Veterinarul
Pet ANUL II NR. 2
ACREDITATĂ CMVRO 2015
ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN
Pagina 1
DIRECTORUL VETERINAR )
Disponibil ,si pe Mobil sau Tableta, îl puteti , accesa gratuit pe www.director.veterinarul.ro
Pagina 2
Veterinarul Pet
Veterinarul Pet ANUL II NR. 2
recomandate
8 32 42
Transylvania Animal Care
76
Dihorul, animal de companie
Medicină veterinară socială
Pentru Shar Pei, cu dragoste
Cristi Moscu scrie despre această rasă
Animalele de companie nu sunt plușuri
Să oferi un animal de companie cadou de Paște este o idee bună sau nu? Ce trebuie să avem în vedere înainte de a ne lua un dihor
12
Educație veterinară în școală
„Măreția unei națiuni și progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care sunt tratate animalele”, spunea Mahatma Gandhi acum mai bine de 60 de ani. La fel de adevărat acum, ca și atunci.
Pagina 3
Veterinarul Pet
ANUL II NR. 2 Adresa corespondență OP 8, CP 1733, Iași Office 0733 969 091 Email office@veterinarul.ro Web www.veterinarul.ro www.plus.veterinarul.ro www.practic.veterinarul.ro www.pet.veterinarul.ro www.ferma.veterinarul.ro www.business.veterinarul.ro Director executiv Iulia Crețu Distribuție și abonamente Radu Andrei Crețu Ana Maria Crețu Editorii ediției Dr. Ștefan Alexandru Dr. Ludovic Bacușcă Mihai Măcinic Dragoș Măntoiu Dr. Cătălin Mitra Dr. Cristi Moscu Dr. Monica Niță Dr. Vasiu Iosif Dr. Raluca Zvorășteanu DTP Bogdan Gavril Revista editată de Asociația Euroveterinarian Revistă acreditată CMVRO 2015
Pagina 4
Veterinarul Pet
cuprins POVEȘTI 8 Transylvania Animal Care 12 Educație veterinară în școală 17 Centrul de endoscopie veterinară și chirurgie minim invazivă Blue Vets București
CAI 26 Primul ajutor la ecvine
GENERALE 32 Pentru Shar-Pei, cu dragoste 42 Animalele de companie nu sunt plușuri 44 Câinele meu se joacă, sau este agresiv?
CÂINI 48 Îngrijirea câinilor 52 De ce labradorii sunt mai interesați de mâncare decât alte rase? 56 Boala paradontală la animalele de companie 58 Rabia (turbarea)
PISICI 62 Stropirea cu urină la pisici 66 De ce pisicile de interior au nevoie de deparazitare? 68 Peritonita infecțioasă felină 70 Prezentare rasă: pisica Exotic Shorthair
ALTE ANIMALE DE COMPANIE 82 Îngrijirea broaștei țestoase leopard 86 Comportamentul normal al papagalului 88 Castrarea și sterilizarea la iepurii de companie
DIRECTORUL VETERINAR 94 Cabinete veterinare 96 Asociații Chinologice Teritoriale 100 Cluburi naționale de rasă
DIRECTORUL VETERINAR PROMOVEAZĂ-TE ÎN DIRECTORUL VETERINAR SAU CĂUTĂ UN CABINET VETERINAR ÎN ORAȘUL TĂU
✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
N
u rata ocazia de a te promova prin intermediul Directorului Veterinar. Fie că este vorba de o canisă, felisă sau cabinet veterinar, Directorul Veterinar oferă o valoare ridicată pentru banii dvoastră. Pentru a face lucrurile simple, am creat un pachet de promovare care acoperă toate nevoile dvoastră, fie că sunteți crescător de animale de companie sau medic veterinar.
Revista Veterinarul Pet este singura revistă dedicată proprietarilor de animale de companie, scrisă de medici veterinari români.
Echipa Revistei Veterinarul, rețea din care face parte integrantă și Directorul Veterinarul a acumulat de-a lungul anilor tehnologia și cunoștințele necesare pentru a da sens promovării serviciilor cabinetelor veterinare, precum și pentru a distribui mesajul acestora către potențialii clienți.
Director web Galerie imagini Căutare după oraș Link către pagina web Prezentare video Localizare GPS Promovare afacere pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul
de ce să te înscrii în directorul veterinar
1
• • • • • • • •
2 • • • •
Pentru că esti conștient că afacerea ta are nevoie permanentă de o promovare inteligentă, făcută o de o mână de profesioniști, dar care să nu te coste o avere.
Pentru că poți să îți descrii pe larg cabinetul, să iți dai toate datele de contact, programul de lucru, ai galerie foto și video
Pentru că ai localizare pe harta interactivă și Google Street View, clienții pot obține indicații despre cum să ajungă la cabinet, direct de pe pagina ta de prezentare a directorului
Pentru că website-ul are o variantă adaptată pentru mobil, și vei fi găsit ușor, de către clienții care te caută de pe telefon
Pentru că vei fi promovat pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul către cei 14.200 de fani o dată pe săptămână
Pentru că vei putea beneficia de un articol pe website-ul veterinarul.ro, în care să îți descrii pe larg cabinetul, să prezinți echipa sau orice altceva dorești să expui despre afacerea ta
Pentru că poți schimba prezentarea regulat, poți adăuga ofertele speciale pe care le ai la cabinet sau la shopul online iar noi vom anunța promoția pe Facebook
Pentru că vom realiza, o dată pe an, împreună cu tine un newsletter pe care îl vom trimite proprietarilor de animale înscriși în baza noastră de date din zona în care îți desfășori activitatea.
În plus, te promovezi gratuit în Revista Veterinarul Pet: Reclamă pe o pagină A4
Cupon reducere pentru potențialii clienți
Prezentarea cabinetului preferențial în lista de cabinete din județul tău
Poți publica articole dedicate proprietarilor de animale
Cel mai mic n preț/a an 100 lei/
sună la 0740.763.716 sau scrie-ne pe office@veterinarul.ro Pagina 5
www.veterinarul.ro
Veterinarul Pet Ghidul de sănătate al animalelor tale de companie
cele mai noi și cele mai bune informații pentru cei mai buni prieteni ai noștri
Pagina 6
Veterinarul Pet
11 Motive să te abonezi la ! Veterinarul PET
1.
Singura revistă pe care o găsești
mereu. Suntem 100% online, 24/24!
2.
Singura revistă despre câini, pisici
și alte animale de companie!
3.
Singura revistă cu sfaturi expert
de la medici veterinari români!
4.
Afli cum să îți îngrijești animalele de
companie în fiecare sezon!
5.
Găsești răspunsuri la întrebări
de genul De ce face animalul meu acest lucru?
6.
Citești povești amuzante cu animalele
de companie ale cititorilor noștri!
7.
Afli care rase de pisici sau câini
se potrivește stilului tău de viață!
8.
Te pui la curent cu ultimele tehnici
de tratament!
9.
Ai acces nelimitat la resursele
website-ului aferent revistei!
Abonează-te azi! www.veterinarul.ro 0740-763-716
10.
Ca medic veterinar primești 15
puncte SNEC la fiecare abonament, revista este acreditată de Colegiul Medicilor Veterinari din România!
11.
Revista poate fi răsfoită
gratuit! Pagina 7
Un nou concept de medicină veterinară la Cluj
Transylvania
ANIMAL CARE
cabinetul veterinar deschis persoanelor care nu își permit asistență veterinară
Să faci din protecția și bunăstarea animalelor un mod de viață este absolut
normal pentru Anca Georgescu, Raluca Ionaș, Anna Kiss și Csaba Fulop. Cei patru sunt inima unui cabinet medical veterinar social din Cluj, deschis anul trecut. Povestea cabinetului Transylvania Animal Care începe în cadrul fundației Emfodo, creată la Cluj în 2013 și având susținere financiară elvețiană.
Pagina 8
Veterinarul Pet
Pagina 9
Medicul veterinar Ludovic Bacușcă, alături de revista „Veterinarul Pet”
Educație veterinară în școală Pagina 12
Veterinarul Pet
„Măreția unei națiuni și progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care sunt tratate animalele”, spunea Mahatma Gandhi acum mai bine de 60 de ani. La fel de adevărat acum, ca și atunci. Împreună cu medicul veterinar Ludovic Bacușcă din Iași, am organizat o oră de educație veterinară la Școala Ștefan Bârsănescu din Iași. Inițiativa a avut ca scop învățarea celor mici despre comportamentul responsabil vis-a-vis de animalul de acasă. Pe parcursul orei interactive, aceștia au aflat câteva noțiuni de bază ale îngrijirii animalelor de companie și au înțeles ce înseamnă să fii medic veterinar și ce pregătire este necesară pentru a putea profesa în acest domeniu. Elevii clasei a III-a au fost extrem de curioși în privința îngrijirii corecte a câinilor și pisicilor și au pus o mulțime de întrebări legate de comportamentul acestora medicului veterinar. Copiii au aflat că primirea unui animăluț în casă presupune, pe lângă bucuria de a avea un partner de joacă și o serie de responsabilități, pe care trebuie să și le asume pentru a avea
un companion sănătos și fericit. Medicul Bacușcă le-a explicat elevilor de ce este important să fie susținută o igienă strictă, atunci când se joacă cu pisicile sau câinii, vorbindu-le despre paraziții interni și externi ale acestora și transmiterea lor. Copiii au primit la finalul ore o diplomă de mic veterinar și o broșură cu informații legate de îngrijirea corectă a animalelor de companie. Potrivit unui studiu publicat în luna ianuarie a acestui an de către o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, în Jurnalul de Psihologie a Dezvoltării Aplicative, copiii care au în casă un animal de companie au dezvoltat relații mai strânse cu acesta decât cu frații și au avut mai puțin conflicte cu rudele. Beneficiile adoptării unui animal de companie în familie sunt, potrivit cercetătorilor surprinzătoare: copii dezvoltă relații mai strânse cu acestea decât cu rudele, dezvoltând astfel o capacitate de empatie mai mare. Copiii sunt conștienți de faptul că animalul nu le poate răspunde, de aceea simt că nu pot fi judecați și se destăinuie mai ușor. Pagina 13
e
p w.
te
e t.v
ar
n ri
.ro l u
SFATURI
w
w
UTILE PENTRU CEI CARE AU
ADOPTAT PENTRU PRIMA OARĂ UN CÂINE
Deci ai cumpărat/adoptat un câine și l-ai adus acasă. Ce urmează acum? Câinii sunt ființe inteligente, sensibile și grijulii care necesită atenția și îngrijirea ta, și desigur, un dresaj potrivit. Folosește următoarele sfaturi ca un punct de plecare pentru mulți ani de iubire blănoasă!
1
ASCULTĂ-ȚI CÂINELE
Învață care sunt semnele de disconfort, agresivitate, anxietate, chef de joacă și toate celelalte.
2
FII AFECTUOS
Nu te concentra doar pe părțile negative! Ai grijă să te și distrezi alături de câinele tău. Joacă-te cu el, îmbrățișează-l și ai grijă ca acesta să afle ce “câine minunat este”.
3
CÂINELUI ÎI PLACE?
Jucării, recompense, mâncare, joacă, fiecare câine este diferit. Nu presupune că îi place doar pentru că ambalajul sau reclama spun că așa este. SPUNE DA
DA
În loc să spui câinelui “nu”, încearcă să îi spui ce ar trebui să facă. “Stai”, “șezi”, “culcat”, “dă laba” au mai mult sens pentru acesta decât “nu fă asta”.
5
FII CONSECVENT
Toată lumea din casă trebuie să trimită același mesaj. Fie că este vorba de ora mesei sau de timpul de plimbare sau de orice altă rutină, câinii adoră rutina.
Pagina 14
Veterinarul Pet
4
e
p w.
te
e t.v
ar
n ri
.ro l u
w
w
6
FII REALIST
Dresajul câinelui ia timp, mai ales dacă încerci să le schimbi comportamentul lor natural. Oferă-i câinelui timp să învețe și asigură-te că ai așteptări realiste. Oferă-i hrană bună
7
Oferă-i o hrană de calitate câinelui tău. Cheltuie un pic mai mult pe mâncarea pentru câine și vei economisi bani cu vizitele la medicul veterinar mai apoi.
8
FII PERSEVERENT
Vrei că Bruno să nu mai latre când arunci jucăria? Nu îi mai arunca jucăria când latră! Câinii învață prin repetiție și iar repetiție! Dacă Bruno se comportă cum vrei, asigură-te că știe acest lucru. BRAVO!
Recompensează-l
9
Câinii răspund la mângâieri, joacă, exercițiu fizic și multe altele. Nu trebuie să îi oferi recompense de fiecare dată când face ceva bine. De cele mai multe ori, o mângâiere afectuoasă pe cap, cu apelativul “bravo, BĂIETE!” va fi la fel mulțumitoare.
10
LĂSĂ-L LIBER
Nu prea devreme, însă! Câinii trebuie să învețe care comportament este acceptabil și care sunt locurile din fiecare cameră din casă. Începe prin a-l lăsa în câteva camere din casă și apoi învață-l încet încet în toate celelalte. Nu uita că un câine fericit este acela care primește dragostea familiei, atenția de care are nevoie, îngrijirea medicală veterinară de care nevoie și mâncarea potrivită! Un câine este o responsabilitate pe termen lung, nu un moft de sărbători sau un cadou nedorit! Fii un stăpân responsabil! Campanie inițiată de Revista Veterinarul Pet! Pagina 15
Pagina 16
Veterinarul Pet
Centrul de Endoscopie și Chirugie Minim Invazivă Blue Vets București Începând cu 1 septembrie, proprietarii de animale din București se pot bucura de serviciile pe care medicul veterinar Constantin Ifteme și echipa sa le pun la dispoziția acestora.
D
otat cu aparatură de înaltă performanță, Centrul de Endoscopie si Chirurgie Minim Invazivă este o premieră în România. De altfel, doar cinci astfel de centre mai există în Europa, medicina veterinară de avangardă fiind la început de drum și aici. În cadrul centrului, clienții pot beneficia de servicii de endoscopie veterinară cât și de chirurgie laparoscopică în
cavitatea abdominală și pelvină. Serviciile sunt relativ scumpe, prețul unei endoscopii de diagnostic plecând de la 500 de lei, în timp ce o intervenție mai complicată putând ajunge la 4000 de euro. Ce înseamnă endoscopia veterinară pentru cei care dețin animale de companie și de ce este important că un astfel de serviciu este disponibil acum și în România urmăriți în materialul video din articol. Pagina 17
Animale sălbatice
– reabilitare, ecologie și conservare – Asociația „Wilderness Research and Conservation”
A
m promis încă de la primul număr al revistei Veterinarul Pet că vom prezenta în fiecare ediție a acestei publicații o asociație de protecție a animalelor/a mediului activă în România.
