Ferma nr 2 sumar

Revistă în coleția VETERINARUL

Veterinarul FERMĂ Anul II Nr. 2 • Martie 2017

FERMA DE VACI CONTENȚIONAREA ȘI FACILITĂȚI DE TRATAMENT

bovine RĂCORIREA VACILOR

ovine AVORTUL LA RUMEGĂTOARE NOI DESCOPERIRI

capre FERMA DE CAPRE UNITĂȚI DE APĂPOSTIRE ȘI MULGERE

PULVERIZATORUL DE APĂ

REVISTĂ ACREDITATĂ DE COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA Pagina 1

DIRECTORUL VETERINAR )

Disponibil ,si pe Mobil sau Tableta, îl puteti , accesa gratuit pe www.director.veterinarul.ro

Pagina 2

Veterinarul FERMĂ

DIRECTORUL VETERINAR PROMOVEAZĂ-TE ÎN DIRECTORUL VETERINAR SAU CĂUTĂ UN CABINET VETERINAR ÎN ORAȘUL TĂU

✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

N

u rata ocazia de a te promova prin intermediul Directorului Veterinar. Fie că este vorba de o canisă, felisă sau cabinet veterinar, Directorul Veterinar oferă o valoare ridicată pentru banii dvoastră. Pentru a face lucrurile simple, am creat un pachet de promovare care acoperă toate nevoile dvoastră, fie că sunteți crescător de animale de companie sau medic veterinar.

Revista Veterinarul Pet este singura revistă dedicată proprietarilor de animale de companie, scrisă de medici veterinari români.

Echipa Revistei Veterinarul, rețea din care face parte integrantă și Directorul Veterinarul a acumulat de-a lungul anilor tehnologia și cunoștințele necesare pentru a da sens promovării serviciilor cabinetelor veterinare, precum și pentru a distribui mesajul acestora către potențialii clienți.

Director web Galerie imagini Căutare după oraș Link către pagina web Prezentare video Localizare GPS Promovare afacere pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul

de ce să te înscrii în directorul veterinar

1

• • • • • • • •

2 • • • •

Pentru că esti conștient că afacerea ta are nevoie permanentă de o promovare inteligentă, făcută o de o mână de profesioniști, dar care să nu te coste o avere.

Pentru că poți să îți descrii pe larg cabinetul, să iți dai toate datele de contact, programul de lucru, ai galerie foto și video

Pentru că ai localizare pe harta interactivă și Google Street View, clienții pot obține indicații despre cum să ajungă la cabinet, direct de pe pagina ta de prezentare a directorului

Pentru că website-ul are o variantă adaptată pentru mobil, și vei fi găsit ușor, de către clienții care te caută de pe telefon

Pentru că vei fi promovat pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul către cei 14.200 de fani o dată pe săptămână

Pentru că vei putea beneficia de un articol pe website-ul veterinarul.ro, în care să îți descrii pe larg cabinetul, să prezinți echipa sau orice altceva dorești să expui despre afacerea ta

Pentru că poți schimba prezentarea regulat, poți adăuga ofertele speciale pe care le ai la cabinet sau la shopul online iar noi vom anunța promoția pe Facebook

Pentru că vom realiza, o dată pe an, împreună cu tine un newsletter pe care îl vom trimite proprietarilor de animale înscriși în baza noastră de date din zona în care îți desfășori activitatea.

În plus, te promovezi gratuit în Revista Veterinarul Pet: Reclamă pe o pagină A4

Cupon reducere pentru potențialii clienți

Prezentarea cabinetului preferențial în lista de cabinete din județul tău

Poți publica articole dedicate proprietarilor de animale

Cel mai mic n preț/a an 100 lei/

sună la 0740.763.716 sau scrie-ne pe office@veterinarul.ro www.veterinarul.ro Pagina 3

BOVINE 06 Contenționarea și facilitățile de tratament pentru animalele de lapte 18 Metionina la vaci 20 Răcorirea vacilor 24 Tehnologie de urmărire a vaci­ lor prin GPS 28 Nou tratament pentru bolile uterine la bovine 30 Reducerea poluării cu amoniac la bovine 36 Cauzele avortului la ru­ megătoare

CAPRINE 40 Unitățile de adăpostire și mulgere pentru fermele de capre 46 Lexiconul aromelor de brânză

SUINE 50 Strategie de distrugere a MRSA în fermele de porci din Norve­ gia 54 Evaluarea și corectarea șchio­ păturilor la scroafe 58 Controlul agresivității la scroafele gestante

PRODUSE 62 Cuiul antimicrobian 63 Tratament fără înțepături pent­ ru mastite

PĂSĂRI 64 Biosecuritatea în fermele de păsări

Pagina 4

Veterinarul FERMĂ

editorial Medicii veterinari sunt o necesitate în spațiul rural.

Acest fapt nu se datorează în mod normal logicii de tipul „în zona rurală sunt ferme”. Ci faptului că în mediul rural sunt animale. Nu știu dacă este cumplit, natural sau o mare greșeală. Cert este că zona rurală din România este îmbătrânită și ca urmare valorile tradiționale ale țăranului român, în cea mai frumoasă expresie a cuvântului, sunt păstrate de acești minunați bătrâni. De veacuri lângă el, țăranul, a avut animale. Mai multe sau mai puține funcție de cât pământ avea și cât putea lucra. Probabil că, peste ceva timp, când vechile generații vor dispărea, va dispărea și România autentică, plină de valori fundamentale, de dragoste și respect față de natură. Probabil suntem ultimii privitori ai acestui fenomen. Noile generații sunt în mare parte plecate la muncă în construcții în Europa, la cules de fructe, legume sau la ferme. Și aceștia sunt dintre cei muncitori care ar fi putut prelua moștenirea agricolă a vechilor țărani. Dar acești muncitori agricoli cu greu se vor întoarce să lucreze pământul și să crească animale, chiar dacă își construiesc case moderne în satele de obârșie.

Astfel, de ani buni, toți medicii veterinari subliniază scăderea drastică a șeptelului. Chiar dacă se mai încropesc ferme, această scădere dramatică a numărului de animale este, acum, o realitate mai cruntă decât încearcă să o fasoneze guvernanții. Micii fermieri practic nu prea există.

