Veterinarul pet nr1

Veterinarul

Pet ANUL I NR. 1

ACREDITATĂ CMVRO 2015

ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN

Pagina 1

DIRECTORUL VETERINAR )

Disponibil ,si pe Mobil sau Tableta, ĂŽl puteti , accesa gratuit pe www.director.veterinarul.ro

Pagina 2

Veterinarul Pet

Veterinarul Pet ANUL I NR. 1

recomandate

18 40 75 124 158

Nicomade

povestea lutului polimeric care a prins viață

Herghelia Beclean

Semigreu Românesc și Lipițan

Yorkshire Terrier

un mic companion neînfricat

Maine Coon

Prezentare rasă

Broasca țestoasă

Cum să aveți grijă de broaștele țestoase acvatice și semiacvatice

08

Domnul TIC

de Laura Baban Când m-a întrebat un copil de ce vrea mereu să mă lingă, i-am spus că așa vorbește el, atâta știe, dar se înțelege negreșit ce-ți spune. „Mi-a fost dor”, „Joacă-te cu mine”, „Ce-mi dai bun?”, ”Ia, spune ce-ai mâncat, că te simt”....

Pagina 3

Veterinarul Pet

ANUL I NR. 1 Adresa corespondență OP 8 CP 1733 Iași Office 0733 969 091 Fax 0332 819 688 Email office@veterinarul.ro Web www.veterinarul.ro www.plus.veterinarul.ro www.practic.veterinarul.ro www.pet.veterinarul.ro www.ferma.veterinarul.ro www.business.veterinarul.ro Director executiv Iulia Crețu Distribuție și abonamente Radu Andrei Crețu Ana Maria Crețu Editorii ediției Laura Baban Veronica Oprea Dr. Raluca Zvorășteanu Dr. Monica Niță Dr. Mirel Marafet Dr. Vasiu Iosif Dr. Bélteki Gabriela Mariana Dr.Cătălin Mitra Dr. Ludovic Bacușcă Dr. Elena Poleac Editor colaborator Dr. Daniela Grigore Revista editată de Asociația Euroveterinarian Revistă acreditată CMVRO 2015

Pagina 4

Veterinarul Pet

cuprins POVEȘTI 18 Nicomade - povestea lutului polimeric care a prins viață 26 Canisa - De Principe de Leo 36 Fundația visul Luanei - prezentare

CAI 48 Îngrijirea Cailor pe vreme rece

GENERALE 56 Igiena cavității bucale la animalele de companie 64 Câinii și pisicile pot ei conviețui împreună 68 Contracepția la câine și pisică 70 Test - Ești un proprietar responsabil?

CÂINI 82 Ce faci când ... șocul la câini 88 Ce trebuie să știm … vremea rece pentru câini 94 Cardiomiopatia dilatativă la animale 100 Ce este … electrocardiografia 102 Epilepsia canină 108 Parvoviroza canină 112 Cum îți văd câinii emoțiile

PISICI 116 Mâncarea de pisici cu aromă de pește poate contribui la hipertiroidismul felin -studiu 118 O alimentație sănătoasă pentru o pisică sănătoasă 120 Boala polichistică renală 122 Cât te va costa pisica?

136 Cum să vă alegeți pisica potrivită 142 Lucrurile noastre preferate

ALTE ANIMALE DE COMPANIE 144 De ce... comportamenul iepurilor de casă 150 Cum să interogați sursa viitorului dvs companion de viață Ce trebuie să știm când ne luăm o pasăre 154 Porcușorul de guineea - cum să am grijă de micuțul meu

DIRECTORUL VETERINAR 168 Cabinete veterinare 170 Asociații Chinologice Teritoriale 176 Felise din Asociația felină Sofisticat

DIRECTORUL VETERINAR PROMOVEAZĂ-TE ÎN DIRECTORUL VETERINAR SAU CĂUTĂ UN CABINET VETERINAR ÎN ORAȘUL TĂU

✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

N

u rata ocazia de a te promova prin intermediul Directorului Veterinar. Fie că este vorba de o canisă, felisă sau cabinet veterinar, Directorul Veterinar oferă o valoare ridicată pentru banii dvoastră. Pentru a face lucrurile simple, am creat un pachet de promovare care acoperă toate nevoile dvoastră, Țe că sunteți crescător de animale de companie sau medic veterinar.

Revista Veterinarul Pet este singura revistă dedicată proprietarilor de animale de companie, scrisă de medici veterinari români.

Echipa Revistei Veterinarul, rețea din care face parte integrantă și Directorul Veterinarul a acumulat de-a lungul anilor tehnologia și cunoștințele necesare pentru a da sens promovării serviciilor cabinetelor veterinare, precum și pentru a distribui mesajul acestora către potențialii clienți.

Director web Galerie imagini Căutare după oraș Link către pagina web Prezentare video Localizare GPS Promovare afacere pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul

de ce să te înscrii în directorul veterinar

1

• • • • • • • •

2 • • • •

Pentru că esti conștient că afacerea ta are nevoie permanentă de o promovare inteligentă, făcută o de o mână de profesioniști, dar care să nu te coste o avere.

Pentru că poți să îți descrii pe larg cabinetul, să iți dai toate datele de contact, programul de lucru, ai galerie foto și video

Pentru că ai localizare pe harta interactivă și Google Street View, clienții pot obține indicații despre cum să ajungă la cabinet, direct de pe pagina ta de prezentare a directorului

Pentru că website-ul are o variantă adaptată pentru mobil, și vei Ț găsit ușor, de către clienții care te caută de pe telefon

Pentru că vei Ț promovat pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul către cei 14.200 de fani o dată pe săptămână

Pentru că vei putea beneȚcia de un articol pe website-ul veterinarul.ro, în care să îți descrii pe larg cabinetul, să prezinți echipa sau orice altceva dorești să expui despre afacerea ta

Pentru că poți schimba prezentarea regulat, poți adăuga ofertele speciale pe care le ai la cabinet sau la shopul online iar noi vom anunța promoția pe Facebook

Pentru că vom realiza, o dată pe an, împreună cu tine un newsletter pe care îl vom trimite proprietarilor de animale înscriși în baza noastră de date din zona în care îți desfășori activitatea.

În plus, te promovezi gratuit în Revista Veterinarul Pet: Reclamă pe o pagină A4

Cupon reducere pentru potențialii clienți

Prezentarea cabinetului preferențial în lista de cabinete din județul tău

Poți publica articole dedicate proprietarilor de animale

Cel mai mic n preț/a an 100 lei/

sună la 0740.763.716 sau scrie-ne pe office@veterinarul.ro Pagina 5

www.veterinarul.ro

Veterinarul Pet Ghidul de sănătate al animalelor tale de companie

cele mai noi și cele mai bune informații pentru cei mai buni prieteni ai noștri

Pagina 6

Veterinarul Pet

11 Motive să te abonezi la !

Veterinarul PET

1.

Singura revistă pe care o găsești

mereu. Suntem 100% online, 24/24!

2.

Singura revistă despre câini, pisici

și alte animale de companie!

3.

Singura revistă cu sfaturi expert

de la medici veterinari români!

4.

Ați cum să îți îngrijești animalele de

companie în Țecare sezon!

5.

Găsești răspunsuri la întrebări

de genul De ce face animalul meu acest lucru?

6.

Citești povești amuzante cu animalele

de companie ale cititorilor noștri!

7.

Ați care rase de pisici sau câini

se potrivește stilului tău de viață!

8.

Te pui la curent cu ultimele tehnici

de tratament!

9.

Ai acces nelimitat la resursele

website-ului aferent revistei!

Abonează-te azi! www.veterinarul.ro 0740-763-716

10.

Ca medic veterinar primești 15

puncte SNEC la Țecare abonament, revista este acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România!

11.

Revista poate Ț răsfoită

gratuit!

Pagina 7

Domnul

Tic

Cum e viața cu un Tic? Nu înțelegi cum e să ai un câine până când nu ai unul. Unul care să depindă de tine, să te aștepte, să fie mereu vesel doar pentru că exiști, să te asculte, să te miroasă ca pe o comoară... Nici eu n-am înțeles până când n-am avut gleznele linse în fiecare zi, că pe acolo ajunge Tic mai ușor și așa știe el să spună „Te iubesc”. Până când nu i-am văzut mutra în fiecare dimineață privindu-mă curios dacă m-am trezit și îi îngădui să vină să se bage în sufletul meu. Până când nu mi s-a povestit cât de amărât e când sunt plecată, iar nebunia revederii mă copleșea mereu, lăsam din mână totul numai ca să-l iau pe el la piept și să-mi primesc resemnată spălăturile pe care încearcă mereu să mi le aplice.

Pagina 8

Veterinarul Pet

Când m-a întrebat un copil de ce vrea mereu să mă lingă, i-am spus că așa vorbește el, atâta știe, dar se înțelege negreșit ce-ți spune. „Mi-a fost dor”, „Joacă-te cu mine”, „Ce-mi dai bun?”, ”Ia, spune ce-ai mâncat, că te simt” sau un simplu „Ești totul pentru mine”. Copleșitor acum gândul ăsta. Mă uit spre Tic al meu cum doarme în pat ca un moșneguț, mai sughiță, mai sforăie, mai stă cu burta la bec, dar numai o mișcare să fac să vreau să ies din cameră și imediat își repornește

de Laura Baban

Pagina 9

Da, să ai un Tic înseamnă să nu ai nici o zi tristă. Înseamnă să nu ai nici o zi liniștită.

Pagina 10

Veterinarul Pet

sistemul. Nu cumva să fac ceva fără el. Ei, n-am cum să-l cert, am înțeles că el numai pe mine mă are, pentru el sunt totul.

te așteaptă mereu cu dor. De cum intri pe ușă, ești îmbăiat în bucurie, codițe și lăbuțe ridicate în aer. Înseamnă săți bei cafeaua, să te speli pe Ticăilă drag, ce suflet mare dinți, să pui rufele la spălat, ai tu și ce simplă mă înveți să să faci duș, toate în compania fiu. Medicament plimbăreț și cuiva care nu te slăbește o crețuliu, ești aici în fiecare zi, nu secundă din ochi. Pâș, pâș, mă cerți, nu te superi, nu mă Tic se plimbă peste tot după părăsești. Doi ochi ciocolatii, tine. Vrea să știe ce faci, când un munte de chef de viață și o faci, cât faci și cum miroase. minte ascuțită. Și peste poate Musai să știe cum miroase, de amuzant. așa că îi dai să miroasă de la pieptene, la hârtie igienică, la Da, să ai un Tic înseamnă să bluza pe care vrei să o îmbraci, nu ai nici o zi tristă. Înseamnă florile pe care le pui în vază și să nu ai nici o zi liniștită. tastele telefonului. Înseamnă Înseamnă că din când în când, ca din când în când să nu mai un ghemotoc să te împingă cu poți face nimic, pentru că ți-a fundul, să-i faci și lui loc lângă sărit în brațe și e dulce, pufos tine. Înseamnă să fii în fiecare și cald și tu ești a lui, așa că zi Moș Crăciunul cuiva, care are voie să doarmă pe tine.

Pagina 11

O carte despre viața văzută prin ochii a doi îndrăgostiți și un cățel fericit.

Cartea ”Domnul Tic și alte iubiri de pe Mușatini”, de Laura Baban, care poate fi comandată doar online, la urmatorul link:

Înseamnă să ieși la plimbare de 20 de ori pe zi, doar ca să mai aduci o piatră din drum, să fugărești o pisică sau să miroși mașina vecinului. Înseamnă ca cineva să-ți amintească

Cum e viata cu un Tic mereu că ar trebui să locuiești în parc. Înseamnă să te pufnească râsul așa, aiurea, doar pentru că Tic are o fățucă năucă, ciufulită și cu părul în ochi. Sau a pierdut ceva, și caută buimac și miroase scoțând sunete ca la un război cu tunuri în miniatură. Sau cade din pat pentru că s-a

Pagina 12

Veterinarul Pet

rostogolit prea mult. Sau se sperie de o muscă ce i s-a așezat pe burtă. Sau face pe delicatul, pășind printre lucruri și reușește să dea totul jos. Înseamnă ca uneori noaptea cineva să patruleze pe la marginea patului și să încremenească imediat ce te-ai răstit la el. Atunci se culcă fix unde l-ai prins. Înseamnă să ai mereu alături un suflet de pus pe răni. Înseamnă să ai mereu pe ce să te sprijini, pentru că patru picioare sunt mai stabile ca două.

Pagina 13

Pagina 14

Veterinarul Pet

Pagina 15

Pagina 16

Veterinarul Pet

Nicomade

povestea lutului polimeric care a prins viață Chipurile de căței sau de pisici parcă îți zâmbesc pe sub mustăți, după ce ies din mâna Nicoletei Stoian, meșterul șef al Atelierului Nicomade.

N

icoleta modelează cu emoție și empatizează cu trăirile minunate pe care animalele de companie le aduc în viața celor ce îi devin clienți. Cum reușește să îmbine pasiunea cu talentul, pe larg în interviul pe care ni l-a acordat.

Când a început aventura ta în lumea artizanatului?

Minunata mea aventură a început pe final de an 2010, în preajma Crăciunului, când m-am hotărât să îmi meșteresc câteva perechi de cercei.

Apreciam accesoriile realizate manual,

și mi-am dorit să îmi realizez unele cu propriile mâini. Nu știam nimic despre ce presupune acest lucru, dar din aproape în aproape am început să învăț.

O pasiune transformată în meserie.

Spune-ne despre produsele care ies din mâinile tale. De unde îți vine inspirația?

Lutul polimeric îți oferă posibilități nelimitate și sunt nenumărate tehnici prin care îl poți modela, iar eu m-am oprit asupra personajelor și figurinelor 3D. Cum încă mă simt copil, și cum sunt convinsă că înăuntrul fiecăruia dintre noi există acest copil, care din

Pagina 17

când în când iese la iveală, îmi place să transpun acest lucru în obiectele pe care le creez, care înfățișează personaje vesele, ghidușe și colorate. Ceea ce mi s-a lipit cel mai tare de suflet este realizarea de portrete personalizate. Îmi place să îi implic în realizarea obiectelor și pe cei care le comandă, de aceea, cele mai dragi produse sunt cele personalizate. Portretele de famile sau cele cu animăluțe îmi sunt cele mai apropiate sufletului, pentru că transformă o amintire dragă într-un obiect sau accesoriu ce îl poți păstra o viață. Sunt mulți iubitori de animăluțe, care și-au pierdut prietenul patruped, și astfel îi pot ajuta să-l aibă (prin intermediul

Pagina 18

Veterinarul Pet

accesoriului) mereu alături. Încărcătura această sentimentală mă ajută mult în procesul de creație. Îmi place să aflu povestea din spatele portretelor pe care le creez, mă ajută să redau mai bine trăsăturile lor, și pentru că înțeleg și mai bine valoarea sentimentală a rezultatului final. Atunci când nu realizez obiecte la comandă, aleg să

creez sub inspirația propriilor pasiuni, a lucrurilor și în culorile care îmi plac.

Lucrezi cu lut polimeric, cu ajutorul căruia faci figurine 3 D. Figurinele tale parcă trăiesc, zâmbesc și te binedispun. O zi din viața artistului Nicoleta Stoian cum arată?

O zi din viața mea presupune o atmosferă relaxantă și plăcută pentru lucru (cu ceva muzică în surdină, o cafea sau un ceai alături, o stare de bine și liniște generală). Încerc ca în prima parte a zilei să mă ocup de câteva treburi administrative: răspuns e-mail-uri, promovare online, fotografierea produselor, pregătirea spre livrare a produselor finalizate, iar de la amiază până spre seară, mă pot concentra cel mai bine pentru a mă dedica activității de creație. Cum eu sunt singura persoană care se ocupă de tot procesul de la A la Z, zilele nu prea seamănă între ele, sunt

Pagina 19

multe activități organizatorice care uneori îmi acaparează întreaga zi de lucru, și ajung să mă ocup de procesul de creație târziu în noapte.

Cum arată proiectul tău perfect?

Proiectul perfect este unul personalizat, pe care îl realizez cunoscând povestea din spatele obiectului. Empatizând și înțelegând încărcătura sentimentală a rezultatului, îmi este mult mai ușor să creez un obiect pe placul viitorului posesor. Dacă peste toate acestea se adaugă un feed-back pozitiv, atunci mă pot declara mulțumită de rezultat.

Pagina 20

Veterinarul Pet

Colecția ta de obiecte cu animale de companie este extrem de frumoasă. Proprietarii de animale au ocazia, datorită ție, să poarte ca accesorii de vestimentație chipul acestora. Cum ți-a venit ideea creării unor astfel de accesorii?

Mi-am dorit foarte tare să o ajut pe o prietenă să își publice cartea, și cum cartea ei purta numele cățelușului ei (Tic), am decis să realizez câteva accesorii cu chipul lui Tic, și să i le trimit Laurei (care tocmai organiza un eveniment de strângere de donații pentru carte). A venit și momentul cărții cu numărul doi anul acesta, și am hotărât să-mi ofer iarăși ajutorul, de data

Pagina 21

Pagina 22

Veterinarul Pet

aceasta prin a realiza accesorii personalizate cu chipul patrupedelor tuturor celor care voiau să doneze bani pentru a o ajuta pe Laura. S-au strâns mulți doritori, și astfel am reușit îmi dezvolt abilitățile de a crea accesorii cu chipuri de animăluțe.

Cei care iubesc animalele croiesc în jurul câinilor sau pisicilor pe care le au tot felul de povești amuzante, triste sau emoționante. Tu la rândul tău transpui din mici bucăți de lut o părticică din aceste povești.

Cum e să lucrezi cu proprietarii de animale? Ai vreo poveste/ întâmplare legată de vreuna din comenzile primite de la aceștia?

Proprietarii de animăluțe sunt cei mai simpatici clienți.

Reușesc să empatizez foarte bine cu ei, și eu sunt o iubitoare de animăluțe, și mă distrează de fiecare dată poveștile pe care le aflu de la aceștia.

O amintire amuzantă o am despre un cuplu ce urma să se căsătorească, care și-a dorit să aibă pe tortul de nuntă figurine înfățișând toate animăluțele lor (nu puține la număr), întrucât nu puteau să le aducă fizic acolo în ziua evenimentului, și au ales varianta aceasta de a le avea alături, spre surprinderea și amuzamentul celor prezenți la petrecere.

Pagina 23

CANISA

DE PRINCIPE DE LEO familia mea este dependentă de dragostea cățeilor și suntem mândri!

I-am propus Veronicăi Oprea să ne spună câteva lucruri despre canisa pe care a înființat-o împreună cu soțul ei în urmă cu trei ani, canisa De Principe de Leo. Iată ce ne-a destăinuit despre afacerea de familie pe care o deține, despre ce presupune cu adevărat o canisă și despre ce își propune familia Oprea să facă, pentru iubitorii de animale.

Pagina 24

Veterinarul Pet

Pagina 25

Denumirea de “Canisă” în zilele noastre este sinonimă cu “cineva” care îmi aduce un pui pe care eu îl văd într-o poză pe un site sau o pagină de Facebook. Un pui adus la comandă, făcut la comandă, în condiții foarte insalubre, cu suflete chinuite, schingiuite, mutilate și bolnave. Un pui care cu noroc are caracteristicile rasei dorite, scos de la mama din cuib cel mai târziu la 4 săptămâni, imun deloc și compatibil cu viața aproape deloc. Însă prețul...este de câine de competiții, ce să mai! E de plâns sau e de râs?

Asta depinde de ce parte a liniei te afli! Iar de suferit cine suferă, în ce ordine? Pentru că se ating mai multe puncte sensibile aici.

Nu cred că spun noutăți, dar reprezintă realitatea de care mă lovesc mai mereu de când încerc să răzbat prin hățișul samsarilor și a celor

Pagina 26

Veterinarul Pet

care au impresia că dacă au o femelă sau un mascul TREBUIE să o dea sau îl dea la montă...iar orice câine mic e bichon maltese (indiferent dacă acel câine este negru, cu pete sau creț).

Realitatea mea e alta: am înființat o Canisă înregistrată în Asociația Chinologică Română din anul 2012 după achiziționarea de femele cu pedigree, cu drept de montă, după plata de taxe de înscriere și așteptat vreo 3 luni

Pagina 27

pentru ca numele să-mi fie eliberat de F.C.I și anume mândrul sufix “De Principe De Leo”.

Și de aici a început timid o întreagă aventură în lumea fără cunoscute fixe a câinilor. Pe lângă toți câinii pe care trebuia să-i aduc ca și mijloc de activitate, de pui, de așteptarea ca ei să ajungă la maturitate, de monte, de fătări..mai intervenea încă o problemă: vindem pui, dar cum? Cum justificăm vinderea lor și cheltuielile cu mâncare, medicamente, întreținere, salarii? OK, să facem o societate comercială. Și am făcut! Bun, acum totul era legal, canisa justifică dreptul de înmulțire al câinilor pe care îi aveam, societatea comercială îmi dădea dreptul să vând puii pe care-i aveam. Și parcă tot lipsea ceva..și cum ne place să facem totul corect, pe literă de lege, am început să săpăm, să vedem dacă nu cumva mai lipsește ceva? Și dacă da, ce anume? Ca prin ianuarie 2013 o vizită de la DSV a avut menirea să ne bage și mai mult în ceață, codul CAEN de pe firmă nu dădea voie să fie asociat caniselor (cu toate că cei de la Registrul

Pagina 28

Veterinarul Pet

Pagina 29

Pagina 30

Veterinarul Pet

Comerțului scriseseră pe Certificatul de înregistrare mare și frumos: CANISĂ...)

După mai multe încercări și discuții am aflat că trebuie și autorizare din partea DSV. Bun, dar ce presupune acest lucru?

Să vedem: contract cu un cabinet veterinar este, contract cu o firmă de incinerări, spații interioare și exterioare pentru câini, spații separate pentru maternitate, pentru pui, pentru carantină, surse de căldură, de aer rece, fose septice, spații dedicate personalului, registre, spații pentru depozitarea mâncării, a medicamentelor.

Cum am bifat cu succes toate cerințele celor de la DSV, am primit și mult dorita autorizație. Bucurie mare!

Și acum ce urmează?

Urmează să facem (ce am făcut și până acum, dar ne încăpățânăm să facem și în continuare) pui din ce în ce mai frumoși, calitatea montelor să crească, să luptăm împotriva samsarilor, să facem educație oamenilor, să muncim frumos pentru sufletele în fața carora ar trebui să ne înclinăm.

Viața mea și a familiei mele este dependentă de căței! Suntem aici pentru ei, pentru iubirea pe care ne-o oferă. Viața

Pagina 31

lor vine prin mâinile mele și asta îmi conferă dreptul și posibilitatea să le selectez drastic viitorii proprietari. Și asta fac! Deja se știe că nu dau pui oricui și asta mă face mândră, dar mă și obligă!

E o muncă frumoasă și grea. E munca pe care mi-am ales-o în detrimentul uneia de mare clasă din care m-am retras pentru CÂINI! Și le mulțumesc tot câinilor pentru asta!

Veronica Oprea Canisa De Principe de Leo https://www.facebook.com/canisaleoiasi http://www.caine-de-vanzare.ro Telefon: 0745300037

Pagina 32

Veterinarul Pet

Primum non Nocere!

Mai întâi de toate, nu face rău!

!

Misiunea noastră este aceea de a oferi servicii veterinare la standarde înalte într-o manieră blândă, fără durere cu scopul final de a ajuta micutii nostri pacienti să trăiască o viată lungă, fericită si sănătoasă!

www.sarmivet.ro 0724 576 760 0311 042Pagina 71133

Fundația Visul Luanei promovăm altruismul și compasiunea față de toate aspectele vieții: animale, plante, mediu înconjurător

Î

n fiecare număr al revistei noastre vom încerca să prezentăm organizații din domeniul protecției animalelor care încearcă, prin activitățile pe care le desfășoară, să protejeze viața celor care nu știu să și-o apere prin cuvinte.

Pagina 34

Veterinarul Pet

Am ales Fundația Visul Luanei pentru acest prim număr nu doar pentru că am colaborat cu medicul veterinar Ovidiu Roșu de-a lungul ultimilor ani, ci pentru că proiectele pe care acesta le-a realizat, prin intermediul Fundației Visul Luanei vorbesc de la sine. Fundația poartă numele Anei Lucia Udrescu, Luana, pentru familie și prieteni, care s-a stins din viață în august 2014, ca urmare a unui accident în cabinetul veterinar pe care abia îl deschisese.

Cunoscută pentru dăruirea cu care s-a implicat în salvarea a sute de animale, Luana a reușit să adune în jurul ei, o mulțime de prieteni, cunoscuți și necunoscuți, iubitori de animale, chiar și după ce a părăsit această lume.

Prietenul ei, Ovidiu Roșu a înființat această fundație cu banii strânși din donațiile pentru salvarea vieții Luanei. Banii au fost folosiți în activități de plantare, salvare și tratament al animalelor şi în acţiuni caritabile şi educaţionale. Împreună cu voluntarii și partenerii care s-au alăturat acestui proiect, organizația a reușit să: organizeze 16 acţiuni de ⁍ plantare şi ecologizare unde au

fost sădiţi câteva mii de copaci în 9 locuri distincte din 8 judeţe înfiinţeze Centrul de ⁍ Reabilitare a Animalelor Luana,

şi Compasiune în Medicina Veterinară la 3 persoane, au primit 12 studenţi în practică de specialitate şi oferit posibilitatea a peste 100 de volutari să lucreze şi să înveţe despre animalele din Centrul astfel înființat au susţinut atât financiar ⁍ cât şi prin logistică medicală 3

acţiuni umanitare şi o asociaţie de conservare a păsărilor sălbatice au organizat si participat ⁍ la 2 evenimente educative de

conşitientizare asupra protecţiei mediului şi a animalelor sălbatice.

unde au salvat, oferit tratament medical gratuit şi încercat reabilitarea a 383 de animale sălbatice (din 34 de specii diferite) şi au preluat şi tratat 73 de animale fără stăpân cărora le-au căutat şi găsit în mare parte adoptatori

„Toate acestea au fost posibile cu ajutorul vostru financiar şi a dorinţei noastre de a transforma visele unei persoane extraordinare, plecate dintre noi prea repede, în realitate. Vise pe care de curând le-am coagulat sub forma unei fundaţii-concept: Fundaţia Visul Luanei.

au instituit şi decernat ⁍ Premiul Luana pentru Altruism

Va mulţumim încă o dată şi sperăm că ceea ce am resusit Pagina 35

să înfăptuim până acum compensează într-o oarecare măsură motivul din spatele donaţiilor dumneavoastră. Din respect pentru voi şi pentru memoria Luanei, până în acest moment nu ne-am permis să facem nicio altă strângere de fonduri. Atât cât am primit în urmă cu un an de la voi, atât am folosit. Totuşi în acest moment resursele financiare s-au epuizat. Nu ne stă în fire să cerem bani, dar dacă rezonați cu Visul Luanei şi consideraţi că merită să ne continuăm activitatea pentru a îndeplini cât mai multe din aceste vise, am deschis un cont pentru donaţii”, a arătat Ovidiu Roșu, vicepreședintele fundației pe pagina de Facebook a organizației.

FUNDAŢIA VISUL LUANEI Cont RON : RO29RNCB0075148076360001 Cont EUR: RO02RNCB0075148076360002 Cont USD: RO72RNCB0075148076360003 Deschis la BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ Bd. Regina Elisabeta nr. 5, Sector 3, Bucureşti SWIFT: RNCB RO BU Cod de identificare fiscală: 35168300 sau prin PAYPAL: visul.luanei@gmail.com Deasemenea puteţi redirecţiona 2% din impozitul pe profit către fundaţie. Aici găsiţi formularul pe care trebuie să-l completaţi: http://static.anaf.ro/…/…/Anaf/formulare/ cerere_230_2013.pdf Puteţi preciza către ce proiect aţi dori să fie folosiţi banii dumenavoastră: 1. Plantări/Ecologizări 2. Animale sălbatice 3. Animale fără stăpân 4. Premiu/Educaţie

Pagina 36

Veterinarul Pet

Suntem o mini echipă de medici cu experiență câștigată pe parcursul mai multor ani de practică în București și Pitești, aflată într-o continuă pregătire pentru a putea face față cu brio cât mai multor provocări medicale veterinare. Am deschis un cabinet veterinar în Pitești,

Cabinetul Veterinar Discovery

Vet Station.

În cabinetul nostru oferim următoarele servicii: • consultații • microcipări/pașapoarte • medicină preventivă • vaccinări/deparazitări • dermatologie • stomatologie • ecografie • examane laborator • chirurgie Medici veterinari cabinet: Monica Mitra Cătălin Mitra

!

Program: Luni-Vineri: 09.00 - 19.00 Sâmbătă: 09.00 - 15.00

!

Strada Pasajul Scărilor, Nr. 2, Bl.18, Sc. F, Ap.1, Cartier Trivale, Pitești, Argeș T: 0765 242 281 sau 0769661856 Pagina 37 www.veterinarpitesti.ro

Herghelia Beclean Semigreu Românesc și Lipițan

Pagina 38

Veterinarul Pet

Herghelia în anul 1970 de armăsari, 1978 luând fi propriu-zisă, început pe c Semigreu Ro rasă de cai p fiind folosiți î mare parte la în exploatăril Începând cu

a fost înființată ca un depozit , în anul ființă herghelia , axată la creșterea omânesc, pentru muncă, în cea mai a pădure, le de lemn. u anul 1993,

în herghelie se crește și Lipițan.

Din 2002, herghelia trece în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor ca secție în structura Direcției Silvice Bistrița având câteva obiective strategice. În primul rând se dorește ca herghelia să

fie destinată creșterii și ameliorării raselor Semigreu Românesc și Lipițan. Ambele rase, foarte frumoase și armonios dezvoltate vor fi o carte de vizită importantă în promovarea cailor din herghelie. Acestea se pretează excelent in sporturile ecvestre și agrement. Rasa Lipițan

este cel mai des întâlnită în spectacolele de dresaj ecvestru mai ales la vestita Spanische Hofreitschule (Înalta Școala Spaniolă de Călărie) din Viena, Austria.

Depozit de armăsari de montă publică pentru ameliorarea cabalinelor din marea creștere.

Pagina 39

Herghelia Beclean crește în prezent două rase și anume: Semigreul Românesc - un cal de tracțiune intermediară. Rasa a fost formată prin încrucișarea armăsarilor din rasele Ardenez, Lipițan și Furioso-North Star

Pagina 40

Veterinarul Pet

Pagina 41

Pagina 42

Veterinarul Pet

cu iepe locale, fiind un cal adaptat condițiilor din Podișul Transilvaniei.

Lipițanul - un cal cu o conformație armonioasă și mers elegant. Este un cal blând, docil și supus, cu temperament vioi. Datorită eleganței sale și Pagina 43

temperamentului, Lipițanul este favoritul marilor școli de dresaj academic din lume, cum ar fi Școala Spaniolă de la Viena.

Efective: armăsari pepinieri, iepe mamă, armăsari de montă publică tineret, sport și agrement.

Herghelia are amenajate 5 grajduri, 1 carusel, bază hipică pentru concursuri de atelaje, bază hipică de antrenament, sediu administrativ, pensiune pentru vizitatori, sportivi și teren agricol.

Dacă sunteți un iubitor al acestor minunate ființe, veți deveni un pasionat al sporturilor ecvestre, de la această herghelie putând utiliza armăsari reproducători pentru montă publică și primi consultanță de specialitate privind reproducția la cabaline în scopul ameliorării raselor din sectorul privat.

Puteți participa la cursuri de echitație; dresaj și antrenament pentru tineretul cabalin; formarea și antrenarea cailor de atelaje; spectacole și concursuri sportive ecvestre; agrement și turism ecvestru.

Pagina 44

Veterinarul Pet

Pagina 45

Pagina 46

Veterinarul Pet

Îngrijirea cailor pe vreme rece

C

aii, având posibilitatea de a se aclimatiza la vremea rece, de multe ori preferă, și, sunt mai bine, în aer rece. Iată câteva standarde minime de îngrijire pentru hrană, apă, adăpost, spațiu, curățenie și îngrijirea copitelor oferite de Minesota Pet and Companion Animal Welfare Act. Unele din aceste standarde sunt cu atât mai importante pe timpul iernii.

Zăpada sau gheața nu sunt o sursă adecvată de apă pentru cai și toți caii ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă un adăpost protejat de vânt, ninsoare, frig sau precipitații.

Un cal care necesită îngrijire specială pe timpul verii - curățarea copitelor, medicamente sau regim alimentar special - va avea nevoie de îngrijire și în timpul lunilor de iarnă.

Pentru a ușura tranziția în iarnă, caii ar trebui să fie deparazitați, vaccinat și imunizat corespunzător și să aibă o condiție fizică cât mai bună. În acest articol subliniem aspecte legate de necesarul de hrană și apă pe timp de iarnă, adăpostul, îngrijirea copitelor și oferim câteva recomandări privind managementul facilităților.

Un cal nu va dezvolta aceste afecțiuni de pe o zi pe altă, ci în timp de câteva săptămâni în care consumul de apă este inadecvat.

