Revista Veterinarul Stiinta si Practica seria II nr. 8

„Capitolul anesteziei felinelor sălbatice este vast, în ziua de azi informaţia fiind cuprinsă în foarte multe cărţi și materiale de specialitate. “ Dr. Cornel StoeneSCu

l Bolile felinelor sălbatice „Voi începe acest articol cu puțină taxonomie: s-a stabilit ca în cadrul ordinului Carnivora, familiile Felidae și Panteridae să se cuprindă …” Dr. IoAnA PoPeSCu

08

„Mai mulți sau mai puțini dintre noi am avut de-a face cu situații în care ne-au fost prezentați pui de păsări sălbatice în diferite…“ Dr. CIPrIAn PetreSCu

l Situația cailor din Grindul letea văzută din perspectiva medicului curant „Nu multe sunt momentele în viața unui veterinar când este pus în fața unei situații…“ Dr. ovIdIu roșu

știință și practică

Veterinarul

l Metode de prim ajutor și hrănire pentru puii de păsări sălbatice

O voce l O comunitate l O viață

foto: dr. Gabriel Ignat

anul III, 2011

Special animale sălbatice

l Anestezia felinelor mari

nr.

revistă acreditată de Colegiul Medicilor veterinari din românia

Veterinarul No. 8 Anul III 2011

NOUTĂȚI DIN LEGISLAȚIE, Supliment FINANȚE, CONTABILITATE, pagini MARKETING ȘI MANAGEMENT

8

Animale

SĂLBATICE

8 >> Anestezia felinelor mari 10 >> Bolile felinelor sălbatice 12 >> Metode de prim ajutor și hrănire pentru puii de păsări sălbatice 14 >> Situația cailor din Grindul Letea văzută din perspectiva medicului curant

Animale

DE COMPANIE

18 >> Leishmanioza canină 22 >> Imagistica prin rezonanţă magnetică în patologia cerebrală la câine: procese tumorale 26 >> Putem folosi analiza fractală în diagnosticarea cancerului?

44 ManagEMEnT

36 SUCCES

48 FinanȚE

Atunci când consultă un pacient, medicii veterinari trebuie să spună ce văd, aud, miros și palpează. Clienții vor să știe că au avut dreptate să cheltuie bani pentru a aduce animalul la cabinet.

Cariera de medic veterinar am început- o după terminarea facultății pe care am absolvit-o la Cluj Napoca și este unul din lucrurile cu care eu personal mă mândresc.

Parteneriatul – presupune o relaţie existentă la același nivel, cei implicaţi fiind la fel de valoroși, având drepturi egale, fiecare oferind și primind în același timp.

Animale

DE RENTĂ

SUpLiMEnT aBOnaȚi : 8 PAGINI NOUTĂȚI DIN LEGISLAȚIE, FINANȚE, CONTABILITATE, MARKETING ȘI MANAGEMENT

04 Despre marketing și veterinari ce fac sau mai bine ce nu fac veterinarii cu afacerilor lor

Managementul, marketingul, relațiile publice, și toate aceste instrumente necesită o intensă aplecare profundă din partea medicului veterinar, mai ales în perioade de criză economică. Vi se pare o utopie? Dacă e așa înseamnă că veți răspunde în maxim 4 secunde la următoarele trei întrebări: 1. Ce fac dacă îmi sclintesc piciorul și cad în fața cabinetului fisurându-mi rotula? 2. Ce fac dacă un angajat al meu în timp de ducea o tavă își sclintește piciorul și cade pe gresie și își fracturează rotula? 3. Ce fac dacă o clientă a mea, în vârstă și cu probleme de văz și auz cade în sala de consultație și își fracturează o mână?! Gata! Au trecut 4 secunde de când ați citit.

Veterinarul lunii dr. Gabriel Ignat

Foto: Mihai Vasile

36 >> Colica la cabaline - între controverse și prejudecăţi 38 >> Examinarea neurologică la rumegătoare partea a II-a 41 >> Biosecurizarea porcilor la îngrășat

Dr. Gabriel Ignat, nominalizat luna aceasta pentru Veterinarul Lunii are toate meritele unui medic veterinar de care profesia să se mândrească. A avut grijă de animalele de la Grădina Zoologică din Tripoli, Libia, chiar în perioada de conflict, a călătorit în Egipt imediat după revolta de acolo pentru a trata animalele celor care trăiau de pe urma turismului.

A fost în India și în Africa și nici acolo n-a stat cu brațele încrucișate. Vă mulțumim domnule doctor pentru imaginea pozitivă pe care o creați medicului veterinar din România!

Veterinarul Adresa corespondență: OP 11 CP 2429 Iași Fax: 0332 819 688 Mobil: 0740 763 716 0729 463 047 0747 897 703 0763 296 455 Email: office@veterinarul.ro Web: www.veterinarul.ro

Director: Iulia Crețu Redactor șef: Iulia Blănaru DTP: Bogdan Gavril Manager distribuție și abonamente: Radu Andrei Crețu

Editorii ediției: dr. Emilia Balint dr. Vasile Cozma dr. Liviu Gaiță dr. Florin Grosu dr.Cristian Magdaș dr. Nicolae Manolescu dr. Mircea Mircean dr. Gheorghe Onțanu dr. Ciprian Petrescu dr. Ioana Popescu dr. Ciprian Radu dr. Ovidiu Roșu dr. Cornel Stoenescu dr. Hans Teut dr. Clara Vasilescu Consiliul Director Veterinarul PMVPR Președinte: dr. Bogdan Novenschi Vicepreședinte: dr. Ilie Muscalu Fondator: dr. Iulian Vieru

ISSN: 2068-5017 Revistă editată de Asociația Euroveterinarian Publicație oficială a Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România

04 Veterinarul

n

august 2011

EDITORIAL

Despre marketing și veterinari ce fac sau mai bine ce nu fac veterinarii cu afacerilor lor Am citit cu atenție toate articolele de management veterinar publicate până acum. Foarte interesante și probabil bune de aplicat. Am vizitat multe cabinete medicale veterinare și ajut colegii în studiile ce sunt realizare de Revista Veterinarul. Sincer, și sunt convins de asta, medicului veterinar patron, administrator sau angajat îi lipsește ceva esențial într-o afacere. Noțiuni bine fundamentate de marketing, management, imagine, promovare. Din păcate în facultate la disciplina de marketing și management, dacă se mai face acum, pe vremea studiilor mele se trăgea mâța de coadă. Frecam menta pe românește. Atunci stăteam ca chiorii și ca surzii și ascultam cum, cineva care se intitula profesor, ne preda o altă formă a economiei politice socialiste cu vagi nuanțe de marketing și management. O căruță de cifre, grafice și calcule de eficiență alături de o roabă de aiureli. Nu am înțeles niciodată de ce marketingul și managementul pentru veterinari nu se predau de medici veterinari specializați. Sau măcar „profesorii“ să mai intre prin vreun cabinet medical și să mai asculte și ei ce și cum. Păcat, mare păcat. Problema e că viitorul medic veterinar nu vede necesitatea utilizării mijloacelor și mecanismelor care se găsesc în spatele acestor titluri: marketing, management, PR, imagine, WoW etc. Acest aspect l-am văzut foarte clar în majoritatea cabinetelor medicale veterinare în care am intrat și cu cine am vorbit.

Majoritatea medicilor văd necesitatea acestor instrumente. Dar o văd ca într-o vitrină. Ca pe o carte frumoasă pe care vrea să o citească dar o pune pe noptieră să o citească înainte de culcare. Și acolo rămâne fiind ștearsă de praf din când în când.Toți medicii veterinari învață o viață întreagă să repare animale. Nici un cuvânt interesant despre cum să își vândă serviciile, despre cum să se dezvolte, cum să facă un plan de afacere, un buget sau cum să aibă pus la punct un program PR. Un termen ciudat „PR“-ul asta. Tocmai de aceea îl folosesc. Americanii l-au inventat pe la 1900 și ceva când pe la noi încă se duceau răscoale și haiducii făceau legea prin munți. "Relații publice corecte înseamnă mai mult decât vorbe. Compania trebuie să acționeze prin efectuarea de fapte precise" - spunea un specialist în PR încă de atunci (1903, Ivy Lee). Voi v-ați întrebat vreodată dacă în cabinetul vostru toți angajații inclusiv dvs în calitate de angajat - folosesc același limbaj cald, liniștit și încurajator cu proprietarii de animale, adică clienții dvs. și toți acești clienți pleacă cu o imagine pozitivă despre serviciile primite chiar dacă este necesar să eutanasiați prietenul lor favorit? Aceasta indiferent că vă doare o măsea, v-ați sclintit piciorul sau v-a ridicat poliția mașina când erați la bancă să plătiți o rată restantă de câteva luni? Managementul, marketingul, relațiile publice, și toate aceste instrumente necesită o intensă aplecare profundă din partea medicului veterinar, mai ales în perioade de criză economică. Vi se pare o utopie? Dacă e așa înseamnă că veți răspunde în maxim 4 secunde la următoarele trei întrebări: 1. Ce fac dacă îmi sclintesc piciorul și cad în fața cabinetului fisurându-mi rotula? 2. Ce fac dacă un angajat al meu în timp de ducea o tavă își sclintește piciorul și cade pe gresie și își fracturează rotula? 3. Ce fac dacă o clientă a mea, în vârstă și cu probleme de văz și auz cade în sala de consultație și își fracturează o mână?! Gata! Au trecut 4 secunde de când ați citit. Aveți răspunsurile? Credeți că sunt cele corecte, legale și fără bătaie de cap?! Mă îndoiesc. Și amintesc doar un singur aspect.

Ați auzit de o amendă de peste 5000 lei pentru accident la locul de muncă și despăgubiri de cel puțin 10.000 euro plus spitalizare? Nu credeți? Nu e nici o problemă. Nu doresc nimănui să se întâmple. Dar am citit undeva că într-o zi, un australian era la pescuit în mijlocul oceanului, în barca personală. Și ce credeți? A căzut un meteorit chiar peste el și a murit. Ghinion nu? (http://www.imca.cc/old_site/metstruck.html) Studiul și atenția pe care le acordați acestor instrumente de cele mai multe ori vă vor aduce mult mai mulți bani dacât toate cunoștințele de medicină la un loc, indiferent cât de înalte sunt.

Este necesar să vă perfecționați aptitudinile medicale dar nu ignorați elementele esențiale dintro afacere. Noi vom veni în întâmpinarea dvs. cu din ce în ce mai multe articole care să vă ajute în acest sens.