Baza societății rurale este aproape inexistentă. Doar culivarea pământului mai constituie o activitate care ține viabil spațiul rural. Dar fără o conversie în animale a energiei obținute din cultivarea pamântului, nu se poate vorbi de o agricultură sustenabil economic. Este ca și la păduri. Tăiem copacii și vindem bușteni în loc să vindem mobilă.

Atunci care este rolul medicului veterinar în acest peisaj? Este necesar să ne implicăm activ în susținerea micilor fermieri, în reinventarea agriculturii tradiționale dar în contextul economic, tehnic și cultural actual. Sau vom ramâne doar veșnic privitori ai istoriei glorioase dintr-un prezent sec și tern.

O viață lungă și prosperă.

Director executiv Iulia Crețu

Editori ediției Dr. Monica Niță Dr. Ștefan Alexandru Dr. Ștefan Bogdan Dr. Radu Ciprian Dr. Ionel Matei

Distribuție și abonamente Ana Maria Crețu

Adresă corespondență OP 8 CP 1733 Iași

Office 0733 969 091

Email office@veterinarul.ro

Website www.veterinarul.ro Revista editată de

Asociația Euroveterinarian Revistă acreditată CMVRO 2015

Pagina 5

Contenționarea și facilitățile de tratament pentru animalele de lapte Toate animalele de lapte trebuie periodic izolate și contenționate pentru vaccinare, decornare, reproducere, examinare fizică și fătare. Indiferent de mărimea efectivului sau de tipul sistemului de găzduire, facilitățile de contenționare construite adecvat vor promova o îngrijire bună a vițelului și a vacii.

Pagina 6

Veterinarul FERMĂ

Un necesar minim pentru orice fermă de lapte este posibilitatea de a efectua tratamentul separat în țarc și în zona de maternitate, fiecare cu un stâlp construit special. În orice sistem de creștere, operatorii ar trebui să fie capabili să observe toate animalele și să le separe cu ușurință fără a le stresa, apoi să le contenționeze pe cele care necesită îngrijire sau tratament. Punctele de observație generală a animalelor într-o fermă includ în general zona centrului de muls, o zonă restrânsă de pe pășune, din spațiu de hrănire, odihnă, exercițiu și din

Opinia personalului și tradițiile ajută la determinarea selecției finale ale componentelor unui sistem funcțional.

zona de fătare. În evaluarea unei facilități de tratament existent sau planificată a se realiza, luați în considerare următoarele aspecte: l O persoană ar trebui să fie capabilă să izoleze și contenționeze un animal pentru observație și tratament într-un mod sigur și convenabil. l Problemele de manipulare a animalelor sunt direct proporționale cu mărimea turmei.

Componenetele trebuie selectate și construite pentru a reduce posibilitatea de rănire a operatorilor și a animalelor, precum punctele de prindere și muchiile ascuțite. l Construcția ar trebui să reziste la vacile de 680 kg și la echipamentul utilizat pentru a curăța zona. l Includeți accesul la apă, la rezevele medicale, la documente și luați în considerare zona parcare pentru mașinile de serviciu ale l

medicilor veterinari. l Asigurați o iluminare corespunzătoare.

Când se proiectează componentele individuale sau complete ale facilităților de tratament, țineți minte că nu este nici un sistem care va întruni toate nevoile operatorilor de lapte. Opinia personalului și tradițiile ajută la determinarea selecției finale ale componentelor pentru un sistem funcțional.

Mărimea efectivului, tipurile Pagina 7

de tratament așteptate și frecvența probabilă a utilizării vor influența selecția finală.

De exemplu, dacă planificați să îngrijiți un animal care necesită curățarea ongloanelor, veți avea nevoie de un țarc și stand special de copite, echipament asigurat în general de un medic veterinar sau tehnician dotat cu un echipament special.

Echipamentul special necesar pentru operații chirurgicale complexe nu trebuie instalat în mod obligatoriu. Acest lucru ar trebui făcut în mod ideal într-o clinică veterinară. Concentrațivă pe nevoile obișnuite, precum fătarea, decornarea și vaccinarea.

Vorbiți cu medicul veterinar, tehnicianul de însămânțări artificiale, sau cu inspectorul sanitar veterinar desemnat pentru idei suplimentare.

De asemenea, vizitați fermele care au amenajat

Pagina 8

Veterinarul FERMĂ

facilități de tratament corespunzătoare.

Observarea Modelul sistemului de găzduire de multe ori nu permite observarea necesară a grupului sau a efectivului pentru a determina dacă anumite animale au nevoie de tratament. Bovinele de lapte care sunt observate cu ușurință primesc o îngrijire mai bună. Animalele care necesită o observare regulată ar trebui cazate în zone în care să poată fi verificate corespunzător.

Un spațiu liber de trecere prin padoc/stand cu o alee centrală curată ar putea permite o observare mai bună, comparativ un sistem de găzduire liber.

Separarea Într-un sistem cu stabulație

legată, separarea animalelor pentru tratament este destul de facilă. Aceasta poate fi administrată în fermă sau prin direcționarea vițelului, a vițelei sau a vacii, în prelabil legate, spre zona de tratament.

Animalele găzduite în stabulație liberă, pe terenuri uscate, în boxe, în țarcuri sau pe pășune, prezintă totuși o dificultate mai mare de separare. Sala de muls ar trebui să fie un loc convenabil pentru a separa animalele.

Facilitățile ar trebui să asigure separarea unui întreg grup sau doar îndepărtarea unui singur animal. Unii administratori consideră că identificarea și izolarea vacilor în timpul procesului de muls, poate perturba acesta proces și, prin urmare, preferă să nu facă acest lucru.

Se pot utiliza diverse principii de design pentru a ajuta la identificarea și separarea animalelor în zonele de cazare sau de hrănire. Sistemele pot fi proiectate pentru a le permite vacilor să fie direcționate normal de-a lungul spațiilor de odihnă și a aleelor de hrănire care au deschiderea spre un țarc sau o zonă de fătare.

Locul de amplasare corect al porților țarcului în care se deschide și blochează această alee face ca metoda să fie eficientă.

