Veterinarul nr 13 anul IV 2012 - sumar

.

anul IV

.

2012

știință și practică

nr. 13

Special CABALINE

.. .

Medicina calului de sport Parazitismul și colica Informații practice Revistă acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România

www.veterinarul.ro

ÎN

PROMOVARE IMAGINE

DE

EMAIL

BROȘURI

ARTICOLE

CĂRȚI DE VIZITĂ PRIN

CREARE

WEBSITE

SENSA

DIRECTOR

PROGRAME

ABONAMENT

PROFESIO NALE

NEWSLETTER

ASISTENȚĂ

DESIGN

BLOG

REVISTĂ

SUPORT

VET

MARKETING INDEX

Ești interesat de unul din cuvintele de mai sus?

Contactează-ne pe unul din numerele de telefon ale redacției sau pe email: office@veterinarul.ro

Cuprins igienă Controlul infecțiilor nozocomiale Selectarea unor produse eficiente de curățat

Tehnici de hrănire enterală la pisică Complexul pemfigus etiopatogenie și elemente morfoclinice Urgențele la dihori Semne clinice și diagnostic dife rențial Diagnostic diferențial Hipoproteinemia și hiperproteinemia Reproducția la porumbei Morfofiziologie și comportament

16 20 24 26 28 30 32

special

animale de rentă

animale de companie Radiografia toracelui aprecierea sistemului cardiovascular la câine Rețele neuronale artificiale utilizarea RNA în prognosticul cancerului

42

Medicina calului de sport șchiopăturile - provocări și soluții noi

10

Parazitismul și colica la cabaline

12

animale sălbatice

Informații practice constante fiziologice, hematologice, biochimice și proceduri de sedare/anestezie la cabaline

14

Istoricul dezvoltării contracepției la animalele sălbatice

44

Managementul și Comunicarea în medicina ve terinară de cabinet

46

Însămânțarea artificială la porci Depozitarea materialului seminal și strategii de la inseminare

36

Parazitismul și colica la cabaline

40

Te-ai săturat ca tâmplarii să dea sfaturi despre creșterea și îngrijirea animalelor ?

Înscrie-te în programul SENSA Fii expertul de care proprietarii au nevoie

03

Veterinarul Adresă corespondență: OP 11 CP 2429 Iași Fax: 0332 819 688 Mobil: 0740 763 716 0729 463 047 0747 897 703 0763 296 455 Email: office@veterinarul.ro Web: www.veterinarul.ro Director Executiv: Iulia Crețu Redactor șef: Iulia Blănaru DTP: Bogdan Gavril Distribuție și abonamente: Radu Andrei Crețu Realda Aramă Editorii ediției: dr. Vadim Vîrgolici dr. Păvăloiu Alexandra dr. Florin Eugen Grosu dr. Liviu Gaiță dr. Sebastian Vereș dr. Septimiu Borbil dr. Constantinescu Herman dr. Ciprian Radu dr. Ionel Matei dr. Ștefan Bogdan dr. Corneliu Maier dr. Ovidiu Roșu dr. Daniel Pădurean Fondator: dr. Iulian Vieru ISSN: 2068-5017 Revistă editată de Asociația Euroveterinarian

04 Veterinarul

n

EDITORIAL

Un veterinar pe copertă, curaj sau nebunie?

Este similar cu deschiderea cutiei Pandorei care odată dezvăluită revarsă o mare de întrebări și temeri transformate în demoni care se năpustesc de-a valma să măture totul în cale prin cuvintele tăioase aruncate în vânt. Cu toate acestea avem curajul să continuăm ce am început în acest an. Poate pare o nebunie sau poate o totală lipsă de viziune în ceea ce privește marketingul. Puteți să ne înjurați sau puteți să aruncați revista într-un colț al biroului dar vă spun ce am simțit când am luat aceasta decizie.

Toți am simțit nevoia să vorbim despre oameni. Despre oamenii care sunt în această profesie. Este curaj sau nebunie?

Dintr-un scaun înalt lumea se vede mică și ai impresia că toți care ridică privirea se uită la tine. Cei mai mulți însă, ridică privirea din cauza poverilor pe care le poartă în spate fiind atenți doar pe unde calcă și din când în când, la tovarășii de suferință. Ciudat este că cei care ridică privirea nu o fac să se uite la tine. Ei caută cu ochii o ființă divină sau umană sau pe oricine altcineva care să îi ajute să își îndrepte spatele, doar și pentru câteva minute. Tu rămâi cu impresia că ești văzut și apreciat și de aceea simți nevoia de recunoaștere a valorii tale demiurgice. Din păcate nu pentru astfel de meteoriți de fier transformați pentru câteva secunde în stele luminătoare ale unei nopți care parcă nu se mai sfârșește, sunt îndreptate gândurile noastre. Coperta este dedicată unor oameni care au avut curajul să lupte pentru viața lor. Pentru astfel de oameni medicina veterinară este masă, casă, familie și timp liber. Ei merită să fie apreciați, să fie luați ca model de reușită. Vrem să găsim valorile practicii veterinare românești oriunde ar fi ele ascunse. De cele mai multe ori acești muncitori în ale medicinii își văd liniștit de treabă realizând încet, dar sigur, noi valori. Valori poate mici în comparație cu universul în care înotăm fiecare, dar valori care acolo, la locul lor devin sursă a creației.

Personal, nu cred că noi, veterinarii, salvăm omenirea. Doar așa ca o satisfacere a orgoliului meu personal mai citesc și eu slogane încurajatoare. Realitatea este alta și trebuie să avem cu-

nr. 13 n www.veterinarul.ro

rajul să o acceptăm și să o schimbăm dacă nu vrem să ne bălăcim în continuare în mocirla care ne sufocă. Este necesar să facem ceea ce trebuie cum putem noi mai bine acolo unde practicăm medicina și atunci cu siguranță că vom salva ceva. Și dacă nu știm va trebui să învățăm și să cautăm rezolvarea sau dacă nu putem, să cerem ajutorul unui confrate. Nu e nimic rușinos în a spune nu știu sau nu pot.

Data viitoare cu siguranță vei ști și vei putea deoarece te va roade neputința și îți vei dori săți depășești condiția. Aceasta înseamnă să fii deschis. Aceasta înseamnă să evoluăm. Acesta este drumul spre succes. Unii dintre noi au reușit mai bine. Poate au avut curaj sau poate au avut noroc. Dar și cu una și cu alta nu ar fi reușit dacă nu ar fi muncit din greu și nu ar fi avut un gram de nebunie. Nebunia de a nu accepta ceea ce li se dă cu forța și condiția în care se află.

