Revista Veterinarul Stiinta si Practica seria I nr. 9

EORUM CLARITATEM VESTIG ATIONES !

JULY 23, 2005

9

Bogdan NOVENSCHI

PMVPR “ Aşa cum stau lucrurile în acest moment se deduce clar că medicul veterinar de liberă practică a devenit o cantitate neglijabilă pentru ANSVSA ...”

Nicolae BERCARU

Camil STOIAN

FMV SPIRU HARET AUSTRIA “Blocul atrioventricular a “Una dintre cele mai frecvente fost prima necesitate de probleme legate de malocluzie stimulare și este în conti- la câine este așa numita mannuare cel mai comun motiv dibula angusta sau malocluzia de implantare de stimula- clasa I Angle cu categoria 4 ...” tor....”

O voce, O comunitate, O viață

Veterinarul

nr. anul II 2010

știință și practică

!

1

PAGE!

Acest câine suferă de Sindromul Ochiului Uscat?

Priveşte atent în ochii mei Priveşte atent în ochii câinilor şi vei vedea că 1 câine din 22 suferă de Keratoconjunctivita sicca Cele mai afectate rase de câini sunt: Shih Tzu, Caniche, Cocker spaniel, Pekinez, Boxer, Bulldog, West Highland White Terrier, Yorkshire Terrier, Cavalier King Charles, Mastino Napoletano.

Optimmune protejează ţesutul lacrimal rămas şi stimulează secreţia de lacrimi, esenţială pentru menţinerea sănătăţii ochiului.

Diagnosticul şi terapia precoce cu Optimmune® conduc către cel mai bun prognostic.

NO:9 ANUL II 2010

VETERINARUL PMVPR 06 |

Competența panaceul universal Mai avem nevoie de medici veterinari?

07 |

MEDICINA AZI 11 | Bolile fungice la carnivorele domestice

OFTALMOLOGIE 14 |

CORNEEA

RAPORT 05

SUCCES 08

PACEMAKER 12

Desfășurată în patru mari orașe din România, Comunicarea Științifică Anuală Royal Canin a reușit să atragă medicii veterinari din București, Iași, Timișoara și Cluj Napoca.

Eu mă consider o femeie împlinită: am o meserie pe care o ador, am alături de mine un soț și un partener de nădejde care mă susține și mă respectă am o familie, prieteni, cred că sunt ingredientele necesare.

Pacemaker-ul poate fi unicameral ce imprimă ritm ventricular și este endocardial și epicardial sau bicameral, aparat ce imprimă ritmul atriilor și vetriculilor. Implantul de pacemaker epicardiac se face transdiafragmatic cu ...

STOMATOLOGIE 16 |

Aparat ortodontic

ALIMENTAȚIE 18 |

Afecțiunile tractusului urinar inferior la pisici...

DERMATOLOGIE 20 |

Dermatita seboreică

RADIOLOGIE 23 |

Viermi cardiaci

BIOCHIMIE 25 |

Parametrii biochimici

PARAZITOLOGIE 28 | Riscul contaminării omului

04 “Generația Atomică” ...

ORTOPEDIE 32 |

Diagnosticul șchiopăturii

NUTRIȚIE 35 |

OBEZITATEA

PARAZITOZE 42 |

Dermatofitozele

PODOLOGIE 44 | Probleme podale Workshop PMVPR 47 - 49 | Workshop SINAIA MANAGEMENT 52 | ‘ Repetitio mater studiorum est ’ WWW.VETERINARUL.RO

Vă gândiți poate că așa vă faceți concurenți?

Total greșit. În profesia noastră concurența poate veni oricând și de la orice coleg fără a o putea influența în vreun fel. Concurența, alături de fisc și moarte sunt singurele certitudini din viața noastră. Atunci nu văd de ce trebuie să vă faceți a stfel de griji.

Important, cred eu, este ca această concurență să aibă principii, să funcționeze într-un cadru constructiv, științific și cu mult discernământ deontologic.

Cu alte cuvinte, mai bine vă educați viitoarea concurență, cu care este posibil în anumite cazuri să colaborați, decât să rămâneți ascuns

Veterinarul Lunii: dr. Valentin NICOLAE - “Mă bucur că îmi revine această onoare de a-l desemna pe dr. Valentin Nicolae veterinarul lunii, unul din pionierii medicinii veterinare private din România, omul care a avut curajul să părăsească sistemul de stat imediat după revoluție, medicul care a parcurs toate etapele dezvoltării profesiei noastre până în momentul de față și demonstrându-ne că și într-o țară est europeană se poate avea parte de aceeași pregătire continuă de care beneficiază state vest europene cu tradiție în medicina veterinară. Dacă aș fi nevoit să îl descriu în trei cuvinte acestea ar fi: curaj, profesionalism și răbdare. “

Constantin IFTEME PAGINA 3

EDITORIAL

NO:9 ANUL II 2010

Generația Atomică

cui îi mai este frică de criză sau de viitor?

dr. Iu l i a n VIE RU

Evoluați?

Societatea veterinarilor evoluează? Avem viitor? Ne implicăm în construcția propriului nostru viitor?Trebuie să ai o opinie deoarece esti o rotiță a sistemului, sistem care trebuie să evolueze. Mai târziu peste ani, vei regreta că nu ai avut curajul unei opinii.Te invit la dialog pe

veterinarul.ro

WWW.VETERINARUL.RO

Criza poate fi un bun educator. Când eram mici era o tragedie dacă dom'învățător ne urechea pentru vreo boacănă. Ulterior știința a demonstrat că trasul de urechi determină secreția unor substanțe hormonale la nivel encefalic care stimulează atenția. În concluzie, putem spune oare: “criza ne trage de urechi ca să fim mai atenți?” Sau din principiu ar trebui să fim mai atenți cu viitorul nostru? Pe unii, criza îi trage de urechi de le rupe, dar degeaba. Mai rau e că, fac ce fac, și fără urechi, cu capul lor înecat în girofaruri și conferințe dau tot felul de directive esențiale pentru o societate, întorcând toată ordinea logică de până atunci cu fundul în sus. Nu am spus că sunt rele sau bune deciziile ci doar că mișcă din rădăcini relații sociale și financiare care guvernează o țară. Sau asta cred ei, că se poate schimba un popor peste noapte?! Este cumplit! Dar asta e o altă problemă, ce face obiectul unor reviste politice, nu de medicină veterinară.

Dar de ce am început așa? Zilele trecute am simțit o altfel de criză. Eram în trecere pe lângă un grup de tineri fumători, contemplativi politic, liniștiți în felul lor hippie și comentând aiureli, inserați fiind pe un postament de beton. O remarcă ucigatoare a venit spre mine: "uite generația atomică care o să ne plătească nouă pensiile". Un gol imens s-a postat în stomac vreo câteva minute și am bâiguit eu "dacă ăștia o să-mi plătească mie pensia, mai bine mă las pagubaș".

Dar realitatea asta este. Studenții veterinari care a c u m s u n t î n f a c u l t ă ț i l e d i n Ro m â n i a , neacreditate, și care fac mai mult felceri veterinari decât doctori au să fie generația care va veni după noi și care "ne va plăti pensia". Puteți spune pe bună dreptate "dar ce îmi pasă mie acum?!". Acum este ok, suntem în putere, muncim, ne zbatem, participăm la seminarii și informări, suntem în topul veterinarilor de succes. Dar ce sa va întâmpla mâine, când va trebui să fim spitalizați, când povara anilor își va spune cuvântul, când o durere de spate ne va împiedica câteva zile să dăm consultații? Un prieten mi-a spus mai demult că un medic veterinar de peste 40 de ani, care nu simte o durere pe undeva dimineața când se trezește înseamnă că s-a trezit mort. Greu de spus, sau tot nu vă interesează? Eu cred că trebuie să ne intereseze. Relațiile în societatea veterinară se schimbă de la an la an. Peste 10 ani totul va fi co m e r c i a l ș i g u v e r n a t d e l e g i l e a s p r e a l e capitalismului. Adio concesiuni, adio bani de la stat și mulți, foarte mulți practicieni, mai mult sau mai puțin profesioniști. O singură săptămână plecat din cabinet și totul se duce la vale. Aș putea

să continui cu ce se poate întâmpla dacă.... cu o listă mai mult decât neagră, dar vă las pe voi să visați urât. În schimb, hai să facem împreună un alt tip de scenariu, ceva mai optimist: "Ce ar fi dacă" mâine veți posta profilul cabinetului dvs. pe pagina de joburi veterinare și veți anunța condițiile în care angajați personal. Toată lumea vă recunoaște ca medic veterinar de succes și mulți și-ar dori să învețe de la dumneavoastră. Puteți publica un anunț că acceptați voluntari în practică sau interni cu un anumit număr de ore. Stabiliți ceva criterii înalte de performanță și lansați oferta. Mulți vor încerca, mulți vor da greș, dar unii vor ajunge să facă practică sau să lucreze ca intern la dvs. Îi luați lângă dvs, vor învața de pe băncile facultății ce este profesia și mai important, vor învăța să învețe, vor conștientiza ce este primordial în practică și în studiul individual. Dar cel mai important, vor învăța de la dvs. cum să se comporte ca medic veterinar, cum să relaționeze în societatea veterinară și cum să sprijine această profesie ca apoi să fie și ei sprijiniți.

Cu a l te c u v i n te , v o r d e v e n i M E D I C I VETERINARI, așa cum poate am fi dorit și noi să devenim când eram pe băncile facultății.

Posibil ca într-un an, doi sau trei să găsiti și colegul ideal pentru a practica alături de dvs.

Așa încet, încet, breasla veterinarilor va căpăta un alt contur.

Vă gândiți poate că așa vă faceți concurenți?

Total greșit! În profesia noastră, concurența poate veni oricând și de la orice coleg, fără a o putea influența în vreun fel. Concurența, alături de fisc și moarte sunt singurele certitudini din viața noastră. Atunci, nu văd de ce trebuie să vă faceți a stfel de griji.

Important, cred eu, este ca această concurență să aibă principii, să funcționeze într-un cadru constructiv, științific și cu mult discernământ deontologic.

Cu alte cuvinte mai bine vă educați viitoarea concurență, cu care este posibil să colaborați, decât să rămâneți ascuns într-o carapace și să cârcotiți pe la colțuri, iar viața să evolueze nestingherit pe lângă voi.

Cred că a fi deschis și constructiv va aduce numai recunoaștere și valoare în jurul dvs, fiind membru activ în actul evoluției societății medicale veterinare românești.

PAGINA 4

RAPORT

NO:9 ANUL II 2010

RoadShow 2010 Royal Canin România

Desfășurată în patru mari orașe din România, Comunicarea Științifică Anuală Royal Canin a reușit să atragă medicii veterinari din București, Iași, Timișoara și Cluj Napoca la cea dea treia ediție a evenimentului.

Titlul evenimentului, "Abordarea tulburărilor gastrointestinale la animalele de companie" i-a avut drept speakeri pe Dr. François Dargent și pe Dr. Philipe Pierson, care au vorbit pe rând despre "Imagistica tractului gastrointestinal cu aplicație în cazurile clinice" și "Managementul dietetic al tulburărilor digestive".

Prima dezbatere a fost pe tematică de endoscopie aplicată la animale și au fost prezentate filme cu imagini endoscopice normal și patologic, iar cea de-a doua s-a axat pe managementul nutrițional al acestor afecțiuni.

Evenimentul a adunat peste 600 de medici veterinari din țară, care au ascultat prezentările celor doi speakeri invitați de către Royal Canin.

pe animale de companie, François a participat la un internship la Universitatea Cornell (SUA).

S-a specializarat în proceduri endoscopice şi a fondat, acum 17 ani, în vecinătatea Parisului, un laborator de referinţă în domeniul endoscopiei, pentru animale mici şi animale exotice. Preocupările sale sunt eficientizarea diagnosticului, procedurile experimentale şi terapeutice. A publicat lucrări importante despre refluxul atipic, capsula GE şi tratamente endoscopice (neoplasme şi stenoze), alături de un compendiu de gastroenterologie. În paralel, Dr Dargent este director al « Ve te r i n a r i u s » , o co m p a n i e franceză pentru educare continuă medicală.

Philippe PIERSON, D.V.M este Directorul deprtamentului de comunicare ştiinţifică pentru regiunea Est&Sud în Royal Canin.

Philippe a absolvit cursurile Universităţii de Medicină Veterinară din Lyon în 1984. Timp de 5 ani a fost medic practician pe aniEndoscopy Referals (Paris, France) male de companie, în clinica proprie din apropierea Parisului; ulterior s-a specializat în creşterea şi selecţia canidelor şi felineDr Dargent a absolvit în anul 1982 cursurile Universităţii lor în Centrul de Reproducţie al Universităţii Veterinare din Veterinare Alfort (Franţa). După patru ani de activitate clinică Paris, unde a redactat un ghid practic al bolilor infecţioase ale câinilor, iar în colaborare cu Dr Dominique Grandjean un ghid practic pentru creşterea Adresa: câinilor. În 1999 s-a alăturat diviziei destinate Oancea 22, Iași crescătorilor din cadrul sucursalei franceze a Royal Director Revista Veterinarul EDITORI: fax: 0332.819688 Președinte PMVPR dr. Nicolae BERCARU Canin. Din februarie 2007 Philippe a lucrat ca direcmob: 0740.763716 dr. Bogdan NOVENSCHI dr. Camil STOIAN email: office@veterinarul.ro tor tehnic pentru divizia crescătorilor din cadrul dr. Ionuț GÂRJOABĂ web: www.veterinarul.ro Royal Canin Canada, iar începând cu Coordonator Științific dr. Alin BÎRȚOIU dr. Ilie MUSCALU dr. Iuliana IONAȘCU ianuarie 2010 ocupă funcţia actuală. dr. Doru LEFTER François DARGENT, DVM

Revista Veterinarul

Coordonator Medical

dr. Constantin IFTEME

Publicație PMVPR Partener: AMVAC

dr. Fănică LEFTER dr. Șerban ZAMFIRESCU dr. Florin GROSU dr. Cristi MĂTURĂ dr. Cristi POPOVICI

ISSN: 2068-5017

Fondator: dr. Iulian Vieru WWW.VETERINARUL.RO Director Coordonator Euroveterinarian program “Veterinari pentru Veterinari” Iulia Crețu

dr. Dragoș PETRACHE dr. Dan GÎSCĂ

Iulia CREȚU

REVISTA VETERINARUL PAGINA 5

NO:9 ANUL II 2010

Ne-ar fi foarte ușor dacă am găsi acest medicament la orice farmacie. Am rezolva foarte repede destul de multe probleme și neajunsuri ale societății românești contemporane.

Competența

panaceul universal

De fapt nu de competențe vroiam să vă vorbesc, ci de lipsa ei, acea epizootie de care suferim de 20 de ani încoace și de care nu reușim să ne tratăm. Suferim de incompetență în toate domenile: politic, administrativ, sănătate, agricol și din păcate inclusiv profesia noastră s-a contaminat cu această molimă.

toate și să nu stăpânim nici o disciplină medicală în mod serios.

Toți experții în management veterinar explică la fiecare seminar că doar prin specializare și expertiză putem să ne întărim poziția de piață, putem să solicităm sume importante de bani pentru serviciile prestate și asta, pe bună dreptate.

Nu cred că vom scapă de această povară curând, nu văd cum o să găsim soluția de rezolvare, dacă continuăm cu aceeași indiferență.

Dar cine participă la acele seminarii? Mulți, poate prea mulți medici veterinari au devenit preocupați de a găsi soluții la creionarea unor deconturi necesare pentru a supraviețui în mijlocul acestui sistem. Poate așa se justifică că au uitat de pregătirea lor, de perfecționare, de dotare, de competențe. Este o imagine a unor oameni dispuși să facă orice pentru a câștiga niște bani.

Marea problemă nu sunt acești oameni care au dreptate, chiar foarte mare dreptate. Problema stă în sistemul care nu funcționează pe principii solide, după un program unitar și bine structurat, ca timp și resurse.

Vă scriu aceste rânduri frustrat și mâhnit de ceea ce am văzut și am auzit la adunarea generală a CMVRO de la Sinaia. Majoritatea discursurilor și dezbaterilor au fost doar pe tema banilor nerecuperați sau a sumelor ce vor trebui încasate de către medicii veterinari în urma serviciilor prestate ca urmare a contractelor de concesiune.

Cred că pregătirea noastră profesională ar trebui să ne preocupe, calitatea actului medical prestat, investițiile în domeniu și apoi va veni și răsplata financiară. Încă nu plătim pentru greșelile noastre, dar va veni și ziua în care orice greșeală va fi vânată de către cei care ar trebui să fie clienții și partenerii noștri, iar o altă profesie liberală va câștiga ceea ce vom pierde noi - avocații, spre exemplu, vor fi marii câștigători.

Regulile de bună practică, protocoalele de intervenție, organizarea profesiei, creionarea viitorului societății veterinare ar trebui să fie primordiale pentru o organizatie de importanța și impactul CMVRO. Acreditarea pe competențe, care este pe masa Comisiei Europene și a tuturor forurilor europene de reglementare și decizie ar trebui să fi fost tema dezbaterilor aprinse la o astfel de manifestare. Acreditarea competențelor în România?

Nu putem visa decât poate peste 10 ani.

Cine din acea sală era preocupat de competențe? Cine era preocupat de bani încasați de la “vaca de muls” numită “stat”? La prima nu aș putea să vă raspund, dar la a doua cu singuranță că am găsit răspunsul imediat! Majoritatea. Acum, cu acest sistem legislativ veterinar “competent” suntem forțați să fim pricepuți la

WWW.VETERINARUL.RO

Cum poți să ții în “țarc” medicii veterinari care au făcut una din cele mai dificile facultăți și apriori se consideră a fi mult peste media capacităților intelectuale? Dându-le bani cu picătura, cu promisiuni, cu șantaje, etc. Unde este vorba de competență întrun astfel de sistem?

Din păcate, suntem condamnați să plătim încă mai mulți ani de acum încolo dacă atitudinea noastră nu se va schimba. Birul ce îl vom plăti va sărăci imaginea noastră și statutul nostru social.

Dacă în fața opiniei publice nu vom promova competența, profesionalismul, dăruirea, integritatea medicală, profesia noastră va avea de suferit, iar noi ne vom regăsi pe undeva prin ghetoul societății.

dr. Constantin IFTEME PRIMVICEPREȘEDINTE

PMVPR

PAGINA 6

NO:9 ANUL II 2010

Mai avem nevoie de medici veterinari?

Am să încep cu începutul. În anul 2007, ANSVSA hotărăşte brusc şi instantaneu că medicii veterinari care au efectuat acţiuni de identificare a animalelor pe o periodă de 6 luni să nu mai primească bani.

Am mai scris despre acest subiect aşa încât nu o să mai insist. Numai o mică parte din medici au curaj să acţioneze în instanţă, şi deşi s-au câştigat procesele, încă nu au venit banii. În anul 2010, în luna aprilie se ia hotărârea ca manopera de recoltare a probelor de sânge să fie suportată de proprietar. Deşi membrii PMVPR atenţionează ANSVSA că această măsură va duce la un procent extreme de redus de recoltare a probelor de sânge datorită incapacităţii de plată a proprietarilor de cabaline, măsura se aplică şi ne trezim în luna octombrie că nu am supravegheat real decât 65% din efectivul de cabaline, iar DSV-urile fac presiuni pe colegii din teren pentru a recolta gratis aceste probe, sub ameninţarea rezilierii contractelor.

Conform graficului de combatere şi supraveghere a Pestei Porcine Clasice, România trebuia să efectueze în acest an cel p u ţ i n o s upraveghere a întregului efectiv de porci existent.

Deşi această acţiune era prinsă în programul strategic, deşi era asigurată şi finanţarea acestei acţiuni, s-a luat decizia ca această supraveghere să fie efectuată de angajaţii DSVSAurilor, care au atribuții de inspecţie, deşi este clar că o supraveghere clinică nu poate fi efectuată decât de un medic de liberă practică conform legii 160 şi conform tuturor normativelor europene. Rezultatul: lunar se supraveghează porcii din birou, iar medicii oficiali se roagă de medicii de liberă practică să realizeze acele fişe de supraveghere. Colac peste pupăză, ANSVSA mai impune şi reducerea contractelor de prestări servicii a medicilor veterinari concesionari cu 20%, într-un mod total nelegal şi abuziv.

Ultima lovitură: Tuberculinarea bovinelor, Campania a II- a. Deşi se anunţă cu surle şi trâmbiţe tuberculinarea din luna decembrie, deşi se declară sus şi tare că există banii pentru Campania de tuberculinare, situaţia ia din nou o turnură nefavorabilă medicilor veterinari de liberă practică contractuali, iar ANSVSA anunţă că nu se mai realizează campania decât pentru ferme (unde plăteşte proprietarul) şi la viţeii care au împlinit 6 luni de la ultima testare( adică mai nimic).