Vaca poate fi tratată fie în această zonă, fie prin mutarea

Veterinarul Fermă informații experte pentru

Pardoselile Pardoselele din ciment ar trebui să fie antiderapante, ușor de curățat și să cuprindă striații de cel puțin un cm înălțime, dispuse în formă de diamant cu diametrul de 12-14 cm sau formate din dale de piatră cu suprafață rugoasă. Pardoselile cu suprafață neregulată care necesită spălare și dezinfectare ar trebui realizate în pantă, pentru facilitarea drenajului. Asigurați existența a cel puțin unui țarc cu pardosea la nivelul solului (din pietriș sau calcar preset) pentru recuperarea vacilor căzute.

Vaca va rămâne blocată în cușca cu auto-închidere

Amenajarea corectă a porților boxelor permite vacilor să fie mutate din zona de staționare sau din țarcuri spre cușca de contenție și în standurile pentru mulgere de pe aleea centrală. Atunci când nu este folosită, cușca de contenție poate fi blocată liber pe alee, dată la o parte sau ridicată pe șine.

Porțile trebuie lăsate deschise pentru a avea acces din spatele vacii Zona de staționare a vacilor și aleea principală în timpul mulgerii

Porțile și culoarele din standul de mulgere și zona cuștilor de contenție asigură accesul din față, din laturi și prin spatele animalului.

Pagina 16

Veterinarul FERMĂ

Cușca de contenție trebuie deschisă pentru a permite vacii să se întoarcă la țarcul ei

11 Motive să te abonezi la !

Veterinarul PET

1.

Singura revistă pe care o găsești

mereu. Suntem 100% online, 24/24!

2.

Singura revistă despre câini, pisici

și alte animale de companie!

3.

Singura revistă cu sfaturi expert

de la medici veterinari români!

4.

Afli cum să îți îngrijești animalele de

companie în fiecare sezon!

5.

Găsești răspunsuri la întrebări

de genul De ce face animalul meu acest lucru?

6.

Citești povești amuzante cu animalele

de companie ale cititorilor noștri!

7.

Afli care rase de pisici sau câini

se potrivește stilului tău de viață!

8.

Te pui la curent cu ultimele tehnici

de tratament!

9.

Ai acces nelimitat la resursele

website-ului aferent revistei!

Abonează-te azi! www.veterinarul.ro 0740-763-716

10.

Ca medic veterinar primești 15

puncte SNEC la fiecare abonament, revista este acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România!

11.

Revista poate fi răsfoită

gratuit!

Pagina 17

METIONINA LA VACI

Metionina poate fi cheia pentru îmbunătățirea ratei gestației la vacile de lapte Cercetătorii de la Universitatea Illinois au demonstrat că prin adăugarea de metionină la rațiile vacilor din rasa Holstein în perioada de dinainte de parturiție și imediat după fătare, se poate influența preimplantarea embrionilor într-o manieră prin care să le mărească acestora capacitatea de supraviețuire.

Pagina 18

Veterinarul FERMĂ

M

etionina reprezintă aminoacidul care cauzează cele mai multe limitări pentru vacile de lapte”, susține Phil Cardoso, cercetător în cadrul Universității Illinois. „Știm că lipsa metioninei limitează capacitatea vacii de a produce proteinele din lapte. Acum am început să înțelegem că aceasta afectează mai mult decât producția de proteine ale laptelui. Dorim să

RĂCORIREA VACILOR ÎN MOD EFICIENT CU PULVERIZATORUL DE VAPORI DE APĂ Folosirea unui sistem de răcire cu flux scăzut poate reduce cantitatea de apă folosită fără a se compromite confortul animalului (răspunsul față de sprinklerele de la punctul de hrănire la nivel comportamental, psihologic și productiv).

Pagina 20

Veterinarul FERMĂ

F

ermele de lapte folosesc sistemele de stropitori intermitente pentru a răcori vacile pe vreme călduroasă, dar au fost făcute puține studii pentru determinarea cantității de apă necesare pentru obținerea efectelor scontate.

Un grup de cercetători specializați în ferme de lapte a realizat un studiu la

Informații veterinare expert 45 de reviste editate 1500 de articole de specialitate 200 editori români

Prima revistă dedicată medicinii veterinare din România Revista face parte din programul "Veterinari pentru veterinari" al Asociației Euroveterinarian, program de promovare și sprijinire a medicilor veterinari români și de propagare a informației veterinare de calitate.

www.veterinarul.ro Pagina 23

TEHNOLOGIA DE URMĂRIRE PRIN GPS PENTRU ASIGURAREA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR Agricultorii din vestul Statelor Unite şi din Australia se confruntă cu o mare provocare: bunăstarea animalelor pe o suprafaţă extrem de mare de teren agricol.

Pagina 24

Veterinarul FERMĂ

Pe terenurile agricole vaste, efectivele de animale sunt dificil şi costisitor de întreţinut. Însă Derek Bailey, profesor în cadrul Departamentului pentru Științe Animaliere şi Agricultură la Universitatea de Stat din New

Veterinarul Fermă informații experte pentru

Mexico, lucrează pentru a descoperi mijloace care să ajute aceşti fermieri să îşi întreţină mai uşor efectivele de animale şi să le îmbunătăţească bunăstarea acestora.

Eforturile sale includ colaborarea cu cercetători din Australia, unde terenurile agricole sunt similare cu cele din New Mexico şi din alte state vest-americane. Bailey îşi va continua cercetările la Universitatea Centrală Queensland din Rockhampton cu ajutorul bursei Fulbright Senior pe care a obţinut-o recent. „La fermele din New Mexico, în vestul Statelor Unite şi în cea mai mare parte a Australiei, fermierii posedă pășuni extinse pe care nu îşi pot supraveghea permanent efectivele de animale”, susţine Bailey. „Vacile trebuie să umble libere pe teritoriul fermei, deci nu le puteţi supraveghea; nu este ca într-o fermă de lapte unde puteți vedea zilnic vacile.

Datorită acestui lucru, nu observaţi întotdeauna când se îmbolnăvesc animalele sau când acestea au probleme la parturiție”.