Dacă aș scrie o concluzie a tuturor articolelor despre succes din revistă la aceste cuvinte sar reduce totul: studiu, muncă, investiție, curaj.

Ei sunt acei oameni gârboviți care cândva își târâiau necazurile prin groapa economiei de piață. Au avut curaj, au luptat pentru ei și au câștigat succesul. Nu vrem să creem modele sau să elogiem succesul lor răsunător, care poate nu se aude prea departe. Vrem doar să îi prezentăm simplu, pe cei care au reușit, pentru ca noi toți ceilalți să găsim în noi curajul să mergem mai departe pe drumul nostru către propriul succes. De aceea în acest an coperta Revistei Veterinarul va fi onorată de prezența celor care au reușit.

Nu vrem să creăm elite, să aprindem cerul cu lumina artificială a unor becuri incandescente alimentate cu ignoranță. Doar prezentăm pe unii dintre cei care au reușit pentru ca fiecare să putem recunoaște în final, chiar dacă nu vrem să o spunem cu voce tare "dacă el a reușit, am să reușesc și eu".

Continui să cred ca trebuie în primul rând să ne salvăm pe noi individual și probabil, cândva vom salva și omenirea. Dacă vine la cabinet un puști cu un mic animăluț căruia îi salvăm viața, este posibil ca entuziasmat de profesionalismul și dăruirea de care am dat dovadă în salvarea micuțului prieten devotat, acel puști să își dorească să devină salvatorul omenirii și când va fi mare să descopere ceva care să salveze milioane de vieți. E un mod și acesta de a salva omenirea.

DR. IULIAN VIERU

relații publice & comunicare La ghicitoare sau la veterinar? este o întrebare la care proprietarii de animale se chinuie să găsească răspunsul pe internet. Este numai una din întrebările după care, google-ul, forumurile pentru proprietarii de animale redau rezultate nefavorabile medicului. Scorul este unu - zero în favoarea ghicitoarelor, până acum.

La ghicitoare sau la veterinar?!

Pe veterinarul.ro s-a lansat platforma de asistență și suport pentru proprietarii de animale! Intră și tu, să contribui cu sfaturi expert la sănătatea animalelor de fermă sau de companie!

Comunică eficient cu viitorii tăi clienți!

S

ă lași un tâmplar să dea sfaturi despre creșterea și îngrijirea animalelor este la fel ”curajos” ca lăsarea unui pictor să construiască

case.

Nu-i nici o exagerare și nici un secret pentru nici un medic veterinar, că proprietarii de animale, vin cu sfaturi și tratamente „gata preparate” în cabinet, așteptând parafa medicului pe medicamentele autoprescrise. Nu se întâmplă de azi, de ieri, se întâmplă de câțiva ani serioși ca pe internet să se găsească ”atotcunoscători” de profesie frigotehniști, tâmplari sau de ce nu discotecari care sfătuiesc din ”cărțile” studiate alți proprietari de animale, mai mult sau mai puțin conștienți de riscurile la care își supun animalele de companie. Nu spun că meseria nu-i brățară de aur. Spun doar că profesia de medic veterinar pe internet și-o exercită alții, nu medicii veterinari. Veți spune poate că medicina veterinară se practică în cabinet. Nu vă voi contrazice. Dar dacă proprietarii de animale sunt pe internet, de ce n-ar fi și medicii veterinari acolo?

Un sfat expert, venit de la un medic veterinar, va scuti animalul de companie de o grămadă de neplăceri și va ajuta proprietarul să înțeleagă, de ce este nevoie de tâmplar la tâmplărie și de un medic pentru sănătatea companionului său. Nimeni nu merge la ghicitoare atunci când acuză dureri prin dreapta, sau prin stânga. De ce atunci își lasă animalele de companie pe mâna ghicitoarelor, este o întrebare la care răspunsul trebuie găsit de medicii veterinari. Începând din luna aprilie, am lansat

un program de asistență și suport pentru proprietarii de animale pe website-ul www.veterinarul.ro. Sistemul Electronic Național de Suport și Asistență (SENSA) este un instrument pus gratuit la dispoziția tuturor, ca platformă de comunicare, între medicii veterinari și proprietarii de animale. O platformă care a plecat de la ideea că sfaturile și recomandările expert privind sănătatea animalelor trebui recâștigate de medici, care, comunicând eficient, vor reuși săși câștige renumele, prestigiul și recunoașterea valorii profesionale. Și de ce nu clienți mulțumiți.

Platforma funcționează pe un sistem de bilete, proprietarii de animale putând întreba fie medici din județul în care se află, fie medici specialiști în domeniul care îi interesează, diverse aspecte care îi nedumiresc. Întrebările vin pe email, tuturor medicilor selectați după respectivul criteriu. Medicul poate răspunde printr-

un email privat proprietarului și îl poate chema în cabinet, dacă situația o cere.

Platforma creează automat o bază de cunoștințe cu răspunsurile și întrebările publice, iar proprietarii pot citi sfaturi venind din partea specialiștilor sau pot afla date de contact ale acestora, fără nici un efort.

Ca și reguli etice, deontologice, toți medicii veterinari înscriși în SENSA sunt obligați să respecte opinia colegilor de profesie și să contrazică constructiv, cu argumente solide părerile acestora. Nu sunt accesptate nici un fel de „bârfe” sau șicane răutăcioase la adresa nici unui înregistrat în SENSA.

IulIa Crețu 05

mulțumim contribuției aduse științei si practicii medicale veterinare românești

promovăm practicienii români

veterinari pentru veterinari

Editorii Veterinarul

Dr. vaDim vîrGolici

Dr. Păvăloiu alexanDra

Centrul Veterinar Ecvin Medic al echipei CSA Steaua Medic al Federației Ecvestre Internaționale www.centrulveterinar.ro

DVM, MVSc & PhD Student Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca Specializarea Semiologie și Medicină Internă

Dr. vereș SebaStian Administrator Vetomed Absolvent Facultatea de Medicină Veterinară Cluj Napoca Membru AMVAC www.vetomed.ro

Dr. Florin euGen GroSu Laborator Radiologie Veterinară 4 Vet Specialist Radiologie Membru AMVAC www.radiologie4vet.ro

Dr. liviu Gaiță Manager Ortovet Membru fondator Human Society Veterinary Medical Association Membru AMVAC, PeTA www.ortovet.ro

Dr. SePtimiu borbil

Dr. herman constantinescu

Dr. Daniel pĂDurean

CMVI Dr. Borbil Septimiu Specialist Medicină internă, alergologie/imunologie Autor Imunodermatologia la câine și pisică

MVI dr. Constantinescu Herman Specialist columbofilie Autor Rasele de porumbei românești Volum I

Național Trainer Generali România Absolvent Facultatea de Medicină Veterinară Autor Bunul Simț Profesional.

