Revista URMA ta

MAI BINE ÎMPREUNĂ DECÂT UNUL ÎMPOTRIVA ALTUIA

revistă pentru comunicatori

2-3

nr. noiembrie 2007 ISSN 1857-2219

motor de comunicare

ub p i i ţ a , rel

sm, poziţiona i l u p o c, p i g e at r str

re

ARGUMENT

În locul abordării „Comunicarepecare” am propus „Mai bine împreună decât unul împotriva altuia” și mulţi oameni au remarcat asta, în primul rând, în prima ediţie a revistei noastre. „Când obosesc de făcut ceva, iau revista voastră și o răsfoiesc ca să mă odihnesc”, ne-a spus Dana și în aceste cuvinte am găsit confirmarea unui alt mesaj-cheie din ediţia trecută: „Mai puţin înseamnă mai mult”.

Cuvintele și ideile au sens dacă au ecou. „URMA ta” este astfel o revistă pe jumătate – cealaltă jumătate o fac vorbele care se întorc la noi ca un ecou după ce alegem cuvinte, întrebăm niște oameni sau prezentăm produse media, ca să facem publicaţia așa cum ne place. Revista este nu doar un text, este un pretext.

Am vrea să credem că cititorii noștri își vor lega senzaţiile de liniște, surpriză sau odihnă de „URMA ta”. „Când scoateţi următorul număr?”„Cum faceţi revista?”„Cât e de greu?”, ne-a întrebat mai multă lume. Într-o istorie de Anthony de Mello, un pelerin a fost întrebat, la fel, cum va reuși să ajungă astăzi în vârful muntelui, dacă plouă atât de tare și îl doboară vântul, poate e mai bine să aștepte până mâine. Răspunsul lui a fost: „Îmi va fi ușor – mai întâi acolo a ajuns inima mea și acum nu-mi rămâne decât să le urc pe toate celelalte”.

La început, am pus în revistă inima și dragostea noastră. Apoi am adus în pagini restul: experienţele și ideile oamenilor dragi nouă. Acum nu a încăput totul, căci „URMA ta” este o revistă pe jumătate. De aceea, va urma.

Dragostea din cuvinte Atracţia tinerilor pentru alcool se datorează faptului că ALCOOLUL conţine cuvântul „cool”. După același model, în cuvintele care formează spaţiul public și comunicarea am descoperit multă pasiune, dragoste și sex.

e n e rt pa

Aurelia & Igor Guzun

DE CE RECLAMA S

”.

RINDE

R E CL

EP

AO

AMA ARE ÎN E

În imagine: în centru în planul doi – Mihai Eminescu

an

de

Analist, canale de comunicare, ciclu de viaţă al produselor, comunicare orală, consultanţă, fidelizarea consumatorului, KISS (keep it simple, stupid), manipulare, membru al grupului, or g

DE NOI? PENTRU CĂ „CLAMĂ

lice.

Ce subiecte puteţi să vedeţi în revistă dacă aveţi pentru asta doar 4 minute.

De ce 4? Pentru că cifrele 2 și 3 le-am folosit deja, mari, pe copertă

4min Valentin VÂRTOSU

Organizaţia să în-ceapă… în-ceapă…

Toate organizaţiile au două lucruri în comun: sunt organisme și și sunt organizate p. 12-13 Monotonizator p. 16 Campania care vinde Dragoste de dat și și Dragoste de luat. luat.

Poţi măsura rezultatele unei acţiuni de comunicare în case, mese, familii, asistenţi sociali, primari. Rezultatele campaniei „O „O familie pentru fiecare copil” copil” pot fi măsurate în unităţi de dragoste. p. 20-21 Un atelier de comunicare pentru tineri a fost organizat, la Ungheni, de UNGHENI Centrul Regional de Resurse pentru Tineri „Făclia”, cu ocazia Zilei Internaţionale a Tinerilor. Acţiunea a reunit 33 de adolescenţi și nouă adulţi implicaţi în iniţiative media și comunitare la nivel regional.

Prezentarea primei reviste pentru comunicatori din Moldova „URMA ta” a constituit unul dintre reperele evenimentului. „Implicarea și curiozitatea tinerilor, exprimate în discuţiile cu autorii revistei, despre modul în care adolescenţii își pot face remarcate și auzite mesajele au imprimat acţiunii culoare și sens”, a spus Angela Ciocârlan, directorul Centrului „Făclia”. Activitatea a fost organizată în cooperare cu Primăria Ungheni și Direcţia Raională Ungheni Educaţie, Tineret și Sport.

ZBOR FRAGMENTAR

O marcă îndrăgită. îndrăgită. Mircea Surdu în pulover mark. mark.

Cum își face realizatorul de televiziune Mircea Surdu marketingul de sine? p. 4-5

revistă pentru comunicatori nr. 2-3, noiembrie 2007 Director: Igor Guzun Redactor-șef: Aurelia Guzun Identitate vizuală & design: Lică Sainciuc Imagini: Cristina Puţuntica Contabil: Maria Tărchila Revista a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale la 2 august 2006, cu numărul 1006600034503.

ISSN 1857-2219 Tipar: Bons Offices Tiraj: 500 ex.

3

O marcă îndrăgită

Mircea Surdu în pulover mark – Cum crezi, de ce în emisiuni și în afara lor aproape toţi oamenii îţi spun „tu” și „MIRCEA”?

– E simplu: noi intrăm des în casele oamenilor și devenim, astfel, apropiaţi.

Apoi, cred că e ceva nativ – intru foarte repede în contact cu toţi. Din prima clipă le pot da senzaţia că suntem egali, chiar dacă nu suntem, chiar dacă ei sunt „mai în faţă” și eu „mai în urmă” sau invers. Pot să mă ridic sau să cobor la „înălţimea” celui cu care comunic. Şi la telefoanele în direct din timpul emisiunii oamenii îmi spun „Mircea”.

Probabil că este vorba de un gen de omenie, pe care, cred că o moștenesc de la tatăl meu. El, oriunde se ducea, devenea om de-al casei. Şi eu trec foarte ușor la „tu”. Sunt oameni număraţi în lumea asta cărora le spun „dumneavoastră” și ei sunt, de obicei, persoane oficiale. Am o regulă strictă: dacă îi spun omului „tu” în viaţa curentă, îi zic așa și la ecran. Excepţie fac doar persoanele de stat, oamenii publici.

– Se pare că în relaţia cu vestimentaţia ești un extremist: publicul te-a văzut sau în pulover – cel mai des, sau la papion – o dată sau de câteva ori.

– Le recomand oamenilor care vin în emisiune să se îmbrace așa cum se simt ei bine. Eu nu mă simt bine la cravată. Nu-mi amintesc s-o fi purtat vreodată în televiziune. Mi-am pus de câteva ori papion, pentru că asta a fost necesar. Cu înfăţișarea mea am avut deseori probleme la trecerea frontierelor. Fără să vreau în mod special, am lansat moda la defecte.

Mi-am zis: „Ai chelie, tunde-te mai scurt și arată că nu te deranjează”. Am fost firesc și asta „a prins”.

– Faţa ta încruntată de pe ecran face parte din imagine sau o „îmbraci” ca să te simţi bine?

– Chipul meu încruntat este parte a emisiunii „Bună seara”. Acum asta „merge”. S-ar putea să mă vedeţi zâmbitor și jucăuș, peste vreun an, când voi lansa, poate, alt proiect.