Pagina 18
Veterinarul Pet
Ne-am oprit în acest număr la Wilderness Research and Conservation, o asociație ale cărei proiecte atrag atenția asupra impactului negativ pe care omul îl are asupra diversității mediului. Dragoș Măntoiu, unul din fondatorii asociației ne-a povestit despre principalele proiecte ale organizației, despre persoanele implicate în acestea și despre importanța educației în protecția și conservarea biodiversității.
Nevoia de a interveni pentru a ajuta animalele sălbatice vine de la continua expansiune a elementelor antropice în mediul natural. Pierderea serviciilor ecosistemice oferite de animalele sălbatice duce la costuri foarte mari pentru a suplini acele elemente. Un exemplu concret este lipsa prădătorilor de ungulate din Marea Britanie, unde se găsesc turme de sute de căprioare, care consumă orice lăstar din drumul lor. Anumiți pădurari folosesc garduri pentru a exclude acele animale din parcelele pe care le au în subordine, pentru a reuși să asigure dezvoltarea optimă a arborilor. Poate acest exemplu pare foarte îndepărtat de țara noastră, însă propunerile recente axate pe dezvoltarea economică a României pot avea grave repercusiuni asupra animalelor sălbatice, dacă acestea nu sunt integrate în mod responsabil în mediu.
Cine suntem? În contextul de mai sus, am pornit o nouă asociație de protecția animalelor sălbatice, din anul 2015,
denumită Wilderness Research and Conservation (WRC). Scopul acesteia este de a reduce impactul negativ adus de om asupra biodiversității prin studii concrete asupra unor probleme importante, deseori studiate insuficient de către actorii responsabili. Aceasta este compusă din geografi, geologi, speologi, ecologi, biologi, veterinari, web designeri, fotografi și programatori. Ne-am dorit o echipă diversificată pentru a putea face față unor provocări complexe și pentru a găsi soluții optime pentru fiecare domeniu de interes. Directorul asociației este Dragoș Ștefan Măntoiu, un geograf cu un interes puternic în domeniul biologiei (doctorand biologie - ISER, Academia Română, tema lilieci și eoliene).
Ce facem? Ne implicăm în proiecte de conservare din stadiul de reabilitare a unui animal sălbatic protejat până la studii macroecologice legate de schimbări climatice sau fragmentarea habitatelor.
Pagina 19
Primul ajutor la ecvine
CE SĂ AI LA TINE ȘI CUM SĂ FOLOSEȘTI Pagina 26
Veterinarul Pet
Ștefan Alexandru, editor colaborator
A
proape nimic nu este mai înfricoșător decât să îți găsești calul rănit și să nu știi ce să faci, în special dacă ești la distanță mare de casă. Ceea ce urmează este un scurt ghid pentru a putea face față la unele urgențe obișnuite și lucrurile esențiale ce trebuie să le conțină o trusă de prim ajutor pentru călătorie.
Ce trebuie să aveți în trusa de prim ajutor: Numărul medicului veterinar Hartă Stetoscop Termometru Foarfece Lanternă și baterii Castron incasabil Mănuși din latex Materiale pentru bandajare (tampoane telfa, tifon, rolă hârtie din bumbac, bandaj fexibil, bandaj elastic, bandă, leucoplast – ar fi bine dacă straturile interioare ar fi sterile) u Soluție exfoliatoare antiseptică (de ex. Betadina) u Ser fiziologic steril u Pense hemostatice u Clește u Atele (de ex. 6ʺ PVC împărțite în jumătate) u Unguent oftalmic u Scutece sau alte suporturi absorbabile u Seringă sterilă (20 ml sau mai mare, fară ac) u u u u u u u u u
Castronul incasabil și seringa sterilă sunt pentru apă sau ser fiziologic și sunt utilizate pentru clătirea rănilor. Pensele hemostatice sunt pentru a curăța murdăria și resturile din plăgi. Soluția exfoliatoare antiseptică ar trebui să fie folosită doar pentru curățarea plăgilor până la diluarea acesteia într-o culoare de ceai slab și nu ar trebui folosită în jurul ochiului. Unguentul oftalmic poate fi folosit și pentru alte răni, nu numai pentru ochi. În final, scutecul poate fi folosit pentru a absorbi sângele sau alte fluide. În general, este mai sigur să sunați medicul veterinar sau la un centru de specialitate decât să vă tratați singur calul. Cel mai important, rămâneți calm. Dacă sunteți nervos (destul de normal), sunați un prieten pentru ajutor. Pagina 27
PENTRU
Shar Pei CU DRAGOSTE
Medicul veterinar Cristi Moscu ne-a vorbit despre câinii din rasa Shar-Pei, despre problemele de sănătate ale acestora, metodele de îngrijire corecte și despre dragostea pe care o are pentru câinii din această minunată rasă. Pagina 32
Veterinarul Pet
Pagina 33
Pagina 34
Veterinarul Pet
M
i-am început ucenicia ca stăpân de Shar-Pei în anul 2000, cu o cățelușă de patru luni adusă din Ungaria. Era un exemplar superb, corect cutat, cap tipic, diluat (culoare deschisă, egal diluată), o simfonie a rasei, până îi examinai gura și observai un brevignatism inferior destul de pronunțat. „Dar nu contează, mi-am spus... nu o arbitrez, o iubesc oricum, are un temperament minunat, nu mă interesează defectul”. La montă nu am ajuns cu ea, deoarece, la doi ani și jumătate s-a produs brusc dezastrul. Bine că nu a făcut pui. S-a instalat din senin blocajul renal, trei săptămâni nu a urinat absolut deloc, apoi s-a stins într-o agonie groaznică. Aceste trei săptămâni de chin ale Lilei, căci așa-i spuneam, m-au marcat definitiv. La doi ani și jumătate a murit prin insuficiența renală provocată de amiloidoză, o boală genetică cruntă, transmisibilă deci de la o generație la alta. Sărmana nu avea nici o vină. Atunci mi-am dat seama de riscul reprezentat de achiziționarea puilor de Shar-Pei din surse necunoscute. Crescătorii responsabili ai rasei lupta pentru obținerea unor exemplare corecte din punct de vedere fizic, comportamental și ce este mai important, fără tare și boli genetice. Nu există încă teste genetice care să identifice exemplarele purtătoare ale acestor boli genetice. Din această cauză identificarea exemplarelor purtătoare ale acestor boli genetice se poate face doar în momentul în care animalul manifestă boala. De aceea, accidental, apar astfel de exemplare chiar și în crescătoriile recunoscute. În acest caz, crescătorul responsabil fie returnează banii proprietarului, fie înlocuiește puiul bolnav cu unul sănătos. În același timp, crescătorul stopează reproducția pe linia genetică respectivă.
Nu trebuie să confundați crescătorii afiliați la Asociația Chinologică Română cu samsarii sau înmulțitorii de câini. Aceștia nu fac selecție de rasă, activitatea lor având numai substrat bănesc.
Dar care sunt caracteristicile rasei? Acestea se găsesc publicate în standardul FCI nr. 309, al rasei SharPei. De regulă stăpânul iubitor vede numai calitățile exemplarului deținut, însă adevărata valoare o apreciază arbitrul chinolog în ringul expozițional. Pentru oricare dintre noi contează mai puțin istoricul rasei, faptul că își are originea în China și derivă din rasa Chow. Pentru doritorul de pui, probabil contează aspectul cutat, pentru deținător probabil contează în primul rând menținerea sănătății câinelui, iar pentru cel care a „pierdut” un Shar-Pei, cu siguranță contează experiența prin care a trecut și învățarea din greșeli. Trebuie în primul rând conștientizat că este vorba de o rasă dificilă iar motivația de a deține Shar-Pei Pagina 35
)
Semnele aversiunii fata de , zgomot la câini
Tremura/urechile pe spate
Lipicios
59%
63%
Se plimba/este nelinistit
Se ascunde
56%
Plânge/scheauna/ latra
44%
17%
45%
Se face mic
Hiperatent
37%
44%
Încearca sa fuga/ fuge
Gâfâie
Se linge pe bot/ casca
15%
30%
Roade/distruge mobila/peretii etc
5%
infografic: zoetis.ro
Pagina 40 www.zoetis.com Veterinarul Infografic preluat
Pet
Zoetis lansează medicamentul Sileo
pentru aversiunea față de zgomot a câinilor
D
ouă studii randomizate, raportate la studiile din domeniul clinic au găsit Sileo a fi sigur și eficace, potrivit Zoetis Inc. Exploziile și fluierele din zilele de Crăciun sau Revelion pot deveni mai puțin deranjante pentru câinii cărora li s-a administrat o nouă prescripție medicală de la Zeotis Inc.
Compania Florham Park, N.J., a scos pe piață Sileo (gel bucofaringian cu dexmedetomidină), un tratament aprobat de Administrația de medicamente și alimente ale Statelor Unite FDA precum și de Agenția Europeană a Medicamentului pentru aversiunea față de zgomot la câini. O singură doză de Sileo administrată la 30 până la 60 de minute înainte de declanșarea evenimentului zgomotos, generator de anxietate, este eficient pentru două sau trei ore, afirmă reprezentanții Zoetis. Proprietarii de câini pot utiliza seringi pre-umplute acasă pentru a administra gelul între obraz și gingie, loc în care este absorbit medicamentul. Aversiunea față de zgomot este des întâlnită la câini, spune medicul veterinar Karen L Overall, VMD, Ph.D., Dipl. ACVB. „Frica de zgomot poate afecta aproape jumătate din câini în decursul vieții acestora,” afirmă Dr. Overall. „Este una din cele mai întâlnite probleme de comportament canin și înrăutățește alte afecțiuni de comportament. Patologia comportamentală este progresivă, astfel încât detectarea, diagnosticul și tratamentul timpuriu sunt esențiale.”
Zoetis raportează că Sileo este primul tratament aprobat FDA pentru aversiunea față de zgomot la câini. Comparat cu sedarea, Sileo permite câinilor să funcționeze normal, adaugă compania. „Cunoaștem faptul că aversiunea față de zgomot a fost identificată ca fiind dificilă de tratat, stresantă pentru proprietarii de animale și traumatică pentru câinii acestora”, afirmă Shelley L. Stanford, DVM, MS, MBA, director de grup al serviciilor veterinare profesionale pentru animalele de companie la Zoetis. „Sileo funcționează în modul în care medicii veterinari și proprietarii de animale au nevoie să funcționeze, calmând câinii în timp ce le permite acestora să interacționeze în mod normal cu familia.” Potrivit Zoetis, este posibil ca medicamentul să nu fie potrivit pentru toți câinii. Spre exemplu, animalelor care suferă de boli cardiovasculare sau respiratorii severe, boli renale sau hepatice, ar trebui să nu li se administreze Sileo. Sileo este vândut în Statele Unite sub acordul de licență al dezvoltatorului de medicamente european Orion Pharma din Finlanda. Pagina 41
ANIMALELE DE COMPANIE
NU SUNT PLUȘURI Un cățel sub un brad de Crăciun. O pisică blănoasă în ghetuțele de Moș Nicolae. Pare o idee bună. La fel și un iepuraș sau un hamster de Paște.
Pagina 42
Veterinarul Pet
Ce trebuie să știm ...
ÎNGRIJIREA T CÂINILOR
rebuie să fiți conștienți că acești mici prieteni dragi nu pot spune că îi doare, nu pot să ne arate ce nevoi stringente au, nu pot să ne răspundă la întrebări. Depinde doar de dvs să fiți un proprietar responsabil, bine informat, care să observe la timp orice problemă apărută și care să poată lua cea mai bună decizie în ceea ce privește viața și sănătatea acestor prieteni.
Pagina 48
Veterinarul Pet
CONTROLUL PARAZIȚILOR Este indicat tratamentul regulat al câinilor împotriva puricilor, în special în timpul lunilor călduroase de vară. Din moment ce paraziții pot supraviețui departe de gazdă, este de asemenea importantă și deparazitarea mediului de viață al animalului. Căpușele sunt de asemenea paraziți ce se hrănesc cu sângele gazdei, fixându-se pe pielea câinelui, în special în zona capului. Animalul trebuie obișnuit cu examinarea atentă a capului pentru căpușe după plimbări prin iarbă înaltă. Viermii reprezintă paraziți interni care pot trăi în plămâni, intestine sau în inima animalului; cea mai bună metodă de prevenție o reprezintă o tabletă care i se administrează câinelui la fiecare șase luni.
INFESTAȚIA CU PURICI ȘI CĂPUȘE Simptome
Dacă animalul se scarpină intens, este posibil să fie infestat cu purici. Aceștia devin vizibili atunci când se face o cărare în blana animalului pentru vizualizarea pielii. Acești paraziți arată ca niște boabe mici maronii, însă și prezența unor puncte mici negre pot fi un semn de infestație în asociere cu o piele iritată și
roșie. Căpușele arată și se simt la palpare ca niște mici negi pe pielea animalului.
Tratament
Simptome
Acestea sunt diferite în funcție de fiecare tip de vierme. Viermii pulmonari cauzează probleme respiratorii precum tuse persistentă, în timp ce viermii care se dezvoltă în intestinele câinelui pot cauza scădere în greutate, diaree și anemie caracterizată prin gingii palide. Viermii pot fi de asemenea vizibili în fecalele câinelui.
Tratamentul anti-purici se găsește sub forma mai multor produse cu aplicare pe partea posterioară a gâtului animalului; atât mediul de viață cât și celelalte animale din apropiere trebuie de asemenea tratate. Căpușele se îndepărtează manual; este o Tratament sarcină dificilă și de aceea este Câinii trebuie deparazitați indicat în acest caz și sfatul periodic împotriva nematozilor veterinarului. (viermi rotunzi) și a teniilor (viermi plați). Medicul veterinar poate oferi consultanță în RÂIA AURICULARĂ acest caz.
Simptome
Mâncărimea persistentă și tendința de scărpinare a urechilor cu labele sau scuturarea viguroasă a capului sunt de obicei simptome ale infestației cu râie auriculară. În acest caz trebuie verificat interiorul canalului auricular pentru prezența unor puncte închise la culoare și a unei cantități însemnate de cerumen maroniu. Secrețiile pot mirosi neplăcut.
Tratament
Unele produse anti-purici cu aplicare cutanată pot fi eficiente și în tratamentul râiei auriculare. În acest caz este necesară opinia unui medic veterinar. În cazul unei infestații masive, medicul poate recomanda soluții otice.
