Lucrare de disertație - SPRE O ECONOMIE BAZATĂ PE CUNOAȘTERE: by Urbanclockwork

SPRE O ECONOMIE BAZATĂ PE CUNOAȘTERE:

INOVAȚII ÎN REGENERAREA URBANĂ COLABORATIVĂ.

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

COORDONATOR LECT. UNIV. LIVIU IANĂȘI ABSOLVENT CRISTINA ȘTEFAN

BUCUREȘTI 2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ”ION MINCU”

LUCRARE DE DISERTAȚIE

SPRE O ECONOMIE BAZATĂ PE CUNOAȘTERE: INOVAȚII ÎN REGENERAREA URBANĂ COLABORATIVĂ.

Coordonator: Lect. Univ. Liviu IANĂȘI Absolventă: Cristina ȘTEFAN

BUCUREȘTI, 2012

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Cuprins.

CUPRINS Cuprins ............................................................................................................................................... 1 Preambul

Introducere

Argument ............................................................................................................................................ 5 Scop și obiective. Întrebări. Metodă. ................................................................................................... 5 Structura lucrării de disertație .............................................................................................................. 7 DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI .................................................................................................. 8 I.

Abordare teoretică 1.

Economia bazată pe cunoaștere și industriile creative

11 11

1.1

Economia creativă – concept și evoluție: ................................................................................. 11

1.2

Orașe creative – principii și exemple de bune practici: ............................................................. 14

1.3. Concluzii .................................................................................................................................. 21 2.

Aglomerări competitive

2.1. Noțiuni teoretice: ..................................................................................................................... 21 2.2. Tranziția de la o politică industrială la dezvoltarea aglomerărilor competitive: ........................... 22 2.3. Instrumente de încurajare a aglomerărilor economice folosite în România ................................ 24 până în prezent ................................................................................................................................. 24 2.4. Noțiuni de branding urban ....................................................................................................... 25 2.5. Concluzii .................................................................................................................................. 26 3.

Relații de cooperare între orașe

3.1

Relevanța zonelor metropolitane .............................................................................................. 27

3.2

Inovații în cadrul zonelor metropolitane prin intermediul planificării strategice ........................... 28

3.3

Concluzii .................................................................................................................................. 29 Studii de caz — Exemple europene

II.

ARGUMENT...................................................................................................................................... 30 4.

COPENHAGA - Orestad

4.1

Date generale .......................................................................................................................... 32

4.2

Orestad – motorul albastru și verde al orașului Copenhaga ..................................................... 33

4.3

Planul general: ......................................................................................................................... 35 Pagina 1 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Cuprins.

4.4

Beneficii: .................................................................................................................................. 36

4.5

Lecții: ....................................................................................................................................... 38

Birmingham – ”Big City Plan”

5.1

Date generale .......................................................................................................................... 39

5.2

Big City Plan: ........................................................................................................................... 40

5.3

Planul general: ......................................................................................................................... 41

5.4

Lecții: ....................................................................................................................................... 44 Regiunea Rhine - Ruhr — Ruhr Metropolis

6.1

Date generale .......................................................................................................................... 47

6.2

Orașele și specificitatea lor ...................................................................................................... 48

6.3

Modalități de cooperare ........................................................................................................... 49

Structură: .......................................................................................................................................... 50 Rețea de autostrăzi și aeroporturi. ..................................................................................................... 50 6.4

Programe ................................................................................................................................ 51

6.5

Lecții ........................................................................................................................................ 53

III.

Cazul Brăila-Galați

ARGUMENT...................................................................................................................................... 54 Zona de studiu .................................................................................................................................. 55 Întrebări cheie ................................................................................................................................... 56 7.

Brăila

7.1. Scurtă caracterizare a orașului ................................................................................................. 57 7.2. Principalele probleme. Priorități de dezvoltare .......................................................................... 58 8.

Galați

8.1. Scurtă caracterizare a orașului ................................................................................................. 60 8.2. Principalele probleme. Priorități de dezvoltare .......................................................................... 61 9.

Dimensiunile cooperării

CONCLUZII – Sistem de colaborări ................................................................................................... 64 10.

Premisele dezvoltării unui sistem urban creativ

10.1 În ce măsură pot fi catalogate drept orașe creative – Anexa 5 ................................................. 65 10.2 Elemente de inovație și competitivitate .................................................................................... 65 Cum și ce implementăm? ................................................................................................................. 66 Pagina 2 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Cuprins.

10.3 Concluzii .................................................................................................................................. 69 IV.

Concluzii și scenarii

ARGUMENT...................................................................................................................................... 71 A.

Diagnostic

Principii și direcții de acțiune

Scenariu de dezvoltare

Valorificarea terenului dintre Brăila – Galați– zona periurbană a Brăilei ..................................... 75

Valorificarea unor zone cu potențial (creativ) din cadrul celor două orașe, ................................ 76

Anexa 1— Relație:Disertație »Proiect de diplomă

Anexa 2 – Borderou planșe desenate

Anexa 3 — Componentele sectorului cultural și creativ

Anexa 4— Sistem urban

Anexa 5 — Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați

Anexa 6—Activități: Brăila – Galați

Anexa 7 —Analiza SWOT: Sistem urban Brăila – Galați

Anexa 8 —PATZ Periurban Brăila– Diagnostic: Elemente restrictive ale dezvoltării

Anexa 9 - PATZ Periurban Brăila– Diagnostic: Elemente cu potențial ale dezvoltării

Anexa 10 - PATZ Periurban Brăila - Diagnostic: Elemente țintă ale dezvoltării

Lista figurilor și ilustrațiilor

100

Referințe bibliografice

101

Pagina 3 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Preambul

Preambul

Orașele creative sunt noile epicentre în era contemporană.

Elementele

definitorii

pentru

acestea ne oferă informații cu privire la aspectul asimilării de către societate a noilor funcțiuni și dezvoltarea

activităților

creative.

Pentru

a-și

susține caracterul competitiv, într-un mediu în continuă

schimbare

și

în

plin

proces

globalizare, un oraș ar trebui să abordeze soluții inovative în ceea ce privește propria dezvoltare economică, socială, culturală și teritorială.

Pagina 4 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Introducere

Introducere Argument Nu este o noutate faptul că avem nevoie de un nou mod de gândire și abordare a problemelor actuale ce constau în dezechilibrul demografic (populație îmbătrânită) și oportunitățile (reduse) de angajare pentru tineri și vârstnici. Atât la nivel global cât și la nivel național există o multitudine de orașe ce trec printr-o perioadă critică din punct de vedere economic și demografic. Ramurile industriale specifice acestora, ce funcționau ca un motor economic, și-au pierdut din prestigiu și productivitate, constatându-se nevoia de schimbare și axare pe alte ramuri productive. Brăila și Galați sunt două din marile orașe la nivel național ce necesită o nouă abordare în materie de dezvoltare sustenabilă. Arta, în contextul spațiului public, are un rol mai presus de cel al esteticii. Aceasta influențează colectivul în termeni de reflecție, uimire, entuziasmare și schimbare pentru comunitate. Cuvinte cheie: Creativitate, inovație, cluster, economie, tehnologii avansate, dezvoltare, policentricitate, cooperare, creștere, cunoaștere, competitivitate.

Scop și obiective. Întrebări. Metodă. Scop: Această lucrare este o încercare de a găsi soluții optime pentru reactivarea a două orașe importante la nivel național, Galați și Brăila, într-un sistem urban ipotetic, ce ar putea genera interes la nivel european (Anexa 1). În acest sens, am urmat un set de obiective: Testarea ipotezei ce afirmă eficiența industriilor creative abordate în regenerarea urbană;

Pagina 5 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Introducere

Investigarea definițiilor termenilor: economia bazată pe cunoaștere, clustere creative, pentru a determina ce constituie regenerarea urbană sustenabilă, respectiv, care ar putea fi elementele relevante ce pot contribui la acest lucru; Investigarea exemplelor de bune practici și identificarea acelor elemente ce ar putea avea succes și în cazul Brăila-Galați; Teme dominante: (A) Instrumente inovative de dezvoltare urbană, (B) industrii creative, (C) cooperare și competitivitate. Întrebarea principală Care ar fi elementele de interes comun pentru cele două orașe, pe care le putem folosi în scopul unei cooperări de duratăși eficiente și cum? Întrebări secundare —

Cum am putea aborda regenerarea urbană prin colaborare între cele două orașe?

—

În masura în care politicile publice și investițiile pot contribui la o economie durabilă, ce tipuri de investiții, pentru ce grup de actori sunt cele mai relevante și fezabile în scopul creșterii economice?

—

Care ar fi acțiunile prioritare de investiție: inițiative de afaceri, spații destinate activităților artistice și de divertisment, servicii publice de bază?

—

Ce actori urbani pot fi cooptați in acțiunea de regenerare urbanăși dezvoltare economică?

Metodă În cadrul acestei lucrări am identificat și selectat informațiile necesare rezolvării unor probleme complexe. Printr-o analiză comparativă a unor soluții existente am selectat variante optime pentru contextul problemei de soluționat, adaptând unele soluții existente relevante pentru rezolvarea problemei sau prin proiectarea și dezvoltarea de soluții proprii.

Pagina 6 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Introducere

În adiție am consultat literatura, articolele și studiile de specialitate, documentația urbanistică asupra Brăilei și a Galațiului, am intervievat specialiști în domeniu și localnici din cele două orașe. Ca exemple de bune practici, am analizat situația orașelor Timișoara, Iași, Birmingham, regiunea metropolitană Ruhr, Zona metropolitană Randstad etc.

Structura lucrării de disertație Lucrarea este structurată în patru părți, fiecare împărțită în mai multe capitole și subcapitole, în funcție de complexitatea fiecărui subiect. Lucrarea de disertație este deschisă printr-o parte introductivă, având ca scop familiarizarea cititorului cu tematica aleasă. Se regăsesc motivele alegerii acestei teme de disertație, întrebările ce au stat la baza studiului, metodele de cercetare și studiu. Prima parte a lucrării scrise cuprinde cadrul teoretic, constituit din trei capitole ce acoperă temele relevante pentru lucrarea de față. Sunt expuse aparițiile conceptelor, principiile de bazăși implicațiile pe care le pot avea in cadrul dezvoltării urbane prin intermediul unor exemple reprezentative. În a doua parte sunt prezentate studiile de caz în care pot fi regăsite atât elemente teoretice din capitolul anterior, cât și elemente de bune practici, relevante pentru partea aplicativă a lucrarii de disertație. Această parte cuprinde două studii de caz cu intervenții la nivel de orașși un studiu de caz pentru zona metropolitană Rhine Metropolis, ca sistem urban consacrat la nivel european. A treia parte prezintă situația existentă a orașelor Brăila și Galați, cu accent pe caracteristicile importante și de interes în dezvoltarea unui sistem urban constituit din cele două entități. Ultima parte cuprinde concluziile în urma relaționării părții teoretice cu exemplele de bune practici (mă folosesc de lecțiile evidențiate în urma fiecărui studiu de caz.)și aplicarea acestora în cazul sistemului urban Brăila – Galați dar și o serie de recomandări

Pagina 7 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Introducere

formulate pe baza acestor concluzii. Acest capitol este completat de o parte desenată, anexată lucrării scrise (Anexa 2). Lucrarea de disertație se încheie cu anexele și referințele bibliografice, în completarea notelor de subsol din cadrul lucrării.

DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI Economia bazată pe cunoaștere— Este o expresie menită să descrie tendințele în domeniul economiilor avansate orientate către o dependență în creștere față de cunoaștere, informații și aptitudini de înaltă calificare, concomitent cu intensificarea nevoii de acces rapid la acestea de către sectorul public și mediul afacerilor. (sursă: OECD, 2005, The Measurement of Scientific and Technological Activities: Guidelines for Collecting and Interpreting Innovation Data: Oslo Manual, Third Edition, Paris) Regenerare urbană—regenerarea urbană este o acțiune care conduce la soluționarea problemelor urbane și găsirea unei îmbunătățiri de lungă durată pentru condițiile economice, fizice, sociale și de mediu într-o zonă care trebuie schimbată. Printre principiile general acceptate de regenerare urbană se regăsesc: Regenerarea se bazează pe analiza adecvată a condițiilor locale. Regenerarea trebuie sățintească către o schimbare simultană a stării fizice a clădirilor, structurii sociale, a bazei economice și condițiilor de mediu. Regenerarea este în concordanță cu obiectivele dezvoltării durabile. Regenerarea trebuie să stabilească obiective clare și cuantificabile. Regenerarea trebuie să utilizeze eficient resursele naturale, economice și umane disponibile. Regenerarea se bazează pe participare și consens între actorii implicați, care lucrează ca parteneri. (sursă: Peter W. Roberts, Hugh Sykes, “The evolution, definition and purpose of urban regeneration” Urban Regeneration. A handbook. Sage 2000, p. 17) Sistem urban— sistem de localități învecinate între care se stabilesc relații de cooperare economică, socialăși culturală, de amenajare a teritoriului și de protecție a mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-și autonomia administrativă. Pagina 8 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Introducere

(sursă: Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea IV – Rețeaua de localități) Cercetare și dezvoltare— Inovațiile pot conduce la creșteri semnificative ale productivității, la îmbunătățiri ale eficienței și astfel să consolideze competitivitatea companiilor. Astfel, acestea pot fi văzute ca factor critic pentru succesul economic. Deci, este o condiție obligatorie ca instituțiile publice și companiile să investească în Cercetare și Dezvoltare (C&D) să prospere într-un mediu competitiv. Așadar suma totală cheltuită pentru activități de C&D într-o regiune poate fi considerată ca un indicator pentru atragerea companiilor să investească, respectiv să își mențină investiția în regiune și ca urmare pentru dezvoltarea economică viitoare a regiunilor. Investițiile și cheltuielile pentru activități de C&D include costuri cu forța de muncă, taxe de brevet și plăți pentru licențe, precum și investiții în spații de cercetare și tehnologii noi. (sursa: Master Plan-ul General pentru Transport Urban – București, 2007) Aglomerări competitive (clustere) (1)— Aglomerările competitive sunt concentrări geografice de companii interconectate, furnizori specializați, ofertanți de servicii, firme din sectoare înrudite și instituții asociate (de exemplu, universități, agenții de standardizare și asociații profesionale) din anumite sectoare economice, care se află în relații atât de concurență, cât și de cooperare. (sursa: Porter, M. "Clusters and Competition: New Agendas for Companies, Governments, and Institutions", în Porter, M., On Competition. Boston: A Harvard Business Review Book, 1998: 197-288)

Figura 1: Tipuri de aglomerări economice ( Preluat din Lösch, August. The Economics of Location. New Haven: Yale University Press, 1954 ) Pagina 9 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Introducere

Clustere (2)— Clusterele sunt concentrări geografice de instituții și companii interconectate, dintr-un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii înrudite și alte entități importante din punct de vedere al concurenței. Acestea includ, spre exemplu, furnizori de input-uri specializate, cum ar fi componente, mașini și servicii, sau furnizori de infrastructură specializată. De multe ori, clusterele se extind în aval către diverse canale de distribuție și clienți și lateral către producători de produse complementare și către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input-uri comune. În sfârșit, unele clustere includ instituții guvernamentale și de alte tipuri – precum universități, agenții de standardizare, think tank-uri, furnizori de instruire profesionalăși patronate – ce asigură instruire specializată, educație, informație, cercetare și suport tehnic. (sursa: Michael E. Porter, Clusters and the new economics of competition., Harvard Business Review; Boston; Nov/Dec 1998)

Pagina 10 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

Abordare teoretică

1. Economia bazată pe cunoaștere și industriile creative 1.1 Economia creativă – concept și evoluție: Economia creativă a apărut odată cu tranziția orașelor către postindustrialism și postmodernism social și se referă la acele activități care produc și propagă simboluri și imagini sub forma bunurilor și serviciilor (Won Bae, 2001, p. 2). Industriile creative sunt considerate de către unii autori un sector al economiei bazate pe cunoaștere (Caves, 2000; Towse, 2002)și includ turismul, muzeele, bibliotecile, patrimoniul cultural, sporturile etc. (Anexa 3). De asemenea, ajută la crearea unor valori, pe lângă cele economice: cele psihologice (ex.: valori morale). În țările puternic dezvoltate, aceastăeconomie a cunoașterii (Hubbard, 2006) este promovată prin politici urbane care au ca scop generareași menținereacreativității prin diverse instrumente, cum ar fi cartierele creative. Orașe din Marea Britanie, precum Sheffield, Stoke și Birmingham conțin astfel de cartiere bazate pe inovație. Un aspect extrem de important este dat de faptul că industriile creative sunt strâns legate de sectoarele terțiar și cuaternar. În țările vestice, anii 1980 reprezintă o tranziție structurală la nivelul administrativ al orașelor: de la modelul managerial la cel antreprenorial. Cel de al doilea model poate fi descris foarte ușor printr-un singur termen: competiție. Această competiție este interurbană, fiind totodată motivată de necesitatea găsirii unor noi forme de venit. Creativitatea orașelor se manifestă, în acest caz, prin accentuarea unor caracteristici sociale, culturale și/sau fizice, dar și a elementelor care sunt considerate superioare altor orașe competitive. De exemplu, imaginea unui oraș poate deveni, prin promovare, o “marfă” care atrage turiști și investitori. Acest proces se poate desfășura în două moduri: a.

crearea simbolurilor [de ex. campanii publicitare de promovare]

transformarea sau regenerarea selectivăa peisajului urban. Pagina 11 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

Aceste două acțiuni sunt specifice globalizării, în special glocalizării. Mai concret, apare o uniformizare a culturii de consum [de ex. lanțuri internaționale de magazine] însoțită de o combinare cu anumite tradiții locale. Astfel, cel puțin din punct de vedere teoretic, apar două elemente care sunt în contradicție: tradiționalulșicosmopolitismul; universalul este suprapus localului. Tot în perioada anilor 1980 apare tendința de întoarcere la modelele mixte specifice orașelor preindustriale. De exemplu, zonele de locuit sunt amestecate cu cele de servicii sau culturale (Gospodini, 2006). În cazul peisajului orașelor postindustriale mari pot fi identificate două tipuri: a.

Insule antreprenoriale urbane— zone mixte organizate în jurul unei activități majore, dominante; se dezvoltă în anumite părți din interiorul orașului;

Zone de urbanitate difuză—amplasate la margine și în zonele metropolitane, sunt poli sau centre amplasate în afara limitelor orașelor; caracteristici: dezvoltarea în jurul autostrăzilor, peisaj hibrid, diversitate funcțională, autonomie și lipsa dependenței fată de orașul-mamă (Gospodini, 2006);

Industria creativă este elementul economic al culturii, începând cu procesul de creație și terminând cu economia acestuia [distribuție, promovare, educare, consum]. Industria creativă pornește de la un nivel individual, mergând către colectiv și economic. Publicitatea, meșteșugurile, serviciile software și IT, televiziunea și radioul, turismul, arta – arhitectura, muzica, cinematografia, designul, piețele de artăși antichități, cultura scrisă – sunt domenii specifice industriei creative (Chelcea, 2011). În unele definiții se accentuează un element specific oricărei industrii: producția în masă; deși în acest caz nu este neapărat vorba de producție, ci de numărul foarte mare de oameni cărora aceste industrii creative se adresează. Aceasta presupune un grad mare de universalitate a produselor și serviciilor. O ramură a economiei creative este reprezentată de industriile bazate pe copyright (IC). Acestea sunt un “sector multidimensional care crează bunăstare și valoare în termeni economici și contribuie la coeziunea socială, încrederea în sine și educația superioară într-o lume globalizatăși multiculturală” (Zaman et al., 2008). În mare, IC poate fi analizată pe baza a trei indicatori economici: PIB, rata șomajului și

Pagina 12 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

valoarea importurilor și exporturilor. Deși România nu beneficiază de studii metaanalitice asupra IC în perioada crizei globale actuale, în perioada 2002-2005 se observă o creștere de la 3,75% la 5,55% a ponderii IC in economia națională. De asemenea, în 2005 lucrau 180,450 de persoane în IC, adică 2,36% din numărul total de angajați din România; această cifră este mai mare decât, de exemplu, numărul de angajați în administrație publicăși apărare sau hoteluri și restaurante. Productivitatea totală a fost în 2005 de 10,450 Euro/angajat, cu 32% mai mult decât media țării, iar exporturile au fost de 177,100,000 Euro [0,8% din totalul țării]. Pe de altă parte, importurile IC au fost, în 2005, în valoare de 424,900,000 Euro, dublu față de 2002. Astfel, balanța de comerț (balance of trade) a fost negativă, contribuind la amplificarea deficitului contului curent și a datoriei externe a României (Zaman et al., 2008). 1.1.1

Creativitatea în contextul național O mare parte din activitățile din România, în particular clasificarea acestora, este foarte generală (Suciu, 2010). Astfel, o clasificare precisă a industriilor creative este greu de realizat, lucru amplificat și de lipsa datelor statistice. La începutul anului 2009, Comisia Europeană a lansat Anul European al Creativității și Inovației, cu sloganul “Imagine. Create. Innovate”. Orașul Iași este considerat, în prezent, un oraș creativ, pe baza unui proiect al British Council: Central and Eastern European Programme. Acesta a avut ca scop identificarea industriilor creative și legarea tuturor acestora într-o rețea. În afară de Iași, este posibil ca și orașul Pitești să devină un oraș creativ, după cum propune Suciu (2010), pe baza potențialului isotric pe care orașul îl are și a prezenței unor festivaluri specifice (de ex. “Simfonia lalelelor”). Cu toate acestea, în România problema este de ordin vertical. Nu există nici o politică sau strategie națională pentru promovarea creativității, mai ales în sensul dezvoltării urbane. Există totuși câteva încercări minore: eliminarea sau diminuarea taxelor pentru industria software, sau suportul financiar al unor meșteșuguri tradiționale. Un studiu efectuat de Suciu și Ivanovici (2009) relevă faptul că în România populația urbană tânărăși educată (18-30 ani) are tendințe spre deschidere și toleranță, acestea fiind două criterii necesare industriilor creative (Florida, 2002). Cele două cercetătoare atrag însă atenția asupra faptului că există încă un consum ilegal mare al produselor Pagina 13 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

creative, consoloidarea pieței fiind astfel îngreunată. Tot în acest studiu se pare că românii consideră căcel mai mare potențial creativ este dat de design, publicitate și modă. Publicitatea, arhitectura și designul sunt cele trei domenii în care românii tineri ar dori să lucreze dacă ar avea ocazia; la polul opus se află preferințele pentru a lucra în mestesuguri, software-ul de divertisment și piețele de artăși antichități. Atitudinea către design și publicitate este pozitivăși deschisă, deoarece sunt două domenii pe care participanții le consideră ca fiind foarte flexibile și adaptabile. Cu toate acestea, nu toți tinerii ar dori să lucreze în domenii creative, unul din argumente fiind lipsa abilităților creatoare proprii (~70% din participanți consideră că toți oamenii sunt creativi în mod egal).