Stând şi analizând toate aceste aspecte este firesc să ne întrebăm ce rol mai are medicul veterinar de liberă practică? Prin deciziile sale ANSVSA nu numai că a bulversat total medicul veterinar de liberă practică şi că a încălcat aproape toate normele deontologice şi contractuale, dar a reuşit să diminueze drastic, cu aproximativ 60% veniturile medicilor veterinari, după ce aceştia şi-au făcut un plan economic tot după un program strategic făcut de ANSVSA. Au să fie voci care au să spună că ANSVSA nu este obligată să asigure veniturile unor cabinete private. Corect, dacă ANSVSA și-ar face treaba şi ar reglementa circulaţia medicamentului de uz veterinar, care acum circulă pe la toată lumea mai puţin pe la medicul veterinar, dacă ar combate braconajul profesional care este în plină dezvoltare, dacă ar reglementa circulaţia animalelor, etc. Nu poţi să supraveghezi şi să

WWW.VETERINARUL.RO

Am decis să scriu acest articol cu un titlu retoric în dorinţa de a iniţia o dezbatere pe această temă cu medicii veterinari care au contracte de concesiune sau prestări de servicii cu ANSVSA. Am pornit de la ideea că prin toate acţiunile pe care le iniţiază în ultima perioadă ANSVSA se deduce clar că, dorinţa acesteia este de a minimiza sau de a falimenta sistemul veterinar privat din România.

combaţi boli doar prin vorbe, programe haotice şi falimentare din punct de vedere economic pentru executanţi. Nu poţi să execuţi o acţiune la nivelul tehnic dorit cu un tarif care nu acoperă nici măcar deplasarea şi plata personalului auxiliar. Nu poţi să perpetuezi un sistem de contracte de prestări servicii veterinare pe o perioadă de 34 luni, la care se licitează preţul fără a ţine cont de calitatea tehnică a serviciului prestat.

Aşa cum stau lucrurile în acest moment se deduce clar că medicul veterinar de liberă practică a devenit o cantitate neglijabilă pentru ANSVSA, de care se foloseşte atunci când are nevoie, pe care îl plăteşte atunci când are chef. Şi atunci mă întreb dacă aşa stau lucrurile, de ce nu renunţă Autoritatea la aceste servicii? De ce nu se revine la sistemul de medici veterinari angajaţi ai statului și nu renunţăm la acest sistem? Probabil că le convine un sistem uşor manipulabil, care lucrează mai mult în pierdere şi pe care poţi arunca vina în cazul apariţiei unor epizootii.

P M V P R atrage atenţia că acest sistem de lucru al ANSVSA va duce cu siguranţă la falimentarea multor cabinete din mediul rural, ceea ce va genera zone întinse neacoperite s a n i t a r veterinar deoarece nimeni nu se înghesuie să lucreze în mediul rural, în zone greu accesibile, sărace, dar unde se vor creşte în continuare animale, care se pot îmbolnăvi şi care pot genera epizootii. Nu trebuie uitat că meritul situaţiei epizootice actuale care este acceptabilă în condiţiile date este al medicului veterinar de liberă practică, care și-a făcut treaba și a depistat la timp bolile, deoarece asanarea focarelor era atribuţia altora.

Suntem în situaţia în care foarte mulţi medici veterinari și-au anunţat intenţia de a renunţa la contractele de concesionare deoarece acestea nu mai sunt profitabile, ba chiar dimpotrivă. Asta în condiţiile în care se apropie Campania de vaccinare contra rabiei unde avem o mare problemă şi în condiţiile în care în primăvară ne va aştepta cel mai probabil un val de pestă porcină.

Doresc să trag un semnal de alarmă pe această cale şi sper ca eventualele consecinţe negative să fie asumate integral de ANSVSA. Sper ca la întocmirea programului strategic pentru anul 2011 să se ţină cont de aceste probleme, sper ca propunerile care vor veni din partea PMVPR să fie luate în calcul şi sper ca Statul Român să vadă în strategia veterinară a României o problemă de Siguranţă Naţională şi nu o sursă de venit pentru medicii veterinari, cum se vorbeşte de către unii necunoscători.

Vă invit aşadar stimaţi colegi la o dezbatere pe marginea acestui subiect pe www.veterinarul.ro, unde aştept comentariile voastre.

dr. Bogdan NOVENSCHI PREȘEDINTE

PMVPR PAGINA 7

VETERINAR DE SUCCES NO:9 ANUL II 2010

SUCCES ...

aprecierea pozitivă și constantă din partea clienților Cariera pe care dr. Alice Rădulescu a construit-o n-a ținut cont de gen, fie el feminin, și nu masculin, cum se obișnuiește în medicina veterinară. A ținut cont doar de ambiție, de dăruire, uneori de sacrificiu și întotdeauna de vise. De visele din facultate, care s-au împlinit aducând totodată recunoașterea profesională.

Când ați început cariera de medic veterinar și dacă vă amintiți care erau visele dvoastră cu privire la aceasta imediat după absolvirea facultății?

Practicați o profesie destinată până nu demult preponderent bărbaților. Cum este să fii medic veterinar femeie și care sunt avantajele sau dezavantajele acestui lucru?

Am absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din București în anul 1999, însă vise cu privire la cariera de medic veterinar aveam încă din 1996 când am început să lucrez într-un cabinet veterinar. Numai lucrând în cabinet am descoperit această lume a medicinei veterinare pentru animale de companie întrucât în facultate, pe vremea aceea, se punea foarte puțin accentul pe această ramură.

În practica veterinară nu m-am simțit niciodată avantajată sau dezavantajată de fapul că sunt femeie medic veterinar. În structurile organizatorice însă, mi-aș dori ca femeile medici veterinari să aibă o susținere și o reprezentare mai bună. În ultima vreme se pune accent din ce în ce mai mare pe un management performant al Câte ore munciți pe săptămână și cum arată cabinetului veterinar ca modalitate de a o zi tipică de lucru din viața d-voastră? reuși în activitatea curentă. Cât de mult Săptămânal lucrez de dimineața până interacționați cu această parte a practicii seara în medie 10 – 12 ore pe zi. veterinare din cabinetul d-voastră?

Sâmbăta și duminica pun pe hârtie Primul cabinet l-am deschis în 1999 și problemele administrativ - medicale de câțiva ani, în ciuda unor probleme perrezolvat iar în cursul săptămânii încerc sonale apărute am reușit să îl adminissă îmbin activitatea medicală propriu trez suficient de bine singură. zisă cu cea administrativ – medicală. O

Visele mele au fost încă de la început să devin un medic veterinar bun, să acumulez cât mai multe cunoștințe în domeniu pe care să le pun în practică într-o clinică proprie.

WWW.VETERINARUL.RO

zi tipică înseamnă aproximativ 5 ore la unul din cabinete unde fac ecografii, consultații și rezolv ceva probleme administrative și apoi încă 5 ore la celălalt cabinet unde fac anestezie – terapie intensivă, ecografii, consultații și rezolv încă ceva probleme administrative. Seara petrec puțin timp împreună cu soțul meu și animăluțele noastre.

PAGINA 8

NO:9 ANUL II 2010

La vremea respectivă mi-au fost de mare ajutor influențele dobândite în secția de chirurgie a spitalului Cantacuzino în care am lucrat 7 ani alături de o echipă deosebită, precum și experiența dobândită în cabinetul Dr. Mihai Andrei căruia îi mulțumesc și pe această cale.

Când am deschis al doilea cabinet, problemele administrative au devenit mai complexe și treptat, parte din sarcinile administrative au fost preluate de soțul meu.

Acum de managementul cabinetului ne ocupăm împreună; soțul meu se ocupă de administrativ tehnic și financiar și eu de activitățile administrativ medicale.

Cât la sută din timpul d-voastră acordați pregătirii continue?

Este dificil să apreciez procentual; pot spune că mă pregătesc aproape permanent cu fiecare caz avut, cu fiecare pagină de specialitate citită, cu fiecare discuție antrenată cu colegii mei, cu fiecare congres, work-shop sau seminar la care particip.

sider că la succesul unei afaceri, în mare măsură contribuie și echipa pe care o formezi; de aceea țin să am lângă mine oameni loiali, buni profesioniști care să aibă aceleași viziuni asupra proiectelor pe care le dezvoltăm împreună.

Cum definiți succesul din perspectiva d- Vă considerați un medic veterinar de succes? voastră?

Eu mă consider o femeie împlinită: am Ingredientele succesului unui medic o meserie pe care o ador, am alături de veterinar din punctul meu de vedere mine un soț și un partener de nădejde sunt aprecierea pozitivă și constantă care mă susține și mă respectă , am o din partea clienților, buna pregătire familie, prieteni, cred că sunt ingrediprofesională acreditată, punerea în entele necesare . practică a cunoștințelor medicale întrDacă ar fi să o luați de la capăt ce ați face? o clinică cu un înalt standard de calitate și bineînțeles un salariu motivant. Cariera a fost pe primul loc și nu mam dat în lături de la nici un sacrificiu Cât privește succesul unei afaceri, trepentru a reuși. Atunci când muncesc buie în primul rând să fii un bun mă simt împlinită și cu fiecare reușită manager, o persoană organizată și cu îmi doresc și mai mult. Dacă aș lua-o abilități de a conduce o echipă. Conde la capăt, la fel aș proceda.

Ce recomandați unei tinere absolvente de medicină veterinară aflată la început de carieră?

Perseverență, pentru că piedici vor fi multe, încredere în propria persoană, pentru că altfel nu va avea nici o șansă, foarte multă muncă și foarte important, echilibru interior.

Iulia CREȚU REVISTA

VETERINARUL WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 9

NO:9 ANUL II 2010

Veterinarul Lunii - dr. Nicolae VALENTIN

“Există oameni care, prin simpla lor prezență, catalizează energiile și fac ca lucrurile să pară mai ușoare și mai plăcute. Valentin Nicolae este, fără doar și poate, unul dintre aceștia. Până să devină președintele AMVAC, nimeni (sau aproape nimeni), nu auzise de asociația creată de o mână de medici veterinari entuziaști și dornici de comunicare și perfecționare.Valentin a reușit, într-un timp record, să transforme AMVAC-ul în cea mai profesionistă și avangardistă asociație veterinară din România, afiliată la FECAVA și organizatoarea unor congrese la care participă invitați de talia profesorului Ettinger! Cred că faptele și realizările spun mai mult decât o mie de cuvinte. Să fii sănătos, Valentin și să rămâi mereu la fel de entuziast!”

A l e x a n d r u D i a co nescu DVM, PhD Assoc. Professor Clinic of Gynecology, Obstetrics and Andrology Faculty of Veterinar y Medicine Bucharest

“Pentru mine Dr. Nicolae este omul care, prin comportamentul și prin sfaturile pe care mi le-a dat, m-a făcut să mă îndrăgostesc de această meserie. Cu timpul, sper să îi pot mulțumi devenind un medic mai bun, iar eu sper să reușesc să îl fac pe el un motociclist adevărat.”

realizat și contează pe sprijinul nostru.” dr. Andrei Timen

“Despre Nicolae Valentin…un temerar…un curajos…mult spirit de sacrificiu și altruism...formator de opinie....un înțelept…și un deschizător de drumuri.... ...apropos < cât e pisica ?” dr. Cornel Budișteanu

“Șefu, Să trăiți Acum că AMVAC-ul este din ce în ce mai consistent ca structură și prezență în lumea veterinară țin să îți mulțumesc ție, drag prieten pentru inițiativa și viziunea de care ai dat dovadă. Fără tine poate mai eram încă un grup de entuziaști ai educației post universitare disipați și dezorientați. Sper să ai în continuare aceeași putere de muncă și convingere. Sănătate multă și să ajungi să afli de la câți mai multi colegi răspuns la întrebarea de venită de acum proverbială: Pisica?

Cât e pisica?

Cu drag” dr. Robert Popa

dr. Degenaro Sebastian

“AMVAC există și se dezvoltă în special datorită lui Valentin Nicolae. El a fost cel care a crezut și a reușit să recreeze o unitate între practicienii pentru animale de companie. Ne-a făcut să înțelegem necesitatea pregătirii continue dar mai ales să prețuim prietenia între colegi.

Mulțumim Valentin, felicitări pentru ceea ce ai

WWW.VETERINARUL.RO

“Îl cunosc pe Valentin de mulți ani, înainte ca AMVAC-ul să reprezinte ceva pentru medicina veterinară din țara noastră. Personalitatea carismatică îl făcea remarcat la întâlnirile pe care le aveam cu ocazia diverselor Congrese, Conferințe sau Work-shop-uri legate de animalele de companie, dar și la cele de după…

Deosebita valoare profesională pe care o are în prezent este dată de o calitate umană excelentă dar și de un spirit tânăr, mereu în căutare de

nou. Generos cu colegii și prietenii dar mai ales cu medicii tineri cărora le-a arătat întotdeauna tot ce știe, mulți dintre ei fiindu-i acum concurenți, doctorul Nicolae se remarcă astăzi ca un adevărat lider de opinie, întotdeauna coerent, punctual și bun organizator. “ dr. Tache Epure

“Este o bucurie să descoperi, într-unul din colegii tăi, trăsături și fapte excepționale pe care te străduiești să le atingi, cu care să încerci să intri în competiție. Este o bucurie să întâlnești colegi care să îți poată ser vi drept model. Doctorul Nicolae Valentin este unul din aceștia și sunt mândru că este prietenul meu.” dr. Călin Șerdean

“Mă bucur că îmi revine această onoare de a-l desemna pe dr. Valentin Nicolae veterinarul lunii, unul din pionierii medicinii veterinare private din România, omul care a avut curajul să părăsească sistemul de stat imediat după revoluție, medicul care a parcurs toate etapele dezvoltării profesiei noastre până în momentul de față și demonstrându-ne că și într-o țară est europeană se poate avea parte de aceeași pregătire continuă de care beneficiază state vest europene cu tradiție în medicina veterinară.

Dacă aș fi nevoit să îl descriu în trei cuvinte acestea ar fi: curaj, profesionalism și răbdare. “ Dr. Constantin Ifteme

PAGINA 10

MEDICINA AZI NO:9 ANUL II 2010

DERMATOLOGIE Bolile fungice la carnivorele domestice Carnivorele domestice, la fel ca și celelalte mamiferele prezintă majoritatea bolilor fungice întâlnite la om.

câine și pisică: Microsporum canis, M. Gipseum şi Tr i c o p h i t o n mentagrophites.(Garfield 2007).

Acestea se împart în trei mari categorii :

De la bun început trebuie precizat că majoritatea dermatologilor consideră această afecţiune supradiagnosticată în cazul câinilor şi subdiagnosticată în cazul pisicilor. De Boer în cadrul celui de-al 24-lea Congres al E SVD-E CVD din Florenţa 2010, sublinia faptul că la pisică, dermatofitoza poate a vea prezentări clinice diferite. Așadar trebuie luată în considerare în cadrul diagnosticului diferenţial al oricărei boli cutanate în special la specia felină (De Boer 2010).

Micoze superficiale

Dermatofitoze Candidoze Malasezioze Rhodotorulosis Micoze subcutanate Micetomul eumicotic Pitioza Zigomicoza Sporotrihoza Alternarioza Rinosporidioza Micoze sistemice Blastomicoza Coccidioidomicoza Criptococoza Histoplasmoza Aspergiloza Paecilomicoza (Ficomicoza) Prototecoza Tricosporoza Geotrichoza Multe din micozele subcutanate şi sistemice sunt mai rar întâlnite în practica de zi cu zi din cabinetele veterinare, de aceea am optat să prezint pe larg dermatofitozele. Dermatofiţii sunt organisme fungice care invadează şi utilizează keratina de la nivelul epidermei ţesutului cutanat sau de la nivelul producţiilor acestuia (păr), precum şi de la nivelul ghearelor. Dintre acestea, sunt izolate mai frecvent la

În cadrul diagnosticului clinic există mai multe simptome întâlnite la această boală, care o diferenţiază în special de demodicoză şi foliculita bacteriană cu care seamană din punct de vedere al tabloului clinic. Trebuie precizat că aceste « îmbolnăviri », apar în general la pacienţi cu statusul imun alterat, fie din cauza vârstei (în special la tineret la care sistemul imunitar nu este dezvoltat complet), sau din cauza altor boli sistemice (Sindromul Cushing), dar totodată pot să apară în urma unor terapii sistemice (glucocorticoizi, chimioterapice).

La câine diferenţele dintre dermatofitoze şi demodecie, sau foliculita bacteriană în ceea ce priveşte tabloul clinic vor fi prezentate în numărul următor.

Leziunea clasică din dermatomicoze este sub formă de inel, cu centrul care se vindecă şi margini active, colerete epidermale sunt de asemenea prezente.

Kerion este o leziune focală care implică dermatofiţi, iar secundar se su-

prapune foliculita stafilococică (cu ruperea foliculului pilos) şi apariţia unei reacţii de «corp străin » la keratina din acesta.

Tabloul clinic, la pisică este reprezentat de una sau mai multe zone de alopecie numulară, mai frecvent localizate în zona facială (planul dorsal al nasului), urechi (cu sau fără scuame). Zonele alopecice se pot generaliza ajungânduse la alopecia felină simetrică. Uneori pot fi prezente leziuni de dermatită papulară crustoasă la nivelul gâtului şi trunchiului, generând dermatita miliară sau foliculită şi furunculoza bărbiei, determinând leziuni de « acnee felină ».

Poate fi prezentă seboreea generalizată cu prezenţa unor scuame (lambouri) uscate sau chiar grăsoase, care prin linsul excesiv se pot transforma în leziuni erozive îndurate asemănătoare plăgilor euzinofilice. Pisicile persane pot dezvolta pseudomicetoame dermatofitice, care apar sub forma unor noduli subcutanaţi cu ulcere şi traiecte fistulate. Dar, pisicile pot fi şi purtătoare asimptomatice .

- continuarea în numărul viitor -

dr. Cristian POPOVICI www.petlife.ro

PET LIFE WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 11

CARDIOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Pa c e m a ke r c a rd i a c Blocul atrioventricular a fost prima necesitate de stimulare și este în continuare cel mai comun motiv de implantare de stimulator. Stimulatorii electrici artificiali endocardici sau epicardici (pacemaker) reprezintă singura soluție terapeutică de durată.

la câine - partea I -

Bradiaritmiile Bradiaritmia reprezintă scăderea frecvenței cardiace sub limitele fiziologice.

Bradiaritmiile pot fi împărțite în bradicardia sinusală, disfuncții sinoatriale și tulburări de conducere.

TULBURĂRI DE CONDUCERE Modificările de conducere pot fi localizate la nivelul țesutului nodal în tulburări de conducere atrioventriculară și tulburări de conducere intraventriculare.

Impusurile electrice de la nivelul camerelor superioare ale inimii (atrii) sunt conduse către camerele inferioare (ventriculi) printr-un țesut cardiac specializat, numit țesut de conducere. Astfel se realizează contracții succesive între atrii și ventriculi, regulate, care mențin circulația sângelui în organism.

Blocul atrioventricular apare atunci când impulsurile de le nivelul atriilor către ventriculi sunt întârziate sau nu sunt transmise. Aceasta nu înseamnă că vasele sanguine sunt blocate.

Clasificarea blocurilor atrioventriculare Blocul atrioventricular de gradul I se instalează atunci când impulsul elecric traversează nodul atrioventricular mai încet decât în mod normal.

-tip 2: Mobitz II ( bloc de grad înalt, avansat): două sau mai multe impulsuri nu sunt conduse la ventriculi.

Clinic se manifestă prin scăderea zgomotului I în intensitate iar diagnosticul se pune pe baza EKG-ului.

Un bloc atrioventricular de grad II se caracterizează prin faptul că unul sau mai mulți stimuli atriali nu sunt conduși la ventricul.

Dacă QRS este îngust, întârzierea conducerii este la nivelul nodului atrioventricular sau rareori în fascicolul His.

Blocul se divide în tipul I, Wenckebach sau Mobitz I și tipul II sau bloc atrioventricular Mobitz II.

Dacă QRS este larg, întârzierea conducerii poate fi atât în nodul atrioventricular cât și în sistemul His – Purkinje, în acest caz localizarea cu precizie se poate realiza numai printr-o electrogramă de fascicul His.

În tipul I, electrocardiograma arată o creștere progresivă a intervalului PR până când un stimul atrial nu mai este condus la ventricul.

Blocul atrioventricular de gradul II se instalează atunci când unele impulsuri de la atrii nu se transmit la ventriculi.

Se constată neregularitatea ritmului, legată de absența unor contracții.

Este de două tipuri: -tip 1: Mobitz I ( Wenckerbach)

WWW.VETERINARUL.RO

Adesea, creșterea intervalului PR este discretă în ultimele cicluri cardiace dinaintea undei P blocate și poate fi recunoscută prin comparație cu cel mai scurt interval PR care de obicei urmează unda P blocată. Întârzierea este de obicei la nivelul nodului atrioventricular și deteriorarea la un bloc atrioventricular de grad mare este rară. În cazul unui complex QRS larg este necesar un studiu electrofiziologic pentru a localiza nivelul blocului.

