Revista Veterinarul Stiinta si Practica seria I nr. 5

EORUM CLARITATEM VESTIG ATIONES

JULY 23, 2005

5

TRAIAN LEAU

CONF. UNIV. FMVB “Recunoasterea PMVPR ca partener de discutie de catre organisme si institutii interne si internationale reprezinta un succes deosebit...

GHEORGHE CIRES CONSTANTIN IFTEME medic veterinar “Eram 110 studenti in tot anul la singura facultate din toata zona Balcanica a Europei “.

PMVPR “E un mesaj prin care vreau sa-mi motivez colegii pentru a ne uni, pentru a ne proteja profesia, business-ul si statutul”.

O voce, O comunitate, O viata

Veterinarul

nr. anul II 2010

stiinta si practica

PAGE

1

NO:4

WWW.VETERINARUL.RO

MAI 2010

VETERINARUL Profetii veterinare Criza este un fenomen normal in viata unui om. Avem criza adolescentului, a rebelului, a varstei de mijloc , criza financiara si multe alte crize mai mult sau mai putin definite. Daca vom sta si le vom analiza pe fiecare vom ramane ingropati in ele studiindu-le. Daca le vom trata asa cum le este locul, adica ca pe ceva prezent si trecator, care ne stimuleaza inventivitatea si ne pune neuronii in miscare, este ok. Nu cred ca vom mai avea vreodata crize majore asa cum erau ele pe timpuri, care se terminau cu razboaie mai mari sau mai mici.

Acestea fiind spuse mai bine ne intoarcem la oile noastre si la problemele profesiei.

Surprinzator dar chiar daca nu vrem, reconfigurarea financiara a economiei ne va determina sa reactionam pozitiv si constructiv. Trebuie sa supravietuim.

Abordarea stricta, ca afacere, a practicii medicale este un domeniu absolut nou pentru fiecare dintre noi. La umbra dictonului ”noi aparam sanatatea...” nu prea mai mere. Statul, care finanteaza peste 2000 de medici prin contractele de concesiune va fi nevoit sa ia masuri drastice atat ca si sume de plata pentru actiunile efectuate dar mai ales ca si politici veterinare. El, statul, va trebui sa ia toate masurile necesare pentru a declara indemnitatea teritoriului la multe din bolile majore. Si aceasta tot din considerente financiare. Este obligatoriu ca fermele si crescatorii de animale sa poata realiza un comert liber cu animale, procesatorii sa isi valorifice pe marea piata Europeana produsele si deci, in final, medicii veterinari sa aiba clienti. Aha! Clienti!

Cu alte cuvinte trebuie o reorganizare din temelii a conceptelor noastre despre ce si cum in managementul unui cabinet.

Stiind acestea nu pot decat sa fac o „profetie”. Un cabinet medical veterinar de

animale mari va fi compus din cel putin doi sau trei medici veterinari asociati cu activitate 24 de ore, dotati cu masini de teren, cu echipamente de laborator rapid, cu medicamente, calculatoare portabile conectate la internet permanent, camera video si foto, un program foarte strict de pregatire continua asociat cu un program de participare la seminarii si conferinte, intalniri de lucru si schimburi de experienta.

Activitatea lor se va desfasura intre 30% practica medicala la client in ferma, 15% studiu medical, 15% studiu de management, 20% promovare activa si 20% activitatea voluntara, implicare sociala si participare activista in organizatiile veterinare.

Puteti sa o luati ca o profetie sau ca o realitate. Viitorul oricum este scris si nu am spus acestea doar de dragul unui articol pe prima pagina. Este o realitate dureroasa cea din Romania unde majoritatea medicilor doar exista, accepta orice doar sa aiba o concesiune si multe altele. Eu doar am fost

putin mai atent la cum au evoluat unii medici veterinari care au pus pasiune, multa munca si foarte multa dotare. Nu numai in Romania. Nu uitati ca practicam profesia in spatiul European. Peste foarte putin timp veti avea colegi care vorbesc cu totul si cu totul alte limbi decat romana si vor practica o alta profesie decat suntem obisnuiti.

Reorganizarea economiei mondiale va genera cu siguranta o rearanjare a cererii si ofertei. Intotdeauna, indiferent de forma de organizare sociala, medicina veterinara a avut loc in societate. Diferentierea intre cabinetele medicale se va face intotdeauna prin raportul dintre serviciile ieftine corelate cu o calitate crescuta. Practicile monopoliste sunt interzise peste tot. Asa ca statul daca organizeaza licitatii pentru a plati servicii catre medici veterinari oare ce va alege? Dar un investitor din agricultura?

Este simplu, nu...? Tu cand cumperi ceva, cum faci alegerea?

dr. Iulian VIERU

Veterinarul Lunii: dr. Gheorghe CIRES - ”Tine minte ce spunea domnul profesor de interne de la Bucuresti, doctorul Adamesteanu: ”Cand o sa fiti medic veterinar, vine un om, te invarti in jur, nu-i gasesti diagnosticul pentru ca sunteti medic la necuvantatoare, faceti-i un Rivanol. Pe urma seara cititi, mai dati un telefon la facultate la un coleg mai batran si a doua zi faceti. Niciodata sa nu plece ca nu i-ati facut sau i-ati facut ceva alb, sa zica omul, ei i-a dat apa chioara.”....................... pagina 20-21

PAGINA 3

NO:4

MAI 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Rezumat stiri veterinare Prezent la o intalnire pe tema ”Sanatatea si bunastarea animala pe intreaga insula” in Irlanda, comisarul pentru sanatate John Dalli a oferit mai multe detalii privind cadrul legislativ viitor si cheltuielile veterinare. Mai precis, el a anuntat ca majoritatea actiunilor prezentate in Noua Strategie pentru Sanatatea Animala sunt in curs de desfasurare, de pe urma unora culegandu-se deja roadele: metode de asistenta pentru veterinari si fermieri pentru combaterea bolilor animalelor, profitarea pe deplin de

beneficiile progreselor stiintifice si tehnologice precum si metode de prioritizare a interventiilor pentru sanatatea animala la nivelul UE. Comisarul a anuntat de asemenea faptul ca se exploreaza la nivelul Comisiei Europene posibilitatea de a adopta initiative non legislative pentru a promova un nivel ridicat de resposabilitate si constientizare a bolilor printre producatori si chiar o participare efectiva a partilor interesate in procesul de luare a deciziilor.

evalua mai bine problemele din aceasta legislatie, care este mult criticata (atentie insuficienta acordata problemelor specifice din sectorul veterinar, complexitatea ca urmare a Pe 13 aprilie, Comsisia amestecului procedurilor de Europeana a lansat o autorizare, etc). Pe aceasta consultare publica despre aplicarea unui cadru legislativ baza, Comisia va lansa o propunere legislativa, daca se care sa guverneze produsele va considera ca este necesara. medicamentoase de uz Campul de aplicare al veterinar. Aceasta invita partile intersate sa isi exprime consultarii publice include Directiva opiniile cu privire la aceasta 2001/82/EC, care chestiune, pana la data de 15 stabileste cadrul iulie. Obiectivul acestei consultari este acela de a avea comunitar care o vedere de ansamblu pentru a reglementeaza autorizarea,

productia , marketingul, distributia si folosirea medicamentelor de uz veterinar si Regulamentul 726/2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea si supravegherea medicamentelor de uz uman si veterinar si de instituire a unei Agentii Europene pentru Medicamente.

CUPRINS editorial veterinarul ......... 3 stiri veterinare ..................4 stirea editiei ..................... 5 veterinarul raport .......... 6-7 punct de vedere ........... 8-9 teama de implicare ... .....10 concesiune sau opozitie ..11 inceputuri ................. 12 -13 proiectele veterinarul. 14-17 dotari propuse ...............18 atitudini veterinare .........19 veterinarul interviu .... 20-21 alergia alimentara .... 22-23 dezechilibrul acido - bazic .. ...........24-25 tratamentul otitelor..... 26-28 rabia .. ........................... 29 facultatile veterinare ...... 30 veterinarul student ..........31 veterinarul european..32-33 veterinarul market .... 34-35 piata medicamentelor.36-37 folosirea responsabila a antibioticelor ............. 38-41 veterinarii incotro .......... 43 directive germane pentru managementul sanatatii efectivelor de animale... ............................ ......44-45 zonele infectate .............46 sistemul european de notificare a bolilor ......... 47 - 48 veterinarul web ............ 49 viata comunitatii ........... 50

Sanatatea si bunastarea animala Medicamentele de uz veterinar: DG SANCO a lansat o consultare publica

Audiere privind Directiva Serviciilor Comisia IMCO (Piata interna si Protectia Consumatorului) a Parlamentului European a avut pe 27 aprilie o audiere a parlamentelor nationale privind transpunerea si punerea in aplicare a directivei privind serviciile in cadrul unui comitet interparlamentar. Au fost abordate trei probleme principale: ”screening” national care sa identifice toate obstacolele pentru a le elimina si a facilita accesul la o piata. Aici s-au ridicat problemele cu privire la sprijinul Comisiei Europene in timpul transpunerii si implementarii. A doua problema a fost cea a ”punctelor de

contact unic”: Directiva prevede stabilirea unor ghisee unice prin care

furnizorii de servicii pot obtine toate informatiile relevante si complete a tuturor procedurilor referitoare la activitatilor lor. Atat rolul cat si

functionarea lor au fost discutate pe larg. A treia chestiune discutata a fost cea a sferei de aplicare a Serviciilor de Interes General precum si definirea precisa a acestora.

Agenda evolutiilor politice viitoare privind Directiva serviciilor este urmatoarea: La sfarsitul anului 2010: publicarea de catre Comsisia Europeana a unui studiu asupra transpunerii Directivei de catre Statele Membre UE 2010- 2011: Faza consultarii partilor interesate asupra Directivei de catre Comsisia Europeana 2011: o posibila revizuire a Directivei Serviciilor

PAGINA 4

NO:4

In perioada 10 - 12 iunie a avut loc la Basel, in Elvetia, Adunarea Generala a Federatiei Veterinarilor Europeni (FVE).

Cu aceasta ocazie, sectiunea practicienilor veterinari din cadrul federatiei a avut pe agenda intalnirii urmatoarele puncte de interes: sanatatea animala cu dezvoltarea legislatiei comunitare pe acest subiect, saptamana veterinara 2010, situatia folosirii antibioticelor, sistemul de vizitare al fermelor.

Dr. Thierry Chambon, vicepresedinte UEVP a prezentat in cadrul intalnirii rolul veterinarinarului in igiena si sanatatea publica.

Prof. Muriel Surdez din Cehia, invitat special la eveniment a vorbit

MAI 2010

WWW.VETERINARUL.RO

colegilor veterinari despre fenomenul de feminizare si profesia veterinara.

Stirea editiei Basel - Elvetia 2010 Adunarea Generala FVE

Pe 10 iunie s-a discutat noul plan de actiune pentru bunastarea animala, chestiunile relevante pentru practicieni precum si identificarea, microciparea si pasapoartele pentru animalele de companie si identificarea cailor si derogarile pentru animalele de companie.

Dr. Sthepen Ware, secretarul organizatiei a expus activitatea grupurilor de lucru cu privire la revizuirea Directivei de Calificare Profesionala.

Acest acord politic a fost confirmat si extins la intreg textul proiectului de directiva.

Dispozitiile directivei se refera la problema de a Pe 7 aprilie s-a ajuns la un introduce metode acord intre reprezentantii alternative care Parlamentului European si a produc mai putina Consiliului cu privire la durere sau disconfort, detaliile finale ale propunerii o mai buna privind directiva pentru reglementare a protectia animalelor utilizate utilizarii primatelor, in scopuri stiintifice. Scopul clasificarea severitatii sau general este acela de a testelor si a imbunatati bunastarea inspectiilor care animalelor fara a afecta lupta trebuie efectuate impotriva bolilor. pentru a asigura Amintim ca in decembrie respectarea.

2009 a fost gasita o solutie de Directiva va reduce compromis cu privire la numarul de teste pe principalele probleme politice fara a aborda animale si va introduce o evaluare modalitatile de comitologie, ca urmare a obligatorie inainte ca experimentul sa fie modificarilor prevazute in acest domeniu, efectuat cu privire la protectia bunastarii odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de animalelor. la Lisabona.

S-a ajuns la un acord privind protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice

Dr. Bogdan Novenschi insotit de 6 colegi, membrii ai PMVPR a participat la Adunarea Generala FVE in calitatea de reprezentanti ai Patronatului care, incepand cu anul 2009 este membru observator al UEVP, structura componenta a FVE.

CASETA REDACTIEI DIRECTOR EDITORIAL Iulia CRETU EDITORI: conf.dr. Traian LEAU dr. Bogdan NOVENSCHI dr. Ilie MUSCALU dr. Fanica LEFTER dr. Dacian VILCELEAN dr. Ionel MATEI dr. Florian GOLDIS dr. Constantin IFTEME dr. Calin SERDEAN

ISSN: 2068-5017 Adresa: Oancea 22, Iasi tel: 0332.882767 fax: 0332.819688 mob: 0740.763716 email: office@veterinarul.ro web: www.veterinarul.ro Publicata de: Patronatul Medicilor Veterinari Privati din Romania

Revista aparuta prin grija dr. Iulian VIERU

PAGINA 5

NO:4

WWW.VETERINARUL.RO

MAI 2010

Veterinarul Patronatul Medicilor Veterinari Privati din Romania sustine medicul veterinar pe drumul ascendent al recunoasterii competentelor profesionale Conf. Univ Dr. Traian LEAU

Pro-Decan – Facultatea de Medicina Veterinara, Universitatea de Ştiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti 2002 conferentiar universitar, Facultatea de Medicina Veterinara, Anesteziologie si propedeutica chirurgicala 1992 sef lucrari, Facultatea de Medicina Veterinara 1999 Doctor in Medicina Veterinara .

1999 Atestat de Libera Practica Medicala Veterinara in domeniile : Invatamant, cercetare, asistenta medicala veterinara, igiena si sanatate publica.

Colegiul Medicilor Veterinari 1996 Medic Primar Veterinar : Asistenta zootehnica, reproductie, selectie si nutritie animala . Agentia Nationala Sanitara Veterinara 1980 asistent universitar, Facultatea de Medicina Veterinara Bucuresti 1977 Instructor pentru probleme de manipulare, depozitare si transport. Centrul de Organizare, Calcul si Perfectionarea Cadrelor pentru Industria Alimentara

In perioada 24-25 aprilie 2010, s-a desfasurat la Voineasa, Congresul Patronatului Medicilor Veterinari Privati din Romania - editia a II – a, marcand

veterinari din Republica Moldova, Bulgaria si Ucraina.

In discursul de deschidere, domnul BOGDAN Novenschi Presedintele

cum se cuvine, ziua mondiala a medicinii veterinare sub o deviza generoasa, transmisa de catre Vicepresedintele FVE, doamna Ljiliana Cizelj : „O profesie, o viziune, o voce ”.

Programul oficial a inclus numeroase capitole, bine structurate si orientate spre o buna cunoastere a problematicii actuale, cerintele si directiile spre care se indreapta profesia de medic veterinar, proiectele, realizarile si preocuparile acestei organizatii tinere care s-a remarcat deja prin cateva realizari deosebite.

Recunoasterea PMVPR ca partener de discutie de catre alte organisme si institutii interne si internationale reprezinta un succes deosebit al medicinei veterinare si indreptateste sperantele de realizare a idealurilor profesiei noastre.

PMVPR a prezentat unele realizari ale Patronatului intre care mentionam participarea la primul congres a reprezentantilor Autoritatii Nationale a Sanitare Veterinare, Colegiului Medicilor Veterinari si Asociatiei Generale a Medicilor Veterinari din Romania. Cu acel prilej s-a redactat o rezolutie referitoare la contractele de identificare, tarifele manoperelor decontate de catre ANSVSA, circulatia medicamentului de uz veterinar, etc.

Patronatul Medicilor Veterinari Privati din Romania este consultat la nivel european prin participare la sedintele UEVP si FVE si a initiat raporturi de colaborare cu medici

In prima parte a adunarii generale, pe langa raportul de activitate tehnica si financiara, s-a prezentat evolutia si stadiul realizarii programelor actuale.

La lucrarile adunarii generale a PMVPR au participat si profesori universitari, reprezentanti ai facultatilor de medicina veterinara din Romania care au transmis salutul lor si au informat despre eforturile si preocuparile pentru asigurarea pregatirii studentilor la nivelul exigentelor actuale, in concordanta cu cerintele europene precizate in Directiva Nr. 36/2005 CE.

PAGINA 6

NO:4

WWW.VETERINARUL.RO

MAI 2010

Raport

Domnul Prof. univ. Dr. Aurel Muste de la FMV Cluj Napoca, a prezentat in detaliu proiectele didactice rezultate din Procesul Bologna, competentele absolventului de medicina veterinara dobandite printr-o buna pregatire teoretica si mai ales practica. In unanimitate, reprezentantii facultatilor de medicina veterinara si-au exprimat speranta intr-o implicare mai activa a Patronatului in asigurarea unor conditii de pregatire practica a studentilor.

Lucrarile Congresului au inclus si prezentarea unor programe deosebit de interesante si atractive : - „Veterinari catre veterinari“ -“Veterinari romani in Europa” -“Veterinarii intre comunicare, imagine si profesionalism in slujba umanitatii”.

S-au bucurat de succes deosebit referatele cu privire la “Trasabilitatea si veterinarii romani” si “1000 de proiecte pentru 1000 de veterinari “.

Firma Romvac SA, a prezentat o interesanta evolutie a medicamentului veterinar romanesc, eforturile care se fac pentru a raspunde exigentelor actuale intr-o concurenta acerba dar benefica pentru practica veterinara din teren.

Realizarea programului 1000 de Ambulante pentru 1000 de Veterinari

oferit de firma NERA AUTO dotate cu echipamentele corespunzatoare asigurate de catre firma Bentley Romania poate ea insasi sa ridice calitatea actului medical veterinar.

Cu acest prilej s-a manifestat si dorinta de a cauta noi forme de pregatire postuniversitara pentru medicii veterinari utilizatori ai mijloacelor moderne de diagnostic si tratament ( radiologie, ecografie, endoscopie, etc. ).

Participarea domnului Marian Zlotea, Presedintele ANSVSA la lucrarile Congresului PMVPR, a avut un impact deosebit, contribuind in mod decisiv la clarificarea si rezolvarea unor

aspecte mai dificile din activitatea actuala a medicilor veterinari privati (economice, organizatorice, deontologice si legislative).

Un moment important in desfasurarea lucrarilor Congresului, l-a constituit alegerea noii Conduceri a PMVPR care s-a desfasurat in conformitate cu prevederile statutare : -Dupa prezentarea procedurii de vot, s-a trecut la prezentarea proiectelor candidaturilor pentru functia de Presedinte si a Vicepresedintilor.

In urma exprimarii voturilor s-a ales Presedintele in persoana Domnului Doctor Veterinar Bogdan Novenschi iar Vicepresedinti au fost alesi Domnii Doctori Ilie Muscalu, Fanica Lefter, Dacian Vilcelean, Florian Goldis, Rebegel Gheorghe si dr. Constantin Ifteme, care a fost desemnat si Primvicepresedinte al Patronatului, in urma parteneriatului semnat cu AMVAC-ul.

Lucrarile Congresului s-au incheiat prin cuvantul Presedintelui nou ales care a prezentat Programul si Angajamentul Patronatului, rezultate din lucrarile Congresului al II – lea al PMVPR. Conf. Univ Dr. Traian LEAU

PAGINA 7

NO:4

WWW.VETERINARUL.RO

MAI 2010

Veterinarul Opinii "Un punct de vedere" programelor de sustinere a

Dr. Ilie MUSCALU

S-a initiat in practica medicala veterinara incepand cu anul 1990 si pana in 1994 ca Asistent Veterinar la Liceul Agroindustrial Prejmer jud.

Brasov.

Pasiunea pentru medicina veterinara s-a concretizat in abordarea universitara a studiilor, finalizate cu diploma de doctor medic veterinar obtinuta in 2001 la Facultatea de Medicina Veterinara Spiru Haret Bucuresti. A continuat studiiile in perioada 2006-2008 ca masterand in morfopatologie la Facultatea de Medicina Veterinara Cluj Napoca.

A transformat profesiunea de medic veterinar in pasiune pentru care dedica mai mult de 24 de ore, ca de altfel majoritatea practicienilor de animale mari din Romania.

Cunoasterea limbii maghiare, atitudinea contructiva si statutul de profesionist i-a adus recunoasterea profesionala acolo unde unui roman i-ar fi greu sa profeseze orice meserie ar avea. In judetul Covasna. Cand il vezi la tratamente sau in mijlocul oamenilor nici nu zici ca nu este de-al lor. Surprinzator dar nu ne referim la maghiari.