1.2 Orașe creative – principii și exemple de bune practici: Conceptul de oraș creativ se aplică în cazul strategiilor în scopul instituirii și menținerii unui sector cultural al orașului, având la bază o clasă socială creativă. Aceasta constituie un factor important pentru dezvoltarea urbană, datorită, în primul rând, legăturii atât cu produsele fizice (cărți, îmbrăcăminte etc.), cât și cu simbolurile (ex.: festivaluri). La nivel macro-teritorial, orașele creative promovează aceste bunuri și servicii nu doar populației orașului, ci și pieței globale (ex.: turiști). Exemple reprezentative care demonstrează legătura orașelor creative cu bunurile culturale globale sunt: Hollywood, Festivalul de la Rio, sau Festivalul de modă de la Milano. Relația dintre activitățile creative/culturale și spațiul orașului este însă mult mai veche. Revenind la clasa creativă (Florida, 2002), orașele creative sunt caracterizate de faptul că investițiile se fac în locuri în care există oameni creativi. Această clasă socială este următorul pas după clasa funcționarilor de firmă. Clasa creatoare se ocupă de artăși divertisment, cercetare și știință, fiind caracterizată de capacitatea de a crea noutăți și de educația superioară. În legatură cu postmodernismul, în special cu valorile postmaterialiste specifice acestuia, clasa creatoare ar trebui să fie caracterizatăși de o toleranță mai mare a diversității sociale, flexibilitateși adaptabilitate mai mare și diminuarea sau eliminarea granițelor dintre timpul liber și muncă.

Pagina 14 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

Mediul urban și, în special, orașele mari din România, oferă un mediu social divers, element de bază pentru un potențial oraș creativ. În contextul actual, în România predomină o populație ale cărei valori prioritare sunt reprezentate de tradiționalism și conformism (Voicu, 2011). Dintr-o perspectivă sociopsihologică, aceste valori sunt în opoziție cu creativitatea. Totuși, cercetările sociologice efectuate la nivel național, indică o diminuare a acestor două valori și orientarea spre valori postmaterialiste (ex.: ecologia sau participarea politică redusă). Raportându-ne la contextul european, România, este considerată una din cele mai religioase țări din Europa și din lume și arată o ușoară tendință de amplificare a toleranței sociale (Voicu, 2011). Însă, aceste schimbări sunt specifice doar populației tinere, în special în mediul urban. În acest caz, o strategie pe termen lung reprezintă soluția optimă pentru orașele românești. În contextul prezent, soluțiile bazate pe creativitate în ceea ce privește dezvoltarea urbană, prezintă o fezabilitate redusă, datorită suportului social insuficient. Conform studiilor sociologice efectuate la nivel național, concluzia este clară: prin regimul comunist s-a ajuns la o modernizare parțială, doar în cazul anumitor domenii; lipsa autonomiei personale, adevărul unic, promovarea mediocrității și dependența față de stat sunt elementele caracteristice unei societăți închise și intolerante, bazate pe instinctul de supraviețuire, egocentrism și indiferența interpersonală. Lipsa motivației personale de îmbunătațire a nivelului de trai și evoluție personală este un alt factor decisiv în acest sens. 1.2.1

Dimensiunile interacțiunii creativitate – dezvoltare urbană Există trei dimensiuni principale și distincte la baza relației dintre creativitate și dezvoltare urbană: a.

nevoia de creativitate în cazul instrumentelor pentru dezvoltarea urbană (crearea unor unelte și soluții creative în funcție de orașul respectiv și de problemele acestuia),

orientarea spre activități/industrii/sectoare creative (asimilate în proporții variabile cu activitățile culturale) ca fundament pentru dezvoltare și asumate ca noi motoare economice în sensul unei societăți informaționale ,

nevoia de a atrage și menține un capital uman creativ (Conform Costa și colegii (2009)).

Pagina 15 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

Tot Costa și colegii (2009) au propus trei concepte primare incluse în dezvoltarea urbană: vitalitatea, competitivitateași creativitatea(Sixtas, 2006; Costa et al., 2007). Vitalitatea urbană este o dimensiune dinamică referitoare la energie și mobilitate. Pe baza acesteia sunt generate activități, evenimente, tranzacții și diversitate în cadrul unui context urban determinat. Viabilitatea acestora este atestată prin răspunsul/comportamentul oamenilor (locuitori, vizitatori, angajați), în sensul vitalității economice (investiții, locuri de muncă, tranzacții), vitalității sociale (utilizarea spațiilor publice, participare și relații sociale) și a vitalității culturale (evenimente, activități). Competitivitatea urbană este un concept legat de colectiv, nu de individual. Reprezintă capacitatea unui oraș sau spațiu din oraș de a oferi un nivel de trai ridicat si de a menține dezvoltarea sustenabilă în relație cu alte orașe: atragerea locuitorilor, crearea locuirilor de muncă, asigurarea sustenabilității resurselor etc. Creativitatea urbanăimplică noutatea, inovația și valorificarea. Unii autori (ex.: Boden, 1990) consideră că termenul de creativitate este subiectiv: aceasta există doar în cazul în care este evaluată în acest mod; ceea ce o cultură consideră că este creativ, alta o poate nega. Acest determinism social stăși la baza creativității urbane, în special în organizarea și structurarea spațiului și a activităților. Date empirice sugerează faptul că în Europa cartierele creative sunt legate de varietatea funcționalăși socială, indiferent de țară. Cu toate acestea, în timp, pot să apară fenomene precum gentrificarea sau segregarea socio-economică (Costa et al., 2009). 1.2.2

Guvernare și creativitate1 Pornind de la întrebarea lui Charles Landry (2003) cu privire la locul creativității în cadrul (re)structurării orașului pe plan socio-cultural și politic, concluzionăm că majoritatea structurilor statale și de planificare sunt prea statice și se complac în prezenta stare de fapt, în detrimentul inserării noțiunii de creativitate în modul lor de a acționa și guverna regiunile avute în atribuție. Această situație are tendința de a se remedia odată cu schimbările la nivel global, context în care din ce în ce mai mulți actori și profesioniști

Studiu după COSTA, P., SEIXAS, J., ROLDÃO, A., „From ‘Creative Cities’ to ‘Urban Creativity’? Space, Creativity and Governance in the Contemporary City.”, City Futures’09 - “City Futures in a Globalizing World” EURA/UAA Conference. Madrid, Spania, 2009

Pagina 16 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

creativi participă (și au capacitatea de a influența) la aceste procese. Kunzumann (2003) listează câteva exemple de actori creativi pentru domeniul managementului și guvernării în cadrul orașului: începând cu liderii politici ce promovează noi viziuni, planificatori vizionari, Think tank-uri independente în domeniul cercetării, artiști, până la imigranți și jurnaliști. Atribuirea dimensiunii creative guvernării și administrării orașului implică, pe lângă viziunea pe termen lung, perseverențăși voința de a contribui la transformarea procesului de guvernare și a politicilor aferente orașului. Chiar dacă nu poate exista o legătură directă între creativitatea urbanăși guvernarea urbană creativă sau între inovațiile la nivel de orașși inovațiile la nivel de politici urbane, există, totuși, un important potențial de influențare între acestea (Healey, 2004). Astfel, diverse întrebări apar: Ce tipuri de structuri și procese de guvernare sunt în măsură să inducă un caracter creativ la nivel urban? Ce structuri și dinamici inerente guvernării orașului (la nivel public, colectiv) ar putea contribui la o interconectare eficientă între procesul de gurvernare și creativitate în oraș? Ce tipuri de structuri creative ar putea ridica standardele guvernării în sine? Ce tipuri de spații și procese s-ar putea dovedi utile în consolidarea unui nivel înalt de sinergie în sensul îmbunătățirii calității urbane (la nivel de vitalitate, competitivitate și sustenabilitate)? În cadrul dezbaterilor pe tema guvernării urbane, sunt evidențiate două direcții principale. Prima constă în concentrarea pe formele de interacțiune între actorii urbani, între diferite culturi și dinamici, în sensul construirii și atribuirii de responsabilități în cadrul obiectivelor comune. A doua direcție reflectă atenția acordată construirii proceselor de cooperare și a diverselor tipuri de conduită politicăși culturală. În adiția acestor puncte de interes, în tabelul 1 sunt prezentați o serie de vectori ai guvernării urbane ca potențial catalizator pentru creativitate. TABELUL 1. Vectori ai guvernării urbane ca potențial catalizator pentru creativitate. Vectori de dezbatere comună

Facilitarea circulației informațiilor

Asigurarea fluxului de informații și a schimbului de cunoștințe ca vector al transparenței democratice, al responsabilității comune.

Pagina 17 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

Forumuri și ateliere de dezbatere

Instrumente de încurajare a participării actorilor specifici, reprezentând anumite interese și/sau societatea civilă în general.

Implicarea participativă a

Dezvoltarea unor instrumente participative pentru reprezentanți ai

comunității

societății civile, în cadrul dezbaterilor politice și a proceselor de luare de decizie în ceea ce privește orașul.

Vectori strategici

Planificare de tip asociativ a

Procese și forumuri de discuție, convenții și parteneriate între diverși

favorabili colaborãrii

strategiilor colective

actori ce trebuie sa-și asume responsabilități comune în cadrul proiectelor colective.

Implicare civică deliberativă

Dezvoltarea responsabilității sociale și creșterea motivației culturale în sensul implicării la nivel de decizii politice.

Vectori la nivel

Procesul de descentralizare și

Reconfigurarea responsabilităților pentru comunități în funcție de

administrativși de

reformularea competențelor

nivelul spațial (metropolitan, regional).

Cooperare verticală (public-

Intensificarea acțiunilor bazate pe principiul subsidiarității și

public)

reciprocității între diferite niveluri administrative.

Cooperare orizontală (public-

Lărgirea orizontului de responsabilități comune în cadrul politicilor și

public)

acțiunilor, în special pentru mai multe entități locale.

Cooperare internă și externă

Dezvoltarea inițiativelor de cooperare și acțiuni între entități publice

responsabiliăți comune

și private din cadrul mai multor orașe/teritorii. Parteneriate public-privat

Dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de asociere între sectoarele public și privat.

Procese de evaluare

Dezvoltarea unor metode de investigare și analiză critică de natură independentă și științifică, în sensul unei evaluări eficiente și a conștientizării responsabilităților acțiunilor întreprinse.

Materializarea acestor posibilități depinde de evoluția și caracterul fiecărei culturi locale, de normele și practicile aferente. 1.2.3

Exemple de bune practici 2 Acest subcapitol al părții teoretice este bazat pe studiul efectuat de cei trei autori pentru trei mari orașe consacrate ca și creative. Studiul are la bază o parte teoreticăși una de analiză comparativă a celor trei orașe. Analiza este fundamentată pe baza interviurilor luate actorilor administrativi locali și a

Ibid. 3, p.17

Pagina 18 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

observațiilor obiective asupra intervențiilor și activităților întreprinse în cadrul orașelor. Creacity este un proiect de cercetare a creativității urbane prin identificarea formelor și canalelor de conducere care ar putea fi capabile de strategii urbane coezive bazate pe creativitate. Proiectul combină dimensiunile conceptuale cu datele empirice colectate referitoare la mecanismele de conducere și la dinamica urbană. Una din ariile metropolitane studiate este Barcelona (Costa et al., 2009). Scopul a fost identificarea legăturii dintre creativitate, vitalitate și competitivitate în contextul orașului Barcelona 3. În primul rand, au fost stabilite șase “pachete de lucru” (PL). Primul constă în crearea unui cadru conceptual pentru studierea mecanismelor de guvernare și a proceselor de reglare care au loc în Barcelona, în relație cu noțiunile socio-economice și politice ale orașului creativ. Acest prim pachet stă la baza următoarelor patru interviuri de documentare asupra creativității urbane și formelor de conducere a orașului: Analiza mecanismelor care stau la baza competitivității și participării în rețeaua internațională de actori economici [competitivitate teritorialăși restructurare economică]; Căutarea, pe baza identificării resurelor și activităților, a unui echilibru între rolul creativității și resursele creative în dezvoltarea, restructurarea și competitivitatea urbană; evaluarea impactului globalizării asupra mediului social și a spațiului urban; identificarea gradului de internaționalizare a conducerii orașului, a instituțiilor și a politicilor acestuia; nivelul de promovare internațională. Ultimul PL este dezvoltat pe baza concluziilor pachetelor anterioare. Acest ultim pas identifică factorii care pot conduce la succes sau eșec: identificarea orientării strategice a conducerii orașului. În studiu, interviurile au fost făcute actorilor aflați în conducerea orașului, actorilor instituționali, dar și factorilor economici privați majori care sunt implicați direct sau indirect în dezvoltarea urbană. Cele trei trei concepte primare de la începutul acestui articol – vitalitatea, competitivitateași creativitatea – au fost

Deși Barcelona nu a fost singurul oraș studiat, l-am ales pentru că datele referitoare la acesta au fost cel mai bine structurate, în comparație cu Lisabona și São Paolo. Pagina 19 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

analizate pentru a se evalua percepția persoanelor intervievate asupra acestora. După cum afirmă Costa și colegii săi, rezultatele studiului indică faptul că percepția celor trei concepte se află în contrast cu realitatea, fiind evaluate fie ca stare, fie ca proces. Orașul poate fi considerat o entitate eco-sistemică [Seixas, 2006], care conține spațiu (corpul orașului), rețele și fluxuri (sângele orașului)și cultură (sufletul orașului). Pe baza acestei perspective, Costa și colegii săi au alcătuit un tabel care indică viziunea referitoare la creativitatea urbană a participanților intervievați (pentru mai multe detalii, vezi Costa et al., 2009, p. 19-20): TABELUL 2. CREATIVITATEA URBANA DE TIP ECO-SISTEMIC (modificat partial dupa Costa et al., 2009, p. 19) COMPONENȚA ORAȘULUI

Spațiu și peisaj

Rețele și fluxuri

cultură și cosmopolitanism

PERSPECTIVA - TIP DE ORAȘ

COMPACT

META-ORAȘ INFORMAȚIONAL

CULTURAL

INTERCULTURAL



cartiere creative



spații imaginare și fictive



zone aflate sub restaurare sau în curs de dezvoltare

universități și parcuri tehnologice



spații multifuncționale și eterogene



intervenții majore

proiecte cu origine locală



proiecte cu origine locală



cunoaștere



cunoaștere



diversitate



inovație



inovație



rutine sociale



talent



talent



experimentare



tehnologie



tehnologie



toleranță



particularitate



particularitate



diversitate



rutine sociale zilnice



proximitate



diversitate

De asemenea, actorii implicați au un consens doar în ceea ce privește interculturalismul și investițiile publice în educație și cultură. Alte aspecte, precum descentralizarea managementului culturii sau strategiile instituționale pentru industriile creative, nu sunt considerate a fi teme critice ale creativității urbane, deși, în realitate, acestea sunt.

Pagina 20 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

1.3. Concluzii În sensul unei creșteri inteligente, consolidarea cunoașterii și inovării ca elemente motrice ale viitoarei creșteri constituie un imperativ. Acest lucru implică îmbunătățirea calității sistemelor de învățământ, întărirea performanțelor în cercetare, promovarea mediului inovativ și a transferului de cunoștințe, utilizarea eficientă a tehnologiilor informației și comunicațiilor. Astfel, ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse și servicii generatoare de creștere, locuri de muncă de calitate și contribuie la abordarea provocărilor specifice actualului context socio-economic și cultural. Însă, pentru a reuși, toate acestea trebuie corelate cu spiritul antreprenorial, finanțele și cu accentul pe nevoile utilizatorilor și pe oportunitățile pieței4.

2. Aglomerări competitive 2.1. Noțiuni teoretice: Aglomerările competitive pot fi identificate după următoarele caracteristici: Concentrări de firme ce prezintă eficiențăși productivitate într-un anumit domeniu de activitate (ex.: Industria siderurgică în Alsacia – Ruhr, industria cinematografică la Hollywood, industria de nave în Galați, software în București, industria chimică în Basel, prelucrarea lemnului în Mureș, servicii turistice pe Valea Prahovei, etc). cuprind sectoare ce investesc în diferite proporții în tehnologii și în activități de cercetare-dezvoltare; totodată, aglomerările competitive nu se identifică cu tehnologia de vârf. acoperă arii geografice de dimensiuni variabile, în cadrul unui stat, inter-statal, la nivelul unei regiuni sau a unei localități. nu se regăsesc în economii izolate, ci în sisteme economice locale și sunt concentrate spațial, constituite din firme specializate ce au la bază diverse obiecte de activitate. Relațiile dintre aceste firme sunt, deopotrivă, cooperative și concurențiale.

EUROPA 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles, 2010 Pagina 21 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

Actorii implicați în aceste aglomerări își dezvoltă relațiile reciproce în cadrul unui proces evolutiv 5.

2.2. Tranziția de la o politică industrială la dezvoltarea aglomerărilor competitive: Această tranziție implică o schimbare de paradigmă atât la nivel conceptual cât și la nivel practic, fiind aduse în atenție alte motivații și obiective. TABELUL 3. Comparație între politica industrialăși formarea aglomerărilor competitive6. ELEMENTELE

IMPLICAȚII

ELEMENTELE

POLITICII

POLITICII BAZATE PE

INDUSTRIALE

AGLOMERĂRI

IMPLICAȚII

INDUSTRIALE Anumite sectoare

Sprijinirea

Avantajele competitive

Toate aglomerările

economice sunt capabile să

selectivă

sunt determinate de

sunt capabile să

creșterea productivității.

genereze prosperitate.

producă mai multă bunăstare decât altele. Avantajele competitive

Protejarea

Creșterea productivității

Sursele avantajelor

sunt determinate de

competiției

este determinată hotărâtor

sunt mai importante

economii dimensionale.

interne.

de legăturile și efectele de

decât originea

antrenare din interiorul

industriei.

unei aglomerări. Rezultatele competitive ale

Stimulente financiare

Rezultatele competitive

Deschiderea graduală și

altor țări într-o industrie dată

selective.

depind de înlăturarea restricțiilor în

oportună a competiției.

trebuie depășite.

calea creșterii productivității.

Politicile industriale și aglomerările competitive se aseamănă doar la nivel de decizii legislative și administrative în cazul înființării parcurilor industriale, tehnologice, științifice sau a zonelor libere. Formarea acestora din urmă, are la bază următoarele rațiuni: (a) imobiliară – existența unui amplasament dotat cu o infrastructură adecvată, accesibil și pus spre folosința firmelor interesate; (b) socio-economice – existența acestor entități industriale/comerciale/științifice/tehnologice contribuie la ocuparea forței de muncăși la suplimentarea veniturilor locale prin impozitare imobiliară sau cifre de afaceri.

În COJANU, Valentin, Către o politică industrială bazată pe aglomerări economice competitive – clustere (I), Fundamente teoretice ale susținerii aglomerărilor economice competitive. Experiența Europeană. Demersul GEA privind necesitatea de a susține o nouă abordare a politicii industriale, GRUPUL DE ECONOMIE APLICATĂ – GEA, studiu (http://www.gea.org.ro/ro/geastudii.htm) 6 Policies Whitebook. IKED, Malmö, 2004, p. 30 Pagina 22 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

TABELUL 4. Comparație între avantajele aduse de activități în cadrul parcurilor industriale și cele din aglomerările competitive PARCURILE INDUSTRIALE

AGLOMERĂRILE COMPETITIVE

Cheltuieli reduse cu asigurarea

Cercetare și colaborare

Infrastructurii și cu realizarea investiției Existența forței de muncă calificate

Inițiative de politică

Accesibilitatea piețelor de desfacere

Cooperare comercială

Proximitatea față de autostrăzi, aeroporturi și noduri feroviare,

Educație și cercetare

implicit accesibilitatea în materie de furnizori Costul redus al forței de muncă

Inovație și tehnologie

Condițiile naturale

Dezvoltarea economică a aglomerării

Principiile formării unor aglomerări creative 7: a.

Clustere creative: Diversificarea bazei economice locale și a oportunităților pentru populația tânără. Acest proces implică atât clusterele emergente bazate pe industrii creative cât și industriile tradiționale locale ce necesită o regândire în sensul dobândirii unor noi oportunități de dezvoltare.

Evenimente și agende culturale cu rolul de catalizatori, în viziunea unor politici de dezvoltare economică ce ar recunoaște cultura și viața culturală ca elemente cheie pentru un oraș creativ.