Marea majoritate a cailor care cântăresc în medie 450 Necesarul de apă de kg au nevoie de 38- 45 de litri de apă pe zi, pentru nevoile Când caii consumă furaje lor fiziologice. În timpul lunilor de iarnă, necesarul de apă de iarnă, apa trebuie păstrată poate crește. Fânul și cerealele între 7 - 18 grade C pentru a conțin în mod obișnuit mai maximiza consumul. Studii puțin de 15% umiditate, în timp efectuate în cadrul Universității ce iarba de pe pășune are 60- de Medicină Veterinară 80% umiditate. Există două Minesota arată că poneii și-au complicații care pot interveni crescut consumul de apă cu prin consumul inadecvat de 40% în fiecare zi în care apa apă în timpul sezonului rece: era încălzită peste temperatura scăderea consumului de hrană de îngheț în timpul sezonului și colica. rece.

Chiar dacă furajul oferit este unul de calitate, caii vor consuma mai puțin dacă nu beau suficientă apă. Dacă consumul de hrană este mic, atunci este posibil ca nivelul de energie al cailor să scadă, ceea ce va scădea toleranța acestora la temepraturile joase. Fecalele trebuie să conțină un nivel adecvat de umiditate. Dacă materialul fecal devine prea uscat, se pot produce blocaje intestinale sau impastarea acestora.

Creșterea aportului de sare va stimula calul să bea mai multă apă; un cal ar trebui să consume între 28 - 56 grame de sare pe zi.

Adăpătorile trebuie curățate în fiecare zi și caii ar trebui să aibă la dispoziție, indiferent de temperatura de afară, apă curată și proaspătă. Dacă folosiți o sursă electrică de încălzire a rezervorului de apă, verificați cu atenție cablurile electrice și apa pentru a evita

Pagina 47

eventualele șocuri electrice sau pericol de electrocutare.

Zăpada sau gheața nu sunt o sursă de apă adecvată pentru cai. Existată câteva

studii științifice care arată că unii cai, care sunt obișnuiți cu condițiile meteorologice de iarnă își pot acoperi nevoia de apă din zăpadă. Cu toate acestea, există riscuri grave de sănătate asociate consumului de zăpadă, inclusiv durata perioadei de adaptare necesară unui cal pentru a învăța să ingereze zăpadă, conținutul real de apă în zăpadă și consumul total de apă.

Prin urmare, dacă unii cai sălbatici se pot adapta la condițiile de mediu pentru a primi necesarul de apă din zăpadă, nu același lucru îl putem spune fără rezerve serioase și despre caii domestici, dacă este să luăm în considerare riscul de a apărea probleme ale tractului gastrointestinal, colici și consumul redus de hrană.

Alimentația pe timpul iernii Caii vor necesita mai multă energie pentru a menține corpul la temperatura normală în timpul iernii.

Temperatura sub care un cal are nevoie de

Pagina 48

Veterinarul Pet

energie supliementară pentru a menține căldura corpului se numește temperatură critică inferioară. Temperatura critică inferioară pentru un cal este considerată la 5o Celsius pentru blana de vară și -7o Celsius pentru blana de iarnă. Temperatura critică superioară este considerată 30o Celsius. Cu toate acestea, temperatura critică inferioară poate fi diferită, funcție de caracteristicile calului. Un cal cu blana scurtă, care este expus la frig și umiditate va avea o temperatură critică inferioară mai ridicată decât cea a unui cal cu firul de păr gros și depozite de grăsime, care este aclimatizat pentru vremea rece. Un alt factor care poate influența nivelul temperaturii critice inferioare este dimensiunea animalului.

Animalele mici au o suprafață corporală mai mare în raport cu greutatea corporală și pot pierde căldura mai repede decât un animal mai mare. Un cal proaspăt înțărcat poate atige temperatura critică inferioară mai repede decât un cal matur. Foarte important este faptul că vremea rece poate încetini creșterea, caloriile fiind deturnate de la creșterea în greutate la menținerea temperaturii.

Pentru a evita o slăbire în timpul sezonului rece, caii trebuie să fie hrăniți cu calorii suplimentare.

Necesarul de energie crește cu câte 1% pentru fiecare grad care scade cub -7o Celsius. De exemplu, dacă temperatura

este de -17 o Celsius, un cal de 450 de kg va avea nevoie de un kg suplimentar de furaj pe zi. Unii sunt de părere că alimentarea cailor cu mai multe cereale va ajuta la menținerea unei temperaturi corporale mai ridicate a calului. Cu toate acestea, nu la fel de multă căldură este produsă din digestia, absorbția și folosirea cerealelor, cum este produsă din fermentarea microbiană a furajelor. Cele mai multe date sugerează că nevoia de elemente nutritive nu se schimbă în timpul sezonului rece.

fizice și a stării de sănătate este recomandată de către specialiști, pentru a evita eventualele probleme. În cazul în care un cal începe să scadă în greutate, se recomandă creșterea cantității de furaje. În mod similar, atunci când un cal ia prea mult în greutate, se recomandă scăderea cantității de furaje. Aranjarea cailor pe vârstă, condiție fizică, precum și necesar de nutritienți face mai ușoară hrănirea adecvată pe grupuri de cai.

Iarna, blana lungă ar putea ascunde pierderea în greutate.

Evaluarea regulată a condiției

Caii trebuie să aibă adăpost de vânt, lapoviță și furtuni și accesul liber la grajd sau

Adăpostul

șopron, sau sub niște copaci, dacă nici unul din cele menționate nu este disponibil.

Dacă nu bate vântul și nu este umiditate, caii tolerează ușor temperaturile care scad puțin sub 0o Celsius. Dacă au adăpost, caii tolerează fără probleme temperaturi sub -40o Celsius. Cu toate acestea, caii se simt cel mai bine la temperaturi între -7 o Celsius și 18o Celsius, în funcție de tipul de blană pe care îl au. Ca regulă generală, pentru șopron, dimensiunea recomandată pentru doi cai este de 22 de metri pătrați și câte 6 metri pătrați pentru fiecare cal suplimentar. Aceste recomandări vin în contextul în care se presupune că

Pagina 49

respectivii cai se înțeleg bine.

Cercetătorii au examinat recent comportamentul de căutare adăpost la caii domestici care sunt lăsați în aer liber și au studiat relația dintre temperatură, precipitații și viteza vântului și acest comportament.

Utilizarea adăpostului a variat de la un nivel scăzut de 10% în condiții meteorologice blânde, la un nivel record de 62% , atunci când ninge și viteza vântului a fost mai mare de 4,47m/s. Mai mulți cai au folosit adăposturile în condiții răcoroase pe zăpadă sau ploaie. Accesul la adăpost este extrem de important în anumite condiții meteorologice.

Pagina 50

Veterinarul Pet

Păturile speciale Blana acționează ca izolație, prin reținerea aerului. În cazul în care părul este umed sau plin de noroi, aerul își reduce calitatea de izolare și pierderile de căldură cresc. Este important să păstrăm calul uscat și ferit de umezeală. Cum era de așteptat, un cal cu stratul de blană mai gros, poate reține mai multă căldură. Au fost efectuate mai multe cercetări cu privire la beneficiile folosirii păturilor pentru cai, pentru a reduce efectele vremii rece.

Marea majoritate a cailor sunt acoperiți cu pătură din cauza convingerilor personale ale proprietarilor. Cu toate acestea, acoperirea unui cal cu o pătură este necesară, pentru a reduce efectele vremii rece sau nefavorabile atunci când:

• nu există un adăpost disponibil în perioadele de repaos ale cailor și temperatura scade sub -15o Celsius.

• există posibilitatea ca vremea să fie umedă și calul să se ude - ploaie, zăpadă, lapoviță.

• blana de iarnă a calului a fost tunsă.

• calul este foarte tânăr sau foarte bătrân.

• calul nu s-a aclimatizat la vremea rece.

• calul a fost adus dintr-un climat cald.

Este important ca pătura să fie pe mărimea calului. Caii pot face răni de la frecușul păturii pe piele, acolo unde chingile fixează pătura care nu este potrivită. În cazul în care calul stă doar acoperit, pătura trebuie scoasă zilnic pentru a inspecta pielea, blana și pentru a o repoziționa, dacă este cazul. Aveți grija ca pătura să fie uscată și că nu o puneți pe

un cal ud.

Exercițiul fizic Exercițiul fizic nu trebuie oprit în timpul lunilor de iarnă. În timpul iernii sau condițiilor meteorologice extreme, mulți cai nu beneficiază de condiții pentru exercițiul fizic. Efortul fizic limitat sau repaosul total în timpul iernii pot cauza edeme la nivelul picioarelor, mai ales în partea inferioară a acestora.

Pentru un cal care nu este în formă fizică bună, mersul prin zăpadă înghețată poate cauza probleme la nivelul tendoanelor. Evitați zonele cu gheață, pentru siguranța calului și a călărețului.

Una din cele mai mari provocări ale echitației pe timp de iarnă implică răcirea calului cu blana de iarnă

groasă. Lăsând calul fierbinte, transpirat și umed într-un hambar rece, vă puteți trezi cu acesta bolnav.

Îngrijirea copitelor Copitele cailor cresc de regulă mai încet în timpul iernii.

Cu toate acestea, copitele acestora trebuie curățate și ajustate, la fiecare 6-12 săptămâni. Ajustarea copitelor depinde de fiecare cal și de dimensiunea acestora. Iarna, în copitele cailor se pot forma bile de gheață sau de zăpadă, care îngreunează mersul acestora și le cresc șansele de a aluneca și a cădea. De asemenea, bilele de gheață pot pune presiune mai mare pe tendoane și articulații, acesta fiind motivul pentru care copitele cailor ar trebui curățate zilnic, atunci când este zăpadă iar caii sunt lăsați afară.

Caii au o tracțiunea mai bună pe zăpadă și gheață, atunci când nu sunt potcoviți. În cazul în care este necesară potcovirea calului, trebuie avută grijă la depunerea de gheață și zăpadă și compactarea acestora pe copite. Se pot atașa potcoavelor tampoane de zăpadă și știfturi pentru a evita astfel de situații.

Managementul facilităților și padocului iarna Gheața este o problemă serioasă în padocuri de vreme ce căderile și alunecările cailor pot duce la răni grave. Cea mai bună soluție este scoaterea cailor din padoc până la topirea gheții, dar puțini proprietari de cai au această opțiune. Nisipul poate fi utilizat pentru a mări tracțiunea.

Cu toate acestea, caii nu trebuie hrăniți în locuri cu

Pagina 51

nisip, pentru a evita riscul de ingerare. Sarea poate accelera topirea gheții, în cazul în care temperaturile nu sunt extrem de scăzute.

Nu există nici o cercetare făcută în privința efectului pe care îl are sarea asupra copitelor cailor, dar ca o măsură de precauție, sarea ar trebui folosită cu moderație.

Dacă folosiți sarea pentru a topi gheața, asigurați-vă că există o sursă alternativă de sare pentru cai, mereu la dispoziția acestora.

Nu trebuie în nici un caz folosit amestecul de sare cu nisip pentru pardoselile padocurilor, din cauza riscului de ingestie a acestuia de către cal. Se pot răspândi de asemenea rumeguș de lemn de frasin sau gunoi de grajd proaspăt. Fânul, paiele, resturile de lemne au tendința de a aluneca pe gheață și nu oferă aderență suplimentară.

Pentru a preveni apariția gheții pe viitor în padoc, instalați jgheaburi, consolidați construcția acestuia și reduceți cantitatea de gunoi de grajd din padoc. În timpul ninsorilor abundente, proprietarii de cai sunt încurajați să curățe zăpada de la padocuri. pentru a facilita accesul cailor la apă, mâncare și adăpost.

Nămeții de zăpadă strânși

de la padocuri trebuie mutați departe de gurile de puțuri, fântâni, fose septice, cursuri de apă etc. Zăpada scoasă din padocuri conține gunoi de grajd și poate contamina cursurile de apă. Mutarea zăpezii este destul de scumpă, așa că trebuie să mutați zăpada cât mai puțin cu putință. Deszăpezirea ajută, de asemenea, ajută la drenajul apei în timpul topirii zăpezilor. Trebuie luată în considerare încărcarea cu zăpadă a acoperișului și trebuie îmbunătățită structura de rezistență a padocului, dacă este o construcție mai veche. Structura de rezistență trebuie verificată regulat pentru a vedea dacă există fisuri, putregai sau orice modificare a acesteia.

Lemnul are semne vizibile de uzură, dacă nu este tratat regulat. În hambarele închise, în care zăpada poate intra în mansarde, se dezvoltă condiții propice pentru dezvoltarea mucegaiului. Ventilația este extrem de importantă deoarece va ajuta la controlul temperaturii și a nivelului umidității și poate reduce sau chiar elimina contaminanții.

Ventilația proastă poate afecta sistemul respirator al calului.

Ventilatoarele de tavan pot ajuta la facilitarea schimbului de aer iar gunoiul de grajd și așternutul umed trebuie curățate zilnic.

Dr. Elena Poleac medic veterinar cabinet Triovet

Pagina 52

Veterinarul Pet

Concluzii

Î

n lunile de iarnă, cailor trebuie să li se administreze apă caldă, să li se ofere suplimente de hrană în timpul zilelor geroase, să fie ținuți la adăpost și să le fie îngrijite copitele regulat. De asemenea, este necesară o evaluare completă a stării de sănătate și a condiției fizice. Adăpostul trebuie să fie sigur din punct de vedere al construcției și al condițiilor de ventilație.

Caii au posibilitatea de a se aclimatiza la vremea rece, de aceea, dacă au de ales, preferă să stea afară.

www.royalfriesian.ro

Pagina 53

Igiena cavității bucale la animalele de companie autor dr. Raluca Zvorășteanu

S

tiați că și animalele noastre de companie, câinii și pisicile au probleme dentare dacă nu îi îngrijim corespunzator? Multe dinte problemele dentare ale câiniilor sau ale pisicilor sunt asemănătoare cu cele ale oamenilor. O îngrijire dentară include metode de prevenție precum vizita la medic și periajul dentar care ajută la menținerea sănătoasă a dinților și gingiilor cățelului sau pisicii dumneavoastră.

Pagina 54

Veterinarul Pet

Medicul veterinar / specialistul stomatolog este cel care vă stabilește programul de îngrijire dentară care include: consult stomatologic o dată pe an, periajul dentar profesional, detartraj, îngrijire dentară acasă (periaj, apă de gură de uz veterinar, clorhexidină în apa de băut și hrană specială pentru întreținerea danturii. (img1.)

img.1

Carie dentară situată la nivelul molarului. Se observă pulpa dentară datorită deteriorării smalțului. (img.2)

img.2

Infecțiile bacteriene ale țesuturilor care înconjoară dinții cauzează inflamația gingiilor și a ligamentelor. Dacă boliile gingivale rămân netratate, dinții pot fi pierduți datorită pierderii suportului țesutului înconjurător. Aceasta este cauza majoră pierderii dinților la câini.

Problemele cavității bucale pot fi date și de alți factori favorizanți cum sunt: vârsta, talia, rasa, predispoziția genetică și dieta. (img.3)

img.3

img.4

img.5

Pagina 55

GINGIVITA - apare când gingiile sunt inflamate datorită placii bacteriene, dar ligamentele și osul nu sunt afectate.

- gingiile își schimbă culoarea din roz în roșu și sângerează la contact.

- respirația este urât mirositoare.

Gingivita se poate trata cu periaj dentar. Netratată, poate duce la paradontită.

Ulcerații gingivale la câine de 6 ani, cauza ulcerațiilor fiind flora bacteriană și tartrul dentar. (img.6)

PARADONTITA • apare la o perioadă lungă (ani) de dezvoltare

a plăcii bacteriene, tartrului și gingivitei.

• țesutul este afectat, sever, include gingiile, ligamentul și osul.

• este ireversibilă, conducând la pierderea dinților și a suportului osos.

Aspect privind boala paradontală avansată la câine de 11 ani. Cu ajutorul ansei a fost verificată adâncimea resorbției gingivale (proba periodontală).(img.7)

Pagina 56

Veterinarul Pet

img.6

Dacă animalul a fost diagnosticat cu periodontită și i s-a aplicat tratament profesional, trebuie să continuați igiena cavității bucale acasă, urmând instrucțiunile veterinarului, care includ periaj dentar zilnic, schimbarea dietei alimentare, prevenția plăcii bacteriene și detartraj profilactic la fiecare 6-12 luni.

Boala paradontală la câine de 9 ani.(img.8)

sănătate

animale de companie Îngrijire medicală de excepţie, pusă în slujba clienţilor și pacienţilor noștri, pe care îi tratăm cu respect, compasiune și integritate.

Bdul Lacul Tei nr.56, BucureSti Mobil: 0765 130 147 Fix: 021 243 12 89

Sunați-ne 0765 130 147 sau vizitați-ne www.qincyvet.ro

Cabinet Veterinar • Consultaţii • Consiliere • Endoscopie • Analize laborator • Ecografii • Chirurgie • Vaccinări • Deparazitări

Salon Cosmetică • Periat • Pieptănat • Descâlcit • Tăiat unghii • Toaletare urechi • Vidare glande perianale • Toaletare zona genitală • Toaletare zona ochilor

Servicii stomatologice • Tratamente profilactice • Detartraj • Extracţii

Pagina 57

Îngrijirea dentară a cavității bucale acasă Igiena orală, reprezintă procesul de îngrijire preventivă dentară, cel mai important palier din igiena dentară veterinară, constând în procesul de îngrijire efectuat de către proprietar. Îngrijirea ambulatorie poate fi completată cu tratamente profesionale stomatologice, preventive, furnizate de medicii veterinari periodic.

Periajul dentar este de departe cea mai eficientă metodă mecanică de îndepărtare a plăcii bacteriene de pe suprafața dinților.

Așadar, prima discuție cu proprietarul trebuie să aibă loc încă de la prima vizită a animăluțului la cabinet (odată cu prima deparazitare, vaccinare).

Discuția trebuie să țină cont de beneficiile prevenției și de disciplinarea mai ușoară a animăluțului dacă se începe periajul de când este puiuț.

Spălatul pe dinți este o activitate foarte importantă pe care trebuie să i-o asigurați în fiecare zi.

Cel mai bine ar fi să îl obișnuiți de mic. Totul trebuie început ușor și progresiv, astfel:

img.9

Aveți nevoie de: o periuță de dinți specială pentru câini, pastă de dinți pentru animale de companie sau un degetar cu ioni de argint; (img.9) Poziționați-vă pe o parte a capului câinelui, folosiți o mână pentru a ridica buza și pe cealaltă pentru a-i curăța dantura.(img.10) img.10

Pagina 58

Veterinarul Pet

Părerea ta contează Urmărește-ne pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul sau pe contul nostru de Twitter și participă la chestionarele pe cele mai fierbinți subiecte.

AM ÎNTREBAT: Ce te-ar interesa să citești în paginile Revistei Veterinarul Pet, prima revistă scrisă de medici veterinari români pentru proprietarii de animale de companie?

///////////////////////////////////////////////// NE-AI RĂSPUNS

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Informații despre comportamentul M-ar interesa o listă cu cei mai câinilor. competenți medici, din diferite Rusu Beatrice specializări pentru că e foarte dificil să găsești medici competenți. Cabinete veterinare Informații despre sunt destule, Însă de cele mai creșterea/socializarea multe ori dai peste un medic slab chinchillelor. pregătit și cu experiență puțină.

Alexandra Costea Mulțumesc și abia aștept să citesc primul nr. al revistei.

Informații despre Simona Deleanu reptile.

Adelina Informații despre Afecțiuni ale urechii- sunt Moldoveanu comportamentul multe cazuri iar pisicilor. proprietarii nu știu.

Sfaturi despre Nicoleta N. Iulian Dumitru îngrijirea porcușorilor de guinea.

Anca Istrate

interesa o listă cu cei mai petenți medici, din diferite cializări pentru că e foarte

Informații despre păsările de colivie.

Iulian Dumitru

Informații despre broaște țestoase..

Daria Stan Pagina 59

Puneți pasta de dinți pe periuță.

Asigurați-vă că pasta de dinți/ soluția ajunge pe fiecare dintre dinți. img 11 și img 12 Periați fiecare dinte atât pe fața exterioară cât și pe cea interioară.

Acordați o atenție deosebită zonelor cu probleme: caninii superiori (“colții”) și premolarii.

Fiți răbdători cu cățelul! De regulă, perioada de acomodare cu periajul dentar pe toate fețele poate dura 1 lună și jumătate. img 13 Periajul dentar se poate completa cu hrana specială pentru întreținerea danturii care are boaba de dimensiuni mai mari decât cea standard, forțând animalul să mestece mai mult și având totodată și un efect abraziv asupra dinților.

Folosirea apei de gură de uz veterinar este deasemenea o metodă de igienă a cavității bucale conținând clorhexidină benefică împotriva formării plăcii bacteriene.

Chiar dacă dinții par curați, fără depuneri de tartru și fără pigmentări (ca în img 14) testul cu fluoresceina este întotdeauna util pentru a ne arăta existența plăcii bacteriene. img 15) Nu uitați! După ce periați dantura animăluțului, oferiți-i o recompensă delicioasă.

Pagina 60

Veterinarul Pet

img.11

img.12

img.13

img.14

img.15

Pagina 61

CÂINII ŞI PISICILE

POT EI CONVIEŢUI ÎMPREUNĂ?

Se spune că este dificilă sau chiar imposibilă comunicarea dintre câini şi pisici, din cauza evoluţiei lor diferite şi a comportamentului social distinct.

Pagina 62

Veterinarul Pet

Cu toate acestea, oamenii cresc din ce în ce mai des câini şi pisici împreună fără a avea probleme, ceea ce a determinat iniţierea unor studii a relaţiei dintre aceştia şi a abilităţii de a-şi interpreta reciproc şi în mod corect semnalele de comunicare.

(Feuerstein şi Terkel, 2008).

Conducătorii studiului au intervievat 170 de proprietari care deţineau atât câini cât şi pisici, observând de asemenea comportamentul acestora în 45 de locuinţe. Mai mult de 60% dintre proprietarii incluşi în studiu au raportat faptul că pisica sau câinele lor avea un comportament amiabil faţă de animalul de companie din cealaltă specie, pe când doar 9% au afirmat că animalul lor a

fost agresiv faţă de colocatarul din altă specie.

Restul animalelor de companie erau indiferente una faţă de cealaltă. În mod interesant, tipul de relaţie nu era afectat de specia din care animalul făcea parte. Astfel, probabilitatea ca un câine să fie prietenos sau agresiv faţă de pisica cu care împărţea casa era aceeaşi din ambele perspective. Acest lucru contrastează cu credinţa populară cum că pisicile nu agreează câinii, sau că aceştia, pe de altă parte, fie se vor împrieteni cu pisicile, fie le vor alerga sau omorî. În timpul observării comportamentului acestora, s-a constatat faptul că

majoritatea interacţiunilor au fost reprezentate de joacă, urmată de împărţirea aceleiaşi camere şi odihna la comun. Pisicile au avut un comportament mult mai jucăuş decât câinii, dar au fost totodată şi mai neînfricate şi agresive decât aceştia.

Ordinea în care au fost aduşi în casă şi vârsta la care câinii şi pisicile au fost adoptaţi au reprezentat factori importanţi în cadrul relaţiei dintre aceştia. În cazul în care pisica a fost adoptată prima, câinii au fost mai prietenoşi cu aceasta, spre deosebire de situaţia în care ei au fost primii veniţi în casă. Cu toate acestea, pentru pisici ordinea adopţiei nu a afectat relaţia acestora cu câinii. Conform aşteptărilor, în cazul în care atât câinii cât şi

Pagina 63

pisicile au fost adoptaţi de când erau puiuţi, şansele ca aceştia să fie afectuoşi unii cu ceilalţi au crescut considerabil, spre deosebire de cazul în care au fost adoptaţi la maturitate. Din cele 45 de perechi observate, indiferent de postura corporală a unei specii în comparaţie cu cealaltă, aceasta este percepută corect de colocatarul din cealaltă specie în majoritatea cazurilor. O altă observaţie interesantă o reprezintă faptul că pisicile şi câinii care impart aceeaşi casă îşi întâmpină stăpânii într-o manieră specifică felinelor, prin atingerea cu nasul, şi nu prin utilizarea unor semnale

sunt tinere (de preferat la şase luni sau chiar mai puţin în cazul pisicilor, sa cel mult un an în

Figura 2 cazul câinilor).

Figura 1 specifice câinilor (Figura 1 şi Figura 2).

Acest studiu sugerează faptul că pisicile şi câinii care locuiesc împreună dezvoltă adesea relaţii apropiate şi demonstrează acest lucru prin apropiere, joacă şi modul în care îşi întâmpină stăpânii. În plus, atât câinii cât şi pisicile sunt capabili să înţeleagă semnalele de comunicare ale celeilalte specii. Proprietarii pot uşura dezvoltarea acestor relaţii amiabile prin adoptarea pisicii mai întâi, dar şi prin introducerea animalelor de companie când

Pagina 64

Veterinarul Pet

În altă ordine de idei, pisicile domestice adulte caută în mod continuu atenţia şi mângâierile stăpânilor lor, şi sunt adesea extrem de jucăuşe şi iubitoare, dezvoltând legături strânse şi trainice cu proprietarii lor sau cu alte pisici din grupul lor social. Pe când unele pisici sunt sociabile numai cu oamenii (uneori chiar cu o singură persoana din casă), altele sunt ca nişte fluturaşi virtuali sociabili, oricând pregătite să întâmpine şi să interacţioneze cu orice vizitator. În mod similar, unele pisici se pot adapta foarte uşor la viaţa împreună cu o altă pisică, spre deosebire de altele, care mai bine sunt crescute singure.

“MĂREȚIA UNEI NAȚIUNI ȘI PROGRESUL EI MORAL POT FI

MĂSURATE PRIN FELUL ÎN CARE SUNT TRATATE ANIMALELE“ WWW.VET-ZONE.RO

Spital Veterinar Multidisciplinar Rândunelelor Nr. 94, Constanta Program Non Stop 0241 626 259

Pagina 65

Contracepţia la căţele şi pisici Dr. Bélteki Gabriela Mariana Satu Mare

Pagina 66

Veterinarul Pet

A

tunci când adoptăm sau cumpărăm un căţel sau o pisicuţă pentru a ne fi companioni, de cele mai multe ori, căutăm să fie mascul, cu scopul de a evita pe viitor problemele cauzate de perioada căldurilor: o gestaţie nedorită, pete de sânge prin casă, câini „nerăbdători” care ne distrug gardurile sau motani care urinează extrem de urât mirositor prin toată curtea în căutarea unei partenere, pisici gălăgioase în călduri etc. Pe lângă aceste inconveniente, o femelă în călduri, de la care nu se doresc pui, necesită pe parcursul acestei perioade, atenţie sporită nu doar pe perioada căldurilor, pentru a se evita o împerechere nedorită, dar şi aproximativ două luni după aceea, perioadă în care sunt frecvente problemele de gestaţie şi lactaţie falsă sau de piometru.

Protecţia nu este deloc dificilă însă, dacă suntem conştienţi de posibilităţile care ne stau la dispoziţie. Iar dacă alegem oricare dintre variantele expuse mai jos, nu va mai trebui să ne ferim de achiziţionarea unei căţeluşe sau pisicuţe.

Pentru a ne proteja femela de o gestaţie nedorită şi pe noi de grijile inutile asociate perioadelor de călduri ale animăluţului nostru, soluţia este contracepţia.

Contracepţia poate fi de două feluri : • Reversibilă • Ireversibilă.

Contracepţia reversibilă presupune aplicarea periodică a unui tratament medicamentos, hormonal, pe o durată de timp opţională.

Tratamentele trebuie aplicate înainte ca femela să intre în călduri, astfel se va evita apariţia acestora şi metoda va avea eficienţă maximă.

Tratamentul medicamentos poate fi administrat sub formă: • Injectabilă – o singura doză înainte ca femela să intre în călduri, • Orală – mai multe zile consecutive (în jur de zece zile, dependent de produs), înainte de călduri.

Beneficiile contracepţiei reversibile sunt: posibilitatea de a mai obţine pui de la femelă după întreruperea tratamentului contraceptiv, costurile mai scăzute decât cele implicate de sterilizarea definitivă, pe termen scurt şi invazivitate foarte redusă. Un dezavantaj al metodei este acela de a dezvolta în timp – după 7-8 ani de administrare regulată a contraceptivelor - diferite afecțiuni la nivelul aparatului reproducător, dintre care cea mai importantă de amintit, datorită periculozităţii, este piometrul (dar şi tumori mamare, chişti ovarieni etc.). Administrarea regulată,

presupune atenţie sporită şi vizite mai dese la veterinar.

Contracepţia ireversibilă constă într-o intervenţie chirurgicală de sterilizare. Aceasta se poate efectua oricând, începând cu vârsta de 6-7 luni. Nu trebuie aşteptată o primă fătare, iar dacă este posibil, se evită perioadele de călduri. Datorită rezistenţei organismului, metoda chirurgicală nu este recomandată femelelor foarte în vârstă.

Operaţia implică dietă şi supraveghere postoperatorie timp de 7-8 zile, după care se scot firele, dacă este cazul. Sterilizarea chirurgicală, atât la căţele cât şi la pisici, se practică prin două metode, alegerea aparţinând medicului sau proprietarului : • Sterilizarea chirurgicală prin excizia ovarelor – Ovarioectomie - caz în care operaţia este mai uşoară şi mai scurtă, dar în timp, poate duce la formarea de piometru, nemaiexistând perioadele ciclice de peristaltism uterin pentru a se produce vidarea acestuia.

• Sterilizarea chirurgicală cu excizia nu doar a ovarelor, dar şi a uterului – Ovariohisterectomie – caz în care operaţia este mai anevoioasă, dar se elimină orice risc de a mai dezvolta orice afecţiune la nivelul aparatului reproducător. Avantajele sterilizării chirurgicale (ireversibile) sunt vizita unică la veterinar pentru a rezolva problema contracepţiei pentru totdeauna, costuri mai reduse faţă de contracepţia medicamentoasă pe termen lung. Ovariohisterectomia se recomandă şi pentru eliminarea riscurilor de afecţiuni reproductive. Dezavantajele sunt invazivitatea crescută şi radicalitatea metodei (imposibilitate de a mai obţine pui pe viitor de la femela tratată).

În concluzie, o discuţie amănunţită cu veterinarul vă va ajuta să alegeţi metoda cea mai potrivită pentru căţeluşa sau pisicuţa dumneavoastră şi vă va rezolva grijile legate de o gestaţie nedorită.

Pagina 67

?

Test

Proprietar responsabil

Testul acesta este perfect pentru a te decide dacă ai sau nu nevoie de un animal de companie și acesta ți se potrivește

Pagina 68

Veterinarul Pet

EČ™ti pregătit pentru un animal de companie?

Pagina 69

Pasul 1 Notează răspunsul pe care îl consideri cel mai potrivit 1. Cât îți poți permite să cheltui pe achiziționarea unui animal de companie? a. Între 100 și 500 lei b. Între 500 și 1000 lei c. Între 1000 și 2000 lei d. Mai mult de 2000 lei

2. Cât îți poți permite să cheltui pe achiziționarea jucăriilor și accesoriilor - pătuț, perne, boluri mâncare și de apă, pieptăn, șampon etc pentru animalul de companie pe care îl dorești? a. Între 100 și 200 lei b. Între 200 și 500 lei c. Între 500 și 1000 lei d. Mai mult de 1000 lei

3. Cât îți permiți să plătești lunar pentru animalul tău de companie? (inclusiv pentru cheltuieli legate de vizitele la medicul veterinar) a. Între 50 și 100 de lei b. între 100 și 150 de lei c. între 150 și 200 de lei d. mai mult de 200 de lei

Pagina 70

Veterinarul Pet

4. Locuiești: a. Într-un apartament de bloc, fără curte b. Într-un apartament cu o curte mică în fața blocului c. Într-o casă cu o curte mică d. Într-o casă cu o curte mare

5. Casa ta este a. Magnet de murdărie, praf și dezordine b. Mereu curată și îți place să o păstrezi așa c. Un loc unde toată lumea se relaxează. Cui îi pasă dacă este praf pe comodă? d. Curată și ordonată, dar prietenoasă.

6. Grădina/curtea ta este: a. Care curte? b. Mândria, bucuria și locul tău de relaxare, departe de stress c. O peluză care trebuie tunsă și câteva plante care au rezistat în cele câteva luni de când sunt în grija ta. d. Locul în care îți petreci o zi pe săptămână pentru a o menține îngrijită.

7. Cât timp poți petrece pentru a hrăni, a te juca și a scoate afară

animalul de companie? a. Mai puțin de 10 minute pe zi - cam o oră pe săptămână. b. 30 de minute pe zi - aproximativ 3 ore pe săptămână c. 90 de minute pe zi - aproximativ 10 ore pe săptămână d. Trei ore pe zi - aproximativ 20 de ore pe săptămână

8. În acest moment tu: a. Faci suficient sport urmărind programe sportive la TV sau mergând la shopping. b. Te chinui să reintri în formă, cu un program de exerciții. c. Alergi, faci gimnastică și mergi cu bicicleta în fiecare zi.

vacanță: a. Cel puțin o dată pe lună. b. Cel puțin o dată la câteva luni - escapadele de weekend sunt grozave. c. Cel puțin o dată pe an pentru aproximativ două săptămâni. d. Niciodată.

