Revista Veterinarul Stiinta si Practica seria I nr. 6

EORUM CLARITATEM VESTIG ATIONES !

JULY 23, 2005

6

ANDREI TIMEN

AMVAC “ Astfel și în România se impune instituirea unei comisii medicale pentru testarea câinilor în vederea diagnosticării displaziei coxo-femurale “...

ALEXANDRU DIACONESCU

FMV BUCUREȘTI “Nu pot decât să-mi exprim speranţa, la început de drum, că PMVPR va deveni ceea ce trebuie să fie: veriga lipsă”...

CĂLIN ȘERDEAN

Spitalul Veterinar PET & VET E.R “Cauza cea mai frecventă a bolilor cardiace la pisică este cardiomiopatia hipertrofică (CMH).

Ea este, de obicei, dobândită sau idiopaticăl”...

O voce, O comunitate, O viață

Veterinarul

nr. anul II 2010

știință și practică

!

1

PAGE!

NO:6 ANUL II 2010

VETERINARUL ȘTIREA EDIȚIEI 07 | Simpozion AMVAC Primul simpozion dedicat exclusiv creșterii și patologiei animalelor de companie - 08 09 iulie - Cluj Napoca .....

ATITUDINI 12 | Angajez asistenți veterinari Dacă noi, angajatorii în domeniul asistenței sanitare veterinare nu luăm atitudine, .....rezultatul o să-l vedem cât de curând

PRACTIC

RAPORT 08

OPINII 11

INTERVIU 14

PMVPR se află la a doua partipare la a doua Adunare Generală UEVP de când a devenit membru obervator în cea mai importantă secțiune din cadrul FVE .......

Cine mai face strategii veterinare în România? .... Desigur răspunsul la această întrebare ar trebui să fie Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor ...

O viață de medic veterinar - a doua parte a interviului realizat de Revista Veterinarul cu dr.

Gheorghe Cireș, care a profesat ca medic veterinar peste 50 de ani ....

16 | Nonuniunea procesului anconat la câine Diagnosticul de gestație

17 | 18 |

Dirofilarioza

20 |

Itrafungole

21 |

Dermafitozele

23 |

Puricii, Căpușele

24 |

Sindromul prostatic

32 | 34 |

Constipația la pisici Cardiomiopatia

ȘTIINȚĂ 36 | Morfotopatologia SNC Intoxicația cu lucernă ......

Intoxicația cu rogoz și stânjenel de baltă

HOT 38 |

Radiațiile LASER

PRACTICIENI 40 |

Consultația dermatologică

FERMA 42 |

Eimeriozele păsărilor

MANAGEMENT 43 | Managementul cabinetului LEGISLAȚIE 44 |

Ordin sau Lege

SUCCES 46 | 47 | FACULTĂȚI 49 |

Doctor de Cai Profesionalism

FMV Cluj Napoca

WWW.VETERINARUL.RO

04 Profeții veterinare ..........Și ca să nu fiu prea rău să dau totuși și o veste bună. Mai sunt doar 6 - 8 luni până se va aplica efectiv și în România, până se termină de implementat sistemul unic. Ce spune această directivă nu este deloc bine pentru veterinarii care așteaptă să pice sau să cadă. În linii mari este vorba despre liberalizarea serviciilor în întreaga Europă și crearea cadrului organizatoric și instituțional pentru a oferi

servicii oriunde și în aceleași condiții în întreg spațiul european. Mai simplu spus, dacă ești un veterinar din Ungaria spre exemplu, dotat și cu toate certificările la zi (asta e altă discuție) poți practica lejer în România, Bulgaria, sau orice altă țară vrei tu. Desigur că vei lua "spuma" clienților că doar tu ești cunoscut, ai o dotare de excepție și rezultate remarcabile. Ce vor face veterinarii noștri ? ........

Veterinarul Lunii: dr. Constantin IFTEME - În principiu această onoare de a desemna “veterinarul lunii” îmi revenea mie, nu printr-o decizie demiurgică ci așa pur și simplu. Eram atent pe parcursul lunii la cele mai bune materiale, informații sau aspect general media și propuneam unul sau două nume.

Stăteam toți și mai schimbam o vorbă două și stabileam cine este. Acum a fost altfel. Pur și simplu la “ședința de redacție” toți treceau peste rubrică spunând într-un mod natural...”Da, aici e Costy...mai departe”... Din păcate nu mai avem cel puțin două pagini să scriu toate motivele dar cu toții veți fi de acord că el este Veterinarul Lunii....

Iulian VIERU PAGINA 3

EDITORIAL

NO:6 ANUL II 2010

Directiva ser viciilor, veterinarii și afacerile Un film cu foarte multe episoade tragi-comice care pare că nu se mai termină și care urmărește veterinarii ca un coșmar.

Iulian

VIERU

Ce vor face de acum?

Câteodată stau și mă întreb dacă chiar merită să scriu despre astfel de fapte, oameni sau să las lucrurile să meargă încet înainte?

Economia de piață își va face de cap în această pseudo-criză.

WWW.VETERINARUL.RO

Probabil, ar fi mai interesant să vorbim despre criză, despre măsurile total lipsite de logică ale autorităților și să dezbatem la nesfârșit aceleași și aceleași aspecte fără a obține nici un rezultat. Nu. Voi vorbi despre viitor, despre ce și cum în viitorul foarte apropiat și despre cum să ne pregătim să o luăm de la capăt. Căci cu siguranță criza va avea un capăt, mai aproape sau mai îndepărtat. Atunci va trebui să ne prindă pregătiți. Dar ce tot vorbim de criză …. în serviciile veterinare. Veterinarii din zona rurală sunt în criză de când s-au desființat circumscripțiile și a apărut acest surogat de afacere numit concesiune. Veterinarii specializați pe animale mici nu ar trebui să se plângă de criză. Sau cel puțin nu cei care se implică și se dezvoltă. În această etapă socio-economică oamenii simt nevoia, aproape fizică, de a se destresa, de a găsi metode de refulare și de compensare a dorinței de afecțiune. Și nu o spun doar studiile, este suficient să urmărim încasările la aceste tipuri de cabinete. Și eu mi-am luat un mare cățel. Un Shih Tzu numit Ozi. În principiu funcționează metoda cu destresatul și compensarea nevoii de afecțiune. După două zile am sunat colegul de la care l-am luat, care este un mare crescător și l-am întrebat de unde îi scot bateriile. Cert este că a treia zi am observat că are ceva la ochi și… culmea, ca orice veterinar care se respectă, am dat fuga la veterinar. Am rezolvat "problema cu paiul din ochiul lui", cu anestezie, cu sterilizare și tot tacâmul. Profesionist, ce mai.

Dar….până și eu am fost profund afectat și am acționat impulsiv după principiul "Vai cățelul meu".

Deci business-ul merge și merge bine pe criză. La țară, treburile se schimbă. Scuze…spre surprinderea multora dintre noi nu în sensul în care vă așteptați să spun. Oamenii care exploatează animalele pentru a face bani cu ele sunt din ce în ce mai atenți și mai responsabili. Cei care au ferme sunt deja și pretențioși. Am stat de vorbă cu un coleg care este implicat "până peste cap în balegă", cum spune el. Surpriza a fost uriașă. Încasări frumoase, dotare de excepție cu tot ce este necesar, operații de mare clasă și clienți destul de mulți. Cu ce s-a "plâns"? Cu faptul că cei cu ferme, care au animale cumpărate cu este 2.000 euro și care sunt orientați către producție vor garanții că totul va fi ok și că în urma tratamentului nu scade producția. Au început să gândească economic. Veți spune că nu sunt mulți. Da, aveți dreptate dar suficienți pentru ca un medic specializat, dotat și care se pregătește intens în management și marketing, cum e colegul despre care vorbesc, să supraviețuiască, poate în detrimentrul celor care sunt cârcotași. Lumea se schimbă. Criza pe unii îi va mobiliza, pe alții îi va deprima. Proiectul 1000 de ambulanțe pentru 1000 de veterinari, când a fost lansat, a împărțit veterinarii în trei tabere. Cei care s-au hotărât și au aplicat. Cei care au fost total împotrivă, dar stupid, nu împotriva ideii neapărat ci

împotriva celor care au venit cu ideea și cu o ură nesfârșită au spus că "trebuie să fie o mare șmecherie la mijloc și că aștia vor să își tragă bani" și mai mult laudându-se că ei au un program mai bun și că ei vor face și mai mult și mai bine. Ultima categorie s-a uitat și la unii și la alții și au spus "Daʼ pe mine ce mă interesează, că tot cu seringa mă duc la vacă". Și așa am ajuns de fapt acolo unde pot să concluzionez editorialul. Cu alte cuvinte, dacă vrei să reușești ca veterinar vei putea, dacă nu, nu. Stupid de adevărat este că intrarea în Uniunea Europeană nu a avut nici un efect asupra a 90% dintre medicii veterinari. De ce spun asta? Păi s-au depus în final 15 proiecte care, după primele estimări ale finanțatorului vor fi aprobate. Cine a câștigat bani? Cei 15 care au depus proiectele și care în final vor avea un cabinet veterinar mobil dotat de ultimă oră la cele mai mici prețuri negociate. Veți zâmbi! Desigur nu v-am spus cine sunt cei care au depus proiectele. Cei care câștigă bani frumoși din practicarea medicinii veterinare așa cum se practică ea în UE, sau cel puțin mare parte din ei, cei pe care îi cunosc direct.

Felicitări lor. Restul?! Vor sta și vor cârcoti în continuare, vor împroșca cu noroi gratuit, vor găsi tot felul de scuze sau acuze. În final nu știu la ce le folosește, deoarece unii investesc și se dezvoltă iar alții, din păcate, vor fi pe afară. Criza pentru aceștia din urmă cu siguranță va fi cumplită. Și aceasta nu este ultima veste proastă. Probabil că încă nu știți despre Directiva 2006/123/CE intrată în vigoare în acest an pentru întreaga Europă. Și ca să nu fiu prea rău să dau totuși și o veste bună. Mai sunt doar 6 - 8 luni până se va aplica efectiv și în România, până se termină de implementat sistemul unic. Ce spune această directivă nu este deloc bine pentru veterinarii care așteaptă să pice sau să cadă. În linii mari este vorba despre liberalizarea serviciilor în întreaga Europă și crearea cadrului organizatoric și instituțional pentru a oferi servicii oriunde și în aceleași condiții în întreg spațiul european. Mai simplu spus, dacă ești un veterinar din Ungaria spre exemplu, dotat și cu toate certificările la zi (asta e altă discuție) poți practica lejer în România, Bulgaria, sau orice altă țară vrei tu. Desigur că vei lua "spuma" clienților că doar tu ești cunoscut, ai o dotare de excepție și rezultate remarcabile. Ce vor face veterinarii noștri ? Ce au facut până acum…. vor cârcoti, discuta pe la colțuri și….cam atât. De bani și câștiguri se vor ocupa alții.

Multe sucesuri… ca să fim în trend!

PAGINA 4

NO:6 ANUL II 2010

A S O C I A Ț I A E U R O V E T E R I N A R I A N Promotorul și gestionarul rețelei Vet-Network care cuprinde www.euroveterinarian.eu, www.vettv.eu, www.vetbusiness.eu, www.vetpages.eu și paginile asociate: news, science, legislation, practice, library, funds & finances, glossary, events, management, vademecum, community, forum, business, directory, products, market, jobs, email. În rețea puteți avea cont de email profesional, găsiți peste 1000 de știri actualizate zilnic, legislația actualizată zilnic, peste 500 filme tehnice și științifice, peste 800 fotografii tehnice și practice, peste 1000 de activități, comentarii șiWWW.VETERINARUL.RO analize, programe de management și marketing pentru cabinete veterinare și încă multe altele care sunt accesibile PAGINA 5 liber, doar înregistrându-vă cu user și parola .

ȘTIRI VETERINARE NO:6 ANUL II 2010

Consultare generală privind posibilele abordări ale noii legi privind Sănătatea Animală

Toamna trecută a fost lansat pe internet un chestionar pentru colectarea de date legate de problemele principale identificate în legătură cu politica actuală a Uniunii Europene de sănătate animală.

Chestionarul a fost bazat pe pregătirile făcute de Direcția Generală pentru Sănătate și Consumatori - DG SANCO în vederea elaborării unui nou proiect de lege privind Sănătatea Animală. Chestionarul a fost adresat oricărei persoane care are un interes în privința sănătății și bunăstării animalelor, în special persoanele implicate în deținerea animalelor vii și în producția animală, importul sau exportul de animale vii, comerț sau în afacerile juridice și economice referitoare la aceste domenii, inclusiv deținătorilor de animale non profesionale, asociații, organizații naționale, etc.

Consultare EFSA privind recoltarea de pene de la gâștele vii Comsisia EFSA pentru Sănătatea și Bunăstarea Animalelor a lansat o consultare publică online cu privire practica de recoltare de pene de la gâștele vii în vederea întocmirii unui proiect de raport științific.

Părțile interesate sunt invitate să prezinte observații în scris până pe data de 2 august 2010, la ora 12.00 pe site-ul organizației, la: http://www.efsa.europa.eu/

Comsisia Europeană prezintă strategiile viitoare privind ESB/EST Succesul înregistrat de Uniunea Europeană în combaterea encafalopatiilor spongiforme transmisibile, cum ar fi Encefalopatia Spongiformă Bovină (ESB) sau Scrapia la ovine și caprine permite Uniunii Europene să reflecte asupra unor schimbări în unele din regulile sale. La mijlocul lunii iulie, Comisia Europeană a adoptat o comunicare către Parlamentul European și către Consiliul Europei care subliniază domeniile în care viitoarele modificări legate de măsurile privind EST în UE ar putea fi făcute. Documentul - "Ghid strategic pentru EST 2" prevede strategia UE cu privire la encefalopatia spongiformă transmisibilă pentru 2010 - 2015.

Documentul subliniază că orice modificare ar trebui să mențină un nivel înalt protecția sănătății umane și animale, precum și siguranța alimentară. Ghidul prevede faptul că nivelul ridicat de siguranță în aceste domenii ar trebui susținut de știință și că dialogul privind măsurile viitoare este deschis.

Ghidul identifică șase domenii în care ar putea fi făcute modificări ale măsurilor EST: 1. Materialele Specifice de Risc (MSR organe care ar putea găzdui infecții cu ESB ): Lista UE de MSR ar putea fi aliniată la standardele internaționale a Organizației Mondiale a Sănătății Animale (OIE) 2. Interdicție: ar putea fi introdus un anumit nivel de toleranță pentru proteinele animale procesate (PAP), dispoziții privind interzicerea anumitor PAP pentru animale, cum ar fi porci, păsări și pești ar putea fi înlăturate fără a ridica interdicția asupra reciclării între specii.

3. Supraveghere: Sistemul de monitorizare ar putea fi mai bine targetat prin creșterea graduală a limitelor de vârstă la care se fac testările sau prin metode mai variate de testare.

4. Măsuri de eradicare a scrapiei: Acestea ar putea puse la punct cu ultimele noutăți științifice . Acest lucru ar putea însemna, printre altele, adaptarea măsurilor pentru scrapia atipică dacă datele confirmă că această scrapie nu este contagioasă sau ar putea continua să încurajeze controlul genetic al bolii la oaie prin programele crescătorilor.

5. Sacrificarea cohortei: cum numărul de animale pozitive ESB a scăzut la zero în 2009, sacrificarea sistematică a cohortelor de bovine ar putea fi oprită și animalele ar putea fi vândute pentru consum dacă sunt testate și au rezultate negative înainte de a intra în lanțul alimentar.

6. Teste ante-mortem și post mortem: Testarea animalelor vii ante-mortem ar putea fi o opțiune, având în vedere introducerea acestor teste. Aceasta ar putea fi de mare ajutor având în vedere certificarea cirezii privind rumegătoarele mici.

Parlamentul European se opune clonării animalelor pentru alimente

Conferința Internațională despre Educația în Bunăstarea Animală: înregistrarea este deschisă Pe 1 -2 octombrie 2010 se va organiza prima Conferință Internațională asupra Educației în domeniul Bunăstării Animale la Bruxelles sub motto-ul "Cu toții suntem responsabili”.

Conferința va ajuta la crearea unei rețele la nivel european și internațional între instituțiile educaționale active în bunăstarea animală și la dezvoltarea un concept armonios asupra educației în bunăstarea animală pe care oricine care are legătură cu acest domeniu să îl poată folosi WWW.VETERINARUL.RO

Instituția europeană și-a reiterat la începutul lunii iulie opoziția față de carnea și laptele produse din animale clonate, fundamentând presiunea Comisiei Europene de a interzice produsele alimentare în acest fel. Comisia și Statele Europene și-au exprimat dorința de reglementare a condițiilor de vânzare a acestor tipuri de alimente.

Deputații europeni însă au adoptat o abordare mai restrictivă, solicitând Comisiei să prezinte o propunere legislativă separată care să interzică în mod expres produsele alimentare provenind din animale clonate și descendenții acestora. În cazul în care statele membre UE vor respinge poziția Parlamentului European va fi deschisă o procedură de conciliere privind dosarul ”alimentelor clonate”. Între timp, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Veterinară și Științe Biomedicale din Texas, folosind ovocite de la o iapă vie, au reușit să cloneze un mânz, prima clonă de acest tip din lume.

PAGINA 6

NO:6 ANUL II 2010

Raportul FVO Malta

8 - 9 iulie 2010 Cluj Napoca

) Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca și Asociația Medicilor Veterinari pentru Animale de Companie (AMVAC) a organizat primul simpozion dedicat exclusiv creșterii și patologiei animalelor de companie. ) Lucrările au cuprins următoarele teme: microbiologie, parazitologie, boli infecțioase, ortopedie, oftalmologie, reproducție, managementul praxisului, patologie exotică, urgențe, citologie, dermatologie, imagistică. ) Cu ocazia simpozionului, firme de prestigiu din domeniul medical veterinar și-au prezentat produsele destinate animalelor de companie: Royal Canin, Maravet , Hill’s , Altius, Novartis, Servicii Publice, Idexx

Laboratories, Advance, Intervet, Virbac, Daisy Pet, Vanelli, Vetoquinol, Krka. ) Lectorii care au prezentat lucrări fac parte din corpul profesoral al facultăților de medicină veterinară din țară alături de practicieni care își desfășoară activitatea în clinici și cabinete private. ) A fost organizată și o masă rotundă în care s-au dezbătut aspecte legate de managementul praxisului, importanța și rolul Patronatului Medicilor Veterinari din România, structură din care și AMVAC face parte.

Andrei Timen DVM , PhD

Vicepreședinte AMVAC România

Adresa: Oancea 22, Iași

este o marcă a Asociației EUROVETERINARIAN ISSN: 2068-5017 DIRECTOR EDITORIAL EDITORI: dr. Ilie MUSCALU Iulia CREȚU dr. Fănică LEFTER CONSILIUL DIRECTOR dr. Dacian VÎLCELEAN dr. Ionel MATEI dr. Constantin IFTEME dr. Bogdan NOVENSCHI dr. Florian GOLDIȘ dr. Călin ȘERDEAN WWW.VETERINARUL.RO

Publicată de: Patronatul Medicilor Veterinari Privați din România în colaborare cu AMVAC

tel: 0332.882767 fax: 0332.819688 mob: 0740.763716 email: office@veterinarul.ro web: www.veterinarul.ro dr. Andrei TIMEN dr. Alexandru DIACONESCU dr. Robert POPA dr. Ionuț CIUPERCĂ dr. Cristi MĂTURĂ dr. Ștefania Anderco

Fondator: dr. Iulian VIERU PAGINA 7

ȘTIRI VETERINARE

Simpozion animale de companie

Oficiul Veterinar și pentru Alimente (FVO) a publicat la mijlocul acestei luni raportul întocmit cu ocazia vizitei din Malta din 12 - 15 ianuarie 2010. Obiectivele specifice ale auditului au fost verificarea modului în care sunt organizate și se desfășoară controalele oficiale în concordanță cu prevederile Regulamentui european Nr. 882/2004, planul multi -anual de control pregătit de Malta precum și evaluarea măsurilor luate pentru implementarea legislației europene pentru bunăstarea animală la ferme și în timpul transportului. Auditul întocmit de FVO relatează despre progresul pe care Malta l-a înregistrat în privința implementării legislației europene de la ultimul audit al oficialilor. Inspectorii europeni au constatat totuși că planificarea și coordonarea atorităților este insuficientă în ceea ce privește modernizarea clădirilor la fermele de proci, acțiune ce are deadline-ul pe 1.1.2013. Singura arie pe care Malta trebuie să o dezvolte pe deplin este cea a controlului transportului animalelor, atât pe distanțe lungi cât și pe distanțe scurte, atunci când este vorba de animale rănite. Raportul face o serie de recomandări adresate autorităților competente malteze în vederea rectificării deficiențelor identificate și consolidarea în continuare a măsurilor de control.

VETERINARUL RAPORT NO:6 ANUL II 2010

Adunarea Generală U.E.V.P. Basel, Elveția iunie 2010

PMVPR se află la a doua participare la Adunarea Generală a UEVP de când a devenit membru observator în cea mai importantă secţiune din cadrul FVE. În acest an, Adunarea Generală a avut loc în Elveţia , la Basel.