Promovarea orașului creativ prin organizarea unui sistem de dotări și infrastructură adecvate pentru diverse situații: în ceea ce privește adaptarea spațiului public și a centrelor orașelor la activitățile creative; districte culturale pentru promovarea antreprenoriatului și a afacerilor.

Antreprenori creativi și persoane talentate, actori urbani vizați spre a fi atrași și menținuți în cadrul orașului.

Informații adaptate după Creative Clusters in low density urban areas, Studiu URBACT II (http://urbact.eu/)

Pagina 23 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

2.3. Instrumente de încurajare a aglomerărilor economice folosite în România până în prezent Perioada de după anul 1989, este marcată de promovarea de către statul roman a concentrărilor economice teritoriale prin politici publice. În acest sens s-au instituit anumite instrumente ca părți ale politicii regionale și industrial în scopul creării și/sau a facilitării respectivelor concentrări economice. Dintre aceste instrumente fac parte: parcurile industriale – P, parcurile științifice și tehnologice – S, zone libere – L, Zone defavorizate – D, zone de restructurare industrială cu potențial de creștere economică – R, zone asistate – A, Incubatoare de afaceri – I În România, în prezent, există un număr de 48 de parcuri industriale, din care doar 16 funcționează. Acestea au apărut în urma unui act legislativ 8 acordat de Guvern în favoarea investitorilor ce doreau să dezvolte activități industriale în zone cu infrastructură adecvată. Pe lângă infrastructură, parcurile industriale implicăși anumite facilități fiscale în scopul încurajării investițiilor în astfel de activități. Încurajarea relațiilor de sinergie este un alt scop important al acestor zone. Parcurile științifice și tehnologice au rolul de a facilita cooperarea dintre universități și companii inovatoare (prin susținerea activităților de cercetare-dezvoltare), prin care se pot contura premisele dezvoltării clusterelor. Acest proiect inițiat în 2003 9, a avut rezultate slabe în contextul național, fapt demonstrat de prezența a doar 5 parcuri funcționale (Galați, Brăila, București-Băneasa, Slobozia, Brașov). Conform studiului GEA, principalele activități sunt cele în domeniul telecomunicațiilor și dezvoltare software, iar cel mai eficient este cel din Galați cu activități în tehnologia informației. Zonele libere au un statut special prin faptul că pot fi înființate doar în zonele maritime și fluviale, de-a lungul cursului Dunării-Marea Neagră sau pe alte canale navigabile în apropierea punctelor de frontieră. Scopul principal este de a atrage investiții străine și noi tehnologii, de a promova și dezvolta schimburile internaționale prin infrastructura și serviciile oferite.

Legea nr 490/2002 ce aprobă Ordonanța de Guvern 63/2001 privind înființarea și funcționarea parcurilor industriale Legea nr 50/2003 aprobând OG 14/2002 cu privire la înființarea și funcționarea parcurilor tehnologice și științifice 9

Pagina 24 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

Unul din cele mai importante instrumente este înființarea și dezvoltarea incubatoarelor tehnologice și de afaceri. Principalul scop este de a stimula și dezvolta afaceri și inițiative inovatoare, dezvoltarea IMM și crearea a noi locuri de muncă.

2.4. Noțiuni de branding urban 2.4.1

Argument: Globalizarea, inovațiile ce țin de tehnologia informației și procesul continuu de schimbări structurale în cadrul societății și, implicit, la nivel spațial au indus noi abordări în materie de competitivitate între orașe. (Jensen-Butler et al., 1997). Cuvinte cheie: Marketing urban, branding urban, identitatea urbană, oraș competitiv

2.4.2

Definirea brandingului urban De ce este necesară crearea unui branding urban? În primul rând pentru aportul la competitivitatea orașului, pentru simbolurile reprezentative ale orașului ce-i pot conferi unicitate la nivel internațional. Conform Anholt (2002), marca unui loc a devenit o lege permanentă a capitalismului global, mai ales prin nevoia de a genera competitivitate, element vital în prezent, atât pentru orașe cât și pentru regiuni. Conform De Chematony și Dall`Olmo Riley (1993) brandul este o compoziție multidimensională de valori promovată de producătorii acesteia și reorganizată de consumatorii produsului. Este un proces de comunicare cu dublu sens între posesorii brandului și consumatorii ce interacționează cu acesta. Un brand, în general, nu este doar un nume și/sau un slogan de promovare a unui produs, ci este un cumul de caracteristici asociate unui produs. Scopul creării unui brand este de a diferenția produsul ce-l promovează, față de competiție, tocmai prin combinația unică de caracteristici și valori. Diferența dintre brand și branding constă în faptul că primul termen exprimă imaginea generală sau setul de percepții și asocieri întipărite in memoria oamenilor (Hildreth, 2008), pe când al doilea termen exprimă întregul proces de construire a imaginii unice și reprezentative, de consolidare și mentenanța acestuia (Stigel și Frimann, 2006).

Pagina 25 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

Brandingul este un proces continuu ce constă în conturarea și consolidarea unei prezențe distincte și atractive, completată de activități de promovare și marketing. Pe lângă scopul de a diferenția un anumit produs sau anumite servicii față de altele, procesul implică, în special, promovarea anumitor valori și principii menite să influențeze comportamentul consumatorilor (Tasci și Kozak, 2006). Locurile, prin complexitatea acestora, nu pot fi abordate ca un produs singular. Acestea prezintă o combinație de mai multe produse, servicii și asocieri. Brandingul unui loc promovează cadrul acestuia ca o combinație a tuturor serviciilor, produselor și valorilor asociate. Brandingul de orașși managementul acestuia au rolul de a influența comportamentul spațial al oamenilor prin impregnarea unei imagini pozitive a respectivului oraș, ca loc atractiv pentru locuire, vizitare și/sau investiții (Kavaratzis și Ashworth, 2005). Procesul vizează atât atragerea de noi locuitori, vizitatori și investiții cât și menținerea rezidenților și a afacerilor existente.

2.5. Concluzii Dezvoltarea unui mediu urban în contextul socio-economic actual necesită o diversificare a economiei locale, cu accent pe populația tânără. În urma efectelor recesiunii globale, este vitală regândirea unor ramuri industriale locale cu scopul de a le conferi noi oportunități de dezvoltare și un puternic caracter competitiv. Ca instrumente în acest sens, relevante sunt parcurile tehnologice și științifice, zonele libere și incubatoarele de afaceri ca zone ce stimulează o creștere inteligentăși eficientă. Elemente cheie sunt atragerea de noi tehnologii, sprijinirea inițiativelor inovatoare și cooperarea transfrontalieră ce asigură unui oraș viabilitatea într-un cadrul internațional unde caracterul competitiv devine decisiv pentru existența unui oraș. În adiția acestora, orașul în sine trebuie promovat ca pe un spațiu atractiv în care oamenii să dorească să-și desfășoare activitățile, șă investească sau să-l viziteze. Acest lucru poate fi potențat prin construirea unui brand adecvat, care să promoveze eficient avantajele competitive în beneficiul dezvoltării sustenabile a orașului.

Pagina 26 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

3. Relații de cooperare între orașe

3.1 Relevanța zonelor metropolitane Prin cooperarea la nivel metropolitan în scopul rezolvării unei arii extinse de probleme, orașele pot iniția și dezvolta orașe inteligente (principii: societate bazată pe cunoaștere, marketing teritorial, democrație și participare, principii ecologice implementate în mod eficient), orașe sustenabile (managementul resurselor, deșeurilor; transport public) 10. Argumentul cooperări poate fi diferit în funcție de problemele abordate. De asemeni, zonele urbane funcționale pot pune bazele unei cooperări axate pe exploatarea punctelor forte și a valorilor aferente localităților din cadrul acestora. Conform studiului de lucru pentru zone metropolitane (EUROCITIES, 2011), cooperarea la nivel metropolitan este mai facilă atunci când nu implică provocări politice majore (ex.: schimb de know-how și utilizarea unor servicii comune – transport, managementul deșeurilor, etc.). Un element cheie pentru o cooperare eficientă este conturarea unei viziuni comune. Intervalul de timp și continuitatea este un alt aspect important în sensul dezvoltării sustenabile și consolidării relațiilor între municipalitățile implicate. Acest lucru implică o reevaluare periodică a obiectivelor realizate și a celor în fază de implementare, poate chiar o revizuire a acestora. Astfel, încrederea reciprocă este întărităși continuitatea confirmată. Inițiativele la nivel metropolitan sunt de natură publică iar promovarea acestora poate fi făcută printr-un sistem informațional la nivel regional, implicând toți actorii relevanți dezvoltării unei viziuni comune.

În ”Cities cooperating beyond their boundaries”, EUROCITIES, 2011 Pagina 27 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

3.2 Inovații în cadrul zonelor metropolitane prin intermediul planificării strategice11 Conform grupului de lucru pentru zone metropolitane (EUROCITIES, 2011), la nivel european sunt identificate 3 tipuri de abordări a zonelor metropolitan. Primul tip prezintă o structurare și o delimitare clară a zonelor metropolitane. Al doilea tinde spre o cooperare formală în cadrul unei spațialități flexibile. Al 3-lea tip și cel dezvoltat în cadrul acestui capitol, se axează pe context și abordarea acestuia prin intermediul planificării strategice ca mecanism cheie în favoarea consolidării zonei metropolitane. Acesta din urmă nu se concentrează pe formele instituționale de administrare a arealelor metropolitane. Conform Albrechts (2010), planificarea strategicăși dezvoltarea spațială este instrumentul cel mai eficient pentru intervențiile de transformare la nivel spațial. Acest instrument reprezintă un proces de transformare și integrare a cadrului socio-spațial, ce are la bază cooperarea dintre sectorul public și cel privat, ce asigură o coerență în acțiuni și prin care respectivul spațiu poate fi definit și dezvoltat într-un mod eficient. Factorul politic, însă, poate influența într-un mod negativ, deoarece, tot acest proces depinde și de susținearea la nivel politic. Exemplul zonelor metropolitane românești evidențiază inițiativele de cooperare metropolitană prin inițiative economice și planificare strategică impusă, în jurul orașelor, fără determinarea în prealabil a arealului de cooperare. Modelul polilor de creștere este un tip de inițiere a cooperării metropolitane, consolidate ulterior prin planificare strategică. De exemplu, în cazul celor 7 poli de creștere finanțați prin POR în perioada 2007-2013, orașele principale aveau obligația de a-și delimita zonele metropolitane, fără un criteriu prestabilit din partea factorului de decizie (guvernul național). Singurele repre stabilite sunt: continuitate spațialăși includerea a încă 3 localități adiționale. Pentru fiecare pol de creștere este înființată câte o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară ce deservește orașul, unitățile administrativ-teritoriale din proximitatea orașului principal și, eventual, consiliul orașului. Aceste asociații au stabilit arealul geografic al polului de creștere, mecanismul decizional și a probat Planul de Dezvoltare Integrată. Acesta din

Studiu după EUROCITIES Working Group Metropolitan Areas , Cities cooperating beyond their boundaries: evidence through experience in European cities, septembrie 2011, pg. 24 (http://www.eurocities.eu) Pagina 28 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Abordare teoretică

urmă este pus în aplicare de către administrația orașului principal pentru întreaga zonă metropolitană cu acordul localităților implicate. Probleme de cooperare apar în special din acest punct dat fiind faptul că decizia orașului principal domină, iar dacă aceasta este în dezacord cu municipalitățile implicate se pot sustrage din asociația respectivă.

3.3 Concluzii În sensul unei cooperări eficiente și pe termen lung în cadrul unei zone metropolitane sau între localitățile unei regiuni anume, importantă este viziunea comună la care contribuie organismele administrative locale, reprezentanți ai comunităților locale dar și actori privați. Experiența europeană a demonstrat că instituțiile oficiale pentru reprezentarea zonelor metropolitane nu constituie un imperativ. Inserarea unor noi organe administrative în infrastructura existentă constituie un proces greoi, de lungă durată care nu-și justifică întotdeauna existența. În realitate, zonele metropolitane funcționale nu coincid cu zonele recunoscute oficial în sensul funcționării, a viabilității.

Anexa 4

Pagina 29 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene

II. Studii de caz — Exemple europene ARGUMENT Metodologia ce a stat la baza acestui studiu poate fi definită prin 3 părți: definirea principiilor de cercetare (ce mă intereseaza? Orașe creative și metodele lor de regenerare a unor zone sau a unui întreg oraș cu implicații la nivel regional/metropolitan; inovații în procesul de regenerare; modalități de cooperare, conectare a orașelor și de potențare a competitivității); stabilirea unui set de dimensiuni de analiză; enunțarea lecțiilor ce pot fi luate în considerare pentru cazul potențialului sistem urban Brăila – Galați Cele 3 exemple diferă atât ca mod de abordare și implicații cât și ca mod de prezentare al fiecărui caz în parte. Scopul este de a sustrage elemente cheie pentru un alt potențial exemplu unic la nivel european cel puțin, sistemul urban Brăila – Galați. Toate acestea în sprijinul principiului diversității, inovației și creativității. Am început cu exemplele de transformări în cadrul orașului pentru că, din propria perspectivă, centrele polarizatoare în sine (în cazul de față, atât Brăila cât și Galați) nu prezintă stabilitate, siguranțăși capacitatea de a se reinventa, nu vor inspira credibilitate în strategii viitoare de dezvoltare la nivel metropolitan și/sau regional. Dimensiunile analizate sunt: Modul de guvernare ca punct central în promovarea economiilor creative în cadrul comunităților, ce se află în directă legătură cu abilitățile de conducere și managementul spațiului dar și cu coordonarea actorilor, participării publice și cooperarea teritorială. Mediul natural și construit în sensul moștenirii naturale, arhitectonice, arheologice, ca elemente de atractivitate pentru oameni și investiții. Capitalul social și simbolic pentru caracterul relațiilor în cadrul comunității și a relațiilor sociale în general; se referă la componenta imaterialăși atmosfera socialăîn

Pagina 30 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene

cadrul unui spațiu- genius loci – dar și la patrimoniul intangibil cum ar fi memoria și identitatea locală. Activitățile economice și culturale în asociere cu mediul de afaceri, nivelul antreprenorial, infrastructura culturalăși creativă (muzee, galerii de artă, evenimente culturale și artistice, hoteluri, restaurante, etc.). Conectivitatea este un element primordial pentru succesul unui cadru urban creativ, deoarece acest atribut facilitează cooperarea între actorii creativi12

SELADA , Catarina, VILHENA DA CUNHA, Inês, TOMAZ, Elisabete, Creative-based strategies in small cities: A case-study approach, ISSN 21791619 Pagina 31 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Copenhaga – Orestad

4. COPENHAGA - Orestad 4.1 Date generale13 Populație: 1,213,822 loc. Suprafață: 88,25 kmp Copenhaga este capitala Danemarcei, important port maritim, amplasată pe coasta de est a insulei Zealand, cea mai mare din arhipelagul danez, și se prelungește pe insula Amager. « Figura 2: Localizare Copenhaga14

Este o metropolă cu o populație de aproximativ jumatate de milion și reprezeintă 10% din populația Danemarcei. Un număr de 1,8 milioane de locuitori însumează zona periferică a aeriei metropolitane, reprezentând 3% din populația tarii. Implementarea modelului de planificare urbană „Finger Plan”, a indus o serie de schimbări majore pentru oraș, de altfel, reprezentînd și orașul cu cele mai multe schimbări din Danemarca, în materie de industrii, locuințe și interese. Principalele caracteristici ce ne interesează pentru studiul de față se definesc prin extinderile rapide de zone rezidențiale și de afaceri de-a lungul zonei portuare și pe foste platforme industriale și militare. Orașul este un punct de atracție pentru sedii și companii inovatoare bazate pe cunoaștere în domeniul afacerilor, serviciilor financiare, ITC, industrie biotehnologică și creativă. Printre principalii factori favorabili unei astfel de dezvoltări este forța de muncă educată, implicată și adaptabilă. Mediul cultural este un alt factor favorabil prin abundența evenimentelor și locurilor ce îl promovează.

13 14

Concept Strategic București 2035, Alte orașe și strategiile lor - COPENHAGA Sursă imagine: adaptată după http://en.wikipedia.org/wiki/Copenhagen Pagina 32 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Copenhaga – Orestad

4.1.1

Profil economic Profilul economic este diversificat, orașul în sine fiind un centru de creștere la nivel național. Ca principale sectoare economice menționez biotehnologia, industriile din domeniul medicinei și sănătății, industriile legate de IT și comunicații, afaceri în domeniul transportului și logisticii. Administrația locală se angajează să sprijine activități de antreprenoriat în sectoare de creștere cum ar fi TIC, industriile creative, biotehnologice și medicale printr-o serie de parcuri de afaceri. Strategia de afaceri a orașului se axează pe urmatoarele puncte cheie: mediu favorabil start-up-urilor locale în industrii creative, în special pentru filme, design, publicitate - companii internaționale care doresc să înceapă și să-și desfășoare activitatea în Danemarca; asigurarea unor condiții de viață avnatajoase, pentru menținerea statutului Copenhagăi ca unul din cele mai importante orașe în materie de calitate a vieții, loc atractiv în special pentru oameni creativi și educați. colaborarea stransă între sectoarele de afaceri publice și private și instituțiile educaționale.

4.2 Orestad – motorul albastru și verde15 al orașului Copenhaga Orestad este situat în West Amager și acoperă 310 hectare. Secțiunea este de aproximativ 5 km lungime și 600 m lățime și constă în 4 cartiere: Orestad Nord, Amager Falled, Orestad City și Orestad Syd.

^ Figura 3: Limitele Cartierului Orestad16

The Danish action plan for promotion of eco-efficient technologies – Danish Lessons

The Danish action plan for promotion of eco-efficient technologies – Danish Lessons Pagina 33 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Copenhaga – Orestad

Primele construcții au fost date în folosință până în 1999. Se preconizează ca dezvoltarea să fie completă în următorii 15-20 de ani. 4.2.1

Concept: Orestad este un nou cartier urban amplasat între centrul istoric al Copenhagăi și pajisti protejate de pe insula Amager. Locația unică a fost sursa de inspirație pentru proiectarea Orestad-ului: on oraș dens verde și albastru cu o rețea de transport sofisticată. Orestad prezintă o abordare inovatoare a elementului natural – apa, prin utilizarea acesteia pentru scopuri estetice în directă legătură cu modul de gestionare a apei meteorice. Scurgerea apei meteorice este principala sursă pentru cele 10 km de canale care formează structura albastră (element de unicitate) a Orestad-ului. Scurgerea de apă relativ curată de pe acoperișuri este deviată direct spre canale, în timp ce scurgerea mai puțin curată de pe străzi este colectată într-un ^ Figura 4: Gestionarea apei meteorice

sistem separat.

Încă de la primele intrervenții finalizate, Orestadul a devenit un cartier emblemă pentru instituțiile bazate pe cunoaștere și inovații, datorită extinderilor universității, a campusurilor studențești și a centrelor de cercetare. În scopul accentuării acestei calități, o altă universitate în domeniul IT a fost construită (fibalizată până în 2004) în partea de nord a cartierului. 4.2.2

Motivația17: Inițiativa acestui proiect a aparținut unui grup numit de prim-ministrul din acel moment, și a pornit de la întrebarea: Ce vrem să facem cu capitala noastră? În adiție, a fost formulat un set de sugestii în privința creșterii calității capitalei. Printre acestea au făcut parte podul Oresund, extinderea aeroportului și eficientizarea transportului public. Rolul inițial al noului cartier era acela de a consolida capitala atât la nivel funcțional cât și la

COPENHAGEN GROWING - THE STORY OF ØRESTAD Pagina 34 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Copenhaga – Orestad

nivel spațial. Concomitent se construia linia de metrou în scopul îmbunătățirii mobilității în cadrul orașului.

4.3 Planul general: Planul general de ansamblu pentru Orestad a fost pregătit de firma de arhitectură daneză ARKKI. Această responsabilitate i-a revenit în urma câștigării concursului de soluții organizat de administrația locală. În forma sa finală din 1995 principiul de bază al planului constă în realizarea Orestadului ca o secțiune verde a orașului, construită în jurul apei, integrând armonios cadrul natural. Transport—Metroul intersectează cartierul în direcția sa către centrul Copenhagăi. Metroul a fost deschis în octombrie 2002. Cele 4 cartiere ale Orestadului sunt deservite de 6 stații. Profil economic—În cadrul Orestadului predomină firme din domeniul mass-media, IT și design. Printre cei mai mari angajatori sunt Corporația daneză de Broadcasting , Universitatea din Copenhaga și centrul de cumpărături Field's.

4.3.1

Obiective și principii Rolul inițial al cartierului Oresund era de liant pentru Copenhaga și conexiunea Oresund18 (tunel și pod). Obiectivul principal la nivel de oraș esteconstruirea unei infrastructuri de transport subteran pentru îmbunătățirea mobilității în cadrul capitalei. Acest obiectiv este strâns legat de constituirea cartierului Oresund. Obiectivele în jurul cărora se contureză intervenția urbană sunt: construirea unui cartier compact, constituit din 4 diviziuni, fiecare cu un caracter aparte, integrând armonios elementele de cadru natural legarea acestor diviziuni într-un ansamblu coerent și mixt din punct de vedere funcțional prin intermediul cursului de apă, infrastructurii de metrou, străzi și trasee de bicicliști implementarea unei metode inovative de gestiune a apei meteorice

Copenhagen Growing, The story of Orestad, p. 7 (http://www.orestad.dk) Pagina 35 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Copenhaga – Orestad

îmbinarea sistemului de management al apei meteorice cu funcția estetică a acestui element de cadru natural promovarea culturii și educației, a sectorului de cercetare și dezvoltare destinație pentru corporații de talie națională și internațională 4.3.2

Strategia spațială: Dezvoltarea Orestad-ului este structurată în 4 faze: Orestad Nord (spre finalizare); Orestad City (finalizat în proporție de 50%); Orestad Syd (proaspăt inițiată); Amager Falled(neinițiat).(vezi pagina următoare)

4.3.3

Actori implicați și modul de cooperare Actori - grup de lucru numit de primul ministru, administrația locală și comunitatea locală, gestionarii serviciilor publice, promotori imobiliari, investitori, furnizori de produse și echipamente tehnologice, profesioniști. Tip de parteneriate – Public – privat între autoritatea locală și firmele/corporațiile implicate în realizarea planului și designului arhitectural privat – privat între firmele responsabile cu implementarea operațiunii public – semipublic între autoritatea locală și furnizorii de servicii

4.4 Beneficii: Prin dezvoltarea cartierului Orestad, bastion economic, în echilibru cu elementele de cadru natural, Copenhaga este consolidată ca și capitală internațională și centru al regiunii Oresund. De remarcat este faptul că principiile inițiale au fost păstrate de-a lungul dezvoltării proiectului, fapt ce denotă o cooperare și comunicare eficientă între actorii implicați.

