Revista Travel Advisor 16

An II Nr. 16/ 2013

www.advisortravel.ro

advisor

se distribuie gratuit si pe baza de abonament

vvocea ocea pr profesioniştilor ofesioniştilor din iindustria ndustria cãlãtoriilor

AŞTEPTĂRILE...

DE LA NOUL MINISTRU AL TURISMULUI

UN SENIOR AL TURISMULUI ROMÂNESC - DR. PETRE BALAŞ TENDINŢE ÎN PIAŢA HOTELIERĂ EUROPEANĂ NOUTĂŢI DIN SPAŢIUL AERIAN DIN ROMÂNIA

EDITORIAL

3

TEORIA CA TEORIA, DAR...

CALITATEA NE OMOARĂ Recunosc că atunci când m-am gândit la tema editorialului de faţă aveam în minte un cu totul alt subiect. Răsfoind, însă, fişele completate de clienţii noştri misterioşi de-a lungul celor 15 ediţii ale Travel Advisor, şi citind numeroase comentarii postate de colegi pe grupurile de travel de pe Facebook, am realizat câte restanţe continuăm să avem încă la capitolul calitate. Este, însă, adevărat că trăim într-o perioadă de presiuni diverse, iar secolul XXI a pus şi pune pe umerii tuturor o provocare fără precent: boomul serviciilor, în tandem cu cel al tehnologiilor, în special al tehnologiei informaţiilor. Impactul acestora asupra factorului uman şi-a văzut deja rezultatele, oamenii ajungând să călătorească mai mult ca niciodată, să interacţioneze mai mult şi să se influenţeze unii pe ceilalţi, să-şi îmbunătăţească stilul de viată şi, în consecinţă, să-şi rafineze aşteptările, căutând ceea ce din ce în ce mai des definim drept calitate. Ca şi frumuseţea, calitatea depinde de ochii privitorului, iar în turism de opinia şi aşteptările legate de experienţa de călătorie a clienţilor, care, sincer, pot fi influenţate de o multitudine de factori. Aşa că nu mai are de ce să surprindă faptul că, odată cu înmulţirea numărului de agenţii offline şi online, exigenţele faţă de ceea ce clasic a fost definit drept « calitate » au început să sporească, odată cu nivelul ridicat al aşteptărilor survenind modificări şi în gradul de satisfacţie. Concepte necunoscute până nu demult, precum «value for money », care ilustrează raportul între tariful plătit şi calitatea percepută a serviciului, au trecut deja din faza iniţială, de modă, în cea de obişnuinţă, condiţionând semnificativ satisfacţia şi, ca atare, comportamentul viitor de consum, fiind percepută în dublă ipostază, aceea de ameninţare, dar şi de oportunitate.

Cum spuneam ceva mai devreme, calitatea înseamnă lucruri diferite pentru indivizi diferiţi, percepţia individuală însăşi putând să se modifice în timp sau la contactul cu o altă cultură. Cu toate acestea, există câteva reguli de bază privind calitatea, care pot îmbunătăţi vizibil modul în care clientul percepe şi îşi aminteşte experienţa de călătorie: • Oamenii vor, şi vor aştepta întotdeauna, să se simtă în siguranţă şi confortabil de la intrarea în agenţie, pentu un prim contact, până la întoarcerea din călătorie; • Clienţii vor aştepta ca pachetele de servicii achiziţionate să le fie prestate într-o manieră profesională şi legală; • Abilitatea agentului/ agenţilor de a-l face pe client binevenit în agenţie şi de a-i furniza informaţii/ servicii într-o manieră prietenească şi caldă, care să demonstreze că agentului/ agenţilor le pasă cu adevărat de client şi de bunăstarea acestuia; (Aceasta din urmă este, poate, cea mai importantă dintre reguli, deoarece se manifestă în prima etapă a contactului client – agent, şi ar trebui să fie o condiţie sine qua non la angajarea oricărui nou agent de turism. În fond şi la urma urmei nu este o corvoadă să menţii contactul vizual cu clientul şi să îi zâmbeşti din când în când cu naturaleţe, arătându-te interesat de nevoile sale); • Atenţie sporită în abordarea problemelor administrative, de întreţinere, de relaţii cu clienţii, operaţionale şi de management al riscului.

Anne-Mary Nechita

Fără a avea pretenţii academice prea mari, îmi permit să ofer opt soluţii de îmbunătăţire a calităţii prestaţiei, simple şi la îndemâna oricărui agent de turism: 1. Păstraţi curăţenia şi ordinea în spaţiul vostru de lucru, în speţă agenţia, pentru a crea o impresie bună potenţialului client; 2. Zâmbiţi, şi zâmbiţi natural; 3. Familiarizaţi-vă cu destinaţiile pe care le vindeţi, cu atracţiile şi facilităţile oferite de acestea, pentru a putea răspunde corect şi oferi informaţii utile fără a apela la Internet; 4. Solicitaţi feedbakul clientului şi preocupaţi-vă de obţinerea, studierea şi înţelegerea sa; 5. Răspundeţi solicitărilor în maximum 24 de ore; 6. Onoraţi-vă rezervările făcute; 7. Promiteţi numai ceea ce puteţi furniza cu adevărat şi furnizaţi ceea ce aţi promis 8. Stabiliţi o politică fermă şi coerentă de preţuri şi de returnare a sumelor încasate Cu speranţa că acest editorial v-a pus pe gânduri, aşteptăm cu nerăbdare feedbackul vostru!

Anne-Mary Nechita Director general ANIMACTION HUB

S S N N S I I R N R I P P R U U P C C CU

Pag. 30 Pag. 32

Vin, spa şi cultură în nordul Ungariei Turistul din cramă

Mystery Shopper 16

Pag. 34

Pag. 12

Noutăți din spațiul aerian din România

Un senior al turismului românesc - Dr. Petre Balaş Pag. 16

6

ROmânIA

ASTA E ȚARA MEA!

EDiToR/ PUBliSHER:

EDI TURA ANI MACTI O N by

Elevi români, campioni în robotică la Moscova O echipă de elevi de la Liceul "Nicolae Bălcescu" din Voluntari, specialişti în robotică, a obţinut locul al doilea la cel mai mare festival de roboţi din Europa, Robofest 2013, Rusia fiind gazda evenimentului. Copii au construit un robot extrem de complicat, care trebuie să pună, contracronometru, cât mai multe inele într-un rastel. În competitie, România a concurat cu Rusia, Statele Unite, Mexic şi Serbia, ajungând în finală şi ocupând locul doi, după Statele Unite.

Un elev român, premiat pentru inventarea mâinii bionice Constantin Voiniciuc, un elev de 18 ani din Botoşani a inventat mâna bionică, reuşind să îi impresioneze pe specialiştii de la NASA. El a câştigat locul întâi la concursul Tech School, iniţiat de UPC Romania în 2012, şi un premiu de 7000 euro. Invenţia lui Constantin poate imita toate gesturile unei mâini, datorită unor senzori, şi poate fi folosită în operaţiile de extremă precizie, în domeniul telemedicinei sau în dezamorsarea bombelor.

Un român de succes, pe piaţa artistică mondială Adrian Ghenie, un artist plastic român, de numai 36 de ani, a înregistrat un succes remarcabil la licitaţia organizată de Casa de Licitaţii Sotheby’s din Londra, vânzându-şi tabloul intitulat „Dr. Mangele2”. "Dr. Mengele 2", opera artistului român, a fost adjudecat cu 140.747 de euro, o sumă de patru ori mai mare decât valoarea estimată de specialişti - 35.000-46.000 de euro.

Recordul anterior al tânărului artist Adrian Ghenie, în vârstă de 36 de ani, este tabloul "Studiu pentru bătaia cu plăcinte", adjudecat în luna aprilie 2012 cu suma de 52.764 de euro, la casa Tajan din Paris, într-o licitaţie caritabilă. În 2011, alte două opere ale lui Ghenie au fost tranzacţionate la marile case de licitaţii: "Gară în afara timpului", adjudecată pentru 14.578 de euro, la aceeaşi Sotheby's, respectiv "Piscină", operă tranzacţionată la casa Phillips de Pury din Londra pentru suma de 12.868 de euro.

Artistul s-a născut în 1977, la Baia Mare. A absolvit Universitatea de Arte din Cluj, avându-l profesor pe Ioan Sbârciu, şi a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

PARTENER: SKAL CLUB BUCHAREST

EDiToRi REviSTA TRAvEl ADviSoR Anne-Mary Nechita

Dr. Petre Balaş

Senior Editor Animaction HUB

Senior Editor Peter Express

REDAcţiA: Str. Topliceanu nr. 8 Bl P37, Sc. 2, Et. 4, Ap. 41, Sector 5 (zona 13 Septembrie) Bucuresti, Romania Tel: 021.420.81.59; E-mail: office@animaction-hub.com anne@advisortravel.ro www.advisortravel.ro www.animaction-hub.com Director General/ cEo: Anne-Mary Nechita office@animaction-hub.com; anne@7travelmagazine.eu; anne@advisortravel.ro 0040.722.910.574 Publicitate & Abonamente: contact direct ANiMAcTioN HUB SRl E-mail: office@animaction-hub.com Mobil: 0722. 910. 574

Un inventator român este comparat cu Henri Coandă de către englezi Ziarul britanic Daily Mail relata, recent, că românul Raul Oaida a inventat un sistem de propulsie care poate fi folosit cu uşurinţă pe vehiculele cu două roţi. Acesta a fost montat pe bicicleta sa personală şi s-a dovedit capabil să ducă vehiculul până la o viteză de 41 de kilometri pe oră, motiv pentru care în publicaţia britanică a fost comparat cu Henri Coandă, un alt inventator român de geniu, cu care ne mândrim.

sau partenerul de publicitate & social media S.c. MARKETE.Ro coMUNicAcioNES SolUcioNES SRl Str.Pop de Basesti, nr.14, parter, ap.1, cam.1, sector 2, Telefon: 004021/252.43.81 www.markete.ro; E-mail: office@markete.ro

Salina Turda - cel mai bun proiect turistic din 2012 Salina Turda - declarată salina anului 2012, mai exact cel mai bun proiect turistic al anului 2012, a fost inaugurată în ianuarie 2010, complexul balnear cuprinzând o sală de tratament şi recuperare, terenuri de minigolf şi badminton, bowling, tenis de masă, mese de biliard, un debarcader şi o biserică. Proiectul de modernizare a fost realizat de arhitectul Ioana Olivia Danciu, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", din Bucureşti. Pentru cei care nu ştiu prea multe despre acest obiectiv - Salina din Turda este cea mai ecologică din ţară, având o formă unică în Europa, mediul salin şi concentraţia optimă de aerosoli din galerii fiind recunoscute pentru efecte benefice pe care le au asupra persoanelor cu afecţiuni pulmonare.

Corespondenţi: Prof. Univ. Dr. Gabriela ţigu, Dr. Mircea Drăghici, Alex Hampu, cristian Pitulice, Dan Anghelescu, Paula Sichim, Răzvan Pascu Foto: Simion Buia, Adrian Tărăcilă, Dreamstime, Depositphoto Tiparit la c.N.i. coRESi S.A. iSSN=2069-7384 iSSN-l = 2069 – 7384

7 Rotonda de GLOBE TROTTER

de DR. PETRE BALAŞ

Ce-am mai vãzut, ce-am mai citit, ce-am mai auzit, în preumblãrile mele reale şi imaginare...

Perle ministeriale Aflăm dintr-una din declaraţiile, cam grăbite, ale noului ministru la Turism (al 3-lea în ultimele 8 luni!), despre ideea domniei sale de a deschide un Birou extern la Tokio, constatând personal, că la Moscova (!) a văzut mulţi turişti asiatici... Sigur că am fi încântaţi de un asemenea demers, numai că: România a mai avut, până nu demult, un Birou la Tokyo, cu siguranţă util, fără însă a rupe inima târgului cu sosirile de japonezi. A fost desfiinţat, ca şi cele de la Beijing,Bruxelles, Tel-Aviv, Chişinău şi celelalte, datorită inclusiv, problemelor generate de criză, care din câte ştiu, nu ne ocoleşte nici în prezent. Şi încă ceva: presa relata că zilele trecute, la Târgul de la Viena, ministerul nu a avut bani să-şi onoreze o banală factură la plată, renunţând la standul oficial şi riscând un scandal internaţional, România fiind ţară invitată! Ne-ar întrista ca declaraţiile doamnei Ministru să fie numai nişte vorbe...

Un top 10 mondial - via CNN- cu destinaţii turistice ieftine (land services): Rio de Janeiro, Brazilia; Gothenburg, Suedia; Namibia; Cambodgia; Bolivia; Portland, Oregon, SUA; Spania; Slovenia; Nepal; Georgia. Ce-aţi zice de un triptic turistic latin Rio de Janeiro – Bolivia – Spania, sau invers ?!

arabă, mişcările sociale de anul trecut, soldate cu schimbarea de regim, reluate anul acesta şi relatate pe larg de media, peste tot în lume, îşi produc efectul nedorit.

România, putere petrolieră mondială Din păcate nu azi, ci în anul 1934(!). National Geographic SUA publica, cu ani în urmă, 2 articole extrem de atractive, mai degrabă elogioase, de câte 40 de pagini (!) fiecare, despre România - cu bune şi cu rele - subliniind, între altele, că producţia petrolieră a României se situa pe locul 4 în lume, imediat după SUA, fosta Uniune Sovietică şi Venezuela. Mii de barili de petrol erau încărcaţi şi plecau la export din porturil Constanţa, Galaţi şi Brăila. O tempora...! (via prof. Mihai Miron).

Arc peste timp

Devreme călător în acest început de an 2013, pe un Boeing al TAROM, constat –a câta oară ?- dificultatea de a comunica normal, a se bucura şi (de ce nu?) a se întrajutora, a unor conaţionali - turişti, în drum spre/ venind ori aflaţi temporar pe alte meleaguri. De data aceasta am avut o compensaţie relevantă: serviciul foarte bun – zbor şi servicii la bord – al echipajului companiei naţionale!

În trenul Bucureşti – Braşov, citind despre regalul „Troienele” lui Euripide, montat de regizorul Andrei Şerban, în proaspăt renovata Operă Naţională din Iaşi. Ne amintim că în urmă cu peste 20 de ani, pe vremea d-lui Iliescu, acelaşi faimos regizor monta acelaşi spectacol, la Teatrul Naţional din Bucureşti, într-unul din momentele de cumpănă ale societăţii româneşti. Atunci, în timp ce actorii repetau „Troienele”, afară, la câţiva metri, bravii mineri, cu lanţuri, bâte şi uniforme proletare, terorizau capitala, interpretând şi ei scene din spectacolul politic regizat de zisul lider. Andrei Şerban spunea, vis a vis de frământările actuale din societatea românească, că “Troia e România de azi“, făcând şi o parabolă politică vizând femeile troiene, iar mesajul este speranţa unei alte civilizaţii, visul unei cetăţi renăscute...

Probleme în destinaţiile - etalon!

Marsilia, capitala culturală a Europei 2013

Am fost o săptămână în celebra staţiune Hurghada, într-un hotel foarte bun, cu servicii AI: în ciuda timpului surprinzător de neprietenos, ofertele de excursii şi prestaţia personalului, în general foarte bună şi inventivă, în a depăşi disconfortul vremii. Minus, desigur, zgomotul inacceptabil, produs repetat, în puterea nopţii, de grupuri de cheflii, iubitori de vodcă... Îngrijorătoare este, aici, dramatica scădere a sosirilor de turişti, în general, şi în special a celor din Vest.

Un efect imediat, stagnarea vizibilă a lucrărilor de pe numeroasele şantiere de hoteluri care se ţin lanţ la Marea Roşie, dar şi la drumuri/ autostrăzi. Se pare că Primăvara

(alături de Kosice-Slovacia) al doilea oraș al Franţei, cu o istorie de peste 2600 de ani, are prevăzute în acest an, printre altele, 400 de evenimente culturale, 80 de expoziţii, târguri, concerte ale unor cunoscute vedete internaţionale.

Ne suportăm tot mai greu

- Nr. 16/ 2013 -

8

TEHnOLOGIE

Agenţiile de turism Amadeus din întreaga lume vor continua să beneficieze de acces garantat la o întreagă gamă de tarife de la companiile aeriene şi de la toate companiile aeriene regionale din grup. Ele pot de acum să rezerve „New Economy Offer” (oferta „Noua clasă economică”) care dă clientului posibilitatea de a alege între un produs simplificat cu opţiuni şi o ofertă all-inclusive

Madrid, Spania: Air France-KLM, una dintre companiile aeriene de top din Europa şi Amadeus, lider mondial în procesarea de tranzacţii şi furnizor de soluţii tehnologice avansate pentru industria de travel şi turism, şi-au reînnoit acordul de conţinut, ceea ce va permite agenţiilor de turism din întreaga lume să aibă acces garantat la întreaga gamă de tarife şi de inventar cu privire la mai mult de 74,8 milioane de locuri şi 90.000 de zboruri operate anual de Air France şi KLM prin sistemul Amadeus.

Agenţiile de turism vor continua să ofere clienţilor lor servicii opţionale cum ar fi Economy Comfort („Confort Economic”) pentru KLM sau Seat + („Loc+”) pentru Air France, folosind soluţia Amadeus Airline Ancillary Services (AAAS), o soluţie end-to-end complet integrată, care permite companiilor aeriene să îşi ofere spre vânzare serviciile auxiliare. În plus, Air France a lansat „New Economy Offer” (oferta „Noua clasă economică”) disponibilă pe 58 de destinaţii în reţeaua de scurt şi mediu-curier, care permite agenţiilor de turism să dea clientului o opţiune care va permite alegerea între tariful all-inclusive şi un MiNifare (minitarif ).

"Suntem foarte încântaţi ca am ajuns la acest acord, care se potriveşte în planul de transformare al grupului”, a declarat Jean Wieviorka, v cepreşedinte senior Vânzări şi Distribuţie, Air France-KLM, apreciind că „Acesta este un important pas înainte în relaţia noastră pe termen lung cu Amadeus.

Prelungirea acordului de conţinut susţine strategia Air France- KLM de a oferi agenţilor de turism Amadeus din lumea întreagă un acces eficient la gama noastră largă de servicii, tarife şi opţiuni."

La rândul său, Holger Taubmann, vicepreşedinte senior Distribuţie, Amadeus, şi-a exprimat încântarea faţă de extinderea acordului de conţinut, care consolidează relaţia cu Air France-KLM. " Având în vedere rolul important în distribuţie pe care îl joacă agenţiile de turism, acordurile de conţinut pe termen lung cum ar fi acesta furnizează stabilitate atât companiilor aeriene, cât şi agenţiilor de turism.", a concluzionat Taubmann.

Astăzi, 80% din rezervările Amadeus din întreaga lume sunt realizate pe linii aeriene cu care Amadeus are un acord de conţinut.

Image licensed by DepositPhotos.com/ © Sergej Khackimullin

AIR FRANCE-KLM ŞI AMADEUS ŞI–AU REÎNNOIT ACORDUL DE CONŢINUT ŞI AU LANSAT OFERTA „NEW ECONOMY” PE CANALUL AGENŢIE DE TURISM

Cu investiţii de 347,5 milioane euro, în 2011, Amadeus este recunoscut din nou drept Lider european pe cercetare şi dezvoltare în travel şi turism Potrivit Comisiei Europene (CE), Amadeus, lider mondial în procesarea de tranzacţii şi furnizor de soluţii tehnologice avansate pentru industria de travel şi turism, şi-a menţinut poziţia de lider în topul celor mai bune companii din Europa în domeniul investiţiilor pentru R& C (Research & Development - Cercetare şi Dezvoltare). „e 2012 EU Industrial R&D Investment Scoreboard” , un raport anual, publicat de CE, analizează cele mai mari 1.000 de companii europene care au investit în R & D (Cercetare & Dezvoltare) în 2011 şi le ierarhizează în funcţie de suma totală investită. Potrivit acestuia, Amadeus a investit în cercetare şi dezvoltare de tehnologii pentru travel şi turism suma de 347,5 milioane euro, în anul supus analizei, ceea ce reprezintă o creştere de 6,7% faţă de 2010. Această investiţie a reprezentat 12,7% din venitul Amadeus şi a ajutat compania să-şi menţină poziţia de lider în Europa în domeniul călătoriilor şi al turismului.