PAGINA 12

NO:9 ANUL II 2010

În tipul II de bloc atrioventricular, cu condiția existenței unui ritm sinusal normal, intervalul PR este constant înainte și după unda P blocată. În acest tip, conducerea este blocată la nivelul sistemului His – Purkinje, mai ales în cazul complexului QRS lărgit.

Clinic se observă un ritm rar, bradicardic (dacă este o bradicardie severă dă sindrom Adam-Stokes).

Se transformă foarte ușor în bloc atrioventricular de grad III. Blocul atrioventricular de gradul III (bloc atrioventricular complet) se instalează atunci când nici unul dintre impulsurile atriale nu se transmite la ventriculi.

Complexele QRS au morfologie normală sau mult modificată, ritmul ventricular e mult mai rar decât normal.

Există posibilitatea apariției unor sufluri funcționale legate de debitul sistolic mare.

- zgomotul I de intensitate foarte mare („zgomot de tun”) datorită apropierii în timp a sistolei atriale și ventriculare, rar se mai aude sistolă „în ecou”.

Animalul poate prezenta sincopă și în repaus.

Pe EKG se observă absența oricărei relații temporale constante între undele P și complexele QRS (disociație AV), intervalul PR este variabil: undele P survin înainte, suprapuse sau după complexele QRS.

Ecocardiografia reprezintă o metodă de evaluare a structurii și funcționalității cardiace.

Blocul atrioventricular a fost prima necesitate de stimulare și este în continuare cel mai comun motiv de implantare de stimulator.

Stimulatorii electrici artificiali endocardici sau epicardici (pacemaker) reprezintă singura soluție terapeutică de durată.

Pacemaker-ul poate fi unicameral ce imprimă ritm ventricular și este endocardial și epicardial sau bicameral, aparat ce imprimă ritmul atriilor și vetriculilor.

După incizarea straturilor anatomice se recurge la o incizie diafragmatică până la evidențierea pericardului care va fi și el incizat. ...

Studiul de caz în numărul viitor.

dr. Nicolae BERCARU FMV SPIRU HARET

Implantul de pacemaker epicardiac se face transdiafragmatic cu animalul în decubit dorsal și sub anestezie generală cu ventilație asistată.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 13

OFTALMOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

CORNEEA

Importanța testului cu fluoresceină în diagnosticul și terapia corectă a afecțiunilor corneene

Corneea este un univers de structură histologică, fără vascularizație proprie dar cu inervație foarte bine reprezentată. Este alcătuită din 5 straturi reprezentate de: epiteliul anterior al corneei, membrana bazală, stroma corneeană, membrana Descemet și epiteliul posterior corneean

Foarte important de menționat este faptul că epiteliul posterior al corneei se continuă cu epiteliul anterior al irisului făcându-se astfel legătura dintre o componentă avasculară (corneea) și tunica vasculară a ochiului (tractusul uveal sau uveea) ce va contribui la vindecarea leziunilor corneene prin vasele sanguine din structura uveei. Ca poziție, corneea este expusă în permanență traumatismelor, afecțiunile acestei fiind frecvent întâlnite. În examinarea corneei foarte important este testul cu fluoresceină (soluție hidrofilă colorată în verde intens). Corneea sănătoasă nu fixează fluoresceina (figura 1).

Când epiteliul anterior corneean este denudat, stroma va fixa fluoresceina pe suprafața sa, colorantul descriind cu precizie extinderea și profunzimea leziunii.

Eroziunile corneei (figura 2), plăgile corneene superficiale sau profunde (figura 3), arsurile corneene (figura 4) fixează fluoresceina în timp ce în desmetocel (figura 5) sau plăgile corneene penetrante cu poartă mică de intrare testul cu fluoresceină este negativ.

Figura 1- Cornee fără leziuni- testul cu fluoresceină este negativ (colorantul se observă la nivelul marginii libere a pleoapei inferioare)

După efectuarea acestui test leziunile corneene se clasifică în două categorii: leziuni corneene ce fixează fluoresceina (testul cu fluoresceină este pozitiv) și leziuni corneene ce nu fixează fluoresceina (testul cu fluoresceină este negativ).

Când testul cu fluoresceină este pozitiv terapia include, pe o perioadă variabilă de timp cuprinsă între 2 și 6 săptămâni: cicatrizante corneene (colir cu vitamine și aminoacizi, corneregel, actovegin – de 5-6 ori pe zi), colire cu antibiotice (de preferat cloramfenicol sau ciprofloxacina - de 3-4 ori pe zi) și colir cu midriatice (atropina, tropicamida, mydrum - de 2-3 ori pe zi în prima săptămână de tratament).

WWW.VETERINARUL.RO

Figura 2 – Eroziune corneeană - test cu fluoresceină pozitiv

PAGINA 14

NO:9 ANUL II 2010

Când testul cu fluoresceină este negativ terapia va include: colire cu antibiotice dar și colire sau geluri ce conțin antiiflamatorii frecvența administrării fiind de de 3-4 ori pe zi (indometacin, flumetol) timp de 3-4 săptămâni.

Figura 3 - Plagă corneeană profundă (corneea fixează fluoresceina și limtrof leziunii se observă neovascularizație caracteristică – ramificată)

Testul cu fluoresceină te ajută să stabilești un diagnostic corect și implicit o terapie corespunzătoare afecțiunii.

Cu ajutorul acestui test poți salva un ochi sau poți cu ușurință să-l pierzi pentru că tratamentul cu antiiflamatorii administrate local într-o leziune corneeană ce fixează fluoresceina va împiedica neovascularizația, cicatrizarea și va determina astfel agravarea bolii, uneori singura opțiune fiind enucleerea globului ocular. Ținând cont de faptul că este de un real ajutor fluoresceina trebuie să existe și să fie utilizată în orice cabinet veterinar.

Bibliografie:

Figura 4 – OD Arsură corneeană cu var (corneea fixează fluoresceina în partea centrală și neovascularizația este absentă)

1. Clerc B. – Ophtalmologie veterinaire – 2e edition, Point veterinaire Maisons - Alfort, 1996.

2. Gelatt K. - Textbook of Veterinary Ophtalmology, Lea Febiger, Philadelphia, 3. Gelatt K. – Essentials of Veterinary Ophtalmology, Lippincott Williams and Wilkins A Wolters Kluwer Company, Baltimore, Maryland, 2000 4. Martîn C. L.- Ophthalmic Disease în Veterinary Medicine, Manson Publishing, Ltd, 2005 5. Slatter D. – Fundamentals of Veterinary Ophtalmology, second edition, Churchill Livingstone, 1990

dr. Iuliana IONAȘCU ȘEF LUCRĂRI CLINICA DE CHIRURGIE

FMV București

Figura - OD Desmetocel perilimbic cantal (corneea nu fixează fluoresceina dar corneea este opacizată în totalitate)

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 15

STOMATOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Una dintre cele mai -ecvente probleme legate de malocluzie la câine este așa numita mandibula angusta sau malocluzia clasa I Angle cu categoria 4, linguoversiunea caninilor sau cunoscută în limba engleză ca base¬ narrow canines sau canini cu baza îngustă de implantare.

Prezentare de caz: În acest caz avem un Cocker Spaniel, mascul, în vârstă de 10 luni cu o malocluzie extremă clasa I. În Fig. 1 observăm severitatea condiţiei cu existența unui crater ulcerat cauzat de caninul stâng aflat în poziţie greşită (malocluzie). Acest crater a avut 5 mm a d â n c i m e ș i p e l â n g ă u l ce r a ţ i a prezentă avea înfiptă o pietricică în el.

Aparat ortodontic la câine

Am utilizat o sârmă chirurgicală de un diametru de 0,6 mm cu care am realizat două anse în formă de U între incisivul 3 și caninul de aceeaşi parte, maxilar, de o formă și poziţionare prezentate în Fig. 3 cu scopul de armare (întărire) a construcţiei ortodontice.

frezelor de oțel în formă de flacără și pară, Fig. 4.

Fig. 4

Fig.3

Fig.1

După îndepărtarea pietrei am chiuretat craterul până la nivelul osului palatinal, îndepărtând țesutul moale necrotic până la ţesut sănătos, marcat prin prezența unei sângerări moderate. Am aplicat o soluţie hemostatică (Racesptyptine) și apoi un antiseptic pe bază de iod (Poviodine) Fig.2. după care am trecut la construcţia aparatului ortodontic.

Fig.2

După gravarea acidă care se realizează prin aplicarea de acid ortofosforic de 37,5 % timp de 2 minute și apoi clătirea acestuia cu sprayul apă/aer și uscarea lui cu aer, suprafaţa smalțului apărând alb cretoasă și mată după uscare. Se evită atingerea suprafeţei dintelui cu tifon sau orice alt material pentru a nu distruge indentaţiile microscopice pe care le¬am realizat prin gravare, cu scopul de a crește suprafaţa de contact a dintelui și indirect și retentivitatea materialului compozit care urmează a fi aplicat.

Aplicăm materialul compozit autopolimerizabil (ProTemp Garant) cu ajutorul pistolului de aplicare și a canulelor de unică folosinţă care ne permit aplicarea intimă a acestui material. Se trece la formarea și modelarea canalelor sau şanţurilor de ghidare şi alunecare cu ajutorul piesei drepte și a

WWW.VETERINARUL.RO

Modelarea și aplicarea aparatului este individuală în funcţie de particularităţile malocluziei dentare precum și a taliei și morfologiei câinelui respectiv. Faza de amprentare și de prelucrare în laboratorul de tehnică dentară lipsind în acest caz cu desăvârșire.

Principiul de funcţionare a acestui aparat fix numit plan înclinat este activ, prin forţarea poziţiei caninilor mandibulari (304, 404, schema Triadan) spre bucal (vestibularizarea lor).

Acest lucru este posibil datorită tipului de articulație la nivelul simfizei mandibulare la câine care este o osteocondroză și care prezintă o oarecare elasticitate și flexibilitate spre deosebire de om care prezintă o sinostoză fără flexibilitate.

PAGINA 16

NO:9 ANUL II 2010

Fig. 6

Aplicarea acestui aparat presupune o experienţă avansată a operatorului prin cunoaşterea intimă a anatomiei și morfologiei dentare la câine, deoarece aplicarea eronată a materialului de construcţie a aparatului ortodontic fix poate duce la mai multe probleme decât la soluţii de rezolvare a malocluziei (modificări la nivelul articulaţiei temporo¬mandibulare, malpoziționări ale incisivilor, fracturi ale caninilor, necroza ţesuturilor moi orale, etc).

porta foarte bine aparatul și incapacitatea de închidere totală a gurii.

astfel obţinută la nivelul caninilor mandibulari.

La câinii mai temperamentali sau anxioşi se poate folosi timp de 2-3 zile până se obișnuiesc un guler elisabetan din plastic pentru a-l împiedica să¬și forţeze aparatul din gură cu labele (senzaţie de corp străin). De cele mai multe ori obţinem rezultatul final de corecţie definitivă a ocluziei în maxim 3 luni.

Prin efectuarea corespunzătoare a tehnicilor de lustruire a suprafeţei smalțului după îndepărtarea planului înclinat nu avem coloraţii sau pigmentări ale smalțului la nivelul incisivilor 3 și caninilor maxilari.

Cu toate că simfiza mandibulară per-

Pentru verificarea ocluziei după aplicarea aparatului este necesar să extubăm câinele în cazul în care am efectuat intubaţie endotraheală pentru aplicarea narcozei inhalatorii, sau alternativ să folosim tehnici de neuroleptanalgezie. Efectuăm controale săptămânale pentru evaluarea ocluziei și a progresului obţinut.

Trebuie de cele mai multe ori s ă a d ă u g ă m m a te r i a l î n șanțurile deflectoare, aşa numita re¬activare a aparatului sau chiar să îndepărtăm din materialul compozit de la nivelul incisivilor pe parcursul evoluţiei vestibularizării caninilor și pentru a evita un contact prematur la nivelul incisivilor.

Trebuie menţionat ca aparatul fix tip plan inclinat nu permite o intercuspidare maxima chiar de multe ori avem o ocluzie deschisa (gura nu se închide de tot), dar majoritatea câinilor su-

WWW.VETERINARUL.RO

Există mai multe tehnici de corectare a malocluziei de tip canini cu bază îngustă de implantare (mandibula angustă) prin aplicarea de şuruburi de expansiune la nivelul caninilor mandibulari, anselor expansive de sârmă ortodontică sau aplicarea planului înclinat metalic pe bază de amprentă individuală și efectuat în laboratorul de tehnică dentară.

Datorită însă ratei crescute de insucces precum și a preţului mai mare acestea nu sunt atât de utilizate.

Fig. 5 mite o rezolvare ”spectaculoasă” a malocluziei în doar 2 săptămâni, aparatul trebuie să rămână mai departe (pe post de retainer sau menţinător de spaţiu) până la minim 6 săptămâni pentru asigurarea fibrozării articulaţiei în noua poziţie și prevenirea recidivei de malocluzie. În Fig 5 și Fig 6 observăm cazul nostru la 6 săptămâni după aplicarea planului înclinat, după îndepărtarea acestuia. O ocluzie normală a fost

Pentru orice informaţii suplimentare legate de acest subiect vă rog să vă adresaţi autorului:

DDr. Camil STOIAN PhD, Dipl. EVDC (Diplomat al Colegiului European de Stomatologie Veterinară) Tel. 00436647895433 www.tierzahnarzt.at ordination@tierzahnarzt.at

PAGINA 17

ALIMENTAȚIE NO:9 ANUL II 2010

Afecțiunile tractusului urinar inferior Fie că este vorba despre cistite infecţioase, idiopatice, calculi vezicali sau doar nisip, semnele clinice îmbracă aceeaşi formă: polakisurie, ştrangurie, hematurie, tenesme vezicale sau chiar retenţie urinară.

Bineînţeles că toate aceste simptome vor determina o afectare profundă a bunăstării animalului, ce se manifestă prin apatie, inapetenţă precum şi alte semne generale.

la pisici

L

a pisici, vezica urinară este căptuşită cu un strat de glicozaminoglicani, care la indivizii diagnosticaţi cu cistită idiopatică apare subţiat. Astfel, vezica devine permeabilă pentru diverşi compuşi cu acţiune nocivă prezenţi în mod normal în urină.

La nivelul vezicii apare o inflamaţie care va determina toată simptomatologia amintită mai sus, însoţită bineînţeles de durere. În cazul nisipului sau al calculilor vezicali, acţiunea mecanică are un rol determinant; apare inflamaţia, îngroşarea peretelui vezical, şi chiar obstrucţia uretrei in cazul masculilor.

Suprasaturaţia relativă (RSS) este o metodă prin care se pot dezvolta soluţii terapeutice pentr u pacienţii cu urolitiază; pentru a măsura parametrii urinari folosind această metodă este necesară colectarea urinei timp de 2-5 zile.

Prin determinarea concentraţiei anumitor elemente (calciu, magneziu, sodiu, potasiu, amoniu, fosfat, citrat, oxalat şi acid uric) precum şi a pH-ului urinar se determină gradul de “activitate” din mediul urinar, cu alte cuvinte probabilitatea formării cristalelor.

Acesta se raportează apoi la gradul de activitate la care urolitul este stabil, obţinându-se valoarea RSS (unică pentr u fiecare tip de cristal). Cu cât RSS este mai mare, cu atât mai mare este probabilitatea formării cristalelor. Dacă RSS<1, urina este nesaturată, iar cristalele nu se vor forma; având în vedere complexitatea mediului urinar, există totuşi posibilitatea

WWW.VETERINARUL.RO

ca şi pentru o valoare peste 1 cristalele să nu se formeze (suprasaturaţie metastabilă) dar nici nu se vor dizolva. În cazul unor valori mai mari, cristalele se vor forma spontan.(Encyclopedia of Feline Clinical Nutrition (2008) - Pibot P., Biourge V., Elliot D.- Royal Canin France, ISBN: 2-7476-0084-X)

Creşterea volumului de urină şi a diurezei determină o diluare a urinei, astfel încât factorii iritanţi vor avea un impact diminuat asupra vezicii, iar concentraţia cristaloidelor va scădea.

Profilaxie, tratament, prevenirea recidivelor...având în vedere rolul aparatului urinar, şi anume de a elimina produşii de excreţie rezultaţi din procesele metabolice, este evidentă influenţa dietei şi a modului de viaţă. Acestea determină proprietăţile fizico-chimice ale urinei; prin urmare, mediul

urinar poate să fie favorabil sau nefavorabil dezvoltării bacteriilor sau a diferitelor tipuri de calculi.

Recomandările nutriţionale se fac în funcţie de natura urolitelor. Valoarea pH-ului influenţează în mod diferit diversele tipuri de cristale. Atunci când nu se cunoaşte natura acestora, prima opţiune o reprezintă crearea unui mediu urinar nesaturat – se poate opta pentru o dietă cu menţiunea „S/O index”, care asigură o valoare a RSS sigură!

Obiectivul principal este ajutarea animalului, alinarea suferinţei acestuia, iar dietele susţin medicul în demersul de a implementa metode terapeutice eficiente şi cât mai puţin invazive. dr. Alexandra MANASIA

Royal Canin România PAGINA 18

NO:9 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 19

DERMATOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Dermatita seboreică L a o scurtă trecere în revistă a elementelor caracteristice acestei afecțiuni putem spune desprea ea că este de 2 tipuri diferite Uscată – sicca și Grasă – oleosă, la rândul lor catalogate în funcție de cantitatea de sebuum secretată – mare/mică. Indiferent de tipul de dermatită despre care vorbim ele au în comun un exces în producție de keratină, la nivelul pielii.

Amândouă au în comun și faptul că se pot suprainfecta cu Staphylococcus intermedius sau Malassezia pachydermatis.

Acești agenți patogeni produc toxine local fie în mod direct, fie după moartea acestora prin revărsarea conținutului intracelular.

Simptomele ce se observă constau în: eritem, prurit (ce poate conduce la automutilare), piele inflamată, cu cruste uscate sau grase, păr încâlcit, alopecie, miros neplăcut, în cazurile cronice pot apărea lichenificare şi hiperpigmentare.

Cauzele care stau la baza acestei afecțiuni pot fi: primare (alergie, atopie, parazitare) sau secundare ( hipotiroidismul etc.).

Investigația constă în analizarea aspectelor anamnetice, clinice și paraclinice (cultura și sensibilitate, biopsie, parametri sangvini, teste intradermice).

Managementul terapeutic al acestei afecțiuni urmează direcțiile sistemică și/sau locală.

Tratamentul dermatitei seboreice trebuie înd r e p t a t s p r e î ndepărtărea cauzelor primare (de multe ori nu este posibil practic sau nu sunt cunoscute), spre reducerea simptomelor (prurit, eritem, cruste) și spre prevenirea suprainfecțiilor microbiene.

Te r a p i a

sistemică

Dermatita seboreică este o afecțiune cutanată cronică inflamatorie, ce afectează zonele bogate în glande sebacee des întâlnită în rândul pacienților cabinetelor veterinare.

prezintă dezavantajul că acțiunea farmacocinetică a med i c a m e n t u l u i a s u p r a s uprafeței pielii este limitată, fără efect direct asupra leziunii, costuri ridicate și dificultate în administrare. În cazul antibioticelor administrate sistemic poate apare biorezistența iar în cazul antifungicelor administrarea este limitată datorită toxicității.

Terapia topică prezintă avantajul unei acțiuni directe împotriva suprainfectării și spre reducerea simptomelor, ajută împotriva mirosului. În tratamentul topic al acestor dermatite recomandăm produsul Malaseb șampon pentru câini și pisici.

El conţine ca substanţe active: Digluconat de clorhexidină 20 mg, echivalentul a 11,26 mg clorhexidină și Nitrat de miconazol 20 mg, echivalentul a 17,37 mg miconazol.

Digluconatul de clorhexidină este un agent antimicrobian din clasa bis-biguanidelor care acţionează contra bacteriilor gram-pozitive şi gram-negative. Are atât proprietăţi bactericide, cât şi bacteriostatice în funcţie de concentraţia folosită.

Nitratul de miconazol este un agent antifungic din grupa imidazolului cu acţiune contra unor levuri precum Malassezia pachydermatis.

Are atât proprietăţi fungicide, cât şi fungistatice în funcţie de concentraţia folosită.

Studiile In vitro au demonstrat o acţiune sinergică între clorhexidină şi miconazol contra Microsporum canis.

Ca regulă generală, aplicaţi şamponul de două ori pe săptămână până când simptomele dispar şi apoi, săptămânal sau ori de câte ori este necesar pentru a ţine afecţiunea sub control.

La pisică durata maximă a perioadei de tratament nu trebuie să depăşească 16 săptămâni.

dr. Andrei VERNICA

VET DIAGNOSTIC SRL www.vetdiagnostic.ro WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 20

NO:9 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 21

RADIOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Diagnostic radiologic Boala determinată de viermi cardiaci - Heartworm Disease Boala determinată de viermii cardiaci reprezintă probabil cea mai comună cauză a „cor pulmonale” la câini. Aceasta înseamnă o insuficienţă a ventriculului drept datorită hipertensiunii pulmonare secundară afectării vaselor de sânge pulmonare.

