UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ”ION MINCU”
SPRE O ECONOMIE BAZATĂ PE CUNOAȘTERE
COORDONATOR LECT. UNIV. LIVIU IANĂȘI
INOVAȚII ÎN REGENERAREA URBANĂ COLABORATIVĂ
ABSOLVENTĂ CRISTINA ȘTEFAN
BUCUREȘTI 2012
LUCRARE DE DISERTATIE. MASTER MANAGEMENT URBAN PENTRU ORAȘE COMPETITIVE
DE CE ACEST SUBIECT?
sursa imagine: http://www.forbes.com/sites/haydnshaughnessy/2011/10/08/what-is-the-creative-economy-really/
SCOP
DIRECȚII DE CERCETARE
- soluții optime pentru reactivarea a două orașe importante la nivel național, Galați și Brăila, într-un sistem urban ipotetic, ce ar putea genera interes la nivel european.
TEME DOMINANTE
Instrumente inovative de dezvoltare urbană Industrii creative
Testarea ipotezei ce afirmă eficiența industriilor creative abordate în regenerarea urbană; Investigarea exemplelor de bune practici și identificarea acelor elemente ce ar putea avea succes și în cazul Brăila-Galați; - literatura, articolele și studiile de specialitate, - documentația de urbanism asupra Brăilei și a Galațiului - studii de caz
Cooperare și competitivitate
?
Care ar fi elementele de interes comun pentru cele două orașe, pe care le putem folosi în scopul unei cooperări de durată și eficiente și cum?
ÎNTREBĂRI DE CERCETARE
?
??
?
?
?
?
Cum am putea aborda regenerarea urbană prin colaborare între cele două orașe? În masura în care politicile publice și investițiile pot contribui la o economie durabilă, ce tipuri de investiții, pentru ce grup de actori sunt cele mai relevante și fezabile în scopul creșterii economice? Care ar fi acțiunile prioritare de investiție: inițiative de afaceri, spații destinate activităților artistice și de divertisment, servicii publice de bază? Ce actori urbani pot fi cooptați in acțiunea de regenerare urbană și dezvoltare economică?
PREAMBUL
S T R U C T U R A
I.
II.
III.
IV.
ABORDARE TEORETICĂ
STUDII DE CAZ EXEMPLE EUROPENE
CAZUL BRĂILA-GALAȚI
CONCLUZII ȘI SCENARII
INTRODUCERE
Argument Scop și obiective. Întrebări. Metodă. Structura lucrării de disertație DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI
1.
ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAȘTERE ȘI INDUSTRIILE CREATIVE
1.1 Economia creativă – concept și evoluție 1.2 Orașe creative – principii și exemple de bune practici 1.3. Concluzii
2.
AGLOMERĂRI COMPETITIVE
2.1. Noțiuni teoretice 2.2. Tranziția de la o politică industrială la dezvoltarea aglomerărilor competitive: 2.3. Instrumente de încurajare a aglomerărilor economice folosite în România până în prezent 2.4. Noțiuni de branding urban 2.5. Concluzii
3.
RELAȚII DE COOPERARE ÎNTRE ORAȘE
3.1 Relevanța zonelor metropolitane 3.2 Inovații în cadrul zonelor metropolitane prin intermediul planificării strategice 3.3 Concluzii
4. 5.
COPENHAGA - ORESTAD BIRMINGHAM - BIG CITY PLAN
Date generale Planul general Beneficii Lecții
6.
REGIUNEA RHINE - RUHR: RUHR METROPOLIS
6.1 Date generale 6.2 Orașele și specificitatea lor 6.3 Modalități de cooperare Structură Rețea de autostrăzi și aeroporturi 6.4 Programe 6.5 Lecții
7. 8. 9. 10.