Câini pentru bătrâni

Câinii VIER PFOTEN îi ajută pe vârstnicii de la Complexul de Servicii ”Floare Roșie” din Sectorul 6 Fundația pentru protecția animalelor VIER PFOTEN și Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 au inaugurat în aprilie proiectul de terapie asistată de animale pentru vârstnicii din Complexul pentru Servicii Sociale ”Floare Roșie” din sectorul 6, București. Scopul proiectului este de a îmbunătăți calitatea vieții bătrânilor internați în centru, care vor primi săptămânal vizita celor trei căței din echipa „Câini pentru oameni” a VIER PFOTEN. Echipa este compusă din Mulan, Tuca și Tibi, foști câini maidanezi salvați și antrenati de VIER PFOTEN pentru programul de terapie asistată de animale, derulat în ultimii 7 ani în sprijinul copiilor cu dizabilități.

Curs medicina animalelor sălbatice în Africa de Sud WILD VET Africa organizeaază un nou curs de Medinică Veterinară de animale sălbatice menit să împărtașească celor interesați din tainele culturii africane, animalelor sălbatice și conservării acestora.

Cursul are o durată de 14 zile, în regim intensiv și este gândit să ofere medicilor veterinari și studenților la medicină veterinară o privire de ansamblu asupra practicării medicinii veterinare în Africa, a conservării animalelor sălbatice și de asemenea să dezvăluie problemele legate de bunăstarea animalelor ce afectează atât animalele domestice cât și animalele sălbatice din Africa de Sud. Temele abordate în cadrul cursului sunt: Medicina Veterinară de animale sălbatice în Africa de Sud, Capturarea și contenția animalelor sălbatice, Introducere în Bo-

lile infecțioase ale animalelor sălbatice, Managementul populației și biodiversitatea, Comunitățile rurale și conservarea, Comportamentul și obiceiurile animalelor sălbatice, Comportamentul elefantului și creșterea acestuia.

Cursul va fi ținut în engleză, spaniolă și franceză.

Cursul va avea loc în diverse regiuni din Africa de Sud, printre lectori aflându-se: dr. Fabiola Quesada, DVM și Director Wild Spirit, dr.

Brendan Tindall. Cursurile vor avea loc în perioada 1 14 august, 16 - 29 august și 17 - 21 septembrie, ultimul fiind un curs scurt special pentru Congresul Mondial al Anesteziologiei Veterinare. Pentru mai multe informații, vizitați website-ul www.thewildspirit.com sau trimiteți un email la vet.wildspirit@gmail.com

Prezentare de carte ”Imunodermatologia la câine și pisică”, dr. Borbil Septimiu ”Imunodermatologia la câine și pisică” a apărut la Editura Risoprint din Cluj-Napoca, la începutul anului trecut și este scrisă de Dr. Borbil Septimiu, doctor în imunologie-alergologie veterinară. Monografia are 690 pagini, 126 tabele, 236 figuri, circa 1300 de referinţe bibliografice, 29 pagini color și abordează patologia cutanată indusă de stările de hipersensibilitate, bolile de autoagresiune, dar şi de entităţile morbide idiopatice, cu etiologie potenţial imunologică. Prefața cărții a fost scrisă de prof. dr.

Doru DEJICA de la catedra de Imunologie Clinică şi Alergologie, UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca. Redăm mai jos un fragment din prefața cărții, ca metodă de prezentare a monografiei dr. Borbil Septimiu.

“Nu se putea realiza această monografie fără îmbinarea armonioasă a datelor recente din literatura de specialitate (imunologică şi specific veterinară) cu experienţa personală, în domeniul tratat. Iconografia bogată, cu scheme şi tabele explicative, numeroase chiar originale, la care se alătură imagini fotografice din experienţa personală, amplifică înţelegerea materialului prezentat, util atât studentului, cât şi medicului veterinar. Actualitatea terapeutică ocupă un loc important în economia cărţii, aspect completat cu experienţa proprie. Produsele farmaceutice elaborate în ultimii ani sunt prezentate cu discernământ, multe din ele fiind verificate în activitatea proprie. Monografia constituie o realizare originală, cu importante elemente actuale, atât teoretice, cât şi practice, utile unui domeniu important al medicinei veterinare. Personal, mi-a făcut plăcere să parcurg paginile de imunologie fundamentală şi aplicată”, prof. dr. Doru DEJICA. Preţul este de 100 lei, plus taxa de expediţie (Fan Courier).

Pentru cei interesați de achiziționarea cărții, o puteți comanda la 0723676332 sau pe e-mail: septimiuborbil@yahoo.com.

08 Veterinarul

n

nr. 13 n www.veterinarul.ro

știri

noutăți veterinare

de ultimă oră CMVRO și VetexpO, seMinaRii Cu paRtiCipaRe libeRă Colegiul Medicilor Veterinari organizează în cadrul VetExpo 2012 două seminarii cu următorul program: În data de 21 iunie 2012, orele 12:0014:00 – seminar științific cu următoarele teme: 1. Puncte critice în abordarea clinică și terapeutică a retenției urinare la canide Conf.

Univ. Dr. Mario Codreanu 2. Abordarea clinică și terapeutică a sindromului prostatic la câine Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu. În data de 23 iunie 2012, orele 13:00-15:00 - seminar legislativ cu următoarele teme: 1. Prevederi legislative privind exercitarea profesiei de medic veterinar Avocat Livia Jitaru 2. Prevederi legislative privind comercializarea și utilizarea produselor medicinale veterinare Prof. Univ. Dr. Romeo Cristina Ambele seminarii sunt creditate cu 15 puncte în cadrul Sistemului Național de Educație Continuă și vor avea loc la Sala Polivalentă unde intrarea va fi liberă pentru participanții la simpozioane. De asemenea, nu se percepe taxă de participare. Înscrierile se vor face prin e-mail pe adresele: office@cmvro.ro și secretariat@cmvro.ro, cu rugămintea de a ne preciza numele, prenumele, adresa de e-mail, numărul de telefon și seminarul la care doriți să vă înscrieți. Termenul limită pentru înscrieri este 1 iunie 2012.