SEMNE ALE STRESULUI ȘI DURERII Cu cât ne cunoaștem mai bine animalul, cu atât mai ușor ne va fi să descoperim ceea ce este normal, ce este anormal sau dacă acesta experimentează suferință sau durere. Descoperirea precoce este importantă, de aceea proprietarii de animale trebuie să învețe să recunoască semnele de suferință -chiar și o schimbare aparent nesemnificativă a aspectului sau comportamentului câinelui poate indica o afectare a sănătății sale. Atunci când se observă ceva neobișnuit, trebuie făcută o programare la medic. Este mai bine să prevenim decât să tratăm. Pagina 49
Pagina 52
Veterinarul Pet
De ce Labrador retriever-ii sunt mai interesați de mâncare decât alte rase
P
roprietarii de câini spun medicilor veterinari că Labradorii sunt întotdeauna interesați de mâncare și noile studii arată că ar putea exista un adevăr biologic în această afirmație.
Un studiu realizat în luna mai a anului trecut pentru metabolismul celular face legătura cu alterarea genelor specific descrisă la labradori și raportată la retriever-ii de apartament cu privire la comportamentul de motivare ridicată pentru mâncare, descriind prima genă asociată cu obezitatea canină. De asemenea, variația apare mai frecvent la labradorii aleși pentru asistență și ar putea explica de ce aceste animale par să fie mai antrenabili cu recompense alimentare. Labradorii sunt mai interesați de mâncare și tind să fie mai obezi decât animalele din alte rase, indiferent de proprietar. „De fiecare dată este ceva mai comun la o rasă decât la alta, ceea ce ne face să credem că genetica este implicată”, spune Eleanor Raffan, un medic veterinar chirurg și genetician la Universitatea Cambridge, care înainte de a studia câinii, a studiat obezitatea umană. Începând cu un eșantion inițial de 15 labradori obezi și 18 slabi, Raffan și colegii ei au selectat trei gene legate de obezitate pentru examinare, toate fiind cunoscute în afectarea greutății la oameni. Această primă analiză a descoperit o variația a unei gene numite POMC. La cei mai mulți câini obezi, o secțiune de ADN a fost amestecată la
sfârșitul genei. Deleția este suspectă pentru împiedicarea abilității câinelui de a produce neuropeptide β-MSH și β-Endorfină, care sunt de obicei implicate în oprirea senzației de foame după o masă. La oameni, variantele comune ale POMC au fost asociate cu diferite greutăți corporale. „Există chiar unele cazuri rare de persoane obeze care nu dispun de o parte similară a genei POMC, care lipsește la câini”, spune Stephen O’Rahilly, director adjunct la Wellcome Trust – Medical Research Council Institute of Metabolic Science și autor senior la acest studiu. La un eșantion mai mare de 310 labradori retrieveri, Raffan și colegii ei au descoperit o serie de comportamente canine asociate cu deleția POMC. Nu toți labradorii cu variație ADN au fost obezi (unii au fost obezi și fără a avea mutația), dar în general deleția a fost asociată cu greutatea crescută și, conform studiului, câinii afectați au fost mai motivați de mâncare prin a le cere proprietarilor mai multă mâncare frecvent, prin atenția sporită în timpul meselor și prin adunarea resturilor mai des. În medie, deleția POMC a fost asociată cu o creștere în greutate de două kilograme.
Pagina 53
sănătate
animale de companie Îngrijire medicală de excepţie, pusă în slujba clienţilor și pacienţilor noștri, pe care îi tratăm cu respect, compasiune și integritate.
Bdul Lacul Tei nr.56, BucureSti Mobil: 0765 130 147 Fix: 021 243 12 89
Sunați-ne 0765 130 147 sau vizitați-ne www.qincyvet.ro
Cabinet Veterinar • Consultaţii • Consiliere • Endoscopie • Analize laborator • Ecografii • Chirurgie • Vaccinări • Deparazitări
Salon Cosmetică • Periat • Pieptănat • Descâlcit • Tăiat unghii • Toaletare urechi • Vidare glande perianale • Toaletare zona genitală • Toaletare zona ochilor
Servicii stomatologice • Tratamente profilactice • Detartraj • Extracţii
Pagina 55
Boala parodontală la animalele de companie dr. Raluca Zvorășteanu
Î
n general uităm că animalele sunt predispuse la aceleași boli ca și noi și în unele cazuri, chiar mai grave. Aceeași situație este și în cazul afecțiunilor parodontale. De fapt, parodontita este cea mai întâlnită afecțiune a animalelor adulte, dar poate fi prevenită.
Pagina 56
Veterinarul Pet
Ce este boala parodontală? Boala parodontală nu este diferită la animale față de om. Reprezintă distrugerea osului, a țesutului și a structurii care ține dintele în alveolă. Este cauzată de infecția bacteriană care pătrunde sub gingival. Evoluează cu distrugerea osului de jur împrejurul rădăcinii dintelui provocând mobilitatea acestuia și dureri dentare. Câinii și pisicile cu afecțiuni avansate periodontale în general necesită operații pentru extracția mai multor dinți. De unde știu dacă animalul meu are boală parodontală? Adevărul este că nu știți. Din nefericire, cu timpul apar indicatori precum respirația urât mirositoare sau pierderea dinților(fiind semne avansate de boală). Singura modalitate de a preveni și a diagnostica boala în stadiul incipient este consultul stomatologic regulat, detartrajul sub anestezie, unde medicul poate evalua și curăța cavitatea bucală. Radiografia dentară este obligatorie deoarece identifică pierderile osoase, buzunarele periodontale și alte boli care implică rădăcina dinților și țesutul înconjurător.
Detartrajul fără anestezie poate preveni boala periodentală? Nu. Detartrajul fără anestezie nu aduce beneficii sănătății cavității bucale animalului dumneavoastră. Scalarea dinților face doar să pară mai albi, în aparență. Această procedură nu elimină bacteriile de sub gingie și de suprafața dintelui, permițând plăcii bacteriene să se atașeze mult mai rapid de suprafața dinților. Detartrajul fără anestezie este periculos deoarece vă dă o falsă senzație de curățire a cavității bucale, lăsând boala parodontală nedetectată și netratată. Cum pot să previn boala parodontală? Sunt două componente importante în prevenirea bolii parodontale a animalului dumneavoastră: s Periajul dentar, efectuat zilnic acasă; sD etartrajul profilactic anual, efectuat de către medicul veterinar. Periajul dentar rămâne cheia prevenției plăcii bacteriene și a tartrului, încetinește avansarea bolii parodontale. În ajutor vin dietele, bețișoarele de mestecat, aditivii (care se pun în apa de băut), consilierea veterinară cu privire la sănătatea cavității bucale. Detartrajul anual este important pentru întreținerea stării de sănătate a animalului. Procedurile stomatologice sub anestezie permit medicului veterinar să vadă și să examineze fiecare dinte, să efectueze proba perio-dentală de jurul fiecăruia, în plus radiografia evaluează structura dinților. Când faceți regulat evaluarea cavității bucale împreună cu curățarea cavității bucale, începerea bolii periodontale poate fi sesizată fără ca aceasta să facă daune. Animalul dumneavoastră de companie vă va mulțumi că are dinți sănătoși! Pagina 57
Rabia (turbarea) Dr. Vasiu Iosif Spitalul de Urgente Veterinare Cluj Napoca
A
fecțiune virală, fatală care evoluează cu polioencefalită la organismele cu sânge cald, inclusiv la om. Virusul rabic face parte din genul Lyssavirus familia Rhabdoviridae. Virusul pătrunde în organism prin mușcătura sau zgârietura produsă de animalele turbate. Contactul virusului cu mucoasele
Pagina 58
Veterinarul Pet
constituie de asemenea o cale de contaminare. De la poarta de intrare virusul se replică în miocite și se deplasează centripet către joncțiunile neuromusculare cât și către sistemul nervos central (SNC) prin intermediul fluidului intra-axonal din neuroni periferici. În final, virusul se deplasează centrifug prin intermediul neuronilor periferici, senzitivi și motori către extremități.
Boala afectează sistemul nervos cauzând encefalită clinică (paralitică sau furioasă) cât și glandele salivare (exces de salivă, saliva conținând cantități considerabile de virus rabic). Organismele odată infectate, vor prezenta invariabil semne clinice de boală. Prevalența (numărul de cazuri) este din fericire scăzută cu excepția zonelor enzootice, precum țările din lumea a 3-a unde rata de vaccinare la câini și pisici este foarte scăzută. Această boală este înregistrată și semnalată pe tot globul, cu excepția Australiei, Hawaii, Japonia și unele părți din Scandinavia.
Simptome și tipuri Evoluția clasică a bolii cuprinde 3 stadii progresive –prodromală, furioasă și paralitică. La 90% din pisicile infectate apare doar forma furioasă. Inițial, de cele mai multe ori, apar modificări de comportament precum anxietate, agresivitate sau din contră, docilitate exagerată, nervozitate și izolare de restul mediului. Semnele se accentuează și astfel animalele devin foarte agresive: mușcă, ling intempestiv obiectele din jur, mușcă eventualele plăgi prezente pe propriul corp, dromomanie, excitabilitate, iritabilitate, lătratul devine mai gros, anizocorie și pupile dilatate fără răspuns la schimbările de lumină. Urmează starea de dezorientare, incoordonare a mișcărilor, convulsii și în final paralizie. Hiper-salivația (producție crescută de salivă)
poate fi exacerbată de paralizia mandibulară și faringiană cât și de prezența sialoreei (imposibilitatea de a înghiți saliva). În unele cazuri se pot înregistra pusee febrile. Moartea survine la toate animalele infectate în decurs de 7-10 zile de la apariția semnelor clinice. Din păcate, în ultimul timp cazurile de boală cu exprimare atipică sunt mult mai frecvente decât cele cu exprimare clasică.
Diagnostic Animalele care creează suspiciunea de turbare sunt examinate doar prin inspecție. Folosirea celorlalte metode de consult și diagnostic se aplică doar în cazul în care există și alte afecțiuni concurente, însă cu toate măsurile de precauție necesare limitării expunerii personalului de specialitate la o eventuală infecție cu virusul rabic. Prezența rabiei, mai ales în zone endemice nu trebuie exclusă la niciun animal nevaccinat care prezintă semne nervoase sau afișează un comportament neobișnuit. Pentru animale, diagnosticul de certitudine se pune doar cu ajutorul imunofluorescenței directe din probe recoltate de la nivelul creierului, cât și prin bioprobă.
Tratament Animalele suspecte sunt ținute în carantină respectând legislația în vigoare. În România, animalele Pagina 59
STROPIREA CU URINĂ LA PISICI
C
e este stropirea cu urină? Acesta este un comportament de marcare teritorială, executat de către animalele adulte. Încă există dezbateri legate de scopul stropirii cu urină, însă se crede că acest lucru facilitează comunicarea la distanță dintre motani, pentru a coordona diverse deplasări într-un teritoriu prin marcarea traseului și pentru evitarea unor confruntări agresive.
Pagina 62
Veterinarul Pet
Pagina 66
Veterinarul Pet
De ce pisicile de interior au nevoie de deparazitare? Mulți oameni asociază viermii cu amintiri mai puțin plăcute din copilărie, cu glumele răutăcioase ale colegilor care aruncau sau ascundeau viermi morți în bănci/cărți sau caiete. Prin urmare, gândirea despre viermi tinde să conțină o cantitate de emoție pentru mulți dintre noi. Nu putem să credem că pisica noastră iubită de interior ar putea avea viermi. DAR pisica noastră are frecvent viermi și alți paraziți.
Cum apare acest aspect? 99% din totalul puilor de pisică devin infectați cu viermi de la pisica mamă, în timpul alăptării și prin contact cu așternutul. O parte dintre acești viermi vor închista și vor deveni latenți la nivel muscular și nu vor putea fi distruși de către antiparazitare.
În momentul în care sistemul imunitar al pisicii devine stresat ca urmare a unei boli, a gestației sau chiar a îmbătrânirii, o parte dintre acești viermi juvenili se vor activa și vor migra în tractul intestinal unde vor începe reproducerea. De asemena, pisicile se pot infecta prin contactul cu pământul de flori. Într-un studiu efectuat recent s-a demonstrat că în 15% din pământurile pentru flori au fost găsite ouă de paraziți. Multe pisici vor urmări și consuma insecte precum moliile și gândacii, care de asemenea pot transporta o serie de paraziți. Pisicile de interior, care sunt vânători puternici și prind șoarecii care se strecoară în casă în special în anotimpul rece, adesea își mănâncă prada și devin astfel infectate cu tenii. Chiar și cele mai sedentare pisici de interior pot deveni infestate cu purici, având în vedere faptul că puricii pot veni în interior prin fixarea lor pe oameni. În momentul în care pisica se toaletează, aceasta înghite puricii și devine infectată cu tenii. Ultimele dar nu cele din urmă, sunt larvele de viermi cardiaci purtate de țânțarii din marea majoritate a țării. Țânțarii intră în multe case – cine nu a fost supărat de un bâzâit enervant? Țânțarii infectați cu viermi cardiaci mușcă pisicile de interior, acestea dezvoltând ulterior boala cardiacă parazitară. Această boală poate cauza simptome de tip astmatic sau chiar stop cardio-respirator. Astfel, protejați-vă pisica de acești paraziți prin administrarea lunară a unui antiparazitar extern procurat de la medicul dumneavoastră veterinar și deparazitați pisica vânătoare de gândaci și rozătoare de 3-4 ori pe an cu un antiparazitar intern! Pagina 67
Peritonita infecțioasă felină
Dr. Vasiu Iosif Spitalul de Urgente Veterinare Cluj Napoca
P
eritonita infecțioasă felină este o boală virală, letală, cu un debut insidios. Animalele prezintă febră persistentă ce nu răspunde la tratament, în țesuturi se organizează piogranuloame și în cavități se acumulează exudate.
Pagina 68
Veterinarul Pet
Virusul este transmis prin fecale, această cale reprezentând cea mai importantă rută de contaminare. Corpul reacționează prin formarea de anticorpi cât și de complexe antigen anticorp care sunt transportate de către macrofage în peretele vaselor sangvine cât și în spațiul perivascular. În spațiul
perivascular virusul se replică dând naștere astfel formei uscate a bolii, cu piogranuloame pe suprafața organelor interne (cavitatea abdominală, toracală, craniană, globii oculari). Forma umedă este definită de prezența acumulărilor exudative în cavitățile corporale (abdomen, torace, sistem nervos, globi oculari). Pot fi afectați și fetușii producând mortinatalitate. Boala este întâlnită pe tot globul.