Pagina 36 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Copenhaga – Orestad

^ Figura 5: Cele 4 faze ale dezvoltarii Orestad-ului

Pagina 37 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Copenhaga – Orestad

4.5 Lecții19: a.

Prin finanțarea unei noi infrastructuri regionale de transport în complementaritate cu dezvoltarea cartierului Orestad, orașul atrage activități economice de factură internațională și populația tânără, orientată către activități bazate pe cunoaștere. Astfel, setul de decizii și acțiuni atestă posibilitatea de a transforma recesiunea economică în creștere economică.

Motorul inovativ il reprezintă explorarea potențialului apei ce a conturat un cadru de dezvoltare pentru noi și puternice relații între dezvoltatori, contractori, arhitecți și oameni de știință. Aceste relații au la bază responsabilități comune asumate la nivel de calitate a mediului urban și de îndeplinire a scopurilor de dezvoltare urbană întrun mod sustenabil.

Soluțiile de drenaj sunt complementare utilizării estetice a resurselor de apă, fapt ce conferă o identitate aparte orașului dar și un caracter sustenabil soluțiilor în sine.

Cu toate acestea, doar elementul apaă nu este suficient pentru a susține o viață urbană activă. Spațiul public necesită elemente de anturaj și de motivare a persoanelor să-l utilizeze, să interacționeze cu alți actori urbani și sa-și însușească spațiul în sine. Puncte de interes adiționale, integrate eficient astfel încât să asigure continuitate la nivel spațial și funcțional, sunt soluții ce potențează și susține activ viața urbană.

Soluțiile de folosire a apei în scopuri recreative și ca mijloc de protecție a mediului pot genera soluții tehnologice inovative ce pot fi utilizate și în alte regiuni. Un exemplu ar fi Dual Porosity Filtration technology.

De asemeni, redarea noilor calități mediului urban prin intermediul modului de utilizare a apei implică nu doar tehnologii, ci și voință politică, reglementări la nivel de mediu, dezvoltare tehnologică și planificare strategică.

The Danish action plan for promotion of eco-efficient technologies – Danish Lessons

Pagina 38 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Birmingham – „Big City Plan”

5. Birmingham – ”Big City Plan” 5.1 Date generale Populație: 1.073.000 loc.20 Suprafață: 267.77 kmp Birmingham este al doilea oraș ca mărime în din Regatul Unit după Londra, capital statului. Este un Burg Metropolitan din cadrul Comitatului Metropolitan West Midlands, în regiunea cu nume omonim. Orașul este un punct strategic la nivel național, fiind centrul pentru sistemul de autostrăzi și ^ Figura 6: Localizarea pe hartă

căi feroviare, cu legături directe spre numeroase puncte la nivel global (include orașe importante din

Europa, Amercia de Nord, Asia), în special datorită aeroportului Birmingham. Principalul element de atracție (turistică dar și pe plan economic) îl constituie centrul orașului ce este caracterizat de clădiri din epoca Victoriană. Printre acestea se află Primăria, Consiliul Local, Muzeul Orașului și Galeria de Artă ce gazduiește colecții preRaphaelite. Tot în centru întâlnim monumente arhitecturale ca Biserica Sf. Martin din secolul XIV, Catedrala Catolică Sf. Chad și Catedrala Sf. Philip.21 Orașul deține o bază educațională puternică, având 3 universități recunoscute la nivel internațional și un total de 65.000 de studenți. Mai mult de o cincime din oraș constă în spații deschise ca parcuri, rezervații naturale, locuri de joacă, terenuri de sport și spații pentru cursuri de golf. Multe din aceste zone sunt legate de cursuri de apă și râuri, redând o rețea interconectată. 5.1.1

Profil economic: Una din principalele caracteristici ce interesează în cadrul studiului de față este sectorul de industrii creative în continuă dezvoltare. Forța de muncă însumează 484.00022 de lucrători în diverse sectoare economice. Această baza economică a orașului continuă 20

Adaptat după http://en.wikipedia.org/wiki/Birmingham Adaptat după http://ro.wikipedia.org/wiki/Birmingham 22 Informații preluate din CITY CENTRE MASTERPLAN, iulie 2011 (http://bigcityplan.birmingham.gov.uk/) 21

Pagina 39 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Birmingham – „Big City Plan”

să se diversifice și să se extindă prin atragerea de investiții în sectorul noilor industrii tehnologice și științifice, dovada fiind faptul că Birmingham este desemnat un Oraș Digital și al științei.

^ Figura 7: Structura administrativă a centrului orașului

5.2 Big City Plan23: Operațiunea Big City Plan vizează regenerarea centrului Birminghamului într-un interval de timp de 20 de ani. Scopul principal este extinderea centrului cu 25%, eficientizând conectivitatea transportului public între toate cele 7 segmente ce alcătuiesc centrul orașului. 5.2.1

Concept: În viziunea de dezvoltare se pune accent pe sprijinul pentru inovații, antreprenoriat, dezvoltarea și diversificarea aptitudinilor și cunoștințelor forței de muncă prin investiții în infrastructură și valorificarea avantajelor existente (statutul de oraș digital și al științei, cele 3 universităși, parcul științific Aston și parcul de cercetare-dezvoltare Birmingham). În adiția promovării noilor sectoare, sunt luate măsuri în vederea creșterii calității spațiului urban și asigurarea facilităților necesare reținerii afacerilor și forței de muncă existente. 23

Informații preluate din CITY CENTRE MASTERPLAN, iulie 2011 (http://bigcityplan.birmingham.gov.uk/)

Pagina 40 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Birmingham – „Big City Plan”

În cadrul masterplanului pentru centrul orașului, profesorul Michael Parkinson a identificat elementele importante asupra cărora sunt necesare intervenții, în scopul de a consolida un centru de oraș de succes, competitiv la nivel european. Astfel, au fost identificate anumite aspecte ale funcționării eficiente a centrului în relație cu 5 direcții de dezvoltare urbană (inovații și aptitudini, diversitate economică și culturală, conectivitate, calitatea spațiului, decizii strategice). De remarcat este atenția acordată moștenirii culturale ce constă în numeroase clădiri istorice păstrate încă din Evul Mediu. Acest fapt conturează o identitate puternică și unică pentru Birmingham ca oraș de importanță mondială. În adiția patrimoniului, noile inserții și dezvoltări se îmbină armoios cu acesta fără a-i știrbi importanța și imaginea, formând un tot și redând orașului un caracter aparte. 5.2.2

Motivația: Prin Big City Plan ideea de bază constă în crearea unei economii post-industriale bazată pe sectoare cheie ce includ cunoașterea, tehnologia, cercetarea, știința și serviciile locale. Sectoarele existente (afaceri și servicii profesionale, sectorul creativ și digital, cercetare și dezvoltare în reducerea emisiilor de dioxid de carbon, servicii financiare, servicii și tehnologii pentru mediu) oferă un sprijin important pentru diversificarea și implementarea economiei orașului.

5.3 Planul general24: identifică prioritățile în materie de zone ce vor susține extinderea centrului orașului cu 25%, asigurând spațiu de lucru de peste 1.5 milioane mp, peste 50.000 locuri de muncă, contribuind la economie cu 2.1 bilioane de lire/an; identifică proiecte cheie pentru a asigura peste 65.000 mp de noi spații publice și 28 km de rute pentru pietoni și bicicliști; stabilește un cadru de mobilitate în scopul îmbunătățirii conectivității; identifică modalități de a crește populația centrului prin asigurarea de noi locuințe pe perimetrul zonelor de transformare (peste 5.000 de locuințe); explorează evoluția modului de utilizare a terenului și a activităților desfășurate, amplasamente pentru clădiri înalte și rolul moștenirii culturale;

Informații preluate din CITY CENTRE MASTERPLAN, iulie 2011 (http://bigcityplan.birmingham.gov.uk/)

Pagina 41 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Birmingham – „Big City Plan”

Setează propuneri vizionare pentru fiecare sector al centrului orașului; Integrează dezvoltarea sustenabilă cu modul de abordare al impactului asupra schimbărilor climatice ca parte a transformărilor viitoare. Această agendă are la bază un set de obiective și o strategie spațială ce sprijină masterplanul și conturează cadrul pentru propuneri. 5.3.1

Obiective și principii Masterplanul are la bază 6 obiective ce vor ghida procesul de transformare a centrului: Oraș locuibil: calitate crescută pentru locuințe, spații pentru oameni ce oferă o diversitate crescută de activități într-un spațiu atractiv; Oraș conectat: conferă siguranță și confort pentru pietoni și cicliști, un sistem de transport public eficace și atractiv, o rețea de autostrăzi eficientă; Oraș autentic: oferă experiențe unice și diverse prin intermediul arhitecturii, străzilor și spațiilor, prin artă și cultură, prin oportunități de afaceri; Orașul cunoașterii: valorifică și susține universitățile, colegiile, afacerile și oamenii în scopul consolidării unei economii puternice și sustenabile; Oraș creativ: prețuiește și sprijină creativitatea, industriile de toate tipurile; Oraș inteligent: răspunde provocărilor provocate de schimbările climatice prin creștere sustenabilă ca pionier în tehnologiile de reducere a emisiilor de carbo

5.3.2

Strategie spațială Pentru îndeplinirea obiectivelor enunțate mai sus, se propune extinderea centrului orașului astfel încât să atingă cote superioare în materie de activități culturale și economice.În sprijinul acestora vor fi sprijinite și întărite proximitățile centrului de oraș, prin eficientizarea conectivității, creșterea calității și a ofertelor în zonele respective. Acestea acoperă o suprafață de 800 ha și reprezintă un punct forte pentru centrul orașului. Totuși, aceste zone sunt subutilizate în ciuda potențialului pe care-l prezintă. Fiecare din cele 7 cartiere prezintă calități unice prin care contribuie la conturarea autenticității, diversității și vitalității centrului de oraș.

Pagina 42 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Birmingham – „Big City Plan”

^ Figura 8: Zone de transformare

Structura:

Fiecare sector în parte are propria

strategie cu propria viziune, propriul set de obiective specifice și proiecte. Astfel, centrul - inima orașului are rol de centru cultural și universitar, principalul motor economic la nivel regional. În cadrul acestui sector urmează a fi redezvoltată ^ Figura 9: Sectoare

gara principală a orașului, iar, în prezent, districtul Pagina 43 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Birmingham – „Big City Plan”

de afaceri Colmore oferă 24.000 de locuri de muncă pentru locuitorii orașului. De asemeni, centrul orașului găzduiește 100 de centre comerciale, iar Muzeul de Artă, Primăria, Casa Consiliului și o serie de alte monumente de primă casă conturează identitatea acestuia. Viziunea: Activarea centrului de oraș ca oraș de 24 de ore prin diversitatea de funcțiuni și prin extinderea acestuia, fapt ce va conferi stabilitate pe termen lung. Din masterplanul pentru toate zonele, pentru centrul orașului vor fi implementate proiecte în scopul atingerii următoarelor obiective: Oraș conectat – extinderea a două străzi comerciale cheie(New Street, Corporation Street)și strategia de comerț cu amănuntul duce la transformarea spațiului străzilor și a activitpților existente într-un sens al calității crescute, al ambianțelor bine conectate și de un caracter unic. În acest scop, au fost identificate zone cu distincte caracteristici ce pot fi potențate pentru a contura un cadru divers, cu oferte variate; Oraș autentic – inima civică a orașului se concentrează în jurul Casei Consiliului, a primăriei, a Galeriilor de Artă și a Muzeului; Orașul locuibil; Oraș conectat; Orașul cunoașterii; Oraș inteligent. 5.2.3

Actori implicați și modul de cooperare Actori – consiliul orașului, reprezentanți ai comunității locale, investitori, organismul de marketing al orașului, promotori imobiliari,Comisia de Verificare a Designului Orașului, Incubator Local pentru Parteneriate, Profesioniști (echipe de urbaniști, arhitecți, peisagiști, tehnicieni), comunitatea locală Tip de parteneriate Public – public între administrația locală, comunitate și reprezentanți ai acesteia Public- privat între administrația locală și organizații din sectorul privat Privat – privat între organizațiile din sectorul privat.

5.4 Lecții: Strategia a fost pusă în aplicare prin intermediul a 4 factori esențiali: 1. Parteneriate – Masterplanul nu va fi viziunea doar a consiliului orașului ci va fi însumarea ideilor organizațiilor atât din sectorul public cât și din cel privat.

Pagina 44 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Birmingham – „Big City Plan”

Implementarea eficientă a masterplanului depinde de colaborarea dintre acești actori și cuprinde următoarele acțiuni: Cooperare intensă între districtele de eficientizare a afacerilor din cadrul centrului orașului pentru regenerarea în detaliu a centrului; Grupuri de lucru în cadrul parteneriatului strategic de marketing al Birminghamului pentru promovarea masterplanului ca un întreg și a oportunităților generate de acesta pentru potențiali investitori; Prin dezvoltarea Inițiativei Locale în scopul maximizării obiectivelor de utilizare a resurselor sectorului public, sunt coordonate investițiile din acest domeniu; Consolidarea legăturilor cu sectorul privat, având la bază legături existente prin entități ca Inițiativa de vest (Westside Initiative) și Forumul Dezvoltătorilor din Est (Eastside Developers Forum). Intenția este de a extinde astfel de legături pe perimetrul fiecărei zone de transformare; Ridicarea standardelor arhitecturale prin consolidarea rolului Comisiei de Verificare a Designului Orașului ( City`s Design Review Panel) și revizuirea ghidului de design existent pentru a eficientiza contribuția la creșterea standardelor arhitecturale; Colaborarea cu emergentul Incubator Local pentru Parteneriate (Local Enterprise Partnership) și partenerii aferenți acesteia în scopul integrării în masterplan a obiectivelor și a cadrului de implementare aferent LEP; .Colaborarea cu comunități locale în vederea planificării viitoarelor intervenții detaliate în funcție de nevoile/necesitățile constatate. 2. Integrarea masterplanului în procesul de planificare a întregului oraș- implică un set de documente de planificare suplimentare pentru asigurarea coerenței între strategii. 3. Utilizarea masterplanului ca garanție pentru fondurile atrase de orașoportunitățile viitoare ce vor fi exploatate în sensul sprijinirii masterplanului sunt: O zonă de antreprize pe perimetrul unei zone de transformare în cadrul centrului orașului, în scopul stimulării investițiilor în afaceri și generării de locuri de muncă; Cotizația comunitații la infrastructură – setarea tarifelor pentru alocarea de resurse finaciare către infrastructura publică necesară pentru dezvoltare; Utilizarea de programe europene precum JESSICA pentru sprijinirea proiectelor;

Pagina 45 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Birmingham – „Big City Plan”

Viitoare districte de implementare a afacerilor (în special pentru incubatiare de afaceri și centre de educare profesională); Colaborare cu Incubatorul Local pentru Parteneriate pentru identificarea priorităților în privința alocării de fonduri; 4. Setarea și intervenția rapidă a supra priorităților– în cadrul masterplanului sunt identificate 5 zone majore de transformare în sensul creșterii sustenabile a centrului și a regenerării în detaliu. În cadrul fiecărei zone au fost stabilite priorități de finanțare atât pentru resurse financiare cât și în ceea ce privește competențele.

Pagina 46 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Regiunea Rhine-Ruhr — Ruhr Metropolis

6. Regiunea Rhine - Ruhr — Ruhr Metropolis 6.1 Date generale Regiunea Rhine – Ruhr25 este cel mai mare areal metropolitan, cu un număr de peste 11 milioane de locuitori. Prezintă o structură policentrică, acoperă o suprafață de 7.110 kmp și este amplasat în landul federal North Rhine-Westphalia.

^ Figura 10: Regiunea metropolitană Ruhr. Sursă imagine: http://en.wikipedia.org/wiki/Rhine-Ruhr

Regiunea Ruhr face parte din această arie metropolitană extinsă. Acoperă o suprafață de 4.435kmp și are o populație de cca. 5.2 milioane de locuitori. Este cea mai mare aglomerație urbană din Germania și una din cele 5 mari conurbații ale Europei26. este alcătuită dintr-o serie de orașe industriale mari (Duisburg, Oberhausen, Bottrop, Mulheim an der Ruhr, Essen, Gelsenkirchen, Bochum, Herne, Hamm, Hagen,

25 26

În http://en.wikipedia.org/wiki/Rhine-Ruhr În http://www.metropoleruhr.de/en/home/ruhr-metropolis/data-facts.html Pagina 47 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Regiunea Rhine-Ruhr — Ruhr Metropolis

Dortmund și districtele preponderent rurale – Wesel, Recklinghausen, Unna, EnnepeRuhr, listate de la vest la est)27 . De-a lungul timpului s-a tranformat dintr-o zonă industrială într-o metropolă orientată spre servicii și cultură28 . În prezent se dezvoltă ca locație culturală, științifică și tehnologică, oferind standarde înalte de viață. Concomitent s-a format brandul „Rhur Metropolis” . Industria cărbunelui și oțelului prin care s-a dezvoltat regiunea Ruhr pe perioada industrializării, s-a diminuat treptat după anii `60 din pricina randamentului și profitabilității în continuă scădere. Proceul de transformare a regiunii a început imediat după dispariția acesteia, prin Universitatea din Bochum, prima fondata (1963) în cadrul regiunii. Între timp, în regiune s-au stabilit peste 20 de universități contribuind, astfel, la formarea uneia dintre cele mai importante rețele de educare, cercetare și dezvoltare29.

^ Figura 11: Regiunea metropolitană Ruhr, sursă imagine: http://www.metropoleruhr.de

6.2 Orașele și specificitatea lor Duisburg – Un oraș cu atmosferă maritimă datorită densității cursurilor de apă ce-l traversează. Deține unul din cele mai mari porturi din lume și o multitudine de activități legate de prezența resursei de apă. 27

În http://en.wikipedia.org/wiki/Ruhr Ibid. 15 29 Ibid. 15 28

Pagina 48 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Regiunea Rhine-Ruhr — Ruhr Metropolis

Oberhausen – Recunoscut pentru peisajul idilic generat de arhitectura sa specifică, o combinație armonioasă între elemente de patrimoniu industrial și inserții moderne. De asemeni, este recunoscut și pentru Muzeul Industriei ce deține o colecție de materiale, ilustrând 150 de ani de istorie în acest domeniu. Mulheim an der Ruhr – oraș mic dar cu un patrimoniu industrial dens. Este recunoscut pentru faptul că toate aceste obiective au fost păstrate, conservate și utilizate pentru funcțiuni, cu preponderență, muzeale sau pentru diverse instituții. Essen – Orașul artei și centrul regional, fost oraș minier. Mina Zollverein XII este inclusă în patrimoniul UNESCO. Bochum – este centrul festivalurilor din zona metropolitană, evenimente susținute în cadrul ansamblurilor de patrimoniu industrial renovate. Hamm – Aici, doi artiști au fost convocați pentru a renova fosta unitate de spălare a cărbunilor, loc ce acum a devenit parcul Maximilian. Hagen – oraș străbătut de 4 râuri importante ( Ennepe, Lenne, Volme, Ruhr), caracterizat de ample terenuri cu păduri și văi. Dacă în trecut era un centru industrial pentru producția de materiale feroase, în prezent este cel mai bogat oraș în spații verzi din North Rhine Westphalia. Dortmund – fost oraș puternic industrializat, în prezent transformat prin revitalizarea și conservarea fostelor uzine industriale ce acoperă o parte considerabilă din oraș. Muzee de patrimoniu industrial în combinație cu un mediu propice pentru tinerii creativi.

6.3 Modalități de cooperare Asociația Regională Ruhr s-a format în anul 1920 30 ca o asociație pentru amplasamentele de producție a cărbunelui. În 2004, această asociație se restructurează având ca argument nevoia de a răspunde la noile necesități de dezvoltare și orientare în materie de relații în teritoriu.

În The Ecological Land Management of the Ruhr Regional Association RVR – A New Path to the Preservation of Open Spaces , Manfred BOTTMEYER, Johannes RIEDEL, Hilde ROTERING-VUONG, Germania Pagina 49 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Regiunea Rhine-Ruhr — Ruhr Metropolis

Structură: Ansamblul Asociației – compusă din reprezentanți numiți ai consiliilor municipale, 11 membri consultanți aleși din diverse domenii de activități, primarii orașelor. Comitetul Asociației – constă în lideri din cadrul funcționarilor publici și secretarii generali din cadrul partidelor politice interesate. Obiectivele comune în legătură cu dezvoltările viitoare sunt stabilite pe perioade de 10 sau 15 ani, de către Asociația Regională. În principal vizează domeniile locuirii, activităților industriale și spațiile aferente, agrement și rezervații naturale și zonelor de protecție împotriva inundațiilor. Asociația pregătește un set de recomandări pe baza cărora, autoritățile locale ale orașului și cele regionale formulează un plan regional. Acesta va fi, în final, aprobat (sau nu) de către parlamentul regiunii Ruhr. În continuare, fiecare comunitate va avea dreptul să schimbe anumite propuneri conform nevoilor, în măsura în care nu vor afecta dezvoltarea altor zone. Parlamentul regiunii Ruhr, reprezintă interesele acesteia și este alcătuit dintr-un număr de 70 de membri cu drept de vot, selectați de către comunitatea fiecărui oraș. Directorul Asociației – este ales pentru o perioadă de 6 ani de către Ansamblul Asociației, în urma unei solicitări publice pentru ocuparea postului.