Bursa sa Fulbright din Australia, care se desfăşoară de la începutul lui februarie până la sfârșitul lui iunie îi va permite să lucreze cu Mark

Trotter, profesor asociat în domeniul agriculturii de precizie la Universitatea Centrală Queensland, alături de alţi specialişti, pentru a identifica metode de depistare a bovinelor şi ovinelor de pe teritoriul fermei. În mod specific, Bailey va studia mai în detaliu un tip de sistem de urmărire prin satelit folosit pentru identificarea tiparelor de comportament animal şi pentru determinarea cazurilor în care animalele au nevoie de intervenţia omului. „Unul dintre cele mai interesante lucruri legate de plecarea în Australia este acela că australienii se află foarte aproape de obţinerea unui sistem de urmărire prin satelit în timp real sau aproape real al animalelor”, susţine Bailey. „Încercăm să folosim tehnologia pentru a vedea dacă putem identifica tipare de comportament animal care să indice probleme ale bunăstării acestora. Sperăm să reuşim să observăm aceste tipare de comportament cu ajutorul datelor de deplasare obţinute prin sistemul de urmărire prin GPS şi poate şi cu ajutorul altor senzori”.

Dispozitivul GPS va fi montat pe un colier cervical care va emite un semnal către cel mai apropiat turn, aflat la o distanţă de până la 10 mile

Pagina 25

CERCETĂTORII DESCOPERĂ UN NOU TRATAMENT BIOLOGIC STUDIUL CE AR PUTEA AJUTA ȘI OAMENII

M

icroparticulele de chitosan distrug bac­ teriile din uterul vacii, raportează cer­ cetătorii, care sugerează de asemenea că aceste microparticule ar putea la un moment dat fi utilizate pentru a ajuta oamenii care s-au îmbolnăvit de la mâncarea contaminată cu E.coli, dar pentru aceasta este necesară o cercetare ulterioară.

Pagina 28

Veterinarul FERMĂ

REDUCEREA POLUĂRII Î CU AMONIAC DE LA BOVINE

Tehnicile de reducere a emisiilor de NH3 includ tipul de podea, curățarea podelei și spălarea acestora cu apă și acidifierea gunoiului de grajd.

Pagina 30

Veterinarul FERMĂ

mbunătățirea construcției grajdului, procesul de curățare și tratamentul gunoiului de grajd ar putea reduce emisiile de amoniac în fermele de bovinele pentru lapte comerciale, cu 17-50%, conform unui studiu nou publicat în Jurnalul Science of the Total Environment. Studiul oferă o listă a tehnicilor și tehnologiile care ar putea asigura reduceri mari în emisiile de

Veterinarul Fermă informații experte pentru

amoniac.

Poluarea cu azot reactiv și, mai specific, poluarea cu azot în general are un impact asupra mediului și asupra sănătății umane – poate conduce la dezvoltarea algelor în apa proaspătă, amenințarea vieții acvatice și poate contribui la formarea smogului care deteriorează sănătatea umană. „Sub tabloul Natura 2000, țările membre UE au fost solicitate să reglementeze eliberarea de azot reactiv din ecosistemele protejate natural”, spune conducătorul de

studiu Luciano Barreto Mendes, membru în IIASA Air Quality and Greenhouse Gases and Ecosystems Services and Management. „Dar există o lipsă de date empirice cu privire la cum să realizăm acest lucru. Studiul nostru are ca scop stabilirea nivelului până la care managementul și tehnologiile de construcție ar putea reduce emisiile la o scară complet comercială pentru grajdurile de nișă destinate vacilor de lapte”.

Mendes și colegii săi au abordat problema utilizând un model de emisii al azotului care a fost destinat pentru a calcula potențialul de reducere al emisiilor de amoniac pentru hambarele noi sau adaptate pentru vacile de lapte. Acesta încorporează tehnologii de management și procese destinate să reducă poluarea. În nord-vestul Europei, vacile de lapte sunt de obicei adăpostite în hambare mari, unde sunt ținute

libere, iar gunoiul de grajd, care este sursa emisiilor de amoniac, este îndepărtat și depozitat într-o groapă sub hambar. Un anumit număr de factori contribuie la cantitatea de amoniac eliberată din gunoiul de grajd în aer, incluzând procesele chimice, temperatura și fluxul de aer.

Noul studiu stabilește potențialul de reducere al emisiilor printr-un număr de tehnici, care includ curățarea podelei, spălarea acesteia cu apă, acidifierea gunoiului de grajd și utilizarea diferitelor tipuri de pardoseală. „Gunoiul de grajd provenit de la vaci ar putea fi cel mai fascinant subiect de cercetare, dar modul în care gestionăm deșeurile are un impact major asupra sănătății mediului. Acest studiu oferă un set util de intervenții pe care fermierii și factorii de decizie politică îl pot utiliza pentru a anunța conformarea cu reglementările UE”, spune Mendes.

Pagina 31

BACTERIE BIZARĂ O NOUĂ BACTERIE DESCOPERITĂ DE VETERINARII AMERICANI După mai mult de 50 de ani de cercetare, bacteria transmisă de căpușe, responsabilă pentru una dintre cele mai periculoase și devastatoare boli din punct de vedere economic la bovine în vestul Statelor Unite a fost denumită și caracterizată genetic de către cercetătorii de la Universitatea din California, Davis. „Această boală mai neobișnuită, o bacterie „incredibilă” și căpușa care o transportă sunt în măsură egală bizare”, spune medicul veterinar imunolog Jeffrey Stott, care a condus dezvoltarea vaccinului preventiv pentru maladia pe care fermierii din vest o cunosc Pagina 32

Veterinarul FERMĂ

prea bine sub numele de „boala de bază a avortului”.

Utilizând un microscop electronic, Stott și colegii săi au examinat fizic bacteria din secțiunile tisulare, recoltate în timpul examinărilor postmortem ale vițeilor avortați. Aceștia au

Veterinarul Fermă informații experte pentru

NOI DESCOPERIRI PRIVIND CAUZELE

AVORTULUI LA RUMEGĂTOARE

Pagina 36

Veterinarul FERMĂ

Cercetătorii descriu modul prin care bacteriile periculoase ce ameninţă sănătatea rumegătoarelor au devenit atât de infecţioase

O

echipă de cercetători de la Universitatea de Stat Iowa a identificat mutațiile specifice care au dus la instalarea virulenței unei bacterii foarte agresive ce ameninţă rumegătoarele precum bovinele şi ovinele.