Mult succes! dr. Iulian Vieru

www.veterinarul.ro

P.M.V.P.R. Despre această problemă am discutat mult în ultima vreme, aceasta fiind și una din temele de dezbatere de la ultimul congres al P.M.V.P.R. de la Sovata.

Vorbeam atunci de necesitatea unui ghid de bune practici veterinare, unanim acceptat de către toți medicii veterinari practicieni și care să stea la baza actului medical.

Regulile de bună practică: MOFT SAU NECESITATE?

D

e ce ar fi necesar un astfel de ghid? De ce ar fi nevoie ca regulile de bună practică veterinară să fie implementate la nivelul tuturor cabinetelor? Cred că unele dintre răspunsuri ar fi următoarele: 1. Protecţia în fața reclamaţiilor. În ultimul timp, reclamaţiile la comisiile de Deontologie ale C.M.V.R.O. judeţene se înmulţesc deoarece din ce în ce mai mulţi proprietari reclamă mai mult sau mai puţin obiectiv diverse culpe ale medicilor veterinari în relaţie cu animalul pe care îl deţin. De cele mai multe ori se reclamă proceduri incorecte, tehnici chirurgicale imperfecte etc. care duc de cele mai multe ori la moartea animalului. Ce face medicul veterinar? Se apără cum știe încercând să explice că metoda aleasă de el, protocolul terapeutic instituit, a fost cel mai potrivit, fără a avea însă un schelet unanim aprobat care să îl urmeze, și care poate să stea la baza apărării chiar și în faţa unei instanțe. Dacă la comisia de deontologie avem de a face cu colegi medici veterinari care pot să discearnă dacă un act medical a fost făcut sau nu corect, în faţa unei instanțe fără documente concrete e foarte greu de dovedit nevinovăţia. Trebuie spus că în ultima perioadă foarte mulţi proprietari apelează la avocaţi pentru a acţiona în instanţă medicii și pentru a cere despăgubiri, mizând pe de o parte pe carențele legislative în domeniul regulilor de bună practică dar și pe presupusa bunăstare financiară a unor colegi.

2. Justificarea tarifelor. De multe ori ne confruntăm, pe piaţa cabinetelor veterinare, cu tarife pentru unele intervenţii sau manopere medicale între a căror valoare este o diferenţă uriașă. De exemplu, găsim tarife la o operaţie de ovariectomie la căţea care variază între 80 de lei și 500 de lei. Desigur că se poate spune că e vorba de dotarea cabinetului, de medicamentele sau tehnica de anestezie folosită etc. însă întrebarea care se pune este dacă cel care solicită 80 de lei pentru o astfel de intervenţie respectă cu stricteţe protocoalele terapeutice. Pentru că, indiferent de situaţie, protocolul terapeutic începe de la intrarea

animalului în cabinet, dezinfectarea mesei de consultaţie, examinarea clinică amănunţită, efectuarea unui set de analize care să ne arate dacă animalul este sănătos sau nu și poate suporta o intervenţie chirurgicală, anestezia, operaţia propriu-zisă, recuperarea postoperatorie, cazarea etc.

Dacă respectăm toţi acești factori e greu de înţeles cum unii percep un astfel de tarif scăzut. Nu cumva e vorba de concurenţă neloială, nu cumva un coleg sare deliberat peste unele etape pentru a justifica preţul scăzut? În cazul unor protocoale bine stabilite și legalizate, practicarea unor preţuri de dumping va fi foarte greu de justificat. În altă ordine de idei, în lipsa unor astfel de protocoale și în cazul medicilor veterinari care realizează acţiuni cuprinse în cadrul programului strategic și care sunt decontate de la bugetul de stat, tarifele pentru aceste manopere stagnează de ceva vreme, și în unele cazuri nu acoperă nici cheltuiala cu efectuarea acelei acţiuni. Este foarte greu să ceri un anumit preţ pentru o acţiune dacă nu există o analiză de cost legiferată pentru fiecare manoperă medicală. De exemplu, costul manoperei pentru acţiunea de Tuberculinare prin Test Comparativ Simultan este de 10 lei. În această manoperă sunt incluse următoarele acţiuni: anunţarea proprietarilor de bovine cu o zi înainte de acţiune, acţiunea propriu-zisă la care participă cel puţin trei persoane: medicul veterinar care realizează acţiunea, un asistent care notează datele în tabelul de tuberculinare și încă un personal auxiliar care contenționeză animalul.

Acţiunea în sine constă în tunderea animalului în două locuri, măsurare pliu, inoculare în două locuri. După 72 de ore operaţiunea se repetă cu deplasarea la același loc, care poate fi la câţiva kilometri buni, măsurarea pliurilor și interpretarea.

Dintr-un calcul simplu, în care sunt in-

cluse cheltuielile cu deplasarea, salariile angajaţilor, timpul efectiv de lucru, reiese că sub un anumit număr de bovine profitul este aproape zero. Dacă se dorește efectuarea unui act medical performant, la condiţiile tehnice cerute, cred că un astfel de ghid este mai mult decât necesar pentru a se putea efectua corect o acţiune veterinară. Să nu mai vorbim că în unele cazuri se licitează acţiuni veterinare din Programul Strategic la tarife mai mici și cu 50% faţă de cele stabilite.

Cred că aceste reguli de bună practică sunt mai mult decât necesare, ar ajuta mult medicul veterinar atât în fața instanţelor cât și în fața proprietarilor pentru a putea justifica tarifele practicate. Pentru medicii veterinari care realizează acţiuni din programul strategic, este absolut necesar să poată justifica tarifele și să poată cere justificat A.N.S.V.S.A. creșterea tarifelor în anumite situaţii. De altfel, cred că și în cazul licitaţiilor ar trebui să nu se poată scădea sub un preţ minim sub care respectiva manoperă să nu se poată efectua.

P.M.V.P.R. salută iniţiativa colegilor de la A.M.V.A.C. de a redacta un astfel de ghid pentru animalele de companie împreună cu C.M.V.R.O. și susţine un astfel de ghid și pentru animalele de rentă, ghid la care lucrează în acest moment comisiile de specialitate din cadrul P.M.V.P.R., drept pentru care așteptăm sugestii din partea tuturor colegilor care lucrează cu aceste animale.

Dr. Bogdan Novenschi Președinte P.M.V.P.R.

05

A.N.s.v.s.A.

S

ub auspiciile Forumului Mediteranean de Oncologie Comparată (F.M.O.C.) cu sediul la Genova - Italia, a Forumului Naţional de Oncologie Comparată din România (F.N.O.C.), a Centrului Naţional de Referinţă pentru Oncologie Veterinară și Comparată (C.E.R.O.V.E.C.) din Genova-Italia, a Asociaţiei Italiene a Medicilor Veterinari pentru animale Mici (A.I.V.P.A.), afiliată la Federaţia Europeană a Animalelor de Companie (W.S.A.V.A.) și a Asociaţiei Publicisticii medicale Italiene (A.S.M.I.) precum și sub înaltul patronaj al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare și Siguranţă Alimentară (A.N.S.V.S.A.) din România, al Academiei Romane – Comisia de Oncologie Comparată, al Institutului Oncologic „Prof. Al Trestioreanu“ din București și Facultăţilor de Medicină Veterinară din București și Cluj-Napoca s-a desfășurat la Neptun în zilele de 7-9 septembrie 2011 al Doilea Congres Internaţional al Forumului Mediteranean de Oncologie Comparată. În ziua de 10 septembrie 2009, la sediul Guvernului Regiunii Liguria din Genova s-a semnat documentul oficial de constituire a „Forumului Mediteranean pentru Oncologia Comparată“ (F.M.O.C.), în prezenţa doamnei senator Secretar de Stat Ombertta Fumagalli Carulli și a numeroși marcanți profesori și academicieni din România, Italia și Spania. Au semnat în calitate de membri fondatori un număr de 28 persoane fizice din Italia, România și Spania, specialiști cu înalte competențe în domeniul oncologiei umane și animale, cercetători, profesori universitari și președinţi ai unor asociaţii pe acest profil.

Ca urmare a iniţiativei domnului președinte al Forumului Mediteranean de Oncologie Comparată prof. Angelo Ferari și a domnului dr. Andrea Antonio Riela, director general al Institutului Zooprofilactic pentru Sicilia, în calitate de organizator, sub înaltul patronaj al domnului Francesco Cascio Președintele Parlamentului Provinciei Sicilia și a domnului Raffaele Lombardo președintele Provinciei Sicilia s-a organizat în zilele de 4, 5, 6 martie 2010 primul congres al Forumului la Palermo.

La acest eveniment au participat reprezentanţi din partea celor 10 institute zooprofilactice din Italia, decani ai facultăţilor de Medicină Veterinară și reprezentanţi ai Centrelor de Referinţă pentru patologia animală și siguranţa alimentelor.

Prin specificul Oncologiei comparate

06 Veterinarul

n

august 2011

AL II-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL AL FORUMULUI MEDITERANEAN DE ONCOLOGIE COMPARATĂ (F.M.O.C.) 07-09 SEPTEMBRIE 2011– NEPTUN – ROMÂNIA care se adresează cancerului la animale și om, cât și factorilor oncoinductori din arealul de viaţă, la lucrările congresului a participat și doamna Dr. Gaetana Ferri director general din Ministerul Sănătăţii din Italia.

Congresul a organizat o secţie specială pentru tinerii medici veterinari (cercetători și practicieni), care a inclus și o sesiune de activităţi practice desfășurată în laboratoarele institutului zooprofilactic din Palermo.

Cel de al doilea Congres, organizat la Neptun în zilele de 7-9 septembrie 2011, s-a realizat prin contribuţia organizatorilor locali - Prefectura Judeţului Constanța, reprezentată de domnul prefect Claudiu Iorga Palasz și a Direcţiei Sanitar Veterinare și de Siguranţă a Alimentului Constanța, reprezentată de domnul Dr. Lazăr Romeo.

Lucrările congresului au fost deschise de președintele congresului, Domnul academician m.c. Nicolae Manolescu Vicepreședinte F.M.O.C. și președinte F.N.O.C., care a propus un prezidiu format din domnul dr. Roateș Chețan Radu, președintele A.N.S.V.S.A., domnul dr.

Ferrari Angelo, președinte F.M.O.C., prof. univ. dr. Andre Laurent Parodi, vicepreședinte al Academiei de Medicină a Franţei, prof. Fausto Quintavalla, președintele A.I.V.P.A., doamna Cristina Copos, fondatoare a Asociaţiei de luptă contra Cancerului „Renașterea“, domnul academician m.c. Alexandru Bogdan și prof. Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Știinţe Medicale din România.

