Educaţie Timpurie de Calitate, nr.2, 2014

3DUWHQHULDW *OREDO SHQWUX (GXFDĬLH ¤Q 0ROGRYD 3DUWHQHULDW *OREDO SHQWUX (GXFDĬLH ¤Q 0ROGRYD Ministerul Educației al Republicii Moldova

2 3 6 7

MINISTERUL EDUCAȚIEI MINISTERUL EDUCAȚIEI

WORLD BANK WORLD BANK

Să creştem oameni responsabili și virtuoși – OAMENI MARI! Aspecte inovative

Monitorizare Istorii de succes

MENTORATUL

Buletinul informativ al proiectului „PARTENERIAT GLOBAL PENTRU EDUCAŢIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

NR.2, 2014

Veşti bune pentru profesioniştii din domeniul educaţiei timpurii SĂ CREŞTEM OAMENI RESPONSABILI ȘI VIRTUOȘI – OAMENI MARI! Maia SANDU, Ministrul Educaţiei Î�mpărtăş� im aici bucuria adoptării noului Cod al Educaţ�iei, pe care î�l considerăm un document deopotrivă fundamental ş� i novator pentru î�ntreaga ţ�ară. Ş� i suntem pregătiţ�i, aş� a cum am afirmat î�n Parlament, să implementăm această lege pî�nă la ultima literă pentru modernizarea ş� i prosperarea Republicii Moldova.

Noul Cod al Educaţ�iei priveş� te educaț�ia, nu doar ca pe o acumulare de cunoș� tinț�e, ci ca pe un proces care formează caractere, oameni responsabili ș� i virtuoș� i.

Adică OAMENI MARI. Această abordare se regăseş� te deja de mai mult timp î�n activităţ�ile Proiectului „Parteneriat Global pentru Educaţ�ie”, î�n cadrul căruia oferim, î�mpreună cu comunităţ�ile locale ş� i partenerii externi, acces la educaţ�ie timpurie de calitate pentru toţ�i copiii din Moldova.

2

Iar î�n acest proces comun de construcţ�ie a unui viitor copiilor Moldovei este loc de muncă pentru fiecare, oameni ş� i instituţ�ii: părinţ�i, familii, administraţ�ie locală ş� i centrală ş� i toţ�i profesioniş� tii din domeniul educaţ�iei timpurii, aş� a cum sunt menţ�ionaţ�i î�n Cod: educator, cadru didactic de sprijin, conducător muzical, logoped, psiholog, psihopedagog, metodist, precum ş� i mentorii care vor contribui cu sprijin, ajutor ş� i schimb de experienţ�ă ş� i cunoş� tinţ�e la dezvoltarea profesională a altor cadre didactice.

Codul Educaţ�iei, adoptat recent, aduce mai multe veş� ti bune pentru profesioniş� tii care î�i ajută pe copii să crească OAMENI MARI.

Acest important document de politici educaţ�ionale consacră, î�n premieră, activitatea de mentorat ca pe un proces interactiv de î�ndrumare, ghidare, sprijinire a î�nvăț�ării, educării ș� i dezvoltării profesionale ş� i î�i atribuie mentorului rolul de î�ndrumător pentru alte cadre didactice sau manageriale. Totodată, Codul introduce activitatea de mentorat Liliana NICOLAESCUONOFREI Viceministrul Educaţiei

ca parte a normei didactice.

Activităţ�ile de mentorat î�n educaţ�ia timpurie, desfăş� urate î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educaţ�ie”, au î�nceput să dea primele roade. Ş� i avem î�n acest sens mărturiile profesioniş� tilor care au participat î�n această vară la instruirile de mentorat, desfăş� urate î�n fiecare raion al Republicii Moldova.

Acum, toate cadrele didactice pot beneficia ş� i de Instrumentul de Monitorizare a Pregătirii Copiilor pentru Ș� coală, elaborat ş� i pilotat î�n cadrul Proiectului, pentru a asigura o tranziţ�ie bună a copilului de la ş� coală la grădiniţ�ă.