– Cum te simţi să spui „nu știu” într-o emisie în direct?

– Nu mă tem niciodată să spun „nu”.

Publicului îi place sinceritatea. De multe ori spun: „Nu, asta nu știam”.

Astfel devii chiar simpatic, într-un anumit fel, pentru că omul se gândește: „Nici eu nu știam asta!”. Eu,

în primul rând, trebuie să mă identific cu OMUL care îmi privește emisiunea.

Eu întreb în felul în care ar întreba el. Şi privirea încruntată este privirea încruntată a omului de la noi. Mergeţi în sate și veţi vedea aceleași priviri.

Pentru oamenii noștri viaţa e așa cum este și dacă pe ecran apare un om cu privirea încruntată, înseamnă că e deal lor. S-ar putea ca timpurile să ne schimbe privirea, dar mă tem că nu. Ei bine, poate peste 20-30 de ani, când eu voi veni cu bastonul la televiziune ca să spun Povestea de seară. Dar atunci n-o să mai spun „Bună seara”, ci „Noapte bună”. Televiziunea trebuie să răspundă la nevoile publicului. Noi pentru asta lucrăm. Nu trebuie să ne facem iluzii că muncim pentru elite.

Televiziunea nu este pentru elite.

Trebuie să cunoști publicul pentru care lucrezi. Eu știu că muncesc mai ales pentru profesori, pentru liderii din sate și raioane și mai puţin pentru cei din Chișinău.

– Mircea Surdu a devenit o marcă îndrăgită, ceea ce se numește acum „Lovemark”. Ai o strategie de promovare a mărcii tale?

– Am. În 2001, anul în care am lansat marca privirii încruntate, oamenii

– Toţi profesioniștii își construiesc imaginea. În comparaţie cu ei, cum crezi, ce ai mai mult?

– Îndrăzneală. Şi bun simţ. Adică bunul simţ îl pierd în timpul emisiunii.

Când sunt în direct, îmi iau doza de nesimţire. Atacurile mi le îndrept înspre funcţionari, care să fie buni și să răspundă în public unui „nesimţit” care nu înţelege de ce au așa multe avantaje în viaţă. Dar în viaţa de toate zilele sunt un om destul de „simţit” și foarte atent în relaţiile cu oamenii.

Dacă un om îmi intră în casă, din cele trei ouă din frigider, am să le stric pe toate și am să mai găsesc și un cartof ca să fac o mâncare.

– Dă o imagine care să completeze imaginea despre imaginea ta.

– Odată a venit de undeva, dintr-un sat, să stea în public, o femeie, care, am aflat atunci că era un mare fan deal meu. Am chemat-o la camera de oaspeţi și am servit-o cu ceai. Stătea și se uita la mine ca hipnotizată. Am văzut că nu pot să-o scot din înlemnirea ei și am întrebat-o: „Sunt mai urât în viaţă?” Se uită așa, naiv, la mine și zice „Da”. Ce să fac, sunt telegenic.

Foto: Cristina Puţuntica

treceau prin mari decepţii. Trecuse euforia mitingurilor, reveniseră problemele de zi cu zi. Noi am lucrat tocmai cu aceste probleme. Cu mult greu, cu o mare opoziţie. Şi ce făceam noi atunci? Lansam o emisiune dură, apoi dădeam două mai „ușoare”, ca să fim lăsaţi în pace. Vedeam că scădea interesul, iar legam una dură, cu scandal. E o strategie, nu? A fost și un fel de slalom, dacă vrei. Strategia echipei noastre este să ne ascultăm intuiţia. Avantajul meu este că mă pot „corecta” în fiecare zi de vineri. Invitaţii care vin la „Bună seara” nu au această șansă. Eu trebuie să „împart” din imaginea mea fiecăruia dintre ei, ca să ajungem să spunem că am făcut împreună o emisiune bună.

5

Carte pentru părinţii

Produse „URMA ta”

care pleacă la muncă în străinătate

„Copilul meu e singur acasă” – o carte eveniment.

BBC „Este o carte foarte folositoare și importantă” Steven Youngblood, profesor de jurnalism, Universitatea din Parkville, Missouri, SUA «Мой ребёнок один дома» – это книга для мам и пап, которые вынуждены оставлять своих детей одних дома, уезжая за рубеж. Книга поможет и родителям, и детям понять друг друга, сделает разлуку менее болезненной. Дарья Зимбельская, «Комсомольская Правда в Молдове» „M-a impresionat...” Rodica Trofimov, jurnalist

Produs: Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului & „URMA ta” Coordonare : Cezar Gavriliuc Text : Daniela Platon Design: Lică Sainciuc Tipar: „Bons Offices” Tiraj: 15 000 exemplare

Susţinere: Organizaţia Suedeză „Salvaţi Copiii" (Radda Barnen); Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa – Misiunea în Moldova; Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, din fondurile Ministerului de Externe al Italiei Lansare: 26 octombrie 2007, emisiunea „Bună Seara!” (TV Moldova 1), moderată de Mircea Surdu

„…Ce idee bună” Sandra Pralong, Synergy Communications „Este o carte care explică lucrurile.

Explică de ce un adevăr dur despre plecare îi poate face mai bine copilului decât o minciună liniștitoare” ZIARUL de GARDĂ „Suntem interesaţi de materialul creat de dvs., „Copilul meu e singur acasă", considerându-l foarte util în munca noastră cu copiii singuri acasă, mai ales că există un minus de astfel de resurse” George Pascaru, sociolog, Alternative Sociale – Iași, România

Obiectul „CUVÂNTUL” Ideea acestei pagini ne-a fost împrumutată de Sanda Cojocaru, studentă în anul doi la Facultatea de Jurnalism și Ştiinţele Comunicării a Universităţii din București. Atunci când am întrebat-o ce-și amintește în primul rând dintre obiectele predate la liceul pe care l-a urmat la Chișinău, ea a răspuns printr-un cuvânt: „Cuvântul”. A fost o materie școlară la care elevii, împreună cu profesorul lor, făceau texte despre un cuvânt, creau colaje, povesteau istorii scurte, discutau despre acest cuvânt și își mărturiseau asociaţiile. Astfel, își dezvoltau vorbirea, imaginaţia și încercau să depășească gândirea lineară. În același timp, comunicau și învăţau viaţa.

Am rugat-o pe Sanda să aleagă un cuvânt și să facă un text, pentru a inspira copiii și adulţii din Moldova la activităţi asemănătoare .

LINIŞTE de Sanda Cojocaru „Liniște, copii!”, spune profesorul deseori, când de fapt vrea să strige „Tăcere”, pentru că nu pot inimile celor 20 de copii să bată în liniște. Chiar dacă ei tac, trebuie să-i asculţi atent ca să auzi cum inimile lor strigă asurzitor de tare. Profesorul, probabil, și-a obţinut liniștea lui de suprafaţă, dar să le aducă la liniște și inimile, iată o provocare demnă de o viaţă de profesat!