50 ani de învățământ medical veterinar laTimișoara Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara are onoarea de a vă invita, în perioada 24- 25 mai 2012 la sesiunea științifică anuală, ”Actualități în creșterea și patologia animalelor. Lucrările acceptate de către comitetul științific vor fi publicate în volumul Lucrări Știin țifice Medicină Veterinară Timișoara (Scientific Papers Veterinary Medicine Timisoara), vol. XLV, ISSN 1221-5295, Editura Agroprint Timișoara (categoria B+, evaluare CNCSIS și indexat CABI

Full Text și Ulrichs WEB Global Serial Directory).

Taxa de participare este de 150 RON. Taxa se va achita în contul RO06TREZ621504601X000502, Trezoreria Municipiului Timișoara, cod fiscal 3487181, cu specificația participare simpozion Facultatea de Medicină Veterinară.

Dovada achitării taxei de participare va fi trimisă pe adresa de e-mail: ileana.nichita@fmvt.ro.

Simpozion Simpozionul anual al Facultății de Medicină Veterinară Iași Facultatea de Medicină Veterinară Iași vă invita în zilele de 7-8 iunie 2012 la SIMPOZIONUL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ “TOWARDS A GLOBAL HEALTH” (către o sănătate globală).

Lucrările se vor desfășura în plen și pe trei secțiuni: Secțiunea I - Discipline Preclinice: antomie, anatomie patologic(ă), histologie, biologie celulară și moleculară, genetică, fiziologie, fiziopatologie, farmacologie, farmacie, biochimie, biofizică, biostatistică; Secțiunea a II-a - Clinici: semiologie, imagistică, patologie medicală, chirurgie, reproducție, patologia reproductței, parazitologie, toxicologie; Secțiunea a III-a - Producții animaliere și sănătate publică: creșterea și nutriția animalelor, zooigienă, igienă și tehnologie alimentară, inspecția și controlul alimentelor, siguranță alimentară, microbiologie, imunologie, epidemiologie, boli infecțioase.

Lucrările selectate de Comitetul științific vor fi publicate în anuarul “Lucrări științifice USAMV IAȘI”, vol. 54 Seria medicină Veterinară, indexat în baze de date internaționale (CAB International, Index Copernicus) și acreditat CNCSIS- categoria B+. În cadrul acestor manifestări se vor organiza standuri de prezentare a realizărilor cercetării medicale veterinare românești și expoziții de aparatură de uz veterinar și publicistică de specialitate.

Informații suplimentare și inscrieri: gsolcan@uaiasi.ro; simpozionvetiasi@gmail.com, www.uaiasi.ro/simpozion_med 0745302684; 0232407320

09

radiologie

Radiografia toracelui aprecierea sistemului cardiovascular la câine

DR. FLORIN EUGEN GROSU SC 4VET SRL Laborator de radiologie veterinară

Radiografia cardiacă trebuie să se folosească în principal: 1. Ca metodă de scrining pentru evaluarea marilor anormalităţi cardiace 2. Pentru aprecierea circulaţiei pulmonare în strânsă legătură cu funcţia cardiacă 3. Pentru o determinarea optimă cât mai precoce a decompensării cardiace

P

entru evaluarea corectă a siluetei cardiace trebuie bine cunoscut efectul radiografic în urma poziţionării pacientului. În proiecţia ventrodorsală, inima apare mai alungită şi este aşezată paralel cu axul coloanei vertebrale.

Aspectul cardiac este mai mare decât normal din cauza distanţei mai mari între inimă şi filmul sau detectorului de radiaţie. In incidenţa dorsoventrală, diafragma este împinsă cranial, ceea ce determină reducerea volumului cavităţii toracice, deplasarea apexului cardiac spre stânga şi o aparenţă mai ovală a cordului. Aceste modificări sunt mai pronunţate la câinii de talie mare dar, sunt prezente în diferite grade mai mici la toţi câinii. De multe ori un cord normal radiografic este diagnosticat greşit ca fiind lărgit în special la rasele de câini condrodistrofice unde, cordul în mod normal apare mai rotunjit.

tern al camerelor cardiace se poate vizualiza radiografic doar după introducerea unei substanţe de contrast – angiocardiografie. Ecocardiografia rămâne metoda de alegere în ceea ce priveşte examinarea aspectelor anatomice şi patologice cardiace.

În radiografia cordului, graniţele interne şi externe ale camerelor cardiace nu sunt vizibile din cauza similarităţii de opacitate. Arterele coronare, nu sunt vizibile iar suprapunerea vaselor pulmonare în incidenţa laterală poate duce la confuzii de diagnostic. La fel, delimitarile între atriul stâng şi ventriculul stâng sau atriul drept şi ventriculul drept, pot fi doar deduse radiografic. Aspectul in-

Ca atare interpretarea radiografică trebuie să ţină cont de managementul terapeutic al pacientului. Radiografiile secvenţiale sunt recomandate pentru evaluarea în dinamică a eventualelor schimbări terapeutice.

Vasele pulmonare sunt într-o continuă dinamică, mărimea lor fiind în strânsă dependenţă de presiunea şi volumul intraluminal. Presiunea şi volumul se pot schimba rapid, ca de exemplu în deshidratarea secundară administrării de diuretice sau hiperhidratării secundară administrării de fluide intravenos.

ElEmEntE dE anatomiE radiografică cardiovasculară

Figura 1 și 2 - Elemente de anatomie radiografică cardiovasculară: 1. Mediastinul cranial 2. Atriul drept 3. Ventriculul drept 4. Atriul stâng 5. Ventriculul stâng 6. Aorta – marginea lateral 7. Vena cavă caudală 8. Arterele pulmonare 9. Venele pulmonare 10. Trunchiul arterial pulmonar

16 Veterinarul

n

Figura. 1 nr. 13 n www.veterinarul.ro

Figura. 2

etologie

reproducția la porumbei Morfofiziologia aparatului genital și comportamentul sexual MORFOFIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMEL Funcţia de reproducere la femelă prezintă particularităţi marcante morfoDr. herman funcţionale comparativ cu cea a constantinescu mamiferelor.