Adunarea Generală a avut loc în perioada 09-12.06.2010. Ședința UEVP s-a desfășurat în clădirea UBS Instrucion Center, din Basel. Pe ordinea de zi au fost următoarele puncte: I.

Prezentarea raportului de activitate al consiliului director

II.

Prezentarea raportului de audit financiar

III.

Prezentarea propunerilor de modificare a regulilor interne

IV.

Prezentarea pachetului de legi pentru sănătate animală

V.

Calificarea profesională și recunoașterea competențelor pe plan European

VI.

Circulația medicamentului, autorizarea și înregistrarea unică a medicamentului în Europa

Dezbateri aprinse s-au înregistrat pe tema recunoașterii profesionale pe plan European şi a sistemului de acreditare a diplomelor și competenţelor. În timp ce FECAVA şi asociaţiile din ţările cu tradiţie în Europa susţin o înăsprire a sistemului de evaluare şi acreditare, de sporire a implicaţiei organizaţiilor de profil în acest proces, organizaţiile din ţările nou aderate, precum cele din Serbia, Slovenia, Lituania, Croația au militat pentru crearea unui sistem minim de cunoștinţe, urmând ca apoi, pe fiecare competenţă şi specializare să se facă evaluări separate.

O altă problemă viu discutată a fost circulaţia medicamentului de uz veterinar pe teritoriul UE şi necesitatea înregistrării unice a medicamentului veterinar pe teritoriul UE. Practic, s-a susţinut ideea ca un medicament o dată inregistrat într-o țară membră a UE, să

poată circula fără a mai necesita înregistrări separate în fiecare ţară membră( Conceptul 11-1). Reprezentanții Germaniei s-au arătat împotriva acestei idei susținând că o astfel de măsură ar avantaja marii producători de medicamente.

De asemnea s-a discutat despre necesitatea prescripţiei medicale pentru furajele medicamentate. O altă problemă abordată în cadrul acestui subiect a fost circulaţia medicamentului veterinar pe internet. S-a constatat că aproape orice fel de medicament veterinar poate fi găsit pe internet şi comandat. Chirstophe Buhot, vicepreședinte FVE și președintele comisiei care se ocupă de medicamentul de uz veterinar a povestit cum a găsit și comandat de pe internet Fenilbutazonă, medicament pentru care este nevoie de altfel de o prescripție specială.

VII. Identificarea și transportul animalelor de companie VIII. Sistemul de vizitare a fermelor IX.

Rolul veterinarilor în sănătatea publică și igienă

X.

Feminizarea profesiei veterinare

XI.

Primirea ca membru observator a Bulgariei și a unei noi organizații din Franța

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 8

NO:6 ANUL II 2010

La Adunarea Generală FVE s-au prezentat rapoartele de activitate ale celor patru secţiuni ale FVE, respectiv UEVP, EVRI, EASVO, UEVH. S-au prezentat și rapoartele de activitate ale consiliului director, bugetul, etc. Această Adunare Generală a FVE s-a bucurat de o prezenţă numeroasă, cea mai însemnată din istoria FVE, după declaraţia Președintelui FVE, Walter Wining, la acest congres înregistrându-se peste 160 de delegați. Au fost invitaţi de marcă din partea CE, reprezentantul pe politici agricole din cadrul UN, reprezentanţi din cadrul WVA( World Veterinary Associations).

E

România a fost reprezentată la Adunarea Generală FVE de Colegiul Medicilor Veterinari din România din partea căruia au fost prezenţi domnul Dr. Liviu Harbuz, președintele Colegiului și domnul Dr. Vasile Câmpan, de Asociația Generală a Medicilor Veterinari prin domnul Dr. Horaţiu Olaru, preşedinte și de către Patronatul Medicilor Veterinari Privaţi din România.

Delegația PMVPR a fost compusă din: Dr. Bogdan Novenschi - președinte Dr. Ifteme C-tin. – primvicepreședinte Dr. Lefter Fănică - vicepreședinte Dr. Dacian Vîlcelean - vicepreședinte Dr. Rebegel Gheorghe - vicepreședinte Dr. Cimpoeru Vasile - președinte sucursala Argeș reprezentativă a practicienilor din Bulgaria. Aceştia au fost votaţi în unanimitate ca membru observator al UEVP. PMVPR a stabilit deja contacte cu delegaţia bulgară şi a creionat o strategie comună de consultări şi schimburi de informaţii, având în vedere problemele asemănătoare din cele două ţări.

dr. Bogdan NOVENSCHI PREȘEDINTE

P.M.V.P.R.

Procesul de feminizare a profesiei veterinare a fost un subiect prezentat la Adunarea Generală ca un fenomen accentuat în ultimii ani. Orientarea cu precădere a sexului frumos spre animalele de companie, schimbarea statutului social al femeii medic veterinar, relaţia acesteia în societate şi cu familia, precum şi evitarea de către femeile medic veterinar a sectorului de animale de rentă, au fost subiecte dezbătute intens la acest congres.

Un subiect important pe ordinea de zi a fost primirea ca membru observator a Uniunii Veterinarilor din Bulgaria, organizaţie

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 9

VETERINARUL RAPORT

Sistemul de vizitare şi inspecţie a fermelor de animale a fost un subiect de asemenea interesant, unde s-a discutat despre intenţia CE de a schimba denumirea fermierior din” producători de animale” în” producători de alimente”. Acest lucru implică şi o supraveghere mult mai atentă a fermierilor, atât din punct de vedere veterinar, al asistenţei şi al identificării, cât şi din punct de vedere al igienei. Se are în vedere implementarea unui sistem comun de supraveghere şi control comun al veterinarilor şi igieniştilor.

VETERINARUL OPINII NO:6 ANUL II 2010

Revista Veterinarul ...despre ...înspre

Î

nceputul a fost timid. Din cauza banilor desigur. Un număr de câteva sute de exemplare difuzate în cadrul primului congres al Patronatului. Apoi încă un număr și încă unul. Vârful a fost la ediția în engleză pregătită special pentru Adunarea Generală UEVP, când Patronatul Medicilor Veterinari Privați din România a fost primit ca membru la UEVP și implicit la FVE. O dată cu lansarea programelor PMVPR pentru perioada 2010 -2011, colaborarea între Patronat și AMVAC și apariția Asociației Euroveterinarian am cosiderat oportun să începem anul II al revistei. Astfel, am ajuns la acest număr 6. Un trecut scurt dar plin de semnificații și rezultate atât pentru noi cât și pentru veterinari.

Viitorul revistei este dictat de necesitățile veterinarilor. Principiul fundamental care a stat la baza acestei reviste se referă în mod direct la acoperirea necesității de informare corectă, pertinentă, la obiect și cu respectarea tuturor normelor deontologice în medicina veterinară. Mai simplu spus, dorim ca informația să nu fie deformată și utilizată în scopuri ascunse sau direcționată către interese personale sau de grup.

Pare utopic dar deocamdată am reușit.

Revista și website-ul, ca nume de brand sunt proprietatea unei singure persoane fiind oferite gratis pentru administrare Asociației Euroveterinarian. Realizarea

Cred că a sosit momentul să prezentăm strategia Revistei Veterinarul pentru toți partenerii și pentru toți cârcotașii.

Cârcotași, trebuie neaparat să știți că vă iubim la fel de mult ca și pe prieteni și parteneri. Fără voi, nu am avea niciodată strălucirea necesară. De accea să știți că dacă doriți puteți să publicați în această revistă chiar și articole împotriva noastră. Vă asigurăm spațiul necesar și credem, sincer, că este minunat și constructiv pentru întreaga profesie să putem comunica liber și fără nici o constrângere.

Vă așteptăm alături de noi.

grafică și pregătirea pentru tipografie este realizată de o echipă de voluntari. Textele sunt oferite de sponsori și inimoși colegi care vor să împărtășească din experiența lor, care consideră că o comunitate veterinară puternică îi va ajuta și pe ei să devină mai buni. Colectivul stiințific și detaliile privind publicarea sunt exclusiv responsabilitatea Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România în colaborare cu AMVAC. Toate sumele încasate odată cu editarea acestei reviste sunt gestionate de către PMVPR și sunt folosite în exclusivitate pentru editarea și distribuirea revistei. Nimeni nu o controlează, nimeni nu face o politică editorială specială, nimeni nu comandă ce articole să fie scrise. Este deschisă tuturor celor care au ceva de spus și care respectă norme minime de comunicare. Nu noi suntem cei care vom spune dacă un articol este bun sau nu. Comunitatea veterinară va fi cea care judecă și care va stabili verdictul.

Noi ne ocupăm doar de a vă oferi suportul media necesar pentru a deveni cunoscuți, pentru a ajuta la crearea elitei reale a veterinarilor, pentru ca veterinarii să aibă acces nerestricționat la informare. Accesul la revistă este liber și este permis tuturor.

Sunt convins că acum zâmbiți pe sub musteață. E normal să nu mai crezi în vise, idealuri și principii într-o astfel de țară dar mai ales într-o astfel de profesie. Ce pot să spun este că noi am reușit îndiferent câte piedici am primit și spre necazul lor, vom reuși în continuare. Pot să vă dau doar un exemplu. E cam dureros, dar acesta este adevărul. Federația Veterinarilor Europeni - FVE - este creată din anul….. România este membru din anul … fiind reprezentată de Asociația Generală a Medicilor Veterinari prin dr. Horațiu Olaru și ulterior prin Colegiul Medicilor Veterinari din România prin dr. Liviu Harbuz. Câți medici veterinari din România au fost la Adunările Generale ale acestei organizații, câți dintre dumneavoastră știți ce rol important are această structură europeană pentru viața fiecăruia dintre noi, câți dintre dumneavoastră aveți acces la informările acestei organizații și câți ați participat la sedințele de lucru pe secțiuni.

Eu personal nu știu nici unul. După votul dat de toate țările Europei membre la UEVP privind acceptul PMVPR ca membru, respectiv din toamna anului 2009, prin programele noastre, peste 15 medici veterinari din România au participat la tot ce se organizează important la nivel European. La ultima ședință a FVE am invitat peste 30 de medici veterinari din toată țara. Au reușit să meargă 10 persoane.

Aceste programe vor continua și dorim să asigurăm cadrul necesar ca fiecare medic veterinar din România să poată fi reprezentat corect la adunările veterinarilor europeni, să participe direct la deciziile ce îl privesc, să cunoască direct colegi din Europa și să se implice constructiv în propriul lor viitor.

Deci visele și principiile pot deveni realitate, iar revista Veterinarul le va da cadrul necesar pentru manifestare. Vă așteptăm pe toți lângă noi pentru a construi un viitor frumos și să reușim împreună să respectăm principiul FVE "o profesie, o viziune, o voce”.

dr. Iulian Vieru Fondator Veterinarul WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 10

Cine mai face strategii veterinare în România Desigur răspunsul la această întrebare ar trebui să fie: Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentului. În realitate însă, uitându-ne peste ultimii trei-patru ani ne dăm seama cu usurinţă că, ceea ce s-a început nu a mai continuat sau nu a avut efectul scontat. În orice stat din Uniunea Europeană există o strategie clară pe fiecare boală. Această strategie înseamnă identificarea bolii, identificarea mijloacelor de combatere şi supraveghere, strategia de control şi eradicare.

Pentru a parcurge aceste etape sunt necesare analize atente şi exacte a factorilor care concură la realizarea acestor obiective, respectiv incidenţa, prevalenţa, distribuţia geografică, etc. După ce se studiază atent aceste aspecte se trece la elaborarea strategiei de combatere, a paşilor ce trebuie urmaţi şi într-un final, se trag concluziile.

Apoi, dacă această strategie a fost aplicată corect, se declară teritoriul respectiv liber de o anumită boală.E normal ca fiecare stat să îşi dorească să fie indemn la cât mai multe boli. Dar acest lucru, cum am relatat mai sus, trebuie să se facă după un anumit plan. La noi în ţară strategiile de combatere a anumitor boli par lipsite de coerenţă şi sunt făcute mai mult pe hârtie, cu mijloace care sunt de cele mai multe ori imposibil de aplicat. Pentru a exemplifica acest lucru, am să dau câteva exemple de boli la care strategia aplicată nu a dat roade:

Pesta porcină clasică( PPC): S-a pus în aplicare un plan de vaccinare pe trei ani, de necesitate, plan ce era însoţit de o serie de măsuri care ar fi trebuit să reducă circulaţia necontrolată a porcilor, diminuarea exploataţiilor neprofesionale de creştere a porcilor, stoparea circulaţiei porcilor vii, apariţia fermelor cu supraveghere veterinară strictă etc. Pentru acest lucru s-au alocat şi sume importante de bani. Ce s-a întâmplat în realitate: exploataţiile neprofesionale există la fel ca şi înainte, porcii circulă bine merci fără nici o problemă prin târguri, fără documente şi fără să fie identificaţi, porcii mistreţi, principalul vector de virus pestos porcin, sunt la fel de numeroşi şi de nevaccinaţi.

Rezultatul: ne rugăm să mai ţină imunitatea de la ultimele vaccinări, să nu apară focare masive de boală. Cauza: aplicarea unor strategii greşite, sau mai bine WWW.VETERINARUL.RO

?

NO:6 ANUL II 2010 Acesta este rezultatul real al strategii naţionale privind combaterea Anemiei Infecțioase eqvine.

Tuberculoza bovină (TBC):

Testăm de ani de zile, depistăm la citirea testelor unice sau comparative animale pozitive, care mai toate se dovedesc negative la examenul de laborator. Nu trebuie zis neaplicarea lor de către cei care erau neglijat faptul că şi unii medici veterinari împuterniciţi să o facă, respectiv “citesc” reacţiile din spatele biroului. Ce se reprezentanţii Autorităţii Veterinare. S-a întâmplă în anul 2010? ANSVSA emite un negat faptul că, ţăranul roman va creşte porc ordin prin care se dispune efectuarea indiferent ce legi vor interzice acest lucru, îl tuberculinărilor la tot efectivul de bovine, va vinde sau îl va sacrifica cum va dori, acţiune ce trebuie efectuată în două pentru că aşa e tradiţia şi din altceva nu are săptămâni. Instantaneu apare şi tuberculina, din ce trăi. În loc să autorizăm târgurile, să care, deși necesită un timp îndelungat de dăm voie ca porcii să circule totuşi fabricare, trebuie comandată din timp, este identificaţi şi controlaţi, am preferat să în cantităţi suficiente, în condiţiile în care în emitem legi care să intezică acest lucru şi pe anii din urmă când se ştia cu cel puţin 7-8 care nu le putem aplica. luni înainte că se va executa aceasta acţiune, aceasta nu era niciodată în cantităţi Anemia infecţioasă eqvină(AIE): suficiente.

Facem supraveghere de ani de zile Dar de ce această grabă? Pentru că pentru această boală, depistăm cazuri dorim cu tot dinadinsul, tot dintr-un elan pozitive şi atât. În orice stat civilizat dacă pioneresc să obţinem statutul de ţară astăzi s-a emis un buletin de analiză cu un indemnă la tuberculoză bovină, condiţia animal pozitiv la o astfel de boală, a doua zi este evaluat, transportat la abator, sacrificat pentru acest lucru fiind ca două testări să fie negative la interval de 6 luni. Deci preferăm şi proprietarul despăgubit. La noi caii să facem acum la fel, pompieristic, o acţiune pozitivi au fost ţinuţi în exploataţii ani de zile, au circulat fără nici o restricţie, ca apoi care practic nu se poate face într-un timp aşa de scurt, la nivelul tehnic dorit, cu o statul, să fie părtaş la una din cele mai mari tuberculină suspect de nereactivă, ţinând ţepe trase vreodată proprietarilor de cont că retestarea trebuie făcută în luna cabaline pozitive, subiect arhicunoscut decembrie, când bovinele sunt la stabulaţie asupra căruia nu am să insist. şi sunt foarte greu de mobilizat, pe o vreme Acum alergăm ca descreierații să potenţial neprielnică, în preajma căutăm caii pozitivi depistaţi în urmă cu 7-8 sărbătorilor de iarnă. ani, în condiţiile în care aceştia au circulat De ce această grabă? Pentru ca unii să nestingherit şi unde mai pui că nici nu am primească distincţia de pioner fruntaş, să avut cum să-i microcipăm deoarece tot dovedim că suntem o ţară indemnă la statul român a considerat că altcineva ar Tuberculoză, în condiţiile în care suntem pe trebui să se ocupe de acest lucru. Şi astfel am ajuns să facem acţiuni pompieristice din primele locuri în Europa la cazuri de TBC la oameni. excesul de zel al unora și pe banii medicilor veterinari cărora nu li s-a mai decontat Acestea ar fi în mare aşa zisele “stategii manopera pentru recoltarea probelor de veterinare” aplicate de Autoritatea Statului sânge pentru, chipurile, a fi despăgubiţi şi acestea sunt de fapt rezultatele pe care le proprietarii de cabaline. culegem. Atâta timp cât strategiile Concluzia: am supravegheat în realitate numai 50% din efectivul de cabaline, am eliminat în fapt numai 60 % din caii diagnosticaţi pozitiv deorece la restul li s-a pierdut urma şi asta numai pentru a raporta ca pe vremea lui Nea Nicu, depăşirea Planului. În realitate cabalinele circulă în continuare fără documente de mişcare, nu au paşaport pentru că nu are cine să îl elibereze pentru că cei care au luat banii pentru microciparea cailor din birou au uitat să îl mai emită, medicul nu poate recolta probe de sânge deoarece caii nu au de fapt microcip, ţăranul nu are bani să plătească manopera şi refuză acţiunea.

veterinare nu vor fi clar conturate pe boli, cât acestea vor fi elaborate de oameni care nu au nici o legătură cu medicina veterinară, atâta timp cât vom încerca să ascundem sub preş problemele reale în loc să căutăm soluţii să le rezolvăm, nu cred că vom eradica în realitate nici macăr o amărâtă de răceală.

dr. Bogdan NOVENSCHI PREȘEDINTE

P.M.V.P.R. PAGINA 11

VETERINARUL ATITUDINI NO:6 ANUL II 2010

Angajez asistenți veterinari Așa a sunat anunțul meu în ziar, la rubrica ”Oferte de muncă”. Nu pot să spun că nu am fost apelat, dar majoritatea 99.9% erau studenți la Facultatea de Medicină Veterinară din diferiți ani de studiu. Pot să spun, că față de colegii mei din alte orașe unde nu există facultăți de medicină veterinară, sunt un fericit, dar la ce folos? Eu căutam să angajez asistenți veterinari, nu viitori medici. Angajez, că nu am altă soluție iar la finele anului șase începem să negociem variante: 1. Să rămână pe post de asistent cu diplomă de medic.

2. Rămâne pe post de medic.

3. Ne despărțim, din motive obiective sau subiective.

-

Și iar o iau de la capăt publicând un alt anunț.

Dacă înainte de 1989 potențialul agricol, zootehnic exploatat la maxim, al țării noastre, creea numeroase locuri de muncă în domeniu pentru tehnicieni și asistenți veterinari, uite că acum, la 20 de ani de la revoluție, ne confruntăm cu o reală problemă, lipsa

dr. Constantin IFTEME

personalului mediu calificat în domeniul asistenței veterinare.

Perioada neagră a zootehniei post-revoluționare, nu a făcut decât să-i descurajeze pe părinți să-și mai direcționeze copiii către liceele cu profil agroindustrial, singura școală formatoare de viitori tehnicieni veterinari. În momentul de față există licee agroindustriale, care nu mai au profil veterinar.

A mai existat o încercare de formare a unui colegiu de medicină veterinară cu o perioadă de studiu de 3 ani, care nu a fost altceva decât o metodă de a ocoli acel examen greoi de admitere și acea concurență de cel puțin 5 candidați pe un loc, la F.M.V., pentru a păși mai apoi cu oarece echivalări prin anul III către meseria de medic veterinar.

Un alt motiv ar fi renunțarea la examenul de admitere în F.M.V. “De ce să fiu eu asistent, asistentă, când pot să fiu foarte ușor medic?” Ar trebui să luăm exemplu din medicina umană, unde există școli post-liceale de asistenți, ca să nu mai vorbesc de școlile de asistenți veterinari din Anglia, Franța, etc.

Dacă noi angajatorii în domeniul asistenței sanitarveterinare nu luăm atitudine și nu încercăm să remediem această problemă, rezultatul o să-l vedem cât de curând.

PRIMVICEPREȘEDINTE

P.M.V.P.R.