Am dat un exemplu, pentru că am observat cum liniștea fiecăruia diferă substanţial, de la generaţie la generaţie. Pentru părinţii mei și alţi prieteni de vârsta lor, liniștea se asociază cu natura, și are loc atunci când sunetele civilizaţiei se retrag, ca să le lase spaţiu sunetelor naturii să se manifeste. Pentru ei ţârâitul greierilor și foșnetul frunzelor nu reprezintă gălăgie, ci LINIŞTE. Atunci ei „se liniștesc”, se relaxează și se simt cel mai bine. În așa fel, putem trage concluzia că pentru fiecare liniștea este în realitate toleranţa la unele sunete și intoleranţa la altele.

Am observat cum pe mine zgomotele naturii nu mă fac să mă relaxez, ci mai degrabă mă sperie, eu fiind crescută de mică în larma orașelor, iar toate aceste croncăneli de ciori și foșnete suspecte pot câteodată să mă sperie de moarte. Respect natura, însă nu am destul de multă încredere în ea, eu necunoscând-o așa de bine ca părinţii mei, încât să-i încredinţez „liniștea” mea.

Pe de cu totul altă parte, daţi-mi voie să afirm, cu oarecare mândrie, că eu, reprezentând o altă generaţie, mă delectez cu gălăgia din București, orașul în care locuiesc și învăţ. Îmi place mult înghesuiala, traficul de mașini, culorile artificiale ale panourilor de publicitate, aglomeraţia din metrou și din autobuze, de pe străzi, cozile de la magazinele mari, zgomotele pline de viaţă ale civilizaţiei, dezvoltarea, ţăcănitul tastelor de la calculator și click-ul repetat al mouse-ului. În mijlocul acestui echilibru dezechilibrat, sau invers, dezechilibru echilibrat, nu mă deranjează nici dacă sunt călcată pe picioare, pentru că și aceasta se efectuează „în liniște”...

Cred că, dacă pentru o singură secundă s-ar întrerupe în întreg orașul gălăgia aceasta plăcută (hmmm...poate doar dacă timpul s-ar opri în loc), ar fi extrem de obositor, pentru că ar trebui să se termine liniștea mea și să înceapă liniștea altcuiva.

Liniștea, deși pare ceva foarte simplu și ușor de definit, nu este, pentru că liniștea trebuie să ţi-o descoperi, cu anii, cu timpul, când înţelegi cui trebuie să-i spui să tacă și cui să vorbească: naturii, oamenilor, copiilor, progresului tehnologic firesc al lumii, sau nonconștientului gălăgios?

Sanda Cojocaru: 20 de ani, o carte scrisă și lansată – „Culorile mele” și, cu ea, a obţinut Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova în 2004. Un premiu pentru fotojurnalism în cadrul Facultăţii de Jurnalism și Ştiinţele Comunicării a Universităţii din București.

7

Sinucidere în stil știinţific

Comunicare verbală

Fiecare organizaţie pe limba ei de lemn piere Igor Guzun

A

stăzi oamenii „vizualizează” lucrurile în loc să le „vadă” s a u s ă l e „ p r i v e a s c ă ”, i a r o r g a n i z a ţ i i l e „implementează”, „identifică” și „monitorizează” ceva în loc să „facă”, să „găsească” sau să „urmărească”. Într-o revistă creată de copiii străzii, în cadrul unui proiect social, citesc un titlu: „Gânduri scrise la reverul inimii”. La noi, până și în desenele animate eroii afirmă: „Intenţionez să confecţionez aceasta” în loc de „Aș vrea să fac asta”. Mai rămâne un pas până când, înainte de a face dragoste, ne vom întreba: „Care e sarcina mea imediată și ce obiective pe termen lung urmăresc?”

L-am întrebat pe expertul Moncef Bouhafa, de la Centrul de Comunicare pentru Dezvoltare din Statele Unite, ce cuvinte mai omenești pot înlocui „crearea capacităţilor”. „Noi mai degrabă dezvoltăm capacităţile unor persoane sau agenţii, pentru că atunci când spunem că le creăm, sugerăm că ele nici nu există. Însă în loc de consolidarea sau dezvoltarea capacităţilor, explicăm în cuvinte simple că îmbunătăţim abilitatea cuiva – cetăţeni, Guvern, instituţii – de a face ceva și dăm exemple concrete”, afirmă Moncef Bouhafa, care a moderat, în septembrie 2007, la Chișinău, un atelier de elaborare a Strategiei de comunicare a Naţiunilor Unite în Moldova.

Cum e cu dezvoltarea capacităţilor așa e și cu infrastructura.

De data aceasta observaţia se regăsește în cartea lui Larry King, „Secretele comunicării: Cum să comunici cu oricine, oricând și oriunde”: „De fiecare dată când are loc un cutremur sau un taifun, ni se anunţă pagubele suferite de „infrastructură”, deși specialiștii care folosesc acest cuvânt șiar atinge ţinta cu mult mai bine dacă s-ar osteni să spună ceva pe înţelesul tuturor, de exemplu, „canalizare, drumuri, alimentare cu apă”.

În 1893 George Bernard Show scria următoarele despre folosirea unul limbaj complicat la consemnarea unor evenimente... „A fi sau a nu fi” „Acum, doamnelor și domnilor, am să vă prezint celebra mea „analiză” a monologului lui Hamlet despre sinucidere în stil știinţific. Shakespreare, dispensându-se de obișnuitul exordiu, își anunţă subiectul la început la infinitiv, mod verbal în care este repetat după un scurt pasaj de legătură în care – deși scurt – recunoaștem formele alternative și negative de care depinde atât de mult semnificaţia unei repetiţii. Aici ajungem la două puncte; apoi o expresie ascuţită, subliniată, în care accentul cade în mod hotărâtor pe pronumele relativ, ne conduce la primul punct”.

„Notiţe din infern” Revista „Fortune”, în articolul „Supravegherea jargonului” (Jargon Watch), relata, acum un deceniu, că „Better Communications”, o firmă din Massachusetts, care-și învăţa angajaţii deprinderi de scriere, a cules din discursul conducerii următoarele perle, pe care le-a descris drept „notiţe din infern”. ¢

Exemplu oferit de Mihai Ciocanu

Limba pe care a arătat-o umanităţii Einstein nu a fost de lemn: Albert Einstein a lucrat ani întregi, cu trei colaboratori diferiţi, pentru a face ca teoria relativităţii să fie accesibilă pentru toţi. Oamenii însă au impresia că par importanţi, instruiţi și inteligenţi dacă folosesc cuvinte complicate. Cunoscutul realizator de televiziune, Larry King, a auzit odată unul dintre cele mai exacte comentarii care încuraja vorbirea limpede, pe înţelesul tuturor, de la un director executiv care și-a sfătuit personalul: „Nu utilizaţi a utiliza! Folosiţi a folosi!”

„Cuvintele pot fi ziduri, nu numai punţi între oameni” Tabelul inclus în volumul lui Vladimir Volkoff, „Tratat de dezinformare. De la Calul Troian la Internet”, permite să se formeze о sută șaizeci de mii de expresii care nu înseamnă mare lucru, dar care imită perfect limbajul pe care îl regăsim adesea în spaţiul public de la noi. Este de ajuns să se ia un verb din coloana A, sa i se alăture un complement extras din coloana B, să se adauge un adjectiv din coloana С și să se încheie cu un complement determinativ din coloana D.