Vom munci î�mpreună pentru ca acest schimb de cunoş� tinţ�e, abilităţ�i ş� i experienţ�ă să se regăsească î�n serviciile de educaţ�ie ş� i dezvoltare timpurie pentru fiecare copil din Moldova.

După 25 de ani în care, în satul Mereşeuca, raionul Ocniţa, nu a funcţionat grădiniţa, aceşti copii au acum mai multe şanse să se integreze reuşit în şcoală.

Buletin Informativ al Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație în Moldova” Coordonator de ediție: Lia Sclifos, Manager de proiect Editare: URMA ta E-mail: proiectpge@gmail.com Web: www.prescolar.md

politici

Aspecte inovative implementate de către Proiectul „Parteneriat Global pentru

Educație” și reflectate în documentele de politici educaționale EDUCAȚIA TIMPURIE ÎN CODUL EDUCAȚIEI Articolul 12. Structura sistemului de învățămînt Î�nvăț�ămî�ntul este organizat pe niveluri ş� i cicluri, î�n conformitate cu Clasificarea Internaț�ională Standard a Educaț�iei (ISCED-2011): a) nivelul 0 – educaț�ia timpurie, cu două cicluri: - educaț�ia antepreș� colară; - î�nvăț�ămî�ntul preș� colar; -…

CODUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

MENTORATUL ÎN STRATEGIA 2020

La obiectivul 4.4. privind eficientizarea ş� i flexibilizarea sistemului de formare continuă a cadrelor didactice ş� i manageriale se pune accent pe instituirea sistemului de mentorat la trei niveluri: (i) mentoratul pentru practică pedagogică, (ii) mentoratul pentru tinerii specialiș� ti (de inserț� ie), ș� i (iii) mentoratul de dezvoltare profesională la locul de muncă ș� i crearea unei pieţ� e libere a serviciilor de formare continuă î�n conformitate cu standardele profesionale.

MENTORATUL ÎN CODUL EDUCAŢIEI Articolul 3. Noţiuni de referinţă şi definiţii Î�n sensul prezentului Cod, noţ�iunile de bază utilizate î�n continuare semnifică următoarele: … mentor – cadru didactic sau managerial experimentat, cu rol de î�ndrumător pentru alte cadre didactice sau manageriale, debutante sau cu experienț�ă î�n profesie, care acordă sprijin pentru dezvoltarea personală ș� i profesională; mentorat – proces interactiv de î�ndrumare, ghidare, sprijinire a î�nvăț�ării, educării ș� i/sau dezvoltării profesionale, desfăș� urat î�ntre mentor ș� i o altă persoană, fiind bazat pe premisa implicării interactive a ambelor părț�i, a asumării obligaț�iilor ce le revin conform statutului pe care î�l deț�in; …

Articolul 54. Normarea activităţii didactice (1) Activitatea cadrelor didactice din î�nvăţ�ămî�ntul general se realizează î�ntrun interval zilnic de 7 ore, respectiv 35 de ore săptămî�nal, ș� i include după cum urmează: a) activităţ�i de predare-î�nvăţ�areevaluare, de instruire practică, conform planurilor-cadru de î�nvăţ�ămî�nt; b) activităţ�i de educaţ�ie ş� i complementare procesului de î�nvăţ�ămî�nt; c) activităţ�i de consiliere a copiilor, elevilor ş� i părinţ�ilor î�n probleme de psihologie-pedagogie; d) activităţi de mentorat; e) activităţ�i de dirigenţ�ie; f) activităț�i de pregătire pentru realizarea procesului educaț�ional; g) activităț�i de elaborare a planurilor individualizate de î�nvăţ�ămî�nt ș� i de predare-î�nvăţ�are-evaluare, de instruire practică, conform planurilor de î�nvăţ�ămî�nt pentru copiii ş� i elevii cu cerinț�e educaț�ionale speciale.

Articolul 57. Activitatea de mentorat (1) Î�n î�nvăț�ămî�ntul general este promovată activitatea de mentorat prin care o persoană cu experienţ�ă, mentorul, oferă sprijin, ajutor ş� i schimb de experienţ�ă ş� i cunoş� tinţ�e unei alte persoane pentru a-i favoriza dezvoltarea profesională ş� i achiziţ�ia de competenţ�e sau cunoş� tinţ�e.