Ne referim la atitudinea si mandria unui medic veterinar alaturi de proprietarii implicati si motivati de atitudinea lor constructiva fata de cresterea si exploatarea animalelor. Cu tot efortul material determinat de criza, puteti recunoaste usor pasiunea pentru animale si pentru oameni a domnului doctor.

fermierilor si nu in ultimul rand pregatirea defectuoasa Nu se poate vorbi de a acestora din punct de medicina veterinara in vedere profesional si Romania facand abstractie managerial. de domeniul agriculturii sau Medicii veterinari ar fi zootehniei.

Sunt medic veterinar concesionar in judetul Covasna si pot spune cu mana pe inima ca experienta pe care am acumulat-o ma face indreptatit sa fac o analiza a problemelor existente in domeniul in care profesez.

Birocratia exagerata din Romania nu a permis in decursul a 20 de ani ca mediul rural sa se dezvolte, astfel suntem indreptatiti sa spunem ca agricultura si zootehnia sunt aproape inexistente.

Efectivele de animale au scazut drastic, in zona Covasnei scaderea fiind de peste 70 %, ceea ce, oriunde in lume, inseamna enorm de mult. Unele voci spun ca este doar o “schimbare de proprietate� si ca efectivele vor trece de la micii gospodari la fermele de dimensiuni mai mari.

Intr-adevar, este o tendinta dar cu efectivele existente in momentul actual nu putem considera aceasta miscare a animalelor ca fiind o crestere. La toate acestea au contribuit lipsa

avut un cuvant de spus in aceasta directie dar din pacate nu au avut bagajul de cunostinte necesar pentru a putea consilia proprietarii care intr-adevar au dorit sa dezvolte afacerea.

Proprietarii de animale, pe langa sprijinul sanitar veterinara, aveau nevoie de indrumare profesionala si manageriala care ar fi putut fi data, in alte conditii, de catre medicii veterinari.

In momentul de fata, in toata Romania, ducem lipsa de medici veterinari care isi desfasoara activitatea pe animale de interes economic.

Cei tineri se axeaza mai mult pe animale de companie unde munca este mult mai usoara doar privind modul de desfasurare al activitatii.

Medicul care isi desfasoara activitatea pe animale de interes economic trebuie sa se deplaseze la ferma si nu isi poate stabili un program de functionare pe care sa il respecte

deoarece este solicitat in tot cursul zilei, uneori noaptea sau la sfarsit de saptamana.

Solutia ar fi infiintarea asistentei de noapte si de sfarsit de saptamana prin conlucrarea mai multor medici veterinari din aceeasi zona. Astfel se va permite medicului sa aiba o viata de familie normala si de asemenea sa se poata informa despre activitatea medicala veterinara moderna.

Inca una din problemele cu care se confrunta medicul veterinar este dotarea neadecvata de care dispune, care, corelata cu tarifele mici practicate de acesta, face dificila modernizarea activitatii veterinare pentru animale de interes economic.

PAGINA 8

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

Desigur vor exista intotdeauna carcotasi care nu tin cont, atunci cand fac afirmatii neonorante la adresa veterinarului, de faptul ca la calcularea tarifelor nu se ia acum in considerare atat de valoarea economica a animalului cat puterea financiara a proprietarilor.

si abia apoi din sfera educationala a medicinii veterinare. Facultatile din domeniu produc din pacate medici care ajung in mare parte someri cu diploma si de aceea este necesar un program prin care sa se urmareasca necesarul de specialisti si domeniile in care este nevoie de ei.

Iar acestia, de cele mai multe ori, sunt persoane in varsta si duc o viata la limita subzistentei, tinerii nefiind incurajati sa aleaga agricultura sau zootehnia ca mijloc de trai si de asigurare a unui venit frumusel.

De asemenea este necesara sustinerea facultatilor de medicina veterinara prin realizarea de contracte cu cabinetele veterinare pentru a asigura practica necesara unui student precum si realizarea unei stagiaturi dupa absolvire pentru ca noii specialisti sa poata fi integrati mai usor in activitatea practica medical veterinara.

Si in aceste conditii tarifele practicate de medicii veterinari de animale de interes economic sunt vizibil mai mici decat cele practicate de medicii veterinari de animale de companie.

Dotarea defectuoasa si tarifele mici nu sunt singurele probleme pe care le are medicina veterinara din Romania. Cele mai multe vin din sfera organizatorica si manageriala

In Europa exista sisteme care functioneaza foarte bine si am putea lua exemple pentru a imbunatati sistemul medical veterinar din tara noastra.

Autoritatea veterinara nu trebuie sa faca altceva decat sa aplice legis-

Criza, judetul Vaslui si veterinarii Sunt medic veterinar concesionar in Botesti, din judetul Vaslui, absolvent al Facultatii de Medicina Veterinara din Iasi, promotia 2001.

Am lucrat in judetul in care acum sunt medic veterinar concesionar inca de la terminarea facultatii si sunt reprezentantul veterinarilor vasluieni patroni in PMVPR. Situatia judetului Vaslui nu este deloc roz, mai ales ca aici sunt putine ferme iar numarul de animale scade de la un an la altul. In general medicina veterinara aici se bazeaza pe decontul din activitatea de concesionar.

Daca pana acum concesiunea asigura un numar relativ multumitor de actiuni prin programul strategic si acestea se reduc in fiecare an. Este greu de spus incotro ne indreptam, noi, concesionarii si spun fara ocolisuri ca sunt colegi veterinari carora le va fi foarte greu in viitor.

ANUL II 2010

latia care in momentul de fata exista si sa imbunatateasca sistemul in asa fel ca cei ce lucreaza corect sa fie rasplatiti pe masura si ceilalti sa raspunda pentru faptele lor.

Atunci cand posturile din autoritate vor fi ocupate pe competente, nevoia de specialisti fiind astfel satisfacuta, dotarile la standarde europene vor fi folosite de catre oameni cu nivel profesional de pregatire.

Cu un zid greu de strapuns in fata, medicul veterinar se confrunta acum cu probleme grave din punct de vedere social si material.

Poate ar trebui reamintit ca de cei care practica aceasta meserie depinde functionarea corecta a sigurantei alimentare dand astfel cartile pe fata si nemaiaceptand sa mascam realitatea. dr. Ilie MUSCALU

Ar trebui probabil ca fiecare sa isi asume vina, pentru ca noi, medicii veterinari n-am reusit sa ne implicam mai mult in sistem pentru a-l face viabil. Si acum, aceasta criza economica ne loveste printr-un efect in lant, exact ca la jocul de domino.

Sunt membru fondator in Patronatul Medicilor Veterinari Privati din Romania si din activitatea pe care am desfasurat-o pana acum in cadrul organizatiei mi-am dat seama ca salvarea meseriei nu va veni de nicaieri. Nimeni nu ne va rezolva problemele daca vom continua doar sa ridicam speriati din umeri.

Paronatul nu este in sine rezolvarea. In fond si la urma urmei este doar o organizatie. Membrii sai sunt in fapt actiunea si rezultatele. Dar acolo unde banii statului reprezinta peste 90% din veniturile unui medic veterinar nu mai poate fi vorba si de atitudine. Sau cel putin asa gandesc majoritatea colegilor din Vaslui.

In aceasta situatie criza va avea cel putin doua rezultate sigure. Vor ramane doar cei care se implica si vor continua doar cei care sunt cu adevarat profesionisti. Aici Patronatul poate doar sa ne asigure cadrul organizatoric prin care sa ne sprijinim reciproc, prin care sa cautam solutiile impreuna.

dr. Ionel MATEI PAGINA 9

NO:5

ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Teama de implicare revolta este depasita, actiunea pozitiva este un avantaj Inca din timpul facultatii si dupa aceea in nenumarate ocazii am tot auzit cat de frumoasa si importanta e profesia de medic veterinar, ce statut important are medicul veterinar, cat de insemnat este el pentru societate. Marturisesc ca de cele mai multe ori aceste discursuri ma motivau si chiar pentru putin timp chiar ma mandream ca am ales aceasta profesie. Din pacate acest sentiment nu dura prea mult.

Imediat ce intram in lumea reala imi dadeam seama ca cele enuntate mai inainte nu se mai regaseau in practica. Ne uitam toti la cei care veneau sa vorbeasca cu diferite ocazii, fie ca erau profesori sau academicieni sau altii si ii priveam ca pe o mare speranta, ii aprobam tacit din cap si ne opream acolo. Suntem obisnuiti sa asteptam sa vina cineva sa ne ofere discursuri inaltatoare, solutii miraculoase, un fel de Mesia al Medicinei Veterinare, care sa ne izbaveasca.

In realitate insa lucrurile sunt diferite. Acel Mesia menit sa duca meseria noastra pe inalte culmi, desi indelung asteptat, nu a venit. Si trist este ca nici nu o sa vina. Pentru ca Mesia suntem fiecare dintre noi.

Fiecare are posibilitatea sa schimbe cum vrea Medicina Veterinara, cu o singura conditie: sa se implice. De ce oare trebuie sa vina cineva din neant sa ne spuna cum sa ne facem meseria? De ce trebuie sa ne spuna ce e bine si ce nu?

Nu am degete suficiente sa

numar de cate ori medicii veterinari s-au revoltat in diverse situatii, dar de fiecare data mai mult pe la colt, neorganizat si cu teama. Din fericire, in fiecare judet exista un grup de inimosi care au curajul sa vocifereze sau chiar incearca sa se organizeze cumva. Restul insa ii sustin din umbra si spera ca acei oameni le vor rezolva si lor problemele, fara ca ei sa se implice.

Acestia uita insa un singur lucru: neimplicarea inseamna de cele mai multe ori lasitate, fuga de raspundere si de asumarea unei idei.

Avand privilegiul sa cunosc lideri ai unor organizatii importante

ale medicilor veterinari din Europa, din diferite tari, am constatat ca secretul reusitei lor nu a fost un Mesia, ci unitatea in cadrul profesiei. Au fost si sunt intr-adevar o profesie, o comunitate, o voce.

Nu intamplator acesta este si sloganul celei mai importante organizatii a medicilor veterinari din Europa, FVE. Esenta reusitei este unitatea. Nu o persoana este importanta, ci unitatea profesiei, taria cu care acea unitate reuseste sa se faca auzita.

Cand o sa reusim si noi sa intelegem ca nu avem nevoie de un Mesia, cand o sa intelegem ca numai prin unitate putem progresa, atunci vom fi intr-adevar ce spuneau si spun unii in discursurile lor, si anume o forta in societate, o profesie respectata.

Esenta este implicarea fiecaruia dintre noi, sustinerea unor idei pozitive.

Trebuie sa lasam deoparte frica, indiferenta, aroganta si sa sustinem intr-o singura voce profesia.

Daca nu vom reusi acest lucru, din pacate cred ca nici o entitate divina nu ne poate ajuta .

Depinde numai de noi.

Dr. Bogdan NOVENSCHI

PAGINA 10

NO:5

ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Concesiune sau Opresiune a avea opinie inseamna opozitie sau disidenta ?

Ursitoarea mi-a urzit sa fiu medic veterinar si soarta s-a adeverit in 1980, odata cu primirea diplomei de medic veterinar obtinuta in anul 1980 la Facultatea de Medicina Veterinara. Sase ani mai devreme terminam Liceul Teoretic Nicolae Balcescu din Ramnicu Valcea. Din 1980 si pana in 1989 am lucrat la medic in trustul IAS, la ISCIP Babeni si IAS Horezu unde mi s-a imputat suma 71311 lei de catre comunisti pe motiv ca au murit niste miei din cauza dictiocaulozei (asa se numea foamea la comunisti). M-a salvat Revolutia. Din 1990 am trecut in reteaua veterinara de stat pana in anul 1999, la privatizare, cand am concesionat 4 circumscriptii sanitar veterinare, la ora actuala eu mai avand trei: Perisani, Racovita, Boisoara, toate in judetul Valcea.

In comuna Racovita mi-am construit, din fonduri proprii, un cabinet veterinar de nivel

european. Pentru ca la mine demagogia si linguseala nu fac casa buna si de aceea, in anul 2008, domnul director de la DSVSA Valcea (pana atunci prieten) mi-a taiat de la un decont un numar de 1749

de probe de sange ovina.

Decizia directorului am avut tupeu sa o contest in instanta iar aceasta mi-a dat atunci castig de cauza.

Urmarile acestei decizii a mea, cumulata cu cea de aderare la PMVPR, au fost o serie de controale din partea DSVSA Valcea si doua amezi de cate 50.000 de RON in decursul a trei saptamani. Intre noi fie vorba, nu cred ca pe Terra mai exista niste colegi medici veterinari care sa amendeze cu asemenea suma un alt coleg.

De la congresul de la Voineasa au intarit controalele. Doi, trei inspectori stau in fiecare zi langa mine iar altii merg in teren pe unde am facut actiuni sa gaseasca greseli, si asta e purul adevar.

dori cu adevarat cresterea prestigiului veterinar s-ar ocupa de circulatia animalelor nu numai in sectorul ferme ci si in gospodariile populatiei. In stilul meu le-am explicat de nenumarate ori ca o vaca tratata intr-o ferma elimina dupa un tratament la fel de multe reziduuri de natura medicamentoasa ca si o vaca tratata la populatie.

Degeaba. Nu se prinde nimic de ei si explicatia e simpla. Ori sunt rau intentionati, ori nu stiu sa faca nimic, ori nu au depasit momentul decembrie 1989 ca mentalitate. Cand problemele circulatiei animalelor si medicamentelor se vor rezolva, noi medicii veterinari practicieni vom fi putea face meseria cu adevarat chiar si fara contractele de la stat.

Cel putin in zona in care imi desfasor activitatea si in care profesia de medic veterinar, vorbesc de inspectorii DSVSA, au ajuns vanatori de greseli, militieni veterinari, si ce e tragic este ca unii dintre ei Pana atunci m-am sunt tineri, absolventi dupa hotarat, ca impreuna cu 1989, iar altii s-au PMVR , sa lupt cu sistemul imbolnavit de putere. asta stalinist, chiar daca de Nu se poate face multe ori am avut intentia medicina veterinara cu sa renunt la contractele cu militienii care te pazesc statul. toata ziua totodata urmarind greseli si se uita mereu in deconturi. Daca dr. GheorgheREBEGEL ar fi bine intentionati si ar

PAGINA 11

NO:5

ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Inceputuri....Patronatul, asa cum a fost intre zvonuri, incertitudini si realitate PMVPR, credeam eu, dorea o coagulare a medicilor veterinari din Romania.

dr. Florin Dacian VILCELEAN 1993 absolvent Facultatea de Medicina Veterinara Cluj Medic veterinar concesionar la Simleul Silvaniei judetul Salaj

La inceput, cand am primit scrisoarea privind infiintarea PMVPR , am fost circumspect. Si nu stiam de ce .

Probabil ca eram obisnuit ca aceste initiative sa fie pornite de la Bucuresti, de la persoane cunoscute si arhicunoscute pe plan national, nu de la niste medici veterinari din Iasi, necunoscuti, nemediatizati si care mai vroiau si taxe de inscriere.

Ce mai vor si astia‌? Doar avem Colegiu, avem Asociatie ‌ Ce mai, avem de toate, mi-am zis atunci.

Asa ca totul a ramas in coada de peste, pana intr-o zi , cand un fost coleg medic veterinar de libera practica, actualmente Director coordonator m-a rugat sa particip la o intalnire informala cu conducerea PMVPR la Cluj.

Ajuns la Cluj i-am cunoscut pe Dr. Novenschi si Dr. Vieru iar dupa mai multe discutii, am constientizat ca acest patronat nu reprezinta medicul veterinar in sine ci Cabinetele si Societatile comerciale, in principiu, interesele economico-financiare ale acestora si implicit bunastarea medicului, a medicinei veterinare si a animalelor.

Mi-am dat seama ca exista un lant cu multe verigi, care, daca functioneaza determina o relatie de comensalism, benefica tuturor.

Dar Colegiul, Asociatia, unde sunt ?

Am luat legea si citind-o cu atentie am ajuns la concluzia ca sunt la locul lor si ca patronatul era o veriga lipsa din acest lant.

Haideti sa vedem!

Colegiul : profesiunea de medic veterinar este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari.

Asociatia: este forul stiintific, profesional si neguvernamental al medicilor veterinari.

Patronatul reprezinta interesele economico-financiare ale medicilor veterinari.

De fapt, printre altele, Colegiul National al Medicilor Veterinari are printre atributii adoptarea de hotarari privitoare la relatiile de colaborare dintre CMVR si Asoci-

atie sau alte foruri profesionale si stiintifice din tara si strainatate.

Si acum sa vedem de ce toate aceste forumuri sunt legate intre ele.

Pentru ca numai printr-o colaborare principiala intre aceste foruri putem realiza ceva.

De exemplu: unde s-au mai vazut oameni care practica diferite meserii cum ar fi stomatologia sau medicina si sa nu fie medici?

Ei, la noi acestea sunt cazuri frecvente, in care practica ilegala le aduce unor neaveniti beneficii importante .

Faceti o socoteala si veti fi impresionati! Socotiti cati porci sunt castrati si cate tratamente sunt efectuate de oameni care n-au nimic in comun cu meseria de veterinar.

Stiati ca in FVE, medicii veterinari au luptat impotriva castrarii hormonale, deoarece venitul cabinetului lor scadea.

Credeti ca au votat pentru cei care braconeaza meseria?

Pana cand medicii veterinari vor munci la indicatiile tehnicienilor, zootehnistilor sau chiar a lacatusilor, care elibereaza medicamente din farmacii fara retete?

Unde este circulatia medicamentului?

Acelasi lucru si cu crescatorii de oi, care, datorita exemplelor de mai sus au ajuns direct doctori veterinari, titlul de medic veterinar fiind prea putin pentru ei .

PAGINA 12

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

Din aceste cauze, am hotarat sa ma implic si eu, sa facem ca serviciile sanitar veterinare din Romania sa functioneze, deoarece WALLON – un filozof francez spunea : viata este o consumatie – unii consuma, altii se consuma.

bru imputernicit de firma pe care o reprezinta.

turi depline precum si semnarea protocolului cu AMVAC.

Dupa primul congres, la Patronat a urmat multa munca: de la lobby-ul facut pentru intrarea in FVE, infiintarea filialelor, cooptarea de noi membri pana la intalniri frecvente ale colegiului director. La acestea din urma, din datele culese de la filialele din tara au fot stabilite prioritatile PMVPR, precum si organizarea celui de al doilea congres, stabilit sa aiba loc in inima Romaniei, la Voineasa.

Ce vreau sa va spun este ca AMVAC-ul care numara peste 500 medici veterinari din Romania nu a aderat la PMVPR fiindca Dr. Vilcelean este prieten cu Dr. Timen sau pentru ca Dr. Novenschi este prieten cu Dr. Ifteme. Au aderat pentru ca acestia isi stiu clar interesele economico-financiare ale cabinetelor, necesitatea de a accesa programe si inteleg importanta intrarii organizatiei in FVE.

Am participat la primul congres de la Iasi si-am fost impresionat.

A fost cu totul altceva : de la organizarea in stil European pana la un alt fel de prezentare a medicinii veterinare din Romania.

Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost faptul ca cei din conducerea patronatului au strict sarcini de organizare si coordonare si atentie, nicidecum de decizie. Decizia o ia fiecare mem-

In tot acest timp cele mai mari realizari ale noastre au fost: primirea PMVPR in FVE ca membru observator, urmand ca de anul viitor sa devenim membru cu drep-

AMVAC (Asociatia Medicilor Veterinari pentru Animale de Companie) desi a fost prezenta in Romania de mai mult timp, nu a functionat mai deloc. In ultimii trei ani a fost preluata la initiativa unor medici veterinari de libera practica din tara, moment din care a avut o evolutie fulminanta.

Scopul acestei asociatii este dedicat educatiei continue a medicilor veterinari de libera practica, dar si a studentilor de medicina veterinara care doresc sa activeze in acest domeniu, prin workshop-uri si cursuri de perfectionare, de a realiza schimburi de informatii intre medicii veterinari sau intre diferite organizatii veterinare si de a creste calitatea actului medical. Un alt scop al acestei asociatii este de a promova sanatatea animalelor de companie, atenuarea suferintelor acestora, conservarea speciilor de animale si a resurselor ecologice si protejarea sanatatii oamenilor.

Numarul membrilor AMVAC a crescut de la an la an, iar in prezent are 450 membrii activi. AMVAC este membru FECAVA (The Federation of European Companion Animal Veterinary Associations) si WSA-

ANUL II 2010

dr. Florin Dacian VILCELEAN

VA (World Small Animal Veterinary Association). In fiecare an AMVAC sub egida CMV (Colegiul Medicilor Veterinari) organizeaza un congres national si mai multe workshop-uri, la care participa din ce in ce mai multi medici veterinari, interesati sa afle cat mai multe noutati de la lectori de talie internationala. Datorita cresterii continue a calitatii informatiilor si a lectorilor, in ultimul an, la evenimentele organizate de AMVAC au inceput sa participe si medici veterinari si din alte tari, iar, de asemenea, si membrii AMVAC sunt invitati permanent la multe evenimente stiintifice internationale.

AMVAC isi propune cresterea standardelor din cabinetele veterinare la nivelul cerintelor UE si asigurarea medicilor din aceste cabinete cu ultimele informatii si tehnici de medicina veterinara. dr. Catalin Serdean Secretar Stiintific AMVAC

PAGINA 13

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO ATENTIE!