Paraziţii adulţi de obicei ocupă ventriculul drept sau lumenul arterelor pulmonare determinând obstrucţia fizică a ejecţiei sângelui din ventricul sau circulaţiei

Lateral dreapta Dorsoventral Ventridorsal

Lateral stânga prin artere. În timp ce boala progresează, intima vasculară devine neregulată, înăsprită şi hipertrofică compromiţând în continuare fluxul sanguin. Arterele pulmonare se dilată şi devin sinuoase, fibroza perivasculară determină hipertensiune şi boala cardiovasculară devine autoprogresivă chiar şi când paraziţii nu mai sunt prezenţi.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 22

NO:9 ANUL II 2010

Severitatea afecţiunii depinde de următorii factori: 1.Durata infecţiei 2.Numărul de viermi adulţi în ventriculul drept şi arterele pulmonare 3.Efectele funcţionale şi mecanice ale microfilariilor asupra vasculaturii pulmonare (în particular dezvoltarea hipertensiunii pulmonare) 4.Eficacitatea sistemului imunitar al pacientului în combaterea efectelor produşilor de metabolism ai paraziţilor

Lateral dreapta

5.Efectele secundare dăunătoare în urma tratamentelor pentru diverse afecţiuni (pneumonie, tromboembolism pulmonar e.t.c.)

Tehnica radiografică în asemenea situaţii este bine să cuprindă cel puţin 2 expuneri ortogonale pe aria toracică având ca punct de interes baza cordului adică aproximativ mijlocul toracelui. Recomandate sunt incidenţele în decubit lateral drept şi dorsoventral (cel puţin). De urmărit: cordul drept, trunchiul arterial pulmonar şi vasele pulmonare (ca zone specifice).

Este important a se examina toate structurile toracice ca ajutor în evaluarea evoluţiei şi gravităţii bolii.

Lateral stânga

Semnele radiografice tipice sunt:

Dorsoventral

1.Hipertrofie a ventriculului secundară hipertensiunii pulmonare 2.Dilatare a trunchiului arterial pulmonar secundară turbulenţelor fluxului sanguin şi hipertensiunii pulmonare 3.Trunchierea şi lărgirea arterelor pulmonare parenchimatoase 4.Infiltrat alveolar şi interstiţial secundar reacţiei alergice şi/sau trombolismului 5.Hepatomegalie şi ascită secundar decompensării cardiace drepte De reţinut faptul că în unele situaţii poate apărea şi o lărgire a atriului stâng. În stadiile timpurii, de obicei fără modificări clinice exprimate, semnele radiografice pot fi obscure, fără modificări ale siluetei sau raporturilor cardiace însă pot apărea ectazie a trunchiului arterial pulmonar şi hipervascularizaţie pulmonară cu diferenţă minimă de calibru arterio-venoasă în favoarea venelor. Asemenea modificări radiografice trebuie să facă obiectul suspiciunii unei afecțiuni cardiovasculare cu etiologie parazitară şi în continuare a investigaţiei specifice.

Radiografiile provin de la doi pacienţi câini ai unui dr. Florin Eugen GROSU cabinet privat din București.

DVM, Ph.D. Stud.

FMV București

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 23

BIOCHIMIE NO:9 ANUL II 2010

Diagnosticul BIOCHIMIC la bovine n ultimul deceniu, utilizarea unor parametri biochimici sanguini ca indicatori ai statusului fiziologic, nutriţional, metabolic şi clinic al animalelor de fermă se aplică pe scară din ce în ce mai largă şi în ţara noastră.

Î

Această amploare a utilizării testelor biochimice se datorează în primul rând progreselor realizate în domeniul instrumentelor de laborator, în special a analizoarelor semiautomate şi automate, şi utilizării unor metodologii şi reactivi standardizaţi.

PROTEINELE Serul conţine câteva sute de specii moleculare proteice distincte, dar din punct de vedere al diagnosticului de laborator, numai două familii proteice au semnificaţie clinică: albuminele şi globulinele. De obicei se dozează proteinele totale şi albuminele, iar globulinele se determină prin calcul, reprezentând diferenţa dintre proteinele totale şi albumine.

semnificația clinică a unor parametri biochimici serici

Eroarea majoră care se poate face în investigarea şi mai ales interpretarea valorilor obţinute la dozarea proteinelor este aceea de a folosi plasmă în loc de ser. mia este determinată de afecţiuni inflamatorii cronice precum reticuloperitonita traumatică, abcesele hepatice, pneumonia cronică. În aceste afecţiuni, scăderea raportului A:G se datorează doar globulinelor, scăderea nivelului albuminelor fiind nesemnificativă. În afecţiunile hepatice cronice însă, scăderea raportului A:G este determinată de scăderea nivelului albuminelor.

Hipoproteinemia poate fi aparentă, indusă de hiperhidratare şi reală, determinată în special de scăderea albuminelor. Scăderea concentraţiei albuminelor are drept cauze scăderea

biosintezei la nivel hepatic, digestia şi absorbţia deficitară, aport proteic insuficient, pierderi datorate leziunilor glomerulare sau hemoragiilor.

Panhipoproteinemia este caracterizată printr-un nivel scăzut atât al albuminelor cât şi al globulinelor, şi la bovine semnifică existenţa gastro- enteropatiilor care apar în parazitozele cu nematode, paratuberculoză şi salmoneloză.

Hipoproteinemia obligă la analize de laborator suplimentare, cum sunt analiza urinii, pentru depistarea proteinuriei şi hematuriei, analiza fecalelor, teste specifice pentru profilul hepatic, examinarea pentru depistarea paraziţilor interni şi externi, analiza hematologică completă.

Hipoalbuminemia apare şi postpartum, menţinându-se 1 - 4 săptămâni, în funcţie de hrană. De asemenea la viţeii nou-născuţi se înregistrează valori scăzute ale proteinemiei, care cresc odată cu vârsta.

Proteinele din sânge se află într-un echilibru dinamic cu proteinele hepatice şi cu cele din alte ţesuturi. Ficatul este responsabil pentru biosinteza albuminelor, factorilor proteici ai coagulării, a unor enzime şi a α-1, α-2 şi β- globulinelor, sistemul reticuloendotelial pentru γ- globuline, numeroase alte fracţiuni minore din punct de vedere al concentraţiei fiind produse de alte celule şi ţesuturi.

Evaluarea concentraţiei globulinelor şi mai ales a raportului A:G este importantă pentru diagnosticul afecţiunilor inflamatorii cronice la rumegătoare.

Hiperproteinemiile pot fi aparente, induse de deshidratare, şi reale, datorate în special creşterii concentraţiei globulinelor. Hiperglobuline-

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 24

NO:9 ANUL II 2010

ENZIMELE

BILIRUBINA

Transaminaza GOT sau AST (aspartat aminotransferaza), lactat dehidrogenaza (LDH) şi gama glutamiltransferaza ( GGT ) sunt cele mai utilizate enzime în diagnosticul afecţiunilor la bovine.

Bilirubina este produsul final de metabolizare a hemului din hemoglobină, ca sursă majoră, dar şi din mioglobină şi alte hemoproteide şi din citocromi, care este conjugată cu acidul βglucronic şi apoi eliminată prin bilă la nivelul ficatului.

Creatinkinaza ( CK ) sorbitol dehidrogenaza (SDH) şi fosfataza alcalină (ALKP sau SAP) sunt dozate pentru un diagnostic diferenţiat al unor afecţiuni.

AST şi LDH, deşi se găsesc în majoritatea ţesuturilor, au ca origine principală în ser ficatul şi musculatura scheletică.

Pentru a discerne între leziunile hepatice şi musculare, ideal este să fie corelate rezultatele obţinute pentru aceste enzime cu dozarea CK pentru afecţiunile musculare, şi GGT pentru cele hepatice.

AST crescută, corelată cu GGT crescută, sau CK în limite normale sugerează afectare hepatică. Valorile crescute ale acestor enzime sunt indicatori ai afecţiunilor hepatice acute, precum hepatita infecţioasă şi intoxicaţiile.

De asemenea, valori crescute ale ambelor enzime sunt corelate cu lipidoza hepatică, congestia venoasă pasivă, boli care determină distensia prestomacelor şi cheagului. Creşterea doar a GGT este asociată cu afecţiuni hepatice cronice, cum este fibroza.

Valori crescute ale GGT şi ALKP (fosfataza alcalină) sugerează obstrucţia biliară cauzată de fascioloză şi colelitiază.

La bovine, valorile crescute ale fosfatazei alcaline sunt asociate în special cu afecţiuni osoase.

La bovine, bilirubina totală are valori mai mici decât la alte specii, chiar şi creşterea datorată afecţiunilor hepatice severe are o magnitudine mai mică.

Hiperbilirubinemia şi icterul la bovine se datorează în cea mai mare parte hemolizei şi nu afecţiunilor hepatice.

UREA ŞI AZOTUL UREIC DIN SER (BUN sau SUN) Ambii parametri reflectă capacitatea ficatului de a metaboliza amoniacul la uree.

Eroarea cea mai frecventă în ceea ce priveşte aceşti parametri este de a interpreta determinările unuia pe valorile de referinţă ale celuilalt. BUN reflectă nivelul ureei prin azotul conţinut (2x14 g/mol uree), iar urea se referă la molecula ca întreg (60 g/mol). Semnificaţia clinică este aceeaşi, valorile numerice sunt diferite.

CREATININA Este anhidrida creatinei, care sub formă de creatinfosfat reprezintă re-

zerva de energie metabolică pentru contracţia musculară. Hipercreatininemii apar în afecţiuni renale şi postrenale (deficit de eliminare), traume musculare, miozite, intensificarea catabolismului proteic, inclusiv al proteinelor proprii.

Hipercreatininemia însoţeşte pierderile de masă musculară. Alături de uree sau de BUN, dar şi de evaluarea densităţii urinii, este un indicator al funcţiei renale.

Azotemia, care reflectă acumularea de compuşi neproteici cu azot în sânge, este reflectată de valori crescute ale ureei sau azotului ureic şi creatininei. Cauzele azotemiei pot fi renale, când se datorează unor afecţiuni glomerulare, prerenale, când acumularea acestor compuşi în sânge are loc datorită unei circulaţii sanguine încetinite, deshidratării (asociate cu hemoconcentraţia), catabolismului proteic crescut (inclusiv în inaniţie) sau postrenale (obstrucţia căilor urinare, urolitiază).

La rumegătoare, dar la bovine în special, reciclarea ureei de către glandele salivare pentru a furniza microorganismelor din rumen azotul necesar biosintezei de aminoacizi, semnificaţia clinică a ureei (sau BUN) şi a raportului uree/creatinină este redusă.

De aceea, evaluarea creatininei dă mai multe informaţii despre funcţia renală.

GLUCOZA Valorile glicemiei la rumegătoare sunt mai mici decât la celelalte specii, întrucât ele nu absorb glucoza direct din hrană şi sunt mai mici la bovinele adulte decât la viţei.

La viţei, în stadiul precolostral, nivelul GGT este apropiat celui din serul bovinelor adulte, dar creşte brusc odată cu consumul de colostru, care are un conţinut ridicat de GGT. De aceea, la viţeii nou-născuţi, GGT poate fi utilizată pentru estimarea transferului pasiv de proteine colostrale şi nu ca marker hepatic.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 25

NO:9 ANUL II 2010

Hiperglicemia la bovine apare în stări de stres, febra laptelui, după administrarea unor substanţe precum dextroza, xilazina, corticosteroizii (determină creşterea ratei de gluconeogeneză).

Hipoglicemia poate apărea la vacile de lapte aflate în cetoză şi la viţeii nou-născuţi care au diaree, septicemie sau sunt malnutriţi.

C A L C I U L , M AG N E Z I U L , FOSFATUL ANORGANIC Valorile serice ale acestor minerale sunt interdependente şi influenţate

Cea mai importantă sursă de eroare care apare în dozarea electroliţilor, dar în special a calciului şi magneziului este folosirea plasmei recoltată pe citrat sau EDTA. Aceste substanţe chelatează ionii de calciu şi magneziu, iar valorile obţinute sunt fals scăzute.

Utilizarea unor metode care nu dau valori de referinţă pentru specia urmărită şi interpretarea valorilor folosind date din literatură reprezintă una dintre erorile fundamentale care se fac astăzi în laborator ul clinic veterinar în România. tivitate fizică, iar la animale sunt influenţate nu doar de specie ci şi de rasă.

VALORI DE REFERINȚĂ Conceptul “valori de referinţă” a

Pentru exemplificare, sunt prezentate în continuare valori de referinţă din trei surse bibliografice distincte, pentru doi parametri, AST şi pro-

1.D. J. Meyer, J.W. Harvey – Veterinary Laboratory Medicine, Interpretation and Diagnosis, Saunders, 2004 2.J.Kaneko, J. W. Harvey, M. L. Bruss - Clinical Biochemistry of Domestic Animals, Academic Press, 2008 3.P. G. G. Jackson, P.D. Cockroft – Clinical Examination of Farm Animals, Blackwell Science Ltd., 2002 AST

48 – 100 U/L

78 – 132 U/L

78 – 132 U/L

Proteine Totale

59 – 77 g/L

67,4 – 74,6 g/L

57 – 81 g/L

atât de mecanisme homeostatice cât şi de pH-ul plasmei. La bovine, 60% din calciul plasmatic este neionizat, cea mai mare parte fiind legat de albumine. Calciul ionic, care reprezintă forma activă biologic, reprezintă 40% din calciul plasmatic total. Atunci când pH-ul scade, creşte nivelul calciului ionic, la fel ca şi în hipoalbuminemii.

apărut în medicina umană şi a fost impus de necesitatea standardizării metodelor de dozare a compuşilor biochimici şi de interpretare clinică a acestora. IFCC (International Federation of Clinical Chemistry) este forul care validează metodele de dozare utilizate în laboratorul clinic.

teine totale.

Niciuna dintre sursele citate nu dă informaţii despre metodele folosite şi nici dacă valorile de referinţă au fost stabilite folosind analizoare pentru chimie uscată sau chimie umedă.

Valorile de referinţă variază în funcţie de sex, vârstă, nutriţie, ac-

Ataxia apare atunci când nivelul calciului seric scade până la 6 mg/dL sau mai mult.

Hipocalcemia se constată în afecţiuni gastrointestinale precum indigestia vagală şi deplasarea cheagului, endotoxemia.

Hipocalcemia, hipofosfatemia însoţite de hiperglicemie sunt asociate cu febra laptelui. În afecţiunile renale, la bovine, hipocalcemia se corelează cu hiperfosfatemie şi uneori cu hipermagneziemie. Hiperfosfatemia apare şi odată cu azotemia.

!

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 26

NO:9 ANUL II 2010

RECOMANDĂRI Interpretarea valorilor de laborator trebuie făcută numai în contextul cazului examinat. În nici un caz nu se pune un diagnostic pe baza unui singur parametru analizat. Dacă metoda şi reactivii folosiţi nu dau

folosirea analizoarelor de chimie uscată pe slide-uri, care pot corecta aceste interferenţe.

VETTEST 8008

analizor de biochimie uscată, dedicat utilizării în medicina veterinară prin utilizarea tehnologiei DRY SLIDE și prin prezența unui strat de filtrare face posibilă eliminarea acestor interferențe.

General Health Profile: ALB, ALKP, ALT, AMYL, BUN, Ca, C H O L , C R E A , G L O B , G L U, PHOS, TBIL, TP Preanesthetic Panel : ALKP, ALT, BUN, CREA, GLU, TP Large Animal Panel / Ecvine Panel ALB, ALKP, AST, BUN, Ca, CK, CREA, GGT, GLOB, GLU, LDH, TBIL, TP Urine P:C Ratio UCRE, UPRO N S A I D Mo n i t o r i n g Pa n e l : ALKP, ALT, AST, BUN, CREA Rezultatele se obțin în numai 6 minute și vor fi raportate la categoria de vârstă (tânăr, adult și geriatric) sau la categoria de animal ( ex: taurine de lapte, carne, cai de sport sau muncă) și se utilizează o cantitate de 120 ul de probă.

VETTEST 8008

oferă posibilitatea emiterii unei liste de diagnostice posibile în funcție de rezultatele obținute.

!

valori de referinţă pentru bovine, deşi este costisitor ca timp şi cost, cel mai bine este să se stabilească propriile valori de referinţă prin evaluarea unui număr semnificativ statistic de animale sănătoase.

Ideal este să se folosească analizoare şi kituri care folosesc metode şi valori de referinţă validate pentru specia analizată.

Probele hiperlipemice, cele cu bilirubinemie crescută şi cele hemolizate pot conduce la obţinerea de valori eronate şi de aceea este utilă

Mai mult, pipetarea semiautomată a probelor elimină erorile de manoperă.

VETTEST 8008

poate efectua analiza parametrilor individuali - 26 de parametri dar și profile de parametri: Diagnostic Health Profile: ALB, ALKP, ALT, AMYL, BUN, Ca, CREA, GGT, GLU, LIPA, TBIL, TP, GLOB

Bibliografie: 4.D. J. Meyer, J.W. Harvey – Veterinary Laboratory Medicine, Interpretation and Diagnosis, Saunders, 2004 5.J.Kaneko, J. W. Harvey, M. L. Bruss - Clinical Biochemistry of Domestic Animals, Academic Press, 2008 6.P. G. G. Jackson, P.D. Cockroft – Clinical Examination of Farm Animals, Blackwell Science Ltd., 2002 4.E.Kalaitzakis, N. Panousis, N. Roubies, N. Giadinis, E. Kaldrymidou, M. Georgiadis, H. Karatzias – Clinicopathological evaluation of downer dairy cows with fatty liver, Can Vet J., 51, 615-622, 2010

Prof.Dr. Aneta POP

Facultatea de Medicină Veterinară București Catedra de Biochimie

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 27

PARAZITOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Riscul contaminării omului În relația cu animalele de companie, omul poate fi supus riscului de a se contamina cu diverși agenți patogeni, printre care se regăsesc și helminții sau viermii de la câine.

cu helminţi de la câine

Medicul veterinar are menirea de a preveni proprietarul asupra modului de transmitere a paraziților, asupra modului cum este influențată sănătatea omului și să-l informeze despre măsurile profilactice și terapeutice care se impun. Deci, medicul, pe lângă rolul strict medical, este și un agent de sănătate publică.

Cele mai importante helmintoze transmisibile de la câine la om, denumite cu termenul de zoonoze, sunt redate în tabelul alăturat.

Zoonozele sunt definite, conform Organizației Mondiale a Sănătății, ca “boli sau infecţii care se transmit în mod natural între animalele vertebrate şi om” (WHO, 1959).

Animalele de companie, preponderent carnivorele, sunt o importantă sursă de boli zoonotice, în special de tip parazitar.

Pericolul bolilor zoonotice, asociat animalelor de companie, este în creştere şi au fost promulgate reglementări naţionale şi locale pentru a stabili locurile unde pot fi acceptate animalele şi a preveni poluarea mediului.

Echinococcus Granulosus - Chist în pulmon de capră principală, care ne interesează cel mai mult, este G1, suşă cosmopolită, importantă în Europa, afectând oaia şi omul, preponderent; iar secundar bovinele, capra şi porcul. Există în Europa şi o suşă ecvină, nonzootică (G4) şi o suşă bovină, zoonotică (G5).

Principalii helminţi digestivi de la câine transmisibili la om

Teniaza echinococică

WWW.VETERINARUL.RO

Profilaxia se bazează pe măsuri sanitare şi medicale.

Măsurile sanitare vizează suprimarea surselor de paraziţi pentru contaminarea câinilor, cum ar fi: evitarea conTratamentul se bazează pe utilizarea sumului viscerelor cu chisturi hidatice de cestodicide eficace pentru această de la rumegătoare şi porc; interzicerea teniază, reprezentate de praziquantel accesului câinilor în abatoare; distruşi nitroscanat. În ultimii ani se fologerea organelor parazitate, prin ardere sesc produse cu spectru larg antihelsau formolizare. mintic, ce conţin şi praziquantel, cum

Dintre cestode sau panglici, Specia de parazit/Boala Echinoco-ccus granulosus produce la parazitară corespondentă la câine om o boală considerată zoonoză gravă, numită chistul hidatic sau cancerul Echinococcus granulosus; alb. În ceea ce priveşte Echinococcus granulosus, studii recente, fondate pe elemente epidemiologice şi moleculare, arată existenţa, în interiorul speciei, de suşe considerate ca genotipuri distincte şi adaptate la specii de animale gazde intermediare diferite. Suşa

ar fi Plerion, Triantelm (Intervet), alături de molecule nematodicide.