Zhang susţine că aproape toate cazurile de avorturi ovine din SUA, care au avut loc în ultimii 13 ani şi care au fost provocate de bacterii, au fost determinate de o anumită tulpină bacteriană care a fost capabilă să penetreze sistemul digestiv al animalului şi să pătrundă în circulaţia acestuia şi ulterior în placenta femelelor gestante. Alte tulpini bacteriene nu au manifestat boala, astfel că echipa doctorului Zhang a decis să stabilească prin ce anume diferă această tulpină de restul bacteriilor patogene.

„Descoperirea poate deschide drumul pentru noi opţiuni de tratament şi posibil chiar pentru un vaccin care să ajute producătorii de bovine şi ovine să elimine aceste bacterii”, susţine Qijing Zhang, decan asociat pentru cercetare şi studii Pentru a realiza acest lucru, postuniversitare la Facultatea de echipa a purificat genomul tulpinei Medicină Veterinară ISU şi profesor virulente şi a inoculat ADN-ul de microbiologie veterinară şi acesteia într-o cultură de bacterii medicină preventivă. lipsite de virulență, pentru ca acestea să capteze ADN-ul respectiv Bacteria numită Campylobacter şi să devină capabile să provoace jejuni poate provoca avort la oile boala. Utilizând o tehnologie de şi vacile gestante. Aceasta poate secvențiere de ultimă generaţie, provoca şi intoxicații alimentare echipa de cercetători a putut la oamenii care consumă lapte izola mutațiile genetice unice crud nepasteurizat provenit de la responsabile pentru virulența animalele afectate. bacteriilor.

Pagina 37

Veterinarul Pet Ghidul de sănătate al animalelor tale de companie

cele mai noi și cele mai bune informații pentru cei mai buni prieteni ai noștri

Pagina 39

UNITĂȚILE DE ADĂPOSTIRE ȘI MULGERE PENTRU FERMELE DE CAPRE Iată care sunt pașii care trebuie luați în considerare în proiectarea unei ferme de capre:

CONSIDERAȚII IMPORTANTE ÎN PROIECTAREA UNITĂȚII DE ADĂPOSTIRE ȘI MULGERE

Pagina 40

Veterinarul FERMĂ

1.

Planul principal

Primul pas în planificarea unei unități de capre pentru lapte este de a schița un plan principal.

Acesta este o schemă simplă a fermei care indică unde sunt prezente clădirile și unde vor fi unitățile viitoare. Acest lucru este esențial pentru a asigura faptul că aceste clădiri nu sunt

Veterinarul Fermă informații experte pentru

construite în locuri în care vor încurca mai târziu.

Planificarea permite de asemenea expansiunea progresivă; unitățile mici pot fi construite pentru a deveni o parte a unei unități mai mari în viitor.

Procedura de realizare a planului principal: l stabilirea unei familii și a unei zone de lucru. l determinarea mărimii efectivului și a scopurilor viitoare ale expansiunii l decizia asupra tipului de unitate dorit. l estimarea mărimii unităților pe baza numărului de animale și pe baza terenului necesar. l identificarea locurilor posibile, luând în considerare lucruri precum mărimea generală a clădirilor, accesul față de restul fermei și relația față de celelalte clădiri. l schițe provizorii pentru fiecare loc posibil, utilizând orientările recomandate, căile de trafic, expunerea geografică, drenajul, îndepărtarea deșeurilor și dimensiunea clădirilor. l selectați combinația locului cu a amplasării care se potrivește cel mai bine cu recomandările și cu nevoile dumneavoastră. l verificați amplasarea cu membrii familiei și cu angajații, cu specialiștii pentru extindere, cu DSVSA-ul, cu alți fermieri și constructori, inspectorii primăriei și cu autoritățile pentru sănătatea publică. l țineți o copie a planului principal îndosariat și o copie pe peretele biroului pentru a-l folosi când se iau deciziile ulterioare.

2.

Alegerea locului

După completarea unui plan principal, următorul pas este selectarea locului specific pentru fiecare clădire identificată în plan după cum este necesar.

Lucrurile care trebuie luate în considerare când selectăm locul de construcție includ: - ACCESUL

l ușurința de a intra de la strada principală.

l asigurarea unui spațiu suficient pentru camioanele de livrare, pentru a putea întoarce și a descărca. l vizibilitatea, dacă accesul public este important l zona de parcare pentru vehicule

- TOPOGRAFIE

l rampe sau locuri de descărcare care pot fi utilizate.

l cantități de pământ pentru umplut dacă este necesară crearea unui loc nivelat pe o rampă.

l limitările topografice cu privire la fluxul traficului dintre clădiri.

l drenajul de suprafață și cel subteran.

Pagina 41

AROMELE COMPLEXE ALE BRÂNZEI DE CAPRĂ FĂCUTE DUPĂ REȚETA AMERICANĂ Pagina 46

Veterinarul FERMĂ

P

icantă? Sărată? Cremoasă? Cu miros de capră? Acestea sunt doar câteva dintre adjectivele pe care le menţionează cercetătorii de la Universitatea de Stat din Kansas și de la K-State Olathe într-un nou lexicon care caracterizează brânza de capră fabricată în SUA. Martin Talavera, asistent universitar şi profesor de analiză senzorială şi comportamentul consumatorului la K-State Olathe şi Delores Chambers, profesor de alimentație, nutriție, dietetică şi sănătate şi co-director al Centrului de Analiză Senzorială şi Comportamentul Consumatorului din cadrul Universităţii de Stat din Kansas, cataloghează lista completă a descriptorilor şi știința din spatele acestora în studiul intitulat „Lexicon al aromelor şi

caracteristicilor brânzei de capră artizanale din Statele Unite”. A fost recent publicat în Jurnalul de studii Senzoriale (Journal of Sensory Studies).

Lexiconul descrie aromele specifice caracteristice brânzei produse în America din lapte de capră. În timp ce pentru brânza cheddar existau deja lexicoane, brânzeturile elveţiene şi alte tipuri de brânzeturi, precum şi brânza de capră, nu beneficiau de asemenea enciclopedii. „Lexicoanele cu arome şi gusturi servesc ca şi unealtă importantă de producţie în ceea ce priveşte multe aspecte legate de obţinerea brânzeturilor, adaptând în special brânzeturile la interesele consumatorilor de carne”, susţine Talavera. De exemplu, cercetările precedente au arătat faptul că în prezent consumatorii americani preferă brânzeturile cu arome mai delicate, fără miros de capră, însă obţinute din lapte de capră.