А

В

С

D

a reactualiza

transparenţa

esenţial(ă)

a(l) diferenţelor noastre

a atesta

dimensiunea

pastoral(ă)

a(l) problemei tineretului

a anima

împărţirea

ecumenic(ă)

a(l) catehezei

a regăsi

angajarea

sociologic(ă)

a(l) echipei

a fi atent la

apelul

ecleziastic(ă)

a(l) ceea ce trăiește

a face prezent(ă)

urgenţa

kerygamatic(ă)

a (I) realităţii omene ști

a programa

atitudinea

colegial(ă)

a(l) structurii locale

a promova

responsabilitatea

non-securizant(ă)

a(l) ascultării noastre

a conștientiza

prioritatea

comunitar(ă)

a(l) analizelor noastre

a se însărcina cu

riscul

extrem de bogat(ă)

a(l) misiunii noastre

a asuma

probabilitatea

plural(ă)

a(l) celulelor de bază

а fi interpelat de

ambivalenţa

etic(ă)

a(l) lumii

a se preocupa de

complementaritatea

distins(ă)

a(l) zilei de azi

a elibera

contextul

strict(ă)

a(l) mass-media creștine

a concepe

schema

fundamental(ă)

a(l) concelebrărilor

a aprofunda

dialectica

radiant(ă)

a(l) răspunsurilor noastre

a manifesta

schimbul

caritabil(ă)

a(l) militantismului

a spune

solidaritatea

festiv(ă)

a(l) adevăratelor mesaje

Rezultatele sunt surprinzătoare ¢

„Valoarea adăugată este elementul esenţial pentru a accelera semnificativ curbele de profit” ¢ (adică: Haideţi să sporim vânzările și profiturile, oferind mai multe din produsele dorite de consumatori)

a alimenta

proiectul

imperativ(ă)

a(l) unităţii

a se identifica cu

ancorarea

aprofundat(ă)

a(l) cercetărilor noastre

„Vaporii vizibili, care ies din materiale „Trebuie să dimensionăm această + carbonice, sunt vestitorii unui incendiu iniţiativă de management” ¢ (altfel iminent”. (Nu iese fum fără foc). spus: Să facem cu toţii un plan) Punem punct cu o afirmaţie aparţinând „Am utilizat o serie de expertize Președintelui României de după 1989, multifuncţionale” ¢ (cu alte cuvinte: Ion Iliescu: „Ancorat în realitate și Oamenii din diferite departamente au raportat la sinergia faptelor, recursul la vorbit între ei) universalitate nu eludează meandrele „Nu blocaţi programele de stimulare concretului". Pentru această propoziţie materială a angajaţilor” ¢ (adică: Nu vă nu am găsit încă o expresie care să o jucaţi cu salariile oamenilor) egaleze în cuvinte mai simple. Poate „S-a hotărât ca pentru moment postul încercăm s-o identificăm împreună? tău să fie menţinut” ¢ (adică: Nu ești concediat deocamdată) Şi invers: iată câteva idei simple care au fost transformate, cu ajutorul cuvintelor, în ceva complex.

Resurse utile + „Frumuseţea posedă o profunzime de TROUT DESPRE STRATEGIE. Cum să

natură pur cutanată”. (Frumuseţea există doar la suprafaţa pielii). + „Nu este suficient să îndoctrinezi un câine matusalemic cu manevre inovatoare”. (Nu poţi învăţa un câine bătrân trucuri noi).

cucerești piaţa și să ocupi un loc în mintea consumatorului, de Jack Trout Până la URMĂ al cui discurs este? Stilul discursului, în CUM VORBIM ÎN PUBLIC, de Laurie Rozakis

9

Adevărata Şcoală de Studii Interes Corina Cepoi

Ş

coala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău a devenit, odată cu lansarea primei promoţii, în iulie 2007, și debutul celei de-a doua, în septembrie, o Adevărată Şcoală de Studii Interesante în Jurnalism. Corina Cepoi, Directorul Şcolii, povestește cum a fost drumul de la „asta vreau” până la „bucuria că am reușit”, de la o teză de master la un produs.

CE? Stimată Corina, ce sens ai pus în fiecare cuvânt din expresia „Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism”? Care dintre cele trei idei – de Şcoală, Studii Avansate sau Jurnalism – este mai importantă acum pentru tine?

– Aceste trei cuvinte sunt foarte mult legate între ele și unul fără altul nu ar avea sens pentru ceea ce facem. Împreună, ele explică și genul de studii pe care le oferim, și domeniul.

Ne-am gândit foarte mult la denumirea școlii și atunci când a fost formulată, mai întâi în engleză – Chisinau School of Advanced Journalism – am spus:„Asta vreau”. La acea vreme existau și alte asemenea școli în Europa Centrală și de Est, de exemplu, Şcoala de Jurnalism și Management din Georgia, sau Institutul Media din Macedonia, însă am dorit o Şcoală de Studii Avansate în Jurnalism cu identitate proprie.

DE CE? Există o motivaţie-cheie a eforturilor pe care le-au făcut pentru crearea acestei școli? Ai muncit mult, ai asociat la ideea ta niște oameni, ai adus experienţă străină, ai pus în valoare resursele de aici... De ce?

– Motivaţia s-a conturat timp de mai mulţi ani. Atunci când lucram la Centrul Independent de Jurnalism, înţelegeam că ne trebuie un element nou care să le unească pe toate

celelalte. În ţară există și cursuri de instruire scurtă, și educaţie academică. În același timp, aveam solicitări de la managerii de media, care aveau nevoie de ceva care să „producă jurnaliști care scriu”, persoane care fac o alegere conștientă în favoarea jurnalismului nu chiar de pe băncile școlii, ci puţin mai târziu. Şi prin 1999, am înţeles că este nevoie de o școală. Atunci am plecat la un masterat în Statele Unite, la Şcoala de Jurnalism a Universităţii din Missouri, și am întrebat profesorii de acolo: „Puteţi să ne ajutaţi cu ceva?”. „Da, bună idee”, mi-au răspuns și mi-au propus să fac cercetările în domeniu acolo. Mi-am axat astfel studiile încât să cunosc atât jurnalismul american, cât și cel occidental.

Am vrut pentru Şcoala de Studii Avansate de la Chișinău să avem experienţa cea mai bună din lume și am implicat mai mulţi parteneri – americani și europeni.

CUM? Cum ai reușit să transformi o idee dintr-un proiect de master într-un produs?

– Cu insistenţă. Vorbești întruna despre asta și lumea, la un moment, începe să creadă că este posibil. Am vorbit cu foarte mulţi oameni despre ideea școlii – cu potenţiali parteneri, ambasade, jurnaliști de la noi. Am bătut la multe uși ca să se deschidă până la urmă unele dintre ele.

Probabil că în toată această muncă este și un pic de noroc.

Fără el, poate, făceam doar cercetările și mă opream. Erau clipe în care chiar aveam impresia că n-o să se mai întâmple.

Poate că m-a ajutat și ambiţia personală. Îmi place să știu că există un domeniu de care mă ocup, îl dezvolt și astfel mă dezvolt și eu. La prima promoţie a școlii, cei 19 absolvenţi miau dat bucuria că am reușit. Atunci am văzut că a meritat tot

ante în Jurnalism efortul. Acum, când continuă cursur ile pentru o altă promoţie, am sentimentul că mergem mai sigur: avem mai multă încredere și mai multe resurse. Sper ca în fiecare an să facem ceva nou, ceva mai bine.

Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism a fost lansată la 4 septembrie 2006. Pregătește jurnaliști universali pentru mass media din Republica Moldova. Este un proiect iniţiat de Centrul Independent de Jurnalism în colaborare cu Şcoala de Jurnalism a Universităţii din Missouri (SUA) și Centrul de Formare Profesională a Jurnaliștilor cu sediul la Paris (Franţa). A beneficiat de suport din partea Centrului Internaţional pentru Jurnaliști din Washington, DC, Programului Knight International Press Fellowship, OSCE, Ambasada Britanică la Chișinău, Ambasada Franceză la București, Ambasada Franceză de la Chișinău etc. Şcoala este susţinută de Programul MATRA al Ministerului Olandez de Externe, implementat prin organizaţia Press Now, și de National Endowment for Democracy (NED) din SUA.

Corina Cepoi

Foto: Cristina Puţuntica

este Director al Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism și Director interimar al Centrului Independent de Jurnalism. Licenţiată în filologia engleză, Universitatea de Stat din Moldova, și studii de masterat la Universitatea de Stat din Moldova și la cea din Columbia, Missouri. A fost, de asemenea, cercetător Chevening la Universitatea din Oxford (Marea Britanie).

11

Organizaţia să înceapă…

Expert în dezvoltare organizaţională Tel. 373 22 26 02 12 lpalihovici@gmx.net

G

Organizaţiile sunt foarte diferite: profit, nonprofit, guvernamentale, publice. În același timp, toate organizaţiile au două lucruri în comun: sunt organisme și sunt organizate. Şi pentru a funcţiona și a se organiza, ele au nevoie de comunicare.

rupurile umane din cadrul unei organizaţii sunt deseori eterogene. Singura modalitate de a soluţiona problemele într-o organizaţie este comunicarea. Apar aproape inevitabil în cadrul grupurilor diverse conflicte, tensiuni, lupte pentru putere sau supremaţie, uneori unii membri manifestă lipsă de interes, alţii nu au iniţiativă etc. Toate grupurile pun presiuni asupra membrilor pentru a-i determina să se conformeze regulilor grupului. Cu alte cuvinte, apar „tensiuni” care trebuie echilibrate. Eficienţa liderului depinde de măsura în care acesta le poate influenţa.

Liderul le influenţează prin comunicare.

Totodată, liderul trebuie să susţină legătura și cu grupurile din afara organizaţiei: cu cei care îi oferă finanţare sau îi fac controale, cu cei care îi cumpără produsele sau apelează la servicii. Şi pentru asta e nevoie de comunicare. Nu există un alt mijloc decât comunicarea, care să determine schimbarea atitudinii, comportamentului și rezultatelor unei persoane sau unui grup.

Dacă tot zicem că organizaţia este un organism viu, să o comparăm cu o ceapă.

Rădăcinile sunt mijloacele, canalele și instrumentele de comunicare cu mediul extern. Așa cum ceapa absoarbe din pământ apa și sărurile mineralele pentru a crește, tot așa organizaţia absoarbe bani, oameni, informaţie și experienţă pentru a se mări, a-și dezvolta capacităţile și propria cultură. Liderul trebuie să decidă cum să administreze eficient resursele interne, dar și cum să ofere

informaţia din interior pentru a poziţiona organizaţia – pentru a-i crea o valoare pe piaţa produselor și serviciilor din domeniu. Important este cum își dezvoltă aceste rădăcini, cum formează plasa rădăcinilor pentru a spori eficienţa. Astfel, organizaţiile își creează propria reţea de promovare.

Bulbul este însăși organizaţia. Ea este formată din mai multe straturi importante. Straturile exterioare sau coaja sunt personalul tehnic, dar și o parte din personalul calificat. Sunt „ambalajul” organizaţiei, cei care primii comunică nemijlocit cu clienţii și le oferă produsul și serviciile. Apoi urmează straturile medii sau straturile albe care sunt managerii. Ei gestionează activitatea personalului, iau deciziile cu privire la dezvoltarea anumitor servicii și produse. În ceapă ei sunt cei care protejează „inima cepei” – interesul organizaţiei, reprezentat de directorul general și acţionarii. Ei sunt cei care au venit iniţial cu ideea, au depus capitalul de început și au pornit procesul de dezvoltare a organizaţiei. Dacă au venit primii, să aibă primii venituri.

Comunicarea eficientă dintre straturile exterioare, cele medii și inimă, alimentate cu resursele atrase prin comunicarea cu mediul extern prin rădăcini, conduce la

a Palihovici este î n a i np Lil re z

Liliana Palihovici,

filială

Comunicare organizaţională

o tc en

al Grupului d e ator I n ilit iţi at fac e,

rezultat – o ceapă mai mare, o ceapă cu multe cozi verzi, o ceapă cu floare și seminţe – depinde de soi, adică de domeniul în care activează organizaţia. Iar soiul este ales, plantat și îngrijit de grădinar – fondatorul. Uneori, grădinarul preferă să cultive ceapa care face mai mulţi bulbi odată. Astfel cu investiţii reduse sunt obţinute rezultate de două, trei ori mai mari decât pentru a crește o singură ceapă.

Organizaţiile care își dezvoltă propriile reţele au rezultate sporite cu investiţii mai mici. În acest caz, efortul comunicării interne este mai mare, pentru a gestiona toate filialele din reţea. nt al Băncii M a t l u s on Grădinarul preferă să crească cepele di în parcele, pentru că este mai al ușor și mai eficient să le cultive în acest mediu sau sistem. Astfel, fiecare ceapă face parte dintr-o reţea și este protejată de alte plante care i-ar putea face concurenţă și i-ar consuma resursele care îi asigură dezvoltarea.

Comunicarea internă are loc în circuit închis, de sus în jos și invers,

dar și pe orizontală, la fel cum straturile cepei comunică în mod biologic între ele și se alimentează din aceeași rădăcină. Dacă unul dintre straturi nu este sănătos, întregul bulb începe să se strice. Deseori, ceapa începe să se strice anume de la straturile medii. În această situaţie inima rămâne vie, dar este totuși afectată. Iată de ce comunicarea organizaţională trebuie să fie și ea „sănătoasă”, să asigure circuitul informaţiei și resurselor către toate straturile. Şi managerii, aflându-se la mijloc, au de jucat aici rolul-cheie. Un lider bun este un lider care își pune întrebări: ce fel de comunicare mă interesează să dezvolt? Pe cea internă sau pe cea cu clienţii?

Sau, de ce nu, pe amândouă!

Foto: Cristina Puţuntica

ă„ iv

13

Tin lsul Ga

erilor”.

mult. i a m ă Cristina Puţu Mai puţin înseamn Comunicare vizuală

P

Foto: Cristina Puţuntica

sihologia și fotografia. Sunt principalele preocupări ale Cristinei Puţuntica acum, la 19 ani, când merge în anul doi la Facultatea de Psihologie și Asistenţă Socială de la ULIM. „Studiul oamenilor”, spune ea și își urmărește, cu ochi albaștri, cuvintele cum pleacă, atunci când răspunde ce au în comun aceste două activităţi ale ei.

ntica

fotografiez un băiat, el a încercat să mă lovească cu piciorul”. Nici un fel de fotografie. E psihologie. Este de acord că explicaţiile acestui gest trebuie căutate în psihologie.