Simptome și tipuri Unele familii sau linii de pisici par să fie mult mai receptive decât alte pisici la infecția cu PIF. Cea mai mare incidență este întâlnită la indivizii cu vârste cuprinse între 3 luni2 ani. Incidența crește și la indivizii cu vârste de peste 10 ani. Pacienții geriatrici sunt cei mai predispuși. Debutul bolii este marcat de pierdere în greutate, o scădere graduală a apetitului, puii se opresc din dezvoltare, balonare graduală a abdomenului (aspect de abdomen în butoi) cu febră persistentă, fluctuantă care nu răspunde la tratamentul cu antibiotice. Tabloul clinic este foarte complex, în funcție de organul afectat. Adesea se observă prezența icterului, acumulări exudative pleurale cât și abdominale, la palpația abdomenului se pot sesiza în anumite cazuri prezența
de formațiuni nodulare pe suprafețele organelor. Globii ocularii pot fi de asemenea afectați. Sunt descrise și episoade cu semne nervoase la indivizii cu granuloame situate la nivelul sistemului nervos central.
Diagnostic Diagnosticul se bazează pe semnele clinice, anamneză și rezultatul testelor de laborator. Se recomandă astfel efectuarea unui screening biochimic, abdomino- și toracocenteză (lichid galben pai, vâscos, cu fibrină, gravitate specifică 1.030-1.040, concentrație proteinică > 3.5 g/dl), examen ecografic, laparoscopie și în ultimă instanță laparotomie exploratorie. Triada hiperglobulinemie, titru seric de anticorpi FcoV >160 acompaniat de limfopenie, prezintă o valoare ridicată pentru diagnosticul pozitiv de PIF, la indivizii cu semne clinice de boală. Se pot efectua și teste sofisticate precum RT-PCR, PCR sau Imunohistochimie.
Tratament Tratamentul în astfel de cazuri este iluzoriu. Totuși, pentru a elibera din presiunea acumulată în cavități, se poate recurge la centeză. S-au încercat tratamente cu antiinflamatoare steroidiene, interferon și antibiotice, însă
nu au dat rezultate. Invariabil, pacienții cu semne clinice tipice de boală, mor. Schemele de vaccinare nu au dat rezultate.
Prevenire Incidența acestei boli este crescută însă puține feline fac forma clinică. Mai puțin de 10% din pisicile cu vârste <3 ani fac forma clinică. La vârsta de 5-7 săptămâni, când anticorpii maternali scad, puii se infectează cu virusul FCoV direct de la mame purtătoare și eliminatoare de virus. Înțărcarea la vârste fragede (4-5 săptămâni) poate împiedica transmiterea de la mamă la pui. Pisicile ținute în casă ar trebui să li se restricționeze accesul în exterior, iar dezinfecția minuțioasă a mediului poate reduce la minim riscul infecției cu FcoV.
Note personale Experiența din clinică sugerează, matematic, că orice tentativă de terapie este sortită eșecului. După stabilirea diagnosticului de peritonită infecțioasă felină, proprietarii ar trebui informații fără întârziere despre prognosticul infaust. Toate eforturile ar trebui depuse pentru limitarea suferinței pacienților.
Pagina 69
Pagina 70
Veterinarul Pet
Exotic Shorthair Dr. Monica Nită O rasă cu o istorie de numai 50 de ani, Exotic Shorthair, supranumită și Persana cu păr scurt (Shorthaired Persian), este o rasă de pisici populară printre cei care duc o viață mai calmă. Această pisică are și o latură jucăușă, dar preferă să se alinte și să se relaxeze în marea parte a zilei. Perfectă pentru casele din mediul urban sau pentru traiul liber din zonele rurale, pisicile din rasa Exotic Shorthair sunt frumoase și pufoase atunci când sunt admirate, regăsindu-se, în plus, și printre rasele cele mai afectuoase. O Persană fără pretenții, pisica Shorthair este de asemenea și ușor de îngrijit, cu o blană bogată, însă cu năpârlire minimă.
Trăsături fizice Exotic Shorthair poate fi descrisă pe scurt ca fiind o pisică Persană cu părul scurt, deoarece întrunește toate standardele rasei Persane, mai puțin aspectul blănii. În timp ce pisica Persană posedă o blană lungă și deasă care necesită periaj zilnic pentru prevenirea încâlcirii și formării de smocuri încâlcite, pisicile din rasa Exotic au o blană de lungime medie, deasă și moale, cu un strat interior gros. Aceste pisici nu necesită periaj zilnic, nici nu năpârlesc excesiv; de fapt, pierd atât de puțin păr, încât sunt considerate ca fiind o rasă care nu năpârlește. Periajul săptămânal este
necesar doar pentru înfrumusețarea animalului și pentru a preveni pe cât se poate înghițirea ghemelor de păr. Blana pisicii Exotic este atât de deasă, încât o face să pară mai mare decât este în realitate, însă, oricum, este o pisică de talie mare. Pisicile din rasa Shorthair pot atinge la maturitate chiar și 8 kg, însă rămân destul de mici în înălțime. Are aspectul unei pisici robuste, cu membre scurte și solide care mențin un corp rotund și musculos. Pisica este doar compactă, nu grasă, greutatea sa fiind atribuită densității mari a oaselor. Continuând către cap, gâtul sugerează conformația atletică: scurt și gros, terminat cu un cap de dimensiuni impresionante. Pisicile din rasa Exotic sunt acceptate cu orice tipar sau orice culoare a blănii, inclusiv cu pete de culoare (precum pisica Siameză), albe, tigrate și în variantă calico. Fața acestor pisici este identică cu a Persanelor, respectând aceleași standarde ale rasei. Există două trăsături prin care se diferențiază pisicile din rasa Exotic Shorthair. Această rasă este considerată brahicefalică, ceea ce înseamnă că are un craniu scurt și lat, lucru reflectat și de către față, cu nas turtit. Altă caracteristică naturală a acestei rase, care îi și sporește popularitatea, este aceea că expresia feței pisicii adulte își păstrează aspectul juvenil, cu ochi Pagina 71
Dihorul animal de companie?
Pagina 76
Veterinarul Pet
C
el mai probabil, mulți dintre noi, la auzul cuvantului „dihor”, ne gândim imediat la perioada copilăriei, când mergeam în vacanță, în vizită la bunicii din provincie și auzeam cum dihorul a dat buzna în cotețul găinilor și a făcut ravagii. Dar, oare, v-ați gândit vreodată că dihorul poate fi și un animal de companie îndrăgit, care devine din ce în ce mai popular ?
În Statele Unite ale Americii, popularitatea dihorului a început să crească încă din anii ‘80, ajungând să fie supranumit „Animalul de companie al anilor ‘90”, iar la ora actuală, se estimează că numărul dihorilor, animale de companie, din USA a ajuns la zece milioane. Și la noi în țară, dihorul a început să devină din ce în ce mai popular, numărul lor, ca animale de companie, estimându-se, la ora actuală, la câteva mii. Dihorul domestic (Mustela putorius furo) a fost domesticit de mai bine de 2500 de ani, iar numele său provine din latinescul „furritus” care înseamnă „hoț mic”. Ca și caracteristici, dihorii măsoară 50 cm, în medie, în lungime și cântăresc între 0,5-2,0 kg. Culorile dihorilor sunt variate, incluzând : maro, negru, albinos și argintiu. Aceștia își petrec, de regulă, între șaisprezece și optsprezece ore din zi dormind, fiind mai activi la răsărit și la apus (fiind animale crepusculare). Față de strămoșii lor, dihorii sălbatici, care sunt animale solitare, cei domestici pot trăi în grupuri.
Ce trebuie să avem în vedere înainte de a ne lua un dihor ? Dihorii sunt animale incredibil de curioase și vor mirosi fiecare colțișor din casă. Țineți închise zonele periculoase (debarale, subsoluri), astupați toate găurile din locuință și nu le lăsați la îndemână substanțe periculoase, ascunzând totodată obiectele din burete sau cauciuc, deoarece sunt favoritele lor și, cu siguranță, vor ronțăi puțin din ele. Asistența medicală este, iar, o problemă care trebuie luată în considerare, dihorii fiind animale care necesită controale veterinare periodice, fiind predispuși la diferite afecțiuni, al căror tratament poate fi de multe ori costisitor, în timp ce găsirea unui medic veterinar specializat pe astfel de animale exotice poate reprezenta o adevărată aventură. Dihorii au obiceiul de a mușca, mai ales în prima parte a vieții, când sunt pui. Multe persoane nu iau în seamă acest lucru și, atunci când se văd într-o astfel de situație,
Pagina 77
însă, printre cele mai frecvente, putem enumera: l
RÂIA AURICULARA – sau otita
parazitară, produsă de un parazit numit Otodectes cynotis . Același microorganism este izolat la câini și pisici, iar boala poate fi transmisă de la o specie la alta. Diagnosticul și tratamentul sunt identice cu cele de la câini și pisici. l VIRUSUL INFLUENZA UMAN – provoacă febră, letargie, anorexie, scurgeri nazale, strănut și depresie. De regulă, se transmite de la om la dihor, extrem de rar invers. Tratamentul este unul de susținere, iar recuperarea se produce de obicei în decurs de 7-14 zile. l CORPII STRĂINI GASTRICI – sunt frecvent întâlniți la dihori, din cauza naturii curioase a acestor animale. Semnele clinice includ anorexie, hiper-salivație, durere abdominală, diaree și vomă. Corpii străini sunt, de regulă, obiecte de cauciuc moale sau plastic, dar pot fi și tricobezoari. Tratamentul constă în înlăturarea chirurgicală sau endoscopică. l
HIPERADRENOCORTICISMUL
– la dihori este cauzat de secreția excesivă a hormonilor sexuali de către glandele suprarenale. Semnul clinic cel mai comun este pierderea părului începând de la coadă și crupă și progresând către flancuri și cap. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice și a măsurării hormonilor sexuali. Există tratament medical și chirurgical. l INSULINOAMELE – sunt foarte întâlnite la dihorii cu vârsta mai mare de 3 ani. Aceste tumori funcționale ale celulelor pancreatice determină niveluri crescute de insulină, Pagina 80
Veterinarul Pet
cu hipoglicemie consecutivă și semne clinice asociate acesteia precum slăbiciune, letargie, pareza membrelor posterioare, hiper salivație și crize. Sunt posibile tratamentul chirurgical și cel medical, dar nu există vindecare.
Care sunt avantajele și dezavantajele sterilizării dihorilor ? Castrarea dihorilor este un subiect intens dezbătut atât de specialiști, cât și de către crescătorii de dihori. Principalele probleme sunt reprezentate de mirosul pregnant de mosc și hiperestrogenismul femelelor ce rămân perioade îndelungate în călduri, cât și de faptul că sterilizarea dihorilor este considerată unul dintre principalii factori ai hiperadrenocorticismului. Studiile arată că în țări precum SUA, unde se obișnuiește sterilizarea dihorilor la vârste foarte fragede (sub 6 săptămâni), procentul
dihorilor diagnosticați cu hiperadrenocorticism este cu mult mai mare decât în țări precum Olanda unde se obișnuiește sterilizarea dihorilor la vârsta de 6 luni. În schimb, procentul cel mai mic este raportat în țări precum Marea Britanie unde nu se practică sterilizarea dihorilor pe scară largă. În ultimii ani, a apărut și o altă variantă, și anume implantul cu acetat de deslorelin. Acesta are avantajul de a opri secreția de hormoni sexuali (astfel gonadele sunt inactive și nu vor mai apărea perioadele de călduri la femele, iar mirosul specific dihorilor va fi diminuat considerabil) fără a predispune animalul la apariția hiperadrenocorticismului. Costul ușor piperat cât și perioada de acțiune a implantului, de 18 luni în medie pot fi considerate dezavantaje, însă pe termen lung se poate dovedi o alternativă mult mai sănătoasă pentru animal, cât și mult mai ieftină pentru bugetul proprietarului (în comparație cu costurile tratamentului pentru hiperadrenocorticism).
de câteva ore libere pentru a-i oferi dihorului atenția și timpul necesar. Acesta este un animal ce poate sta liber prin casă sau poate fi închis în cușca lui cât timp stă singur, fără ca acest lucru să îl deranjeze. Este totuși un animal care are nevoie de exercițiu fizic și atenție și nu este recomandat să își petreacă tot timpul în cușcă. De asemenea, datorită firii curioase și a obiceiului de a mușca, mai ales când sunt pui, nu este recomandat persoanelor cu copii mici. Dacă vă hotărâți totuși să vă luați un dihor drept animal de companie, este recomandat să vă documentați înainte cu privire la aspectele ce țin de creșterea și îngrijirea acestuia, despre avantajele și dezavantajele pe care le prezintă acest tip de animal, precum și despre costurile aferente întreținerii unui astfel de animal.
Mihai Măcinic
Facultatea de Medicină Veterinară – Universitatea „Spiru Haret” mihai@dihori.ro
Căror categorii de oameni li se potrivește dihorul ca animal de companie și cui nu îi este recomandat ?
Dihorul poate reprezenta un animal de companie special, ușor excentric din punctul de vedere al unor persoane, care poate fi recomandat în special celor cu un program mai încărcat, dar care dispun totuși Pagina 81
Broasca Țestoasă Cum să aveți grijă de broasca țestoasă leopard
B
roasca țestoasă leopard este a doua broască țestoasă ca mărime în Africa, pe primul loc situându-se broasca țestoasă Sulcata. Aceste broaște țestoase adorabile se găsesc de-a lungul marginii de sud a Saharei și în sudul Africii din Sudan până în Etiopia. Broaștele țestoase leopard locuiesc în deșertul arid fierbinte, în zone cu tufărișuri sau în savană.
Pagina 82
Veterinarul Pet
Informații despre creștere și alimentație REPRODUCȚIA În momentul în care survine reproducerea, o femelă poate depune până la șase cuiburi într-un an, fiind depozitate opt până la 10 ouă. Ouăle ar trebui să fie ținute în vermiculit la 28ºC, cu o umiditate cuprinsă între 70 și 80%. Eclozarea apare după 180 de zile de la incubație.
ÎNGRĂDIREA Broaștele țestoase leopard adulte ar trebui cazate în exteriorul casei, la căldură, dacă este posibil, într-un loc uscat. Temperatura pe timp de zi ar trebui să varieze între 26 și 29ºC, cu un punct maxim de 32-35 ºC. Temperatura pe timp de noapte ar trebui să nu scadă sub aproximativ 24ºC.