Având un lexicon standardizat al aromelor, producătorii de brânzeturi au putut reduce puterea aromelor nedorite ale brânzei şi altor produse lactate obţinute din laptele de capră și au putut să-şi intensifice aromele individuale şi combinaţiile aromatice care fac obiectul cerinţelor consumatorilor.

Cercetătorii au condus acest studiu utilizând 47 tipuri de brânzeturi obţinute din lapte

de capră. Mostrele de brânză au fost colectate din California, Texas, Kansas, Georgia, Maryland, Wisconsin, Colorado şi Connecticut. Mostrele au inclus brânză de capră de tip cheddar - acelea cerate, picante sau dulci; de tip feta - acelea mai sărate; de tip chevre acelea cu arome mai subtile; brânzeturi cu mucegai - cu gust mai înţepător şi puternic.

Mostrele de brânză au fost evaluate la Centrul de Analiză Senzorială şi Comportamentul Consumatorului de către personal calificat, căruia i-au fost înmânate în prealabil lexicoane ale aromelor brânzeturilor. Paneliștii au recoltat mostre din fiecare tip de brânză şi apoi au descompus aromele în componentele lor de bază, adică acru, amar şi untos.

Specialiştii au mai analizat aceste brânzeturi pentru a stabili ce gust au şi cât de aromate, înțepătoare, dulci şi acide sunt acestea, printre alte atribute.

Toate brânzeturile au posedat şi o aromă unică de capră. „Aroma de capră reprezintă o caracteristică unică a produselor obținute din laptele de capră”, susţine Talavera. „Aceasta este întâlnită la toate

Cercetătorii au descoperit faptul că brânzeturile obţinute din lapte de capră evaluate în acest studiu au prezentat cinci caracteristici unice ale gustului: predominant lactat, piper alb, lămâie, nucă neagră şi cremos.

Pagina 47

tipurile de brânză de capră, însă pare uşor mai accentuată în cazul produselor cu mucegai, care posedă o aromă mai complexă”.

Rezultatele analizei brânzeturilor de capră au fost comparate cu aromele trecute în lexicoanele deja existente ale brânzeturilor.

Cercetătorii au descoperit faptul că brânzeturile obţinute din lapte de capră evaluate în acest studiu au prezentat cinci caracteristici unice ale gustului: predominant lactată, piper alb, lămâie, nucă neagră şi cremoasă. Atributele aromatice de sos de soia, de cenuşă şi de ulei de peşte prezente la unele brânzeturi din lapte de vacă, nu au fost prezente în brânzeturile obţinute din lapte de capră ce au fost evaluate în cadrul studiului.

Pagina 48

Veterinarul FERMĂ

În total, cercetătorii au realizat profiluri aromatice complete pentru fiecare dintre cele 47 mostre de brânză de capră evaluate din punctul de vedere al celor 39 de atribute aromatice. „Ideea este că un producător poate utiliza acum acest lexicon al brânzeturilor şi informaţiile oferite de acesta pentru dezvoltarea, analiza comparativă a produsului şi controlul calităţii brânzeturilor din lapte de capră”, susţine Talavera. „Un nou producător, de exemplu, poate să afle şi ce tipuri de produse sunt disponibile în prezent pe piaţă şi care sunt principalele arome pe care consumatorii le preferă pentru anumite varietăţi de brânză de capră”.

Veterinarul Pet www.veterinarul.ro

informații experte pentru proprietari

Pagina 49

Veterinarul Fermă informații experte pentru

Pagina 50

Veterinarul FERMĂ

Strategie de distrugere a MRSA asociate creșterii animalelor (LA-MRSA) de succes în Norvegia Norvegia este singura țară care a implementat o strategie de tipul „caută și distruge” împotriva - MRSA printre efectivele de porci.

U

n studiu efectuat asupra efectului strategiei arată că muncitorii din fermele de porci sunt sursa principală a infecției printre efectivele norvegiene, o cale de transmitere care nu a fost identificată anterior.

Studiul a analizat datele epidemiologice colectate în timp ce se manipula bacteria MRSA asociată creșterii animalelor în efectivele norvegiene de porci, de la prima descoperire în anul 2013 până în anul 2015. În plus, cercetătorii au realizat teste genetice asupra bacteriilor izolate de la indivizii identificați cu MRSA din 2008 și au colectat probe de la toate animalele, oamenii și fermele de porci care au fost afectate de focare în 2013 și

2014. Aceste descoperiri au arătat că muncitorii din fermele de porci sunt sursa principală pentru introducerea MRSA asociate creșterii animalelor în efectivele norvegiene de suine.

Această cale de transmitere nu a fost cunoscută anterior. „Aceasta este o descoperire importantă și efectivele trebuie monitorizate dacă se vrea ca acestea să rămână indemne la MRSA, în special în țările în care nu există importul de porci vii sau în care acesta este foarte redus”, spune Petter Elstrøm, cercetător la Institutul Norvegian de Sănătate Publică.

Scopul strategiei a fost de a preveni introducerea LA-MRSA și răspândirea printre efectivele nor­ vegiene, prin urmare prevenirea efectivelor de porci de la a deveni Pagina 51

Te-ai săturat de căutat medicamente, echipamente, consumabile?

INDEXUL VETERINAR

versiunea 2.1

tot ce este necesar pentru un cabinet veterinar într-un catalog interactiv cu peste 5.000 de pagini/8.000 produse Pagina 53

EVALUAREA ȘI CORECTAREA ȘCHIOPĂTURILOR LA SCROAFE Una din cele mai dificile misiuni pe care o înfruntă fermierii din zilele noastre este reprezentată de creșterea longevității scroafelor în cadrul efectivului fermei, în special atunci când scroafele în gestație sunt adăpostite în sistem de grup.

Pagina 54

Veterinarul FERMĂ

Scroafele de producție din zilele noastre sunt proiectate genetic să producă și să alăpteze grupuri mai mari de purcei, ceea ce duce la un stres și o depleție mai mare a substanțelor nutritive din corp.