11. Vrei ca animalul de companie să: a. Îți ofere protecție. b. Îi învețe pe copii despre responsabilitate și despre grija pentru ființele vii. c. Ia parte la showuri și competiții atât ca distracție, cât și ca exerciții. d. Să fie un prieten și un companion.

d. Faci o plimbare lejeră de două ori pe săptămână, dar ai vrea să o faci mai des.

12. Animalele de companie:

9. Împarți casa cu:

a. Nu sunt permise în apartamentul/blocul în care locuiești de către proprietar sau administrator.

a. Nimeni - este un cuib de burlac/iță. b. Un coleg de apartament, soț sau partener de viață. c. Copii mici - cu vârstă sub 13 ani. d. Adolescenți sau copii mai mari.

10. Mergi în deplasare sau în

b. Sunt permise în apartamentul/blocul în care locuiești dacă sunt pești/rozătoare sau păsări.

Nu sunt permiși câinii sa pisicile. c. Permise de către proprietar atâta vreme cât nu sunt zgomotoase. Exclus deci să aveți papagali gălăgioși sau pisici „vorbărețe”. d. Trebuie să facă parte din viața familiei tale.

Pagina 71

13. Animalul tău de companie ideal: a. Are nevoie de puțină interacțiune în afara mâncării, apei și a unui loc sigur unde să doarmă. b. Te va întâmpina și apoi își va vedea de viața lui, până la ora cinei. c. Se cuibărește lângă tine atunci când citești. d. Este foarte prietenos și îți oferă o grămadă de atenție.

14. Cât de mult trăiește animalul de companie ideal: a. Ah, da, animalele de companie trăiesc mult mai puțin decât oamenii. b. Nu foarte mult - poate doi sau trei ani. Nu știi când se vor plictisi copii tăi de el.

c. O perioadă bună de timp - aproximatix 10 ani. d. Aș vrea să trăiască muuulți ani: cel puțin 20 de ani.

15. Te-ai gândit să achiziționezi: a. Un animal de companie „cool” precum agama cu barbă sau porcul vietnamez, oricum, ar trebui să fie ceva ieșit din comun. b. Un animal de companie mic precum peștele, o pasăre sau un hamster, porcușor de guinea sau un șarpe mic. c. Un câine sau o pisică de talie mică sau o pasăre de talie medie. d. Un câine mare sau un cal sau un papagal mare.

Pasul 2: Adună-le.

Adună câți de a, b, c sau d ai notat.

Pagina 72

Veterinarul Pet

Pasul 3. Verifică-le.

Vezi ce spune testul despre tine.

Majoritatea de A

Majoritatea de B

Majoritatea de C

Majoritatea de D

Îți plac animalele sar cu siguranță nu ești pregătit pentru un animal de companie acum. Stilul tău de viață și bugetul nu se potrivesc cu un animal de companie acum. Îți poți canaliza energiile tale spre ajutarea animalelor aflate în adăposturile comunitare atunci când ai timp liber. Te poți gândi la viața ta cu un animal de companie la un moment dat în viitor, când modul tău de viață va fi unul corect pentru animalul de companie.

Te gândești serios la un animal de companie, dar ești un pic naiv cu privire la ceea ce implică să fii un proprietar responsabil. Cercetează un pic despre ce este vorba când deții un animal de companie. Fii atent la cum reacționezi în preajma animalelor de companie ale pritenilor tăi, pentru a vedea care ți s-ar potrivi mai bine.

Ești pregătit pentru un animal de companie, dar n-ar fi rău să începi cu începutul. Mai ales dacă sunt implicați și copii.

Asigură-te că urmezi toate indicațiile legate de hrană, apă, adăpost, îngrijire veterinară și interacțiune pentru a te asigura că animalul tău de companie are o viață sănătoasă și fericită. Ți s-ar potrivi un hamster, pești, un câine de talie mică - o rasă mai puțin activă și care nu necesită multă îngrijire.

Cu siguranță ai ambiții mari pentru animalul tău de companie și îi poți oferi o viață fericită. Cu toate acestea, ar trebui să te asiguri că nu alegi un animal de companie care are costuri de întreținere prea mari sau care va avea nevoie de foarte mult timp pentru exerciții și training. Ai putea alege un câine de talie medie sau mare sau un papagal mare care să îți fie companion de-a lungul vieții sale.

Pagina 73

Yorkshire Terrier

R

asa are o vechime de circa 100 ani, dar originile sale nu sunt întru-totul cunoscute.

Când muncitorii scoțieni din industria textilă au migrat din Scoția în Anglia la jumătatea secolului al XIX-lea, aceștia au adus cu ei diferiți câini terrieri, care erau folosiți la vânarea șobolanilor.

De-a lungul timpului, acești terrieri au fost împerecheați între ei rezultând Autor Veronica Oprea într-un final și Yorkshire Terrier-

un mic companion neînfricat

Pagina 74

Veterinarul Pet

ul. Inițial, rasa era denumită Brokenhaired scotch terrier. În 1870, un reporter în cadrul unei expoziții canine a sugerat că acest caine ar trebui să fie redenumit Yorkshire Terrier, din moment ce dezvoltarea rasei s-a realizat aproape în totalitate în orașul Yorkshire. Rasa a fost, inițial, utilizată ca și câine utilitar, dar, ulterior, a devenit un animal de companie la modă începând cu sfârșitul Epocii Victoriene, în Anglia. În 1872, Yorkie și-a făcut intrarea în Statele Unite, iar de atunci a devenit foarte cunoscut. La început, Yorkshire Terrier-ul era un câine de talie mai mare decât cel pe care îl știm noi astăzi, dar prin programe de selecție

a exemplarelor de talie mai mică, el a putut fi miniaturizat de-a lungul anilor până la dimensiunile actuale.

Hrana Yorkshire Terrier Unii Yorkie pot avea probleme cu sistemul digestiv, motiv pentru care e bine să acorzi o atenție specială alimentației sale.

Oricum sunt destul de pretențioși la mâncare, nu va mânca ce nu îi place. Nu-l forța să mănânce alimente care îi pot face rău.

Aspect Yorkshire Terrier Yorkshire Terrierul este un membru al grupei raselor de

companie de agrement.

Yorkshire Terrier-ul prezintă un cap lat, cu botul de lungime medie, nas negru și dinți uniformi. Ochii sunt de culoare închisă, negri sau căprui, extrem de vioi. Urechile de forma literei V sunt purtate ridicat, iar coada este scurtată, de obicei la jumătate din lungimea normală și purtată la același nivel cu șira spinării. Membrele sunt drepte, cu labe rotunde și unghii de culoare neagră. Cea mai cunoscută caracteristică a rasei este blana lungă, curgătoare, care necesită o îngrijire constantă. Atunci când câinele nu este prezentat în expozițiile canine, proprietarii optează, în general, pentru aspectul flocos. Părul lung de

Pagina 75

la nivelul feței este, de obicei, prins în vârful capului cu un elastic sau o fundiță pentru a preveni intrarea părului în ochi. Blana este, în mod caracteristic, albastru-cenușiu închis sau negru cu nuanțe de cafeniu. Puii sunt, în general, negri cu cafeniu. Yorkshire Terrier-ul adult prezintă înălțime la nivelul greabănului de 15-17,5 cm, iar greutatea sa corporală este de 3-3,5 kg.

Ca în cazul majorității câinilor de agrement, standardele rasei sunt descrise cu precizie în ceea ce privește culoarea blănii, proporțiile și structura corpului. Experții spun că cel mai important lucru la acest câine este ca aspectul său să denote încredere în sine și un aer de importanță.

Părul lung al Yorkshire Terrier-ilor necesită îngrijire zilnică. Dacă nu aveți timpul sau inclinația pentru a face acest lucru, tundeți câinele la un salon pentru animale.

Blana exemplarelor de expoziție este protejată prin rularea părului pe bigudiuri. Verificați-i în mod regulat urechile pentru a îndepărta părul Pagina 76

Veterinarul Pet

în exces din canalul auricular.

Comportament Yorkshire Terrier Cățeii de rasa Yorkshire Terrier sunt plini de viață, inteligenți, uneori prea curajoși, nu țin cont de talia lor miniaturală când relaționează cu restul lumii. Firi independente, sunt recunoscuți și pentru faptul că nu iau în considerație limitele pe care le impune statura lor și atacă uneori câini de talie mare. Pot fi agresivi cu câinii străini și cu animalele mici, cu alte cuvinte posedă moștenire veritabilă de Terrier. Sunt deosebit de iubitori, devotați și se atașează mult de familie și cămin, în timp ce sunt suspicioși cu străinii.

Câinele din rasa Yorkshire Terrier este vigilent, deosebit de alert și latră ori de câte ori simte pericolul.

Deși adoră să latre, pot fi învățați să nu o facă inutil. Sunt încântați să își fugărească propria umbră și să stea întinși la soare.

Dacă copii nu îl tratează ca pe o jucărie

și nu îi invadează teritoriul, câinele Yorkshire Terrier nu le va cauza nici o problemă, le va fi partener de joacă și prieten devotat. Cu alți câini se dovedesc a fi ușor aroganți și deosebit de curajoși ținând cont de talia lor

sunt bazate pe metode pozitive de educație, că exercițiile sunt variate și atractive. Deosebit de inteligenți, pot fi destul de dificil de dresat din cauza firii lor independente.

miniaturală, dar pot trăi în armonie cu pisicile și alte animale de casă.

Când vine vorba de dresaj, câinele din rasa Yorkshire Terrier este un elev ce învață destul de repede, cu condiția să fiți consecvent în abordare și să vă asigurați că lecțiile

Nu suportă să fie ignorați, așa că laudele zgomotoase atunci când învață un truc nou se dovedesc a fi deosebit de eficiente. Câinii de rasa Yorkshire Terrier sunt deosebit de populari deoarece posedă toate calitățile unor câini de talie mare, într-o formă miniaturală, ei își focusează toată energia pe stăpân, după care sunt literalmente topiți.

Exemplarele tipice adoră să se joace la nesfârșit și au o energie inepuizabilă când vine vorba de aventură și noi descoperiri. În zilele noastre, unii percep acest animal ca pe un accesoriu la modă, pe care îl tratează cu delicatețe și îl răsfață excesiv, ținându-l toată ziua în poală, fără să îi ofere dreptul la independență. De modul în care stăpânul își privește câinele depinde felul în care va ajunge la maturitate acel patruped, cei care sunt alintați

în exces vor ajunge deosebit de posesivi cu mâncarea și jucăriile lor. În calitate de stăpâni, trebuie să țineți cont că sunt adevărați Terrieri, că vor fi tentați să vâneze și să ucidă rozătoare.

De aceea, nu trebuie lăsați nesupravegheați în preajma animalelor de casă mici cum ar fi porcușori de Guineea, hamsteri sau iepuri.

Inteligența peste medie a Yorkshire Terrier-ilor face ca acești câini să poată fi dresați ușor, însă în aceeași măsură, pot fi destul de încăpățânați și obraznici. Yorkshire Terrier-ii sunt foarte buni pentru pază, fiind foarte alerți și gata oricând să își anunțe stăpânii când se apropie un străin. Sunt foarte loiali și afectuoși, însă nu sunt recomandați familiilor cu copii mici.

Dresaj Yorkshire Terrier Yorkshire Terrier-ul este un câine inteligent și ușor de educat prin dresajul de bază, dar poate fi uneori dificil de învățat să fie curat și să-și facă necesitățile afară. Este o rasă care se dresează ușor. Dresajul trebuie să fie consecvent, variat, făcut cu blândețe și multă dragoste încât să-i facă Pagina 77

plăcere câinelui și să facă tot ce-i cere stăpânul.

Exerciții Câinii din rasa Yorkshire Terrier își adaptează nevoile la circumstanțele din familie (dacă sunteți ocupat nu va pretinde niciodată să-i oferiți mai mult timp decât ați putea să-i acordați), iar câinii pot fi ținuți cu ușurință într-un apartament.

Datorită dimensiunilor lor reduse cât și a blănii minunate, cei mai mulți îi consideră animale foarte fine, blajine, adevărate jucării vii.

De fapt, nu este indicat să-i alintați prea tare, pentru a nu-i debusola. Socializarea rasei Yorkshire Terrier este importantă și este indicat că aceasta să înceapă de Pagina 78

Veterinarul Pet

la o vârstă foarte fragedă.

Deși poate părea dificil de Boli Yorkshire Terrier controlat, acest cățel se descurcă extrem de onorabil Cățeii din rasa Yorkshire la probe de Agility, spre Terrier necesită un program exemplu, fiind ușor de dresat. zilnic de îngrijire cu peria și pieptenele. Dacă nu aveți timp la dispoziție Particularități sau inclinație spre acest lucru, puteți alege varianta Yorkshire Terrier tunderii scurte a mantalei, Aceste patrupede își după modelul utilizat la adaptează nevoile lor de cățeii Schnauzer. Aceste exerciții fizice în funcție de patrupede nu năpârlesc, fiind cât de activă este familia lor opțiunea perfectă pentru cei și se vor adapta de minune și cu alergii ce își doresc un într-un apartament mai puțin cățel, rasa fiind numită uneori spațios. Adoră să se plimbe hipoalergenică. Părul de pe împreună cu stăpânul, dar frunte este în mod normal nu suportă lesa și trebuie legat cu o panglică prinsă învățați cum să se comporte într-o fundiță spre a nu îi jena în societate. Ochii și urechile vederea. cățeilor din rasa Yorkshire Terrier trebuie curățate zilnic, Trebuie să acordați atenție iar igienei dentare îi trebuie deosebită igienei urechilor acordată o atenție deosebită. și să îndepărtați părul în exces din canalul auricular.

Câinii de rasa Yorkshire Terrier sunt longevivi și cu o stare bună de sănătate, rareori unele exemplare pot prezenta luxație patelară (patela își modifică poziția normală, cazurile blânde nu necesită nici un tratament, cele severe impun intervenție chirurgicală), alopecie și cataractă (afecțiune valabilă pentru cei mai în vârstă).

Achiziționarea unui pui de Yorkshire Terrier În momentul în care vă decideți să achiziționați un pui, nu uitați că schimbarea mediului reprezintă deja un factor de stres pentru el.

Pentru a favoriza adaptarea, limitați-i, pentru început, spațiul de desfășurare. De asemenea, ar fi foarte indicat

să nu-i schimbați dieta.

Hrana trebuie administrată cățeilor de Yorkshire Terrier de trei-patru ori pe zi, în porții mici. După fiecare masă, o plimbare la aer curat este mereu binevenită.

Pentru protejarea noului venit, este de dorit să supravegheați activitatea din zona luată în stăpânire de către acesta, deoarece va ataca totul cu dinții, fără a excepta cablurile electrice, diverse piese de mobilier și în general, tot ce găsește în jurul său. Nu utilizați substanțe chimice pentru curățarea pardoselei și nici insecticide sau raticide.

O vizită la medicul veterinar se impune obligatoriu și are ca scop nu numai verificarea sănătății per ansamblu a puiului, ci și

obținerea de sfaturi utile pentru creșterea în condiții adecvate, precum și de informații despre dezvoltarea ulterioară a acestuia. Spre exemplu, dacă în jurul vârstei de trei luni, cățelul cântărește aproximativ 2 kg, la maturitate este posibil să ajungă la 3,5 kg, ceea ce poate constitui un mic dezavantaj pentru aceia dintre dumneavoastră care își doresc un pet de buzunar.

Pentru a nu avea astfel de neplăceri este indicat să achizitionați acest cățel de la firma noastră, specificând operatoarelor că vă doriți un Yorkshire Terrier varietatea Toy.

Pagina 79

Ce faci când ...

ŞOCUL Ş LA CÂINI

ocul este cauzat de insuficienta oxigenare şi irigare a organelor cu sânge, nevoile organismului nefiind astfel îndeplinite.

Pentru ca irigarea organelor cu sânge să se realizeze în mod adecvat, inima trebuie să pompeze eficient sânge, vasele de sânge trebuie să fie intacte şi volumul sanguin suficient pentru a menţine tensiunea arterială şi fluxul sanguin. Oxigenarea adecvată presupune existenţa unui tract respirator funcţional şi destulă energie pentru a se realiza respiraţia. Orice condiţie care afectează sistemul circulator sau respirator poate determina instalarea şocului.

Pagina 80

Veterinarul Pet

Sistemul cardiovascular al unui animal în şoc va încerca să compenseze oxigenarea şi debitul sanguin inadecvate prin creşterea frecvenţei cardiace şi respiratorii, constricţia vaselor de sânge de la nivelul pielii şi menţinerea fluidului în circulaţie prin reducerea debitului urinar.

Aceste mecanisme presupun eliberarea de energie suplimentară într-un moment în care organele vitale nu primesc destul oxigen pentru a-şi îndeplini funcţiile normale. După o perioadă de timp, şocul se va auto-perpetua. Netratat, va determina moartea animalului.

Cauzele comune ale şocului sunt hemoragia, insuficienţa cardiacă, reacţiile anafilactice (alergice), deshidratarea (şoc termic, vomă, diaree), intoxicaţiile şi reacţiile toxice asociate cu septicemie şi peritonită.

Semnele timpurii ale şocului sunt reprezentate de gâfâit, frecvenţă cardiacă crescută, puls neregulat, mucoase aparente de culoare roşu deschis (la nivelul buzelor, gingiilor şi limbii).

Multe dintre aceste semne pot trece neobservate sau pot fi apreciate ca fiind fără importanţă – probabil considerate semne de extenuare. Semnele terminale ale şocului sunt cele pe care proprietarii le observă şi îi determină să se prezinte cu animalul la medicul veterinar. Cele mai comune semne târzii ale şocului sunt: piele şi mucoase aparente palide, scăderea temperaturii corporale, extremităţi reci, frecvenţă respiratorie scăzută, apatie şi depresie, stare de inconştienţă, puls slab sau absent.

Tratament: În primul rând, pacientul trebuie evaluat.

Respiră? Are puls? Cât de extinse sunt rănile? Este câinele în şoc? În aceste cazuri, se procedează în felul următor: Dacă animalul nu respiră, realizați respiraţie artificială

Dacă nu există puls/ inima nu bate, realizaţi CPR. Dacă animalul este inconştient, verificaţi dacă îi sunt deschide căile respiratorii.

Eliminaţi secreţiile de la nivelul gurii cu ajutorul degetelor şi cu o bucată de pansament.

Trageţi vârful limbii înainte, peste dinţii din faţă, pentru a ajuta câinele să respire mai uşor. Poziţionaţi capul animalului mai jos decât corpul

prin plasarea unei pături sub trenul posterior.

Controlaţi hemoragiile. Înveliţi câinele într-o pătură sau haină pentru a-l încălzi şi a-i proteja extremităţile rănite.

Transportaţi câinele la un spital veterinar.

Pentru a evita agravarea șocului - Încercați să liniștiți câinele, vorbindu-i calm.

- Permiteți câinelui să se așeze în cea mai confortabilă poziție, în care poate respira.

Câinele va adopta în mod natural poziția cea mai puțin dureroasă.

- Dacă este posibil, fixați sau imobilizați oasele fracturate înainte de a mișca câinele.

- Câinii găsiți inconștienți după un accident pot avea probleme la nivelul coloanei vertebrale.

- Evitați să folosiți botnița, cu excepția momentelor mutării Pagina 81

câinelui de la locul accidentului în mașină sau de la mașină la cabinetul veterinar. Botnițele pot împiedica respirația, în anumite cazuri.

Respirația artificială și masajul cardiac Respirația artificială este o procedură pentru urgențe, folosită pentru a facilita schimbul de aer la un câine inconștient.

Masajul cardiac este folosit atunci când nu poate fi auzit sau simțit pulsul.

Atunci când compresiile pe piept sunt combinate cu respirația artificială, procedura se numește resuscitare cardiorespiratorie -CPR. Deoarece încetarea respirației este urmată imediat de oprirea inimii și viceversa, resuscitarea este necesară în majoritatea situațiilor în care viața este în pericol.

- crizele prelungite - coma - loviturile în zona capului - șocul electric - înecul sau înecatul cu obiecte/mâncare - încetarea bruscă a activității cardiace și respiratorii.

Respirație artificială sau CPR? Câinele respiră? Observă atent ridicarea și coborârea pieptului. Verifică aerul prin lipirea gurii acestuia de obrazul tău.

Dacă da, scoate afară limba și eliberează căile respiratorii.

Observă.

Dacă nu, caută pulsul.

Câinele are puls? În partea interioară a coapsei puteți lua pulsul câinelui, pe artera femurală. Așezați două degete la mijlocul coapsei câinelui, aproape de locul în care piciorul se unește cu corpul.

Ceea ce veți simți este pulsul femural.

Deși resuscitarea poate fi efectuată de o singură persoană, este mai ușor și mai de succes atunci când este Dacă are puls, începeți efectuată de două persoane. O respirația artificială. persoană efectuează respirația artificială, în timp ce cealaltă Dacă nu, începeți CPR. efectuează compresiile pieptului. Pentru a alege corect tehnica potrivită unui câine Respirația artificială inconștient, iată ce trebuie să știi. Următoarele urgențe pot Așezați câinele pe o necesita respirație artificială suprafață dreaptă cu partea sau CPR. dreaptă în jos. Deschideți gura și trageți limba pentru a - șocul evita blocarea gâtului. Ștergeți - otrăvirea secrețiile cu un tifon. Verificați Pagina 82

Veterinarul Pet

existența unui corp străin.

Dacă este prezent, încercați să îl îndepărtați. Dacă este greu de scos, încercați manevra Heimlich.

Pentru câinii mai mici de 13.5 kg 1. Scoateți limba în afară și închideți botul.

2. Inspirați și puneți-vă gura peste nasul câinelui. Expirați.

Pieptul câinelui se va mări.

3. Îndepărtați-vă și lăsați aerul din pieptul câinelui să iasă.

4. Dacă pieptul câinelui nu se ridică, suflați cu mai multă putere sau etanșați mai bine spațiul din gura dvoastră și nasul câinelui.

5. Continuați procedura de 20-30 de ori pe minut.

6. Repetați procedura până ce câinele începe să respire singur sau până când inima începe să bată.

Pentru câinii de talie medie sau mare 1. Procedați precum la câinii de talie mică, dar etanșați botul punând o mână în jurul lui, pentru a preveni scăparea aerului.

2. Dacă pieptul nu se ridică și nu coboară, suflați cu mai multă putere.

3. Rata respiratorie este de 20 de respirații pe minut,

Pentru a începe resuscitarea, deschideți gura câinelui și scoateți limba afară, cât de mult puteți. Verificați prezența unor obiecte străine.

Luați pulsul femural la mijlocul coapsei pentru a vedea dacă câinelui îi bate inima.

Pentru respirație artificială suflați aer în nasul câinelui la fiecare două trei secunde.

Pagina 83

o respirație la fiecare trei secunde.

CPR CPR-ul este o combinație de respirație artificială cu masaj cardiac. Dacă un câine necesită masaj cardiac, atunci necesită de asemenea și respirație artificială. Pe de altă parte, dacă un câine se împotrivește încercărilor tale de resuscitare, atunci este posibil să nu aibă nevoie.

Pentru câini mai mici de 13 kg 1. Puneți câinele pe o suprafață plană, cu partea dreaptă în jos.

2. Puneți mâinile una peste alta în zona inimii câinelui, pe cutia toracică, imediat după cot. La puii de câine puneți degetul pe o parte a pieptului și restul degetelor pe cealaltă.

3. Comprimați pieptul 2.5 - 4 cm - între un sfert și o treime din mărimea pieptului. Apăsați

cât numărați până la 1 și dați drumul tot până numărați până la 1. Continuați la o rată de 100 compresii pe minut.

4. Dacă CPR-ul este realizat de o singură persoană, efectuați o respirație artificială după cinci compresii. Dacă resuscitarea este efectuată de două persoane, efectuați o respirație artificială la fiecare două-trei compresii.

Pentru câini de talie medie și mare 1. Așezați câinele pe o suprafață plană, cu partea dreaptă jos. Poziționați-vă în spatele câinelui.

2. Puneți podul palmei pe partea cea mai lată a cutiei toracice, nu deasupra inimii.

Pune podul palmei celei de-a doua mâini deasupra primei.

apoi dați drumul tot până la 1.

Continuați la o rată de 80 de compresii pe minut.

4. Dacă CPR-ul este realizat de o singură persoană, efectuați o respirație artificială după cinci compresii. Dacă resuscitarea este efectuată de două persoane, efectuați o respirație artificială la fiecare două-trei compresii.

Continuați resuscitarea până când câinele respiră de unul singur și are pulsul regulat.

Dacă semnele vitale nu revin după 10 minute de resuscitare, luați în considerare faptul că s-ar putea să nu își mai revină.

3. Țineți coatele drepte și împingeți în jos ferm pe cutia toracică. Comprimați pieptul un sfert-o treime din capacitatea sa. Comprimați până numărați până la 1 și

Notă importantă!

Resuscitarea poate cauza complicații, inclusiv coaste rupte sau pneumotorax. Nu efectuați niciodată manevre de resuscitare la un câine sănătos, puteți răni grav câinele.

Pagina 84

Veterinarul Pet

Compresia toracelui la un câine mic. Observați poziția mâinilor de o parte și de alta a pieptului. Rata de compresie este 100 pe minut.

Resuscitare efectuată de două persoane la un câine de talie mare.

Observați poziția mâinilor la compresia pieptului. Rata de compresie este de 80 pe minut.

Aceasta este cea mai bună metodă pentru transportul câinelui aflat în stare de șoc. Dacă nu dispuneți de o targă, o scândură de lemn sau ceva tare acoperit de o pătură sunt de asemenea bune.

Pagina 85

Ce trebuie sa știm ...

Vremea U rece pentru câini

n câine este mai fericit dacă i se permite să trăiască și să crească în casa proprietarului, primind iubirea și compania de care are nevoie.

Forțarea unui animal de companie să

trăiască o viață solitară, afară, duce de regulă la plictiseală.

Un câine plictisit este un câine problemă,

predispus la lătrat, ros sau la alte năzdrăvănii.

Pagina 86

Veterinarul Pet

Câinele este un animal social prin natura sa și se comportă cel mai bine ca parte a unei familii, în cadrul căreia duce o viață activă. Singurătatea este o stare nenaturală pentru un câine. Aceștia au nevoie de socializare.

cu aproximativ 30 de cm mai mare decât lungimea câinelui.

Lungimea câinelui este definită de organizația Animal Human Society ca fiind distanța de la baza cozii până la baza gâtului.

Aceste recomandări provin de la această organizație.

Un adăpost de culoare deschisă va reflecta caldura vara, dar nu va absorbi căldura iarna. Folosiți o culoare medie, cum ar fi verdele sau luați în considerare un acoperiș reversibil - negru pentru iarnă și alb pentru vară.

Oamenii reprezintă companionul primar social, înlocuind în cele mai multe cazuri compania altor câini, ca necesar de atenție.

Adăpostul trebuie să fie protejat de vânt, cu ușa spre est sau sud. Intrarea în cușcă trebuie să fie în centru, astfel încât câinele să se poată ghemui în colț, protejat de precipitații.

Adăpostul trebuie să fie ridicat deasupra solului, pe o platformă pentru a evita umezeala și scurgerile de ploaie. Nici un câine nu ar trebui să trăiască într-un padoc/adăpost plin de noroi sau care băltește de apă.

Mare parte din câini, cu excepția raselor toy, a puilor, a câinilor cu blana foarte scurtă, a celor bolnavi sau a celor bătrâni, se pot adapta la viața în aer liber, cu condiția să primească hrana necesară, îngrijire, adăpost și atenție.

Toți câinii trebuie să aibă apă curată, hrană adaptată taliei precum și un mediu curat.

Dacă un câine este ținut afară, trebuie să luați în considerare câteva aspecte importante, înainte de a cumpăra sau construi un adăpost/cușcă, pe baza dimensiunii animalului.

În cușcă puteți pune un coș/pat cu o pernă sau cu o saltea pe care să poată dormi câinele. Ideal ar fi ca acoperișul cuștii să poată fi ridicat, astfel încât aceasta să poată fi curățată cu ușurință și să asigure o ventilare pe timp de vară.

Culoarea este de asemenea importantă, pentru că un adăpost de culoare închisă absoarbe căldura, un lucru minunat pe timpul iernii, dar mortal pe timpul verii.

Adăpostul ar trebui curățat cel puțin o dată pe lună iar cușca ar trebui curățată zilnic, pentru a evita eventualii paraziți sau microorganisme să apară și să se dezvolte.

Câinii trebuie să aibă mereu apă curată, rece la dispoziție.

Vasele în care este pusă apă trebuie să fie curate, ideal din inox, să fie de mărimea potrivită iar apa nu trebuie lasată la soare și nici să înghețe.

Plafonul trebuie să fie cu aproximativ 8-10 cm mai înalt decât cel mai înalt punct al câinelui în poziția șezând.

Lățimea cuștii trebuie să fie

Pagina 87

Îngroparea recipietului de apă pe jumătate în pământ previne vărsarea apei și păstrează apa rece, atunci când sunteți plecat de acasă.

De asemenea, ancorarea unei găleți de plastic de 10 litri de gard sau în interiorul unei anvelope auto. Puneți apa la umbră vara și la soare iarna.

Dacă câinele nu este ținut într-o curte cu gard - situație de preferat pentru câinii crescuți în aer liber - ar trebui să aibă padocul de cel puțin 1,5 m lățime și 2,5 m lungime și de asemenea să aibă parte de exercițiu zilnic cu proprietarul său. În cazul în care animalul este ținut pe un lanț situație pe care nu o recomandăm în nici un caz - deoarece poate face câinele agresivacesta ar trebui să fie lung de măcar 3,6 metri cu capetele pivotante pentru a preveni încurcarea lanțului sau înnodarea.

Câinele nu ar trebui să poarte lanț de șoc, decât în timpul antrenamentului.

O zgardă din piele sau din material textil de dimensiuni adecvate taliei sau un ham cu inel de

fixare sunt ideale.

Câinii trebuie să fie microcipați, să fie vaccinați antirabic anual.

Trebuie să aveți grijă ca nici unul din accesoriile pe are câinele le poartă să nu devină motivul morții acestuia.

Ele trebuie puse astfel încât să nu se poată agăța, bloca în nici unul din spațiile din curte.

Îngrijirea câinelui care stau afară pe vreme rece Nici un câine nu este biologic capabil să suporte frigul fără să aibă un adăpost sau o cușcă, în afară de câinii ciobănești, Saint Bernard, Chow Chow, Husky Siberian. În trecut, câinii de la fermă își găseau culcuș pe timp de noapte într-un loc uscat și cald, în grajduri, hambare, în care câinii puteau găsi locuri de stat în paie, sau în fân. Acum, câinii depind de stăpâni pentru un adăpost adecvat.

Obișnuiește câinele cu aerul liber pe vreme mai bândă,

Pagina 88

Veterinarul Pet

astfel ca blana și corpul să se adapteze mai ușor la schimbările de temperatură sezoniere. Blana va deveni suficient de groasă pentru a rezista chiar și la temperaturi scăzute, cu condiția ca adăpostul/cușca câinelui să fie ferite de vânt și să fie uscate.

Câinii răspund la frig prin frisoane și depresie respiratorie. Prevenirea hipotermiei (răcirea excesivă a corpului) se face prin adăpost adecvat, protecție împotriva umezelii și vântului, condiție fizică bună, o alimentație adecvată și apă. O blană, piele și un țesut sănătos, precum și un strat adipos protejează

împotriva hipotermiei.

adaptată vârstei.

Puii și câinii în vârstă trebuie tratați special pe vreme rece.

Un pui de câini, nou născut pierde mai multă căldură corporală pe gram de corp decât adulții, are mai puțină grăsime și nu răspunde prin frisoane la frig, în prima perioadă de viață, după fătare.

Este important pentru câinii care stau afară să aibă o masă musculară bună, să nu fie subnutriți atunci când se răcește vremea. În cazul în care starea câinelui este sub normalul de greutate al rasei, trebuie crescut aportul de hrană.

Câinii în vârstă nu își mai ajustează corect temperatura corpului, atunci când trec de la cald la rece. Există de regulă mai puțină masă musculară, făcând răspunsul la frig prin frisoane mai puțin eficace.

Acești câini necesită protecție pe vreme rece și o alimentație

Intrarea în cușcă trebuie să fie suficient de mare astfel încât să-i permită câinelui să intre și să iasă cu ușurință.

Cuștile ar trebui izolate cu materiale precum polistirenul sau vata minerală pe exterior și ridicate pe o platformă de lemn sau beton, care se poate

Pagina 89

curăța ușor.

Rumegușul de pin sau de cedru este folosit de ani de zile pe post de culcuș. Este moale, confortabil și absoarbe umezeala și mirosurile neplăcute. Are efect negativ asupra puricilor și altor insecte, însă nu este potrivit femelelor care urmează să fete sau puilor nou născuți.

Culcușul trebuie curățat regulat, deoarece câinele aduce pe labe umezeală și noroi.