BRĂILA GALAȚI DIMENSIUNILE COOPERĂRII PREMISELE DEZVOLTĂRII UNUI SISTEM URBAN CREATIV
A. B. C.
DIAGNOSTIC PRINCIPII ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE SCENARIU DE DEZVOLTARE
Scurtă caracterizare a orașului Principalele probleme. Priorități de dezvoltare 10.1 În ce măsură pot fi catalogate drept orașe creative 10.2 Elemente de inovație și competitivitate
1
ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAȘTERE ȘI INDUSTRIILE CREATIVE
CREATIVITATE
CULTURĂ
IMAGINE
INDUSTRIE
Arte și angajați în domeniul cultural Actori Autori Artiști vizuali Artele spectacolului Instituții culturale
Design și Publicitate Design grafic, industrial, vestimentar Industrii de susținere Produse electronice Tehnologia informației Dezvoltare software Servicii de printare Materiale de înregistrare Difuzare în radiodifuziune Servicii wireless Finanțe Pregătire și calificare profesională
Industrii creative
Nucleu Conținut Creativi Susținere
Industrii culturale
Producție Video (film,TV) Producție muzicală Mediu digital interactiv Industrie editorială (cărți, reviste, ziare) Radiodifuziune
2
AGLOMERĂRI COMPETITIVE
Concentrări de firme ce prezintă eficiență și productivitate într-un anumit domeniu de activitate: Galați - Industria de nave
Nu se regăsesc în economii izolate, ci în sisteme economice locale și sunt concentrate spațial, constituite din firme specializate ce au la bază diverse obiecte de activitate. Relațiile dintre aceste firme sunt, deopotrivă, cooperative și concurențiale.
Cuprind sectoare ce investesc în diferite proporții în tehnologii și în activități de cercetare-dezvoltare aglomerările competitive nu se identifică cu tehnologia de vârf.
Actorii implicați în aceste aglomerări își dezvoltă relațiile reciproce în cadrul unui proces evolutiv
Acoperă arii geografice de dimensiuni variabile, în cadrul unui stat, inter-statal, la nivelul unei regiuni sau a unei localități.
În COJANU, Valentin, Către o politică industrială bazată pe aglomerări economice competitive – clustere (I), Fundamente teoretice ale susținerii aglomerărilor economice competitive. Demersul GEA privind necesitatea de a susține o nouă abordare a politicii industriale, GRUPUL DE ECONOMIE APLICATĂ – GEA
3
RELAȚII DE COOPERARE ÎNTRE ORAȘE
oraș - regiune
A
C
INTENSITATEA Puterea de interacțiune dintre noduri; în funcție de intensitate, poate facilita schimbul de informații sau materie dintre noduri
SIMETRIA Pentru sisteme există două tipuri de relații: unidirecționale (sau de dependență) sau bidirecționale (sau de reciprocitate); simetria reprezintă al doilea tip de relație
oraș - zonă metropolitană
B
D
CONECTIVITATEA Numărul real sau posibil de legături dintre noduri, dar li intensitatea acestor conexiuni
IERARHIA Variază de la sistemele monocentrice (o singură dominantă) până la cele policentrice (orașe „egale”) A - sistem total monocentric B - sistem total policentric
B
A
STUDII DE CAZ
COPENHAGA Orestad
- Infrastructură regională de transport - Motor inovativ - soluții inovative de utilizare a resursei de apă - Redarea noilor calități mediului urban prin intermediul modului de utilizare a apei implică nu doar tehnologii, ci și voință politică, reglementări la nivel de mediu, dezvoltare tehnologică și planificare strategică.
BIRMINGHAM Big City Plan
- Cooperare intensă între districtele de eficientizare a afacerilor din cadrul centrului orașului pentru regenerarea în detaliu a centrului - Grupuri de lucru în cadrul parteneriatului strategic de marketing al Birminghamului pentru promovarea masterplanului ca un întreg și a oportunităților generate de acesta pentru potențiali investitori; -
Regiunea
RHINE - RUHR Ruhr Metropolis
O zonă metropolitană puternică este caracterizată prin sistemul de care orașele incluse îl pot forma. Concomitent, orașele devin mai puternice, tocmai prin această interrelaționare perpetuă între ele. O cooperare constantă în scopul atingerii unor obiective comune este un instrument nu doar eficient, ci și vital.