Mai întâi, Biblioteca „Onisifor Ghibu” și Salonul „EuroFoto-Art” din Chișinău, apoi Berlin, Riga, sediul Parlamentului Republicii Moldova și, cel mai recent, Baku.

Acestea sunt localurile și orașele care au găzduit expoziţii cu fotografii realizate de Cristina Puţuntica. Recent, a câștigat concursul internaţional „Active Youth Citizens. Why?", cu poze din sate în care a fost primită cu plăcinte sau alungată din ogradă, cu case văruite în albastrul ochilor și cu copii a căror imagine emoţionează.

Atunci când a fost, în iulie și august, instructor pentru alţi tineri ca ea într-un atelier de fotografie digitală, a avut parte în primele zile de training de atitudini rezervate. Apoi le-a spus ceea ce știe despre fotografie și despre oameni, au comunicat, au muncit și au creat împreună imagini cu oameni, case și mesaje.

Cristina Puţuntica este o resursă valoroasă pentru o comunicare vizuală, fără prea multe cuvinte, dar cu sens și emoţie.

Atunci când a mers să facă poze pentru Centrul Media sau pentru UNICEF, a avut parte, împreună cu ceilalţi tineri fotografi, și de primiri ospitaliere, și de atitudini sceptice sau chiar ostile. „Unii ne-au servit cu plăcinte, alţii ne-au alungat din ogradă.

Odată, când m-am aplecat să

Foto: Cristina Puţuntica

De multe ori, este singura care are aparat de fotografiat din grupul de prieteni cu care pleacă în fiecare vară, pe jos sau cu bicicleta, să vadă satele Moldovei. „Este un prilej de a cunoaște oameni și locuri noi”.

Cristina mărturisește că satele pe care le-a vizitat arată altfel decât în cărţile poștale.

15

press here to reset (mai tare!)

ăcirtnuăl aeracinumoC The page cannot be displayed The page you are looking for is currently unavailable. The Web site might be experiencing technical difficulties, or you may need to adjust your browser settings.

Please try the following:

· Click the Refresh button, or try again later. · If you typed the page address in the Address bar, make sure that it is spelled correctly. check your connection settings, click the Tools menu, and then click Internet Options. On the Connections tab, click Settings. The settings should match those provided by your local area network (LAN) administrator or Internet service provider (ISP). · See if your Internet connection settings are being detected.

You can set Microsoft Windows to examine your network and automatically discover network connection settings (if your network administrator has enabled this setting).

1. Click the Tools menu, and then click Internet Options.

2. On the Connections tab, click LAN Settings.

3. Select Automatically detect settings, and then click OK. · Some sites require 128-bit connection security. Click the Help menu and then click About Internet Explorer to determine what strength security you have installed. · If you are trying to reach a secure site, make sure your Security settings can support it. Click the Tools menu, and then click Internet Options. On the Advanced tab, scroll to the Security section and check settings for SSL 2.0, SSL 3.0, TLS 1.0, PCT 1.0. · Click the Back button to try another link.

· To

punct stop-cran

Cannot find server or DNS Error Internet Explorer

17

Agenţii media

Dorin Todosi Media Manager al Agenţiei Media „IMPACT”

Viorel Mărgineanu & Dorin Todosi prezintă produsele cu media impact

S

ă începem cu un cuvânt. Mic, uneori, nu înseamnă numaidecât modest, lipsit de forţe și resurse, în care să nu ai încredere. Mic înseamnă și nou, și flexibil. La crearea unor produse media, agenţiile mai mici pot oferi avantaje comparative. De exemplu, spre deosebire de corporaţiile mari, care câștigă prin nume, experienţă și profesionalism, agenţiile mici por reuși pentru că vor să se afirme și pun mai mult suflet în ceea ce fac. Ce alte argumente poate oferi aici Agenţia Media „IMPACT”?

– În primul rând, nu știm dacă poate fi catalogată mărimea unei agenţii în funcţie de numărul angajaţilor. În acest caz probabil, postul de televiziune „Moldova 1”, cu peste 1000 de angajaţi, poate fi numit cea mai mare televiziune din Moldova. Filozofia misiunii noastre și esenţa agenţiei se bazează pe conceptul de media impact. Aici ne referim la efectul puternic, concret și, mai ales, controlabil pe care un act meditac este capabil să îl producă.

Referitor la comunicarea publică, aceasta este principala măsură de valoare și de profesionalism pentru care optăm. De aici și dihotomia sloganului ales de instituţia noastră - Mereu informaţi.

Astfel, de la fiecare acţiune media până la fiecare proiect de campanie de comunicare sau mesaj public lansat de agenţie, ne asigurăm că produsele noastre sunt cu „media impact”.

Dacă judecăm după acest criteriu, niciodată nu renunţăm la ideea de a intra în competiţie, fie cu alte instituţii media locale, fie cu branduri consacrate în comunitatea internaţională. Vă asigurăm că de fiecare dată când trebuie să concurăm la acest nivel, respectăm profesionalismul și statutul brand-urilor de nivel internaţional care au făcut istorie în industria media. Dar la modul obiectiv, avem certitudinea că, fiind familiarizaţi mult mai bine cu realităţile pieţei locale și cunoscând cutumele specifice, în multe cazuri putem oferi un media impact mai puternic în rândul consumatorilor de produse media. Partenerii care accesează serviciile noastre o pot confirma. În privinţa tendinţelor de a fi implicat și de a pune suflet, am spune că nu este neapărat un avantaj pentru agenţiile care încurajează aceasta practică. Industria media, dincolo de dimensiunile artistice, este în primul rând un domeniu cu reguli destul de riguroase și precise. În aceste condiţii, implicaţiile emotive ale operatorului de servicii media nu fac decât să compromită rezultatele scontate. În

schimb, optăm pentru o mai mare deschidere către tot ce e nou, în afara șabloanelor și a kitch-urilor, mereu ghidaţi de celebrul think out of the box.

Credem că la acest capitol avem un atu faţă de colegii noștri care vin dinspre orizonturi multinaţionale. Avem avantajul unei libertăţi mai mari, tocmai pentru că nu suntem forţaţi de nici o instanţă ierarhică să ne supunem cu religiozitate anumitor rigori de procedură sau de reguli stricte în actul creaţiei. Conceperea campaniilor noastre de comunicare pornește de la efectul pe care îl dorim, identificând efectul cu cel mai mare impact. Astfel alegem mijloacele și dotările din arsenalul media pe care le considerăm cele mai eficiente și realiste pentru piaţa locală. În final, garantăm atât media impact-ul produsului, cât și un randament optim al banilor investiţi.

Dacă aţi alege un singur cuvânt-cheie, care să singularizeze produsele pe care le creaţi și serviciile pe care le oferiţi, care ar fi acesta? Ce-aţi făcut mai altfel, poate mai bine, poate mai spectaculos decât alţi colegi de media?

– Expresia-cheie este cu siguranţă Un produs cu media impact, brand mediatic care apare de altfel la începutul sau la finalul fiecărei producţii sub care semnăm cu copyright-ul Agenţiei Media IMPACT. Dacă vorbim de conceptualizare și planificare, de la campanii la spoturi, emisiuni, filme etc., agenţia oferă o specializare unică mai ales pe segmentul sectorului asociativ, în care actorii pe piaţa media sunt organizaţiile neguvernamentale, instituţiile și programele internaţionale, misiunile diplomatice. Ne referim la responsabilitatea socială, bazată pe experienţa și calificarea

Viorel Mărgineanu Director al Agenţiei Media „IMPACT”

asigurate cu echipament video profesionist, iar experţii și facilitatorii cursurilor sunt angajaţi ai celor mai relevante instituţii de presă din Europa și din SUA. E greu de spus unde am făcut ceva mai bine sau mai spectaculos decât alţi colegi din media, pentru că fiecare am fost dislocaţi în contexte de muncă diferite. Respectiv, și rezultatele au fost diferite.