Ovarul: are rolul de a produce gălbemedic veterinar primar, MS, PhD. nuşul, în masa vitelină a căruia se află gametul feminin (ovulul), precum şi hormonii sexuali (estrogeni, androgeni şi progesteroni), substanţe cu rol esenţial La porumbeii domestici nu în procesele de reproducţie. Ovarul are există un ciclu sexual sezonier, o lungime de 3 cm şi are rolul de a prodeoarece condiţiile de viaţă duce ovulul. Conţine 500-1000 de ovocreate de om, hrana asigurată, cite.

Oviductul are rolul de a produce ceface ca glandele sexuale să fie active mai tot timpul anului, iar lelalte componente ale oului (albuşul, reproducerea se desfăşoară membranele cochilifere, coaja) şi de a aproape fără întrerupere cu ex- transporta oul la exterior. În perioada embrionară, atât ovarele, cepţia perioadei de năpârlire, când organismul este solicitat cât şi oviductele, se dezvoltă ca organe simetrice până în stadiul de ”presupusă inpentru refacerea penajului. diferenţă” începând din ziua a 7-a şi până în a 9-a de la începerea incubaţiei, creşteMORFOFIZIOLOGIA APARATULUI rea ovarului şi oviductului drept înceGENITAL MASCUL tează, aceste organe persistă sub formă paratul genital mascul se com- rudimentară. pune din două testicule, epidiOvarul şi oviductul stâng îşi încep acdim, penis, canale deferente tivitatea la 5-6 luni iar ovarul stâng are care fac legătura între testicul aspect de ciorchine. Are lungimea de 22 şi cloacă. Nu prezintă vezicule seminale şi glande bulbouretrale.

La palpare testiculele sunt moi, datorită faptului că albugineea este elastică iar mărirea volumului testiculului, în funcţie de activitate, este posibilă, tocmai datorită acestei particularităţi.

Dezvoltarea testiculelor şi spermatogeneza sunt influenţate şi de factori externi ca: sezonul, temperatura mediului, lumina, nutriţia, starea de sănătate a porumbeilor etc.

Cantitatea de spermă expulzată la fiecare împreunare este de 0,3 -0,5 ml, iar 1 mm 3 de spermă conţine 3,5 milioane de spermatozoizi.

Sperma masculilor are o culoare albopac, iar volumul expulzat la o ejaculare depinde de mai mulţi factori: rasă, vârstă, regim de exploatare, alimentaţie etc.

Spermatozoizii trăiesc în oviduct cel puţin 2 săptămâni.

A

32 Veterinarul

n

nr. 13 n www.veterinarul.ro

cm.

Dacă experimental ovarul stâng este excizat, gonada rudimentară dreaptă începe să se dezvolte şi va da naştere unui testicul funcţional, capabil să producă, în cazuri excepţionale, un număr mic de spermatozoizi. Acest fenomen omologhează gonada rudimentară cu un testicul a cărui dezvoltare a fost oprită în stadiul embrionar de secreţia ovarului normal.

Oviductul: oviductul stâng este incomplet dezvoltat înainte de maturarea primului folicul. El are aspectul unui tub, se întinde de la ovar la cloacă şi se dezvoltă rapid în urma maturării foliculare, sub acţiunea estrogenilor şi a progesteronului.

Oviductul se împarte în cinci regiuni pe criteriul microstructurii şi mai ales, pe cel funcţional: infundibulum, magnum, istm, uter şi vagin.

Fiecare din ele are un anumit rol în procesul de formare a componentelor oului.

Dorinţa de împerechere a porumbeilor este determinată de durata de percepţie a luminii. Excitaţiile nervoase ajung de la globul ocular la hipofiză. O dată cu sfârşitul iernii, durata zilei creşte iar hipofiza (are mărimea unei gămălii

semiologie Palpația

Examinarea fizică la rumegătoare Examinarea semiologică este o componentă esențială a procedurilor de diagnostic, mai ales dacă avem implementate în clinică reguli de bună practică. Desigur că această examinare este necesar a se regăsi în înregistrările medicale obligatorii pentru stabilirea unui diagnostic corect. În acest număr prezentăm continuarea articolului din nr 11 al revistei.

D

acă animalul este contenționat corect, se poate trece la examinarea fizică: palpare, ascultație și percuție.

Recoltarea urinei Obținerea unei mostre de urină pentru un sumar de urină este de mare valoare, dacă este inlcusă în examinarea fizică și este ușor de realizat cu ajutorul testelor rapide. Lovirea zonei perineale poate ajuta la elicitarea urinării la bovine, cu toate acestea chiar și această operațiune poate fi zadarnică, dacă animalul este speriat. Este recomandat ca această procedură să fie efectuată la începutul examinării, atunci când animalul este mai relaxat. La mascul, elicitarea urinării este un pic mai dificilă și presupune masarea orificiului prepuțial.

Altă metodă este spălarea exteriorului prepuțului cu apă caldă, dar nu are la fel de mult succes ca prima metodă descrisă mai sus. La oaie și la capră metoda lovirii zonei perineale poate fi încercată, dar are rar rezultate pozitive.

O metodă cu rezultate mai bune este blocarea respirației prin blocarea nărilor cu mâna până la stimularea urinării, metoda însă cauzează un stress mare animalului. La masculi sau la berbecii sau țapii castrați, masajul ușor al prepuțului poate avea ca rezultat urinarea. Dacă această metodă nu dă rezultate, poate fi folosită tehnica blocării respirației. Se recomandă ca această metodă să nu fie folosită asupra pacienților afectați grav de orice boală.

date în tabelul de mai jos. Nu există valori absolute și limitele superioare sau cele inferioare ar trebui ajustate după cum este necesar pentru justificarea temperaturii ambientale și a adăpostului. De exemplu, dacă temperatura ambientală este mai mare de 37.5 grade Celsius, o temperatură corporală de 39.5 grade Celsius poate fi considerată normală pentru bovinele adulte, mai ales dacă animalului nu îi este permis accesul la umbră. Când temperatura corpului se apropie de 41 grade Celsius ca rezultat al temperaturilor ambientale foarte ridicate, este posibil ca animalul să sufere un accident vasculat cerebral cauzat de căldură. Nu trebuie să uitați faptul că animalul încearcă să își mențină temperatura corpului între aceste limite normale și o abatere de la această regulă poate fi semnul unei boli. În procesele inflamatorii grave, acute, se poate observa o creștere a temperaturii în mod alarmant. Scăderea patologică a temperaturii corporale se întânește la boli care cauzează o inhibare a metabolismului cum ar fi pareza postpartum, hipoglicemia neonatală, stadiile terminale ale unei boli cronice sau în septicemia gravă cauzată de o bacterie gram negativ. Există o variație normală diurnă la temperatura corpului de 0.5 până la 1 grad Celsius. La femelă, poate apare o creștere ușoară a temperaturii corporale în zilele premergătoare estrului. Nounăscuții au o termoreglare slabă și de aceea aceștia au adesea o temperatură corporală cu 0.5 - 1 grad Celsius mai mare decât cea a adulților.