A. Elemente de inovație și competitivitate Administrația locală ca îndrumător al dezvoltării
PREMISELE DEZVOLTĂRII UNUI SISTEM URBAN CREATIV
Agenți ai schimbării ca motoare ale transformării creative Agenți creativi promovând o abordare interdisciplinară
Planificarea experimentalăși informală, evaluarea rezultatelor creative
Evitarea conflictelor locale și a gentrificării sociale
1
ORAȘ CREATIV: Sectorul cultural al orașelor poate fi clasificat drept divers prin multitudinea de obiective și evenimente culturale.
Colaborare și implicarea comunității
Sistem educațional local bazat pe principii creative
B. Cum și ce implementăm?
Spații creative temporare, flexibile și accesibile
Spații creative pentru experimente și activități complementare
3 INDUSTRIA CREATIVĂ: se poate miza pe industria bazată pe copyright, ținând cont de prezența unităților de producție deja existente, dar și industriile bazate pe cunoaștere și informație.
2
CLASA CREATIVĂ
CREATIVITATE URBANĂ
a. Nucleul super-creativ: cercetare, IT, artă, și media; de regulă, această subclasă ocupă un procent mai mic decât următorul grup; b. Profesioniștii: ocrotirea sănătății, educație, drept sau afaceri.
Ambele orașe au elementele necesare pentru crearea unui mediu favorabil creativității și inovării. În special orașul Galați, prin existența celor două universități, beneficiază de departamente de cercetare și programe specifice. Biblioteca V. A. Urechia se remarcă prin proiectele culturale și educaționale. Teatrele atât din Galați cât și din Brăila prezintă inițiative în ceea ce privește promovarea valorilor și a evenimentelor teatrale
BRĂILA - GALAȚI
ȘIVIȚA
ODAIA MANOLACHE
De ce este necesară cooperarea dintre orașele Galați și Brăila?
NEGREA
TULUCEȘTI VÂNĂTORI
CIȘMELE SCHELEA
Infrastructură comună (aeroport, pod peste Dunăre) în scopul deservirii ambelor orașe, FOCȘANI creării și îmbunătățirii conexiunilor cu alte zone;
SMÂRDAN ȘENDRENI
Proiecte comune ce ar putea fi susținute și implementate eficient și în intervale mai scurte de timp; Posibilitatea de a crea, consolida și dezvolta zona metropolitană Galați – Brăila;
GALAȚI
I.C. BRĂTIANU VĂDENI
GRINDU
GARVĂN
PIETROIU
BALDOVINEȘTI
RÂMNICU SĂRAT
MĂRTĂCEȘTI
VĂCĂRENI
BRĂILA
CAZASU
Cel mai important pol intermodal de la granița de răsărit a Uniunii Europene cu Ucraina și Moldova;
SMÂRDAN
JIJILA MĂCIN
TUDOR VLADIMIRESCU
TULCEA
LACU SĂRAT VĂRSĂTURA
Cel mai important sistem de porturi fluviale al Dunării de Jos situat pe Coridorul IX.
CHISCANI
EȘ
UR
C BU
TI
U
ZĂ
BU
SLOBOZIA - CĂLĂRAȘI
CARCALIU
CONCLUZII
spre Iași
BÂRLAD
TECUCI
IDENTITATE
CAHUL
MOLDOVA
regiune metropolitană
REPUBLICA MOLDOVA
sistem urban? complementaritate inovații atractivitate dezvoltare regenerare
UCRAINA
FOCȘANI
ISMAIL GALAȚI T
BRĂILA BUZĂU
TULCEA
PLOIEȘTI PITEȘTI
MUNTENIA
DOBROGEA
BUCUREȘTI
CONSTANȚA
BULGARIA