristești, Mureș.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

85

86

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Capsulele biologice pe bază de drojdie Sustaine™ contribuie la reducerea utilizării microplasticului

Corteva Agriscience va evalua utilizarea capsulelor fără conţinut de plastic în baza contractului cu Eden Research plc O nouă colaborare dintre Corteva Agriscience şi Eden Research plc îi va sprijini pe agricultori în efortul lor de a satisface cerinţele consumatorilor privind o agricultură mai sustenabilă.

Contractul de evaluare exclusiv permite companiei Corteva Agriscience, o companie globală, pur agricolă, listată pe piaţa NYSE, să evalueze tehnologia de încapsulare Sustaine™ a firmei Eden şi câteva formulări pentru tratamentul biologic al seminţelor din anumite teritorii majore.

Corteva va evalua exclusiv produsele care utilizează Sustaine™ în tratarea seminţelor până la sfârşitul anului 2020, moment în care compania poate încheia un contract exclusiv de distribuţie pentru aceste produse în UE, precum şi din Rusia, Ucraina şi Turcia. Aceasta e prima utilizare a produselor şi a tehnologiei Eden pentru tratarea seminţelor şi este un pas iniţial în acest domeniu într-o gamă de utilizări şi tipuri de seminţe.

Microcapsulele Sustaine™ sunt micro-sfere de origine naturală, fără conţinut de plastic, biodegradabile, derivate din drojdie. Această tehnologie a făcut posibilă utilizarea sigură şi eficace a ingredientelor active înregistrate ale firmei Eden şi ale terţilor, îmbunătăţind bioactivitatea, ţinând sub control volatilitatea şi sporind siguranţa culturilor.

Directorul General al firmei Eden, Sean Smith, a declarat: „Utilizarea potenţială a ingredientelor active ale firmei Eden şi a tehnologiei de formulare cu microcapsule Sustaine™ în tratarea seminţelor a fost înţeleasă de ceva timp de către Eden, însă aceasta e prima ocazie majoră de colaborare cu o companie pentru a dezvolta complet şi a comercializa un produs care foloseşte Sustaine™ în acest domeniu de aplicare”, adăugând: „Suntem foarte încântați să colaborăm cu Corteva, care, pe lângă faptul că este una din cele mai mari companii globale, pur-agricolă, și cunoscută pentru expertiza în domeniul seminţelor şi al tratării acestora. Acest contract s-a încheiat ca urmare a testelor iniţiale pozitive efectuate pe câmp de către Corteva anul acesta, aşa că suntem optimişti cu privire la faptul că această oportunitate semnificativă va deveni un succes comercial pentru ambele companii.”

Andre Negreiros, Seed Applied Technologies Leader, Europa, pentru Corteva Agriscience, a declarat: „Suntem bucuroşi să colaborăm cu firma Eden pentru a oferi agricultorilor soluţii complete, cu un profil favorabil din punct de vedere al mediului. Fiind o companie dedicată sustenabilităţii, sun-

tem încântați să folosim tehnologia de formulare Sustaine™ pentru a contribui la reducerea utilizării microplasticului, în conformitate cu aşteptările consumatorilor”. „Această colaborare reflectă abordarea asupra inovării deschise a firmei Corteva Agriscience, mobilizând colaborări la nivel mondial pentru a urmări inovările ce îmbunătăţesc productivitatea fermierilor, sustenabilitatea mediului şi promovează ideea de a continua să se cultive ceea ce contează – acum, dar şi în următoarele generaţii”, a completat acesta.

Despre Corteva Agriscience Corteva Agriscience™ este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității.

Având în portofoliu unele dintre cele mai ușor de recunoscut mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019, anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

Despre Eden Research plc Eden Research este o companie listată pe piaţa AIM, care creează şi furnizează produse biopesticide revoluţionare şi tehnologii de micro-capsulare naturală pentru industria globală de protecţie a culturilor, de sănătate animală şi de produse destinate consumatorilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

87

88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prima carte despre vin destinată amatorilor scrisă de un autor român

Connaiseur fără ifose de Cezar Ioan, lansată “E și o sumă de experiențe personal-profesionale, e și context pentru vin (văzut ca parte din gastronomie), e invitație la cunoaștere”, își descrie autorul Cezar Ioan cartea “Connaiseur fără ifose”. Prima carte despre vin destinată amatorilor scrisă de un autor român a fost lansată în 19 februarie la Cărturești Verona, în București.