Termometria Temperatura corpului este apoi măsurată cu un termometru rectal. Valorile normale pentru fiecare specie sunt re40 Veterinarul

n

nr. 13 n www.veterinarul.ro

Primul pas în evaluarea cavităților toracice sau abdominale este palparea prin balotare a abdomenului pe partea dreaptă. (balotare = tehnică de examinare prin palpare pentru detectarea sau examinarea unui organ care nu se află la suprafață corpului; o manevră palpatorie pentru testarea unui obiect care plutește, folosită îndeosebi pentru detectarea sarcinii, prin apăsarea cu pumnul, în cazul vacilor, cu vârful degetelor în cazul oilor, în peretele abdominal, cauzând mișcarea fătului de lângă perete și revenirea rapidă a acestuia lângă pumn sau degete creând o “senzație de bloc de gheață în apă”). O creștere a fluidului reținut intraabdominal poate fi legată de un anumit grad al stazei ruminale sau intestinale sau poate fi asociată cu o creștere a lichidului peritoneal, precum și cu peritonita sau cu ruptura de vezică. Palparea prin balotare poate de asemenea să releve dacă în abdomen există orice masă fermă cum ar fi fătul, o tumoră sau un abces. La capre, stratul de grăsime abdominală este destul de proeminent și are tendința de a ascunde orice descoperire seminificativă la palpare.

Palparea adâncă a fosei paralombare poate câteodată să prezinte diferite modificări în această regiune precum: limfoame, necroza țesutului gras sau abcese.

La capre, miei și la viței se folosesc ambele mâni pentru palparea adâncă a abdomenului, rinichiul stâng fiind de obicei ușor de palpat astfel. Pe partea dreaptă pot fi observați rinichiul sau ficatul mărit sau dureros. Palparea unei umflături anormale, cu elicitarea durerii, indică o problemă care trebuie investigată imediat.

Sunt palpate apoi șira spinării și cutia toracică; trebuie observate prezența fracturilor, mărirea joncțiunilor costocondrale sau elicitarea durerii. Mărirea sau fracturile joncțiunilor costocondrale

sunt întâlnite frecvent la animalele tinere cu deficiențe de calciu, cupru sau vitamina D. Ascultația cu percuția concomitentă prin plesnirea degetelor de pereții toracici sau abdominali este procedura următoare ce trebuie efectuată la examinarea fizică. Gazele din viscerele abdominale provoacă un sunet ”ping” care poate fi auzit cu stetoscopul. Localizarea acestor gaze în anumite zone ale abdomenului este de ajutor în determinarea structurii alimentare implicate.

Dacă cecum-ul este mărit și plin de gaze poate fi auzit un ping abdominal. Acesta se poate extinde caudal către zona sublombară și cranial prin fosa paralombară și prin șira spinării pe partea dreaptă.

Diametrul acestei zone poate fi variabil și se poate întinde de la 15 cm la deplasarea cecală și până la 1 metru orizontal la torsiunile cecale. Pingurile colonului spiral sunt localizate în general pe fosa paralombară dorsocranial în dreapta și se extind rar mai departe de al zecelea spațiu intercostal. Tind să fie zone rotunde cu diametrul de 25 de cm sau mai mici axate înalt sub ultima coastă și se întâlnesc de obicei la vacile bolnave care sunt anorectice. Aceste sunete nu au nici un însemnătate concretă pentru diagnostic. Pingurile de gaz asociate cu deplasarea sau torsiunea abomasului pe dreapta dreaptă se pot extinde până la al nouălea spațiu intercostal și caudal în fosa paralombară. Diametrul deplasărilor este de obicei 45 de cm pe când cele ale torsiunilor pot fi până la 1 metru.

Prolyt Pack W ƌŽ ƚĞ ũ Ğ Ă njĉ ƚ ƌĂ Đ ƚ Ƶ ů Ě ŝ ŐĞ ƐƟ ǀ

2ŵƉŽƚƌŝǀĂ ĚŝĂƌĞŝůŽƌ ůĂ ǀŝԑĞŝ ^ƚĂďŝůŝnjĞĂnjĉ ŵŝĐƌŽŇŽƌĂ ŝŶƚĞƐƟŶĂůĉ WƌĞǀŝŶĞ ĚĞƐŚŝĚƌĂƚĂƌĞĂ ŠŶ ƉĞƌŝŽĂĚĞůĞ ĚĞ ƐƚƌĞƐ 2ŵďƵŶĉƚĉԑĞƔƚĞ ƵƟůŝnjĂƌĞĂ ŶƵƚƌŝĞŶԑŝůŽƌ

Valorile normale ale temperaturii la rumegătoare animal

grade Celsius

Bovine Adult

38 - 39

Vițel

39 - 40,5

Ovine Adult

39 - 40

Miel

39,5 - 40,5

Caprine Adult

38,5 - 39,5

Ied

39 - 40,5

Continuare în numărul viitor al Revistei Veterinarul.

DR. CORNELIU MAIER

Prolyt Pack W ƌŽ ƚĞ ũ Ğ Ă njĉ ƚ ƌĂ Đ ƚ Ƶ ů Ě ŝ ŐĞ ƐƟ ǀ

medic veterinar Studii & Traduceri

www.biochem.net

Când v-ați început cariera de medic veterinar în Romania și cum a fost primul contact cu medicina veterinară?