Cu statut de invitaţi speciali au fost prezenţi și au luat cuvântul academician prof. Andre Laurent Parodi Vicepreședintele Academiei Medicale Franceze, o personalitate marcantă a lumii știinţifice internaţionale și dr. Melissa Paoloni, secretar știinţific al Programului de Oncologie Comparată al SUA, în cadrul Institutului Naţional de Cancer (NCI) Bethesda și a Naţional Institute of Health (NIH).

Lucrările Forumului au fost organizate pe două secţiuni de comunicări, o secţiune postere și trei mese rotunde cu titlul „Anemia infecţioasă ecvină“, „Siguranța alimentară și oncologia comparată“ și „Leucoza enzootică bovină“.

www.veterinarul.ro

Trebuie să remarcăm faptul că România se plasează printre primele ţări din lume care au abordat domeniul cercetărilor în Oncologia Comparată, încă din anul 1968, în persoana acad. m.c. Nicolae Manolescu, alături de regretatul șef de școală oncologică prof. univ. dr. Octav Costăchel, Director al Institutului Oncologic București. În cadrul congresului s-au remarcat mai multe lucrări știinţifice de o mare valoare, care demonstrează că actualmente oncologia comparată, parcurgând un drum lung de aproape jumătate de secol, a reușit să-și identifice o „personalitate deosebită“ în știinţele lumii, care caută să ofere populaţiilor pământului, cu multă generozitate, un amplu program care are drept unic obiectiv o metodologie de realizare cu o înaltă eficientă a profilaxiei primare a bolii canceroase la om și animale. Această boală astăzi face la om multe victime și antrenează mari cheltuieli financiare cu programele de diagnostic precoce și terapie a acestei maladii. În aceste condiţii, cu multă claritate, au reieșit avantajele deosebite ale studierii și practicării „oncologiei comparate“ care, în afară că oferă date comparative de excepţională valoare a manifestării și evoluţiei „bolii canceroase“ la om și animale, reprezintă unica alternativă a realizării „profilaxiei primare a cancerului“ la vieţuitoarele pământului, lucru care implicit, în afară că va conduce la reducerea incidenței și prevalenței cancerului la om și animale, va avea un imens impact economic care are la baza dogma „este mult mai scump să tratezi o boală decât să o eviţi“. Acest lucru se face printr-un amplu program ușor de suportat de orice stat din lume, fiind mult inferior ca efort economic programelor care se adresează combaterii acestei maladii.

Textul integral îl puteți citi pe websiteul veterinarul.ro.

N. Manolescu (vicepreședinte F.M.O.C.) C. Mateescu (secretar general F.M.O.C.) Emilia Balint (membru în consiliul director FMOC)

ȘTIRI VETERINARE Seminar „Provocări în medicina felinelor mari“ În data de 21 octombrie 2011, ora 8, la hotelul Golden Tulip Times (b-dul Decebal 19, zona Piața muncii) Vier Pfoten organizează seminarul cu tema „Provocări în medicina felinelor mari“.

Seminarul abordează teme medicale importante mai ales în contextul actual al situației grădinilor zoologice din România. Și-au confirmat participarea: l Dr. Katja Koeppel de la Zoo Johannesburg - va vorbi despre diagnosticul și tratamentul bolilor nutriționale la felinele exotice l Dr. Chris Walzer de la F.M.V din Viena. El va trata subiectul anesteziei felinelor mari l Dr. Bogdan Aminkov de la F.M.V Sofia care va prezenta un caz practic l Dr. Amir Khalil - Africa de Sud-va povesti despre sanctuarul LionsRock din Africa de Sud l Dr. Alexandru Vițălaru FMV București - va prezenta metode de contracepție l Dr. Anca Tomescu-prezentare Vier Pfoten l Dr. Cornel Stoenescu- propria experiență cu felinele mari l Dr. Lescai Dan Adresa site-ului pe care vă puteți înregistra este: www.seminar-feline.info

Directorul Veterinar instrumente de marketing modern Fără o experiență bogată pe Internet, fără o experiență deosebită în marketing, fără abilități de comunicare deosebite dar cu multă ambiție puteți să realizați unul dintre cele mai remarcabile evenimente de marketing pentru firma dumneavoastră.

Ce este un Director Web? O colecție de informații structurate și prezentate după reguli clare. O bibliotecă unde găsești întotdeauna ce carte dorești după câteva criterii simple sau complexe.

ce este Directorul Veterinar?

Colecție de informații multimedia cu toți medicii veterinari din România în format 3D multimedia, indexați dinamic după o colecție de cuvinte cheie care evoluează cu fiecare nouă înregistrare. Indexarea pe motoarele de căutare se realizează utilizând tehnologii web de ultimă generație.

ce informații prezintă Directorul Veterinar?

Practic, un medic veterinar poate să îți prezinte cabinetul veterinar în toate formele de manifestare media. Poate prezenta text prin care să explice serviciile pe care le oferă, experiența în domeniu, să prezinte colaboratorii, programul de lucru. Poate să atașeze o galerie de imagini cu aspecte din cabinet sau din timpul intervențiilor. Poate să urce filme de prezentare. Localizarea pe harta dinamică se realizează după localitate și stradă. Dacă există imagini 3D ale zonei unde își desfășoară activitatea atunci clienții le pot vizualiza fapt care ajută la poziționarea cabinetului. Practic un medic veterinar poate să facă o mică pagină web direct într-un director fără nici un cost.

la ce ajută prezența într-un director?

Puncte de vedere comune A.V.M.A. și F.V.E. Asociația Medicilor Veterinari din America (A.M.V.A) a redactat împreună cu Federația Medicilor Veterinari din Europa (F.V.E) câteva puncte de vedere comune asupra îngrijirii și tratamentului animalelor și asupra educației în domeniul veterinar în cadrul unor grupuri de lucru. Cele mai mari asociaţii medicale veterinare au emis declaraţii comune detaliind poziţiile lor colective pe unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă medicina veterinară. Asigurarea unor competențe de bază suficiente la absolvenții de școală sanitar-veterinară din întreaga lume este unul din punctele cheie la care au lucrat cele două organizații, precum și importanța acreditării școlilor de medicină veterinară din lume.

Utilizarea antimicrobienelor, în special în efectivele de animalele de producție, este o problemă care generează o atenţie în întreaga lume, și F.V.E. și A.V.M.A. cred că există necesitatea păstrării antimicrobienilor pentru uz veterinar de către medicul veterinarul, pentru a putea fi asigurată disponibilitatea și eficacitatea acestora. Medicii veterinari joacă un rol esențial în bunăstarea animalelor, și în conformitate cu declarația comună, ei sunt de asemenea obligați să se ajute unii pe alții, să înțeleagă și să practice cele mai bune metode de îngrijire a animalelor.

Alături de ceilalți 4000 de practicieni din România, cabinetul medical veterinar va fi ușor de identificat ca ofertă de servicii veterinare pe o piață care devine din ce în ce mai dinamică. Acum există 7,8 milioane utlizatori Internet în România. Majoritatea informațiilor și deciziilor de utilizarea a unui serviciu sunt luate de pe Internet. Desigur că pentru un mic fermier dintr-o comună prezența Internetului nu este semnificativ importantă pentru moment. Dar dacă aveți ceva de oferit fermierilor importanți cu siguranță aceștia vor dori să se intereseze de dumneavoastră, online. Pentru serviciile oferite animalelor de companie nu mai trebuie să subliniem importanța Internetului.

Pentru a înțelege exact rolul și importanța acestui director puteți să îl testați pe www.veterinarul.ro, la secțiunea director. Dacă încă nu v-am introdus cu informațiile de bază contactați-ne de urgență la unul din numerele de telefon de pe pagină sau la adresa de email office@veterinarul.ro. Toți cei care vă regăsiți în director, vă rugăm să ne expediați informații suplimentare despre afacerea dumneavoastră precum și imagini și film eventual. Succes în afaceri veterinare!

07

special

Animale sălbatice Capitolul anesteziei felinelor sălbatice este vast, în ziua de azi informaţia fiind cuprinsă în foarte multe cărţi și materiale de specialitate. De aceea voi încerca o abordare practică a subiectului, prin prisma propiei experienţe, avute în ţară, dar și în Africa de Sud, unde am întâlnit niște medici veterinari extraordinari, atât pe plan profesional, cât și în ceea ce privește relaţiile interumane.

Anestezia felinelor mari

Î

naintea anesteziei se recomandă înlăturarea hranei cu 12-24 de ore în prealabil, pentru a preveni emeza și aspiraţia în timpul inducţiei și recuperării din anestezie. Și apa se poate înlătura cu 6 ore înainte, pentru a evita înnecarea accidentală în recipientul de apă, în timpul inducţiei. Dacă este posibil, efectuaţi un examen clinic pentru aprecierea stării de sănătate a animalului, lucru important în alegerea anestezicului și a tratamentului. Încercaţi să înlăturaţi orice factor stresant și să menţineţi animalul cât mai calm și mai relaxat posibil.

Ideal este ca dozele medicamentelor din trusa de urgenţă (atropina, adrenalină, doxapram) să fie calculate din timp și notate într-un carneţel la îndemână.

Pentru intervenţii mai lungi de 30 de minute și pentru tigru în special, se face intubarea endotraheală după aceeași tehnică folosită pentru pisicile domestice.

Utilizarea spray-ului cu lidocaină ajută la prevenirea laringospasmului.

Combinaţia ketamină-medetomidină este una foarte bună, în special pentru felinele mari. Aceasta asigură o anestezie sigură, bună analgezie și relaxare musculară, volum mic și reversibilitate cu atipamezol. Alfa 2 adrenergic poate cauza, în cele mai multe cazuri, vomă, scăderea temperaturii corporale, hipertensiune profundă, bradicardie și o moderată depresie respiratorie. Folosirea atropinei (0,01 mg/kg) pentru creșterea ritmului cardiac este contestată de anumiţi autori, din cauza pericolului hipertensiunii arteriale, ducând la o suprasolicitare a inimii și la o creștere severă a presiunii intravasculare.

La lei am folosit dozele de 2,2 mg/kg ketamină și 0,035 mg/kg medetomidină, pentru translocări și intervenţii ușoare.