Oameni modești

care care iau decizii pentru bunul mers al profesiei Ca membru al PMVR, am avut privilegiul, să particip la Basel în Elveția la congresul FVE unde am avut onoarea, la început mai timid, să “stau la masă cu o parte din greii” Europei în materie de medicină veterinară. Am fost șocat să văd niște oameni modești care mergeau acolo să ia decizii pentru pentru bunul mers al profesiei în Europa și de ce nu, pentru ca medicii veterinari din Europa să poată câștiga. Și ca în orice democrație autentică orice decizie se ia prin consultare și vot. Când am ajuns acasă am constatat (din spusele directorului de la DSVSA Vâlcea) că unele probleme gen crotalierea animalelor și sănătatea animalelor sunt reglementate prin nu știu ce ordonanțe de urgență și ordine ale ANSVSA. Vedeți din ce cauză “merge treaba” așa de bine în România? Simplu. Avem în frunte niște oameni care ”cunosc totul mult mai bine decât“ noi, care investim și trudim prin ferme și pe lângă fermele de animale. Acești oameni “a tot cunoscători” iau decizii în numele nostru și ne impută nouă toate greșelile lor majore. (Ex. testul TBC). La Basel am cunoscut și medici veterinari din serviciul de stat în țările lor, medici veterinari practicieni care comunicau în permanență, chiar se făceau glume.

Acolo este un tot. Acolo este o unitate, din care facem parte, dar din păcate numai noi PMVR, precum și Colegiul și Asociația.

veterinari din România care citesc această revistă aș avea un mesaj.

Veniți cu noi în Europa! Și ca să vedeți diferența, vă spun că în momentul în care scriu aceste rânduri tocmai am terminat de făcut două adrese către DSVSA Vâlcea prin care îi rog să-mi elibereze crotalii duble (chiar și cu bani - de fapt să-și respecte contractul) pentru niște miei de export. Domnii de la DSVSA Vâlcea mă pasează ca pe o minge de ping pong, din director în director, din inspector în inspector. S-a ajuns chiar la faptul că acest fermier nu a luat de la mine formular de mișcare când a plecat în transhumanță într-o altă localitate. Și câte și mai câte!

dr. Gheorghe REBEGEL VICEPREȘEDINTE

P.M.V.P.R.

Reprezentanții Autorității (inspecția, igiena, etc.) nu au reprezentanți. De fapt în România e mai bine să dai ordine și să fii jupân. La vârsta mea în România îmi e dor de democrație. Îmi e dor să fiu liber profesionist. Îmi e dor să fiu liber iar pentru medicii WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 12

Între Realitate și Adevăr

NO:6 ANUL II 2010

dr. Fanică LEFTER VICEPREȘEDINTE

P.M.V.P.R. Este o realitate tristă, un adevăr crunt, o situaţie care nu ne dă dreptul la a ne plânge ci, dimpotrivă, a ne mobiliza pentru a face ceva în dreptul nostu. Cred că este posibil şi pentru a justifica cele afirmate am să închei tot cu un proverb, şi anume: “CineWWW.VETERINARUL.RO se uită după vânt, nu va semăna, şi cine se uită după nori, nu va secera”.

PAGINA 13

VETERINARUL INTERVIU NO:6 ANUL II 2010

O Viață De Medic Veterinar Primii bani Altădată tot așa. Avea șaretă cu doi cai frumoși rasa Orlov, el bărbat bine la 1.85 m și mă trata ca pe un copil. Duminica, știa că is basarabean, sânge de-al lui și mă chema duminica la masă. Îmi aduc aminte o dată mi-a spus: ”La masă totdeauna un iaurt! Ține minte în profesia în care ești: un pahar de vin este bun, dar un iaurt este lacrima cristei și este vitalitate. Într-o dimineață mi-a spus: ”Mergi cu mine la Aradul Nou”. Ce era? O distocie! Adică cum îi spunem noi, o fătare grea, la vaci. Când am intrat în grajd și mă uitam cum îi în Basarabia, cum îi în Vaslui, cum îi în partea asta. Ce era?! Ca într-un castel. Curat, cutare, cutare și nu exagerez. ”Gata! ia halatul!” M-am îmbrăcat, știam de la București că făcusem partea de obstretică, mă îmbrac frumos, vaca culcată, vulva desfăcută, se vedea că este pregătită pentru așa ceva. Paie aranjate, tot, cu apă caldă. Când am văzut… ”Pune mâna!” Am vârât mâna. Dau de cap, dau de alea. ”Funiuțele!”. Pun funiuțele cum am învățat. Împinge, trage, scot. Vai, când am văzut că l-am scos parcă… E greu să definești acest moment de paroxism profesional, umanitar și divin. Bun, ei gata. Mă spăl, spun de-acuma ce să facă, să spele acolo, să îl spele pe el, col, cordon, toate celelalte. ”Atât?””Da, domnul doctor, atât!” ”Ei, cum atât? Ai terminat? Da' ia mai vâră mâna” Când am vârât mâna mă prinde alt vițel de mână.

Era fătare gemelară. Nu era o distocie. Distocie e fătare grea. Era prin gemelitate și am făcut. M-am spălat pe mâini și m-au chemat la masă acolo în șură cum îi plăcea lui să mănânce, slăninuță cu roșii și cu pâniță din aia mare, tăiată pe burtă, intermediară, puhavă. ”Și să mergem.” Și îi oferă lui, cum ar fi azi un ban care să vă sperie. Pe mine m-a speriat într-un fel când l-am văzut. Mă gândeam: ”Măi, așa o să fiu și eu?”. ”Johan, dă colegului!”. Am încremenit. Ce să iau?! Tremuram și, dacă era să mă întrebe cum mă cheamă nu cred că mai știam. Am luat banul, am pus, am mers cu șareta și când am plecat, m-a miruit foarte bine și m-a rugat să viu acolo.

Comisia de comuniști Și am terminat practica la Arad și m-am întors la București. A fost un an pe care nu îl pot uita niciodată. Era în 1949. Eu am terminat facultatea în 1951.

S-au constituit în București niște comisii, cu componenți ai Comitetului Central, comuniști notorii și cu secretarul de partid al facultății. Ne-au chemat pe WWW.VETERINARUL.RO

Comuniștii l-au dat afară din căminul în care avea dreptul să locuiască, student fiind, dar nu a abandonat facultatea. A găsit o fabrică de pieptene din București, a lucrat noaptea și a preparat un băiețel de clasea a VII-a pentru a primi de mâncare. Nu s-a lăsat și a dat examenul de absolvire cu un an mai devreme, la cererea comuniștilor. L-au repartizat ca profesor la Școala Medie Tehnică Veterinară din Iași și de aici, cariera sa a prins contur. Zeci de ani ca medic veterinar șef de circumscripție, a lucrat în timpurile în care țăranii, apropiați de animalele lor, respectau meseria pe care doctorul Cireș a practicat-o cu mândrie. A lăsat nepotului său moștenire meseria de medic veterinar și, cu lacrimi în ochi, povestește la 87 de ani despre o viață dedicată sănătății animalelor. toții basarabenii, pe rând, la spovedanie. Oameni, securiști, miliție, din Comitetul Central, UTCul. Ne-au chemat câte pe unul, câte pe unul. În anul nostru întâmplarea face că eram 12 apostoli. 12 medici veterinari care noaptea mai lucram pe șantier până dimineața și veneam apoi la facultate. Noaptea la ora 1 ne dădeau mâncare, bună, cu strachină și cu lingură de lemn, ca oricărui muncitor. Acea comisie ne-a invitat.

Am ajuns eu în comisie. De acolo fiecare ieșea după caracterul și după genomul lui. S-au prezentat rând pe rând la comisie și când ieșeau, roșu, albastru, verde, tot spectrul solar. Am intrat, m-au întrebat ”Cine ești?”. ”Cireș Gheorghe!”, ”De unde?”, ”Din Basarabia.”, ”De unde din Basarabia?”, ”Ustria, Orhei.”, ”Tălpășița și te întorci în Basarabia. De comuniști ai fugit?”, ”Nu de comuniști, dar venea frontul și am terminat cu diploma de seminar în martie, ne-am refugiat la sfatul directorul școlii. Nam știut că va fi sine die acest refugiu. Eu m-am născut în România și vreau să rămân tot aicea că dacă terminam acolo, nu era medicină veterinară, nu era medicină umană.

Era doar Facultatea de Agricultură de la Chișinău, era Conservatorul”, ”Dar cine te întreține?””Păi tata e mort în

1939, pe 21 septembrie în aceeași zi cu Armand Călinescu”. Atunci el îmi spune: ”Dar mama?””Nu o mai știu pe mama”, pentru că dacă spuneam că mama, îmi spuneau că are cine mă întreține. Mama era pe undeva prin Țara Moților, fiind preoteasă, cu alt frate care venise de pe front și n-avea nici pensie, n-avea nimic. ”Nimic.

Tălpășițele și să pleci înapoi. Dar team auzit că ai o soră”. Și probabil că aici a făcut ca să fiu printre puținii care mi-au luat și casa, și masa și am rămas muritor pe stradă. ”O soră mai mare care umblă pe aici, prin București”. Le-am zis: ”Tovarăși, părinții mei au avut opt copii, patru au murit, patru au rămas. Și am avut și o soră care la trei ani a murit. Deci nu am avut nici o soră. Dacă dumneavoastră puteți dovedi, eu îmi fac sfârșitul”. Și atunci ei au început să mă certe că eram nervos și am plecat. Și mi-au zis că nu mai am ce căuta la cămin și nu mă puteam duce căci noaptea făceau percheziție. Am găsit o fabrică de pieptene, o bucătăreasă drăguță, cu un băiat în clasa a VII-a și l-am preparat la tot. Și muzică făceam, deși eu sunt afon, dar am făcut notele la seminar, acolo înveți tot. Și primeam mâncare la amiază pe săturate și fără păcate. Acolo, încă un

PAGINA 14

NO:6 ANUL II 2010

coleg de al meu s-a lipit de mine și i-am dat și lui pat și mâncam la acest cazan și am dus-o până când în anul următor, în 1950 ne-au repartizat în practică. Și așa am rămas fără casă, fără masă.

Examen final Dar să nu mai continui, m-am descurcat ca băiat tânăr, jucam volei la Rapid București, echipa a doua și m-am descurcat cu toate elementele pe care le aveam atunci la dispoziție ca să termin facultatea. Și am terminat-o. În anul 1948 a fost o mare reformă a învățământului. Nu ca acum, acestea care se succed precum o cascadă și am dat diploma de medic veterinar, cea de sfârșit cu o promoție înainte. Atunci la catedră a venit Partidul și a spus: ”Cutare, cutare, dă-i”. Și erau obligați să-i dea pentru că aveau nevoie de medici veterinari pentru că apăruse colectivizarea.

Hotărârea fusese dată în 5 martie 1949 și aveau nevoie de noi pentru IAS-uri și CAP-uri. Ce se întâmpla. Unii, din București, n-au vrut să dea examenul de terminare de studii și au fost certați. Ce s-a întâmplat la examen?! Ne-am prezentat din 110 doar șapte dintre care și sublocotenent de cavalerie, Cireș Gheorghe, îmbrăcat în haine militare fără grade că nu aveam cu ce umbla, cu ciubote și am dat examenul atunci. Mă gândeam așa: ”Măi Cireș, multe ai făcut! Ai curaj!” Pedalam pe două dimensiuni. Una, aveam în minte enciclopedia aceea a facultății. ”Trebuie să iau!”. Și m-am înscris și am dat cei șapte. Aveam un coleg care a repetat anul datorită unui fapt, a luat cu 8.50, primul.

WWW.VETERINARUL.RO

Eu cu 8.00 al doilea, ceilalți nu mai știu.

Din cealaltă promoție, prima care a fost era o domnișoară frumoasă și de o cerebralitate extraordinară și ea a luat 9.00.

Ceilalți, când mergeam să dăm examen stăteau pe aleile facultății, ne huiduiau și spuneau că suntem trădători, că am trădat promoția. Erau colegii mei de seminar, basarabeni, dar când auzeam așa ceva… în fine. Și cu asta am terminat facultatea.

Medic veterinar șef de circumscripție După ce am terminat facultatea toți spuneau: ”Măi Cireș, tu vei fi asistent la interne, la Arad. Se înființase facultatea acolo și mai ales că profesorul Adameșteanu, Dumnezeu să îl ierte, o enciclopedie umană, mă iubea și mă chema în cabinetul lui ca să îi dictez. El a spus că nu poate dicta pentru cele două tratate, care sunt scrise acum și nepotul a învățat de pe ele, de patologie medicală, două volume, îți vine să le mănânci. Le-am mâncat. Eu

dr. Sofian CAZIMIR - nepotul și dr. Gheorghe CIREȘ, trecutul și prezentul familiei

paralel eram abonat și la o revistă medicală umană, unde se complementaria cu asta veterinară spre interne. Și eram apropiat de profesorul Ademeșteanu. Dar când colo, nu m-au mai dat acolo. Au dat colegi cu dosar pe mine m-au numit profesor la Școala Medie de Tehnică Veterinară Iași.

Era până la Palat. Aici am făcut din 1951 până în 1954, aici mi-am început cariera. Întâi m-au numit director de studii și apoi director plin. Am avut colegi apropiați vârstei mele. Aveam fete foarte bune. După 1955 școala s-a mutat la Brăila, cu tot. Nu m-am dus după școală că de acuma eu mă căsătorisem cu o absolventă a Școlii Medii Tehnice Sanitare. La școală nu îmi luam foi cu mine. Citeam de acasă și în clasă predam. Interne, chirurgie, eram encicloped.

Eram mulțumit de ceea ce făceam. Erau acolo persoane care aveau patru cinci ani de liceu și aveai cu cine să faci de exemplu, marea circulație. Când venea de la București un grup de studenți îi trimiteau la mine. După ce au mutat școala mi-au spus să îmi aleg o circumscripție. Și am ales Circumscripția Sanitar Veterinară Holboca cu tot ce este între Iași și Prut, Tomești, Holboca, Aroneanu, Țuțora, Bosia, Codăiești și Cârlig. 42 de sate și peste toate eram medic veterinar șef la circumscripție.

Iulia CREȚU DIRECTOR

REVISTA VETERINARUL

PAGINA 15

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

Nonuniunea procesului anconat

la câine

LABRADOR 5 luni

A

lături de incongruența radio-ulnară, fragmentarea procesului coronoid și osteocondrita disecantă humerală distală, nonuniunea procesului anconat face parte din displazia cotului.

au apărut modificări articulare severe, terapia conservativă bazată pe medicație analgezică, condroprotectoare și menținerea unei greutăți corporale optime poate constitui o alternativă. Când modificările articulare sunt severe tratamentul chirurgical este singura opțiune.

Afecțiunea debutează în jurul vârstei de 5-8 luni. În general rasele de talie mare sunt frecvent afectate.

Există predispoziție de rasă, afecțiunea fiind frecvent întâlnită la Retrieveri, Cane Corso, Terra Nova, Rottveiler, Ciobănesc German.

Perioada de recuperare postoperatorie este deosebit de importantă.

Se vor evita eforturile prelungite iar managementul greutății corporale este deosebit de important.

Manifestările clinice cuprind șchiopătura intermitentă, dificultăți la ridicare, oboseală la efort și perceperea zgomotelor de crepitație osoasă la manipularea articu lației humero-radio-ulnare.

Diagnosticul de certitudine se pune în urma examenului radiologic.

Decizia terapeutică depinde de gradul afecțiunii, vârsta animalului, greutatea corporală. În cazul diagnosticării în faza incipientă când nu

WWW.VETERINARUL.RO

CIOBĂNESC GERMAN 6 luni

Pentru încercarea de eradicare a acestei afecțiuni screeningul radiologic al reproducătorilor din rasele predispuse este obligatoriu. Chinologia mondială obligă testarea reproducătorilor pentru a limita apariția acestei afecțiuni.

Astfel și în România se impune instituirea unei comisii medicale pentru testarea câinilor în vederea diagnosticării displaziei coxofemurale, a displaziei cotului și a elimina de la reproducție exemplarele cu aceste afecțiuni.

CIOBĂNESC GERMAN 5 luni

dr. Andrei TIMEN MDV. PhD

TRIVET SRL AMVAC

PAGINA 16

NO:6 ANUL II 2010

Diagnosticul de gestație Investiți în câteva minute pentru a diagnostica o nouă viață

P

ractica a demonstrat că la cățea diagnosticul de gestație poate fi pus prin mai multe metode:

1.Ecografic; 2.Radiologic; 3.Teste serologice rapide (Relaxină) 1. Diagnosticul ecografic se poate pune cel mai devreme în ziua 28-30 de gestație în condițiile în care cabinetul are în dotare un ecograf iar medicul care execută acest examen are suficientă experiență.

2. Diagnosticul radiologic este concludent tot din ziua 30 a gestației dar numărul scăzut de aparătură roentgen cât și reticența proprietarilor fac ca acest tip de examen să fie cel mai puțin folosit.

3. Testele serologice rapide (Relaxină) sunt o metodă ieftină, comodă și de încredere și pot fi folosite în orice cabinet particular. ) Principiul testului pentru Relaxină este bazat pe tehnica rapidă imunocromatografică prin capturarea moleculelor de relaxină de către anticorpi monoclonali, fiind asemănător cu orice alt test rapid. ) Testele serologice pentru detecția progesteronului devin ineficiente după ziua de 25 - 30 pentru ca nivelul acestuia scade sub limita de 15 ng/ ml. ) Relaxina este secretată la nivelul placentei de către sincitiotrofoblasți și poate fi detectată în ser sau plasma începând cu ziua 24 a gestației. ) Studiile efectute în 2003 la Facultatea de Medicină Veterinară din Hanovra – Institutul pentru medicina reproducției și la Facultatea de Medicină Veterinară din LeipzigInstitutul de Fiziologie și Chimie au demonstrat că testul rapid pentru determinarea relaxinei este un indicator de în-

credere a prezentei placentei ce produce relaxină și poate fi folosit ca un marker indirect pentru diagnosticul gestației la câine având o sensibilitate de 97,8% și o specificitate de 100%. Cu ajutorul testului rapid pentru relaxină se poate determina gestația începând cu ziua 24, se poate exclude gestația începând cu ziua 26 (împerechere nedorită, avort) și diagnosticul diferențial între gestație și pseudogestație.

T

estul se realizează în 3 pași simpli: 1. se pun 2 picături de ser sau plasmă recoltată pe heparină; 2. se adaugă 2 picături de soluție tampon diluent; 3. se citesc rezultatele între 10 și 30 de minute;

În concluzie, testul rapid pentru relaxină este o metodă simplă, comodă, ieftină și de încredere ce permite determinarea prezenței relaxinei în ser sau plasmă și este un important instrument pentru medicul practician în diagnosticul gestației la cățele începând cu ziua a 24 a de la montă.

Studii încă nepublicate au dovedit posibilitatea determinării relaxinei în ser sau plasmă la pisică începând cu ziua 29 a gestației.

Bibliografie: “EINSPANIER, A.,: Relaxin: an important indicator of canine pregnancy, 2002 “Dr.J.Schone, Prof.Dr.A.Einspanier, Dr.A.Kern, Prof.Dr.A.R. GunzelApel, Fastest Relaxin test-kit for the semiquantitative detection of Relaxin in serum/plasma of biches; at press Tierarztliche Praxis 2003.

dr. Andrei VERNICA

VET DIAGNOSTIC SRL

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 17

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

Dirofilarioza

E

boli transmise prin vectori

ste bine cunoscut faptul, că odată cu începerea sezonului cald, apar şi bolile transmise prin diverşi vectori, ţântarii şi căpuşele.

Cele mai importante boli transmise prin aceşti vectori la câini sunt: Dirofilarioza, Anaplasmoza, Borelioza, Ehrichioza. În acest material vor fi prezentate aspecte legate de simptomatologia, diagnosticul şi tratamentul Dirofilariozei. ) Dirofilarioza – este o parazitoză cu afectarea în principal a arterelor pulmonare (determinând hipertensiune pulmonară, embolii, reacţii alergice pulmonare, granuloame eozinofilice), a cordului (hipertrofie cardiacă, insuficiență cardiacă congestivă ca urmare a supraîncărcării ventriculului drept) şi uneori afectare renală datorită depunerii complexelor imune la acest nivel.

Dirofilaria immitis - parazitul adultul măsoară până la 30 cm (femela) şi se localizează în arterele pulmonare determinând leziuni endoteliale şi profilerare miointimală. Severitatea bolii este direct proporțională cu numărul de paraziți, durata infecţiei şi nu în ultimul rând răspunsul gazdei faţă de agresiunea parazitară. ) Femelele adulte eliberează larve L1 - microfilariile în circulaţie unde pot supraviețui până la 2 ani. L1 pot fi preluate de ţânţari când aceştia înţeapă câinele. Stadiul larvar L3 se dezvoltă în gazda intermediară – ţânţarul şi este inoculat când este înțepat animalul. Perioada prepatentă este de 6 - 7 luni. )

A

) Clasa II de infestare - se constată: tuse, intoleranță la exercițiu fizic, scădere în greutate, modificări radiologice la nivel pulmonar; PCV între 20 și 25. ) Clasa III de infestare caşexie, intoleranţă la exercițiu, sincopă, tachicardie, ascită, hepatomegalie, modificări radiologice ale cordului și plămânilor; PCV mai mic de 20. De asemenea apar hemoptizia, sindromul de venă cavă (când vena cavă este obstruată de paraziţii adulţi ) hemoglobinurie - frecventă în timpul crizei hemolitice acute.