Este eligibil pentru finantare medicul veterinar cu drept de libera pratica, care este organizat si functioneaza in cadrul unui cabinet medical veterinar individual in conformitate cu Legea 160/1998

ANUL II 2010

Proiectele 1000 de proiecte pentru GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea MASURII 312 –

ATENTIE! O micro-intreprindere este considerata nou infiintata (start-up) daca este infiintata in anul depunerii cererii de finantare sau daca nu a inregistrat activitate pana in momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali.

ATENTIE! In cadrul acestei masuri este permis dreptul de folosinta asupra cladirilor precum si asupra terenurilor, in conditiile legii.

Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani

2. Incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei; 3. Incurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale; 4. Reducerea gradului de dependenta fata de agricultura;

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 312 Este eligibil pentru finantare medicul veterinar cu drept de libera pratica, care este organizat si functioneaza in cadrul unui cabinet medical veterinar individual in conformitate cu Legea 160/1998 pentru organizarea si exercitarea profesiunii de medic veterinar precum si medicul uman cu drept de libera practica care este organizat si functioneza in cadrul unui cabinet medical individual in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale.

Versiunea 04 din mai 2010 Masura 312 se incadreaza in Axa III – „Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale” si are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.

Obiectivele specifice se refera la: 1.Crearea si mentinerea locurilor de munca in spatiul rural; 2.Cresterea valorii adaugate in activitati non-agricole 1; 3.Crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre micro-intreprinderi.

Obiectivele operationale se refera la: 1. Crearea de micro-intreprinderi precum si dezvoltarea celor existente in sectorul non-agricol in spatiul rural;

Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului Micro-intreprinderile, atat cele existente cat si cele nou infiintate (start-up vezi definitie dictionar) trebuie sa fie inregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect in spatiul rural (atat sediul social, cat si punctul de lucru trebuie sa fie amplasate in mediul rural) Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei; Micro-intreprinderea trebuie sa nu fie in dificultate4 - vezi definitie dictionar privind firma in dificultate – Anexa 4.3; Beneficiarul sau responsabilul de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini manageriale/marketing sau in acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta/ cursuri de formare profesionala absolvite – cel putin la nivel de initiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati; Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei respective;

Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/ autorizatiile de mediu necesare investitiei; Beneficiarul trebuie sa declare pe proprie raspundere ca va asigura cofinantarea proiectului.

Potentialul beneficiar este obligat, inca de la momentul declararii, sa identifice sursa de cofinantare pentru sustinerea executarii investitiei si sa aiba in vedere pregatirea documentelor necesare in acest caz.

Solicitantul va prezenta in termen de maxim 60 de zile calendaristice de la data confirmarii de primire a notificarii, sursa cofinantarii in vederea incheierii contractului de finantare.

Documentele de la solicitant care dovedesc capacitatea si sursa de cofinantare pot fi: a) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare inainte de data depunerii, in cazul cofinantarii prin surse proprii (autofinantare) sau prin certificate de depozit nominative si dematerializate, cu o scadenta mai mica sau egala cu trei luni fata de data depunerii; b) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare inainte de data depunerii in cazul existentei unor surse de cofinantare de tipul: granturi, sponsorizari, donatii, insotit de un document care sa ateste sursa respectiva, emis de organizatia care a acordat-o; c) Extras de cont bancar si Formularul de achizitie titluri de stat, emise si vizate de banca, in cazul cofinantarii prin titluri de stat cu o scadenta mai mica sau egala de trei luni fata de data depunerii; d) Scrisoare de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 zile de la data emiterii (anexa la Declaratia de cofinantare).

Beneficiarul trebuie sa declare pe proprie raspundere faptul ca suma totala a ajutorului public nerambursabil accesat de catre acesta nu depaseste 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activitatile din sectorul transportului rutier) pe o perioada de pana la 3 ani fiscali .

PAGINA 14

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II 2010

Veterinarul

ATENTIE! In cazul in care nu sunt prezentate documentele care dovedesc capacitatea si sursa de cofinantare contractul de finantare nu va fi incheiat.

1000 de veterinari

ATENŢIE! Achizitionarea de mijloace de transport specializate si utilaje reprezinta o cheltuiala eligibila, atat timp cat acestea deservesc in mod direct activitatile specifice desfasurate propuse prin proiect iar necesitatea achizitionarii lor este justificata in studiul de fezabilitate/memoriu justificativ. (vezi definitie “mijloace de transport specializate” in dictionar).

„Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi” Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile In cadrul Masurii 312 sunt sprijinite investitiile realizate atat de catre microintreprinderile existente cat si cele nou infiintate din sectoarele non-agricole, in spatiul rural.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor pentru investitii in active corporale si/sau necorporale din domeniul non-agricol dupa cum urmeaza: a) Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv – pentru efectuarea activitatii vizate de proiect Solicitantul poate avea codul CAEN ca activitate principala sau ca activitate secundara pentru investitia vizata prin proiect. Pentru incadrarea corecta a activitatii prevazute prin proiect, se va verifica incadrarea acesteia in codul CAEN Revizuit 2 editat de Institutul National de Statistica - Centrul National de Pregatire in Statistica care cuprinde detalierea activitatilor cladiri pentru marketingulproduselor proprii; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achizitionarea in leasing a acestora); Nu reprezinta o cheltuiala eligibila achizitionarea prin proiect a urmatoarelor utilaje: remorca, autobasculanta, platforma, autoutilitara (cu exceptia activitatilor productive caz in care se transporta materia prima si/sau produsul finit).

In cazul unui proiect ce prevede achizitia de utilaje si mijloace de transport specializat este necesar sa se demonstreze in studiul de fezabilitate/ memoriul justificativ existenta unui spatiu amenajat pentru gararea acestora, iar in situatia in care acesta nu exista sa fie prevazut obligatoriu prin proiect. In cadrul proiectelor de investitii in activitati de prestari servicii ( vezi Anexa 9 A) nu sunt considerate cheltuieli eligibile constructia, modernizarea sau extinderea cladirilor ci numai dotarea acestora, in scopul desfasurarii activitatii propuse prin proiect

b) Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea in leasing a acestora. Important! Costurile generale legate de intocmirea proiectelor sunt eligibile daca sunt realizate dupa 1 ianuarie 2007 in conformitate cu prevederile HG 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor cofinantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala.

Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului) Important!

Ajutorul acordat unui beneficiar se cumuleaza cu orice alt ajutor cu rang de minimis in sectoarele non-agricole. De asemenea, pentru aceleasi costuri /cheltuieli eligible, ajutorul acordat se cumuleaza cu orice alt ajutor (granturi, alte ajutoare din fonduri publice, etc.).

Prin Masura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi: • 50.000 Euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate; • 100.000 Euro/proiect pentru micro-intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul transportului rutier; • 200.000 Euro/proiect pentru alte microintreprinderi Valoarea minima eligibila al unui proiect este de 5.000 Euro Prevederi privind ajutorul de stat Sprijinul acordat prin aceasta masura se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 de aplicare a Art. 87 si 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis”, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 si conform prevederilor Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr.

567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Sprijinirea activitatilor eco-

ATENTIE! Bunurile achizitionate prin FEADR prin codurile 7722, 7729, , 7732, 7733, 7739 nu pot fi date in leasing, fiind permise doar inchirierile! Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi sustinute costurile generale legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, achizitia de patente si licente, in limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevad constructii, in limita a 5%.

ATENŢIE Valoarea maxima a sprijinului va fi de: • 50.000 Euro/proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar individual, persoana fizica autorizata, intreprindere familiala precum si persoanele fizice care declara ca se vor autoriza ca persoana fizica autorizata, intreprindere familiala; • 100.000 Euro/proiect pentru micro-intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul transportului rutier; • 200.000 Euro/proiect pentru intreprindere individuala, societati cooperative mestesugaresti de gradul I, societati cooperative de consum de gradul I, societati comerciale cu capital privat 100% care pot fi beneficiari ai masurii, precum si pentru persoanele fizice care declara ca se vor autoriza ca intreprindere individuala.

Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de varsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc

PAGINA 15

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

vederea diversificarii economiei rurale si a cresterii calitatii vietii in spatiul rural " (valoarea totala a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de catre un beneficiar nu va depasi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar si 100.000 Euro/beneficiar in cazul sectorului de transport rutier). Se vor urmari cei trei ani de la momentul depunerii cererii de finantare.

Aceste plafoane se aplica indiferent de forma ajutorului „de minimis” sau de obiectivul urmarit si indiferent daca ajutorul acordat de Statul Membru este finantat in totalitate sau partial din surse de origine comunitara.

Cumulul ajutoarelor „de minimis” se realizeaza pentru toate ajutoarele „de minimis” primite avand ca data de referinta 01 ianuarie 2007.

In cazul in care beneficiarul acceseaza in paralel, pentru acelasi proiect, sprijin acordat in cadrul programului din fondurile de garantare pentru garantii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu va depasi cuantumul prevazut in cadrul masurii.

Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/ 25.000 Euro investiti;

AJUTOARELE „DE MINIMIS” ACORDATE PENTRU SECTOARELE NONAGRICOLE NU SE CUMULEAZA CU AJUTOARELE DE STAT ACORDATE PENTRU SECTORUL PRIMAR (AGRICOL, PISCICOL ŞI FORESTIER).

ATENȚIE! APDRP va informa in scris microintreprinderea beneficiara in legatura cu valoarea potentiala a ajutorului public nerambursabil (exprimata ca echivalent- subventie brut) si in legatura cu caracterul de minimis al acestuia, cu referire explicita la Regulamentul Comisiei (CE) nr.

1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a Art. 87 si 88 al Tratatului de instituire a Comunitatilor Europene, privind ajutorul „de minimis”, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.

Criterii de selectie ale proiectului Conform fisei masurii 312, pentru proiectele de investitii se vor aplica urmatorele criterii: Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activitati similare in ultimii 3 ani;

Important!

La acest criteriu se acorda punctaj femeilor indiferent de varsta.

Proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat; Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectelor (daca aplicantii sunt constituiti ca persoana fizica autorizata PFA / intreprindere individuala/societate cu raspundere limitata, cu asociat unic persoana fizica (pentru urmatoarele categorii de solicitanti: persoana fizica autorizata (PFA) cu varsta sub 40 ani la data depunerii cererii de finantare a proiectului si societate cu raspundere limitata, cu asociat unic persoana fizica cu varsta sub 40 de ani la data depunerii cererii de finantare a proiectului.

Start-up-uri (micro-intreprinderi nou infiintate - vezi definitia din dictionar) Proiecte ce vizeaza dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare; Proiecte ce vizeaza achizitionarea de echipamente pentru producerea energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mentionate mai jos.

NU SE VOR PUNCTA CHELTUIELILE NEELIGIBILE

Sistemul de punctare este urmatorul: CRITERIU DE SELECŢIE

1.

Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani.

Punctarea acestui criteriu se va face pe baza Cererii de finantare – Sectiunea C – Finantari nerambursabile – solicitate si/sau obtinute. Se va puncta criteriul daca perioada de timp dintre data Notificarii beneficiarului cu privire la platile efectuate pentru investitia similara si data depunerii prezentului proiect este mai mare de 3 ani.

Se puncteaza criteriul automat daca solicitantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani. Activitati

ANUL II - 2010 ATENŢIE! Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR, solicitantul poate beneficia de fonduri in avans de pana la 50% din valoarea eligibila nerambursabila (conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de a p l i ca r e a Re g u l a m e n t u l u i ( C E ) n r.

1698/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, si, respectiv, ale Hotararii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor cofinantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013, cu modificarile si completarile ulterioare) pentru demararea proiectului.

similare inseamna acelasi tip de investitie (ex: a beneficiat de SAPARD pentru mestesuguri si aplica si prin FEADR tot pe mestesuguri, atunci nu primeste punctaj, iar in cazul in care aplica pentru croitorie pe FEADR, atunci primeste punctaj).

2.

Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/ 25.000 Euro investiti (valoarea de 25.000 Euro investiti in functie de tipul si data infiintarii solicitantului): Pentru microintreprindere de tip start-up-uri cat si pentru micro-intreprinderile in functiune, punctarea acestui criteriu se va face prin crearea a cel putin un loc de munca raportat la 25.000 euro.

Formula: Daca valoarea ajutorului nerambursabil/numar locuri de munca nou create<=25000 Euro, proiectul primeste punctaj, Daca valoarea ajutorului nerambursabil/ numar locuri de munca nou create>25000 Euro, proiectul nu primeste punctaj Punctarea acestui criteriu se va face pe baza analizei datelor din Studiul de Fezabilitate/Memoriul Justificativ (punctul 7.2 din studiul de fezabilitate si punctul 3.2 pentru solicitantii care completeaza memoriul justificativ) si pe baza formulelor de calcul prezentate.

Se vor lua in considerare doar locurile de munca nou create cu norma intreaga pentru personalul muncitor -direct productiv si cel mult un loc de munca nou creat cu functie de conducere.

PAGINA 16

NO:5

3 Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat.

Punctarea acestui criteriu se va face numai daca acest lucru este prezent si demonstrat in Studiul de Fezabilitate/ Memoriul justificativ (descrierea proiectului) si se aplica pentru proiectele care-si propun crearea sau dezvoltarea de activitati mestesugaresti, iar in cazul modernizarilor, si in baza documentului 15.1, respectiv, declaratia de notorietate cu privire la abilitatea de a desfasura activitatea pentru care se solicita finantarea eliberata de primarul localitatii respective (numai pentru PFA /intreprindere familiala/Intreprindere Individuala), doar pentru meseriile traditionale artizanale - pentru reprezentantul legal/beneficiar. Activitate mestesugareasca – vezi definitia din dictionar. Se acorda punctaj pentru toti beneficiarii masurii care isi propun prin proiect crearea sau dezvoltarea de activitati mestesugaresti, de artizanat. Punctajul se acorda proportional cu ponderea pe care o are valoarea investitiei aferenta activitatilor mestesugaresti in valoarea totala eligibila a proiectului.

4 Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectelor.

Verificarea se face in baza actului de identitate pentru: Persoana fizica care declara ca se va autoriza in persoana fizica autorizata sau intreprindere individuala.

Persoana fizica autorizata (PFA), cu varsta sub 40 de ani la data depunerii cererii de finantare a proiectului; Societate cu raspundere limitata, cu asociat unic persoana fizica cu varsta sub 40 ani la data depunerii cererii de finantare a proiectului. Intreprindere individuala, intreprinzator persoana fizica cu varsta sub 40 ani la data depunerii cererii de finantare a proiectului. Medic titular care isi exercita profesia in cadrul unui cabinet medical individual, cu varsta sub 40 ani la data depunerii cererii de finantare a proiectului. Medic veterinar cu drept de libera practica, organizat ca PFA si care functioneaza in cadrul unui cabinet medical veterinar individual, cu varsta sub 40 ani la data depunerii cererii de finantare. In cazul proiectelor promovate de femei si care se regasesc in formele de organizare mentionate anterior se acorda punctaj la acest criteriu indiferent de varsta acesteia.

5 Micro-intreprinderi nou infiintate (start-up-uri – vezi dictionar)

WWW.VETERINARUL.RO O micro-intreprindere este considerata nou infiintata (start-up) daca este infiintata in anul depunerii cererii de finantare sau daca nu a inregistrat activitate pana in momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali.

Proiecte ce vizeaza dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare

7 Proiecte ce vizeaza achizitionarea de echipamente pentru producerea energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii Punctajul se acorda proportional cu ponderea pe care o are valoarea investitiei pentru energie regenerabila in valoarea totala eligibila a proiectului.

Pentru aceasta masura, nu exista punctaj minim.

Selectia se face in ordinea descrescatoare a punctajului de selectie, in cadrul sumei alocate pe sesiune.

Criterii de departajare a proiectelor eligibile, selectate cu punctaj egal: Departajarea proiectelor eligibile, selectate, cu punctaj egal, se face in functie de valoarea eligibila a proiectului, in ordine crescatoare. Daca si dupa aplicarea criteriilor de departajare vor exista proiecte cu acelasi punctaj si aceeasi valoare, toate aceste proiecte vor primi finantare.

Accesarea fondurilor nerambursabile acordate pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi in spatiul rural Principiul de baza al finantarii nerambursabile este acela al rambursarii cheltuielilor efectuate in prealabil de catre beneficiar. Un solicitant poate depune in acelasi timp mai multe proiecte pentru masuri diferite din PNDR pentru a fi cofinantate prin FEADR Cumulul ajutoarelor de „minimis” se realizeaza pentru toate ajutoarele primite avand ca data de referinta 01 ianuarie 2007. Finalizarea proiectului FEADR, presupune ca beneficiarul sa finalizeze atat partea de investitie suportata prin cheltuielile eligibile, cat si partea de investitie realizata prin cheltuielile neeligibile Precizari referitoare la notiunea de actionar majoritar: O persoana fizica/persoana juridica care este actionar/asociat majoritar in sensul majoritatii absolute (reprezinta mai mult de jumatate plus unu din totalul actiunilor/partilor sociale) din punct de vedere al actiunilor/partilor sociale in doua sau mai multe societati nu poate solicita fonduri FEADR ,in acelasi timp si in cadrul aceleiasi masuri, decat in cadrul unei singure societati

ANUL II - 2010 ATENŢIE! Toate activitatile pe care solicitantul se angajeaza sa le efectueze prin investitie atat la faza de implementare a proiectului cat si in perioada de monitorizare si pentru care a primit punctaj la selectie, devin conditii obligatorii. In caz ca, la verificarea cererilor de plata, sau in perioada de monitorizare, se constata ca aceste conditii nu se respecta, platile vor fi sistate iar contractul va fi rezili-

ATENŢIE! Un beneficiar poate aplica pentru unul sau mai multe proiecte pe intreaga perioada de programare (2007-2013) in cadrul masurii 312, insa depunerea unui alt proiect FEADR este conditionata de finalizarea investitiei incepute anterior, iar cumulul ajutorului public nerambursabil acordat unui beneficiar nu va trebui sa depaseasca 200.000 (100.000 pentru activitate in sectorul transportului rutier) Euro pe o perioada de pana la 3 ani fiscali indiferent de forma sprijinului financiar (subventii; credite cu dobanda preferentiala etc.).

ATENŢIE! Actionarii majoritari ai unei societati comerciale nu pot avea mai multe proiecte in derulare, in acelasi timp si pentru aceleasi tipuri

ATENŢIE! Cererea de finantare trebuie insotita de anexele prevazute in modelul standard. Anexele Cererii de finantare fac parte integranta din aceasta. Se va utiliza ultima versiune de cerere de finantare publicata in cadrul sesiunii de proiecte Completarea, depunerea si verificarea dosarului Cererii de finantare Dosarul cererii de finantare contine cererea de finantare insotita de anexele tehnice si administrative, conform listei documentelor, legate intr-un singur dosar, astfel incat sa nu permita detasarea si/sau inlocuirea documentelor. Formularul standard al cererii de finantare este prezentat in Anexa 1 la prezentul Ghid si este disponibil in format electronic, la adresa www.apdrp.ro.