Menţinerea anesteziei se face cu ketamină 1-3 mg/kg intravenos. În funcţie de scopul procedurii, specia felinelor și starea lor de sănătate, în literatura de specia-

08 Veterinarul

n

august 2011

www.veterinarul.ro

litate sunt raportate pentru felinele mari doze cuprinse între 2-4 mg/kg ketamină și 0,06-0,08 mg/kg medetomidină (Fowler and Miller, 2003). Ca antagonist pentru 1mg medetomidină se folosesc 35 mg atipamezol intramuscular.

Anestezia tigrului este una dintre cele mai imprevizibile din grupul felinelor, la această specie fiind raportate foarte des complicaţii precum apneea, depresie respiratorie, cianoză și convulsii. Astfel, la tigru nu se recomandă folosirea combinaţiei tiletamina–zolazepam (Zoletil), care poate provoca moartea subită, chiar și la câteva zile de la anestezie. Grădina zoologică din Johannesburg folosește o combinaţie de ketamină 4mg/kg, medetomidină 0,04 mg/kg și midazolam 0,05 mg/kg. Midazolamul ar trebui să reducă apariţia convulsiilor, dar dacă acestea apar, se pot trata cu 0,1-0,5 mg/kg diazepam sau cu midazolam intravenos sau rectal.

De menţionat, totuși, că această combinaţie tiletamină-zolazepam (Zoletil) dă o anestezie cu marginile de siguranţă mari și puţine efecte cardiopulmonare, fiind utilizată la toate felinele, cu excepția tigrului. Nu are, în schimb, antidot, iar recuperarea este lungă și agitată. Pentru gheparzi am folosit doza de 3 mg/kg, iar la lei 2-4 mg/kg (500mg pentru un leu adult). Dozele publicate pentru felinele mari sunt între 1,6 până la 4,2 mg/kg (West, Heard, Caulkett, 2007). Înainte să vă apropiaţi de animalul anesteziat, este prudent să-l testaţi cu un băţ lung, atingând zona urechilor și a ochilor, pentru a vedea reacţia acestuia.

Dacă este sigur, pătrundeţi la felină și notaţi imediat frecvenţa cardiacă și respiratorie, temperatura și culoarea mucoaselor.

Se pune unguent oftalmic în ochi și se acoperă ochii și urechile animalului, pentru reducerea stimulilor externi. Este bine să aveţi la îndemână mereu o a doua anestezie și o cușcă, pentru cazurile în care animalul se trezește brusc din anestezie.

Pentru cei interesaţi de felinele sălbatice, Fundația Vier Pfoten organizează un seminar în ziua de 21 octombrie, cu tema „Provocări în medicina felinelor mari“, la care sunt invitaţi, printre alții, profesorul Chris Walzer, de la Facultatea de medicină veterinară din Viena (care va aborda tema anesteziei) și Dr Katja Koeppel, de la Grădina Zoologică din Johannesburg, care va vorbi despre patologia legată de nutriţie.

Mai multe detalii găsiţi la www.seminar-feline.info

Dr. Cornel Stoenescu Vier Pfoten România

09

special

Animale sălbatice Voi începe acest articol cu puțină taxonomie: s-a stabilit ca în cadrul ordinului Carnivora, familiile Felidae și Panteridae să se cuprindă toate pisicile planetei, fie ele mari sau mici. Dar ca de obicei în taxonomie, există multe probleme de încadrare, pe motive de asemănări sau diferențe fenotipice sau genetice.

bolile felinelor sĂlbatice – partea I -

C

a exemplu clasic de „animal-problemă“ este ghepardul, care deși este încadrat morfologic la Felidae, genul sau, Acinonyx, este foarte apropiat genetic de genul Puma, iar unii autori îl separa complet de familia Felide și îl încadrează în propria sa familie, Acinonycinae. Dar pentru început, iată o taxonomie general acceptată:

Fam. Felidae include următoarele genuri: Felinae (pisica de nisip, pisica sălbatică, dar și pisică domestică); Prionailurus (include pisici semiacvatice, precum pisica leopard și pisica pescar); Puma (puma și jaguarundi); Lynx (cu 4 specii); Acinonyx (singură specie existența acum este ghepardul); Leopardus (nu confundați cu leoparzii! Conține un grup de pisici din America de Sud: oncila, magray, ocelot); Otocolobus (pisica lui Pallas sau Manul); Leptailurus (servalul); Caracal; Profelis; Pardofelis; Catopuma.

Fam Panteridae include genurile: Neofelis (clouded leopard sau leopardul pătat); Pantera (leul, jaguarul, leopardul și tigrul); Uncia (leopardul zăpezilor).

Dacă discutăm despre bolile animalelor sălbatice este bine să facem câteva precizări. În primul rând trebuie făcută diferența între un animal sălbatic în mediul său natural și unul în captivitate. Bolile pot fi extrem de diferite, după cum vă voi prezenta în continuare. Cu toate acestea, dacă luăm în considerare că multe din felinele sălbatice trăiesc în zone restrânse datorită fragmentarii habitatelor (prin autostrăzi, îngrădirea parcurilor naturale etc.), acestea pot fi considerate și tratate din punct de vedere epidemiologic ca aparținând unor populații închise, comportându-se ca și grupurile captive (cele din grădini zoologice de exemplu). În plus, ceea ce este și mai interesant, din ce în ce mai multe din bolile observate la animalele captive încep să fie raportate și la animalele sălbatice care au luat contact cu omul prin capturi, transporturi sau translocări.

Mai mult, punerea diagnosticului

10 Veterinarul

n

august 2011

Fig. 1. Condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a considera un animal sălbatic afectat de o anumită boală

unui animal sălbatic sau detectarea unei boli într-o populație sălbatică poate pune probleme (Fig. 1). După cum se știe, nu toate animalele care prezintă un anumit set de simptome sunt bolnave de aceeași boală (de exemplu, nu toți leii cu simptome neurologice sunt bolnavi de jigodie). De asemenea, nu toate animalele purtătoare ale unui microorganism vor dezvolta boala clinică (cazul patogenilor oportuniști). Chiar și mai mult, animalele care sunt depistate pozitiv la anumite teste de diagnostic nu sunt în mod necesar bolnave (animalele purtătoare de anticorpi nu sunt neapărat purtătoare de antigeni).

Apariția unei boli într-o populație este determinată de diferiți factori: presiunea patogenilor asupra unei gazde, deci impli-

cit concentrația patogenilor; variabilitatea genetică - factor care influențează foarte puternic capacitatea unei specii de a se adapta condițiilor noi de mediu dar și rezistența la boli; contactul cu animalele domestice sau animalele sălbatice străine; distrugerea habitatelor și degradarea condițiilor de viață.

Modul de transmitere al bolilor este specific fiecărei specii de animal și depinde în mare parte de factorii enumerați mai sus. Astfel, leii, datorită teritoriului relativ restrâns, își transmit bolile în interiorul familiei sau grupului.

Gheparzii trăiesc însă solitar pe suprafețe mari de teren, cu toate acestea ei folosesc în comun așa-numiții „copaci de joacă“, copaci unde își ridică prăzile și pe care îi marchează cu urină, realizând în aceste locuri concentrații mari de patogeni.

Animale de ambele sexe și de vârste diferite vor veni în contact cu acești patogeni. Hienele își petrec o mare parte a timpului în bârloguri. Cei mai afectați datorită acumulării de paraziți și bacterii în aceste locuri vor fi puii. În general carnivorele sunt vârful lanțului trofic, și de aceea vor lua, odată cu consumarea prăzii, multe din bolile acestora: antraxul și tuberculoza sunt doar două exemple.

Acum, fiind prezentate pe scurt unele generalități despre bolile carnivorelor și felinelor, voi prezenta, tot pe scurt, câteva amănunte despre particularitățile unor specii. Desigur, patologia acestora este mult mai variată însă am selectat câteva din sindroamele și bolile care sunt mai interesante, tipice, sau cu importanță deosebită.

FIg. 2. Exemplar de Margay (Leopardus wiedii) în grădina zoologică din Guyana Franceză

www.veterinarul.ro

Bolile leilor Maladia lui Carre/Jigodia/ Distemper canin

Este probabil boala cea mai mediatizată și cunoscută la lei în ultima vreme, datorită manifestării spectaculoase și epidemiei de proporții care a avut loc.

Epidemia a început în Serengheti la finele anului 1993 și a continuat în Kenya, decimând în jur de o treime din populație. Cu toate acestea, până în momentul când s-a conștientizat existența unei epidemii, aceasta deja trecuse.

S-a observat inițial o creștere în agresivitate între membrii familiilor, apoi au fost detectate și simptomele nervoase: mioclonie, ataxie. Animalele afectate erau emaciate, cu plăgi mușcate infectate, limfadenopatii generalizate și celulită, fără leziuni macroscopice evidente.

La examenul histopatologic s-au evidențiat îngroșări ale peretelui alveolar cu hiperplazie de pneumocite de tip 2, incluziuni citoplasmatice eozinofilice, zone de necroză în hipocampus și girii parahipocampici, precum și celule multinucleate și incluziuni în citoplasmă și nuclei (deși foarte rare). Nu s-au observat decât vagi semne de inflamație. Leziunile au fost destul de greu de observat, iar tropismul leziunilor în cazul leilor este diferit de tropismul la canide: virusul la felide este limfo-, neuro-, pneumotropic, leziunile epiteliale sunt minime, iar incluziunile nu se găsesc în aceleași țesuturi că la canide.

Virusul a fost observat și la alte specii: vulpea cu urechi de liliac are o rată mare de mortalitate, dar reacționează asemănător canidelor. Hiena poate și ea fi infectată, și prezintă așa-numitul tipar „felin“. Interesant este faptul că infecțiile cu morbilivirus la feline au fost extrem de rar semnalate în trecut, înainte de această epidemie, de unde rezultă că virusul și-a modificat în mod spontan patogenitatea. Într-un final, virusul cauzator al acestei epidemii a fost izolat, și, deși extrem de apropiat clasicului CDV (canine distemper virus), este totuși diferit.