Prima carte despre vin destinată amatorilor scrisă de un autor român și-a avut botezul în Bucueești, la Cărturești Verona, fiind lansată de Editura GastroArt și vinul.ro, alături de vorbitorii Ana Ioan, Cristian Pătrășconiu, Ștefan Chirițescu și editorul Cosmin Dragomir. “Connaisseur fără ifose - Tot ce ai vrea să știi despre vin. Și ceva în plus” de Cezar Ioan aduce arta vinului printre profani.

“Este – cel puțin după știința mea la acest moment – prima carte despre vin destinată amatorilor scrisă de un autor român. Cartea nu e deloc tehnică, ci folosește cuvintele cele mai simple și oferă și un dicționar al termenilor de specialitate, explicați pe înțelesul oricui nu este analfabet funcțional. Da, literatură autohtonă de profil mai există și e valoroasă, dar e destinată fie somelierilor, fie pasionaților de vin, fie marketerilor – nu publicului larg. E și o sumă de experiențe personal-profesionale, e și context pentru vin (văzut ca parte din gastronomie), e invitație la cunoaștere”, spune autorul Cezar Ioan despre volumul său.

“Iată-ne la cel de al doilea titlu din colecția GastroArt dedicată cărților de specialitate din atât de fertilul și robustul domeniu al gastronomiei. În calitate de editor sunt fericit că pot lansa un volum despre vinuri cu rol inițiatic, adresat, mai ales, celor care vor să descopere acest univers fabulos. De atât de multe ori, lumea cunoscătorilor de vin

este prea ermetică, elitistă (chiar snoabă) și intimidantă.

Ei bine, aceste rânduri o fac accesibilă și sunt o invitație sinceră la descoperiri empirice ale vinurilor cu ceva habar despre ele. În calitate de prieten, regăsesc în cartea lui Cezar sutele de ore de discuții prin care m-a familiarizat cu noțiunile elementare. Îi mulțumesc pe această cale pentru răbdare. Am fost exact unul dintre cei despre care vorbește la începutul textului: un individ care nu credea că va putea vreodată să diferențieze vinurile și după criterii ceva mai subtile. Ei bine, astăzi pot percepe arome secundare. Până la un nou tiraj, sper să le simt și pe cele terțiare”, ne transmite editorul Cosmin Dragomir.

Cezar Ioan este jurnalist, publisher și fondator al revistei vinul.ro, una dintre cele mai cunoscute voci din presa oenologică și gastronomică de la noi. Cezar Ioan este coinițiator alături de Cosmin Dragomir și Nico Lontraș al Congresului Național de Gastronomie și Vin, al Legii Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România și a mai multor proiecte dedicate industriei ospitalității. (L. V.)

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

89

90

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cristian Buzlea, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OFJIR) Bihor, crede legat de fondurile europene că:

“Dacă românii nu vor îndrăzni, vor îndrăzni alții” de Traian DAN

AFIR este cea mai digitalizată instituție publică din România, afirmă Cristian Buzlea, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OFJIR) Bihor, într-un interviu pe care ni l-a acordat. Şeful OJFIR Bihor a precizat că, din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, județul Bihor se menține în primele două oficii judeţene din ţară.

Cum este poziţionat judeţul Bihor la nivelul României din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene?

Judeţul Bihor se menţine în topul clasamentului. Suntem între primele două oficii judeţene din ţară. Lupta în ceea ce priveşte numărul de proiecte, dar şi valoarea acestora se dă între Bihor şi Dâmboviţa. Încă nu se poate face un clasament final, deoarece în momentul de faţă mai avem evaluări pe măsura 6.3, dar şi pe 17.1, precum şi pe sesiunile care se vor deschide luna viitoare. Prin urmare, de abia la finalul lunii noiembrie vom putea stabili un clasament exact. Ceea ce pot să vă spun în schimb, până la această dată, 2.800 de proiecte sunt semnate la nivelul judeţului Bihor, în valoare de 280 de milioane de euro. Marea majoritate a banilor au mers pe proiectele pentru agricultură, dar avem şi un rest de circa 40 milioane de euro care merge pe activităţile neagricole.