CAZAREA ÎN EXTERIOR Locurile de cazare împrejmuite ar trebui protejate de prădători, cu ajutorul unor plante ornamentale. Boxele care sunt în aer liber ar trebui să includă locuri de refugiu din piatră, precum și locuri cu umbră și pentru ascuns. Broasca țestoasă leopard nu hibernează și acesteia ar trebui să i se ofere încălzire suplimentară în momentul în care temperaturile scad sub 15ºC. Locul de cazare ar trebui să fie ridicat de la sol. Tampoane de încălzire pentru fătare (pături pentru porc) și încălzitoarele ceramice pot fi suspendate de tavan pentru a putea menține temperatura caldă.
IDEI SUMARE DESPRE GEOCHELONE PARDALIS Media de viață: în medie 20-50 de ani l Media greutății: femele 13.6 kg; masculii până la 20 kg. l Lungimea carapacei: 30-51 cm. l
CAZAREA ÎN INTERIOR Pentru eclozarea corespunzătoare trebuie asigurat un acvariu de 151284 litri cu dimensiunile de 1.2 m pe 0,6 m. Un acvariu ar trebui să includă un încălzitor sub acesta, lămpi de încălzire și lumină cu spectru larg (UVB). Substratul ar trebui să fie constituit dintr-un amestec de pământ cu turbă, mulci de chiparos sau o bucată de gazon. Având în vedere că cele mai multe reptile sunt pasibile să mănânce așternutul, evitați utilizarea scoarței de copac, a nisipului, a meiului, a cojilor de nucă sau al oricărui substrat care este suficient de mic pentru a fi ingerat. Puneți un bol de apă în incinta țarcului care să fie suficient de mare pentru îmbăiere. Puneți broaștele țestoase într-un bol larg cu apă caldă de două ori pe săptămână timp de 10 minute pentru a stimula aportul de apă și defecarea.
ALIMENTAȚIA Broaștele țestoase leopard au nevoie de o dietă cu un conținut ridicat de fibre, aceasta constând în principal în ierburi mari, cu frunze, bogate în calciu, vitamina A și vitamina C precum părțile verzi ale păpădiei, varza verde, guliile verzi, muștarul chinezesc, salata romană, Pagina 83
Suntem o mini echipă de medici cu experiență câștigată pe parcursul mai multor ani de practică în București și Pitești, aflată într-o continuă pregătire pentru a putea face față cu brio cât mai multor provocări medicale veterinare. Am deschis un cabinet veterinar în Pitești,
Cabinetul Veterinar Discovery
Vet Station.
În cabinetul nostru oferim următoarele servicii: • consultații • microcipări/pașapoarte • medicină preventivă • vaccinări/deparazitări • dermatologie • stomatologie • ecografie • examane laborator • chirurgie Medici veterinari cabinet: Monica Mitra Cătălin Mitra
!
Program: Luni-Vineri: 09.00 - 19.00 Sâmbătă: 09.00 - 15.00
!
Strada Pasajul Scărilor, Nr. 2, Bl.18, Sc. F, Ap.1, Cartier Trivale, Pitești, Argeș T: 0765 242 281 sau 0769661856 Pagina 85 www.veterinarpitesti.ro
Concepte importante în comportamentul păsărilor de companie
Comportamentul normal al papagalului
C
omportamentul păsărilor de companie este complex și este crucial ca proprietarii de păsări să aibă o viziune realistă asupra așteptărilor din partea animalelor de companie.
l Papagalii sunt animale sălbatice. Chiar și păsările crescute în casă nu sunt cu adevărat domesticite și socializarea timpurie este importantă. Nu este necesar însă să hrăniți o pasăre din mână pentru a crea o legătură cu aceasta. De fapt, obiceiul de a achiziționa un pui de pasăre care încă necesită hrănirea din mână este descurajat puternic. l Papagalii sunt specii de pradă cu temeri instinctive față de animalele de pradă. l Păsările nu înțeleg cu adevărat conceptul de stăpân sau subordonat. În schimb, ele se apropie de oamenii din gospodărie ca și cum ar fi o parte din stolul lor. În interiorul stolului, păsările vor încerca să obțină poziția dominantă. Proprietarii trebuie să se străduie pentru a se stabili ca și lider de stol.
Pagina 86
Veterinarul Pet
l Papagalii sunt foarte sociabili. În sălbăticie, papagalii țin legătura folosind strigăte de contact. Asigurați-vă întotdeauna că ați întâmpinat papagalul dumneavoastră când intrați în casă și luați-vă la revedere când părăsiți camera. De asemenea, oferiți un răspuns delicat, simplu la strigătul lor de contact. Papagalii vor oferi ocazional un ciripit și un răspuns scurt precum „iHI” de la dumneavoastră ar fi bun. l Papagalii au simțul vizual extrem de dezvoltat. Aceștia comunică prin intermediul contactului vizual și limbajului trupului. Contactul vizual este un mod important de a comunica cu pasărea dumneavoastră. Când un papagal se comportă urât, folosiți ceea ce analizatorii de comportament adesea numesc „ochiul rău” pentru câteva secunde pentru o
comunicare rapidă și eficientă de dezaprobare. l Papagalii au fost comparați din punct de vedere mental și emoțional cu copiii mici. Ei sunt inteligenți, jucăuși și posesivi. Ei își pierd atenția repede, au multă energie și se pare că adoră expunerile dramatice. l În final, papagalii empatizează foarte mult. Comportamentul și starea lor poate reflecta energia și starea stăpânilor lor. Calmarea și limitarea energiei noastre este un mod important în a ne calma păsările.
Comportamentul natural l În sălbăticie, papagalii își petrec majoritatea timpului îngrijinduse atât pe ei cât și pe alții
și în căutarea hranei. Distrugerea frunzelor și a fructelor este un comportament natural pentru adunarea mâncării. În captivitate, acest comportament poate se poate manifesta prin aruncarea mâncării, distrugerea culcușului din cușcă sau chiar a mobilei. l Vă puteți aștepta la vocalize zgomotoase (de ex. țipatul) din partea papagalului dumneavoastră, în special dimineața și seara. Aceste sunete sunt echivalentul expresiei „trezirea și înviorarea!” și „se întunecă, treci la somn!”. Toate aceste descrieri ale comportamentului papagalilor sunt generalități. Variații în comportament au fost observate printre specii și indivizi, în special când statusul reproductiv variază.
Trăsăturile de personalitate ale unui stăpân de păsări de succes includ: l Consecvența l Răbdarea l Încrederea l Empatia l Umorul l Serenitatea l Dorința permanentă de a învăța
Pagina 87
castrarea și sterilizarea la iepurii de companie Ar trebui să am iepurele castrat?
Î
n majoritatea cazurilor, răspunsul este categoric DA. Dacă nu plănuiți să dați iepurele spre reproducere, atunci castrarea sau sterilizarea va extinde speranța de viață a iepurelui și îl va face un companion mai bun pentru dumneavoastră.
Pagina 88
Veterinarul Pet
l Castrarea/sterilizarea elimină riscul unei gestații nedorite. În locurile cu mai mulți iepuri se pot face greșeli în identificarea sexului și astfel pot să apară gestații nedorite. Castrarea reduce de asemenea riscul falsei sau a pseudo gestației la femele, care poate determina un comportament nedorit precum cuibărirea sau săpatul.
l Castrarea reduce riscul cancerului uterin și al altor boli reproductive. Iepuroaicele nesterilizate adulte prezintă un risc crescut pentru cancerul uterin. În funcție de rasă, incidența cancerului uterin poate fi de până la 60%. l Castrarea/sterilizarea îmbunătățește starea iepurelui. În momentul în care iepurii ajung la maturitatea sexuală, aceștia pot deveni teritoriali, agresivi și distructivi. Aceste modificări duc la manipularea greoaie a iepurelui, la antrenarea dificilă pentru litieră, iar masculii cel mai probabil vor stropi cu urină. Majoritatea raselor de iepuri ating maturitatea sexuală între 4 și 6 luni de la fătare. Castrarea sau sterilizarea iepurelui la 5 sau 6 luni va reduce considerabil comportamentele nedorite, făcând astfel iepurele un companion mai bun. (Riscul cancerului uterin crește semnificativ după 2 ani; astfel, toate iepuroaicele ar trebui sterilizate înainte).
Pregătirea operației Cea mai importantă pregătire pentru operație este să nu schimbați sub nici o formă rutina iepurelui.
l Nu rețineți hrana iepurelui ca și pregătire pentru operație. Spre deosebire de câini și pisici, iepurii nu pot vărsa, deci este un risc minim de aspirație în plămâni în timpul anesteziei. Este mult mai periculos să golim tractusul digestiv, lucru care crește semnificativ riscul stazei gastrointestinale, aceasta din urmă reprezentând o problemă postoperatorie potențial fatală. l Nu schimbați alimentația iepurelui. l Este recomandat să aduceți iepurelui în timpul spitalizării mâncarea sa normală și recompensele favorite. l Minimalizați stresul iepurelui. Dacă iepurele are o legătură specială cu un alt iepure, atunci acesta ar trebui adus la spital să își viziteze prietenul, dar în prealabil discutați și cu medicul veterinar. Separarea înainte de operație poate fi traumatizantă și stresantă. Postoperator, iepurii pot fi ținuți separat, astfel încât aceștia să se poată vedea și mirosi. După vindecare, aduceți iepurii împreună.
Îngrijire post operatorie l Mențineți iepurele tăcut și fără abilitatea de a alerga sau a sări. l Manipulați iepurele cu grijă. Ridicați și cărați iepurele într-un
Pagina 89
Părerea ta contează Urmărește-ne pe pagina de Facebook a Revistei Veterinarul sau pe contul nostru de FACEBOOK și participă la chestionarele pe cele mai fierbinți subiecte. Toți care participă, primesc un abonament gratuit AM ÎNTREBAT: Ce te-ar interesa să citești în paginile Revistei Veterinarul Pet în cel de-al doilea număr. Iată care au fost o mică parte din preferințele voastre, de care am ținut cont, la întocmirea sumarului.
///////////////////////////////////////////////// NE-AI RĂSPUNS
///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Informații despre deparazitarea pisicilor Ar fi interesant dacă ați scrie Alina T. despre comportamentul câinilor. Câteodată nu îmi dau seama dacă Arif este agresiv sau jucăuș șide Despre bolile specifice unui aceea evit să îl las în parc să se anumit tip de pisici. joace cu alți câini. Mi-e frică să îl Brândușa Faur las îm compania câinilor și când ne plimbăm pe stradă. Maria Dascălu Despre broasca țestoasă leopard. De ce pisicile Caty S. Comportamentul normal stropescu cu al papagalului. urină. Sfaturi despre Mihaela C. Marian Simion îngrijirea și castrarea iepurilor de apartament. Gabriela P.
interesa o listă cu cei mai petenți medici, din diferite cializări pentru că e foarte l să găsești medici
Despre bolile care pot fi transmise oamenilor de la câini și pisici. Mihai Manea
Informații despre dihori și îngrijirea lor. Sorina F. Pagina 91
Concursul Veterinarul Pet vedetele noastre Misti Mufy Misha
Chips
Sherlock
Darling Joy Fe
Toby
Finn
Figaro
Minnie
Pagina 92
Veterinarul Pet
Honey Queen of Trodos
Luizic
Pișcoțel
Nor
Puss in Glam
Thomas Neji
errari
Looloo
Pisuca Pagina 93
Cabinete ve DIRECTORUL
LINK:
ALBA ARAD ARGEȘ BACĂU BIHOR BISTRIȚA-NĂSĂUD
BOTOȘANI BRĂILA BRAȘOV BUCUREȘTI BUZĂU CĂLĂRAȘI CARAȘ-SEVERIN
CLUJ CONSTANȚA COVASNA DÂMBOVIȚA DOLJ GALAȚI GIURGIU Pagina 94
Veterinarul Pet
București Clinica veterinară Ortovet
Telefon: 0216425288, 0314259177 Urgențe în afara orelor de program: 0747776567 Adresă: str. Fetițelor 7, București Program: Luni - Vineri: 9.00 - 20.00 Sâmbătă, duminică și sărbători legale: 10.00 - 14.00 medic veterinar titular cabinet: Liviu Gaiță Email a cabinetului: clinica@ortovet.ro Website: www.ortovet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ ORTOVET/
Cabinet veterinar Doctor’s Vet Univers
Adresă: Str. Gazelei nr.35, Sector 4,București Telefon: 0744776563; 0755208777 Program Luni-Vineri: 09.00 - 21.00 Sâmbătă - Duminică: 10.00 - 14.00 Website: www.doctorvet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ vetuniverse
Cabinet veterinar QINCYVET
Telefon: Tel: 021.243.12.89 Mobil: 0765.130.147 Adresă: B-dul Lacul Tei nr. 56, bl. 19, parter, sector 2, București (lângă Parcul Circului) EMAIL: office@qincyvet.ro sau qincyvet@ yahoo.com PROGRAM Luni-Vineri: 09.00 – 20.00 Sâmbătă: 09.00 – 16.00 Duminică: 09.00 – 14.00
medic veterinar titular cabinet: Raluca Zvorășteanu Website: http://www.qincyvet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ cabinetveterinar.qincyvet
Cabinet veterinar Sarmivet
Telefon: 0724.576.760 Adresă: Str. Cercului, nr. 3A, subsol, Sector 2, 020779 EMAIL:dr.andrei.caloiu@sarmivet.ro PROGRAM: Luni - Vineri 10:00 - 20.00 Sâmbătă10:00 - 15.00 Duminică Închis Medic veterinar titular cabinet: Andrei Căloiu Website:http://www.sarmivet.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ CabinetVeterinarSarmivet
Cabinet Veterinar Miuța
Telefon: 0744.337.941 0212234024 Adresă: Str. Sandor Petofi nr. 11, sector 1, București Email: office@pethome.ro Program: Luni-Vineri 12:00 - 19:00, Sâmbătă, Duminică închis. Pentru aceste zile sunați la 0744337941 Medic veterinar titular cabinet: Cristian Moscu website: http://pethome.ro/ facebook: https://www.facebook.com/ miuta.cabinetveterinar/?fref=ts
M & M ANIMAL HEALTH VET Clinica Veterinară Adresă:Str. Sg Stefan Crisan nr. 7, București, sector 6 Telefon: 0727.77.27.27; 0747.54.07.9 3 021.264.38.02
eterinare în L VETERINAR Program: Luni-Vineri:09:00 - 21:00 Sâmbătă:09:00 - 14:00 Duminică: 09:00 - 13:00 Website: http://www.mmvet.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ MM-Animal-Health-Vet Email: marafet.mirel@yahoo.com
Satu Mare Dr.med.vet. Gabriela KORODI
Adresa: str. Măcinului nr. 26, Satu-Mare Tel./Fax: 0261-763205, Mobil: 0742-635818
Ilfov Cabinet veterinar Arias Vet
Telefon: 0721 325 634 Adresă: Sos Alexandriei nr 64 , bloc D5 , parter, Cornetu Ilfov Program: Luni-Vineri:09:00-20:00 Sâmbătă: 09:00-15:00 Duminică: 09:00-12:00 Website: http://www.ariasvet.ro Facebook: https://www.facebook. com/Cabinet-Veterinar-AriasVet-133256530159 378/
Pitești Cabinet Veterinar Discovery Vet Station Adresă: Strada Pasajul Scărilor, Nr. 2, Bl.18, Sc. F, Ap.1, Cartier Trivale, Pitești, Argeș Telefon: 0765 242 281; 0769 661 856 Program cabinet
Luni- Vineri: 09.00 - 19.00 Sâmbătă: 09.00 - 15.00 Duminică: Închis. Număr telefon urgențe : 0769661856 Website: http://www.veterinarpitesti.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/ Discoveryvet/?fref=ts
Iași Cabinet veterinar Freidavet Cabinet 1 „PETRU PONI” Str. Păcurari nr. 103-109 Telefon: 0332.447.173
Cabinet 2 „MUNCA INVALIZILOR” Șos. Păcurari nr. 35 Telefon: 0332.140.719 Program: Luni-Vineri:9:00 am - 7:00 pm Sâmbătă:9:00 am - 3:00 pm Duminică:9:00 am - 12:00 am Email: contact@freidavet.ro Facebook: https://www.facebook.com/ freidavet.iasi Website: http://freidavet.ro/
Cabinet veterinar Dr. Ludovic Bacușcă
Adresă: Str. Podul de Piatră nr.5, Iași, România Telefon: 0332107733 Program: Luni-Vineri:8:30 am - 6:00 pm Sâmbătă:8:30 am - 3:00 pm Duminică: Închis Website: www.alfasan.ro Facebook: https://www.facebook.com/ alfasanvet/
LINK:
GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMIȚA IAȘI ILFOV MARAMUREȘ MEHEDINȚI MUREȘ NEAMȚ PRAHOVA SĂLAJ SATU MARE SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIȘ TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA Pagina 95
Asociații Chinologice Teritoriale membre Asociația Chinologică Română
Asociația Chinologică Alba
Asociația Chinologică Argus
Adresa de corespondență: str.