Verificați de mai multe ori pe zi bolul cu apă, să nu

Pagina 90

Veterinarul Pet

fie înghețat. În timpul iernii, câinele trebuie hrănit de mai multe ori pe zi, cu cantități mici, în loc de o singură masă, cu toată cantitatea de hrană.

este mai eficientă în păstrarea câinelui cald, decât o blană umedă și murdară. Perierea regulată reduce nevoia unei spălări.

Este nevoie de un aport suplimentar caloric - cu aproximativ 15% pentru fiecare 6 grade de temperatură în minus. Adăugarea de apă caldă în hrana câinelui poate asigura consumul de apă adecvat și câinele nu se deshidratează.

Izolați bine și podeaua, și spațiul dintre podea și sol, astfel ca vântul să nu sufle sub cușcă. La temperaturi extrem de joase, un bec protejat poate furniza căldură suplimentară în interiorul cuștii câinelui.

Câinele trebuie periat, pieptănat în mod regulat, mai ales în timpul iernii. O blană curată, uscată și pufoasă

Vremea extrem de rece poate reduce rezistența animalului la anumite boli și poate aduce afecțiuni precum pneumonia sau artrita. Verificați frecvent labele câinelui de gheață,

zăpadă, sare sau substanțe chimice.

Un adăpost temporar poate fi făcut dintr-o cutie mare de carton, izolat cu o pătură veche sau cu saci de gunoi lipiți sau capsați de aceasta.

Adăpostul temporar trebuie însă înlocuit de urgență, cu unul adecvat și permanent.

Cel mai bun loc pentru o cușcă poate fi garajul sau în interiorul unei alte clădiri, cum ar fi o magazie sau un hol.

Vremea rece pentru câinii de apartament/ casă 8 lucruri pe care trebuie să le știi Consultă medicul veterinar 1. Discută cu medicul veterinar despre protecția pe timpul iernii a câinelui. În urma consultației, medicul veterinar va decide dacă micile probleme de sănătate se vor agrava sau nu din cauza schimbării vremii.

Pot avea sare sau urme de antigel, substanțe care sunt periculoase, atunci când sunt ingerate.

Doar cu lesă, la plimbare 3. Câinii se bazează mult pe simțul mirosului pentru a-și da seama unde se află. În timpul ninsorilor puternice, aceștia se pot dezorienta ușor.

Hăinuțe adaptate, pentru vreme rece 4. Puloverele sau papuceii pot părea o glumă. Sunt însă extrem de eficiente pe timpul iernii.

Nu lăsați câinele afară, într-o mașină parcată

descâlcesc și filează blana, în timp ce câinele este periat.

Va trebui să nu exagerați cu utilizarea acestor tipuri de perii, pentru că lipsa blăniței va fi resimțită de câinele dvoastră atunci când îl scoateți la plimbare.

Opțiuni de somn 7. Oferiți câinelui dvoastră locuri de dormit atât în zone mai călduroase, cât și în zone mai reci din casă. Puneți pernele sau paturile câinilor astfel încât să poată alege unde doresc să doarmă.

Ajustează cantitatea de apă și mâncare

8. Câinele tău are nevoie de un aport de hrană suplimentar 5. O mașină parcată poate cu în timpul iernii, pentru a face ușurință să amplifice efectele față arderii caloriilor necesare vremii extreme. În timpul iernii, menținerii căldurii corpului. aceasta se poate comporta ca un frigider și poate ține aerul Întreabă medicul veterinar rece în interior. care este dieta potrivită câinelui tău pe timp de iarnă, Periați cu grijă doar pentru a te asigura că nu îl hrănești în exces.

6. Există câteva perii care

Ai grijă la otrăvuri 2. Șterge sau spală lăbuțele câinelui tău când vii de afară.

Pagina 91

Pagina 92

Cardiomiopatia dilatativă la animale

Veterinarul Pet

Dr. Monica Nită - Link Vet București

T

ermenul de cardiomiopatie dilatativă (sau dilatație cardiacă) este folosit pentru a descrie mărirea patologică a ventriculelor (camerele inimii din care sângele este împins în restul corpului), cu subțierea pereților acestora. Odată ce acest lucru se întamplă, funcția cardiacă începe să fie afectată prin scăderea puterii de contracție a miocardului (mușchiului cardiac).

Această afecțiune reprezintă de obicei stadiul terminal al unor diverse procese patologice sau defecte metabolice ce afectează pe termen lung celulele mușchiului cardiac prin creșterea efortului depus de acesta pentru a asigura fluxul adecvat de sânge în corp, împotriva unor obstacole care pot apărea în calea curgerii sale normale sau datorită incapacității de contracție.

Astfel de situații pot fi reprezentate de afecțiuni valvulare cronice (ex: funcția sau structura anormală a valvulei mitrale, îngustarea orificiului aortic, endocardita cronică etc.), defecte congenitale care cauzează creșterea cantității de sânge care trebuie pompată de către inimă, sau de dezechilibre nutriționale și metabolice (lipsa unor nutrienți precum L-carnitina sau toxicitatea cauzată de anumite substanțe folosite în chimioterapie, care afectează metabolismul celulelor miocardice, ducând la distrugerea acestora). Însă nu întotdeauna cardiomiopatia dilatativă are la bază o cauză bine definită. Există rase de câini, de regulă cele

de talie mare, la care dilatația cardiacă se remarcă prin faptul că poate apărea spontan, uneori și la câini sănătoși și tineri, fără un motiv evident. În acest caz, putem vorbi despre dilatație cardiacă idiopatică. Aceasta a fost diagnosticată de-a lungul timpului la rasele de câini de talie mare sau foarte mare. La Doberman Pinscher pare să existe cea mai mare frecvență a bolii.

Alte rase frecvent afectate sunt Marele Danez, Saint Bernardul, Deerhound-ul Scoțian, Ogarul Irlandez, Boxerul, Ogarul Afgan, Terranova și Dalmațianul.

Dilatația cardiacă idiopatică a fost diagnosticată și la câini de talie mai mică (ex: Cocker Spaniel Englez și American, Buldog Englez), deși aceasta este rară printre câinii ce cântăresc mai puțin de 12 kg. La Doberman Pinscher, Boxer, Ogar Irlandez și Cocker Spaniel este suspectată o predispoziție genetică ce stă la baza acestei boli. La pisici aceasta afecțiune se datorează insuficienței în alimentație a taurinei, un nutrient esențial pe care aceste animale nu îl pot sintetiza în propriul corp. Însă în ultimul timp, odată cu apariția tipurilor de hrană comercială completate cu vitamine și toți Pagina 93

nutrienții esențiali, dilatația cardiacă a fost diagnosticată tot mai rar la pisici. În general, dilatația cardiacă începe să se manifeste târziu în cursul bolii, asta deoarece inima reușește să se adapteze la problemele apărute, compensând cu o putere mai mare de contracție sau un ritm mai accelerat. Aceste lucruri nu sunt vizibile cu ochiul liber proprietarilor, iar de aceea animalele sunt aduse la clinica veterinară într-un stadiu avansat al bolii, atunci când procesul este ireversibil sau când inima a fost deja prea afectată pentru ca starea animalului să mai poată fi stabilizată. Semnele insuficienței cardiace

acute, care vestesc „oboseala” inimii, sunt tusea uscată din ce în ce mai frecventă și fără semne de ameliorare după tratament cu antibiotice, faptul că animalul se mișcă din ce în ce mai puțin și caută să se odihnească cât mai mult chiar și după un efort relativ scurt, scurgeri nazale roșiatice, respirație accelerată și superficială chiar și atunci când stă liniștit sau doarme, tenta de mov a limbii după efort sau chiar pierderea de scurtă durată a cunoștinței.

Pe măsură ce inima dă un randament tot mai scăzut iar sângele nu mai poate fi pompat așa cum trebuie, începe să se acumuleze lichid în plămâni sau în jurul acestora, dar și în abdomen, efecte manifestate prin balonarea abdomenului, efort respirator crescut, apetit micșorat sau pierdut, uneori constipație, extremități reci și slăbire progresivă, simptome ce de cele mai multe ori se instalează brusc și pot avea o evoluție fulminantă, de câteva săptămâni, timp în care dacă nu se intervine medical, animalul poate muri.

Un caz mai aparte îl reprezintă Doberman Pinscher-ul, la care boala evoluează insidios și nu devine evidentă clinic decât atunci când e prea târziu și când încep să apară grave aritmii, precum fibrilația atrială, cauzată de deteriorarea pereților cardiaci. Fibrilația atrială este un tip de aritmie caracterizată prin contracții haotice ale atriilor, care

Pagina 94

Veterinarul Pet

cauzează o gravă tulburare a circulației sângelui, împiedicându-se astfel oxigenarea sângelui și implicit a organelor, inclusiv a creierului.

Scăderea bruscă a concentrației de oxigen din creier cauzează pierderea cunoștinței; aceasta poate fi temporară, de câteva minute, până la reluarea activității cardiace normale, care se poate întâmplă spontan, sau poate duce la moarte prin oprirea definitivă a inimii. De aceea, s-au raportat foarte multe cazuri de morți subite la această rasă, chiar datorită faptului că fibrilația atrială intervine în cursul bolii chiar înainte ca „oboseala” inimii să se manifeste prin celelalte simptome tipice de insuficiență cardiacă, precum oboseala la efort, tusea sau respirația îngreunată.

Aritmiile cardiace pot fi detectate cu ajutorul EKG-ului (electrocardiogramei), reprezentarea grafică a activității inimii.

Electrocardiograma oglindește calitatea mecanismului contracțiilor, și cu ajutorul acesteia pot fi

depistate din timp

tulburări aflate la acest nivel, încă dinainte ca acestea să înceapă să se manifeste clinic. Pentru acest test, este nevoie ca animalul să stea liniștit timp de 10-15 minute.

Dacă în acest interval nu apar anomalii pe EKG, nu înseamnă că acestea nu există, dar este bine să fie repetat de mai multe ori pe parcursul câtorva zile, mai ales dacă se suspicionează existența unei probleme cardiace. O alternativă la EKG o reprezintă și un aparat de tip Holter care se atașează pe toracele animalului și înregistrează continuu activitatea cardiacă timp de 24 ore.

Electrocardiograma arată activitatea electrică a inimii, responsabilă pentru calitatea contracțiilor, însă nu arată și detalii ale structurii inimii. Metoda standard pentru diagnosticul dilatației cardiace o reprezintă ecografia cardiacă, acolo unde poate fi vizualizată în timp real structura amănunțită a inimii. Și radiografia toracică poate ajuta de multe ori în stabilirea diagnosticului, însă aceasta nu poate face diferența între dilatație cardiacă și alte boli ale inimii.

Tratamentul dilatației cardiace țintește ameliorarea simptomelor, ameliorarea respirației, prelungirea vieții animalului și împiedicarea sau întârzierea morții subite.

Medicamentele antiaritmice joacă un rol foarte important în acest caz și trebuie alese în funcție de fiecare animal și fiecare situație în parte.

Medicul veterinar poate adăuga în funcție de simptome și alte medicamente care au scopul de a stabiliza starea animalului (diuretice, ACE-inhibitori, vasodilatatoare, bronhodilatatoare sau stimulente cardiace), iar tratamentul va fi stabilit numai de către medic după examinarea completă și stabilirea certă a diagnosticului. După Pagina 95

stabilizarea animalului, tratamentul trebuie continuat la domiciliu.

Alături de medicație, animalul va trebui să aibă un regim alimentar și de mișcare strict, fiind evitate tipurile de hrană cu conținut ridicat de sare. Medicul veterinar poate recomanda diete specifice, destinate menținerii stării de echilibru a sistemului circulator.

Din păcate, bolile cardiace necesită un tratament de lungă durată, de obicei până la sfârșitul vieții și o supraveghere foarte strictă a animalului din partea proprietarului, în colaborare permanentă cu medicul veterinar.

Sunt importante vizitele periodice la medic și repetarea EKG-ului sau a ecografiei cardiace pentru a putea fi supravegheată boala în dinamică, de-a lungul evoluției sale. În general, dilatația cardiacă evoluează spre agravare pe parcursul a câtorva luni, însă cu medicația potrivită, animalul mai poate câștiga în plus până la 1 sau chiar 2 ani de viață. De regulă, cu cât dilatația cardiacă este depistată mai devreme, cu atât

Pagina 96

Veterinarul Pet

viața animalului și calitatea acesteia se pot prelungi mai mult.

De aceea, tuturor proprietarilor de câini, dar mai ales cei ai câinilor din rasele Doberman Pinscher, Marele Danez, Saint Bernard, Deerhound Scoțian, Ogar Irlandez, Boxer, Ogar Afgan, Terranova și Dalmațian, li se recomandă să își ducă animalele la un control de rutină la fiecare 6 luni și efectuarea, la fiecare vizită, a unui EKG, deoarece la aceste rase, dilatația cardiacă poate apărea timpuriu, chiar și în primii 3-4 ani de viață. Un ritm cardiac anormal poate alerta medicul veterinar în privința unei potențiale probleme cardiace, și astfel pot fi luate măsurile necesare încetinirii procesului de degradare a funcției inimii.

Pagina 97

Ce este ...

ELECTROCARDIOGRAFIA

P

rin contracția cardiacă a animalelor sau a omului, se generează un câmp electric care pornește de la inimă și se propagă în tot restul corpului.

Dr. Monica Nită Link Vet București Pagina 98

Veterinarul Pet

Electrocardiografia reprezintă metoda prin care aceasta activitate electrică a inimii este înregistrată grafic, pe o hârtie specială, rezultând astfel electrocardiograma, cunoscută și ca „EKG”.

Aparatul care interpretează aceste modificări ale câmpului electric se numește electrocardiograf, și reprezintă de fapt un tip de voltmetru adaptat.

Electrocardiografia veterinară se aplică la animale și constă în conectarea unor cabluri cu electrozi la anumite zone ale corpului animalului (în principal la membre).

Acești electrozi înregistrează modificările electrice care au loc în acele zone, ca urmare a activității cardiace.

Efectuarea unui EKG se face la cabinetul veterinar (se poate face și la domiciliu de către un medic veterinar) și durează circa 15 minute, iar animalul trebuie să nu se miște prea mult în tot acest timp, pentru că înregistrarea să fie corectă.

De aceea, este important ca animalul, care se agită de obicei când este adus la medicului veterinar, să fie lăsat să se liniștească puțin, înainte de a începe procedura, iar proprietarul

să îl însoțească și să încerce să-l calmeze.

Electrocardiograma este importantă deoarece poate arăta orice tulburare de ritm cardiac sau poate da indicii despre boli cardiace existente, dar care nu se manifestă prin simptome.

Acest mijloc de diagnostic este esențial în depistarea precoce a dilatației cardiace la Doberman și Boxer, rase la care este vital ca această boală să fie descoperită din timp, pentru a mări șansele de supraviețuire, sau durata de viață a animalului.

Electrocardiografia este indicată atunci când medicul veterinar suspicionează o prolemă cardiacă sau pentru verificarea funcției cardiace, înainte de o intervenție chirurgicală.

De asemenea este necesară pentru a monitoriza evoluția unei probleme cardiace deja existente și răspunsul acesteia la medicație.

Pentru animalele suferinde de boli cardiace se recomandă efectuarea unui EKG cel puțin la fiecare 6 luni.

Pagina 99

Epilepsie canină Dr. Mirel Marafet M&M Animal Health

T

ermenul „epilepsie”, poate fi confuz, deoarece unii autori îl utilizează pentru a descrie convulsiile recurente de orice etiologie (cauza), în timp ce alții îl utilizează pentru a specifica convulsiile recurente care nu au legătură cu tulburările cerebrale sau a proceselor care stau la baza bolii.

Pagina 100

Veterinarul Pet

Epilepsia se găsește la toate rasele de câini fie ei de rasă, fie metiși. Printre rasele cu cel mai mare risc de a face epilepsie sunt Ciobănescul Belgian varietatea Tervueren, Beagle, Teckel, Ciobănescul German, (alsacian) și Keeshond. O incidență ridicată de tulburări convulsive sunt de asemenea găsite și la Boxeri, Cockeri Spanioli, Collie, Golden Retriever, Setter Irlandez, Labrador Retriever, Schnauzer Pitic, Pudel, Saint Bernard, Huski Siberian etc. Prevalența epilepsiei la câini a fost estimată între 0.5 și 5.7%. (Koestner, Cunningham 2010).

Tipuri de epilepsie: Epilepsie primară: cunoscută sub numele de idiopatică, genetică, moștenită sau epilepsie adevărată. Nu există rezultate pozitive de diagnosticare, care vor fundamenta și susține diagnosticul. Acesta este un caz de a elimina orice altă posibilitate.

Prima convulsie la un câine cu epilepsie primară apare de obicei la vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani. Cu toate acestea, un diagnostic de epilepsie primară nu este o dovadă a unui defect genetic; doar studii atente de creștere ar putea dovedi asta. Rasa, vârsta, precum și istoricul pot sugera o bază genetică pentru epilepsie primară dacă există un istoric familial de convulsii.

Epilepsie secundară: se referă la convulsii, pentru care cauza poate fi determinată. La câini cu vârsta mai mică de un an, cauzele cele mai frecvent constatate de convulsii pot fi defalcate în următoarele clase: • degenerative (boli de stocare); • datorate dezvoltării (hidrocefalie); • toxice (plumb, arsenic, organofosforice, hidrocarburi clorurate, stricnină, tetanosul); • infecțioase (encefalită); • metabolice (hipoglicemie, cum ar fi tranzitorie, deficit de enzime, hepatice sau insuficiență renală);

• nutriționale (tiamina, parazitismul) .

• traumatice (leziuni acute).

La câinii cu vârsta între 1-3 ani, factorul genetic este principalul suspect. La câinii peste 4 ani, convulsiile sunt de obicei găsite în cauze metabolice (hipoglicemie, aritmii cardiovasculare, hipocalcemie, ciroză) și neoplazice (tumori cerebrale). Dr. Jean Dodds a menționat că convulsiile sunt, de asemenea, asociate cu hipotiroidismul, 2009.

Tipuri de crize: Tipurile de convulsii cel mai frecvent raportate sunt enumerate mai jos. Dacă crezi că câinele tău are un atac de apoplexie, este important să reții toate detaliile, astfel încât să le poți descrie cu acuratețe medicului veterinar.

Tipurile de convulsii includ: Convulsii generalizate: tonicoclonice: apar atunci când animalul cade, își pierde cunoștința și extinde membrele devenind rigid. Respirația se oprește, de asemenea, (apnee). Această fază durează, de obicei, 10-30 de secunde înainte de a începe faza de convulsii clonice. Alte semne care apar în timpul fazei tonice sau clonice sunt dilatarea pupilelor, salivație, urinare, defecare. Convulsiile generalizate sunt de obicei, asociate cu epilepsia primară.

Pagina 101

Convulsii parțiale: Mișcările sunt limitate la o singură zonă a corpului, cum ar fi spasmele musculare sau spasmele faciale. O criză parțială poate progresa la (și de a fi confundată cu) o criză generalizată cu convulsii tonico-clonice, dar diferența poate fi stabilită prin notarea ei dacă este sau nu un timp sechestru care începe într-o anumită zonă a corpului. Convulsiile parțiale sunt de obicei asociate cu epilepsie secundară.

Crize parțiale complexe: Convulsiile: sunt asociate cu un comportament bizar sau complex care se repetă în timpul fiecărui prag de sechestru. Persoanele cu crize parțiale complexe experimentează distorsiuni ale gândirii, percepției sau emoții (de obicei frică), uneori vizual, auditiv olfactiv și modificări ale senzațiilor gustative. În cazul în care câinii experimentează aceleași lucruri, aceastea pot explica tremuratul buzelor, mușcăturile, lătratul, funcționarea isterică sau fotofobie. Există o lipsă evidentă de conștientizare, deși nu este de obicei lipsă de conștiință. Comportamente anormale pot dura minute sau ore și poate fi urmată de o criză generalizată. Convulsiile parțiale sau complexe sunt de obicei asociate cu epilepsia secundară.

Convulsiile cu dispersie: Convulsiile multiple apar într-o peCioadă scurtă de timp, cu perioade scurte de conștiință între ele. Poate fi confundat cu status

Pagina 102

Veterinarul Pet

epilepticus.

Status epilepticus: Starea poate apărea ca un singur timp de sechestru cu durată de 30 de minute sau mai mult, sau o serie de capturi multiple într-o perioadă scurtă de timp, fără perioade de conștiință normală. Poate fi dificil să-i spun status epilepticus la crize frecvente cu dispersie, dar ambele sunt considerate periculoase pentru viața pacientului. Cei mai mulți pacienți, de obicei suferă de stări generalizate tonicoclonice. Deși status epilepticus se poate produce fie cu epilepsie primară sau secundară, poate, de asemenea, apărea brusc la câinii care nu au antecedente de convulsii (leziuni cerebrale traumatice, toxine, sau boală).

Ce este un „prag de sechestru”?

Majoritatea autorilor sugerează că fiecare animal moștenește o „predispoziție la convulsii determinate genetic”, și că convulsiile apar atunci cand acest prag este depășit.

Pragul convulsivant este aparent extrem de scăzut la animalele care suferă de cauza idiopatică (primară). Pragul unui animal poate fi, de asemenea, modificat prin alte mijloace. Anumite tipuri de tranchilizante (de exemplu, acepromazina) pot induce convulsii la animale, cu un prag scăzut.

devreme. Pentru câteva minute până la zile se lungește pragul de sechestru, câinele poate fi confuz, dezorientat, agitat, sau nu răspunde la comenzi, sau suferă de orbire tranzitorie. În această etapă, animalul este conștient, dar nu funcționează la parametrii normali.

Etapele de un atac de apoplexie:

Ce trebuie sa fac atunci când câinele meu are crizele?

Există 4 etape de bază pentru un atac de apoplexie: 1) prodom 2) aura sau preictus 3) etapă de ictus sau a unui sechestru, și 4) postictus.

1) prodom: Acesta este caracterizat printr-o schimbare în starea de spirit sau de comportament.

2) aura semnalează începutul pragului de sechestru. Semnele includ agitație, nervozitate, lătrat, tremurături, salivație, afecțiune, fotofobie, teamă.

3) ictus este pragul de sechestru real: caracterizat printr-o creștere bruscă a tonusului grupelor musculare. Ictus este tonicoclonice sau tonice, în general cu o durată de la 1-3 minute.

4) postictus: poate fi singurul semn de epilepsie pe care proprietarului îl vede, în special deoarece multe crize apar pe timp de noapte sau dimineața

Notezi timpul și durata crizelor pentru a determina cât de mult durează pragul de sechestru. Păstrați câinele pe cât posibil liniștit. Zgomotele puternice sau ascuțite pot prelungi pragul de sechestru sau pot face mai rău. Alți câini ar trebui să fie eliminați din zonă, deoarece aceștia pot perturba sau ataca câinele în criză.

Diagnosticarea epilepsiei: Pentru câinii care au avut doar un atac de apoplexie izolat, un examen fizic complet și o examinare neurologică sunt mai mult decât suficiente. Proprietarii vor fi sfătuiți să urmărească momentul apariției de noi crize în cazul în care nu se găsesc anomalii. Tratamentul medical nu va fi instituit până la următoarea criză.

Baza de date conține profilul pacientului, istoria, rezultatele

Pagina 103

examinărilor fizice și neurologice complete și testele de bază. Profilul este format din rasa câinelui, vârsta acestuia și sexul. Istoricul include vaccinările, expunerea potențială la toxine, dieta, orice bolii sau leziuni, modificări de comportament, convulsii și unde și când au avut loc.

Proprietarilor li se va cere, de asemenea, să facă o descriere completă a crizelor: frecvența, durata și severitatea, precum și orice anomalii de comportament asociate cu acestea. O descriere exactă este importantă, deoarece există alte condiții, cu simptome care imită convulsiile, cum ar fi cardiace și/ sau boli pulmonare, narcoleptice, cataplexie, miastenia gravis, și tulburări metabolice.

Printre testele recomandate sunt: ​​ CBC, sumar de urină, BUN, ALT, ALP, calciu, nivelul glicemiei, nivelul seric de plumb, examen

Pagina 104

Veterinarul Pet

coproparazitologic, hematologic și altele, dacă este indicat. În cazul în care rezultatele examinărilor și testelor au fost analizate, una din aceste trei concluzii vor fi trase: un diagnostic definitiv, o cauză potențială de convulsii care necesită teste suplimentare pentru a confirma, sau nici o sugestie. Testele suplimentare vor fi recomandate de medicul veterinar curant, dacă nu poate fi un diagnostic de certitudine.

Tratament Tratamentul medical este, în general, recomandat pentru animale, care au unul sau mai multe crize pe lună. Animalele care au convulsii dispersie pot fi tratate, chiar dacă rata de incidență este mai mare decât o dată pe lună.

De ce tratamentul eșuează Există multe cauze pentru eșecul tratamentelor medicale.

Principala cauză este lipsa administrării medicamentelor de către proprietar conform schemei recomandate de medicul curant. Se poate discuta de

asemenea de progresia unei boli subiacente - cum ar fi tumorile cerebrale, care pot rezista la tratament. Iarăși, tulburările gastrointestinale pot afecta absorbția medicamentelor, iar tranchilizantele pot stimula convulsiile. Interacțiuni medicamentoase pot apărea și afecta în mod negativ nivelul de medicament anticonvulsivant în sistemul câinelui. Sau poate fi faptul că un anumit medicament nu funcționează pentru acel animal.

Terapii alternative Acestea variază de la acupunctură la tratament cu vitamine, plante. Acupunctura nu este de obicei considerat un substitut pentru terapia medicamentoasă, dar este folosită împreună cu ele.

Concluzii Urmați instrucțiunile medicului veterinar, niciodată nu schimbați medicamentele sau dozele fără un consult prealabil, fiți atent și să monitorizați nivelurile serice cum se recomandă, aveți răbdare și fiți dispuși să încercați și alte forme de tratament în cazul în care acest lucru este indicat sau recomandat de medicul veterinar.

Unii autorii spun că unele forme de epilepsie pot răspunde la suplimentarea de vitamina B6, magneziu sau mangan.

Pagina 105

Parvoviroza canină (CPV) Dr. Vasiu Iosif Spitalul de Urgente Veterinare Cluj Napoca

P

arvoviroza reprezintă o infecţie virală care afectează intestinul şi produce imunosupresie la căţeii cu vârste cuprinse între 6-16 săptămâni. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin anorexie, vomă, diaree apoasă hemoragică, septicemie cât şi neutropenie

Pagina 106

Veterinarul Pet

Primele cazuri de boală au fost semnalate în anul 1977, virusul fiind înrudit cu virusul panleucopeniei feline.

Diferite subtipuri de CPV au apărut în anii 1980, 1984 şi 2000. Aceste subtipuri pot afecta şi pisicile. Vaccinurile folosite pentru prevenirea infecţiei cu virusul iniţial produce imunitate pentru toate subtipurile.

Calea de infecţie este reprezentată de calea orală prin intermediul fecalelor, virusul se replică în ţesutul tonsilar, timus, noduli mezenterici şi măduva hematogenă. Viremia apare cu 3-5 zile înainte de apariţia semnelor clinice. Virusul se elimină prin fecale în cantităţi impresionante la indivizii afectaţi clinic. Virusul prezintă afinitate asupra celulelor cu o rată de diviziune crescută, precum celulele intestinale duodenale şi jejunale, măduva hematogenă şi în cazuri excepţionale poate afecta şi ţesutul cardiac.

Simptome și tipuri Cele mai mutle cazuri de parvoviroză sunt înregistrate la căţeii cu vârste cuprinse între 6-16 săptămâni, rasele cele mai predispuse fiind reprezentate de Labrador, Ciobănesc german, Rottweiler, practic este vorba de rasele cele mai des întâlnite.

Exprimarea clinică este influenţată de imunitate, prezenţa altor paraziţi, enterobacterii cât şi a condiţiilor igienice deficitare şi suprapopularea adăposturilor.

Totuşi, în cuiburi pot fi în întâlniţi indivizi sănătoşi şi indivizi care prezintă semne clinice de boală.

Puii cu semne clinice prezintă depresie, anorexie, vomă (cu sau fără viermi), diaree profuză hemoragică, emaciere, tahicardie, mucoase uscate şi palide, durere şi discomfort abdominal.

Diagnostic Diagnosticul parvovirozei

trebuie să ţină cont de contextul epidemiologic, examenul clinic cât şi de examenul de laborator. Pe fondul semnelor clinice, a lipsei vaccinărilor cât şi a contextului anamnetic se recomandă efectuarea examenului hematologic (hemo-leucogramă), biochimic (evaluarea statusului organelor interne), radiologic şi ecografic (corpi străini, invaginaţie).

Se pot efectua şi teste rapide din fecale tip Snap, însă utilizarea lor poate fi limitată de vaccinările recente care pot modela răspunsul în direcţia unui fals pozitiv. Datorită timpului scurt de eliminare a virusului prin fecale (limitat la 12 zile post infecţie), aceste teste pot furniza şi rezultate fals negative.

Destul de infrecvent se pot folosi şi teste precum PCR, teste de hemaglutinae sau de microscopie electronică. Evaluarea hemo-leucogramei reprezintă însă cea mai utilă abordare în diagnosticul parvovirozei, astfel, lipsa leucocitelor pe frotiuri având valoarea unui diagnostic de certitudine.

Tratament Tratamentul parvovirozei este unul destul de complex, astfel, se recomandă administrarea de antibiotice (conform antibiogramei), antivomitive, protectoare gastrice, antihelmintice, vitaminoterapie şi cel mai important, reechilibrare acido-bazică şi electrolitică.

Studiile arată faptul că tratamentul prezintă o rată de succes de 50% la pacienţii la care se aplică schema de terapie, susţinut, minim de 2 ori pe zi, Pagina 107

pe o durată medie de 7-10 zile (refacerea epiteliului intestinal durează 14 zile).

Prevenire Singura metodă eficientă de prevenire o reprezintă vaccinarea căţeilor, începând cu vârsta de 9 săptămâni cu vaccin mono(parvo) sau trivalent (care conţine virusul parvo cât şi alte suşe virale), urmat de un rapel cu un vaccin polivalent peste 3 săptămâni (12 săptămâni), urmat de încă un rapel cu vaccin polivalent (se include şi vaccinul antirabic la acest rapel) la o distanţă tot de 3 săptămâni (15 săptămâni), urmat de un rapel cu vaccin polivalent la vârsta de 1 an de zile. După încheierea acestei scheme de vaccinare, pacienţii prezintă imunitate împotriva parvovirozei pe viaţă.

Tulpina de parvovirus este foarte rezistentă în mediu, rezistând până la 6 luni sau chiar mai mult. Pentru neutralizare, se pot folosi produse cu clor în diluţie de 1:32.

Note personale Este foarte important pentru proprietari cât şi pentru crescătorii de câini să împiedice contactul căţeilor în vârstă de sub 3 luni cu alte animale pentru a evita o posibilă infecţie cu acest virus.

Nu se recomandă vaccinarea mai devreme de 6-7 săptămâni deoarece toţi puii prezintă imunitate maternală. Administrarea vacinurilor înainte de această vârsta se va solda invariabil cu epuizarea anticorpilor maternali prin neutralizarea vaccinului administrat. Înainte de începerea schemei de vaccinare, atât puii cât şi femela trebuie deparazitaţi intern, în paralel, începând cu vârsta de 2 săptămâni cu rapel din 2 în 2 săptămâni până la vârsta de 8 săptămâni. Pentru o abordare mai ţintită, se pot colecta probe de fecale atât de la mamă cât şi de la pui din 3 zile consecutiv pentru efectuarea examenelor coproparazitologice.

Aceste scheme de prevenţie se aplică exclusiv căţeilor care nu provin din canise.

Pagina 108

Veterinarul Pet

laborator radiologie veterinară 4vet

Str. Răspântiilor nr 30 sector 2 București România

M: 0722 644 369 0723 262 302 0745 528 426 F: 021 210 26 09

E: radiologie@radiologie4vet.ro radiologieveterinara@gmail.com W: www.radiologie4vet.ro

Pagina 109

Pagina 110

Veterinarul Pet

Cum îți văd câinii emoțiile

câinii văd expresiile faciale în mod diferit

m

odalitatea de a privi a câinilor este similară comportamentului social uman: câinii văd expresiile sistematic, preferând ochii. În plus, expresia facială alterează comportamentul de a privi al acestora, mai ales în cazul unei amenințări.

Un studiu recent efectuat în cadrul Universității Helsinki arată că modalitatea de a privi a câinilor este similară comportamentului social uman: câinii văd expresiile sistematic, preferând ochii. În plus, expresia facială alterează comportamentul de a privi al acestora, mai ales în cazul unei amenințări.

Studiul a fost publicat în Jurnalul Științific Plos One.

Fețele amenințătoare evocă un răspuns unic la câini Studiul a folosit un tracker al privirii pentru a arăta cum văd câinii expresiile faciale ale câinilor și oamenilor. Câinii se uită mai întâi în zona ochilor și examinează ochii mai mult decât zona nasului sau pe cea a gurii. Caracteristicile unor expresii specifice speciilor le-au atras atenția, de exemplu botul câinilor amenințători.

Cu toate acestea, câinii și-au bazat percepția expresiilor faciale pe întreaga față.