(2) Cadrul didactic sau managerial poate deveni mentor dacă are o pregătire specială obţ�inută î�n cadrul formării iniț�iale sau continue ș� i experienț�ă î�n domeniul profesat.

(3) Activitatea de mentorat se desfăş� oară sub următoarele forme: a) mentorat de practică; b) mentorat de inserț�ie profesională; c) mentorat de dezvoltare profesională.

(4) Mentoratul de practică se realizează prin î�ndrumarea de către un cadru didactic experimentat a studentului stagiar.

(5) Mentoratul de inserț�ie profesională se realizează la locul de muncă ș� i asigură integrarea ș� i dezvoltarea profesională a cadrului didactic debutant.

(6) Mentoratul de dezvoltare profesională se realizează la locul de muncă ș� i asigură dezvoltarea profesională ş� i avansarea î�n carieră a cadrelor didactice.

Articolul 131. Drepturile şi garanţiile sociale ale personalului didactic, științifico-didactic și științific (7) Î� n primii trei ani de activitate pedagogică, cadrele didactice din instituţ�iile de î�nvăţ�ămî�nt general publice beneficiază de sprijin pentru inserţ�ie profesională, inclusiv de reducerea la 75% a normei didactice pentru un salariu de funcţ�ie, precum ș� i de asistenţ�a cadrului didactic mentor.

3

instruiri

Programul Mentorat în Educația Timpurie al Ministerului Educației Lia SCLIFOS, Managerul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educație”, ME

Programul de Mentorat î�n Educaț�ia Timpurie al Ministerului Educaț�iei, implementat î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educaț�ie”, a fost lansat î�n anul 2013 ș� i s-a desfăș� urat î�n cî�teva etape: 1. Conceptualizarea mentoratului 2. Definitivarea modelului de mentorat de dezvoltare profesională la locul de muncă 3. Pregătirea a 30 de mentori naționali, reprezentanți ai instituțiilor care prestează servicii de formare continuă 4. Instruirea a 260 de mentori locali și a 40 de inspectori în materie de mentorat 5. Elaborarea materialului pentru instruiri (3 module de formare) 6. Desfășurarea stagiilor de formare pentru mentori, apoi pentru educatori și oferirea

programelor de mentorat educatorilor Pentru prima dată educatorii au beneficiat de instruiri, urmate de programe de mentorat care au avut drept scop să-i sprijine ca să aplice cu succes cele î�nvăț�ate î�n practică. Educatorii, sprijiniț�i de mentori, au reflectat periodic asupra experienț�ei proprii, valorificî�nd succesele,

Trainingul de Formare a mentorilor naționali Larisa VÎRTOSU, Coordonator Program Educație şi Dezvoltare Timpurie, UNICEF

4

Î� n iulie 2013, la Chiș� inău a avut loc formarea a 30 de mentori naț� ionali.

Seminarul de formare a fost realizat de către formatori internaț� i onali pregătiț� i î�n cadrul programelor British Council, membri-fondatori ai Asociaț� i ei Mentorilor din România. Instruirea s-a desfăş� urat cu susț� i nerea UNICEF Moldova.

au acț�ionat pentru a depăș� i dificultăț�ile, conturî�ndu-ș� i un stil propriu î�n activitate.

Astfel, au fost dezvoltate, la nivel de instituț�ii preș� colare ș� i la nivel de raioane, comunităț�i de î�nvăț�are. Aceste comunităț�i, î�n ultimă instanț�ă, au creat contextul necesar pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice la locul de muncă.

Ciclul de instruiri pentru mentorii locali Cornelia CINCILEI, Programul Educațional „Pas cu Pas”

Cursul de Formare a mentorilor locali activităţ�ii mentorului prin oferirea de instrumente Rima BEZEDE, funcţ�ionale de observare ș� i Centrul consiliere.