Forma clinică la om/ Calea de transmitere/

Zoonoză majoră; Chistul hidatic; Transmiterea prin ingestia ouălor de echinococ prin contactul cu câinele sau mediul exterior poluat

Ankylostoma caninum; Ancilostomoză

Larva migrans cutanată; Transmiterea prin contactul cu solul contaminat cu larve

Toxocara canis; Toxocaroză

Larva migrans visceralis; Zoonoză gravă prin ingestia ouălor embrionate prezente în mediu PAGINA 28

NO:9 ANUL II 2010

Antihelmintic Palatabil Comprimat Masticabil

Pentru câteva m

mente de plăcere...

SPECTRU ANTIPARAZITAR LARG PRINCIPII ACTIVE SIGURE PALATABIL – UȘOR DE ADMINISTRAT UȘOR DE REAMINTIT DOZĂ UNICĂ DE TRATAMENT WWW.VETERINARUL.RO Intervet Romania SRL, Sos. de Centura Nr. 27028, Et. 1, Com. Chiajna 077040, Jud. Ilfov; Tel.: 021.311.83.11; Fax: 021.311.83.17

PAGINA 29

PARAZITOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

matiform, cu afebrilitate şi hipereozinofilie.

Echinococcus Granulosus - Adulți în intestin de câine Ca m ă s u r i m e d i c a l e , s e i m p u n : tratarea câinilor infestaţi cu E. granulosus, în mod sistematic, prin utilizarea de cestodicide eficace, ca praziquantelul şi distrugerea materiilor fecale, prin ardere.

O altă helmintoză majoră la câine, din grupul nematodozelor, cu rol zoonotic, este toxocaroza. Ingestia de ouă larvate sau de larve infestante de Toxocara canis este la originea, la om, a unui sindrom de „larva migrans vis-

La câinii contaminaţi cu aceste nematodoze se instituie terapia antihelmintică, ce se poate asocia cu cea simptomatică (vitaminoterapie, antibiotice, eupeptice, antitoxice, imunomodulatoare). Antihelminticele utilizabile sunt derivaţii benzimidazoli, imidazolii, avermectinele şi într-o măsură regresivă, mai frecvent la căţei, sărurile de piperazină, acestea din urmă fiind nematodofuge.

ceralis” şi „larva migrans oculară” sau a unui sindrom de astenie-alergie.

Ancylostoma caninum este un alt nematod intestinal la câine, care poate afecta omul, la care provoacă sindroame de „larva currens” şi „larva migrans”, caracterizate prin: - o d e r m a t i t ă a n c i l o s to m i a n ă , frecventă la copii, contractată prin contactul cu solul contaminat; - manifestări pulmonare, de tip ast-

Echinococcus Granulosus - Oncosfere Profilaxia nematodozelor la câine vizează următoarele măsuri: - tratarea căţelelor înainte de împerechere, la jumătatea gestaţiei şi în perioada lactaţiei, iar căţeii vor fi trataţi începând cu vârsta de 15-21 zile; - igienizarea condiţiilor de hrănire, adăpostire şi îngrijirea corporală a animalelor; - deparazitarea adăposturilor, cuştilor şi padocurilor.

Proprietarii şi personalul îngrijitor din canise vor respecta măsurile igienicosanitare, pentru a evita îmbolnăvirile cu „larva migrans visceralis” şi „larva currens”.

Echinococcus Granulosus - Chisturi în ficat de porc

WWW.VETERINARUL.RO

Prof. univ. Dr. Vasile Cozma

F.M.V. Cluj-Napoca

PAGINA 30

CUPON DE REDUC-

NO:9 ANUL II 2010

COD CUPON 3A05

7%+30 c a d o u

+ S.C. NOVA GROUP INVESTMENT S.R.L. Str. Oiutuz nr 47 C Otopeni jud Ilfov ROMÂNIA Tel: 031 4253515 ; 031 4253688 ; 031 4253689 Fax: 031 4253516 E-mail: vetdiag@novagroup.ro

NOVA GROUP INVESTMENT vă oferă un discount suplimentar de 7% la discount-ul practicat actual de 30% la toată gama de teste SNAP. Grila de discount suplimentar se aplică pentru toate comenzile însoțite de prezentul cupon și codul acestuia. Cadou veți primi o CREMĂ VETGOLD FĂRĂ STEROIZI pentru tratamentul diverselor afecțiuni cutanate la animalele de companie.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 31

ORTOPEDIE NO:9 ANUL II 2010

Diagnosticul șchiopăturilor la cai Șchiopătura ne indică o neregulă funcțională sau structurală la nivelul piciorului (unul sau mai multe) care poate fi observată la calul în mișcare sau pe loc. Diagnosticul șchiopăturilor presupune o cunoaștere amănunțită a cineticii piciorului și anatomiei acestuia. Medicul veterinar care examinează șchiopătura trebuie să facă o diferențiere între o șchiopătură cu cauze biomecanice și una cu cauze neurologice.

Partea a II- a – Examinarea

ș c h i o p ă t u r i i

Calul se observă în repaus și în mișcare pentru a identifica piciorul sau picioarele afectate. Apoi piciorul se va palpa pentru găsirea unei zone dureroase; apoi se va testa copita cu cleștele încercător înainte de examinarea calului în mișcare. Anestezia regională și radiografiile vor completa investigațiile pentru un diagnostic exact.

Clasificare Șchiopăturilor: 1.Șchiopătura piciorului de sprijin - este vizibilă când copita atinge pământul sau când piciorul preia greutatea ( faza statică) 2.Șchiopătura în faza de suspensie- când piciorul se mișcă prin aer 3.Șchiopătura combinată - este vizibilă când piciorul calului se mișcă prin aer în faza de suspensie dar durerea apare și în faza de susținere a greutății. Pentru a face diferențierea dacă șchiopătura este în fază de sprijin, de suspensie sau mixtă, examinatorul trebuie să observe mișcările calului de la distanță.

4.Șchiopătura compensatorie – apare atunci când durerea de la un membru generează o redistibuire inegală a greutății corporale pe celelalte picioare. Acest fapt poate produce șhiopătura pe un picior inițial sănătos.

Anamneza: O anamneză cât mai corectă și amănunțită trebuie obținută pentru fiecare cal.

Iată câteva întrebări esențiale la care trebuie să aflăm răspunsul: 1.De cât timp șchiopătează calul? Dacă șchiopătura este de o lună sau mai mult, atunci afecțiunea este cronică și prognosticul este rezervat. În principiu, un cal tânar are mai multe șanse de recuperare la o afecțiune cronică.

2.Calul a fost scos la mișcare de când șchiopătează sau a fost ținul în grajd?. Caii care stau în repaus e posibil să nu mai exprime șchiopătura observată la ultimul antrenament.

3.Schiopătura, de la manifestare și până în prezent s-a accentuat, ameliorat sau este la fel? Caii la care șchiopătura s-a ameliorat au șanse mari de vindecare.

4.Care ar putea fi cauza șchiopăturii? Proprietarul poate a scos ceva din talpaă sau a văzut o anumită leziune WWW.VETERINARUL.RO

5.Se ameliorează șchiopătura sau dispare după ce calul se încălzește?

6.Ce tratament a primit? A fost folositor? Este important pentru prognostic dar și pentru că unele medicamente pot ascunde unele afecțiuni.

7.Când a fost calul potcovit?

Examinarea calului Examinarea în repaus La calul în poziție patrupodală, pe o suprafață dreaptă se va observa de la distanță și din apropiere, din față, din spate și din lateral.

PAGINA 32

NO:9 ANUL II 2010

Apoi se vor examina membrele anterioare: poziționarea acestora, campat sau sub el dinnainte, scoaterea în repaus a unui membru anterior indică durerea. La picioarele din spate la fel, cu mențiunea că este normal să fie odihnite pe rând picioarele din spate. Când se observă calul că stă în repaus doar cu un anume membru posterior acesta poate fi un semn că refuză preluarea greutății pe celălalt membru posterior care poate prezenta o afecțiune. De asemenea, la inspecția picioarelor din apropriere se vor analiza prin comparație putându-se observa anumite atrofii musculare sau umflături la membrul afectat.

Examinarea în mers La acest tip de inspecție vom fi foarte atenți la: Lungimea pasului și la Durata pasului.

Lungimea pasului este distanța care separă două urme succesive ale aceluiași picior.

Durata pasului este timpul care separă 2 poziții identice ale aceluiași picior. Durata este din două părți : durata de sprijin și durata de suspensie.

La calul care nu șchiopătează durata de sprijin este egală cu durata de suspensie.

La calul care șchiopătează, durata de sprijin la piciorul bolnav este mai scurtă, iar durata de suspensie este mai lungă, pe când la piciorul celălalt din biped, care este sănătos, durata de sprijin se mărește iar durata de suspensie este micșorată. În principiu piciorul bolnav calcă cu sfială, stă puțin pe pamânt și se ridică mai repede și mai brusc decât celelalte.

WWW.VETERINARUL.RO

Pentru a identifica piciorul (picioarele) bolnav(e) gravitatea și incoordonările în mișcare ale acestuia, calul va fi examinat: la pas și trap în linie dreaptă și apoi la lonja în cerc.

Calul se observă din față, din spate și din lateral. La ce se va uita medicul: mișcările anormale ale capului, asimetria fuleului, lungimea pasului, gradul de flexare al articulațiilor.

Majoritatea șchiopăturilor apar la membrele anterioare într-un raport de 3 la 1 față de șchiopăturile membrelor posterioare. O explicație pentru incidența crescută a șchiopăturilor la membrele anterioare este aceea că picioarele din față suportă 65% din greutatea calului.

Deasemenea rasa și disciplina sportivă sunt factori importanți.

Este de menționat că 95% din afecțiunile membrelor anterioare se găsesc de la genunchi în jos, iar la membrele posterioare 80% din șchiopături sunt de la jaret și graset.

Potcovitul defectuos și/sau la un interval mare de timp este o altă cauză predispozantă.

Procedurile de examinare amănunțită a membrelor anterioare și posterioare prin teste speciale în numărul următor.

dr. Dragoș PETRACHE

CLINICA EQVINE VET

PAGINA 33

NO:9 ANUL II 2010

Stimate Ä&#x192; Domnule 'RDPQD Doctor , Dermatologia este o Sarte LPSRUWDQWÄ&#x192; D aFWLYLWÄ&#x192;Ä LL SUDFWLFH YHWHULQDUH ]LOQLFH vQWUXFkW SknÄ&#x192; la 20% Gin SoSulaÄ ia Ge animale Ge comSanie are o SroElemÄ&#x192; GermatologicÄ&#x192; Din acest motiY, 9irEac úL a concentrat resursele sale Ge cercetare SHQWUX D GH]YROWD inoYaÄ ii útiinÄ ifice FDUH DGXF EHQHILFLL FOLQLFH LQFRQWHVWDELOH

t 6SKHUXOLWHVÂ&#x160; Sermit o eliEerarH VXVÄ LQXWÄ&#x192; Ge sXEVWDQÄ H DFWLYH e[.FORUKH[LGLQD GLVSRQLELOÄ&#x192; vQ 3\RGHUPÂ&#x160;, SLURFWRQH RODPLQH GisSoniEilÄ&#x192; în $llerm\lÂ&#x160; úi asigurÄ&#x192; o acÄ iune Se termen lung, cKiar úi GuSÄ&#x192; clÄ&#x192;tire.

t *l\coteKnologia reGuce aGHUHQÄ D PLFURELDQÄ&#x192; úL H[HUFLWÄ&#x192; R DFÄ LXQH PRGXODUÄ&#x192; DVXSUD LQIODPDÄ LHL FXWDQDWH(3

Ã&#x152;n Slus faÄ Ä&#x192; Ge aceste inoYaÄ ii, 9irEac este LPSOLFDW vQ IXUQL]DUHD GH soOXÄ LL GHUPDWRORJLFH GH PHGLFLQÄ&#x192; Ea]atÄ&#x192; Se GoYe]i, cKiar úi Sentru SroGuse fÄ&#x192;rÄ&#x192; SrescriSÄ ie meGicalÄ&#x192;, cum ar fi úamSoanele vQ XO WLPLL DQL DX IRVW SXEOLFDWH GH VWXGLL GHGLFDWH SURGXVHORU WRSLFH $VtÄ&#x192;]i VXQWHP EXFXURúL VÄ&#x192; YÄ&#x192; IDFHP FXQRVFXWÄ&#x192; R QRXÄ&#x192; VoluÄ ie SHQWUX úDPSRDQH FDUH YD DMXWD FOLHQÄ LL 'XPQHDYRDVWUÄ&#x192; VÄ&#x192; YÄ&#x192; XUPH]H UHFRPDQGÄ&#x192;ULOH XQ QRX FDSDF GR]DWRU IL[DW GLUHFW SH SULQFLSDOHOH IODFRDQH GH úDPSRDQH $ . , aGicÄ&#x192;:

t Å&#x17E;a{~}| Allermyl® 200 ml t Å&#x17E;a{~}| 4FCPMZUJD® 200 ml t Å&#x17E;a{~}| 1ZPEFSN® 200 ml

OferinG o mai EunÄ&#x192; conformitate úi comoGitate, cDSDFXO GR]DWRU YÄ&#x192; SHUPLWH VÄ&#x192; IDFHÄ L R UHFRPDQGDUH GH GR]DM FODUÄ&#x192; SUHFLVÄ&#x192; úL HILFLHQWÄ&#x192;.

CDOFXODUHD GR]HL VH ED]HD]Ä&#x192; SH VXSUDIDÄ D FRUSRUDOÄ&#x192; D DQLPDOXOXL úL D IRVW WUansforPDWÄ&#x192; îQ LQWHUYDOH GH gUHXWDWH FRUSRUDOÄ&#x192;.

Suntem conYinúi cÄ&#x192; aceastÄ&#x192; inoYaÄ ie YÄ&#x192; Ya aMuta sÄ&#x192; creúteÄ i graGul Ge acceStare aO stÄ&#x192;SknLORU vQ PDQDJHPHQWXO FD]XULORU GHUPDWRORJLFH

RECOMANDÄ&#x201A;RI DE DOZAJ RecomandÄ&#x192;ri de dozaj al È&#x2122;amponului per kg/corp

WWW.VETERINARUL.RO

Calcularea dozajului bazatÄ&#x192; pe suprafaÈ&#x203A;a corporalÄ&#x192; în m2, transformatÄ&#x192; în intervale de greutate corporalÄ&#x192;. Aceste doze sunt orientative È&#x2122;i depind de examinarea clinicÄ&#x192; (afecÈ&#x203A;iune dermatologicÄ&#x192;, rasÄ&#x192;, tipul de blanÄ&#x192;...)

PAGINA 34

NUTRIȚIE NO:9 ANUL II 2010

OBEZITATEA la animalele de companie Cei mai mulți proprietari se plâng că nu mai au timp...pentru familie, pentru ei și, în cele din urmă, pentru animalele lor de companie.

Mulți încearcă să compenseze absența fizică sau a atenției acordate, oferindu-le recompense mai multe, din înțelegerea eronată a noțiunii de „îngrijire” (primește „ceva bun”) și din informarea greșită în ceea ce privește un mod sănătos de hrănire (vezi, de exemplu, cazuistica de la cabinete după sărbători).

Unii colegi tratează exclusiv „boala” pentru care proprietarul unui animal supraponderal sau obez s-a prezentat la consultație.

Decizia de a scrie acest articol provine din faptul că, observ, pe stradă și la cabinetele veterinare, numărul crescând de cazuri de obezitate la animalele de companie. Probabil ritmul de viață tot mai alert ne oprește în a oferi animalelor noastre atenția pe care o merită, în sensul unei hrăniri echilibrate și a exercițiilor fizice necesare pentru a crește, a se menține și a îmbătrâni firesc.

Obezitatea este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos la nivelul organismului și a devenit deja o problemă medicală serioasă. Aceasta predispune pacienții la leziuni accidentale, la suprasolicitarea cordului, ficatului, rinichilor și a articulațiilor, neoplazii, și la complicații intra- și postoperatorii, ducând în cele din urmă la reducerea speranței de viață.

Obezitatea scade și calitatea vieții animalului de companie, deoarece provoacă disconfort și durere prin agravarea osteoartritelor, determină

apariția problemelor respiratorii în cazul temperaturilor crescute, intoleranță la efort și poate duce la apariția diabetului zaharat, tulburări urinare și de reproducție, afecțiuni dermatologice etc [Fig. 2].

Figura 2. Procent de câini afectaţți de boli specifice relaţționate cu condiţția fizică (câini supraponderali și obezi sau câini cu indice de masă corporală normal) (sursa: Lund et al, 2006) *TAU: tulburări ale aparatului urinar *Probleme de mobilitate: artrită/osteoartrită, șchiopături, tulburări musculo-­‐scheletice și/ sau ruptura ligamentului încrucișat.

Aceste cazuri sunt însă cel mai frecvent consecințe ale obezității: afecțiuni ortopedice, afecțiuni chirurgicale ale țesuturilor moi, tulburări gastro-intestinale, simptome de diabet, simptome ale afecțiunilor cardio-respiratorii etc și omit să le explice proprietarilor ce urmează să se întâmple cu animalul lor dacă nu se iau măsuri pentru a trata cauza primară, obezitatea.

Deoarece tratamentul este de lungă durată și implică o modificare substanțială a stilului de viață a proprietarului, mulți colegi întâmpină greutăți în a gestiona astfel de cazuri și se limitează la tratamente simptomatice ale complicațiilor obezității.

!

WWW.VETERINARUL.RO

fig. 3

PAGINA 35

NO:9 ANUL II 2010

apetitul când scad rezervele adipoase și invers).

Ad i p o n e c t i n a a c ț i o n e a z ă sinergic cu leptina, prin influența aspura homeostaziei carbohidraților.

Deși sintetizate periferic, leptina și ghrelina își exercită influența asupra apetitului prin acțiunea la nivelul sistemului nervos central (hipotalamus) Flier et al, 2004. În medicina umană, obezitatea este considerată a fi o stare de inflamație cronică, sistemică, ! cu risc scăzut, datorită faptului că țesutul adipos e văzut ca Figura 1. Factori de risc care conduc la supraponderalitate sau obezitate într-­‐o populaţție cu media un organ endocrin secretor de între 34-­‐37% de câini obezi sau supraponderali adipokine, cu rol proinflamator, alături de alți mediatori La ora actuală, între 17 și 44% dintre apariția obezității au fost puțin studiimplicați în patogeneza obezității. animalele de companie din țările in- ate. dustrializate sunt considerate supraponderale sau obeze, iar obezitatea a devenit, ca și în medicina umană, cea mai frecventă afecțiune medicală prevenibilă, la nivel mondial. Autoritățile din domeniul medical uman consideră această tulburare ca fiind una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică ale secolului 21.

Cauza cea mai freventă a obezității este un dezechilibru între aportul caloric, prin hrănirea în exces și consumul energetic scăzut, prin efort fizic minim, iar în cazuri mai rare sunt implicați factori genetici, tulburări endocrine, factori iatrogeni și, în cazul omului, chiar tulburări psihiatrice.

Alți factori predispozanți, la câine, sunt: rasa, vârsta, sexul, sterilizarea, medicația hormonală, stilul de viață al proprietarilor [Fig. 1].

Mecanisme fiziopatologice ale obezității Până la descoperirea leptinei, în 1 9 9 4 , mecanismele implicate în

WWW.VETERINARUL.RO

Elucidarea mecanismelor hormonale care participă la reglarea apetitului și a aportului de hrană, mecanismele de depozitare a țesutului adipos și a apariției insulinorezistenței au însemnat pași importanți în studiul acestei afecțiuni.

Acest fapt ar putea sta la baza numeroaselor patologii derivate din obezitate.

Adipokinele sunt mediatori sintetizați exclusiv de către țesutul adipos. Din această clasă fac parte atât leptina, cât și adiponectina.

Alți mediatori studiați, implicați în apariția obezității sunt: ghrelina (GH releasing hormon), insulina, orexina, colecistokinina, TNF-α.

Leptina și ghrelina au efect complementar în influența lor asupra apetitului: ghrelina este produsă în stomac și stimulează controlul pe termen scurt al apetitului (este secretată când stomacul este gol și inhibată când e plin), iar leptina este produsă de adipocite, pentru a semnala starea rezer velor în organism și mediază astfel controlul apetitului pe termen lung(crește

PAGINA 36

NUTRIȚIE NO:9 ANUL II 2010

Importanța nutrienților și balanța energetică

În biologie, balanța energetică reprezintă homeostazia energiei la nivelul sistemelor vii și se măsoară c o n f o r m e c u a ț i e i : i n p u t e n e rgetic=căldură internă produsă+efort exter n+depozit, iar unitatea de măsură este caloria. Energia disponibilă (conform termenului utilizat de către Atwater) corespunde termenului actual de energie metabolizabilă, iar energia metabolizabilă=energia brută (din hrană)-energia pierdută (prin fecale, urină, secreții, gaze).

Valorile energiei furnizate de nutrienți diferă după Martin et al (2001), în sensul ca, 1g de proteine sau carbohidrați furnizează aproximativ jumătate din energia brută față de 1g de grăsime. În schimb, energia netă sau reală este de 41% la proteine, 76% la carbohidrați și 87% la grăsimi din valoarea energiei brute.