Fețele amenințătoare au provocat prejudecăți atenționale, care se pot baza pe un mecanism evolutiv de adaptare: sensibilitatea de a detecta și de a evita amenințările reprezintă un avantaj de supraviețuire. Un lucru interesant a fost observat: comportamentul de a privi al câinilor a fost diferit în funcție de speciile care le-au fost arătate: câinii au privit mai mult timp fețele amenințătoare ale câinilor ce le-au fost arătați decât fețele amenințătoare ale oamenilor, în cazul cărora au avut mai degrabă un răspuns de evitare.

Semnalele de pericol care transportă diferite valabilități biologice sunt, cel mai probabil, procesate prin căi neurocognitive diferite.

“Strategia de comportament tolerant a câinilor vis-a-vis de oameni poate explica parțial rezultatele.

Pagina 111

Sursa: journals.plos.org

Domesticirea a dotat câinii cu o sensibilitate în ceea ce privește detectarea semnalelor de amenințare pentru a le răspunde cu semnale de împăcare pronunțate”, spune cercetătorul Sanni Somppi de la Universitatea din Helsinki.

Rezultatele sprijină punctele de vedere ale lui Darwin legate de sentimentele animalelor Aceasta este prima dovadă de existență a unui model de privire legată de emoții la non-primate. În urmă cu 150 de ani, Charles Darwin a înaintat ideea că analogiile în formă și funcție ale emoțiilor umane și ale celor animale sugerează rădăcini comune evolutive.

Rezultatele cercetărilor științifice moderne recente susțin ideile lui Darwin.

Pagina 112

Veterinarul Pet

Explorarea minții câinilor cu metode prietenoase Un număr de 31 de câini din 13 specii diferite au participat la studiu. Înaintea experimentului câinii au fost dresați să stea în fața unui monitor fără să le fie dată această comandă și fără să fie contenționați. Câinii au fost extrem de motivați să efectueze sarcina, din cauza metodei pozitive de dresaj.

Studiul face parte dintr-un proiect de colaborare a Facultății de Medicină Veterinară și a Științelor Comportamentului din cadrul Universității Helsinki și Departamentului de Inginerie Biomedicală și Neuroștiință, din cadrul Universității Alto. Anterior acestui studiu, grupul de cercetare al profesorului Outi Vainio de la Universitatea Helsinki a descoperit că obiectele informative din punct de vedere social, cum ar fi fețele familiare și interacțiunea socială din imagini, atrag atenția câinilor.

Primul cabinet privat de cardiologie veterinară din România

Pe 750 ste 0 caz de rez uri olv ate !

CARDIOLOGIE CHIRURGIE STOMATOLOGIE ECOGRAFIE CONSULTAȚII TRATAMENTE

ÎNTREȚINERE

CABINET MEDICAL VETERINAR DOCTOR’S VET UNIVERS www.doctorvet.ro Str. Gazelei nr.35, București 0744776563 SAU 0755208777

Pagina 113

Pagina 114

Veterinarul Pet

Un nou studiu sugerează că Mâncarea de pisici cu aromă de pește poate contribui la hipertiroidismul felin

Î

n ultimele decenii, numărul pisicilor diagnosticate cu hipertiroidism a crescut. Potrivit rapoartelor cercetărilor de până acum, există mai mulți factori care pot fi considerați responsabili pentru declanșarea acestei afecțiuni, printre care se numără și expunerea la substanțe ignifuge.

Un nou studiu sugerează că mâncarea pentru pisici cu aromă de pește ar putea fi printre vinovați. Studiul efectuat de American Chemical Society a fost publicat recent în revista Environmental Science & Technology.

Hipertiroidia este o tulburare hormonală care poate provoca la pisici pierderea în greutate, hiperactivitate, agresivitate, vărsături, precum și alte simptome. Nimeni nu știe sigur ce anume cauzează această afecțiune. Unele studii au sugerat însă o legătură între poluanții din mediu, inclusiv bifenii policlorurați (PCB) și eteri de difenil polibromurați (PBDE), care au fost interziși în multe țări, pentru pericolul potențial asupra oamenilor. Studii anterioare au detectat acești compuși și produse secundare lor în probele de sânge ale pisicilor. Dar produsele secundare, care pot avea, de asemenea, efecte toxice ar putea proveni natural din alte surse, cum ar fi peștele, un ingredient comun în mâncarea pentru pisici. Hazuki Mizakawa,

Kei Nomiyama și colegii acestora au dorit să investigheze dacă pisicile au fost expuse la acești compuși de la hrana cu aromă de pește.

Cercetătorii au testat hrană pentru pisici și probe de sânge de la pisici. De asemenea, au efectuat în laborator diverse simulări privind modul în care corpul unei feline ar prelucra diverși PCB sau compuși înrudiți PDBE. Rezultatele testelor au arătat că niveluri ridicate de produse secundare în sânge, provenind cel mai probabil de la mâncarea cu aromă de pește și nu de la expunerea poluanților din mediu.

Sunt necesare însă studii mai amănunțite pentru a clarifica dacă acești metaboliți contribuie în mod specific la hipertiroidism.

Sursa: pubs.acs.org - American Chemical Society

Pagina 115

O ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ PENTRU O PISICĂ SĂNĂTOASĂ Dr.Cătălin Mitra Discovery Vet Piteșt

P

isicile care trăiesc în casele noastre sunt animale de pradă cu adevărat interesante.

Aceste animale de companie au o frecvență de alimentare normală de 7- 20 de ori pe perioade de 24 de ore.

Pagina 116

Veterinarul Pet

Sunt unice prin modul în care corpul lor reacționează la privarea de hrană și da, chiar dacă trăiesc afară, și nu în casă, pisicile tot se hrănesc cu aceeași frecvență. Hrănirea în locații diferite și varietatea alimentară pot face parte dintr-un plan natural de hrană al pisicilor. Acestea sunt principii după care specialiștii în nutriție felină consideră că ar trebui să ne hrănim pisicile.

Mare parte din afecțiunile inflamatorii cronice - care afectează pielea, urechile și tractul gastro-intestinal sunt adesea legate de o expunere cronică la un singur tip de hrană. Și pisicile în vârstă pot beneficia de varietatea tipurilor de hrană și a oportunităților de a o procura din diverse locații.

Trebuie să știți, de asemenea că pisicilor nu le place hrana rece. În habitatul ei natural, pisica nu va cruța niciodată o pradă. Cea mai rece masă a pisicii ar trebui să fie, în cel mai rău caz, la temperatura camerei.

Sfatul experților pentru proprietarii de pisici este să nu țină niciodată mâncarea acestora în frigider. Pentru a se menține umiditatea, puteți folosi capace pentru cutiile de mâncare, dar lăsați mâncarea pe masă în bucătărie.

Dacă ați oferit vreodată mâncare rece pisicilor, ați putut observa lipsa lor de interes.

Majoritatea specialiștilor recomandă acum consumul zilnic de conserve pentru hrana pisicilor. Mese multiple de-a

lungul zilei și de-a lungul nopții.

Dacă nu ați învățat pisicile de mici să mănânce mancare umedă, este foarte posibil să refuze să mănânce. Pe termen lung însă, trebuie să vă asigurați că oferiți pisicii o mâncare premium, fie că este uscată, fie că este umedă.

O mâncare umedă ieftină este posibil să nu fie cu nimic mai bună decât o mâncare de calitate, dar uscată. O dietă sănătoasă conține atât hrană uscată cât și mâncare umedă, astfel puteți evita problemele dentare precum gingivitele.

Bolul de apă trebuie să fie mereu la dispoziția pisicii, pus în alt loc decât cel de mâncare.

Pisicile au nevoie de o hidratare adecvată pentru a preveni problemele renale datorate deshidratării.

Pentru o pisică sănătoasă, programați cel puțin o vizită anuală la cabinetul veterinar.

Problemele de sănătate pot fi observate din timp, iar medicul veterinar vă va ajuta să mențineți animalul dumneavoastră de companie sănătos și jucăuș.

Pagina 117

Afecțiunea are determinare genetică și perioada de apariție și evoluție a bolii este variabilă, cuprinsă între 8 luni și 4 ani.

Cel mai uzual examen pentru depistarea bolii este cel ecografic. Se pun în evidență formațiuni chistice de dimensiuni variabile în structura parenchimului.

Din păcate, nu există tratament. Depistarea precoce a bolii poate prelungi speranța de viață a pacientului.

Se recurge la: • dietă pentru protecția funcției renale; • medicație pentru ușurarea filtrării renale; • evitarea stărilor de stres prelungic (călătorii lungi, aglomerări de animale în felise sau pensiuni).

Boala polichistică renală Rinichiul polichistic. PKD Dr. Ludovic Bacușcă Alfasan Iași

O

suferință tăcută, asimptomatică a rinichiului manifestată clinic atunci când distrucția parenchimului renal este de aproximativ 40-50 %.

Ecografic, este caracterizată prin prezența unuia sau mai multor formațiuni chistice localizate în corticala renală.

Pagina 118

Veterinarul Pet

Simptomele, deseori trec neobservate: - slăbire progresivă; - stare de somnolență; - apetit selectiv, capricios.

Rasele de pisici predispuse la această boală sunt: Persana Angora, British și metișii acestor rase. Sunt și alte rase de pisici și câini (terrieri) la care incidența bolii este mai scăzută.

Determinarea biochimică a funcției renale cel puțin de 2 ori pe an ne canalizează conduita terapeutică viitoare.

Sugestii: Orice proprietar ce deține o pisică din aceste rase trebuie să-i realizeze un examen ecografic începând cu vârsta de un an.

Atunci când achiziționați un pui de pisică din aceste rase, cereți referințe despre starea de sănătate a părinților (eventuale ecografii renale, analize biochimice renale).

Respectați indicațiile medicului veterinar legate de controalele periodice, analizele de sânge și dietele prescrise.

Cabinet veterinar ALFASAN

Servicii cabinet: Medic veterinar Ludovic Bacușcă Str. Podul de Piatră nr.5, Iași 0332107733 www.alfasan.ro

• • • • • •

Consultații de specialitate Cosmetică și toaletaj canin Imagistică veterinară Ecografie generală Radiologie digitală Intervenții chirurgicale

Program cabinet • • •

Luni -Vineri: 08:30 - 18:00 Sâmbătă: 08:30 - 15:00 Duminică: închis

Pagina 119

Echipament esențial pentru proprietarii de pisici

? a c i s i P a t s o Cât te va c Zgardă 10 - 50 de lei

Jucării speciale pentru pisici - 50 lei/an

are n i r e t c i i ve i v r e ri s u ț ei e r P 00 l 1 0 300

5 15 0 ală u n ă a ț a i v ul tați e an de l Cons u m i r 15 0 p i r e u t in ăta Va c c e săn d t e rn lei r e, c a a p i c M i c ro e l e i elei d ăpuș 25 0 c i ș 0 300 i uric - 15 ă-p i z a re l n i r r e e t t S luni re ex 8 0 l e i i a e t r i t z a a r ăl Depa unar - 40 o d at l ă t te r n cos a re i n t i z a r i Depa 0 de lei 00 le 1 8 u 30 p e nt r l - 50 e a s u r n e div in a e n te 0 l e i Va c c m a t a - 10 0 z e, t r A n a l i ț e - 10 0 0 lei 0 n 2 e g r u 00 ie - 1 s a n a Eu t

Pagina 120

Veterinarul Pet

Sisal cu căsuță și bază învelită în pluș - 100 lei

Cușcă transport 70- 150 de lei

?

Litieră 20 - 50 de lei

Culcuș - preț 30- 250 de lei

Accesorii îngrijire blană - în jur de 60 de lei Stativ castroane - mâncare/apă 140 de lei Pagina 121

Pagina 122

Veterinarul Pet

Maine Coon Testarea pentru boli infecţioase În momentul achiziţionării, toţi puii de pisică şi pisicile adulte ar trebui izolate de alte feline pentru o perioadă de patru săptămâni, pentru a fi observate în vederea descoperirii unor eventuale semne de boală.

La finalul acestei perioade de izolare, pisicile/ puii de pisică ar trebui testaţi pentru leucemia felină (FeLV) şi virusul imunodeficienţei feline (FIV), ceea ce presupune simpla recoltare de câţiva mililitri de sânge. Puii de pisică/ pisicile care sunt pozitive pentru oricare din aceste două virusuri trebuie să fie retestate şi ţinute în izolare strictă până când se vor afla rezultatele testelor de confirmare.

Ambele virusuri sunt contagioase (FeLV mai mult decât FIV), incurabile şi în cele din urmă fatale.

Cu toate acestea, pisicile pot trăi cu FIV o lungă perioadă de timp (până la câţiva ani), dacă li se asigură îngrijire medical veterinară adecvată. Este imperativ necesar ca aceste virusuri să fie eliminate din crescătorii.

Testele de sânge pentru peritonita infecţioasă felină (FIP) nu prezintă o specificitate ridicată pentru această afecţiune; în orice

caz, dacă se realizează testarea titrului de anticorpi la o pisică clinic sănătoasă, atunci rezultatul negativ este probabil semnificativ. (de exemplu: pisica nu a fost expusă la coronavirusul felin).

Un rezultat pozitiv la testarea anticorpilor de sânge poate indica expunerea pisicii la un virus înrudit virusului PIF, dar nu letal, coronavirusul enteric felin (FECV), sau poate indica faptul că pisica poate avea peritonită infecţioasă felină. Există numeroase cercetări în curs de desfăşurare privind peritonita infecţioasă felină.

Peritonita infecţioasă felină poate fi diagnosticată în mod definitiv prin examen histopatologic (examinarea microscopică a ţesutului suspicionat ) din ţesut obţinut prin chirurgie exploratorie sau necropsie (examinare postmortem). În orice caz, un titru crescut de anticorpi anti FIP (şi care continuă să crească în timp), alături de celelalte semne clinice caracteristice acestei afecţiuni sugerează faptul că pisica are această boală incurabilă şi fatală.

Vaccinarea Protocolul minim de vaccinare include vaccinarea împotriva panleucopeniei feline (distemper felin), a calicivirozei Pagina 123

şi a herpesvirusului felin (un vaccin trivalent) la vârsta de 9 şi 12 săptămâni. Se recomandă începerea protocolului de vaccinare la vârsta de 6 săptămâni.

Dacă într-o felisă izbucneşte un focar de caliciviroză sau herpesviroză, atunci se recomandă utilizarea unui vaccin intranazal împotriva acestor două virusuri la vârsta de 3 săptămâni, vaccinurile tri sau tetravalente administrânduse apoi începând cu vârsta de 6 săptămâni. Dacă este necesar, pisicile se pot vaccina şi împotriva chlamidiei, care cauzează o afecţiune respiratorie (acest vaccin poate fi inclus în produsele tetravalente); în orice caz, imunitatea instalată împotriva virusului chlamidiei este mai scurtă decât cea faţă de celelalte afecţiuni respiratorii şi ar trebui administrat un rapel la intervale de 6 luni, pentru a obţine o eficacitate maximă.

Sunt disponibile produse care conţin numai vaccinul contra chlamidiei, care pot fi utilizate în acest scop dacă este necesar. În acest moment se recomandă rapeluri anuale cu vaccinuri trivalente în cadrul crescătoriilor de pisici, deşi există studii în desfăşurare privind durata exactă a imunităţii instalate postvaccinal. În ceea ce priveşte pisicile castrate/ sterilizate care trăiesc strict în casă, fie individual, fie în grupuri mici, după ce se administrează rapelul la vârsta de aproximativ un an, rapelurile următoare trebuie Pagina 124

Veterinarul Pet

realizate cu vaccinuri vii, la fiecare 3 ani, conform publicaţiilor recente ale Asociaţiei Americane a Practicienilor de Medicină Felină (AAFP).

Principalele vaccinuri utilizate sunt cele care acţionează împotriva panleucopeniei (distemper felin), calicivirozei şi herpesvirozei. AAFP recomandă de asemenea administrarea vaccinului antirabic o dată la 3 ani (folosind un produs licenţiat, cu administrare o dată la 3 ani, nu un vaccin antirabic anual), unde este impus prin lege. Aveţi în vedere faptul că Asociaţia Medical Veterinară din Canada (CVMA) nu a schimbat recomandările protocolului de vaccinare, deoarece riscul de fibrosarcom asociat cu vaccinarea este considerat scăzut, riscul de a contacta o boală infecţioasă este necunoscut şi statisticile privind durata imunităţii postvaccinale instalate iau în considerare titrul anticorpilor, nefiind realizate pe baza studiilor infecţiei inoculate artificial. CVMA avertizează veterinarii că sunt răspunzători de utilizarea corectă a vaccinurilor (de ex: să nu utilizeze vaccinuri etichetate a fi anuale doar o dată la 3 ani). Această problemă va fi probabil decisă în mod definitiv în câţiva ani.

Pisicile folosite la montă trebuie să fie vaccinate cu 2-3 săptămâni înainte de a se reproduce. Pisicile gestante nu trebuie vaccinate cu vaccin viu sub nicio formă; în orice caz, dacă la o pisică gestantă s-a depăşit cu prea mult timp data vaccinării anuale, atunci ar trebui vaccinată cu un vaccin trivalent inactivat la mijlocul perioadei de gestaţie (cu aproximativ 3-4 săptămâni înaintea datei aproximative a parturiţiei). Astfel se va putea dezvolta un titru adecvat de anticorpi atât în sângele pisicii cât şi în colostru (odată ce pisoii se vor naşte).

Există diverse vaccinuri disponibile pentru virusul leucemiei feline, care sunt atât sigure cât şi eficiente, dar totuşi nu toate vaccinurile prezintă aceeaşi eficacitate.

Vaccinarea împotriva leucemiei feline este opţională şi nu este necesară din punct de vedere medical într-o crescătorie de pisici complet închisă, în cadrul căreia se izolează şi testează pentru FIV şi FeLV orice

pisică nou introdusă, aşa cum am descris anterior. În orice caz, reprezintă o măsură suplimentară de protecţie în felisele în care monta se realizează cu masculi din afara felisei. Vaccinarea împotriva leucemiei feline nu înlocuieşte testarea minuţioasă pentru aceste boli.

Dacă în cadrul unei felise, pisicile sunt ţinute şi afară, sau există indivizi care sunt ţinuţi şi afară şi în casă, atunci vaccinarea împotriva FeLV este recomandată.

Aceste pisici sunt considerate a fi încadrate în clasa de risc, deoarece pot interacţiona cu pisici cu status FeLV necunoscut, această afecţiune putând fi transmisă prin contact repetat cu o pisică infectată chiar dacă sunt despărţite de un gard de sârmă.

Prima vaccinare se realizează la vârsta de 9 săptămâni sau mai târziu, cu un rapel iniţial 3 săptămâni mai târziu. Rapelurile anuale sunt recomandate la pisicile susceptibile. Se recomandă de asemenea testarea pisicilor înainte de a fi vaccinate; nu este nocivă vaccinarea unei pisici FeLV pozitive, dar nici nu este nici folositoare, putând da un fals sentiment de securitate.

Momentan, nu există disponibile vaccinuri împotriva FIV. Din fericire, acest virus este mai puţin contagios, transmiţânduse fie prin sângele infectat (de exemplu prin bătaie) sau prin contact sexual. Atât pisicile care Pagina 125

sunt utilizate pentru reproducţie, cât şi cele care nu stau exclusiv în casă sunt susceptibile. Virusul imunodeficienţei feline este înrudit cu virusul imunodeficienţei umane (HIV), dar nu se transmite la oameni.

Există pe piaţă un vaccin intranazal aprobat de FDA împotriva PIF (Primucell). Este considerat a fi sigur, deşi eficacitatea sa este discutabilă, utilizarea sa nefiind o rutină în rândul medicilor veterinari. Un alt dezavantaj al acestui vaccin îl constituie faptul că postvaccinal se Pagina 126

Veterinarul Pet

dezvoltă anticorpi care interferează cu testele serologice performate în mod uzual (dar care nu au o specificitate ridicată), astfel încât un rezultat pozitiv la o pisică vaccinată este dificil de interpretat.

Este disponibil de asemenea un vaccin care poate fi utilizat în cadrul terapiei dermatofitozelor, denumite în mod obişnuit micoze (cauzate adeseori de Microsporium canis, o ciupercă). Cel mai comun agent etiologic al micozelor este reprezentat de o ciupercă cu înalt grad de contagiozitate în rândul pisicilor, câinilor şi

omului. Există şi alte specii de ciuperci ce pot determina apariţia micozelor, acest vaccin nefiind folositor în tratamentul acestora.

Diagnosticul definitiv se realizează prin prelevarea probelor de păr de la pisicile suspecte de boală şi etalarea lor pe un mediu de cultură; în orice caz, micozele prezintă semne clinice la nivel cutanat oarecum specifice, astfel încât veterinarul poate elabora un diagnostic prezumtiv de micoză pe baza acestora.

Vaccinul nu are rolul de a preveni dezvoltarea micozelor, dar pare să îmbunătăţească răspunsul imunitar al pisicilor bolnave şi le permite să se recupereze mai repede decât cele nevaccinate. Micozele necesită adesea tratament agresiv, de lungă durată, care poate include o combinaţie de băi topice, medicamente administrate pe cale orală, dezinfectante și vaccinare.

Vaccinarea împotriva rabiei poate fi necesară la pisici și la puii de pisică în cadrul anumitor judeţe și oraşe. În anumite state este de asemenea necesar ca pisicile şi puii de pisică să fie vaccinaţi înainte de a le fi permis accesul în ţară. Rabia este extrem de rară în cazul pisicilor care trăiesc exclusiv în apartament, deoarece trebuie să fie muşcate de un animal purtător de rabie pentru a contacta boala. În funcţie de zona țării în care locuiţi, rabia poate avea o prevalenţă crescută în cadrul populaţiei de dihori, vulpi, sconcşi şi/ sau lilieci. Pisicile

care trăiesc şi în casă dar şi afară trebuie vaccinate împotriva rabiei chiar dacă acest lucru nu este impus de lege, excepţie făcând statul Hawaii şi alte câteva ţări în care vaccinarea antirabică nu se practică, aceste ţări fiind indemne.

Rabia reprezintă o problemă de sănătate publică, dat fiind faptul că oamenii pot contacta boala de la animalele domestice şi sălbatice.

Rabia este invariabil fatală pentru animale şi poate fi fatală şi pentru oameni, dacă aceştia nu sunt trataţi înaintea instalării simptomelor. În prezent, sunt raportate mai multe cazuri de rabie la pisici decât la câini.

Paraziţi Este extrem de important să vă menţineţi pisicile de apartament fără paraziţi externi şi interni. În cadrul paraziţilor interni, teniile sunt cele mai uşor de identificat (proglotidele, sau pachetele de ouă arată ca boabele de orez, şi când sunt „proaspete” sunt mobile), cele mai comune specii care afectează pisicile fiind transmise prin intermediul puricilor.

Controlul teniilor presupune medicaţie administrată oral şi eradicarea puricilor, altfel pisicile se vor infecta din nou. Viermii rotunzi şi cei cu cârlig sunt rari în cadrul crescătoriilor de pisici care trăiesc numai înăuntru, dar dacă pisicile devin parazitate, boala este controlată foarte uşor cu medicaţie pe cale orală.

Pagina 127

Paraziţii externi sunt reprezentaţi de purici, căpuşe şi acarieni (care se pot dezvolta la nivel cutanat sau auricular). Nu toate otitele sunt cauzate de acarieni; un simplu examen microscopic realizat din secreţia auriculară de către veterinarul dvs poate detecta acarienii sau ouăle acestora, dacă există. Acarienii care se dezvoltă la nivelul pielii (determină râia cutanată) apar din fericire foarte rar la pisici, mai ales la cele ţinute strict în casă. Acarienii se tratează de obicei foarte uşor.

Puricii sunt larg răspândiți şi reprezintă o problemă pe tot parcursul anului. Puricii sunt cea mai comună cauză a dermatitei alergice la pisici, reprezintă vector de transmitere pentru cea mai comună specie de tenie, iar

Pagina 128

Veterinarul Pet

infestaţiile severe pot determina anemia sau chiar moartea puilor de pisică. Nu se poate garanta faptul că în crescătoriile de pisici nu există purici, chiar dacă acestea sunt ţinute strict înăutru şi nu intră în contact cu câini. Controlul puricilor implică tratarea pisicilor, a casei şi adesea şi a curţii. În general trebuie evitate şampoanele sau alte produse dacă acestea nu sunt specifice felinelor; câinii pot tolera foarte multe produse care pentru pisici sunt toxice. Produsele care conţin piretrine (extract de gălbenele) sunt cele mai sigure şi eficiente produse utilizate în controlul infestaţiilor cu purici la pisici. Regulatorii de creştere ale insectelor îmbunătăţesc foarte mult eficienţa tratamentului antipurici

şi includ metopren (Precor) şi fenoxicarb, care se găsesc în unele spray-uri şi „bombe” antipurici, precum şi lufeneron (Program); Produse topice noi precum Advantage şi Frontline sunt extrem de eficiente în eliminarea puricilor adulţi, o singură doză având efect o lună. Proban, un produs oral elaborat pentru a fi utilizat la câini, a fost folosit şi la pisici un timp îndelungat fără a fi aprobat; în orice caz, acum există pe piaţă produse mai bune şi mai eficiente, care sunt aprobate pentru a fi utilizate la pisici, incluzând Program, Advantage şi Frontline.

Modalităţi mai „naturiste”” de a controla infestaţiile cu purici includ tratamentele cu borax și pământ diatomic, dar şi şampoanele pe bază de citrice. Îmbăierile, dat fiind faptul că sunt folosite pentru a lăsa o peliculă de substanță activă reziduală la nivel cutanat, sunt mai puţin sigure pentru pisici şi câini şi trebuie realizate cu grijă. Toate produsele împotriva puricilor trebuie să fie utilizate în conformitate cu prospectul acestora.

Pisicile sunt susceptibile, de asemenea, la infestaţia cu viermi cardiaci. Au fost raportate cazuri de viermi cardiaci la feline în 38 de state din SUA. Larvele imature ale acestor paraziţi au ca vectori ţânţarii şi, deşi sunt mult mai frecvente la câini decât la pisici, pot avea consecinţe grave, putând cauza chiar moartea subită. În arealele în care viermii cardiaci au

o prevalență extrem de ridicată la câini, este recomandat să se realizeze prevenţia lunară împotriva acestora şi la pisici. Ţânţarii au acces în interiorul locuinţelor, viermii cardiaci fiind diagnosticaţi şi la pisicile care locuiesc numai înăuntru. Tratamentul acestei afecţiuni la pisici nu este la fel de sigur şi eficient ca în cazul câinilor.

Afecţiuni genetice Pisicile din rasa Maine Coon sunt, din păcate, subiectul a cel puţin două afecţiuni genetice (ereditare), şi anume displazia de şold (DS) şi cardiomiopatia hipertrofică (CH). Genele exacte care sunt incriminate în dezvoltarea acestor afecţiuni nu au fost încă identificate, dar cercetările continuă în speranţa că atât pisicile afectate cât şi cele purtătoare pot fi identificate la o vârstă fragedă. În prezent, diplazia de şold este diagnosticată prin radiografierea şoldurilor. Displazia de şold reprezintă o anomalie de dezvoltare a articulaţiei şoldului.

Este recomandat să se realizeze un set preliminar de radiografii ale şoldului la vârsta de aproximativ 8-12 luni, înainte ca pisica să fie folosită pentru reproducţie.

Radiografiile finale trebuie făcute la vârsta de 24 de luni. Se recomandă ca radiografiile să fie efectuate în cadrul unor cabinete veterinare cu medici specializați în radiologie veterinară. Copii Pagina 129

ale evaluării radiografice trebuie trimise crescătorului pisicii. Doar pisicile care nu prezintă displazie de şold (sau sunt evaluate cu calificativul bine sau excelent) pot fi folosite pentru reproducţie. Pisicile care suferă de displazie de şold, indiferent de gradul acesteia, nu pot fi folosite pentru reproducţie.

Cardiomiopatia hipertrofică este o afecţiune în cadrul căreia muşchiul inimii devine mult prea gros, ceea ce îi reduce din eficienţă, în cele din urmă instalându-se insuficienţa cardiacă şi/ sau embolismul (coaguli de sânge). Diagnosticul se confirmă prin intermediul ecocardiografiei (ecografie cardiacă), care trebuie realizată şi interpretată de către un specialist în cardiologie veterinară.

Unele pisici afectate prezintă murmur cardiac, pe când altele nu, aşadar absenţa acestuia nu implică faptul că pisica respectivă este sănătoasă.

Se recomandă ca prima ecocardiogramă să se realizeze înainte ca pisica să se reproducă, iar următoarea la vârsta de aproximativ doi ani. Această afecţiune se poate trata, dar poate determina moarte subită la pisicile tinere adulte dacă nu este diagnosticată din timp. Moartea subită a pisicilor folosite pentru reproducţie sau a puilor de pisică trebuie investigată prin necropsie (examinare postmortem) realizată fie de veterinarul dvs curent, fie de un anatomopatolog veterinar.

Pagina 130

Veterinarul Pet

Surzenia este o problemă în rândul pisicilor albe din orice rasă, incluzând pisicile din rasa Maine Coon.

Surzenia este asociată cu gena dominantă W, care produce fenotipul alb solid.

Aproximativ 60% din pisicile albe cu blana lungă sunt surde. Surzenia este cumva mai frecventă la pisicile albe cu ochi albaştri sau heterocromi, dar stastisticile arată că cele cu ochii verzi sau galbeni sunt mai predispuse la această afecţiune.

Absenţa sau prezenţa unei pete colorate pe capul unui pui de pisică nu indică predispoziţia acesteia la surzenie.

Pisicile surde nu trebuie folosite pentru reproducţie.

De asemenea, nu trebuie împerecheate pisicile albe între ele, deoarece probabilitatea ca urmaşii acestora să fie surzi, creşte. Se suspicionează faptul că împerecherea între pisici albe şi pisici care „au şi blană albă” (de exemplu tărcate cu alb, bicolore) creşte de asemenea probabilitatea naşterii de pui albi surzi.

Reproducţia Există multe resurse excelente care furnizează informaţii detaliate despre creşterea şi înmulţirea puilor de pisică. O pisică nu trebuie împerecheată înainte de vârsta de un an decât dacă a avut deja cel puţin două perioade de estru (călduri). Sub nicio formă nu trebuie împerecheat un pui de pisică de 8 luni în mod intenţionat.

Puii de pisică masculi pot fi potenţi şi capabili din punct de vedere fizic să se reproducă începând de la vârsta de 5 luni, deşi nu ar trebui folosiţi la reproducţie până ce nu împlinesc vârsta de 8 luni. Pisicile nu trebuie împerecheate mai mult de două ori pe an decât dacă la o fătare pisica a avut puţini pui (1-2 pui). Pisicilor ar trebui să li se asigure perioade de odihnă proporţionale cu numărul de pui pe care îi nasc. În mod ideal, masculii ar trebui să aibă, de asemenea, scurte perioade de odihnă între monte (aproximativ o săptămână).

Perioada normală de gestaţie pentru pisici este de 63-70 de zile, cel mai frecvent 63-67 de

zile. Perioada de gestaţie se evalueaăa numărând începând din prima zi de împerechere. Pisicile gestante trebuie hrănite cu o dietă de înaltă calitate, preferabil cu o formulă kitten/growth, pe parcursul gestaţiei şi lactaţiei. Suplimentele cu vitamine şi calciu nu sunt nici necesare și nici de dorit în cazul în care pisica este hrănită cu o dietă comercială, şi poate de fapt contribui la instalarea eclampsiei postpartum, o problemă ce ar fi de preferat să fie evitată. În orice caz, hrănirea suplimentară cu cantităţi mici de brânză de casă sau iaurt simplu este sigură şi acceptabilă. Hrănirea cu o dietă alcătuită în mod predominant din hrană uscată este mult mai practică şi confortabilă pentru pisicile aflate la sfârşitul gestaţiei şi în perioada de lactaţie, dat fiind faptul că este mult mai densă din punct de vedere nutriţional decât hrana umedă.

Temperatura corporală a unei pisici scade cu 0,5-1°C (adeseori până la 37,3°C sau mai puţin) cu 24 de ore înainte de parturiţie (naştere). Pisica trebuie să fie plasată într-un mediu izolat, liniştit, cald și curat, în care să dea naştere puilor. Se recomandă ca aceasta să fie izolată faţă de restul pisicilor cu o săptămână înainte de parturiţie, şi ţinută apoi izolată împreună cu puii până ce aceştia ajung la vârsta de 3 luni. În mod ideal, puii de la mame Pagina 131

diferite trebuie ţinuți izolaţi unii de ceilalţi pe cât posibil.

Pad-urile de unică folosinţă concepute special pentru oamenii cu incontinenţă urinară sunt ideale pentru a căptuşi culcuşul pisicii. Două sau trei rânduri de pad-uri pot fi aşezate unul peste celălalt şi apoi scoase pe măsură ce se murdăresc, pentru a stresa cât de puţin posibil pisica şi puii în primele lor ore de viaţă.

Ar trebui să fie câte o placentă pentru fiecare pui născut, iar pisica-mamă poate mânca una, pe toate sau chiar niciuna.

Pisica trebuie să spargă sacul care înveleşte fiecare pui imediat după parturiţie, să înceapă să-şi lingă puiul viguros (în mod special faţa/ capul) şi să rupă cu dinţii cordonul ombilical.