) În clasa II de infestare se constată: anemie moderată iar în Clasa III de infestare, anemia este gravă.

Eozinofilia şi bazofilia, împreună, reprezintă un indicator important al infestaţiei parazitare. ) Leucocitoza şi trombocitopenie sunt frecvent asociate cu tromboembolismul din această boală. ) Examenul biochimic al sângelui relevă: hiperglobulinemie; proteinurie mai ales la animalele cu infecții cronice; hemoglobinurie în faza acută a crizei hemolitice în timpul sindromului de venă cavă.

pecte clinice

și de laborator a infecției cu Dirofilaria immitis. ) Clasa I de infestare - nu se constată modificări ale stării de sănătate la câinii infectaţi.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 18

D

iagnostic Teste serologice pentru evidenţierea antigenului sunt diponibile - aceste

Knott modificat; testul de filtrare sau examenul probelor directe.

Examenul radiologic toracic, echocardiografia și ecocardiograma sunt examene ce pot da indicii privind

T

NO:6 ANUL II 2010

ratament

Melarsomin dihidroclorid are o eficacitate bună acționând atât asupra femelelor cât şi asupra masculilor, efectele adverse ale acestui medicament se referă la tromboembolism - de obicei la 7 - 30 de zile post tratament.

Microfilaricide: Milbemicin.

Un alt tratament ar fi cel chirurgical cu abordare prin vena jugulară cu un instrument special flexibil, cu care se poate lucra sub control radiologic sau în blind, pentru a extrage adulții din cord.

P

rofilaxie

Administrare de microfilaricide - Moxidectin, Selamectin, Milbemicin, Ivermectină. Acest tratament trebuie administrat lunar pe toată perioada cât există țânțari în mediu.

Recomandări în Romania: perioada martie - octombrie Bibliografie selectivă

teste se utilizează la 7 luni post infecție; nu se utilizează la căţei sub 7 luni şi se utilizează la retestare după 7 luni de la ultimul sezon de transmitere a bolii.

Testul recomandat pentru utilizare ,,in house,, este un test rapid SNAP 4DX IDEXX Laboratories care evidențiază prezența antigenelor parazitare. Deoarece testul este un test ELISA, specificitatea şi sensibilitatea este mult mai mare decât la un test bazat pe imunocromatografie şi anume de 100% respectiv este de 99,2%.

De asemenea se pot utiliza teste de identificare a microfilariilor - testul

prezența acestei parazitoze.

The 5 –Minute Veterinary Consult Clinical Companion -Canine and Feline Infectious Diseases and Parasitology Stephen C.Barr,Dwight D.Bowman ; Blackwe) Publishing ; Essentials of Veterinary Bacteriology and Mycol,ogy G.R. Carter ;Darla J.Wise ; Blackwe) Publishing ; A .Rich A)eman ,DVM,PhD,DABVP,DACVP ;Heather L.Wamsley DVM,DACVP –Departemnt of Physiological Sciences Co)ege of Veterinary Medicine University of Florida

Dr.Ph.D Andreia AMZUTA PRODUCT MANAGER

NOVA GROUP INVESTMENT. WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 19

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

Itrafungol ™

abordare inovativă a dermatofilozei

dr. Dan POPICA BUCUREȘTI

ALLFEED INTERNAȚIONAL SRL Tel: 0314257611

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 20

NO:6 ANUL II 2010

Dermatofitozele la pisici și oameni

dr. Dan POPICA BUCUREȘTI

ALLFEED INTERNAȚIONAL SRL Tel: 0314257611 Fax: 0314257612 Mobil: 0746160690 WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 21

0 ZERO NICIUNUL EGYSEM AUCUN KEINER

WWW.VETERINARUL.RO

NO:6 ANUL II 2010

F

I

P

R

O

N

I

PAGINA 22

L

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

Puricii, căpușele și animalele de companie C

e sunt puricii și căpușele ?

Atât puricii cât și căpușele sunt insecte hematofage (se hrănesc cu sânge) ce trăiesc în mediul ambiant și se hrănesc pe animal. Apar cu predilecție în sezonul cald din martie până în septembrie-octombrie, dar deoarece animalele noastre trăiesc “în casă” posibilitatea să le întâlnim tot timpul anului este foarte ridicată.

C

um ajung aceste insecte să infesteze animalul?

Sunt mai multe căi pe care animalul poate fi infestat cu purici sau căpușe: cu ocazia unei plimbări prin vecinătatea locuinței sau în parc, la contactul cu alte animale nedeparazitate, sau putem fi chiar noi vectori pentru aceste insecte, putând fi aduse în locuință pe pantofi sau haine. O altă posibilitate este aceea ca în locația respectivă să mai fi trăit cu mult timp în urmă un animal infestat iar ouăle de purici și căpușe să fi rămas în mediu, capacitatea de rezistență a acestora fiind foarte ridicată (poate rezista până la perioade de ani).

D

e ce trebuie să ne facem griji când discutăm despre purici și căpușe ?

sau care se pot generaliza. Reacția se manifestă inițial prin prurit ceea ce face ca animalul să fie agitat, urmată fiind de apariția unei escare de dimensiuni diferite, escara ce poate fi asociată ca și “dermatita alergică devară”

C

um protejăm animalele noastre de infestațiile cu purici sau/ și căpușe ?

O metodă eficientă și modernă este aplicarea de soluții antiparazitare de tip spot-on.

Fiprex este unul din produsele inovatoare în domeniu, prin substanța folosită (fipronil) și prin concentrația ridicată de substanță activă (de două ori mai concentrat decât produsele similare). Se prezintă sub forma lichidă, ambalat în pipete sau sprayuri. Se aplică direct pe pielea animalului și acționează prin contact, puricii sau căpușele fiind intoxicați odată cu prezența pe pielea sau în blana animalului, înainte ca animalul să fie mușcat de către acestea.

Fipronil este un insecticid sintetic ce acționează prin întreruperea transmiterii influxului nervos al parazitului, ceea ce duce la paralizia și implicit la moartea acestuia. În pri-

mele ore omoară până la 96% din paraziții de pe animal , având eficacitate de 100% în primele 24h.

Nu este solubil în apă (doar în alcool) ceea ce permite ca animalului să i se facă baie. Fipronil nu este un insecticid sistemic ci se acumulează la nivelul glandelor sebacee, ulterior fiind eliberat treptat. Acest fapt nu permite îmbăierea cu două zile înainte și după aplicare deoarece este nevoie ca filmul hidrolipidic să fie integru.

Un aspect important este legat de toxicitatea la animale aceasta fiind similară cu a aspirinei (poate fi supradozată de 50 ori) ceea ce face ca să poată fi aplicat la animale foarte tinere (la căței începând cu vârsta de 8 săptămâni).

Studiile au relevat faptul că timpul în care acționează ca repelent este de până la 3 luni, acțiunea insecticidă fiind de până la 30 zile. Ținând cont de acest aspect și de cel legat de ciclul evolutiv care cuprinde mai multe stagii desfășurate pe parcursul a 4 până la 6 sau 8 săptămâni se recomandă a se aplica lunar Fiprex sub forma spot on (pipete pe categorii de greutate) sau spray.

Așa cum am scris mai sus, puricii și căpușele sunt insecte hematofage care pot transmite cu ocazia mușcăturii boli parazitare sau infecțioase, deci având grijă ca animalul să fie deparazitat extern îl protejăm de o serie de alte boli (Bola Lyme, babesioze).

Totodată mușcătura de purice sau căpușa poate declanșa reacții alergice, cu caracter local în mod obișnuit

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 23

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

Sindromul prostatic la câine Noţiunea de prostatism acoperă o grupă de afecţiuni caracterizată printr-o mare diversitate lezională, dar de o relativă unitate simptomatică. Este un ansamblu de simptome funcţionale urinare, digestive şi locomotorii, asociate cu hipertrofia prostatei, ce apare mai ,ecvent la câinii în vârstă (peste 6 ani).

E

TIOLOGIA SINDROMULUI PROSTATIC

1. HIPERTROFIA BENIGNĂ A PROSTATEI ' Mai este denumită încă greşit "adenom de prostată", însă histologic s-a dovedit că nu este vorba de un proces neoplazic ; maladie caracterizată printr-o dezvoltare anormală a parenchimului glandular, precum şi prin neregularităţi de formă şi mărime a acinilor prostatici. !

Practic este considerată fiziologică şi progresează în cursul vieţii animalului ; circa 80% din câinii de peste 10 ani au o prostată mărită, dar numai un procent redus dintre aceştia prezintă semnele clinice decelabile de prostatism.

zate sub influenţa hormonilor androgeni. Astfel, la câinele cu hipertrofie benignă de prostată, concentraţia intraprostatică de dihidrotestosteron este de 3-4 ori mai mare decât la câinele sănătos, în timp ce, în mod paradoxal, nivelul testosteronului plasmatic este anormal de scăzut. ! În schimb, creşte conversia androgenilor circulanţi în estrogeni, în special 17-beta estradiol, estrogeni a căror acţiune asupra creşterii prostatei este sinergică cu cea a androgenilor.

prostatei este adesea redus, iar microscopic se observă infiltrarea acinilor şi a stromei cu neutrofile, limfocite, histiocite. !

Infectarea se produce de regulă pe cale ascendentă, pe uretră şi este favorizată de prezenţa altor afecţiuni prostatice, în special de hipertrofia benignă.

Mai rar, prostatita are drept punct de plecare focare infecţioase renale, vezicale, orhite sau orhiepididimite. !

Germenii cel mai frecvent întâlniţi în prostatite sunt : E. coli, Proteus vulgaris, stafilococi, streptococi, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella spp. ; mai rar se pot izola : Brucella canis, Mycoplasma spp., Ureaplasma spp., etc. Aceşti germeni pot genera focare infecţioase la distanţă (spondilodiscită lombo-sacrală sau cervicală).

3. CHIŞTII PROSTATICI

2.PROSTATITELE Pot îmbrăca mai multe aspecte : !

Sunt stări inflamatorii ale prostatei, ce pot evolua acut sau cronic. În prostatita acută volumul glandei este mult crescut, apare asimetria celor doi lobi datorită abceselor de diferite mărimi; în forma cronică, volumul

- chişti multipli, asociaţi hiperplaziei benigne ; aceştia rezultă prin dilatarea acinilor glandulari, datorată îngustării canalului excretor şi creşterii cantitative a secreţiei prostatice.

- chişti de retenţie, asociaţi

!

Este cunoscut faptul că atât dezvoltarea embriologică, cât şi funcţionarea prostatei sunt reali-

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 24

NO:6 ANUL II 2010

prostatitei cronice sau tumorilor ; aceştia se transformă adesea în abcese prostatice. Când abcesul comunică cu uretra, se decelează piurie macroscopică.

- chişti paraprostatici, ce se dezvoltă din uterul masculin (utriculul prostatic), sau dintr-un hematom.

- chişti prostatici asociaţi cu o metaplazie scuamoasă a epiteliului prostatic, rezultaţi în urma unei estrogenoterapii prelungite sau a prezenţei unui sertolinom.

4. METAPLAZIA SCUAMOASĂ A EPITELIULUI PROSTATIC !

Această afecţiune apare în două circumstanţe : - iatrogenă - utilizarea în exces a estrogenilor sau a tamoxifenului.

- tumorală - sertolinomul = tumoră estrogenosecretoare. !

Leziunile sunt caracterizate prin prezenţa chiştilor mai mult sau mai puţin voluminoşi, localizaţi la polul anterior al prostatei.

5. CALCULII PROSTATICI !

De regulă sunt descoperiţi întâmplător, într-o radiografie a trenului posterior ; cel mai adesea nu determină nici un fel de manifestare clinică. Dacă sunt mai voluminoşi, pot obstrua canalele acinilor prostatici, ducând la formarea de chişti.

6. ADENOCARCINOMUL DE PROSTATĂ !

Afecţiune extrem de gravă, cu frecvenţă foarte variabilă după diferiţi autori (între 0,35% - 16%) ; se pare că frecvenţa este în creştere.

WWW.VETERINARUL.RO

!

Creşterea tumorală este lentă ; îi sunt asociate frecvent leziuni de prostatită sau hiperplazie benignă, ceea ce îngreunează diagnosticul histopatologic. !

Metastazele apar în : oasele bazinului, femur, corpurile vertebrale, limfonodurile lombo-aortice, iliace interne şi externe, în diferite viscere (splină, mezenter, ficat); în faza terminală apar metastazele pulmonare. !

Adenocarcinomul nu este unica formă de cancer prostatic; au mai fost descrise carcinoame cu celule tranziţionale, carcinoame cu celule nediferenţiate, leiomiosarcoame.

T

ABLOUL CLINIC Prostatismul se caracterizează printr-o triadă simptomatologică: semne urinare, digestive şi locomotorii, cu menţiunea că nu întotdeauna coexistă cele trei categorii de simptome la un singur pacient.

- simptome urinare : polakisurie, disurie, glob vezical şi incontinenţă urinară paradoxală (în caz de hipertrofie importantă), hematurie completă (rar), piurie macroscopică (abcese voluminoase ce se deschid în uretră).

- simptome digestive : coprostază tranzitorie, scaun moale, "laminat".

- simptome locomotorii : mers rigid, pareză sau paraplegie. Acest tip de simptome poate apare lent, progresiv (tumori prostatice) sau brusc (abcese, chişti). !

Simptomele locale se apreciază prin tuşeu rectal, combinat eventual cu palpaţia transabdominală. Elementele ce trebuie trecute în revistă sunt : volumul prostatei, prezenţa sau absenţa silonului median, simetria sau asimetria organului, consistenţa, sensibilitatea, leziuni colaterale (ganglionare, pelvine). !

Ecografia bidimensională oferă un maximum de informaţii privind forma, dimensiunile, simetria şi, mai ales, structura internă a prostatei.

PAGINA 25

NO:6 ANUL II 2010

Pentru mai multe informații despre produs vă rugăm contactați medicul veterinar sau reprezentanții Novartis WWW.VETERINARUL.RO PAGINA 26 Animal Health din România, tel: dr. Florin Cocioarvă +40.720.999.719; dr. Ionuț Dragomir +40.726.233.072 sau Novartis Animal Health d.o.o., Verovskova 57, 1000 Ljupljana, Slovenia, tel: +386.1580.2884

NO:6 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 27

) Sindromul prostatic la câine

NO:6 ANUL II 2010

Tabel 1. Simptome locale şi leziuni prostatice

C

OMPLICAŢIILE AFECŢIUNILOR PROSTATICE :

- cistita cronică, ce se poate complica cu nefrita, spondilodiscita lombo-sacrală sau cervicală. !

- insuficienţa renală post-renală (retenţie urinară datorită prostatei hipertrofiate).

D

IAGNOSTICUL Comportă trei etape: - diagnosticul sindromului prostatic, - diagnosticul lezional, - diagnosticul complicaţiilor.!

1. Diagnosticul sindromului prostatic !

Se stabileşte pe baza coroborării datelor anamnetice cu simptomatologia culeasă prin inspecţie, palpaţie abdominală şi tuşeu rectal.

!

- complicaţii funcţionale vezicale : atonia de vezică ce determină distal incontinenţă urinară, iar proximal, hidronefroză. !

- posibil apariţia unei hernii perineale.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 28

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

!

Se completează cu examen ecografic şi, eventual, radiologic. !

2. Diagnosticul lezional

Se stabileşte prin două metode: ! !

- recoltarea fluidului prostatic prin masaj transrectal sau prin ejaculare, urmată de efectuarea unui examen citologic şi bacteriologic. ! !

- biopsie, urmată de examen citologic şi histopatologic. Biopsia poate fi efectuată transabdominal, transperineal, sau după laparotomie, cu sau fără ghidare ecografică. !

%

3. Diagnosticul complicaţiilor

- dozarea ureei şi creatininei plasmatice, pentru verificarea funcţiei renale; - evaluarea consecinţelor hipertrofiei prostatice asupra funcţiei vezicii urinare (atonie) prin măsurarea reziduului post-micţional (hipertrofie); - examen neurologic şi radiografii lombare şi/sau cervicale pentru a evalua riscul de spondilo-discită (prostatite); - radiografii abdominale şi toracice / ecografie abdominală pentru decelarea eventualelor metastaze (adenocarcinom).

T

mai economic este orhidectomia (castrarea). În aproximativ trei săptămâni semnele clinice legate de hipertrofia prostatei dispar, iar volumul prostatei diminuă considerabil. !

Dacă proprietarul refuză această alternativă, sau dacă starea animalului impune amânarea intervenţiei chirurgicale, se poate institui un tratament medical.

Acesta face apel la următoarele grupe terapeutice: !

- antiandrogeni: osateron acetat (YPOZANE)

!

- inhibitori ai testosteron-5-alfa reductazei: finasterid (PROSCAR) !

- antagonişti alfa-adrenergici: doxazosin (CARDURA), terazosin (HYTRIN) !

- produse fitoterapeutice: ADENOSTOP, PROSTATOFORT, ceaiul de ghimpe (Xanthium spinosum), ceaiul de pufuliţă cu flori mici (Epilobium parviflorum). !

Utilizarea estrogenilor în tratamentul hipertrofiei prostatei NU este recomandată datorită, pe de-o parte, riscului de producere a metaplaziei scuamoase, iar pe de altă parte, efectelor sistemice ale acestor hormoni (aplazie medulară, alopecie, feminizare). !

2.PROSTATITELE

RATAMENT

!

Tratamentul inflamaţiilor prostatei este delicat şi de durată, indiferent că este vorba de o prostatită acută sau de una cronică. Pentru a fi încununat de succes, trebuie ţinut cont de trei parametri :

1. HIPERPLAZIA BENIGNĂ A PROSTATEI

!

- liposolubilitatea antibioticului - cu cât molecula este mai liposolubilă, cu atât difuzia în parenchimul prostatic este mai bună ;

!

!

Tratamentul cel mai eficace şi

- gradul de legare de proteinele plasmatice - cu cât gradul de legare creşte, cu atât difuzia e mai slabă ; !

- pH-ul secreţiei prostatice.

!

Dacă este posibil, se recomandă instituirea terapiei antiinfecţioase după efectuarea unei antibiograme.

Antiinfecţioasele cele mai eficiente în prostatite sunt : WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 29

Sindromul prostatic la câine

NO:6 ANUL II 2010

!

- sulfamidele potenţate cu trimetoprim, eritromicina, amoxicilina potenţată cu acid clavulanic (XICLAV), cefalosporinele, quinolonele de generaţia a doua ( pefloxacin, norfloxacin, ciprofloxacin, ofloxacin). ! În prostatitele acute, tratamentul antiinfecţios durează 15 zile, dar în formele cronice se poate prelungi 2-3 luni. Dacă volumul prostatei este prea mare, se poate asocia unul din medicamentele indicate în hiperplazia benignă de prostată.

(ONSIOR), aspirină tamponată, fenilbutazonă supozitoare, etc.

3. CHIŞTII ŞI ABCESELE !

Se tratează chirurgical, prin drenaj urmat de marsupializarea sau omentalizarea prostatei. Obligatoriu, actul chirurgical se completează cu antibioterapie specifică, conform celor expuse mai sus.

! În cazurile de prostatită cronică recidivantă, alături de medicaţia antiinfecţioasă se poate recomanda castrarea. ! În formele acute şi subacute însoţite de un edem prostatic important, se justifică utilizarea AINS : carprofen (RIMADYL), meloxicam (METACAM), robenacoxib WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 30

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

4. ADENOCARCINOMUL DE PROSTATĂ ! !

Tratamentul este practic ineficace în toate cazurile pe termen lung, motiv pentru care decizia de eutanasiere a animalului este deplin justificată, atât din punct de vedere medical, cât şi umanitar. !

Prostatectomia totală, aşa cum se practică în medicina umană, este dificilă din punct de vedere tehnic şi urmată de complicaţii, dintre care cea mai neplăcută este incontinenţa urinară permanentă, datorită inervaţiei simpatice comune a prostatei şi sfincterului vezical la câine.

!

Insuficienţa renală de tip post-renal trebuie tratată rapid. Concomitent cu tratamentul specific al hipertrofiei prostatice se introduce o sondă urinară flexibilă remanentă, până la restabilirea diurezei cu ajutorul soluţiilor perfuzabile (NaCl 0,9%, Ringer lactat) şi diureticelor (Manitol 20%, Furosemid, Spironolactonă). !

Atonia vezicală se tratează cu parasimpaticomimetice de tipul neostigminei (MIOSTIN) ; în cazurile rebele se poate asocia sulfatul de stricnină. !

Hernia perineală beneficiază de tratament chirurgical.

!

Castrarea poate ameliora simptomele în mod tranzitoriu, prin reducerea volumului prostatei. !

Tratamentul medical face apel la antagonişti ai GnRH (DECAPEPTYL), asociaţi sau nu cu antiandrogeni. Din păcate, preţul tratamentului este prohibitiv, iar remisiunea clinică este de ordinul a 6-12 luni.

SINDROMUL PROSTATIC LA CÂINE

5. TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR ! !

Complicaţiile infecţioase se tratează specific, după un prealabil examen bacteriologic şi antibiogramă.