REȚEA DE AUTOSTRĂZI ȘI AEROPORTURI.

« Figura 12: Rețeaua de autostrăzi

Pagina 50 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Regiunea Rhine-Ruhr — Ruhr Metropolis « Figura 13: Rețeaua de aeroporturi

Acestea au scopul de a stabili conexiuni atât între orașele incluse în zona metropolitană, cât și cu alte puncte importante la nivel internațional. Circuit culural-artistic: bazat pe conectarea centrelor culturale/polilor culturali de importanță începând cu nivelul local și până la cel internațional. Este un traseu ce incită la descoperirea valorilor specifice fiecărui oraș din regiune și o modalitate eficientă și durabilă în menținerea viabilității turismului, promovării imaginii orașelor în general.

O altă modalitate de a comunica este cea prin intermediul canalelor și cursurilor de apă importante ce traversează teritoriul (Rhine, Lippe).

6.4 Programe Essen a fost ales Capitală Europeană a Culturii în 2010. Folosindu-se de această oportunitate, autoritățile orașelor regiunii au colaborat pentru a pune la punct un program de promovare a întregii regiuni. În acest scop, au folosit 3 teme principale (mitologie, metropolă, Europa), menite să evoce o poveste a regiunii, să incite interesul localnicilor, turiștilor și alți potențiali vizitatori. Dintre cele mai relevante exemplificări ale temelor sunt: Ruhr Mythology(Întrebare principală – Ce ne redă consistența? - se referă la identitatea culturală și la moștenirea modelului de proximitate spațială în regiune); Re-designing the Metropolis(Întrebare –

Pagina 51 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Regiunea Rhine-Ruhr — Ruhr Metropolis

Cum vrem să trăim? – prin intermediul căreia, autoritățile locale, reprezentanți ai comunității și alți actori interesați au formulat o viziune comună în legătură cu dezvoltarea viitoare a zonei metropolitane).

^ Figura 14: Circuit turistic și cultural – conexiuni prin cursurile de apă

Pentru susținerea și promovarea acestui program de mare anvergură, autoritățile locale au implementat un sistem de informații reprezentat de site-ul oficial (http://www.essenfuer-das-ruhrgebiet.ruhr2010.de). În cadrul acestuia se regăsesc informațiile cu privire la caracteristicile programului, conceptual de la baza acestuia, temele convocate și evenimentele/acțiunile aferente. Sunt expuse informații cu privire la ofertele centrelor pentru vizitatori din cadrul fiecărui oraș, modul de accesare a zonei și oferta de evenimente și obiective de vizitat în cadrul circuitului cultural.

Pagina 52 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. II. Studii de caz – Exemple europene » Regiunea Rhine-Ruhr — Ruhr Metropolis

6.5 Lecții

^ Figura 15: Eveniment în Duisburg

O zonă metropolitană puternică este caracterizată prin sistemul de care orașele incluse îl ppot forma. Concomitent, orașele devin mai puternice, tocmai prin această interrelaționare perpetuă între ele. O cooperare constantă în scopul atingerii unor obiective comune este un instrument nu doar eficient, ci și vital. Prin solidaritate au demonstrat că se pot comporta ca un singur oraș, o comunitate educată și bogată în evenimente culturale, ce tinde să cumuleze mari valori de patrimoniu pentru posteritate. Interesant este de observat modul și intensitatea folosirii patrimoniului industrial din spații poluante, neatrăgătoare, în spații-emblemă pentru artă, activități de relaxare în pădurea industrială, spații publice ce promovează cu succes întreaga regiune metropolitană ca pe un întreg. Cumulul de valori întregește și, totodată, pastrează specificul și istoria fiecărui oraș.

Pagina 53 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați

III. Cazul Brăila-Galați ARGUMENT De ce este necesară cooperarea dintre orașele Galați și Brăila? Pentru crearea infrastructurii comune (aeroport, pod peste Dunăre) în scopul deservirii ambelor orașe, creării și îmbunătățirii conexiunilor cu alte zone. Pentru realizarea de proiecte comune ce ar putea fi susținute și implementate eficient și în intervale mai scurte de timp. Posibilitatea de a crea zona metropolitană Galați – Brăila ce poate fi generată doar de orașul Galați care, spre deosebire de Brăila, este recunoscut ca municipiu de rang I, conform Legii 351/2001, municipiu de importanță națională cu influențe la nivel european. A doua zonă metropolitanăși pol competitiv al României după București; Pol strategic pentru rolurile României în Balcani și în relația Marea Baltică - Marea Neagră; Cel mai important pol intermodal de la granița de răsărit a Uniunii Europene cu Ucraina și Moldova; Cel mai important sistem de porturi fluviale al Dunării de Jos situat pe Coridorul IX Paneuropean, conectat la Coridoarele IV și VII Paneuropene și în Zona Bazinului Mării Negre. Deși în țară au fost constituie (începând cu 2001) și funcționează mai multe zone metropolitane (Oradea, Iași, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Târgu Mureș, Timișoara), formarea Zonei Metropolitane Galați - Brăila nu poate folosi niciunul din modelele de zone metropolitane existente, din cauza particularității sale de doi poli urbani generatori de zonă metropolitană, în loc de unul singur, așa cum este cazul celorlalte. De aceea Zona Metropolitană Galați - Brăila trebuie să „inventeze" un nou model de zonă metropolitană, care va fi unic în România dar cu similarități cu alte zone metropolitane europene31 .

adaptat după http://www.impact-est.ro/?module=disp_sto&story_id=5441&format=html - ziar online Pagina 54 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați

ZONA DE STUDIU Acest studiu se concentrează asupra sistemului urban Brăila-Galați, două mari orașe, ambele situate în zona de dezvoltare sud-est. Ambele orașe se confruntă cu o acută micșorare a populației, concomitent cu îmbătrânirea acesteia. Nu sunt suficiente măsurile locale de prevenire a migrării populației. Este nevoie de politici integrate la nivel regional și național în scopul coerenței și echității atât sociale cât și teritoriale. Motivația ce stă la baza optării unei abordări a celor două orașe ca sistem urban este nevoia de cooperare ca pilon pentru dezvoltările viitoare. Dat fiind contextul socioeconomic dezavantajos (declin industrial, scădere demografică), atât Brăila cât și Galați au nevoie de o nouă abordare în vederea soluționării problemelor prezente și stimularea dezvoltării economice și sociale. Pentru caracterizarea celor două orașe am folosit un set de criterii relevante pentru implementarea conceptului de orașe creative, respectiv sistem urban creativ: amplsare geograficăși accesibilitate, mediu economic și social, elemente culturale și tendințe. În completarea etapelor metodologice, am analizat documentațiile de urbanism existente (analiza preliminară): PATJ Brăila, PATZ Periurban Brăila, PUG Galați, PUG Brăila, și informațiile de pe site-urile oficiale ale primăriilor, consiliilor județene de oraș. Criteriile de care am ținut cont în această etapă a analizei constau în identificarea relațiilor în teritoriu,rețeaua de localități, oportunitățile de dezvoltare atât la nivel teritorial cât și la nivel local, structura activităților și destinația terenurilor, datele demografice (evoluția populației, nivel de educație, migrație, tendințe), ocuparea forței de muncăși sectoarele economice importante și/sau cu potențial, elemente de mediu, patrimoniu natural și construit, infrastructuri de transport, elemente strategice de dezvoltare, elemente restrictive și potențial de dezvoltare.

Pagina 55 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați

ÎNTREBĂRI CHEIE La ce niveluri pot coopera cele două orașe? Care sunt zonele strategice de intervenție în sensul dezvoltării eficiente prin cooperare, din cadrul celor două orașe? Ce instrumente sunt necesare pentru dezvoltarea zonelor strategice? Cum poate fi exploatată zona periurbană a Brăilei astfel încât să contribuie la atractivitatea zonei și să consolideze relația dintre cele două orașe? Cum poate fi sporită atractivitatea și competitivitatea celor două orașe? Ce caracteristici ale orașului creativ se regăsesc în cadrul celor două orașe și cum pot fi exploatate? Care sunt valorile culturale specifice fiecărui oraș?

Pagina 56 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Brăila

7. Brăila 7.1. Scurtă caracterizare a orașului Prima atestare documentară a orașului Brăila datează din 1368 32. Situat în sud-estul Romaniei, municipiul Brăila se întinde pe o suprafață de 4.392 ha și se compune din 3 zone: zona municipiului propriu-zisă, stațiunea Lacu Sărat, platforma industrială Chiscani, totalizand 3.444,46 ha de teren intravilan33. ^ Figura 16: Localizare Brăila

Conform INS, populatia orașului era, în 2010, de 211.161 locuitori. Municipiul are acces direct la magistralele de căi feroviare și rutiere fiind, totodată, port maritim la Dunăre. Legaturile auto care fac legătura cu municipiul Brăila sunt DN 21 Slobozia – Brăila, DN 2B Buzău – Brăila, DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila, DN 23 Focșani – Brăila, DN 22B (Dig Brăila– Galați). Din toate acestea DN 22 traversează Municipiul Brăila și ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcția Tulcea. Legăturile feroviare se fac din direcția București, Buzău, Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila și fac legătura cu Moldova prin Galați34. Brăila, a fost un important centru industrial al României, ce a cunoscut o dezvoltare economică datorată existenței fabricilor din industria grea și ușoară. Creșterea economică a municipiului a fost influențatăși de numărul mare de IMM-uri care iși desfășoară activitatea în diverse domenii la nivel local, acestea fiind în continuă creștere datorită faptului că sunt cele mai flexibile și inovative, ele reprezentând bazele unor creșteri economice susținute. Domeniile relevante ale municipiului Brăila sunt reprezentate de construcțiile metalice, confecțiile metalurgice, mașini și echipamente, 32

Informație preluată de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Braila Informații preluate din PUG Brăila, Urbanism și regenerare urbană 34 Informații preluate și adaptate din PIDU Brăila 33

Pagina 57 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Brăila

reparații și construcții de nave, producția și distribuția de energie electrică, alimentarăși băuturi, mobilier și articole de mobilă, turismul și agricultura. În prezent patrimoniul cultural al orașului este reprezentat de următoarele obiective: Teatrul Maria Filotti, Muzeul Brăilei, pe lângă alte obiective culturale ce ar putea face obiectul intervențiilor în scopul promovării creativității. Mediul academic universitar este reprezentat în municipiul Brăila de: Facultatea de Inginerie „Dunărea de Jos”, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Pitești, Filiala Brăila, Universitatea Ecologică București, Universitatea „Spiru Haret” București, Universitatea „Hyperion” București, Universitatea „Danubius” Galați, Universitatea „Victor Babeș” Timișoara, Școala Națională de Studii Politice și Administrative București. Se intentionează ca, pe viitor, Brăila să devină un centru universitar prin înființarea unei Universități publice. Activitatea investițională în municipiul Brăila a avut o tendință ascendentă, atât datorită accesării fondurilor de pre-aderare cât și a fondurilor post-aderare. În perioada 20002007 au fost implementate proiecte investiționale în toate domeniile de interes public, atât social cât și de dezvoltare industrială. De asemenea, municipalitatea brăileană deține un portofoliu variat de colaborări și parteneriate cu diverse instituții implicate în atragerea fondurilor europene (Consiliul Județean Brăila, orașe infrățite: Calais (Franța), Plevna (Bulgaria), Katerini și Argostoli (Grecia), Nilufer și Denizli (Turcia), Bitola și Kavadarci (Macedonia).

7.2. Principalele probleme. Priorități de dezvoltare 7.2.1

Probleme strategice a.

Relații în teritoriu, infrastructură și mediu: cooperare intercomunală ineficientă sau absentă integral la nivelul UAT-urilor învecinate Brăilei și la nivelul zonei periurbane; riscul de inundații și terenurile greu de fundat în special în zona periurbană a Brăilei; comunicarea cu teritoriile de pe celălalt mal al Dunării; posibilități de cooperare cu orașul Galați nevalorificate;

Plan socio-economic: declinul industrial; migrația forțelor de muncă (tinere, în special) și îmbătrânirea populației; resurse de teren agricol nevalorificate;

Pagina 58 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Brăila

Culturăși imagine urbană: Zone reprezentative pentru un oraș port nevalorificate (Portul Brăilei, zonele de docuri, faleza, gara Brăilei ca spațiu de prim-contact al omului cu un oraș), dotare scăzută a orașului cu pații pentru cultură și agrement; patrimoniu construit în mare parte degradat și nevalorificat.

7.2.2

Nevoi de dezvoltare a.

Dezvoltare și competitivitate economică: Relansarea economică a orașului; dezvoltarea și consolidarea relațiilor Brăilei în cadrul sistemului urban BrăilaGalați și în cadrul zonei periurbane; definirea și consolidarea rolului jucat de Brăila la nivel regional; realizarea podului peste Dunăre; realizarea aeroportului de pe perimetrul comunei Vădeni din zona periurbană a Brăilei; promovarea Brailei ca pol turistic pe Dunăre.

Dezvoltarea resurselor umane: dezvoltarea resurselor umane existente; diversificarea și creșterea de locuri de muncă;

Dezvoltare urbană: Regenerarea zonei Gării pentru a dezvolta și susține spațiul public; Regenerarea falezei Dunării și amenajarea acesteia într-un mod adecvat, atractiv ca spațiu ce ajută la conturarea imaginii favorabile a orașului; Restaurarea și consolidarea monumentelor de patrimoniu industrial (Riseria Română, Moara Violatos, ruinele fostei tipografii din Brăila – reconstituirea istoriei acesteia în imagini); managementul integrat al fondului construit din cadrul zonelor industriale aferente falezei cu cel al zonei protejate aferente centrului istoric al Brăilei și valorificarea potențialului turistic; rezolvarea problemeor de discontinuitate din cadrul orașului atât la nivel spațial cât și la nivel funcțional.

Dezvoltare comunitară: Lărgirea de oferte de activități culturale, agrement și divertisment pentru locuitorii orașului dar și pentru potențialii vizitatori; Crearea de noi spații publice atractive și valorificarea celor existente.

Pagina 59 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Galați

8. Galați 8.1. Scurtă caracterizare a orașului Prima atestare documentară a orașului Galați datează din 1445. Este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei. Poziționat pe malul stâng al Dunării, ocupă o suprafață de 241,5 km2, la confluența râurilor Siret (la vest) și Prut (la est), lângă Lacul Brateș, cel mai mare ochi de apă din această parte a țării. ^ Figura 17: Localizare Galați

Conform INS, populatia era, in 2009, de 290.733 locuitori. Orașul are o amplasare strategică prin poziționarea sa la 130 km față de litoralul Mării Negre, la aproximativ 250 km față de capitala țării, București, Chișinău (capitala Republicii Moldova) și Odessa (Ucraina)35. Municipiul Galați este traversat de drumurile naționale DN2B, care leagă orașul Buzău de Galați, DN22B situat pe digul dintre Galați și Brăila și DN 26 care leagă orașul Galați de Bârlad, practic de regiunea de Nord-Est. Face parte din Regiunea Sud Est, este străbătut de Coridorul VII – Dunarea, cu brațul Sulina și Canalul Dunăre – Marea Neagră. Unele drumuri naționale se continuă cu marile artere europene [ E60, E85, E87, E70]. Din Galați pleacă trenuri [rute directe] în direcția București Nord, Iași, Constanța, Târgu Mureș, etc. Pe teritoriul orașului se află unul din cele 4 porturi dunărene din rețeaua TEN, transportul făcându-se și pe cale fluvial-maritimă, pe lângă cea rutierăși feroviară.

În Local Action Plan City of Galati, Raport final URBACT, aprilie 2011 (urbact.eu) Pagina 60 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Galați

Ca patrimoniu cultural, Galațiul deține un teatru dramatic [„Fani Tardini”], muzical [„Nae Leonard”], Centru multicultural „Dunărea de Jos”, o casă de cultură a studenților, etc. Mediul universitar al orașului cuprinde un număr de 16 facultăți în cadrul celor 2 universități „Danubius”[privată] și „Dunărea de Jos”[publică]. La nivelul municipiului Galați există următoarele instituții de cercetare: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură; Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Automatizări; Institutul de proiectare navală ICEPRONAV, Universitatea „Dunărea de Jos” cu centre de cercetare în domeniile social, Uman, matematică, fizică, automatizări, inginerie navală, construcție de mașini, chimie alimentară, tehnologia pescuitului și metalurgie. Principalele surse de venituri sunt Platforma industrială „Arcelor Mittal” și Șantierul Naval „Damen”.

8.2. Principalele probleme. Priorități de dezvoltare 8.2.1

Probleme strategice a.

Relații în teritoriu, infrastructurăși mediu:cooperare interurbană ineficientă sau absentă integral între Galați și Brăila; comunicarea deficitară cu teritoriile de pe celălalt mal al Dunării;

Plan socio-economic:declinul industrial; migrația forțelor de muncă (tinere, în special) și îmbătrânirea populației; resurse de teren agricol nevalorificate;

Culturăși imagine urbană:Centrul orașului anost, incert și axe cu potențial reprezentativ datorită clădirilor de patrimoniu nevalorificate; Zone reprezentative pentru un oraș port nevalorificate (Portul Galațiului, zonele de docuri, faleza, gara orașului Galați ca spațiu de prim-contact al omului cu un oraș), dotare scăzută a orașului cu spații pentru cultură și agrement; patrimoniu construit în mare parte degradat și nevalorificat.

8.2.2

Priorități a. Dezvoltare și competitivitate economică:Relansarea economică a orașului; dezvoltarea și consolidarea relațiilor Galațiului în cadrul sistemului urban BrăilaGalați; definirea și consolidarea rolului jucat de Galați la nivel regional; identificarea unor noi modalități de traversare a Dunării; realizarea aeroportului de Pagina 61 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Galați

pe perimetrul comunei Vădeni din zona periurbană a Brăilei; promovarea Galațiului ca centru universitar, cultural și artistic pe Dunăre. b. Dezvoltarea resurselor umane:dezvoltarea resurselor umane existente; diversificarea și creșterea de locuri de muncă; c. Dezvoltare urbană:Revitalizarea zonei centrale și a spațiilor publice adiacente; Regenerarea falezei Dunării și amenajarea acesteia într-un mod adecvat, atractiv ca spațiu ce ajută la conturarea imaginii favorabile a orașului; rezolvarea problemelor de discontinuitate din cadrul orașului atât la nivel spațial cât și la nivel funcțional. d. Dezvoltare comunitară:Lărgirea de oferte de activități culturale, agrement și divertisment pentru locuitorii orașului dar și pentru potențialii vizitatori; Crearea de noi spații publice atractive și valorificarea celor existente.

Pagina 62 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Dimensiunile cooperării

9. Dimensiunile cooperării Scopul acestui sistem urban este de a se afirma ca un motor de dezvoltare pentru o regiune creativă. În același timp poate promova o mișcare generală de aplicare a conceptelor vizate în secțiunea anterioară, cu scopul de revitalizare a localităților urbane învecinate și a întregii regiuni, în sensul de amplificare a competitivității orașelor bazate pe potențialul creativ al comunităților. Pe baza studiilor de caz europene, poate fi conturată o tipologie de politici bazate pe creativitate luând în considerare: o (1) abordare la nivel de cadru fizic, o (2) abordare la nivel de mediu / spațiu verde, (3) abordare tematicăși o (4) abordare integrată.

^ Figura 18: Relații la nivel de zonă metropolitană (aria de influență - rază de 30 km)

Pagina 63 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Dimensiunile cooperării

Abordarea fizică face referire la mediul construit, la regenerarea și renovarea urbană. Abordarea la nivel de mediu cuprinde activitățile de îmbunătățire a calității vieții și a spațiului urban. Abordarea tematică constă în selectarea unor segmente specifice de industrii creative și vizeaza, în principal, activități pe baza capitalului imaterial. Abordarea integrată se bazează pe atragerea de talente, afaceri creative prin intermediul intervențiilor integrate la nivel social, cultural, economic și de mediu.

CONCLUZII – SISTEM DE COLABORĂRI Pentru a eficientiza și facilita dezvoltarea celor ouă orașe, crearea unui sistem de colaborări este o soluție pe termen lung, menită să asigure continuitatea procesului de dezvoltare. Cadrul pentru acest sistem are la bază o viziune comună a dezvoltării viitoare, un set de obiective și măsuri ce servesc interesele comune. Sistemul de colaborări implică atât modul de relaționare dintre cele două orașe, cât și nivelul comunității orașelor și cum pot contribui la implementarea viziunii comune. Este recomandat ca exploatarea cunoștințelor, schimbul de know-how și aptitudinile creative să fie convertite în capital. De asemeni sunt necesare activități de promovare și conștientizare a importanței creativității în cadrul companiilor. O cauză majoră pentru încurajarea extrem de slabă a dezvoltării creativității, cauză ce nu ține în întregime de fiecare oraș în parte, este sistemul educațional învechit și depășit. Un pas major în rezolvarea acestei probleme ar trebui să demareze de la un nivel mai înalt, urmat de inițiative la nivel local în scopul dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere, printr-o comunitate creativă în care indivizii sunt interesați de dezvoltarea personală.