Veterinarul Fermă informații experte pentru

Dr. John Deen, de la Universi­ tatea din Minesotta, indică faptul că stresul suplimentar pe care îl suferă o scroafă datorită greutății corporale, este mai mare com­ parativ cu alte specii de animale.

Acest stres va avea ca efect apariția schiopăturilor, cauzate de problemele podale. Scroafele sunt deseori abatorizate din ca­ uza problemelor locomotorii , în special datorită scăderii gradului de confort sau vor avea o lactație mai slabă ca urmare a consumului unei cantități mai mici de furaj, ceea ce va duce la obținerea de purcei mai slabi dar și la o redu­ cere a parametrilor reproductivi.

Cum putem identifica problemele podale sau ongulare ?

Dr. Deen sugerează inspectarea membrelor

scroafelor atunci când acestea se află în boxele de fătare - în mod ideal ar trebui să se facă pe perioada nopții, cu ajutorul unei lanterne, când scroafele se odihnesc. Examinați unghiile mai întâi, apoi țesutul din jurul acestora. Identificați prezența crăpăturilor sau altor leziuni și apreciați dacă acestea sunt de mici dimensiuni sau dacă au dimensiuni semnificative .

Crăpăturile se vindecă foarte lent, astfel încât trebuie luată în considerare varianta eutanasierii sau abatorizării animalului.

Poate că mai mult decât orice altceva, prezența problemelor podale la o scroafă poate prezice performanța reproductivă a acesteia.

Un număr crescut al fisurilor sau leziunilor este un bun indicator al unor probleme legate de tipul pardoselii, de

Pagina 55

cursurile veterinarul.ro 27 cursuri acreditate

animale de rentă

r 1. Proceduri clinice la vaci I; 2. Proceduri clinice la vaci II; 3. Bolile

bacteriene de piele la bovine; 4. Anestezia locală la rumegătoare și porci; 5. Protocoale veterinare pentru practicienii pe ecvine I; 6. Protocoale veterinare pentru practicienii pe ecvine II; 7. Proceduri clinice la cai I; 8. Proceduri clinice la cai II; 9. Proceduri clinice la cai III; 10. Realizarea manoperelor chirurgicale la cai, pe teren; 11. Anestezia pentru intervenția chirugicală a colicii la cal

animale de companie 1. Anestezia la animalele de companie - Managementul durerii; 2. Anestezia la animalele de companie - Condiții generale pentru anestezie; 3. Medicina preventivă la dihori - Abordări în practica curentă; 4. Anestezia la animalele exotice I; 5.

Anestezia la animalele exotice II; 6. ABC-ul bolilor la porumbei

business

1. Managementul de personal în cabinetul veterinar; 2. Programe de marketing dinamice pentru cabinetele veterinare; 3. Marketing în sala de recepție-așteptare; 4. Relații publice - abordări creative - Facebook pentru cabinetele veterinare; 5. Internetul în campaniile de advertising; 6. Campanii de advertising pentru medicii și cabinetele veterinare; 7. Promovarea directă pentru medicii veterinari și cabinetele veterinare; 8. Introducere în advertisingul pentru medicii veterinari; 9. Branding personal în social media; 10. Protocoale veterinare pentru clinicile veterinare - discuții și modele

Cursuri online acreditate de către CMVRO cu test final de 10 puncte SNEC. Detalii pe www.cursuri.veterinarul.ro, sau la telefon 0733.96.90.91

55

Pagina 57

Veterinarul Fermă informații experte pentru

Cum să...?

AGRESIVITATEA LA SCROAFELE GESTANTE Cum puteți controla agresivitatea într-un grup de scoafe gestante

Pagina 58

Veterinarul FERMĂ

Agresivitatea este inevitabilă la scroafele gestante adăpostite în acelaşi grup, indiferent de spaţiu, dimensiunea grupului, de spaţiul alocat pentru odihnă sau de regimul de hrănire. Agresivitatea la scroafe este de scurtă durată. Agresivitatea este mai intensă în timpul primelor ore de coabitare şi scade vizibil după 24 de ore de la introducerea în grup.

Un lot stabil se va forma la o săptămâna de la constituirea acestuia.

Cu toate acestea, agresivitatea intensă iniţială este în detrimentul bunăstării animalelor cât şi a producţiei la scroafe.

A

gresivitatea ridicată cauzează leziuni fizice şi contribuie la creşterea nivelului de cortizol la femelele gestante. Atunci când femelele sunt grupate în timpul perioadei de inseminare, rata de concepţie a scroafelor poate fi redusă cu 5%. În cadrul unui grup neomogen, se va crea o ierarhie, rămânând constant un anumit grad de agresiune la scoafele din acel grup care nu poate fi eliminat. Strategiile de management ar trebui să se concentreze pe controlul agresivității cât şi pe protejarea scroafelor vulnerabile la agresiune. Scrofiţele sunt de dimensiuni reduse, ceea ce le duce în poziție de subordonat şi sunt astfel mult mai vulnerabile în grupul format. Atunci când sunt adăpostite împreună cu scroafe mature, scrofițele sunt „subordonate” acestora, suferind mult mai multe leziuni. Nivelurile de cortizol vor fi mult mai mari comparativ cu cel găsit la scroafele mature.

Agresiunea iniţială duce la subordonare în cazul scroafelor tinere. Aceasta poate avea consecințe serioase asupra

reproducerii: scroafele tinere încearcă să evite conflictele și astfel nu reușesc să obțină hrana, ceea ce duce la un aport alimentar redus. În majoritatea sistemelor de creştere în grup, scroafele tinere sunt adăpostite separat.

Cu toate acestea, după prima lactatie, o scrofiță va fi adăpostită împreună cu scroafele adulte. La înţărcare, greutatea corpului de paritate 1 a scroafelor este similară cu cea a scrofițelor, adică aproximativ 75% din greutatea corporală a scroafelor mature. Pentru a proteja scrofiţele de paritate 1 de agresiuni acestea ar trebui să fie adăpostite mai degrabă cu scroafe tinere, decât cu scroafe mature.

Scroafele pot deveni „colege” de padoc pentru câteva săptămâni. Aşadar, gruparea scroafelor ce au împărţit deja acelaşi padoc în timpul gestaţiei anterioare poate conduce la reducerea agresivităţii între animale.