Cariera mea de medic veterinar a început la câteva săptămâni de la terminarea Facultății de Medicină Veterinară din Timișoara în 1996. Primul loc de muncă a fost ca medic veterinar epizootolog la Avicola din Bocșa. Am început cu mult entuziasm dar în scurt timp am realizat că nu voi petrece foarte mult timp acolo. Lupta cu mentalitatea sistemului trecut a fost imposibilă.

După câteva luni am plecat din Bocșa și am început să lucrez ca medic veterinar pe animale mici, la prima clinică veterinară privată din Reșița.

A fost un nou început, un loc de muncă provocator cu ore lungi de muncă. Practica pe animalele de companie mi-a plăcut și am vrut să știu din ce în ce mai mult despre această latură a medicinii veterinare. A fost provocator pentru că educația primită în facultate despre animalele de companie a fost foarte subțire și nici cărți sau alte materiale despre medicina animalelor mici nu prea se găseau în perioada respectivă. A fost perioada în care a început să apară internetul și am început căutarea informației online. Tot în perioada respectivă la televiziune, pe canalul Animal Planet, a început să ruleze emisiunea Medici Veterinari de Urgențe și îmi amintesc că eram lipit de televizor când rula. A fost primul meu contact cu medicina veterinară din America de Nord.

Unde ați mai lucrat în România?

P

preocupat în permanență de calitatea serviciilor pe care le oferă clienților săi, dr. Levente Degi participă frecvent la seminarii de formare continuă în domeniul medicinei veterinare de animale de companie. Are propriul cabinet de animale mici în Victoria, Canada, și este un medic veterinar român care dovedește zilnic că succesul în medicina veterinară nu ține de locul în care o practici, ci de pasiunea cu care profesezi. Absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Timișoara, dr. Levente Degi este membru al Asociației Canadiene a Medicilor Veterinari, a Colegiului Medicilor Veterinari din British Columbia și a Societății Europene de Cardiologie Veterinară.

să știu că am făcut tot ce era posibil pentru pacient și pentru proprietar.

După câțiva ani petrecuți în Reșița m-am mutat spre vest, la Arad și am deschis împreună cu prietenul și colegul meu Dr. Radu Silviu, Clinica de Animale Mici din Arad.

Mai târziu echipei i s-a alăturat Dr. Boros Cristian. Împreună am petrecut ani memorabili și mi-a făcut onoare să fiu colegul și partenerul lor.

Cum a fost primul contact în Canada cu medicina veterinară, din perspectiva medicului veterinar român, cu o experiență deja solidă dobândită în România?

Primul contact cu medicina veterinară din Canada a fost la cel mai mare spital de urgențe, la vremea respectivă, din Calgary.

Acolo am început să lucrez ca asistent veterinar și am lucrat aprope doi ani în tura de noapte. A fost fascinant de văzut cum funcționează un spital veterinar cu aproape 70 de angajați, din care 18 medici veterinari. Imaginile văzute pe Animal Planet cu ceva timp în urmă deveniseră realitate.

Am învățat enorm de mult în perioada respectivă, lucru care m-a ajutat considerabil când am început să lucrez ca medic veterinar, după doi ani de la venirea în Canada.

Ați trecut prin două școli de medicină veterinară diferite, română și canadiană. Care sunt diferențele din perspectiva dumneavoastră?

Care este optica de acolo, care sunt standardele, care sunt cerințele și cu ce a trebuit să vă acomodați sau de ce a trebuit să vă dezobișnuiți?

Succesul 48 Veterinarul

n

nr. 13 n www.veterinarul.ro

În 2005, când am părăsit România, școala românească de medicină veterinară era încă în epoca socialistă a anilor ’70 ’80 orientată în principal către animalele de producție - al căror număr era într-o cădere liberă și către sistemul medical de stat.

Sistemul Nord American, incluzând cel canadian, este orientat către cerințele pieții. Marea majoritate a medicilor veterinari lucrează în serviciul privat și un procent extraordinar de mic lucrează în sistemul de stat. Majoritatea celor care lucrează în sistemul privat sunt cei care practică pe animale de companie - câini și pisici.

Acest lucru se reflectă la nivelul școlilor de medicină veterinară.

Serviciile medicale pentru animalele de companie sunt structurate în medici veterinari generaliști și medici veterinari specialiști (dermatolog, internist, radiolog etc). Statutul de specialist (numit diplomat în America de Nord și Europa) se obține de regulă după terminarea unui program de rezidențiat (trei sau patru ani) și după o examinare riguroasă de către colegiul de specialitate.

Mai există și diferențe legate de felul în care învață studenții și de ce învață viitorii medici veterinari. De exemplu după zece ani de practică pe animale mici a trebuit să-mi împrospătez cunoștințele de animale de fermă pentru examenul de certificare. M-am dus la o fermă de vaci și am constatat că retențiile placentare se rezolvă cu totul altfel decât am fost învățat în România. Ar mai fi și alte exemple din medicina animalelor de fermă sau de companie dar nu avem timpul pentru asta.

A practica medicina veterinară pe animalele de companie este un serviciu medical oferit celor care o solicită. Asta în-

seamnă să oferi serviciu medical pacientului, o experiență memorabilă pacientului și proprietarului și să construiești o relație de încredere cu proprietarul. Aceste obiective se pot realiza doar atunci când se practică la un anumit standard.

Ce ați recomanda colegilor dumneavoastră din România care intenționează să părăsească țara și doresc să practice medicina veterinară în Canada?

În primul rând vreau să le spun că totul este posibil și că pot practica medicina veterinară în Canada, dacă doresc acest lucru. Nimeni în Canada nu o să-ți spună că nu ești medic veterinar, trebuie doar să dovedești că ești la nivelul cerut de asociațiile profesionale. Trebuie să se pregătească mental și fizic pentru o muncă titanică și sacrificii pentru o perioadă între 25 ani, cât poate dura procesul de certificare. La sfârșitul drumului satisfacțiile sunt pe măsură.

Cum vedeți dumneavoastră succesul în medicina veterinară și dacă v-ați schimbat perspectiva asupra lui de când sunteți în Canada. Are succesul în medicina veterinară în Canada un alt gust decât cel din România?

Pentru mine succesul în medicina veterinară, atât în România cât și în Canada, înseamnă să dorm liniștit noaptea, să știu că am făcut tot ce era posibil pentru pacient și pentru proprietar. Cu alte cuvinte să faci cât poți de bine ceea ce faci și să-l faci cu pasiune.

Care considerați că este cea mai mare reușită profesională a dumneavoastră și ce sfaturi ați avea pentru medicii veterinari din România?