PAGINA 17

NO:5

ANUL II - 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Dotari propuse prin proiectele PMVPR

CARACTERISTICI TEHNICE Motor 2.5 L D-4D (2010) Caroserie tip Extra Cab Numar de locuri 4 Capacitate cc 2494 Putere maxima kw(CP)/rpm 106 (144) /3400 Cuplu maxim Nm/rpm 343/1600-2800 Transmisie Manuala 5 M/T Tractiune 4x4 part time Viteza maxima km/h 170 Acceleratie (0 - 100 km/h) sec 12.5 Combustibil motorina Norma de poluare EURO IV Dimensiuni bena Lxlxh mm 1805x1515x450 Sarcina utila maxima kg 783 (tbd) Capacitate de tractare (pt remorca cu frane) kg 2500 Unghi de atac grade 30 Unghi de degajare grade 26 Unghi de rampa grade 25 Garda la sol mm 212 Capacitate Rezervor L 80 DOTARI STANDARD Comfort EXTERIOR Anvelope 205 R16C , Oglinzi retrovizoare exterioare cu actionare manuala, Inchidere bena cu cheie,Vopsea metalizata, Aparatori noroi fata / spate INTERIOR Preechipare audio cu 4 boxe,Turometru + ceas digital,Volan reglabil in inaltime,Tapiterie textila, Consola centrala cu capac, Aer conditionat cu reglare manuala, Servodirectie, Luneta cu degivrare, Geamuri electrice fata (cu impuls pe partea soferului) SIGURANTA & SECURITATE ABS , Airbag-uri frontale pentru sofer + pasager, Diferential spate blocabil, Diferential fata cu deblocare automata- ADD, Centuri de siguranta pretensionate (sofer + pasager), Centuri de siguranta pentru locurile din spate, Inchidere centralizata & telecomanda, Imobilizator motor Hilux Extra Cabina 2.5 turbodiesel dotarea Comfort â&#x20AC;&#x201C; 21.798 euro fara TVA, pret de lista

Varianta I- Standard

Varianta II- Mediu

Dotari Seringa automata 5 ml Masina de tuns Kruuse cu acumulatori Dispozitiv adm. Magneti Dispozitiv extras vitei Dispozitiv ridicat bovine Emasculator taur si armasar Emasculator berbec Emasculator tap Emasculator suine Sprijin pt genunchi(emasculator) Dispozitiv ecornare Fierastrau+sarma taiat coarne Baston soc electric Stetoscop Termometru veterinar Trusa TBC Set chirurgie Pila rabotaj+ lame Departator bucal cabaline Cleste incercat copita Renete(4) Pompa uter Embriotom deget Embriotom thygessen Lant extras vitei Cleste obstetrical scroafe Carlig obstetrical scroafe Speculum vaginal Carlige ascutite si boante extras vitei Sonda rumenala bovine+pompa Sonda nasoesofagiana cabaline si bovine Dispozitiv asomare Saltea pneumatica animale mari+pompa Masa instrumentar plianta Geanta instrumentar Optional Remorca transport animale remorca cu doua osii dimensiuni 2950 x 1600 x 1900mm carlig remorcare pt auto plus pret 6200 Euro Preturile sunt exprimate in Euro, fara TVA TOTAL dotare 4.450 Toyota Hilux extra cab 21.800 Carosare + mobilier ambulanta 6.000 Consultanta 1.300 TOTAL varianta(fara TVA) 33.550 Din care: 70% nerambursabil 23.415 30% contributie proprie 10.035

Dotari Instrument/aparat Seringa automata Masina de tuns Kruuse Dispozitiv adm. Magneti Dispozitiv extras vitei Dispozitiv ridicat bovine Emasculator taur si armasar Emasculator berbec Emasculator tap Emasculator suine Sprijin pt. genunchi (emasculator) Dispozitiv ecornare Fierastrau+sarma taiat coarne Baston soc electric Stetoscop Termometru veterinar Trusa TBC Set chirurgie Pila rabotaj + lame Departator bucal cabaline Cleste incercat copita Renete(4) Pompa uter Embriotom deget Embriotom thygessen Lant extras vitei Cleste obstetrical scroafe Carlig obstetrical scroafe Speculum vaginal Carlige ascutite si boante extras vitei Sonda rumenala bovine + pompa Sonda nasoesofagiana cabaline si bovine Dispozitiv asomare Saltea pneumatica animale mari + pompa Masa instrumentar plianta Geanta instrumentar Ecograf Electrocauter Container azot lichid Trusa insamantare artificiala Emasculator cabaline Total dotare 9.800 Toyota Hilux Extracab 21.800 Carosare + mobilier ambulanta 6000 Total varianta II fara TVA 38.900 Din care: 70% nerambursabil 27.230 30% contributie proprie 11.670

Informatii complete: www.veterinarul.ro PAGINA 18

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Veterinarul Recomanda ATITUDINI VETERINARE medicul veterinar in principal este un formator de opinii si etalon pentru “ Un nume bun este mai de dorit decat o bogatie mare, si a fi iubit pretuieste mai mult decat argintul si aurul” Proverbele lui Solomon "Jur! Orice as vedea si as auzi in timp ce-mi fac meseria sau chiar in afara de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nui nici o nevoie sa fie destainuit, socotind ca, in asemenea imprejurari, pastrarea tainei este o datorie."

"Jur! Daca voi respecta acest legamant fara sa-l calc, fie sa ma bucur pe deplin de viata si de meseria mea, pururi cinstit de ceilalti; iar daca il voi nesocoti si voi fi un sperjur merit sa am o soarta dimpotriva!"

Juramantul lui Hipocrate Sunt doua citate spuse de unii dintre cei mai intelepti oameni care au existat si au trait printe noi si de la care avem ce invata. Nu vreau sa comentez aceste citate dar le-am folosit ca motivatie pentru gandul meu de a spune ceva celor de langa mine si a celor ce citesc aceasta revista. Si anume ”mai reprezinta oare ceva pentru oameni aceste ganduri? ” Oare sunt incluse aceste ganduri in setul nostru de valori dupa care ne ghidam in fiecare zi?

Atunci cand suntem pusi in situatia de a alege intre bine si mai putin bine, intre usor si mai putin usor, intre a da si a lua, intre a ridica si a zdrobi, intre adevar si neadevar, oare ce alegem? Ce etalon folosim? Oare in demersurile noastre zilnice cumpanim toate lucrurile pentru a alege ceea

ce este corect si nu usor, ceea ce este valoros si nu avantajos, ceea ce este frumos si nu atractiv, ce se potriveste si nu se nimereste?

Suna cam filozofic ceea ce spun dar cred ca sunt lucruri de esenta care lipsesc societatii noastre, lucruri firesti, normale, omenesti, de la care se poate construi ceva.

Sunt adevaruri incepatoare, dar pe cat de incepatoare pe-atat de necesare. Sunt legi nescrise care, vrem sau nu vrem, actioneaza si in acelasi timp sanctioneaza.

Cred ca singura sansa pe care o avem in vederea redresarii noastre este aceea de a incepe cu inceputul.

Cred ca plaga cea mai mare a societatii noastre ca ansamblu este aceea ca nu mai are nici un etalon dupa care sa se ghideze. Modelele noastre de viata s-au redus doar la politica si politicieni, la filme si VIP-urile din ele, iar rezultatele sunt pe masura. Am ajuns, ca si societate, sa elaboram legi pentru a apara si proteja interese, in timp ce scopul primordial a fost acela de a judeca cu dreptate si nepartinire, iar acolo unde sunt neintelegeri sa poata sa aduca pacea.

Am sa inchei articolul meu tot cu vorbe intelepte asezate pe hartie de marele Solomon: “Prin intelepciune se inalta o casa, si prin pricepere se intareste; Prin stiinta se umplu camarile ei de toate bunatatile de pret si placute.

dr. Fanica LEFTER

Medic veterinar de libera practica, concesionar Doctorand – medicina veterinara pe probleme de modificare topografica a intestinelor la animalele mari (cabaline, bovine) 1993 – 1999 Facultatea de Medicina Veterinara – IASI 1987 – 1991 Liceul teoretic „Gr. Ghica” Dorohoi

Un om intelept este plin de putere, si cel priceput isi intareste vlaga.

Caci prin masuri chibzuie castigi batalia, si prin marele numar al sfetnicilor ai biruinta.

Tot asa, intelepciune este buna si pentru sufletul tau: Daca o vei gasi, ai un viitor, si nu ti se va taia nadejdea” dr. Fanica LEFTER

PAGINA 19

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Interviul Veterinarul plecat in familie cu caruta in Oltenia.

Are o varsta pe care o numeste venerabila si o cariera de invidiat in slujba medicinii veterinare.

In urma cu mai bine de 50 de ani a absolvit Facultatea de Medicina Veterinara de la Bucuresti, scoala fiind pe atunci singura din toata zona Balcanilor. Doctorul Cires spune despre el ca este un pensionar hotarat si deapana fara dificultate firul povestii sale de o viata.

SCOALA DE OFITERI CAVALERIE

De acolo am fost incorporat in armata si trimis la scoala de ofiteri cavalerie rezerva. Dupa doua luni ne-a bagat pe front langa armata rosie, sovietica. Pentru ca nu eram pregatiti pentru tactica si strategia militara ne-au scos de pe front printr-un ordin pe care nu l-am uitat pana in ziua de astazi, caci datorita lui ma apropii astazi de venerabila varsta de 87 de ani.

Am terminat Scoala de Ofiteri Cavalerie sustinand un examen deosebit de greu la 16 materii din toata tactica militara plus obiecte de cultura generala, romana, geografie, istorie, matematica, topografie.

ALEGEREA FACUL”Sunt dr. Cires Gheorghe, medic veterinar, TATII pensionar hotarat.

Dupa terminarea scolii Enachita Vacarescu am M-am nascut in 1923 refuzat postul oferit de intr-o localitate de pe generalul Heruvim de malul drept al Nistrului, in sublocotenent in cadrul Basarabia. Am copilarit armatei la Targoviste si am pana la varsta de 21 de ani plecat la Bucuresti, dorind in Basarabia, unde am sa urmez cursurile unei inceput scolile. Tata fiind facultati. Nu stiam la ce preot m-a inscris la facultate sa dau. seminarul teologic din

Dormeam in Gara de Nord, in fata caseriilor inchise si ne sfatuiam acolo ce facultate sa alegem.

Vorbind cu doctorul Neaga, fost profesor la Facultatea de Medicina Veterinara, tot basarabean si el, ii spuneam ca vreau sa dau la silvicultura, pentru ca eram bun la matematica.

Ceilalti basarabeni, care terminasera liceul in Bucuresti au hotarat:

Floreasca si Spitalul Floreasca.

Acolo dormeam doi in pat, iarna ne sculam cu zapada peste noi, mancam doar o singura pe zi, ce sa mai zic, conditii foarte grele.

Dar m-am inscris la Facultatea de Medicina Veterinara, am reusit desi erau foarte multi pe loc.

Am intrat al 60-lea pe lista si am reusit cu bursa.

”Nu mai, dam la Medicina Veterinara. De ce Cu mancarea v-am nu la Medicina Umana, povestit cum mancam, dar daca tot suntem pregatiti”, mai lucram noaptea pe am intrebat eu. santier si atunci mai aveam ”Nu! Dam la medicina o masa. veterinara pentru ca la La Facultate era o medicina umana in timpul concurenta mare din mai razboiului s-a distrus si multe motive: in primul cantina si caminul si nu rand erau mai multi ca avem unde sta”, mi-au mine, pe care ii luasera in raspuns ei. armata , imediat dupa ”Avem unde sa dormim terminarea scolii si atunci au pierdut cativa ani, de si de mancat, se mananca fapt nu zic ca am pierdut atat de bine la abator”… pentru ca am fost militar patriot si am luptat pana in SINGURA FACULTATE Cehoslovacia aproape, DE MEDICINA VETlucru care m-a format ca si ERINARA DIN BALom. CANI In al doilea rand, in Nu stiu daca a fost determinanta ideea, materialitatea, dar colegii basarabeni m-au determinat si am dat la medicina veterinara.

Chisinau, scoala pe care am In Bucuresti m-am Si atunci am gasit un terminat-o in 1944 ca sef intalnit cu alti basarabeni, camin al refugiatilor, intr-o de promotie. care terminasera intre timp baraca in Floreasca, unde scoala, erau mai mici ca A urmat apoi refugiul, astazi este sala de sport mine. venind frontul de est, am

zona Balcanilor, Bulgaria, Grecia si Albania nu aveau universitati ci doar institute si atunci am avut colegi bulgari, colegi albanezi, foarte draguti si colegi greci care-si cereau voie de la profesori seara la ora sapte sa mearga sa transmita in limba romana jurnalul direct in Grecia

PAGINA 20

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

”NU CERE NICIODATA”

OAMENII TINEAU LA ANIMALE

Dupa o saptamana m-a intrebat: ”Ti-ai facut de un costum?”

Si atunci eu unde m-am dus, omul imi oferea. Si intr-adevar cred ca mai repede mi-am facut costumul, pentru ca in Arad tineau la animale nu exagerez, cand spun ca mai mult decat la un copil.

Eu: ”Vai domnul doctor, eu sunt fiu de preot”, tata a fost preot, in facultate eu aveam o etica si o moralitate deosebite.

Si el mi-a zis asa: ”Tine minte colega, era un pic, asa, nazal. Nu cere niciodata. Daca omul iti ofera, nu strica clientela.

Dar omul sa fie multumit ca i-ai facut ceva.

In al treilea rand veneau colegi de la drept, de la comert si se inscriau la facultatea de medicina veterinara pentru ca atunci era lupta pentru existenta, foametea, in 1946. Am avut astfel colegi avocati de 34 de ani, colegi militari ale caror fete le curtam noi.

Eram 110 studenti in tot anul la singura facultate din toata zona Balcanica a Europei.

PRACTICA LA DOCTORUL GLUHOVSKI S-a infiintat apoi Facultatea la Arad, care nu a rezistat foarte mult din pacate, desi se formase un nucleu de medici veterinari si studenti cu totul remarcabil in zona si a fost mutata la Timisoara.

Eu am fost repartizat acolo pe timpul studentiei unde era acest profesor doctor Gluhovski, care a fost mai apoi prodecan la Timisoara.

gradul de ofiter de acuma, m-a oprit dupa ce am terminat practica si m-a incadrat la o ferma de stat de porci.

Si faceam atunci acolo toate cele ce trebuiau si vaccinare antipasteurelica si antipestoasa. Aveam acolo de toate si asta se intampla in 1949, cand eram anul patru de facultate.

Dimineata, cand ma duceam la Spitalul Veterinar Arad unde el era medic veterinar sef, spunea asa: ”Colega mergi la adresa cutare, si-mi dadea adresa, are doi porci bolnavi, vara termometrul. Are peste 40 - 41 inseamna ca acolo este rujet sau pesta”. El stia toata situatia epizotologica de acolo.

ANUL II - 2010

Tine minte ce spunea domnul profesor de interne de la Bucuresti, doctorul Adamesteanu: ”Cand o sa fiti medic veterinar, vine un om, te invarti in jur, nu-i gasesti diagnosticul pentru ca sunteti medic la necuvantatoare, faceti-i un Rivanol. Pe urma seara cititi, mai dati un telefon la facultate la un coleg mai batran si a doua zi faceti.

Niciodata sa nu plece ca nu i-ati facut sau i-ati facut ceva alb, sa zica omul, ei i-a dat apa chioara.”

In grajd cand te duceai, bec, pavat, fanul curat. Si atunci cand ma oprea la clinica si avea cazuri spunea: uite aici e o catea are carcinom, cancer mamar. Ma uitam la el speriat si spunea: ”te descurci”. ”Da-i tot ce este rau si lasi ce-i bun. Tai pana la viu.” M-am trezit in halat acolo cu niste oameni de serviciu care spuneau: ”Uite asa, vezi asa, faci asa”.

Mi-a spus totusi, ”uite piese hemostatice” si am facut prima data prima operatie de carcinom la o catea.

VA URMA......

El, m-a vazut probabil ceva mai activ, aveam si

PAGINA 21

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Veterinarul ALERGIE ALIMENTARA â&#x20AC;&#x201C; PROTEINE HIDROLIZATE

Alergie alimentara, hipersensibilitate alimentara, intoleranta alimentara...sunt termeni vehiculati frecvent in clinica veterinara.

tulburari gastrointestinale, respiratorii, cutanate sau manifestari generale.

Majoritatea alergenelor sunt de natura proteica, dar in anumite conditii unele glucide pure au determinat reactii similare. Carnuri, oua, produse Cu toate acestea, exista lactate si pana la urma orice controverse asupra definirii proteina prezenta in hrana, in foarte clare a lor. Conform nomenclaturii stabilite de catre functie de caracterul sau antigenic si de digestibilitate, Academia Europeana de pot genera o reactie alergica.

Alergologie si Imunologie Clinica, hipersensibilitatea Masa moleculara este unul alimentara poate sau nu sa aiba din factorii responsabili atat de mecanism imunologic. antigenitatea cat si de digestibilitatea proteinei; in Daca vorbim despre mecanismul imunologic, atunci general in acest tip de reactii sunt incriminate proteine cu avem in vedere alergiile: hipersensibilitatea IgE mediata greutate moleculara mare iar (aici se incadreaza si atopia) sau prin hidroliza se reduce antigenitatea intrinseca a hipersensibilitatea non IgE mediata (limfocite T, eozinofile, acestora si creste digestibilitatea.

IgG, altele).

Pe de alta parte, intoleranta alimentara este o hipersensibilitate fara mecanism imunologic, in acest caz fiind incriminata o tulburare in procesul de digestie enzimatica/absorbtie.

Alergiile alimentare (hipersensibilitate mediata imun) au manifestari dintre cele mai variate, putand aminti:

Prin urmare, daca ne gandim la managementul dietetic al reactiilor de hipersensibilitate alimentara mediate imun trebuie sa avem in vedere cel putin doua aspecte: sursa de proteina sa fie una la care animalul nu a mai fost expus anterior si tipul de proteina ales (intacta sau supusa unui proces de hidrolizare).

Astfel se pun bazele unui regim de eliminare, de importanta covarsitoare in astfel de cazuri.

Pe piata exista o varietate mare de diete hipoalergenice, care pot fi grupate in trei categorii: diete ce contin proteine majoritar din surse selectionate, diete ce contin proteine numai din surse selectionate si diete ce au la baza proteine hidrolizate.

Probabilitatea aparitiei unei Teoretic, acestea din urma reactii de hipersensibilitate la o sunt considerate a avea un anumita proteina creste daca potential alergenic redus fata animalul consuma acea proteina de cele nehidrolizate, fapt ce in cantitati mari. Cu alte concura alaturi de cuvinte, cu cat organismul este digestibilitatea sporita la o expus mai mult la o proteina, cu â&#x20AC;&#x17E;linisteâ&#x20AC;? la nivelul structurilor atat riscul de a dezvolta o imune gastrointestinale, printralergie alimentara este mai o stimulare diminuata. mare.

PAGINA 22

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Practic Nu in ultimul rand, este datoria medicului sa se asigure ca beneficiaza de suportul proprietarului; acesta trebuie sa inteleaga principiul regimului de excludere pentru a avea siguranta ca animalul nu primeste nimic in afara de regimul prescris de medic.

De asemenea, proprietarul trebuie informat cu privire la durata administrarii dietei, care poate varia intre 6 si 8 saptamani!

Daca la revenirea la hrana curenta simptomele reapar, aveti ca optiune o dieta hipoalergenica cu un nivel caloric moderat, care poate fi

recomandata pentru tot restul vietii animalului.

In final, nu trebuie scapata din vedere variabilitatea individuala: tratam bolnavi si nu boli! Fiind singurul in masura sa evalueze corect situatia, decizia apartine medicului!

Dr. Alexandra Manasia

Royal Canin Romania Bibliografie: •Guaguere E., Prelaud P., Craig M. (2008) – A Practical Guide to

Canine Dermatology, ISBN: 2-915758-11-5 229 :240 •Pibot P., Biourge V., Elliot D. (2008) – Encyclopedia of Feline Clinical Nutrition, Royal Canin France, ISBN: 2-7476-0084-X 58 : 63 •Prelaud P. (1999) – Bolile alergice ale cainilor de rasa, Editura M.A.S.T., ISBN: 973-8011-11-6 203 :208 ; 223 •*** - http://www.eaaci.net/ resources/, accesat in data de 25.05.2010 •*** - http://allergyimmune.com/ food-allergy/food-allergydefinition-terms, accesat in data de 26.05.2010

PAGINA 23

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Dezechilibrul acido-bazic in practica medicala IN PRACTICA MEDICALA ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC ESTE UN INDICATOR DESTUL DE RAR MASURAT CU TOATE CA ACESTA ESTE FOARTE IMPORTANT IN EVOLUTIA FAVORABILA SAU NEFAVORABILA A DIVERSELOR AFECTIUNI. In toate cazurile de boala exista o modificare a balantei acido-bazice data de cresterea sau scaderea pH, pCO₂ si a HCO3. pCO₂ (presiunea partiala a dioxidului de carbon) este o determinare a presiunii dioxidului de carbon dizolvat in sange.

Nivelul CO2 este reglat de catre plamani (ex nivelul in exces este indepartat prin expiratie), deci pCO₂ este considerata componenta respiratorie a echilibrului acido-bazic.

Bicarbonatul (HCO3) este o substanta alcalina reglata de catre rinichi, deci functioneaza ca si o componenta metabolica a echilibrului acido-bazic. Balanta dintre acesti doi indicatori poate arata daca, in caz de dezechilibru, sunt implicati plamanii sau este vorba de o cauza renala.

CO₂ dizolvat este deci componenta acida in echilibrul acido-bazic, iar bicarbonatul este componenta bazica. Interactiunea dintre acesti doi indicatori are impact asupra intregului pH al organismului si poate indica daca este prezenta o situatie de acidoza sau alcaloza la pacientul examinat.

Pot exista patru situatii in dereglarea echilibrului acido bazic : acidoza respiratorie, alcaloza respiratorie, acidoza metabolica si alcaloza metabolica.

Cauzele acidozei respiratorii implica incapacitatea de a expira CO₂ si includ obstructii ale cailor respiratorii, pneumonie severa, efuziune pleurala(acumulare de lichid in cavitatea pleurala), sau hipoventilatie datorata unor administrari neadecvate de anestezice. Alcaloza respiratorie poate apare cand CO2 este eliminat din organism prin hiperventilatie si poate fi cauzata de hipoxie sau de conditii care impiedica difuzia oxigenului.

Acidoza metabolica poate fi cauzata de acizii organici (lactati sau cetone) sau de pierderea de HCO3 prin voma sau diaree.

Alcaloza

metabolica este primara in urma vomei cronice sau a sechestrului de acid gastric in timpul unei obstructii.

Acesti parametri trebuie monitorizati constant si in timp real pentru a sti exact cu ce fel de solutii terapeutice trebuie intervenit la un anumit moment pentru reechilibrarea balantei .