Tuberculoza/Mycobacterium tuberculosis

Deși boala a fost semnalata inițial numai în grădinile zoologice, și populațiile sălbatice au început să fie afectate (începând cu populații din Africa de Sud și Uganda). Bacilul tuberculozei a fost introdus în Africa se pare în anii 50 prin vitele importate, deci nu este o boală endemică Africii. Acum rata de infecție

Fig. 3. Femela de pisică de nisip (Felis mărgărita) sedată pentru un control anual de sănătate, în Emiratele Arabe Unite

Fig. 4. Cele 2 faimoase exemplare de hibrid ocelot-puma, singurele existente în lume, din Guyana Franceza

este spectaculos de mare, considerată a fi până la 80% la bivolii sălbatici. Poate într-un număr viitor voi discuta mai pe larg de această boală despre care a curs multă cerneală de-a lungul timpului. Revenind strict la lei, modalitatea de infecție este evidentă: un leu care ucide un animal bonlav va prelua bacteria în timp ce se hrănește cu carcasa. O altă ipoteză este că leul aspiră material infectat în momentul în care își strangulează victima. Leziunile sunt tipice, de granuloame de consistență cazeoasă în plămâni, intestine, limfonoduri și slăbirea progresivă chiar dacă există hrană în abundență.

tează pisicile domestice, FcPV afectează Puma (Felis concolor), FvPV Felis rufus, PuPV-1 și 2 leoparzii zăpezilor, ca să enumăr câteva exemple. Se manifestă prin plăci albe, de diferite mărimi, care pot să conflueze pe toată suprafața limbii. Histologic se observă hiperplazie epitelială multifocală. Microscopic se pot vedea incluziuni citoplasmatice și nucleice (similar cu ce se observă la poxvirus), cu halou perinuclear. Virusul produce acumulări de proteină în celule, însă se pare că că nu este vorba de proteină virală.

Infecția cu Papillomavirus

Afectează leii din Africa și Asia (Panthera leo persica), și aparține unui grup de papilloma viruși care afectează felinele. Aceștia sunt foarte adaptați unei anumite specii, și PlPV cum a fost notat afectează numai leii. FdPV- 1 și 2 afec-

Dr. Ioana Popescu

11

special

Animale sălbatice Mai mulți sau mai puțini dintre noi am avut de-a face cu situații în care ne-au fost prezentați pui de păsări sălbatice în diferite stadii de dezvoltare și de sănătate și ne-a fost cerut sfatul cu privire la tratamentul, îngrijirea și hrănirea lor. Într-o astfel de situație cel mai important aspect îl reprezintă identificarea speciei, în vederea evaluării corecte a stării de sănătate (poziția aripilor, poziția capului, ciocul deschis, mirosul ciudat pot reprezenta doar manifestări defensive sau de stress și nu neapărat semne clinice ale unei boli).

O

dată identificată specia, se poate face o evaluare a stării de sănătate precum și o estimare a vârstei. Aceasta din urmă este extrem de importantă deoarece nu sunt puține situațiile în care puii părăsesc cuibul, dar sunt în continuare îngrijiți de părinți. Pentru ochiul neavizat aceștia pot părea părăsiți. În această situație se recomandă repunerea lor în libertate în zona în care au fost găsiți, dacă medicul constata că puiul nu manifestă semne de boală. Trebuie precizat că puiul nu se afla în pericolul de a fi respins de părinți, în urma contactului cu omul, cum greșit se poate crede.

Dacă puiul este rănit sau prezintă vreo afecțiune, după diagnosticare va fi evaluată capacitatea de refacere a acestuia în vederea stabilirii posibilității de a fi reintegrat în mediul sălbatic. Această estimare este foarte importantă pentru a asigura o calitate a vieții individului în mediul natural (hrănire, deplasare, apărare), în caz contrar, dacă pasărea prezintă fracturi multiple, traumatisme ale coloanei vertebrale, lipsa unuia sau a mai multor membre sau părți din acestea, traumatisme oculare și deficit vizual etc, cu siguranță calitatea vieții va avea de suferit. Aceste situații sunt greu de suportat și evaluat, dar trebuie ținut cont de faptul că vorbim de animale sălbatice, iar eliberarea unui astfel de animal nu reprezintă decât un act de infatuare sau egoism uman, cu condamnarea la o moarte sigură a acestuia. O abordare corectă a situației înseamnă și luarea în calcul a eutanasiei. Consider un act de cruzime păstrarea în captivitate a unui astfel de exemplar, deoarece asigurarea hranei, apei și a unui adăpost nu au cum să fie suficiente. Se poate încerca, în cazul speciilor amenințate cu dispariția, contacta-

12 Veterinarul

n

august 2011

Metode de prim-ajutor și hrănire pentru puii de păsări sălbatice rea forurilor abilitate, în vederea relocării păsării respective într-un centru de conservare, dacă acest lucru este posibil. În cazul în care stabilim că avem de-a face cu un pui care, cu siguranță, ar trebui să se afle în cuib, dacă starea de sănătate o permite, este recomandată identificarea cuibului din care a căzut și repunerea puiului în cuib. Apoi este indicată supravegherea o perioadă de câteva ore a cuibului, pentru a ne asigura că părinții se întorc la cuib și hrănesc puiul. În caz contrar, puiului i se asigură un mediu

www.veterinarul.ro

optim (căldură, umiditate și, dacă este posibil, oxigenoterapie). Dacă nu există probleme digestive (vomă) sau neurologice (comă, convulsii), pentru rehidratare, cea mai adecvată cale de administrare este cea orală, aceasta fiind rapidă, directă și eficientă. Pentru rehidratare se poate folosi Soluție Ringer Lactat sau Lectade, cantitatea recomandată fiind de 1-2% din greutatea corporală, administrată de 4 – 5 ori pe zi.

Cel mai adesea am avut de-a face cu pui de păsări răpitoare, turturele, pescă-

ruși, mierle, drepnele și chiar caprimulgi.

Voi prezenta pe scurt îngrijirea răpitoarelor și a drepnelelor.

Cel mai des întâlnite păsări răpitoare întâlnite la noi sunt șoimii, ulii, vindereii, ciufii de pădure și chiar bufnițele. În creșterea puilor se implica ambii părinți. Puii care sunt găsiți abandonați pot prezenta hipotermie, răni provocate de câini sau pisici, emaciere. La manipularea păsărilor răpitoare, indiferent de vârstă, o atenție sporită trebuie acordată ghearelor și ciocului, singurele arme defensive ale acestora.

După asigurarea căldurii (minim 15 - 20 min), se poate începe rehidratarea, care va continua cel puțin până la apariția primelor fecale, și de-abia atunci se poate administra hrană. Dacă puiul nu defecă în 3 ore de administrare a fluidelor, ar trebui totuși hrănit, dar cu cantități mici, până la apariția fecalelor. Hrănirea unui pui înainte ca acesta să fie încălzit și rehidratat cu siguranță îl va omorî.

Principalele semne ale deshidratării sunt enoftalmia și prezența salivei îngroșate și lipicioase. Pentru rehidratare se pot folosi soluție Ringer Lactat și dextroză 5%, în părți egale.

Pentru hrănire se pot folosi prepelițe sau șoareci, iar în funcție de vârsta puilor, aceștia pot fi administrați întregi, decapitați sau chiar tocați. Este foarte important să nu se folosească doar carne macră sau pui de o zi, deoarece raportul Ca: P nu este suficient, putând duce la apariția bolii metabolice a oaselor chiar și după câteva zile de administrare (curbarea oaselor lungi, chiar fracturi).

O sursă foarte bună de calciu ușor asimilabil este reprezentată de coada șoarecilor. Pe întreaga perioadă de îngrijire, ar trebui să se țină o evidență strictă a evoluției animalului.

La fel de important ca hrănirea este și pregătirea păsărilor pentru eliberare. Trebuie ținut cont că acestea vor fi nevoite să își procure singure hrana, ceea ce înseamnă că ar trebui „antrenate“ în acest sens. De aceea, înțărcarea ar trebui realizată prin administrarea de hrană vie.

De-abia după ce puiul își capturează singur hrana, se poate considera apt pentru eliberare.

O altă specie destul de des întâlnită în ultimul

Manipulare necorespunzatoare drepnea

timp este drepneaua neagră (Apus apus).

Din ce în ce mai mulți pui căzuți sunt aduși în cabinete și, din păcate, sunt condamnați, datorită grabei celui care îi examinează sau lipsei de informații.

Aceste păsări își petrec 90% din viață în zbor, hrănindu-se cu insecte pe care le vânează (afide, țânțari, păianjeni aerieni, furnici aeriene etc.). În mod normal, aceste păsări nu au ce căuta la sol. Pot fi găsite pe sol doar când sunt rănite, deshidratate, extenuate sau pui căzuți din cuib. Este foarte important ca, în cazul în care avem de-a face cu un astfel de pui, să știm exact cum putem interveni pentru a-l salva. De cele mai multe ori se prescrie o hrană necorespunzătoare, formată din carne, viermi de carne, de pământ, hrană de câini sau pisici, mălai, pâine, lapte praf, ouă, ficat, semințe, hrană pentru păsări insectivore, fructe etc.

Pentru a putea găzdui u n astfel de p u i avem n e voi e de o cutie de carton și nu de o colivie (pa-

sărea s-ar putea speria și și-ar putea strica penajul, ceea ce ar compromite șansele de eliberare), în care putem pune prosoape de hârtie ce pot fi schimbate ușor pentru a menține igiena. În captivitate, singura hrană care ar trebui administrată este reprezentată de greieri. Oricare alta nu face decât să înrăutățească starea păsării și crește perioada de recuperare, dacă aceasta se mai poate realiza (distrugerea penajului, scăderea imunității, modificări osoase).

Având în vedere că deținerea în captivitate a acestor păsări este imposibilă, pot spune că puțină atenție și grijă în alegerea hranei pot aduce o satisfacție imensă la eliberarea fiecărui exemplar îngrijit.

Există situații în care, chiar dacă ne dorim să salvăm un animal sălbatic, să nu putem datorită lipsei de informații, a spațiului, timpului necesar, personalului etc. În aceste cazuri, pentru a putea da o șansă fiecărei vieți, ar trebui să luăm în calcul colaborarea cu alți colegi medici veterinari sau transferul pacientului către organizații abilitate sau centre de conservare.

Dr. Ciprian Petrescu Grădina Zoologică București

13

special

Animale sălbatice Nu multe sunt momentele în viața unui veterinar când este pus în fața unei situații de o asemenea amploare socială, profesională, mediatică, internațională și, prin aceasta, politică, cum a fost cazul celor 54 de cai din pădurea Letea ajunși la Urleasca, județul Brăila, după un transport de mai bine de 30 de ore, fără mâncare și apă.

Scopul acestui articol nu este de a mitifica unele persoane și în nici un caz de a detracta muncă și acțiunile altora. Scopul acestui articol este de a prezenta cât mai obiectiv cu putință munca clinică și managementul unui grup de cai suspecți de anemie infecțioasă ecvină pe un teritoriu indemn, până la reîntoarcerea lor în locul de origine.