Educaţional Mentoratul a fost promovat „PRO DIDACTICA” ca proces de î�nvăţ�are î�n care se În perioada iulie-august construieş� te o relaţ�ie reciprocă, 2013, la Chișinău, s-a bazată pe î�ntrajutorare ş� i desfășurat Cursul de formare creş� tere, concentrată pe a mentorilor locali. La curs au acordarea de sprijin profesional participat 105 specialişti din ş� i emoţ�ional, prin care se domeniul educaţiei timpurii, stabilesc ţ�inte profesionale noi, reprezentînd cele 130 de experienţ�e provocatoare.

Centre de mentorat din țară.

Rezultatele finale ale programului Obiectivele includ formarea „Ne pare bine programului s-au calitativă a 292 de pentru că axat pe abordarea mentori: educatori, î� n totdeauna aspectelor manageri ş� i suntem î�n fundamentale inspectori creș� tere, explorăm ș� i, ale problematicii î�mpreună cu copiii, suntem din domeniul mentoratului î�n educaţ�iei timpurii, mereu tineri î�n inimă ș� i î�n educaţ�ia adulţ�ilor cu perspectiva suflet. Iar ceea ce facem, ş� i dezvoltarea de implicare a facem spre bine ș� i ideile profesională acestora î�n oferirea noi le î�mpărtăș� im cu alț�ii”, astfel rezumă esenț�a continuă a serviciilor calitative mentoratului Galina Tonu, cadrelor didactice de mentorat la Directoarea grădiniț�ei ş� i manageriale nivel local pentru „Licurici” din satul Bardar, din grădiniţ�e; pe fiecare cadru raionul Ialoveni. operaţ�ionalizarea didactic.

Î�n perioada februarie-august 2014, la Chiș� inău s-a desfăș� urat un Ciclu de instruiri pentru mentorii locali ş� i inspectori preș� colari din ț�ară. Acest ciclu de formări a continuat Programul de Mentorat al Ministerului Educaţ�iei, realizat î�n cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educaţ�ie”.

Pentru acest ciclu de formări, Ministerul Educaț�iei a contractat Consorţ�iumul Educaț�ional din care fac parte: Programul Educațional „Pas cu Pas”, Centrul de zi „Speranţa” și Centrul Educațional „PRO DIDACTICA”.

Pentru anul 2014, Programul de Mentorat a inclus: • Elaborarea a trei module de formare pentru educatori • Elaborarea a 27 de ghiduri practice pentru educatori • Realizarea activităț�ilor de formare î�n baza materialelor elaborate pentru 260 de mentori, 40 de inspectori ș� i peste 7000 de educatori • Oferirea programelor de mentorat individual ș� i î�n grup (după fiecare modul).

Sergiu LÎSENCO, MENTOR NAŢIONAL „Participanț�ii la instruirile de mentorat sunt obiş� nuiţ�i să aprecieze, să evalueze oamenii a căror activitate o observă. Acum î�nsă ei constată că nu notele î�l ajută pe om să se dezvolte, ci descrierea a ceea ce face. Iar mentorul este o oglindă care î�i permite celui care participă la instruire să se vadă aş� a cum este ş� i să avanseze î�n dezvoltarea profesională”.

5

monitorizare Monitorizarea activității mentorilor locali Pentru a asigura calitatea Programului de Mentorat, inițiat de către Ministerul Educației, UNICEF a finanțat un proiect de monitorizare a activității mentorilor la nivel local, realizat de Centrul Naţional pentru Educaţie Timpurie şi Informare a Familiei (CNETIF).

Natalia ZOTEA, CNETIF Proiectul de Monitorizare a avut două etape: 1. Instruirea a 20 de monitori î�n aplicarea metodologiei ş� i a

instrumentelor de monitorizare a programelor de mentorat la nivel local 2. Monitorizarea activităț�ii a 120 de mentori locali. Î� n total, î�n acest proces au fost implicaţ� i 120 de mentori locali ş� i 480 de cadre didactice din 20 de raioane din ţ� ară. Acț� iunile de

Mentoratul, una dintre temele celor cinci cercetări-acţiune Mentoratul și impactul acestuia asupra calității educației timpurii a fost una dintre temele abordate în cele 5 cercetăriacţiune realizate în cadrul Proiectului „Parteneriat Global pentru Educaţie”.