PAGINA 24

NO:5

ANUL II - 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Pentru determinarea acestor parametri se pot folosi analizoare standard care necesita calibrare cu gaze in conditii de laborator sau analizoare portabile bazate pe tehnologia Biosenzor Smart Card.

sau venos, la alegerea utilizatorului, in doar 30 secunde sunt disponibile masuratori exacte.

refrigerate, se tin la temperatura camerei).

Aceasta se poate face instantaneu si peste tot, cardurile nefiind supuse unor conditii speciale de depozitare (nu trebuie

proaspat recoltat) este acceptata imediat, fara o prealabila prelucrare, este introdusa in cardul de testare. Prin cititorul epoc ™ datele sunt citite

Proba de sange (sange

Cardurile de testare epoc ™ numara in prezent 14 parametri: pH, PCO2, PO2, Na, K, iCa, Hct, Glu, TCO2, HCO3, BE ecf, BE b, SO2 si Hb. In prezent sunt in curs de dezvoltare aplicatii suplimentare pentru lactat, clorura, BUN si Crea, hemostaza, hematologie si imunologie.

Un astfel de aparat portabil este si Epoc ™ .

Epoc ™ permite o evaluare simpla si rapida a sangelui in practica medicala, este de asemenea mobil, aplicabil pretutindeni atat in laborator cat si in conditii de teren sau in ambulante.

Cu 100 µl (0,1 ml)sange integral arterial

in doar 30 secunde, transmise la PDA si afisate.

dr. Marian Pribeagu Vet Diagnostic SRL

Tabelul urmator poate fi de folos in diferentierea tipului de dereglare a echilibrului Evaluati PphH

Scazut

Normal

Crescut

Evaluati HCO3

normal

scazut

pCO2

Acidoza respiratorie

scazut

crescut

crescut

Compensated

Acidoza metabolica

normal

pCO2

Alcaloza metabolica

Alcaloza respiratorie

PAGINA 25

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Veterinarul T R AT A M E N T U L O T I T E L O R OTITA EXTERNA Aceasta monografie nu este o lista exhaustiva de semne clinice si cauze ale otitei externe, dar o metoda cronologica si clinica de investigatie, pentru a permite managementul cazurilor de otita externa ca probleme specifice de dermatologie. Chiar daca nu este intotdeauna necesar, este recomandat ca pacientul sa fie sedat, pentru a usura examinarea si prelevarea de probe.

ANAMNEZA ŞI EXAMINARE CLINICA 1. Istoria specifica a otitei - trebuie inregistrat la sectiunea ‘’otita’’ si ‘’raspuns la tratament’’ - aceste elemente ne ajuta la incadrarea fiecarui caz in functie de gravitate - patologia locala: gradul de prurit (inceteaza daca urechea este masata…), durere, implicare neurologica - afectarea animalelor cohabitante (in caz de parazitoze auriculare)

- palpare usoara a canalului auricular (CA); observati: prurit, durere, hipertrofie, cantitatea de secretie - examinarea pavilionului si a CA; observati: leziuni primare si secundare, hiperplazie, secretie sau puroi (cantitate si natura), miros

Otita externa ceruminoeritematoasa parazitara D.N.Carlotti

- incercati declansarea unui reflex audio-podal prin stimularea 5. Recoltarea de exudat sau puroi orificiului extern al CA (semn pentru pentru examinare citologica paraziti auriculari) microscopica, dupa colorare rapida - evaluati auzul - identificati factorii microbieni: EXAMINARE OTOSCOPICA ŞI Malassezia pachydermatis, coci, RECOLTARE (Staphylococcus intermedius in special), Pseudomonas aeruginosa 3. Recoltarea de probe micologice si/sau bacteriologice - prezenta neutrofilelor indica prezenta de puroi in otitele externe - trebuie facuta cu un tampon supurative steril 6. Examinarea otoscopica 4. Recoltarea de exudat pentru examinarea direct la microscop - aspectul general al CA, incluzind evaluarea cantitatii si - trebuie facuta cu un tampon calitatii secresiilor, prezenta de - examinare parazitologica (oua, ulcere si/sau leziuni nodular larve si adulti): - Otodectes cynotis (1/10 din cazurile de otita)

- aspectul membrane timpanice - cautati prezenta de corpi straini

- Demodex canis sau cati (rar)

- durata otitei externe - frecventa recidivelor - tratamente anterioare: tipul tratamentului, produse folosite, durata, eficicacitate/raspuns - ingrijire si curatare: metoda, produse folosite 2. Examinare clinica preliminara - pozitia capului si a urechii (cap inclinat, urechea cazuta daca e dureroasa, sau probleme neurologice in caz de otita medie)

PAGINA 26

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Utile MANAGEMENTUL OTITELOR 7. Curatarea CA si examinare otoscopica repetata - daca CA este - daca membrana timpanica nu a fost vizualizata, in special in cazuri grave si/sau cornice, unde se suspicioneaza o otita medie - permite o evaluare completa a patologiei locale; suprafata CA, prezenta de leziuni nodular si/sau ulcerative, prezenta de corpi straini si observarea membrane timpanice â&#x20AC;&#x201C; orice leziune ar sugera o otita medie (cu toate acestea, absenta leziunilor membrane timpanice nu exclude suspiciunea unei otite externe)

- otita severa recidivanta - antibiograma trebuie sa includa antibiotic care sunt in mod obisnuit eficiente asupra bacteriilor gasite in otite - important daca se prescrie un tratament sistemic - ofera informatii utile, dar este mai putin determinanta in ceea ce priveste alegerea tratamentului local 10. Tratament: in clinica si facut de proprietar

Otita de corp strain - extragerea corpului strain - tratarea infectiei secundare Otita externa ceruminoeritematoasa parazitara - terapie acaricida locala - terapie acaricida sistemica (riie sarcoptica) - se poate folosi concomitant si o solutie antiseptica de spalare, daca e prezenta si Malassezia sp.

8. Explorarea si managementul otitei medii - suspiciune majora in caz de otita externa cronica, in special supurativa, cu sau fara rupture membrane timpanice -diagnostic: - otita medie prezenta daca membrana timpanica e rupta - miringotomie si aspectul bulei timpanice - radiografia bulei timpanice (cu gura deschisa) - management: - daca membrana timpanica este rupta sau dupa miringotomie: recoltarea pentru cultura si sensibilitate (Âą micologie si sensibilitate la produse antifungice) 9. Folosirea probelor din CA - trimiteti la laborator pentru ex. bacteriologic/micologic in caz de: - otita cronica supurativa

PAGINA 27

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

Otita supurativa cu Pseudomonas D. Pin

Otita externa infectioasa ceruminoeritematoasa sau supurativa - tratament local cu un preparat care contine un antibiotic, un antifungic si un antiinflamator - curatare initiala, daca exista secretii si exudat abundant - cu o solutie antiseptic de curatare - masaj usor a CA - se sterg secretiile si excesul de produs, care apar la orificiul extern al CA, cu un prosop de hirtie - repetati procedura de mai multe ori daca este necesar - preparatul medicamentos este preferabil sa se aplice citeva minute mai tirziu - inflamatia poate persista si dupa ce infectia este controlata: - folosirea preventiva a unei solutii de curatare antiseptice - folosirea de preparate terapeutice care contin corticosteroizi, in cazuri de inflamatie severa - terapia de baza este tratamentul sau controlul bolii asociate OTITA MEDIE - curatare locala cu o solutie antiseptic, sub sedare, cind membrana timpanica este rupta sau dupa miringotomie - terapie locala cu preparate care contin un antibiotic, un antifungic si un antiinflamator (corticosteroizi)

ANUL II - 2010

- terapie sistemica cu antibiotice in doze mari Produse locale antimicrobiene - la inceput se poate folosi un preparat de spalare antiseptic si poate fi foarte bun pentru intretinere si prevenire pe termen lung - un produs terapeutic specific pentru otita externa acuta trebuie sa contina un antibiotic cu spectru larg, un antifungic (eficient pentru Malassezia) si un antiinflamator steroidic: - tratati timp de 1 â&#x20AC;&#x201C; 2 saptamini si cel putin 1 saptamina dupa vindecare si/sau eliminarea infectiei (fara agenti microbieni la ex. citologic) - evitati administrarile prelungite, tratati cind infectia este stabilita, pina la vindecare si eliminarea infectiei (repetati examenele citologice regulate) Terapia sistemica - antibiotice si/sau antifungice: utile in cazuri de otita medie (in doze mari) pentru a creste nivelul local al substantelor active eliberate de preparatele administrate local (care ramine vitala) - corticosteroizii: uneori utili (si in unele cazuri de otita externa severa), pentru reducerea ingrosarii tegumentului si ingustarea CA in otitele externe cronice, si implicit pentru a evita interventia chirurgicala (care nu ar rezolva problem ape termen lung). Explorarea si controlul dermatozei asociate este urmatorul pas critic.

dr. Andrei Scarlatescu Altius PAGINA 28

NO:5

ANUL II - 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Veterinarul Stiinta Rabia, zoonoza majora Atata vreme cat nu exista leziuni patognomonice evidente pentru rabie, diagnosticul poate fi efectuat numai in laborator.

Tehnicile de laborator se executa de preferinta numai pe tesut din sistemul nervos central (SNC) prelevat din cutia craniana. Tesuturile preferate sunt hipocampul, cerebelul si bulbul.

MATERIAL SI METODA Pe baza datelor inregistrate in laboratorul de virusologie din cadrul LSVS Iasi in decursul anilor 2002 â&#x20AC;&#x201C; 2008 (lunile ianuariefebruarie), pe teritoriul judetului Iasi s-a constatat o crestere a incidentei turbarii la animalele salbatice si domestice. Cele mai multe cazuri de turbare au fost confirmate la vulpi, al caror numar a crescut alarmant. In majoritatea cazurilor, vulpile bolnave au patruns in localitati si chiar in curtile oamenilor, crescand riscul raspandirii turbarii la animale domestice si la om prin muscatura, zgarietura etc.

In perioada de studiu analizele de laborator au fost efectuate pe un numar de 639 probe, prin trei metode de lucru si anume: testul de imunofluorescenta directa pe amprete de creier (IFD), examenul histologic si

bioproba de soareci albi de laborator, au fost confirmate la 40 de cazuri de turbare la animale salbatice si domestice. Cazuistica anuala a variat intre 0 (in 2003) si 23 (in 2008), numarul cel mai mare de cazuri inregistranduse la vulpi (80%) si mult mai mic la taurine (5%), caine, pisica, jder, dihor, porc, vidra (cate 2,5%).

Suplimentar au fost investigate 15 taurine, 13 ovine, 5 suine si alte specii de animale domestice, salbatice si de laborator.

Ridicarea anamnezei si examinarea clinica si anatomopatologica au fost urmate de prelevarea probelor pentru examenele de laborator. Pentru investigatiile histopatologice au fost recoltate cate 5 fragmente din diferite segmente ale SNC care au fixate in acetona, incluse in parafina si colorate prin metodele: HE, HEA, Mann, Sellers.

REZULTATE OBŢINUTE Turbarea la taurine. Au fost luate in studiu 10 taurine (9 adulte si un vitel), care au murit sau au fost sacrificate de necesitate datorita unor simptome neurologice grave sugerand rabia. Examinarea anatomopatologica a evidentiat impastarea

rumenului si foiosului la o vaca, plagi muscate localizate la extremitatile distale ale membrelor posterioare, escoriatii, echimoze in diverse regiuni corporale. Leziunile histopatologice, recomandate de literatura de specialitate sunt clasificate, in functie de topografie si importanta in: Leziuni cerebrospinale (nevraxiale): nespecifice (degenerare neuronala, glioza, mansoane perivasculare, noduli Babes, leptomeningita si ganglionevrita, uneori si ependimita) si specifice, patognomonice (corpusculii virali intracitoplasmatici Babes Negri) si extra nevraxiale (sialita nesupurativa cu necroze si incluzii in celulele epiteliale ale glandelor salivare (sialoadenita parotida nesupurativa cu necroze si incluzii la rumegatoare produsa de virusul silvatic si uneori incluzii in retina si in medulosuprarenala) .

Leziunile nevraxiale acute sunt reprezentate de ectazii vasculare si edem,

Dr. Stefania MERTICARU

ANDERCO

Medic veterinar specialist Labratorul Sanitar Veterinar Judetean Iasi

microtromboze si hemoragii diapedetice in spatiile Virchow-Robin sub aspectul unor inele perivasculare, situate mai frecvent in etajele inferioare ale creierului si in maduva spinala unde pot deveni vizibile cu ochiul liber, precum si de o inflamatie (meningoencefalomielita) nesupurativa multifocala exprimata prin mansoane perivasculare, noduli Babes, glioza difuza, degenerare neuronala, leptomeningita si ganglionevrita . In general severitatea leziunilor reflecta durata bolii clinice, fara legatura cu perioada de latenta.

Virusurile fixe care si-au pierdut capacitatea de negrigeneza, uneori si infectiile negrigene, pot exprima corpusculi hipercromatici intranucleari care pot fi observati in celulele stratului extern al cornului lui Ammon.

PAGINA 29

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA IASI Una din primele insemnari legate de medicina veterinara de la Iasi dateaza din 1843, intr-un jurnal incheiat de Comitetul academic in care se schita un nou regulament pentru reforma din Academia Mihaileana. Noul regulament prevedea, pe langa un curs de economia campului, stiinta forestata si chimia si veterinaria si desenul lineal. Invatamantul medical veterinar nu depaseste insa, la acea vreme, nivelul unor optiuni elementare.

Facultatea de Medicina Veterinara Iasi a fost infiintata la mai bine de o suta de ani mai tarziu, in 1961. In 1974 se uneste cu Facultatea de Zootehnie si este transformata in sectia de Medicina Veterinara a acesteia. Doisprezece ani mai tarziu, la o noua organizare, facultatea se regaseste in cadrul Facultatii de Agronomie sub titulatura de Catedra de Medicina Veterinara. Dupa 1990, scoala reintra in lumea academica sub denumirea fireasca de Facultatea de Medicina Veterinara.

FMV IASI INTRE PREZENT SI VIITOR EUROPEAN Profesorul Octavian Zaharia Opean, decanul Facultatii de Medicina Veterinara de la Iasi a prezentat Revistei ”Veterinarul” institutia pe care o conduce si proiectele pe care aceasta le desfasoara. Ca specializare profesor si titular al cursurilor de Anatomie Patologica si Medicina Legala, doctorul Octavian Zaharia Oprean se afla in fruntea facultatii din 2008.

crede ca practicienii si facultatea ar trebui sa se sprijine reciproc. Facultatea punand la dispozitia veterinarilor viitorii medici, isi va ameliora latura aplicativa a invatamantului veterinar la care institutia sufera din lipsa de cazuistica. Facultatea a inceput din acest an practica de studii, anii mici merg astfel la circumscriptiile de domiciliu, unde exista conventii semnate cu sase directii sanitar veterinare din Moldova. Anul trei va merge in centrele de procesare din cinci resedinte de judet din Moldova, iar anii patru, cinci si sase vor face practica la locul elaborarii lucrarii de licenta.

Facultatile Veterinare Acreditare EAVE Facultatea a inceput anul universitar in curs, 2009 2010 cu un numar de aproape 1100 de studenti pe trei cicluri de studiu, respectiv: licenta, master si scoala doctorala.

Lasand la o parte activitatile didactice, care sunt conforme planurilor de invatamant, ca obiectiv major al facultatii este integrarea in structurile de invatamant universitare europene respectiv in Asociatia Scolilor de Medicina Veterinara din Europa, EAEVE, care isi are sediul la Viena. ”Universitatea noastra este membra in asociatie din 1997. Vom primi o prima vizita de evaluare, in vederea acreditarii la sfarsitul anului in curs respectiv in noiembrie 2010. Pentru aceasta vizita ne pregatim cum putem noi mai bine pentru a ne putea atinge obiectivul final al intrarii in aceasta organizatie si anume libera circulatie si libera practica a studentilor nostri in tarile comunitare”, spune doctorul Oprean.

”In ceea ce priveste viitorul profesiei noastre din medicina veterinara, noi incercam sa contribuim, sa participam alaturi de colegii din reteaua sanitar veterinara sa reasezam profesia pe pozitia pe care o merita. Noi incercam sa valorificam oportunitatile prezente si ma refer la implicarea medicului veterinar in apararea sanatatii publice”.

Colaborare cu practicienii In ceea ce priveste termenii colaborarii cu Patronatul Medicilor Veterinari din Romania, profesorul Oprean

PAGINA 30

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Veterinarul Student Viitorul profesiei veterinare implica responsabilitate De ce ai ales aceasta facultate?

Eu am terminat scoala de profil in Focsani, practic imi conturasem ceva idei despre profesia de medic veterinar, disciplinele m-au fascinat de atunci si am hotarat sa merg pe linia aceasta, de medicina veterinara. Spre deosebire de alti elevi, care aleg medicina veterinara pentru ca este frumoasa sau pentru ca ii atrag animalutele si meseria pare frumoasa pe Animal Planet, eu chiar stiam despre ce este vorba.

Visai sa salvezi planeta, sa faci bine toate animalele, sau te gandeai mai mult la o cariera in cercetare, inainte de a incepe studiile?

fabulam sa salvez planeta.

Intre timp mi-am descoperit, nu inclinatia, este prea mult spus, mai degraba dorinta de a aprofunda cunostintele despre anumite discipline.

S-a dovedit a fi facultatea langa un medic veterinar. ceea ce asteptai sa fie?

Facultatea nu face decat sa iti formeze modul de La inceput visezi mai gandire. Cu adevarat te mult. Cand intri in formezi tu insuti. facultate deja cobori cu picioarele pe pamant, iti dai seama ce inseamna o

Andra BOSTANARU Un zambet larg pe fata luminoasa, o strangere puternica de mana si o viitoare cariera in medicina veterinara de animale mari, Ana Bostanaru a terminat studiile Facultatii de Medicina Veterinara de la Iasi fiind si presedintele Ligii Studentilor USAMV Iasi.

Cum ar fi?

Cum ar fi Morfopatologia, cum ar fi Bolile Infectioase.

Esti liderul unei asociatii studentesti bazate pe voluntariat. Spune-mi daca te-a interesat de-a lungul vietii de student o practica intr-o asociatie din domeniul medicinii veterinare din Europa?

Sincera am fost interesata si imi pare rau ca nu am reusit sa ne ramificam mai mult pe partea europeana. Poate o clinica de medicina vor face viitorii studenti, veterinara, cum sa abordezi viitorii membri din cadrul un caz si este ceea ce m-am ligii. asteptat.

Cum vezi medicina Ce spui despre practica? veterinara a viitorului, cum Cand esti elev nu cred Te-a pregatit facultatea pentru crezi ca se va practica Te-ai gandit sa practici ca tinzi spre cercetare, nici partea practica a meseriei? medicina veterinara, tu, ca medicina veterinara de nu gandesti atat de proaspat absolvent?

Legat de partea animale mici, de animale departe. Abia de la practica aici pot sa spun ca Mai multa jumatatea facultatii vezi ce mari? profesorii au reusit mai responsabilitate din partea inseamna cercetare, daca Avand in vedere ca mult sa ne initieze, sa ne medicului veterinar, o alta stai pe langa un doctorand, piata este mai mult decat formeze o anumita mentalitate a oamenilor daca profesorul a vazut ca ocupata de medici gandire in preluarea despre ceea ce reprezinta ai ceva inclinatii si placerea veterinari de animale de cazului, iar daca un student medicina veterinara si ceea de a studia materia companie, mai mult inclin doreste sa se formeze cu ce reprezentam noi. respectiva, abia atunci spre animale mari. Este adevarat pe partea practica putem vorbi despre mai greu pentru o fata, ce-i asta tine strict de el si de cercetare. In timpul drept, dar asta e. interesul lui. Se poate liceului nu gandeam decat adresa atator cabinete sa tind spre profesia strict veterinare si sa stea pe de medic veterinar, nu

PAGINA 31

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Veterinarul

Dr. Ljiljana Markus Cizelj este Vicepresedinte al FVE din 2007. A absolvit Facultatea de Medicina Veterinara la Universitatea din Zagreb in 1980. In 1979 si 1980 a lucrat ca specialist la Laboratorul pentru Boli Infectioase, apoi, pana in 1995 a lucrat pentru Institutul de Cercetare PLIVA ca specialist laborant in produsele biologice. In 1995 a fost promovata coordonator la Inregistrarea Produselor Biologice, pozitie pe care a ocupat-o pana in 2000. In1996 a obtinut Doctoratul de la Facultatea de Medicina Veterinara din Zagreb. In 2001 a fost aleasa Vicepresedinte al Societatii Veterinare din Croatia si a fost realeasa in 2005. Reprezinta organizatia croata la FVE din 1997, unde a fost aleasa Vicepresedinte in 2007 si in mai 2009.

In noiembrie 2009 la Adunarea Generala EVERI a fost numita Presedinte al acestei sectiuni a FVE. Dr. Markus-Cizelj este responsabila de problemele privind extinderea UE, diversitatea europeana si cooperarea cu TAIEX.