Proteinele

În medicina umană, recomandarea a c t u a l ă s e b a z e a z ă p e d i e te c u conținut scăzut de grăsimi și de carbohidrați și crescut de proteine. Ținând cont că se observă un nivel

crescut al ieșirilor energetice în utilizarea dietelor hiperproteice, poate fi discutabilă aplicarea strictă a acestora, datorită posibilelor efecte toxice (cetonemie) și datorită efectelor nocive ale proteinelor asupra funcției renale, la om.

La câine, un carnivor, metabolismul corpilor cetonici diferă față de cel al omului, iar o dietă cu conținut crescut de proteine este din punct de vedere fiziologic mai potrivită.

O hrană cu conținut energetic scăzut se obține prin reducerea cantitativă a grăsimilor și creșterea cantității de fibre, iar înlocuirea amidonului cu proteine este din punct de vedere e n e r g e t i c „ n e u t r ă ” , î n s ă p o a te prezenta numeroase avantaje (Dumon et al, 2005).

Proteinele ameliorează starea masei musculare: studii realizate între anii 1988 și 1999 au demostrat că dietele pentru slăbire cu conținut crescut de proteine și cu conținut redus de carbohidrați favorizează o conservare optimă a masei musculare, comparativ cu o dietă de control (Laflamme și Hannah, 1988; Hannah, 1999). Și studiile mai recente reafirmă această constatare (Dies et al, 2002; Jeusette et al, 2006b).

Conform unui studiu menit să compare două diete pentr u slăbire, diferite în ceea ce privește procentul de proteine, amidon și fibre, s-a observat că ambele au dus la slăbire, însă dieta bogată în proteine și cu conținut moderat de amidon a determinat un ritm mai alert de slăbire în timpul primelor 3 luni de regim, cu același consum energetic, iar concentrațiile plasmatice a trigliceridelor, a insulinei și a fructozaminei, după 6 luni de utilizare a dietei hiperproteice, au fost semnificativ mai scăzute comparativ cu dieta cu conținut redus de proteine și crescut de amidon și, în plus, nu sau observat efecte secundare negative ale dietei hiperproteice (Rocksin et al, 2007).

Grăsimile.

Dietele formulate pentru animale obeze trebuie să conțină cantitate scăzută de grăsimi. Aceasta este cea mai eficientă metodă de scădere a densității energetice a hranei și, ca

Dietele pentru slăbire cu conținut crescut de proteine animale au palatabilitate mai bună și sunt mai sațioase (la câini starea de sațietate este dată și de încărcătura c a l o r i c ă a i ntestinului) Geoghegan et al, 1997.

Este demostrat că o dietă bogată în proteine și fibre a c c e ntuează starea de sațietate la câini ( We b e r e t a l , 2007).

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 37

NO:9 ANUL II 2010

urmare, permite animalului să consume o cantitate relativ mare de alimente, cu aceeași valoare energetică. Înlocuirea grăsimilor cu carbohidrați este benefică, pentru că eficiența utilizării acestora din urmă este cu până la 12% mai mică decât a grăsimilor, astfel încât este redus conținutul energetic brut, dar crește consumul energetic metabolic.

Cu toate acestea, este necesară păstrarea unui procent minim de grăsimi pentru a asigura aportul nutrienților esențiali liposolubili, iar legiferatorul european în materie de alimentație la câine și pisică recomandă în acest sens ca hrana să conțină minim 5% grăsimi, pentru a putea fi considerată un aliment complet și pentru ca aportul de acizi grași esențiali (linolenic, linoleic și arahidonic, la pisică) să fie suficient (Jeusette et al, 2007).

Hidrații de carbon.

Câinii obezi pot avea dificultăți de control al glicemiei, în sensul că

WWW.VETERINARUL.RO

prezintă nivel crescut al acesteia, pentru perioade lungi de timp. Din acest motiv este important ca dieta să conțină o sursă de amidon care să provoace un răspuns glicemic postprandial scăzut. La câine, orzul determină un nivel mai scăzut al insulinemiei, în intervalul 20-240 de minute postprandial, față de porumb și orez.

Fibrele

Fibrele includ mai multe tipuri de substanțe biochimice [Fig. 3]. Există probe contradictorii în ceea ce privește includerea fibrelor în diete, deoarece acestea prezintă avantaje ca: diminuează concentrația energetică a dietei; anumite fibre încetinesc absorbția nutrienților; accelerează tranzitul intestinal; reduc nivelul glicemiei postprandial; contribuie la scăderea lipidemiei; conferă senzație de sațietate.

PAGINA 38

NUTRIȚIE NO:9 ANUL II 2010

Însă unele fibre prezintă câteva inconveniente, în cazul administrării în cantitate prea mare: scad palatabilitatea dietei, scad digestibilitatea nutrienților, cresc frecvența defecării și volumul evacuat.

L-Carnitina este o substanță din clasa vitaminelor, care contribuie la oxidarea acizilor grași la nivelul mitocondriilor. Conform studiilor efectuate de Gross et al (1998) și de Allen et al (1999), o dietă suplimentată cu 0,03% L-Carnitina a ajutat la pierderea greutății, cu menținerea masei musculare, la câinii supuși unui regim de slăbire.

glicemia, hiperleptinemia, nivelul crescut de lipide din țesuturi etc.

Efectul antioxidativ în aceste cazuri este inadecvat, sunt produși radicali liberi cu frecvență crescută și apare o inflamație cronică (Vincent și Taylor, 2006).

La câine s-a demonstrat că administrarea orală a polifenolilor (din ceai verde, extract de citrice) scade markerii biologici ai oxidării sanguine, insulinorezistența și îmbunătățește profilul plasmatic al lipidelor (Torre et al, 2006; Sales, 2009; Serisier et al, 2008).

Concluzie

Antioxidanții

În medicina umană studiile indică evoluția asociată a obezității cu diverse surse de stres oxidativ: hiper-

WWW.VETERINARUL.RO

Obezitatea este o boală cu frecvență crescută și crescândă la animalele de companie. Datorită consecințelor grave asupra sănătății, pentru că scade

speranța de viață și alterează calitatea acesteia, prevenția și tratamentul sunt priorități care trebuie abordate prin modificarea stilului de viață și a regimului alimentar al animalului afectat.

Cheia pentru a atinge acest deziderat este ca medicul veterinar să colaboreze strâns cu proprietarul, să îl motiveze pe acesta din urmă și să îl consilieze cu privire la programul de slăbire propus, specific fiecărui caz în parte și să implementeze, încă de la începutul vieții animalului de companie, un program corespunzător și specific de hrănire și exerciții fizice, ca o modalitate de prevenire a obezității.

dr. Ioana BEUDEAN

GREENPOINT TRADE

PAGINA 39

PREZENTĂRI NO:9 ANUL II 2010

EXIGO analizor hematologic de uz veterinar

Exigo este succesorul ultimei versiuni de analizoare hematologice de uz veterinar Medonic, care a fost cunoscut pe piața mondială ca fiind unul dintre cele mai precise produse veterinare. Prin lansarea lui Exigo dedicat exclusiv domeniului veterinar, s-a pus accent strict pe caracteristicile specifice uzului veterinar și asupra a ceea ce implică componentele sângelui animal într-un sistem de analize hematologice.

avantaje pentru practica veterinară Puncte tehnologic:

semnificative

Ușor de folosit Exigo este auto-intuitiv și ușor de manevrat prin intermediul unui ecran “touch screen” cu funcții clare, butoane și explicații.

rorile de diagnosticare cu până la 80% din cazuri.

Reactivi atașați și prevenirea înfundărilor Toți reactivii necesari sunt stocați convenabil într-un sertar special al exteriorului analizorului.

Cu ajutorul noii funcții de spălare a sondei și adiției de substanță de curățare enzimatică, problemele de înfundare datorită sângelui sunt reduse la minim în raport cu analizoarele ce nu au această funcție.

Cu noul meniu Quick View puteți vizualiza rapid dacă rezultatele sunt în afara domeniului normal – sau puteți utiliza meniurile de vizualizare clasice cu curbe, parametri și notificări.

Funcția i-button Față de mesajele greoaie și codurile ciudate de erori ce apar la alte sisteme, Exigo vă oferă îndrumări clare din punct de vedere hematologic și acțiuni recomandate în cazurile probelor cu patologii.

Histograma de înaltă precizie Histograma WBC din sângele animal este unul dintre cei mai dificili parametri de măsurat, și deseori probele normale sunt incorect marcate ca fiind patologice.

Exigo are o nouă metodă îmbunătățită de analiză a WBC înlăturând până la 80% din aceste cazuri de diagnosticări incorecte.

Metoda Exigo WBC diff Metodele clasice de diferențiere WBC declară deseori eronat celulele albe din sângele animal ca fiind de natură patologică. Prin utilizarea unui algoritm avansat de analiză, Exigo ia în considerare atât compoziția celulelor măsurate cât și profilul prestabilit al speciei analizate.

Studiile arată că se evită astfel e-

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 40

NO:9 ANUL II 2010

Managementul calității Controalele cu coduri de bare permit o facilitate deosebită în efectuarea precisă și ușoară a testelor de calitate . !

Mixer încorporat Spațiul ocupat se reduce datorită încorporării în analizor a dispozitivului de amestecare cu capacitate de șase tuburi de diferite mărimi. !

Rapiditate maximă Cu ajutorul modulului unic MPA puteți introduce ușor un capilar de 20µl în sistem și obtineți o analiză completă întrun singur minut. Fără tuburi cu vacuum, fără ace, fără preparare inițială a probei – doar cu o picătură de sânge.

Specii multiple.

Exigo are un număr de profiluri pre-stabilite, iar în cazul în care se doresc profile de specii noi, acestea se pot fie introduce fie “descărca” de pe internet. !

Specificații tehnice : - sistem complet automat cu 17 parametri destinat uzului veterinar.

- specii multiple cu posibilitate de programare a analizelor.

- Mixer încorporat pentru 6 tuburi ce pot avea 3 mărimi diferite.

- Introducere tub deschis sau startare directă cu un microcapilar de 20µl.

- Ecran color “touch screen” de 7 inch.

- Funcție Advanced Veterinary WBC diff.

- Interpretări hematologice în cazul probelor cu patologii - sistem de prevenire a înfundărilor - Sistem de citire a codurilor de bare pentru controale de calitate - Capacitate de până la 65 probe pe oră. (45 sec de la pornire până la afișarea rezultatului) - ieșiri USB (LAN), Centronics și RS232 - Conector pentru tastatura externă PC .

Metoda impedanței: -WBC, LYMa, LYM%, MIDa, MID%, GRANa, GRAN% -RBC, RDWa, RDW% -PLT, MPV fl Metoda fotometrică (fără cianidă): -HGB Parametri calculați :-MCV, HCT, MCH, MCHC Moduri de operare Sânge integral în tub deschis cu EDTA. Microcapilare de 20μl cu EDTA. Precizie și gamă de măsurare

WWW.VETERINARUL.RO

Îmbunătățirea calității diagnosticărilor și auto-educarea în domeniul hematologic Cu Exigo veți primi și un Ghid de Hematologie Veterinară, și puteți totodată să vă înscrieți pe site-ul nostru de comunitate de veterinari pentru a schimba impresii, interpretări de rezultate și exemple reale din experiența dvs. și a altor medici veterinari.

Precizie și gamă de măsurare RBC

MCV

HGB

WBC 0-99.9 x Gama 0-14 x 106 /µl 15-250 fl 0-99.9 g/dl 103 /µl CV% ≤1.1% ≤0.3% ≤1.0% ≤1.9%

PLT 0-1999 x 103 /µl ≤3.5%

TEHNO INDUSTRIAL S.A. Calea Floreasca 91 - 111, bl F1 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.318.22.92; 0722.544.455 Fax:021.318.22.86 E-mail: office@tehnoindustrial.ro

PAGINA 41

PARAZITOZE NO:9 ANUL II 2010

Dermatofitozele la Pisici și Oameni $$

$

$

$

$

Ce sunt dermatofitozele ?

Dermatofitozele constituie infecții fungice ale structurilor de țesut ce conţin keratină, cum ar fi pielea, părul şi țesuturile cornoase (ghearele, unghiile). Pentru producerea infecţiei sporii germinativi şi hifele mucegaiurilor penetrează stratul keratinos din derm şi foliculii piloşi, după care vor migra în profunzime, de-a lungul firului de păr. Acest proces este facilitat de producţia de enzime keratolitice. De obicei, invazia se opreşte în zona de keratinizare. Hifele sunt apoi direcţionate către suprafaţă prin distrugerea părului în creştere. În acest stagiu, de cele mai multe ori părul se uzează şi se rupe, având ca rezultat apariţia unor zone circulare de alopecie, cu aspect solzos.

Doar câteva specii de dermatofiţi sunt responsabile de infecţia ce apare la pisici (denumite literar « iubitoare de piele»). În majoritatea cazurilor (> 95%), agentul patogen izolat este Microsporum canis. Alţi dermatofiţi cum ar fi Trichophyton mentagrophytes, T. verrucosum, M. gypseum si M. persicolor au o frecvenţă mult mai scăzută.

C!derea pronun"at! a p!rului în zona dorsal! #i prezen"a eritemului.

!Prevalența dermatofitozei şi semnele clinice la pisici Un studiu pan-European a relevat faptul că prevalenţa dermatofiţilor la pisicile de companie, cu leziuni dermatologice suspecte, este de circa 30%, cu o frecvenţă mai mare în timpul perioadelor de toamnă şi iarnă. În general, orice pisică poate dezvolta o infecţie cu dermatofiţi. Totuşi, animalele slăbite sau cu imunitate scăzută (imunosupresate), sunt mult mai susceptibile la dezvoltarea de leziuni. Ca o consecinţă, infecţia este mult mai des întâlnită la:

•Pisici cu vârstă mai mică de 1 an. Pisicuţele (de la vârsta de 10 – 14 zile) sunt în mod particular predispuse la infecţie.

•Pisicile în perioada de gestaţie sau în lactaţie.

•Pisicile bătrâne sau bolnave. Pisicile imunosupresate (FIV şi FELV pozitive) pot fi mult mai susceptibile la leziuni. Infestaţiile cu pureci sau acarieni pot de asemenea crea predispoziţie pentru infecţie.

•Pisicile din colonii de creştere şi crescătorii.

•Pisicile din rasele cu păr lung (ex. Persană, Agora).

Semnele clinice de dermatofitoză la pisici pot fi foarte variabile - Leziunile tipice sunt caracterizate prin zone de alopecie, cu eritem periferic, aspect solzos şi prezenţa de cruste, precum şi păr rupt sau fragil şi uzat, care poate fi îndepărtat cu uşurinţă.

- Alte posibile semne includ: formarea de pustule, prurit, dermatită miliară, foliculită şi alopecie localizată sub formă de pete sau generalizată.

- Cu o frecvenţă mai slabă pot fi observate infecţia pernuţelor, furunculoză în zona bărbiei, eritrodermoză întinsă şi noduli (la pisicile din rasa Persană).

- Imaginea foarte bine cunoscută a petelor în formă de inel este destul de rară şi nu este foarte specifică pentru dermatita de natură fungică.

Leziunile pot afecta întreg corpul, dar cel mai adesea se întâlnesc pe cap, urechi, coadă şi partea anterioară a lăbuţelor. La pisicuţe pot apărea reacţii inflamatorii severe şi boala poate deveni foarte periculoasă, putând ameninţa chiar şi viaţa animalului.

Aspect normal al dermului !i p"rului la pisic"

!

a stabilit că în circa 50% din familiile cu ani-

!male infectate, membrii familiei manifestă lezi-

uni. Nu este deloc un fapt surprinzător că un purtător asimptomatic poate de asemenea să transmită boala, infecţia putând fi contractată prin contact direct cu o pisică sau prin contact indirect cu un mediu infectat. Pisicile fără adăpost pot constitui de asemenea o sursă de infecţie, dar transmiterea la om ca infecţie zoonotică este rară.

La oameni, leziunile sunt observate mai ales la copii. Aceste leziuni sunt denumite medical « Tineae » şi pot fi prezente pe diferite zone

Afectarea bra!ului la om Afectarea unghiei la Tinea corporis om Tinea unguium ale corpului. Scalpul (Tinea capitis), precum şi

!

!

braţele şi mâinile (palmele / Tinea corporis) se pare că sunt cel mai frecvent afectate. Imaginea clinică este variabilă, dar adesea cu un tablou uşor inflamatoriu şi supurativ.

Infecţia unghiilor (Tinea unguium) este foarte rară. Aplicarea unor tratamente eficace atât la pisicile infectate, dar şi în mediul lor de creştere, fac ca transmiterea bolii la oameni să fie prevenită, asigurându-se astfel o legătură sănătoasă om - animal.

Dermatofitoza pisicilor ca zoonoză

Leziuni de alopecie cu cruste ale nasului

Multiple leziuni de alopecie eritematoas! la ureche

WWW.VETERINARUL.RO !

M. canis este cel mai comun dermatofit cu dr. Dan POPICA caracter zoonotic izolat la oameni. Datorită BUCUREȘTI relaţiilor foarte strânse dintre pisici şi stăpânii ALLFEED INTERNAȚIONAL SRL lor, pisicile au fost identificate ca fiind sursa Tel: 0314257611 Fax: 0314257612 primară de infecţie zoonotică pentru oameni. S- Mobil: 0746160690

PAGINA 42

NO:9 ANUL II 2010

Itrafungol™ abordare inovativă a dermatofitozei Itrafungol conţine itraconazol, un agent antimicotic sintetic cu spectru larg, foarte lipofilic, insolubil în apă, cu acţiune intens antifungică împotriva unui spectru larg de drojdii şi fungi patogeni (Microsporum spp., Trichophyton spp., Malassezia spp., Aspergi0us spp., Candida spp., Cryptococcus spp., Histoplasma spp., Sporothrix schenkii, Coccidioides immitis).

It r a f u n g o l c o n ţ i n e itraconazol, un agent antimicotic sintetic cu spectru larg, foarte lipofilic, insolubil în apă, cu acţiune intens antifungică împotriva unui spectru larg de drojdii şi fungi patogeni (Microspor um spp., Trichophyton spp., Malassezia spp., Aspergillus spp., Candida spp., Cryptococcus spp., Histoplasma spp., Sporothrix schenkii, Coccidioides immitis). Principalul loc de acţiune îl constituie reticula endoplasmatică fungică, unde inhibă sinteza de ergosterol (esenţial în menţinerea integrităţii şi funcţionalităţii peretelui celulei de fung). Datorită caracterului său înalt lipofilic, itraconazol devine rapid disponibil şi rămâne acumulat în ţesuturile ţintă (pielea şi părul) şi în glandele sebacee, pentru o perioadă de timp mai lungă decât durata tratamentului. Aceasta înlesneşte o eficacitate certă şi diminuează şansele unei recidive.

Itrafungol are un excelent profil de eficacitate şi siguranţă pentru tratamentul dermatofitozelor, chiar şi în situaţii mai dificile (tratamentul pisicilor din rasa Persană, cazuri de recidivă, mai multe pisici într-o singură locaţie). Tratamentul este caracterizat printr-o îmbunătăţire clinică rapidă şi un efect prelungit datorită unei pronunţate excreţii prin glandele sebacee şi a unei intensificări a prezenţei sale în piele şi păr. Nivelul terapeutic poate fi încă detectat timp de 2 săptămâni după încetarea tratamentului. La om, s-a demonstrat că intraconazol-ul persistă în piele până la 4 săptămâni. Datorită proprietăţilor sale farmacocinetice unice, tratamentul cu Itrafungol soluţie orală permite obţinerea unor rezultate eficiente în condiţii de cost eficace.

Formula lichidă în combinaţie cu aroma de caramel şi cireşe îl fac convenabil pentru administrare orală şi este foarte bine tolerat; atunci când este administrat cu siringa, 92% din pisici acceptă şi înghit imediat soluţia orală de Itrafungol.

Soluţia se administrează direct în gura animalului, prin intermediul unei siringi de dozare gradate. Doza zilnică este de 5 mg (0,5 ml / kg greutate corporală), pentru 3 perioade alternative de tratament de câte 7 zile, cu perioade de pauză de câte 7 zile între ele.

7 zile TRATAMENT

7 zile

7 zile

7 zile

TRATAMENT

7 zile TRATAMENT

Siringa de dozare este gradată corespunzător per 100 g greutate corporală.

Pentru tratamentul eficace al dermatofitozelor în general, este recomandată dezinfecţia concomitentă a mediului de creştere al animalului, utilizând tratamente topice antifungice, de preferat cu activitate antisporulantă cum ar fi enilconazolul, sporii putând supravieţui în mediu până la 18 luni, iar dermatofiţii de pe pisici au un caracter înalt zoonotic.