WWW.VETERINARUL.RO

Conf. Dr. Alexandru Diaconescu Cabinet Medical Veterinar Dr. Alexandru Diaconescu diaconescu_vet@yahoo.fr

PAGINA 31

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

Constipația la pisici Ce este mai normal decât să auzi o pisică mieunând…mieunatul este modul în care aceste animale încearcă să comunice cu cei din jur. Proprietarul are o experienţă specială în comunicarea cu pisica sa, iar aceasta răspunde mieunând, astfel stabilindu-se un dialog între cei doi, indiferent de scopul comunicării sau de starea de spirit

D

ar ce se întâmplă atunci când mieunatul este mijlocul prin care animalul ne comunică un disconfort?

“Domnule doctor, pisica mea stă mult la litieră, nu poate ieşi afară şi miorlăie…cred că este ceva în neregulă…”, auzim des de la proprietarii care vin la cabinetul veterinar cu pisici care prezintă un episod de constipaţie. ) Constipaţia este definită ca “eliminarea fecalelor rar sau cu dificultate” şi este considerată cauza predispozantă pentru megacolon, afecţiune gravă care trebuie atent monitorizată. Materiile fecale sunt foarte deshidratate, dure si astfel greu de eliminat. Indiferent cum se abordează, această afecţiune creează disconfort animalului iar în cazurile grave îi poate pune viaţa în pericol.

Din păcate, o pondere din ce în ce mai mare din populaţia felină reclamă astfel de probleme. ) La primele episoade constipaţia nu necesită neapărat intervenţie medicamentoasă. Schimbarea dietei, laxative, agenţi care cresc peristaltismul intestinal sunt totuşi câteva dintre opţiunile folosite pentru managementul acesteia.

WWW.VETERINARUL.RO

) Unul dintre cei mai importanţi agenţi utilizaţi în astfel de cazuri este Psyllium. Seminţele de Psyllium reprezintă o sursă de fibre non fermentescibile, fiind fibre solubile cu o capacitate higroscopică foarte mare, stimulând totodată peristaltismul.

Astfel, la nivel intestinal, acestea acţionează ca un burete, asigurând omogenizarea conţinutului şi reglarea tranzitului. ) Dacă este vorba despre un episod de constipaţie moderată, ajustarea regimului alimentar şi suplimentarea acestuia cu fibre (de tipul Psylliumului) este o intervenţie salutară, care va ajuta animalul. În principiu, sunt preferate fibrele alimentare întrucât acestea sunt foarte bine tolerate, naturale şi chiar mai eficiente faţă de alte tipuri de laxative. ) Restricţiile de ordin medical pentru utilizarea fibrelor cu efect de balast apar în cazul constipaţiilor cronice, recurente, atunci când la nivelul intestinului reflexele sunt abolite şi prin urmare peristaltismul e absent. Revenind la dietă, în astfel de situaţii se impune tocmai contrariul celor menţionate mai sus, şi anume o dietă foarte uşor digestibilă, care să se absoarbă în proporţie cât mai mare, reziduurile fiind recomandabil a fi cât mai reduse, pentru a nu agrava condiţia animalului.

) În cele mai multe cazuri, dacă proprietarul se prezintă timpuriu cu pisica la medic, managementul constipaţiei poate fi unul dietetic, iar suplimentarea dietei cu Psyllium este o opţiune bună. Având în vedere obiceiurile alimentare ale pisicilor, o variantă ar fi o dietă comercială cu adaos de Psyllium, echilibrată perfect pentru astfel de situaţii. O dietă “de-a gata” reprezintă o garanţie pentru medic şi este totodată cea mai comodă soluţie pentru proprietar!

Bibliografie: Ettinger S.J., Feldman E.C. (2005) – Textbook of Veterinary Medicine, ediţia a VI-a, vol. 2; SUA; ISBN: 0-7216-0117-0 / / Ti)ey L.P., Smith F.W.K. (2000) – The 5-Minute Veterinary Consult Canine & Feline, ediţia a II-a; Lippincott Williams & Wilkins – SUA; ISBN: 0-68330461-5 / Constantin N. (coordonator) (2002) – Tratat de medicină veterinară, vol. 2; Editura Tehnică Bucureşti; ISBN: 973-31-1599-1

dr. Alexandra MANASIA

Royal Canin România

PAGINA 32

NO:6 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 33

VETERINARUL PRACTIC NO:6 ANUL II 2010

Cardiomiopatia hipertrofică Cauza cea mai !ecventă a bolilor cardiace la pisică este cardiomiopatia hipertrofică (CMH).

Ea este, de obicei, dobândită sau idiopatică.

S

emne clinice.

CMH apare de obicei la pisicile de vârstă medie şi în special la masculi.

La ascultaţie sunt prezente suflurile sistolice diferite ca localizare şi intensitate (în unele cazuri pot fi absente), aritmie, dispnee, colaps, şchiopătură, paralizie sau pareză din cauza tromboemboliei sistemice şi ritmul de galop. În mod normal, zgomotele şi pauzele în ciclul cardiac se succed regulat constituind ritmul normal „în doi timpi” (S1S2). În mod fiziologic, dar şi patologic pot apărea zgomote suplimentare, determinând un ritm în trei/patru timpi (S3-S4), care seamănă cu galopul unui cal. Ele apar, de obicei, pe fondul unei tahicardii. În funcţie de poziţia din timpul diastolei se disting: galop protodiastoloc, presistolic şi de

la pisică

sumaţie (mezodiastolic). Aritmiile, şi în special cele ventriculare, sunt ocazional întâlnite.

Dispneea este de tip inspirator şi este însoţită de polipnee. !

Circulaţia sângelui la nivelul inimii este unidirecţională (vene atrii - ventriculi - artere) atât pentru cordul drept (care preia sângele venos prin venele cave, îl circulă prin atriul drept, apoi ventriculul drept şi îl pompează în artera pulmonară), cât şi pentru cordul stâng (care preia sângele arterializat prin venele pulmonare în atriul stâng şi îl pompează prin intermediul ventriculului stâng în artera aortă).

Unidirecţionalitatea fluxului este asigurată atât de diferenţele de presiune între circuitul venos și arterial, cât şi de prezenţa unui sistem de valve care permite curgerea sângelui într-un singur sens (dinspre vene - artrii - ventriculi - artere) și împiedică refluarea lui. Curgerea sângelui la nivelul cordului este lamelară.

Atunci când devine turbulent, apar

grupuri de vibraţii acustice denumite sufluri cardiace. !

Suflurile patologice sunt depistate adesea la un consult medical de rutină împreună cu alte simptome cardiovasculare (cianoză, dispnee, sincope, manifestări de insuficienţă cardiacă).

Caracteristicile suflurilor cardiace patologice: sunt aspre, rugoase, au de obicei intensitate mare (pe o scara de la 0-6, frecvent sunt peste gradul 3). Ele apar în afecţiuni structurale cardiace (valvulopatii, defecte septale). !

La depistarea lor sunt necesare investigatii suplimentare (ECG, radiografie pulmonară, ecocardiografie).

P

atogeneză.

Cardiomiopatia hipertrofică este definită ca hipertrofia ventriculului stâng în absenţa unor boli sistemice care determină secundar hipertrofia. !

Hipertrofia apare la nivelul septumului interventricular, peretelui posterior al ventriculului stâng sau muşchilor papilari.

Frecvent, sunt posibile şi combinații ale acestora. !

CMH este un defect genetic şi apare mai frecvent la pisicile din rasele: Persană, Maine Coon, American Shorthair și Ragdoll (transmitere genetică autozomală dominantă). Cauza cea mai frecventă este datorită mutaţiei ale genei lanţului greu a βmiozinei cardiace.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 34

!

Ecocardiografic se deosebesc două forme distincte: nonobstructivă şi obstructivă. !

Forma non-obstructivă apare în principal în disfuncţia diastolică ca urmare a întârzierii sau scăderii relaxării miocardice. !

Forma obstructivă este cauzată de mişcarea sistolică anterioară (MAS) a valvei mitrale care obstruează aorta. Aceasta va duce la scăderea debitului cardiac la frecvenţe cardiace mari ca urmare a funcţii diastolice anormale. Cele două aspecte hemodinamice tipice sunt o presiune diastolică crescută a ventriculului stâng datorată complianţei ventriculare stângi diminuate şi, atunci când este prezentă obstrucţia, un gradient sistolic de presiune între corpul ventriculului stâng şi regiunea subaortică.

D

iagnostic.

Din punct de vedere clinic pisicile cu CMH prezintă suflu cardiac, aritmie, colaps sau dispnee respiratorie.

Examenul radiografic și electrocardiograma pot susține diagnosticul, dar pentru un diagnostic definitiv este necesară ecocardiografia. !

La examenul radiologic se poate găsi o mărire atrioventriculară stângă, distensia venelor pulmonare, edem pulmonar sau chiar efuziune pleurală. !

Pe traseul ECG se observă tahicardie sinusală (FC > 220/min), aritmie ventriculară sau supraventriculară, fibrilație atrială, bloc anterior stâng (axă electrică medie deviată spre stânga între 0° și -60°), unde S largi în DII, III și aVF, unde R înalte în DII (> 0,9 mV), iar uneori ancoșe pe QRS. !

La examenul ecocardiografic se constată o hipertrofie ventriculară focală sau globală (dimensiunile diastolice ale septumului interventricular și/sau peretelui posterior al ventriculului stâng sunt mai mari de 6 mm), iar dimensiunile atriului pot fi mai mari de 13 mm. !

Alungirea cuspidelor mitrale și mișcarea anterioară sistolică pot determina obstruarea parțială a WWW.VETERINARUL.RO

aortei. În acest caz la examenul Doppler viteza luxului sanguin este mai mare de 2 mm/sec.

NO:6 ANUL II 2010

Diagnostic diferențial.

Boli congenitale cardiace (apar la vârste mai mici, sufluri gr. IV-VI), cardiomiopatia dilatativă (sufluri gr. I-II, creșterea volumului atrial prin subțierea pereților cardiaci), tumori intratoracice, astmul felin/ bronșita cronică, chilotoraxul.

T

ratament.

Tratamentul este în funcție de gravitatea semnelor clinice.

Pentru pisica asimptomatică: CMH non-obstructivă:

•Dacă dimensiunile atriului stâng sunt normale nu este necesar un tratament.

•Dacă atriul stâng este modificat (> 13 mm sau raportul AS/Ao > 1,5): Betablocante (Atenolol – 12.5 mg/ pisică PO la 12-24 ore), inhibitori calcici (Diltiazem 7.5-15 mg PO la 8 ore) CMH obstructivă: •Dacă dimensiunile atriului stâng sunt normale nu este necesar un tratament.

•Dacă atriul stâng este modificat (> 13 mm sau raportul AS/Ao > 1,5): Betablocante (Atenolol – 12.5 mg/ pisică PO la 12-24 ore), inhibitori calcici (Diltiazem 7.5-15 mg PO la 8 ore) Tratamentul pisicilor simptomatice cu CMH: •Oxigen (dispnee severă) •Diuretice (efuziune pleurală, edem pulmonar): Furosemid (1-2 mg/kg IV sau IM la 6-12 ore sau în perfuzie 0,5-1 mg/kg/oră, dar nu mai mult de 24 ore), Spironolactonă (2-4 mg/kg la 12 ore)

•Inhibitori ai enzimei de conversie: Enalapril (0,25-0.5 mg/kg la 24 ore) sau Benazepril (0.25-0.5 mg/kg la 24 ore) •Toracocenteză în caz de efuziune pleurală severă •Tratament perfuzabil cu sol. NaCl ≤0,45% și suplimentare de potasiu după efectuarea electroliților din sânge.

P

rognostic.

Durata medie de supraviețuire a pisicilor diagnosticate cu CMH fără semne de insuficiență cardiacă congestivă este de aproximativ 732 zile, iar la cele cu semne de insuficiență cardiacă congestivă este de aproximativ 92 zile. Durata medie de supraviețuire a pisicilor cu tromboembolism este de 61 zile. O frecvență cardiacă sub 200 bătăi/minut este asociată cu durată mai mare de supraviețuire (1830 zile vs. 152 zile).

dr. Călin ȘERDEAN Spitalul Veterinar

PET & VET E.R.

•Nitroglicerină ung. 2% (6 mm) la 8 ore până la rezolvarea problemelor de insuficiență cardiacă congestivă PAGINA 35

VETERINARUL ȘTIINȚĂ NO:6 ANUL II 2010

Morfotopatologia SNC în toxicozele vegetale 1. INTOXICAŢIA CU LUCERNĂ Au fost investigate 10 vaci, dintr-un lot de 150 taurine care au murit în urma consumului de lucernă verde. Consumul de lucernă a determinat meteorismul rumenal acut, caracterizat prin distensia rapidă a rumenului cu conţinut de fermentaţie, cu efecte compresive asupra viscerelor învecinate şi tulburări cardiorespiratorii. De cele mai multe ori, conţinutul ce determină timpanismul ruminal este reprezentat de o spumozitate fină de fermentaţie, corespunzător unei indigestii spumoase şi mult mai Fig. 12.2. rar, de gaze fără spumozitate, corespunzător indigestiei gazoase.

Examenul anatomopatologic al creierului a eviFig. 12.1. Vacă. Intoxicaţie cu lucernă. denţiat o înmuiere a substanţei nervoase. Examinarea Trunchi cerebral. Tumefiere acută cu nemicroscopică a trunchiului cerebral a relevat exiscroză subcelulară. Edem tenţa unor alterări grave ale ambelor substanţe, cu predominarea netă a leziunilor de leucoencefaloFig. 12.3. taţii trebuie să fie transformaţi în azotiţi în tractusul gasmalacie. Neuronii au două tipuri de leziuni. Unii trointestinal sub influenţa enzimelor nitratreducătoare sunt mici, unghiuloşi, cu prelungiri colţuroase, cu din microfloră. citoplasma densă şi întunecată în HEA, mai omogenă şi acidofilă în HE şi nucleii retractaţi, aproape Când capacitatea microflorei este depăşită, se triunghiulari, hipercromatici. Alţi neuroni apar mult ajunge la acumularea în cantităţi mari de azotaţi în tumefiaţi şi deformaţi, datorită hiperhidratării, prestomace. Acestea vor trece în sânge şi vor oxida Fe având teritorii citoplasmatice spumoase, microbivalent al hemoglobinei, în Fe trivalent, formând mevacuolizate, cu resturi granulare, cu peretele celuthemoglobină. La concentraţia de 25-40% methemolar corespunzător bombat şi deşirat. Topirea globină apar semnele de intoxicaţie, iar la 60% este citoplasmei afectează şi cariolema, conţinutul posibilă moartea prin diminuarea respiraţiei tisulare şi nuclear clarificându-se (Fig. 12.1). Topirea progrea fosforilării oxidative cu anoxie tisulară şi paralizia sivă a neuronilor şi prelungirilor atrage microcentrilor vasomotori. Acţionează ca şi acidul ciangliile, mai puţin macrogliile, oligodendroglile, hidric, ambele blocând faza terminală a lanţului respiraFig. 12.4. tor. histiocitele care fagocitează resturile celulare transformându-se în lipofage şi corpi granuloşi. (Fig. Simptomatologia intoxicaţiei acute constă în: 12.2). La o privire generală a trunchiului cerebral se salivaţie, inapetenţă, uşoară agitaţie, diaree, vomă, sufocare, remarcă un edem remarcabil pericapilar şi pericelunecoordonarea mişcărilor, titubare, hipotensiune (urmare lar. Dar cele mai severe leziuni sunt numeroasele a dilatării accentuate a vaselor), accelerarea respiraţiei şi zone de ramolisment, de necroză de colicvaţie, a circulaţiei, puls dur, temperatura corporală normală bine delimitate şi confluente (Fig. 12.3, Fig. 12.4) sau puţin coborâtă, tremurături şi slăbiciune muscuîn jurul cărora migrează macrofagele. Se constilară, convulsii periodice, căderi, cianoza pielii, tuie astfel focarele de leucoencefalomalacie colorarea vişinie-brună sau brună-galbenă a mucoaacută în care fenomenele de detersie sunt selor aparente, scleroticei şi sângelui, torpoare, comă demonstrate de prezenţa corpilor granuloşi, de şi moarte. regulă microglii hipertrofiate, rotunjite, cu preLa rumegătoare există posibilitatea ca, în lungirile retractate, a căror citoplasmă fenestrată prestomace, azotaţii să se transforme în azotiţi, iar conţine resturi fagocitate de lipide, proteine, oraceştia, uneori rapid, în cantităţi mari de amoniac, Fig. 12.5 ganite şi pigmenţi (Fig. 12.5, Fig. 12.6). Focarele de ajungându-se la distensia maximă a rumenului, la fel ca în necroză se extind şi confluează putând evolua spre intoxicaţia cu uree furajeră. În asemenea situaţie nu se propseudochistizare. duce methemoglobina şi simptomele diferă.

Lucerna face parte din categoria plantelor acumulatoare de Leziunile macroscopice ale intoxicaţiei cu lucernă sunt: cunitraţi. Plantele au o limită de reducţie a azotaţilor absorbiţi radicular loarea cafenie - ciocolație a sângelui (methemoglobinemie); musculadin solul fertilizat raţional sau excesiv. Metabolismul azotaţilor la nivetura de culoare roşie deschis sau roz-pală, exprimând în secţiune sânge lul părţilor aeriene ale plantelor în plină fază de vegetaţie este sub debrun-închis provenit din vase; epiteliul rumenal infiltrat; mucoasa pendenţa absorbţiei radiculare şi a factorilor externi. Tot ce încetineşte stomacală hiperemiată, uneori cu hemoragii şi focare de necroză; acest metabolism duce la acumularea azotaţilor în organismul vegetal. vezica urinară goală sau cu puţină urină; cord mărit, umplut excesiv cu În plante, azotaţii suferă reduceri succesive, catalizate de două sânge slab coagulat, cu hemoragii punctiforme; hemoragii pe mucoasa metaloflavo-enzime: o nitratreductază cu molibden şi nitritreductază traheei, cu zone brune, închise şi pete cenuşii-deschis; pulmonii concu fier şi cupru. gestionaţi sau hemoragici la suprafaţă şi pe secţiuni şi cu focare de Patogenitatea plantelor acumulatoare de nitraţi este complexă emfizem. (109, 173, 182, 186, 204, ) şi gravă, chiar şi pentru descendenţi, întrucât azotaţii şi azotiţii trec cu Leziunile microscopice nu sunt expuse în literatura de specialiuşurinţă bariera placentară. Pentru a-şi exercita potenţialul toxic, azotate consultată.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 36

Fig. 12.10

Fig. 12.9

La începutul lunii septembrie 2007, 15 vaci au fost găsite moarte pe o păşune din apropierea unei localităţi.

Simptomatologia generală a efectivului se caracteriza prin tulburări digestive, manifestate prin inapetenţă, încetarea rumegării şi printr-o gastroenterită tradusă prin colici şi diaree, în majoritatea cazurilor hemoragică. Morbiditatea a fost de 80-90% cu pierderi economice importante, deşi mortalitatea a fost mică, de numai 1,8% (15 animale moarte din efectivul de 820 taurine).

Cadavrele se găseau în număr mare pe păşune, oferind o privelişte sinistră, mai ales când intoxicaţia a avut loc în timpul păşunatului de noapte. Cadavrele erau uşor balonate (dilatarea rumenului prin gaze) şi aveau mucoasele aparente congestionate şi pichetate cu hemoragii; au fost constatate frecvent, prolabarea anusului, vulvei şi vaginului, exoftalmie, leziuni congestive grave subcutanate, hiperemie şi leziuni hemoragice de diferite dimensiuni în organele parenchimatoase, congestia şi edemul pulmonilor, sângele necoagulat asfixic.

Conform analizelor efectuate în DSVSA Iaşi, moartea animalelor s-a datorat consumului a două plante toxice, stânjenelul galben de baltă și rogozul, crescute luxuriant după ploi abundente care au survenit după o perioadă de secetă îndelungată.