Putem evoca însă momentele în care piaţa sau publicul ne-au remarcat ca fiind mai buni sau mai necesari decât alţii.

Filmul „Vot Parlamentar 2005” a fost și rămâne singurul documentar din Republica Moldova, prin care a fost efectuată o monitorizare pe durată lungă și durată scurtă a scrutinului parlamentare din 2005.

Valoarea de document a filmului, confirmată de cererea pentru această producţie, este în creștere mai ales în prezent, odată cu ultimele evoluţii politice din Republica Moldova.

Foto: Cristina Puţuntica

experţilor noștri, ce s-au afirmat, în egală măsură, atât pe piaţa media, cât și în comunitatea sectorului non-profit. În ceea ce ţine de achiziţia de spaţiu publicitar și producere de emisiuni la posturile de radio și TV pe întreg teritoriul ţării, oferta BIN (Broadcast Impact Network) oferă o posibilitate unică partenerilor noștri. Îi ajutăm să elaboreze și să desfășoare campanii de comunicare și proiecte de emisiuni sociale, reportaje TV sau spoturi audio/video, difuzate într-o reţea naţională de 15 posturi TV și cinci staţii radio-partenere. Pentru exemplificare, menţionăm că doar într-un singur an, pe parcursul 2005-2006, Agenţia Media IMPACT a produs peste 300 de emisiuni radio și TV, destinate problemelor social-politice ale societăţii moldovenești. În aceeași perioadă, în cadrul diverselor campanii media cu caracter social, am reușit să producem șapte spoturi video, difuzate atât la posturile TV din partea dreaptă a Nistrului, cât și în regiunea transnistreană. Pe bună dreptate, plasarea noastră pe acest segment audiovizual ne deosebește vizibil de alte instituţii media.

Trainingurile specializate, oferite de agenţie în special jurnaliștilor de la posturile de radio și TV, precum și sesiunile de training în PR și relaţiile cu mass-media de care beneficiază ONG-urile și instituţiile de stat sunt unice prin: calificarea experţilor invitaţi și caracterul practic al acestor sesiuni de training. Până la ora actuală, am elaborat câteva pachete de astfel de servicii de instruire, grupate pe domenii cum ar fi uno: consolidarea tehnicilor media în sectorul non-profit și cel privat pe linia de responsabilitate socială, secundo: pregătirea funcţionarilor publici pentru o mai bună comunicare.

Fie că sunt organizate în Republica Moldova, fie că mergem cu grupurile de beneficiari în laboratoarele media din alte ţări, training-urile noastre nu se reduc doar la instruiri în care se folosește doar stiloul și hârtia de scris. Atelierele practice sunt

La Concursul Naţional „Web Top 2005”, Web portalul Agenţiei Media IMPACT www.impact.md a fost distins cu Piramida de Bronz și Premiul Mare pentru Cel mai bun site mass-media din Moldova.

Valoarea acestui premiu se perindă până astăzi, așa încât din 2005 până acum constatăm că nici un premiu similar nu a fost decernat vreunui alt site. În acest portal, consumatorii de Internet pot accesa resurse on-line unice în Moldova, ce oferă informaţii generoase despre comunitatea mass-media în confluenţă cu politicul; se pot informa despre servicii și produse media pe care nu le poţi întâlni la alţi operatori media autohtoni; pot accesa baze de date relevante despre sectorul audiovizual.

Campania regională „Ia-ţi cadoul de la Moldcell”, iniţiată în vara anului 2006, a fost o premieră în Moldova, mai ales din perspectiva mecanismului mediatic de elaborare și diseminare a mesajului.

Succesul, datorat și impactului media asupra clienţilor, a fost confirmat chiar de acest operator de telefonie mobilă din Moldova, care a solicitat să continuăm proiectul și în anul 2007.

Desigur, acestea sunt exemplele cele mai elocvente. În general însă, căutăm să conferim atât un caracter unic, cât și doza de mai bine decât s-a mai făcut fiecărui produs sau serviciu lansat de către agenţie. Acestea sunt două ingrediente din reţeta ce garantează clienţilor noștri Un produs cu media IMPACT.

19

Campania care vinde Dragoste de dat și Dragoste de luat Secvenţă din spotul „Casa de copii de tip familial”

Campanie prezentată de Aurelia Guzun

O

familie pentru fiecare copil nu este sloganul unei agenţii matrimoniale și nici al unei agenţii de înfiere a copiilor. O familie pentru fiecare copil este sloganul campaniei de comunicare pentru prevenirea instituţionalizării copiilor în Republica Moldova.

Po s t e r p e n t r u c o m u n i t ă ţ i Tiraj: 39.000 (română), 6.000 (rusă)

Campania „O familie pentru fiecare copil” și-a propus să prevină separarea copiilor de familiile lor și să accentueze importanţa creșterii copilului într-un mediul familial. În același timp, campania promovează serviciile alternative pentru copii: Tutela, Casa de copii de tip familial, Asistenţă parentală profesionistă.

Realizator al campaniei este Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în Moldova. Contribuţii în campanie au avut trei Ministere: Educaţiei și Tineretului; Protecţiei Sociale, Familiei și Copilului; Administraţiei Publice Locale. Campania a fost parte a unui proiect mai mare, finanţat de Uniunea Europeană.

Contractanţii acestei campanii au fost: ! Agenţia de publicitate „Atelierul Sergiu Prodan” (pentru spot video, audio și materiale de vizibilitate: genţi, agende pentru copii, agende pentru profesioniști) ! Casa de idei IMAGO (pentru design și producere materiale tipărite) ! Agenţia de publicitate ALEON (pentru plasarea spoturilor la TV și radio)

! Centrul de Investigaţii Jurnalistice (pentru campania mass media).

Desfășurată în perioada decembrie 2006 – decembrie 2007, campania a avut un buget de 230.000 dolari.

Producţia de advertising a inclus: ! 3 spoturi TV („Prevenţia”, „Tutela”, „Casa de copii de tip familial”) ! 3 spoturi radio ! 2 machete de presă.

Adiţional, au fost folosite afișe, broșuri, pliante, agende, genţi, dar și știri pe pagina web www.edu.gov.md, linii telefonice ale asistenţilor sociali, emisiuni radio și T V, ar ticole, evenimente speciale (întâlniri cu profesioniștii și conferinţe de presă).

Spoturile video sunt difuzate la patru posturi TV naţionale: ORT, M-1, NIT, PRO TV și trei TV locale: Bălţi TV, TV 26 (Bălţi), FLOR TV. Spoturile audio sunt difuzate la cinci posturi de radio: Noroc, Sănătatea, Russkoie radio, Antena C, Radio Moldova.

Campania a avut și un puternic element de marketing direct. 1182 de familii au fost targhetate de 48 asistenţi sociali în șase raioane. Datorită acestui fapt, 185

Secvenţă din spotul „Tutela”

de familii și-au luat copiii acasă, iar 172 de familii au decis să nu-și dea copiii la internat. În total, 721 de copii au fost „salvaţi” de internat.