Importator şi distribuitor în România : BUCUREȘTI

ALLFEED INTERNAȚIONAL SRL Tel: 0314257611 Fax: 0314257612 Mobil: 0746160690 WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 43

PODOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Probleme podale la bovine între cauze și soluții Sănătatea regiunii podale a animalelor este foarte importantă în fermele de bovine. Problemele podale pot genera complicaţii multiple (ex. afecţiuni metabolice şi de nutriţie etc), animalele suferinde neputând face faţă cerinţelor zilnice ale fermierilor. În plus, aceste animale vor implica costuri suplimentare de întreţinere şi exploatare. Unele din cele mai întâlnite afecţiuni podale sunt laminita, dermatita interdigitală, dermatita digitală şi cangrena călcâielor. Acestea pot fi de natură contagioasă sau ca urmare a unor tulburări de metabolism.

Laminita

!

Laminita

!

Laminita este o boală metabolică ce apare preponderent după fătare. Datorită unei supraîncărcări a copitei şi a schimbărilor bruşte de furaj, se produce o tulburare a circulaţiei sanguine la nivel podal iar ţesutul cornos dezvoltat este de slabă calitate. Laminita se poate identifica prin prezenţa hemoragiilor, apariţia culorii roşii în ţesutul cornos iar animalele şchiopătează şi calcă cu vizibilă reţinere.

Sunt recunoscute două cauze majore de importanţă decisivă în apariţia problemelor podale: alimentaţia şi condiţiile de microclimat.

Alimentația ➢Circulaţia sângelui în copită se desfăşoară prin intermediul capilarelor. Furajul conţine nutrienţi care sunt responsabili de buna construcţie a acestor capilare. ➢Este necesar ca circulaţia să permită nutrienţilor să fie eliberaţi din patul sanguin şi să participe la formarea ţesutului cornos.

Dacă acest fenomen este deficitar, copita se va dezvolta incorect, fiind afectate structura şi calitatea ţesutului cornos. ➢Buna circulaţie este importantă şi pentru buna funcţionare a sistemului imun. Motivul îl constituie faptul că prin intermediul fluxului sanguin sunt îndepărtate o mulţime de reziduuri din organism. ➢De aceea o alimentaţie săracă, deficitară sau dezechilibrată va determina o circulaţie insuficientă şi o rezistenţă scazută, făcând ca regiunea podală să fie mult mai susceptibilă la afecţiuni.

Dermatita interdigitală

Condițiile de microclimat

Dermatita interdigitală este o infecţie contagioasă cauzată de bacterii. Afecţiunea începe ca o infecţie umedă şi urât mirositoare a spaţiului interdigital, care interferă cu creşterea şi dezvoltarea ţesutului cornos, producându-se şi crăpături şi fisuri ale ongloanelor. Animalul va ţine copita în repaus, înclinând-o către exterior şi expunând-o unei înrăutăţiri a sângerării. În acest caz, cresc şansele de Dermatita interdigital! apariţie a laminitei.

➢Umiditatea crescută a podelei constituie un climat ideal de creştere şi dezvoltare pentru bacterii care produc diverse afecţiuni, cum ar fi Pododermatita interdigitală şi Dermatita digitală.

De asemenea, umiditatea provoacă uscarea copitei, crescând astfel şansele de infecţie. De aceea, pardoseala trebuie pe cât posibil menţinută curată şi uscată, prin îndepărtarea dejecţiilor de cel puţin două ori pe zi, în combinaţie cu o bună ventilaţie a adăpostului.

!

Dermatita digitală !

Dermatita digitală este o infecţie contagioasă ce afectează pielea din regiunea de deasupra copitei ca şi dintre bulbii călcâiului. Se formează o rană cu aspect de căpşună, în care pot să apară fire de păr lung.

Dermatita digital!!

!

CAUZE

➢O pardoseală inegală, cu neregularităţi sau alunecoasă, poate cauza afectarea copitei, pentru că animalul stă pe o suprafaţă neregulată sau alunecă. De aceea, pe cât posibil, pardoseala trebuie să fie în bună stare. ➢Padocul individual trebuie să aibă dimensiuni corespunzătoare.

Un animal va avea mai multe dificultăţi în a se ridica într-un spaţiu individual mic, creându-se o supragreutate asupra articulaţiilor membrelor. Deschiderea la jgheabul de furajare trebuie să fie, de asemenea, suficient de largă. În caz contrar, animalul va sta cu picioarele îndepărtate, creându-se astfel o presiune suplimentară care poate provoca iritaţii şi o creştere excesivă de ţesut cornos.

SOLUȚII

Cangrena călcâielor Cauzează şchiopătare gravă şi bruscă. Infecţia se localizează sub coroană şi se poate dezvolta rapid. Datorită acesteia animalul va avea un apetit scăzut şi va prezenta febră. Ca un rezultat, pot apărea proliferări locale.

Kanters Special Products BV, Olanda a dezvoltat o serie de produse speciale, destinate îngrijirii regiunii podale la bovine şi ovine.

Conţin minerale în formă chelatată (Cu şi Zn), acizi organici şi diverşi agenţi pentru aderenţă.

•Cuprul are efect bactericid şi prezintă importanţă deosebită în menţinerea durităţii ţesutului cornos, precum şi în menţinerea fermităţii ţesuturilor de legătură, cum ar fi tendoanele. De asemenea, Cuprul joacă un rol important în formarea pigmenţilor care determină culoarea pielii şi a părului.

Cangrena c!lcâielor WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 44

NO:9 ANUL II 2010 •Zincul susţine refacerea dermului, menţine procesul de formare a celulelor, accelerează procesele de refacere epitelială, ajută la formarea şi dezvoltarea ţesutului cornos, având şi un consistent efect bactericid.

Mineralele chelatate (Cu, Zn) sunt elemente incapsulate într-o moleculă proteică persistentă de acid, care le va proteja de influenţe negative cum ar fi dejecţiile şi temperatura. De asemenea, forma chelatată determină o mai bună absorbţie de către organism. De aceea, o concentraţie mică de minerale va da rezultate efective.

SOLKA HOOFGEL este un gel destinat utilizării în tratamente individuale la animale cu probleme podale (de natură contagioasă, bacteriană) şi poate fi utilizat în combinaţie cu Solka Tape (pansament special). Dacă problemele nu sunt foarte grave, copita se va reface după 5 zile. Utilizarea bandajelor Solka Tape este recomandată în cazuri grave, atunci când există răni sau sunt prezente sângerări.

După curăţarea atentă şi efectivă a zonei afectate, se aplică gelul Solka Hoofgel şi apoi se înveleşte copita folosind bandajul Solka Tape. Bandajul va fi înlocuit după 5 zile şi, dacă este cazul, se aplică din nou Solka Hoofgel. Chiar şi rănile grave se vor reface după 10 zile, apărând o piele uscată şi curată.

HOOF – CLEAR poate fi utilizat pentru tratamente individuale (prin sprayere / dispersare locală sub presiune în regiunea podală), precum şi pentru tratamente în grup, prin utilizarea bazinelor podale de îmbăiere.

Alegerea uneia sau alteia dintre metode poate fi făcută ca urmare a unei selecţii a animalelor, având ca bază gravitatea infecţiei. HOOF-CLEAR este utilizat mai frecvent în scop preventiv, utilizarea metodei prin sprayere / dispersare fiind mai recomandată.

HOOFMIX este un produs (soluţie) pe bază de minerale chelatate (Cupru), ce se utilizează în scop preventiv prin îmbăierea regiunii podale a animalelor folosind o rată de lucru de 2 - 5%.

HOOFMIX nu este dăunător sănătăţii, nu are efecte adverse asupra regiunii copitei (uscare), nu produce dureri iar metoda de chelatare a Cuprului utilizată, a permis utilizarea de circa 25 de ori mai puţin Cupru.

Folosirea produselor de mai sus diminuează gravitatea problemelor de natură podală la bovine cu aproximativ 80%, atunci când utilizarea lor este făcută judicios şi pe baza unui plan bine pus la punct.

Bazinul de îmbăiere podală Deşi poate prezenta unele dezavantaje, acesta este destul de utilizat în fermele de animale, circa 9 ferme din 10 folosindu-l pentru aplicarea unor tratamente în masă. Însă nu întotdeauna folosirea bazinului de îmbăiere podală este una corectă, de aceea redăm mai jos unele elemente care trebuie luate în considerare în acest caz: - Localizare: cel mai bine după sala de muls; - Lungime: circa 3 metri, astfel încât copitele fiecărui animal vor veni în contact cu soluţia de îmbăiere de două ori; - Lăţime: aprox. 80 cm, animalul trebuind să aibă posibilitatea să calce în lateral; - Adâncime: circa 15 cm, cu podeaua rugoasă şi aspră, pentru evitarea alunecării; - Nivelul de lichid în bazin: aprox. 12 cm, pentru că acesta trebuie să cuprindă întreaga zonă afectată sau cu potenţial risc (regiunea copitei); - Mobilitate: un mare avantaj îl constituie faptul că un bazin mobil poate fi curăţat temeinic în afara stabilimentului. După ieşirea din sala de muls, vacile au tendinţa unei defecări masive, astfel încât bazinul de îmbăiere poate deveni el însuşi o sursă de infecţie.

- Împrospătarea soluţiei de îmbăiere: aceasta trebuie efectuată după trecerea a aprox. 100 animale.

Utilizarea bazinului de îmbăiere odată pe lună nu este întotdeauna total suficientă. Unele cercetări efectuate au arătat că animalele sensibile la infecţia cu Mortellaro pot recidiva după circa 18 – 21 de zile. De aceea, în scopul prevenirii acestei reinfecţii, îmbăierea podală trebuie aplicată la fiecare 2 sau 3 săptămâni.

dr. Dan POPICA BUCUREȘTI

ALLFEED INTERNAȚIONAL SRL

Tel: 0314257611 Fax: 0314257612 Mobil: 0746160690 Unic importator în România al companiei KANTERS SPECIAL

PRODUCTS BV, Olanda WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 45

PODOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Cuiul de stradă Descriere În acest context, „corp străin” înseamnă un obiect cum ar fi o piatră, o bucată de sticlă, sau un cui pe care calcă vaca. a.poate provoca pur şi simplu presiune pe ţesutul sensibil din interiorul piciorului; sau b.va penetra talpa şi va injecta infecţie în ţesuturile sensibile din interiorul unghiei.

Penetrarea tălpii Un corp străin care penetrează jumătatea din faţă a tălpii va face să apară o şchiopătare acută care se va dezvolta rapid. În acest caz un abces s-ar localiza între os şi corn.

Dacă se rezolvă natural această leziune, infecţia va trebui să scape prin banda coronară.

Penetrarea sub călcâi Un corp străin care pătrunde în regiunea călcâiului va produce şchiopătare care se dezvoltă încet şi este mai puţin dureroasă. În acest caz, abcesul se localizează între cornul elastic şi perna elastică digitală. Infecţia scapă prin jurul benzii coronare a bulbului călcâiului şi produce călcâi neaccesat. (o formă de talpă dublă) Cauza Cauza este, desigur, accidentală. Vaca trece peste un corp străin. Riscul de penetrare este mai mare atunci când talpa cornului este moale. Cornul se înmoaie atunci când este expus continuu la noroi sau când animalul este laminitic.

Tratament Corpul străin se îndepărtează din talpă.Cornul din jurul cavităţii va fi negru dacă piatra sau cuiul sunt acolo de ceva timp. Folosind vârful unui cuţit ascuţit pentru copită se îndepărtează partea neagră din corn. Fiţi foarte atenţi să nu îndepărtaţi mai mult corn decât este absolut necesar. Îndepărtarea presiunii din zona afectată poate fi suficient ca tratament. Nu complicaţi lucrurile mai mult decât trebuie dacă nu există un abces.

Dr. Dan GÎSCĂ

CMVI VÂNĂTORI GALAȚI WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 46

Workshop PMVPR NO:9 ANUL II 2010

Deplasarea de Cheag Diagnosticul se stabilește în general foarte simplu, coroborând semnele clinice menționate cu faza de lactație și ascultația aparatului digestiv. La ascultație se sesizează în zona cu deplasare un zgomot de “ping” ce identifică o acumulare de gaze.

Nu trebuie uitat nici diagnosticul diferențial ce poate să ne ajute la stabilirea corectă și exactă a diagnosticului. În multe din ferme diagnosticul este stabilit chiar de către proprietar fără ca acesta să aibă studii de specialitate.

Ce este un cheag deplasat Cheagul (abomasul) reprezintă cel de-al IV-lea segment al stomacului la rumegătoare sau, altfel spus, el este stomacul propriu-zis, care se află situat pe planșeul cavității abdominale, lateral dreapta de linia albă. În anumite condiții, la nivelul cheagului are loc o acumulare exagerată de gaze fără a avea loc o evacuare în același ritm, fapt ce duce la o deplasare a cheagului din poziția anatomică normală spre parte de sus a cavității abdominale. Această deplasare poate fi trecătoare, cheagul revenind în poziția inițială atunci când și condițiile revin la normal dar, tot la fel de posibil este ca această deplasare să fie permanentă, condiții în care este nevoie de intervenția medicului veterinar.

Din punct de vedere topografic deplasarea cheagului poate fi de două feluri: Deplasare spre stânga (LDA – left displacement abomasum), situație în care cheagul migrează din poziție anatomică normală, pe sub rumen, în partea stângă a

Deplasarea pe partea dreaptă (RDA – right displacement abomasum) - în această situație cheagul, datorită acumulărilor exagerate de gaze, se ridică în flancul drept, ocupând o mare suprafață din partea dreaptă. Acest tip de deplasare se întâlnește mult mai rar dar evoluția este, de obicei, mai gravă, îndeosebi dacă deplasarea s-a complicat și cu torsiune. În acest caz boala face parte din categoria urgențelor chirurgicale, intervenția precoce fiind o condiție foarte importantă. Împrejurări, semne clinice și diagnostic Boala apare aproape exclusiv în perioada fătării, mai exact în primele patr u săptămâni de după fătare, deși cazuri sporadice se pot observa și în afara acestei perioade. Aceasta se întâmplă în mod special datorită a doi factori de risc care se intersectează în această perioadă: 1.Starea generală cu apetit redus, adinamie, atonie 2.Spațiul generos pe care fătul îl lasă în cavitatea abdominală ca urmare a parturiției.

Acești doi factori pot concura la apariția acestui “accident” care se concretizează prin repoziționarea abomasului. Nu trebuie omis că pe lângă acești doi factori majori sunt o multitudine de alți factori care contribuie la întâmplarea acestui fenomen și care de multe ori pot influența decisiv deplasarea cheagului .

abdomenului. Este forma cea mai frecvent întâlnită de deplasare a abomasului.

WWW.VETERINARUL.RO

Ca și semne clinice atrage atenția inapetența sau apetitul selectiv pentru furajele grosiere și refuzarea concentratelor , adinamia (animalul parcă stă și reflectează la ceva), scăderea drastică a producției de lapte, poate ușoară diaree, colici abdominale șterse, iar în cazul RDA cu torsiune evoluția fiind uneori foarte gravă.

Tratament și prenire Tratamentul poate fi conservator sau chirurgical, în ambele situații intervenția medicului veterinar fiind obligatorie pentru evaluarea situației. Metoda consevatoare presupune rostogolirea animalului în vederea aducerii cheagului în poziție anatomică normală. Metoda poate da rezultate bune dar, în aprox. 50% din cazuri, au loc recidive. Metoda chirurgicală este cea mai folosită și care are și cele mai bune rezultate și mai multe avantaje chiar dacă este și mai costisitoare. Se folosesc diverse metode de abordare chirurgicală în funcție de mai mulți factori.

Deplasările de cheag reprezintă o entitate morbidă obișnuită în cadrul fermelor care au o furajare specifică vacilor de lapte.

Apariția cu o frecvență de 1 – 3% din efectivul de vaci de lapte se încadrează într-un procent normal, peste aceste valori fiind vorba de o deficiență de management al fermei. Din acest motiv boala poate fi încadrată în categoria bolilor de nutriție și metabolism.

dr. Fănică LEFTER

ZOO VET EXPERT

PAGINA 47

Workshop PMVPR NO:9 ANUL II 2010

Diagnosticul și terapia infecundității la vacă ovariene

Infecunditatea ovariană este o problemă extrem de importantă pentru exploataţiile de vaci, datorită pierderilor economice generate prin creşterea calving-intervalului, reducerea producţiei de lapte şi a numărului de fătări/fermă, cheltuieli cu tratamentul acestora, etc. Diagnosticul şi terapia acestor afecţiuni trebuie executate cât mai rapid, în aşa fel, încât calving-intervalul să se menţină la valori cât mai apropiate de cele normale.

Diagnosticul afecțiunilor care se încadrează în acest capitol, al infecundităţii ovariene, se realizează, la vacă, prin: Anamneză – realizată în principal prin consultarea evidenţelor de reproducţie; Examen clinic – cel mai frecvent examen transrectal; Examen ecografic – endorectal, folosind sonde cu frecvenţe cuprinse între 5-7,5 MHz; Determinări hormonale; Examen hematologic şi biochimic sanguin – pentru determinarea profilului hematologic şi biochimic sanguin, deoarece există multe interferenţe în absorbţia diferiţilor nutrienţi, aceasta putând genera stări de infecunditate; Analiza raţiilor, producţiilor de lapte şi a condiţiilor de întreţinere – întrucât afecţiunile ovariene apar frecvent datorită perturbărilor de alimentaţie şi întreţinere corelate cu producţiile mari de lapte.

Aprecierea condiţiei corporale şi a frecvenţei şi gravităţii afecţiunilor podale, la vacă.

Toate aceste trebuie să fie corelate cu vârsta medie a efectivului, rasa vacilor şi anotimp.

Afecţiunile care pot genera stări de infecunditate ovariană se încadrează în două mari sindroame: ➢Anestru Ovarite Tulburări trofice ovariene Hipoplazia ovariană (hipotrofia ovariană grd.I şi II) Atrofia ovariană (hipotrofia ovariană grd.III) Corpul luteal persistent Boala chistică ovariană Chisturi foliculinice Chisturi luteinice ➢Monte (I.A.) repetate Călduri anovulatorii Călduri liniştite Călduri prelungite Hemoragia estrală şi postestrală Nimfomania Dintre aceste afecţiuni cele mai multe sunt reversibile, funcţia ovariană reluându-se în urma terapiei specifice, dar există şi unele afecţiuni ireversibile (atrofia ovariană).

Tratamentul acestora se execută cu diferite substanţe hormonale care pot stimula sau substitui hormonii responsabili de apariţia lor. În terapie se folosesc următoarele grupe de substanţe hormonale: Gonadorelinele (Gn-RH); gonadotropinele extrahipofizare (serică şi corionică), hormonii steroizi (progesteronul) şi prostaglandinele F2α. Aceste substanţe medicamentoase se aplică conform unor protocoale specifice fiecărei afecţiuni şi numai după un diagnostic cert şi corect, la vacile care nu prezintă alte afecţiuni genitale care pot împiedica instalarea gestaţiei (infecţii uterine, vaginale, etc).

Pe lângă substanţele hormonale un rol deosebit îl au tratamentele neuroreflexe (exemplu: masajul utero-ovarian executat cu multă blândeţe).

Pentru obţinerea unor rezultate bune, înainte de administrarea oricărei terapii a acestor afecţiuni, trebuie îmbunătăţite: alimentaţia, condiţiile de întreţinere (în scopul refacerii condiţiei corporale a vacilor) precum şi starea ongloanelor.

Prof.univ.Dr. Alin Bîrțoiu

FVM București WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 48

NO:9 ANUL II 2010

Managementul sănătății animalelor de reproducție

Vacile de lapte sunt mamifere, în consecință producția de lapte este în directă relație cu fătarea. Datorită faptului că laptele este principala sursă de venit pentru fermier, ținta principală pentru acesta, o reprezintă producerea unei cantități mari de lapte pe întreaga perioada de viață a animalului la un minim preț de cost, și ca acest lucru să fie posibil, între altele, este necesar ca aceste animale să fie însămânțate cu rezultate bune în ce privește fertilitatea într-o perioadă restrânsă de timp. Dacă concepția este întârziată, ineficiența reproductivă are drept consecință ineficiențe privind producția de lapte și deci scăderea profitului, sau chiar o balanță economică negativă a fermei.

Deși intervalul dintre fătări de 12 luni, a fost asociat cu o optimă exprimare a potențialului genetic privind producția de lapte și a numărului de viței pe tot parcursul vieții, în cele mai multe circumstanțe, este posibil ca pentru vacile cu mari producții de lapte, intervalul dintre fătări optim să fie mai lung de 12 luni. Un asemenea interval de 12 luni este dificil de menținut, fără a apărea importante pierderi pe motive de reproducție. Există o interesantă coincidență, și foarte probabil o relație cauzală între eficiența reproductivă și nivelul costurilor privind sănătatea

WWW.VETERINARUL.RO

animalelor, cu un nivel minim, la vacile în vârstă de 20 – 24 luni la prima fătare, și apoi fătate în fiecare an.