CERCETAREA-ACȚIUNE PRIVIND MENTORATUL DE INSERȚIE PROFESIONALĂ Grădiniț�a nr. 183 din or. Chiș� inău este prima instituț�ie preș� colară din ț�ară î�n care a fost exersat acest tip de mentorat. Î�n cadrul cercetăriiacț�iune, au fost sprijinite 5 cadre didactice debutante ca să se integreze profesional î�n instituț�ie.

Unul dintre rezultatele-cheie ale acestei cercetări-acț�iune a fost identificarea unui set de instrumente care pot fi utilizate ş� i î�n alte instituț�ii preș� colare î�n care activează cadre didactice debutante.

CINCI CERCETĂRI-ACȚIUNE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE

6

Cinci cercetări-acţ�iune au fost realizate î�n 2014 î�n cinci instituţ�ii preş� colare din ţ�ară: grădiniţ�ele 183

ş� i 130 din Chiş� inău, grădiniţ�a 201 din c. Durleş� ti, grădiniţ�a 202 din c.

Ciorescu ş� i grădiniţ�a din s. Horăş� ti, Ialoveni. Cercetările-acţ�iune î�n educaţ�ia timpurie au fost realizate de cercetători din instituţ�iile de formare iniț�ială a specialiş� tilor î�n domeniul educaţ�ie timpurie (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” ş� i Universitatea de Stat din Moldova) ş� i practicieni cu experienţ�ă î�n domeniu (directori sau metodiş� ti ai instituţ�iilor preş� colare).

Temele cercetărilor-acț�iune din educaț�ia timpurie: • Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din educaț�ia timpurie î�n baza Standardelor profesionale naț�ionale

Monitorizare s-au desfăș� urat î�n perioada mai-noiembrie 2014.

Monitorii, î�n cadrul vizitelor de monitorizare, asistă la traininguri, ş� edinţ�e de mentorat (individuale ş� i de grup), activităţ�i ale educatorilor cu copiii ş� i acordă, la necesitate, ajutorul necesar mentorului ş� i cadrului didactic.

• Dezvoltarea profesională la locul de muncă prin activităț�i de mentorat ș� i impactul acestora asupra calităț�ii practicilor de educaț�ie timpurie • Evaluarea copiilor de vî�rstă timpurie î�n baza Standardelor de Î�nvăț�are ș� i Dezvoltare pentru copilul de la naș� tere pî�nă la 7 ani • Incluziunea î�n educaţ�ia timpurie a copiilor cu cerinţ�e educaţ�ionale speciale • Organizarea eficientă a activităţ�ilor educaț�ionale pe centre de interes prin implicarea elevilor-voluntari din liceu.

Cercetarea-acţ�iune realizată î�n instituţ�ia preş� colară din c. Ciorescu a vizat implicarea adolescenţ�ilor din comunitate î�n activităţ�ile copiilor î�n centre de î�nvăţ�are pe interese. Această experienţ�ă, povestită de voluntari, a fost, î�n opinia lor, una „neobiş� nuită, dar valoroasă pentru fiecare” dintre cei ş� ase adolescenţ�i.

Viceministrul Educaţ�iei, Liliana NICOLAESCU-ONOFREI, a menţ�ionat caracterul novator al cercetărilor-acț�iune, realizate î�n cadrul Proiectului, mai ales î�n ceea ce priveş� te „î�nvăţ�area experenţ�ială”, precizî�nd că „din aceste activităț�i putem î�nvăţ�a cu toţ�ii”.

Istorii de succes Cîţiva educatori şi directori de grădiniţe din ţară şi-au împărtăşit impresiile, istoriile de succes şi exemplele de bune practici în cadrul Programului de Mentorat.

Diana Dulgher, mentor, or.Lipcani, logoped la grădinița ,,Steluţa”

Concluzia mentorului: Crearea contextului pentru reflecț�ii asupra experienț�ei proprii ajută educatorii să genereze noi idei, noi abordări ș� i contribuie, î�n ultimă instanț�ă, la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „MESAJELE MEDIULUI FIZIC”.