Campania „O familie pentru fiecare copil” și-a propus nu doar să sensibilizeze publicul, ci să obţină un răspuns imediat: apelarea unui număr de telefon, depunerea unei cereri, participarea la concurs, crearea caselor de tip familial. Nu este ușor să obţii astfel de rezultate. Dar este posibil. În primele trei săptămâni de difuzare a spoturilor doar în raionul Fălești au fost depuse 4 cereri de creare a caselor de tip familial. Partea de marketing direct a campaniei este mai puţin cunoscută, dar a dat rezultate bune de acţiune imediată a segmentului ţintă. Astfel au fost deja create 17 Case de copii de tip familial în cele 6 raioane ţintă.

Cum această campanie reușește să obţină răspunsul imediat al publicului?

Printr-o abordare umană a problemei.

Campania VINDE nu milă, ci DRAGOSTE. Spoturile și alte materiale ale campaniei nu doar frustrează oamenii, ci îi motivează să acţioneze, pentru că le oferă soluţii.

Poţi măsura rezultatele unei campanii de comunicare în case, mese, familii, asistenţi sociali, primari. Rezultatele campaniei „O familie pentru fiecare copil” pot fi măsurate în unităţi de dragoste.

Dar cum să măsori dragostea? Ca să înţelegem, natura a făcut un experiment dur care ne arată câtă dragoste are omul de dat și de luat. La Florești, trei copiii – două fetiţe de 3 și 6 ani și un băiat de 8 ani – trăiau singuri într-un subsol. Mama lor a început să bea după ce le-a murit tatăl. Trăiau acolo de mai multe luni, fără apă, căldură și aproape fără haine. Ce mâncau numai ei știu. I-au luat în familia lor preotul și matușca din satul Sănătăuca, Florești, care mai au încă cinci copii biologici. Acum dragostea lor și-a găsit loc în casa părinţilor „cei noi”. Dar și atunci când trăiau în subsol ei aveau multă dragoste de dat și de luat. Băiatul de 8 ani avea mereu lângă el un câine, fetiţa de 6 ani – o pisică, iar cea mică de 3 ani întotdeauna ţinea la piept o vrăbiuţă. Pentru că dragostea omului e mare și ea trebuie să fie de dat și de luat.

Produse tipărite Broșură pentru familii Tiraj: 80.000 exemplare (română), 8.000 (rusă) Poster de promovare a Caselor de Copii de Tip Familial.

Tiraj (exemplare): 2.400 (română) Agendă pentru profesioniști tiraj: 600 (română) Pliant pentru promovarea Bazei de date Tiraj: 3.000 (română), 500 (rusă) Broșură pentru preoţi Tiraj: 2.000 (română) Agendă pentru copii Tiraj: 5.000 (română) Pliant de promovare a Caselor de Copii de Tip Familial Tiraj: 33.000 (română) și 8.000 (rusa)

Comunicare socială

Oamenii care au inspirat campania „O familie pentru fiecare copil”: Violeta Cojocaru, Coordonator pentru comunicare, UNICEF

Ina Prisăcaru, Consultant pentru comunicare

Carmela Buhler, Coordonator al proiectului „Dezvoltarea serviciilor sociale integrate pentru familiile vulnerabile și copiii în situaţii de risc”

Broșura pentru factori de decizie și profesioniști Tiraj: 10.000 (română), 2.000 (rus.)

Când oferi un promo, faci promovare.

Dar când oferi un demo, înseamnă oare că faci demodare? „The Snails”. Localitatea: Chișinău. Stil: rock.

Să scoată primul CD le-a luat UNDEVA ZECE ANI, deși erau de mult timp în inimile oamenilor. În iunie 2005, erau îndreptăţiţi să numească discul „Undeva zece ani”, dar l-au intitulat mai scurt, „Undeva”. Acum, tot zece: însă este vorba de numărul de piese din cel de-al doilea album. Poartă titlul „Nu-mi pasă!”, iar lansarea este anunţată pentru decembrie 2007. „The Snails”: Lilian Severin, Gabriel Andronic, Vitalie Colţ și Mircea Sturza.

Lucrau la al treilea album încă de la prezentarea primului, la București și Chișinău, ca să aibă motive să-l editeze pe al doilea. Le păsa, totuși. Î ntr-un spot care anunţă parteneriatul în cadrul căruia lansează noul album, formaţia cântă: „Lasă-te, ai un umăr lângă tine, Suntem prieteni buni, nimic mai mult.

Lasă-te, toate lasăle pe mine, CUVINTELE sunt doar un început”.

Pentru că, într-adevăr, „cuvintele sunt doar un î n c e p u t ”, f o r m a ţ i a

gândește evenimentul de prezentare al albumului cu mai multe elemente vizuale și noi procedee de interacţiune cu publicul.

Au până acum și o experienţă inedită de promovare: la 4 mai, într-un concert, cei 4 membri ai formaţiei au oferit gratis publicului 4 pese demo și au numit acţiunea „Demo Dat Gratis”. Dar gratis nu înseamnă că au făcut-o degeaba.

Și nu i-a costat nimic să scrie pe site: pentru concerte și evenimente, formaţia „The Snails” poate fi contactată – Lilian Severin (069136302), Gabriel Andronic (079503050), e-mail: snails@snails.md

Forme. Deci, comunicare formală

Valentin VÂRTOSU „Virtuosus”

Valentin Vârtosu. Sculptor.

Iar „Virtuosus” este premiul pe care l-a acordat, zece ani la rând, tinerilor artiști pentru originalitate în artă: „Şi cu ediţia din această toamnă am încheiat.

Poate mai continui, dar altfel, în înc altă a formulă”, afirmă artistul.

Este nu doar dătător de premii, dar și făcător.

A creat trofeele ultimelor patru ediţii ale Festivalului de film documentar „Cronograf” de la Chișinău. „Nu mi-a fost nici greu, nici ușor.

Ei spun ceea ce vor în cuvinte, iar noi, sculptorii, exprimăm aceasta în forme. Am dat volum unei idei”, spune, plastic, artistul Valentin Vârtosu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, din 1990.

S-a născut în 1962 în judeţul Soroca, în comuna Slobozia-Cremene. Iată și o explicaţie de ce materialele cu care lucrează sunt tari. „De ce oamenii vor să-ţi pășească pragul atelierului?”„Cred că, mai întâi, este vorba de curiozitatea de a intra în lumea altuia. Şi apoi, poate, datorită spectacolului. Într-un atelier, vizitatorii văd că ceva se întâmplă, în timp ce într-o expoziţie totul stă pe loc”.

Când stă acasă? Spune că poate fi găsit, între 10 sera și 7 dimineaţa, la telefonul: 76.14.93. În rest creează, lucrează sau este în drum de la muncă la creaţie și distanţa asta o parcurge pe bicicletă.

23

motor de comunicare Valentin VÂRTOSU Ortodont metabolic dezaspirat.*

! Training media / comunicare ! Creaţie materiale informative ! Servicii editoriale !

*)

Denumirea lucrării este atribuită de revista URMAta

Casa Presei, str. Pușkin, 22, b. 243, Chișinău urma.ta@gmail.com tel. 234 692