Hervé Couturier, vicepreşedinte executiv, R & D al Amadeus, a apreciat cu acest prilej: "Bineînţeles că suntem foarte încântaţi să vedem că investiţiile noastre în cercetare şi dezvoltare au fost reliefate din nou de acest studiu important al Comisiei Europene. Suntem, de asemenea, foarte mândri de a ne fi clasat din nou ca lider în domeniul turismului şi de călătorie. Aceasta subliniază în continuare reputaţia noastră în inovaţie, mulţii ani de experienţă în pionieratul produselor din industria de travel şi iniţiative precum Altéa sau şi mai recentele Amadeus Featured Results („ Rezultate Recomandate Amadeus”). Cu toate acestea, dorinţa noastră în inovaţie nu a fost încă îndeplinită şi R & D vor continua să ne inspire evoluţia de pionier în

TEHnOLOGIE

9

cluzând 100 de combinaţii de destinaţii. Disponibilitatea completă pe piaţă, la nivel mondial, este programată pentru începutul anului 2013.

• În septembrie 2012, Amadeus a publicat raportul "Deschis pentru afaceri", care a fost scris de un expert în tehnologie, Profesorul Jim Norton.

Studiul militează pentru îmbrăţişarea software-ul open source de către industria de turism, pentru a beneficia de mai multă inovaţie, a răspunde mai rapid la schimbările industriei şi a reduce costurile, eliberând totodată industria de dependenţa softwareului proprietar, pentru a furniza un avantaj competitiv mai mare. Amadeus a fost un pionier în utilizarea de sisteme deschise în cadrul activităţii sale, la nivel de sistem de operare Amadeus tranzacţionând cu succes tranziţia de la sisteme proprietare la Linux pentru a rula suita Altéa pentru companiile aeriene.

tehnologia de scară largă. " Inovaţia este unul din factorii esenţiali din spatele progresul Amadeus, care a permis companiei să ajungă într-o poziţie extrem de competitivă pe piaţă, dar care a costat numai între anii 2004 şi 2011 peste 2 miliarde de euro.

De altfel, în mai 2012, Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia de finanţare pe termen lung a Uniunii Europene, a acordat Amadeus un împrumut de 200 milioane euro pentru finanţarea cercetării & dezvoltării unei varietăţi de proiecte în domeniul IT pentru companiile aeriene, aeroporturi, hoteluri şi companii feroviare, în intervalul 2012-2014. În prezent, Amadeus deţine 16 centre R & D în întreaga lume (Nisa, Londra, Sydney, Anvers, Aachen, Frankfurt, Boston, Miami, Toronto, Strasbourg, Tucson, Bangalore, Bogota, Varşovia, Istanbul şi Bangkok), în care operează peste 4.500 angajaţi. În ultimii ani, eforturile Amadeus din cercetare & dezvoltare au fost focusate în particular pe: • tranzacţii de mare performanţă în procesare, în condiţii de disponibilitate strictă a sistemului şi dependenţă a solicitărilor; • căutarea de informaţii în baze de date foarte mari; • motoare de travel search super selective; • aplicaţii multi-canal de deservire ale clienţilor (agent desktop, web, chioşc, mobil, tablete); • pionierat în utilizarea de sisteme deschise.

Exemple de impact pe care acestea le-au avut asupra inovaţiei în produse şi servicii Amadeus: • La Summitul PhoCusWrightTravel Innovation din Arizona, din noiembrie 2012, Amadeus a previzualizat soluţia sa Amadeus Featured Results, aflată în aşteptarea patentării, care este o soluţie de căutare ce revoluţionează modul în care opţiunile de zbor sunt prezentate. Vayama, o agenţie lider de turism online focusată exclusiv pe călătoriile internaţionale, a fost primul client pilot ce a implementat soluţia în format beta pe propriul website, in-

Inovaţiile lider online, inclusiv Amadeus e-Retail, Amadeus Dynamic Website Manager şi Amadeus Extreme Search Manager au fost construite cu utilizarea pe scară largă a componentelor cu sursă deschisă într-un mod care nu ar fi posibil folosind componente mai vechi. Şabloanele Amadeus ARIA™ - cadrul pe care se bazează soluţiile web ale Amadeus IT Group - a fost recent făcută open source, permiţând dezvoltatorilor terţi să-l folosească în mod gratuit.

• dezvoltarea continuă a suitei Amadeus Altéa, o platformă IT pe bază de comunitate, care constă în trei soluţii care acoperă rezervarea, managementul inventarului şi controlul plecării. Portofoliul Altéa a marcat un progres tehnologic şi funcţional în industria aeriană - cu 122 de companii aeriene deja contractate pentru a utiliza atât Altéa Reservation, cât şi Inventory.

Pe baza acestor contracte, Amadeus estimează că până în 2014 numărul de pasageri îmbarcaţi (PB) va fi de peste 760 milioane.

• crearea Amadeus Total Rail, care permite căilor ferate să gestioneze operaţiunile şi să vândă scaune pe mai multe canale de vânzare, permiţând vânzătorilor de călătorii accesul concomitent la rezervarea de servicii de transport feroviar şi aerian, în aceeaşi soluţie. Oferta include Amadeus Global Rail Sales Platform, care este primul GDS feroviar oferit, şi Amadeus Rail Operations Engine, care permite companiilor feroviare să gestioneze programe, inventar, tarife şi preţuri. Amadeus Rail lucrează cu peste 100 de companii feroviare din întreaga lume şi angajează peste 200 de experţi feroviari.

• dezvoltarea Amadeus Hotel Platform, o soluţie pentru lanţuri hoteliere care combină rezervarea centrală, managementul proprietăţii şi sisteme globale de distribuţie într-o singură platformă complet integrată. Această platformă recent lansată este concepută pentru a sprijini hotelurile în epoca actuală a globalizării şi a extinderii, permiţându-le să răspundă la schimbările în cererile călătorilor.

• dezvoltarea de soluţii de servicii auxiliare, ca parte a angajamentului Amadeus de a ajuta companiile aeriene să se adapteze şi să-şi evolueze strategia de servicii auxiliare, astfel încât clienţii să îşi poata muta atenţia de la venituri simple la livrarea de profitabilitate. Amadeus Airline Ancillary Services este o soluţie end-to-end, care permite companiilor aeriene să distribuie (afişeze, rezerve şi să plătească) servicii pe toate canalele în deplină conformitate cu standardele industriei. Amadeus a dezvoltat un catalog interactiv unic care afişează în mod clar gama de servicii aeriene suplimentare disponibile, permiţând agenţiilor de turism să vizualizeze, rezerve şi să vândă mai departe servicii auxiliare în mod rapid şi eficient. La sfârşitul lunii septembrie 2012, 46 de companii aeriene au semnat pentru Amadeus Ancillary Services, pentru canalul direct şi/ sau indirect, dintre care 21 au semnat pentru vânzarea de servicii auxiliare folosind soluţia Amadeus în canalul indirect.

Serviciile auxiliare sunt vândute prin agenţiile de turism în 16 ţări pentru nouă dintre aceste companii aeriene, inclusiv airberlin, Air Caraïbes, AirFrance, Corsair, Finnair, Iberia, KLM, NIKI şi Qantas.

10

OPInII de Andrada CRÂNGUŞ Turism Market (www.turismmarket.com)

AŞTEPTĂRILE MELE DE LA NOUL MINISTRU AL TURISMULUI

Andrada cRÂNGUŞ

N

u ştiu dacă aţi apucat să parcurgeţi cele 130 de pagini ale Programului de guvernare 2013-2016, lansat undeva înaintea Sărbătorilor de iarnă (dec 2012), sau măcar cele 4,5 pagini destinate turismului.

Eu mi-am aruncat un ochi peste secţiunile Turism, IMM & mediu de afaceri şi Transporturi, vă voi reproduce mai jos câteva dintre măsurile avute în vedere şi apoi o să mă lansez în comentarii.

Transporturi Se promite că de la mai puţin de 500 de kilometri de autostradă în prezent în operare am ajunge să avem autostrăzi care să lege Bucureştiul de Timişoara, de Bacău, de Braşov şi de Paşcani, astfel încât turistul român şi cel străin să se mişte mai repede şi mai bine prin ţară, iar cel român să nu rămână cel mai adesea doar în proximitatea oraşului de baştină.

Există obiective legate de dezvoltarea sistemului feroviar: rute noi, creşterea siguranţei circulaţiei, optimizarea rutelor de călătorie, chiar diversificarea platformelor online de vânzare bilete. Înţeleg că, de exemplu, turistul o să parcurgă ruta Bucureşti – Timişoara în doar 4-5 ore cu un tren de noapte, iar maşina lui (cu care ar vrea mai apoi să se mişte liber în zona de destinaţie) va fi transportată pe o platformă dedicată?

Se pare că până în 2016 vom avea şi metrou pe tronsonul Piaţa Victoriei – Aeroportul Băneasa – Aeroportul Henri Coandă. Astfel încât mafia taxiurilor din aeroport să dispară, iar turistul să poată ajunge cu doar câţiva euro în centrul capitalei sau la Gara de Nord?

Se intenţionează asigurarea unui transport aerian performant şi accesibil, respectiv eficientizarea activităţii companiei Tarom. Aşa încât, turistul de business sau de leisure să se mişte mai ieftin şi mai repede dintr-un oraş în altul. Și să se bucure de chartere interne pentru destinaţii de city break sau destinaţii balneo?

Se doresc modernizarea şi construirea de facilităţi portuare pentru a încuraja turismul la sol pentru turiştii aflaţi în croazieră pe Dunăre, astfel încât navele de croazieră să nu mai ancoreze pe malul bulgar sau sârb al Dunării şi să-şi cheltuiască banii pe la noi?

Este pe listă şi dezvoltarea transportului intermodal (transport combinat: feroviar – rutier-naval), pentru decongestionarea şoselelor şi protecţia mediului – prin crearea a 5 centre intermodale principale şi 6 secundare. Adică turistul va străbate ţara în lung şi-n lat jonglând cu mijloacele de transport: vine cu vasul de croazieră din Viena, din Delta Dunării ia o maşină până în Bucureşti, unde rămâne pentru o noapte două şi-apoi zboară către casă… Și nu în ultimul rând: modernizarea porturilor dunărene, inclusiv pen-

tru reactivarea transportului naval pe Dunăre. Înţeleg că turistul se va bucura de croaziere interne pe Dunăre, cu îmbarcare de la Cazane şi punct final în Deltă?

Turism Se intenţionează realizarea unei strategii turistice naţionale. Altă strategie? Ce ne facem cu Strategia de brand şi cu Masterul Plan-ul elaborate nu de multă vreme pe bani grei cu consultanţi străini şi active astăzi?

Adoptarea Legii Turismului. Altă Lege a turismului? Abia intrase în Parlament cea veche, pe care căzuse cât de cât de acord şi mediul privat.

O nouă lege înseamnă un nou circuit luuung şi anevoios, timp şi aşteptări de la toată industria.

Un circuit normal înseamnă minimum 1 an şi jumătate de plimbări pentru avize pe la ministere şi alte instituţii, cu voinţă politică probabil poate fi redus la jumătate, spor la aşteptat! Business-ul se mai amână un pic…

Facilităţi fiscale: - scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de 5 ani pentru investiţii în turismul balnear - scutirea de impozit pe profit timp de 3 ani pentru investiţiile în cluburi de turism (spa, agreement etc), parcuri de distracţie, parcuri tematice, echitaţie - creşterea de 10 ori a taxelor şi impozitelor pentru hotelurile privatizate şi lăsate în paragină sau răscumpărarea lor de către stat în vederea reprivatizării.

Prima parte sună bine, a doua pare destul de greoaie şi birocratică…

- oferirea de facilităţi fiscale pentru cei care obţin eticheta ecologică (unităţi de cazare), pentru IMM-urile care angajează cu contract de muncă pentru minim 2 ani persoane <25 de ani şi >45 de ani -reluarea proiectului Staţiunii Europa – care, din câte-mi amintesc, însemna proiectarea unei staţiuni în N-ul litoralului. De ce s-ar relua un proiect care avea vicii încă de la naştere? Conform studiilor hidro de la vremea respectivă (2002), în zonă nu era acces la apă potabilă. Poate lucrurile s-au schimbat de atunci…

Aş vrea doar să nu se reactiveze şi proiectul Dracula Park, nu de alta, dar dacă tot am identificat în strategia de brand cele 6 zone pe care ne putem dezvolta pentru a atrage “turiştii străini cu discernământ”, de ce să nu le respectăm?

Continuarea programului “Superschi în Carpaţi”, un program ok pentru turismul intern, în care ministrul Udrea a băgat bani serioşi, dar care a fost mai apoi hulit, urmând ca acum să fie din nou iubit..?! Cine să-i mai înţeleagă şi pe guvernanţii noştri…

Turismul balnear are doar 3 propuneri dedicate din punct de vedere dezvoltare şi promovare. Una dintre ele exprimată ca şi când treaba ar începe de la zero: “promovarea şi reluarea relaţiilor externe în legătură cu acest tip de turism” Cel mai mare capitol este dedicat Deltei Dunării – iar aici mie mi-a atras atenţia (în bine) “promovarea unui turism de cunoaştere, cu valenţe ştiinţifice, profesionale pentru diferiţi so-

licitanţi (naturalişti ornitologi, ecologi, geografi)”, pe restul vă încurajez să le lecturaţi singuri Dincolo de toate aceste promisiuni, mai vechi sau mai noi (unele dintre ele fiind de fapt proiecte actuale în derulare sau aflate în biţioase sau mai puţin ambiţioase, mai realiste sau mai fanteziste, ce îmi doresc eu de la noul Ministru al Turismului: • Legislaţie care să facă diferenţa între agenţia de turism şi touroperator, astfel încât fiecare entitate să îşi aibă rolul şi şansa lui pe piaţă. Asta pentru că fiecare categorie are nevoie de cealaltă şi ambele de turişti, însă zic că autorizarea şi funcţionarea lor ar trebui să fie diferite, căci şi business-urile diferă pe ici pe colo; • Legislaţie care să nu ridice barierele de intrare în industrie pentru start-up-uri sau să le omoare înainte de a începe să respire. Începând cu legea insolvenţei şi continuând cu impozitul forfetar mult –discutat zilele acestea; • O lege a insolvenţei care să nu mute responsabilitatea şi greutatea pe umerii celor mai puţin vinovaţi, ci să fie echitabilă pentru toate părţile (touroperator, agenţie de turism, turist); •Diminuarea (căci de eradicare nu poate fi vorba deocamdată) turismului la negru, prin implicarea autorităţilor locale; • Dezvoltarea şi promovarea acelor produse turistice care să favorizeze dezvoltarea comunităţilor locale (vezi cazul Slow Cities); •Implicarea firmelor de consultanţă pentru strategie de marketing şi comunicare în dezvoltarea şi promovarea de produse turistice pentru intern şi extern. Acesta este modelul de succes practicat şi de alţii, nu-l inventăm noi; • Adaptarea conceptului de promovare turistică pentru pieţele internă şi externă la realitatea industriei în care ne mişcăm. Birouri de promovare turistică internă care să vorbească românilor despre România şi birouri de promovare externă “dotate” cu mai mult de o persoană multifuncţională. Și comunicare făcută cu strategie, nu haotic; •Transparenţă maximă şi comunicare permanentă cu mediul privat vizavi de promovarea externă a României (cel puţin); • Organizarea licitaţiilor pentru achiziţionarea de servicii promovare turistică şi pe alte considerente, nu numai al “preţului cel mai scăzut”. Aşa poate vom reuşi să avem broşuri turistice mai inspirate, care să ne ajute în comunicarea destinaţiei; • Subvenţionarea pregătirii profesionale pentru HORECA şi acordarea de facilităţi fiscale pentru hotelieri, pentru a creşte retenţia de personal şi calitatea serviciilor în turism; • Dezvoltarea infrastructurii de transport (rutier, aerian, naval, feroviar) astfel încât să curgă investiţiile în produse noi, iar agenţiile touroperatoare să poată construi pachete isteţe şi competitive ca preţ, care să determine turistul român să bată ţara în lung şi-n lat; Astea sunt doar câteva dintre lucrurile care mi-aş dori să se întâmple în următorii ani în turismul nostru. Pe voi ce vă doare, ce aşteptări aveți de la noul Guvern şi de la noul Ministru?

'DFÄ&#x192; GRULâ&#x20AC;ŤÜ&#x160;â&#x20AC;ŹL VÄ&#x192; FRPELQDâ&#x20AC;ŤÜ&#x160;â&#x20AC;ŹL vPERJÄ&#x192;â&#x20AC;ŤÜ&#x160;â&#x20AC;ŹLUHD H[SHULHQâ&#x20AC;ŤÜ&#x160;â&#x20AC;ŹHL FXOWXUDOH FX WUDWDPHQWHOH PHGLFDOH GH VÄ&#x192;QÄ&#x192;WDWH VDX GH UHOD[DUH DWXQFL 8QJDULD SRDWH Âż GHVWLQDâ&#x20AC;ŤÜ&#x160;â&#x20AC;ŹLD FDUH YL V DU SRWULYL FHO PDL ELQH ÂŞ

% Ä&#x192;O Ä&#x192;FH D OÄ&#x192; D SH F D UH Y L Q G HFÄ&#x192; DS H FDU H v Q I U X PX VHÄ HD] Ä&#x192;

Parcurile acvatice din Ungaria satisfac nevoile dvs. de relaxare ĂŽn apÄ&#x192; pe toatÄ&#x192; durata anului. AduceČ&#x203A;i copiii ĂŽmpreunÄ&#x192; cu bunicii pentru o zi de distracČ&#x203A;ie ĂŽn familie!

Apa termalÄ&#x192; poate ďŹ folositÄ&#x192; ca remediu pentru diverse afecČ&#x203A;iuni. Relaxarea ĂŽn apÄ&#x192; ďŹ erbinte ne elibereazÄ&#x192; de stres Č&#x2122;i neliniČ&#x2122;te, accelerând astfel mecanismul de vindecare al propriului corp.

Hotelurile balneoclimaterice oferÄ&#x192; tratamente cosmetice Č&#x2122;i de ĂŽnfrumuseČ&#x203A;are de ĂŽnaltÄ&#x192; calitate, combinând efectele beneďŹ ce ale apei termale vindecÄ&#x192;toare, pregÄ&#x192;tirea profesionalÄ&#x192; Č&#x2122;i ultimele tendinČ&#x203A;e ĂŽn terapie.

Apele Ungariei au o putere magicÄ&#x192;; prin urmare, consumaČ&#x203A;i-le, bÄ&#x192;lÄ&#x192;ciČ&#x203A;i-vÄ&#x192; ĂŽn ele, ĂŽmbÄ&#x192;iaČ&#x203A;i-vÄ&#x192; ĂŽn ele Č&#x2122;i ĂŽndrÄ&#x192;gos-

tiČ&#x203A;i-vÄ&#x192; de ele. Cum pot apele din Ungaria sÄ&#x192; vÄ&#x192; ĂŽmbunÄ&#x192;tÄ&#x192;Č&#x203A;eascÄ&#x192; starea de sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate Č&#x2122;i de bine? Mai ĂŽntâi de toate, efectele medicale ale apelor noastre termale sunt neegalate ĂŽn lume. Nu sunteČ&#x203A;i rÄ&#x192;sfÄ&#x192;Č&#x203A;aČ&#x203A;i doar ĂŽn privinČ&#x203A;a bugetului, ci, este foarte posibil, ca indiferent de afecČ&#x203A;iunea de care suferiČ&#x203A;i, sÄ&#x192; existe un remediu pentru aceasta ĂŽn una din staČ&#x203A;iunile balneoclimaterice din Ungaria. Č&#x2DC;i ce cale mai bunÄ&#x192; existÄ&#x192; pentru a le vindeca decât cea naturalÄ&#x192;?