Secretariat: Str. Lotrului nr. 10, Pitești,
Asociația Chinologică a județului Bacău
Milenium nr.2, Alba Iulia 510066, AB,
județul Argeș (Piața Ceair în cadrul
Secretariat: str.Războieni nr.34, Bacău
Fax: 0358 819 883,
cabinetului veterinar)
600032, BC, Telefon/ Fax: 0234 582 410
E-mail: office@achalba.ro,
Telefon: 0722-277-291
Adresa de corespondență: str.Războieni
Website: www.achalba.ro
Email: arguspitesti@yahoo.com
nr.34, Bacău 600032, BC
Președinte: Sorin Simuțiu
Website: www.achargus.ro
Președinte: Dr. Axinte Gabriel
Mobil: 0747 497 429,
Adresa de corespondență: str.Crinului,
str.Războieni nr.34, Bacău 600032, BC,
E-mail: canisa_de_apuseni@yahoo.com
Nr.36, Bl. D7, Et.1, Ap.1, Pitești
Mobil: 0745 775 772,
Vicepreședinte Chinotehnic: dr. Horia
Președinte: Mandoiu Ion
E-mail:nasrece@yahoo.com
Moruțan
Mobil: 0722 277 291,
Vicepreședinte organizatoric: Mihai Neculai
Mobil: 0722 582 528,
Email: dr_mandoiu55@yahoo.com
Mobil: 0722 416 068
E-mail: horuiamorutan@yahoo.com
Vicepreședinte Organizatoric: Buda Lavinia
Vicepreședinte chinotehnic:
Secretar: Robert Roman
Str. Vasile Goldis,nr.21-23, Pitești, Argeș
Victor Popescu
Mobil: 0730 65 48 48,
Mobil: 0722 140 508,
Mobil: 0745-182-69 6
E-mail: office@achalba.ro
Email: buda_lavinia@yahoo.com
Secretar: Andi Babliuc
Vicepreședinte Chinotehnic: Saplacan
Mobil: 0744-761-031
Asociația Chinologică Română Arad Secretariat: str.M.Eminescu nr.41, Arad 310085, AR, Telefon: 0257 214 488,
Roxana Mobil: 0767 394 963, Email: roxanasaplacan@yahoo.com
Asociația Chinologică Metropolitană Oradea Secretariat: str.Cuza Voda nr.22,
Website : www.dog-show.ro
Asociația Chinologică a Municipiului Câmpulung
Adresa de corespondență: C.P. 188 -
Secretariat: str.Principală nr.370,
Website: www.achm-oradea.ro
O.P.3 310085, Arad, AR
Domeniul Mateescu-Vlădești, Vlădeștii de
Adresă de corespondență: str.Cuza Voda
Președinte: Gheorghe Schill
Sus 117840, AG, Telefon: 0248 547 706
nr.22, Oradea
str. M.Eminescu Nr.41, Arad 310085, AR,
Adresa de corespondență: str.Principală,
Președinte: Mitra Valentin Calin
Telefon: : 0257 280 482, Mobil: 0723 283
Nr.370, Domeniul Mateescu-Vlădești,
Mobil: 0740 211 212
888, E-mail: achr.arad@gmail.com
Vlădeștii de Sus 117840, AG
Vicepreședinte organizatoric: Pantea
Vicepreședinte: Gavril Cenădan
Președinte: Mateescu Cosmin
Stelian
str. Malul Mureșului nr.8, Arad 310108, AR,
str. Liniștii nr.13, Com. Aninoasa, Sat
Mobil: 0745 770 386
Telefon: 0257 280 147
Săteni 137005, DB, Mobil: 0723 260 900,
Vicepreședinte chinotehnic: Lazslo Istvan
Vicepreședinte chinotehnic: Colarescu
Fax: 0245 226 384,
Mobil: 0745 944 771
Bogdan
E-mail: agervet99@yahoo.com
Telefon: 0357 426 544,
VicePreședinte: Mateescu Romanița
Mobil: 0727 801 370,
Mobil: 0722 224 014
Asociația Chinologică Bistrița – Năsăud
Email: black_beauty_arad@yahoo.com
Vicepreședinte chinotehnic: Bucur Cosmin
Secretariat: Piața Mică nr.12, Bistrița
Mobil: 0729 033 082
Telefon: 0263 218 996,
E-mail: achr.arad@gmail.com,
Pagina 96
Veterinarul Pet
Oradea, E-mail: oradeadog@yahoo.com,
Mobil: 0740 027386,
Fax: 031 816 6003,
Asociația Chinologică Turda
E-mail: asociatiachin_bn@yahoo.com,
Telefon: 031 805 5778,
Sediul: Str. Timotei Cipariu, Nr. 33, Turda
Website : www.ach-bn.ro
Mobil: 0771 760 194 Brîndușa,
Secretariat: Str. Timotei Cipariu, Nr. 33,
Adresa de corespondență: Str.Piața Mică
Mobil: 0772 213 162 Adriana,
Turda, 401104, Județ Cluj
nr.12, Bistrița
E-mail: sponsorizare.achmb@gmail.com,
Telefon: 0264 312 648,
Președinte: Matilda Gubesch
a.metropolitanabucuresti@yahoo.ro,
Fax: 0264 327 214,
Piața Mică nr.12, Bistrița
bucharestkennelclub@yahoo.com;
E-mail: achturda2004@yahoo.com,
Telefon: 0263 218 996,
Website: www.achmb.com
Website : www.achturda.ro
Mobil: 0740 027 386,
Adresa de corespondență: O.P. 13 C.P.
Adresa de corespondență: Str. Timotei
E-mail: gubeschcristina@yahoo.com
95, Sector 1, Bucuresti 014950
Cipariu, Nr. 33, Turda, 401104, Județ Cluj
VicePreședinte: Orza Doina
Președinte: Cristian Ștefănescu
Președinte: Mărgineanu Călin
Mobil: 0742 919 732
Mobil: 0723 537 312,
Mobil: 0744 667 309,
VicePreședinte: Scripcari Traian
E-mail: boyofdracula@yahoo.com
E-mail: pockerkennel@yahoo.com
Mobil: 0744 778 443
VicePreședinte: Dr.Augustin Ionescu
Vicepreședinte chinotehnic: Ing. Balint Ioan
Mobil: 0722 516 398,
Tel. 0751866798; 0264 313 285
E-mail: wolf_point@hotmail.com
Vicepreședinte organizatoric: Mate Gergely
Secretar: Dr.Brîndușa Gheorghiu
Attila
Asociația Chinologică Pro Canis Brașov Mobil: 0724 044 377; 0728 288 574,
Mobil: 0771 760 194,
E-mail: procanisbv@gmail.com,
E-mail: goldenswankennel@gmail.com
Website: www.achprocanisbrasov.ro
Asociația Chinologică „Hobby” Constanța
Adresa de corespondență: C.P. 608
Asociația Chinologică Buzău
O.P. 4 500540, Brașov, BV
Secretariat: str.Marghiloman nr.162,
Constanța
Președinte: Mircea Cenușe
Buzău Mobil: 0730 136 662, 0763 457
Telefon/ Fax: 0341 146 026,
str.Lămâiței nr.85, Brașov 500371, BV,
770, Fax: 0338 814 026,
E-mail: sosanimale@gmail.com
Mobil: 0724 044 377,
E-mail: achbz@yahoo.com
Adresa de corespondență: Str. Dobrogei
E-mail: mircea.cenușe@bridgeguard.ro
Adresa de corespondență: O.P .1 C.P.
nr. 34, Constanța
Vicepreședinte Organizatoric: Zoltan Pal
100, Buzău
Președinte: Constantin Lian
Mobil: 0744 500 241
Președinte: Lionel Zosmer
Telefon/ Fax: 0341 146 026
Vicepreședinte Chinotehnic: Letca Adrian
Mobil: 0730 136 663, 0763 457 770,
Vicepreședinte Chinotehnic: Zeadin Murat,
Mobil: 0723 197 872
E-mail: liozmr@yahoo.com
Mobil: 0723 608 429
Asociația Chinologică Botoșani
Secretar: Cătălina Robe Mobil: 0727 713 843
Secretariat: Str. Dobrogei nr. 34,
Asociația Chinologică Covasna
Telefon: 0231 511 252,
Asociația Chinologică Napoca
E-mail: achbt@yahoo.com
Secretariat: str.Brassai nr.16, Cluj-
nr.10, bl.17,sc.B, ap.13 Sfântu Gheorghe,
Adresa de corespondență: Al.Zorilor nr.6
Napoca Telefon/ Fax: 0264 596 634,
Județ Covasna,
bis, Botoșani 710184, BT,
E-mail: office@achnapoca.ro,
Email:achcovasna@gmail.com,
Telefon: 0231 511 252
Website: www.achnapoca.ro
Website: www.achcovasna.ro
Președinte: Dr.Vasiliu Dorin
Adresa de corespondență: str.Brassai,
Președinte: Kerekes Karoly
Mobil: 0740 171 050;
Nr.16, Cluj-Napoca
0754433297 str.Sporturilor nr.10, bl.17
E-mail: puiuvasiliu@yahoo.com
Președinte: Horatiu Stan
sc.B,ap.13, Sfântu Gheorghe, Județ
VicePreședinte: Buciuleac Iulian
Mobil: 0742 836 940,
Covasna
Mobil: 0744 153 492,
E-mail: horatiustan@yahoo.fr
Email:kerekeskaroly@rdslink.ro
E-mail : iulian_buciuleac@yahoo.com
Vicepreședinte chinotehnic: Spaller Sorin
VicePreședinte: Chirovan Ionuț Bogdan,
Mobil: 0720 350 350,
Mobi:l 0753 436 370
E-mail: sorinspaller@yahoo.com
Email: chirovan.bogdan@yahoo.com
Secretariat: Al.Zorilor nr.6 bis, Botoșani
Asociația Chinologică Metropolitană București
Secretariat: str.Paius David nr.2 Adresa de corespondență: str.Sporturilor
Secretar: Kodolanyi Ildiko
Secretariat: str. Gr. Alexandrescu nr.47,
Mobil: 0749 338 227
Sector 1, București.
Email: kodildi@yahoo.com Pagina 97
Asociația Chinologică Fair Play Dâmbovița
E-mail: animedplus@yahoo.com
Email: achmaramures@gmail.com,
Adresa de corespondență: bd. Decebal
Website: www.achmaramures.ro
Secretariat: bd. Unirii, Bl.44, Târgoviște
nr. 8A, Deva 330011, HD
Secretar: Natalia Cosuleanu
Telefon: 0245 218 323.
Președinte: Dr. Nedelcu Marius
Mobil: 0749 633 322,
E-mail: achdambovita@yahoo.com,
Mobil: 0722 530 881,
Email: achmaramures@gmail.com
Website: www.achdambovita.ro
Telefon: 0254 234 999,
Adresa de corespondență: bd.Traian
Adresa de corespondență: Bd. Unirii,
E-mail: animedplus@yahoo.com
nr.12, Baia Mare
Bl.44, parter, Târgoviște
Președinte: Egidio Bravetti
Mobil: 0721 588 343,
Asociația Chinologică a Județului Ialomița
E-mail: ssilvestriss@yahoo.com
Secretar: Udrea Daniela
Prim VicePreședinte: Marcean Adrian
VicePreședinte: Pană Ionel
Al.Cosminului, Bl.U28,Sc.A, Ap.3, Slobozia
VicePreședinte: Natalia Cosuleanu
Mobil: 0724 168 432
Mobil: 0721-511-141, Fax: 021-223-5686,
Mobil: 0749 633 322,
E-mail:office_achji@yahoo.com,
Email: achmaramures@gmail.com
Website: www.achji.ro
VicePreședinte: Feher Liliana
Președinte: Silviu Stoica
Asociația Chinologică Oltenia
Mobil: 0754 552 873, Email: clinvetserv@hotmail.com
Secretariat: Str. Frații Buzești, Nr. 25,
Adresa de corespondență: bd.Matei
Corp B, Craiova
Basarab nr. 1, Ansamblul PECO, Bl. M3 ,
Mobil: 0740 028 688,
parter, Slobozia 920004, IL,
Asociația Chinologică a Județului Mureș
E-mail: office@acholtenia.ro
Președinte: Stavarache Cristian
Secretariat: str.Târgului nr.2, Tg. Mureș
Website: www.acholtenia.ro
Mobil:0723 200 388,
540069, MS,
Adresa de corespondență: O.P. Craiova
E-mail: stavacp@yahoo.com
Telefon/ Fax: 0265 218 582,
8, Ghișeu 2, C.P. 1487
Vicepreședinte organizatoric: Dumitrescu
E-mail:draculadogshow@yahoo.com,
Președinte: Tănăsie Sorin
Marius
Website: www.draculagoldentrophy.ro
Mobil: 0740 028 688,
Telefon: 021 223 4730,
Adresa de corespondență: O.P. 1 – C.P.