Care au fost liniile de finanţare cele mai atractive?

Cele mai atractive pentru noi au fost liniile menţinute din vechiul program 2007-2013 şi care s-au confirmat prin apetitul pe care l-au avut tinerii fermieri. La nivel naţional sunt aproximativ 11.000 de tineri fermieri instalaţi din care în judeţul Bihor sunt peste 950. O altă paralelă pe care vreau să o fac este legată de măsura 6.3 – fermele mici de familie, unde 12.000 de ferme de genul acesta au primit sprijinul de 15.000 de euro, din care, în momentul de faţă avem peste 1.300 ferme mici de famile care au semnat contractul, urmând ca anul acesta să mai semneze încă 300. Prin urmare, din 12.000 de contracte semnate la nivel naţional, în judeţul Bihor anul acesta vom ajunge până la 1.600 de contracte semnate. Şi măsurile de investiţii au fost des accesate de bihoreni. Avem pe măsura 4.1 – sprijin pentru dezvoltarea

fermelor mari, proiecte în valoare de peste 80 milioane de euro. De asemenea, şi pe măsura 4.2 – sprijin pentru procesare, cu mândrie putem spune că avem cel mai mare proiect din ţară finanţat din fonduri europene. Este vorba despre un centru de procesare, sortare, valorificare a legumelor care este în valoare de aproape 7 milioane de euro. Deci toate măsurile pe care la administrează AFIR, în judeţul Bihor s-au bucurat de un succes deplin.

Care sunt cele mai întâlnite greşeli pe care le fac beneficiarii proiectelor?

Poate că vă vine să credeți sau nu, eu am preluat conducerea acestui oficiu județean în 2013, imediat după ce Comisia Europeană a plecat din județul Bihor în urma unei misiuni de audit. Am avut neplăcuta misiune ca din 2013 până în 2014 să reziliem contracte cu valoare de aproximativ 25 milioane de euro pentru că au fost probleme la nivelul creării de condiții artificiale. Din toate aceste greșeli am învățat foarte multe. Avem foarte mulți indicatori de verificare a beneficiarilor noștri în evaluările pe care le-am făcut ulterior în 2014-2020, astfel încât, dacă la nivel național avem ca sancțiune dată de Comisia Europeană un proiect în valoare de 40.000 de euro, în județul Bihor au fost debitate proiecte în valoare de 250 milioane de euro. În programul actual

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

nu mai avem aceste probleme, nu avem nicio debitare, nicio sancțiune, nicio reziliere de contract pe această problemă de creare de condiții artificiale. Avem doar două rezilieri pe măsura 6.1 - instalarea tânărului fermier, pentru neîndeplinirea unor obiective.

AFIR a făcut o serie de schimbări pentru a ajuta beneficiarii în procesul de depunere. Ce ne puteți spune despre aceste modificări?

De-a lungul timpului au avut loc o serie de simplificări.

AFIR a devenit cea mai digitalizată instituție publică din România. În ultima vreme, am extins digitalizarea și pe măsurile cele mai mici, astfel încât depunerea cererilor de finanțare se face online. Întreaga relaționare documentară între Agenție și beneficiar, de asemenea, se face online prin introducerea semnăturii electronice. Prin urmare, singurul contact față în față cu beneficiarul nostru este atunci când facem vizita pe teren. Un alt lucru foarte important este Baza de date cu prețurile de referință. Este un mecanism care simplifică foarte mult procedura de achiziții. O altă abordare nouă pe care o are Agenția, și cred că suntem singura instituție care abordează această formă, este cea legată de plată. Beneficiarul poate lua un avans de 50% din valoarea totală a proiectului, avans cu care poate derula implementarea proiectului, dar din 2016 am abordat și plata la factură. Acest lucru înseamnă că beneficiarul își plătește partea lui de cofinanțare către furnizori, către prestatori, iar în baza cererii de plată pe care o întocmește la noi, instituția virează banii într-un cont special la Trezorerie. În acest fel presiunea financiară pe beneficiar este mult mai mică.