Apa este sursa bunÄ&#x192;stÄ&#x192;rii mentale, spirituale Č&#x2122;i ďŹ zice, iar Ungaria este bogatÄ&#x192; ĂŽn ape magice.

9HQLâ&#x20AC;ŤÜ&#x160;â&#x20AC;ŹL VÄ&#x192; OH H[SORUDâ&#x20AC;ŤÜ&#x160;â&#x20AC;ŹL

2ÂżFLXO GH 7XULVP DO 8QJDULHL Âť ZZZ XQJDULD LQIR UR Âť ZZZ IDFHERRN FRP XQJDULD LQIR UR

12

AERIAn

NOUTĂŢI DIN SPAŢIUL AERIAN DIN ROMÂNIA de Dragoş PÎRNOG Turism Market (www.turismmarket.com)

M

ereu la sfârşit de an vedem statistici şi topuri aşa că m-am gândit să trec în revistă pentru voi ce au făcut companiile aeriene care operează din România, cum s-au mişcat în decursul anului 2012 şi câteva informaţii despre ce urmează în 2013. Începutul de an a fost marcat de surprizătoarea veste a falimentului companiei de stat a Ungariei, Malev. De acest lucru a beneficiat în primul rând Wizz Air, companie low-cost din Ungaria, care a preluat o parte dintre cursele operate de Malev.

La sfârşitul lunii martie, cursele lowcost au fost mutate de pe aeroportul Băneasa pe aeroportul Otopeni, lucru care a dus la o mică creştere a biletelor pentru companiile low-cost, însă nu una semnificativă.

Eu m-am bucurat de această decizie şi consider că toţi pasagerii au acum posibilitatea să beneficieze de serviciile unui aeroport internaţional indiferent unde şi cu ce companie zboară. Rămâne problema transferului de la aeroport şi a taxiurilor însă despre asta s-a scris şi încă se va mai vorbi mult până ce se va ajunge la o rezolvare spre binele pasagerilor. În 2012 am avut două companii noi care au început să opereze de pe aeroportul Otopeni: TAP Portugal şi Fly Dubai. Compania naţională aeriană a Portugaliei, TAP Portugal, a început operarea directă a rutei Bucureşti-Lisabona în data de 30 iunie 2012, cu o frecvenţă de 3 zboruri săptămânale, deservite de aeronave tip Airbus 319, respectiv Airbus 320. Până în acest an, doar Blue Air zbura direct la Lisabona şi doar în orarul de vară. TAP a menţinut cursa directă şi pentru iarnă, bazându-se şi pe conexiunile foarte bune spre alte destinaţii precum Madeira, Faro, Porto, Miami, Rio de Janeiro, Fortaleza sau Sao Paolo. Simona Metea, reprezentantul TAP în România ne dă veşti bune şi pentru anul următor: “2013 va însemna pentru TAP Portugal dublarea capacităţii pe ruta Bucureşti – Lisabona: din 1 aprilie numărul curselor directe creşte de la 2 la 4 pe săptămână, urmând ca începând cu 1 iunie numărul acestora să se dubleze faţă de 2012, ajungând la 6 frecvenţe săptămânale (zilnic, cu excepţia zilei de duminică pe relaţia Bucureşti – Lisabona/sâmbătă pe relaţia Lisabona – Bucureşti). Ne dorim să înregistrăm rezultate cel puţin la fel de bune ca cele pe care ni le-a adus 2012 – adică un grad de ocupare de 90 % în sezonul de vară şi 75 % în off-season (lunile de iarnă, cu excepţia lunii decembrie care reprezintă o altă lună de vârf pentru TAP). În 2013 ne vom concentra cu prioritate pe creşterea notorietăţii anumitor destinaţii din portofoliul TAP încă nefamiliare turistului/specialistului de travel din România: Azore, Insulele Capului Verde, Mozambic, Natal, Recife, Fortaleza – destinaţii

Dragoş PÎRNoG foarte ofertante şi diverse din punct de vedere al tipului de turism care se poate practica” Fly Dubai a început operarea curselor directe pe ruta Bucureşti – Dubai la data de 1 octombrie 2012 cu o frecvenţă de 3 zboruri directe pe săptămână: luni, miercuri şi duminică. Fly Dubai este divizia lowcost a celebrei companii Emirates şi zboară în destinaţii diferite faţă de cele ale “companiei mamă” încercând astfel să acopere şi alte zone geografice. Deja sezonul de toamnă şi iarnă a fost unul foarte bun, de sărbători fiind nevoie de suplimentarea cu încă un zbor după Crăciun, iar orarul de zi şi serviciile la bordul avioanelor noi sunt principalele avantaje faţă de Tarom, deoarece tarifele pentru Dubai nu sunt momentan foarte mici.

Mulţi tur operatori au ales însă să colaboreze deja cu Fly Dubai la tarife negociate şi găsiţi pachete turistice pentru Dubai la preţuri atractive. Zburând însă cu Fly Dubai spre Dubai puteţi folosi mai departe atât zborurile lor spre alte destinaţii, dintre care Sri Lanka oferă cea mai bună conexiune, cât şi conexiune la zborurile Emirates către destinaţii precum Australia, Asia sau Africa. Se emite un singur bilet şi în Dubai schimbaţi avionul şi compania, însă bagajele se duc la destinaţia finală.

Pentru Lufthansa Grup, anul 2012 a fost unul de creştere a zborurilor operate în România. În primul rând Lufthansa a introdus un zbor nou şi direct spre Berlin, o destinaţie atât turistică, cât şi de business şi unde nu exista decat GermanWings cu unele zboruri directe. Austrian Airlines a introdus două noi zboruri pe ruta Bucureşti – Viena în vreme ce Swiss Airlines a introdus a doua frecvenţă a zborului între Bucureşti şi Zurich.

Premiantele anului 2012 Qatar Airways şi Turkish Airlines sunt premiantele din 2012, atât datorită distincţiilor primite, cât şi pentru activitatea susţinută de expansiune către noi destinaţii. Nu s-au inregistrat schimbări în legătură cu zborurile din România, existând în continuare 4 curse săptămânale operate de Qatar Airways pe ruta Bucureşti – Doha şi 21 de curse pe săptămână (3 curse zilnice) între Bucureşti şi Istanbul “În anul 2012, Qatar Airways a obţinut pentru a doua oară consecutiv premiul de “Compania Anului”, premiu oferit de către Skytrax World Airline Awards, în urma voturilor a peste 18 milioane de călători din întreaga lume. Catalogată deja cu 5* pentru Excelenţă în Servicii de către Skytrax, Qatar Airways a fost confirmată drept Cea Mai Bună Companie Aeriană din Orientul Mijlociu pentru al şaselea an consecutiv şi a obţinut de asemenea premiul pentru Cele Mai Bune Servicii Premium găzduite în cadrul Terminalului

Premium de pe aeroportul din Doha – aceste facilităţi fiind oferite în exclusivitate pasagerilor din clasele First şi Business ai companiei Qatar Airways. Qatar Airways a fost de asemenea aleasă să se alăture alianţei OneWorld, aceasta urmând a se face progresiv pe parcursul a 18 luni de la data aderării la alianţă, în Octombrie 2012” ne-a spus Ligia Radu, Marketing Representative la Qatar Airways.

Pe 16 ianuarie, Qatar Airways a sărbătorit doi ani de la prima cursă între Bucureşti şi Doha. În aceşti doi ani numărul pasagerilor a fost permanent în creştere. Chiar pe 16 ianuarie am avut programat un zbor cu ei şi am fost invitat la cocktail- ul organizat în aeroport înainte de decolarea cursei spre Doha. De aici pasagerii au conexiuni către 122 de destinaţii de pe 6 continente. Cele mai populare destinaţii pentru pasagerii din România fiind Bangkok, Singapore, Doha, Bali, Hong Kong şi Mellbourne. În 2012 au fost deja introduse din Doha 12 destinaţii noi printre care Yangon în Myanmar, Kilimanjaro în Tanzania sau Perth în Australia, iar în 2013 sunt deja anuntate 5 noi destinaţii printre care cea mai interesantă mi se pare Phnom Penh în Cambodia, ţară pe care tocmai am vizitat-o parţial şi unde am scris o parte din acest articol.

Turkish Airlines a fost desemnată de către acelaşi sondaj Skytrax in 2012 pentru al doilea an consecutiv cea mai bună companie aeriană din Europa. A devenit lider pe piaţă către aproape toate destinaţiile din Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat şi şi-a întărit poziţia şi pentru destinaţii din Africa de Nord şi Africa de Sud împreună cu America. În 2012 au deschis 32 de noi destinaţii (mi se pare incredibil de mult însă este adevărat) dintre care enumăr Male, Kilimanjaro, Buenos Aires, Sharm el Sheikh şi Hurghada ca să vorbesc doar de destinaţii turistice unde există potenţial de vânzare şi din România. În anul 2012 ca ultimă noutate, Turkish Airlines este prima linie aeriană din Turcia care oferă pasagerilor emiterea Mobile Boarding Pass prin intermediul aplicaţiei Passbook prin Apple. Pentru 2013 sunt deja anunţate 12 noi destinaţii dintre care surpriza este deschiderea rutei directe Constanţa – Istanbul cu o frecvenţă de 3 curse pe săptămână.

Companiile low-cost Aici lupta s-a dat şi se va da şi în 2013 între Wizz Air şi Blue Air. Forţa companiei Wizz Air a fost vizibilă în 2012, când au preluat o parte dintre cursele operate de Malev după falimentul acestora. Rapid însă şi-au făcut calculele şi au păstrat doar ce era profitabil, iar pentru 2012 au anunţat la nivel internaţional peste 12 milioanepasageri, cu o creştere de 12% faţă de 2011.

CONTINUARE - PAG. 14

9DFDQúH relaxante

RULXQGH ÊQ OXPH

- 20%

Early Booking Antalya $1$%(//$ ',$021' +27(/ 63$ 5

449

€

/pers. /sejur s ,QFOXGH QRSúL FD]DUH ÊQ FDPHUī GXEOī SURPRúLRQDOī DOO LQFOXVLYH ELOHW GH DYLRQ WUDQVIHUXUL WD[H GH DHURSRUW DVLVWHQúī WXULVWLFī 9DODELOLWDWH t

- 20%

Early Booking Insula Creta $/%$7526 5(6257 63$ 4

429

€

/pers. /sejur

s ,QFOXGH QRSúL FD]DUH ÊQ FDPHUī GXEOī VWDQGDUG GHPLSHQVLXQH ELOHW GH DYLRQ WUDQVIHUXUL WD[H GH DHURSRUW DVLVWHQúī WXULVWLFī 9DODELOLWDWH t

- 20%

Early Booking Insula Kos .26 3$/$&( 4

469

€

/pers. /sejur

s ,QFOXGH QRSúL FD]DUH ÊQ FDPHUī GXEOī HFRQRP\ GHPLSHQVLXQH ELOHW GH DYLRQ WUDQVIHUXUL WD[H GH DHURSRUW DVLVWHQúī WXULVWLFī 9DODELOLWDWH t

3OHFDUH GLQ RUDĴXO WīX 2IHUWHOH LQFOXG UHGXFHUHD GH (DUO\ %RRNLQJ ĴL VXQW YDODELOH ÊQ OLPLWD ORFXULORU GLVSRQLELOH WXL WUDYHOFHQWHU UR _ RIHUWH#WXL WUDYHOFHQWHU UR _

14

STUDII// SOnDAJE

TOPUL STAŢIUNILOR DE PE LITORALUL BULGĂRESC REALIZAT DE 3600 DE TURIŞTI ROMÂNI C irca 3600 de turişti români care au ales destinaţia Bulgaria în ultimii ani au realizat un top al staţiunilor de pe litoralul bulgăresc. Clasamentul a fost centralizat de către Travel Planner – touroperator şi firmă de consultanţă turistică specializată pe destinaţia Bulgaria.

Acest top are un fundament foarte serios, constituind rezultatele experienţei clienţilor, cuantificate de-a lungul ultimilor 4 ani.

Pe primele trei locuri se situează staţiunile Sunny Beach, Nisipurile de Aur şi Albena.

Liderul actualului clasament a înregistrat o creştere în preferinţele turiştilor români, devansând Nisipurile de Aur, care a ocupat locul 1 până în 2011.

“Sunny Beach este o staţiune care oferă multe posibilităţi de agrement şi diversitate iar acest aspect o diferenţiază de Nisipurile de Aur – care reprezintă o staţiune mai împădurită, dar ceva mai liniştită. Sunny Beach este vecină cu Nessebar, vestitul oraş istoric de coastă al Bulga-riei.

Astfel partea culturală şi de evenimente poate fi combinată cu cea de plajă. De asemenea, liderul topului din acest an, Sunny Beach, are două aqua park-uri, dintre care unul este cel mai mare din Bulgaria, precum şi cea mai lungă plajă, care se întinde pe 8 km. Nisipurile de Aur oferă şi distracţie, şi linişte, iar Albena constituie un paradis verde, o staţiune mai liniştită, dar preferată mult de familiile cu copii. Aş acorda o menţiune staţiunii Obzor, care a înregistrat, poate, cea mai mare creştere a cererii în ultimii ani. Aceasta are cea mai de calitate şi cea mai lată plajă din Bulgaria precum şi hoteluri foarte bune şi de încredere. Estimez că Obzor va creşte în continuare în preferinţele turiştilor. În ultimii ani, aici au intrat şi lanţuri hoteliere internaţionale precum Sol Melia sau RIU”, a apreciat Sebastian Constantinescu, directorul general al Travel Planner.

Topul staţiunilor de pe litoralul bulgăresc 1. Sunny Beach Deţine locul 1 în top, cu media 8,34 la note.

87% dintre turiştii Travel Planner recomandă această staţiune.

2. Nisipurile de Aur Media notelor este 8,08 şi este recomandată de 84% dintre respondenti.

3. Albena Media notelor este 7,93 şi este recomandată de 88% dintre turişti.

4. Duni Media notelor este 8,58, însă are mai puţine im-

presii, fiind vizitată de un număr mai mic de turişti. Este recomandată de 87% dintre turiştii Travel Planner care au fost aici.

5. Elenite Media notelor este 7,55. Este recomandată de 76% dintre respondenti.

6. Obzor Media notelor este 7,15. E recomandată de 78% dintre turiştii Travel Planner.

7. Nessebar Media notelor este 7,70. Este recomandată de 81% dintre turişti.

8. Constantin şi Elena Media notelor este 7,33. Este recomandată de 73% dintre turişti.

9. Sunny Day Media notelor este 6,83. Este recomandată de 86% dintre turişti.

10. Sozopol Media notelor este 6,59. Este recomandată de 67% dintre turişti.

11. Pomorie Media notelor este 5,1. Este recomandată de 38% dintre turiştii Travel Planner.

Consultanţii Travel Planner au comparat şi notele acordate celor mai importante componente ale fiecărei staţiuni: masă, agrement şi atmosferă. Ca atmosferă, liderul este tot Sunny Beach, cu 8,5 puncte, urmat de data aceasta de Albena (8,4 puncte), Nisipurile de Aur (8,3 puncte), Duni (8,9 puncte, dar acordate de mult mai puţini turişti), Nessebar (8,1 puncte), Elenite (8 puncte), Obzor (7,7 puncte), Constantin şi Elena (7,6 puncte) şi Sozopol (7,3 puncte). La partea de agrement, liderul topului este Sunny Beach (8,3 puncte), urmat de Duni (8,2 puncte), Nisipurile de Aur, Albena şi Elenite (7,9 puncte), Nessebar (7,5 puncte), Constantin şi Elena (7,1 puncte), Obzor (6,9 puncte) şi Sozopol (6,6 puncte).

Serviciile de masă se numără, de asemenea, printre cei mai importanţi factori în alegerea unei staţiuni. Duni este aici liderul (8,6 puncte), urmat de Sunny Beach (8,2 puncte), Nisipurile de Aur (8 puncte), Albena şi Nessebar (7,5 puncte), Constantin şi Elena (7,2 puncte), Obzor şi Elenite (6,8 puncte) şi Sozopol (5,9 puncte). Se observă un avantaj al sudului litoralului bulgăresc, pe lângă staţiunile Sunny Beach şi Nessebar, înregistrând creşteri în preferinţele turiştilor Duni şi Obzor. În nord, în topul preferinţelor rămân clasicele Nisipurile de Aur şi Albena. Cele mai bune plaje se află tot în nord: Albena şi Nisipurile de Aur, iar cea mai mare plajă de calitate o deţine staţiunea sudică Sunny Beach.

CONTINUARE DIN PAG. 12 Compania a declarat că în România a transportat 2,76 milioane de pasageri, aproape dublu faţă de Blue Air care a confirmat că numărul pasagerilor care au călătorit în Europa cu Blue Air este asemănător celui din 2011, respectiv 1,5 milioane de pasageri. În această luptă între cele 2 companii mi-a atras atenţia în 2012 schimbarea politicii de bagaje de cală. În vreme ce la nivel global, Wizz Air a introdus o taxă de 10 Euro pentru un bagaj mic de cabină, Blue Air a schimbat în sens opus politica anunţând că măreşte limita bagajului de cabină de la 8 la 10 Kilograme, probabil în speranţa de a trage un segment de piaţă. Mutarea pe aeroportul Otopeni se pare că a ajutat Blue Air şi la atragerea segmentului de corporate şi pe acest trend vor merge şi în 2013. „În 2013 vom continua atragerea traficului de business, ţinând cont de faptul că din momentul operării pe Aeroportul Otopeni, am câştigat un segment semnificativ din zona turismului corporate. În acest moment segmentarea targetului este următoarea: 60% dintre pasageri sunt românii care pleacă la muncă în străinătate sau revin în ţară la familie, 25% este segmentul de corporate (există anumite destinaţii pentru aceşti pasageri: Bruxelles, Nisa, Londra, Dublin sau Stuttgart), iar 15 procente reprezintă românii care pleacă în vacanţă cu familia sau prietenii. În orarul de vară, respectiv în perioada 30 martie – 26 octombrie 2013, Blue Air operează 30 de destinaţii europene, cu plecare din Bucureşti, Bacău şi Sibiu.” Mirela Șecan, director de marketing Blue Air. Pentru 2013 Blue Air păstrează aceleaşi destinaţii deja operate de companie de mulţi ani şi probabil că va încerca să acopere cererile de pe alte aeroporturi din România, deja fiind anunţată o cursă Bacău – Veneţia pentru orarul de vară.

Wizz Air a anunţat deja o rută nouă între Craiova şi Milano şi patru destinaţii noi din Bucureşti pentru 2013, toate tentante din punctul meu de vedere: Larnaca (se reiau cursele după ce pe sezonul de iarnă au fost anulate), Oslo (singura cursă directă spre Norvegia din Romania), Geneva şi Alghero în Sardinia. Către această minunată insulă se va deschide în 2013 o nouă cursă, este vorba de Meridiana Fly care va zbura pe ruta Olbia – Bucureşti, deci destinaţia verii 2013 ar putea să fie Sardinia!

Pentru 2013 sunt înregistrate şi doua retrageri din România. Este vorba de companiile germane Fly Niki şi GermanWings. De văzut cum va afecta retragerea Fly Niki preţul biletelor de avion pe ruta Viena, acum asigurată doar de Tarom şi Austrian Airlines. De la germani avem însă şi o veste bună: puternica companie Air Berlin vine în premieră în România şi va lansa ruta Bucureşti – Berlin acolo unde există deja Lufthansa. Compania low-cost germană are însă din Berlin multe conexiuni către alte destinaţii din Europa. Începând cu sfârşitul lunii aprilie 2013, este anunţată şi revenirea pe piaţă din România a uneia dintre cele mai mari companii low-cost din lume, Ryanair.

Aceştia au semnat un acord valabil pe durata a 5 ani cu aeroportul din Târgu Mureş şi vor începe să opereze iniţial curse către Bruxelles şi Pisa.

Anul 2012 a fost deja declarat deja cel mai sigur an aviatic din istorie şi sper ca 2013 să îl depăşească. Am şi o curiozitate. Oare care este compania aeriană favorită a cititorilor Travel Advisor?

16

EXCLUSIV

UN SENIOR AL TURISMULUI ROMÂNESC - DR. PETRE BALAŞ - interviu cu directorul general al agenţiei de turism PETER EXPRESS -

- Domnule Petre Balaş, sunteţi de o viaţă în turism și un fin observator al evoluţiei pieţei. Cum aţi caracteriza anul 2012, al patrulea an de criză, și la ce să ne așteptăm în 2013, din punct de vedere al pieţei de travel?

- Despre anul 2012, în România, acum, într-o perioadă bilanţieră, comunicate cam optimiste ale asociaţiilor de profil, coroborate cu statistici parţiale, vorbesc despre creșteri între 5 și 15% la sosirile de turiști străini, cât și la plecările românilor peste hotare. Dacă cifrele acestea s-ar referi la Spania sau SUA, sigur că ar fi ok, pentru că ar fi vorba de volume mari, iar 15% ar însemna foarte mult. Când este, însă, vorba de circulaţia turistică a României, care este una modestă, sunt destul de rezervat, și am destule motive să am rezerve. În plus, anul trecut au fost o serie de derapaje politico-sociale, survenite pe fondul continuării crizei, cu schimbările dese de Guvern, schimbarea miniștrilor - iată că avem în 8 luni un al treilea decident la turism ! - care vin desigur, cu alte viziuni, cu alte și alte exigenţe). Aceasta înseamnă un statu quo al unui domeniu, cu potenţial mare, condamnat să o ia mereu de la capăt! Dacă vreţi un punct de vedere al lucrătorului care vine în contact nemijlocit cu clienţii, cu realităţile din piaţă, părerea mea este că anul 2012 a însemnat în fapt, o stagnare sau chiar o scădere, pentru o bună parte a agenţilor economici. În plus, s-a intensificat concentrarea a agenţilor economici din domeniu și în paralel, a avut loc o creștere a numărului de falimente și de insolvenţe. Toate acestea la un loc, îmi întăresc convingerea că a fost un an dificil, iar rezultatele, care urmează să fie validate sec de statistică în perioada următoare, nu ne vor da foarte mari motive de satisfacţie.

- Credeţi că această perioadă a modificat în vreun fel profilul consumatorului?

- Desigur, au loc permanent modificări, atât cantitative, cât și calitative. Nici nu puteau să nu fie. Înprima categorie s-ar încadra renunţarea la una, sau chiar două din cele trei vacanţe, pe care și le planifica, în anii trecuţi, o anumită categorie de turiști, reducerea numărului de zile în cadrul unei vacanţe, dar și alegerea unor destinaţii mai apropiate, respectiv renunţarea la excursii prin ţările exotice – în Seychelles, Malayezia sau în alte destinaţii.

Din punct de vedere calitativ este cunoscut faptul că tot mai mulţi preferă să își facă vacanţa în unităţi de 2 și 3, mai rar, 4 stele. De asemenea, folosirea în mai mare parte a autoturismului propriu pentru aceste deplasări, sau a transportului cu autocarul, în detrimentul altor categorii de transport.

- Cum vedeţi importanţa din ce în ce mai mare a Internetului în domeniul travel, după 22 de ani de Peter Express. Cred că trebuie să vă felicităm pentru performanţa aceasta! Care au fost mutaţiile care au survenit în Peter Express în această perioadă?

- Este o întrebare foarte stufoasă, dar am să încerc să ating problematica pusă. Cu privire la Internet, subliniez că am fost printre primii care l-am introdus în turismul românesc. De altfel am și o formulare la care ţin foarte mult, și anume că „Internetul poate fi considerat prima minune a lumii de azi”. Cred că nu internetul este concurentul agenţiilor de turism, cum am auzit nu o dată, ci propria noastră suficienţă, uneori chiar neputinţa în a-l implementa și a-i folosi toate avantajele. În fapt, clientul de azi vine la mine la prăvălie, după ce și-a luat informaţiile primare de pe calculator - degrevându-mă de acesta - iar apoi, împreună cu consultantul de turism,

pune în undă, adică alege, oferta care i se potrivește. Am mai dat exemplul cu participarea mea la reuniunile ASTA, la care sunt membru internaţional, din anul 2000. Niciodată la această asociaţie internaţională - ce grupează, în afară de societăţi de turism americane, un număr de agenţii din peste 120 de ţări - niciodată repet, nu s-a discutat o eventuală problemă a concurenţei făcută de internet agenţiilor de turism. Dimpotrivă, întâlnirile bianuale, ocazionate de congresele acestei prestigioase organizaţii, sunt oportunităţi concrete de perfecţionare a activităţii agenţilor de turism, cu folosirea unor date statistice relevante de ultimă oră, din turismul mondial, cu implicarea responsabilă a autorită ţilor, inclusiv guvernului. Revenind la ce am făcut noi, cei de la PETER EXPRESS, în cei peste 22 de ani, sigur că și noi, am trecut printr-o serie de transformări. Fiind printre primii nebuni ai turismului particular, la început, volens-nolens, ne-am ocupat cu de toate, cazări, excursii cu autocarul la Istanbul, aveam câte un mic grup, săptămânal pe cursa de Beijing, apoi câte un microbuz la Viena etc. Pornisem de la o activitate într-o economie centralizată, iar acum eram câteva sute bune, apoi câteva mii, de agenţi economici care activam întro lume pe care n-o cunoșteam, și care la rândul ei nu avea criterii la îndemână, nici reguli palpabile; regulile erau în formare, ca și actele normative care guvernau domeniul. Am evoluat și noi odată cu piaţa - astăzi putem spune că ne-am specializat și ne concentrăm pe 2-3 domenii- încercând, pe cât ne-au ţinut forţele, să fim totuși cu un pas înaintea solicitărilor clienţilor. Sigur, mă refer la cei – puţini - care am mai rezistat sitei nemiloase a capitalismului dâmboviţean..!

- Cu o asemenea experienţă în spate, ce sfaturi aţi da unei persoane care ar dori acum să-și facă o agenţie de turism. Mai merită?

- Viaţa merge înainte, și n-aș putea decât să spun că, dacă este pregătit și dacă are un număr de elemente care să-l ajute, categoric „Da”. În primul rând, dacă este un tip întreprinzător și are dorinţa de a munci, pentru că, paradoxal, în acest domeniu nu este loc de voiajori...

Sigur că, atunci când vorbești de turism, sunt unii care spun „Ești un fericit, ai călătorit în toată lumea”. Categoric, există un adevăr în treaba aceasta, numai că toate au un cost, trebuie să știi ce vrei, să-ţi placă să muncești – am fost ghid, referent, am cărat și bagaje la aeroport, am studiat 5 ani comerţul exterior, am făcut și doctoratul pentru care am muncit pe brânci, aproape 5 ani (pe bune, ca simpu referent, nu ca șef cu trecere... economică, la conducătorul știinţific). Pe această bază m-am înhămat la aventura turismului privat, încercând să fiu la curent și cu aspectele vieţii de asociaţie, împreună cu ceilalţi profesioniști din domeniu (ANAT), să îmi fac relaţiicontractuale multiple, cu alţi partenerii interni și externi.

- Aţi descris deja atâtea probleme cu care se confruntă o agenţie, încât nu pot să nu vă întreb: dacă aţi putea da cei 22 de ani înapoi și aţi avea experienţa de acum, aţi mai înfiinţa Peter Express?

-Nu voi uita să adaug primii ani de după terminarea facultăţii, unde am deslușit multe din tainele turismului la unicul ONT Carpaţi - pentru că sunt printre puţinii, dacă nu singurul lucrător, care a lucrat practic, toată viaţa exclusiv în turism! Revenind, dacă ar fi să dau înapoi cei 22 de ani de turism privat, aș face-o... doar ca să fiu mai tânăr cu 22 de ani! E greu de răspuns. A tre-

17 © Simion Buia/ www.simionbuia.ro

EXCLUSIV FLASH CV

- Dr. Petre Balaş, născut în Bucureşti, 19 noiembrie 1939, licenţiat al ASE Bucureşti – Facultatea de Comerţ Exterior.

-Spirit polivalent... ! În timpul facultăţii apreciat solist de muzică uşoară, la radio şi TV, coleg de platou cu Dan Spătaru, Ion Cristinoiu, Pompilia Stoian; solistul Brigăzii artistice a ASE, alături de comicul Nae Lăzărescu şi de Daniel Vasilescu, actualul preşedinte onorific al FPTR. -Încă una...

Dr. Petre Balaş a fost în anii 80 şi arbitru de elită la fotbal, alături de Nicolae Rainea, Ioan Igna, Dan Petrescu, Ion Crăciunescu, Adrian Porumboiu şi Dr. Mircea Nesu.

-Doctor în economie, cu specializarea turism internaţional; vorbeşte 3 limbi de circulaţie internaţională şi este absolvent al cursului de “Trainer of Trainers”, susţinut de celebrul prof. dr. Markus Ehrensberger.

-Fiul său, Cristian Balaş, absolvent al Academiei de Mu-zică, este vioara întâi în orchestra Operei Naţionale din Bucureşti.

-În 1991 a fost printre primii “nebuni” ai privatizării în tu-rism, prin înfiinţarea agenţiei de turism PETER EXPRESS, din Bucureşti, al cărei proprietar şi director general este şi astăzi. Unul dintre membrii fondatori ai ANAT, fiind vicepreşedinte al ANAT în patru mandate succesive, membru al Biroului Executiv, până în aprilie 2011. Preşedinte al Comisiei de Presă a ANAT, timp de 7 ani, responsabilul revistei ANAT Media, care s-a autofinanţat în acea perioadă.

-“International member” al ASTA (Asociaţia Societăţilor de Turism din America) şi JATA (Asociaţia Japoneză a Agenţiilor de Turism). În perioada 2005 - 2010 a fost ales şi reales, în 2 mandate, Preşedintele Chapter-ului România al ASTA. -Unul dintre susţinătorii programului ANAT de perfecţionare profesională a lucrătorilor în turism. A asigurat, încă din 1993, practica în producţie şi alte cursuri pentru elevii de la Colegiile Madgearu şi Xenopol, precum şi pentru studenţii de la ASE - Facultatea Turism – Servicii, Facultatea de Geografie, Universitatea Româno - Americană.

Dr. Petre Balaş - director general al agenţiei de turism PETER EXPRESS

-Din 2011, Dr. Petre Balaş este Senior Editor al revistei “Travel Advisor”.

- 22 DE ANI ÎN FRUNTEA S.C. PETER ExPRESS -

buit să parcurgem purgatoriul necunoașterii. Și, poate că nu e întâmplator faptul că primii care au beneficiat de o grămadă de avantaje ale economiei de piaţă, au fost cei care, într-un fel sau altul, au avut o legătură cu Vestul.

Noi am luat fiecare lucru în piept și, cred eu, la nivel macro nici nu se putea face altfel.

- V-am pus această întrebare cu un motiv. Văzând CV-ul dumneavoastră și descoperind faptul că aţi fost coleg cu o serie de personalităţi din lumea artistică – Nae Lăzărescu, Dan Spătaru, Ion Cristinoiu... ba, mai mult, aţi fost și în celebra pe vremuri, Brigadă Artistică a ASE, mă gândesc că aţi fi putut îmbrăţișa o altfel de carieră ?!

- Chiar era foarte populară, da - într-o vreme în care viaţa artistică oficială la noi era săracă, mai mult muzică cu tentă patriotică și melodii sovietice, spectacolele Brigăzii Artistice ASE erau oaze în deșert: când se anunţ brigada, amfiteatrul mare, de 500 de locuri al ASE, devenea neîncăpător, în primele rânduri erau profesorii și conferenţiarii, dar și părinţi și prieteni: brigada, în frunte cu Nae Lăzărescu, Mifa Ionescu, Daniel Vasilescu, subsemnatul și alţii - aducea ultimele poante prime-time ale lui Nae, texte la... limită și muzici proaspete, tinerești. Răspunzând la întrebarea dumneavoastră, fiecare are traiectul lui în viaţă, eu am urmat cariera artistică până la un punct, însă nu m-a convins niciodată că ar fi mai bine să renunţ la activitatea profesională pentru care mă pregăteam. Obiectivul meu de viaţă a fost legat de proiectul aceasta, iar faptul că am avut glas - am fost vocea nr.

1 a ASE-ului, eram și la Casa Studenţilor cu Dan Spătaru, nu m-a făcut să îmi pun problema de a renunţa la turism. Încă nu începuse moda de a renunţa, de azi pe mâine, la tot și la toate, și de a pleca în lume, cât mai departe !

- Dar pe fiul dumneavoastră, Cristian Balaș, care a urmat Academia de Mu-zică și este vioara întâi în orchestra Operei Naţionale, nu l-aţi orientat către turism. Nu a avut chemare sau...

- Poate că a fost și dorinţa mea să-l canalizez pe el către muzică, mai ales că avea o voce extraordinară când era copil. Însă nu exista pe atunci posibilitatea și un cadru organizat pentru canto, așă că l-am orientat către vioară. În orice caz, aceasta a fost o întreprindere grea și pentru el și pentru noi, părinţii, pentru că mulţi ani l-am condamnat să trudească cu vioara în braţe, iar pe noi să îi creem condiţii. Viaţa artistică de la noi este dificilă, deși beneficiază de niște oameni extraordinari, de un talent nativ; din păcate artiștii sunt foarte prost plătiţi. Fiind un împătimit al muzicii bune, când îl ascult pe fiul meu, am o reală satisfacţie pentru nivelului artistic la care a ajuns, și desigur, îmi trezește și mie, plăcute aduceri aminte...

- El nu a fost niciodată interesat să vină către turism, văzând cât de dedicat sunteţi?

- Ba da, a venit, dar era într-o perioadă când... zarurile erau aruncate, era deja student la Conservator – nu mai spun că era deja însurat din primul an, cu o colegă pianistă, fusese și o nuntă frumoasă, deci erau Romeo și Julieta, așa li se spunea la Conservator! Iar eu nu eram foarte convins de intenţia lor. Lasă, avem nevoie și de muzicieni buni în ţara asta, nu numai de avocaţi și ingineri..!

- Dumneavoastră sunteţi un bun cunoscător al lumii. Care credeţi că ar fi

principalele produse turistice pe care poate miza România pe plan extern; mă refer la cele mai puţin cunoscute sau luate în seamă?

- Răspunsul comun la această întrebare: „Delta, destinaţii din Carpaţi, mănăstirile, Maramureșul...”. Eu aș adăuga că, de exemplu, ar trebui revigorate croazierele pe Dunăre care, în acest moment, se fac doar cu vase străine și cu organizatori străini. Nu știu de ce îmi vine în minte comparatia cu prestaţia românească în lohn, unde noi câștigăm.. praful de pe tobă!

Reamintind și faptul că, Dunărea are cea mai mare parte a cursului pe teritoriul României și că este un brand al ţării noastre. În noiembrie, la Târgul Naţional de Turism de la Romexpo, am avut o surpriză extrem de plăcută, să văd la un număr de judeţe, o serie de noi obiective și destinaţii de care eu, și alţii, care lucrăm de ceva vreme în acest domeniu, nu le cunoșteam, și care pot fi puse în valoare cu sprijin și multă încrâncenare pozitivă a localnicilor. Sunt niște lucruri excepţionale pe care partenerii occidentali, nu o dată ni le solicită.

- Consider că n-ar fi rău să trecem de la general la particular. Dincolo de efortul localnicilor, ce puteţi face dumneavoastră, ca agenţii de turism, pentru promovarea și afirmarea acestor destinaţii?

- Mulţumesc pentru această întrebare! Într-adevăr, oricând vorbim de ceea ce am putea face, începem cu „Nu avem.”, „Nu este.”, „Ministerul nu ne ajută.”... Eu cred că lucrul cel mai important, care parcă devine din ce în ce mai presant, îl constituie perfecţionarea pregătirii profesionale a agenţilor din turism, pentru că ne obligă creșterea extraordinară a exigenţelor clienţilor, care circulă mult în lume, și în plus, au la dispoziţie Internetul.

Dar și realităţile pieţei turistice, suprapusă pe o criză economică neîndurătoare. În plus, este și o motivaţie obiectivă, și anume faptul că în agenţiile de turism nivelul câștigurilor este, orice s-ar spune, destul de modest, care a făcut să existe o fluctuaţie din ce în ce mai mare de personal, o plecare a personalului calificat către alte domenii, în care cel puţin salariul de instalare este mai mare. De aceea este imperios necesar ca cei care au grijă de bunul mers al agenţiilor să urmărească pas cu pas, zi de zi, creșterea nivelului profesional al celor de la Front-line, cei care vin în legătură directa cu clientul, și care trebuie să aibă o pregătire inclusiv psihologică, să știe modalităţile cele mai adecvate de relaţionare cu publicul.

- Și totuși, cursuri de perfecţionare se fac des. În multe aţi fost și dumneavoastră implicat, dedicându-vă trup și suflet dezvoltării profesionale. Ce credeţi că le lipsește cursanţilor ca să atingă acel nivel de performanţă de care are nevoie agenţia și, mai ales, clientul?

- Problema este complexă.

Tinerii, în primul rând, sunt tineri, și n-ar fi ei înșiși dacă n-ar fi mai năzdrăvani și mai imprevizibili, însă revine celor care se ocupă de aceste activităţi de a scoate în faţă partea lor cea mai bună, calităţile native, calificarea deja dobândită, dorinţa de a promova, de a găsi modalităţile cele mai potrivite pentru ca aceste activităţi să își atingă scopul și să se refere exact la ceea ce activitatea de zi cu zi, și relaţionările cu clienţii, scot la iveală.

- Pentru că activitatea dumneavoastră este și de outgoing, nu pot să nu vă întreb care sunt cele mai frumoase destinaţii externe care v-au impresionat, și de ce? Aţi fost de curând plecat în Dubai, și cu siguranţă veniţi cu informaţii noi.

-Despre Dubai se scrie și se vorbește foarte mult în ultimul timp. Eu aș confirma aceste opinii, dar aș aprecia altceva la acest emirat: viziunea extraordinară a celor care îl administrează și care au un marketing de notă maximă.

O ţară care până nu demult își baza toată dezvoltarea pe resursa petrolieră, potrivit unor date recente a ajuns la o cotă a petrolului în PIB sub 10%, ceea ce este uluitor. Deci dezvoltarea Emiratelor Arabe Unite se bazează pe noi resurse și infrastructură ultramodernă, care au fost create datorită acestei viziuni, care acum produce peste 90% din PIB. În afară de Dubai, mai pot menţiona câteva destinaţii deosebite. De exemplu, Peru, o ţară absolut uluitoare. Cuzco, localitatea aceea uimitoare de la peste 4000 m, de la care se merge la spectaculosul Machu Pichu, ar putea fi un exemplu. Ar mai fi apoi Taipei, din Taiwan, unde, dincolo de peisajele spectaculoase și o capi-

EXCLUSIV tală ultramodernă, aș remarca două lucruri: muzeul unde pot fi admirat partea cea mai importantă din tezaurul marii Chine. Problemele pe care lea avut China în anii 1950, războiul civil venirea lui Mao și crearea R. P. Chineze, plecarea lui Chiang Kai–shek, au făcut ca o mare parte din tezaurul Chinei să fie preluat în Taiwan, iar azi să fie accesibil spre vizitare, întrun muzeu extraordinar. Al doilea lucru pe care l-am remarcat ţine de educaţie: în metroul din Taipei (excepţional), când intram –zilnic-și mă îndreptam către un scaun, vedeam un tânăr, băiat sau fată, bărbat sau femeie, că se ridica și îmi ceda locul. Iar eu nu eram nici Împăratul Japoniei și nici cine știe ce demnitar. Un element de civilizaţie care m-a impresionat, și cred că nu doar pe mine.

- Care este cel mai neplăcut moment cu care v-aţi confruntat în călătoriile dumneavoastră?

- Îmi vine acum în minte unul și rău și bun în același timp, dar care nu mi se datora mie personal. Tot acolo, la aeroportul din Taipei, după o călătorie de peste 25 ore, mi-am uitat pașaportul într-un sector adiacent. Nu mi-am dat seama decât după multe ore, după ce am ajuns la hotel. Am avut un șoc și pentru că România nu avea un oficiu consular în Taipei, și era o problemă destul de grea. Totuși, am găsit o înţelegere fenomenală la personal.

Mai mult decât atât, probabil că am fost extrem de expresiv în a-mi exprima dezamăgirea faţă de această pierdere, încât un recepţioner și un străin, client al hotelului, s-au oferit să mă ajute să găsim agentul economic de pe aeroport (la 40 km distanţă) și să rezolvăm problema. Așa se face că cineva a venit a doua zi cu mașina și mi-a adus pașaportul. Desigur, faptul că miam pierdut pașaportul, într-o zonă în care nu exista oficiu consular, m-a făcut să-mi crească serios tensiunea...

- Profesional, care a constituit cea mai mare provocare cu care v-aţi confruntat?

- Acum și aici, m-aș referi cu satisfacţie, la cei șapte ani, în patru mandate succesive, în care am fost ales în conducerea ANAT, ca vicepreședinte și responsabil cu revista ANAT Media. Aceasta a fost o mare provocare profesională de lungă durată, și căreia m-am străduit să îi fac faţă cât mai onorabil. Am ajuns chiar să mă confund cu această activitate și se știa despre mine că pun ANAT nu odată înaintea activităţii la firma mea. Dar nu îmi pare rău, am învăţat multe, am cunoscut din interior o lume, și m-a răsplătit cu multe satisfacţii. Sigur, au fost și unele neîmpliniri și dezamăgiri... Însă desigur, o altă provocare profesională o avem zi de zi, în agenţie, întro perioadă în care au loc, așa cum știţi, falimente, intrări în insolvenţă, activităţi de ţepari... Sigur, pot fi și alt gen de provocări, provocări știinţifice sau de a scrie cartea mult dorită, însă până acum doar la acestea mam referit. Ne preocupă mai ales faptul că avem un număr nefiresc de mic de clienţi (oricum în scădere), dar un număr nefiresc de mare de taxe și de impozite, iar dinspre minister se aude despre o altă taxă forfetară...

- Pentru că aţi atins acest subiect, trebuie să vă solicit opinia în materie de taxe forfetare în turism...

- Aș vrea să cred că e o furtună într-un pahar cu apă, deoarece nimic nu este oferit opiniei publice într-un text, măcar ca propunere de act normativ, și sunt discuţii în general, cum se întâmplă în România. Discuţii la televizor. Pe de altă parte, se știe că guvernele noastre au nevoie de bani, iar cel mai sigur și comod, fără grija unor greve, este de la IMM-uri/servicii.

- Dar aceste discuţii au reușit să pună pe jar întreaga industrie turistică?

- Corect. În locul unor simplificări de birocraţie, în locul găsirii unor resurse, în locul oferirii unor acte normative mai clare, mai directe, venim cu propuneri de noi taxe, plecând de la ipotetica idee că vom găsi niște „bad boys”, niște hoteluri care nu-și plătesc datoriile. Este rolul ANAT, FPTR, ANTREC, OPTBR și celelalte, să se implice, acum! Eu sper că se va face o analiză doar a propunerilor pertinente și, după consultarea cu agenţii din domeniu, se vor lua în considerare acele măsuri care realmente pot imbunătăţi domeniul. Una dintre ele ar fi, din partea mea, să modificăm actul normativ în legătură cu licenţierea și împărţirea agenţiilor de turism în touroperatoare și detailiste, cu criterii foarte clare, cu diferenţiere zdravănă de taxe, astfel încât să se reflecte realitatea din piaţă. Pentru că realitatea din piaţă nu coincide cu situaţia scriptică potrivit căreia suntem 95% touroperatori și 5% detailiști. Touroperatori adevăraţi sunt poate mai puţini de 5%. Dar faptul acesta, negândit suficient, dar care rezistă de atâţia ani, diferenţa insignifiantă de taxe dintre touroperatori și detailiști, face ca toţi să se declare touroperatori. Și sunt destule altele. Eu am dat un exemplu. Ori îmbunătăţirea acestor acte normative, dacă s-ar face cu prioritate și fără să mai așteptăm cine știe ce Parlament, pentru că se pot face și prin Ordonanţă de urgenţă-doar sunt la modă, nu ?- ar veni în întâmpinarea unor cerinţe justificate. Iată, revine problema asigurării de insolvabilitate, ori aceasta nu

19

se poate realiza fără de reglementarea despre care tocmai am pomenit. Ele se pot face operativ, dacă există bunăvoinţă, pentru ca sezonul să ne prindă cu o serie de acte normative rezolvate și care să descătușeze blocajul domeniului.

- În acest context, cum vedeţi viitorul agentului de turism?

- Viitorul în acest domeniu, orice s-ar spune, nu poate fi decât al... consultantului de turism! Omul modern, beneficiarul unei informaţii sporite, și datorită internetului, cu cerinţe și aspiraţii noi, tot mai exigent cu .. providerii, are nevoie stringentă, alături de doctor și avocat, de consultantul de turism, acel știe-tot, despre orice destinaţie și tot ce mișcă în aeroporturi și care nu l-a păcălit niciodată, pe care l-a sculat la 2 noaptea să-i spună de un necaz într-un aeroport... Să mă scuzaţi că dau propriu exemplu, la îndemână: noi, Agenţia Peter Expres din Piaţa Romană, avem cred 30-40 % clienţi fideli, unii de la înfiinţare. Nu ne permitem oricând să aruncăm bani pe reclamă; sigur, eu vorbesc doar de o agenţie modestă. Să-mi permiteţi să mai dezvolt puţin problema delicată a practicii în turism: Asigur iată, de peste 20 de ani, practica în turism a unor copii de la colegiile Madgearu și Xenopol, din clasa a XII-a, și a unor studenţi de la ASE, Universitatea Româno – Americană și Universitate, Facultatea de Geografie.

Deci, în fiecare an mi-au trecut prin mână, generaţii multe de tineri care vin în practică. Subliniez că nivelul de pregătire al cadrelor care sunt scoase anual din învăţământ, este cel dat de programă și de skill-ul pe care îl pun dirigenţii acestor instituţii. Eu treaba aceasta cu practica o fac cu seriozitate, repet, de 20 de ani. Iată, anul trecut am primit 35 de CV-uri pe baza cărora urma să aleg studenţii, să-i chem la interviu și să aleg trei studenţi (plus rezerve), pe care să-i instruiesc în practică la noi. După ce am făcut trierea, am stat de vorbă, în așa fel încât nimeni să nu se simtă ignorat, constatarea mea, care realmente m-a șocat, a fost că nimeni nu făcuse practică, deși unii dintre ei erau deja la masterat. Și nu suntem în 1991 sau 1992, pentru că dacă am fi fost în acea perioadă aveau toate scuzele.... era o economie etatistă, nu știau de nici unele... deși aș putea spune că totuși, înainte se mai și făcea practică. Dar să faci practică numai după ce ajungi la masterat, Dumnezeule!!! Este inadmisibil! Mai ales că noi am mai avut colaborări cu

Echipa PETER EXPRESS ASE-ul, cu secţia de specialitate, și discuţii dese privind legarea învăţământului de practică. Pentru ei nu este o noutate. O discutăm de peste 10 ani.

Acum constat, nu numai că nu s-a îmbunătăţit acest aspect, dar cei care au venit la noi păreau complet aerieni din punct de vedere al practicii. Să ne mai mirăm atunci că tinerii sunt primiţi destul de greu în noile locuri de muncă, iar în condiţiile a ceea ce s-a întâmplat în economie, derapajele acestea, exigenţa volens-nolens este mai mare, pentru că numărul de locuri este din ce în ce mai mic, îi face tot mai vulnerabili pentru un nou post de muncă. Iar cei care în sfârșit îi primesc, la început trebuie să facă cu ei cursuri, să investească alţi bani. Problema nu este foarte complicată – practică ar trebui să se facă după niște criterii corect stabilite și exigent urmărite, nu cum se mai întâmplă, cu scris acolo „Da”, și ei nici nu vin. Dar, repet, aceasta este vina institutului organizator, pentru că studenţii sunt, majoritatea copii buni, cu pregătire, mulţi din ei chiar foarte bună, desigur în special în IT. Contează enorm ca în cei trei ani de curs să fie obligatorie practica, și practica pe criterii precise și seriozitate!

20

mARKETInG

ROMÂNIA ESTE O DESTINAŢIE DE M.I.C.E., DOAR CĂ LIPSESC COMPONENTELE CARE SĂ O PUNĂ ÎN VALOARE:

MARKETINGUL ŞI MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI

Interviu cu Valentin Constantin, preşedintele APIER (Asociaţia Profesioniştilor din Industria de Evenimente din România) şi business consultant

-Majoritatea turiştilor străini vin în România mai ales pe partea de business şi evenimente. Cum vezi evoluţia sectorului M.I.C.E. (Meetings, Incentives, Congresses & Events) în ţara noastră şi ce atenţie i s-a dat până acum?

-După 8 ani de implicare în acest domeniu, pot spune că industria de evenimente la noi e sublimă dar lipseste cu desăvârşire. Aşa cum am arătat (din cifre oficiale) Bucureştiul nu stă foarte rău, doar că situaţia nu se datorează unei industrii care funcţionează, ci doar altor factori - geografici, economici etc. Totul se bazează pe oarecare eforturi individuale… Dar nimic legat, nimic coerent - strategie, plan, idee. Lipsesc structuri gen Convention Bureaux şi multe altele. Odată acestea existând, Bucureştiul ar putea depăşi lejer Belgradul - care a fost premiat ca drept destinaţia M.I.C.E. a Europei - ca dinamică - pe 2012.

-Cine ar trebui să depună eforturi pentru dezvoltarea MICE în România? Statul, un Convention Bureau?

-Ei bine, aici trebuie plecat de la dialog, dar nu unul sec, ci unul cât se paote de pragmatic. Statul cât de cât face ceva - oferă standurile la târgurile majore. Desigur, e loc de mai mult din partea cealaltă - din privat – însă iniţiativele sunt rare şi eminamente solitare şi mai ales privesc interesul propriu. Clar e nevoie de Convention Bureaux, cu structură mixtă, axată pe parteneriatul publicprivat, construite pragmatic şi cât se poate de utile zonei reprezentate (local/ regional/ naţional).

-Ce şanse reale are România pentru a ajunge o destinaţie de MICE? Să particularizăm pe Bucureşti, care deja găzduieşte multe evenimente şi are cât de cât turişti pe partea de business…

-România este o destinaţie de M.I.C.E. doar că lipsesc componentele care să o pună în valoare: marketingul şi managementul destinaţiei. Aceste lucruri nu se pot realiza urmărind doar interesul propriu. Aşa cum spunea un prieten vizitând Serbia Convention Bureau acum ceva vreme, acolo este NORMAL. Acolo, acei oamenii CHIAR VOR SĂ FACĂ CEVA PENTRU ŢARA LOR. Poate sună romantic, dar asta este realitatea. Trebuie să vedem mai departe de curtea noastră, pentru a ne salva bunurile din curte. Totul stă în noi - în felul în care ne asociem, în felul în care înţelegem să ne stabilim obiective şi politici comune - strategii, în felul în care le urmăm, în felul în care ne prezentăm. Dar toate au un termen comun - ÎMPREUNĂ. Altfel nu se mai poate.

Bucureştiul se bazează încă pe anumite condiţii de care se bucură - notorietate, aeroport internaţional etc. Din păcate pentru Capitală, această inerţie plecată de la ideea că “suntem foarte bine aşa” va ridica mari provocări în 2-3 ani - vor apărea tot mai multe aeroporturi (ex. Braşov), autostrăzi, centre de conferinţă (Braşov, Sibiu, Cluj etc.), aşadar concurenţa va fi extreme de dură.

Deja se simt semnale în piaţă cum că situaţia începe să fie resimţită, dar e greu să schimbi ceva cu care ai trăit o viaţă. Din păcate, sau din fericire, timpul lucrează şi crunt, nu îţi dă şanse.

Aceasta în plan intern. În plan extern, lucrurile sunt mult mai serioase: concurenţa în zonă este deja extrem de dură. Sunt factori care lucrează în favoarea noastră, dar nesusţinuţi cu iniţiative en-

ergice, riscă să fie înlăturaţi fără probleme în foarte scurt timp.

Nu se mai declară evenimentele!

-Care sunt cele mai importante evenimente găzduite de România până în prezent şi ce au adus ţării noastre?

-Este foarte greu de spus pentru că, din nou, nu prea avem date concrete. Nu se declară evenimente. Din foarte multe motive. Este o provocare extrem de delicată care apare chiar şi în cazul existenţei unei industrii de evenimente dezvoltate. Anul trecut, la invitaţia Cracovia Convention Bureau, chiar înainte de EIBTM 2012 am participat la un forum la Cracovia, legat chiar de această problemă - nu se mai declară evenimentele! Bine, ei aveau alt nivel al provocării şi situaţiei. Să luăm totuşi două evenimente majore din România ca exemplu: Finala Europa League 2012 şi FOTE – Olimpiada de Iarnă pentru Tineret. Ok, sunt evenimente sportive, dar sunt evenimente majore din care trebuia scos maximum. Trebuia… Însă din finala Europa League nu am scos nimic, iar din FOTE încă lucrăm pe retorica provenită de la Doamna Specialistă din Cehia care şi-a permis să declare un fel de 'romanian style' în organizarea de evenimente. În concluzie, evenimente ar fi, măcar ca bază pentru o strategie de marketing al destinaţiei. Că nu se declară e una. Că nu ai unde să le declari e alta.

Dar mai şi trebuie să pui ceva peste aceste informaţii, chiar şi atunci când le ai. Din această cauză, am pornit solitar la drum, acum trei ani, pentru a schimba ceva. Şi încet-încet, am găsit oameni care s-au alăturat şi acum avem deja o echipă şi o susţinere excelentă. Am găsit un suport solid chiar în afara ţării, şi abia am început!

-Eşti apreciat şi cunoscut, paradoxal sau normal, că asta e, suntem români, mai ales în vest. Ce tea determinat să organizezi prima ediţie a târgului dedicate industriei M.I.C.E., MicePRO? Care au fost primii paşi în direcţia asta şi ce impact a avut târgul?

-În 2005 am avut ocazia să merg la o primă ediţie a IMEX Frankfurt. Şi, aşa cum nu mă satur să spun, acel moment mi-a schimbat sistemul de valori. Doresc aici să mai adresez încă o dată toata aprecierea mea unui om care a fost ca un tată şi cel mai bun profesor pentru mine - Radu Cimponeriu. Alături de el am învăţat to ce ştiu legat de MICE. Şi tot alături de el am cunoscut primii oameni din industrie. Atunci când ajungi alături de Radu la IMEX şi esti salutat la sosire de primi trei oameni din boardul IMEX - cu adresare personală - te marchează. Şi am lucrat din 2006 până în 2011 în toată Europa, în special cu grupuri corporate din Rusia. Aşa am observat că nevoile noastre sunt aceleasi ca în toate ţările din zona noastră. În 2010 deja mi-am propus să schimb ceva în România şi în regiunea noastră, mai ales pentru că potenţialul există şi e unul excepţional.

Dar şi pentru că, trecând de partea asta romantică, 95% din piaţă nu era reprezentată la IMEX sau EIBTM, m-am gândit sa oferim o şansă şi celorlalţi, plecând de la ideea de bază, şi anume de a promova România ca destinaţie M.I.C.E.. Şi de aici s-a născut proiectul MiceRO / MicePRO. Prima ediţie a MicePRO? Ce poveste fru-

moasă. Dacă privim cifrele reci - 15 expozanţi şi 25 de hosted buyers - pare o glumă, comparativ cu CONVENTA (târgul de M.I.C.E. al Sloveniei) - de exemplu, dar ideea acelei ediţii era cu totul alta. Dacă tragem linie la un an după eveniment, nu mai pare chiar o glumă. Şi vă asigur că după ce vom trage linie în decembrie 2013, după editia II, va fi ceva foarte foarte serios. Doar dacă privim ediţia a doua: găzduit de un centru de conferinţe premium – Willbrook Platinum - cu o suprafaţă de expoziţie mărită cu aproape 50%, cu un număr aproape triplu de hosted buyers invitaţi (60-70), venind din 2 continente - Europa/ Asia, cu MICEPRO TV şi paypal/web tv precum şi cu 2 forumuri - IT, găzduit alături de Shuli Golovinski / Newtonstrand Londra - cel care face acelaşi lucru pentru EIBTM Barcelona respective de turism, prezidat de Jamil Benabdallah (APIER) şi Peter Cramer (Kfk Hamburg), este evident că suntem pe drumul cel mai bun.

-Putem estima, la ora actuală, cât din încasările turistice ale României sunt asigurate de M.I.C.E. şi de business travel?

-Este destul de periculos să intrăm pe terenul acesta, dar cu siguranţă, cea mai mare parte a veniturilor din turim - pe incoming - vin din ceea ce face parte din industria de evenimente. Închipuiţi-vă Bucureştiul fără această nişă, sau Braşovul sau Valea Prahovei. Am prezentat acum câteva luni, la Braşov, un proiect pe 5 ani pentru un pilot – Convention Bureau regional. Imaginaţi-vă în 2012 cum e să faci un plan pe 5 ani în turism, cu asumări... Am plecat pe cifrele declarate în piaţă pe ultimii 3 ani şi am estimat că în 5 ani, prin organizarea unui Convention Bureau serios, prin acţiuni hotărâte şi asumate de către toţi jucătorii din piaţă, putem creşte numărul de înnoptări pe an de cel puţin două ori.

Mai mult, am preconizat că vom creşte bugetul mediu alocat / zi cu aproximativ 20% iar durata medie de şedere va merge spre un 2 plin. Pot să vă spun, şi aici aş dori să mulţumesc profesioniştilor din Braşov, care au fost atât de receptivi şi deschişi, că aşa a apărut Transilvania Convention Bureau – primul Convention Bureau regional din România. Nu rămâne decât să vedem cât de bine ne pricepem la estimări şi mai ales la M.I.C.E., pentru că acesta este de fapt motorul industriei. Cred că M.I.C.E. asigură undeva, la peste 50% din încasările totale.

-Cum influenţeaza M.I.C.E. celalalte ramuri din turism?

-Nu există un răspuns mai simplu: avem 3 mari 'ramuri' în turism: leisure, business şi M.I.C.E. Dacă luăm ultimii 3-5 ani în România şi privim pe următorii 5 ani, cel putin segmental de leisure nu cred că va suferi creşteri majore. Pe business, situaţia este oarecum similară, dacă nu chiar puţin mai dură. Singurul segment cu un potenţial imens şi încă, îndrăznesc să spun, neexploatat, este M.I.C.E. Asta în condiţiile în care odată desenate politici şi strategii de marketing şi management al destinaţiei, alături de investiţii serioase, toate cele trei ramuri au de câştigat.

M.I.C.E. nu există solitar, aşadar nu creşte solitar.

Dar are cel mai mare ROI din cele 3! În încheiere, aş vrea în acelaşi timp să mulţumesc şi celor care nu au avut încredere în proiect. Îi invit pe toţi să fie activi şi să facă tot ce ţine de ei să schimbe ceva. Puţin. Nu cu noi neapărat. Noi

HoTEl NEWS Akantus Hotel s-a alăturat brandului Ramada şi devine Ramada Hotel Cluj Akantus Hotel s-a alăturat familiei Ramada Worldwide devenind astfel cel mai nou hotel Ramada din România. Ramada Hotel Cluj este localizat la 5 minute de mers pe jos de centrul business, turistic şi istoric al oraşului Cluj Napoca, şi este nişat pe segmentul de business şi leisure, având 100 de camere, un întreg etaj Executive cu acces la facilităţi de Executive Lounge şi 4 săli de conferinţe. Hotelul răspunde şi cerinţelor de relaxare prin cele 2 restaurante şi un Centru Wellness 360° SPA, singurul SPA cu vedere panoramică la 360° asupra oraşului.

“După ce ne-am demonstrat capacitatea de a administra cu success un hotel independent, preocuparea noastră constantă a vizat îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi stabilirea unor standarde de operare compatibile cu cele mai exigente cerinţe de pe plan internaţional, preocupare care a dat roadele scontate, astfel încât am încheiat anul 2012 cu rezultate peste asteptări, iar acum suntem încantaţi să ne alăturam familiei Wyndham Hotel Group, deţinătorul francizei Ramada” - a apreciat Zsolt Torjai, director general Ramada Hotel Cluj.

Proiectul a fost dezvoltat de către Trend Hospitality Consulting & Management, care a asigurat afilierea hotelului la lanţul internaţional Ramada. ”Cluj Napoca este unul din cele mai importante oraşe din România şi a fost una din destinaţiile prioritare pentru Ramada. Ca urmare ne bucurăm că am reuşit această afiliere împreună cu EuroTrend Grup.

Este un hotel nou, cu facilităţi moderne de business şi leisure, care completează foarte bine portofoliul Ramada din România, spre beneficiul atât al investitorilor cât şi al oaspeţilor” - a declarat Lucian Marinescu, Senior Associate al Trend Hospitality.

Ramada Hotel Cluj va fi administrat în continuare de EuroTrend Grup Imobiliar, dar in urma asocierii cu unul dintre cele mai mari grupuri hoteliere din lume, oaspeţii hotelului vor avea o serie de beneficii suplimentare, inclusiv posibilitatea de a colecta şi de a folosi punctele de fidelitate din sistemul Wyndham Rewards.

Wyndham Worldwide reuneşte sub umbrela sa peste 7200 de hoteluri, sub 15 branduri, întinzându-se in 50 de ţări şi 6 continente. Operând sub promisiunea „leave the rest to us”, Ramada Worldwide oferă sejururi în aproape 900 hoteluri, din peste 50 de ţări din întreaga lume. În România, brandul Ramada poate fi regăsit în Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Oradea, Piteşti şi Sibiu, fiind reprezentat de Trend Hospitality, care acţionează ca partener strategic în România, Bulgaria şi Moldova şi deţine exclusivitate de francizare a brandurilor Ramada Worldwide, Super 8 Motel şi Days Inn din portofoliul Wyndham Hotel Group.

Pentru a face faţă crizei, Mallorca lansează o nouă generaţie de hoteluri tematice Meliá Hotels International a informat Comisia Spaniolă a Bursei de Valori despre joint ventureul (asocierea în participaţiune) încheiat între Grupul Katmandu şi societatea care îl operează - Producciones de Parques, SL, ca urmare a intrării în vigoare a acordului de cooperare anunţat de cele două companii încă din vara anului trecut. Joint ventureul presupune fuziunea Magaluf Park Hotel şi învecinatului său Katmandu Park, o nouă generaţie de parc tematic, pentru crearea Sol Katmandu Park & Resort, ce va oferi o experienţă unică într-un complex hotelier tematic în care oaspeţii sunt scufundaţi în medii interactive unice, în timp ce se bucură, de asemenea, de Magaluf, care oferă una dintre cele mai bune plaje de pe insula Mallorca.

Noul proiect este parte din viziunea „Renovează sau dispari”, lansată anul trecut de Meliá, odată cu inaugurarea Calvi Beach Resort, care include patru hoteluri de plajă, branduri noi şi o experienţă de leisure lifestyle. In prezent, aceasta se află în faza a doua, care presupune renovarea mai multor hoteluri din zonă, cum ar fi Cala Blanca Sol, Sol Antillas şi Beach House Hotel.

Katmandu Park a fost înfiinţat în 2005 de către un grup mic americano – mallorcan, care a fondat, de asemenea, Palma Nova Golf Fantasia, în 1988. Katmandu Park este un concept nou de parc tematic construit pe teren compact în destinaţii turistice dens populate, şi oferă un punct de atracţie special - Casa Katmandu, şi mai multe atracţii suplimentare cum ar fi animaţe 4D, jocuri interactive, o experienţă de groaza, golf în miniatură, un bar tematic şi un restaurant cu servicii complete.

24

HOTEL de Anne-Mary NECHITA

TENDINŢE ÎN PIAŢA HOTELIERĂ EUROPEANĂ Economia fluctuantă şi evoluţia tehnologiei au avut un impact semnificativ asupra industriei hoteliere în ultimii ani. În cadrul Hospitality Trends, cel mai mare eveniment din industria ospitalităţii din sud estul Europei, organizat, la Bucureşti, de Trend Hospitality Consulting & Management şi INTEHL - Institute of Innovation and Entrepreneurship of École hôtelière de Lausanne, analiştii KPMG, HVS, STR Global, Christie +Co şi PKF hotelexperts au dezbătut provocările şi oportunităţile de investiţii şi operare a proiectelor de ospitalitate din Europa de Sud Est, cu accent pe România, reliefând totodată câteva tendinţe cu impact imediat asupra industriei de travel.

Imobiliarele, încă în recesiune După ce a arătat semne moderate de redresare în 2011, sectorul imobiliar a intrat într-o nouă etapă de recesiune anul trecut, performanţele variind de la ţară la ţară și de la proprietate la proprietate.

Potrivit studiului „CEE Property Lending Barometer 2012”, efectuat de KPMG Advisory Ltd., care include 35 de bănci active pe pieţele este europene – ţările baltice, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovenia, perspectivele pieţei imobiliare dintr-o ţară dată rămân în general legate de situaţia sa macroeconomică, în timp ce băncile urmăresc încă să restructureze împrumuturile existente. România, ţară care a intrat într-o recesiune tehnică, la începutul anului 2012, după trei trimestre consecutive de creștere economică negativă, se află în scădere macro – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2011. După semne de redresare a creșterii PIB de 2,5% în 2011, economia românească a încetinit în 2012, un efect negativ asupra PIB avându-l evoluţia exportului net ca urmare a reducerii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (-5,2%) comparativ cu cel al importurilor (-2,3%). (sursa: INSSE, 9 ianuarie 2013; Figura 1 - Schimbări în PIB - 2010 2012).

Acelaşi studiu reliefează faptul că, faţă de 2011, în 2012 băncile au fost mai puţin preocupate să finanţeze proiectele imobiliare, fiind mai interesate să finanţeze proiecte generatoare de venit decât proiecte de dezvoltare. Deşi atitudinea băncilor faţă de finanţarea noilor proiecte de dezvoltare s-a îndulcit raportat la 2011, industria ospitalităţii şi cea de travel continuă să fie indezirabile atunci când vine vorba de finanţări, cu o singură excepţie – Slovenia. În România, băncile consideră drept dezirabile finanţările de proiecte rezidenţiale. În Cehia şi Polonia, băncile consideră finanţările de hoteluri şi structuri de cazare cel mai puţin riscante, rata dobânzii la finanţările hotelurilor fiind de 3,8%. România cu o rată de 6,2% şi Bulgaria cu 8,3% sunt considerate cele mai riscante destinaţii pentru proiectele din ospitalitate. (sursa KPMG) “Cash is King & Financing the Key” O creştere limitată s-a înregistat şi în vânzările hotelurilor din Europa. Experţii HVS London estimează că volumul total al tranzacţiilor a ajuns la 7,1 miliarde euro în 2011, în creştere cu 9% faţă de 2010 (6,5 miliarde euro), zone fierbinţi rămânând Marea Britanie şi Germania.

Deşi apetitul operatorilor a rămas neafectat, criza de finanţări lea cam redus optimismul, volumul tranzacţiilor scăzând cu 15% în prima jumătate a lui 2012, majoritatea (58%) fiind achiziţii single asset.

Zone ţintă au continuat să fie Marea Britanie şi Germania, urmate îndeaproape de Franţa, destinaţia turistică numărul 1 a lumii în 2012, cu peste 80 milioane turişti la incoming. În ceea ce priveşte pieţele est europene, Rusia a înregistrat o creştere de 49% a volumului tranzacţiilor, Polonia de 36%, Cehia de 8%, Ungaria de 3%, iar România de 2% (sursa: KPMG) În multe cazuri s-au remarcat diferenţe semnificative între preţul cerut şi cel ofertat la licitaţii.Mulţi proprietari şi companii financiare au ezitat să facă împrumuturi pentru finanţarea operaţiunilor sau dezvoltare, în timp ce investitorii, brokerii şi cumpărătorii au căutat doar afaceri solide şi hoteluri aflate în dificultate financiară.

HOTEL Valoare, indicatori, ofertă Valoarea hotelurilor a crescut cu 10% în debutul lui 2011, dar anul s-a încheiat cu 5,8% la RevPAR, în timp ce în 2012 creşterea RevPAR s-a situat de abia la 5,1% pe piaţa europeană (sursa: STR Global).

Valorile au crescut în 2011 în toate pieţele, cu exceptia a trei oraşe (Berlin, Birmingham şi Sofia), şase dintre pieţe înregistrând chiar creşteri de două cifre (Talin, Geneva, Londra, Zurich, Lisabona şi Istanbul). În 2012, val-

25

oarea hotelurilor a continuat să crească, deşi s-au accentuat extremele.

Munchen şi Dublin s-au apreciat mult peste aşteptările experţilor, în timp ce Zurich, Amsterdam şi Bruxelles s-au depreciat. Atena, Madrid şi Lisabona s-au confruntat cu serioase dificultăţi, dar Londra s-a menţinut pe val, RevPARul metropolei crescând cu 12%(sursa: HVS London).

Interesant de observat că în septembrie 2012, gradul de ocupare al hotelurilor londoneze a scăzut cu 2,5%, fiind compensat de ADR-ul in creştere cu peste 5%. În aceeaşi lună, analiştii STR Global, au observat scăderi ale gradului de ocupare la hotelurile din Buenos Aires (-8%), compensat de un ADR în creştere cu 8%. Uşoare scăderi ale gradului de ocupare s-au observat la Roma şi Sydney, compensate de creşterea ADR. Rezultate remarcabile a avut, însă, Tokyo, cu un ADR în creştere cu circa 10% şi un grad de ocupare crescut cu 14%, în timp ce Madridul a suferit pierderi, atât gradul de ocupare cât şi ADRul fiind în scădere cu peste 2,5%. Bucureştiul, aflat în sezon în septembrie 2012, a înregistrat un grad de ocupare scăzut (în jur de 34%), ca o consecinţă a numărului redus de evenimente business din oraş, compensat, însă, de o creştere de aproape 5% a ADRului (în jurul a 80 euro) Revenind la situaţia globală, Europa de Est a terminat 2012 cu un grad mediu de ocupare de 66%, un ADR de 89 euro şi un RevPAR de 54 euro, în uşoară creştere faţă de 2011, când gradul de ocupare era de 59%, ADRul de 84 euro, iar RevPar de 49 euro. Evoluţia pe regiuni a plasat însă Europa de Nord în topul creşterilor (grad de ocupare 71% atât în 2011, cât şi în 2012; ADR - 101 euro în 2012, faţă de 92 în 2011; RevPAR – 71 euro în 2012, faţă de 69 euro în 2011), urmată, în 2012, de cea de Vest şi de Est, Europa de Est reuşind să depăşească pentru prima dată Europa de Sud (sursa: STR Global).

Analiştii internaţionali au studiat şi piaţa hotelieră românească, dar nu au fost previzionate investiţii semnificative în următorii cinci ani, atât datorită resurselor financiare disponibile limitate furnizate de bănci, cât şi absorbţiei lente a fondurilor investite în perioada de boom 2006 – 2008. Reprezentanţii KPMG au apreciat că turiştii străini din România se cazează în proporţie de 97% în hoteluri, potenţialul turistic fiind puţin valorificat datorită ofertei de calitate slabă din industria ospitalităţii. Mai exact, ceea ce noi, românii, percepem drept calitate superioară, înseamnă condiţii mediocre pentru vizitatorii noştri. În concluzie... adio „pieţei hoteliere europene”, bun venit „pieţelor de proximitate” 2011 a început ca un an al speranţei şi performanţei îmbunătăţite, dar situaţia s-a deteriorat ulterior ca urmare a incertitudinilor legate de viitor. Deşi s-a vorbit multă vreme de „piaţa hotelieră europeană”, analiştii au remarcat că nu doar turiştii ci şi investitorii au luat în vizor pieţele de proximitate geografică. Aşadar, până în 2020, fiecare este pe cont propriu. Capitalul va continua să rămână în pieţele tradiţionale precum Marea Britanie şi Germania, excepţie făcând Turcia, unde investiţiile şi finanţările vor continua.

Cu alte cuvinte, economia naţională nu se va îmbunătăţi în viitorul previzibil; aşa că, urmând sfatul experţilor: „Acceptaţi realitatea de azi, pentru a vă pregăti ziua de mâine!”

Si câteva ponturi pentru...

• dezvoltatori: reputaţia este cheia; diversifică şi asumăţi riscul; aventureazăte pe segmente noi: hoteluri boutique, design, spa; explorează forme de finanţare alternativă • operatori: revizuieşte standardele de brand; pentru venit suplimentar – dă viaţă hotelului tău (animaţie în lobby, bar, restaurant); implementează un marketing creativ şi comunică constant prin social media; fi sensibil la problemele comunităţii (angajează şi oferă training localnicilor) • bănci: este imperios necesar să te familiarizezi cu proiectele din turism & ospitalitate; lucrează cu clientul, înţelege-i Business Planul în loc să te uiţi doar la indicele de acoperire a datoriei; oferă finanţări responsabile şi nu uita că: Proiectele bune sunt bune şi în vremuri rele!

26

m.I.C.E

AVEM O INDUSTRIE MICE ÎN ROMÂNIA (?). CUM PROCEDĂM? “- Alo, bună ziua! Vă ocupați de organizarea de conferințe?

- Bună ziua! Da, cu asta ne ocupăm… Vă putem fi de folos cu ceva?

- Da, vrem să organizăm și noi o conferință. De fapt, un seminar. Dar să fie undeva, la munte, ca să putem juca și pentbol, că facem timbilding.

- Câte persoane, câte zile, ce structură de cazare, câte săli de conferință, ce echipamente și în ce perioadă doriți să organizați evenimentul?

- Aaa… păi vreo 10 -12 o să fim, în luna iunie… restul… nu știu și nici nu e așa de important. Dar domnul director a spus să avem piscină și discotecă, neapărat. Și ateveuri.

- Piscina să fie olimpică?

- Poate să fie oricum, numai să fie și să aibă jacuți.

Cât ne costă?”

“- Alo, bună ziua! Sunteți firma care organizează conferințe?

- Da, într-adevăr…

- Ne puteți organiza și nouă o nuntă? ” Îmi vine greu să cred că nu vă sună familiar asemenea dialoguri. Mai ales acelora dintre dumneavoastră care lucrează de multă vreme în organizarea reuniunilor, conferințelor, expozițiilor sau a programelor motivaționale. Adică în domeniul MICE (Meetings, Incentives, Conferences and Exhibitions). Sau în “industria MICE”.

I se spune în multe feluri, însă diversele denumiri care sunt folosite pentru a defini această activitate nu sunt, uneori, în concordanță cu realitatea. Turism de conferințe, turism de evenimente, turism de afaceri, industria reuniunilor, industria evenimentelor, industria MICE… Dar despre definiții și terminologie o să povestim cu altă ocazie.

Acum, aș vrea să îmi exprim doar câteva puncte de vedere, despre felul cum arată această industrie în România.

Ei, bine, DA, avem o industrie MICE în România! Așa ar spune orice optimist, care vede doar partea plină a paharului. Vestea bună este că există o parte plină a paharului, reprezentată de investițiile importante pe care operatorii din domeniu le-au făcut în ultimii ani, în săli de conferințe, echipamente, software specializat, dotări și mobilier sau de conștientizarea faptului că industria reuniunilor chiar este o activitate profitabilă (cea mai profitabilă activitate turistică, dupa cum zic specialiștii), ori de eforturile de cristalizare structurală a domeniului (izolate, timide, dar existente)… Mai putem bifa și impactul pozitiv pe care l-a avut asupra domeniului organizarea în țara noastră a unor evenimente internaționale importante, precum și faptul că autoritatea de turism, precum și câteva autorități ale administrației locale, au înțeles, de o vreme încoace, importanța susținerii și derulării unor acțiuni de promovare a României ca destinație MICE. În partea goală a paharului zburdă câteva slăbiciuni și nerealizări, unele direct im-

putabile actorilor de pe piața MICE românească, altele generate de probleme de sistem sau de conjuncturi economice ori politice nefavorabile. Nu sunt foarte multe, dar sunt mai «greu de ucis» chiar decât binecunoscutul personaj cinematografic. Deși încă subzistă, celebrele expresii «Las’ că merge și așa», «Ne descurcăm noi cumva, ce, noi suntem mai fraieri?», «Lasă dom’le, că știm și noi de astea»… etc, etc… își pierd din ce în ce mai mult caracterul de panaceu pentru că, în industria MICE, nici nu prea «merge și așa», nici nu ne putem «descurca» dacă nu suntem profesioniști și se dovedește că nici nu prea «le știm noi pe toate». Ca să nu mai vorbesc despre capra vecinului, subiect perpetuu și perfect aplicabil în tânăra noastră industrie MICE. Chestiunea tristă e că noi ne alegem cu o sumedenie de capre decedate (unele dintre ele, moarte înainte de a se naște), în vreme ce pe alte plaiuri, caprele învecinate merg la păscut împreună, iar stăpânii lor profită, TOȚI, de pe urma produselor obținute în urma asocierii. Cele afirmate mai sus pot să pară idilice sau utopice dar – ce să vezi? – chiar se întâmplă. Au și nume: li se spune Conventions (and Visitors) Bureaux.

Dar astea sunt doar aparențe rezolvabile, ar putea spune, din nou, un optimist. Din păcate, nu sunt doar aparențe, ci comportamente cu rădăcini foarte adânci. Într-adevăr, sunt rezolvabile, dar nu de la sine și nu peste noapte. În urmă cu aproape 20 de ani, când făceam primii pași în industria reuniunilor, m-a surprins înverșunarea cu care domeniul era revendicat de către diferite ramuri... Turismul susținea că MICE este, fără dubiu, o parte din propria-i structură, pentru că – nu-i așa? – nu poate exista reuniune fără cazare, masă, transport și la urma urmei, este o deplasare a unor persoane la o anumită distanță față de locul lor de reședință, în scopul de a întâlni alte persoane... deci e turism.

Specialiștii în PR și Comunicare trăgeau spuza pe turta lor, aducând ca argument faptul că scopul reuniunilor este acela de a comunica idei, de a împărtăși experiențe, de a transmite mesaje. Prin urmare, MICE aparține PR-ului. Și ca să nu fie deajuns, agențiile de publicitate, mai ales cele cu departamente BTL, erau consensuale asupra ideii că MICE nu poate aparține decât advertisingului, din nenumărate motive. Oare înțeleptul rege Solomon cui ar fi dat dreptate?

Pentru că, la acea vreme, nu puteam fi bănuit de înțelepciune – cum nu pot fi bănuit nici acum – am considerat că fiecare avea bucățica lui de dreptate, dar niciunul în totalitate.

De fapt, toți erau și sunt părți componente ale industriei MICE. Și nu doar ei, ci și centrele de conferințe, furnizorii de echipamente tehnice, interpreții și traducătorii, companiile de catering, firmele care asigură aranjamentele florale, tipografiile, mass-media, constructorii de standuri expoziționale, transportatori de diverse tipuri, muzee, universități, firme de producție publicitară și mulți alții. Lipsește cineva important din enumerare? Evident că da. Organizatorul profesionist de conferințe, cel care este integratorul tu-

Radu CIMPONERIU Consultant MICE Director General al CongrExpo Service

turor serviciilor necesare evenimentului.

Parcă, privită din acest unghi, industria MICE nu mai aparține nici turismului, nici PR-ului, nici publicității... ci este o industrie desine-stătătoare. Și nu una oarecare, ci o “industrie a serviciilor”, aducătoare de mari beneficii pentru țările, comunitățile și companiile care știu să trateze această activitate cu seriozitate și profesionalism.

Despre banii care se vehiculează în industria MICE vă voi detalia cu altă ocazie. Acum doar câteva indicii: un participant obișnuit la o conferință aduce în țara gazdă de peste 3 ori mai mulți bani pe zi decât un turist obișnuit; există pe mapamond conferințe sau congrese care au bugete mai mari decât tot bugetul anual de promovare turistică a României; există comunități locale care trăiesc aproape exclusiv din beneficiile industriei MICE; conform statisticilor, peste 70% din veniturile hotelurilor bucureștene provin din MICE. Interesant și incitant domeniu....

Despre beneficiile de imagine și despre efectul multiplicator benefic (sau nu) al reuniunilor internaționale avem a povesti într-un articol viitor. Am convingerea că dumneavoastră, cei care citiți aceste rânduri, v-ați aflat de multe ori de o parte sau de alta a desk-ului de înregistrare la o conferintă, la un congres ori la o expoziție, în România sau pe alte meridiane ale globului.

Vă propun să folosim generoasa inițiativă a publicației Travel Advisor, de a insera cu regularitate în aparițiile sale un segment destinat MICE, pentru a răspunde împreună la întrebări care își așteaptă de prea multă vreme răspunsul, pentru a sugera sau propune noi metode de profesionalizare a domeniului MICE în România, în beneficiul tuturor celor implicați în această activitate. În ceea ce mă privește, mi-am asumat o continuare a exprimării opiniilor personale și profesionale și am enunțat direct sau nuanțat posibile noi teme de dezbatere. La acestea mai pot fi adăugate multe altele...De la întrebări de genul “cum ieșim din aparenta izolare internațională?” sau “cum poți simți că o achiziție publică pentru organizarea unui eveniment este «aranjată»?”, până la probleme de pregătire profesională solidă și necesară, atât în ceea ce îi privește pe cei care lucrează în domeniu, cât și pe cei care sunt beneficiarii acestei activități, fie ei reprezentanți ai autorităților publice sau ai sectorului privat.

Sunt foarte multe lucruri de spus despre industria reuniunilor. Dar sunt și mai multe lucruri de gândit și de făcut.

Pentru moment, las la alegerea dumneavoastră dacă ștergeți sau păstrați paranteza din titlul acestui articol. Orice decizie ați lua, mi-ar plăcea să vă cunosc argumentele.

28

LEGAL

30 DE MINUTE PENTRU A DECIDE CÂŞTIG SAU... NU de Aida FUSARU

Aida FUSARU

I

ncepând cu 1 februarie 2013 orice acţiune

era, pe cale de consecinţă reacţii pozitive sau neg-

diciare nu va conduce imediat la rezultatul scon-

în instanţă va fi respinsă ca inadmisibilă

ative şi se vor contura prototipuri de atitudini cu

tat. O convingere o dată înrădăcinată nu poate

dacă părţile nu fac dovada participării la

aplecare spre formalism sau spre schimbare de

fi înlocuită intempestiv cu o viziune nouă ce oferă

şedinţa de informare cu privire la mediere.

mentalitate. Profilul psihologic al clientului con-

un model holistic: de comportament de re-

Dispoziţiile referitoare la sancţiunea inadmisibil-

sumator de servicii de mediere se construieşte pe

laţionare, reuşită sigură şi rezolvare amiabilă a

ităţii cererii de chemare în judecată au fost regle-

imaginea de sine şi pe voinţa liber exprimată.

conflictului în timp rapid. Drept urmare, rolul

mentate prin O.U.G. nr. 90/2012, publicată în

Atitudinea personală îndreptată spre o

mediatorului se poate reduce, în asemenea situ-

Monitorul oficial nr. 878/2012, care a intrat în

soluţie de succes, însumează o serie de caracteris-

aţii, strict la procesul informare. Pe de altă parte,

vigoare la 21 decembrie 2012. Dovada par-

tici pe care, de obicei, nu le regăsim la litiganţii

prejudecăţile solicitantului sunt tot atâtea obsta-

ticipării la şedinţa de informare privind avantajele

formalişti, şi fără a enumera exhaustiv,

cole în calea dialogului şi a înţelegerii cu privire

medierii se face printr-un certificat de informare

menţionăm în acest sens:

deschiderea spre

la procedura de urmat. Pentru formalist, timpul

eliberat de mediatorul care a realizat informarea.

schimbare, soluţii viabile de tip câştig-câştig, co-

costă bani, iar prejudecăţile îl vor costa şi mai

Dacă una dintre părţi refuză în scris participarea

municarea deschisă, neviciată, păstrarea şi culti-

mult. Prototipul unei astfel de abordări se

la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei ori

varea

flexibilitate,

ghidează după şabloane prefabricate preluate prin

nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de in-

disponibilitate spre negocierea opţiunilor,

mimetism şi modele comportamentale fali-

unor

bune

relaţii,

formare, se întocmeşte un proces-verbal, care se

evitarea emoţiilor şi sentimentelor negative,

mentare; individul este confuz în gândire dar

depune la dosarul instanţei.

evitarea publicităţii care poate aduce atingere

sigur, agresiv şi infatuat, rezistent la schimbare,

imaginii de sine sau a persoanei juridice. Un ast-

încăpăţânat sau la cealaltă extremă, timid, însin-

fel de client va alege singur calea medierii, necon-

gurat, nesigur, influenţabil, gândeşte şi acţionează

Prevederile instituite prin O.U.G. nr.

90/2012 au fost gândite în sensul de a veni în

strâns, pentru că el are disponibilitatea de a

defetist, suspicios la schimbare. Pentru el, calea

sprijinirea actului de justiţie şi a “constrânge”

înţelege noua paradigmă; este informat şi va alege

justiţiei este mai sigură, pentru că a fost bătătorită

legal părţile să abordeze calea alternativă a me-

mediatorul după prestigiul şi succesul profesional

încă din antichitate, iar înclinarea balanţei

dierii, ca modalitate de soluţionare rapidă a con-

dobândit. În schimb, formalismul va atrage for-

justiţiei ţine de noroc, şansă, bani, hazard, relaţii

flictelor şi realizarea unui acord favorabil ambelor

malism pentru că oamenii sunt ceea ce sunt după

sau destin, şi nicidecum de propria manifestare

părţi. Obligativitatea solicitării serviciului de me-

cum gândesc. Solicitantului unui certificat de in-

de voinţă. Indubitabil,avantajele medierii pot fi

diere poate determina partea litigantă să-şi

formare i se oferă acum posibilitatea să aleagă

receptate ca factori motivaţionali pozitivi, de

schimbe opţiunea, dar viziunea personală implică

între judecată şi mediere în cunoştinţă de cauză,

schimbare a credinţelor înrădăcinate. Atitudinile

un efort de gândire şi de schimbare la nivel

ceea ce este un mare succes, din punct de vedere

şi deprinderile se pot schimba în funcţie de in-

opţional, care nu se poate realiza în doar 30 de

juridic.

teresele personale,însă modelul (paradigma) nece-

minute. Din punct de vedere psihologic,mental-

În acest sens, informarea prealabilă in-

sită o perioadă de timp pentru a fi perceput şi

itatea colectivă nu e pregătită pentru o schimbare

stituită prin O.U.G. nr. 90/2012 este necesară şi

înţeles la nivel colectiv. Medierea judiciară va în-

rapidă de paradigmă. De aceea, cu toate că in-

obligatorie pentru ca reclamantul informat să

cepe să-şi culeagă roadele începând cu 1 februarie

tenţiile sunt bune, efectele sunt incognoscibile şi

poată alege liber, în cunoştinţă de cauză, între o

2013. Noul Cod de procedură civilă care se aplică

imprevizibile. Având în vedere că mentalităţile nu

soluţie de tip câştig-câştig şi una de tip câştig-

tot de la această dată aduce o serie de noutăţi pe

se schimbă instantaneu, există riscul ca medierea

pierdere, având în vedere avantajele incontesta-

plan juridic. Semnalăm, în acest sens, doar câteva

să cadă în formalism şi să se practice „moda

bile ale medierii. Însă, pe parcursul unei şedinţe

aspecte. Toate procedurile care vor avea loc înain-

vânzării” de certificate de informare, pentru că

de informare de maximum 30 de minute, efortul

tea dezbaterii pe fond a cauzei nu vor mai fi pub-

individul e inventiv dar, în acelaşi timp, şi con-

mediatorului de a îndruma convingerile recla-

lice, ci se vor desfăşura în camera de consiliu, cu

traproductiv. Aplicarea noilor prevederi vor gen-

mantului spre a parcurge procedura medierii ju-

citarea părţilor. De asemenea, termenele în

29

LEGAL Costul şedinţei de informare

această fază vor fi extrem de scurte, chiar şi de la

de a participa la şedinţa de informare nu

o zi la alta. Etapa dezbaterilor asupra fondului

înseamnă că ei au şi achiesat la soluţionarea difer-

cauzei se rezumă practic la un singur termen de

endului pe cale amiabilă. Dacă pe parcursul celor

Informarea este gratuită, însă proce-

judecată care se va desfăşura, ca regulă, in şedinţă

30 de minute de informare obligatorii, partea îşi

dura costă. Procesul de informare, presupune

publică. Aceasta etapă se finalizează cu deliberarea

manifestă liber dorinţa de a rezolva pricina liti-

apelarea la un mediator autorizat, care oferă in-

şi pronunţarea hotărârii.

gioasă pe cale amiabilă, iar manifestarea de voinţă

formaţiile necesare conform legii şi deontologiei

este agreată de către ambele părţi, atunci, paşii de

profesionale, în perioada unei şedinţe de infor-

Pentru dosarele aflate pe rolul in-

urmat sunt cei similari procedurii medierii extra-

mare de maximum 30 de minute. Procedura, ca

stanţelor cu termen după data de 1 februarie

judiciare. Primul pas va fi semnarea unui con-

atare, costă timp având în vedere că ea presupune

2013, părţile se pot prezenta înainte de 1 febru-

tract de mediere

transmiterea de informaţii clare, precise şi la

arie 2013 la mediator, pentru a participa la şed-

Pe întreg parcursul procesului de me-

obiect cu privire la avantajele medierii, rolul me-

inţa de informare privind avantajele medierii şi a

diere, rolul mediatorului este acela de a îndruma

diatorului şi principiile de bază ale medierii, ceea

obţine certificatul de informare, sau pot aştepta

părţile şi de a le sprijini să negocieze opţiuni care

ce în final se concretizează cu eliberarea unui cer-

ca instanţa să le fixeze un nou termen pentru a

să genereze o soluţie echitabilă, viabilă şi morală,

tificat de informare cu privire la mediere. Dacă

participa la şedinţa de informare, pierzând astfel

în condiţiile legii. Despre toate acestea am făcut

solicitantul cere ca cealaltă parte să fie invitată de

timp.

vorbire în articolul |”Medierea şi organizarea pro-

către mediator,costul proceduri va include supli-

fesiei de mediator”. Precizăm că, până la intrarea

mentar şi trimiterea invitaţiei la mediere.

Noutăţile NCPC vizează şi conceptul

în vigoare a O.U.G. nr. 90/2012 medierea judi-

de bună-credinţă. Astfel că, potrivit reglemen-

ciară putea fi solicitată la iniţiativa părţilor sau la

tărilor instituite : “Drepturile procesuale trebuie

recomandarea instanţei, cu acceptarea acestora.

O.U.G. nr. 90/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum

exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în nr.

şi pentru modificarea art. II din Legea nr.115/2012

a încălca drepturile procesuale ale altei părţi.

192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei

pentru modificarea şi completarea Legii nr.

Partea care îşi exercită drepturile procesuale în

de mediator, precum şi pentru modificarea art. II

192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei

mod abuziv răspunde pentru prejudiciile mate-

din Legea nr.115/2012 pentru modificarea şi com-

de mediator

vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără

Conform

prevederilor

Legii

riale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată,

pletarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi or-

potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare”.

ganizarea profesiei de mediator. La închiderea

Se mai prevede că acela care, cu intenţie sau din

procedurii de mediere, mediatorul este obligat,

culpă, va pricinui amânarea judecării sau a exe-

în toate cazurile, să transmită instanţei de jude-

Extras Conform Art.1„(11) Dovada par-

cutării silite, prin încălcarea obligaţiilor privind

cată competente acordul de mediere şi procesul-

ticipării la şedinţa de informare privind avantajele

desfăşurarea procesului, la cererea părţii intere-

verbal de încheiere a medierii în original şi în

medierii se face printr-un certificat de informare

sate, va putea fi obligat de către instanţa de jude-

format electronic dacă părţile au ajuns la o

eliberat de mediatorul care a realizat informarea.

cată ori, după caz, de către preşedintele instanţei

înţelegere sau doar procesul verbal de încheiere a

Dacă una dintre părţi refuză în scris participarea

de executare la plata unei despăgubiri pentru

medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1)

la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei

prejudiciul material sau moral cauzat prin

lit.b) şi c).” În cazul în care litigiul a fost

prevăzute la art. 43 alin (1) ori nu se prezintă la

amânare.

soluţionat pe calea medierii, instanţa va pro-

data fixată pentru şedinţa de informare, se în-

Procedura medierii judiciare poate fi

nunţa, la cererea părţilor, cu respectarea conditi-

tocmeşte un proces-verbal, care se depune la

solicitată înainte sau după declanşarea unui pro-

ilor legale, o hotărâre, dispoziţiile art. 432-434

dosarul instanţei.”

ces în instanţă. În acest sen, Ordonanţa de ur-

din Codul de procedură civilă fiind aplicabile în

genţă nr. 90/2012 a instituit obligativitatea

mod corespunzător.

„(12) Instanţa va respinge cererea de

pentru părţi, fie ele persoane fizice sau juridice,

Odată cu pronunţarea hotărârii, in-

chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de

de a participa la şedinţa de informare privind

stanţa va dispune, la cererea părţii interesate,

neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a

avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după

restituirea taxei judiciare de timbru, plătită pen-

participa la şedinţa de informare privind me-

declanşarea unui proces în faţa instanţelor com-

tru învestirea acesteia, cu excepţia cazurilor în

dierea, anterior introducerii cererii de chemare în

petente, în vederea soluţionării pe această cale a

care conflictul soluţionat pe calea medierii este

judecată, sau după declanşarea procesului până la

conflictelor în materie civilă, de familie, în ma-

legat de transferul dreptului de proprietate, con-

termenul dat de instanţă în acest scop, pentru

terie penală, precum şi în alte materii, în condiţi-

stituirea altui drept real asupra unui bun imobil,

litigiile în materiile prevăzute de art.601

ile prevăzute de lege. Obligativitatea pentru părţi

partaje si cauze succesorale

lit. a) –f ).”

ADvERToRiAl

V I N, S PA Ş I CULTURĂ

La finele anului trecut am fost invitat de către Oficiul de Turism al Ungariei de la Cluj să iau parte la un infotrip în nordul Ungariei şi Budapesta, alături de mai mulţi bloggeri şi jurnalişti. A fost o experienţă deosebită, şi pot spun că am redescoperit ţara vecină, deşi nu mă aflu pentru prima oară acolo. În primul rând, o spun cu curaj: românii nu trebuie să îşi facă probleme, este bine să lase ideile preconcepute (idei care apar mai ales în sudul României), deoarece sunt foarte bine primiţi în Ungaria. Până la urmă, ne leagă o istorie comună, cu bune şi cu rele. Ca şi noi, românii, maghiarii au o cultură generală vastă şi cunosc multe despre România. Am întâlnit des maghiari veniţi din România, în special din Transilvania, care ne vorbeau, fireşte, pe limba noastră.

Am zburat cu compania noastră naţională, TAROM, singura care mai efectuează ruta Bucureşti – Budapesta, după falimentul companiei maghiare MALEV şi după ce WizzAir a renunţat la această cursă, la nici două luni de la inaugurare. Ce de obicei, am fost întâmpinaţi de o iarnă adevărată, cu mult sub zero grade, dar în acelaşi timp foarte frumoasă. Sărbătorile de iarnă se simt din plin în Ungaria. Este clar o ţară turistică, o ţară care în anii 90 a ajuns chiar pe locul 10 în topul mondial al destinaţiilor turistice.

Prima oprire am avut-o la Hotelul Grof Degenfeld Kastelyszallo, din regiunea Tokaj (www.hotelgrofdegenfeld.hu). Fireşte că am avut parte de o degustare de vinuri din regiune. În

Ungaria veţi găsi multe palate şi conace restaurate şi intrate în circuitul turistic, unul dintre acestea fiind Hotelul Grof Degenfeld. Deşi 80% dintre vinurile produse aici se adresează pieţei interne, se şi exportă în ţări din nordul Europei, Canada, SUA, China şi sud-estul Asiei, inclusiv Singapore.

Investiţia în modernizarea proprietăţii s-a ridicat la 1-2 milioane de euro. Hotelul are 20 de camere şi un apartament şi primeşte între 3000 şi 5000 de turişti pe an, gradul de ocupare având o medie de 30%. O mare parte din cifra de afaceri a hotelului de datorează evenimentelor gen team building-uri sau reuniuni precum şi nunţilor. Proprietarii Hotel Grof Degenfeld mizează din ce în ce mai mult pe promovarea online, inclusiv în social media. Există şi o organizaţie regională de marketing, care promovează drumul vinului. În prima noapte am fost cazaţi la Andrassy Rezidencia Hotel Wine & Spa (www.andrassyrezidencia.hu/borhotel/), de 5 stele, o structură de cazare amenajată tot în spaţiul unei vechi proprietăţi nobiliare. O clădire de numai trei niveluri, dar cu un spa extraordinar, însoţit de tot ce trebuie: jacuzzi, saună, piscină încălzită.

Hotelul este certificat Q – European Hospitality Quality şi a primit şi distincţia „Hungarian Tourism Quality Award”.

Ne-am continuat drumul către binecunoscutul oraş Tokaj, probabil cea mai cunoscută zonă vitivinicolă din Ungaria. Mai

ajunsesem aici în urmă cu 7 ani. Mi-a plăcut mult şi atunci, dar am observat între timp un mare progres în modernizarea infrastructurii şi în renovarea clădirilor istorice. Denumită şi „Ţara nectarelor dulci”, regiunea vitivinicolă Tokaj, devenit parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, cuprinde 27 de localităţi, având în centru oraşul cu acelaşi nume. Oraşul Tokaj şi-a câştigat imaginea de astăzi în secolul XIX. Atunci s-au construit clădirile comercianţilor greci din zona pieţei Kossuth de azi. Sistemul de pivniţe de sub centrul oraşului are mai multe sute de ani vechime. În unele pivniţe din acest sistem s-a înmagazinat vin încă din secolele 15 şi 16. Noi am vizitat pivniţa Fuleky, unde am degustat, printre altele, un Tokaj Furmint şi un Tokaj licoros, Aszu.

Următoarea destinaţie a fost Miskolc.

Un oraş industrial la origine, dar foarte cochet.

Aici am luat masa de prânz la restaurantul Kortyolda (www.kortyolda.hu). Cei doi proprietari, Rozsa Edit şi Paszkan Zsolt (ultimul, maghiar de origine din Satu Mare, şi vorbitor de română), ne-au arătat ce înseamnă ospitalitatea maghiară şi ne-au antrenat la un joc cu premii. Paszkan Zsolt ne-a informat că aici se desfăşoară Festivalul Piftiei, unul dintre cele mai mari evenimente din Europa Centrală, un senzaţio-festival cultural şi gastronomic – bazat pe o legendă locală –, organizată non-profit şi în întregime în interes public.

Evenimentul se va desfăşura între 21 şi 24 februarie (www.kocsonyafesztival.hu). Cu o suprafaţă,

ADvERToRiAl

Î N NO RDUL UNG ARI EI

cu un program, cu servicii şi cu un număr de vizitatori în continuă creştere de la an la an, a devenit un eveniment popular şi defenitoriu al oraşului Miskolc, al regiunii şi astăzi deja o marcă specială a Ungariei. Este un festival distins cu Calificativul Excelent, cu Premiul de Excelenţă în Turism. Scopul principal al Festivalului Piftiei este creşterea numărului oaspeţilor din ţară şi străinătate care sosesc în oraş, în regiune, în Ungaria, să ofere şanse producătorilor, produselor de calitate, să revigoreze turismul şi să popularizeze transfrontalier o regiune ospitalieră, bogată în valori culturale, de gastronomie şi turistice. Invitatul de onoare în 2013 este partenerul istoric al oraşului Miskolc, Kosice, care anul acesta va fi Capitala Culturală Europeană.

Am rămas impresionat de Băile Barlangfurdo (www.barlangfurdo.hu) – băi termale dezvoltate într-o peşteră, cunoscute din secolul al XVI-lea. Temperatura apei, de 30 de grade, oferă, în afară de efectul binecunoscut al apelor termale şi efectul curativ al microclimatului de peşteră. Dotările spa moderne la nivel european fac deliciul vizitatorilor amatori de relaxare întrun ambient deosebit.

Eger: băi termale, marţipan şi o frumoasă Piaţă de Crăciun Al doilea hotel unde ne-am cazat este Saliris Resort – Spa & Konferencia Hotel

Egerszalok, de 4 stele (www.salirisresort.hu), din apropierea oraşului Eger. Un adevărat resort, cu piscină, spa şi băi termale, inclusive în aer liber.

Impresionează o imitaţie a pereţilor de calcar la Pamukkale, aşa că aş boteza resortul drept “Pamukkale-ul de lângă noi”.

Eger este un alt oraş interesant, cu multe atracţii turistice. Cetatea medievală este bine conservată, iar aici turiştii sunt întâmpinaţi de cavaleri medievali maghiari care povestesc cum au reuşit să facă faţă maghiarii de aici asediilor otomane din secolul 16. Cel mai mult m-a impresionat, însă, Muzeul Marţipanului (www.kopcsikmarcipania.hu/galeria.htm), unde poţi găsi multe obiecte făcute din marţipan: statui, tablouri, ceasuri de perete, minaretul din Eger şi chiar o cameră 100% din marţipan.

Piaţa de Crăciun din Eger, deşi mai mică decât cea din Budapesta, mi s-a părut autentică, cu un aer romantic şi necomercială, dar în sensul… bun. O altă degustare de vinuri care mi-a rămas în minte a fost cea de la Pivniţele Gal Tibor (www.galtibor.hu), deţinute de Gal Tibor Junior, un tânăr care a moştenit de la tatăl său, care purta acelaşi nume, o frumoasă afacere cu vinuri de calitate. Proprietarul îşi pune imaginea şi numele pe produsele sale, ceea ce confer până la urmă o mare credibilitate. Faţă de regiunea Tokaj, în regiunea Eger am degustat multe vinuri albe şi roşii seci, printre care şi faimoasa kadarka,

vin roşu, cu tanini (şi în România, în special în regiunea Miniş din Arad, se produce cadarcă de calitate). “Suntem mândri de trecutul nostru şi ne-ar plăcea să fim mândri de viitorul nostrum”, este una din devizele producătorului de vin.

Regiunea Eger are o suprafaţă viticolă de 5000 de hectare, pe care lucrează aproximativ 5000 de angajaţi. Nu cantitatea, ci calitatea este cea care contează aici. Gal Tibor produce circa 120.000 de sticle pe an, de pe o suprafaţă de 26 de hectare. În 2003 a fost ales drept cel mai bun producător de vin din Ungaria, iar principalele pieţe de export sunt Marea Britanie şi Polonia.

Apoi am vizitat Pivniţa Bolyki (www.bolykipinceszet.hu), al cărei proprietar, tot tânăr, ne-a invitat la o altă degustare de vinuri, de data aceasta într-o pivniţă spectaculoasă, săpată în stânci. Tot în Eger merita vizitate Băile Turceşti – Torok Furdo, amenajate chiar de turci în timpul ocupaţiei otomane. Cine doreşte băi tradiţionale turceşti, cu hammam, nu trebuie să ajungă până în Turcia, ci poate alege şi nordul Ungariei.

Nordul Ungariei este o regiune care merită vizitată tot timpul anului. Vinuri de calitate (Tokaj şi Eger sunt adevărate branduri), nenumărate spa-uri şi complexe balneare, cetăţi, palate, marţipan, dar mai presus de toate, o ospitalitate de nota 10. Plus proximitatea de Budapesta (între 2 şi 4 ore de mers cu automobilul).

Ei bine, asta este Ungaria!

MYSTERY SHOPPER Clienţii misterioşi au vizitat două agenţii din Bucureşti şi au selectat un site online, alese printr-o căutare aleatorie pe Google, criteriul de selecţie fiind reprezentat de «early-booking Bulgaria vara 2013 ».

OBIECTIVUL Clienţii misterioşi au solicitat un sejur de 7 nopţi, Bulgaria, pentru două persoane- mamă şi fiu cu probleme de sănătate (astm bronşic). Cerinţa esenţială hotel - piscină cu apă de mare.

Esenţial : buget : 1000 euro

un adult + 1 copil, 7 ani

Atenţie !

Scopul secţiunii noastre Mystery Shopper nu este acela de a defăima sau de a aduce osanale unei agenţii de turism sau unui agent anume, ci acela de a ajuta efectiv industria să îşi îmbunătăţească

tehnicile de vânzare, în condiţii actuale de competitivitate din ce în ce mai acerbă. În acest sens, Travel Advisor angajează lunar, pe bază de rotaţie, o echipă de clienţi misterioşi care să simuleze procese reale de rezervare.

destinaţia : Bulgaria

Date privind identitatea acestora nu vor fi însă date publicităţii, dar putem adăuga că respectivii sunt clienţi misterioşi cu experienţă. Cercetarea ia în considerare prima impresie, amabilitatea şi interesul agentului de turism, procesul efectiv de vân-

zare, faptul că oferta agenţiei corespunde bugetului clientului şi existenţa bonusurilor care să-l convingă pe client să cumpere. Ulterior clienţilor misterioşi li se cere opinia cu privire la agenţia/ site-ul pe care l-ar alege ca furnizor de vacanţă în viaţa reală.

ALLTUR

MAREEA/ BDUL CAROL I

WWW.E-VACANTA.COM

V Prima impresie

V Prima impresie

X Prima impresie

V Amabilitatea

V Amabilitatea

V Amabilitatea

V interesul de a consilia

V interesul de a consilia

X interesul de a consilia

V Procesul de vânzare

X Procesul de vânzare

V Procesul de vânzare

V oferta corespunde bugetului

X oferta corespunde bugetului

V oferta corespunde bugetului

V Bonus oferit

X Bonus oferit

X Bonus oferit

Luna aceasta: agenţiile la stradă vs agenţia online ALL TUR

MAREEA

Bdul Carol I, Bucureşti

Bdul Carol I, Bucureşti

www.e-vacanta.com

La intrarea în clădire am fost puţin debusolată deoarece m-am găsit în faţa a două uşi, dar citind inscripţiile de pe ele am identificat uşor agenţia, cealaltă uşă fiind de la ticketing. Edificiul în sine m-a impresionat prin somptuozitate, o notă de sobru percepând şi în atitudinea secretarei. După salutul de bun venit, am fost invitată de aceasta să iau un loc până ce se va elibera un agent, lucru care s-a şi întâmplat în mai puţin de 2 minute. Îndrumată într-o altă încăpere, am avut plăcuta surpriză de a fi intâmpinată cu zâmbetul pe buze de o agentă extrem de prietenoasă. La solicitarea acesteia, mi-am formulat cererea de sejur -7 nopţi în Bulgaria, în staţiunile Albena sau Nessebar, la începutul lui iulie 2013, urmând să călătoresc însoţită doar de fiul meu, în vârstă de 7 ani, care suferă de o afecţiune respiratorie gravă, motiv pentru care aş prefera ca hotelul să dispună de piscină cu apă de mare (exclus apa clorurată sau sulfuroasă). Spre surprinderea mea, după ce a căutat în sistem, agenta mi-a mărturisit că în staţiunile alese de mine nu sunt asemenea piscine, dar mi-a recomandat două alte staţiuni care corespundeau necesităţii noastre. De asemenea, m-a ajutat în alegerea hotelurilor, recomandându-mi câteva de 4 şi 5 stele, şi îndemnându-mă totodată să mă orientez către cele de lângă plajă, pentru a nu-l suprasolicita pe fiul meu. Ulterior, agenta mi-a prezentat pe computer o serie de fotografii de bună calitate, din exteriorul şi interiorul respectivelor hoteluri, şi mi-a descris puţin serviciile acestora. În final mi-au fost prezentate atracţiile turistice care l-ar fi putut încânta pe fiul meu; mi s-a înmânat un catalog şi o carte de vizită, mi s-a printat oferta, şi mi s-au cerut respectuos detaliile de contact. M-am ridicat, mulţumind şi salutând, şi mi-am încheiat vizita.

Mergând pe Bdul Carol I, către intersecţia cu Calea Moşilor, pe partea dreaptă am găsit imediat agenţia Mareea. Mi-a făcut cu ochiul vitrina curată şi frumos decorată, dar mi-a atras în mod special atenţia o doamnă care încerca să se caţere pentru a schimba un afiş. Am intrat în agenţie zâmbind, deoarece scena căţărării era amuzantă, şi agenta mi-a răspuns pe un ton glumeţ, invitându- mă să iau loc şi să îi povestesc ce căutam. Nici n-am apucat să deschid bine gura că am auzit telefonul şi am văzut cum agenta, scuzânduse pentru întrerupere, scoate o cască de sub birou şi începe o conversaţie cu un potenţial client online.

Uitându-mă în jur am fost surprinsă să constat că, deşi erau alte câteva birouri goale, în agenţie nu se mai afla la acea oră nici un agent, persoana care mă primise trebuind să facă faţă mai multor solicitări. În timpul aşteptării mele, un alt client a intrat în agenţie şi s-a aşezat în spatele meu, pe un scaun, aşteptându-şi rândul.

Când agenta a revenit la mine am povestit detaliat despre natura solicitării mele, dar am observat că, în pofida amabilităţii şi a tehnologiei avansate pe care părea să o aibă la îndemână, agenta nu a putut să ma ajute prea mult. Cu toate acestea mi-a oferit catalogul Mareea pentru vara 2013 în Europa, mi-a cerut datele de contact pentru a mă ţine la curent în caz că găsea hoteluri cu piscina indicată de mine, şi mi-a notat telefonul său pe coperta catalogului, pentru a o putea recontacta cu eventuale alte cerinţe sau informaţii.

La sfârşitul discuţiei, agenta s-a ridicat, m-a salutat amabil şi, tot cu zâmbetul pe buze, m-a condus din ochi până la uşă (uşă aflată la 50 cm - 1 m de birou).

Designul siteului mi s-a părut extrem de greoi şi haotic la prima vedere. Din păcate, la a doua privire mi s-a părut la fel, melanjul de culori - roşu, negru şi albastru neuşurându-mi deloc misiunea, în pofida mesajului încurajator de pe pagina de index care stipula: “Mai simplu pentru tine! În loc să cauţi meniuri ai acces direct!”. Deasupra acestui mesaj se aflau datele de contact, aşa că am încercat să apelez agenţia la telefonul indicat, dar robotul îmi tot spunea că e un post telefonic deranjat. Putea fi ceva temporar, aşa că am intrat mai adânc pe site, căutând o ofertă care sa corespundă nevoilor mele şi... am găsit o mulţime de hoteluri, dintr-o mulţime de staţiuni, cu o mulţime de piscine, mai puţin cu apă de mare. Am văzut că fiecare hotel era bine prezentat cu hartă, fotografii, detalii legate de regimul de masă şi servicii, respectiv tarifele aplicabile în vara 2013. Pentru rezervări, în josul paginilor se afla un formular stufos în care aproape mi-am prins urechile. Mi se cerea să detaliez numele tuturor persoanelor care plecau în sejur, tipul de voucher dorit, asigurarea dorită... Fomularul avea şi un link către contractul cadru, după citirea căruia trebuie să bifezi căsuţa de accept. Am urmat paşii indicaţi, am aşteptat cu răbdare trimiterea formularului, pentru a primi un mesaj, surpriză, de eroare. Am renunţat la această metodă complicată, am deschis emailul şi am scris o cerere de ofertă către agenţie, ofertă la care şi astăzi, după o săptămână, mai aştept răspuns. Să fi fost şi serverul de e-mail în pană? Prea multe coincidenţe. Dar orice e posibil.

E-VACANTA.COM

Câştigătorii lunii:

ALL TUR/ BDUL. CAROL Câştigătorul de luna aceasta - All Tur - s-a departajat de celelalte concurente printr-un cumul de caracteristici de ordin calitativ şi cantitativ. Agenta a fost prietenoasă, zâmbitoare, dornică să consilieze şi să îşi ajute clientul, dovedind avansate cunoştiinte despre produs şi tehnici de vânzare. Pe locul al doilea s-a clasat Mareea, a cărei agentă s-a aflat, de asemenea, la înălţime. Dezavantajul său a fost reprezentat, însă, de aglomerare şi suprasolcitare, motiv pentru care nu s-a putut concentra pentru a face o ofertă concretă şi imediată clientului. O recomandare: agenţii care oferă consultanţă offline nu ar trebui să lucreze în acelaşi timp şi online. Stresul dăunează grav performanţei!

TURISTUL DIN CRAMĂ De Florin BĂRHĂLESCU Director general ICAR Tours - Iaşi

C

u siguranță în vizită la castelele de pe Valea Loirei te-ai oprit într-o cramă mică, săpată în peretele de calcar, şi acolo unul sau mai mulți francezi ți-au povestit despre vinul lor și despre vinurile franțuzești pe care le poți degusta.

Tot în Franța ai văzut mutra acră a chelnerului atunci când ai comandat un vin care nu se potrivea deloc cu mâncarea pe care o serveai.

Din fericire, din ce în ce mai multe restaurante din România au aflat că se face vin

bun prin unele podgorii românești, mai mari sau mai mici, și au început să investească într-o vinotecă și chiar în pregătirea personalului, pentru a achiziționa competențe de somelieri.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de degustările în cramă, mai avem foarte multe de făcut. Agențiile de turism investesc destul de mult în promovarea locurilor unde vinul se crește cu măiestrie, dar cel mai adesea nici aici nu găsim ghizi suficient de pregătiți pentru a putea face diferența dintre un vin de masă și un vin premium.

Am pornit la drum în vara lui 2010 într-un proiect pe care nici măcar nu îl bănuiam ca fiind atât de frumos și cu un potențial imens pentru România. În paranteză putem spune, după un articol dintr-o revistă specializată în vinuri românești, că „România este statistic între

primii 10 producători de vin din lume, dar din păcate are și capacitatea de a consuma volumul pe care îl produce”.

Proiectul s-a conturat ca fiind ”Degustări de vinuri de Iași” și a reușit să prezinte specialiștilor din turism și din industria viniviticolă, presei și reprezentanților din zona academică și preuniversitară, locațiile istorice, dar și moderne unde putem degusta aceste vinuri. Am pornit de la Ștefan cel Mare, care avea un vin preferat la fiecare dintre curțile sale domnești de la Hârlău (vinul de Cotnari), Iași (vinurile de Bucium și de Copou) sau de la Huși.

Concluziile în ceea ce privește turismul oenologic sunt valabile și acum. Eu sper să le putem completa cu noi experiențe în curând.

Obiectivul turistic este constituit din locație, respectiv suprafața cultivată și soiurile care se procesează, dar foarte important este și locul unde are loc procesul tehnologic și accesul la un traseu turistic în care prezentarea acestora să fie posibilă. Cramele noi sunt în general de suprafață și definite prin prezența tancurilor de inox cu manta în care temperatura este controlată, iar în cele vechi mai avem șansa să găsim budane sau bariculi, în funcție de măiestria oenologului și de dorința proprietarului. Tot aici sunt locații unde poți face o degustare direct de la ”butoi” a unuia sau mai multor sortimente de vin.

Acest tip de degustare este de bază acolo unde nu este prezentă amenajarea unei săli de degustare. Sala de degustare are nevoie de calități speciale deoarece vinul este asociat cu simțurile degustătorului și anume văz, miros și gust. De asemenea, capacitatea și modul de organizare a sălii sunt importante, mai ales atunci când avem grupuri mari. Acustica sălii de degustare devine importantă în momentul în care ne propunem să completăm prin muzică sau poezie o degustare de vinuri.

Vinul, ca produs turistic, trebuie povestit, iar aici intervine pregătirea pe care povestitorul o are. Deoarece oenologul este acela care își pune sufletul în vin foarte adesea el este personajul care ne și întâmpină, dar sunt cazuri în care prezentarea este realizată de către inginerul agronom specializat în viticultură sau de către proprietarul de cramă. Surpriza cea mai frumosă

am avut-o atunci când am găsit la o cramă un specialist în comunicare pe poziția de ”ghid de obiectiv turistic”. Pentru că vinul nu se poate face fără pasiune, iar aceasta trebuie transmisă către vizitatori.

Concluzia noastră, atât în cazul cramelor mici, dar și pentru cele mari, a fost că aici un specialist în comunicare și turism poate reprezenta alegerea ideală, mai ales pentru că o degustare are ca scop determinarea imediată a vânzării produsului, dar mai ales transmiterea pe mai departe a poveștii, fie pentru a îndruma și alți turiști către locația respectivă, dar mai ales pentru a transmite bucuria de a aprecia corect un pahar de vin și mai ales ce anume poți obține dintr-o degustare.

Sunt degustări în care vinul se prezintă alături de o paletă gastronomică aleasă în funcție de turiști sau de locație, în care avem prezent un somelier. Acest tip de degustare este abordat în general la cină și este un eveniment complet pentru turiști la încheierea unei zile de descoperire a unei regiuni sau a unui oraș (Iașul în cazul nostru).

Așa cum am spus de la început, românul este un băutor de vin, dar cel mai adesea nu știe ce bea. De aceea, pornind de la modalitatea de procesare, vom afla că fiecare vin are viața lui și noi decidem ce anume și când este potrivit să îl consumăm. Diferența dintre maturare și învechire, dintre sec, demi-sec, demi-dulce și dulce, dintre un D.O.C. și un vin a cărui etichetă nu ne spune nimic despre ceea ce punem în pahar, dar mai ales despre temperatura la care se servește vinul și cum ținem paharul în timpul unei degustări se constituie în amănunte esențiale pe care numai un bun profesionist în turismul oenologic le poate determina în cadrul unei prezentări.

Accesibilitatea la cramă este extrem de importantă și, de aceea, în managementul timpului pentru degustare va trebui să avem în vedere timpul de acces, prezentările legate de plantație, de proces tehnologic , de zona de depozitare și îmbuteliere, respectiv prezentarea fiecărui vin în parte.

Pentru cramă, dar și pentru agenția de turism organizatoare, o degustare reușită este atunci când grupul de turiști ajunge să aprecieze evenimentul, dar și vinul, la adevărata valoare.

Adesea degustarea de vinuri este folosită la finalul unui produs turistic de prezentare a unui oraș sau a unei regiuni, deoarece completează armonios în majoritatea cazurilor evenimentele.

Personal, la finalul acestui articol, vreau să le mulțumesc pasionaților de vinuri bune care au reușit să mă învețe să înțeleg și să respect un produs care face parte, fără nici o îndoială, din prima linie a brandurilor definite ca elemente de brand turistic pentru România.