Vicepresedintele FVE a prezentat membrilor PMVPR organizatia pe care o reprezinta si scopurile acesteia. â&#x20AC;?FVE este o organizatie umbrela pentru veterinarii din Europa si reprezinta medicii veterinari din 46 de tari, inclusiv

din cele 27 de state membre UE, din care face parte si Romania.

FVE este constituita din 4 sectiuni, fiecare din ele reprezinta grupuri cheie din profesia veterinara: practicienii, igienistii, inspectorii oficiali si veterinarii care lucreaza in stiinta, educatie sau cercetare.

Prin membrii sai, FVE reprezinta aproape 200.000 de medici veterinari din Europa.

Care este misiunea FVE?! Ei bine, misiunea este de unificare a profesiei veterinare in beneficiul sanatatii animalelor, bunastarii animalelor si sanatatii publice.

Ne dorim sa promovam rolul medicului veterinar si al medicinei veterinare si sa sprijinim medicii veterinari in indeplinirea responsabilitatilor atat fata de animale cat si fata de oameni intr-un mod atat stiintific cat si deontologic.

Moto-ul FVE-ului este : "O profesie, o viziune, o voce".

Ariile principale de activitate sunt: sanatatea animala, bunastarea animala si sanatatea publica sub egida "O lume - o sanatate" si educatia. Sanatatea animala este una din cele patru componente ale veterinarilor, o latura cu responsabilitati si sarcini majore pentru profesia veterinara.

Bunastarea animala: sanatatea animala este la fel de importanta precum bunastarea lor. Sanatatea si bunastarea nu pot fi luate

separat, ca doua componente independente. Starea sanatatii animalelor poate afecta bunastarea animala si daca bunastarea animalelor este compromisa atunci sunt susceptibile de infectii si boli.

Sanatatea publica este de asemenea o arie foarte importanta a FVE-ului.

Sanatatea publica veterinara este o suma a modalitatilor in care contributorii ingaduie aplicarea tehnicilor veterinare stiintifice pentru sanatatea oamenilor.

Dupa aceasta definitie fiecare medic veterinar contribuie la sanatatea publica preocupanduse de sanatatea animalelor de companie, protectia bunastarii animalelor, prin cercetarea medicamentelor, toate contribuind la siguranta alimentara. De asemenea conceptul "O lume, o sanatate" pe care noi il sprijinim foarte mult si avem grija sa intarim relatiile cu organizatiile veterinare sau cu organizatii conexe sau institutii din toata lumea. De asemenea o parte foarte importanta este educatia.

O pregatire de calitate este cheia si toate scolile si facultatile de medicina veterinara din Europa ar trebui sa intruneasca cel putin cerintele minime europene. dr. Ljiljana Markus Cizelj

PAGINA 32

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

European In luna mai dr. Christophe Buhot a acordat un interviu pentru Vet TV in care a vorbit despre dosarele de importanta majora care se afla in acest moment in lucru la Uniunea Europeana.

numai libera circulatie a persoanelor ci in egala masura calitatea serviciilor date de catre profesia veterinara.

Directiva

La acestea se adauga dosarul bunastarii animalelor care este un dosar foarte important si care dureaza deja de cativa ani, in special dosarul cu privire la transportul animalelor, mai ales a cailor cu discutii foarte delicate cu privire la perioada transportului.

Apoi este problema sacrificarii animalelor domestice cu nominalizarea unui responsabil de bunastarea animalului pe schema sacrificarii si problema mare pe care o avem cu sacrificarea ritualica facuta de cele mai multe ori fara anestezie prealabila .

Acesta este un proiect pe care FVE vrea sa il apere cu toate costurile astfel incat toate sacrificarile sa fie facute doar dupa anestezia prealabila, practica care nu se desfasoara in unele sacrificari in ritualurile religioase.

Suntem in discutii cu autoritatile religioase, autoritatile stiintifice, am pornit un grup de lucru in cadrul caruia incercam sa facem tot posibilul sa promovam sacrificarea facuta in conditii corecte pentru bunastarea animalelor.â&#x20AC;?

Serviciilor

â&#x20AC;?Unul din poiectele legislative despre care se vorbeste tot mai des este cel al sanatatii animalelor pentru care a fost creata si Saptamana Veterinara Europeana. In cadrul acestui proiect se vorbeste de rolul veterinarului in privinta securitatii si preventiei in cadrul sistemelor de crestere a animalelor, oricare ar fi natura septelului.

Un alt dosar important este faimoasa Directiva a Serviciilor si evaluarea sa. Aceasta directiva ne priveste in mod particular pe toti pentru ca ea ne va permite libera circulatie la nivelul Uniunii Europene, stabilirea noastra in alta tara decat tara de origine, ne va permite dezvoltarea de servicii in toate tarile Uniunii Europene.

Aceasta va regla de asemenea si exercitiul transfrontalier pentru a avedea in ce conditii acest exercitiu se va putea realiza si de asemenea va permite colegilor veterinari dintr-o tara sa se poata instala intr-o alta tara a Uniunii Europene.

Punctul care este cel mai important in acest dosar nu este

Bunastarea

animalelor

Dr. Christophe Buhot Christophe Buhot este Vicepresedinte FVE din 2009, inainte de aceasta fiind presedintele sectiunii practicienilor din cadrul federatiei. A absolvit cursurile Facultatii de Medicina Veterinara din Toulose in 1984 si a obtinut titlul de doctor doi ani mai tarziu, in 1986. In 1991 doctorul Christophe Buhot a primit un certificat de studii de specialitate in oftalmologie. In timpul studiilor la medicina veterinara si dupa absolvire, Christophe Buhot a lucrat intr-o clinica de animale mari in Ambazac (Franta), intr-o clinica mixta in Gaillac si intr-o clinica pentru caini in Arcachon si Bordeaux. In 1987 si-a deschis o clinica mixta in Castelnau de Medoc, langa Bordeaux. In 1993 s-a alaturat clinicii un partner care se ocupa in mod special de partea de animale mici. Christophe Buhot este membru in consiliul director si trezorierul SNVEL Sindicatul National al veterinarilor de Practica Liberala, Asociatia franceza a practicienilor din Paris, din 1998. In perioada 2001 - 2005 s-a alaturat Consiliului Director al Uniunii Veterinarilor Practicieni din Europa ca Secretar general si in 2005 a fost ales Presedinte al acestei sectiuni din FVE. In 2007 el a fost reales ca Presedinte UEVP iar in mai 2009 la Adunarea Generala a FVE a fost ales Vicepretedinte al Federatiei. In cadrul FVE, dr. Buhot este responsabil cu sanatatea animala, educatia si saptamana veterinara.

dr. Christophe Buhot PAGINA 33

NO:5

<Today> actiunile tale si ale prietenilor tai azi. <My Eventlist> evenimentele la care ai subscris sau evenimentele anuntate de tine <Wall> zidul pe care oricine poate sa iti scrie mesaje publice <My Friend.s Location> locatia geografica a prietenilor tai.

Daca au setat gresit sau defectuos locatia harta nu va fi afisata la profilul propriu <My Groups & Associated Groups> grupurile create de tine, la care ai aderat si activitatile membrilor in cadrul grupului. <My Latest Photo> ultimele albume si fotografii uploadate de tine.

Poti uploada pana la 500 de fotografii. <My Comment> toate comentariile tale din toata comunitatea. <My blog> daca ai ceva de spus, poti sa iti creezi propriul blog. Aici vei vedea ultimele tale postari si le vei gestiona. <My Forum Discuss> extras din discutiile tale de pe forum. <Feeds> setarea informatiilor tale favorite in mod RSS <My Filesharing> aici poti ridica pe site orice tip de fisier care va putea fi descarcat de prieteni in format arhiva.

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Veterinarul EUROVETERINARIAN.EU Internetul este cel mai important mediu de comunicare si relationare, astazi, pe intregul globul. Maine va fi omniprezent. Pe telefonul celular, pe iPad, pe ziarul sau cartea virtuala, la televizorul devenit terminal, in masina pe GPS oriunde te uiti exista si traieste internetul.

Zilele trecute am citit pe internet si dupa cateva ore am vazut la TV cum reteaua globala Facebook a scos intr-un parc in Londra cateva mii de oameni. Fara lider,

valorile culturale. Deschis si liber pentru toti medicii veterinari din Europa.

Suplimentar este simpatica optiunea de a va regasi pe harta Google alaturi de prietenii dumneavostra. Doriti sa postati cursuri sau fisiere si sa faceti schimb cu colegii?! Peste 30 de facilitati directe sau indirecte pot fi folosite gratuit.

Doresti sa creezi un grup de discutii public unde sa fie invitati toti cunoscutii tai sau doresti crearea unu grup privat?!

Aici este locul unde poti configura dupa propriile dorinte accesul la fisierele si activitatile proprii...

NEWS.....

Poti gasi informatia exact atunci cand apare. Stii ca in fiecare ora pe internet se publica cel putin 10 informatii din domeniul veterinar? Modulele noastre de urmarire a informatiilor relevante iti prezinta in timp real toate noutatile interesante.

Crezi ca nu te vei descurca cu limba engleza? Nici o problema.

Ai la dispozitie fara organizare, doar cu un scop..... traducatorul Google automat sau modulul Distractia sau mai bine spus o mare bataie de traducere al paginii. cu apa. Autoritatile s-au speriat. O armata de jandarmi au intervenit si s-au luat la Ai tot ce este nevoie pentru a fi la bataie la propriu cu armata dotata pana in curent cu informatiile globale din dinti cu pistoale cu apa. medicina veterinara.

Concluzia? Retelele sociale au inceput sa ne guverneze viata. Suntem din ce in ce LEGISLATION..... mai avizi de informatie, stiri, noutati si Peste 200 de acte normative incepand orice este necesar pentru a ne usura viata cu 2007 si cate 20 de noi acte normative in sau a face activitatea la cabinet mai usoara. fiecare saptamana. Si acestea se refera doar Asa am creat la actele emise in domeniul sanitar www.euroveterinarian.eu. veterinar din Romania. Website-ul fiind O mare retea europeana a medicilor european veti gasi mare parte din actele veterinari. emise de Comisia Europeana sau Parlamentul European in domeniul Ce se intampla pe acest portal web? veterinar si in timp vor fi postate actele Sute de medici veterinari, care comunica normative specifice din fiecare tara intre ei, care se cunosc, care schimba europeana. impresii, care posteaza ganduri, imagini, filme, care isi impartasesc experienta si

PAGINA 34

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Market WWW.VETTV.EU

WWW.VETBUSINESS.EU

Promovarea activa a medicilor veterinari se realizeaza doar intr-un singur mod.

Totul despre afacerile veterinare.

In directorul de firme va prezentati firma cu tot ceea ce este relevant Filmarile din timpul interventiilor pentru a fi cunoscut de catre clienti: care va reprezinta activitatea medicala, pozitionarea pe harta Google cu experimentele medicale sau activitatile identificare dupa GPS sau strada, din cadrul profesiei, pe toate le puteti oras, tara si cel mai important va uploada pe canalul TV al veterinarilor calculeaza si prezinta distanta si calea de a a junge la dvs; catalog profesional europeni. de produse si servicii unde va puteti Puteti sa urcati filme, puteti atasa prezenta extins ori produs sau linkuri de la filme relevante de pe serviciu oferiti; Market sau piata internet, puteti crea grupuri, liste de virtuala unde urcati orice anunt vizualizare sau puteti comenta insotit de fotografii, fime sau postarile colegilor. comentarii relevante; Aveti la Lista ar putea continua dar mai dispozitie acum bine va las sa o peste 400 de filme stiintifice, prezentari diverse, operatii filmate, prezentari de descoperiti singuri. produse .

Daca sunteti la inceput de drum si Ce este cel doriti sa va cautati un job, o puternica mai interesant la aceasta agentie de recrutare de veterinari la televiziune online pe internet? Puteti nivel european va asteapta. Cu putina sa creati propriul canal TV cu propriile atentie invatati repede sa o utilizati si emisiuni, publice sau private pe care sa sunteti in marea familie veterinara le prezentati in cabinetul europeana. dumneavoastra fara dotari speciale sau WWW.VETPAGES.EU fara cunostinte de streaming sau broadcasting.

Orice pagina web pe care o realizati pentru a va prezenta activitatea si a fi activi pe internet are E-Mail .... nevoie de promovare si pozitionare pe Aveti un cont gratuit pe Yahoo sau motoarele de cautare. Cand un client Google. Este foarte util si practic. Dar cauta un cabinet veterinar pe internet ce spuneti ca, pe cartea de vizita trebuie neaparat sa va gaseasca pe prezentata clientilor sa apara o adresa prima pagina la Google. Vetpages.eu de email privata de genul: va asigura acest lucru: indexarea si dr.ionescu@mailvet.eu. pozitionarea pe motoarele de cautare in cel mai profesional mod.

Sigur, securizat si rapid - astfel poate fi caracterizat emailul dvs. profesional.

Directorul Veterinar European - contine nume, adresa completa, contact, coordonate GPS, orar functionare, postarea unei imagini sugestive si a siglei. Ulterior profilul firmei poate fi actualizat cu orice informatie o considerati relevanta pentru a fi prezentata partenerilor.

Harta pentru Europa cu pozitionarea GPS a cabinetelor medicale veterinare, clinici, spitale, unitati de cercetare, invatamant, medici veterinari independenti cu posibilitatea planificarii si a organizarii intalnirilor de afaceri la nivel public sau privat utilizand un serviciu sigur si usor de utilizat.

Directorul de Produse si Servicii Veterinare a produselor si serviciilor oferite cu informatii de baza sau a profilului complet.

Posibilitatea de organizare si gestionare a propriului magazin virtual sau realizarea de servicii sau vanzarea de produse live sau online.

Posibilitatea de a comenta, analiza si prezenta calitatile oricarui partener de afaceri, produs sau serviciu in mod public sau privat dupa incheierea cu satisfactie sau insatisfactie a afacerii, analiza impreuna cu prietenii sau partenerii a produselor si serviciilor din cadrul prezentarilor online, realizarea sau participarea la studii si analize de afaceri la nivel de tara sau european cu vizualizarea online a rezultatelor, realizarea sau participarea la prezentari live de produse si servicii.

Anunturi gratuite nelimitat afisate in ordinea datei aplicarii, usor de gasit de catre posibilii clienti prin utilizarea de motoare de cautare proprii.

PAGINA 35

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Piata Medicamentelor DESTEAPTA-TE,VETERINARE! E un mesaj prin care vreau sa-mi motivez colegii a farmaciilor veterinare. Medicamentul de uz veterinar pentru a ne uni, pentru a ne proteja profesia, business-ul poate fi achizitionat doar in urma unei consultatii si doar si statutul. dintr-un cabinet veterinar.

Daca pana acum am fost oarecum dezbinati pentru ca nu impartaseam cu totii un interes comun uite ca acum problemele pe care avem sunt similare atat la medicii veterinari specializati pe animale de companie cat si la cei specializati pe animale de renta.

Este esential sa actionam pe un front comun, sa luam masuri in aceasta privinta intrucat este e o chestiune ce ne afecteaza statutul nostru de medic veterinar si nu numai.

Unul din motivele care m-au facut sa iau atitudine este libera circulatie a medicamentului. E o problema reala cu care ne confruntam toti cei in slujba sanatatii animalelor.

Cat timp proprietarul poate achizitiona medicamentele de uz veterinar din diferite magazine de profil (puncte farmaceutice veterinare, farmacii veterinare, pet shop-uri,depozite) fara o prescriptie medicala, noi am studiat 6 ani in zadar.

Prin aceasta metoda foarte des intalnita, atat in mediul rural cat si in cel urban proprietarul ocoleste actul medical adica consultatia si implicit pe noi medicii veterinari. dr. Constantin Vasile IFTEME Legislatia permisiva pe care o avem in Romania din acest punct de vedere nu a facut decat sa incurajeze ca unii din marii investitori europeni in domeniul pet shopurilor sa investeasca pe plaiurile mioritice si la fiecare punct de lucru sa-si anexeze si cate o farmacie veterinara.

Aruncandu-mi privirea in curtea colegilor nostri din alte tari din comunitatea europeana am observat ca ei nu se confrunta cu aceasta problema. De ce? â&#x20AC;¨ Calatorind in diferite tari, am constatat ca problema de fata a fost rezolvata prin lipsa punctelor farmaceutice si

PAGINA 36

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

PAGINA 37

NO:5

ANUL II - 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Veterinarul Platforma Europeana pentru Folosirea Responsabila a Medicamentului pe Animale (EPRUMA) a fost initiata in 2005 cu misiunea de a promova folosirea responsabila a medicamentelor (asa cum au fost definite in Directiva 2001/28/EC) pe animale in UE. EPRUMA reprezinta interesele COPA/ COGECA (asociatie avand ca membri fermieri si cooperative), EISA(Initiativa Europeana pentru Dezvoltare Sustinuta in Agricultura), FEFAC (producatorii de mancare), FESASS (organizatiile de sanatate animala ale fermelor), FVE (medicii veterinari) si IFAH Europe (industria sanatatii animale).

**EISA a dezvoltat Cadrul European IF, care ofera o definitie si o caracterizare a notiunii de "ferma integrata" sub forma unui ghid menit sa sustina dezvoltarea agriculturii.

O buna sanatate este esentiala pentru bunastarea si performanta optima a animalului. Controlul bolii este asadar o parte esentiala a fiecarui program de management de succes. La randul sau,

ja. Administrarea compusilor antibacterieni ar trebui sa fie completata de un bun management al practicii din ferma si a agriculturii integrate asa cum este descrisa in cadrul EISA, si a unor programe corecte de vaccinare. Multe conditii ale bolii pot fi evitate sau minimalizate daca se folosesc practicile de management care reduc semnificativ expunerea la bacteria cauzatoare de boala, optimizand mediul pentru animal, si care includ o buna igiena, o nutritie adecvata si programe de vaccinare.

Folosirea responsabila a antibioticelor E.P.R.U.M.A.

Regulamente care permit si stabilesc procedurile si mecanismele ca antimicrobienii sa existe pe piata

Program european de bune practici in utilizarea medicamentului Scopul acestui document este de a contribui la continuitatea eficacitatii antimicrobienilor prin oferirea unui cadru care sa descrie cele mai bune practici. Daca conceptele centrale ale acestui cadru ar trebui aplicate, documentul poate fi adaptat cerintelor specifice din fiecare stat membru.

Aceasta ar duce la o abordare coordonata si integrata in Europa, in acelasi timp insa croita pentru cerintele specifice ale fiecarui stat membru individual.

Initiativa EPRUMA intentioneaza sa completeze Fermele Integrate(IF)* in sensul unei folosiri rationale a inputurilor in agricultura, asa cum a fost descris in cadrul European IF, EISA **. *Cresterea integrata a animalelor este un intreg sistem de management al fermei care acopera si depaseste conditiile de bune practici in agricultura si mediu si care contine aspecte ale cresterii animalelor oferind fermierilor si consumatorilor siguranta sanatatii si bunastarii animalului; calitatea alimentului, siguranta si trasabilitatea; precum si protectia mediului.

siguranta alimentului este produsa de animale sanatoase. Controlul bolii este o parte din calitatea inalta a productiei de alimente.

Medicamentele antimicrobiene sunt unelte de valoare si sunt esentiale pentru sanatatea continua si bunastarea animalelor. In plus, ele aduc o contributie semnificativa la productivitatea si cresterea eficienta a efectivelor de animale.

Industria sanatatii animalelor continua sa ofere profesiei veterinare si industriei cresterii de animale o arie larga de produse antimicrobiene cu care sa se tratateze bolile infectioase bacteriene, si care contribuie la bunastarea animalelor prevenind si reducand durerea si disconfortul.

Problema in ceea ce priveste medicamentele antimicrobiene este acea rezistenta la antimicrobiene care poate aparea si care reduce eficacitatea produsului. Aceasta subliniaza necesitatea folosirii produsului antimicrobian cu gri-

Procesul de autorizare este o investigatie exhaustiva care implica toate aspectele unui produs nou.

Se bazeaza pe rezultate de proba si pe date trimise de compania aplicanta autoritatii competente.

Inainte ca un medicament de uz veterinar, inclusiv antimicrobienele, sa poata fi plasat pe piata de catre un producator este important ca acesta sa dovedeasca autoritatii competente calitatea, siguranta si eficacitatea produsului atunci cand este folosit asa cum este recomandat.

Aceste proceduri sunt riguroase si permit utilizatorului si consumatorului sa aiba incredere in medicamente cu licenta. La fel ca la medicamentele de uz uman, siguranta, calitatea si eficacitatea oricarui medicament trebuiesc dovedite pentru satisfacerea cerintelor autoritatilor competente.