Care sunt noutățile măsurilor lansate în această sesiune?

Pe măsura 6.1 cei 43 milioane de euro se vor împărți în două: jumătate vor merge pe cunoscuta măsură națională destinată tinerilor fermieri din țară, iar jumătate se vor duce către tinerii fermierii care demonstrează că au un loc de muncă în străinătate, în diaspora. Deci pentru tinerii care doresc să se întoarcă acasă și să facă agricultură, preluând expoatațiile agricole de la părinți și venind cu un plan de afaceri, de dezvoltare. Aceștia beneficiază de aproape 20 de milioane de euro, alocare financiară pe toată această sesiune care se va deschide la finalul lunii aprilie.

Care credeți că sunt măsurile pe care ar trebui să se insiste în noul Planul Naţional, adică noul PNDR, respectiv ar trebui introduse noi măsuri de finanţare? În momentul de față, Autoritatea de management din cadrul MADR lucrează la noul program 2021-2027. Noi am avut mai multe observații și propuneri. În mare parte noi am considerat că măsurile de finanțare sunt corect abordate și în programul actual, fapt pentru care multe dintre ele își vor continua existența și în noul program. Unde încercăm noi să insistăm? La fermele mici de familie pe care nu am vrea să le lăsăm la nivelul acela de ferme mici, beneficiare doar de 15.000 de euro. Aici, noi am propus să venim cu tipuri de proiecte de investiții destinate acestor ferme mici. Nici tânărul fermier nu ar trebui lăsat la stadiul de tânăr fermier instalat, ci încercăm să venim cu un tip de proiecte de investiții special destinat lor. De asemenea, ca propunere este pe măsura 4.2 destinată procestării, depozitării produselor agricole, care, de altfel, s-au și văzut și în actualul program, dar din păcate la finalul acestuia, că nivelul de finanțare a putut să crească de la 50 la 70%. Am văzut aici că apetitul nu este atât de mare și nu datorită ideii de afaceri din domeniul procesării, ci datorită părții de cofinanțare cu care beneficiarul trebuie să vină. Astfel, s-a ridicat finanțarea de la 50 la 70% pentru formele asociative și încercăm să ridicăm și mai mult, tocmai pentru a dezvolta acest sector.

Dați-ne câteva exemple de domenii unde proiectele implementate la nivelul județului s-au bucurat de succes.

Avem frumoase proiecte în agroturism, avem agropensiuni care funcționează foarte bine, care au generat o plus valoare și zonei turistice, dar și-au generat și lor plusvaloare în ceea ce privește veniturile. Cea mai bună parte a celor care au investit în agropensiuni sunt foarte mulțumiți de numărul turiștilor care le calcă pragul.

Avem foarte frumoase exemple și de tineri fermieri, dar și mari proiecte care s-au implementat atât pe măsura 4.1, dar mai ales pe măsura 4.2 – creșterea valorii adăugate a produselor agricole. Avem depozite frumoase, s-a investit și în proiecte din industria morăritului unde județul Bihor era deficitar, astfel că grâul nu mai este exportat și importat sub forma făinii, pastelor sau a biscuiților.

Acum lucrurile acestea se fac la nivelul județului. Și pe zona de IT sunt proiecte frumoase, dar și centre de înfrumusețare, cabinete stomatologice și, nu în ultimul rând, în organizarea de evenimente.

Ce sfat le-ați transmite potenţialilor beneficiari ai programelor de finanţare?

Să creadă în aceste fonduri. Sunt niște bani care de drept revin românilor și României și dacă ei nu vor îndrăzni, vor îndrăzni alții.