Omul trebuie să intervină în momentul în care pisica mamă nu reuşeşte să facă aceste lucruri (mai ales în cazul pisicilor aflate la prima lor parturiţie); sacul poate fi rupt cu mâinile curate, iar mucusul/ fluidul şters de pe faţa şi corpul puilor cu o mănuşă de toaletă curată sau cu un prosop. Cordonul poate fi tăiat cu o foarfecă sterilă (frecată cu alcool izopropilic), lăsând 1-2 cm ataşaţi de pui. Nu trageţi să smuciţi cordonul ombilical; presiunea excesivă poate cauza hernia ombilicală.

Pagina 132

Veterinarul Pet

Partea cordonului ombilical rămasă ataşată trebuie apoi curăţată imediat cu betadină (iod povidonă) sub formă de soluţie sau gel; gelul rămâne la acest nivel un timp mai îndelungat. Nu este nicio problemă dacă pisica linge această soluţie, dar ar trebui reaplicată ori de câte ori este nevoie, până ce cordonul se usucă (în aproximativ 24 de ore). Betadina ar trebui aplicată indiferent dacă pisica sau crescătorul rup cordonul ombilical, pentru a evita infectarea ulterioară a ombilicului.

Puii de pisica trebuie să fie încălziţi, curăţaţi şi uscaţi.

Ei nu îşi pot regla în mod adecvat temperatura corporală precum adulţii până la vârsta de câteva săptămâni. Cu toate acestea, în general nu este necesară utilizarea dispozitivelor de încălzire dacă puii sunt crescuţi în casă la o temperatură confortabilă, fără curenţi de aer; căldura corporală a pisicii-mamă este suficientă pentru a le ţine puilor de cald. Dacă este necesară utilizarea unei perne electrice, aceasta ar trebui setată la cea mai mică temperatură, cu un strat gros de prosoape peste pentru a ajuta la difuzarea căldurii, iar pisica trebuie să fie capabilă să-şi mute puii dacă culcuşul devine prea călduros. Pernele electrice trebuie verificate des,

pentru a evita supraîncălzirea.

Secreţiile vaginale ale pisicii (loşii) nu trebuie să persiste mai mult de 2-3 zile, şi nu ar trebui să aibă un miros respingător. O pisică care exprimă semne clinice de boală (letargie, apetit precar, febră, deshidratare, glande mamare calde, tari și inflamate etc) trebuie dusă la veterinar de urgenţă. Metritele (infecţiile uterine) şi mastitele (infecţiile glandelor mamare) pot fi extrem de serioase. În mod ideal, puii de pisică ar trebui cântăriţi zilnic folosind un cântar de bucătărie în primele lor 2-3 săptămâni de viaţă, apoi de două ori pe săptămână şi în cele din urmă o dată pe săptămână, până când sunt înţărcaţi. Există o mare variabilitate în ceea ce priveşte sporul de creştere al puilor de pisică, însă greutatea lor ar trebui să crească în mod constant. Dacă greutatea are tendinţa de a scădea sau de a rămâne constantă, atunci puii ar putea fi bolnavi şi/ sau nu sunt hrăniţi cum trebuie, şi trebuie luate măsuri imediate în acest sens.

Notă Aceste informaţii nu sunt oferite în scop de diagnostic sau tratament, fiind mai degrabă vorba de sfaturi în legătură cu îngrijirea şi creşterea pisicilor. Un medic veterinar nu poate diagnostica o afecţiune şi prescrie un protocol terapeutic corect fără a realiza o anamneză completă, un examen clinic şi, în funcţie de caz, alte proceduri clinice. Pentru probleme specifice în ceea ce priveşte sănătatea animalelor, vă recomandăm să apelaţi la medicul dvs veterinar.

Pagina 133

Cum să vă alegeţi pisica potrivită Pagina 134

Veterinarul Pet

P

isicile sunt animale de companie adorabile, dar a deţine una înseamnă timp şi bani. Dacă credeţi că vă doriţi o pisicuţă, ar fi bine să vă informaţi înainte, pentru a vă asigura că sunteţi pregătiţi pentru o asemenea responsabilitate. Dacă doriţi o pisică de rasă pură, trebuie să găsiţi o felisă cu reputaţie, deşi există posibilitatea să găsiţi un exemplar de rasă pură şi într-un centru de adopţii.

Sunteţi pregătit să aveţi o pisică?

şi şoareci pe jumătate devoraţi.

De asemenea, este A avea o pisică pare o necesar să vă pregătiţi idee bună, dar trebuie să casa în acest sens, vă gândiţi serios înainte ţinând obiectele care de a cumpăra sau adopta se pot sparge uşor în o pisicuţă. Gândiţi-vă locuri inaccesibile şi dacă o pisică s-ar potrivi eliminând pericolele stilului dvs de viaţă. Este potenţiale precum plante nedrept să lăsaţi pisicuţa de apartament care pot singură în casă pentru fi toxice pentru feline. perioade lungi de timp; Va trebui să găsiţi un loc ele par a fi independente, pentru litiera pisicii şi să dar au nevoie de vă obişnuiţi să o curățați interacţiune umană. în mod regulat.

Pisicile nesupravegheate care ies afară se pot pierde cu uşurinţă, pe când pisicile care stau doar în casă se pot plictisi şi pot adopta un comoprtament distructiv. Nu este o idee bună să vă luaţi o pisică dacă cineva din casă este alergic la pisici sau devine astmatic în preajma lor.

Pisicile pot fi costisitoare şi trebuie să vă asiguraţi că vă permiteţi costurile pe care le implică creşterea unei pisicuţe. Este vorba de o cheltuială iniţială când achiziţionaţi pisica, ce poate atinge sute de euro dacă este vorba de o rasă pură.

Gândiţi-vă bine, de asemenea, dacă aveţi copii mici, deoarece trebuie să-i învăţaţi cum să se comporte cu o pisică.

Evoluţia medicinei veterinare şi o mai bună înţelegere a dietei felinelor a dus la creşterea longevităţii pisicilor, acestea putând ajunge chiar şi la vârsta de 20 de ani.

A avea o felină aduce cu sine şi schimbări în casă: trebuie să vă aşteptaţi la păr de pisică pe piesele de mobilier şi ocazional la păsări

Costul de a avea o pisică poate ajunge la mii de euro pe parcursul vieţii sale. În America, asigurarea medicală ajută la acoperirea unei părţi

din serviciile medical veterinare, dar probabil nu şi a vaccinărilor, sterilizării şi tratamentelor dentare. În România, nu există încă asigurări medicale pentru animalele de companie, însă, cu siguranță, dacă piața o va cere, acest serviciu va fi disponibil în curând și la noi în țară. Va trebui de asemenea să cumpăraţi hrană, aşternut, litiere şi alte accesorii în mod regulat.

Dacă trebuie să plecaţi în concediu sau în delegație, va trebui să plătiţi pentru ca pisicuţa dvs să poată fi cazată într-o pensiune pentru animale, sau să aveţi pe cineva care să poată să o supravegheze în tot acest timp.

Decizia de a achiziţiona o anumită rasă Dacă doriţi o pisică de rasă pură, asiguraţi-vă că sunteţi la curent cu nevoile şi caracteristicile rasei respective. Dacă nu sunteţi siguri în această privinţă, este recomandat să luaţi în calcul mărimea, tipul blănii şi temperamentul.

Pagina 135

Rasele variază în mărime, între 5-9 kg.

Pisicile mari nu sunt potrivite pentru o viaţă într-un apartament mic.

Dacă doriţi o rasă cu blana lungă va trebui să o periaţi zilnic, altfel blana îi va deveni mată.

Pisicile cu păr scurt pot fi periate mult mai rar.

Temperamentul variază în funcţie de rasă – pisicile asiatice precum Siamezele şi cele din rasa Ocicat tind să fie active şi zgomotoase, pe când rasele cu structură compactă precum British Shorthair şi Persanele sunt de obicei mai calme.

Trebuie să vă gândiţi de asemenea la genul şi vârsta pisicii. Masculii sunt de obicei mai mari decât femelele şi mai sociabili, iar dacă vor fi castraţi nu vă vor face probleme. Dacă vă faceţi griji în privinţa educării unui pui de pisică, puteţi cumpăra sau adopta o pisică adultă. În cele din urmă, dacă sunt perioade lungi din zi în care nu este nimeni acasă, aţi putea lua în considerare achiziţionarea a două Pagina 136

Veterinarul Pet

pisici, astfel încât acestea să îşi ţină una alteia companie.

schimbare foarte mare în rutina dvs de zi cu zi.

Alegerea felisei Cea mai bună rasă potrivite pentru dvs Rasele de pisici sunt diferite în ceea ce priveşte mărimea, tipul blănii şi personalitatea.

Evaluaţi situaţia şi hotărâţi ce rasă s-ar potrivi cel mai bine stilului dvs de viaţă – de exemplu, pisicile cu blană lungă precum Persanele sunt companioni de viaţă extrem de frumoşi dar necesită periere zilnică.

Un nou membru al familiei Informaţi-vă foarte bine înainte de a vă lua o pisică sau un pui de pisică, mai ales dacă nu aţi mai avut înainte. O pisică este un minunat nou membru al familiei, dar poate reprezenta o

După ce aţi hotărât ce rasă de pisică vă

doriţi, cel mai bun loc de unde o puteţi achiziţiona este o felisă. Puteţi găsi pisici în ziare, online sau la pet shop-uri , dar în general aceste locuri ar trebui să fie evitate deoarece persoanele respective nu sunt experţi în feline. Nu este o idee bună să cumpăraţi un pui de pisică de la pet shop-uri deoarece nu puteţi fi siguri de provenienţa acestora.

Medicul dvs. veterinar vă poate recomanda o felisă sau puteţi căuta crescători în registrele de felise sau la expoziţiile de pisici – majoritatea persoanelor care duc pisici la expoziţie sunt şi crescători sau vă pot recomanda un crescător.

La felisă este recomandat să adresaţi multe întrebări, astfel încât să fiţi siguri că veţi primi o pisică sănătoasă.

Crescătorul vă va adresa la rândul său întrebări, pentru a se asigura că sunteţi suficient de responsabil

pentru a deţine o pisică şi vă puteţi permite să o îngrijiţi.

Un preţ mai ridicat poate reflecta o calitate sporită şi faptul că pisicuţa a beneficiat de o îngrijire şi atenţie deosebite din partea crescătorului. Unele felise oferă pisici potrivite pentru a fi animale de companie, dar şi pisici adecvate pentru a fi prezentate la expoziţii.

Pisicile potrivite pentru a fi animale de companie sunt la fel de sănătoase ca cele pentru expoziţie, dar pot avea defecte fizice minore pentru standardul rasei şi ar trebui să fie mult mai ieftine decât acestea din urmă.

Crescătorul poate să vă roage să semnaţi un consimţământ prin care să afirmaţi că nu veţi prezenta la expoziţie pisici care nu sunt vândute în acest scop, şi nici nu le veţi împerechea, pentru a evita perpetuarea unor exemplare care nu

sunt „de rasă pură”.

Este important să vedeţi toţi puii de pisică din aceeaşi mamă înainte de a decide pe care să îl luaţi. Un crescător bun vă va permite să observaţi puii de pisică şi cum interacţionează între ei.

Ar trebui de asemenea să vedeţi mama pisoilor şi să vă interesaţi de sănătatea acesteia.

Observând-o, vă veţi putea face o idee în legătură cu mărimea, înfăţişarea şi temperamentul puilor la maturitate.

Crescătorul poate deţine şi tatăl puilor – este recomandat să îl vedeţi. Crescătorul vă poate de asemenea informa şi în legătură cu speranţa de viaţă a rasei respective. Puiul de pisică ales de dvs trebuie să arate sănătos, să fie alert, cu tonus muscular bun, cu blană curată şi fără purici. Ochii trebuie să fie luminoşi, nu trebuie să existe secreţii oculare sau nazale, urechile trebuie să fie curate, fără cerumen, iar gingiile să fie roz.

Asiguraţi-vă că puiul Pagina 137

de pisică a fost (sau va fi) vaccinat, deparazitat şi testat pentru orice afecţiuni genetice la care rasa respectivă este predispusă.

Luaţi cu dvs acasă orice documente care certifică sănătatea pisicii în momentul în care o cumpăraţi.

Evitaţi să achiziţionaţi o pisicuţă care pare bolnavă, care a fost ţinută izolată de ceilalţi pui de pisică, în cazul în care consideraţi că puii de pisică au fost ţinuţi în condiţii proaste, ori dacă crescătorul nu pare să fie destul de informat

în legătură cu rasa respectivă sau în ceea ce priveşte sănătatea şi îngrijirea pisicilor.

Dacă nu sunteţi mulţumiţi puteţi vizita o altă felisă. Dacă totul decurge cum trebuie, este recomandat să vă luaţi acasă pisicuţa după ce a fost socializată şi educată în casă, la vârsta de aproximativ 12 săptămâni.

10 întrebări importante pe care trebuie să le adresaţi crescătorului De cât timp creşteţi pisici?

Pot avea referinţe de la medicul veterinar cu care colaboraţi şi de la foştii clienţi?

Care sunt caracteristicile de bază ale acestei rase – pisicuţa va fi potrivită pentru a fi animal de companie sau o pot duce la expoziţii?

Există boli genetice la care rasa este predispusă? A fost pisica testată pentru aceste boli în prealabil?

Cât timp ar trebui să aloc periatului?

Pisicuţa a socializat cu alte pisici? Este recomandat să o introduc altor animale de companie sau copiilor?

Aţi înregistrat pisica într-o bază de date ? Pot avea pedigree-ul în variantă printată ?

Pot avea un contract scris de vânzare - cumpărare care prezintă drepturile şi responsabilităţile părţilor şi include un consimţământ al faptului că pisica a fost examinată de un medic veterinar?

Voi avea posibilitatea să vă contactez dacă voi avea nevoie de sfaturi după ce aduc pisica acasă?

Pagina 138

Veterinarul Pet

ARISTOCATS CABINET VETERINAR TÂRGU NEAMT

Cel mai bun prieten al dvoastră Cea mai bună îngrijire medicală veterinară

!

Pentru mai multe informații sau pentru o programare la cabinetul veterinar Aristocats, contactați medicul veterinar titular Gabriela Chirilă pe email petsanivet@yahoo.com sau

! !

Cabinet veterinar Aristocats

Str. Ștefan cel Mare, Bl. M3, parter Târgu Neamț 0754-466-551

Oferim servicii de consultanță veterinară, ambulanță veterinară, tratamente la domiciliu, frizerie canină și felină, carnete de sănătate, microcipări, pașapoarte, deparazitări interne și externe, vaccinări, chirurgie oftalmică, tratament epilepsie, diabet, intervenții de mică și mare chirurgie, castrări, sterilizări, tratamente la animale de ferma, furaje, echipamente zootehnice.

!

Produsele și serviciile oferite de noi garantează calitatea, asigură eficiența și succesul în creșterea animalelor. Onorăm cu promptitudine și seriozitate comenzile acoperind o zonă importantă din orașul Tg. Neamț și împrejurimi atât pe ferme, cât și pe animale de companie.

Pagina 139

Luc

Există o proprietam r

Mortalăăă Pisica ta va adora această jucărie. Un pendul care se mișcă la fiecare atingere și pene care îi stârnesc interesul și imaginația pisicii. Jucăria estea realizată din pluș și are un preț mai mult decât accesibil. Jucăria este proiectată pentru a stârni instinctele de vânător ale pisicii tale și de a o încuraja să fie activă prin joacă. Penele pufoase montate pe arcurile metalice care se clatină nebunește în toate direcțiile vor fi o adevărată atracție pentru pisica ta. O găsiți de cumpărat aici: jucarie cu pene

Jucărie circuit cu șoarece Realizată din material de plastic, jucăria va reuși cu siguranță să-i crească pulsul pisicii tale! O singură atingere de lăbuță și mingea începe să se învârtă! Spațiile goale de pe suprafața jucăriei vor încuraja pisica să încerce să prindă mingea. O găsiți de cumpărat aici: jucarie cu șoarece

Pagina 140

Veterinarul Pet

crurile no astre

preferate

mulțime rii acestode lucruri grozav ra. Iată la e pentru pisici și p ce ne-am entru oprit pen tru acest număr.

Hrănă și joacă în același timp?

Nu există nimic mai interesant pentru pisici! Veți încuraja pisica să gândească și să fie abilă în același timp! Producătorii jucăriei promit că accesoriul învinge plictiseala și îmbunătățește digestia pisicilor. După ce puneți mâncarea în interiorul labirintului, puteți ajusta nivelul de dificultate al jucăriei, pentru a preveni supraalimentarea.

Centru de joacă Nu numai că pisica dvoastră va adora să se joace în acest centru special pentru ea, dar, când obosește, poate să tragă și un pui de somn. Realizat din materiale de calitate, centrul pe care l-am ales pentru prezentare este complex conceput astfel încât pisica dvoastră să se joace și odihni la nivelul lui.

Pagina 141

De ce iepurele meu...?

Comportamentul iepurilor de casă Răspunsuri la întrebările obișnuite

Pagina 142

Veterinarul Pet

D

e multe ori, iepurii ținuți în cuști, pet shopuri sau laboratoare nu sunt stimulați suficient sau nu au la dispoziție suficient spațiu fizic astfel încât să-și exprime comportamentul pe deplin. Proprietarii iepurilor de casă știu că aceștia sunt creaturi inteligente cu personalități distincte și un repertoriu întreg de personalități. Puțini indivizi se conformează comportamentului stereotip de ”drăguț și pufos” sau pasiv și timid. Vă gândiți să vă luați un iepure ca animal de companie? Explorați aceste întrebări obișnuite legate de comportamentul iepurilor de casă.

Legat de creșterea iepurilor. Este acest lucru normal?!

Iepurele meu vrea să ● mestece – tot! Este normal?

Mestecarea face parte din comportamentul normal al iepurilor. Este necesar să vă amenajați casa astfel încât să fie sigură pentru iepurele dvs, și pentru a preveni distrugerea lucrurilor de către acesta.

Asigurați-i iepurelui dvs alternative sigure, interactive de mestecat, astfel încât să-l țineți ocupat și să evitați ca acesta să se plictisească.

Dar în ceea ce privește ● săpatul?

Săpatul este un alt comportament normal al iepurilor, care aduce cu sine necesitatea de a ne “proteja” care se traduce ca ”iepure sălbatic care sapă pasaje subterane”. De mare ajutor ar fi să aveți lucruri precum cutii pentru săpat și țevi lungi de carton, care să îi ofere iepurelui dvs posibilitatea de a-și exprima și concretiza nevoia instictivă de a săpa.

● De ce iepurele meu

tocmai și-a mâncat fecalele?

Toate erbivorele mici, inclusiv iepurii, practică coprofagia, adică ingerarea fecalelor. De multe ori, nici nu realizați că iepurele face acest lucru, deoarece este posibil ca acesta să-și aplece capul pentru a avea acces la aceste fecale bogate în nutriente sau „cecotrope” în momentul în care acestea sunt eliminate de la nivelul anusului. Iepurii trebuie să își ingere cecotropele sau „fecalele de noapte” pentru a-și menține nivelul adecvat de proteine și vitamine. Iepurii pot de asemenea să-și mănânce fecalele uscate sub formă de bile.

●

De ce defecă iepurele meu în afara litierei?

Toți iepurii vor scăpa biluțe de fecale în afara litierei și în jurul cuștii, pentru a-și marca teritoriul. Aceasta nu înseamnă că nu este învățat la litieră!

Acest comportament este mai frecvent întâlnit la masculii adulți necastrați, deși chiar și iepurii castrați își pot marca noi zone în acest fel.

● De ce a început iepurele Pagina 143

meu să urineze în afara litierei?

Urinarea în afara litierei poate indica prezența unei infecții urinare și este recomandat să vă prezentați cu iepurele la medicul veterinar pentru a-l evalua.

Iepurele dvs ar putea ● de asemenea să simtă nevoia

să își marcheze teritoriul prin urinarea în afara litierei în urma unui eveniment stresant. Orice ar putea sa-l determine să se simtă nesigur, precum un nou animal de companie, musafiri în casă sau schimbarea locului cuștii pot determina o marcare a teritoriului mai “entuziastă”.

Când iepurii ajung la ● vârsta de 4-6 luni, hormonii

sexuali devin activi, iar aceștia încep să-și marcheze teritoriul.

Sterilizarea și castrarea îmbunătățesc obiceiurile legate de litieră și reduc marcarea teritoriului prin stropire.

Legate de vârstă și sex Iepurașul nostru este ● hiperactiv! Se va liniști pe parcurs?

Iepurii tineri sunt energici și foarte curioși. După vârsta de un an, majoritatea indivizilor devin mai calmi și previzibili.

●

Cât timp va trece până când comportamentul reproductiv al iepurelui va înceta în urma castrării/ sterilizării acestuia?

Castrarea și sterilizarea Pagina 144

Veterinarul Pet

îmbunătățesc obiceiurile legate de litiera și reduc agresiunea teritorială, stropirea și dorința de a se reproduce. Mulți iepuri intacți se vor masturba utilizând obiecte animate sau neanimate, în mod frecvent și viguros.

După ce animalul dvs de companie va fi sterilizat/ castrat, de obicei durează în jur de două săptămâni ca activitatea sexuală să înceapă să se diminueze. În general, durează două luni ca aceasta să dispară complet la majoritatea iepurilor masculi.

Aceasta perioadă poate fi mult mai scurtă, chiar de două săptămâni, în cazul femelelor. (sfârșitul activității sexuale poate dura chiar patru luni, și foarte rar chiar opt luni, la iepurii din rase de talie mare.)

Sunete și acțiuni normale

Iepurele mele scrâșnește ● din dinți. Ce înseamnă acest lucru?

Iepurii își pot scrâșni dinții din două motive foarte diferite, dar limbajul trupului și circumstanțele în care acest lucru se întâmplă ajută la diferențierea acestor două situații extrem de ușor. În primul rând, iepurii care prezintă sensibilitate la nivel dentar își scrâșnesc dinții într-o manieră mai înceată, percepându-se un scârțâit. Alte semne ale prezenței durerii pot include pierderea apetitului, evitarea mișcărilor, lipsa interesului față de mediul înconjurător și/ sau o

postură arcuită.

meu?

Torsul este un sunet de mulțumire, pe care iepurii îl scot uneori când sunt mângâiați sau li se întâmplă ceva plăcut. Dinții pocnesc ușor iar mustățile și capul tremură.

Iepurii sunt specii de pradă cu un simț dezvoltat al auzului și mirosului. Când sunt expuși la un potențial pericol, vor afișa un comportament instictiv, prin care să-i avertizeze pe ceilalți de pericolul simțit. Deși unii indivizi pot vocaliza, majoritatea iepurilor lovesc pământul cu picioarele din spate înainte de a-și căuta un loc în care să se ascundă.

Credeam ca iepurii sunt ● liniștiți! Ce reprezintă aceste sunete?

Țipătul sau guițatul sunt realizate ca ritual de împerechere, când curtează femelele, pentru a face rost de mâncare sau pentru a atrage atenția. Scâncitul sau schelălăitul ușor reprezintă sunete de iritare. De exemplu, un iepure care nu vrea să fie ridicat poate scânci.

● De ce tropăie iepurele

De ce iepurele meu este ● atât de activ dimineața? În sălbăticie, iepurii petrec majoritatea zilei în vizuine, ieșind la apus și la răsărit pentru a căuta hrană. În casele noastre, nu este un lucru ieșit din comun pentru aceștia să se repeadă prin cameră în cercuri Pagina 145

pentru aproximativ cinci minute dimineața devreme sau seara.

De ce mă înghiontește ● iepurele meu cu bărbia?

Frecarea bărbiei de lucruri sau oameni poartă numele de chinning. Acesta este un semn de posesivitate. Mulți iepuri își ciocnesc ușor nasul de picioarele sau glezenele oamenilor, pentru a le atrage atenția sau doar pentru a-i saluta.

De ce iepurele meu ● tocmai a sărit pe jos cu toate cele patru picioare?

Interacțiunea cu iepurele de casă vă va face adeptul Pagina 146

Veterinarul Pet

comunicării non-verbale; în orice caz, unul din cele mai puțin subtile tipuri de comportament este” țopăitul fericit” sau „binky”. Iepurele sare în aer cu capul într-o direcție și restul corpului în altă direcție. Țopăiturile fericite sunt considerate a denota bucurie pură, fiecare persoană care le observă ar trebui să fie extrem de mulțumită că iepurașul lor este fericit.

Casele cu mai mulți iepuri

● De ce se bat iepurii mei?!

Adeseori, când iepurii de casă sunt introduși unii altora fără o pregătire anterioară, aceștia se vor lupta. Lupta reprezintă

de obicei un amestec de lovit din picioare și blană zburând, fiind adeseori precedată de mersul în cerc (uneori urmat de încălecare), urmărit, box, lovituri în bărbie. În sălbăticie, iepurii se luptă pentru a stabili ierarhia, pentru a păstra noii veniți departe, sau pentru a-și proteja tineretul.

Lupta va continua până când unul din iepuri va fugi. Iepurii domestici par să se lupte din aceleași motive. Ei se pot lupta pentru resurse, precum gustări, schimbarea ierarhiei, sau dacă unul din iepuri dezvoltă un miros ciudat, cum ar fi după o vizită la veterinar.

Pentru a minimiza riscul luptelor, introduceți iepurii gradual, într-un teritoriu neutru.

Membrii casei nu ar trebui să intervină în acest proces, dar iepurii trebuie monitorizați pentru a se asigura că se acceptă unul pe altul. Semnele de acceptare sunt:

●

Iepurii se retrag în colțuri separate, dar nu se atacă unul pe altul!

Iepurii se pot urmări unul pe altul, dar nu se ating/ rănesc unul pe celălalt.

Se prăbușesc unul lângă altul (dar fără să se atingă) Tentative de adulmecare și lins.

● ● ●

Pentru a înceta o luptă între iepuri puteți să-i pulverizați cu apă, să strigați sau să bateți din palme zgomotos. Niciodată să nu interveniți cu mâinile!

Veți avea nevoie de multă răbdare și calm. Consultați-vă cu veterinarul dvs pentru mai multe sfaturi în ceea ce privește acest aspect.

Dacă luptele dintre iepuri ● sunt atât de frecvente, de ce ar

trebui să aduc încă un iepure în casă?

Iepurii sunt animale sociabile.

Iepurii sălbatici trăiesc în grupuri mari sau crescătorii, de la 6-8 indivizi la câteva sute de animale. Mulți experți sunt de acord cu faptul că nevoia de un companion poate fi satisfăcută doar parțial de oameni, iepurii având nevoie de compania unor membri din aceeași specie.

Fiecare iepure este un individ unic și există unele excepții de la această regulă; în orice caz, mulți iepuri de casă trăiesc în grupuri de câte trei-patru indivizi, dezvoltând o relație foarte strânsă unii cu ceilalți.

Acești iepuri par să prospere în momentul în care au contact social cu cei din aceeași specie. Iepurii care trăiesc împreună vor mânca împreună, dormi împreună, se vor spăla unul pe celălalt, se vor juca împreună și chiar vor folosi litiera în același timp!

Un iepure singur va prezenta semne de plictiseală, depresie și retragere. Adesea, iepurii din rase de talie mică au comportament distructiv sau devin hiperactivi.

Introducerea unui nou iepure poate reprezenta o provocare.

Pagina 147

Lista de întrebări ce trebuie adresate crescătorilor

Cum să interogați sursa viitorului dvs companion de viață

P

ână în momentul în care sunteți pregătit să selectați un crescător sau un magazin de unde să vă achiziționați un papagal, sperăm că v-ați făcut și temele pentru acasă.

la ce tip de comportament să vă așteptați de la un papagal?

•StițiȘtiți de ce aveți nevoie pentru a avea grijă și a hrăni un papagal?

Sunteți siguri că un papagal este un animal de companie potrivit •pentru dvs și căminul dvs?

V-ați interesat ce specii există, pentru a vă face o idee generală la •ce să vă așteptați de la viitorul dvs companion?

Tema dvs nu este încă gata!

Mulți proprietari de papagali fac frecvent greșeala de a cumpăra un nou papagal ca și cum ar cumpăra orice altă nouă posesiune. În orice caz, decizia de a achiziționa un papagal care v-ar putea servi ca și companion de viață pentru o lungă perioadă de timp nu trebuie să fie un prilej de negociere.

Povestește-mi despre mama ta...

Nu în mod surprinzător, multe din problemele de comportament frecvente la papagali își au originea în dificultățile pe care aceștia le-au întâmpinat în tinerețe, precum Pagina 148

Veterinarul Pet

înțărcare forțată și

socializare deficitară.

Astfel, ca un viitor proprietar de papagali, este esențial să identificați un crescător care prezintă un interes crescut pentru dezvoltarea fizică și psihologică a păsărilor.

Dar cum veți putea ști acest lucru?

V-ați făcut temele?

Utilizați lista de mai jos ca pe un ghid în momentul în care intervievați un crescător ● Cât de multă atenție acordați puilor dvs de pasăre?

Deloc surprinzător, răspunsul ar trebui să fie “MULTĂ”. În orice caz, păsările tinere au mai multă nevoie de atenție, necesită interacțiune supravegheată, pentru a putea învăța să accepte schimbarea și noile aventuri.

Crescătorul ar trebui să fie capabil să explice sau să descrie cum își încurajează puii de pasăre să exploreze. ● Când înțărcați puii de pasăre?

Răspunsul ar trebui să fie “depinde”. Înțărcarea forțată, realizată la o anumită vârstă poate fi traumatică; așadar, în mod ideal, momentul înțărcării variază în funcție de individ.

Acest proces gradual poate dura săptămâni, sau chiar luni în cazul papagalilor macaw.

Atenție! Ca o regulă generală, crescătorul dvs trebuie de asemenea să nu vândă pui de pasăre care nu au fost înțărcați. Atât federația americană de avicultură cât și asociația veterinară de avicultură susțin faptul că apar probleme în momentul în care puii care nu au fost înțărcați ajung să fie crescuți de persoane care nu știu cum să îi crească “de mână”. ● Cum sunt păsările hrănite? Puii sunt Pagina 149

hrăniți în mod regulat cu seringa? În mod ideal, răspunsul ar trebui să fie NU. Hrănirea cu seringa nu este de preferat și ar trebui să fie utilizată doar în caz de urgențe sau boală.

Hrănirea fecventă cu seringa a tuturor puilor ar putea indica faptul că respectivul crescător are mai mulți pui decât poate socializa. ● Sunt puii crescuți de mână

sau de părinți?

● Când sunt puiii crescuți de mână scoși din cuib?

Abordarea creșterii puilor suferă o schimbare graduală în avicultură.

Deși puii sănătoși pot fi crescuți de mână încă de la naștere, specialiștii în comportamentul avian (și bunul simț) ne spun că cel mai bine pentru pui ar fi să fie crescuți de părinți. Astfel,

Pagina 150

Veterinarul Pet

aceștia vor avea un sistem imun mai puternic și vor avea parte de o dezvoltare fizică si emoțională adecvată. În circumstanțe ideale, trebuie recurs la creșterea de mână în cazul papagalilor care în mod regulat își distrug ouăle, își mutilează puii sau nu și-au crescut puii cum trebuie în trecut. ● Au puii voie să învețe să zboare?

DA este răspunsul ideal, deși în mod realist vorbind, nu toți vânzătorii dispun de facilitățile necesare să le asigure acestora un zbor sigur. Puii care au fost lăsați să zboare chiar și pentru o perioadă scurtă de timp (înainte ca aripile să le fie în mod gradual tăiate) sunt de obicei mult mai siguri pe sine și independenți în comparație cu cei care nu au zburat niciodată. ● Întâlnind puiul După ce ați intervievat cu grijă

vânzătorul, acum sunteți pregătiți să cunoașteți puiul de pasăre.

Este puiul curios?

Puii sănătoși din punct de vedere emoțional sunt curioși și au un simț de explorare bine dezvoltat. ● Pare puiul bine socializat?

Când este abordat într-o manieră non-amenințătoare, puiul ar trebui să reacționeze fără frică. Țineți minte faptul că este o diferență între emotivitate inițială și frică.

Notă: poate fi dificil în cazul unor pui să vă dați seama dacă au primit o educație socială adecvată după o perioadă scurtă de timp petrecută cu ei. Semnele unei socializaări precare pot fi foarte subtile la unii indivizi.

Așadar, asigurați-vă să petreceți timp cu crescătorul și să observați cum aceștia interacționează cu puii de asemenea. ● Are puiul abilitatea de a se

simți bine de unul singur?

• Un pui sănătos poate fi emotiv Dorința de a se juca nu este dar în același timp este interesat prezentă la toți papagalii. Puii și curios în ceea ce privește mediul socializați în mod adecvat nu ar înconjurător. trebui să se rezume la a se cuibări în brațele dvs; ar trebui să poată • Un pui speriat poate fi nevrotic să se joace și singuri. sau poate părea absent și dezinteresat.

Pagina 151

porcușorul de guineea Cum am grijă de micuțul meu

P

orcușorul de guineea (Cavia porcellus) este un rozător docil originar din America de Sud.