Situația cailor din Grindul Letea văzută din perspectiva medicului curant - pledoarie pentru compasiune și profesionalism -

P

e data de 20 mai 2011, 54 de cai au fost îmbarcați într-un tiR supraetajat la periferia satului Cardon, în vecinătatea pădurii Letea, cu scopul de a fi abatorizați în orașul Sfântul Gheorghe. Îmbarcarea în sine a fost un act ce nu a corespuns normelor de bunăstare animală, provocându-se mult stres iar cu acesta, condiții prielnice pentru leziuni și traumatisme. tiR-ul nu corespundea din punct de vedere legal unui astfel de transport, neprezentând în primul rând spațiu pentru numărul mare de animale și neavând posibilitatea adăpării și nici de furajare. Legea impune ca pentru orice transport mai mare de 8 ore, apa și mâncarea să fie prezente.

De asemenea, oricărui cal înainte de a fi transportat i se face un test serologic pentru anemie infecțioasă, un pașaport în care sunt trecute datele proprietarului și numărul microcipului implantat subcutanat la nivelul gâtului. O parte din aceste acte s-a demonstrat ulterior că nu aveau corespondent legal.

Datorită unei acțiuni fără precedent în România, cu ajutorul mediilor de socializare, persoane fizice și organizații de protecția animalelor, a fost posibilă conștientizarea abuzurilor și s-a reușit implicarea autorităților.

După 30 ore în tiR, pe data de 21 mai, caii au primit acordul să fie debarcați într-o fermă de lângă satul Urleasca, județul Brăila. Aceasta fermă îndeplinea normele de siguranță pentru a se instala condițiile de carantină și prin aceasta debarcare caii au intrat în proprietatea fundației Vier Pfoten.

14 Veterinarul

n

august 2011

La debarcare, s-a constatat că un număr crescut de cai prezentau leziuni cutanate adânci cât și politraumatisme.

Dintre aceștia, o iapă a fost găsită moartă iar un alt cal a trebuit eutanasiat datorită stării comatoase iremediabile în care se afla. Un mânz a decedat la două zile de la debarcare datorită lipsei alăptării și a apatiei perinatale.

Alți doi cai (Victoria și Lucky) datorită stării avansate de epuizare fizică au putut fi separați de grup și au primit tratamentele de urgență (fluidoterapie, antibiotice, toaletare plăgi).

www.veterinarul.ro

Cazul iepei Victoria: timp de o săptămână s-a prezentat într-o stare progresivă de convalescență. A fost amplasat un cateter jugular de 14 G prin care s-a încercat zilnic rehidratarea și susținerea funcțiilor vitale (Ringer, Duphalyte, Novacoc, Glucoză, Dextran). În fiecare zi au fost toaletate plăgile decubitale și rănile produse datorită căderilor frecvente. Datorită incapacității calului de a sta patrupodal s-a improvizat un travaliu suspendat ce a avut rolul de a-i susține greutatea. Pe data de 28 mai calul a decedat, ulterior a fost demonstrat că se aflase în starea

acută de anemie infecțioasă ecvină.

Cazul mânzului Lucky: stare cahectica complicată cu o plagă mare tăiată la nivelul toracelui. Mânzul fusese transportat împreună cu alți cinci armăsari, într-un compartiment dintr-un autotren de numai șase metri pătrați. Plaga a fost tratată și bandajată zilnic, timp de o lună și jumătate. S-au folosit bandaje umede non-adezive și hidrocoloidale la început pentru a revitaliza țesutul, ca apoi să se folosească substanțe reepitelizante (spray CuZn). Ulterior tratamentului plaga s-a vindecat complet.

A treia zi de la debarcare, pe 23 mai, D.S.V.S.A. Brăila a demarat o acțiune masivă (peste 30 de persoane, cu 2 puști de tranchilizare, ce a ținut 2 zile) de identificare a microcipurilor cailor, de microcipare a celor fără și de prelevare de sânge pentru testul Coggins, testul standard pentru identificarea anemiei infecțioase ecvine. Probele au fost trimise independent la două laboratoare diferite pentru a limita șansa unor fals pozitive sau fals negative. Rezultatele acestor teste nu au corespuns deloc cu cele făcute la locul de îmbarcare, ridicând ilegalitatea transportului la un total alt nivel de fraudă. Din cele 19 teste pozitive de anemie cât s-au pretins a fi, doar 10 au fost demonstrate, și doar câteva dintre acestea corespundeau cu unele din cele 19.

Pe de altă parte, 33 de animale nu prezentau microcipuri. Pentru o mai ușoară identificare caii au fost numerotați cu vopsea pe diferite zone de pe corp.

Conform legislației, caii seropozitivi cu anemie infecțioasă trebuiesc abatorizați. În cazul de față, A.N.S.V.S.A. a oferit o derogare prin care să se poată eutanasia caii ieșiți pozitivi. Prin urmare, a trebuit să separăm caii pozitivi de cei negativi.

Timp de câteva zile s-a construit un țarc și un culoar de contenție pe unde au fost trecuți toți caii, au fost scanați, deparazitați (domosteosan - în scopul limitării răspândirii bolii), identificați și separați prin intermediul unei uși culisante. Pe data de 7 iunie, restul de 9 cai seropozitivi pentru anemie infecțioasă ecvină au fost tranchilizați și eutanasiați.

Ca și cazuistică și intervenții în această perioadă de trei luni au apărut: l Tratamentul timp de o lună a unor plăgi crupale bilaterale, dintre care una datorată înfigerii și ruperii unui ac de tranchilizare în trocanterul femural; l 8 anestezii pt castrări masculi; l 2 anestezii/intervenție colică; l 3 anestezii/plagă soleară; l 1 anestezie/intervenție miaza vulvară;

l 1 anestezie/infecție scrotală; l 1 anestezie/infecție plaga a umărului; l Terapie parenterală stare febrilă și apa-

tie. Începând cu 14 iunie, un mânz a început să prezinte stări de colică, care sub tratament (introducerea de ulei de parafină cu ajutorul sondei naso-gastrice, Finadyne, Buscopan, rehidratare) au părut că cedează, însă, pe 23 iunie mânzul reapare apatic, cu mucoasele injectate, stare de colică, tahicardie, tahipnee, mucoasele devin palide, intră în stop cardio-respirator și ulterior a decedat. La examenul necropsic a fost observat cum conținutul intestinal era vărsat în cavitatea abdominală, hemoragii pe tot parcursul ansei 2 a colonului, prezența de perforări/ulcere la acest nivel, reacții patognomonice de șoc septicemic. În contrast, un mânz se naște sănătos în dimineața zilei următoare. În cazul anemiei infecțioase ecvine, se cere la fiecare 3 luni un nou set de teste.

Dacă 2 seturi de teste consecutive sunt negative atunci grupul respectiv de animale este considerat indemn. Așa că pe 23 august ni s-a cerut următorul set de teste. De această dată am preferat ca tranchilizarea și manipularea cailor să fie făcută de Vier Pfoten iar autoritățile doar să preleveze probele și să administreze vaccinul anticărbunos. În afară de 2 mânji și 2 subadulți toți ceilalți 37 de căi au fost tranchilizați în mai puțin de 8 ore. După o așteptare tensionată de 4 zile, testele au apărut negative. Toți cei 41 de cai sunt din punct de vedere clinic sănătoși și într-o stare fizică cât se poate de bună. Acest lucru ne-a dat posibilitatea legală să mutăm toți caii într-un alt țarc de carantină construit în apropierea locului unde au fost capturați.

Transportul cailor în zona de origine din Delta Dunării a fost aprobat de către autorități pe data de 28 august. Pentru acest eveniment, cailor li s-a încercat formarea de comportamente condiționate.

Cu 3 zile înainte au fost aduse camioanele pentru transport și umplute cu hrană pentru a se obișnui cu prezența lor. A fost construit un culoar curb (pentru a limita vizibilitate cailor din spate) de contenție de 70 de cm lățime, 1,60 m înălțime și 12 lungime. Caii au fost ademeniți cu mâncare într-un padoc și lăsați să iasă doar prin culoar. Rampa de încărcare a fost proiectată cu panta cât mai lină posibil, fără posibilitatea de alunecare și tot sub forma unui tunel ce ajunge exact în interiorul camionului (pentru a nu da voie animalelor să se blocheze sau să se în-

toarcă). Toți pereții culoarului au fost căptușiți cu un material protectiv pentru a limita accidentele. Au fost puse la dispoziție 2 TiR-uri, fiecare cu 4 compartimente despărțitoare (4 cai /compartiment - max.

16 cai / transport) și un VAN cu 8 boxe individuale. Fiecare TiR avea posibilitatea de adăpare și hrănire iar pe jos un strat gros de paie.

Datorită unor factori independenți, în ultimul moment a fost acceptat doar transportul cailor care nu prezentau microcip de la bun început. Din cei 24 de cai acceptați, doi erau mânji și au fost lăsați să stea cu mamele, iar restul de 22 au fost selectați și încărcați. Selecția și încărcatul cailor a durat 3 ore, iar după semnarea tuturor documentelor, convoiul a pornit către Letea la ora 8 dimineața.

La ora 13 TiR-urile au fost ambarcate pe o gabară lângă Tulcea iar drumul pe apă a durat 5 ore plus încă două ore pe uscat pentru a ajunge la țarcul din Cardon.

Transportul a ajuns la ora 20 la destinație.

Debarcarea cailor, din păcate, a suferit o întârziere datorată unor tensiuni sociale cu oamenii locului, ce ar fi stresat în plus animalele. Datorită situației, reprezentanții A.N.S.V.S.A. care au însoțit în permanență transportul, de la îmbarcare până la debarcare, au decis să nu supună animalele unui inutil potențial pericol. În zori, cu mari eforturi, când s-a putut instaura liniștea necesară am decis să deschidem ușile TiR-ului. Caii au ieșit încet, oarecum circumspecți, dar liniștiți, neproducându-se niciun incident nefericit. În acest țarc vor fi ținuți încă 3 luni, la finalul cărora se va face un nou set de analize de sânge, iar atunci se va decide eliberarea lor. Momentan se lucrează mult la metoda legală prin care se pot aduce și restul de 19 cai rămași la fermă din Urleasca.

Cu această ocazie vreau să precizez că acest exercițiu de moralitate și umanitate nu ar fi fost posibil fără volumul enorm de muncă și energie al voluntarilor și al autorităților care au înțeles să-și facă datoria legală dar și morală, de a ajuta niște nobile animale care nu au nici o vină că s-au născut într-un loc, considerat de unii, nepotrivit.