91

92

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

93

Fermele piscicole din Ardeal se luptă cu statul, cormoranii și braconierii de Călin POENARU

Investitorii în amenajările piscicole din Transilvania vor o mai mare implicare în domeniu a diriguitorilor României și Europei. Lipsa actelor de proprietate este impedimentul major în dezvoltarea fermelor, iar întârzierile în eliberarea contractelor de concesionare îi împiedică să primească licența de acvacultură.

Administratorii marilor lacuri ale Clujului, provenite de la fosta societate de stat Piscicola, se află de cinci ani în această situație. “Suntem fără datorii la stat, plătim redevență la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), avem autorizații de mediu, de protecție a barajelor împotriva inundațiilor, dar nu putem să facem investiții pe fonduri europene, nu ne putem achiziționa utilaje deoarece nu avem contracte de concesionare. Din cauza Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a ANPA, fiindcă nu s-a realizat cadastrarea terenurilor”, spun administratorii din zona Țaga – Geaca.

Dorel Pop figurează ca persoană fizică autorizată și administrează 30 ha de teren la Șimleu Silvaniei, preluate de la fosta cooperativă agricolă de producție din localitate, însă are dificultăți în a amenaja bălțile aflate pe mijloc. “Cu toate că am luat licența de acvacultură, deoarece acest teren figurează ca fâneață, nu am putut accesa fonduri europene”, a povestit acesta.

Gheorghe Ștefan, secretar de stat în MADR, le-a transmis acestora, la Cluj, că va face demersurile necesare pentru ca licența să nu fie condiționată de contractele de concesionare și să fie suficientă garanția activelor preluate. “Vrem să facem cadastrarea pe zone istorice – Ardeal, Banat, Moldova, Muntenia - prin intermediul unor licitații, pentru ca apoi să poată fi realizate acele contracte de concesionare. Facem această segmentare în ideea de a grăbi tot acest proces”, a menționat oficialul MADR. El le-a recomandat investitorilor axați pe creșterea intensi-

Cea mai mare păstrăvărie din țară, preluată de Vuza Una dintre cele mai moderne păstrăvării din Sud-Estul Europei, situată în localitatea sălăjeană Plopiș, a fost cumpărată în 2015 de Contactoare Buzău, din grupul Serviciile Comerciale Române, controlat de cel mai bogat clujean, Ștefan Vuza. Deși ferma înființată de Augustin Răcean și de Vasile Gorgan a fost modernizată cu fonduri europene de 2,8 milioane de euro, a suferit ulterior o mortalitate piscicolă totală după revărsarea dejecțiilor toxice ale unei ferme de porci mistreți amplasată în amonte de un investitor austriac, iar societatea Curcubeul de Plopiș a intrat în faliment. Capacitatea proiectată a fermei era de 240 tone/an. Consultanții noului investitor au folosit modelul danez de creștere intensivă, iar din 2016 aceasta începea să vândă puiet.

vă să folosească metoda vivierelor (plase de poliamidă), ce permite obținerea unor cantități de până la 400 de tone de crap pe 10.000 mp, față de 3-4 tone, cât se produc de obicei. “Sunt indicate furajele granulate. Eu, pe când aveam fermă piscicolă, le foloseam pe cele solubile în cazul crapului pentru a vedea dacă le consumă la suprafață. Altfel, dacă le arunci pe fundul apei, nu știi dacă ele sunt mâncate sau se risipesc”, le-a sugerat acestora secretarul de stat.

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură Cluj atrag atenția că procesul de cadastrare în numele statului va fi foarte greu de realizat deoarece unele persoane au întabulat deja terenurile de sub aceste lacuri. “Așa s-a petrecut la Țaga Mare, Geaca. Mulți și-au ridicat cabane pe mal și au blocat accesul celor care operează lacurile. Despre braconaj să nu mai vorbim”, au relatat aceștia.

Criză de ingineri piscicoli Fermierii ardeleni se plâng de lipsa inginerilor piscicoli, în ultimii ani, odată cu desființarea liceelor și a facultăților cu acest profil. Crescătorii de pește din Borșa au nevoie de oameni specializați, dar încă nu i-au găsit. “Din păcate, nu avem ferme pentru icre embrionate, laboratoare genetice.