- Siguranta: produsul este sigur pentru animalul insusi, pentru consumatorul alimentului ce deriva din animalele tratate, cele de manipulare ale produsului si mediului -Calitatea=produsul este de o consistenta de calitate superioara, nu se deterioreaza si are stabilitatea sa reziste cel

PAGINA 38

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

Studii Procesul de autorizare nu se opreste la acest pas. In plus, utilizatorilor le este cerut sa se angajeze in: -Farmacovigilenta: colectarea sistematica a informatiilor despre orice efect advers care poate aparea si poate fi observat in zilele de folosinta ale produsului Pentru a asigura continua siguranta a animalelor, consumatorilor, utilizatorilor si mediului, autoritatile nationale monitorizeaza prezenta unor reziduuri nedorite. In plus, multe autoritati monitorizeaza cantitatile folosite si se ocupa cu supravegherea rezistentei la antimicrobieni la bacteriile relevante Interactiunea Medic veterinar/fermier (plan de sanatate animala) O comunicare deschisa intre fermier si medicul veterinar este esentiala pentru a obtine o sanatate animala optima.

De preferat ar fi ca acestea sa aibe loc la intervale regulate si nu doar atunci cand apare o problema. Atunci cand este cazul, alti experti, cum ar fi cei privind nutritia, igiena, etc. ar trebui consultati.

Informatia obtinuta de la fermier impreuna cu detaliile obtinute in urma examinariii animalelor si circumstantelor locale permit medicului veterinar sa propuna o solutie optima pentru o imbunatatire sustinuta a sanatatii si bunastarii animalelor. Inregistrarile trebuie de asemenea sa insoteasca fermierul atunci cand acesta doreste sa demonstreze cunoasterea si aplicarea practicii de bun fermier.

Atunci cand apare o boala, medicul veterinar examineaza animalul (animalele)

si conditiile in care acesta este tinut.

Diagnosticul bolii si tratamentul sunt strans legate.

Atunci cand apare o boala, medicul veterinar examineaza animalul (animalele) si conditiile in care acestea sunt tinute. Pe baza informatiilor acestea el/sau ea va diagnostica boala si va decide asupra unei interventii.

Acesta ar putea fi sfat de management in felul in care animalele sunt tinute (nutritie/ adapost) sau prescrierea unei terapii adecvate (antimicrobian). Daca este necesar, o proba poate fi trimisa la laborator pentru analize pentru a stabili bacteria exacta care a cauzat boala si a alege asadar cel mai potrivit tratament. Totusi, daca confirmarea laboratorului nu este posibila, alegerea antimicrobianului este o chestiune de experienta si judecata clinica bazata pe sensitivitatea anterioara bacteriana la ferma in cauza. Medicul veterinar va evalua rezultatul alegerii tratamentului si, daca este necesar, il va ajusta.

In mod frecvent, animalele sunt tinute in grupuri si in timp ce acest fapt este benefic pentru ingrijirea practica si pentru aspectele bunastarii animale, poate reprezenta un risc de imbolnavire pentru grup, atunci cand apare o boala. Ca rezultat, este necesar uneori sa fie tratat intregul grup. Acesta va fi cazul acolo unde este cunoscut faptul ca o boala infectioasa este prezenta si unde experienta arata ca boala va infecta mare parte sau chiar toate animalele din grup, odata ce apar la un animal simptomele unei infectii.

Acest uz este numit uneori "metafilaxie".

ANUL II - 2010

IFAH EUROPE

Infectiile bacteriene la efectivele mari de animale apar adeseori la stadii identificabile si previzibile in timpul vietii unui animal, cum ar fi probleme respiratorii dupa regrupare, colibaciloza in timpul perioadei post intarcare, febra marina ulterioara transportului, etc. Tratarea in astfel de situatii se refera la un tratament profilactic.

Fermierul si medicul veterinar sunt familiari cu riscurile unei boli iminente la fermele lor si o actiune preventiva, dusa la indeplinire cu grija si atentie, este o parte necesara a managementului bolii.

Asa cum poate fi apreciat, actiunea preventiva este similara aceleia practicate in medicina umana in cazuri precum focarele de meningita bacteriana in scoli sau colegii unde grupul elevilor sau studentilor potential expusi va fi tratat intr-o maniera preventiva.

Odata luata decizia de tratare cu un antimicrobian, primul lucru de luat in consideratie pentru un medic veterinar este alegerea celui mai potrivit. Urmatorul pas este sa foloseasca un produs autorizat medical bazandu-se pe diagnosticul dat pentru conditia bolii implicate si pe expertiza medicului veterinar. Un spectru larg de antimicrobieni sunt disponibili si medicul veterinar ar trebui sa foloseasca cunostiintele profesionale in contextul situatiei specifice a bolii pentru a alege un produs cu cel mai apropiat spectru.

O lista mai larga de produse ar trebui folosite in timp pentru a proteja impotriva unei posibile rezistente.

IFAH Europe (Federatia Internationala pentru Sanatatea Animala in Europa) este o federatie care reprezinta producatori de medicamente de uz veterinar, vaccinuri si alte produse pentru sanatatea animalelor din Europa. Federatia reprezinta atat corporatii cat si asociatii nationale de sanatate animala din Europa. Aceste asociatii cuprind atat intreprinderi locale mijlocii cat si companii internationale. IFAH Europa acopera 90% din piata europena a produselor de uz veterinar.

Presedintele Federatiei este Anne Birgitte Lundholt, sefa Asociatiei Daneze a Industriei Farmaceutice Veterinare, Presedintele pe Europa, Africa, Asia si Pacific este Albert Bourla, de la Pfizer Franta iar Seful departamentului de Operatiuni este Folkert Kramphuis de la Novartis Animal Health Inc. Din Consiliul Director al federatiei europene mai fac parte reprezentanti ai companiilor Merial, Intervet Innovation GmbH, Noah, Veterindustria si Bayer Animal Health GmbH. IFAH Europe este parte a federatiei mondiale IFAH a carei misiune este aceea de a favoriza o mai buna intelegere a problemelor de sanatate animala si pentru a promova un mediu previzibil bazat pe stiinta care sa faciliteze furnizarea de medicamente inovatoare si de calitate pentru sanatatea animala pe o piata competitiva. Aceste produse contribuie la aprovizionarea cu alimente sigure si sanatoase precum si la crearea unui standard inalt de sanatate si bunastare pentru oameni

PAGINA 39

NO:5

Folosirea continua a aceluiasi produs pentru acelasi tip de indicatii (de exemplu: respiratoriu, intestinal, sistemic, etc) pe o perioada lunga de timp ar trebui vazuta cu precautie, exceptand cazul in care o testare prealabila in laborator a aratat o sensibilitate satisfacatoare la bacteriile implicate. Medicul veterinar poate folosi un sir de produse de-a lungul timpului pentru a proteja de o posibila aparitie a rezistentei, uneori cunoscut ca un program de "rotatie" pentru o protectie pe termen lung a eficacitatii si pentru minimizarea presiunii selectiei rezistentei.

Cateva noi produse au fost introduse de-a lungul anilor, si acestea au intarit arsenalul terapeutic al medicului veterinar.

Antimicrobienii sunt critici in timpul tratamentului, prevenirii si controlului bolilor la animale. Pentru a administra bolile la animale, medicii veterinari se concentreaza adesea pe controlul bolii la o cireada sau o turma. In medicina umana, tratamentul cu antimicrobieni este aproape intotdeauna direct la individ. Administrarea profilactica sau metafilactica a antimicrobienilor este o practica care se arata benefica mentinerii sanatatii cirezii sau turmei, cum ar

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

fi in managementul mastitei. Disponibilitatea unei diversitati de antimicrobieni este o grija critica pentru medicii veterinari igienisti.

de animale. Aceasta exceptie exista pentru a evita suferintele inacceptabile la animale. In aceste cazuri, medicul veterinar trebuie sa urmeze niste pasi specifici, asa numita "cascada", si trebuie sa se asigure ca nu exista risc nici pentru animal nici pentru produsele alimentare din animalul sacrificat.

Fermierul, medicul veterinar si ceilalti experti trebuie sa lucreze impreuna pentru a se asigura de faptul ca rezultatul tratamentului este eficace. Fermierului i se poate cere sa administreze in mod frecvent tratamente. Acolo unde este cazul, este esential ca toate instructiunile sa fie urmate. Daca este necesar, o forma alternativa de tratament poate fi inceputa daca animalul nu raspunde asa cum ar trebui.

Administrarea eficace a medicamentului

Medicul veterinar ia decizia finala Astazi, o raza larga de antimicrobieni este disponibila pe piata. Acestia variaza in multe feluri cum ar fi calea de administrare, viteza si difuziunea cu care ar trebui luati de animal, modurile de actiune, viteza si difuziunea in tesuturi, etc. In acelasi timp, microorganismele variaza in maniera in care ele sunt afectate de antimicrobieni diferiti. Din acest motiv, alegerea unui antimicrobian trebuie intotdeauna sa se bazeze pe mai multe criterii, cum ar fi micro-organismul care il afecteaza pe animal, aparitia rezistentei la antimicrobieni, speciile animalului, modul in care antimicrobianul trebuie administrat, etc. Alegerea unui tratament adecvat trebuie intotdeauna sa fie facuta de catre medicul veterinar dupa examinarea animalelor, situatia locala si punerea unui diagnostic.

Cascada In cazuri exceptionale, acolo unde nici un medicament nu este autorizat, exista posibilitatea pentru medicul veterinar sa foloseasca, de exemplu, produse care sunt autorizate in alte tari membre UE sau pentru alte specii

Reusita tratamentului este determinata de administrarea adecvata a antimicrobianului cuplat cu folosirea unei cantitati corecte pentru perioada necesara de timp.

Recomandarea dozajului unui medicament antimicrobian a fost testata extensiv de catre compania care aplica pentru autorizare. Scopul este asigurarea faptului ca doza data este suficienta pentru a se asigura ca o cantitate adecvata a antimicrobianului ajunge in locul infectiei pentru o perioada de timp suficienta care sa asigure faptul ca animalul se recupereaza din boala.

Administrarea repetata poate fi necesara pentru a atinge un succes clinic. In contextul medicinii umane, acesta este atins prin luarea unei tablete de trei ori pe zi pe o perioada de 7 zile, de exemplu. La animale se aplica aceleasi principii.

Exact ca in cazul medicamentelor de uz uman, eticheta contine informatia necesara pentru o folosire si o depozitare adecvata.

Limita maxima de reziduu Pentru animalele producatoare de alimente sunt necesare studii pentru a vedea cum sunt eliminate reziduurile rapide ale medicamentului din animal.

Limitele maxime de reziduuri sunt stabilite pentru a regla nivelul maxim de antimicrobian care poate ramane in animal fara a pune in pericol in vreun fel consumatorii de produs alimentar facut din el.

Perioadele de asteptare (timpul dintre administrarea medicamentului si taiere sau luarea unui produs alimentar, cum ar fi laptele sau oaule) sunt astfel reglate pentru a asigura faptul ca orice reziduuri ramase sunt sub limita maxima admisa. Marginile largi de siguranta sunt incluse in sistem pentru ca orice consumator sa fie protejat.

PAGINA 40

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

Tinerea unui registru In ceea ce priveste tinerea unui registru, acest lucru este obligatoriu in toate tarile membre UE, unde inregistrarile trebuie pastrate cel putin 5 ani chiar daca animalul mai este sau nu la ferma - a tuturor medicamentelor folosite la animalele producatoare de alimente, inclusiv tratamentele cu antimicrobieni.

In plus, este recomandat ca medicul veterinar, in cooperare cu fermierul, sa tina evidenta tuturor informatiilor care sunt legate cu bolile infectioase de la ferma. Informatia istorica, precum si datele de laborator privind sensibilitatea, sunt de o valoare mare in planificarea tratamentelor viitoare.

Pentru un transport sigur, stocarea si vanzarea medicamentelor trebuie facute cu respectarea cerintelor legale in fiecare din cazuri.

Inregistrarile indica folosirea activa a antimicrobienilor la o ferma. Trendurile trebuie observate si schimbarile care au loc trebuie examinate. Conditiile majore de ingrijire ar trebui tinute in mod constant sub observare.

Sistemul este benefic permisiunii monitorizarii produselor in uz sub conditiile de teren actuale.

Monitorizarea sensibilitatii pentru industria sanatatii animale Rezistenta este un fenomen in care anumite bacterii nu mai raspund la tratarea cu un anumit antibiotic. Deci, este foarte importanta monitorizarea sensibilitatii bacteriei la antimicrobieni plecand de la o baza in curs de desfasurare. Monitorizarea sensibilitatii este o operatie complexa care include o colectie reprezentativa de probe si o evaluare consistenta a rezultatelor.

Industria sanatatii animale este angajata in mai multe tipuri de activitate, uneori concurente cu autoritatile de reglementare sau cu agentiile guvernamentale. Comunicarea informatiei cu nivelurile rezistentei va permite medicilor veterinari sa ia decizii informate cu privire la alegerea antimicrobianului folosit pentru o buna sansa de reusita. Mai mult, monitorizarea rezistentei in productia de animale este de asemenea relevanta pentru sanatatea publica.

Dezvoltarea rezistentei

Antimicrobienii lucreaza impotriva speciilor de bacterii sau grupurilor de specii. Testarile clinice vor arata eficacitatea unui produs particular impotriva unei bacterii in mod special.

Inca de la inceput, ar trebui atinse rezultate foarte eficiente. Totusi, o populatie speciala de bacterii poate fi alcatuita din mai multe tipuri de indivizi cu proprietati genetice usor diferite. Putine bacterii, care constituie o mica parte din populatia totala, pot avea abilitatea naturala de a supravietui tratamentului cu antimicrobieni.

Rezultatul poate fi faptul ca bacteria rezistenta supravietuieste si devine o parte crescatoare dominanta a populatiei in timp si ca raspuns la presiunea selectiva impusa de utilizarea antimicrobienilor.

Odata cu trecerea timpului, tratamentul poate deveni mai putin eficient si poate duce chiar la situatia in care produsul nu isi mai face efectul asupra controlului bolii. In acest punct, avem de-a face cu rezistenta clinica.

Dupa cum poate fi apreciat, acesta este, de obicei un proces treptat, cu probe care arata cresterea nivelurilor de rezistenta, desi in anumite cazuri, antimicrobienii pot ramane eficace dea lungul multor decade.

Ca alternativa, bacteria poate suferi o mutatie genetica sau poate incastra material genetic de la alta bacterie si poate dezvolta abilitatea de a supravietui tratamentului. In acest caz, trecerea de la sensibilitate la rezistenta poate fi relativ rapida daca bacteria rezistenta se multiplica si se imprastie rapid. Cele mai multe rezistente apar prin acest din urma proces.

Dupa ce a dezvoltat o rezistenta la un tip de antimicrobian, bacteria poate fi rezistenta la toti antimicrobienii legati de acesta din aceeasi clasa de antimicrobieni. In anumite cazuri, bacteria poate dezvolta o rezistenta la un numar separat de clase si sa devina rezistenta multiplu.

Concluzie Antimicrobienii au un rol cheie de jucat in protejarea sanatatii si bunastarii animalului. Protejarea animalelor impotriva bolii contribuie la producerea unor alimente de calitate superioara

ANUL II - 2010 din animale sanatoase si in acelasi timp minimalizeaza impactul asupra mediului.

Un amplu proces de reglementare se aplica inainte ca aceste medicamente sa poata fi introduse pe piata. Medicii veterinari au educatia detaliata necesara pentru a selecta cel mai adecvat medicament si pentru a asigura folosirea acestuia in siguranta. Fermierul are un rol cheie in prevenirea bolii si in asigurarea faptului ca antimicrobienii sunt folositi corect. Antimicrobienii au revolutionat practica veterinara de la introducerea lor acum 60 de ani.

Mare parte din aceste medicamente de la inceput sunt inca folosite cu succes si astazi desi pierderea eficacitatii prin dezvoltarea rezistentei la acestea este un risc prezent dintotdeauna.

Este esential ca toate partile sa lucreze impreuna pentru a asigura folosirea sigura si a minimaliza dezvoltarea unei rezistente. Un principiu de ghidare cu respect la antimicrobieni ar trebui sa fie: "Cat mai putin posibil, atat cat este necesar" de vreme ce suntem datori atat generatiilor prezente cat si celor viitoare sa folosim acesti agenti cu grija si discriminare. In aceasta privinta, cei care vor veni vor beneficia, asa cum si noi am facut-o, de aceste medicamente

Membrii EPRUMA COPA/COGECA Fermieri europeni si Cooperative agricole EISA Initiativa Europeana pentru Dezvoltare Sustinuta in Agricultura FEFAC Federatia Producatorilor Europeni de Alimente FESASS Federatia Europeana pentru Sanatatea Animala si Securitatea Sanitara FVE Federatia Veterinarilor din Europa IFAH Europe Federatia Internationala pentru Sanatatea Animala din Europa

PAGINA 41

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

PAGINA 42

NO:5

ANUL II - 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Veterinarul Legislatie Activitatea medicului veterinar este strans legata de cea a crescatorilor de animale. Avand in vedere politica agricola a guvernantilor de dupa Revolutie, septelul de animale din Romania a scazut continuu si implicit activitatea medicilor veterinari a scazut. Faptul ca economia mondiala, implicit a Romaniei, a avut de suferit in aceasta perioada o puternica criza, a condus la scaderea drastica, a activitatii in domeniul sanitar- veterinar.

prevazute in programul strategic la data emiterii adeverintei” ne face responsabili pentru un motiv care nu ne apartine.

Consideram ca eliberarea acelei adeverinte ar trebui facuta de catre medicul veterinar de libera practica si nu in mod gratuit cum se specifica in aliniatul mai sus-mentionat.

biologic periculos si alte servicii socio - profesionale”, ar trebui ca serviciile sanitar - veterinare sa fie cuprinse la capitolul prestari servicii si nu la capitolul „alte activitati” .

Legea 202/2003 si Legea 592/2003 privind modificarea si completarea Legii nr.160/1998 privind organizarea si exercitarea profesiei de medic veterinar stipuleaza ca „ profesia de medic veterinar are exclusivitate in urmatoarele domenii…lit.f) „ coordonarea, identificarea si inregistrarea animalelor”, iar la lit.h) „ testarea, inregistrarea si autorizarea”.

Consideram ca ar fi necesar sa se introduca lit.k) cu urmatorul continut: „ comercializarea numai prin cabinetele medical veterinare a produselor antiparazitare veterinare si biologice pentru animale”.

VETERINARII, INCOTRO ? pierduti intr-un desert legislativ.

Guvernul acorda subventii crescatorilor de animale prin OUG nr.125/2006, Ordinul MAPDR 295/2007, modificat prin Ordinul 344/2009, care prevad ca membrii Asociatiei Crescatorilor de Animale legal constituita sa depuna cerere in vederea acordarii de subventii.

Ordinul 344/2009, prevede la articolul 1, al.4, litera c, urmatorul cuprins: „ adeverintele medicale eliberate gratuit de medicul veterinar de libera practica, imputernicit, care atesta statusul indemn al exploatatiei pentru bolile

Consideram ca acordarea subventiei ar fi normal conditionata de identificarea si inregistrarea si a produsilor obtinuti de la animalele pentru care se solicita subventia, asigurand in acest mod si transabilitatea produselor animaliere.

Legea nr.90/1996 – Legea protectiei muncii - prevede faptul ca activitatea sanitar - veterinara este o activitate complexa pentru care se elaboreaza norme specifice de securitate a muncii.

La puncul 12 din L.90/1996, la capitolul alte activitati apar si „serviciile veterinare”, „ serviciul

Dr. Goldis Florian Vicepresedinte al PMVPR

LEGISLATIA LA ZI ORDIN nr. 30 din 30 martie 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protectie a puilor destinati productiei de carne ORDIN nr. 24 din 30 martie 2010 privind aprobarea listelor cuprinzand informatiile secrete de serviciu si informatiile de interes public ORDIN nr. 20 din 24 martie 2010 pt. aprob. Proced. priv. decontarea act. san.-vet. cuprinse in Progr. act. de suprav., prevenire si ctrl. al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, prot. animal. si prot. mediului, in [......]

ORDIN nr. 13 din 9 martie 2010 pentru modificarea […]nr. 30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprob. posturilor de insp. la frontiera stabil. pt. import., export. si tranzit. tipurilor de marfuri supuse ctrl. vet. si pt. sig. alim.

ORDIN nr. 12 din 5 martie 2010 pt. modif. si complet. Norm. san. vet. priv. procedura de inreg. si ctrl. oficial al unitatilor in care se desfas. activitati de asistenta med.-vet., aprobata prin Ord. presedintelui ANSVSA nr. 17/2008 ORDIN nr. 8 din 16 februarie 2010 pentru modificarea Normei s-v privind organizarea si desfasurarea activitatii de control oficial sanitarveterinar, aprobata prin Ordinul nr. 64/2007ORDIN nr. 7 din 12 februarie 2010 pentru modificarea si completarea unor ordine ce regle-

PAGINA 43

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Veterinarul Germania Directivele pentru Managementul Veterinar al Sanatatii Efectivelor de Animale Federatia Medicilor Veterinari Practicieni in urma discutiilor cu membrii si expertii sai a dezvoltat urmatoarele Directive Veterinare de Management a Sanatatii Cirezelor de Bovine, Porci, de Rumegatoare mici si de management a sanatatii pasarilor. Pe baza acestor directive trebuie descrisa activitatea ordonata veterinara cu privire la gestionarea sanatatii efectivelor de animale cu accent pe tratamentul individual veterinar si pe dezvoltarea viitoare a tratamentului veterinar curativ al efectivelor sub aspecte epidemiologice si preventive.

strategie realizarea unei securitati calitative de la inceputul productiei initiale si pana la consumatorul final.