E-mail: maracanis@yahoo.com
Mobil: 0769 699 967
128, Tg Mureș 540600, MS
Vicepreședinte Chinotehnic: Dumitrescu
Vicepreședinte chinotehnic: Dan
Președinte: Lokodi Zsolt
Alin
Dumitrescu
Mobil: 0746 218 582,
Mobil: 0721 768 269,
Mobil: 0769 699 656
Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com
E-mail: pelendavian@yahoo.com Vicepreședinte Organizatoric: Ionescu Radu Tudor
Asociația Chinologică Hardogs – Județ Harghita
Asociația Chinologică Metropolitană Iași
Toma Vicepreședinte Chinotehnic: Kocsis Attila
Secretariat: str. Romană nr.42, Iași
Secretar: Cifra Imola
700257, IS,
Mobil: 0724 218 582
E-mail: achiasi@gmail.com
Secretariat: str.George Coșbuc nr.50,
Secretar: Andronic Constantin Marius
Miercurea Ciuc 530211, HR, Fax: 0366
Mobil: 0723 553 937,
105 910,
Vicepreședinte Organizatoric: Ing. Romulus
E-mail: marius_andronic@yahoo.com
Asociația Chinologică Semper – Fidelis Prahova Secretariat: str. Mihai Bravu nr. 42 A,
E-mail: hardogs@yahoo.com
Președinte: Andronic Valeriu
Ploiești
Secretar: Dr.Balogh Pal Barna
Mobil: 0723 492 375,
Telefon: 0244 521 806
Președinte: Incze Bela
E-mail: canisa.bismak@yahoo.com
Mobil: 0724 240 681
Mobil: 0723 508 053,
VicePreședinte: Patrău Gheorghe Ștefan
Fax: 0244 518 523,
E-mail: inczebela2@gmail.com
Mobil: 0744 698 631,
E-mail: semperfidelisprahova@yahoo.com,
VicePreședinte: Daniel Szabolcs
Email: gica_patrau@yahoo.com
asociatiachinologicaprahova@yahoo.com,
VicePreședinte: Toderică Mircea
Website: www.achph.ro
Mobil: 0740 072 410
Adresa de corespondență: str. Mihai
Asociația Chinologică a Câinilor de Rasă a Județ Hunedoara
Bravu Nr. 42 A, Ploiești
Secretariat:
Asociația Chinologică Maramureș
bd. Decebal nr. 8A, Deva 330011, HD,
Secretariat: bd.Traian nr.12, Baia Mare
E-mail: ph77ham@yahoo.com
Telefon/ Fax: 0254 231 477,
Telefon/ Fax: 0262 217 522,
Vicepreședinte Chinotehnic: Ing. Daniel
Pagina 98
Veterinarul Pet
Președinte: Marian Draganescu Mobil: 0723 854 892,
Mobil: 0740 054 055,
Mobil: 0746 317 846 / 0771 706 346
E-mail: adibere@gmail.com
Vicepreședinte Organizatoric: Dr. Victor
Asociația Chinologică Mediaș
Asociația Chinologică Lugoj
Bucur
Secretariat: str. Petofi Sandor nr.24,
Președinte: Toth Alice
Mobil: 0741 140 776,
Mediaș 551003, SB,
str.L.Rebreanu nr.29, Lugoj 305500, TM,
Email: vic_bucur@yahoo.com
Telefon/ Fax: 0269 839 063,
Telefon: 0256 354 081,
Secretar: Veronica Bucur
E-mail: achm2007@yahoo.com,
Mobil: 0726 087 497,
Telefon: 0244 520 683,
Website: www.achm2007.home.ro
E-mail : achrlugoj@gmail.com
Mobil: 0724 240 681,
Adresa de corespondență: O.P. 3 – C.P.
VicePreședinte: Cristea Herta
Fax: 0244 521 806
65, Mediaș 551210, SB
E-mail: danielmurarescu@yahoo.com
Asociația Chinologică Română Satu Mare
Președinte: Pintea Ștefan E-mail: achm2007@yahoo.com
Asociația Chinologică „JUSTICE” – TULCEA
Secretariat: str. Ady Endre nr.15, Satu
VicePreședinte: Maghiari Ioan
Adresa de Corespondență: Tulcea, str.
Mare
Mobil: 0744 290 924
Isaccei, nr.29, bl.I7, sc.D, ap.14, etj. IV,TL,
Telefon: 0735-196-591
Mobil: 0722 328 103,
E-mail: achjtulcea@gmail.com
Website: www.achrsm.ro
Asociația Chinologică Suceava
Adresa de corespondență: O.P. 1 – C.P.
Secretariat: str. Armenească nr.39,
Președinte: Ivanov Veronica
59, Satu Mare 440280, SM
Suceava 720009, SV,
Mobil: 0743 688 918,
Președinte: Dr. Molnar Zsolt
Telefon: 0230 212 366,
Vicepreședinte coordonator: Miron Nelu
Mobil: 0745 317 281, 0735 196 590,
Fax: 0230 212 366,
Mobil: 0751 137 168
Fax: 0261 716 328,
E-mail: domit19@yahoo.com,
E-mail: nelu_2tl@yahoo.com
Email: drmzsolt53@gmail.com
Website: www.achsuceava.ro
Vicepreședinte organizatoric: Pavel Marius,
VicePreședinte: Szabo Ștefan Csaba
Adresa de corespondență: str.
Telefon: 0745 075 816
Mobil: 0740 558 528, 0722 674 516,
Armenească nr.39, Suceava 720009,SV
Secretariat: Ivanov Gabriel Nicolae
Președinte: Moroșanu Cristian
Telefon: 0720 440 442
E-mail: office@achrsm.ro,
Fax: 0361 411 828, Email: consulting.a.cs@gmail.com
Telefon: 0230-212-366,
VicePreședinte: Surducan Marinel
Mobil: 0729 414 424,
Mobil: 0744 777 304,
E-mail: domit19@yahoo.com
E-mail: marinsurducan@yahoo.com
VicePreședinte: Cusnir Iulian
Asociația Chinologică a Județului Sibiu
sursa: ach.ro
E-mail: cusnir_house@yahoo.com Secretar: Cramariuc Gabriel Telefon: 0740 497 902,
550182, SB
E-mail: gcrama@yahoo.com
ludosanadi@yahoo.com,
Asociația Chinologică Română Timiș
Website: www.achsibiu.ro
Secretariat: str.Onițiu Virgil, Timișoara
Adresa de corespondență: O.P .1 – C.P.
Telefon/ Fax: 0256 496 940,
136, Sibiu 550179, SB
E-mail: achrtm@yahoo.com,
Președinte: Ludoșan Adrian
Website: www.achr-tm.ro
Mobil: 0722 305 624
Adresa de corespondență: O.P. 5 – C.P.
Telefon: 0369 814 508,
628,Timișoara 300860, TM
E-mail: adi-ludosan@amstaff.ro
Președinte: Radu Daniela
Vicepreședinte chinotehnic: Mihai Hinger
Mobil: 0723 473 828,
Vicepreședinte organizatoric: Bogdan
E-mail: ladyofdracula2006@yahoo.com
Drasoveanu
VicePreședinte: Adrian Bere Semeredi
Secretar: Ioana Titonea
Mobil: 0722 263 690,
Email: office@achsibiu.ro,
Email: auramirauta@gmail.com
Telefon: 0740 120 781,
Secretariat: Piața Mica nr.28, Sibiu Mobil: 0723 649 533,
Președinte de onoare: Mirăuță Adrian
Pagina 99
Cluburi Naționale de Rasă
Website: www.Româniaboxerclub.ro
str. Doinei nr.84, Cluj Napoca 400440,
Adresa de Corespondență: str.Th.Speranța
CJ,
nr.28, Satu Mare 440101, SM
Mobil: 0746 823 328,
Secretariat: Calea Timișorii, nr.9/bis,
Președinte: Csatari Andreea
Email: wralive@yahoo.com
Lipova, Județ Arad,
str.Th.Speranța nr.28, Satu Mare
Vicepreședinte imagine: Șerban
Email: ewaldmergel@yahoo.com,
440101,SM,
Constantin
Adresa de Corespondență: Calea Timișorii,
Mobil: 0740 586 649,
Mobil: 0722 738 774,
nr.9/bis, Lipova, Județ Arad
Email: nemeth_andi@yahoo.com
E-mail: puiu_serban@yahoo.com
Președinte: Evald Mergel
Vicepreședinte chinotehnic: Stoboran
Vicepreședinte promovare: Iclenzan
Mobil: 0744 517 718, Fax: 0257 563 039
Florin
Bogdan
Vicepreședinte organizatoric: Ioana Milea
Mobil: 0762 313 792,
Email: din.neam.de.transilvania@gmail.com
Asociația pentru câini pontatori din ROMÂNIA
Asociația Crescătorilor de Limieri din România
Carpatin Club România
Secretariat: Calea Timișorii, nr.9/bis,
Popa nr.2, Bistrița 420164, Județ BN,
Clubul Câinilor de Agrement din România
Lipova, Județ Arad,
Tel/Fax: 0263-233-926,
Secretariat: str.Ion Calvin nr.15, Arad
Email: ewaldmergel@yahoo.com,
E-mail: carpatin_club@yahoo.com,
310085, AR
Adresa de Corespondență: Calea Timișorii,
Website:www.carpatinclub.ro
Mobil: 0726 198 050 , 0740 169 278,
nr.9/bis, Lipova, Județ Arad
Secretar: Sas Lorant Zoltan
Fax: 0257 214 488,
Președinte: Evald Mergel
str.Ghe.Șincai nr.24, Bistrița 420041, BN,
Email: office@ccar.ro
Mobil: 0744 517 718, Fax: 0257 563 039
Mobil: 0727 387 875,
Website: www.ccar.ro
Email: ewaldmergel@yahoo.com
Email: drakulas_pride@yahoo.com
Adresa de Corespondență:
VicePreședinte: Covasintan Traian -
Adresa de Corespondență: str. Sergent
str.M.Eminescu nr.41, Arad 310085, AR
Emanuel
Major Octavian Popa nr.2, Bistrița 420164,
Președinte: Roberto Schill
Secretar: Bencean Florin - Petru
Președinte Executiv: Bodea Vasile
str.M.Eminescu nr. 41, Arad 310085, AR,
str.Crinilor nr.1, sc.A, ap.11, Bistrița
Mobil: 0726 198 050, 0755 113 800,
420050, BN,
Email: robyschill@yahoo.com
Asociatia Clubul de Copoi Ardelenesc din România
Secretariat: str. Sergent Major Octavian
Mobil: 0745 557 383,
VicePreședinte: Rob Florin
Sediu: Str.Bogdan Petriceicu Hasdeu
E-mail: vasile.bodea@astralnet.ro
bd.Revoluției nr.70, ap.2, Arad 310181, AR
Nr.2, Bl. B8, Ap 3, 510114 Alba Iulia, Alba
Vicepreședinte chinotehnic: Iclenzan Vasile
VicePreședinte: Sorin Rotariu
Președinte: DAN Teodor
str.Independenței nr.81, sc.A, et.4, ap.10,
str. Ana Ipatescu nr.52, Sibiu 550267,
Mobil: 0724 475 222/ 0749 637 241
Bistrița 420151, BN,
Mobil: 0745 578 887,
VicePreședinte I: VALEA Ioan
Mobil: 0724 701 476, E-mail: v.iclenzan@
Email: sorin@cavalier.ro
Mobil: 0726 381 898
gmail.com
VicePreședinte II: SPOREA Vasile
Vicepreședinte organizatoric: Deak Andrei
Clubul Crescătorilor de Corbi
Telefon: 0766 344 036
Petru
Secretariat: Predeal, Str.Eroilor, Nr.12,
Email: copoiulardelenesc@gmail.com
str. Sergent Major Octavian Popa nr.2,
Județ Brașov
Bistrița 420164, BN,
Adresa de Corespondență: str.Eroilor nr.12,
Mobil: 0747 512 405,
Predeal 505300, BV,
Secretariat: str.Th.Speranța nr.28, Satu
Email: carpatinlx@yahoo.com
Mobil: 0747 298 932,
Mare 440101, SM,
Vicepreședinte Economic: Bocean
Email: corbi.club@yahoo.com,
Email: office@Româniaboxerclub.ro,
Cosmin
Website: http://www.corbi.ro
Boxer Club Carpatia
Pagina 100
Veterinarul Pet
Președinte: Fleșieru Sebastian
Președinte de onoare: Bogdan Nițescu
str.Eroilor nr.12, Predeal 505300, BV,
bd.Camil Ressu nr.2, bl R2, sc.2,
Mobil: 0722 998 786,
ap.75,S3, București 031746,
Email: sebastian_flesieru@hotmail.com
Mobil: 0722 684 499
Clubul Național Bucovina al Crescătorilor și Proprietarilor de Câini de Rasa C.R.B.
Vicepreședinte organizatoric: Cocos Liviu
Președinte: Sorin Dragomir
Adresa de Corespondență: Str.