O POVESTE PICTATĂ PE PERETE

MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „INCLUZIUNEA COPIILOR CU CES”

Î�n grupa mare ,,Bobocel” pe perete este desenat un fragment din povestea ,,Capra cu trei iezi”. Î�n cadrul ș� edinț�ei de mentorat, discutî�nd despre utilizarea spaț�iului, am î�ntrebat educatoarea cu ce scop a fost pictat desenul pe perete. Răspunsul a fost „pentru î�nfrumuseţ�area grupei”. Atunci am rugat-o să se gî�ndească cum ar putea utiliza acest desen. Î�n altă zi intrî�nd î�n aceeaş� i grupă am observat î�n poeniţ�a din povestea desenată afiş� ate niş� te cifre.

Educatoarea a povestit impresionată despre experienț�a ei de a utiliza desenul.

De exemplu, pentru formarea elementelor matematice pot fi formulate î�ntrebări cum ar fi: Cî�te pietre sunt desenate? Cî�ţi� iezi sunt? A cî�ta piatră e de culoare roş� ie? Î�n ce colţ� al desenului se află soarele?

Dacă avem ca scop dezvoltarea limbajului, atunci pot fi formulate următoarele î�ntrebări: Î�n denumirea cărui obiect este sunetul C? Găsiţ�i imaginile ce î�ncep cu sunetul S. Cî�te silabe are cuvî�ntul capră?

Concluzia educatoarei: Desenul este o resursă utilă ș� i poate fi un mijloc de dezvoltare a copilului î�n mai multe domenii.

Ecaterina Croitoru, metodist, mentor grădiniţă nr.4, Cahul

Discutî�nd cu un cadru didactic, î�n timpul unei ş� edinţ�e individuale, am depistat că î�n grupa lui are un copilaş� de 4 ani care nu vorbeș� te, nu comunică cu nimeni, dar reacţ�ionează adecvat, î�nţ�elege ce i se spune. Î�n cadrul celor cî�teva î�ntî�lniri am î�ncercat î�mpreună să identificăm soluţ�ii, care ar stimula copilul să vorbească.

Educatoarea a decis să implice băieţ�elul cî�t mai mult î�n proces, a rugat ş� i părinţ�ii să comunice mai mult cu el, să vină la grădiniț�ă ș� i să participe la activităț�i î�mpreună cu copilul, ca să le fie mai uş� or să facă acest lucru î�n familie.

O activitate deosebită, î�n care s-au implicat î�mpreună, a fost verbalizarea cărţ�ilor ilustrate. Activitatea necesita implicare activă ș� i discuţ�ii permanente cu copilul. La un moment copilul a î�nceput să facă progrese, să pronunţ�e nu chiar clar (dar totuș� i…) unele cuvinte simple. Efortul ș� i rezultatul copilului au fost apreciate ș� i sprijinite de educatoare prin î�ncurajări etc. Părinţ�ii se bucură mult de succesele mici (dar succese…).

Concluzia educatoarei: Implicarea activă a copiilor ș� i a părinț�ilor î�n procesul

educaț�ional este foarte importantă ș� i dă rezultate dacă se discută ș� i se planifică lucrul î�mpreună. E important pentru educatori sprijinul cuiva, un ochi dintr-o parte care te-ar ajuta să vezi lucrurile dintr-o altă optică.

Concluzia mentorului: crearea unei atmosfere de î�ncredere î�ntre mentor ș� i cel î�ndrumat contribuie la rezolvarea unor probleme complicate î�mpreună.

Mă bucur că am reuş� it î�mpreună cu educatorul să facem măcar unele mici schimbări spre bine pentru acest băieţ�el.

Copilul a devenit mai activ, se implică î�n jocuri, se strădiue să repete după educator/copii ş� i se simte î�n siguranţ�ă, propejat ş� i acceptat.