Combinatia dintre ”Stabil la masa” si Garantia Extinsa a Produsului necesita sisteme de asigurare a calitatii pentru fermieri. La acestea se adauga si alte reglementari UE pre-

a administratorului de exploatatie agricola.

cum ”Pachetul comunitar de igiena UE” (Regulamentele [EG] nr 852-854/2004)si ”Deciziile de Eco Conditionalitate” (Regulamentul [EG] nr. 178/2003).

datelor relevante pentru procesul de securitate si de asigurare a calitatii produselor si a sistemelor de certificare in productia primara a alimentelor de origine animala.

Luand in considerare aceste conditii cadru pentru productia primara agricola, Managementul Veterinar al Sanatatii Efectivelor este in masura sa ofere servicii pretioase nu numai pentru sanatatea si bunastarea animala dar si pentru protectia sanatatii animalelor si paza juridica

Aceste Directive nu trebuie intelese ca o ”Lista de Verificare”. Din contra, cu ajutorul lor, sistemul de baza al muncii, cei mai importanti factori si importanta lor pentru sanatatea animalelor in managementul efectivelor, toate trebuie descrise.

Managementul Sanatatii Veterinare a Efectivelor de Animale este un instrument la care nu se poate renunta datorita achizitiei continue si metodice, analizei si evaluarii

In Germania a fost nevoie de 20 de ani pentru ca aceste concepte pentru gestionarea sanatatii efectivelor de animale sa fie elaborate si adoptate practic, pe baza sectorului privat. In timpul anilor 70 in fosta RDG au fost introduse programe ample de supraveghere sanitar veterinara in productia agricola. Programe similare au fost create in Europa si in tarile din afara Europei.

Recent a putut fi demonstrat faptul ca, pe langa beneficiile economice oferite de catre Managementul Veterinar al Sanatatii, cresterea calitatii si securitatii au devenit aspecte esentiale. Extinderea garantiei crescute a produsului in productia agricola primara (RL 1999/34/EG) precum si asa zisul concept ”Sigur la masa” (Regulamentul 178/2002) au devenit de o importanta desosebita in aceasta conexiune.

Prin acest ultim regulament se incearca garantarea urmarii complete a tintei in cadrul lanturilor de productiei pe verticala si prin aceasta

PAGINA 44

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Organizatii Pentru a asigura o dezvoltare dinamica a Directivelor pentru Managementul Sanatatii Efectivelor de Animale a fost creata o comisie sub umbrela Federatiei Medicilor Veterinari Practicieni din Germania.

-

I. Definirea Managementului Veterinar al Sanatatii Animalelor Managementul Veterinar al Sanatatii Animalelor este o parte integrala a managementului sanatatii efectivelor de animale. El cuprinde aplicarea regulata, planificata si sistematica a cunostintelor de specialitate a veterinarilor pentru care scopul este acela de a sprijini proprietarii de animale in crearea, imbunatatirea si in mentinerea sanatatii animalelor precum si optimizarea performantelor animalelor.

Proprietarul de animale (producatorul primar) castiga prin acestea mai multa siguranta din punct de vedere legal prin intermediul medicului veterinar care are grija de managementul sanatatii efectivelor.

II Criteriul Managementului Veterinar al Sanatatii Efectivelor - Pe de o parte sunt activitatile veterinare de preventie, profilactice si curative care sunt stabilite contractual in scris intre medicul veterinar si proprietarul de animale.

-

Pentru a garanta o munca continua este necesara o perioada de minim un an.

Munca veterinarilor va fi efectuata regular si conform unui plan Pentru a asigura cel mai bun tratament posibil al efectivelor de care are grija, veterinarul va coopera cu veterinarul fermei si cu alti veterinari care au demonstrat cunostinte de expertiza speciala (veterinari care lucreaza precum consultanti). Administrarea produselor medicamentoase este rezervata pentru veterinarii care presteaza managementul sanatatii efectivului. Veterinarilor care lucreaza precum consultanti nu le este permisa administrarea de medicamente.

Diagnosticele veterinare sunt disponibile ca urmare a examinarilor corespunzatoare realizate si sunt documentate intr-un mod ordonat.

Principalii factori pentru sanatatea, bunastarea si performantele biologice ale animalelor sunt analizati in mod regulat si sunt luati in considerare in managementul sanatatii efectivelor.

Sunt luate in considerare cerintele privitoare la protectia mediului, a consumatorului si a animalului Medicii veterinari observa masurile igienice necesare Sunt asigurate tratamentele imediate de urgenta ale animalelor individuale si ale efectivului Este pusa la dispozitie o documentatie pentru descoperirile, diagnosticele si recomandarile veterinare pentru calitatea sistemelor de management.

III. Premisele in exploatatiile agricole - Ferma are deja o documentatie corespunzatoare pentru sistemul de managemnt al calitatii.

- Toate datele relevante pentru sanatatatea animalelor si protectia animalelor vor fi prezentate entru inspectie. Acestea includ, de asemenea, toate rezultatele relevante de examinare care au fost stabilite de catre terti - La ferma trebuie nominalizata o persoana responsabila cu discutiile cu medicul veterinar care are grija de managementul efectivelor.

- Inspectiile la ferma vor fi planificate in timpul de ingrijire a fermei si a bunastarii efectivelor.

- Proprietarul de animale asigura observarea masurilor necesare de igiena - Proprietarul de animale informeaza veterinarul care are grija de managementul sanatatii efectivelor despre orice deviatie de la sanatatea si statusul performantei care apar in cadrul efectivelor de animale - Administrarea medicamentelor va fi facuta in concordanta cu directivele veterinarului si va fi documentata de catre proprietarul de animale in mod corespunzator.

BPT Bundesverband Praktizierender Tierarzte e.v.

Federatia Medicilor Veterinari Practicieni este o asociatie independenta care apara interesele profesionale ale medicilor veterinari pentru modelarea viitorului, reprezentarea politica, instruirea practica si pentru alte facilitati si servicii. Organizatia se ocupa de imbunatatirea conditiilor sociale pentru activitatile sanitar-veterinare si asigura utilizarea progreselor in domeniul sanitar veterinar pentru beneficiul omului si animalului. Scopul asociatiei este de a mentine interesele profesionale, economice si sociale ale membrilor sai in Republica federala Germania. Organizatia are printre obiectivele sale indepedenta in practica medicului veterinar si in practicarea profesiei, libertatea de alegere a medicului veterinar, compensatia adecvata pentru toate serviciile veterinare, asigurarea unei influente relevante din domeniul veterinar la toate institutiile sanitare in cauza, promovarea bunastarii animalelor precum si valorificarea progreselor din stiinta si cresterea nivelului de sanatate a animalelor de companie. Pentru a atinge obiectivelee sale, BPT indeplineste urmatoarele sarcini: unirea tuturor medicilor veterinari din Republica Federala Germania, cooperarea cu toate organizatiile de stat din Germania si organizatiile veterinare din alte tari, mentinerea legaturii cu scolile veterinare si cu domeniul cercetarii, etc.

PAGINA 45

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ZONELE INFECTATE cu virusul inalt patogen al influentei aviare la pasarile salbatice actualizata intre 01 ian 2010 si 16 aprilie 2010

ANUL II - 2010

ALERTA

In imagine sunt prezentate, conform Buletinelor Informative FVO, zonele unde au existat focare de gripa aviara in perioada 01 ianuarie 2010 si 16 aprilie 2010 pe teritoriul Uniuni Europene si zonele din imediata apropiere.

Ultima notificare prin sistemul ADNS (THE ANIMAL DISEASE NOTIFICATION SYSTEM) privind identificarea unui nou focar de Gripa Aviara s-a realizat in data de 13 martie 2010 de catre serviciile veterinare din Bulgaria.

Virusul inalt patogen al influentei aviare la pasari salbatice Virusul inalt patogen al influentei aviare la pasari domestice Ambele Sursa FVO

ZONELE CU RESTRICTII in care sunt instituite masurile privind bluetongue actualizata la 03 iunie 2010 Aceasta harta include informatiile relevante despre serotipurile de virus bluetongue care au fost identificate in anumite areale geografice, respectiv unde se aplica masurile stabilite prin articolele 7 si 8 ale Regulamentului nr.

1227/2007. In aceasta harta sunt incluse si zonele de protectie unde este necesara realizarea masurilor specifice de prevenire si unde exista riscuri ridicate de identificare a unor posibile focare.Aceasta harta este actualizata pe masura ce statele membre notifica prin sistemul european de notificare a bolilor cazurile diagnosticate de bluetongue Sursa FVO.

PAGINA 46

NO:5

ANUL II - 2010

WWW.VETERINARUL.RO

Veterinarul A.D.N.S. Sistemul European de Notificare a Bolilor la Animale Sistemul de notificare a bolilor animalelor (ADNS) este un sistem de notificare, care are ca scop principal de inregistrare si documentare a unor importante boli infectioase ale animalelor. Acesta este in principal un instrument de management menit sa asigure informatii detaliate despre aceste focare de boli ale animalelor in tarile care sunt conectate la cerere.

Acest lucru permite accesul imediat la informatiile privind focarele de boli contagioase la animale si se asigura comertul cu animale vii si produse de origine animala fara a fi afectat in mod inutil.

Obiective: Obiectivul operational al sistemului este de a asigura un schimb rapid de informatii intre autoritatile nationale competente responsabile pentru sanatatea animala si a Comisiei privind focarele de boli contagioase ale animalelor.

Sistemul permite coordonarea si monitorizarea unor focare de boli contagioase si permite statelor membre si serviciile Comisiei sa ia masuri imediate pentru a impiedica raspandirea bolilor in cauza.

stabileste forma codificata si codurile de notificare a acestor boli contagioase ale animalelor. Lista tarilor prevazute de prezenta decizie include statele membre si Andorra, Insulele Feroe, Norvegia si Elvetia.

Temei juridic:

Proceduri:

Directiva 82/894/CEE (astfel cum a fost modificata ultima data prin Decizia Comisiei 2008/650/EC) ofera baza legala pentru ADNS. Prezenta directiva face obligatorie pentru statele membre sa notifice aparitia focarelor primare si secundare ale bolilor enumerate animale infectioase, cum ar fi febra aftoasa, pesta porcina clasica, boala Newcastle, etc In aceeasi directiva sunt stabilite reguli cu privire la procedurile de notificare, in special informatiile care urmeaza sa fie trimise si termenele de notificare.

Statele membre si alte tari legate de aplicarea sunt responsabile pentru furnizarea ADNS cu informatiile necesare. Doua tipuri de focar se inregistreaza:

Decizia Comisiei 2005/176/EC (de abrogare a Deciziei 2000/807/CE)

* Focar primar: un focar al unei boli contagioase ale animalelor care nu este epizootiologic legat de un focar constatat anterior intr-o regiune sau primul focar aparut intr-o regiune afectata anterior a unui stat membru.

Pentru acest tip de focar toti membrii trebuie sa fie informati imediat.

Directiva 82/894/CEE prevede ca notificarea trebuie trimisa in termen de 24 ore de la confirmarea focarului.

Notificarea poate fi introdusa direct

PAGINA 47

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

in sistemul ADNS prin intermediul internetului sau trimise cu un e-mail la Comisie si informatiile sunt inserate automat in sistemul ADNS. Odata ce un focar primar este introdus in sistem, un e-mail este trimis la toate tarile conectate la cerere.

Autoritatile sanitar-veterinare in statele membre au rolul de a evalua riscul. Gestionarea riscurilor este impartita intre statele membre si serviciile Comisiei. Actiunea Comisiei consta in adoptarea unor decizii in cele din urma, prin procedura comitetului (Comitetul permanent pentru lantul alimentar si sanatatea animala).

* Focar secundar: un focar aparut in urma unui focar primar intr-o regiune deja infectata. Pentru focar secundar, notificarea trebuie sa fie trimisa cel putin in prima zi lucratoare a fiecarei saptamani.

Saptamanal in fiecare vineri de la 03:30 un mesaj e-mail este trimis tuturor membrilor ADNS, unde exista un rezumat la toate focarele primare si secundare care au fost introduse in sistem.

Comisia de administratie nationala este desemnata de autoritatile competente intr-un stat membru si este necesar a insusi informatiile privind focarele in ADNS.

Cu toate acestea, atunci candsemnele primului focar de o boala contagioasa apare (exemplul pestei porcine clasice sau febra aftoasa), situatia trebuie sa fie considerata extrem de urgenta. In unele cazuri, din cauza difuziei speciale de mare viteza a unor boli, reactia trebuie sa fie imediata.

Din acest motiv in 24 ore (non-stop) controlul asupra acestor notificari este necesar. Avand in vedere acest lucru, seful de unitate in cadrul DG Sanco poate fi contactat prin GSM / telefon mobil si, in cazul focarelor de boli, sef de unitate si / sau alti colegi pot veni apoi la birou pentru a acoperi evenimentul epidemiei.

ANUL II - 2010 Prezenta personalului specializat cu cunoastere a legislatiei sanitar-veterinare privind sanatatea animala, bolilor contagioase la animale si epidemiologia asemenea, este necesara pentru a gestiona acest tip de situatie de urgenta.

Capabilitati tehnice generale ale sistemului: 1. realizarea si mentinerea unei aplicatii robuste in concordanta cu standardele tehnice ale Comisiei Europene 2. o platforma tehnica adecvata pentru urmatorii 5 ani 3. un sistem de flexibil si usor de gestionat si intretinut 4. posibilitati de raportare multiple 5. inserarea de imagini cu locatii geografice 6. acces on-line Cu Sistemul de Notificare a Bolilor la Animale serviciile veterinare ale fiecarui stat membru au posibilitatea sa notifice online in cel mai scurt timp toate serviciile veterinare din Europa despre aparitia si evolutia focarelor bolilor supuse procedurilor de monitorizare.

Serviciile veterinare ale statelor membre pot adauga, modifica propria lor declaratie privind focarele.

De asemenea se pot consulta toate focarele pentru toate statele membre.

Atunci cand un focar primar se adauga sau se modifica unul existent, un e-mail automat este trimis catre toate serviciile veterinare. Statele membre pot trimite, de asemenea, aceasta declaratie prin e-mail.

Un instrument Excel este disponibil pentru numarul foarte mare de focare.

PAGINA 48

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Veterinarul Web WWW.VETERINARUL.RO are un nou format. Mai dinamic si mai rapid veterinarul.ro a devenit cel mai indexat website veterinar din spatiul virtual al internetului.

Un website este cu atat mai puternic cu cat cuvintele si frazele utilizate in textele site-ului sunt indexate mai bine de motoarele de cautare. Avantajele internetului sunt uriase cu conditia ca ceea ce doriti sa expuneti publicului sau clientilor sa poata fi gasit usor si sa raspunda la cautarea acestora pe motoarele de cautare indexate. O simpla pagina web sau una deosebit de complexa nu pot fi variante de succes. A avea imagini dimanice, culori, filme, flashuri sau alte fisiere ce nu pot fi indexate nu au nici o valoare pe internet.

Motoarele de cautare au un singur mod de a functiona - prin indexarea paginii intr-un mod simplu, clar si foarte eficient. Aceasta tine de optimizarea SEO. Veterinarul.ro este optimizat in cel mai inalt grad pentru cele mai puternice motoarele de cautare. Nu se accepta fotografii pentru bannere-reclama sau imagini dinamice de tip flash. In rest, toate textele trebuie semnate.

Va dam mai jos un exemplu simplu pe care va rugam sa il dezvoltati si dumneavoastra cu orice alt titlu din website-ul veterinarul.ro. Noi am ales cuvantul â&#x20AC;?bluetongueâ&#x20AC;? o boala foarte cunoscuta si posibil foarte indexata pe Google. La cautarea pe Google, veterinarul.ro apare pe prima pagina la a 7-a linie din 712 000 rezultate devansand chiar website-ul www.bluetongue.com.

Bineinteles ca la paginile scrise in limba Romana titlul de pe veterinarul.ro apare pe prima pozitie din 1210 rezultate. Fiind pe prima pagina a motoarelor de cautare este de la sine inteles ca reprezinta un avantaj, posibilii clienti accesand ceea ce le este mai facil in a gasi.

PAGINA 49

NO:5

WWW.VETERINARUL.RO

ANUL II - 2010

Viata Comunitatii Organizatii Iunie 2010 Roma, 16 - 19 iunie 2010 FAO: A 22-a sesiune a Comitetului pentru Agricultura Cambridge, 18 - 20 iunie 2010 EVECCS: Congres European despre Medicina Veterinara de Urgenta si Ingrijirea de urgenta Bruxelles, 21 iunie 2010 COPA - COGECA: Workshop privind perspectivele pentru pietele agricole din UE Paris, 21 - 23 iunie 2010 OIE: A doua conferinta globala a laboratoarelor de referinta si a centrelor colaboratoare OIE Madrid, 22 Iunie 2010 EFSA: A 20-a intalnire Task Force privind colectarea datelor despre zoonoze Parma, 23 iunie 2010 EFSA: Al 14-lea Colocviu Stiintific despre clasificarea alimentelor: Ambiguitate lipsita de ambiguitate - Provocarea de a descrie produsele alimentare

Paris, 24- 25 iunie 2010 IFAH: Conferinta VICH 4: conferinta internationala privind armonizarea cerintelor tehnice pentru inregistrarea medicamentelor de uz veterinar

Santiago, Chile, 29 iunie - 1 iulie OIE: Workshop OIE despre punctele focale nationale pentru bunastarea animalelor

Cursuri Iunie 2010 Luxemburg, 14 - 18 iunie 2010 Canine, Feline: Medicina Comportamentala Modulul I: Curs organizat de ESAVS, Scoala Europeana pentru Studii Avansate Veterinare. Cursul vizeaza intelegerea si rezolvarea celor mai comune conditii clinice. Acesta cuprinde, printre altele si o introducere in tehnicile de baza ale consultatiilor comportamentale si apoi se concentreaza pe rezolvarea practica a problemei.

Leipzig, Germania, 19 iunie 2010 Ecvine: Endocrinologie, neurologie, medicina infectioasa. Cursuri tinute de Prof. dr. Walter Brehm (chirurgie), Dr. Gerald F. Schuser (medicina interna), Dr. Axel Sobi-

raj (ginecologie si obstretica) Universitatea din Leipzig Luxemburg, 21 iunie - 2 iulie Oftalmologie I: Cursul organizat de ESAVS are doua module de cate doua saptamani, unul in 2010 si unul in 2011. Modulul I va acoperi examenul clinic, conditiile pleoapelor, ale conjunctivei, sistemului lacrimal, sclerei, corneei si tractului uveal, farmacologie oculara si diagnostic imagistic. Prima parte a cursului are loc la Luxemburg, cea de-a doua la Scoala Veterinara din Toulouse.

Lodi, Milano, 25 - 26 iunie 2010 Ecvine: Artroscopie ecvina, curs practic organizat de Asociatia Veterinara Mondiala. Obiectivele cursului sunt revizuirea indicatiilor si selectia cazurilor pentru interventia artroscopica la cal, revizuirea si descrierea instrumentelor si tehnicilor de baza utilizate in artroscopia la cai Bucuresti, 26 - 27 iunie 2010 ESaote Piemedical: Workshop de Ecografie Toracica cardiaca si Non cardiaca. Evenimentul este tinut de conferentiarii dr. Mario Codreanu - doctor in Stiinte Medicale, Medic Primar Veterinar Conferentiar universitar - Facultatea de Medicina Veterinara Bucuresti, dr. Calin Serdean, Spitalul Veterinar PET & VET E.R. Timisoara

PAGINA 50

PARTENERIAT PENTRU VETERINARI

AMVAC Asociatia Medicilor Veterinari pentru Animale de Companie, Ploiesti , str. Primaverii 35, Prahova tel: 0244593658, oďŹ&#x192;ce@amvac.ro

PMVPR Patronatul Medicilor Veterinari Privati din Romania, Iasi, Oancea 22 tel: 0766468646, oďŹ&#x192;ce@patronatulmedicilorveterinari.ro

51

A S O C I A T I A E U R O V E T E R I N A R I A N Promotorul si gestionarul retelei Vet-Network care cuprinde www.euroveterinarian.eu, www.vettv.eu, www.vetbusiness.eu, www.vetpages.eu si paginile asociate: news, science, legislation, practice, library, funds & finances, glossary, events, management, vademecum, community, forum, business, directory, products, market, jobs, email. In retea puteti avea cont de email profesional, gasiti peste 1000 de stiri actualizate zilnic, legislatia actualizata zilnic, peste 500 filme tehnice si stiintifice, peste 800 fotografii tehnice si practice, peste 1000 de activitati, comentarii si analize, programe de management si marketing pentru cabinete veterinare si inca multe altele care sunt accesibile liber, doar inregistrandu-va cu user si parola .