Pagina 64 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Premisele dezvoltării unui sistem urban creativ

10. Premisele dezvoltării unui sistem urban creativ 10.1 În ce măsură pot fi catalogate drept orașe creative – Anexa 5 Ambele orașe au elementele necesare pentru crearea unui mediu favorabil creativității și inovării. În special orașul Galați, prin existența celor două universități, beneficiază de departamente de cercetare și programe specifice. Biblioteca V. A. Urechia se remarcă prin proiectele culturale și educaționale. Teatrele atât din Galați cât și din Brăila prezintă inițiative în ceea ce privește promovarea valorilor și a evenimentelor teatrale. Din păcate, în general, evenimentele cu specific cultural și/sau educațional nu au parte de o promovare eficientă, prin urmare, acestea riscă să se diminueze în timp și să-și piardă caracterul reprezentativ pentru orașe.

10.2 Elemente de inovație și competitivitate Elementele de schimbare într-un sens creativ pot fi: Administrația locală ca îndrumător al dezvoltării— conducătorii locali pot promova și / sau facilita dezvoltarea unui ecosistem creativ în condițiile în care aceștia prezintă proactivitate, viziune, sunt adepți ai schimbării, pregătiți să își asume riscuri. Agenți ai schimbării ca motoare ale transformării creative— Anumiți actori (ex. : grupări de oameni, persoane sau organizații) pot activa ca agenți ai schimbării în sensul unei transformări creative prin cunoștințele, ideile și viziunile abordate. Colaborare și implicarea comunității— Încurajarea colaborării la toate nivelele (politic, autorități, universități , instituții tehnologice, companii, societatea civilă) și promovarea implicării comunitare factori de succes esențiali în ceea ce privește implementarea strategiilor bazate pe creativitate. Agenți creativi promovând o abordare interdisciplinară— Rolul agenților creativi este important prin faptul că aceștia pot acționa ca și conectori între industrii, diverse domenii ale cunoașterii, discipline și factori de decizie, promovând interdisciplinaritatea.

Pagina 65 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Premisele dezvoltării unui sistem urban creativ

Planificarea experimentalăși informală, evaluarea rezultatelor creative— strategiile bazate pe creativitate trebuie să prezinte flexibilitate, natură experimentală, lipsite de formalități în ciuda importanței sistemului de monitorizare și evaluare folosit în scopul măsurării rezultatelor și impactului. Evitarea conflictelor locale și a gentrificării sociale— pentru a contribui la un mediu local creativ, implementarea unei strategii bazate pe creativitate ar trebui să conțină un program de aplanare a conflictelor, evitând gentrificarea socială. Sistem educațional local bazat pe principii creative—Școlile de înaltă calitate reprezintă atât un factor de atracție pentru persoanele creative, cât și o sursă internă de această natură pentru un teritoriu mai vast. Este esențială implementarea unui sistem educațional bazat pe creativitate și nu doar simpla activitate de ”import” de persoane talentate din surse externe. Spații creative temporare, flexibile și accesibile— Utilizarea flexibilă a spațiilor este un atribut cheie pentru o strategie bazată pe creativitate, într-un context în care metodele de lucru și nevoile induse se află într-o schimbare perpetuă. Spațiile vacante pot fi utilizate pentru activități creative efemere la un pret redus. Spații creative pentru experimente și activități complementare— Crearea unor spații de tipul locuințelor pentru artiști, case locuire – spațiu de lucru, incubatoare creative, spații de întalniri și conferințe, constituie un factor de succes atât pentru artiștii ce-și doresc o locuință pe perioade scurte de timp cât și pentru noii rezidenți permanenți.

Cum și ce implementăm? Pentru sistemul urban Galați-Brăila, relevante sunt patru concepte a căror viabilitate poate fi demonstrată: Oraș Creativ: Sectorul cultural al orașelor poate fi clasificat drept divers prin multitudinea de obiective și evenimente culturale. Dezvoltarea acestui sector poate fi un succes în contextul prezent. În cadrul orașului Galați există festivaluri cu tradiție [Festivalul Studențesc de Muzică Folk – BALADELE DUNĂRII; Festivalul Național de

Pagina 66 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Premisele dezvoltării unui sistem urban creativ

Comedie, în cadrul Teatrului Dramatic; Festivalul Muzical Internațional LEONARD; Festivalul Covurluiului; Festivalul Internațional de Fanfare și Orchestre de Marșși Promenadă; Sărbătorile Galațiului]. Brăila gazduiește, de asemeni, în fiecare an, următoarele evenimente: Festivalului Internațional de muzică ușoară “George Grigoriu”, Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării, Concursul de Canto „Hariclea Darclee", spectacolele oferite de teatrul „Maria Filotti". Prin acestea, cele două orașe demonstrează capacitatea de a susține acte de creație în sensul originalității, nu al imitației. Astfel, intenția este de a păstra identitatea fiecărui oraș, redefinindu-le prin redirecționări și transformări prin metode inovative. Păstrăm tradiția și inserăm noi valori, redefinim trăsături în scopul de a contura o identitate puternică, cu promovare la nivel internațional. Prin colaborarea celor două orașe se poate promova un ansamblu urban cu valențe deosebite, date de specificul fiecărei comunități, accentuând caracteristicile socio-culturale. Folosindu-ne de patrimoniul cultural existent, putem promova simboluri, element essențial pentru un oraș creativ. Pe lângă evenimentele internaționale ce ar putea promova imaginea celor două orașe, menționez și câteva obiective cu potențial turistic: Galați – Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, Muzeul de Istorie, Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza, Muzeul de artă vizuală, Muzeul Satului, Faleza Dunării, etc. Brăila – Teatrul Maria Filotti, Palatul Agriculturii, Faleza Dunării, etc. Prezentului parc industrial din Galați i se pot insera noi funcțiuni din domeniul tehnologiilor înalte. Zona Porturilor industriale poate fi asociată cu o nouă zonă de afaceri și comerț [activități ce sunt deja în curs de dezvoltare] dotate cu spații expoziționale ce pot găzdui diverse evenimente cu tematica inovativă. Aceeași strategie poate fi implementatăși în cazul Brăilei, unde zonele industriale se găsesc, cu preponderență, de-a lungul cursului Dunării.

Pagina 67 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Premisele dezvoltării unui sistem urban creativ

În proximitatea universităților și a centrelor de activități portuare pot fi inserate insulele antreprenoriale, fiind în directă legatura cu mediul profesional și universitar, sursă de capital intelectual și creativ. În acest fel pot fi identificate și noi forme de venit, accentuând latura competitivă a celor două orașe. Concomitent cu aceste schimbări, administrarea orașului ar trebui să treacă de la un statut managerial la unul antreprenorial. Clasa creativă reprezintă, în prezent, un sector demografic relativ scăzut. Din datele analizate se observă un model al valorilor personale migrând spre postmodernism, în special în ceea ce privește populația tânără din mediul urban. Estimările din anumite țări vestice indică faptul că numărul de angajați în industriile-copyright se va dubla, cel puțin, până în 2015. În România însă, datele demografice indică un traseu care, deși va avea același rezultat, este parcurs mai greu decât în vest. În SUA, clasa creativă ocupă aproximativ 30% din forța de muncă totală, însă această valoare este încă foarte mare pentru polul Galați-Brăila. Chiar și așa, această clasă socio-economică poate fi impărțită în două grupe majore: a. Nucleul super-creativ: cercetare, IT, artă, și media; de regulă, această subclasă

ocupă un procent mai mic decât următorul grup; b. Profesioniștii: ocrotirea sănătății, educație, drept sau afaceri.

Pentru atragerea și stabilizarea unei potențiale clase creative în Galați-Brăila, sunt necesare, în primul rand, oferirea unor condiții ridicate de trai [de ex. calitatea locuirii și salarii mari etc.]. Pe lângă aceste facilități este necesarăși crearea unor programe școlare și universitare de promovare a creativității și a inițiativei proprii, activități care vor spori numărul tinerilor doritori să se implice în activități creative după terminarea ciclului educativ. În ceea ce privește cooperarea dintre Galați și Brăila, se poate forma un “schimb” între educație și locuri de muncă. Din acest punct de vedere, cele 2 orașe își mențin complementaritatea care, la momentul actual, este slab conturată, întărind-o prin multe ale moduri, după cum voi demonstra în cele ce urmează. De exemplu, ținând cont de faptul că în Galați se află două universități, activitățile de educație se pot dezvolta și mai mult decât în prezent pentru a cuprinde și necesitățile Brăilei în ceea ce privește

Pagina 68 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Premisele dezvoltării unui sistem urban creativ

educația superioară. În schimb, Brăila poate investi în activitățile de cercetare, atrăgând forța de muncă specializată din Galați, care, însă, nu este nevoită să se mute (cu reședința) din oraș. În orice caz, programele educaționale pe tema creativității sunt necesare în ambele orașe, încă din clasele primare. Scopul final este crearea atât a clasei creative, cât și menținerea acesteia în cadrul sistemului urban Brăila – Galați. În ceea ce privește industria creativă, se poate miza pe industria bazată pe copyright, ținând cont de prezența unităților de producție deja existente, dar și industriile bazate pe cunoaștere și informație. O direcție foarte plauzibilă este crearea unor centre bazate pe cercetarea industrială aplicată, inovând astfel mediul de cercetare care este foarte slab în România. O altă direcție ar putea fi industriile IT, în special de software, cu preponderență în Galați, existente în cadrul parcului de soft. În general, există un grad mare de plauzibilitate în ceea ce privește dezvoltarea anumitor industrii: publicarea de cărți sau reviste, publicitatea, activități radio și TV, sau producția și distribuția cinematografică; telecomunicatiile, producerea hârtiei, mobilă, vestimentație. O altă direcție este dată de o ramură a industriilor creative: industriile culturale. Se pot crea anumite sisteme de activități specifice, cum ar fi un sistem de muzee, de biblioteci publice sau chiar promovarea unor festivaluri (în mare parte enumerate mai sus), care contribuie, pe lângă altele, la atragerea clasei creative. În prezent, tinerii din ambele orașe sunt orientați spre domenii artistice cum ar fi design (grafic, vestimentație, mobilier, industrial), arte plastice, sculptură, fotografie.

10.3 Concluzii Ambele orașe au în componența lor Zone Libere36, potențiale zone purtătoare de dezvoltare, mai ales relaționate cu alte instituții educaționale, de afaceri și servicii, etc.

spatiu geografic din teritoriul unei tari exceptat de la regimul sau vamal, unde nu se percep taxe vamale de import si unde se aplica o politica fiscala speciala. Zona Libera Galati – infiintata prin H.G.190/1994 se situeaza pe malul stang al fluviului Dunarea, la mila 80 in zona digului Badalan in partea de est amunicipiului Galati in apropiere de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina, aflandu-se in legatura directa cu linia ferata larga folosita in tarile fostei URSS, avand deci, acces direct la pietele Comunitatii Statelor Independente si are o suprafata de 136,98 ha teren din care o suprafata portuara de 6,98 ha cuprinzand 3 dane de acostare dotate cu toate instalatiile. Zona Libera Braila – a fost infiintata prin H.G. nr. 330/1994 care a fost modificata si completata prin H.G. nr.478/1999 si 535/2000, si are o suprafata totala de 110,6 ha si este formata din 3 perimetre, dispunand de asemenea de o zona portuara (perimetrul 1 in suprafata de 67,8 ha este situat in zona danelor aval a terminalului de containere propus, intre malul Dunarii si digul de aparare existent; perimetrul 2 in suprafata de 34,3 ha este amplasat in zona Varsatura, la periferia orasului; perimetrul 3, in suprafata de 8,3 ha, situat in sectorul portuar existent, intre Gara Fluviala si Pescarie, care dispune de platforme, constructii, utilitati care pot fi usor adaptate activitatilor de zona libera; si extinderea cu suprafata de 4,01 ha teren portuar pe care se afla depozite S.N.P. Petrom. Sursa: Zone Libere in Romania http://www.mt.ro/VECHI/httpdocs/domenii/zone_libere.html [13.ianuarie.2012, 18:09]

Pagina 69 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. III. Cazul Brăila-Galați » Premisele dezvoltării unui sistem urban creativ

De ce poate acest sistem urban să aspire la ideea de oraș/metropolă creativ/ă? Pentru că în cadrul celor 2 orașe există poli universitari puternici (Universitatea Danubius și Dunărea de Jos în Galați, Universitatea Constantin Brâncoveanu și Universitatea Petre Andrei, Colegiul universitar de institutori în Brăila), există o infrastructură de afaceri în domeniul IT&C în cadrul orașului Galați și urmează să fie construit un aeropot pe perimetrul județului Brăila, la limita dintre cele două orașe, inclus în cadrul sistemului urban. Astfel se pot forma competențe pentru atingerea obiectivelor de regenerare economică, socialăși culturală într-un sens creativ și inovativ. Fiecare dintre cele două orașe ar putea prezenta o anumită abordare față de industriile creative și, în general, față de conceptul „oraș creativ”. În prezent această abordare este cu preponderență nulă (în special în cazul Brăilei), însă, micile inițiative pot demara un proces de perpetuare a fenomenului. Înțelegerea contextului fiecărui oraș ne ajută să identificăm prin ce metode și unde putem aplica aceste concepte.

Pagina 70 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. IV. Concluzii și scenarii

IV. Concluzii și scenarii ARGUMENT Definiții alternative ale orașului37: 1.

Orașul este un „plex geografic”, o organizație economică, un proces

instituțional, teatru al acțiunilor sociale și un simbol estetic al consensului colectiv (...) orașul creeazăși este teatrul38. 2.

Orașul poate fi defenit drept locul în care diferențele se întâlnesc, se admit, se

exploreazăși se afirmă sau anulează reciproc. Distanțele în spațiu și timp sunt substituite prin opusuri, contraste și suprapuneri, și prin coexistența a multiple realități39. 3.

Ce este orașul dacă nu oameni? SHAKESPEARE W.

Orașele sunt articulări spațiale ale dezvoltării politice, demografice, economice,

tehnologice și culturale ce au loc la nivel local, regional, national și global. Un oraș este conturat în mod perpetuu de propriul context, identitatea acestuia, forma și funcția fiind în permanență redefinite. Este o entitate dinamică, cristalizată în mod constant prin standarde și valori sociale curente, sectoare și structuri economice dominante, prin idei politice și culturale și prin rapoartele de forțe40.

A. Diagnostic În urma analizei documentelor strategice (PATZ Periurban Brăila, PUG Brăila, PUG Galați, Strategiile de dezvoltare ale orașelor), am identificat următoarele caracteristici strategice: Pozitive: Poziționare geografică strategică (amplasarea pe cursul Dunării și în proximitatea graniței cu Republica Moldova și Ucraina, legătura cu Delta Dunării, Munții Măcin, litoralul Mării Negre); potențialul deosebit în domeniul învățămîntului universitar în special în Galați; existența potențialului economic; potențial turistic, asociativ; potențial în ceea ce privește inovația în special datorită existenței parcului de soft în cadrul 37

Citate preluate și traduse de pe http://citybreaths.com/tagged/definition-of-a-city (20 august 2012, 11:20) Tradus din Lewis Mumford, “What is a city” in: Architectural Record, 1937, p. 185. Tradus din Christian Schmid, interpreting Henri Lefebvre’s analysis of the urban (from: The Urban Revolution, De l’État, tome IV: lec contradictions de l’État moderne, The Production of Space), In: Cities for People, Not For Profit - Critical urban theory and the right to the city, 2012, New York: Routledge. 40 Extras din Sennett, 1992; Fainstein, 2001; Lefebvre, 2002; King, 2007 38 39

Pagina 71 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. IV. Concluzii și scenarii

orașului Galați; creativitatea și multiculturalismul. Prin aceste elemente de potențial, Galațiul și Brăila prezintă un număr considerabil de atuuri pentru a-și extinde influența în teritoriu și de a forma un pol cu de integrare europeană. Negative: deficiențe în racordarea la căi majore de transport; pericolul inundațiilor și a alunecărilor de teren; coordonare ineficientă între actorii locali (la nivel de administrație publică); dificultăți legate de gestionarea eficientă a resurselor locale; calitate slabă a serviciilor; industria tradițională in declin; migrația forței de muncă; probleme legate de resursele umane; accesul limitat la informație și servicii; valorificare insuficientă a potențialului multicultural; reprezentarea și promovarea intereselor orașului este slabă, începând cu nivelul local până la cel internațional. Dezvoltarea celor două orașe atât în parteneriat cât și individual, reprezintă o problem atât a autorităților locale cât și a comunității orașelor. Acestea din urmă trebuie să contribuie la definirea obiectivelor strategice ale propriului orașși să contribuie la implementarea lor. Existența și a celor mai mici resurse de antreprenoriat, inteligențăși mobilizare ar trebui exploatată și dezvoltată pentru a compensa declinul activităților industrial și pentru a crește capacitatea orașelor de a se relansa economic într-un sens creative și inovativ. Brăila și Galați dețin un profil strategic deosebit de puternic în ceea ce privește Amplasarea geografică și dezvoltarea sistemului de transport multimodal. Acestea trebuie să-și asume rolul regional în mod eficient și exemplar pentru localitățile din sfera de influență. În mod special, orașul Galați prezintă un potențial de dezvoltare a unei infrastructuri puternice de cercetare-dezvoltare-inovare prin numărul de facultăți, institute de cercetare și parcul de soft. Acest lucru ar putea stimula mediul antreprenorial, noile tehnologii și extinderea infrastructurii și în cadrul Brăilei. Succesul intervențiilor la nivel tactic și operațional depinde de capacitatea comunității de a forma grupuri comune de lucru (administrație - grupuri interesate) care săimplementeze programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, evalueze și corecteze în timp. Pagina 72 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. IV. Concluzii și scenarii

Anexele 6,7

B. Principii și direcții de acțiune Principii Construirea unei rețele teritoriale creative și a unui sistem de colaborări— teritorii de dimensiuni mici își pot însuși un rol decisiv ca motoare de dezvoltare cu influență asupra zonelor învecinate dar și rolul de punte între ”local” și ”global”, participând activ în cadrul rețelelor teritoriale orientate spre creativitate. Facilitarea vizibilității persoanelor creative la nivel local – talentele invizibile— Localizarea persoanelor creative ce ar putea contura o dimensiune reală a capitalului creativ existent la nivel local, prezintă importanță prin capacitatea de a scoate în evidență comunitatea respectivă, dar mai ales indivizii în cauză. Promovarea îmbunătățirii calității vieții — Concomitent cu încurajarea creării comunităților creative sustenabile este esențială promovarea unor standarde de viață înalte. Activități în sensul creșterii bunăstarii locuitorilor, a incluziunii sociale sunt exemple relevante pentru dezvoltarea mediului social, economic și cultural. Politicile publice și strategiille trebuie să fie specifice contextului și să se bazeze pe aptitudini locale și factori de diferențiere. Direcții strategice a.

Dezvoltare și competitivitate economică: Crearea unui mediu economic competitiv și atractiv investițiilor autohtone și străine; promovarea următoarelor forme de turism: turismul de afaceri, cultural, universitar, turismul de evenimente, turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week-end, etc.

Dezvoltarea resurselor umane: Creearea unui cadru în care părțile implicate și interesate (unitățile de învățământ, administrația locală, comunitatea de afaceri și societatea civilă) să își poată coordona eforturile și satisface interesele comune; Îmbunătățirea comunicării, a circulației informației între actorii comunității celor două orașe, având drept factor cheie administrația locală; Sporirea atractivității Brăilei și Pagina 73 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. IV. Concluzii și scenarii

Galațiului ca piață de muncă; Orientarea formării și pregătirii profesionale a resursei umane în funcție de necesitățile locale. c.

Dezvoltare urbană: Racordarea municipiilor Brăila și Galați la infrastructura de căi majore de transport; Valorificarea potențialului turistic al centrelor istorice; Prezervarea zonelor verzi existente și amenajarea de noi zone verzi; Consolidarea zonei metropolitane; Orientarea municipiilor Brăila și Galați spre un sistem de management integrat al deșeurilor; Valorificarea potențialului energetic oferit de sursa de apă (construirea unei infrastructure de hidrocentrale electrice și termice) și de teren propice pentru parcuri eoliene/fotovoltaice.

Dezvoltare comunitară: Printr-un set adecvat de politici pot fi promovate creșterea accesului la informație, sporirea participării civice, dezvoltarea activităților cu caracter educațional non-formal, încurajarea inițiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor, crearea de spații adecvate pentru activitatea instituțiilor și organizațiilor culturale, creșterea calității ofertei culturale și a cererii produsului cultural, creșterea gradului de eficiență a instituțiilor cultural, dezvoltarea de parteneriate între operatorii culturali, mediul de afaceri, mediul academic și administrația publică locală, îmbunătățirea capacității ONG-lor locale de a atrage și de a gestiona eficient resursele locale pe baza nevoilor locale.