Lilia Barduc, mentor, director la gradinița nr.1 „Albinuța” s.Văleni, r-nul Cahul

MENTORAT INDIVIDUAL LA TEMA „INCLUZIUNEA COPIILOR CU DIFICULTĂȚI SOCIOEMOȚIONALE” Camelia, o fetiț�ă de 6 ani care î�ntotdeauna tinde să-ș� i î�ndeplinească dorinț�ele, capriciile, î�n caz contrar face isterie, loveș� te copii, aruncă jucariile etc. Părinț�ii consideră că educatoarea trebuie să fie atentă cu ea ș� i să n-o provoace. Î�n cadrul ș� edinț�ei de mentorat am depistat că problema principală era că părinț�ii nu recunoș� teau că fetiț�a are o problemă care afectează dezvoltarea ei. Am elaborat î�mpreună un plan de acț�iuni privind lucrul cu părinț�ii ș� i î�n rezultat educatoarea a izbutit să convingă familia să accepte dificultatea cu care se confruntă copilul pentru a-l ajuta. Am depistat î�mpreună motivul comportamentului emoț�ional, utilizî�nd Standardele (Domeniul B2.2, indicatorii 291, 309). Părinț�ii au decis să consulte un medic. Copilul a primit tratament medicamentos. Părinț�ii au stabilit î�mpreună cu educatoarea un plan de acț�uni, s-au implicat î�n procesul educaț�ional, asigurî�nd o continuitate a regulilor ș� i acasă. După 6 săptămî�ni efortul familiei ș� i al educatoarei a dat rezultate pozitive.

Concluzia educatoarei: Recunoaș� terea problemei este un pas spre rezolvarea ei.

Concluzia mentorului: Copilul are nevoie să fie protejat, părintele să fie informat ș� i sprijinit, iar educatorii să comunice cu colegii despre problemele cu care se confruntă. Această colaborare este unul din obiectivele mentoratului.

7

MENTORAT

M

STUDIEREA EXPERIEŢEI INTERNAŢIONALE (CROAŢIA, FRANŢA, CEHIA, ROMÂNIA, ETC.)

ELABORAREA CONCEPTULUI NAŢIONAL DE MENTORAT

MENTORAT PENTRU PRACTICĂ

M

MENTORAT DE INSERŢIE

M

TIPURI DE MENTORAT

MENTORATULUI CODUL EDUCAŢIEI

LEGIFERAREA

Mentoratul de dezvoltare profesională se realizează la locul de muncă și asigură dezvoltarea profesională şi avansarea în carieră a cadrelor didactice.

(Codul Educaţiei, art. 57)

Mentoratul de inserţie profesională se realizează la locul de muncă și asigură integrarea și dezvoltarea profesională a cadrului didactic debutant.

Mentoratul de practică se realizează prin îndrumarea de către un cadru didactic experimentat a studentului stagiar.

Mentorat – proces interactiv de îndrumare, ghidare, sprijinire a învăţării, educării și/sau dezvoltării profesionale, desfășurat între mentor și o altă persoană, fiind bazat pe premisa implicării interactive a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statutului pe care îl deţin. (Codul Educaţiei, art. 3)

Mentor – cadru didactic sau managerial experimentat, cu rol de îndrumător pentru alte cadre didactice sau manageriale, debutante sau cu experienţă în profesie, care acordă sprijin pentru dezvoltarea personală și profesională.

MENTORAT DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ

M

IMPLEMENTAREA MODELULUI DE MENTORAT DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ

M

MENTORATUL

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

40

+

DE INSPECTORI

FORMAREA A MENTORI LOCALI

260 DE

FORMAREA A DE MENTORI NAŢIONALI

30

PREGĂTIREA MENTORILOR

M

ELABORAREA A

3 MODULE DE FORMARE ŞI 27 DE GHIDURI PRACTICE (CÂTE 9 GHIDURI LA FIECARE MODUL)

CREAREA ŞI DOTAREA A 130 DE CENTRE DE MENTORAT

M

MODULUL

1

FORMAREA MENTORILOR LOCALI LA 3 MODULE

FORMAREA EDUCATORILOR LA NIVEL LOCAL LA 3 MODULE

2

PROGRAME DE MENTORAT

M

MODULUL

MODULUL

3

MENTORATUL INDIVIDUAL

OFERIREA PROGRAMELOR DE MENTORAT EDUCATORILOR LA LOCUL DE MUNCĂ (DUPĂ FIECARE MODUL)

MENTORATUL ÎN GRUP

SPORIREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI TIMPURII