Investigaţiile histopatologice au fost efectuate pe creierele prelevate de la trei taurine, selectate aleatoriu precum şi pe multiple fragmente recoltate din toate organele. Examenul microscopic a evidenţiat leziuni severe la nivelul cerebelului şi al trunchiului cerebral. În două cazuri, conformaţia cerebelului şi proporţia dintre substanţa cenuşie şi cea albă erau aparent normale, la a treia era vizibilă atrofia lamelelor cerebeloase prin topirea substanţei albe. În prima situaţie, leptomeningele apare uşor îngroşat prin hiperemie şi o infiltraţie limfogliocitară moderată (Fig.12.7). În cortexul cerebelos capilarele sunt marcate de microtromboze. În consecinţă, se găsesc microfocare hemoragice şi edem accentuat, mai proeminent în stratul celulelor Purkinje, în stratul granular şi în substanţa albă. Celulele Purkinje anoxiate se ratatinează devenind rotunjite, întunecate, rotunjite, cu expansiunile amputate şi nucleii în picnoză sau carioliză; fenomenele necrobiotice se termină prin topirea neuronilor, în locul cărora rămân spaţii goale, discontinuitatea creată în lanţul de celule repercutându-se asupra tonusului muscular, în coordonarea mişcărilor statice şi în executarea mişcărilor fine. Deteriorarea acestor neuroni complecşi prin anoxie este agravată de mobilizarea şi proliferarea celulelor gliale care realizează satelitoze, coroane şi rozete în jurul neuronilor degeneraţi, execută neuronofagia şi formează mici WWW.VETERINARUL.RO

noduli gliali (Fig. 12.8).În stratul granular sunt prezente microtromboze fibrinoleucocitare şi necrobioză difuză a neuronilor granulari care apar ca nişte umbre palide pe fondul rarefiat, edemaţiat şi spongios al stratului profund al cortexului cerebelos, unde rămân vizibili nucleii gliocitelor (în principal, oligodendrocite) (Fig. 12.9). În a doua situaţie, lamelele cerebeloase sunt subţiate; pe lângă degenerarea şi necroza celulelor Purkinje şi rarefierea stratului granular, se observă subţierea acestuia şi a substanţei albe centrale înlocuite de o masă lichefiată (leucomalacie cerebeloasă) (Fig. 12.8, Fig. 12.9). În trunchiul cerebral, leptomeningele este neuniform îngroşat datorită dilataţiilor varicoase ale vaselor, substanţa albă adiacentă este edemaţiată, cu aspect spongios. În profunzime se constată hiperemie şi edem perivascular şi multe capilare deformate de microtrombi fibrinoleucocitari.

La nivelul nucleilor nervoşi bulbopontini şi mezencefalici se observă edemul pericelular (Fig. 12.11), neuronii prezentând variate grade de alteraţie nucleocitoplasmatică. Unii sunt mari, hipertrofiaţi, cu zone de cromatoliză centrală şi periferică, cu incluziuni fine granulare în citoplasmă şi carioliză. În alte zone predomină aspectele ce sugerează suferinţa celulară cronică: zbârcirea prin deshidratarea citoplasmei şi nucleilor, contururi neregulate, prelungiri neuniforme şi/sau amputate, conţinut citoplasmatic bazofil, picnoze şi cariolize. Alţi neuroni au forme bizare şi nuclei centrali, excentrici (confundabili cu gemistocitele) sau mascaţi de incluziuni grunjoase sau crustoase conţinând probabil pigmenţi de uzură (Fig. 12.10, Fig. 12.11, Fig. 12.12, Fig. 12.13). Gliocitoza este difuză. (Fig. 12.11) În apecductul lui Silvius şi în jurul acestuia se găsesc mici focare de hemoragii diapedetice în asociere cu gliocitoză. Au fost observate şi zone de ramoliţie a substanţei nervoase cu distrugerea integrităţii epiteliului ependimar (Fig. 12.15) a cărui regenerare nu este posibilă.

Leziunile produse de intoxicaţia de durată cu Iris sp. şi Carex sp. au constat, deci, în degenerarea severă a cortexului cerebelos, alterarea neuronilor din nuclei bulbo-pontini, tulburări circulatorii cu edem toxic (pericelular intraneuropilic, perivascular) şi focare de leucomalacie cerebeloasă şi periapeductală, leziuni ce se corelează cu simptomatologia clinică dramatică şi cu evoluţia letală a bolii. În stabilirea diagnosticului se vor corobora anamneza, examenul clinic şi anatomopatologic cu rezultatele investigaţiilor de laborator, căci leziunile microscopice, deşi importante, nu sunt patognomice pentru acest tip de intoxicaţie vegetală.

Stânjenelul de baltă face parte din subclasa Liliidae, ordinul Liliales, familia Iridaceae. Din punct de vedere farmacologic, lilialele conţin alcaloizi ca veratrina, sabadina, jervina, protoveratrina, dioscorina, glicozizi (convalatoxina, scilarena), saponine (dioscina, peristifnina) şi substanţe tanante.

Iris pseudacorus (stânjenel de baltă) este o plantă perenă cu tulpină aeriană de 70-150 cm. Crește în locuri mlăştinoase, pe lângă ape lin curgătoare. Planta este toxică pentru animale, atât în stare verde, cât şi uscată. Principiul activ este iridina, socotită o substanţă chimică cu proprietăţi glucozidice, cu acţiune asemănătoare digitalei, însă în acest caz proprietatea iritantă şi purgativă predomină faţă de tulburările circulatorii.

Rogozul (Carex L.) face parte din familia Cyperaceae, plante cianogene, frecvente în terenurile cu exces de umiditate, sporadic şi pe alte terenuri. Toxicitatea acidului cianhidric poate fi mult favorizată şi de prezenţa altor plante toxice.

dr. Șefania MERTICARU ANDERCO MEDIC VETERINAR SPECIALIST

L.S.V.J. IAȘI

PAGINA 37

Fig. 12.8

2. INTOXICAŢIA CU ROGOZ ŞI STÂNJENEL DE BALTĂ GALBEN LA VACĂ

Fig. 12.7

NO:6 ANUL II 2010

VETERINARUL HOT NO:6 ANUL II 2010

Radiațiile LASER Utilizarea radiațiilor LASER în dermatologie, generalități și studiu de caz Ştiinţele medicale: alopatie sau bioterapie În ultimul deceniu am constatat apariţia uneia dintre cele mai mari controverse în ceea ce priveşte standardizarea, clasificarea şi eficienţa terapiilor medicale. Pe de o parte se află curentul contemporan tradiţionalist al medicilor alopaţi şi al terapiilor cu produse medicale de sinteză, în antiteză doctrinară cu ceea ce s-a numit până acum medicina alternativă ce cuprinde tot ceea ce înseamnă naturopatie, bioterapie, homeopatie şi alte terapii complementare.

Dintr-un punct de vedere personal consider că nici una dintre extreme nu trebuie îmbrăţişată de o manieră ortodoxă astfel că, avântul recomandărilor nonalopate a luat amploare tocmai dintr-o viziune progresistă şi uneori avangardistă a terapeuţilor alopaţi care căutau alternativa în situaţii care păreau fără ieşire. Aceste căutări care şi-au găsit şi răspunsuri neconvenţionale converg în ceea ce multă lume numeşte medicina alternativă. Întrebarea care se ridică este în cât timp eticheta de ‘alternativă’ se va schimba şi va ridica această ramură medicală cel puţin la acelaşi rang cu cea a chimiosintezei, şi dacă nu cumva chiar alopatia va ajunge în viitor a se numi ‘alternativă’.

Fototerapia cu LASER În cadrul terapiilor neconvenţionale fototerapia îşi are locul ei bine stabilit, ramură în care se distinge fără tăgadă utilizarea laserului.

Această amplificare stimulată a fotonilor se împarte sumar în utilizarea chirurgicală, spectaculoasă, a laserbisturiului şi terapia cu radiaţia laser de mică intensitate (Low Level Laser Therapy - LLLT).

Grupul de lasere ale căror putere şi modalitate de emisie nu ating niveluri distructive asupra ţesuturilor vii sunt laserele atermice sau soft-lasere. După absorbţia acestui tip de radiaţie, la suprafaţa pielii se produc o serie de efecte biochimice şi bioenergetice care duc, în principal, la stimularea microcirculaţiei şi a troficităţii locale. Mai bună irigare superficială precum şi interacţiunea acestei radiaţii laser cu terminaţiile nervoase influenţează şi modulează transmiterea stimulilor nociceptivi din periferie.

Efectele obţinute depind de tipul structurii celulare iradiate şi îmbracă forme WWW.VETERINARUL.RO

în dermatologie

variate: efecte analgezice, efecte antiinflamatorii, epitelizări rapide, accelerarea formării calusului osos etc. La nivelul celulelor şi ţesuturilor, aceste efecte sunt datorate modificărilor potenţialului de repaus al membranelor, îmbunătăţirii sistemului trofic şi metabolismului celular, accelerării sintezei colagenului, îmbunătăţirii activităţii osteoblastelor, vasodilatării etc. În afară de acţiunea primară asupra ciclului metabolic al mitocondriilor, sunt provocate şi alte mecanisme elementare de stimulare şi regenerare celulară, precum : creşterea sintezei ADP/ATP până la 400%, ameliorarea respiraţiei celulare prin creşterea citocromoxidazelor, stimularea formării de anticorpi, a acţiunii antibacteriene, inhibarea inflamaţiei, activarea celulelor imunocompetente, efecte antalgice prin modificarea pragului nociceptorilor şi reducerea transudaţiei plăgilor, amplificarea neovascularizaţiei şi creşterea stabilităţii ţesuturilor.

Bolile ce pot beneficia de terapia laserelor atermice pot fi împărţite în două clase principale: boli ce necesită o biostimulare regenerativă: plăgile, aftele, herpesul, osteitele, inflamaţiile acute şi cronice şi în al doilea rând boli ce au nevoie de o neurostimulare, categorie ce rezidă în laser - acupunctura: algii, distrofii, spasme musculare etc.

La nivelul epiteliilor de acoperire radiaţia de intensitate joasă interacţionează cu celulele producând o fotostimulare atât la nivelul subcelular, al organitelor celulare, cât şi la nivel celular, intercelular şi tisular. La nivelul organitelor celulare are cea mai mare influenţă asupra celor implicate direct în energetica celulară, adică asupra mitocondriilor şi citocromilor. Indiferent de nivelul biologic la care ne referim ca ţintă terapeutică, trebuie amintit faptul că sub influenţa radiaţiei laser se produce o intensificare bioenergetică datorată fotonilor și a energiei amplificate şi stimulate a acestora.

Cel mai important lucru ce trebuie stabilit în fototerapia cu laser este doza administrată, doză ce trebuie să ţină cont de foarte mulţi factori, atât legaţi de ţesutul ţintă cât şi influenţaţi de caracteristicile aparatului de emisie a radiţiei. Dintre aceştia enumerăm consistenţa, densitatea, tipul histologic al mediilor care trebuie traversate de radiaţia laser și al mediului ţintă, tipul fasciculului de laser (mono sau polifasciculat), spectrul luminos în

care lucrează aparatul ce emite radiaţia, tipul radiaţiei (continuă sau pulsatilă). De asemenea, foarte important în stabilirea protocolului terapeutic sunt unităţile fizice cu care lucrează medicul terapeut, fie că ele sunt jouli, waţi sau herţi.

Refacerea cvasitotală a țesutului palmar în 21 de zile În partea aplicată a articolului voi prezenta interacţiunea radiaţiei laser cu ţesuturile moi ale pernuţelor câinilor și a celor subadiacente. În data de 16 iunie 2010 s-a prezentat la clinică pacientul Flaps, un metis de Cocker cu Caniche, mascul, în vârstă de 4 ani, cu o plagă atonă la nivelul pernuţei principale a membrului anterior drept. De fapt nu mai exista absolut deloc ţesut specific şi întreaga zonă era o plagă sângerândă, fără tendinţă de cicatrizare, întreţinută permanent de comportamentul câinelui şi de continua alergare a acestuia pe o suprafaţă sclivisită din curtea unde trăieşte. Din nefericire nu am avut inspiraţia de a-i face o poză în prima zi de începere a terapiei, însă pe toate cele 4 poze ulterioare se poate observa lesne suprafaţa pe care se întindea iniţial rana.

Problema a apărut în 2007 printr-o tăietură neobservată probabil la nivelul pernuţei degetului excentric. Evoluţia ulterioară a determinat amputaţia totală a falangelor II PAGINA 38

NO:6 ANUL II 2010 săgeata albă, urmată fiind în câteva luni de distrugerea totală a ţesutului cicatricial. În data de 16.06.2010 s-a început protocolul terapeutic cu laser al soluţiei de continuitate.

Pentru terapie s-a utilizat un aparat tip LLLT (Low Level Laser Therapy) cu diode laser cu emisie în domeniul roşu (650 - 670 nm) al spectrului luminos. S-a mai folosit de asemenea o sondă cu 7 fascicule laser convergente la aproximativ 30 cm de sondă, de câte 5 mW fiecare, în total însumând 35 mW. Radiaţia utilizată are un mod pulsatil.

Protocolul terapeutic stabilit şi dozele de iradiere aplicate au fost astfel: primele 7 şedinţe au fost efectuate zilnic consecutiv (între 16.06 şi 22.06), utilizându-se o frecvenţă de 9 Hz timp de 5 minute. La a doua şedinţă rana avea dimensiunile de 4 : 3 cm, aşa cum se poate vedea în fiecare poză, limitele iniţiale ale plăgii fiind mărginite grafic de săgeţile de culoare verde, în timp ce la a şaptea şedinţă plaga avea dimensiunile de 3 : 2 cm. După primele 7 şedinţe au urmat încă 5 dar cu o zi de pauză între şedinţe ( pe 24, 26, 28, 30 iunie şi 02 iulie), aparatul fiind setat la 7.5 Hz, o şedinţă durând tot 5 minute. În data de 26.06 dimensiunile plăgii erau de 2 : 2 cm, pe 30.06 erau de 2 : 1.5 cm iar în data de 06.07 erau de 1.5 : 0.5 cm.

Din data de 02.07 s-au mai stabilit câteva şedinţe de terapie cu laser dar la distanţă de 3 zile între şedinţe, aparatul fiind setat la 5 Hz frecvenţă timp de 5 minute. În tot timpul terapiei piciorul a fost ţinut bandajat.

Exemplele grafice au fost făcute în datele de 26.06, 28.06, 30.06 şi 06.07, cerândumi scuze pentru calitatea pozelor din datele de 28 şi 30 iunie. Săgeţile verzi precizează limitele iniţiale, din data de 16.06 ale leziunii iar marcajele roşii indică marginile plăgii din momentul în care a fost efectuată fiecare poză.

Se pot observa în evoluţia grafică şi cronologică progresele efectuate, reducerea semnificativă a dimensiunilor plăgii (comparaţi imaginea din 26.06 cu cea din 06.07), aspectul cicatricii rezultate la periferia leziunii, rapida vindecare a ulceraţiei marcate cu săgeata albă precum și troficizarea și dinamizarea plăgii aşa cum a fost exemplificat între marcajele de culoare albastră.

Bibliografie selectivă :

şi III ale respectivului deget împreună cu pernuţa respectivă în anul 2008, aşa cum se poate observa cel mai uşor în poza efectuată în 06.07.2010. Datorită amputaţiei şi a comportamentului câinelui care este foarte agitat şi aleargă în permanenţă pe ciment, pernuţa centrală a început să se erodeze astfel că în iarna anului 2008 a apărut prima zonă ulcerată a WWW.VETERINARUL.RO

1. Bartels, Kenneth E. - ‘Lasers in veterinary medicine - where have we been, and where are we going?’ - Vet Clin Sma# Anim 32, 2002, p. 495–515 2. Ionescu, Paul - ’Lasere. Aspecte biomedicale în medicina veterinară’ - Ed. Tehnică, Bucureşti, 1999 3. Peavy , George M. - ’ Lasers and laser–tissue interaction’ - Vet Clin Sma# Anim 32, 2002, p. 517–534

pernuţei, zonă ce se poate vedea lesne şi în poze, indicată de săgeata de culoare albă. În primăvara anului 2009 pernuţa era distrusă complet începându-se primele eforturi terapeutice. Rana s-a vindecat în 4 luni cu Ad- dr. Ionuț CIUPERCĂ vantan, piciorul fiind în permanenţă bandajat tel: 0723390300 şi câinele purtând un guler de protecţie. După vindecare piciorul a fost lăsat liber de bandaj, VETCENTER reapărând imediat ulceraţia marcată în poze cu OTOPENI

PAGINA 39

PRACTICIENI VETERINARI NO:6 ANUL II 2010

Dragi colegi, aș dori să vă împărtășesc câteva informații, care în activitatea curentă a unui cabinet veterinar generalist, ar putea fi foarte utile. Nu sunt lucruri spectaculoase, poate mulți dintre voi le știu și le aplică, dar pentru mine au fost foarte folositoare. În primul rând, vreau să mulțumesc doctorilor Craig Griffin și Wayne Rozenkrantz, doi iluștri dermatologi și oameni deosebiți, care sunt principalii autori ai ideilor pe care le voi expune în continuare.

) Afecțiunile pielii și ale urechilor sunt probleme foarte frecvent întâlnite în cabinet și adesea, din păcate, pot deveni cronice sau recurente. O anamneză foarte amănunțită, un examen clinic general, o examinare dermatologică însoțită de examinarea citologică și raclatul cutanat sunt un minimum de informații necesare unei consultații dermatologice corespunzătoare. ) În consultația dermatologică trebuie să avem în vedere următoarele elemente: Să determinăm dacă problema este acută sau cronică, iar dacă este acută

Consultația Dermatologică

să gestionăm principalul factor etiologic; ) Să fim pozitivi în relația cu clientul, să îl convingem că problema cu care a venit, chiar dacă nu poate fi vindecată, uneori, poate fi ținută sub control; ) Stabilirea unui prognostic, cât mai realist, și explicarea lui cât mai pe înțelesul clientului (o mică ședință de educare a clientului); ) Determinarea leziunilor prezente și a caracteristicilor acestora; ) Eliminarea lucrurilor simple, celelalte vor fi gestionate pe parcursul evaluărilor ulterioare ale afecțiunii;

) Cazurile cronice sau recurente vor avea nevoie de o a doua sau a treia vizită, iar abordarea problemei principale poate fi realizată la aceste întâlniri ulterioare.

Pruritul ) Una dintre problemele cu care ne confruntăm în dermatologie este PURITUL. Câți nu am auzit expresia “Domnule doctor animaluțul meu se scarpină. Ce putem face?”. De aceea, este important să știm principalele cauze ale pruritului, prezente în tabel.

) Majoritatea cazurilor vor prezenta una sau mai multe, din leziunile de mai sus. Este frecvent chiar să prezinte mai multe cauze primare, iar etiologia secundară poate fi multiplă și variabilă. Cea mai bună gestionare a cazului necesită recunoașterea cauzei primare, etiologiei secundare și factorului modulator. Trebuie menționat faptul că în cazurile cronice acești factori se pot interschimba în timp. ) Este foarte important ca la prima consultație dermatologică să fie depistate și eliminate entitățile patologice simple, de bază, accentuate în tabel. Dacă acestea sunt eliminate, iar câinele nu mai este pruritic, înseamnă că am diagnosticat/tratat fie o alergie la pureci, o râie sau o infecție cutanată consecutiv unei cauze primare nepruriginoase.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 40

NO:6 ANUL II 2010

ceruminoase sunt leziuni care trebuie evaluate pentru diagnosticarea creșterii exagerate a bacteriilor patogene de pe piele (bacterial overgrowth), piodermitei și Malasseziei. ) Tehnica folosită în obținerea probelor este aplicarea directă a lamei pe leziune. Presiunea ușoară aplicată lamei și frecarea locului lezionat se face pentru a realiza transferul materialului de la suprafața leziunii pe lamă. Unele zone, cum ar fi cutele ghearelor, canalul auricular și spațiile interdigitale sunt mai dificile, motiv pentru care din aceste zone materialul pentru probe se recoltează fie cu vârful bisturiului sau cu un vârf ascuțit al unui bețișor de lemn. ) Papulele, leziunile foliculare, comedoamele, trebuie să fie raclate pentru a exclude demodexul.

Problemele acute ) Principalul scop este să aflăm rapid care este nemulțumirea majoră a clientului și să identificăm problemele de bază. Aceasta înseamnă efectuarea examenului citologic, raclatului cutanat, depistarea tuturor paraziților, iar în cazul în care este necesar, efectuarea de culturi pentru dermatofiți.

Dacă schema terapeutică permite și nemulțumirea clientului vis-à-vis de prurit este mare atunci se poate administra un glucocorticoid cu acțiune scurtă. Este important să se trateze infecțiile, toate afecțiunile parazitare prezente și micozele, în funcție de rezultatul la testul de dermatofiți.

Asigurați-vă că ați explicat clientului că toate problemele cronice încep ca o afecțiune acută.

Probleme cronice ) Majoritatea problemelor cronice și recurente ale pielii nu vor putea fi diagnosticate și controlate doar într-o singură consultație. În majoritatea cazurilor animalul are mai mult de o singură afecțiune sau necesită teste care sunt mari consumatoare de timp, terapie de lungă durată și monitorizări periodice. Datorită vastității subiectului aceste probleme vor fi discutate într-un articol ulterior.

WWW.VETERINARUL.RO

Stabilirea prognosticului și educarea clientului ) Afecțiunile puriginoase cronice, de cele mai multe ori, sunt probleme care vor fi gestionate de-a lungul întregii vieți a animalului. Proprietarii trebuie să fie bine informați și să realizeze că trebuie să formați o echipă, deoarece adesea va trebui să schimbați protocolul de examinare sau tratament, iar informațiile, oricât de neînsemnate ar părea, trebuie să circule în și din ambele direcții.

Anamneza este foarte importantă dar poate fi subiectivă și depinde de observațiile proprietarului și de abilitatea clinicianului de a chestiona și instrui proprietarul. Instruirea proprietarului în a observa și a nota cât mai detaliat toate modificările care apar este o metodă excelentă de a obține informații utile consultației dermatologice. Scopul anamnezei este de a afla ce observă proprietarul nu ceea ce cred ei că este rău.