Ne putem folosi de următoarele avantaje competitive: Poziționarea strategică pe Dunăre și încadrarea în coridorul european aferent acesteia; Proximitatea graniței ce oferă șansa unor forme de cooperare transfrontalieră (existente –- programe de cooperare transfrontalieră: „Coridorul verde al Dunării”– 1999 protocol de colaborare între Ministerele Mediului din Bulgaria, Moldova, România și Ucraina; Euroregiunea „Dunărea de Jos”– 1998, protecția mediului, conservarea diversitații biologice și dezvoltarea durabilă– județele Galați, Brăila și Tulcea (România), raioanele Cahul și Dimitrie Cantemir (R. Moldova) și Regiunea Odessa (Ucraina); „Zona Naturală Protejată transfrontieră a Deltei Dunării și Prutului inferior”– 2000, Ministerele Mediului din Republica Moldova, România și Ucraina; Acordul de stabilire a „Zonei de protecția naturii din Delta Dunării (RBDD- Romania, Rezervația Biosferei Dunării – Ucraina) și Prutul Inferior(Rezervația Stiințifică Prutul Inferior – Republica Moldova)”;Colocviul Fluvial Europeande sud– 2006–cercetare, schimb de Pagina 74 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. IV. Concluzii și scenarii

experiențăasupra dezvoltării și protejării zonelor fluviale din Europa-inițiat de Regiunea Languedoque-Roussillon, Provence-Alpes-Cote d’Aur, Rhone-Alpes, regiunile riverane Ronului); prezența instituțiilor culturale, de învățămant și patrimoniul istoric; cadrul natural. Anexele 8, 9

C. Scenariu de dezvoltare Scop Valorificarea zonelor cheie din cadrul orașelor prin care se pot pune bazele unei cooperări atât interurbane cât și transfrontaliere concomitant cu valorificarea elementelor favorabile conturării identității orașelor Brăila și Galați. Două direcții importante:

Valorificarea terenului dintre Brăila – Galați– zona periurbană a Brăilei — cu scopul de a întări conexiunile în zona metropolitan și de a genera noi fluxuri atît între orașele principale cît și între acestea și localitățile învecinate. Pe teritoriul dintre cele 2 orașe se intervine de-a lungul cursului Dunării cu spații verzi amenajate pentru activități de agrement. Tot în acest sens propun conservarea și valorificare pădurilor existente. Conexiunea dintre cele 2 orașe se face prin crearea unei linii de metrou și conturarea unui traseu cultural și turistic menit să conecteze obiective, evenimente și spații din cadrul celor două orașe. Acest traseu va fi întărit pe termen lung de crearea unui centru regional pentru sport, loisir, educație și sănătate (propus prin PATZ Periurban Brăila, 2009 – Anexa 10). În nordul zonei periurbane spațiul pentru locuire existent va fi extins și dotat cu utilitățile necesare în materie de infrastructură tehnico-edilitară și servicii aferente locuirii. Se vor extinde căile de circulații spre localitățile învecinate în scopul întăririi sistemului urban prin rețeaua de localități. Concomitent sunt prevăzute noi legături cu malul drept al Dunării (pod la Brăila, modernizarea trecerii cu bacul în două puncte din Galați și o altă legătură cu Insula Arapu lîngă Vărsătura – Brăila).

Pagina 75 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. IV. Concluzii și scenarii

Valorificarea unor zone cu potențial (creativ) din cadrul celor două orașe, — cu posibilitatea de a imlpementa proiecte fanion, generatoare de dezvoltare în sensul îmbunătățirii imaginii orașelor și relansării economice. În primul rînd vor fi conservate și valorificate centrele istorice ale ambelor orașe, falezele vor forma axe verzi unind poli urbani principali pentru loisir și turism, porturile vor fi modernizate și conectate la un circuit turistic ce va include Delta Dunării ca unul din obiectivele principale. Alte puncte cheie sunt Combinatul Chiscani aferent municipiului Brăila ce va fi revitalizat prin conversie funcțională într-un pol urban principal pentru loisir, afaceri și comerț, pol e va fi conectat cu stațiunea balneoclimaterică Lacul Sărat. Acest scenariu este ilustrat în detaliu pe a 4-a planșă a proiectului de diplomă.

Pagina 76 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 1 – Relație: Disertație » Proiect de diplomă

Anexa 1— Relație:Disertație »Proiect de diplomă

Pagina 77 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 2 – Borderou planșe desenate

Anexa 2 – Borderou planșe desenate 1. Încadrare și context 2. Sinteza analizei 3. Diagnostic și Viziune 4. Scenariu de dezvoltare 5. Strategie de dezvoltare 6. Detaliere: 7. Mecanism administrativ 8. Operațiune urbană

Pagina 78 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 3 – Componentele sectorului cultural și creativ

Anexa 3 — Componentele sectorului cultural și creativ

Pagina 79 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 4 – Sistem urban

Anexa 4— Sistem urban Teoria sistemelor a luat amploare în anii 1950. Ca și atunci, un sistem este o entitate delimitată formată din cel puțin două elemente conectate; de asemena, sistemele pot fi incluse în alte sisteme mai mari (Ackoff, 1971). Structura unui sistem reprezintă relațiile dintre elemente, generând o ierarhie a acestora (dacă este cazul), iar fiecare element al sistemului are unul sau mai multe roluri în funcționarea sistemului (ibidem). Aceste caracteristici sunt valabile și în cazul orașelor, care pot fi considerate sisteme complexe și deschise (apar interacțiuni între elementele interne și mediu). În mediul urban apare des teremenul de funcție, care este descris ca „satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activități” (Sandu, 2009). Termenul de sistem urban poate descrie două tipuri de sisteme: orașul ca sistem, sau orașul în cadrul unei rețele de orașe. Ultimul tip de sistem poate fi detaliat prin sistemul urban Randstad din Olanda, care este un sistem urban policentric (încă din anii 8041) – existența mai multor nuclee urbane apropiate în cadrl unei arii date:

SISTEMUL URBAN SUEDEZ (Meijers și Romein, 2002, p. 5) În prezent, Randstad este o conurbație formată din patru orașe mari (Amsterdam, Rotterdam, Hagași Utrecht) și alte câteva mai mici (cel puțin șase). Această arie este caracterizată de un spațiu construit aproape continuu, generat cel mai probabil de suburbanizare. Partea de nord este ca mai dezvoltată, fiind bazată pe comerț și servicii. Această dezvoltare inegală/neechilibrată poate avea două cauze: transformarea unei

Hohenberg and Lees, 1985. Pagina 80 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 4 – Sistem urban

metropole polinucleare în două submetropole binucleare; sau, eșecul nucleului verde, care a generat apariția unui oraș fără centru, cum este Los Angeles (Kooij și van de Laar, 2002). Centrul megalopolisului constă într-un nucleu verde, înconjurat de cele patru orașe principale, care sunt totodată apropiate, dar nu funcționează ca un sistem urban integrat. Nici unul din cele patru orașe nu este dominant, iar funcțiunile sunt amplasate de cele mai multe ori fără planificare, fiind răspândite în tot teritoriul (OECD, 2007).Cu toate acestea, există cel puțin patru direcții de acțiune care pot fi realizate pe baza proximității celor patru oraș; cea mai puternică direcție este posibilitatea de cooperare pe mai multe domenii, cum ar fi turismul și educația superioară (ibidem). Deși nici unul din cele patru orașe ale acestui sistem posibil nu este dominant, schimbările structurale – ierarhia – au putut fi măsurate printr-un studiu de trafic din 2005 (Limtanakool, Schwanen și Dijst, 2005). Structura urbană din Randstad aputut fi evaluată pe baza a patru dimensiuni ale interacțiunilor spațiale: intensitate, conectivitate, simetrie și ierarhie:

DIMENSIUNILE INTERACȚIUNILOR SPAȚIALE URBANE (Limtanakool, Schwanen și Dijst, 2005, p. 6)

Pagina 81 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 4 – Sistem urban

Cele patru dimensiuni descriu caracteristici sistemice. Astfel (sintetizat din Limtanakool, Schwanen și Dijst, 2005): INTENSITATEA se referă la puterea de interacțiune dintre noduri (în cazul de față cele patru metropole olandeze); relațiunarea dintre noduri, în funcție de intensitate, poate facilita schimbul de informații sau materie dintre acestea, făcându-și apariția schimbul și influența reciprocă. În cazul Randstad, intensitatea interacțiunilor este puternică, deoarece nu există un oraș dominant (policentrism total); este acest fapt valabil și în cazul Galați-Brăila? Sau aici există un oraș dominant? CONECTIVITATEA reprezintă, în mare, numărul real sau posibil de legături dintre noduri; aceasta influențează dimensiunea intensității. SIMETRIA, în acest caz, se referă la tipul de relație dintre două noduri urbane. Acestea variază de la relații unidirecționale (sau de dependență) la bidirecționale (sau de reciprocitate)42. Această dimensiune poate ajuta la evaluarea fluxurilor de orice tip. Pentru Randstad – încă o dată, din cazua lipsei ierarhiei din acest sistem urban –cele mai multe relații ar trebui să fie cele de reciprocitate, nu cele de dependență. La final, dimensiunea IERARHIEI este cea mai relevantă pentru structura urbană. Ierarhia variază de la sistemele monocentrice (o singură dominantă) până la cele policentrice (orașe „egale”), cum este Randstad. De asemenea, policentrismul urban naște, de cele mai multe ori, la clustere funcționale, generând tipare specialiate pe anumite activități (Lambregts, 2009). Bineînțeles, pentru formarea clusterelor din Randstad a fost obligatorie proximitatea. De exemplu, zona de nord conține mai multe lansări de noi firme (de exemplu comunicație și media), în comparație cu sudul, atrăngând totodată forța de muncă calificată. De fapt, acest clustering are loc la nivelul întregii regiuni, fiecare oraș (principal sau secundar/satelit) având specializări pe anumite ramuri industriale (ibidem, p. 109). Prezența acestor clustere specializate nu presupune însă existența doar anumitor activități și eliminarea altora; în același timp există și interacțiuni între clustere (ibidem, p. 110).

Astfel, interacțiunea dintre X și Y nu este la fel ca interacțiunea dintre Y și X. Pagina 82 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 4 – Sistem urban

În ceea ce privește oportunitățile stratgeice ale policentricității urbane, există mai multe posibilități bazate pe interacțiunea puternică dintre orașele învecinate pentru a coopera și dezvolta în comun domenii specializate și complementare.în acest mod, mai multe orașe se pot alia și fi competitive în omun față de altele, prin procese cum ar fi fuziunea funcțională (functional merging) (Meijers și Romein, 2002).

Pagina 83 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați

Anexa 5 — Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați SPAȚII VERZI (GRĂDINI PUBLICE ȘI REZERVAȚII)

suprafață (ha)

stare actuală

accesibilitate

GALAȚI

P. C.F.R.

5,7

medie

Gr. Publică

7,6

bună

mare

P. Rizer

bună

mare

P. Cloșca

medie

mare

G. Botanică

21,2

medie-bună

mare

aprox. 18

medie-bună

mare

Rezervația și Grădina Zoologică Gârboavele

4 + 132

rea

mică (17 km în exterior)

Bd-ul Independenței

bună

mare

Bd-ul A. I. Cuza

4,5

bună

mare

Gr. Traian

0,85

medie-bună

mare

Gr. Poligon

0,21

medie

mare

Gr. Mare

7,5

rea

mare

faleza

7,1

medie

faleza

BRĂILA

SITURI ARHEOLOGICE

evenimente speciale găzduite

concerte muzicale și întreceri sportive

suprafață

stare actuală

accesibilitate

număr vizitatori/an

Castrul Roman de la Tirighina Bărboși

1 ha

rea

slabă

Necropola Romană

aprox. 2 ha

Rea (4 ha de teren distruse de excavări)

Medie-mare

(retrocedat ca teren arabil în 2011)

CLĂDIRI SAU ALTE ELEMENTE ISTORICE

importanță isotircă

stare actuală

accesibilitate

GALAȚI

ummm....nu au toate? 

bună

mare

Palatul Navigației (Gara Fluvială)

bună

mare

Palatul Universității

bună

mare

Palatul Poștei

bună

mare

Palatul Copiilor (Casa Robescu)

bună

mare

Casa Costache Negri

bună

mare

Casa Lambrinidi

bună

mare

GALAȚI

Palatul Administrativ

Pagina 84 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați

BRĂILA

Biserica Precista

medie

mare

Biserica Sf. Arhanghel Mihail

bună

mare

Teatrul Maria Filotti

medie

mare

Spitalul Județean de Urgență

medie

mare

Palatul Agriculturii

bună

mare

Banca Nationala a României

bună

mare

Teatrul Rally

bună

mare

Biserica Buna Vestire

bună

mare

Gimnaziul "Nicolae Balcescu"

medie

mare

Hotel Bristol

(în consolidare)

mare

Casa Bancotescu

bună

mare

Colegiul National ”Nicolae Balcescu”

bună

mare

PARCURI TEHNOLOGICE GALAȚI

PARC PENTRU TEHNOLOGIA INFORMATIEI (Parcul de Software Galați)

suprafață

activități speciale și facilități

angajați (nr.)

site (ultima actualizare)

0,25 ha

 

300 (500 propus) (34 firme)

http://www.softwareparkgalati.ro/ (incert; posibil 12.10.2006)

site (actualizare)

      

FESTIVALURI GALAȚI

BRĂILA

pregatirea profesionala Facilitati de documentare tehnica Facilitati de comunicare Facilitati pentru organizare de conferinte si training Facilitati de marketing Colaborarea cu mediul universitar Facilitati de management Asistenta financiar-contabila, fiscala si juridica spatii de lucru si birouri

importanță

frecvență

mod de promovare

Festivalul Scrumbiei

locală

anual

mass-media

Festivalul Gulliver

internațională

anual

mass-media

Festivalul Patina de Aur

locală

anual

mass-media

ACUFest

națională

anual

mass-media

Festivalul “Baladele Dunării”

locală

anual

mass-media

Festivalul Naţional de Comedie, Galaţi

națională

anual

mass-media

Festivalul Internaţional de Canto „Hariclea Darclee”

internațională

anual

mass-media

Pagina 85 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați Festivalul Internaţional de Canto „Hariclea Darclee”

internațională

anual

mass-media

Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară „George Grigoriu”,

internațională

anual

mass-media

Festivalul de Muzică Populară „Cântecul de Dragoste de-a lungul Dunării”,

internațională

anual

mass-media

Festivalul Internaţional de Teatru „Zile şi Nopţi de Teatru European la Brăila”

internațională

anual

mass-media

Concursul de pantomimă şi teatru mimat

locală

anual

mass-media

domenii

studenți (nr. total)

Institut de cercetare

UNIVERSITĂȚI GALAȚI

Universitatea Dunărea de jos

Universitatea Danubius

economie şi administrarea afacerilor, ştiiinţe juridice, sociale şi politice, litere, istorie, filosofie şi teologie, e ştiinţe şi mediu, educaţie fizicăşi sport, arte, medicinăşi farmacie, arhitectură navală, automatică, calculatoare, inginerie electrică şi electronică, ştiinţa şi ingineria alimentelor, metalurgie, ştiinţa materialelor şi mediu, transfrontalieră de ştiinţe umaniste, economice şi inginereşti drept, științe economice, comunicare și relații internaționale, științe administrative,învăţământ la distanţăşi frecvenţă redusă

www.festival-george-grigoriu.ro/ (2012)

 Centrul de Excelenta In Cercetarea Stiintifica Universitara  Siemens Centrul de documentare europeana si analiza pentru marketing în industrie si agricultura

21 006 (2008)

fenomene tehnico-economice (informatică, inovare si competitivitate, diagnoză tehnnică si economică), fenomene în domeniul financiar-bancar, în dezvoltarea regională, în dezvoltarea serviciilor și turismului, precum și ale fenomenelor legate de evoluția socială - aspecte juridice și de legislație, comunicare interumană, relații internaționale și geopolitică. Cercetările sunt, în general, orientate spre probleme importante legate de zone geografice și economice din bazinul Dunării și din Euro-regiune în conexiune cu contextul European și global

Alte 16 facultăți

Pagina 86 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați BRĂILA

Universitatea constantin brancoveanu pitesti (filiala Brăila)

management marketing in afaceri economice stiinte administrative si ale comunicarii

Universitatea danubius Galați (filiala Brăila)

relații publice

Facultatea de Inginerie „Dunărea de Jos” (filiala Brăila)

inginerie mecanică, inginerie și management, ingineria mediului, agronomie

Universitatea Ecologică București (filiala Brăila)

1830 (2009)

Universitatea „Spiru Haret” București (filiala Brăila) Universitatea „Hyperion” București (filiala Brăila) Universitatea „Victor Babeș” Timișoara (filiala Brăila) Școala Națională de Studii Politice și Administrative București (filiala Brăila) INSTITUȚII DE CERCETARE - INOVARE

competențe

realizări

GALAȚI

Proiecte de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologicăîn următoarele domenii:Acvacultură şi bioresurse acvatice; Genetica şi ameliorarea speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice; Aclimatizarea de noi specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice; Tehnologii moderne de reproducere, dezvoltare postembrionarăşi creştere a speciilor: crap, ciprinide asiatice, sturioni, somn, ştiucă, raci; Nutriţia peştilor; Ecologie acvatică; Ihtiologie şi ecobiologie; Hidrochimie

PROGRAME: Relansin, Agral, Biotech, Mener, Invent, Proiect în cadrul schemei competitive de granturi Sprijinirea serviciilor în agricultură; PROIECTE: PESCALIS, Bioconversis, Sitsom, Sipa, Biosig, Maspest, PNCD România

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultură (www.icdeapa.ro)

Pagina 87 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați şi calitatea apei; Hidrobiologie; Patologie şi toxicologie acvatică; Microbiologie acvatică; Mecanizare în acvacultură; Tehnici şi metode de pescuit. Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Automatizări (http://www.ipa.ro)

cercetare - dezvoltare, proiectare, productie, montaj, service si consultanta de echipamente si instalatii de automatizare si tehnologia informatiei (IT), in industrie (chimie, petrochimie, metalurgie, materiale de constructie, energetica, constructii de masini etc.), protectia mediului (control emisii / imisii noxe, monitorizare parametri meteo-hidro),, servicii pentru cetatean (informatizare spatii publice, control iliminare piste aterizare-decolare, monitorizare parametri seismici, supraveghere comportare baraje hidrotehnice, sisteme de securitate si alarmare incendiu).

PROGRAME: Relansin, Infosoc, Mener, Invent, Calist, Aerospatial, Viasan, Infras, Matnantech PROIECTE: numeroase internaționale - http://www.ipa.ro/html/finalizate.html

Institutul de proiectare navală ICEPRONAV

ICE furnizează toate serviciile de proiectare şi inginerie navală care stau la baza creării unei documentații tehnice necesare pentru construcția de vapoare și structuri offshore.

În anul 2010 din grupul ICE s-a desprins o nouă companie numită ICE Property Development SRL, companie care are rolul de a gestiona portofoliul imobiliar din Galați

Pagina 88 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați CENTRE CULTURALE GALAȚI

BRĂILA

domenii de interes

cursuri/alte servicii

Centrul cultural Dunarea de Jos (http://www.ccdj.ro/)

cercetare și tradiții populare, artă

școala de arte, editura și revista dunărea de jos, studio de înregistrări

Casa de cultura a sindicatelor (http://casasindgalati.blogspot.ro/)

arta, cultura, poezie, dans, muzica, fotografie, pictura

canto & dansuri moderne, balet, instrumente muzicale

Centrul Cultural Nicăpetre

artă (pictură, grafică, ilustrații, sculptură)

BIBLIOTECI GALAȚI

Biblioteca „V.A. Urechia“ (http://bvau.ro/)

Biblioteca Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi (http://www.lib.ugal.ro/)

BRĂILA

Biblioteca Judeţeană„Panait Istrati” (110 000 vizite, 2011) (http://www.bjbraila.ro/bjpi)

MUZEE GALAȚI

documente

proiecte culturale

edituri

evenimente

  

cărți documente colecții speciale: documentelor, manuscriselor, carţilor rare, iconografiei, hărţilor etc. în original sau facsimile, fotografii, microfilme

 

diverse

workshop-uri, ateliere, vernisaje, colocvii

      

cǎrţi periodice documente electronice baze de date teze de doctorat brevete de invenţii standarde

  

cărți recenzii documente

domeniu



Biblionet Electronic information for libraries (eifl) Instruieşte-ţi comunitatea

diverse



Biblionet

vizitatori (nr.)

diverse

concursuri, campanii, târguri, vernisaje, festivaluri

evenimente

site (ultima actualizare)

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii

ecologie

expoziții temporare

http://www.cmsngl.ro/ (2012)

Muzeul de Istorie Galați

istorie

colecții, expoziții, dezbateri, expuneri

http://migl.ro/ (2010)

Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza

isotrie

vernisaje

Muzeul de artă vizuală

artă

tabere, vernisaje, expuneri practice, workshop-uri, ateliere

http://www.mavgl.ro (2006)

Pagina 89 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați

BRĂILA

Muzeul Satului Galați

etnografie

Muzeul Casa Cuza Voda

medalistică, filatelie și numismatică

expoziții

Muzeul Brăilei

istoria orașului

vernisaje, expoziții, simpozioane, concursuri

http://www.muzeulbrailei.ro/ (2012)

Grădina zoologică Brăila

ecologie vizitatori (nr.)