Mobil: 0723 151 810
str. Grigore Alexandrescu nr.108, ap.2,
Nicolae Labiș nr. 12, 720022 Suceava,
Vicepreședinte chinotehnic: Ionete Cătălin
sector 1, București 010627,
Județ Suceava,
Mobil: 0722 413 991
Mobil: 0740 075 074,
Website: www.clubulnationalbucovina.ro
Email: romano_sdragomir@yahoo.com
Președinte: Gașpar Constantin
Prim VicePreședinte: Mircea Cenuse
bd. Tudoraș Gavril nr.17, bl.B4, sc.C, et.2,
str. Lămâiței nr.85, Brașov 500371, BV,
ap.8, Suceava 720283, SV,
Clubul Național al Crescătorilor de Teckel din România
Mobil: 0724 044 377,
Mobil: 0744 487 833,
Secretariat: str.Decebal nr.34, Ploiești
Email: mircea.cenuse@bridgeguard.ro
Fax: 0231 565 955,
100142, PH
Vicepreședinte Lucru: Liviu Ionescu
E-mail: dr_gasparcv_sv@yahoo.com
Adresa de Corespondență: str. Alexandru
str. Gogu Constantinescu G14/1/3
Vicepreședinte organizatoric: Moroșan Ioan
Odobescu nr.90, Ploiești 100346, PH,
Craiova,
Mobil: 0745 629 546
Email: clubteckel@yahoo.com
Mobil: 0722 688 968
Vicepreședinte chinotehnic: Rusu Ioan
Website: www.clubteckel.ro
Email: cedcro@yahoo.com
Președinte: Petru Muntean
Vicepreședinte chinotehnic: Auneanu
bd.M.Eminescu nr.18, Timișoara 300028,
Stefan
Clubul Ciobăneștilor Rusești și Tchiorny Terrier
Mobil: 0723 444 944,
Mobil: 0722 543 117
Secretariat: bd. Ion Mihalache nr. 317,
Email: dogofdracula@yahoo.com
E-mail: cncgvifor@yahoo.com
bl. 3, ap. 2, sector 1, București 011184
Vicepreședinte organizatoric: Drăgănescu
Adresa de Corespondență: bd. Ion
Marian
Clubul Național de Terrieri
str.Alexandru Odobescu nr.90, Ploiești
Secretariat: str.Târgului nr.2, Tg.Mureș
București 011184,
100346, PH,
Telefon/Fax: 0265 218 582,
Email: secretariat@club-ccrtt.ro,
Mobil: 0723 854 892,
Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com,
Website: www.club-ccrtt.ro
Email: ph77ham@yahoo.com
Website: www.terriers.ro
Președinte: Dr. Florin Ioan Balanica,
Vicepreședinte chinotehnic: Călin Simu
Adresa de Corespondență: str.Târgului
Mobil: 0735 037 810
str.Burebista, nr.12-14, ap.31, Cluj-Napoca,
nr.2, Tg.Mureș 540069, MS
Vicepreședinte organizatoric: Marcel Dulea
400276, CJ,
Președinte: Lokodi Zsolt
Mobil: 0722 777 982
Mobil: 0733 389 545,
Corunca, Bozeni 110, 547367, MS,
Vicepreședinte chinotehnic: Beznea Dorel
E-mail: simu_calin@yahoo.com
Mobil: 0746 218 582,
str.Ștefan cel Mare nr.82, Vălenii de Munte
Email: lokodicsabazsolt@yahoo.com
106400, PH,
Vicepreședinte Organizatoric: Călin Simu
Mobil: 0722 424 480,
Clubul Național Ciobănesc German
Mihalache nr. 317, bl. 3, ap. 2, sector 1,
str.Burebista, nr.12-14, ap.31, Cluj-Napoca,
Email: ciobanesccaucazian@home.ro
Adresa de Corespondență: str. Mașina
400276, CJ,
de Pâine nr.20, bl.OD 37, sc.2, et.9, ap.81,
Mobil: 0733 389 545,
București 021131,
Email: simu_calin@yahoo.com
Clubul Terrierilor de Tip Bull din România
Email: romano_sdragomir@yahoo.com,
Secretar: Cifra Imola
Secretariat: Piața Mică nr.28, Sibiu
info@ciobanesc-german.ro,
Mobil: 0724 218 582
550182, SB,
Website: http://www.cncg.ro
Email: office@bulltypeterrier.ro, Pagina 101
Website: www.BullTypeTerrier.ro
Mobil: 0722 409 361,
Președinte: Mustea Petru
Adresa de Corespondență: O.P. 1 – C.P.
Email: goldenswankennel@gmail.com
str. Runc, nr. 13, Vatra Dornei, Suceava,
136, Sibiu 550179, SB
Vicepreședinte organizatoric: Belciug
cod 725700,
Președinte: Adrian Ludoșan
Alexandru
Telefon: 0745 323 142,
str.Săliște nr. 4A, Sibiu 550076, SB,
Mobil: 0722 275 101, 0722 275 713,
Email: petru_mustea@yahoo.com
Mobil: 0722 305 624,
E-mail: alex.belciug@gmail.com
Vicepreședinte Organizatoric: Radu Ion
Email: adi-ludosan@amstaff.ro
Secretar: Monica Roșca
str.Prof. dr. Gheorghe Marinescu nr.1, ap.
Vicepreședinte chinotehnic: Mihai Borzan
Mobil: 0723 245 794,
6, Timișoara, Județ Timis,
Vicepreședinte organizatoric: Cristina Popa
Email: secretariatdmc@molossclub.com
Telefon: 0731 838 842
Vicepreședinte chinotehnic: Sorin Iacob
Adresă de corespondență: Str.
Secretariat: bd Republicii nr.16, Baia
Email: iacob.sorin@gmail.com,
Ciacova nr. 23, 013231 București
Mare 430264, MM,
Mobil: 0758 944 314,
Președinte: Liana Stoicescu
E-mail: dobi@dobermann-club.ro,
0762 355 333
Mobil: 0726 366 655
Website: www.dobermann-club.ro
VicePreședinte organizatoric: Sarina Alcea
Adresa de Corespondență: bd Republicii
România Retriever Club
Telefon: 0722 401 635
nr.16, Baia Mare 430264, MM
Secretariat: Mediaș, cod.551211 str. 1
VicePreședinte chinotehnic: Dr. Anda
Președinte: Csaba Majoros
Decembrie nr. 27, ap. 9,
Florescu
Mobil: 0722 397 770,
Fax: 0269 839 063
Telefon 0722 203 683
Email: csabam@canal7.ro
Email: contact@retrieverclub.ro,
Vicepreședinte Chinotehnic &
Website: www.retrieverclub.ro
Organizatoric: Spaler Sorin
Adresa de Corespondență: Mediaș, O.P
Secretariat: str. Betonierei nr.20, Sector
Vicepreședinte Economic : Cătănescu
3, CP 65
1, București 013094,
Dana
Președinte: Katona Ecaterina Maghiari
E-mail: dacmolossclub@gmail.com,
Email: dana@vibralogix.com
Mobil: 0745 127 514
Website: www.molossclub.com
Vicepreședinte: Damian Simona
Cocker Spaniel Club
Dac Moloss Club
Dobermann Club România
Adresa de Corespondență: Gheorghiu
Mioritic Club România
Brindusa Mariana, București - Bd.
Secretariat: str.V.Onițiu nr.19, Timișoara
Ghencea 42, bl. C25, et. 5, ap. 18
300238, TM,
Președinte: Tenu Andrei
Email: mioritic.club@gmail.com,
Mobil: 0722 373 713,
asociatia.mcr@gmail.com,
E-mail: andrei.tenu@gmail.com
Website: www.mioritic-club.ro
Vicepreședinte Chinotehnic: Brîndușa
Adresa de Corespondență: O.P. 17 –
Gheorghiu
POST RESTANT, Timișoara, TM
Pagina 102
Veterinarul Pet
Tomești, Iași,
Mobil: 0722 229 070
Felise din Asociația felină Sofisticat Crescător de Don Sphynx OF PAULINE’S*RO
Contact: Paula Matei, București Telefon: 0722818017 Email: crin4520002@yahoo.com Website: www.paulinecavia.info
Email: contact@mysings.ro
RO* FLUFFY JOKE
Website: www.mysings.ro
Crescător de Persană & Exotic shorthair /
Crescător de Russian Blue (Albastră de Rusia)
Exotică cu păr scurt Contact : Iulia Gingarasu, Galați Email: iulia_gingarasu@yahoo.com
RO* BLUE BREEZE
RO* NAPOCATS
Crescător de Russian Blue (Albastră de
Crescătorie de Exotic Shorthair
RO* VELVET SKIN
Rusia) și Singapura
Contact: Ciprian Iakab,Cluj-Napoca
Crescător: Ștefan Rusu
Contact : Gabriel Neagoe, București
Telefon: 0757.232.878
Telefon: 0736087337
Email : gabriel_neagoe@yahoo.com
Email: napocats@gmail.com
Email: stefan.rusu@yahoo.com
Telefon : 021 330 91 76
https://www.facebook.com/pages/
RO* NUDE BY NATURE
RO* CENDRE DE ROSES
Contact: Mircea Marinescu Ploiești
Contact: Aida Preda, București
Telefon:0724 581 636 / 0735 285 851
Telefon:0724006149
Email: mm69pit@gmail.com
http://www.cendre-de-roses.ro/
RO*GODDESS BEAUTY
Crescător Ragdoll
Crescător de Sphynx
Crescător: Raluca Biciușca
Napocats/593157834146074?fref=ts
Crescător de Norwegian Forest Cat/Norvegiană de pădure RO*PHOENIX’S CATS Crescător de Maine Coon și Norvegiană de pădure
Telefon: +40 727 062 202
ES* CARPAT RAGDOLLS
Email:office@goddessbeautysphynx.com
Contact: Anca Alexandru, Madrid, Spania
Email: anda@phoenixcats.ro;
Website: www.goddessbeautysphynx.com
Email : alexanca12@hotmail.com
andaporumb@gmail.com
Website : www.carpat-ragdolls.com
Website: www.phoenixcats.ro
Crescător de Persană & Exotic shorthair / Exotică cu păr scurt
RO*WILD FOREST’S Crescător de Norvegiană de pădure
OF SOFTBERRY*RO Crescător: Andreea Tănase Email: andreeatan@gmail.com Facebook: https://www.facebook.com/ SoftberrySphynxCattery?fref=ts
Crescător de Singapura
RO* CAT MAN FELIX
Contact: Anda Porumb, București
Contact: Aurelian & Cora Ionescu, București
Crescător de Persană & Exotic shorthair /
Telefon: 004 0722 492143
Contact: Mirela & Stefan Petcu, București
Exotică cu păr scurt
Email: skogatt_nfo@yahoo.com /
Email: ro_mirela@yahoo.com
Contact: Hortensia Stănescu, București
aurelian@wildforest.ro
Website: www.singapura-cat.ro
Telefon: 004 0723 370135
Website: www.wildforest.ro
Facebook: https://www.facebook.com/
Email: catman_felix@yahoo.com;
MireilleCattery/
catmanfelixcattery@gmail.com
RO* PURGIA Contact : Georgiana Pantus, Galați
https://www.facebook.
Crescător de Maine Coon RO*BRAGX
com/pages/Cat-Man-Felix-
Crescător de Maine Coon
Cattery/657142027697753?fref=ts
Contact: Gabriela & Radu Briban, Pagina 103
București Email: gabrielabriban@yaho.com
RO*PIQUETTE ZINA Crescător de Devon Rex
Email: mg@clicknet.ro
Contact: Ruxandra Maria Voicu, București
Email: piquette_zina@gmail.com/
OF PA-LION’S*RO Crescător de British shorthair(Britanică cu păr scurt)
Email: fucsi17@yahoo.com
georgiana.dorin@gmail.com
Contact: MARIAN și ORSOLYA SANDOR
Website : www.devonrex.ro
Telefon: 0744551799, 0728884051
RO*FUCSICOON’S Crescător de Maine Coon
RO*GRIDDLEBONE’S Crescător de Maine Coon
Contact: Georgiana Dorin, București Telefon: 0722756609
Contact: Marius & Laura Elefterescu,
Crescători de British Shorthair RO*BRITTKIT
București
Crescător de British shorthair (Britanică cu
Telefon:0723164614
păr scurt)
Email: griddlebones@gmail.com
Contact: Teo Paul, București
Website: www.griddlebones.ro
Telefon: 0722308195/ 0765750181
RO*IRIS GLOW Crescător de Maine Coon și proprietar de Ragdoll Contact: Ioana Unteanu, București Email: ioana.unteanu@yahoo.com
RO*MANAH COON’S Crescător de Maine Coon Contact: Severiana Ioniță, București Email: anna_ionita@yahoo.com
Adrian 0723396770, Brigitte 0744780813
RO*CANDICE’S CATS Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt) Contact: Candice & Adrian Dragotă,
Email: thierjungadrian@yahoo.ro, brigittethierjung2005@yahoo.de Facebook: https://www.facebook.com/ britim19
Email: candice_dragota@yahoo.com
Crescători de Bengal RO*ALL ABOUT SPOTS
Website : www.british-shorthair.ro
Crescător de Bengal
București
Contact: Paul Iagaru, București
Telefon:0724343491
Email: iagaru.paul@yahoo.com
RO*GIANTS CATWALK
oradea.ro/
Website: www.brittkit.ro
Contact: Yann & Ana Panco, București
Website: www.maine-coon.ro
Website: http://www.british-shorthair-
Email: teo.paul@gmail.com
RO*PANCO’S Crescător de Maine Coon
ana_panco@yahoo.com
yahoo.com
OF BRITIM*RO Contact: Adrian si Brigitte Thierjung, Timișoara
RO*FURRY FLOYD’S Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)
Email: info@maine-coon.ro/
Email: mariantel@yahoo.com; orsi_orsy@
RO*MARIO’S TEDDY BEAR Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)
Contact: Florin și Loredana Lazăr, Baia Mare Telefon: 0765 329 349 Email: lazar_lore@yahoo.com Website : www.bengal.ro
RO*ZALI’S BENGAL Crescător de Bengal Contact: Rodica Zalinescu, Iași Telefon: 0724500284
Contact: Marius și Romina Sauca,
Email: contact@rozalisbengal.ro
Mică felisă de Maine Coon din București
Timișoara
Website: www.rozalisbengal.ro
Crescător: Ana Maria Stefanescu
Marius 0723201307, Romina
Contact: anna@phoenixcats.ro
0733884644
OF WOW FACTOR*RO
Website: www.phoenixcats.ro
Email: marius_sauca@yahoo.com /
Contact: Mihaela Stancu & Madalin
danuletiu_romina@yahoo.com
Tanase, București
Website: www.mariosteddybear.ro
Telefon: 0744816348
Crescător de Devon Rex RO*KING’S ODYSSEY București
RO*SILVER WONDER Crescător de British shorthair (Britanică cu păr scurt)
Email: doina.hategan@gmail.com
Contact: Daniela Grigore, Bucuresti,
Website: www.kingsodyssey.ro
Romania
Crescator de Devon rex Contact: Doina & Traian Hațegan,
Pagina 104
Veterinarul Pet
E-mail: wow.factor.cattery@gmail.com Website: www.wow-factor.ro Facebook: https://www.facebook.com/ WOWfactorBengalCattery?fref=ts
Veterinarul Pet www.veterinarul.ro
Pagina 105
Informații veterinare expert 45 de reviste editate 1500 de articole de specialitate 200 editori români
Prima revistă dedicată medicinii veterinare din România Revista face parte din programul "Veterinari pentru veterinari" al Asociației Euroveterinarian, program de promovare și sprijinire a medicilor veterinari români și de propagare a informației veterinare de calitate.
Pagina 106
Veterinarul Pet
www.veterinarul.ro