Pagina 152

Veterinarul Pet

Porcușorii de guineea sunt animale de companie dinamice, adorabile, fiind relativ ușor de îngrijit. Cele mai frecvente rase de porcușori de guineea sunt: porcușorul englez (porcușorul cu păr scurt), porcușorul peruvian (cu păr lung) și cel abisinian (cu păr ondulat). Greutatea medie a porcușorilor de guineea este de 500-900 grame. Speranța de viață a acestora este de 5-7 ani.

Cazarea Cușca pe care o alegeți trebuie să fie destul de mare încât porcușorul să poată să se miște în jur confortabil și să aibă posibilitatea să se ascundă în cutia sa. Laturiile cuștii nu trebuie să fie neapărat înalte, deoarece porcușorii de guineea nu sar la înălțime. Orice cușcă luați, aceasta ar trebui să asigure o ventilație adecvată, așadar acvariile nu sunt recomandate pentru aceștia. Evitați podelele de lemn, care permit urinei să se îmbibe, fiind de asemenea dificil de curățat. O alegere bună este reprezentată de cuștile speciale, care se găsesc în comerț, a căror parte de jos este realizată din plastic, pe când partea de sus este din sârmă și poate fi îndepărtată. Când alegeți așternutul, evitați rumegușul de pin sau plop de munte, deoarece conține uleiuri nocive pentru porcușori. Alternative mai sigure sunt așternuturile din hârtie reciclată. Așternuturile de orice fel trebuie schimbate în mod frecvent.

Porcușorul dvs de guineea trebuie să facă zilnic mișcare în afara cuștii sale, fiind supravegheat în tot acest timp. Dacă nu, va avea nevoie să stea într-o cușcă substanțial mai mare. Asigurați-vă ca porcușorul dvs nu poate ajunge la cabluri sau

alte obiecte care pot fi roase.

Porcușorii de guineea sunt animale foarte sociabile și sunt de obicei mulțumite să fie în preajma altora din specia lor, deși aceasta înseamnă că nu vor fi la fel de apropiați de familia lor umană.

Porcușorii de același sex se înțeleg de obicei cel mai bine, dacă au destul spațiu în cușcă. Masculii și femelele pot locui împreună, dacă cel puțin unul din ei a fost sterilizat, pentru a preveni reproducția.

Dieta Dieta porcușorului dvs de guineea trebuie să fie reprezentată de fân, disponibil tot timpul, mici cantități de peleți (de ex ¼ cană pentru un porc adult) și legume proaspete. Fânul alfalfa trebuie evitat dacă este posibil, din cauza conținutului ridicat în proteine și calciu. O dietă care conține prea mult calciu poate predispune animalul la formarea de calculi urinari. Oferiți-i porcușorului dvs doar peleți simpli – evitați-i pe cei cu nuci sau fructe uscate, care conțin o cantitate prea mare de grăsimi.

Porcii de guineea nu sunt capabili să-și sintetizeze vitamina C, așadar este nevoie ca dieta lor să

Pagina 153

conțină vitamina C, pentru a evita probleme grave de sănătate. Peleții creați special pentru porcușorii de guineea includ vitamina C, dar aceasta se scindează rapid pe raft și devine inactivă. Trebuie să vă hrăniți porcușorul cu legume bogate în vitamina C. O modalitate mai puțin ideală de a furniza vitamina C o reprezintă suplimentele: oferiți-i porcușorului dvs 60 mg de vitamina C zilnic.

Suplimentele lichide de vitamina C sunt disponibile în farmacii și pet shopuri. Aveți grijă când alegeți un supliment care conține exclusiv vitamina C. Suplimentarea cu o cantitate prea mare de vitamine poate cauza, de asemenea, probleme de sănătate grave. Este de preferat să îi dați suplimentul de vitamina C porcușorului în mod direct, și nu adăugat în apă, unde poate să se degradeze rapid.

Vitamina C Tabelul de mai jos prezintă conținutul în vitamina C a unei căni din hrana selectată - - - - - - - - - - - - - -

Nap verde 260 mg Muștar verde 252 mg Păpădie verde 200 mg Nap 192 mg Varză de Bruxelles 173 mg Varză verde 140 mg Pătrunjel 140 mg Guava 125 mg Frunze de broccoli 120 mg Sfeclă verde 100 mg Conopidă 100 mg Căpșuni 100 mg Pepene galben 90 mg Mănunchi de broccoli 87

Pagina 154

Veterinarul Pet

mg - Spanac 60 mg - Zmeură 60 mg - Varză 50 mg - Portocală 50 mg *Tulpinele de broccoli au 0 mg de vitamina C Introduceți hrana în mod gradual, oferind inițial doar o cantitate mică, pentru a vă asigura că nu este afectat apetitul sau porcușorul nu dezvoltă diaree.

Manipularea porcușorilor de guineea Curiozitatea și comportamentul prietenos al porcușorului de guineea fac ca manipularea acestora să fie destul de ușoară. Majoritatea porcușorilor de guineea se vor apropia în momentul în care vă introduceți mâna în cușcă, moment în care va fi ușor să îi luați în palme. Faceți mâna căuș și apucați porcușorul din partea sa de jos, în timp ce cu cealaltă mână apucați partea sa din mijloc. Este recomandat să îi țineți cu ambele mâini. Porcușorii de guineea neobișnuiți să fie ținuți în palmă pot sări și fugi, dar arareori devin agresivi.

Cabinet veterinar Cornetu, Ilfov 0721 325 634 www.ariasvet.ro

Servicii: consultații analize tratamente vaccinări chirurgie pet shop cosmetică deplasări la domiciliu

Pagina 155

Broasca Țestoasă

Cum să aveți grijă de broaștele țestoase acvatice și semiacvatice

B

roaștele țestoase acvatice sunt animale de companie sociabile, populare, însă a avea grijă de ele necesită o dedicare intensă.

• Broaștele țestoase semiacvatice își impart timpul între pământ și apă. Broaștele semiacvatice populare în SUA includ broaștele țestoase slider (Trachemys spp.), țestoasele pictate (Chrysemys), țestoasele de apă (Emydidae), țestoasele de noroi și mosc (Kinosternidae) și țestoasele hartă (Graptemys spp).

• Broaștele țestoase acvatice, precum cele cu carapacea moale (Apalone spp.) și broaștele matamata (Chelus fimbriata) preferă să-și petreacă majoritatea timpului, dacă nu chiar tot timpul, în apă.

Pagina 156

Veterinarul Pet

Acest articol este realizat doar în scopul de a furniza informații generale. Broaștele țestoase acvatice și semiacvatice reprezintă un grup divers, fiecare specie având necesități specifice în ceea ce privește îngrijirea lor. Dacă aveți nelămuriri, consultați medicul veterinar, deoarece o îngrijire inadecvată poate cauza probleme serioase de sănătate.

Dieta recomandată pentru broaștele țestoase semiacvatice adulte omnivore Categorie Materiale vegetale

% din dieta pentru adulți

Exemple

≥ 50%

• plante verzi cu frunze inchise la culoare: nap, salată verde Romaine, sfeclă furajeră elvețiană, bok choy, andive, spanac, lintiță, varză, muștar verde, păpădie, sfeclă verde.

• fructe precum mere, pepeni, struguri,portocale, banane și fructe de pădure pot fi oferite ocazional, de asemenea • fructe precum mere, pepeni, struguri,portocale, banane și fructe de pădure pot fi oferite ocazional, de asemenea.

Dietă comercială

≤25%

Proteină de origine animală

≤25%

• formulă pentru țestoase acvatice, Fluker Farms • dietă pentru țestoase de apă proaspătă, Mazuri • Reptimin Sticks, Tetra • Reptile Sticks, Wardley • Pești mici întregi (pește auriu, pește gupi, plevușcă pentru momeală, smelt) • Melci în carapace • Broaște mici • Ocazional, șoareci întregi sau tăiați

Suplimente de calciu Presărați ușor pe dieta pentru adulți suplimente de calciu (fără fosfor sau vitamina D) de două-trei ori pe săptămână.

Broaștele țestoase acvatice O parte din broaștele țestoase acvatice sunt considerate carnivore pure, dieta fiind constituită în principal din pește.

Frecvența hrănirii Preveniți obezitatea prin hrănirea adulților de două – patru ori pe săptămână.

Indivizii mari pot fi hrăniți o dată pe săptămână. Puietul trebuie hrănit zilnic sau o dată la două zile.

Broaștele țestoase acvatice pot face mizerie când se hrănesc Hrana din acvariu îngreunează păstrarea curățeniei. Astfel, unii proprietari își hrănesc țestoasele într-un acvariu separat în care apa poate fi aruncată după fiecare masă.

Deși unii indivizi ezită să mănânce în acest acvariu separat inițial, se obișnuiesc în timp cu acesta.

Pagina 157

Atenție

niciodată să nu amplasați

acvariul în lumină solară directă, deoarece acesta se poate supraîncălzi.

Cazarea

din care să nu se scurgă apa

● Acvariile din sticlă sunt cele mai frecvent

utilizate, dar pot fi folosite și cele din plastic

● Mărimea acvariului variază în funcție de mărimea țestoasei și de numărul de indivizi. O țestoasă adultă trebuie ținută într-un tanc de minim 189L. ● Încercați întotdeauna să alegeți cel mai

mare container posibil, deoarece țestoasele au nevoie de un spațiu amplu pentru a face mișcare, fiind important de asemenea în menținerea unui gradient adecvat de temperatură și, evident, pentru a le permite țestoaselor să crească în voie.

● Cușca trebuie să fie suficient de mare

astfel încât țestoasele să poată înota cel puțin de patru – cinci ori lungimea lor înainte de a se întoarce. Adâncimea apei trebuie să fie de cel puțin 1.5 - 2 ori mai mare decât lungimea țestoasei. În acest fel, dacă țestoasa se răstoarnă, va putea fi capabilă să se întoarcă singură și să nu se înece.

● Dacă mai multe țestoase sunt ținute în

același acvariu, trebuie să furnizați o arie de Pagina 158

Temperatura ● Necesitățile specifice vor varia,

dar majoritatea speciilor au nevoie de o temperatură a apei între 22,2 – 27,8˚C.

● Puneți bariere în jurul surselor de căldură

pentru a preveni arsurile de contact Lampele pentru încălzire

Furnizați broaștei dvs semiacvatice un recipient extins cu apă caldă și o zonă uscată, încălzită, pentru a putea să se târască în afara apei și a putea rămâne uscată. Pentru a vă găzdui țestoasa acvatică sau semiacvatică, veți avea nevoie de:

● Un acvariu

cinci ori mai mare decât suprafața fiecărei țestoase.

Veterinarul Pet

● Puterea becurilor variază în funcție de mărimea tancului, dar becurile incandescente de 50 – 150 watti, cele cu lumină infraroșie sau sursele de căldură din porțelan pot fi utilizate fără nicio problemă. Amplasați becul deasupra zonei de refugiu (“dry dock”). ● Temperatura zonei de refugiu trebuie să fie

cuprinsă între 23,9 – 35˚ C.

● Mențineți temperatura aerului din

camera țestoaselor între 23,9 – 29,4˚C. Dacă temperatura aerului scade sub această valoare, atunci temperatura apei va scădea sub 21˚C. Asigurați-vă că temperatura va fi cu 1-2 ˚C mai scăzută în timpul nopții.

Sursa de lumină ultravioletă ● Expunerea la lumina

directă a soarelui sau la o lumină ultravioletă cu spectru complet este necesară pentru o absorbție normală a calciului din dietă. Lumina UV artificială trebuie amplasată la 0-46 – 0,6 m distanță de animal.

Termometre ● Monitorizați toate temperaturile cu ajutorul

termometrelor. Achiziționați cel puțin două termometre. Amplasați unul din ele la marginea

mai rece a acvariului și celălalt în spatele zonei de refugiu.

Platforma uscată (dry dock) ● Broaștele țestoase semiacvatice au nevoie

de un loc în care să se târască, să se usuce și să se încălzească.

● Amplasați lămpi deasupra zonei uscate și

furnizați țestoasei căldură și acces la lumina ultravioletă.

● Construiți o zonă pe o parte a acvariului

care iese din apă precum o insulă, utilizând pietre netede sau lemn netoxic pe bucăți de cărămizi sau ciment scufundate. Pot fi utilizate bucăți de plută, lemn sau plastic care plutesc, având în vedere ca materialul să fie suficient de sigur astfel încât să nu se răstoarne și să blocheze țestoasa sub apă. Pot fi construite, de asemenea, platforme mult mai elaborate.

trebui să fie destul de extinsă astfel încât TOATE țestoasele din acvariu să poată ieși din apă în întregime.

● Asigurați-vă că nu există colțuri ascuțite în

care țestoasele să se poată tăia.

● Realizați un plan înclinat cu un unghi adecvat, astfel încât țestoasele să poate să se cațere ușor când ies din apă.

Capacul Unele țestoase sunt căţărători abili. Preveniți evadarea broaștelor prin asigurarea unui capac în partea superioară a acvariului, precum și a unui spațiu pentru aer între suprafața apei și marginea de sus a acvariului.

● Această zonă ar

Pagina 159

Substratul ● Substratul este opțional în cazul țestoaselor

semiacvatice. Nu este absolut necesar să căptușiți fundul acvariului, mai ales că în acest fel vă va fi mult mai dificil să faceți curățenie; în orice caz, unii proprietari de țestoase consideră că substratul face acvariul mai atrăgător din punct de vedere vizual. Țestoasa dvs va mânca pietrele mici, așadar este de preferat să alegeți bucăți mari de pietriș. ● Substratul este recomandat pentru țestoasele acvatice, pentru a minimiza riscul de leziuni determinate de presiunea exercitată asupra părții inferioare a picioarelor acestora.

Apa curată este de o importanță capitală pentru sănătatea broaștei dvs țestoase. Chiar dacă apa pare a fi curată, aceasta poate conține totuși o cantitate destul de însemnată de nitrogen din fecale. Schimbarea frecventă a apei va ajuta la menținerea acesteia curată.

● Cu cât volumul de apă este mai mic, cu

atât frecvența schimbării apei trebuie să fie mai mare. De exemplu, un acvariu de 38 L utilizat pentru a găzdui o țestoasă de 10cm ar trebui schimbat de 2-3 ori pe săptămână. Un acvariu de 228 L ar trebui curățat o dată pe săptămână.

● Cu cât sunt mai multe țestoase în acvariu, cu atât apa trebuie schimbată mai des.

Pagina 160

Veterinarul Pet

● Dacă țestoasele sunt hrănite în acvariu,

apa trebuie schimbată la 12 ore din momentul hrănirii.

● Când schimbați apa integral,

trebuie să frecați și să clătiți acvariul foarte bine, astfel încât să îndepărtați bacteriile reziduale de la nivelul tuturor laturilor containerului.

● Schimbările drastice de temperatură pot

fi fatale, așadar este esențial să vă asigurați că temperatura apei după ce curățați acvariul să fie similară cu cea care era înainte de spălarea acestuia.

Opțional: pompă subacvatică.

Pentru acvariile mici (38L sau mai puțin), este ușor să cărați întregul recipient într-o chiuvetă sau cadă pentru a-l clăti; în orice caz, recipientele mai mari trebuie golite. Pompele subacvatice electrice portabile pot goli rapid volume mari de apă, ușurând astfel procesul de curățare.

Opțional: filtru de apă. ● În cazul acvariilor care au filtru de apă,

schimbarea apei se poate realiza mai rar, dar tot este necesară.

Afecțiuni transmisibile la oameni Reptilele sunt adeseori purtătoare de Salmonella. Spălați-vă foarte bine pe mâini după ce aveți contact cu țestoasa sau cu acvariul, și niciodată nu curățați containerul țestoasei în cadă sau bucătărie.

Ca o regulă generală, țestoasele nu ar trebui să fie crescute în case în care există copii mici, mai ales în cazul în care membrii casei introduc lucruri în gură sau nu se spală pe mâini.

● Majoritatea magazinelor specializate în

acvarii vând filtre realizate pentru deșeurile peștilor. Țestoasele produc deșeuri fecale mult mai solide, așadar este extrem de important să selectați un filtru special creat pentru pești mari.

● Se recomandă filtrele gravitaționale, filtrele rapide cu nisip, cele cu elice și filtrele cu canistre externe. ● Plantele vii pot fi de asemenea adăugate în acvariu și vor ajuta la eliminarea azotului care se acumulează; în orice caz, este important să selectați plantele cu grijă, deoarece este foarte posibil ca țestoasele să le mănânce.

Contenția țestoaselor

puțin câteva zile să se obișnuiască cu noul mediu înainte de a incerca să îl manipulați.

Folosiți două mâini, susțineți țestoasa – inclusiv picioarele acesteia – de dedesubt. Majoritatea țestoaselor acvatice sunt mult mai rezistente la manipulare decât cele de uscat. Unele pot mușca. Aveți grijă să nu le scăpați sau să le permiteți să cadă de pe masă. Deși carapacea țestoaselor este rezistentă, aceasta se poate sparge ușor dacă animalul cade, chiar de la o înălțime mică.

Probleme de sănătate fecvente Problemele comune ale țestoaselor acvatice sunt de obicei rezultatul unei îngrijiri deficitare și includ abcese la nivelul urechilor, infecții oculare, afecțiuni osoase metabolice și paraziți interni.

Oferiți-i noului dvs animal de companie cel

Pagina 161

Numele meu este Alma proprietar Mădălina Pinoșanu

c

Pagina 162

Veterinarul Pet

el mai alintat suflețel. Mămica mea mi-a ales acest nume deoarece spune că sunt sufletul ei (alma=suflet în limba spaniolă). Dumnezeu a făcut în așa fel încât am intrat în viața mămicii mele exact când avea cea mai mare nevoie de mine, de altfel, și eu având nevoie de ea! Sunt o norocoasă deoarece pentru ea nu sunt un simplu câine așa cum mulți m-au numit, ci sunt fetița ei cea nebunatică,o fetiță care îi face zilele mai frumoase și pe care i le colorează cu fiecare năzdrăvănie făcută. Suntem veșnic recunoscătoare pentru că ne avem una pe alta, două suflete de nedespărțit!

Numele meu este Poca proprietar Irina Rusu

P

ovestea începe cu Poca, o cățelușă mititică și dragă. A crescut prea mare să încapă în cutia în care dormea așa că am decis să îi contruiesc un pătuț demn de ea: mare și pufos. I-a plăcut pătuțul.

Poate chiar prea mult. Am venit seara acasă și ea stătea în mijlocul casei, plină de pene, cu fața ei de mega vinovată, iar piesa de rezistență era perna explodată în mojlocul casei. În rest,este o dulciulică!

Pagina 163

Concursul Veterinarul Pet „vedetele noastre”

u Cedr

Gige

l

Pu

Taxus

Greta o Zha

Bla

Pagina 164

Veterinarul Pet

Little

uf

Schulz Nicole

Joint

Moon

Mitică

Haki

Sasha

Pab lo

acky

Pagina 165

Cabinete ve DIRECTORUL

LINK:

ALBA ARAD ARGEȘ BACĂU BIHOR BISTRIȚA-NĂSĂUD

BOTOȘANI BRĂILA BRAȘOV BUCUREȘTI BUZĂU CĂLĂRAȘI CARAȘ-SEVERIN

CLUJ CONSTANȚA COVASNA DÂMBOVIȚA DOLJ GALAȚI GIURGIU Pagina 166

Veterinarul Pet

București Clinica veterinară Ortovet

Telefon: 0216425288, 0314259177 Urgențe în afara orelor de program: 0747776567 Adresă: str. Fetițelor 7, București Program: Luni - Vineri: 9.00 - 20.00 Sâmbătă, duminică și sărbători legale: 10.00 - 14.00 medic veterinar titular cabinet: Liviu Gaiță Email a cabinetului: clinica@ortovet.ro Website: www.ortovet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ ORTOVET/

Cabinet veterinar Doctor’s Vet Univers

Adresă: Str. Gazelei nr.35, Sector 4,București Telefon: 0744776563; 0755208777 Program Luni-Vineri: 09.00 - 21.00 Sâmbătă - Duminică: 10.00 - 14.00 Website: www.doctorvet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ vetuniverse

Cabinet veterinar QINCYVET

Telefon: Tel: 021.243.12.89 Mobil: 0765.130.147 Adresă: B-dul Lacul Tei nr. 56, bl. 19, parter, sector 2, Bucureşti (lângă Parcul Circului) EMAIL: office@qincyvet.ro sau qincyvet@ yahoo.com PROGRAM Luni-Vineri: 09.00 – 20.00 Sâmbătă: 09.00 – 16.00 Duminică: 09.00 – 14.00

medic veterinar titular cabinet: Raluca Zvorășteanu Website: http://www.qincyvet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ cabinetveterinar.qincyvet

Cabinet veterinar Sarmivet

Telefon: 0724.576.760 Adresă: Str. Cercului, nr. 3A, subsol, Sector 2, 020779 EMAIL:dr.andrei.caloiu@sarmivet.ro PROGRAM: Luni - Vineri 10:00 - 20.00 Sâmbătă10:00 - 15.00 Duminică Închis Medic veterinar titular cabinet: Andrei Căloiu Website:http://www.sarmivet.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ CabinetVeterinarSarmivet

Cabinet Veterinar Miuța

Telefon: 0744.337.941 0212234024 Adresă:Str. Sandor Petofi nr. 11, sector 1, București Email: office@pethome.ro Program: Luni-Vineri 12:00 - 19:00, Sâmbătă, Duminică închis.

Pentru aceste zile sunați la 0744337941 Medic veterinar titular cabinet: Cristian Moscu website: http://pethome.ro/ facebook: https://www.facebook.com/ miuta.cabinetveterinar/?fref=ts

M & M ANIMAL HEALTH VET Clinica Veterinară Adresă:Str. Sg Stefan Crisan nr. 7, București, sector 6 Telefon: 0727.77.27.27; 0747.54.07.9 3 021.264.38.02

eterinare în L VETERINAR Program: Luni-Vineri:09:00 - 21:00 Sâmbătă:09:00 - 14:00 Duminică: 09:00 - 13:00 Website: http://www.mmvet.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ MM-Animal-Health-Vet Email: marafet.mirel@yahoo.com

Satu Mare Dr.med.vet. Gabriela KORODI

Adresa: str. Măcinului nr. 26, Satu-Mare Tel./Fax: 0261-763205, Mobil: 0742-635818

Ilfov Cabinet veterinar Arias Vet

Telefon: 0721 325 634 Adresă: Sos Alexandriei nr 64 , bloc D5 , parter, Cornetu Ilfov Program: Luni-Vineri:09:00-20:00 Sâmbătă: 09:00-15:00 Duminică: 09:00-12:00 Website: http://www.ariasvet.ro Facebook: https://www.facebook. com/Cabinet-Veterinar-AriasVet-133256530159 378/

Pitești Cabinet Veterinar Discovery Vet Station Adresă: Strada Pasajul Scărilor, Nr. 2, Bl.18, Sc. F, Ap.1, Cartier Trivale, Pitești, Argeș Telefon: 0765 242 281; 0769 661 856 Program cabinet

Luni- Vineri: 09.00 - 19.00 Sâmbătă: 09.00 - 15.00 Duminică: Închis.

Număr telefon urgențe : 0769661856 Website: http://www.veterinarpitesti.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ Discoveryvet/?fref=ts

Iași Cabinet veterinar Freidavet Cabinet 1 „PETRU PONI” Str. Păcurari nr. 103-109 Telefon: 0332.447.173

Cabinet 2 „MUNCA INVALIZILOR” Șos. Păcurari nr. 35 Telefon: 0332.140.719 Program: Luni-Vineri:9:00 am - 7:00 pm Sâmbătă:9:00 am - 3:00 pm Duminică:9:00 am - 12:00 am Email: contact@freidavet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ freidavet.iasi Website: http://freidavet.ro/

Cabinet veterinar Dr. Ludovic Bacușcă

Adresă: Str. Podul de Piatră nr.5, Iași, România Telefon: 0332107733 Program: Luni-Vineri:8:30 am - 6:00 pm Sâmbătă:8:30 am - 3:00 pm Duminică: Închis Website: www.alfasan.ro Facebook: https://www.facebook.com/ alfasanvet/

LINK:

GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMIȚA IAȘI ILFOV MARAMUREȘ MEHEDINȚI MUREȘ NEAMȚ PRAHOVA SĂLAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIȘ TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA Pagina 167

Asociații Chinologice Teritoriale membre Asociația Chinologică Română

Asociaţia Chinologică Alba

Asociaţia Chinologică Argus

Adresa de corespondenţă: str.

Secretariat: Str. Lotrului nr. 10, Pitești,

Asociaţia Chinologică a Județ Bacău

Milenium nr.2, Alba Iulia 510066, AB,

județul Argeș (Piața Ceair în cadrul

Secretariat: str.Războieni nr.34, Bacău

Fax: 0358 819 883,

cabinetului veterinar)

600032, BC, Telefon/ Fax: 0234 582 410

E-mail: office@achalba.ro,

Telefon: 0722-277-291

Adresa de corespondenţă: str.Războieni

Website: www.achalba.ro

Email: arguspitesti@yahoo.com

nr.34, Bacău 600032, BC

Preşedinte: Sorin Simuţiu

Website: www.achargus.ro

Președinte: Dr. Axinte Gabriel

Mobil: 0747 497 429,

Adresa de corespondenţă: str.Crinului,

str.Războieni nr.34, Bacău 600032, BC,

E-mail: canisa_de_apuseni@yahoo.com

Nr.36, Bl. D7, Et.1, Ap.1, Pitești

Mobil: 0745 775 772,

Vicepreşedinte Chinotehnic: dr. Horia

Președinte: Mandoiu Ion

E-mail:nasrece@yahoo.com

Moruţan

Mobil: 0722 277 291,

Vicepreşedinte organizatoric: Mihai Neculai

Mobil: 0722 582 528,

Email: dr_mandoiu55@yahoo.com

Mobil: 0722 416 068

E-mail: horuiamorutan@yahoo.com

Vicepreşedinte Organizatoric: Buda Lavinia

Vicepreşedinte chinotehnic: Victor

Secretar: Robert Roman

Str. Vasile Goldis,nr.21-23, Pitești, Argeș

Popescu

Mobil: 0730 65 48 48,

Mobil: 0722 140 508,

Mobil: 0745-182-69 6

E-mail: office@achalba.ro

Email: buda_lavinia@yahoo.com

Secretar: Andi Babliuc

Vicepreşedinte Chinotehnic: Saplacan

Mobil: 0744-761-031

Asociaţia Chinologică Română Arad Secretariat: str.M.Eminescu nr.41, Arad 310085, AR, Telefon: 0257 214 488,

Roxana Mobil: 0767 394 963, Email: roxanasaplacan@yahoo.com

Asociația Chinologică Metropolitană Oradea Secretariat: str.Cuza Voda nr.22,

Website : www.dog-show.ro

Asociaţia Chinologică a Municipiului Câmpulung

Adresa de corespondenţă: C.P. 188 -

Secretariat: str.Principală nr.370,

Website: www.achm-oradea.ro

O.P.3 310085, Arad, AR

Domeniul Mateescu-Vlădeşti, Vlădeştii de

Adresă de corespondenţă: str.Cuza Voda

Președinte: Gheorghe Schill

Sus 117840, AG, Telefon: 0248 547 706

nr.22, Oradea

str. M.Eminescu Nr.41, Arad 310085, AR,

Adresa de corespondenţă: str.Principală,

Președinte: Mitra Valentin Calin

Telefon: : 0257 280 482, Mobil: 0723 283

Nr.370, Domeniul Mateescu-Vlădeşti,

Mobil: 0740 211 212

888, E-mail: achr.arad@gmail.com

Vlădeştii de Sus 117840, AG

Vicepreşedinte organizatoric: Pantea

Vicepreşedinte: Gavril Cenădan

Președinte: Mateescu Cosmin

Stelian

str. Malul Mureşului nr.8, Arad 310108, AR,

str. Liniştii nr.13, Com. Aninoasa, Sat

Mobil: 0745 770 386

Telefon: 0257 280 147

Săteni 137005, DB, Mobil: 0723 260 900,

Vicepreşedinte chinotehnic: Lazslo Istvan

Vicepreşedinte chinotehnic: Colarescu

Fax: 0245 226 384,

Mobil: 0745 944 771

Bogdan

E-mail: agervet99@yahoo.com

Telefon: 0357 426 544,

VicePreședinte: Mateescu Romaniţa

Mobil: 0727 801 370,

Mobil: 0722 224 014

Asociaţia Chinologică Bistriţa – Năsăud

Email: black_beauty_arad@yahoo.com

Vicepreşedinte chinotehnic: Bucur Cosmin

Secretariat: Piaţa Mică nr.12, Bistriţa

Mobil: 0729 033 082

Telefon: 0263 218 996,

E-mail: achr.arad@gmail.com,

Pagina 168

Veterinarul Pet

Oradea, E-mail: oradeadog@yahoo.com,

Mobil: 0740 027386,

Fax: 031 816 6003,

Asociaţia Chinologică Turda

E-mail: asociatiachin_bn@yahoo.com,

Telefon: 031 805 5778,

Sediul: Str. Timotei Cipariu, Nr. 33, Turda

Website : www.ach-bn.ro

Mobil: 0771 760 194 Brîndușa,

Secretariat: Str. Timotei Cipariu, Nr. 33,

Adresa de corespondenţă: Str.Piaţa Mică

Mobil: 0772 213 162 Adriana,

Turda, 401104, Județ Cluj

nr.12, Bistriţa

E-mail: sponsorizare.achmb@gmail.com,

Telefon: 0264 312 648,

Președinte: Matilda Gubesch

a.metropolitanabucuresti@yahoo.ro,

Fax: 0264 327 214,

Piaţa Mică nr.12, Bistriţa

bucharestkennelclub@yahoo.com;

E-mail: achturda2004@yahoo.com,

Telefon: 0263 218 996,

Website: www.achmb.com

Website : www.achturda.ro

Mobil: 0740 027 386,

Adresa de corespondenţă: O.P. 13 C.P.

Adresa de corespondenţă: Str. Timotei

E-mail: gubeschcristina@yahoo.com

95, Sector 1, Bucuresti 014950

Cipariu, Nr. 33, Turda, 401104, Județ Cluj

VicePreședinte: Orza Doina

Președinte: Cristian Ştefănescu

Președinte: Mărgineanu Călin

Mobil: 0742 919 732

Mobil: 0723 537 312,

Mobil: 0744 667 309,

VicePreședinte: Scripcari Traian

E-mail: boyofdracula@yahoo.com

E-mail: pockerkennel@yahoo.com

Mobil: 0744 778 443

VicePreședinte: Dr.Augustin Ionescu

Vicepreşedinte chinotehnic: Ing. Balint Ioan

Mobil: 0722 516 398,

Tel. 0751866798; 0264 313 285

E-mail: wolf_point@hotmail.com

Vicepreşedinte organizatoric: Mate Gergely

Secretar: Dr.Brînduşa Gheorghiu

Attila

Asociaţia Chinologică Pro Canis Braşov Mobil: 0724 044 377; 0728 288 574,

Mobil: 0771 760 194,

E-mail: procanisbv@gmail.com,

E-mail: goldenswankennel@gmail.com

Website: www.achprocanisbrasov.ro

Asociaţia Chinologică „Hobby” Constanţa

Adresa de corespondenţă: C.P. 608

Asociaţia Chinologică Buzău

O.P. 4 500540, Braşov, BV

Secretariat: str.Marghiloman nr.162,

Constanța

Președinte: Mircea Cenuşe

Buzău Mobil: 0730 136 662, 0763 457

Telefon/ Fax: 0341 146 026,

str.Lămâiţei nr.85, Braşov 500371, BV,

770, Fax: 0338 814 026,

E-mail: sosanimale@gmail.com

Mobil: 0724 044 377,

E-mail: achbz@yahoo.com

Adresa de corespondenţă: Str. Dobrogei

E-mail: mircea.cenuşe@bridgeguard.ro

Adresa de corespondenţă: O.P .1 C.P.

nr. 34, Constanța

Vicepreşedinte Organizatoric: Zoltan Pal

100, Buzău

Președinte: Constantin Lian

Mobil: 0744 500 241

Președinte: Lionel Zosmer

Telefon/ Fax: 0341 146 026

Vicepreşedinte Chinotehnic: Letca Adrian

Mobil: 0730 136 663, 0763 457 770,

Vicepreşedinte Chinotehnic: Zeadin Murat,

Mobil: 0723 197 872

E-mail: liozmr@yahoo.com

Mobil: 0723 608 429

Asociaţia Chinologică Botoşani

Secretar: Cătălina Robe Mobil: 0727 713 843

Secretariat: Str. Dobrogei nr. 34,

Asociaţia Chinologică Covasna

Telefon: 0231 511 252,

Asociaţia Chinologică Napoca

E-mail: achbt@yahoo.com

Secretariat: str.Brassai nr.16, Cluj-

nr.10, bl.17,sc.B, ap.13 Sfântu Gheorghe,

Adresa de corespondenţă: Al.Zorilor nr.6

Napoca Telefon/ Fax: 0264 596 634,

Județ Covasna,

bis, Botoşani 710184, BT,

E-mail: office@achnapoca.ro,

Email:achcovasna@gmail.com,

Telefon: 0231 511 252

Website: www.achnapoca.ro

Website: www.achcovasna.ro

Președinte: Dr.Vasiliu Dorin

Adresa de corespondenţă: str.Brassai,

Președinte: Kerekes Karoly

Mobil: 0740 171 050;

Nr.16, Cluj-Napoca

0754433297 str.Sporturilor nr.10, bl.17

E-mail: puiuvasiliu@yahoo.com

Președinte: Horatiu Stan

sc.B,ap.13, Sfântu Gheorghe, Județ

VicePreședinte: Buciuleac Iulian

Mobil: 0742 836 940,

Covasna

Mobil: 0744 153 492,

E-mail: horatiustan@yahoo.fr

Email:kerekeskaroly@rdslink.ro

E-mail : iulian_buciuleac@yahoo.com

Vicepreşedinte chinotehnic: Spaller Sorin

VicePreședinte: Chirovan Ionuț Bogdan,

Mobil: 0720 350 350,

Mobi:l 0753 436 370

E-mail: sorinspaller@yahoo.com

Email: chirovan.bogdan@yahoo.com

Secretariat: Al.Zorilor nr.6 bis, Botoşani

Asociaţia Chinologică Metropolitană Bucureşti

Secretariat: str.Paius David nr.2 Adresa de corespondență: str.Sporturilor

Secretar: Kodolanyi Ildiko

Secretariat: str. Gr. Alexandrescu nr.47,

Mobil: 0749 338 227

Sector 1, Bucureşti.