Rolul medicului veterinar este extrem de important în monitorizarea performanțelor reproductive ( și nu numai ), de care depinde, în mare măsură nivelul profitului fermierului, și în consecință al medicului veterinar. În general, nivelul curent al performanțelor reproductive în ferme este sub optim în mai toate fermele, în orice țară, însă în România acest nivel este mult sub ceea ce am putea numi optim.

Câteva ținte de a căror monitorizare și atingere trebuie să fie responsabil medicul veterinar: 1.Acuratețea observației, în special în detectarea căldurilor; Fermierul poate fi motivat și instruit privind timpul specific de exprimare a căldurilor, exprimarea în sine, etc, știut fiind faptul că în fermele considerate de succes, rata depistării corecte a căldurilor nu depășește 50 %;

4.Rata de concepție pe prima I.A. de 50 – 60 %; 5.Rata de concepție pe toate I.A. – urile de 45 – 50 %; 6.Numărul de I.A. / produs 1,7 – 2,2; 7.Vârsta medie la prima fătare 23 – 25 luni; 8.Rata reformelor pe motive de reproducție < 8; 9.Numărul minim de lactații > 3; 10.Rata avorturilor < 5: Dacă simpla enumerare a acestor ținte pare să sugereze simplitatea atingerii lor, în practică, în condițiile nevoii de performanțe privind producția de lapte la costuri cât mai mici posibile, acest lucru implică eforturi destul de mari.

De aceea este nevoie ca medicul veterinar în colaborare cu fermierul, cu specialiștii în nutriție și selecție, să găsească soluțiile manageriale corespunzătoare care să facă posibil o cât mai bună funcționare a fermelor.

2.Intervalul dintre fătări ( Calving interval ) de 365 – 395 zile; 3.Service period – ul ( intervalul fătare – concepție ) de 85 – 115 zile;

dr. Doru LEFTER

VET EXPERT

PAGINA 49

MANAGEMENT NO:9 ANUL II 2010

P

Prima formă de marketing profesionist este educarea clientului. Educarea clientului rezultă din cererile anumitor servicii făcute de aceştia pe termen lung.

Niciodată nu te baza pe faptul că toţi cunosc serviciile pe care le poţi oferi unui animal de companie. Serviciile percepute ca nefiind necesare fac mult mai rău decât cele de care animalul de companie chiar nu are nevoie. Clienţii nu pot cere servicii despre existenţa sau necesitatea cărora nu ştiu. Cu toţii ştim că există suficientă patologie în practica noastră pentru a fi foarte ocupaţi şi am putea e d u c a clientul în aşa fel încât să dorească serviciile necesare decât să cheltuiască în alt fel banii pe care îi au.

Marketing

‘ Repetitio mater studiorum est ’

Comunicarea este incompletă fără înţelegere. Toţi suntem bombardaţi cu tot felul de informaţii în fiecare zi. Cercetările arată că este nevoie de minim 6-8 „interacţiuni” pentru a reuşi ca subconştientul să înţeleagă o idee. Din experiența mea, un animal de companie vine în medie de 1-1.5 ori pe an la clinica veterinară. Pentru noi, asta în-

seamnă că trebuie „să-i reamintim ” clientului de serviciile pe care le oferim cât de des putem în acea singură vizită la clinică. Ştim că îngrijirea preventivă este tot ceea ce avem nevoie „să vindem” pentru tot restul vieţii animalului de companie.

Mai trebuie să recunoaştem că îngrijirea preventivă include serviciile uşor copiate de către concurenţă atât în interiorul cât şi în exteriorul

profesiei noastre.

Este important să educăm cât mai mult clientul pentru a creşte cererile acestora pentr u aceste servicii în timpul vizitelor la clinică.

Studii recente au arătat că şi „prea multă presiune de a cumpăra” creează o nemulţumire clientului.

De aceea este important să fim siguri că eforturile de a ne educa clienţii arată o reală grijă pentru animalul de companie şi nu sunt percepute ca un alt „şiretlic de a vinde ceva”.

Observații despre REZOLVAREA CONFLICTELOR Niciodată nu câştigăm într-o neînţelegere cu clientul. Acesta va pleca fără să spună ceva şi nu se va mai întoarce. 95% din clienţii nemulţumiţi nu se mai întorc NICIODATĂ – iar tu nu vei şti niciodată că nu au fost mulţumiţi. Ce e de făcut ? Urmează acești pași : Încearcă să aduci clientul într-o situaţie “unu-la –unu”, (izolat într-o zonă privată).

Ascultă – clientul va simţi că tu înţelegi. Oferă-i timp să “se răcorească”. Întreabă ca să afli adevăratul motiv pentru care clientul este supărat. Încearcă să nu judeci sau să te așezi în poziție de apărare.

Arată că îţi pasă de problema pe care o are. “Înţeleg ”este cuvântul cheie.

Evită să-l întrerupi.

Găseşte o soluţie în timp ce deţii ferm controlul. Asigură-te că întotdeauna clientul înţelege şi este de acord cu soluţia oferită. Rezolvă problema cât mai repede posibil.

Explică soluţia pentru a fi sigur că şi clientul este satisfăcut

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 50

NO:9 ANUL II 2010

Fiecare sector al clinicii oferă numeroase ocazii de a convinge clientul să cumpere prin educarea acestuia. Nu trebuie niciodată să renunţăm să-i amintim clientului, altfel va renunţa la noi. Vă amintesc dacă nu știați deja, că Coca Cola a vândut doar 400 de sticle în primul an. Dacă 1 din 10 clienţi cere şi alte servicii ca urmare a eforturilor tale de educare, va fi benefic şi pentru animalul de companie, şi pentru client şi pentru clinică.

In RECEPȚIE

Observații din relațiile cu clienții CMedicul veterinar va trebui să rezolve problemele medicale, dar datoria dvs. la fel de importantă, este să ajutaţi clientul să ne placă şi să îi diminuaţi teama. Acest lucru se face prin atitudinea faţă de clienţi şi faţă de animalele lor de companie, şi prin atitudinea faţă de postul dvs. Dacă nu vă place ceea ce faceţi, nu puteţi fi un bun medic, asistent, recepţioner, sau tehnician.

Fiţi convinşi că animalele de companie sunt o necesitate pentru oameni şi nu doar un

Foloseşte des numele clientului şi pe cel al animalului de companie Află ce doreşte clientul Exprimă-ţi îngrijorarea şi interesul, chiar dacă poți ajuta sau nu Însoţeşte clientul ori de câte ori poţi (spre camera de consultaţii, la ieşire, până la maşină).

Niciodată să nu presupui că oamenii aflaţi în recepţie au fost serviţi sau că cineva s-a ocupat de ei. Dacă nu eşti sigur, întreabă.

Comunică cu clienţii pentru a afla exact care sunt nevoile a n i m a l u l u i l o r, ş i asigură-te că acele nevoi sunt comunicate medicului care-l va consulta.

Iată o listă care poate fi folosită în educarea clientului în timpul acelei vizite anuale la clinică:

întâmpinarea clientului de către rec e p ţ i o n i s t ă exprimâdu-şi grija față de animalul de companie suport vizual – comunicare vizuală prin: Tabele şi fotografii înrămate, panouri cu buletine informative, panouri cu informaţii care pot fi schimbate (conţinând recomandări privind îngrijirea preventivă de exemplu), liste cu serviciile de îngrijire preventivă care pot fi furnizate clientului la sosire, înainte să fie condus în sala pentru consultaţii.

Cererile clientului cresc atunci când i se spune acestuia că „valoarea percepută” este deja notată deoarece „vizita la clinică” fiind deja plătită din alt motiv, poate costa mai puţin.

În SALA DE CONSULTAȚII Discuţiile în timpul anamnezei purtate între client şi asistent Fotografii și tabele pe pereţii cabinetului de consultaţii Materiale audio-vizuale Manualul anatomic și descrierea procedurilor din cabinet Discuţiile cu medicii de serviciu despre serviciile necesare Broşuri cuprinzând educarea clientului În ZONA DE IEŞIRE Tabele şi fotografii la casierie Discuţiile cu casierul privind îngrijirea necesară Mesaje cu instrucţiuni oferite clientului Newsletter – uri oferite clienţilor Telefoane de confirmare și reamintire (Scrisori de reamintire pentru servicii necesare, expediate la 1-2 săptămâni după vizită, înştiinţările pentru examinările fizice anuale/Vaccinări/ Teste de laborator…. ) WWW.VETERINARUL.RO

lux. Încercaţi să faceţi fiecare client să se simtă important. Încercaţi să complimentaţi clientul. Oamenilor le pace să viziteze locuri unde se simt bine. Acel cuvânt poate fi un compliment pe care clientul nu l-a mai primit de mult timp.

Impresia unui client despre clinică se va forma în primele 5 minute. Este greu să schimbi acea primă impresie. Majoritatea oamenilor care schimbă banca în care vor săși depună economiile de exemplu, o fac din cauza primei experienţe cu “vorbitorul”.

Clienţii îşi formează prima impresie despre clinică în funcţie de înfăţişarea şi atitudinea recepţionistei. Există o mulţime de ocazii pentru ca recepţionista să facă o bună impresie.

Clienţii ne fac o favoare atunci când ne aleg să avem grijă de animalele lor de companie – nu noi lor ! Aceasta este atitudinea pe care trebuie să o avem. Ţinând minte acest lucru ne va fi mai uşor să fim amabili, plăcuţi şi săritori.

Clientul este şeful nostru – şi ne asigură salariile. Nu ar trebui să ni se pară greu să arătăm o reală grijă şi un real interes faţă de client şi animalul său de companie.

Filosofia noastră este că probabil clientul nu are întotdeauna dreptate, dar el nu trebuie să ştie asta. Clientul poate să nu aibă întotdeauna dreptate, dar tot el este şeful.

85% din succesul dvs vine din “abilităţile de comunicare cu oamenii”. Numai 15% este “ abilitate tehnică a clinicii ”.

Personalizarea întâlnirilor cu clienții în contactul direct sau la telefon este importantă.

Zâmbeşte şi păstrează contactul vizual

Fii ponderat şi grijuliu. Clienţii vor să ştie că înţelegi problema care i-a adus la noi. Întotdeauna fii profesionist, organizat şi informat în legătură cu activitatea şi cu serviciile pe care le oferim.

Ai grijă la calitatea vocii. Este important să ştii despre ce vorbeşti, dar dacă nu arăţi asta, nu vei fi convingător.

Arată clienţilor tact şi înţelegere.

Nu folosi cuvinte cum ar fi : da , nu, întotdeauna, niciodată, sigur, atunci când vorbeşti despre starea unui pacient. Aceste cuvinte implică o garanţie pe care nu cred că ne permitem s-o dăm în medicină.

Cu toţii ştim că unii clienţi sunt dificili şi nerăbdători. Fă un joc din a încerca să-i schimbi. Cu cât este clientul mai dificil, cu atât să fii tu mai drăguţ. Nimeni nu poate fi supărat pe cineva care este mereu drăguţ. Dacă nu eşti drăguţ cu ei, vor avea şi mai multe motive să fie nepoliticoşi. Fii mândru de fiecare dată când reuşeşti să schimbi atitudinea unei persoane.

Toate aceste sfaturi pot foarte bine să fie completate cu experiența voastră și cu discuțiile pe care ar trebui să le purtăm cât mai des între noi, toți cei implicați în libera practică, la urma urmei cei mai interesați (tare-mi vine să spun singurii din medicina veterinară, și mulți vor ști de ce !) să avem servicii cât mai bune, clienți cât mai mulți și multumiți, interesați de asemenea să găsim soluții la problemele zilnice apărute parcă din ce în ce mai des – poate pe fondul acestor vremuri și acestei societăți, din ce în ce mai stresate și din ce în ce mai stresante în egală măsură. Vă rog să nu ezitaţi să mă sunaţi sau să trimiteţi prin e-mail întrebări legate de aceste materiale sau de felul în care le folosesc eu în practica mea de zi cu zi.

dr. Cristi MĂTURĂ cristimatura@yahoo.com

CLINICA DI-VET

PAGINA 51

OSTEOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Implicațiile patologice în procesul de calusare și semnificația acestora în apariția osteosarcomului Introducere: Acest caz este reprezentat de o femelă din rasa Ciobănesc German, în vârstă de 12 ani, cu o afecţiune cronică la nivelul membrului pelvin stâng, zona tibială.

Animalul a fost supus examenului clinic, radiografic, citologic şi histologic.

Prezentarea acestui caz, scoate în evidenţă corelaţia dintre apariţia osteosarcomului şi procesul de calusare defectuoasă al fracturilor .

Simptomatologie: La examenul funcţional, se constată lipsa totală a sprijinului pe membrul pelvin stâng, atât în deplasare, cât şi în repaus, iar la examenul clinic al membrului afectat se observă o tumefacţie sensibilă la palpare , plasată între articulaţia grasetului şi articulaţia jaretului stâng. Din anamneză, deducem că animalul respectiv, a suferit în urmă cu patru ani o fractură la nivelul tibiei, ce a fost remediată chirurgical.

Postoperator, animalul nu a mai făcut sprijin pe membrul respectiv, dar nu a prezentat nici modificări locale sau generale alarmante, fapt ce i-a determinat pe proprietari să nu se mai prezinte cu el la medic. În ultimile trei săptămâni, animalul a acuzat durere cu caracter progresiv, motiv pentru care proprietarii s-au prezentat cu el la medic.

Aspectul radiografic:

Fig.1..Fractură oblică neconsolidată la nivelul diafizei tibiale stângi.

Examenul clinic, a fost urmat de examen radiologic, realizându-se o incidenţă laterală a regiunii afectate. Pe imaginea radiografică evidenţiată în figura 1, s-a observat prezenţa unui focar de fractură oblic, în regiunea diafizei tibiale, neconsolidat, însoţit de reacţie periostală şi radioopacitate neomogenă la nivelul canalului medular.

adaptării tehnicilor de osteosinteză folosite diferenţiat în funcţie de tipul fracturii ce urmează a fi remediată.

Astfel, în momentul realizării unei osteosinteze pentru remedierea unei fracturi, trebuie să avem în vedere anihilarea tuturor mişcărilor ce pot acţiona asupra unui focar de fractură. (mişcarea de rotaţie, de angulare, de compresiune etc.)[1,2].

Radiografic, s-a suspicionat un fenomem de necalusare osoasă al focarului de fractură, datorită folosirii unei tehnici de osteosinteză centromedulară necorespunzătoare, pentru remedierea acestei fracturi. Prin prezentarea acestui caz, scoatem în evidenţă importanţa

După realizarea biopsiei osoase radioghidate, s-a trecut la prepararea frotiurilor pentru examenul citologic, şi ulterior la colorarea acestora prin metoda May Gruwmvald Giemsa, constatându-se aspecte citologice specifice pentru osteosarcomul osteoblastic, prezentate

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 52

NO:9 ANUL II 2010

în fig.2, lucru ce a fost confirmat ulterior şi prin examen histologic,(fig.3) după amputarea membrului respectiv. Se pare că leziunea de osteosarcom osteoblastic în această situaţie a avut ca punct de plecare un proces inflamator cronic aseptic, la nivel osos (osteomielită cronică neinfecţioasă). În concordanţă cu datele bibliografice, osteomielita cronică neinfecţioasă poate apărea fie datorită efectului coroziv pe care-l exercită implantul metalic asupra ţesutului osos, fie datorită unei reacţii ionice între două implanturi metalice incompatibile, sau a fenomenului de respingere pe care-l manifestă ţesutul osos faţă de un non-self (în cazul de faţă non-selful fiind reprezentat de implantul metalic)[3,4,5].

De asemenea, neconsolidarea focarului de fractură (vezi persistenţa liniei oblice de fractură în fig.1.), determină o mobilitate permanentă la nivelul focarului de fractură (pseudoarticulaţie), favorizând apariţia unei osteomielite cronice neinfectate, aceasta din urmă fiind o spină iritativă repetitivă pe fondul căreia s-a putut dezvolta forma de osteosarcom osteoblastic.

Fig.2..MGGX100 Mitoză atipică (săgeată verde), osteoblast (săgeată roşie). Aspect morfologic de osteosarcom osteoblastic

Concluzii Osteomielita cronică post-osteosinteză, poate fi cauzată de o reacţie de respingere a implantului metalic, incompatibil de către ţesutul osos, de neconsolidarea corespunzătoare a focarului de fractură şi de nerespectarea condiţiilor de asepsie şi antisepsie în timpul actului chirurgical. Procesul inflamator cronic prezent la nivelul focarului de fractură, însoţit de neconsolidarea corespunzătoare a razelor osoase, a determinat transformarea ulterioară a fracturii într-un proces neo-

Fig.3.HEAX40. Proliferarea osteoblastelor (săgeată roşie), numeroase mitoze(săgeţi verzi). Aspect morfologic ce confirmă diagnosticul de os-

Bibliografie: 1.BRADEN T.D. – 1991 - Posttraumatic osteomyelitis. Vet.Clin.North Am.21, p.781-786.

2.JOHNSON K.A. – 1995 – Osteomyelitis. In: Small animal orthopedics. Editor: Olmstead, L.M. Mosby. St.Louis, Missouri.+ 3.ALEXANDER J.W. - 1985-Orthopedic diseases. In: Textbook of small animal surgery. Vol.2. Editor: Slatter, D.Philadelphia.

4.KNECHT C.D., PRIESTER W.A.-1978-Osteosarcoma in dogs: a study of previous trauma, fracture and fracture fixation, J Am Anim Hosp Assoc 14:82-84.

5.TURNER T.M. – 1995 - Fractures of the bones of the front limb. In: Small animal orthopedics. Editor: Olmstead M.L.Mosby. St.Louis,

Missouri.

dr. Ionuţ Cristian GÂRJOABĂ Doctor în ştiinţe medical-veterinare

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 53

OSTEOLOGIE NO:9 ANUL II 2010

Un caz interesant de osteocondromatoză felină

foto 2

Paraclinic: Examenele hematologic, biochimic sangvin și urinar nu au relevat nimic anormal. La ecografia abdominală și radiografia toracică nu s-au depistat metastaze.

Radiografia membrului posterior drept a arătat un proces de neoformație osoasă cu implicarea articulației femuro-tibiopatelare, extremității distale a femurului și jumătății proximale a tibiei și fibulei precum și o reacție a țesuturilor moi la fața medială a formațiunii (foto3).

foto 1

foto 3

Tratament: Subiect Felină, rasă europeană, femelă, 9 ani.

Motivul prezentării la medic: deformarea marcată a regiunii grasetului membrului posterior drept ce împiedică deplasarea.

Anamneza: Exceptând motivul pentru care proprietarul a venit cu pisica la medic nu sunt prezente alte modificări. Formațiunea a apărut în urmă cu 7 ani și a atins relativ repede dimensiunea de aproximativ 3 cm. A stagnat în acest stadiu aproape 2 ani după care s-a dezvoltat lent ajungând la aproximativ 5-6 cm la 4 ani de la apariție, motiv pentru care proprietarul s-a prezentat cu pisica la medic.S-a efectuat un examen citologic rezultatul fiind incert. I s-a recomandat să nu opereze animalul fiind o suspiciune de osteosarcom. În ultima perioadă (circa 10-12 luni ), a crescut foarte mult atingând dimensiuni impresionante ceea ce a făcut imposibilă folosirea membrului afectat și a îngreunat locomoția.

Clinic: S-a constatat o tumoră de graset drept de mari dimensiuni (vezi foto 1și 2), tumora ce a abolit funcția de locomoție a articulației genunchiului și care prin dimensiunile sale a facut dificilă deplasarea animalului.Tumora era de consistență dură pe față laterală și moale-elastică pe fața medială, aderentă la țesuturile profunde, neaderentă la tegument și nedureroasă la palpare. Limfonodulul popliteu nu a putut fi explorat. Fără reacție limfonodală inghinală sau la distanță. Musculatura coapsei drepte prezenta atrofiere de neutilizare. În rest, din punct de vedere clinic, nu s-au constatat anormalități.

WWW.VETERINARUL.RO

S-a optat pentru amputația membrului afectat de la nivel femural subtrocanteric pentru a avea o limită de siguranță oncologică cât mai mare (foto 4)

Diagnostic: Pentru prelevarea probelor în vederea examenului histopatologic a fost nevoie de secționarea tumorii cu fierăstrăul (foto 6) datorită structurii dure a acesteia. În urma examenului histopatologic s-a stabilit diagnosticul de osteocondromatoză. Aceasta este o tumoră benignă ce se formează prin osificare endocondrală de la suprafața osului și care este acoperită de cartilaj hialin.

Nu există nici predispoziție de rasă sau sex, nici transmitere ereditară și apare în special la pisicile tinere adulte (2-4ani) la care are o evoluție lentă, progresivă. S-au identificat relativ frecvent particule virale în învelișul hialin dar rolul lor în patogeneza tumorii este necunoscut.

foto 4

Prognostic: Favorabil având în vedere natura tumorii și odată ce aceasta a fost îndepărtată.

La 2 luni de la intervenție pisica este normală d.p.d.v. clinic.

dr. Șerban ZAMFIRESCU

CLINICA INNOVET

foto 5

PAGINA 54

55