Dr. Ovidiu Roșu Vier Pfoten România outdoorvets. wordpress.com

15

foto: MIHAI VASILE

dr. Gabriel Ignat - veterinarul lunii

Wildlife și medicină veterinară Dr. Gabriel Ignat lucrează în Asociația Vier Pfoten de mai bine de 5 ani ca medic veterinar și are de atunci experiențe pentru care mulți din colegii care practică medicină veterinară l-ar invidia profesional. A călătorit pentru a salva și trata animale în India, Africa, Egipt și Libia, iar în ultimele două țări a fost chiar în perioade de conflict. Nu s-ar mai întoarce acum la munca de medic veterinar practician în cabinet, dar nu exclude posibiltățile pe care i le oferă viitorul. În luna septembrie, dr. Gabriel Ignat, împreună cu o echipă formată din Dr.Amir Khalil (Austria), Richard Stern (Austria), Kim Philips (Africa de Sud) și Philip Lennon (Africa de Sud) a mers în Libia, la Grădina Zoologică din Tripoli pentru a trata și salva cele peste 700 de animale, din 50 de specii care populează modernul parc. După începerea conflictului în Libia, firma coreeană care s-a ocupat de grădina zoologică s-a retras, animalele fiind într-o stare foarte proastă la momentul intervenției. „Terminaseră stocul de mâncare, iar din cauza bombardamentelor care aveau loc chiar lângă grădina zoologică, la Palatul lui Gaddafi, animalele erau foarte stresate“, ne-a povestit medicul. În afară de mâncarea care a fost adusă din Tunisia, echipa Vier Pfoten a adus medicamente și echipamente/ instrumentar medical veterinar, necesare tratării animalelor.

Tot cu animale aflate într-o stare extrem de proastă s-a confruntat și în Egipt, unde vreme de mai bine de o lună, a tratat peste 3000 de animale ale localnicilor. „Am avut noroc de studenții de la medicină veterinară, care veneau să ne ajute.

Tratamentele erau de toate felurile: de la medicină de urgență, până la deparazitări sau diverse plăgi. Lucram într-un cort în zona piramidelor, acolo localnicii nu și-au mai putut întreține animalele din cauza lipsei turiștilor“, a spus Gabriel Ignat. Nu poate compara cele două experiențe, dar spune că misiunea din Libia a fost cea în care s-a lucrat sub un imens stress, cauzat de conflictele armate.

16 Veterinarul

n

august 2011

www.veterinarul.ro

foto: MIHAI VASILE

foto: MIHAI VASILE

PARAZITOLOGIE

Leishmanioza canină Este o antropozoonoză cu evoluţie endemică în peste 80 de ţări, determinată de protozoare din genul Leishmania, transmisă prin intermediul flebotomilor. Afecţiune gravă la om, recunoscută cu mai multe denumiri, se întâlnește și la numeroase specii de animale, dintre acestea, la câine, cu evoluţie gravă. Câinele este considerat principalul rezervor în cazul evoluţiei leishmaniozei umane.

Etiologie. Agenţii etiologici se încadrează în phylum Sarcomastigophora, familia Trypanosomatidae, genul Leis-

18 Veterinarul

n

august 2011

hmania, cu speciile L. infantum, L. chagasi. Structural, diferitele specii de Leishmania nu sunt diferenţiabile.

Formele amastigote (fără flagel), parazite în sistemul reticulo-endotelial sunt ovoide, de 2-5 μm, au citoplasma omogenă, un nucleu sferic și kinetoplastul în formă de bastonaș sau sferică și se multiplică prin diviziune binară.

Stadiul promastigot (flagelat) se dezvoltă în intestinul și glandele salivare ale flebotomilor.

Este fusiform, cu flagel, dar lipsit de membrană ondulantă, prezintă nucleul central, iar kinetoplastul, spre polul anterior. Dimensiunile sunt de 10-15/2-4 μm.

www.veterinarul.ro

Ciclul evolutiv se realizează cu participarea omului, carnivorelor (câinelui) sau a unor rozătoare, pe de o parte și a flebotomilor, insecte din genurile Phlebotomus, Lutzomyia și Culicoides (Gravino, 2004). Paraziţii se multiplică în celulele reticulo-endoteliale, în macrofage și polimorfonucleare.

Flebotomii, hrănindu-se cu sânge de la indivizii bolnavi, ingeră formele amastigote, care se multiplică apoi la nivelul intestinului, ca promastigoţi. Într-un interval de 15-20 de zile, în funcţie de temperatura ambientală, promastigotele devin infectante, în timpul hrănirii, flebotomii inoculează paraziţii prin înţeparea animalelor sau a omului. Multiplicarea

PArAzitologie amastigotelor în macrofage începe rapid și prin intermediul acestora se răspândesc în tot organismul.

Caractere epizootologice. Este o boală cosmopolită, cu evoluţie endemică în ţările din bazinul mediteranean, America de Sud și SUA (Mircean și Cozma, 2009). Sursele de infecţie le constituie rezervorul uman, în India; rezervorul canin, din restul Asiei, bazinul mediteranean și rezervorul rozătoarelor (Tatera) în Africa. Nu există nicio predispoziţie de rasă sau de sex. Vârsta nu constituie un factor direct de sensibilitate la câini, dar receptivitatea crește odată cu înaintarea în vârstă (Miro și col., 2007). Câinii care trăiesc în mediul exterior sunt mult mai expuși atacului flebotomilor. Leishmania infantum este reponsabilă de evoluţia leishmaniozei viscerale canine în Europa. Cazurile de leishmanioză diagnosticate în zonele indemne sunt de obicei constituite de animale importate din zonele endemice, sau care au făcut un sejur pentru o anumită perioadă în acele zone.

Simptome. Perioada de incubaţie, variabilă, de 1-12 luni, până la 7 ani (Noli, 1999). Cele mai frecvente simptome sunt: abatere, anorexie, slăbire, uneori până la cahexie, șchiopături, limfadenită periferică localizată sau generalizată, melenă, epistaxis, febră intermitentă. Câinii au aspect de „animal bătrân“ în principal datorită atrofiei maselor musculare, mai ales la nivelul capului. Afectarea renală este cauza principală a mortalităţii cânilor cu leishmanioză, se manifestă într-un stadiu incipient prin modificări umorale tipice glomerulonefritei, cu evoluţie spre insuficienţă renală cronică. Afectarea oculară este exprimată prin uveită, iridociclite, cheratoconjunctivită uscată și blefarită (Pena și col., 2000).

Simptomele cutanate sunt frecvent întâlnite în leishmanioza canină, reprezentate de alopecie difuză, dermatită exfoliativă caracterizată prin prezenţa de scuame psoriaziforme, mai evidente pe proeminenţele osoase și pe pavilioanele auriculare; onicogrifoză și onicorexis; hipercheratoză și depigmentare nazală asociată cu ulcere și cruste; îngroșarea cuzineţilor plantari și a trufei, cu prezenţă de fisuri și ulcere care sângerează ușor; ulcere cutanate atone localizate în zone ale corpului expuse traumatismelor.

Leziunile nu sunt pruriginoase (De Lima și col., 2007).

Diagnosticul se bazează pe coroborarea datelor clinice și epidemiologice, însă este necesară confirmarea prin exa-

20 Veterinarul

n

august 2011

men parazitologic, serologic, sau tehnici de biologie moleculară (PCR) (Guaguere și col., 2008).

Se recomandă ca în urma suspicionării clinice, diagnosticul să fie stabilit pe baza a două metode complementare. tratament. Alegerea tipului de terapie se va face în funcţie de contextul epidemiologic, starea clinică a animalului și rezultatele testelor serologice.

Câinii fără manifestări clinice, cu stare de întreţinere bună și la care examenul serologic indică un titru redus de anticorpi, vor fi ţinuţi sub supraveghere clinică și serologică și vor fi trataţi cu alopurinol 15mg/kc per os, în două reprize pe zi (Denerole, 1996).

La câinii cu starea clinică alterată, la cei cu recidive, cu insuficienţă renală gravă și cu titru de anticorpi foarte ridicat este recomandată eutanasia.

La cazurile cu situaţie intermediară, care sunt cele mai frecvente, se impune un tratament specific completat de o terapie simptomatică.

Tratamentul specific se poate face cu: l Antimonat de meglumină – este principala alegere în terapia leishmaniozei. Se administrează în doza de 50-100 mg/kc la interval de 12 ore, administrare s.c., timp de 20-40 zile. Dacă după 40 zile nu se observă ameliorarea stării animalului, se recomandă alegerea altei molecule; l Atibogluconat sodic – 10 - 50 mg/kc/zi, s.c., timp de 10-30 zile; l Alopurinol – 10-30 mg/kc, pe cale orală, la interval de 12 ore, timp de mai multe luni; l Amfotericina B – lent i.v. în doză de 0,5-0,8 mg/kc, de 2 ori pe săptămână, până se ajunge la o doză cumulată de 616 mg/kc.

Profilaxia și controlul leishmaniozei, se bazează pe evitarea expunerii la înţepătura flebotomilor și aplicarea de insecticide pe corpul câinilor, însă protecţia oferită de aceste insecticide nu este totală și este limitată ca timp, în funcţie de molecula activă și modul de condiţionare al produselor (Maroli și Khoury, 2004; Molina și col., 2006; Otranto și col., 2007). În prezent se fac numeroase cercetări cu scopul de a se obţine vaccinuri cu efect protector, folosindu-se antigene parazitare obţinute în urma cultivării acestora, sau vaccinuri obţinute în urma utilizării tehnicilor de biologie moleculară (Bahia, 2007).

BIBLIOGRAFIE 1. Bahia D, Gontijo NF, Leon IR, Pe-

www.veterinarul.ro

rales J, Pereira MH, Oliveira G, CorreaOliveira R, Reis AB - Antibodies from dogs with canine visceral leishmaniasis recognise two proteins from the saliva of Lutzomyia longipalpis. Parasitol. Res., 100(3):449-454, 2007 2. De Lima VM, Peiro JR, De Oliveira Vasconcelos R – IL-6 and TNF-alpha production during active visceral leishmaniasis. Vet. Immunol. Immunopathol., 115(1-2):189-193, 2007 3. Denerolle P – Leishmaniose canine: difficulté du diagnostic et du traitement (125 cas). Pratique Médicale et Chirurgienne des Animaux deCompagnie, 31: 137–145, 1996 4.Gravino AE – Interpretation of laboratory data during cryptic leishmaniasis în dog. Parasitologia, 46 (12):227-229, 2004 5. Guaguere E, Prelaud P, Craig M – A practical guide to canine dermatology.