TEATRE BRĂILA

GALAȚI

angajați (nr.)

http://www.muzeulsatuluigalati.ro/ (2011)

evenimente

site (ultima actualizare)

Teatrul Maria Filotti (UNESCO)

Festivaluri, conferinte, spectacole teatrale, alte tipuri de evenimente

http://www.tmf.ro/ (2012)

Teatrul de păpuşi Carabuş

spectacole teatrale pentru copii

http://www.teatrulcarabus.ro/ (incert; posibil 2006)

Teartrul de vară

spectacole teatrale, concerte

Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galaţi

Spectacole, festivaluri

http://www.fanitardini.ro/ (2012)

Spectacole copii; festivaluri naționale și internaționale pentru copii

http://www.teatrulgulliver.ro/ (2012)

Spectacole, festivaluri, concerte, reviste

http://www.tmnl.ro/ (2012)

Teatrul Gulliver

Teatrul Liric Nae Leonard CASE MEMORIALE / MONUMENTE IMPORTANTE

statut actual

GALAȚI

Monumentul Eroilor Revoluției

neprotejat

medie

Monumentul Eroilor Contemporani

neprotejat

medie

Monumentul Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial

neprotejat

bună

Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza

neprotejat

bună

Bustul lui Alexandru Ioan Cuza

protejat

bună

Parcul municipal "Mihai Eminescu”

protejat

medie-bună

Casa Lambrinidi

protejat

bună

Casa Damian Drăgănescu

protejat

bună

Casa Gheorghiade

protejat

bună

Fântâna cinetică

neprotejat

bună

casa memorială Panait Istrati

protejat

medie

Casa memorială Dumitru Panaitescu Perpessicius

protejat

BRĂILA

evenimente găzduite

34 354 (perioada 2004-2006)

expoziții

stare actuală

bună

Pagina 90 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați casa memorială Petre Ştefănescu-Goangă

protejat

casa memorială Emilia Dumitrescu

neprotejat

Bust "Nicolae Balcescu"

protejat

PATRIMONIU INDUSTRIAL BRĂILA

rea lucrãri de picturã, graficã, gravurã și piese de artã decorativã universalã

bună bună

tip

suprafață

Stare actuală

importanță arhitecturală/istorică

Riseria Română

Fabrică de orez

0,25

Rea

Moara Violatoș

moară

0,4

Medie-bună

INVENTARUL RESURSELOR DE SPAȚII CREATIVE

GALAȚI

TIP DE RESURSĂ

DENUMIRE SAU VALOARE

SUPRAFAȚĂ TOTALĂ (HA)

STATUT JURIDIC

MONUMENTE

Public, privat

EDIFICII CULTURALE



public

Diverse (administrație publică, educație, cultură etc.)

Circuit turistic urban

 

Centrul cultural Dunarea de Jos Palatul Universității Biblioteca „V.A. Urechia“ Biblioteca Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Muzeul de Istorie Galați Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza Muzeul de artă vizuală Muzeul Satului Galați Muzeul Casa Cuza Voda Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galaţi Teatrul Gulliver Teatrul Liric Nae Leonard

SPAȚII PUBLICE CU POTENȚIAL CREATIV NEVALORIFICATE

    

Faleza şi esplanada Dunării P. Rizer Gr. Mare P. Mihai Eminescu P. Cloșca

Aprox. 45 ha

public

  

Extinderi și corelări cu industriile creative

ZONE INDUSTRIALE



         

ACTIVITĂȚI PREZENTE

STARE ACTUALĂ

POSIBILITĂȚI DE INTERVENȚIE

Diversă; în general, medie

Circuit turistic urban

Recreație și odihnă alimentație publică evenimente culturale

rea

Conversie sau relansare

Pagina 91 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 5 –Instrument de evaluare a potențialului creativ: Brăila-Galați DEZAFECTATE BRĂILA

MONUMENTE

113

Public, privat

EDIFICII CULTURALE



public

 

Casa de Cultură a Municipiului Brăila Casa de Cultură a Tineretului Şcoala de Arte şi Meserii „Vespasian Lungu” Societatea Filarmonică Lyra Muzeul Brăilei Centrul Cultural Nicăpetre Biblioteca Judeţeană„Panait Istrati” Teatrul Maria Filotti (UNESCO) Teatrul de păpuşi Carabuş Teartrul de vară

SPAȚII PUBLICE CU POTENȚIAL CREATIV NEVALORIFICATE

     

Parcul Monument Faleza şi esplanada Dunării Gradina Mare Gr. Traian Bd-ul Independenței Bd-ul A. I. Cuza

Aprox. 66 ha

public

ZONE INDUSTRIALE DEZAFECTATE



       

rea-medie

Circuit turistic urban

Diverse (administrație publică, educație, cultură etc.)

Rea-medie

Circuit turistic urban

   

Rea sau medie

Extinderi și corelări cu industriile creative

rea

Conversie sau relansare

Recreație și odihnă alimentație publică evenimente culturale tranzit pirtonal (cele două bulevarde)

Concluzii site-uri:  

În Galați, promovarea și informarea prin site-uri este mai activă decât în Brăila; Site-urile sunt mai bine organizate și actualizate în Galați.

Pagina 92 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 6 – Activități: Brăila-Galați

Anexa 6—Activități: Brăila – Galați

Pagina 93 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 7 – Analiza SWOT: Sistem urban Brăila-Galați

Anexa 7 —Analiza SWOT: Sistem urban Brăila – Galați ANALIZA SWOT: Brăila – Galați43 DOMENII

MEDIUL INTERN PUNCTE TARI

Cadrul natural / mediul

Cadrul natural valoros(cursuri de apă - Dunăre, Siret, lacuri naturale și antropice) Pondere ridicată suprafețelor agricole productive Preponderența solurilor cu pretabilitate bună și foarte

MEDIUL EXTERN PUNCTE SLABE

Prezența zonelor cu risc de inundații Teren dificil de fundare Existența unor zone cu prăbușiri de teren aflate înintravilan (în special în zonafalezei Dunării, cupreponderență în Brăila)

OPORTUNITĂTI Amplasarea pe cel mai mare fluviu al Europei Proximitatea Munților Măcinului Legătura cu Delta Dunării și Marea Neagră

AMENINTARI Lipsa unei legături puternice instituționale cu o serie de organisme internaționale relative la Dunăre care generează dezavantaje concurențiale în raport cu alte zone riverane

bună pentru folosința arabilă Patrimoniul natural, construit și peisajul

Prezența unor arii protejate de interes național: BaltaMică a Brăilei, Locul fosilierTirighina Barboși, etc Prezența unor situri arheologice și monumenteistorice localizate în mareparte în

Existența unor multiple puncte cu potențial de riscuri antropice (substanțe chimice, substanțe radioactive, deșeuri industriale, etc.) Risc de contaminare a pânzei freatice cu fertilizatori și biocide

Imediata vecinătate cu o zonă consacrată prin bogăția vestigiilor arheologice (Dobrogea)

Neintegrarea patrimoniului natural și antropic în rețelele internatâționale de cercetare și exploatare turistică (dezavantaj concurențial)

Adaptat după PATJ Periurban Brăila

Pagina 94 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 7 – Analiza SWOT: Sistem urban Brăila-Galați

localitățilecomponente a zonei Periurbane

Insuficiența resurselor pentru managementul adecvat al patrimoniului construit și arheologic (delimitare, protecție, conservare) Insuficiența instituționalizării potențialului peisajului cultural (identificare, clasare, programe complexe de valorificare)

Rețeaua de localităti

Sistemul urban Brăila-Galați – singurul sistem urban din România

Grad de urbanizare scăzut pentru zona rurală a teritoriului

Infrastructuri tehnice majore

Prezența unui sistem complex de diguri de apărare împotriva inundațiilor (în special pentru județul Brăila) Distribuția relativ uniformă a rețelei rutiere (radială spre vest) în cazul Brăilei Majoritatea localităților sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă

Infrastructura de cale ferată nemodernizată Lipsa unei legături directe rutiere cu Dobrogea (în prezent Bac) Accesibilitate extrem de dificilă pentru partea de Est a teritoriului

Oportunitatea de cooperare a unui sistem teritorial care să inculdă și Tulcea

Coridorul paneuropean 7 (Dunărea) Porturile Maritime din Brăila și Galați Proiect pod peste Dunăre Proiect Drum expres Brăila-Galați

Susținere slabă a sistemului urban BrăilaGalați printr-o rețea dezvoltată de localitațile urbane și proximitatea constituită cu preponderență de zone rurale Lipsa unei legături rapide pe distanțe lungi (aeroport) Riscul de izolare fată de arterele majore de transport terestru Izolare față de rețelele de transport fluviale

Pagina 95 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 7 – Analiza SWOT: Sistem urban Brăila-Galați

Echiparea teritoriului

Existența Universității « Dunărea de Jos » cu filiale în Brăila si Galați Numărul elevilor per cadru didactic în Zona Periurbană (15,4) are valoare apropiată de media națională (15,7)

Puternic decalaj rural – urban în ceea ce privește accesul la servicii medicale și de educație

Repartiția cadrelor didactice relative uniformă față de media națională

Concentrarea unităților de invățământ superior și liceal în cele două municipii

Demografia

Tendința de terțiarizare a forței de muncă

Dinamică a populației în descreștere continuă

Cea mai mare concentrare de populație urbană față de media regională (potențial de generare de inițiative, creativitate si calificare superioară)

Riscul de părăsire a zonei (profesioniști, tineri absolvenți sau muncitori necalificați) in căutarea unor noi locuri de muncă

Economia

Prezența unor unități productive de mare anvergură in Brăila si Galați reprezentative pe plan național si internațional (sidelurgie, construcție de mașini, confecții, etc.) Dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii în ultima perioadă de timp Teritoriu favorabil din punct de vedere pedoclimatic unei structuri diversificate a producției vegetale

Activități productive concentrate cu precădere in Municipiile Brăila si Galați Scădere a numărului de salariati în industrie (19982008)

Existența unor proiecte în curs de derulare pentru realizarea unor parcuri industriale in Brăila si Galați Potențial demografic și infrastructural pentru relansare economică (industrie și servicii) Prin amplasament-premise pentru a deveni Poarta Estică a UE Punct de tranzit Europa CentralăDelta Dunării - Portul Constanța

Izolare prin abandonarea inițiativelor/proiectelor de infrastructură economică/transport/ed ucațională

Pagina 96 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 8 - PATZ Periurban Brăila – Diagnostic: Elemente restrictive ale dezvoltării

Anexa 8 —PATZ Periurban Brăila– Diagnostic: Elemente restrictive ale dezvoltării Pagina 97 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 9 - PATZ Periurban Brăila – Diagnostic: Elemente potenţiale ale dezvoltării

Anexa 9 - PATZ Periurban Brăila– Diagnostic: Elemente cu potențial ale dezvoltării Pagina 98 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Anexa 10 - PATZ Periurban Brăila – Diagnostic prospectiv: Elemente țintă ale dezvoltării

Anexa 10 - PATZ Periurban Brăila – Diagnostic prospectiv: Elemente țintă ale dezvoltări Pagina 99 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Lista figurilor și ilustrațiilor

Lista figurilor și ilustrațiilor Figura 1: Tipuri de aglomerări economice ( Preluat din Lösch, August. The Economics of Location. New Haven: Yale University Press, 1954 Figura 2: Localizarea pe hartă a orașului Copenhaga Figura 3: Limitele Cartierului Orestad Figura 4: Gestionarea apei meteorice în cartierul Orestad Figura 5: Cele 4 faze ale dezvoltarii Orestad-ului Figura 6: Localizarea pe hartă a orașului Birmingham Figura 7: Structura administrativă a centrului orașului Figura 8: Zone de transformare ale orașului Birmingham Figura 9: Sectoarelu orașului Birmingham Figura 10: Regiunea metropolitană Ruhr. Figura 11: Regiunea metropolitană Ruhr Figura 12: Rețeaua de autostrăzi Figura 13: Rețeaua de aeroporturi Figura 14: Circuit turistic și cultural – conexiuni prin cursurile de apă Figura 15: Eveniment în Duisburg Figura 16: Localizare Brăila Figura 17: Localizare Galați Figura 18: Relații la nivel de zonă metropolitană (aria de influență - rază de 30 km)

Pagina 100 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Referințe bibliografice

Referințe bibliografice 1.

ACKOFF, R. L., ” Towards a system of systems concepts. Management

Science”, 17 (11), 1971, pp. 661-671 2.

ARISTIDE, O., PÎSLARU, D., “To cluster, or not to cluster? The potential for

competitive economic growth through cluster development in Romania”, 2004 3.

ALBRECHTS, L., ”More of the same is not enough! How could strategic spatial

planning be instrumental in dealing with challenges ahead?”, în Environment and Planning B: Planning and design 2010, Vol. 37, pp 1115 – 1127, 2010 4.

ANBUMOZI, V., „Eco-Industrial Clusters in urban-rural fringe areas. A strategic

approach for integrated environmental and economic planning.”, Institute for Global Environmental Strategies – Kansai Research Centre, 2007 5.

ANHOLT, Simon, „Competitive Identity: The New Brand Management for

Nations, Cities and Regions”, Palgrave Macmillan, 2007 6.

AUDIRAC, Ivonne, „Information Technology and Urban Form”, Journal of

Planning Literature, Vol. 17, 2(2002),pp 212-224 7.

BEKELE, Gashawbeza W., JACKSON, Randall W., „Theoretical Perspectives on

Industry Clusters”, Regional Research Institute West Virginia University, Research Paper, 5 (2006) 8.

BIGGA, Linda, STRAUS, Christian, VOLKNER, Thomas, „Transformation of

industrial river spaces: experiences from European case studies”, 9.

CANGEMI, Katie, LANGMAN, Lauren, „Globalization and the Liminal:

Transgression, Identity and the Urban Primitive”, The City as an entertainment Machine Research in Urban Policy, 9 (2003), pp. 141-176 10.

CAVES, R. E., „Creative Industries: Contracts Between Art and Commerce.

Cambridge”, MA: Harvard University Press, 2000 11.

CHELCEA, L., ” Orașe”, În Vlasceanu, L. (ed.), Sociologie, Iași: Polirom, 2011,

pp. 739-785 Pagina 101 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Referințe bibliografice

12.

COOKE, Philip, „Regional Innovation Systems, Clusters, and the Knowledge

Economy”, Industrial and Corporate change, Vol. 10, 4 (2001), 13.

COSTA, P., SEIXAS, J., ROLDÃO, A., „From ‘Creative Cities’ to ‘Urban

Creativity’? Space, Creativity and Governance in the Contemporary City.”, City Futures’09 - “City Futures in a Globalizing World” EURA/UAA Conference. Madrid, Spania, 2009 14.

CRUCITTI, Paolo, LATORA, Vito, PORTA, Sergio, „Centrality in networks of

urban streets”, American Institute of Physics, Chaos, 16 (2006), 15.

DeChernatony, L., McDonald, M., Creating powerful brands in consumer,

service, and industrial markets – a 2-a ediție, Butterworth – Heinemann, Oxford, 1998, p. 20 16.

DUMMLER, Patrick, THIERSTEIN, Alain, „The European Metropolitan Region of

Zurich - A cluster of economic clusters?”, ERSA Conference, Dortmund, 2002 17.

FELSENSTEIN, Daniel, „Do high technology agglomerations encourage urban

sprawl?”, The Annals of Regional Science, nr. 36 (2002), pp. 663-682 18.

FLORIDA, R., „The Rise of the Creative Class: And How it’s Transforming Work,

Leisure and Everyday Life.”, New York: Basic Books, 2002 19.

FRIMANN, Soren, STIGEL, Jorgen, „City Branding – All Smoke, No Fire?”,

Nordicom Review, 27 (2006), pp. 245-268ity homepage imagery”, Journal of Architectural and Planning Research, 26, 3(2009), pp. 181-195 20.

GOSPODINI, A. , ”Portraying, Classifying and Understanding the Emerging

Landscape in the Post-Industrial City”, Cities, 23 (5),2006, pp. 311-330. 21.

GUILE, David, JAMES, Laura, UNWIN, Lorna, „From learning for the knowledge-

based economy to learning for growth: re-examining clusters, innovation and qualification.”, Centre for Learning and Life Chances in Knowledge Economies and Societies, LLAKES Research Paper, 29 (2011), pp 945-972 22.

HOHENBERG, P. și L. HOLLEN, L., ”The making of Urban Europe1000-1994”,

Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press, 1985 Pagina 102 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Referințe bibliografice

23.

IVANOVICI, Suciu, M.-C., SUCIU, M. (2009). ”Crisis and the Creative Economy.

Attitudes of Romanian Students Towards Creativity.”, The International Conference on Administration and Business, 2009, pp. 793-803. 24.

Kooij, P., VAN DE LAAR, P., ”The Randstad conurbation: a floating metropolis in

the Dutch Delta.”, The European Metropolis 1920-2000., Proceedings of a Conference at The Centre of Comparative European History (Berlin 2002) 25.

KOZAK, M., TASCI, A., ”Destination brands vs. destination images: Do we know

what we mean?”, Journal of Vacation Marketing, vol. 12, Nr. 4, 2006, pp. 299-317 26.

LAMBREGTS, B. W., ”The polycentric metropolis unpacked: concepts, trends

and policy in the Randstad Holland.”, Lucrare de disertație, Faculty of Social and Behavioural Sciences, 2009 27.

LIMTANAKOOL, N., SCHWANEN, T. și DIJST, M., ” Development in hierarchy in

the Dutch urban system on the basis of flows.”, Bijdrage voor het Colloquium Vervoersplanologisch Speurwerk 2005, Antwerpen, 24-25 november 2005 28.

LINDELOF, Peter, LOFSTEN, Hans, „Science Parks and the growth of new

technology-based firms—academic-industry links, innovation and markets”, Research Policy, nr. 31 (2002), pp. 859-876 29.

MARKUSEN, Ann, „Sticky Places in Slippery Space: A Typology of Industrial

Districts”, Economic Geography, Vol. 72 (iulie, 1996), nr. 3, pp. 293-313 30.

OECD, The Measurement of Scientific and Technological Activities: Guidelines

for Collecting and Interpreting Innovation Data: Oslo Manual, a 3-a ediție, Paris, 2005 31.

OCED (Organisation for Economic Co-Operation and Development) 2007. OECD

Territorial Reviews: Randstad Holland, Netherlands, pp. 1-8. 32.

OOI, Can-Seng, „Creativity at Work: Branding Cities, Changing Societies”,

Creative Encounters, Copenhagen Business School [ianuarie, 2010], pp 1-37 33.

PADISON, Ronan, POLLOCK, Venda, SHARP, Joanne, „Public Art Inclusion in

Urban Regeneration”, Urban Studies, Vol. 42 [2005], nr. 5/6, pp. 1001-1023

Pagina 103 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Referințe bibliografice

34.

PEDERSEN, Jesper S., OOI, Can-Seng, „City branding and film festivals: the

case of Copenhagen”, Creative Encounters, Copenhagen Business School (octombrie, 2009) 35.

PLOSILA, Walter, H., „State Science- and Technology-Based Economic

Development Policy: History, Trends and Developments, and Future Directions”, Economic Development Quarterly, 18 (2004) 36.

POPA, Nicolae, VESCHAMBRE, Vincent, „Economic development and urban

regeneration in Romania: The example of Timișoara City”, Revista Română de Geografie Politică, Vol. 10, 2(2008), pp 40-53 37.

PRATT, Andy C., „Cultural commodity Chains, cultural clusters, or cultural

production chains?”, Growth and Changes, 39 , 1 (2008), pp. 95-103 38.

RAINISTO, S.K., ”Success factors of place marketing: A study of place

marketing practices in Northern Europe and the United States”, Lucrare de doctorat, Helsinki University of Technology, Institute of Strategy and International Business, 2003 39.

ROBERTS, Peter, W., SYKES, Hugh, “The evolution, definition and purpose of

urban regeneration”, Urban Regeneration. A handbook. Sage, 2000, p. 17 40.

SCOTT, A., „The Cultural Economy of Cities.”, International Journal of Urban and

Regional Research, 21, 2 (1997), 327-339. 41.

SCOTT, A., J., STORPER, Michael, „Rethinking human capital, creativity and

urban growth”, Journal of Economic Geography, 9 (2009) pp. 147–167 42.

Zaman, G., Vasile, V., Parvu, R., Darasteanu, C. (2008)., „The Economic

Contribution of Copyright-Based Industries in Romania”, Milenium Development Goalsin the WHO European Region, 163-249. 43.

JENKS, Mike, JONES, Colin, „Dimensions of the Sustainable City”, Vol II, 2010

ISBN 978 – 1 – 4020 – 8646 – 5 44.

NURMINEN, Karoliina, „Competitive Urban Branding Strategies”, Studiu de caz

Helsinki vs. Stockholm, Stockholm, 2009

Pagina 104 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Referințe bibliografice

45.

MEIJERS, E. și ROMEIN, A., ”Building regional policy networks: a development

strategy for polycentric urban regions.”, Paper presented at the EURA Conference Urban and Spatial European Policies: Levels of Territorial Government, Turin 18-20 April 2002-02-15. 46.

METREX, ”The revised METREX practice benchmark of effective metropolitan

spatial planning”, Glasgow, Ianuarie, 2006 47.

TOWSE, R., ”Copyright in the Cultural Industries”, Hardbook Litman J., Digital

Voicu, B., ”Valorile și Sociologia Valorilor.”, În Vlăsceanu, L. (ed.), Sociologie,

249-293. Iași: Polirom, 2011 49.

Won Bae, K. (2001). ”The Culture and Economy of Cities in Pacific Asia.”,

KRIHS Research Report 2001, p. 60. Documentații de urbanism PATJ Brăila, 2008 PATZ Periurban Brăila, 2009 Actualizare Plan Urbanistic General BRĂILA, 2011 Strategia de dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2013 Actualizare Plan Urbanistic General GALAȚI, PIDU GALAȚI, 2009 Legislație Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea IV – Rețeaua de localități Legea nr 490/2002 ce aprobă Ordonanța de Guvern 63/2001 privind înființarea și funcționarea parcurilor industriale Legea nr 50/2003 aprobând OG 14/2002 cu privire la înființarea și funcționarea parcurilor tehnologice și științifice Pagina 105 din 107

Spre o economie bazată pe cunoaștere:Inovații în regenerarea urbană colaborativă. Referințe bibliografice

Cursuri Sandu, M. 2009. Structuri urbane. Curs UAUIM, semestrul I. Webografie http://www.metropoleruhr.de http://www.ruhr-tourismus.de http://www.acturban.org http://www.essen-fuer-das-ruhrgebiet.ruhr2010.de http://citybreaths.com http://www.gea.org.ro http://urbact.eu/ http://www.eurocities.eu http://www.impact-est.ro http://www.mt.ro www.oecd.org http://zmgb.ro/ro/

Pagina 106 din 107