După cinci ani lucrați pentru diferite alte spitale sau clinici veterinare am hotărât împreună cu soția mea, Romana, să-mi deschid propria mea clinică veterinară.

Clinica s-a deschis acum opt luni și este este o clinică demnă de zilele noastre și suntem mândri de această reușită.

Este dotată cu tot ce este nevoie pentru a oferi servicii medicale de cea mai înaltă calitate pacienților și clienților noștri.

Un sigur lucru aș dori să le spun colegilor din România să iubească ceea ce fac și să practice cu pasiune. Nimic nu este mai frustrant decât să faci ceva ce nu îți face plăcere.

Transmit toate cele bune colegilor din România!

49

Avantaje dacă ești Abonat Suntem o revistă independentă, non-profit și liberi să inovăm fără compromisuri 1. Primești 15 puncte în Sistemul Național de Educație Continuă la abonamentul pe un an.

2. Primești 12 reviste, la abonamentul pe un an cu 52 de pagini plus 8 pagini supliment, adică 720 de pagini de informații esențiale.

3. Peste 20 de articole NOI de specialitate în fiecare lună, peste 300 de articole pe an, cu tematici complexe despre animale de companie, animale de fermă, management, tehnici de laborator și diagnostic, tehnici și scheme de tratament, prezentări de produse și echipamente alături de multe alte informații.

4. Peste 60 de medici veterinari, experți în diferite specializări, editorii Revistei Veterinarul, care-ți împărtășesc din experiența și cunoașterea lor medicală veterinară.

5. Accesul la peste 1200 de articole indexate și catalogate pe specii, specializări și cuvinte cheie pe www.veterinarul.ro publicate până la această dată. În fiecare lună se adaugă câteva zeci de articole noi.

6. Accesul la unicul INDEX VETERINAR care conține peste 2400 de produse medicinale veterinare, echipamente și servicii, catalogate sau aflate în curs de catalogare și indexate care să vină în sprijinul activității practice medicale veterinare.- din vară și pe CD 7. Posibilitatea de a-ți prezenta afacerea veterinară în

Directorul Veterinar cu informații complete, imagini, text și film, alături de peste 1500 de cabinete medicale veterinare.

8. Realizare website profesional, cărți de vizită sau materiale promoționale, suportând doar costurile de hosting sau de tipărire.

9. Ai acces la secțiunea de Anunțuri, unde poți să Vinzi/Cumperi sau să realizezi parteneriate de afaceri.

10. 10 puncte SNEC la fiecare articol publicat pe www.veterinarul.ro și 20 puncte la fiecare articol publicat în REVISTA ediția tipărită.

11. Accesul la Veterinarul TV, program de marketing profesional doar pentru abonați - instalare gratuită în cabinet a unui monitor pe care rulează filme pentru proprietarii de animale. (ofertă valabilă în limita stocului disponibil).

12. Vei fi conectat permanent la informația veterinară de ultimă oră primind prin serviciul de Newsletter săptămânal sau ori de câte ori este nevoie informații proaspete iar prin serviciul de Vet Alert vei primi prin sms cele mai fierbinți informații necesare în practică.

13. Partener în programul SENSA, care vă pune în directă legătură cu proprietarii de animale, prin serviciul de asistență și suport pentru aceștia pe veterinarul.ro.

CUM POT SĂ MĂ ABONEZ LA REVISTA Veterinarul - Știință și Practică 1. Prin CURIER la doar un telefon distanță. Este necesar să ne contactați la unul din numerele de telefon afișate mai jos sau la adresa de email :office@veterinarul.ro.Un reprezentant al Revistei Veterinarul vă va răspunde sau vă va contacta și veți comunica adresa dvs. de corespondență unde să primiți revista. La prima livrare, care se va realiza prin CURIER, veți primi primul număr din cele 12 reviste alături de certificatul cu 15 puncte și factura cu suma de 150 lei reprezentând contravaloarea abonamentului pentru un an.

Dvs veți achita la curier contravaloarea abonamentului de 150 lei și comisionul CURIER de transport (între 13 - 15 lei). Restul de 11 reviste le veți primi prin serviciile Poșta Română fără nici un cost suplimentar la adresa menționată de dvs.

2. Prin plata contravalorii abonamentului la Bancă prin Ordin de plată sau Internet-Banking cu următoarele date de contact: ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN cu sediul în Iași, Străpungere Silvestru nr. 31, bl T1 parter, adresa de corespondență OP 11 CP 2429 IAȘI, având Codul de Înregistrare Fiscală 27376180, cont bancar: RO38 BACX 0000 0005 2606 4001 cont RON, RO11 BACX 0000 0005 2606 4002 cont EURO, deschis UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Sucursala Ștefan cel Mare Iași ATENȚIE: DUPĂ EFECTUAREA PLĂȚII TRIMITEȚI DOVADA ACESTEIA pe email sau pe fax împreună cu adresa de corespondență unde doriți să primiți revista, nr de telefon al dvs. sau sunați la unul din numerele de telefon pentru a confirma datele.

3. Prin mandat poștal la Oficiul Poștal de care aparțineți sau la poștaș, specificând următoarele date de plată: a. tipul abonamentului un an = 150 lei b. ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN cu sediul în Iași, Străpungere Silvestru nr. 31, bl T1 parter, adresa de corespondență OP 11 CP 2429 IAȘI, având Codul de Înregistrare Fiscală 27376180, cont bancar: RO38 BACX 0000 0005 2606 4001 cont RON, RO11 BACX 0000 0005 2606 4002 cont EURO, deschis UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Sucursala Ștefan cel Mare Iași ATENȚIE: DUPĂ EFECTUAREA PLĂȚII TRIMITEȚI copie a mandatului poștal de unde să se vadă clar numele persoanei sau cabinetul care a plătit abonamentul și numărul dvs. de telefon pe email, pe fax sau sunați la unul din numerele de telefon pentru a confirma toate datele.

Telefoanele redacției sunt: COSMOTE: 0763 296 455 VODAFONE: 0729 463 047 ORANGE: 0747 897 703 FAX: 0332.819.688

50 Veterinarul

n

nr. 13 n www.veterinarul.ro

Intră în SENSA pentru a oferi sfaturi experte. Detalii pe www.veterinarul.ro

52 Veterinarul

n

nr. 13 n www.veterinarul.ro