Am întâmpinat și noi dificultăți cu păstrăvul fântânel care de obicei se vinde dublu față de cel curcubeu. Nu există nici veterinari specializați pe acvacultură”, au arătat aceștia.

Inginerul piscicol Ciprian Mitre, de la ferma din Cehu Silvaniei, militează pentru subvenționarea europeană a producătorilor locali în noul exercițiu financiar al UE,

94

AGRO TB

2021-2027. “Am vorbit cu un inginer român care a gândit un sistem circulant în Irlanda, însă ca să îl aducem înapoi acasă trebuie să îi dăm cel puțin 1.000 de euro. Noi nu avem probleme cu activele, dar tot terenul este întabulat pe statul român, însă pentru obținerea licenței avem nevoie de un nou contract de concesionare pe care nu știm când îl vom primi”, a explicat inginerul.

Ferma de păstrăv curcubeu din Plopiș s-a folosit de experiența de la lacul Bicaz. “Se simte nevoia unui sistem eficient de asigurare a peștilor, mai ales când îți propui să faci 500, 700.

1.000 de tone pe an. Au fost zile cu temperaturi foarte mari și în Bicaz, ceea ce se traduce în pierderi de efectiv piscicol.

Ar trebui să existe și un program național de atragere a tinerilor specialiști în cadrul fermelor piscicole sau în activitatea de procesare. Noi am găsit un astfel de specialist în Turcia pentru că aici nu am reușit să dăm de cineva pe care să îl formăm”, a spus reprezentantul fermei.

“Situația în piscicultură este foarte gravă în România, iar viitorul e sumbru. Studenții sunt comozi, se îndreaptă spre medicină, spre informatică. Este foarte greu să ții un absolvent de facultate, cu masterat, pe 1.500-1.800 de lei, la o fermă piscicolă de la țară”, remarcă Daniel Cocan, conferențiar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În căutarea peștelui pierdut Andrei Pop, președintele Asociației Județene a Pescarilor Sportivi Cluj, a propus înființarea unor ministații zonale pentru producerea de puiet necesar primenirii apelor din domeniul public. “Prin aceste centre, în 5-10 ani am putea astfel să revigorăm pescuitul sportiv în România. Mă refer aici nu la creșterea de puiet de ciprinide, precum crap sau caras, ci a unor specii tot mai rare în apele noastre, precum clean, scobar sau mreană”, a adăugat acesta.

Direcția Generală Pescuit a MADR a prezentat la Cluj programul pentru acvacultură și pescuit din viitoarea perioadă europeană de finanțare. Experții au dat detalii despre măsurile lansate în perioada februarie - martie, principalele impedimente întâmpinate, demersurile necesare pentru remedierea lor și propuneri din partea sectorului piscicol pentru noua perioadă de programare a UE. Au participat 100 de investitori în piscicultură din Transilvania.

Principalele strategii ale MADR sunt sprijinirea acvaculturii și a pescuitului marin, dezvoltarea locală a sectorului, asocierile cooperatiste, sprijinirea activităților pescărești durabile, protecția și restaurarea biodiversității acvatice, conștientizarea impactului asupra mediului, măsuri pentru procesarea și comercializarea peștelui, calificarea forței de muncă, modernizarea adăposturilor pescărești, refacerea zonelor de reproducere naturală.

Cormoranii, spaima fermierilor “În afara braconajului, cormoranii reprezintă cea mai mare amenințare pentru peștii din zona noastră care vor fi decimați în câțiva ani. Aceștia sunt protejați doar în țările nordice și în România”, se plâng pescarii sportivi. Nici fermierii nu îi agreează. “Aceste păsări migratoare, ihtiofage cauzează pierderi enorme fermelor noastre, mai ales în decembrie. Pe noi nu ne despăgubește nimeni dacă acestea se lasă cu toată greutatea pe plasele de protecție pe care le montăm, până le rup. A fost un caz în care în acest fel au devorat 100 de tone de pește, aducând ferma respctivă în pragul falimentului”, au spus fermierii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

95

96

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO