TRIBUNA AFACERILOR
Gala Laureaților Top APM Cluj 2010 - ediţia a XII-a 19 noiembrie 2010
ASOCIAŢIA PATRONILOR ŞI MESERIAŞILOR CLUJ
F
ondată în 1871 ca “Reuniunea Sodalilor Români din Clusiu”, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor clujeni a devenit, în cele două decenii de la reactivare (4 ianuarie 1990), partenerul de referinţă pentru mediul de afaceri, dovedind că este reprezentantul legitim al intereselor tuturor celor care au ales calea liberei iniţiative în afaceri. Cea mai reprezentativă organizaţie patronală la nivelul judeţului Cluj şi unul din cei mai importanţi parteneri sociali la nivelul Regiunii Nord-Vest; Peste 2000 de membri (titulari, asociaţi sau suporteri), în marea lor majoritate societăţi comerciale din categoria întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, precum şi întreprinzători individuali (PFA, AF); APM Cluj este membru fondator al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), singurul patronat reprezentativ la nivel naţional pentru sectorul IMM; Din 2008, APM Cluj a preluat, pentru un mandat de patru ani, preşedinţia Federaţiei Patronatelor Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Regiunea Nord-Vest (FPIMMRNV) şi, prin aceasta, prerogativele de reprezentare la nivel regional a CNIPMMR.
Numai împreună vom fi mai puternici!
PARTENER DE REFERINŢĂ PENTRU MEDIUL DE AFACERI
TRIBUNA AFACERILOR Top APM Cluj 2010
- ediție specială -
19 noiembrie 2010
REZISTENŢA ÎN AFACERI Mircea OLARU-ZĂINESCU
n
mod
obişnuit,
un
TOP
ilustrează
Î performanţele obţinute de un anumit grup ţintă într-un anumit domeniu, în raport cu un set de indicatori sau criterii luate în calcul la realizarea respectivului clasament.
A
şa se întâmplă şi în acest an, când Topul Naţional al Firmelor Private, elaborat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, relevă amplitudinea performanțelor economice atinse de oamenii de afaceri în toate domeniile de activitate economică.
D
oar că acest clasament ne arată numai vârful aisbergului, cel pe care arborăm însemnele unei victorii scump plătite. 250 de firme, din cele 1349 de companii clujene incluse în Topul Național conform rezultatelor obținute în 2009, sunt evidențiate cu acastă ocazie în cadrul Galei Laureaților. Dar restul, cele peste șase sute de mii de IMM-uri care au supraviețuit crizei în anul 2009? Ele ce reprezintă? Sunt sau nu performeri ai afacerilor acei patroni care au reușit să își mențină firmele pe linia de plutire și o bună parte din angajați pe (continuare în pag. 3) posturi?
CARTA ALBĂ a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest Ec. Augustin FENEȘAN Președinte APM Cluj
P
remieră absolută pentru un patronat local: Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj s-a angajat să editeze, sub egida și cu sprijinul nemijlocit al CNIPMMR, prima ediție regională a Cartei Albe a IMM-urilor. Ceea ce de mai mult timp a rămas un deziderat nerealizat, din varii motive, devine astăzi un vis împlinit, de a cărui semnificație vom vorbi mai pe larg în cuprinsul revistei.
V
eți avea astfel posibilitatea să urmăriți, analitic și sintetic, o panoramă a fenomenului antreprenorial regional. Această premieră editorială regională se dorește, și reușește a fi, un instrument util de investigație retrospectivă a evoluției întreprinderilor ardelenești mici și mijlocii, desigur în măsura în care eșantionul abordat poate fi reprezentativ în acest scop. (detalii în paginile 21–59)
TOP APM CLUJ 2010 GALA LAUREAȚILOR
Pagina 4
Tribuna Afacerilor
REZISTENŢA ÎN AFACERI (continuare din pag. 2)
L
Topul APM Cluj 2010 este, în fapt, un clasament al rezistenței în afaceri
or, sutelor de mii de întreprinzători care au rezistat eroic şi au înfruntat cu pumnii strânşi, scrâşnind din dinţi, toate vicisitudinile crizei economice mondiale, dublată de fiscalitatea excesivă şi precaritatea actului guvernamental, lor trebuie să le aducem prinosul nostru de recunoştinţă. Fără surda lor rezistenţă n-am mai avea parte astăzi de motivul acestei sărbători. Vârful aisbergului nar mai pluti maiestuos sub lumina reflectoarelor dacă marea masă a
micilor companii n-ar susţine, zi de zi, cu încăpăţânare, suflarea economică a acestei ţări.
D
e aceea, zic, să ne scoatem pălăria în faţa tuturor întreprinzătorilor care au reuşit, în 2009 şi 2010, să-şi conducă afacerile de aşa manieră încât să poată fi termeni de comparaţie în realizarea clasamentului naţional. Lor, ropote de aplauze. Premianţilor, laurii victoriei.
TOPUL APM CLUJ 2010 www.topapmcluj.webgarden.com
Tradițional, toamna este anotimpul recoltei, momentul în care evaluăm împlinirile dar și eșecurile unui an. Topul APM Cluj este un asemenea moment pentru comunitatea clujeană de afaceri.
A
juns la cea de-a XII-a ediţie, Topul APM Cluj este, pentru membrii Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, cel mai important eveniment monden al anului.
Indicatorii luaţi în calcul la elaborarea clasamentului naţional, respectiv a clasamentelor judeţene, sunt: cifra de afaceri, profitul brut, profitul net şi numărul mediu anual de salariaţi.
P
M
rilej de sărbătoare pentru patroni, Topul APM Cluj se bazează, în principal, pe rezultatele clasamentului întocmit anual de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), pe baza rezultatelor economice raportate de companii pentru precedentul an fiscal.
ulte dintre firmele evidențiate în aceste clasamente anuale sunt membre ale patronatului clujean. Altele, aflate pentru prima dată în top, devin asociați sau cel puțin suporteri ai APM Cluj. Tuturor, indiferent de statutul lor, le urăm bun venit la sărbătoarea patronatului și dorim cât mai multe succese în afaceri!
GALA LAUREAȚILOR n acest an, Gala Laureaților se va vineri, 19 noiembrie, în s aloanele Com ple xului turis tic UNIVERS T din Cluj-Napoca.
Î desfășura
P
rogramul festivităților dedicate excelenței în afaceri va fi precedat de o expoziție a meșterilor populari clujeni. Pe parcursul galei vor fi înmânate distincții tuturor celor care șiau manifestat interesul față de această sărbătoare a patronatului clujean.
P
erformerii afacerilor vor fi aplaudați la scenă deschisă, dar vom acorda premii speciale și celor care au creat sau au menținut locuri de muncă, au promovat noi tehnologii, sau remarcat prin calitatea produselor şi a serviciilor, precum și celor care au promovat în mass-media patronatul, interesele și acțiunile sale.
Top APM Cluj 2010
Pagina 5
REZOLUȚIA Topului Național al Firmelor Private din România Cu prilejul celei de a XVIII-a ediții a Topului Național al Firmelor Private din România, organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în colaborare cu Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), în data de 05 noiembrie 2010 la Palatul Parlamentului, s-a realizat o amplă consultare a întreprinzătorilor în vederea stabilirii celor 10 priorități majore ale mediului de afaceri pentru anul 2011. Consultarea a avut loc sub forma unui sondaj în randul participanților la eveniment, reprezentând cele mai performante întreprinderi din România, dar și ai membrilor portalului www.immromania.ro. În total un număr de 257 societăți comerciale au răspuns acestui chestionar, care au evidentiat următoarele cinci priorități pentru mediul românesc de afaceri: 1. Stimularea investitiilor prin perfecționarea schemelor de ajutor de stat, prin realizarea lucrărilor de infrastructură și dezvoltarea parteneriatelor public-privat 2. Simplificarea procedurilor și accelerarea absorbției fondurilor structurale 3. Reducerea fiscalității, în special privind forța de muncă 4. Creșterea accesului IMM-urilor la finanțare, similar situației din UE 5. Eliminarea arieratelor și combaterea plăților întârziate ale autorităților și instituțiilor publice către societățile comerciale Celelalte priorități, în ordinea descrescătoare a voturilor, au fost următoarele: 6. Îmbunătățirea reglementării pieței muncii și a Codului Muncii 7. Reducerea ratei inflației în România și menținerea stabilității cursului de schimb leu/euro 8. e-Guvernare, adoptarea pe scară largă a tehnologiei informației în relația dintre administrația publică și întreprinzători (cu furnizarea tuturor serviciilor în formă electronică, accesibilă și interoperativă) 9. Proceduri simple, accesibile și soluționarea cu celeritate a litigiilor comerciale 10. Diminuarea cheltuielilor statului cu salariile în sectorul public În cadrul evenimentului au mai fost prezentate două propuneri de completare a priorităților de afaceri, care au fost susținute de participanți, privind: • suspendarea închiderii societăților comerciale care nu își pot plăti datoriile la stat • prelungirea termenelor de plată pentru creanțele bugetare (impozite și contribuții la bugetele asigurărilor sociale), prin adoptarea în regim de urgență a unui act normativ de modificare a Codului de procedura fiscală. Participantii la ediția a XVIII- a Topului Național al Firmelor Private din România solicită valorificarea și punerea în aplicare a măsurilor necesare realizării priorităților menționate. Prezenta rezoluție va fi inaintată: președinției, parlamentului, guvernului, tuturor partidelor politice din România, organizațiilor patronale și de IMM-uri internationale - UEAPME, BUSINESSEUROPE, WASME. Biroul de presa al CNIPMMR
Pagina 6
Tribuna Afacerilor
TOP 50 CLUJ - MICROÎNTREPRINDERI Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
1 TERO EDIL SA
Cluj-Napoca
22.425.004
3.190.522
4
2 CARO INVEST SRL
Cluj-Napoca
7.017.975
3.171.866
8
3 E MARTECH EUROLINE SRL
Cluj-Napoca
5.991.575
3.080.253
5
4 AG CONSULTING SRL
Cluj-Napoca
4.429.067
2.847.735
3
5 ASPHADIF SRL
Cluj-Napoca
5.296.313
2.195.270
7
6 FRITECH SRL
Baciu
6.548.348
1.889.776
2
7 VEST SPORT SRL
Cluj-Napoca
9.560.110
1.662.927
6
8 SODI CONSTRUCTII SRL
Cluj-Napoca
2.309.308
1.604.089
6
9 NOROC COM SRL
Gilău
2.948.637
1.460.529
9
10 PROINVEST REAL ESTATE SRL
Apahida
2.340.248
1.338.183
9
11 GIMAROM IMOBILE SA
Cluj-Napoca
2.612.189
1.203.934
1
12 EMUGE FRANKEN TOOLS ROMANIA Cluj-Napoca
4.511.074
1.195.328
6
13 PLANWERK SRL
Cluj-Napoca
2.635.263
1.170.141
7
14 BUILDING REAL ESTATE SRL
Floreşti
3.156.962
1.094.225
3
15 GEVCO SRL
Cluj-Napoca
4.406.494
1.080.964
9
16 RIO IMPORT EXPORT SRL
Cluj-Napoca
1.306.669
1.076.040
5
17 EBC INFORMATION SERVICE SRL
Cluj-Napoca
1.194.739
1.023.958
2
18 SOMESUL CALD PRODUCTIE SRL
Gilău
3.548.008
970.769
9
19 COVER SRL
Cluj-Napoca
1.158.237
954.724
2
20 MAGIC SILVER DISTRIBUTION SRL
Cluj-Napoca
24.066.472
928.168
5
21 MGV TRANSILVANIA SERV SRL
Cluj-Napoca
1.598.288
920.678
7
22 EMISFERA SRL
Cluj-Napoca
2.303.182
909.219
4
23 TOP FAVORIT COMERT MIXT SRL
Huedin
11.478.587
904.127
9
24 MEDISERV SRL
Cluj-Napoca
1.722.617
903.051
5
25 FORINVEST SRL
Cluj-Napoca
1.241.895
875.634
1
Pagina 7
Top APM Cluj 2010
TOP 50 CLUJ - MICROÎNTREPRINDERI Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
26
PRO TEHNIC SRL
Cluj-Napoca
5.496.288
873.243
7
27
CONSARD PROIECTARE SRL
Cluj-Napoca
5.114.774
869.718
8
28
MBM SERVICE SRL
Cluj-Napoca
2.095.024
856.939
2
29
SANOFARM SRL
Căşeiu
4.972.489
854.134
9
30
RO FUNDATII CONSTRUCT SRL
Cluj-Napoca
1.187.042
850.598
5
31
FEIX SRL
Cluj-Napoca
4.386.318
844.507
2
32
BFK SRL
Cluj-Napoca
3.129.574
844.340
6
33
DSP CONSULT SRL
Cluj-Napoca
1.370.260
822.387
0
34
ARHIMEX SERVICE SRL
Cluj-Napoca
986.735
818.451
5
35
NORDVIK IMPEX SRL
Cluj-Napoca
1.066.033
814.110
1
36
DG DIAGNOSTICS SRL
Cluj-Napoca
2.680.376
770.356
6
37
FOC PROTECT EXPERT SRL
Cluj-Napoca
2.287.352
759.816
4
38
DOCA CONSTRUCT SRL
Cluj-Napoca
896.129
752.398
1
39
TOTAL PROIECT SRL
Cluj-Napoca
1.040.617
737.213
8
40
NAPOEDIL SRL
Sânnicoara
1.794.429
721.748
1
41
LCS EDIL SA
Cluj-Napoca
13.501.205
719.485
3
42
CONIRO IMPEX SRL
Cluj-Napoca
1.276.965
718.438
3
43
EGIS ROMPHARMA SRL
Cluj-Napoca
54.058.250
715.576
8
44
KUNDEN CONFERENCE SRL
Cluj-Napoca
4.219.604
700.171
0
45
ASSIST PROJECT SRL
Cluj-Napoca
4.979.455
698.564
3
46
AISA INVEST SA
Cluj-Napoca
5.706.951
695.995
7
47
ALLEMANIA EUROTECH SRL
Cluj-Napoca
2.893.942
694.579
7
48
MONDOCOM SRL
Cluj-Napoca
2.083.313
687.250
9
49
KNITEX PROD SRL
Cluj-Napoca
2.194.515
673.115
8
50
LUCCONSTRUCT SRL
ValeaDrăganului
1.011.567
666.304
2
50
PRODACH TRADE SRL
Turda
10.656.273
476.357
4
Pagina 8
Tribuna Afacerilor
TOP 50 CLUJ - ÎNTREPRINDERI MICI Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
1
BIMET SRL
Cluj-Napoca
50.164.835 31.253.092
31
2
MULTISERV SRL
Cluj-Napoca
41.325.360 11.592.759
38
3
SECPRAL COM SRL
Cluj-Napoca
53.612.379 10.485.249
38
4
AGIS COMPUTER SRL
Cluj-Napoca
140.240.795
9.240.627
43
5
DISTRAL SRL
Cluj-Napoca
83.831.955
7.818.323
21
6
MBS GROUP SRL
Turda
62.540.584
6.928.552
35
7
QUANTUMPHARM SRL
Cluj-Napoca
19.582.278
5.281.539
28
8
INOTEC SRL
Cluj-Napoca
33.608.295
5.204.733
36
9
VERBAU ROMÂNIA SRL
Cluj-Napoca
30.497.999
4.551.819
28
10
GENERAL SECURITY SRL
Cluj-Napoca
19.025.386
4.463.309
23
11
MIS PETROL SRL
Gilău
12.080.136
4.361.211
32
12
ENEX SRL
Cluj-Napoca
46.505.713
4.233.870
5
13
D P CONSULT SA
Cluj-Napoca
14.679.826
4.026.380
48
14
AGROSEL SRL
Câmpia Turzii
21.618.470
3.863.988
49
15
EDA COMTRANS IMPORT EXPORT
Cluj-Napoca
11.779.276
3.857.382
31
16
BENTEL SISTEM SRL
Cluj-Napoca
13.508.229
3.347.833
9
17
COLONIA CLUJ NAPOCA ENERGIE
Cluj-Napoca
32.114.467
3.210.747
12
18
PLANEO TRADING SRL
Cluj-Napoca
11.024.904
3.045.609
11
19
NEODIGITAL SRL
Cluj-Napoca
100.342.896
2.948.487
40
20
I F TEHNOLOGII SRL
Cluj-Napoca
5.776.968
2.935.498
13
21
PLAN 31 RO SRL
Cluj-Napoca
4.843.226
2.842.868
28
22
TRANSILVANIA IMPACT IMPORT
Turda
11.361.934
2.802.362
45
23
DELTA PHARM SRL
Cluj-Napoca
11.835.290
2.795.367
14
23
DANIELI ENGINEERING ROM SRL
Cluj-Napoca
5.761.612
991.010
49
24
BRONTO COMPROD SRL
Cluj-Napoca
29.697.538
2.758.518
46
25
AMGAZ FURNIZARE SRL
Cluj-Napoca
119.851.535
2.722.215
15
Pagina 9
Top APM Cluj 2010
TOP 50 CLUJ - ÎNTREPRINDERI MICI Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
26 SENTEC SRL
Cluj-Napoca
6.405.458
2.703.105 10
27 INDIS PARTENER SRL
Cluj-Napoca
21.644.121
2.579.733 20
28 ASEDIA GRUP SRL
Berindu
4.318.324
2.437.036 17
29 CENTRA PLUS PROD SRL
Cluj-Napoca
5.822.471
2.419.410 15
30 NEON LIGHTING SRL
Cluj-Napoca
18.689.274
2.399.789 46
31 REMEDIUM FARM SRL
Cluj-Napoca
34.896.450
2.356.498 37
32 ROMBIANCA PRESTCOM SRL
Cluj-Napoca
6.560.489
2.325.526 27
33 CELINA PROD COM SRL
Cluj-Napoca
6.333.438
2.279.027 27
34 CARION ROMANIA SA
Cluj-Napoca
10.854.803
2.255.666 34
35 WILO TRANS SRL
Cluj-Napoca
12.617.701
2.235.866 32
36 ITALY LINE EXIM SRL
Cluj-Napoca
9.700.795
2.137.719 17
37 DEDAL CONSTRUCT SRL
Cluj-Napoca
7.842.557
2.122.251 34
38 DACHIM SRL
Turda
18.191.809
1.997.081 22
39 CORATIM SRL
Cluj-Napoca
38.126.582
1.934.180 43
40 BT INTERMEDIERI AGENT DE
Cluj-Napoca
2.366.369
1.932.700 10
41 SEKO SIETA SRL
Cluj-Napoca
3.036.736
1.810.686 24
42 TIRANA IMPORT EXPORT SRL
Cluj-Napoca
34.196.082
1.712.846 24
43 TRANSILVANIA CASA DE SCHIMB
Cluj-Napoca
2.150.275
1.706.726 15
44 BAMM IMPEX SRL
Turda
8.100.831
1.657.746 30
45 INDAL PARTNER SRL
Cluj-Napoca
12.999.999
1.612.589 16
46 INSTITUT PROIECT SA
Cluj-Napoca
2.546.461
1.609.519 12
47 BOGART CONSTRUCT SRL
Cluj-Napoca
6.212.842
1.500.515 25
48 AGROLIV SRL
Turda
10.177.754
1.498.321 28
49 IACO PRESTSERV CONSTRUCT SRL Cluj-Napoca
4.351.801
1.495.359 29
50 ALEX AUTO SERVICE SRL
4.336.593
1.486.230
Cluj-Napoca
17
Pagina 10
Tribuna Afacerilor
TOP 50 CLUJ - ÎNTREPRINDERI MIJLOCII Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
1 ELECTROGRUP SA
Cluj-Napoca
85.468.228 22.566.190
218
2 I & C TRANSILVANIA CONSTRUCTII
Turda
96.170.698 20.957.872
96
3 TRANSFEROVIAR GRUP SA
Cluj-Napoca
59.154.814 18.277.281
163
4 PRODVINALCO SA
Cluj-Napoca
42.498.621
8.895.631
115
5 IQUEST TECHNOLOGIES SRL
Cluj-Napoca
31.267.575
7.869.982
92
6 SECPRAL PRO INSTALATII SRL
Cluj-Napoca
115.425.447
7.408.095
90
7 AGRESSIONE GROUP SA
Cluj-Napoca
141.227.406
7.066.249
118
8 MIB PRODCOM SRL
Cluj-Napoca
41.540.966
6.810.463
88
9 STAR LUBRICANTS SRL
Cluj-Napoca
41.747.261
6.780.451
59
10 MAGREB KNITWEAR EAST SA
Cluj-Napoca
93.515.194
6.255.792
244
11 EVOLINE SRL
Cluj-Napoca
24.361.491
6.140.570
154
12 SAINT GOBAIN WEBER ROMANIA
Turda
67.290.673
5.793.660
157
13 MAGLIA SRL
Cluj-Napoca
9.606.101
5.705.218
61
14 LOGISTIC E VAN WIJK SRL
Sânnicoara
58.569.898
5.418.704
216
15 STAIRS PROD EXPORT SRL
Baciu
22.020.349
5.166.093
194
16 GARAMOND TIPOGRAFIE SRL
Cluj-Napoca
18.625.072
5.057.482
78
17 EDIS NAPOCA SRL
Cluj-Napoca
9.615.938
4.985.927
135
18 AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE
Cluj-Napoca
25.446.719
4.139.767
153
19 CLASS SHOE SRL
Cluj-Napoca
51.174.488
4.106.427
186
20 CORAMET IMPORT EXPORT SRL
Cluj-Napoca
37.712.744
3.972.376
102
21 TECSA MECCANISMI SRL
Apahida
26.604.659
3.637.670
65
22 NET BRINEL SA
Cluj-Napoca
39.522.797
3.627.763
55
23 PUNCTUAL COMIMPEX SRL
Cluj-Napoca
160.916.200
3.596.226
56
24 TIGER SOMES IMPEX SA
Dej
51.718.453
3.284.910
54
25 CARTEL BAU SA
Cluj-Napoca
14.688.462
3.113.049
63
Pagina 11
Top APM Cluj 2010
TOP 50 CLUJ - ÎNTREPRINDERI MIJLOCII Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
26 ISOPOR SRL
Cluj-Napoca
26.707.358
3.064.809
52
27 ELMAT SRL
Cluj-Napoca
88.449.041
2.990.122
94
28 COMPANIA DE PRODUCTIE
Cluj-Napoca
15.500.430
2.962.625
65
29 TOP MARKET COMIMPEX SRL
Cluj-Napoca
77.999.970
2.777.420
170
30 CORD BLOOD CENTER RO SRL
Cluj-Napoca
16.838.090
2.752.540
59
31 DARIAN DRS SA
Cluj-Napoca
10.098.415
2.719.840
66
32 C I A ABOLIV SRL
Mihai Viteazu
41.068.189
2.665.772
191
33 SPACE GROUP SRL
Cluj-Napoca
13.208.219
2.654.938
95
34 NOVIS CASA DE EDITURA SI
Cluj-Napoca
30.943.051
2.610.698
78
35 DIRECT LINE INOX IMPEX SRL
Cluj-Napoca
40.845.486
2.599.026
89
36 PLANTEXTRAKT SRL
Baciu
10.030.487
2.538.428
99
37 TRANSART SRL
Cluj-Napoca
11.628.112
2.384.284
75
38 DICO SI TIGANAS BIROU DE
Cluj-Napoca
7.844.463
2.285.807
60
39 BETAROM IMPEX SRL
Cluj-Napoca
16.756.703
2.125.066
95
40 DIFERIT SRL
Cluj-Napoca
42.543.606
2.092.386
180
41 ROINSTPIPE SRL
Cluj-Napoca
5.355.396
2.047.430
70
42 KLAUSEN EXIM SRL
Gilău
12.629.799
2.019.896
58
43 MONO CONSTRUCTII SRL
Cluj-Napoca
32.934.055
1.889.134
240
44 A A M SERVICES SRL
Sat Floreşti,
9.246.938
1.874.687
58
45 PHARMA NET SRL
Cluj-Napoca
37.120.969
1.856.760
87
46 ROXER GRUP SA
Cluj-Napoca
8.375.751
1.855.689
60
47 PANEMAR MORARIT SI PANIFICATIE Cluj-Napoca
14.420.524
1.812.300
197
48 EBS CONSULTING SRL
Cluj-Napoca
10.383.825
1.804.897
59
49 EXIMTUR SRL
Cluj-Napoca
113.357.907
1.740.540
122
50 KAZAL SRL
Dej
16.633.002
1.640.124
120
Pagina 12
Tribuna Afacerilor
TOP 50 CLUJ - ÎNTREPRINDERI MARI Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
1 NOKIA ROMANIA SRL
Cluj-Napoca
4.355.066.12 192.781.67
1.670
2 MOL ROMANIA PETROLEUM
Cluj-Napoca
1.895.164.62 88.736.085
165
3 TERAPIA SA
Cluj-Napoca
260.555.905 49.005.080
782
4 ENERGOBIT SRL
Cluj-Napoca
248.692.920 38.553.568
101
5 NAPOLACT SA
Cluj-Napoca
233.278.354 28.902.176
389
6 ACI CLUJ SA
Cluj-Napoca
131.681.391 12.853.291
497
7 EURO GSM 2000 SRL
Cluj-Napoca
90.477.593 12.746.600
393
8 SOFTVISION SRL
Cluj-Napoca
18.472.911
8.247.068
328
9 IRROM INDUSTRIE SRL
Iclod
66.835.788
7.936.901
320
10 FARMEC SA
Cluj-Napoca
86.821.198
7.415.745
532
11 FUJIKURA AUTOMOTIVE ROMANIA
Cluj-Napoca
88.987.295
6.179.565
1.796
12 ASA CONS ROMANIA SRL
Turda
76.537.981
6.041.969
304
13 REMARUL 16 FEBRUARIE SA
Cluj-Napoca
133.062.200
4.900.127
584
14 SORTILEMN SA
Gherla
104.084.288
4.300.719
897
15 ELM ELECTROMONTAJ CLUJ SA
Cluj-Napoca
34.228.440
3.962.606
318
16 BECKER ROMANIA SRL
Gherla
25.295.256
3.290.028
286
88.764.554
2.889.562
546
218.129.371
2.795.894
402
17 TRUSTUL DE INSTALATII MONTAJ SI Cluj-Napoca 18 EVW HOLDING SRL
Sat
19 ACOMIN SA
Cluj-Napoca
92.746.909
2.095.406
318
20 ONCOS IMPEX SRL
Sat Floreşti,
147.668.632
1.926.861
951
21 COMPANIA DE SALUBRITATE
Cluj-Napoca
20.096.896
1.716.181
288
22 MOBILE DISTRIBUTION SRL
Cluj-Napoca
308.481.556
1.694.528
142
23 ECKERLE AUTOMOTIVE SRL
Cluj-Napoca
19.424.791
978.804
474
24 GLANZ SRL
Cluj-Napoca
6.299.538
938.550
270
25 SAKURA SECURITY SRL
Cluj-Napoca
5.268.642
890.084
419
Pagina 13
Top APM Cluj 2010
TOP 50 CLUJ - ÎNTREPRINDERI MARI Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
26 GRUP 4 INSTALATII SA
Cluj-Napoca
64.827.467
877.259
251
27 P P PROTECT SRL
Cluj-Napoca
5.350.877
699.372
268
28 GRUP SAPTE SRL
Cluj-Napoca
22.831.573
436.602
695
29 METALICPLAS IMPEX SRL
Dej
149.948.070
233.283
289
30 BRANTNER SERVICII ECOLOGICE
Cluj-Napoca
26.637.089
216.887
561
31 SINTEROM SA
Cluj-Napoca
15.455.135
166.273
250
32 NAPOMAR SA
Cluj-Napoca
14.619.667
155.624
264
33 TOTAL SECURITY SA
Cluj-Napoca
11.413.917
102.941
501
34 NERA MURESAN SECURITY SRL
Sat Floreşti,
7.233.875
25.941
334
35 FLACARA SA
Cluj-Napoca
7.159.354
11.106
319
Pagina 14
Tribuna Afacerilor
TOP 50 CLUJ - ÎNTREPRINDERI NOU ÎNFIINŢATE Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
1 CBC LABORATORIES SA
Cluj-Napoca
15.723.276
4.232.530
27
2 SKIPTRANS SRL
Cluj-Napoca
24.298.258
3.838.176
68
3 FONTANOT RO SRL
Baciu
18.606.709
3.770.330
196
4 TSE DEVELOPMENT ROMANIA SRL
Cluj-Napoca
16.637.636
3.564.593
80
5 ISIS DEVELOPMENTS SRL
Cluj-Napoca
9.051.973
3.347.057
2
6 VIPP RO LAVORI SRL
Cluj-Napoca
32.563.577
3.138.589
30
7 LUPP PROJEKT TRANSILVANIA SRL Cluj-Napoca
27.661.879
2.877.231
5
8 PHARMICS SRL
Cluj-Napoca
7.695.232
2.805.740
6
9 DACIA FABER SRL
Cluj-Napoca
4.706.347
1.747.130
25
10 STEEL PAN SRL
Cluj-Napoca
17.815.990
1.707.176
2
11 BG SOFT SRL
Cluj-Napoca
4.305.250
1.588.391
34
12 LUNCH BOX SRL
Cluj-Napoca
8.520.100
1.431.938
125
13 TRANSMEC RO SRL
Cluj-Napoca
51.171.919
1.424.718
93
14 COLONIALE TEAM SRL
Cluj-Napoca
2.126.450
1.343.966
14
15 NY'ER ROMANIA SRL
Cluj-Napoca
40.961.080
1.325.302
86
16 GRANAGH DEVELOPMENTS SRL
Cluj-Napoca
4.751.805
1.293.940
0
17 UNIVERSAL - K ROMANIA SRL
Cluj-Napoca
23.559.843
1.135.592
15
18 MARA DUE SRL
Cluj-Napoca
1.168.200
1.125.516
0
19 NETMATCH SRL
Cluj-Napoca
3.177.978
1.104.306
7
20 PYRAMID DEVELOPMENT HOLDING SRL
Cluj-Napoca
21.631.421
1.067.953
4
21 EDELWEISS HOLDING SRL
Cluj-Napoca
3.836.547
1.043.747
33
22 MAP DRUM CONSULT SRL
Cluj-Napoca
3.104.932
995.884
1
24 LUCA PREST SRL
Cluj-Napoca
12.149.330
989.275
23
25 RE COLLECTION SRL
Cluj-Napoca
3.760.192
899.647
49
Pagina 15
Top APM Cluj 2010
TOP 50 CLUJ - ÎNTREPRINDERI NOU ÎNFIINŢATE Locul
Denumirea companiei
Localitatea
Cifra de afaceri
Profitul brut
Număr salariaţi
26 AUTOMAX INTERNATIONAL SRL
Cluj-Napoca
8.953.006
802.638
2
27 DECORINT SA
Cluj-Napoca
15.480.309
776.930
52
28 FANY PRESTARI TRANSPORT SRL
Cluj-Napoca
2.089.402
776.277
10
29 TARGET INTERNATIONAL SRL
Cluj-Napoca
1.648.594
774.338
52
30 BADU SRL
Cluj-Napoca
785.415
735.470
4
31 BETON IMPACT SRL
Turda
9.103.392
706.276
2
32 MULTICONSULT INTERNATIONAL
Cluj-Napoca
893.549
700.444
1
33 NIGHT BUILD SRL
Cluj-Napoca
1.977.977
697.361
4
34 NORSTAL SRL
Cluj-Napoca
7.007.848
679.290
3
35 SPECIAL DISTRIBUTION SRL
Cluj-Napoca
8.612.725
677.958
9
36 FB IMPEXCERA SRL
Cluj-Napoca
4.957.464
628.987
0
37 VIS CONS INSTAL SRL
Cluj-Napoca
1.502.976
619.894
4
38 OZSAL-META CONSTRUCTION SRL
Turda
1.585.988
591.420
26
39 TORA TRADING SERVICES SRL
Cluj-Napoca
14.882.438
580.365
91
40 DUNCAN TRUST SRL
Cluj-Napoca
6.793.978
575.211
3
41 TERMOGLOBAL SRL
Cluj-Napoca
790.576
572.738
1
42 WINCON SRL
Cluj-Napoca
2.917.808
571.437
6
43 ENTRERRIOS SERVICIOS
Cluj-Napoca
10.204.576
550.317
2
44 EUROPEAN FABRICATIONS SRL
Cluj-Napoca
2.910.514
545.711
16
45 ARTIS PHARM SRL
Sat Baciu,
3.813.685
536.830
5
46 REIF INFRA SRL
Cluj-Napoca
13.408.971
531.834
41
47 ECO DIF SOLUTION SRL
Cluj-Napoca
1.498.447
524.249
9
48 HB EQUIPMENT SRL
Turda
2.529.353
517.855
10
49 L T PROIECTA SRL
Cluj-Napoca
556.788
512.739
1
Pagina 16
Tribuna Afacerilor
LAUREAȚII TOPULUI APM CLUJ 2010 Trofeu
Denumirea companiei
Reprezentantul companiei
ALCALA IMPORT EXPORT S.R.L.
Anghel Lucia Marilena
AND 1 TRAVEL S.R.L.
Cherecheș Andrei
ARTA CULINARA S.A
Vaida Cornel
ASTRA TOUR S.R.L.
Tămaș Cristian
AUTOSINCRON BROKER DE ASIGURARE S.R.L.
Neagoş Virgil
BITNET Centrul de Cercetări Senzori şi Sisteme S.R.L. Cristea Octavian CALIBRA INVEST SRL
Bikfalvi Martin
CARINAG S.A.
Babaioana Dumitru
CASA AUGUSTIN S.R.L.
Poptelecan Augustin
COMPANIA DE SALUBRITATE BRANTNER VERES
Veres Eugen
CONRAD PRODIMPEX S.R.L
Rad Ioan
CONTAFISCAL SERVICII S.R.L.
Costin Georgiana
COTTA INVEST S.R.L.
Fărăgău Victor
DACIA FABER SRL
Chinte Gheorghe
DEPALI COM S.R.L
Hozan Teodor Victor
DUMAS SERVIMPEX S.R.L.
Duma Nicodim
EDA COMTRANS S.R.L.
Aschilean Emil
EDIS NAPOCA S.R.L.
Maghiari Cornelia
ELECTRO CONFIG S.R.L.
Jurcan Teodor David
ELECTROMECANICA S.C.M.
Balmuş Elvira Floare
ELMET S.A.
Toduț Gheorghe
EMUGE FRANKEN TOOLS ROMÂNIA S.R.L.
Kismihaly Ioan
ENERGOBIT CONTSERV S.R.L.
Weber Borbala
ENERGOM S.R.L.
Fesneau Pascal
Pagina 17
Top APM Cluj 2010
LAUREAȚII TOPULUI APM CLUJ 2010 Trofeu
Denumirea companiei
Reprezentantul companiei
ENTIRE CONSULTING & MANAGEMENT S.R.L.
Bar Cristina
ETCO CONSULTING S.R.L.
Jakab Erika Rozalia
EUROLORD S.R.L
Părăuan Ioan
FARMEC PLAST S.A
Marin Daniela
FARMEC S.A
Turdean Mircea
FINACO S.R.L
Cira Florica
GRUP C I S.R.L.
Chiș Ioan
I & C TRANSILVANIA CONSTRUCŢII S.R.L.
Călugăr Daniel Constantin
IAS EXPERT S.R.L.
Cernea Sorana
LAURA MODEL S.R.L.
Zur Moshe
LEMNA TERR S.R.L.
Petruţ Atanasiu
M D M CONSULTING S.R.L.
Mureșan Dănuț Marinel
MAD EXPERT S.R.L.
Madaras Lorincz
MAYER PANE BACIU S.R.L
Maier Ioan
MESCOM S.A. Dej
Fulop Istvan
MILENIUM COMPLEX TURISTIC S.R.L.
Feneșan Elvira
MONDO RECRUITMENT S.R.L.
Koncz Livia
MONO CONSTRUCŢII S.R.L.
Sărmăşan Augustin
MUREŞAN DRAGOŞ APOSTOL S.R.L.
Dragoş Mircea
NAPOCOM S.A.
Măgdaş Nicolae
NAPOTEX S.A
Nagy Cornelia
NASTICOM IMPEX S.R.L
Biji Nastaca
NOVOCHIM S.R.L.
Pop Pahone
PRO TEHNIC S.R.L.
Mihețiu Valentin
Pagina 18
Tribuna Afacerilor
LAUREAȚII TOPULUI APM CLUJ 2010 Trofeu
Reprezentantul companiei
Denumirea companiei
PUNCTUAL COMIMPEX S.R.L
Muresan Vasile
REXELITE S.R.L.
Scerbac Reghina
SAKURA SECURITY S.R.L.
Sabău Angela Silvia
SANTILEX COMSERV S.R.L.
Vălean Maria
SCATCONT S.R.L.
Vigh Gyongy
SMART STAFF CONSULTING S.R.L.
Popa Delia
SUPER RIALDA IMPORT EXPORT S.R.L.
Bărnuţi Ioan
TAKACS CONSTRUCŢII S.R.L.
Takacs Csaba
TRANSCARPATICA S.A.
Chender Traian
TRANSFEROVIAR GRUP S.A.
Mădărăşan Kinga
TRANSILVANIA IMPACT IMPORT EXPORT S.R.L.
Călugăr Daniel Constantin
TURNĂTORIA METALUL S.R.L
Ţârlea Petrişor
VALEM IMPORT EXPORT S.R.L.
Mișin Valentin
VALINA PROD COM S.R.L.
Macavei Liviu
VITRINA FELIX MEDIA S.A
Rus Mihaela
WILO TRANS S.R.L
Toth Francisc
Top APM Cluj 2008
Pagina 19
Top APM Cluj 2010
SPONSORII TOMBOLEI TOP APM CLUJ 2010 Denumirea companiei
Reprezentantul companiei
Produsele / Serviciile acordate pentru tombolă
CALIBRA INVEST S.R.L.
Bikfalvi Martin
Un sejur de 7 zile in Egipt, hotel 4 stele, all inclusive pt o persoană, din
SUPER RIALDA IMPORT EXPORT S.R.L.
Bărnuţi Ioan
Accesorii îmbrăcăminte pentru bărbați - cravate de mătase
ELECTROMECANICA S.C.M. Balmuș Floare
Decorațiuni din metal pentru sărbători
VALINA PROD COM S.R.L.
Macavei Liviu
Șase seturi de cafea, din porțelan, pt. șase persoane
DUMAS SERVIMPEX S.R.L.
Duma Nicodim
Termostat ambianţă, baterie baie, set accesorii baie
ARTA CULINARĂ S.A.
Vaida Cornel
Produse de cofetărie - tort
TURNĂTORIA METALUL
Țârlea Petrişor
Grill din fontă pentru barbeque
NASTICOM IMPEX S.R.L.
Biji Nastaca
Seturi de cadouri cu băuturi alcoolice
ELMET S.A.
Toduţ Gheorghe
Suporturi pentru relaxarea picioarelor
LEMNA TERR S.R.L.
Petruț Atanasiu
Cinci seturi de produse pentru
CASA AUGUSTIN S.R.L.
Poptelecan Augustin Piese de mic mobilier (măsuță cafea)
FARMEC S.A.
Turdean Mircea
Produse cosmetice
WILO TRANS S.R.L.
Toth Francisc
Două șampanii
VITRINA ADVERTISING S.A.
Rus Mihaela
Două premii surpriză
Standul tradiţionalei tombole la una din ediţiile precedente.
Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj este un important partener în proiectele strategice destinate dezvoltării mediului de afaceri regional
Pagina 21
Top APM Cluj 2010
Agenţia de Implementare a Programelor şi Proiectelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii
CNIPMMR
CARTA ALBĂ a IMM-urilor din REGIUNEA NORD-VEST
2010
Pagina 22
Tribuna Afacerilor CARTA ALBĂ A IMM-URILOR, O ANALIZĂ COMPLEXĂ A FENOMENULUI INTREPRENORIAL ROMÂNESC
n contextul crizei şi a ultimelor evoluţii economice din România, ediţia din 2010 a Cartei Albe a IMM-urilor, a opta, prezintă o utilitate aparte în investigarea stării şi perspectivelor fenomenului intreprenorial în România şi în descifrarea perspectivelor evoluţiei sectorului de IMM-uri. Ediţia 2010 a Cartei Albe a IMM-urilor incorporează următoarele categorii principale de analize:
Î
• analiza aprofundată a situaţiei IMM-urilor din România pentru anul 2010 la nivel: naţional, sectorial, regional şi judeţean • analiza situaţiei IMM-urilor în viziune contextuală: • a tuturor întreprinderilor • a economiei româneşti în ansamblul său • a economiei în condiţiile recentei aderări a României la Uniunea Europeană
• analiza fenomenului intreprenorial în dinamică, pornind din 1990 şi până în prezent, cu accent asupra evoluţiilor din 2008 - 2010
• analiza IMM-urilor şi a celorlalte întreprinderi cu accent asupra performanţelor de ansamblu, comerciale, financiare, inovaţionale şi sociale
• analiza esenţializată a problematicii IMM-urilor, fiecare capitol finalizându-se cu o selecţie de aspecte semnificative În mod deosebit dorim să relevăm abordarea în cadrul lucrării a două categorii de probleme majore deosebit de actuale: 1. perceperea fenomenului crizei de către întreprinzătorii din România 2. caracterizarea întreprinzătorilor din România Cu certitudine aceste două categorii de analize, introduse în anul 2009, aduc un plus de utilitate şi valoare adăugată lucrării. rin prisma acestor elemente se poate afirma că prezenta lucrare, Carta Albă a IMM-urilor 2010 – realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) – reprezintă studiul aprofundat a IMM-urilor din România, care oferă elemente esenţiale necesare cunoaşterii şi valorificării marelui lor potenţial economic şi social în vederea accelerării depăşirii crizei actuale.
P
Grupurile ţintă cărora le este destinată Carta Albă a IMM-urilor 2010 sunt:
• întreprinzătorii şi managerii din IMM-uri, care găsesc în cadrul lucrării numeroase informaţii privind mediul intreprenorial şi bunele practici manageriale, utile creşterii funcţionalităţii şi performanţelor firmelor în care lucrează
Top APM Cluj 2010
Pagina 23
• organismele administraţiei centrale şi locale cu atribuţii în domeniul economic • organizaţiile de IMM-uri, celelalte organizaţii patronale şi sindicale, naţionale, de ramură şi locale, camerele de comerţ şi industrie etc.
• liderii politici la nivel naţional şi local, interesaţi în realizarea unui mediu de afaceri favorizant agenţilor economici
• mass-media naţională, regională şi judeţeană care abordează problematica economico-socială
• organizaţiile şi organismele internaţionale interesate în starea şi evoluţia mediului de afaceri din România şi în creşterea performanţelor agenţilor economici
M
ulţumim în mod special autorilor lucrării, cadrelor didactice de la ASE – prof. univ. dr. Alexandru Isaic-Maniu, conf. dr. Drăgan Irina-Maria, lector dr. Ciprian Nicolescu şi asist. univ. dr. Florin Anghel şi drd. Oana Bâra şi drd. Mirabela Borcoş, experte CNIPMMR – care au efectuat analizele cuprinse în lucrare şi au redactat capitolele lucrării. O contribuţie importantă la realizarea acestui volum din punct de vedere informaţional, organizatoric şi redacţional a avut Departamentul Proiecte al CNIPMMR prin Oana Mihaela Bâra, Lavinia Mirabela Borcoş şi Simona Căruntu, Departamenul Contabilitate prin Octavia Ionescu, Dumitriţa Voinescu şi Departamentul Imagine prin Florin Măciucă cărora le mulţumim în mod deosebit. Totodată, adresăm mulţumirile noastre şi celor 25 de studenţi ai Facultăţii de Management anul II şi anul III din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, care au realizat efectiv chestionarea a 1485 de întreprinzători din toate judeţele ţării (vezi anexa 2). Fără contribuţia lor şi a întreprinzătorilor chestionaţi şi fără sprijinul membrilor Consiliului Permanent al CNIPMMR, în special al domnului vicepreşedinte Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Intreprinzători din România, această lucrare, esenţială pentru dezvoltarea IMM-urilor, nu ar fi fost posibilă. În mod firesc este necesar să menţionăm implicarea următorilor sponsori: CECCAR, BCR, SODEXO PASS ROMANIA, care au asigurat o parte apreciabilă din resursele financiare necesare realizării acestei complexe lucrări.
Prof. univ. dr. OVIDIU NICOLESCU Preşedinte Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România Mogoşoaia, Iunie, 2010
Pagina 24
Tribuna Afacerilor
O RADIOGRAFIE NECESARĂ A SECTORULUI IMM DIN ROMÂNIA Profesionalismul şi experienţa, efortul susţinut şi străduinţa echipei Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania se coagulează an de an, rezultând cea mai cuprinzătoare analiză a IMM-urilor realizată în Romania - Carta Albă a IMM-urilor. Carta Albă a IMM-urilor reprezintă deja un titlu de referinţă în literatura de specialitate atât în Romania cât şi la nivelul Uniunii Europene, sintetizând surse de informaţii valoroase şi combinând analize cantitative şi calitative ale mediului de afaceri românesc. Cea de-a VIII-a ediţie a lucrării de faţă se constituie astfel ca o radiografie precisă a stării evolutive a IMM-urilor din România, cât şi a contextului socio-economic în care acestea îşi desfăsoară activitatea, surprinzând totodată şi efectele crizei economice asupra acestui sector. De aceea, afirm cu toată convingerea că această analiză exhaustivă a mediului de afaceri românesc reprezintă un instrument şi totodată o bază fundamentată pentru dezvoltarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a IMM-urilor din România. Pe această cale, imi exprim bucuria că instituţia pe care o reprezint – Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri, a contribuit la elaborarea acestei lucrări de anvergură, şi dorinţa ca aceasta să fie de o utilitate reală atât pentru mediul de afaceri românesc cât şi pentru instituţiile publice cu rol în dezvoltarea şi stimularea IMM-urilor. Ioan Cristian Haiduc Preşedinte Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri
Top APM Cluj 2010
Pagina 25
CARTA ALBĂ a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest
A
junsă la cea de-a VIII-a ediţie, CARTA ALBĂ A IMMurilor, investigare statistică a stării fenomenului antreprenorial în România, este un ghid necesar în descifrarea cauzalităţii situaţiilor tensionate din economia ţării, sugerând totodată posibile căi de acţiune pentru o redresare sănătoasă a sectorului IMM-urilor.
P
rima ediţie regională a lucrării CARTA ALBĂ a IMM-urilor constituie evenimentul editorial al anului atât pentru APM Cluj, în calitate de editor, cât şi pentru Federaţia Patronatelor Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Regiunea Nord - Vest (FPIMMRNV), exponentul intereselor zecilor de mii de firme micro, mici şi mijlocii care activează în regiune.
M
ai întâi de toate, ne-am dorit să oferim mediului de afaceri, celui universitar, dar şi administraţiilor publice locale, un instrument util de evaluare a stării IMMurilor din economia regională. Totodată ne dorim ca această premieră editorială să constituie argumentul fundamentării unui parteneriat activ între principalii actori sociali din Regiunea Nord-Vest atât pentru sondarea periodică a stării economiei regionale cât, mai ales, pentru identificarea unor soluții reale de ieşire din criză şi aplicarea acestora în cadrul unor proiecte comune destinate redresării economice şi, în perspectivă, dezvoltării regionale durabile.
C
onsiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, promotorul şi editorul celor opt ediţii de până acum a CARTEI ALBE a IMMurilor, este singura confederaţie patronală naţională care a reuşit să ofere un instrument eficient de analiză economică a sectorului IMM-urilor. Suntem onoraţi de preluarea acestei iniţiative pentru implementarea sa la nivel regional şi sperăm ca această primă ediţie regională a Cartei Albe a IMM-urilor să fie de bun augur pentru toate patronatele active din regiune. Ec. Augustin FENEȘAN Președinte APM Cluj Președinte FPIMMRNV
Dat fiind volumul mare de informații cuprinse în această lucrare și spațiul redus de care dispune revista Tribuna Afacerilor, vă invităm să lecturați, în paginile următoare, un compendiu ilustrativ pentru Carta Albă a IMM/urilor din Regiunea Nord-Vest cu precizarea că lucrarea integrală o puteți accesa, în format electronic, de pe CD-ul atașat.
Pagina 26
Tribuna Afacerilor ANALIZE
PARTEA I MEDIUL DE AFACERI, SITUAŢIA ŞI PERFORMANŢELE IMM-URILOR ÎN 2010 Capitolul 1 DIMENSIUNEA ŞI STRUCTURA EŞANTIONULUI DE IMM-URI Ancheta a fost efectuată pe un eşantion de 1485 de IMM-uri - micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare, fiind considerat reprezentativ pentru obiectivele cercetării şi situaţia sectorului de IMM-uri din România. Structura eşantionului în funcţie de vârsta firmelor Având în vedere vârsta IMM-urilor, cea mai mare parte dintre firmele care au făcut obiectul investigaţiei au sub 5 ani vechime (34,83%), fiind urmate de companiile mai vechi de 15 ani (26,75%), întreprinderile cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani (22,67%) şi cele de 10-15 ani (15,75%). Structura eşantionului pe regiuni de dezvoltare Repartiţia firmelor mici şi mijlocii pe regiunile de dezvoltare din România este următoarea: regiunea Bucureşti-Ilfov – 22,93%, regiunea Sud – 16,25%, regiunea Nord Est – 15,31%, regiunea Sud Vest – 12,88%, regiunea Centru – 9,78%, regiunea Nord Vest – 8,63%, regiunea Sud Est – 7,22% şi regiunea Vest – 7,01%. Structura eşantionului în funcţie de dimensiunea IMM-urilor Luând în considerare dimensiunea întreprinderilor (figura), microfirmele reprezintă 66,20% din totalul IMM-urilor anchetate, cele mici au o pondere de 24,32%, iar companiile mijlocii deţin un procent de 9,48%.
Fig. 2 - Structura eşantionului pe regiuni de dezvoltare
Structura eşantionului în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor
Fig. 3 - .Structura eşantionului după dimensiunea firmelor
În ceea ce priveşte forma de organizare juridică, 92,66% din firme sunt societăţi cu răspundere limitată, 4,31% din companii sunt societăţi pe acţiuni şi 3,03% dintre IMM-uri au alte forme de organizare juridică.
Fig. 4 - Structura eşantionului după forma juridică a firmelor
Top APM Cluj 2010
Pagina 27
ANALIZE Structura eşantionului pe domenii de activitate Dacă încadrăm întreprinderile pe ramuri de activitate, structura IMM-urilor este următoarea: 35,60% dintre companii îşi desfăşoară activitatea în comerţ, 23,51% sunt din domeniul serviciilor, 19,48% sunt întreprinderi industriale, 8,88% activează în turism, 6,79% sunt din construcţii şi 5,75% operează în transporturi. Multe dintre întreprinderi vizează Industrie mai multe domenii de activitate, datorită 19,48% 23,51% faptului că se focalizează pe identificarea şi Construcţii valorificarea oportunităţilor de afaceri, care 6,79% Comerţ reprezintă o caracteristică de bază a IMM5,75% urilor, atât în România cât şi în alte ţări. Turism 8,88% Menţionăm că pentru fiecare firmă a fost Transporturi 35,60% luată în considerare activitatea principală, Servicii respectiv activitatea care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea adăugată a Fig. 5 - Reprezentarea grafică a distribuţiei întreprinderilor pe domenii de activitate unităţii.
SINTEZE
Pagina 28
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 2 CARACTERISTICLE ESENȚIALE ALE ÎNTREPRINZĂTORILOR INVESTIGAȚI Potrivit cercetării noastre, întreprinzătorii români prezintă următoarele caracteristici: Pe grupe de vârstă, cele mai ridicate procentaje le deţin întreprinzătorii de 45-60 de ani (35,40%) şi cei între 35 şi 45 de ani (32,54%), iar la polul opus se află persoanele care au peste 60 de ani (3,76%) De asem enea, vârsta medie a întreprinzătorilor este de: 42,78 ani la 3,76% 4,88% nivelul eşantionului, 42,91 ani pentru persoanele de sex masculin şi de 23,41% 42,14 de ani pentru femei. Structura 35,40% Până în 25 pe vârste este favorizantă dezvoltării de ani sectorului de IMM-uri, întrucât 25 - 35 de ani aproximativ 60% din întreprinzători au mai puţin de 45 de ani, având deci în 35 - 45 de ani faţă cel puţin două decenii de activitate intreprenorială. În acest context menţionăm şi ponderea foarte 32,54% ridicată a întreprinzătorilor tineri, (28,29%), care este superioară mediei europene de circa 24%. Structura întreprinzătorilor în funcţie de pregătirea profesională
Având în vedere pregătirea profesională, se observă că persoanele cu pregătire tehnică deţin cea mai mare pondere (39,98% din total), devansând considerabil numărul întreprinzătorilor instruiţi în domeniul economic (22,92%). Această situaţie reflectă diferenţele dintre România şi U.E. în ceea ce priveşte opţiunile populaţiei referitoare la natura pregătirii universitare. Structura întreprinzătorilor în funcţie de studii
Din punctul de vedere al studiilor realizate, cei mai mulţi întreprinzători au pregătire superioară (64,78%), dintre care 10,20% au urmat diverse studii postuniversitare, 9,41% au absolvit masteratul, iar 1,81% au doctoratul. Această situaţie denotă un grad ridicat de intelectualizare a întreprinzătorilor, ceea ce reprezintă o premisă favorabilă pentru amplificarea performanţelor IMM-urilor în perioada următoare şi pentru trecerea la economia bazată pe cunoştinţe. Frecvenţa întreprinzătorilor cu studii postuniversitare Încadrarea întreprinzătorilor după programele de training urmate relevă că 5,93% dintre aceştia s-au pregătit în România şi 3,16% au participat la programe de instruire în străinătate, evidenţiind disponibilitatea scăzută a oamenilor de afaceri români pentru perfecţionarea prin training în diverse domenii de activitate.
12,00% 10,00% 8,00% 6,00% 4,00% 2,00% 0,00%
9,41%
10,20%
1,81%
doctorat
masterat
alte studii postunivresitare
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 29
Pagina 30
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 3 MEDIUL DE AFACERI 3.1. Aprecieri ale întreprinzătorilor cu privire la evoluţia de ansamblu a mediului de afaceri din România Situaţia de ansamblu a mediului economic din România în perioada actuală a fost apreciată ca fiind stânjenitoare dezvoltării în 78,13% din firme, neutră în 17,96% IMM-uri şi favorabilă afacerilor în 3,91% dintre întreprinderi. Dacă comparăm aceste percepţii cu cele din anii precedenţi (de exemplu mediul era apreciat ca fiind favorabil afacerilor la nivelul anilor 2009 şi 2008 în 17,13% şi respectiv 51,61% dintre de companii) se poate constata că tot mai mulţi întreprinzători/manageri din IMM-uri sunt nemulţumiţi de mediul în care îşi desfăşoară activitatea, situaţie care se datorează crizei economice interne şi internaţionale începută la sfârşitul anului 2008.
Luând în considerare evoluţia mediului până la sfârşitul anului 2010 şi în 2011, în aproximativ 78% dintre întreprinderile investigate se estimează că mediului economic românesc va stânjeni dezvoltarea companiilor şi numai în circa 3,79% din IMM-uri se consideră că acesta va fi favorabil afacerilor, ceea ce reflectă neîncrederea întreprinzătorilor într-o redresare/evoluţie economică pozitivă pe termen scurt şi mediu. Examinarea IMM-urilor în funcţie de vechime, relevă că aprecierile cu privire la situaţia actuală şi evoluţia viitoare a mediului de afaceri sunt asemănătoare. Astfel firmele cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani înregistrează proporţiile cele mai ridicate de companii în care se consideră că mediul actual, din 2010 şi 2011 este/va fi favorabil dezvoltării, întreprinderile de 10-15 ani vechime deţin procentaje mai mari a agenţilor economici în care se apreciază că mediul existent şi viitor stânjeneşte/va influenţa negativ afacerile, iar în rândul IMM-urilor înfiinţate în ultimii 5 ani se indică mai frecvent un mediu neutru pentru anul acesta şi 2011. 3.2. Oportunităţi de afaceri În cele mai multe dintre întreprinderile mici şi mijlocii care au făcut obiectul anchetei (68,01%) s-a considerat că una din principalele oportunităţi în afaceri pentru anul 2010 o constituie creşterea vânzărilor pe piaţa internă, relevând că, în ciuda crizei economice actuale întreprinzătorii mizează în continuare pe puterea de cumpărare a populaţiei şi a agenţilor economici interni. Celelalte oportunităţi importante evidenţiate sunt: asimilarea de noi produse (indicată în 51,38% din IMM-uri), penetrarea pe noi pieţe (46,94%), realizarea unui parteneriat de afaceri (33,27%), utilizarea de noi tehnologii (26,40%), obţinerea unui grant (16,43%) şi sporirea exporturilor (9,97%). De remarcat că în 2,56% din IMM-uri se identifică pentru anul în curs şi alte 68,01% Creșterea vânzărilor pe piața internă surse ale oportunităţilor economice, dintre care 51,38% Asimilarea de noi produse e x e m p l i f i c ă m : corectitudinea şi 46,94% Penetrarea pe noi piețe transparenţa licitaţiilor, subcontractarea de 33,27% Realizarea unui parteneriat de afaceri activităţi în cadrul unor proiecte cu finanţare de la 26,40% Folosirea de noi tehnologii U.E., deschiderea de noi locaţii/spaţii comerciale, 16,43% cedarea unor comisioane Obţinerea unui grant pentru primirea spre executare a lucrărilor, 9,97% Sporirea exporturilor oferirea spre închiriere a spaţiilor, reorganizarea/ 2,56% Altele lichidarea unor activităţi, atragerea de noi clienţi, 0% 20% 40% 60% obţinerea unor spaţii şi utilaje prin închiriere, relansarea creditării, realizarea unor investiţii pentru modernizare, etc.
Pagina 31
Top APM Cluj 2010 ANALIZE
Luând în considerare repartiţia diverselor categorii de oportunităţi de afaceri pe regiuni de dezvoltare, se observă următoarele diferenţe mai mari faţă de situaţia pe ansamblul eşantionului: în firmele din regiunea de Centru au fost semnalate mai des creşterea vânzărilor pe piaţa internă (82,07%) şi penetrarea pe noi pieţe (60,00%). Companiile din regiunea Nord Est deţin cele mai mari proporţii de IMMuri care consemnează utilizarea de noi tehnologii (35,24%), realizarea unui parteneriat de afaceri (45,37%) şi obţinerea de granturi (28,19%), dar se afla pe ultimele locuri în ceea ce priveşte intrarea pe noi pieţe (39,65%) şi asimilarea de noi produse (39,21%). Regiunea Nord Vest este mai slab reprezentată de firme care au indicat implicarea într-un parteneriat economic (12,50%), obţinerea unui grant (9,38%) şi creşterea exporturilor (3,91%), dar deţine cea mai bună poziţie în ceea ce priveşte întreprinderile care vizează asimilarea de produse noi (63,28%). IMM-urile din Sud înregistrează o pondere mai redusă de organizaţii în care a fost indicată creşterea vânzărilor pe piaţa internă (54,77%) şi un procentaj mai ridicat al unităţilor economice în care s-a făcut referire la amplificarea exporturilor (16,60%). 3.3. Dificultăţi în activitatea IMM-urilor Întreprinzătorii/managerii investigaţi au indicat că în perioada actuală se confruntă cu următoarele dificultăţi: scăderea cererii interne (semnalată în 66,20% din IMM-uri), fiscalitatea excesivă (54,61%), birocraţia (47,07%), inflaţia (36,70%), corupţia (36,09%), accesul dificil la credite (30,51%), întârzierile la încasarea facturilor de la firmele private (26,80%), controalele excesive (26,13%), costurile ridicate ale creditelor (25,86%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (20,34%), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (19,06%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (18,25%), concurenţa produselor din import (18,11%), calitatea slabă a infrastructurii (15,35%), neplata facturilor de către instituţiile statului (12,32%), scăderea cererii la export (6,94%), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (3,50%), cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (2,90%). În 1,35% dintre firmele mici şi mijlocii au fost identificate şi alte dificultăţi, cum ar fi concurenţa neloială, accesul greoi la informaţii concrete cu privire la accesarea fondurilor UE, scăderea nivelului de trai al populaţiei, costurile ridicate ale materialelor şi echipamentelor, instabilitatea legislativă, lipsa de lichidităţi, întârzierile la rambursarea TVA-ului etc. Tabloul complet al dificultăţilor pe care le întâmpină IMM-urile în anul 2009 este reprezentat grafic în figura.
scăderea cererii interne fiscalitatea excesivă birocraţia inflaţia corupţia accesul dificil la credite întârzieri la încasarea facturilor de la firme private controalele excesive costurile ridicate ale creditelor creşterea nivelului cheltuielilor salariale angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului instabilitatea relativă a monedei naţionale concurenţa produselor din import calitatea slabă a infrastructurii neplata facturilor de către instituţiile statului scăderea cererii la export obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar altele
66,20% 54,61% 47,07% 36,70% 36,09% 30,51% 26,80% 26,13% 25,86% 20,34% 19,06% 18,25% 18,11% 15,35% 12,32% 6,94% 3,50% 2,90% 1,35%
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
Pagina 32
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 4 IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA IMM-URILOR 4.1. Dinamica activităţii IMM-urilor în perioada octombrie 2008 - martie 2010 Criza economică mondială declanşată în 2008, s-a resimţit, cum este normal şi în România. O bună parte a specialiştilor sunt de părere că este vorba despre o criză economică internaţională de anvergură, cu multiple efecte negative asupra economiilor lumii. În acest context, evidenţierea impactului recesiunii economice interne/ internaţionale asupra activităţii IMM-urilor din România prezintă o însemnătate deosebită. Datorită faptului că întreprinzătorii din cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordaţi (au închis companiile sau nu şi-au manifestat disponibilitatea pentru a furniza informaţii), prezentăm două categorii de rezultate ale sondajului:
o primă categorie se referă la evoluţia în perioada octombrie 2008 - martie 2010 a activităţilor din cadrul IMM-urilor investigate (figura 4.1). Ancheta relevă că 49,71% dintre companii şi-au diminuat activitatea, 42,99% din unităţile economice activează la aceeaşi parametrii, iar 7,30% dintre întreprinderi au avut o evoluţie ascendentă.
a doua categorie de rezultate au în vedere aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluţia IMMurilor a căror activitate este cunoscută foarte bine (furnizori, clienţi, firme ale prietenilor etc.), în perioada octombrie 2008 - martie 2010. Sondajul evidenţiază că 43,95% dintre întreprinderi şi-au redus afacerile, 27,91%% dintre companii au dat faliment sau se află în situaţie falimentară, 20,82% din firme funcţionează la aceeaşi parametrii, iar 7,32% dintre agenţii economici şi-au amplificat activitatea.
Deşi informaţiile furnizate de către întreprinzători cu privire la alte firme, pot fi afectate de subiectivismul aferent perceperii stării altor organizaţii, considerăm că 43,95% situaţia prezentată este IMM-uri în situaţie falimentară/ care relevantă în vederea formării au dat faliment IMM-uri care şi-au redus activitatea unei imagini de ansamblu cu privire la evoluţia sectorului de IMM-uri care funcţionează la aceiaşi IMM-uri în perioada octombrie parametri 2008 - martie 2010. Se poate IMM-uri care şi-au amplificat trage concluzia că o parte activitatea 20,82% considerabilă din 27,91% întreprinderile mici şi mijlocii 7,32% româneşti se confruntă cu mari probleme, datorită declinului economic accentuat. Ca şi în alte ţări din lume şi U.E, acestea au făcut greu faţă crizei economice până în prezent, situaţie care se explică prin faptul că IMM-urile sunt în general mai vulnerabile la turbulenţele contextuale decât firmele mari. Examinarea IMM-urilor în funcţie de apartenenţa regională, relevă următoarele aspecte mai importante:
firmele din regiunea Sud Est înregistrează proporţii mai ridicate, atât de întreprinderi care au avut o evoluţie descendentă (58,97%), cât şi de companii care şi-au sporit activitatea (8,97%);
IMM-urile care au menţinut acelaşi nivel al afacerii sunt mai frecvente în rândul firmelor din Sud-Vest (54,20%);
unităţile economice din regiunea Nord Vest consemnează cel mai redus procentaj al întreprinderilor aflate în recesiune (38,33%), iar organizaţiile din Vest deţin o pondere mai scăzută a organizaţiilor care s-au dezvoltat în perioada octombrie 2008 - martie 2010 (3,13%).
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 33
Pagina 34
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 5 NIVELUL ȘI DINAMICA PERFORMANȚELOR IMM-URILOR 5.1. Performanţele de ansamblu ale IMM-urilor în anul 2009 comparativ cu anul 2008 Având în vedere performanţele de ansamblu ale întreprinderilor din anul 2009 faţă de anul 2008, se constată că rezultatele consemnate au fost puţin mai slabe în 35,89% din firme, net inferioare în 24,58% dintre agenţii economici, identice în 22,23% din companii, mai bune în 13,73% din unităţile economice şi net superioare în 3,57% dintre organizaţii, ceea ce semnifică o capacitate redusă de a avea performanţe a IMM-urilor româneşti pe fondul crizei economice din ultimii ani. Luând în considerare amplasarea regională a IMM-urilor, remarcăm următoarele diferenţe mai mari faţă de media eşantionului:
companiile cu performanţe mult mai bune înregistrează procentul cel mai ridicat în regiunea Sud Vest (7,36%) şi cel mai mic procentaj în Centru (0,76%);
IMM-urile cu rezultate mai bune consemnează o pondere superioară în Bucureşti-Ilfov (16,61%) şi o proporţie mai redusă în regiunea Sud (8,11%);
unităţile cu realizări identice sunt mai frecvente în regiunea Sud Vest (33,74%) şi mai rar întâlnite în Vest (12,20%);
în ceea ce priveşte întreprinderile cu performanţe puţin mai scăzute regiunea de Vest deţine ponderea cea mai ridicată (46,34%), iar regiunea de Sud Est înregistrează proporţia cea mai mică (31,18%);
firmele cu rezultate mult mai slabe sunt mai des întâlnite în cadrul IMM-urilor din regiunea BucureştiIlfov (32,25%) şi mai puţin numeroase în rândul companiilor din Nord Vest (16,53%).
Comparând performanţele economice în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor se constată următoarele:
firmele din turism deţin proporţii mai mari ale întreprinderilor cu rezultate mult mai bune (5,97%) şi puţin mai slabe (44,78%), cele din construcţii înregistrează procente mai crescute de IMM-uri care au performat la fel (29,11%) şi mult mai slab (29,11%), iar companiile din sectorul serviciilor consemnează o pondere mai mare a agenţilor economici cu rezultate mai bune (21,19%)
întreprinderile din comerţ ies în evidenţă prin procentajul mic al entităţilor cu performanţe net superioare (1,66%), organizaţiile din construcţii au avut rezultate mai bune în cea mai redusă frecvenţă (3,80%), iar IMM-urile din turism au consemnat o proporţie mai scăzută de companii care au performat mult mai slab (14,93%)
cele mai reduse ponderi ale unităţilor economice cu rezultate identice şi puţin mai slabe au fost înregistrate în rândul întreprinderilor din sectorul serviciilor
5.2. Performanţele de ansamblu ale întreprinderilor în anul 2010 comparativ cu anul 2009 În ceea ce priveşte performanţele economice estimate ale IMM-urilor pentru anul 2010 comparativ cu anul trecut, constatăm că se preconizează rezultate puţin 2,79% mai slabe în 31,02% din 22,82% 15,51% întreprinderi, identice în Mult mai 27,86% din organizaţii, net bune Mai bune inferioare în 22,82% dintre unităţile economice, mai 27,86% La fel bune în 15,51% din companii 31,02% şi mult mai bune în doar 2,79% dintre firme. Aceste predicţii relevă faptul că, deşi se observă o uşoară evoluţie pozitivă comparativ cu dinamica performanţelor în 2009 faţă de 2008, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România va fi
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 35
Pagina 36
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 6 INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ABSORBŢIA FONDURILOR STRUCTURALE 6.1. Percepţii ale întreprinzătorilor cu privire la implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei şi IMM-urilor În ceea ce priveşte implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană, rezultatele anchetei relevă că în 38,80% din IMM-uri se consideră că integrarea europeană reprezintă o oportunitate majoră pentru activităţile desfăşurate, 52,02% dintre întreprinzători apreciază aderarea ca fiind fără 38,80% influenţă semnificativă, iar O oportunitate m ajoră în 9,18% dintre firme este percepută ca ameninţare O am eninţare m ajoră 52,02% majoră. Se remarcă faptul Fără influenţă semnificativă că aderarea României la 9,18% U.E. este percepută în general ca fiind fără influenţă majoră asupra activităţii IMM-urilor, în special datorită faptului că au trecut deja 3 ani de la aderare. Analiza aprecierilor din IMM-uri pe regiuni de dezvoltare, relevă că: frecvenţa firmelor în care aderarea la U.E. este percepută ca oportunitate majoră este mai ridicată în regiunea Vest (51,04%) şi mai scăzută în Sud (28,44%); IMM-urile în care se apreciază că integrarea europeană constituie o ameninţare majoră sunt cele mai numeroase în regiunea Sud Vest (19,21%) şi cele mai puţine în Centru (3,94%); întreprinderile în care se consideră că aderarea nu va influenţa semnificativ activităţile desfăşurate înregistrează ponderea cea mai ridicată în Sud (58,67%) şi cea mai redusă în Sud Vest (37,09%). În funcţie de ramurile economice în care IMM-urile îşi desfăşoară activitatea, se constată următoarele aspecte: unităţile economice în care se consideră integrarea României în UE ca oportunitate majoră pentru desfăşurarea activităţilor înregistrează cele mai ridicate proporţii în servicii (46,84%) şi turism (52,17%) şi cel mai scăzut procentaj în transporturi (30,00%); IMM-urile în cadrul cărora se consideră că integrarea europeană nu influenţează semnificativ activităţile derulate, deţin cea mai mare pondere în domeniul comerţului (59,43%) şi cel mai scăzut procent în turism (42,03%); în ceea ce priveşte perceperea aderării României la U.E. ca fiind o ameninţare majoră, cele mai mari ponderi le au IMM-urile din transporturi (16,00%), iar cea mai redusă proporţie se consemnează la firmele care activează în turism (5,80%). 6.2. Nivelul de informare din IMM-uri cu privire la noile reglementări care au fost introduse odată cu aderarea României la Uniunea Europeană Având în vedere faptul că după aderarea României la Uniunea Europeană au intrat în vigoare câteva sute de acte normative şi că o mare parte a acestora reglementează obligaţii pentru întreprinzători (în domeniul competitivităţii, protecţiei consumatorilor, relaţiilor de muncă, sănătăţii şi securităţii în muncă, protecţiei mediului etc.), este foarte importantă cunoaşterea nivelului de informare din cadrul IMM-urilor româneşti în legătură cu reglementările introduse după 1 ianuarie 2007. Rezultatele anchetei au arătat că în 60,30% din IMM-uri gradul de informare cu privire la reglementările nou apărute este mediu (informare parţială) şi doar în 12,11% din firme există un nivel de informare corespunzător (informare deplină), ceea ce relevă că punerea în aplicare a legislaţiei care transpune acquis-ul comunitar creează oarecum dificultăţi mediului de afaceri.
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 37
Pagina 38
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 7 STRATEGII, POLITICI ŞI AVANTAJE COMPETITIVE ALE IMM-URILOR 7.1. Elaborarea planurilor, politicilor şi strategiilor în cadrul IMM-urilor Datorită faptului că funcţionalitatea şi eficacitatea organizaţiilor sunt strict dependente de capacitatea acestora de a anticipa şi pregăti viitorul, reliefarea activităţilor de planificare previzionare desfăşurate în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră are o importanţă primordialǎ pentru formarea unei imagini de ansamblu cu privire la sectorul IMM-urilor din România. Rezultatele anchetei relevă că în 41,48% din totalul firmelor investigate se realizează planuri şi politici anuale, în 8,77% dintre IMM-uri se elaborează strategii pe 3-5 ani, iar în 51,77% dintre întreprinderi nu se desfăşoară activităţi de planificare. Trebuie subliniat că cercetările din ultimii ani realizate în Uniunea Europeană au relevat faptul că o pondere din ce în ce mai mare de IMM-uri resimt necesitatea elaborării unor strategii intreprenoriale formalizate. De asemenea, rapidele şi intensele procese de internaţionalizare a activităţilor în general şi a celor economice în special, amplifică substanţial necesitatea elaborării şi implementării de strategii într-o perspectivă internaţională, pentru toate categoriile de firme.
60,00% 50,00% 40,00% 30,00%
51,77% Nu se elaborează planuri
41,48%
Planuri şi politici anuale
20,00%
Strategii (planuri) pe 3-5 ani
10,00% 8,77%
0,00% Analiza companiilor în funcţie de apartenenţa regională a condus la următoarele concluzii:
dacă ne referim la întreprinderile unde se elaborează strategii pe 3-5 ani, IMM-urile din regiunea Centru consemnează cea mai scăzută proporţie (3,55%), iar cele din regiunea de Nord Est deţin cea mai ridicată pondere (13,06%); în ceea ce priveşte IMM-urile în care se realizează planuri şi politici anuale, firmele din Nord Est înregistrează cea mai mare proporţie (56,31%), iar întreprinderile din Centru deţin procentajul cel mai scăzut (28,37%); dacă avem în vedere firmele mici şi mijlocii în cadrul cărora nu se desfăşoară activităţi de planificare, companiile din Centru au ponderea cea mai ridicată (68,79%), în timp ce IMM-urile din regiunea Nord Est înregistrează cea mai redusă proporţie (33,78%). 7.3. Avantajele competitive ale IMM-urilor Ţinând cont de faptul că avantajul competitiv pe care firmele şi-l creează în raport cu piaţa condiţionează în mod decisiv performanţele şi funcţionalitatea acestora, este deosebit de importantă reliefarea principalelor avantaje competitive pe care factorii de decizie din IMM-uri consideră că le au faţă de concurenţă. Potrivit rezultatelor investigaţiei, 51,45% dintre întreprinzători au indicat drept avantaj competitiv raportul preţ – calitate; 49,09% calitatea produselor/serviciilor oferite; 31,78% - preţul scăzut al produselor/ serviciilor oferite; 17,10% calitatea angajatilor; 9,76% - reputaţia firmei, 6,67% - canalele de distribuţie utilizate; 5,45% - serviciile postvânzare oferite clienţilor; 3,43% - calitatea managementului practicat; 2,36% - relaţiile cu mediul politic şi economic, iar numai 1,82% au indicat ca principal avantaj competitiv capacitatea de inovare. Se constată că majoritatea IMM-urilor sunt orientate către diferenţierea prin calitate a produselor/serviciilor furnizate şi/sau spre comercializarea acestora la preţuri cât mai convenabile pentru clienţi.
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 39
Pagina 40
Tribuna Afacerilor SINTEZE
Pagina 41
Top APM Cluj 2010 ANALIZE Capitolul 8 FINANȚAREA IMM-URILOR 8.1. Modalităţile de finanţare a activităţilor economice
Având în vedere modalităţile de finanţare a activităţilor economice la care au apelat întreprinzătorii/managerii din IMM-uri pe parcursul ultimului an, rezultatele investigaţiei relevă următoarele: 73,06% dintre firme s-au autofinanţat, 35,02% dintre companii au obţinut credite bancare, 19,06% din întreprinderi au utilizat leasingul, 15,76% dintre IMMuri au recurs la credit furnizor şi 5,99% din unităţile economice au utilizat fondurile nerambursabile ca sursă de finanţare. Totodată, remarcăm faptul că 5,25% dintre IMM-uri au apelat la credite clienţi, 4,18% nu au plătit facturile către furnizori sau obligaţiile către bugetul statului; firmele investigate au recurs în proporţii mai mici la alte forme de finanţare cum ar fi împrumuturile la instituţii specializate, emisiuni de acţiuni, garantarea la Fondul Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, factoring etc.
90,00% 80,00%
73,06%
Această situaţie evidenţiază apelarea în marea majoritate a cazurilor la autofinanţare, scăderea gradului de apelare la credite bancare şi leasing faţă de anii precedenţi şi utilizarea redusă a celorlalte modalităţi de finanţare în majoritatea firmelor mici şi mijlocii din România.
0,74%
0,27%
Factoring
Altele
1,14%
1,55%
1,75%
10,00%
4,18%
5,25%
20,00%
Credit clienți
30,00%
5,99%
40,00%
Fonduri nerambursabile
50,00%
15,76%
35,02%
60,00%
19,06%
70,00%
Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
Garantarea de la Fondul Naţional de
Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital
specializate
Împrumuturi de la instituţii financiare
Neplata facturilor
Credit furnizor
Leasing
Credite bancare
Autofinanţare
0,00%
Pagina 42
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Analiza modalităţilor de finanţare în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor relevă următoarele aspecte mai importante:
întreprinderile din regiunile Vest, Nord Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov consemnează o pondere mai ridicată a firmelor care s-au autofinanţat (peste 80%) în defavoarea altor forme cum ar fi creditele bancare sau leasingul; unităţile economice din Sud Vest, Sud, Nord Est, Sud Est înregistrează cele mai ridicate proporţii ale IMM-urilor care au apelat la credite bancare şi leasing; fondurile nerambursabile au fost folosite în proporţii mai ridicate de către firmele din Sud Est şi Sud Vest (13,08% respectiv 9,95%); creditul furnizor este utilizat mai frecvent de firmele din Sud Vest, Sud Est şi Vest în timp ce creditul client este folosit într-o proporţie mai ridicată de către firmele din Sud şi Nord Est; remarcăm proporţia ridicată a apelării la emisiuni de acţiuni pe piaţa de capital pentru firmele din regiunea Sud Vest (9,95%).
Examinarea IMM-urilor pe ramuri de activitate evidenţiază următoarele aspecte:
creditele
bancare, leasingul şi creditul furnizor sunt folosite în proporţii mai mari de firmele din industrie, construcţii şi comerţ; firmele din turism şi servicii se bazează în special pe autofinanţare apelând mai puţin frecvent la alte forme de finanţare; firmele din industrie au apelat într-un procent mai ridicat la fonduri nerambursabile (14,56%), emisiuni pe piaţa de acţiuni (3,45%) şi neplata facturilor (6,90%). 8.2. Ierarhizarea băncilor în funcţie de calitatea serviciilor furnizate IMM-urilor Potrivit rezultatelor anchetei, factorii de decizie din IMM-uri consideră că băncile care oferă cele mai bune servicii sunt (figura 8.2): BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ (indicată în 53,42% din companii), BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE (45,91%), BANCA TRANSILVANIA (25,82%), RAIFFEISEN BANK (18,90%), ING BANK (10,21%), BANCPOST (9,20%), CEC BANK (7,68%), UNICREDIT ŢIRIAC BANK (6,41%), ALPHA BANK (3,71%) şi BANCA ROMÂNEASCĂ (3,63%).
Banca Românească
Alpha Bank România
Unicredit Ţiriac Bank
CEC Bank
Bancpost
ING Bank
3,63% 3,71% 6,41% 7,68% 9,20% 10,21% 18,90%
Raiffeisen Bank
25,82%
Banca Transilvania
45,91%
BRD - Groupe Société Générale BCR - Banca Comercială Română
0,00%
53,42% 20,00%
40,00%
60,00%
Top APM Cluj 2010
Pagina 43
SINTEZE Băncile apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către întreprinzători/manageri sunt: BANCPOST (22,67%), BRDGROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE (22,67%), BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ (20,24%), RAIFFEISEN BANK (14,84%), ALPHA BANK (13,09%), BANCA TRANSILVANIA (10,80%), CEC BANK (6,75%), Unicredit Tiriac Bank (6,48%), ING Bank (5,26%) şi Banca Românească (3,10%) 8.3. Ierarhizarea societăţilor de asigurare în funcţie de calitatea serviciilor oferite IMM-urilor Rezultatele investigaţiei relevă că societăţile de asigurări care furnizează cele mai bune servicii firmelor mici şi mijlocii sunt: ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI, indicată în 32,42% din IMM-uri, urmată de OMNIASIG (24,11%), ING ROMÂNIA (22,84%), ASIROM (17,79%), GENERALI (15,89%), ASTRA (13,37%), BCR ASIGURĂRI (11,68%), ARDAF (6,11 %), Aviva (4,53%) şi AIG (4,00%). Societăţile de asigurări apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către factorii de decizie din IMM-uri sunt: OMNIASIG (indicată în 18,02% din firme), ASIROM (17,00%), ASTRA (15,99%), ALLIANZ-ŢIRIAC ASIGURĂRI (13,16%), GENERALI (10,32%), ARDAF (9,51%), AVIVA (7,49%), ING ROMÂNIA (5,67%), AIG (5,47%) şi BCR ASIGURĂRI (2,63%).
Pagina 44
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 9 RESURSELE UMANE, TRAINING-UL ŞI SALARIZAREA ÎN CADRUL IMM-URILOR 9.1. Evoluţia angajărilor şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri Rezultatele anchetei relevă o evoluţie descendentă în 2009 faţă de 2008, atât a angajărilor, cât şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri. Astfel, au fost angajate pe firmă 1,94 persoane, au părăsit organizaţia 3,12 persoane (rezultând o variaţie medie de personal de -1,18 pe companie), iar procentual, raportat la numărul mediu de salariaţi, personalul angajat a scăzut cu 1,64% 3,64% 7,06%. Majoritatea IMM-urilor au angajat mai 1,43% Mai puţin de 5 persoane puţin de 5 persoane (93,29%), 3,64% dintre 5 - 10 persoane întreprinderi au încadrat în muncă între 5-10 10 - 20 de persoane persoane, 1,64% din firme au angajat 10-20 Peste 20 de persoane de persoane, iar 1,43% dintre unităţile economice au angajat mai mult de 20 de persoane. Această situaţie relevă că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România nu 93,29% îşi mai aduce aportul la crearea de noi locuri de muncă în economie ca în anii precedenţi, datorită problemelor majore cu care se confruntă în urma crizei economice. 9.2. Criterii de apreciere a salariaţilor din întreprinderile mici şi mijlocii În ceea ce priveşte elementele pe care întreprinzătorii/factorii de decizie din IMM-uri le apreciază ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează, rezultatele investigaţiei relevă că în majoritatea întreprinderilor se pune accent pe experienţă (în 64,24% din firme), cunoştinţele şi abilităţile deţinute (45,25%), spiritul de responsabilitate (43,70%) şi competenţa în domeniul de activitate (42,02%). Celelalte criterii luate în considerare sunt: gradul de implicare în firmă (în 38,05% dintre IMM-uri), conştiinciozitatea (35,76%), comportamentul respectuos (30,91%), fidelitatea faţă de firmă (30,44%), inteligenţa (27,47%), abilităţile de lucru în echipă (26,60%), capacitatea de efort (26,33%), limbile străine cunoscute (12,59%), şcoala absolvită (10,03%), recomandările (6,13%) şi competenţele informatice (6,06%). Analiza criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de apartenenţa regională a companiilor relevă următoarele diferenţe faţă de media eşantionului:
IMM-urile focalizate pe experienţa profesională şi cunoştinţele/abilităţile angajaţilor sunt mai des întâlnite în Centru (80,00%, respectiv 51,03%);
spiritul de responsabilitate reprezintă o cerinţă pentru 52,42% dintre întreprinderile din regiunea Nord Est şi pentru doar 32,81% dintre firmele din Nord Vest;
recomandările, şcoala absolvită, competenţele în domeniul de activitate, capacitatea de efort şi competenţele informatice au fost indicate cel mai frecvent în companiile din regiunea SudVest;
cele mai mari ponderi de unităţi economice în care se ţine cont de gradul de implicare în organizaţie se înregistrează în regiunea de Vest (50,00%);
conştiinciozitatea este un criteriu de apreciere înregistrat într-o proporţie mai mare de către firmele din Sud Est (46,73%) şi mai redusă de întreprinderile din Sud Vest (27,23%);
inteligenţa, limbile străine cunoscute şi comportamentul respectuos sunt mai des apreciate în cadrul IMM-urilor din regiunea Nord Vest;
fidelitatea faţă de firmă este urmărită mai frecvent de către agenţii economici din Nord Est (37,00%) şi într-o proporţie mai mică de către organizaţiile din Nord Vest (14,84%);
unităţile în cadrul cărora se pune accent pe abilităţile de lucru în echipă înregistrează un procent mai mare în rândul entităţilor din Nord Est (41,85%) şi mai redus în cadrul celor din regiunea Nord Vest (5,47%).
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 45
Pagina 46
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 10 INOVAREA ŞI INFORMATIZAREA ÎN IMM-URI Analiza criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de apartenenţa regională a companiilor relevă următoarele diferenţe faţă de media eşantionului:
IMM-urile
focalizate pe experienţa profesională şi cunoştinţele/abilităţile angajaţilor sunt mai des întâlnite în Centru (80,00%, respectiv 51,03%); spiritul de responsabilitate reprezintă o cerinţă pentru 52,42% dintre întreprinderile din regiunea Nord Est şi pentru doar 32,81% dintre firmele din Nord Vest; recomandările, şcoala absolvită, competenţele în domeniul de activitate, capacitatea de efort şi competenţele informatice au fost indicate cel mai frecvent în companiile din regiunea SudVest; cele mai mari ponderi de unităţi economice în care se ţine cont de gradul de implicare în organizaţie se înregistrează în regiunea de Vest (50,00%); conştiinciozitatea este un criteriu de apreciere înregistrat într-o proporţie mai mare de către firmele din Sud Est (46,73%) şi mai redusă de întreprinderile din Sud Vest (27,23%); inteligenţa, limbile străine cunoscute şi comportamentul respectuos sunt mai des apreciate în cadrul IMM-urilor din regiunea Nord Vest; fidelitatea faţă de firmă este urmărită mai frecvent de către agenţii economici din Nord Est (37,00%) şi într-o proporţie mai mică de către organizaţiile din Nord Vest (14,84%); unităţile în cadrul cărora se pune accent pe abilităţile de lucru în echipă înregistrează un procent mai mare în rândul entităţilor din Nord Est (41,85%) şi mai redus în cadrul celor din regiunea Nord Vest (5,47%).
nu este cazul
36,63%
29,90%
noile produse
20,54%
noile tehnologii
noile abordarări m anageriale şi de marketing
sistem ul inform atic
resursele um ane
0,00%
14,01%
10,24%
9,09%
20,00%
40,00%
10.2. Investiţii în inovare Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului din investiţii dedicat inovării în produse, procese sau organizare, relevă faptul că în cea mai mare parte dintre întreprinderile supuse investigaţiei (46,58%) nu s-a acordat atenţie activităţilor inovative. Urmează firmele în care au fost destinate inovării între 0-5%, 5-10% şi 10-20% din sumele investite (cu ponderi de 19,53%, 13,60%, respectiv 8,56%), companiile în care s-a investit între 20 şi 50% (7,21%), iar pe ultimul loc se situează agenţii economici în cadrul cărora s-a alocat inovării peste jumătate din fondul de investiţii (cu o pondere de 4,51% în totalul IMM-urilor). Se observă că în aproape jumătate din IMM-uri nu se efectuează investiţii cu caracter inovativ, care fac practic diferenţa între firme, generând avantaj competitiv.
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 47
Pagina 48
Tribuna Afacerilor ANALIZE
PARTEA A II-A CARACTERIZAREA ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR PE BAZA SITUAŢIILOR BILANŢIERE ANUALE Capitolul 11 DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ÎNTREPRINDERILOR 1.1. Numărul şi densitatea întreprinderilor pe judeţe
Pentru început se va realiza o caracterizare a distribuţiei teritoriale a tuturor celor 663.849 firme, indiferent de mărime. Datele indică o puternică diversificare în teritoriu. Astfel, se remarcă Bucureşti ca o zonă atipică, de mare concentrare cu 141.456 de firme (21,31% din total), urmat la distanţă de Cluj (33.115 reprezentând 5%), Constanţa (27.540 firme ce deţin 4,15%), Timiş (28.763 - 4,33%) şi Braşov cu 3,79%. Aceste cinci diviziuni teritoriale deţin cumulat aproape 39% din totalul firmelor. La polul opus, cu un număr redus de firme se plasează: Giurgiu cu 4.847 unităţi (0,73%), Ialomiţa cu 4.925 firme (0,74%), Covasna cu 5.610 (0,85%) şi Călăraşi cu 5.662 firme (0,85%). Media numărului de firme pe un judeţ este de 16.190 unităţi, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, dar amplitudinea indică o împrăştiere ridicată (A = 141.456 - 4.847 = 136.609 întreprinderi), deci o omogenitate scăzută între judeţe. Această situaţie este şi o expresie a mediului de afaceri puternic diferenţiat în teritoriul naţional şi pune în evidenţă situaţia specială a Bucureştiului. Datorită dimensiunii diferite a judeţelor, pentru creşterea gradului de comparabilitate, se determină indicatorul „număr de întreprinderi la 1000 locuitori” [(Total întreprinderi/locuitori)x1000], indicator ce exprimă intensitatea prezenţei firmelor în fiecare judeţ, ca expresie a atractivităţii mediului de afaceri. Numărul de locuitori este cel determinat la data de 1 iulie 2008. După acest indicator pe primele locuri se situează Bucureşti (72,8‰), Cluj (47,9‰), Braşov (42,2‰), Timiş (42,6‰), iar pe ultimele patru locuri: Vaslui (13,4‰), Botoşani (11,8‰), Teleorman (14,3‰). Densitatea este puternic diferenţiată şi poate fi considerată o expresie a mediului de afaceri mai mult sau mai puţin favorabil manifestării spiritului intreprenorial al populaţiei. În afara celor 663.849 de agenţi economici activi, au depus situaţii financiare şi un număr de 1.114 mari contribuabili.
Densitatea judeţeană a firmelor (firme la 1000 loc)
Pagina 49
Top APM Cluj 2010 ANALIZE 1.2. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare
Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evoluţie economică se diferenţiază şi din punct de vedere al concentrării întreprinderilor. Astfel, regiunea Bucureşti-Ilfov, cu cele 156.583 firme, se detaşează ca densitate maximă (23,59% din numărul total), la extrema cealaltă aflându-se regiunea Sud Vest cu 48.625 (7,32%).
Regiunea 1 - Nord Est
Număr firme
Procente
72.485
10,92
2 - Sud Est
76.624
11,54
3 - Sud
70.417
10,61
4 - Sud Vest
48.625
7,32
5 - Vest
62.502
9,42
6 - Nord Vest
94.564
14,24
7 - Centru
82.049
12,36
8 - Bucureşti - Ilfov
156.583
23,59
Total
663.849
100,00
Structura regională a firmelor este prezentată mai jos
Pagina 50
Tribuna Afacerilor SINTEZE
Top APM Cluj 2010
Pagina 51
ANALIZE Capitolul 12 DISTRIBUŢIA IMM-URILOR PE JUDEŢE, REGIUNI, RAMURI ECONOMICE ŞI CLASE DE MĂRIME Din totalul firmelor active care au depus situaţiile financiare la finele exerciţiului financiar (663.849), se încadrează în categoria IMM-urilor un număr de 661.990, reprezentând 99,7% din totalul firmelor. În continuare analiza IMM-urilor se va efectua numai după încadrarea conform numărului de salariaţi, întrucât forţa economică încă redusă – după cifra de afaceri, ar încadra aproximativ 97,8% din firme în categoria I – sub 2 milioane euro, 92,5% dintre firme au numărul de salariaţi mai mic decât 10 şi o cifră de afaceri de sub 2 milioane euro. Prelucrarea datelor bilanţiere pentru anul 2008 a condus la gruparea combinată după cele două caracteristici, care a fost relevată în tabelul de mai jos. 2.1. Repartiţia IMM-urilor pe judeţe şi regiuni Datele pentru anul fiscal 2008 indică o diversitate ridicată în distribuţia teritorială a întreprinderilor. Din cele 661.900 IMM-uri, Bucureştiul deţine o pondere de 21,33%, urmat de judeţele Cluj (4,99%), Constanţa (4,15%) şi Timiş (4,34%). Pe ultimele locuri se plasează Giurgiu (0,73%), Ialomiţa (0,74%), Covasna (0,85%) şi Călăraşi (0,85%).
Comparativ cu anul 2001, când numărul de IMM-uri a fost de 404.526, în 2003 s-a înregistrat un spor de +51.048 firme (112,6%), în 2004 de 95.868 firme (123,7%), în 2005 un plus de 121.792 unităţi, în 2006 un plus de 133.402 întreprinderi, care s-a ridicat la 257.464 în 2008, fapt ce indică un climat economic favorizant afacerilor. În teritoriu se înregistrează însă o diferenţiere puternică în sensul polarizării dezvoltării către anumite zone.
Pagina 52
Tribuna Afacerilor SINTEZE
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Densitatea regională a IMM-urilor (IMM-uri la 1000 locuitori în 2001 şi 2008)
Pagina 53
Pagina 54
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 13 REZULTATELE ECONOMICE GENERALE ALE IMM-URILOR PE REGIUNI ŞI TIPURI DE ACTIVITĂŢI CAEN Distribuţia IMM-urilor după volumul cifrei de afaceri Volumul total al cifrei de afaceri realizate de cele 661.990 de IMM-uri se distribuie relativ inegal pe regiunile de dezvoltare şi tipuri de IMM-uri. Preponderente numeric – 602.700, deţinând 91% din totalul sectorului de IMM-uri, microîntreprinderile au ca obiect de activitate 82 dintre ramurile CAEN, fapt ce indică o diversificare a domeniilor de implicare intreprenorială. Peste 66,4% din microîntreprinderi îşi concentrează activitatea în 10 domenii CAEN, generând peste 76% din volumul total al cifrei de afaceri realizat de totalitatea microîntreprinderilor, contribuind cu peste 2% din volumul cifrei de afaceri al sectorului. S-au inclus activităţile CAEN cu peste 2% în C.A. Distribuţia pe regiuni de dezvoltare. Informaţiile pun în evidenţă faptul că ponderi peste 10% în cifra de afaceri a sectorului deţin regiunile Sud Est, Nord Vest şi evident Bucureşti-Ilfov, care se detaşează la distanţă (36,61%). Randamentul pe o microfirmă este diferit şi pe regiuni, prin detaşarea regiunii BucureştiIlfov, care devansează prin mărimea acestui indicator de peste 2 ori nivelul înregistrat în regiunea Sud Vest.
Cifra medie de afaceri pe o microîntreprindere în profil regional
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 55
Pagina 56
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 14 REZULTATELE ECONOMICE NETE PE TIPURI DE IMM-URI, REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI RAMURI DE ACTIVITATE Repartiţia teritorială a firmelor profitabile Ca o consecinţă a mediului de afaceri şi abilităţilor manageriale diferenţiate, se înregistrează în teritoriu şi performanţe economice diferite. În capitolul precedent (Capitolul 3), indicatorul utilizat pentru măsurarea activităţii a fost cifra de afaceri, iar în cel de faţă - profitul - ca o expresie finală a eficienţei derulării afacerilor. Structura firmelor profitabile pe regiuni şi clase de mărime în anul 2008 În masa totală a IMM-urilor profiturile regiunii Bucureşti-Ilfov contribuie cu aproape 22,81% devansând regiunea Sud Vest de 3,1 ori. La nivel naţional ponderea firmelor profitabile la categoria microfirme a fost de 43,5%, valoare superioară nivelului din 2001, dar inferioară ponderii înregistrate de firmele mici (75,5%), respectiv mijlocii (78,6%). O altă caracteristică a anului 2008 o reprezintă reducerea ponderii firmelor cu rezultat nul, comparativ cu 2001, dar o uşoară creştere faţă de anul 2006.
Structura regională a IMM-urilor profitabile
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 57
Pagina 58
Tribuna Afacerilor ANALIZE
Capitolul 15 PERFORMANŢELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE IMM-URILOR 5.2. Caracteristici ale structurii patrimoniale a IMM-urilor
Volumul şi structura patrimoniului permit evidenţierea rolului activelor în activitatea economică, iar ratele de structură care se vor calcula introduc un element de omogenizare necesar comparării unor întreprinderi de dimensiuni diferite, din ramuri de activitate diferite, cu o compoziţie organică a capitalului puternic diferenţiată. Structura activului întreprinderilor este influenţată puternic şi de compoziţia organică a capitalului şi de modul în care capitalul necesar derulării activităţii se împarte în capital fix şi circulant. În cadrul activelor, activele imobilizate prezintă o importanţă deosebită. Indicatorul oferă o dimensiune a importanţei relative a activelor pe termen lung şi a modului în care întreprinzătorii au direcţionat fondurile investiţionale. Conform datelor bilanţiere, volumul activelor nete se determină astfel: active imobilizate plus active circulante nete (respectiv datoriile curente nete) minus subvenţiile pentru investiţii. Indicatorul active totale nete permite aprecierea flexibilităţii financiare a firmelor în măsura în care evidenţiază volumul de capital investit în active fixe. Structura pe regiuni a capitalului total şi a celui imobilizat se dovedeşte puternic concordantă. Pe regiuni, această structură a activelor nete se prezintă în figura următoare.
Top APM Cluj 2010 SINTEZE
Pagina 59
ASOCIAŢIA PATRONILOR ŞI MESERIAŞILOR CLUJ
Parteneriate strategice pentru dezvoltarea durabilă a Regiunii Nord-Vest
A
sociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj a stabilit cu partenerii sociali acorduri de cooperare care, în mare parte, s-au finalizat cu acţiuni, proiecte şi programe destinate dezvoltării durabile a mediului de afaceri la nivel local şi regional.
P
actul Teritorial pentru Ocuparea Forţei de Muncă si Incluziune Socială în Regiunea Nord Vest (PROIS-NV) este o coaliţie regională a celor mai active organizaţii în promovarea iniţiativelor de dezvoltare a resurselor umane. De la începutul lui 2009, PROIS-NV capătă o nouă dimensiune prin înfiinţarea Secretariatului Tehnic Permanent (STP-NV), organism de sprijin si consultanţă al membrilor şi activităţilor PROIS-NV, capabil să îmbunătăţească coordonarea acţiunilor şi proiectelor actorilor sociali membri ai Pactului. APM Cluj este membru fondator al acestui pact.
S
ecretariatul Tehnic Permanent al Pactului Regional Nord-Vest pentru Ocuparea forţei de muncă şi Incluziune Socială (STP-NV) constituie un proiect strategic în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), co-finanţat de Guvernul României, Uniunea Europeană şi de partenerii proiectului - Institutul de Formare Economică şi Socială (IFES) Cluj-Napoca, CNS Cartel Alfa, filiala Cluj şi Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din judeţul Cluj. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, STP-NV: • Promovează crearea unor reţele şi parteneriate viabile între actorii sociali importanţi din regiune, sprijinind în acest scop înfiinţarea Pactului Regional pentru Ocupare şi Incluziune Socială din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. şi a Parteneriatelor judeţene pentru Ocupare şi Incluziune Socială. • Actualizează, în colaborare cu PROIS-NV, Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare şi Incluziune socială (PRAO), documentul de referinţă pentru politicile de dezvoltare regională în domeniu. • Facilitează formarea de parteneriate între actorii sociali din regiunea de Nord-Vest, prin dezvoltarea unor instrumente de informare (ACTIV-NV). • Încurajează iniţiativele locale şi regionale, asistându-le în accesarea fondurilor europene în domeniul resurselor umane, oferind consultanţă şi asistenţă de specialitate în pregătirea şi managementul proiectelor de finanţare ale Fondului Social European, inclusiv programe de instruire.
PARTENER DE REFERINŢĂ PENTRU MEDIUL DE AFACERI
ASOCIAŢIA PATRONILOR ŞI MESERIAŞILOR CLUJ
Parteneriate strategice pentru dezvoltarea durabilă a Regiunii Nord-Vest În calitate de reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), la nivel local şi regional, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj a încheiat acorduri de parteneriat cu cele mai importante organizaţii şi instituții publice pentru mediul de afaceri:
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest Oficiul Teritorial pentru IMM-uri şi Cooperaţie (OTIMMC) Cluj-Napoca
Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi (CECCAR), filiala Cluj
UNIMPRESA ROMANIA - filiala Cluj Institutul Regional pt. Educaţie, Cercetare şi Transfer Tehnologic al Regiunii Nord-Vest
Asociația Meșterilor Populari Clujeni PARTENER DE REFERINŢĂ PENTRU MEDIUL DE AFACERI
TRIBUNA AFACERILOR Retrospectiva Galei Laureaților Top APM Cluj 2004
2006
2007
2009 2008
La bună revedere în 2011!
TOP APM CLUJ 2010 GALA LAUREAŢILOR