Determinarea leziunilor prezente ) În cazul leziunilor prezente trebuie determinat, în primul rând, tipul acestor leziuni. Dacă pruritul este prezent, orice modificare care sugerează cauzele secundare trebuie identificate corect, prin examen citologic și raclat cutanat. ) Papulele, pustulele, crustele, colerete epidermale, plăcile lichenificate și plăcile eritematoase seboreice

) Caracteristicile leziunilor și localizarea leziunilor sunt utile în determinarea cauzei primare a pruritului. După cum bine știm, purecii sau alergia la pureci afectează, în special, zona dorsolombară, cu leziuni de automutilare, cu sau fără piodermită.

Râia sarcoptică afectează, preponderent, abdomenul, extremitățile, coatele și marginile urechilor. Reflexul pozitiv pino-pedal este frecvent întâlnit în râia sarcoptică. Raclatul cutanat negativ în râia sarcoptică nu exclude afecțiunea, de aceea, în multe țări se practică testul serologic.

Eliminarea lucrurilor simple ) De-a lungul primei consultații dermatologice și bazându-ne pe cele prezentate anterior, vor fi discutate și gestionate doar problemele identificate cu testele simple sau ușor de exclus, adică: purecii, alergia la purecii, piodermitele, râia demodectică, râia sarcoptică și creșterea exagerată a bacteriilor patogene.

Cu speranța că aceste informații vă sunt utile, ne revedem în curând cu noi informații din domeniul vast al dermatologiei.

dr. Robert Popa CORIOLAN

C.M.V.I.

PAGINA 41

VETERINARUL FERMA NO:6 ANUL II 2010

Eimeriozele Păsărilor

E

IMERIOZELE (coccidiozele) sunt boli date de mai multe specii ale genului Eimeria, care afectează mamiferele, păsările şi peştii, evoluând cu forme clinice grave la tineret şi subclinic, inaparent la adulte. Sunt frecvente la galinacee, mai ales la puii de carne, apoi la curcă, bibilică, fazan, păun, gâscă, raţă, porumbei şi alte păsări. Eimeriile manifestă o strictă specificitate faţă de gazde, localizându-se de preferinţă în anumite segmente ale intestinului, cu gravitatea cea mai mare la nivel cecal. ! În ciclul vital al coccidiilor din genul Eimeria se cunosc două faze: cea vegetativă, când are loc înmulţirea asexuată, în mai multe stadii şi se petrece în celulele epiteliului intestinal distrugându-l, precum şi faza sexuată, din care rezultă oochistul ce va fi eliminat în mediul exterior odată cu fecalele. Aici oochistul devine matur cu capacitate de infestare, după un anumit număr de ore, în funcţie de temperatură şi umiditate.

Contaminarea are loc pe cale orală, prin ingerarea oochiştilor odată cu apă şi furajele. Păsările bolnave şi cele care au trecut prin boală sunt purtătoare şi elimină oochiştii care se menţin în adăposturile neigienizate timp îndelungat. Menţinerea şi transmiterea bolii sunt favorizate de anumiţi vectori, cum sunt şoarecii, şobolanii şi câinii. Umezeală şi curenţii de aer rece contribuie direct la apariţia şi menţinerea coccidiozei.

musculatură. În formă subacută, leziunile sunt mai discrete apărând emacierea maselor musculare şi devierea carenei sternale.

$

Diagnosticul bolii se stabileşte clinic şi anatomopatologic şi se confirmă prin analize de laborator. $

Profilaxia se realizează prin metode de dezinfecție severă, asigurarea unui microclimat corespunzător, fără umezeală şi curenţi de aer, o alimentaţie echilibrată completată cu vitamine ca VITAMINA AD3E, COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL şi VITA B COMPLEX, BIOVIT PLUS (comprimate), precum şi deratizări cu momeli rodenticide ca BRODITOP, RATIKILL D, RATITOX F şi RODEXIT B. Se recomandă, de asemenea, ca tineretul aviar să nu coabiteze cu găinile adulte, purtătoare de coccidii. Protejarea puilor faţă de Eimerioza se face şi prin vaccinare cu vaccinuri anticoccidiene. $

Tratamentul se realizează cu substanţe anticoccidiene ca AMPROLIUM 20%, SULFACOCCIROM comprimate şi soluţie buvabilă asociată cu VITAMINA K3, GALIPROTECT C, iar pentru păsările de companie şi ornament şi cu OXIFURAN şi ENTEROGUARD comprimate. Terapia medicamentoasă trebuie completată cu o terapie simptomatică cu rehidratante ca PERFUZOLUL şi vitamine.

!

Clinic , în formă acută a bolii, caracteristică puilor de găină de 10-25 zile, apare diareea albă, care devine sangvinolentă, iar ca o consecinţă puii slăbesc rapid, stau abătuţi, au penele zburlite; mortalitatea poate ajunge până la 60-70%. !

Forma subacută , mai frecventă la tineretul de 45-60 de zile, semnele clinice sunt mai şterse cu evoluţie benignă de 3-4 săptămâni, cu mortalităţi de 20-25% din efectiv. !

Forma cronică se întâlneşte la păsările care au depăşit vârsta de 3 luni, cu semne clinice aproape nesesizabile, dar păsările ramân slabe datorită malabsorbţiei intestinale, determinată de leziunile provocate de parazit. Caracterul leziunilor este dependent de formă clinică, localizarea şi tipul coccidiilor. La cadavrele de galinacee, în formă acută se constată hemoragii în cecumuri (tiflita hemoragică), în intestine, infiltraţie gelatinoasă în ţesutul conjunctiv şi WWW.VETERINARUL.RO

Dr.Ph.D. Viorica CHIURCIU

ROMVAC COMPANY SA PAGINA 42

VETERINARUL MANAGEMENT NO:6 ANUL II 2010

A

tunci când cineva trece de la situaţia de medic veterinar angajat la cea de proprietar al unui cabinet sau a unei clinici veterinare, are loc o modificare importantă cu implicaţii pe care cei mai mulţi refuză să o accepte. În timp ce angajatul veterinar îşi concentrează atenţia asupra satisfacerii necesităţilor pacienţilor şi ale stăpânilor acestora, obligaţiile unui proprietar al unei firme veterinare sunt cu mult mai mari.

Omul de afaceri are responsabilităţi etice, legale şi profesionale adiţionale: faţă de ceilalţi acţionari (dacă există), faţă de furnizorii comerciali, faţă de stat şi faţă de angajaţii săi. În multe firme mari, proprietatea afacerii este despărţită de administrare. Proprietarul unei clinici veterinare nu este obligat să fie şi administrator, însă este obligat să se asigure că o persoană îi administrează firma. Există diferite modele şi soluţii pentru problema administrării clinicii veterinare și voi încerca de-a lungul mai multor articole și prelegeri susținute în cadrul simpozioanelor și Congresului AMVAC 2010 și în cuprinsul acestei reviste, să aduc în fața dumneavoastră câteva soluții aplicabile în activitatea noastră.

Este nevoie de management în firmele care au ca obiect de activitate activiățile veterinare?

Multe clinici veterinare sunt firme de dimensiuni mici sau medii care nu-şi pot permite angajarea profesioniştilor foarte calificaţi. Dar, administrarea acestor firme

nu este un lucru uşor: trebuie motivată şi supravegheată o echipă de oameni, trebuie oferite servicii de calitate clienţilor, e nevoie de o comunicare eficientă în cadrul firmei şi în afara ei, trebuie să existe un control bun al inventariilor...

Lista este interminabilă şi uneori copleşitoare. Marii majorităţi a proprietarilor acestor clinici veterinare, pentru a face problema şi mai dificilă, nu li s-au predat cursuri de management în timp ce urmau studiile în facultăţile de medicină veterinară. Şi, în plus, este evident că vocaţia lor nu este de a administra o firmă, ci de a practica medicina veterinară. Adică, mulţi veterinari ajung la management mai mult din obligaţie decât din convingere. În timp ce eficacitatea unui

Relaţii cu clienţii 15-20%.

Activitate clinică 15-20% Antrenarea, motivarea, supravegherea, evaluarea echipei sale (veterinare şi neveterinare): restul timpului, adică 35-55%.

Dacă proprietarul centrului nu se simte capabil sau îi lipseşte motivarea necesară pentru a-şi dedica o parte importantă din timpul său conducerii oamenilor, atunci obligaţia sa în calitate de proprietar este de a delega această responsabilitate unui manager profesionist.

Rezumând seria de articole și seminarii care urmează să se ocupe de multe dintre aspectele legate de managementul clinicii veterinare aș spune că: Există diverse formule pentru a administra clinica: implicarea parţială sau totală a unuia dintre asociaţi; promovarea internă a unei persoane de încredere, recrutarea unui profesionist extern. Cea mai bună soluţie va depinde de mărimea centrului şi de momentul de dezvoltare în care se găseşte.

A petrece multe ore lucrând la clinică nu înseamnă a o administra. Sarcinile de administrare cer o dăruire şi competenţe specifice. Dacă proprietarul centrului nu doreşte sau nu poate să o administreze, obligaţia sa este aceea de a angaja pe cineva să o facă.

Trebuie învăţat să fie aleasă şi analizată informaţia cea mai importantă. Indicatoriicheie de gestiune şi rapoartele de conducere sunt două mijloace care, bine utilizate, vor ajuta centrul veterinar să controleze mai bine starea firmei.

Cifrele nu sunt responsabile de succesul unei firme, dar persoanele, da. Există nişte reguli de bază ale jocului pe care trebuie să le înţelegem şi să le respectăm dacă dorim să conducem cu succes o echipă.

Diferența între a fi medic veterinar și a conduce un cabinet sau o clinică veterinar poate fi evaluată prin ceea ce face, eficacitatea managerului este evaluată prin ceea ce face să funcţioneze. Un director sau un manager bun trebuie să planifice, să organizeze, să conducă şi să supravegheze utilizarea resurselor umane şi a materialelor centrului veterinar pentru ca acesta să îşi atingă obiectivele.

Aceasta înseamnă că trebuie să dedice timp şi angajament pentru a-şi conduce echipa sa de personal. După mine, directorul unui centru veterinar ar trebui să îşi împartă timpul aproximativ în felul următor: Sarcini administrative 10-15 %.

Administrare comercială 5-10%.

Despre aceste probleme și despre multe alte noțiuni legate de managementul clinicilor veterinare vom discuta în următoarele numere ale revistei și în cadrul seminariilor pe care le voi susține în perioada următoare.

dr. Cristi MĂTURĂ BUCUREȘTI

CLINICA DI-VET WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 43

VETERINARUL LEGISLAȚIE NO:6 ANUL II 2010

Ordin sau Lege

A

pariţia Ordinului nr. 40 din 29.04.2010 privind aprobarea Normei sanitar- veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor a ridicat multe semne de întrebare cum ar fi: „cine a fost primul, oul sau găina”. În preambulul acestui Ordin se face referire clară la faptul că Legea nr.25/2003 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la acţiunile susmenţionate au fost abrogate de acest ordin, fapt ce ne determină să ne punem întrebarea legitimă dacă prevederile unei legi pot fi modificate sau anulate de un Ordin al Preşedintelui Autorităţii Naţional Sanitar- Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Mai mult decât atât, acest Ordin a fost emis în baza referatului 1066/29.04.2010 întocmit de Direcţia Generală Sanitar - Veterinară din Agenţia Naţională sanitar - veterinară fără consultarea Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Veterinari din România aşa cum prevede Legea nr.

160/1999 la art.9 al.1 lit. a. !

Considerăm că prin elaborarea acestui Ordin se aduc grave prejudicii materiale şi morale profesiei de medic veterinar de liberă practică.

!

Facem referire în special la art.34 lit. q din Ordinul 40/29.04.2010, care arată „DSVSA alocă proprietarilor unităţilor şi mijlocitorilor de afaceri cu animale seriile ce vor fi utilizate de aceştia la tipărirea documentelor de mişcare

WWW.VETERINARUL.RO

prevăzute în anexa nr.

8. Această anexă se întocmeşte ca „Document de mişcare animale vii” care prevede la secţiunea A ”Declar pe propria răspundere că animalele înscrise în tabelul de mai sus provin dintr-o exploataţie fără restricţii sanitarveterinare, nu prezintă semne de boală şi au fost identificate în conformitate cu prevederile legale… semnătura deţinătorului”. !

Considerăm că această declaraţie care face referire clară la activitatea sanitar veterinară şi la faptul că animalele nu prezintă semne de boală contravine legii 160/30 iulie 1998 şi aduce grave lezări ale atribuţiunilor medicilor veterinari de liberă practică. Ne întrebăm dacă membrii Direcţiei Generale Sanitar - Veterinare din Agenţia Naţională SanitarVeterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care au întocmit acel referat ruşinos cu nr.

1066/29.04.2010, mai pot fi consideraţi colegi de breaslă şi dacă mai sunt pe funcţii la ora actuală. !

Cine poate certifica şi atesta, starea de sănătate a animalelor dintr-o exploataţie şi restricţiile sanitar veterinare care vizează exploataţia respectivă în afara medicului veterinar ? Cu siguranţă acesta nu poate fi proprietarul sau mijlocitorii de afaceri cu animale. !

Prin preluare acestei declaraţii într-un document de

mişcare a animalelor, practic se urmăreşte deprofesionalizarea medicului veterinar. Oare până când medicii veterinari vor fi conduşi, în democraţia de tip românească, de către aşa zişi colegi care ori nu cunosc realităţile profesiei, ori sunt rău intenţionaţi sau au interese ascunse. !

Ne întrebăm ce trebuie să facă medicii veterinari şi membrii Colegiului pentru a-şi impune conducători din rândurile lor şi nu conducători numiţi pe criterii politice, inclusiv conducători de alte profesii decât cea de medic veterinar. !

Cred că majoritatea medicilor veterinari cunosc posibilităţile de rezolvare a actualei crize de identitate a profesiei, dar asta presupune să avem UNITATE, CURAJ, VOINȚĂ şi PUTERE DE LUPTĂ.

dr. Florian GOLDIȘ VICEPREȘEDINTE

P.M.V.P.R.

PAGINA 44

P. M. V. P. R. NO:6 ANUL II 2010

Veriga Lipsă !

Orice profesie liberală, pentru a prospera, trebuie să fie susţinută din punct de vedere economic, ştiinţific, profesional. ! În ceea ce priveşte medicina veterinară, lucrurile sunt bine conduse sub aspect profesional de către Colegiul Medicilor Veterinari din România, iar în plan ştiinţific de către Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România, Asociaţia Medicilor Veterinari pentru Animale de Companie, Asociaţia Română de Buiatrie, etc. !

Partea economică însă, a lăsat şi lasă în continuare de dorit. Poate şi de aceea, la ora actuală suntem singura profesie liberală care plăteşte TVA pentru serviciile acordate! Poate tot de aceea, medicamentul de uz veterinar, în loc să constituie o exclusivitate a medicului veterinar (ca şi hrana dietetică de altfel), este comercializat de multe ori pe căi şi de

Cei care dansau erau considerați nebuni de cei care nu puteau auzi Vreau să încep cu o precizare: sunt medic veterinar la Halmasd, în Șimleul Silvaniei doar locuiesc împreună cu soția și fiicele mele Dalia și Aida și asta îmi ocupă tot timpul liber!

Deci după semnarea protocolului cu AMVAC s-a trecut la organizarea congresului împreună cu Bogdan, Ionel am ajuns de joi seara la Voineasa. Vă spun cinstit că aveam emoții foarte mari de felul în care se va desfășura congresul și mă refer aici la reprezentarea din teritoriu, la invitați, la cât de mulțumiți vor fi participanți de mesajele transmise de patronat. Totul a fost ok.

Conf. univ. dr. Traian Leau a descris foarte frumos desfășurarea acestui congres. Dar despre ce nu s-a scris? Despre discuțiile avute pe holuri, la masă, la cafea. Am auzit discuțiile pe care le purtau colegi mei din Hunedoara, Arad, Caraș-Severin, Cluj, Sibiu, Iași, Bistrița, Vaslui, Brașov, Harghita, Brăila, București, ce mai, din toate județele WWW.VETERINARUL.RO

către persoane care nu au nimic în comun cu profesia noastră ! În acest context, consider mai mult decât oportună înfiinţarea Patronatului Medicilor Veterinari Privaţi din România, structură care va avea ca rol esenţial protejarea cabinetelor şi clinicilor veterinare de concurenţa neloială. De asemenea, PMVPR va trebui să devină partenerul de dialog în raport cu anumite instituţii ale statului, să impulsioneze apariţia sau modificarea unor texte legislative care să apere interesele medicilor veterinari de liberă practică. !

Nu pot decât să-mi exprim speranţa, la început de drum, că PMVPR va deveni ceea ce trebuie să fie : veriga lipsă pentru ca profesia noastră să-şi recapete statutul social şi economic pe care îl merită !

Conf.dr. Alexandru DIACONESCU

Începuturi…

mari. Vai Doamne, ce bine Nu este corect să lași totul pe spatele unor suntem reprezentați! Și colegi dar beneficiul să fie pentru toți. Nu atunci te miri de interesul este rușinos? Se mai vorbea de colegi care ANSVA față de acest congres reprezentat la făcând parte din alte foruri precum CMV, cel mai înalt nivel de președintele ZLOASOCIAȚIE, nu consideră necesară TEA. Dar să revenim la discuții. Toate erau înființarea unui Patronat deoarece, cred eu concentrate pe viitorul profesiei de medic sunt influențați de persoane care doresc veterinar. Uni erau optimiști, alții mai decizia numai de partea lor. În titlu am spus rezervați dar toți erau convinși de necesică cei care dansau erau considerați nebuni tatea patronatului, deoarece mulți aveau de cei care nu puteau auzi muzica. Rolul îndoieli că CMV îi va putea reprezenta efinostru al membrilor patronatului prin cient, deoarece multe colegi județene sunt proiecte, comunicare și mai ales conduse de medici veterinar de stat care nu transparență, este să putem să îi convingem au puterea să ridice piatra la stăpân. Același pe toți să asculte muzica și să devenim O lucru spuneau și de colegi privați cărora le Profesie, O Viziune, O Voce. Este în benefiera teamă să se înscrie în Patronat deoarece ciul tuturor . vor avea probleme, de colegi care așteaptă ȘI CE FRUMOS ESTE SĂ DANSEZI! ca Patronatul să îi reprezinte iar ei să stea ascunși și să beneficieze de munca acestuia neștiind că în această lume totul costă și prin neplata cotizației (de altfel simbolică) dr. Dacian VÎLCELEAN nu se poate face nimic. Cotizația la un for VICEPREȘEDINTE care te reprezintă este esențială pentru buna desfășurare a proiectelor, punerea în P.M.V.P.R. practică a ideilor și a reprezentării la diferite niveluri a membrilor patronatului.

PAGINA 45

VETERINARI DE NO:6 ANUL II 2010

Doctor de cai -

Profesie din pasiunea pentru ecvine dere dar și cu încredere, pe cont propriu, în practică însoțită de investiții în scule și aparatură, evident participând în continuare la seminarii și congrese.

V.: Sunteți cunoscut ca fiind medicul veterinar al cailor utilizați la producții cinematografice. Este dificil să pregătești caii pentru filmări?

D.P.: Și eu tratez cai de film, chiar am filmat un spot publicitar călare pe un Andalus, dar nu sunt eu cel mai în măsură să vorbesc despre filmări cu cai pentru că cea mai mare experiență in domeniu si cel mai solicitat medic de cai pentru filme este Dr. Vadim Vargolici.

V.: Ce afecțiuni apar cel mai ,ecvent la astfel de cai?

D.P.: Afecțiuni frecvente...Da... ar fi cele pulmonare vara în special cauzate de transportul pe distanțe lungi și cazarea în boxe improvizate, afecțiuni ale membrelor în special de la bulet în jos și să nu uităm și miopatiile. Problemele medicale apar când se filmează cu cai mulți pentru că astfel de cai special antrenați sunt puțini la noi și atunci se apelează la cai debutanți sau mai puțin pregătiți fizic și fără antrenament de specialitate. Știu un caz când a murit un cal la filmări exclusiv din cauza proprietarului.

V.: Cum ați ajuns să aveți o astfel de specializare și dacă aveți cursuri urmate, unde ați făcut aceste cursuri?

Practică profesia de medic veterinar din 1999, dar a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară Spiru Haret în 2001. La 33 de ani, doctorul Dragoș Petrache se laudă cu pasiunea pentru cai, pe care a moștenit-o de la bunicul său, fost proprietar de cai de trap pe vremea Hipodromului din București. El însuși este proprietar de cai din 1995, proprietarul unei clinici veterinare de animale mici și de cai din București și membru în SIVE, Societatea Italiană a Veterinarilor de Eqvine. Revista Veterinarul publică un interviu cu dr. Dragoș Petrache, în cadrul unei serii de interviuri ce doresc să prezinte povești de succes din domeniu.