Mai multe studii au demonstrat că, scroafele sunt mai puţin agresive după ce au devenit gestante comparativ cu Pagina 59

Veterinarul Pet Pet Veterinarul

Ghidulde desănătate sănătate Ghidul al animalelor animalelortale talede decompanie companie al

cele mai mai noi noi și și cele cele mai mai bune bune cele informații informații pentru cei cei mai mai buni buni pentru prieteni prieteni ai noștri ai noștri

Pagina 61

Semnele negricioase și crăparea copitei în jurul găurilor vechi de la caiele, înainte de prima utilizare a caielelor Liberty Cu.

O diferență marcantă în înnegrirea peretelui copitei după potcovire și în îmbunătățirea sănătății copitei.

CUIUL ANTIMICROBIAN, „UN PAS URIAȘ” ÎN DEZVOLTAREA SĂNĂTĂȚII COPITEI A fost lansată prima potcoavă care utilizează cu succes tehnologia învelișului din cupru pentru a inhiba și restrânge pătrunderea și proliferarea bac­ teriilor la nivelul copitei cabaline.

Copitele Potcoavele Liberty Cu sunt fabricate de către Kerckhaert și distribuite de-a lungul Marii Britanii prin intermediul furnizorului de materiale pentru fierărie Stromsholm.

Reducerea riscului de infecție Controlul pătrunderii bacteriilor la nivelul pere­

Pagina 62

Veterinarul FERMĂ

ților copitei prin intermediul caielelor reduce riscul infecțiilor și ajută la menținerea unei copite puterni­ ce și sănătoase, susțin reprezentanții companiei.

Directorul manager al Stromsholm, Carl Bettison, a afirmat că a fost încântat de produs. „Mulți cai prezintă probleme ale pereților copitei, după cum deducem din vânzarea unui număr mare de suplimente specifice pentru problemele copitelor“, susține acesta. „Cuiul Liberty Cu este unicul produs de acest tip, iar proprietățile sale antibacteriene oferă deja beneficii. În combinație cu materiale din fier de calitate, acesta este un pas uriaș în îmbunătățirea sănătății copitelor cailor.“

MSD VINE CU SOLUȚII FĂRĂ ÎNȚEPĂTURI PENTRU MASTITE A fost lansat un tratament pentru mastită cu aplicare locală, fără înțepături, pentru uzul veterinarilor și fermierilor.

Finadyne Transdermal, de la MSD Animal Health, medicament cu eliberare pe bază de rețetă, poate fi folosit prin administrare unică pentru diminuarea febrei asociate cu mastita acută.

Finadyne Transdermal își justifică eficacitatea deja testată pentru reducerea pirexiei asociate cu Complexul Bolilor Respiratorii la vacă.

Primul și unicul Tehnologia aflată în spatele primului și unicului antiinflamator non-steroidian cu aplicare cutanată pentru bovine vine cu o penetrabilitate sporită a pielii, cuplată cu o absorbție rapidă în fluxul sangvin. Concentrația plasmatică maximă rămâne stabilă mai mult timp decât în cazul produselor injectabile.

Eficiență rapidă Managerul MSD, Martin Behr, susține: „Finadyne Transdermal este un produs unic, cu o formulă cu administrare cutanată ce combină eficiența rapidă cu o cale de administrare inovatoare, ce nu implică înțepare. După ce se aplică pe piele, acționează rapid – chiar și după două ore de la tratament – și prezintă o perioadă de așteptare scurtă pentru lapte (36 ore).”

Dr. Behr a mai adăugat faptul că timpul utilizat de fermieri pentru manipularea și tratarea animalelor este redus cu mai mult de 60 % prin folosirea unui produs cu administrare cutanată, în comparație cu unul cu administrare injectabilă, ceea ce presupune mai puțin stres și mai puțină contenționare.

Pagina 63

Pagina 64

Veterinarul FERMÄ‚

Veterinarul FERMĂ informaţii experte pentru

Riscurile de biosecuritate pentru creșterea păsărilor: IDENTIFICAREA MIȘCĂRII ȘI A FLUXULUI ÎN FERMELE DE ANIMALE

P

rotocoalele de biosecuritate sunt utilizate pentru a preveni introducerea organismelor infecțioase către animalele din fermă și pentru a controla răspândirea bolilor în interior, și între padocuri/ grajduri și ferme. Analiza fluxului din fermele de animale este o cale sistemică de a planifica mișcarea oamenilor, animalelor, hranei, alimentelor, materialelor, echipamentului și a aerului de ventilare în interiorul unităților și prin acestea și de la acestea. Analiza fluxului poate să fie de asemenea utilizată pentru a stabili și a menține biosecuritatea necesară și eficientă și de a realiza în siguranță planurile operaționale și cele de gestionare.

PASUL 1: Definiți și schițați limitele sistemului și linia (liniile) de separare.

Limitele sistemului pot defini zona integrală a fermei sau un grajd individual.

Linia/liniile de separare definesc zonele curate de cele murdare. În majoritatea fermelor, ambele limite ale sistemului și liniile de separare trebuie să fie luate în considerare.

Străzile, limitele proprietății, porțile și gardurile din jurul fermei pot fi utilizate pentru a defini limitele sistemului.

Limitele unui grajd pot fi definite de acoperiș, pereții laterali, uși, guri de aerisire și ventilatoarele de evacuare.

Intrările în grajd sunt

PROTOCOALELE DE BIOSECURITATE AU UN ROL ESENȚIAL ÎN FERMĂ O analiza atentă a fluxului de persoane, animale, utilaje, în general imputurile și outputurile fermei pot duce la creiona­ rea corectă a proto­ coalelor de biosecuri­ tate

Pagina 65

Pagina 69

VETERINARUL FERMĂ I N F O R MAȚI I E X P E R T E P E N T R U P R O P R I E TA R I

Revistă tehnică dedicată specialiștilor din domeniul creșterii animalelor de rentă din România. Singura revistă dedicată fermierilor români scrisă de medici veterinari care se axează pe furnizarea de informații expert în spiritul bunăstării animalelor. Considerăm că fermierii noștri trebuie să fie informați din surse sigure, verificate și transpuse prin experiența editorilor noștri.

c i t i ț i w w w. ve t e r i n a r u l . r o

Pagina 70

Veterinarul FERMĂ