Email: kodildi@yahoo.com Pagina 169

Asociaţia Chinologică Fair Play Dâmboviţa

E-mail: animedplus@yahoo.com

Email: achmaramures@gmail.com,

Adresa de corespondenţă: bd. Decebal

Website: www.achmaramures.ro

Secretariat: bd. Unirii, Bl.44, Târgovişte

nr. 8A, Deva 330011, HD

Secretar: Natalia Cosuleanu

Telefon: 0245 218 323.

Președinte: Dr. Nedelcu Marius

Mobil: 0749 633 322,

E-mail: achdambovita@yahoo.com,

Mobil: 0722 530 881,

Email: achmaramures@gmail.com

Website: www.achdambovita.ro

Telefon: 0254 234 999,

Adresa de corespondenţă: bd.Traian

Adresa de corespondenţă: Bd. Unirii,

E-mail: animedplus@yahoo.com

nr.12, Baia Mare

Bl.44, parter, Târgovişte

Președinte: Egidio Bravetti

Mobil: 0721 588 343,

Asociaţia Chinologică a Județului Ialomiţa

E-mail: ssilvestriss@yahoo.com

Secretar: Udrea Daniela

Prim VicePreședinte: Marcean Adrian

VicePreședinte: Pană Ionel

Al.Cosminului, Bl.U28,Sc.A, Ap.3, Slobozia

VicePreședinte: Natalia Cosuleanu

Mobil: 0724 168 432

Mobil: 0721-511-141, Fax: 021-223-5686,

Mobil: 0749 633 322,

E-mail:office_achji@yahoo.com,

Email: achmaramures@gmail.com

Website: www.achji.ro

VicePreședinte: Feher Liliana

Președinte: Silviu Stoica

Asociaţia Chinologică Oltenia

Mobil: 0754 552 873, Email: clinvetserv@hotmail.com

Secretariat: Str. Frații Buzești, Nr. 25,

Adresa de corespondenţă: bd.Matei

Corp B, Craiova

Basarab nr. 1, Ansamblul PECO, Bl. M3 ,

Mobil: 0740 028 688,

parter, Slobozia 920004, IL,

Asociaţia Chinologică a Județului Mureş

E-mail: office@acholtenia.ro

Președinte: Stavarache Cristian

Secretariat: str.Târgului nr.2, Tg. Mureş

Website: www.acholtenia.ro

Mobil:0723 200 388,

540069, MS,

Adresa de corespondenţă: O.P. Craiova

E-mail: stavacp@yahoo.com

Telefon/ Fax: 0265 218 582,

8, Ghișeu 2, C.P. 1487

Vicepreşedinte organizatoric: Dumitrescu

E-mail:draculadogshow@yahoo.com,

Președinte: Tănăsie Sorin

Marius

Website: www.draculagoldentrophy.ro

Mobil: 0740 028 688,

Telefon: 021 223 4730,

Adresa de corespondenţă: O.P. 1 – C.P.

E-mail: maracanis@yahoo.com

Mobil: 0769 699 967

128, Tg Mureş 540600, MS

Vicepreşedinte Chinotehnic: Dumitrescu

Vicepreşedinte chinotehnic: Dan

Președinte: Lokodi Zsolt

Alin

Dumitrescu

Mobil: 0746 218 582,

Mobil: 0721 768 269,

Mobil: 0769 699 656

Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com

E-mail: pelendavian@yahoo.com Vicepreşedinte Organizatoric: Ionescu Radu Tudor

Asociaţia Chinologică Hardogs – Județ Harghita

Asociaţia Chinologică Metropolitană Iaşi

Toma Vicepreşedinte Chinotehnic: Kocsis Attila

Secretariat: str. Romană nr.42, Iaşi

Secretar: Cifra Imola

700257, IS,

Mobil: 0724 218 582

E-mail: achiasi@gmail.com

Secretariat: str.George Coşbuc nr.50,

Secretar: Andronic Constantin Marius

Miercurea Ciuc 530211, HR, Fax: 0366

Mobil: 0723 553 937,

105 910,

Vicepreşedinte Organizatoric: Ing. Romulus

E-mail: marius_andronic@yahoo.com

Asociaţia Chinologică Semper – Fidelis Prahova Secretariat: str. Mihai Bravu nr. 42 A,

E-mail: hardogs@yahoo.com

Președinte: Andronic Valeriu

Ploieşti

Secretar: Dr.Balogh Pal Barna

Mobil: 0723 492 375,

Telefon: 0244 521 806

Președinte: Incze Bela

E-mail: canisa.bismak@yahoo.com

Mobil: 0724 240 681

Mobil: 0723 508 053,

VicePreședinte: Patrău Gheorghe Ştefan

Fax: 0244 518 523,

E-mail: inczebela2@gmail.com

Mobil: 0744 698 631,

E-mail: semperfidelisprahova@yahoo.com,

VicePreședinte: Daniel Szabolcs

Email: gica_patrau@yahoo.com

asociatiachinologicaprahova@yahoo.com,

VicePreședinte: Toderică Mircea

Website: www.achph.ro

Mobil: 0740 072 410

Adresa de corespondenţă: str. Mihai

Asociaţia Chinologică a Câinilor de Rasă a Județ Hunedoara

Bravu Nr. 42 A, Ploieşti

Secretariat:

Asociaţia Chinologică Maramureş

bd. Decebal nr. 8A, Deva 330011, HD,

Secretariat: bd.Traian nr.12, Baia Mare

E-mail: ph77ham@yahoo.com

Telefon/ Fax: 0254 231 477,

Telefon/ Fax: 0262 217 522,

Vicepreşedinte Chinotehnic: Ing. Daniel

Pagina 170

Veterinarul Pet

Președinte: Marian Draganescu Mobil: 0723 854 892,

Mobil: 0740 054 055,

Mobil: 0746 317 846 / 0771 706 346

E-mail: adibere@gmail.com

Vicepreşedinte Organizatoric: Dr. Victor

Asociaţia Chinologică Mediaş

Asociaţia Chinologică Lugoj

Bucur

Secretariat: str. Petofi Sandor nr.24,

Președinte: Toth Alice

Mobil: 0741 140 776,

Mediaş 551003, SB,

str.L.Rebreanu nr.29, Lugoj 305500, TM,

Email: vic_bucur@yahoo.com

Telefon/ Fax: 0269 839 063,

Telefon: 0256 354 081,

Secretar: Veronica Bucur

E-mail: achm2007@yahoo.com,

Mobil: 0726 087 497,

Telefon: 0244 520 683,

Website: www.achm2007.home.ro

E-mail : achrlugoj@gmail.com

Mobil: 0724 240 681,

Adresa de corespondenţă: O.P. 3 – C.P.

VicePreședinte: Cristea Herta

Fax: 0244 521 806

65, Mediaş 551210, SB

E-mail: danielmurarescu@yahoo.com

Asociaţia Chinologică Română Satu Mare

Președinte: Pintea Ştefan E-mail: achm2007@yahoo.com

Asociaţia Chinologică „JUSTICE” – TULCEA

Secretariat: str. Ady Endre nr.15, Satu

VicePreședinte: Maghiari Ioan

Adresa de Corespondenţă: Tulcea, str.

Mare

Mobil: 0744 290 924

Isaccei, nr.29, bl.I7, sc.D, ap.14, etj. IV,TL,

Telefon: 0735-196-591

Mobil: 0722 328 103,

E-mail: achjtulcea@gmail.com

Website: www.achrsm.ro

Asociaţia Chinologică Suceava

Adresa de corespondenţă: O.P. 1 – C.P.

Secretariat: str. Armenească nr.39,

Preşedinte: Ivanov Veronica

59, Satu Mare 440280, SM

Suceava 720009, SV,

Mobil: 0743 688 918,

Președinte: Dr. Molnar Zsolt

Telefon: 0230 212 366,

Vicepreşedinte coordonator: Miron Nelu

Mobil: 0745 317 281, 0735 196 590,

Fax: 0230 212 366,

Mobil: 0751 137 168

Fax: 0261 716 328,

E-mail: domit19@yahoo.com,

E-mail: nelu_2tl@yahoo.com

Email: drmzsolt53@gmail.com

Website: www.achsuceava.ro

Vicepreşedinte organizatoric: Pavel Marius,

VicePreședinte: Szabo Ştefan Csaba

Adresa de corespondenţă: str.

Telefon: 0745 075 816

Mobil: 0740 558 528, 0722 674 516,

Armenească nr.39, Suceava 720009,SV

Secretariat: Ivanov Gabriel Nicolae

Președinte: Moroşanu Cristian

Telefon: 0720 440 442

E-mail: office@achrsm.ro,

Fax: 0361 411 828, Email: consulting.a.cs@gmail.com

Telefon: 0230-212-366,

VicePreședinte: Surducan Marinel

Mobil: 0729 414 424,

Mobil: 0744 777 304,

E-mail: domit19@yahoo.com

E-mail: marinsurducan@yahoo.com

VicePreședinte: Cusnir Iulian

Asociaţia Chinologică a Județului Sibiu

sursa: ach.ro

E-mail: cusnir_house@yahoo.com Secretar: Cramariuc Gabriel Telefon: 0740 497 902,

550182, SB

E-mail: gcrama@yahoo.com

ludosanadi@yahoo.com,

Asociaţia Chinologică Română Timiş

Website: www.achsibiu.ro

Secretariat: str.Oniţiu Virgil, Timişoara

Adresa de corespondenţă: O.P .1 – C.P.

Telefon/ Fax: 0256 496 940,

136, Sibiu 550179, SB

E-mail: achrtm@yahoo.com,

Președinte: Ludoşan Adrian

Website: www.achr-tm.ro

Mobil: 0722 305 624

Adresa de corespondenţă: O.P. 5 – C.P.

Telefon: 0369 814 508,

628,Timişoara 300860, TM

E-mail: adi-ludosan@amstaff.ro

Președinte: Radu Daniela

Vicepreşedinte chinotehnic: Mihai Hinger

Mobil: 0723 473 828,

Vicepreşedinte organizatoric: Bogdan

E-mail: ladyofdracula2006@yahoo.com

Drasoveanu

VicePreședinte: Adrian Bere Semeredi

Secretar: Ioana Titonea

Mobil: 0722 263 690,

Email: office@achsibiu.ro,

Email: auramirauta@gmail.com

Telefon: 0740 120 781,

Secretariat: Piaţa Mica nr.28, Sibiu Mobil: 0723 649 533,

Preşedinte de onoare: Mirăuţă Adrian

Pagina 171

Cluburi Naționale de Rasă

Website: www.Româniaboxerclub.ro

str. Doinei nr.84, Cluj Napoca 400440,

Adresa de Corespondenţă: str.Th.Speranţa

CJ,

nr.28, Satu Mare 440101, SM

Mobil: 0746 823 328,

Secretariat: Calea Timișorii, nr.9/bis,

Preşedinte: Csatari Andreea

Email: wralive@yahoo.com

Lipova, Județ Arad,

str.Th.Speranţa nr.28, Satu Mare

Vicepreşedinte imagine: Șerban

Email: ewaldmergel@yahoo.com,

440101,SM,

Constantin

Adresa de Corespondenţă: Calea Timișorii,

Mobil: 0740 586 649,

Mobil: 0722 738 774,

nr.9/bis, Lipova, Județ Arad

Email: nemeth_andi@yahoo.com

E-mail: puiu_serban@yahoo.com

Preşedinte: Evald Mergel

Vicepreşedinte chinotehnic: Stoboran

Vicepreşedinte promovare: Iclenzan

Mobil: 0744 517 718, Fax: 0257 563 039

Florin

Bogdan

Vicepreşedinte organizatoric: Ioana Milea

Mobil: 0762 313 792,

Email: din.neam.de.transilvania@gmail.com

Asociația pentru câini pontatori din ROMÂNIA

Asociația Crescătorilor de Limieri din România

Carpatin Club România

Secretariat: Calea Timișorii, nr.9/bis,

Popa nr.2, Bistriţa 420164, Județ BN,

Clubul Câinilor de Agrement din România

Lipova, Județ Arad,

Tel/Fax: 0263-233-926,

Secretariat: str.Ion Calvin nr.15, Arad

Email: ewaldmergel@yahoo.com,

E-mail: carpatin_club@yahoo.com,

310085, AR

Adresa de Corespondenţă: Calea Timișorii,

Website:www.carpatinclub.ro

Mobil: 0726 198 050 , 0740 169 278,

nr.9/bis, Lipova, Județ Arad

Secretar: Sas Lorant Zoltan

Fax: 0257 214 488,

Preşedinte: Evald Mergel

str.Ghe.Şincai nr.24, Bistriţa 420041, BN,

Email: office@ccar.ro

Mobil: 0744 517 718, Fax: 0257 563 039

Mobil: 0727 387 875,

Website: www.ccar.ro

Email: ewaldmergel@yahoo.com

Email: drakulas_pride@yahoo.com

Adresa de Corespondenţă:

VicePreşedinte: Covasintan Traian -

Adresa de Corespondenţă: str. Sergent

str.M.Eminescu nr.41, Arad 310085, AR

Emanuel

Major Octavian Popa nr.2, Bistriţa 420164,

Preşedinte: Roberto Schill

Secretar: Bencean Florin - Petru

Preşedinte Executiv: Bodea Vasile

str.M.Eminescu nr. 41, Arad 310085, AR,

str.Crinilor nr.1, sc.A, ap.11, Bistriţa

Mobil: 0726 198 050, 0755 113 800,

420050, BN,

Email: robyschill@yahoo.com

Asociatia Clubul de Copoi Ardelenesc din România

Secretariat: str. Sergent Major Octavian

Mobil: 0745 557 383,

VicePreşedinte: Rob Florin

Sediu: Str.Bogdan Petriceicu Hasdeu

E-mail: vasile.bodea@astralnet.ro

bd.Revoluţiei nr.70, ap.2, Arad 310181, AR

Nr.2, Bl. B8, Ap 3, 510114 Alba Iulia, Alba

Vicepreşedinte chinotehnic: Iclenzan Vasile

VicePreşedinte: Sorin Rotariu

Președinte: DAN Teodor

str.Independenţei nr.81, sc.A, et.4, ap.10,

str. Ana Ipatescu nr.52, Sibiu 550267,

Mobil: 0724 475 222/ 0749 637 241

Bistriţa 420151, BN,

Mobil: 0745 578 887,

VicePreşedinte I: VALEA Ioan

Mobil: 0724 701 476, E-mail: v.iclenzan@

Email: sorin@cavalier.ro

Mobil: 0726 381 898

gmail.com

VicePreşedinte II: SPOREA Vasile

Vicepreşedinte organizatoric: Deak Andrei

Clubul Crescătorilor de Corbi

Telefon: 0766 344 036

Petru

Secretariat: Predeal, Str.Eroilor, Nr.12,

Email: copoiulardelenesc@gmail.com

str. Sergent Major Octavian Popa nr.2,

Județ Braşov

Bistriţa 420164, BN,

Adresa de Corespondenţă: str.Eroilor nr.12,

Mobil: 0747 512 405,

Predeal 505300, BV,

Secretariat: str.Th.Speranţa nr.28, Satu

Email: carpatinlx@yahoo.com

Mobil: 0747 298 932,

Mare 440101, SM,

Vicepreşedinte Economic: Bocean

Email: corbi.club@yahoo.com,

Email: office@Româniaboxerclub.ro,

Cosmin

Website: http://www.corbi.ro

Boxer Club Carpatia

Pagina 172

Veterinarul Pet

Preşedinte: Fleşieru Sebastian

Preşedinte de onoare: Bogdan Niţescu

str.Eroilor nr.12, Predeal 505300, BV,

bd.Camil Ressu nr.2, bl R2, sc.2,

Mobil: 0722 998 786,

ap.75,S3, Bucureşti 031746,

Email: sebastian_flesieru@hotmail.com

Mobil: 0722 684 499

Clubul Naţional Bucovina al Crescătorilor şi Proprietarilor de Câini de Rasa C.R.B.

Vicepreşedinte organizatoric: Cocos Liviu

Preşedinte: Sorin Dragomir

Adresa de Corespondenţă: Str.

Mobil: 0723 151 810

str. Grigore Alexandrescu nr.108, ap.2,

Nicolae Labiș nr. 12, 720022 Suceava,

Vicepreşedinte chinotehnic: Ionete Cătălin

sector 1, Bucureşti 010627,

Județ Suceava,

Mobil: 0722 413 991

Mobil: 0740 075 074,

Website: www.clubulnationalbucovina.ro

Email: romano_sdragomir@yahoo.com

Preşedinte: Gaşpar Constantin

Prim VicePreşedinte: Mircea Cenuse

bd. Tudoraş Gavril nr.17, bl.B4, sc.C, et.2,

str. Lămâiţei nr.85, Braşov 500371, BV,

ap.8, Suceava 720283, SV,

Clubul Naţional al Crescătorilor de Teckel din România

Mobil: 0724 044 377,

Mobil: 0744 487 833,

Secretariat: str.Decebal nr.34, Ploieşti

Email: mircea.cenuse@bridgeguard.ro

Fax: 0231 565 955,

100142, PH

Vicepreşedinte Lucru: Liviu Ionescu

E-mail: dr_gasparcv_sv@yahoo.com

Adresa de Corespondenţă: str. Alexandru

str. Gogu Constantinescu G14/1/3

Vicepreşedinte organizatoric: Moroşan Ioan

Odobescu nr.90, Ploieşti 100346, PH,

Craiova,

Mobil: 0745 629 546

Email: clubteckel@yahoo.com

Mobil: 0722 688 968

Vicepreşedinte chinotehnic: Rusu Ioan

Website: www.clubteckel.ro

Email: cedcro@yahoo.com

Preşedinte: Petru Muntean

Vicepreşedinte chinotehnic: Auneanu

bd.M.Eminescu nr.18, Timişoara 300028,

Stefan

Clubul Ciobăneștilor Rusești și Tchiorny Terrier

Mobil: 0723 444 944,

Mobil: 0722 543 117

Secretariat: bd. Ion Mihalache nr. 317,

Email: dogofdracula@yahoo.com

E-mail: cncgvifor@yahoo.com

bl. 3, ap. 2, sector 1, București 011184

Vicepreşedinte organizatoric: Drăgănescu

Adresa de Corespondenţă: bd. Ion

Marian

Clubul Naţional de Terrieri

str.Alexandru Odobescu nr.90, Ploieşti

Secretariat: str.Târgului nr.2, Tg.Mureş

București 011184,

100346, PH,

Telefon/Fax: 0265 218 582,

Email: secretariat@club-ccrtt.ro,

Mobil: 0723 854 892,

Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com,

Website: www.club-ccrtt.ro

Email: ph77ham@yahoo.com

Website: www.terriers.ro

Preşedinte: Dr. Florin Ioan Balanica,

Vicepreşedinte chinotehnic: Călin Simu

Adresa de Corespondenţă: str.Târgului

Mobil: 0735 037 810

str.Burebista, nr.12-14, ap.31, Cluj-Napoca,

nr.2, Tg.Mureş 540069, MS

Vicepreşedinte organizatoric: Marcel Dulea

400276, CJ,

Preşedinte: Lokodi Zsolt

Mobil: 0722 777 982

Mobil: 0733 389 545,

Corunca, Bozeni 110, 547367, MS,

Vicepreşedinte chinotehnic: Beznea Dorel

E-mail: simu_calin@yahoo.com

Mobil: 0746 218 582,

str.Ştefan cel Mare nr.82, Vălenii de Munte

Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com

106400, PH,

Vicepreşedinte Organizatoric: Călin Simu

Mobil: 0722 424 480,

Clubul Naţional Ciobănesc German

Mihalache nr. 317, bl. 3, ap. 2, sector 1,

str.Burebista, nr.12-14, ap.31, Cluj-Napoca,

Email: ciobanesccaucazian@home.ro

Adresa de Corespondenţă: str. Mașina

400276, CJ,

de Pâine nr.20, bl.OD 37, sc.2, et.9, ap.81,

Mobil: 0733 389 545,

Bucureşti 021131,

Email: simu_calin@yahoo.com

Clubul Terrierilor de Tip Bull din România

Email: romano_sdragomir@yahoo.com,

Secretar: Cifra Imola

Secretariat: Piaţa Mică nr.28, Sibiu

info@ciobanesc-german.ro,

Mobil: 0724 218 582

550182, SB,

Website: http://www.cncg.ro

Email: office@bulltypeterrier.ro, Pagina 173

Website: www.BullTypeTerrier.ro

Mobil: 0722 409 361,

Preşedinte: Mustea Petru

Adresa de Corespondenţă: O.P. 1 – C.P.

Email: goldenswankennel@gmail.com

str. Runc, nr. 13, Vatra Dornei, Suceava,

136, Sibiu 550179, SB

Vicepreşedinte organizatoric: Belciug

cod 725700,

Preşedinte: Adrian Ludoşan

Alexandru

Telefon: 0745 323 142,

str.Sălişte nr. 4A, Sibiu 550076, SB,

Mobil: 0722 275 101, 0722 275 713,

Email: petru_mustea@yahoo.com

Mobil: 0722 305 624,

E-mail: alex.belciug@gmail.com

Vicepreşedinte Organizatoric: Radu Ion

Email: adi-ludosan@amstaff.ro

Secretar: Monica Roșca

str.Prof. dr. Gheorghe Marinescu nr.1, ap.

Vicepreşedinte chinotehnic: Mihai Borzan

Mobil: 0723 245 794,

6, Timișoara, Județ Timis,

Vicepreşedinte organizatoric: Cristina Popa

Email: secretariatdmc@molossclub.com

Telefon: 0731 838 842

Vicepreşedinte chinotehnic: Sorin Iacob

Adresă de corespondență: Str.

Secretariat: bd Republicii nr.16, Baia

Email: iacob.sorin@gmail.com,

Ciacova nr. 23, 013231 București

Mare 430264, MM,

Mobil: 0758 944 314,

Președinte: Liana Stoicescu

E-mail: dobi@dobermann-club.ro,

0762 355 333

Mobil: 0726 366 655

Website: www.dobermann-club.ro

VicePreşedinte organizatoric: Sarina Alcea

Adresa de Corespondenţă: bd Republicii

România Retriever Club

Telefon: 0722 401 635

nr.16, Baia Mare 430264, MM

Secretariat: Mediaş, cod.551211 str. 1

VicePreşedinte chinotehnic: Dr. Anda

Preşedinte: Csaba Majoros

Decembrie nr. 27, ap. 9,

Florescu

Mobil: 0722 397 770,

Fax: 0269 839 063

Telefon 0722 203 683

Email: csabam@canal7.ro

Email: contact@retrieverclub.ro,

Vicepreşedinte Chinotehnic &

Website: www.retrieverclub.ro

Organizatoric: Spaler Sorin

Adresa de Corespondenţă: Mediaş, O.P

Secretariat: str. Betonierei nr.20, Sector

Vicepreşedinte Economic : Cătănescu

3, CP 65

1, Bucureşti 013094,

Dana

Preşedinte: Katona Ecaterina Maghiari

E-mail: dacmolossclub@gmail.com,

Email: dana@vibralogix.com

Mobil: 0745 127 514

Website: www.molossclub.com

Vicepreşedinte: Damian Simona

Cocker Spaniel Club

Dac Moloss Club

Dobermann Club România

Adresa de Corespondenţă: Gheorghiu

Mioritic Club România

Brindusa Mariana, București - Bd.

Secretariat: str.V.Oniţiu nr.19, Timişoara

Ghencea 42, bl. C25, et. 5, ap. 18

300238, TM,

Preşedinte: Tenu Andrei

Email: mioritic.club@gmail.com,

Mobil: 0722 373 713,

asociatia.mcr@gmail.com,

E-mail: andrei.tenu@gmail.com

Website: www.mioritic-club.ro

Vicepreşedinte Chinotehnic: Brînduşa

Adresa de Corespondenţă: O.P. 17 –

Gheorghiu

POST RESTANT, Timişoara, TM

Pagina 174

Veterinarul Pet

Tomești, Iași,

Mobil: 0722 229 070

Felise din Asociația felină Sofisticat Crescător de Don Sphynx OF PAULINE’S*RO

Contact: Paula Matei, București Telefon: 0722818017 Email: crin4520002@yahoo.com Website: www.paulinecavia.info

Email: contact@mysings.ro

RO* FLUFFY JOKE

Website: www.mysings.ro

Crescător de Persană & Exotic shorthair /

Crescător de Russian Blue (Albastră de Rusia)

Exotică cu păr scurt Contact : Iulia Gingarasu, Galați Email: iulia_gingarasu@yahoo.com

RO* BLUE BREEZE

RO* NAPOCATS

Crescător de Russian Blue (Albastră de

Crescătorie de Exotic Shorthair

RO* VELVET SKIN

Rusia) și Singapura

Contact: Ciprian Iakab,Cluj-Napoca

Crescător: Ștefan Rusu

Contact : Gabriel Neagoe, București

Telefon: 0757.232.878

Telefon: 0736087337

Email : gabriel_neagoe@yahoo.com

Email: napocats@gmail.com

Email: stefan.rusu@yahoo.com

Telefon : 021 330 91 76

https://www.facebook.com/pages/

RO* NUDE BY NATURE

RO* CENDRE DE ROSES

Contact: Mircea Marinescu Ploiești

Contact: Aida Preda, București

Telefon:0724 581 636 / 0735 285 851

Telefon:0724006149

Email: mm69pit@gmail.com

http://www.cendre-de-roses.ro/

RO*GODDESS BEAUTY

Crescător Ragdoll

Crescător de Sphynx

Crescător: Raluca Biciușca

Napocats/593157834146074?fref=ts

Crescător de Norwegian Forest Cat/Norvegiană de pădure RO*PHOENIX’S CATS Crescător de Maine Coon și Norvegiană de pădure

Telefon: +40 727 062 202

ES* CARPAT RAGDOLLS

Email:office@goddessbeautysphynx.com

Contact: Anca Alexandru, Madrid, Spania

Email: anda@phoenixcats.ro;

Website: www.goddessbeautysphynx.com

Email : alexanca12@hotmail.com

andaporumb@gmail.com

Website : www.carpat-ragdolls.com

Website: www.phoenixcats.ro

Crescător de Persană & Exotic shorthair / Exotică cu păr scurt

RO*WILD FOREST’S Crescător de Norvegiană de pădure

OF SOFTBERRY*RO Crescător: Andreea Tănase Email: andreeatan@gmail.com Facebook: https://www.facebook.com/ SoftberrySphynxCattery?fref=ts

Crescător de Singapura

RO* CAT MAN FELIX

Contact: Anda Porumb, București

Contact: Aurelian & Cora Ionescu, București

Crescător de Persană & Exotic shorthair /

Telefon: 004 0722 492143

Contact: Mirela & Stefan Petcu, București

Exotică cu păr scurt

Email: skogatt_nfo@yahoo.com /

Email: ro_mirela@yahoo.com

Contact: Hortensia Stănescu, București

aurelian@wildforest.ro

Website: www.singapura-cat.ro

Telefon: 004 0723 370135

Website: www.wildforest.ro

Facebook: https://www.facebook.com/

Email: catman_felix@yahoo.com;

MireilleCattery/

catmanfelixcattery@gmail.com

RO* PURGIA Contact : Georgiana Pantus, Galați

https://www.facebook.

Crescător de Maine Coon RO*BRAGX

com/pages/Cat-Man-Felix-

Crescător de Maine Coon

Cattery/657142027697753?fref=ts

Contact: Gabriela & Radu Briban, Pagina 175

București Email: gabrielabriban@yaho.com

RO*PIQUETTE ZINA Crescător de Devon Rex

Email: mg@clicknet.ro

Contact: Ruxandra Maria Voicu, București

Email: piquette_zina@gmail.com/

OF PA-LION’S*RO Crescător de British shorthair(Britanică cu păr scurt)

Email: fucsi17@yahoo.com

georgiana.dorin@gmail.com

Contact: MARIAN și ORSOLYA SANDOR

Website : www.devonrex.ro

Telefon: 0744551799, 0728884051

RO*FUCSICOON’S Crescător de Maine Coon

RO*GRIDDLEBONE’S Crescător de Maine Coon

Contact: Georgiana Dorin, București Telefon: 0722756609

Contact: Marius & Laura Elefterescu,

Crescători de British Shorthair RO*BRITTKIT

București

Crescător de British shorthair (Britanică cu

Telefon:0723164614

păr scurt)

Email: griddlebones@gmail.com

Contact: Teo Paul, București

Website: www.griddlebones.ro

Telefon: 0722308195/ 0765750181

RO*IRIS GLOW Crescător de Maine Coon și proprietar de Ragdoll Contact: Ioana Unteanu, București Email: ioana.unteanu@yahoo.com

RO*MANAH COON’S Crescător de Maine Coon Contact: Severiana Ioniță, București Email: anna_ionita@yahoo.com

Adrian 0723396770, Brigitte 0744780813

RO*CANDICE’S CATS Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt) Contact: Candice & Adrian Dragotă,

Email: thierjungadrian@yahoo.ro, brigittethierjung2005@yahoo.de Facebook: https://www.facebook.com/ britim19

Email: candice_dragota@yahoo.com

Crescători de Bengal RO*ALL ABOUT SPOTS

Website : www.british-shorthair.ro

Crescător de Bengal

București

Contact: Paul Iagaru, București

Telefon:0724343491

Email: iagaru.paul@yahoo.com

RO*GIANTS CATWALK

oradea.ro/

Website: www.brittkit.ro

Contact: Yann & Ana Panco, București

Website: www.maine-coon.ro

Website: http://www.british-shorthair-

Email: teo.paul@gmail.com

RO*PANCO’S Crescător de Maine Coon

ana_panco@yahoo.com

yahoo.com

OF BRITIM*RO Contact: Adrian si Brigitte Thierjung, Timișoara

RO*FURRY FLOYD’S Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)

Email: info@maine-coon.ro/

Email: mariantel@yahoo.com; orsi_orsy@

RO*MARIO’S TEDDY BEAR Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)

Contact: Florin și Loredana Lazăr, Baia Mare Telefon: 0765 329 349 Email: lazar_lore@yahoo.com Website : www.bengal.ro

RO*ZALI’S BENGAL Crescător de Bengal Contact: Rodica Zalinescu, Iași Telefon: 0724500284

Contact: Marius și Romina Sauca,

Email: contact@rozalisbengal.ro

Mică felisă de Maine Coon din București

Timișoara

Website: www.rozalisbengal.ro

Crescător: Ana Maria Stefanescu

Marius 0723201307, Romina

Contact: anna@phoenixcats.ro

0733884644

OF WOW FACTOR*RO

Website: www.phoenixcats.ro

Email: marius_sauca@yahoo.com /

Contact: Mihaela Stancu & Madalin

danuletiu_romina@yahoo.com

Tanase, București

Website: www.mariosteddybear.ro

Telefon: 0744816348

Crescător de Devon Rex RO*KING’S ODYSSEY București

RO*SILVER WONDER Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)

Email: doina.hategan@gmail.com

Contact: Daniela Grigore, Bucuresti,

Website: www.kingsodyssey.ro

Romania

Crescator de Devon rex Contact: Doina & Traian Hațegan,

Pagina 176

Veterinarul Pet

E-mail: wow.factor.cattery@gmail.com Website: www.wow-factor.ro Facebook: https://www.facebook.com/ WOWfactorBengalCattery?fref=ts

Veterinarul Pet www.veterinarul.ro

Pagina 177

Informații veterinare expert 45 de reviste editate 1500 de articole de specialitate 200 editori români

Prima revistă dedicată medicinii veterinare din România Revista face parte din programul "Veterinari pentru veterinari" al Asociației Euroveterinarian, program de promovare și sprijinire a medicilor veterinari români și de propagare a informației veterinare de calitate.

Pagina 178

Veterinarul Pet

www.veterinarul.ro