D.P.: Iubesc caii de când mă știu și din facultate am insistat pe Patologia Cabalinelor. Am investit peste 1000 euro în cărți de specialitate, am participat la cursuri în programul de educare continuă pe cai în afara granițelor și voi continua să merg la astfel de seminarii. Eu nu mă consider încă specialist în cai, studiez și aprofundez în permanență; De multe ori chiar și după un caz tratat cu succes sau în timpul tratamentului citesc din literatura medicală eqvină.

V.:De câți ani practicați această profesie și care au fost din punctul

V: Sunteți medic veterinar specializat pe ecvine. Cât de dificil este să ai o asemenea specializare și să fii recunoscut ca profesionist în domeniu în România?

dvoastră de vedere cele mai dificile obstacole pe care a trebuit să le depășiti?

D.P.:Practic de 1o ani o meserie care este de fapt un" modus vivendi”. Am momente în care îi spun soției că îmi este dor să mai petrec câte o noapte în grajd alături de un cal suferind supervizând administrarea lichidelor intravenos( 30- 50 litri/cal).

D.P.: Să fii specializat pe medicina Cailor este în primul rând frumos și motivant și apoi dificil. Dacă te gândești la mulțumirea sufletească și profesională apoi, la cea materială este este mult mai constructiv și poți progresa. Dificil este uneori cu proprietarii.

V: Aveți un cabinet dotat ultramodern atât pentru cai cât și pentru animale mici. Cât de oportună vi se pare o astfel de investiție?

Momentul cel mai greu a fost cu câțiva ani în urmaă când cei de la DSV mi-au închis cabinetul pe motivul lipsei spațiului și a dotărilor nevoit fiind să mă angajez la o firmă, pe un salariu bun ce-i drept, pentru ca peste doi ani, după un împrumut la bancă, să renovez, să extind și să modernizez cabinetul în forma actuală.

Cu nădejde în DUMNEZEU și cu sacrificii am reușit!

D.P.:Da, așa este am un cabinet bine dotat în care am investit cât de mult am putut pentru că medicina necuvântătoarelor necesită multe investigații pentru a putea stabili un diagnostic cât mai exact și un prognostic pe măsură. Sincer, pentru cai, investițiile le-am făcut fără să aștept o recuperare a investiției. Pasiunea este prea mare.

V: Este profitabilă o astfel de specializare în România?

Dacă da, care sunt pașii pe care ar trebui să îi urmeze un medic veterinar care dorește să practice o astfel de specializare?

D.P.:Trebuie să fie profitabilă, eu nu știu mai mult de 10 medici de cabaline în România, dar investiția materială să se facă treptat și profesionist. Pentru un medic veterinar pașii de urmat sunt: practica doi ani pe lângă un medic veterinar specialist, investiție în cărți de medicină internă a calului, reproducție, chirurgie, stomatologie, nutriție și comportament, toate din vest, participare la seminarii de specialitate. Apoi, cu mult simț de răspunWWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 46

SUCCES NO:6 ANUL II 2010

Profesionalism și activism

V:Am discutat de-a lungul timpului cu mulți veterinari.

De foarte multe ori ai fost folosit ca și exemplu. Costy face așa…. sau Costy a spus….. sau am văzut la Costy…. Crezi că ești un etalon pentru medicina veterinară din România?

C.I.: Nu cred. Aș minți să spun că nu mi-aș dori, dar cred că e prea devreme să ne gândim la așa ceva. Faptul că mă cunosc foarte mulți colegi atât din București cât și din provincie e datorită firii mele deschise. Sunt un tip sociabil și destul de vorbăreț.

V: Ești un veterinar de succes incontestabil și apreciez în mod deosebit modestia ta, dar, ce este definitoriu pentru succesul tău?

C.I.: În ultimii 2-3 ani am participat împreună cu diferiți colegi la diverse simpozioane și congrese schimbând păreri, opinii, socializând iar cu unii dintre ei chiar am legat relații de prietenie.Cu ce pot să mă laud e că în acești ani am investit foarte mult în dotare, amenajare și nu în ultimul rând în latura profesională, a mea cât și a echipei mele.

Are un cabinet veterinar care ar stârni invidia oricărui medic veterinar din România și nu numai.

Secretul succesului la dr. Constantin Ifteme a fost munca asiduă, seriozitatea cu care și-a practicat meseria, perseverența și studiul neîntrerupt. Face profesia cu bucurie și reușește în ceea ce întreprinde datorită calităților sale. Un interviu mai puțin convențional cu dr. Constantin Ifteme.

suntem doar veterinari. Nu de puține ori la clinica mea am avut clienți spunându-mi C: ”Poți să-l trimiți pe băiatu’ să-mi facă injecția la mașină?” (referindu-se la un medic angajat al V: Ce înseamnă să fii veterinar de succes - ne așteptăm la o clinicii). Eu i-am răspuns că “băiatu’ “nu știe să facă injecții. Supărat, clientul a continuat: definiție văzută din perspectiva veterinarului de succes.

“Dar e îmbrăcat în halat!“ “Da dar “baiatu’“ are C.I.: Curajul. Pot să spun că e un dar de la Dumnezeu. Dar nu cred că doar curajul mi-a 6 ani de facultate și este medic și nu “băiatu’”. fost de ajuns ci și ambiția, perseverență, foarte V: Există elite în Medicina veterinară… și aici nu mă refer la cadrele didactice din universități care sunt considerate multă muncă și sacrificiu. “ Îmi plac provocările dar nu sporturile extreme!”. Am avut elite de facto….. Mă refer la elite care au muncit și a căror curaj întotdeauna. Dar și așa nu aș fi reușit fără merite le sunt recunoscute… Există, sunt cunoscute? ajutorul celor de lângă mine, aici pot mulțumi C.I.:Din păcate nu cred că putem vorbi de părinților, fraților, soției și nu în ultimul rând elite în medicina veterinară din România în echipei BLUE VETS. Anul acesta am fost în rândul practicienilor, ci de anumiți lideri de opinie care s-au remarcat pe plan profesional Franța la un simpozion organizat de Royal Canin, “Vet Business Forum” unde am urmărit sau managerial. Elitele din medicina veterinară discursul unor colegi din alte țări (Portugalia, din România, cred că o să apară în momentul Danemarca, Germania) despre povestea lor de în care or să existe și la noi acreditări pe competențe sau specializări. În momentul de față success. Impresionant! Dar pot să spun cu tărie: și eu am o poveste de success. Cine mă medicul veterinar trebuie să facă de toate și iar fi foarte greu să exceleze într-un anumit cunoaște cu adevărat vă poate confirma. domeniu. Dar totuși nu trebuie să uităm că în Veterinar de succes = muncă foarte multă + dedicație + perfecționare continuă + investiții afara țării avem colegi care, în urma studiilor V: Cum este perceput de către clienți un veterinar de succes făcute la diferite colegii europene sau ameri- au un comportament mai elitist sau vin ca la un demiurg cane au dobândit diverse specializări. Acum nu îmi vine în minte decât Dr. Camil Stoian, gata să separe apele între boală și sănătate?

Diplomate of the European Veterinary Dental C.I.: Există foarte puțini clienți care văd în College. noi medicii veterinari oameni dedicați V: Cum pot fi definiți primii cinci pași în viața de carierei. De ce? Pentru că nu am reușit să-i veterinar pentru a deveni unul de succes? facem să ne respecte. Respectul o să vină în momentul în care întreaga comunitate de co- C.I.:Cred că aceste sfaturi sunt pentru toți medicii veterinari : 1. Dragostea față de anilegi o să realizeze semnificația cuvântului male, 2. Dragostea față de profesie, 3. Munca, medic. Eu aș spune că în momentul de față

4.Sacrificiul, 5. Perseverența. Și nu în ultimul rând, un dram de noroc.

V: Succesul unui veterinar se poate defini în bani, clienți sau recunoașterea profesională de către con,ați, clienți?

C.I.:Ideal ar fi să poți atinge toate punctele dar cred că cel mai important lucru e să fii apreciat și recunoscut de către colegii de breaslă și apoi de către clienți.

V: Există responsabilități față de întreaga profesie sau un veterinar pentru a deveni unul de succes trebuie să se izoleze în turnul lui de fildeș si să practice ”vrăji ascunse” necunoscute neinițiatilor?

C.I.:Da, există. Fiecare avem o responsabilitate. Aici aș dori să împart medicii veterinari în două categorii: cadre universitare și medici practicanți. Pentru primii realizarea lor cea mai mare ar trebui să fie viitorii medici veterinari, iar pentru noi medicii veterinari practicieni responsabilitatea față de profesie ar fi continua pefecționare și împărtășirea din experiența profesională și altor colegi la diferite simpozioane, secțiunea comunicări științifice.

V: În ce se materializează sprijinul pentru noua generație de veterinari?

C.I.: Fac parte din această generație. Nu pot să spun că simt un sprijin din partea cuiva.

Sper ca generația din care fac parte să câștige și să lase moștenire NORMALITATEA în acest domeniu.

V: Să ne îndreptăm atenția către implicarea în lobby. Un

veterinar de succes, recunoscut de breaslă are o anumită ”apăsare” când comentează aspectele legate de viața profesiei, legi sau aspecte similare. Ce întreprinde un astfel de veterinar pentru amendarea sau corectarea unei direcții greșite pe care o ia o profesie? Cât de implicat trebuie să fii ca veterinar pentru a încerca o schimbare?

C.I:Sunt foarte multe lucruri care mă apasă.

Nesiguranța în haosul în care noi ne desfășurăm activitatea m-au facut de multe ori să iau atitudine. În ultimele trei luni am organizat întâlniri cu medici veterinari în diferite orașe: București, Constanța, Cluj și am realizat că problemele sunt comune. Toți ne doream același lucru: NORMALITATE. Cred că din punct de vedere profesional suntem pe drumul cel bun, iar din punct de vedere administrativ ar trebui să ne implicam mai mult ca și comunitate. Problema principală e lipsa de comunicare cu autoritățile care nu fac decât să deprecieze și mai mult statutul nostru social care și așa este destul de firav. Cred că ar fi timpul ca și noi să luăm modelul colegilor din vest și să izbândim odată către NORMALITATE și SIGURANȚĂ.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 47

Colica la Cabaline Partea I- Cauze şi predispoziţii

C

olica la cabaline este un fenomen des întâlnit şi de cele mai multe ori, greșit abordată.Esenţial, după părerea mea, este diagnosticarea corectă a cauzei care a provocat colica şi adoptarea unei conduite corecte de tratament, astfel încât să obținem rezultate imediate şi să înlăturăm cauza. !

Am întâlnit numeroase cazuri în care pentru o indigestie gazoasă simplă se intervenea cu sedative sau analgezice foarte puternice, iar în cazuri grave de volvulus intestinal spre exemplu se intervenea cu o simplă venisecţie. Calul cu sindrom de colici este unul din cazurile întâlnite cel mai frecvent în practica medicală, în special în mediul rural.

Manifestarea dramatică poate panica chiar şi unii medici mai experimentaţi, nemaivorbind de medicii aflaţi la începuturile meseriei.

Mărturisesc că şi eu am fost de multe ori “furat” de manifestarea dramatică şi nu am examinat corect toate aspectele. Peste aceste fenomene se mai suprapun şi informaţiile eronate sau chiar false furnizate de proprietar cu privire la debutul colicilor, natura furajelor ingerate, despre adapare, etc..

topografia părților tractusului intestinal este extrem de complexă, numeroase părţi ale intestinelor avînd posibilitatea de a se deplasa în zone unde nu ar trebui să fie. Acest lucru face ca incidenţa intervenţiilor chirurgicale în colica la cai să fie mult mai mare decât la alte specii. intestinul gros la cal funcţionează ca o vană imensă unde se găsesc un număr mare de bacterii şi protozoare. Acestea, prin enzimele pe care le produc, asigură digestia fibrelor din plante, lucru extrem de important deoarece calul nu are capacitatea de a produce aceste enzime.

Rezultatul acestei digestii a fibrelor se numesc acizii graşi volatili care sunt absorbiţi şi folosiţi de cai ca sursă de energie un alt rol deosebit de important al intestinului gros este acela de a absorbi apa. Consistenţa bolului de fecale ne dă indicii despre cât de eficientă este digestia şi dacă segmentele tubului digestiv funcţionează corect. Spre deosebire de rumegătoare unde majoritatea

NO:6 ANUL II 2010

proceselor digestive au loc în rumen, la cabaline digestia are loc cu precădere în tractusul intestinal descendent, cecum şi intestinul gros. intestinul subţire are aproximativ 22 de metri lungime. Acesta este susţinut de mezenter, care se prinde de prima şi a doua vertebră toracală.

Mobilitatea crescută a mezenterului conferă intestinului posibilitatea de a fluctua în toată cavitatea abdominală. topografia complexă a intestinului gros care are numeroase flexuri şi schimbări de orientare bruşte, determină principalele cauze ale colicilor. În plus, diametrul intestinului gros este foarte variabil, începând cu aproximativ cinci cm în zona orificiului ileocecal, ajungând la 20 cm în zona planșeului abdominal, ca apoi să revină la aproximativ opt cm în zona terminală !

Am văzut aşadar cât de complex este tubul digestiv la cabaline.

Așa cum am spus anterior, înţelegerea topografiei acestuia este primul pas spre abordarea corectă a colicilor la cai.

• Va urma!

!

Pentru a înțelege cât mai bine colica trebuie să ţinem seama de următoarele aspecte ale tractusului intestinal la cabaline:

dr. Bogdan NOVENSCHI IAȘI

SPITALUL VETERINAR SRL WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 48

NO:6 ANUL II 2010

FMV CLUJ-NAPOCA - PREZENT Învăţământul medicalveterinar din Transilvania a apărut cu peste 220 de ani în urmă, prin înfiinţarea în 1785 la Cluj a Institutului Medical Chirurgical în cadrul căruia a funcţionat din 1787 şi o catedră de Terapie Veterinară.

Piatra de temelie a Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a fost pusă însă abia în anul 1962, pe fundalul necesităţii unui învăţământ medical-veterinar la nivel naţional care să răspundă cerinţelor şi imperativelor solicitate de creşterea şi asigurarea sănătăţii animalelor domestice. În momentul înfiinţării, Facultatea a beneficiat de sprijinul unor dascăli clarvăzători, care şi-au adus aportul esenţial la instituirea unui climat de lucru favorabil spiritului de competitivitate şi atingerii unor performanţe însemnate. Dintre aceştia amintim pe Eugen Mureşan, I. Adameşteanu, Constanţa Adameşteanu, I. Băieşu, C. Bodea, O. Schobesch, P. Popescu, V. Căpăţână, I. Cernea, N. Vartic, I. Boitor, S. Ghergariu şi alţii, nu mai puţin importanţi.

Toţi aceşti magiştri au crescut şi educat actuala generaţie de cadre didactice şi au făcut ca astăzi, învăţământul medical-veterinar clujean să se bucure de un renume recunoscut pe plan naţional şi mondial.

De la înfiinţarea sa, Facultatea de Medicină Veterinară a fost parte a Institutului Agronomic şi mai apoi a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Durata studiilor a fost iniţial de 5 ani, pentru ca din 1990 programa analitică să fie structurată pe 6 ani de studiu, absolvenţii primind după susţinerea examenului de licenţă titlul de doctor medic veterinar. În peste 45 de ani de existenţă, Facultatea a instruit şi format peste 3200 de medici veterinari, din care peste 120 au fost studenţi străini. Din anul universitar 2001-2002 s-a înfiinţat o nouă specializare, şi anume cea de Biotehnologii medical veterinare, care pregăteşte biotehnologi, cu competenţe diverse în cercetarea şi învăţământul de profil biologic.

Totodată, din anul universitar 2000/2001 au fost iniţiate Cursuri de Masterat, cu durata de 3 semestre, la următoarele specializări:

Medicină Stomatologică Veterinară, Farmacie Veterinară, Biotehnologii în Reproducţia Animalelor. În ceea ce priveşte învăţământul doctoral, în cadrul facultăţii noastre îşi desfăşoară activitatea un număr de 23 de conducători de doctorat şi peste 40 de doctoranzi cu frecvenţă alături de aproape 200 de doctoranzi fără frecvenţă. În prezent s-a încheiat procesul de restructurare a programei curriculare, în vederea racordării programelor analitice la cerinţele învățământului medical veterinar european, care vizează în primul rând introducerea sistemului de credite transferabile pentru aprecierea nivelului şi a gradului de pregătire a studenţilor, dar şi pentru diversificarea ponderii disciplinelor fundamentale şi a celor opţionale/facultative în ansamblul programei analitice pe parcursul celor 6 ani de studiu.

Varietatea şi numărul apreciabil de cazuri clinice, pe care fiecare disciplină clinică se străduieşte să-l pună la dispoziţia studenţilor, facilitează contactul acestora cu aspectele majore care constituie obiectul de studiu al patologiei animale, contribuind totodată la formarea gândirii medicalveterinare, la înţelegerea modalităţii de abordare a unui caz clinic, de fixare a unui diagnostic corect şi de aplicare a unui tratament corespunzător. Totodată, cazuistica clinică este completată cu ieşiri în teren, care au menirea de a familiariza viitorii medici veterinari practicieni cu realitatea şi problemele cu care se vor confrunta în viitor.

De asemenea, pregătirea teoretică este asigurată prin existenţa unui număr însemnat de tratate, cărţi, compendii, caiete de lucrări practice şi experimentale, redactate de colectivele fiecărui departament şi care, alături de o bază materială modernă, asigură instruirea corespunzătoare a studenţilor aparţinând fiecărui an de studiu.

Pentru desfăşurarea activităţilor didactice şi ştiinţifice în condiţii optime, facultatea dispune de numeroase laboratoare, săli de curs, spaţii amenajate pentru consultaţiile clinice, un spital clinic veterinar, un serviciu de urgenţă, o farmacie veterinară precum şi de alte utilităţi necesare integrării procesului didactic în problemele de sănătate publică şi siguranţa alimentelor.

Facultățile Veterinare Patologie Generală şi Sănătate Publică, Diagnostic Morfopatologic şi de Laborator în Medicina Veterinară, Controlul şi Expertiza Produselor de Origine Animală, Clinică şi Radiologie Medical - Veterinară, Nutriţie Animală şi Patologie Nutriţională, Epidemiologie Veterinară Aplicată,

dr. Ioan GROZA WWW.VETERINARUL.RO

FMV Cluj.

PAGINA 49

VIAȚA COMUNITĂȚII NO:6 ANUL II 2010

Workshop de ortopedie Tratamentul de bază al fracturilor Fixarea cu șuruburi, cerclaj și fixare externă Ziua 1 9.00 Diagnosticarea fracturii, tipurile de fractură 9.45 Principiile de bază ale interpretării radiografiilor fracturilor 10.15 Pauză de cafea 10.30 Fracturile oasoase la câinii tineri, tratamentul conservator al fracturii 11.30 Training practic Nr. 1: atele pentru fracturile oaselor lungi. Materiale și echipamente pentru repararea fracturii, foraj osos cu cablu Kirchner și burghie 12.30 Pauza de prânz 14.00 Tratamentul chirurgical al fracturii, tipuri de fixări I. Adaptare cu șuruburi, cerclaj și tije sub tensiune 15.00 Pauză de ceai 15.15 Training practic Nr. 2: tratamentul fracturilor de calcaneului, olecran, femur sau condili 18.00 Sfârșitul primei zile

Timișoara 6 - 7 noiembrie 2010 Preț 900 de lei, număr de participanți, maxim 20 în patru grupuri. Principiul accesului la curs este primul care plătește este servit. Data limită a plății este 15 septembrie 2010. Înscrierile le puteți face pe website-ul AMVAC, la linkul: http://amvac.ro/site/noutati_2010/inscrieri/inscriere_ortopedie_2 010.php. Sponsori: Maravet, Sponsor Platinum AMVAC și Royal Canin.

Responsabil: Dr. Robert Popa: robipopa@yahoo.com, Tel: 0722 395 789. Cursul va fi ținut la Centrul de Chirurgie Laparoscopică și Microchirurgie Pius Brânzeu, la adresa: Piața Eftimie Murgu (denumire veche: August douazecisitrei Cartier: MEDICINEI), nr. 2, Tel: 0256 216 510. Pagină web: www.umft.ro/pius_branzeu_center

Ziua 2 9.00 Tratamentul chirurgical al fracturii, tipuri de fixare II Fixarea intramedulară: sfaturi și indicații 10.00 Training practic Nr. 3: Fixarea intramedulară combinată cu fixarea cerclaj pentru fractura simplă oblică a tibiei 12.00 Pauză de prânz 13.30 Tratatamentul chirugical al fracturii, tipuri de fixare III. Fixarea externă 14.30 Training practic Nr. 4: fixarea externă pentru fractura transversală radius - ulna Sfârșitul cursului

Organizatorii vor pune la dispoziție patru cadavre pregătite pentru intervenții chirugicale și patru mese de operație separate, plus 2- 4 monitoare pentru prezentări video cu laptopul.

Programul științific este organizat de Dioszegi Zoltan iar trainigurile sunt ținute de el și încă doi instructori.

Se vor pune la dispoziție instrumentele și materialele pentru părțile practice și notițele pentru prelegeri și prezentările video la practica pe cadavre.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 50

51