Kalianxis, 167-178, 2008 6. Maroli M, Khoury C – Prevention and control of leishmaniasis vectors: current approaches. Parassitologia, 46 (1-2):211-215, 2004 7. Mircean Viorica, Cozma V – Ghid practic de dermatologie canină. Edit.

Risoprint Cluj-Napoca, 173-184, 2009 8. Miro G, Montoya A, Mateo M, Alonso A, Garcia S, Garcia A, Caballero MJ, Molina R – A leishmaniosis surveillance system among stray dogs în the region of madrid: ten years of serodiagnosis. Parasitol. Res. (1996-2006), 2007 9. Molina R, Miro G, Galvez R, Nieto J, Descalzp MA – Evaluation of a spray of permethrin and pyriproxyfen for the protection of dogs against Phlebotomus perniciosus. Vet. Rec., 159(7): 206-209, 2006 10. Noli Chiara – Canine leishmaniasis. Waltham Focus, Vol. 9(2):16-24, 1999 11. Otranto D, Paradies P, Lia RP, Latrofa MS, Testini G, Cantacessi C, Mencke N, Galli G, Capelli G, Stanneck D – Efficacy of a combination of 10% imidacloprid/50% permethrin for the prevention of leishmaniasis în kenneled dogs în an endemic area. Vet. Parasitol., 144(3-4):270-278, 2007 12. Pena MT, Roura X, Davidson MG – Ocular and periocular manifestations of leishmaniasis în dogs: 105 cases (19931998). Vet. Ophtalmol., 3(1):35-41, 2000 Asist. Univ. Dr. Cristian Magdaş Prof. Dr. Vasile Cozma Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca

IMAGISTICĂ

Imagistica prin rezonanţă magnetică în patologia cerebrală la câine:

PROCESE TUMORALE

C

alitatea imaginii este dependentă de mărimea câinelui, de grosimea secţiunii și de stadiul anesteziei. La câinii de talie mică SNR (Semnal to Noise Ratio) este mai slab decât la cei de talie mare. Anestezia ușoară sau depășirea stadiului de anestezie profundă duce la obţinerea unor imagini neclare, datorită mișcării câinelui.

Pe scala gri de la deschis la închis, imaginile normale ale capului apar astfel: Imaginile ponderate T1 oferă rezoluţie spaţială și detalii morfologice a tuturor ţesuturilor moi. Cu toate acestea, există un contrast sărac până la moderat între gri și alb pentru substanţa creierului.

Lichidul cefalorahidian în ventriculi și spaţiile subarahnoidiene prezintă o intensitate foarte scăzută a semnalului și apare gri închis sau negru. Ventriculii sunt în mod normal bine vizualizaţi la câine. Asimetria ventriculară poate fi prezentă ca o variantă anatomică normală, în special la Beagle și Labradori Retriever. Grăsimea, măduva osoasă a craniului, ţesutul subcutanat și planul fascial au intensitatea înaltă a semnalului și apare de culoare alb strălucitor. Substanţa albă are semnal de intensitate mai mică decât materia cenușie.

Imaginile T2 ponderate sunt în ansamblu mai mici decât intensitatea semnalului comparată cu alte secvenţe de impulsuri și randamentul imaginilor închise la culoare. Rezoluţia spaţială este de asemenea scăzută, cu un aspect mai granulat.

Această tehnică oferă rezoluţie cu cel mai bun contrast între substanţa cenușie și substanţa albă a creierului. De asemenea, lichidul cefalorahidian din ventriculi și spaţiile subarahnoidiene apare de culoare alb strălucitor. În toate secvenţele de impulsuri, arterele și venele cu sângele în mișcare rapidă prezintă intensitate slabă a semnalului din cauza artefactelor fără semnal. Osul cortical, de asemenea, apare negru închis în toate secvenţele de impulsuri. Aerul din bula timpanică, cavităţile nazale, ale sinusurilor frontale și nasofaringiene, de asemenea, apar negre în toate secvenţele de impulsuri, din cauza concentraţiei scăzute de protoni de hidrogen.

22 Veterinarul

n

august 2011

Fig. 1. Formaţiune tumorală la nivelul cisternei prepontine, hipersemnal T2, neomogenă, care se încarcă intens şi neomogen cu contrast

Fig. 2. Formaţiune tumorală ce apare hiposemnal T1 şi T2, înconjurată de un brâu hipersemnal T2 cu punct de plecare în substanţa nervoasă şi cu un caracter localizat neinvadant dar uşor compresiv pe structurile adiacente

www.veterinarul.ro

medical

Cele mai moderne sisteme pentru radiodiagnostic Radiografie Radiografie digitală

3 costuri reduse

Sisteme Sist eme CR

CR C Computed omputed R Radiography adiography

Examion CR 3X-PRO 9 Design

compact 9 Simplu

de utilizat și ușor de întreţinut 9 Fiabil

și robust

Kodak CR PoC 360/ Vita 45/Vita 25 9 Accesibil

9 Design compact

9 Imagini de înaltă calitate

Sist Sisteme eme R RX X portabile portabile

Sistem RX digital cu detector flat-panel 9 Direct

Conversion Technology 9 Imagine

la câteva secunde după expunere 9 Calitate

excelentă a imaginii și valori monocrome dinamice 9 Control

integrat al generatorului și al detectorului 9 EXAMION

AQS Software

IMAGISTICĂ

Fig. 3. Formaţiune tumorală cu contur neregulat, relativ bine delimitată, hiposemnal T1, hipersemnal T2, localizată la nivelul lobului frontal drept (bulb olfactiv). Formaţiunea prezintă structură neomogenă şi se încarcă moderat şi neomogen cu contrast

Procesele proliferative (tumorale ?) au fost identificate în imaginile obţinute în plan sagital, transversal și orizontal; se pot localiza în diferite structuri cerebrale (emisfere cerebrale, bulbi olfactivi, punte, cerebel, hipofiză etc.), au efect de masă și se încarcă cu substanţa de contrast. Pot avea un caracter hipo sau hipersemnal în funcţie de stadiul evolutiv și morfo-structural, astfel: l Pot fi însoţite de hemoragie, caz în care apar hipersemnal în secvenţele ponderate T2 și se încarcă puternic post contrast (Fig. 1); l Poate fi întâlnită necroza parţială sau totală a procesului proliferativ, cu un caracter hiposemnal atât în T1 cât și în T2 și se încarcă periferic cu contrast (Fig. 2); l Unele tumori au un aspect neinvaziv, bine delimitat, localizat la diverse niveluri cerebrale, înconjurate de un edem perilezional (Fig.3); l Altele au un caracter invaziv ce cuprind ţesuturile limitrofe, extinzându-se și la ţesuturile dure de la nivelul neuro și viscerocraniului (Fig.4).

Dr. Florin Eugen Grosu DVM PhD Stud FMV București

24 Veterinarul

n

august 2011

Fig.4. Formațiune voluminoasă tumorală la baza creierului cu invazia sfenoidului ajungând până la mucoasa nazofaringelui, invazie în orbita stângă (posibil punct de plecare hipofizar)

www.veterinarul.ro

ONCOLOGIE

Putem folosi analiza fractală în diagnosticarea cancerului?

Ce este analiza fractală

Cuvântul fractal (din latinescul fractus, însemnând rupt, fragmentat) a fost introdus în terminologia științifică și profană de Benoît Mandelbrot1 abia în 1975, pentru a desemna obiecte sau fenomene continue dar nediferențiabile (în sensul analizei matematice). Prin împărțirea unui fractal în două sau mai multe părți se obțin fragmente a căror structură nu e cu nimic mai simplă decât a întregului. Această caracteristică este numită auto-invarianță2 (care poate fi auto-similaritate, când este isotropă, sau auto-afinitate, când depinde de direcția spațială). Geometria euclidiană a fost identificată încă din secolul XIX ca o simplificare inadecvată pentru modelarea realității. Extinderile acesteia s-au materializat prin diverse tentative de generalizare, dintre care cele mai importante sunt geometria riemanniană, care, abandonând al 5-lea postulat al lui Euclid, crește numărul dimensiunilor spațiului la 4 sau mai multe și geometria fractală, în care dimensiunile obiectelor devin, din numere întregi, numere fracționare (sau chiar reale).

Fractalii ideali își păstrează paternul și complexitatea oricât mărim sau micșorăm scara dimensională la care îi analizăm. Dar practic toate obiectele sunt fractali aproximativi, au „proprietăți fractale“, dacă le analizăm la altă scară decât la cea simplificatoare cu care suntem obișnuiți. Liniile perfect drepte, suprafețele perfect plane, sferice sau hiperbolice sunt, de fapt, practic absente în natură (mai ales în organismele vii), iar caracterul „imperfect“, anfractuos este expresia caracterului fractal al realității înconjurătoare. Teoria fractală descrie cantitativ și calitativ iregularitatea inerentă oricărui obiect sau fenomen real, în relație cu prezența complexității la scări dimensionale variabile. Dacă prin teoria statistică clasică pot fi descrise iregularități ale unui număr limitat de parametri, într-o populație cu ceilalți parametri stabili, analiza fractală aduce o măsură cantitativă în situația structurilor nelimitat complexe, inclusiv la schimbarea scă-

26 Veterinarul

n

august 2011

Autosimilaritatea şi complexitatea sunt caracteristicile definitorii ale unui fractal. Fractalii generaţi prin algoritmi numerici iterativi respectă aceste condiţii la modul ideal

www.veterinarul.ro

ONCOLOGIE rii la care se face analiza. Așa sunt, de fapt, toate structurile biologice, care pot fi ușor identificate ca fractali aproximativi.

Dimensiunea fractală, în particular, este o măsură sintetică a complexității, așa cum se manifestă atât în întregul obiect analizat cât și la varierea scării dimensionale la care analizăm acel obiect. În acest proces de sinteză, de mediere a informației locale pentru a obține un unic parametru global, o bună parte din informație se pierde. Exemplul clasic este cel al dimensiunii fractale a conturului malului unui lac, un număr real între 1 și 2, care nu ne spune nimic despre suprafața sau forma lacului, dar ne dă măsura cantitativă a sinusuozității și anfractuozității malului. Este esențial caracterul parțial și complementar pe care îl au rezultatele analizei fractale, acestea find utile numai prin coroborare cu informații furnizate de alte mijloace de analiză.

Unde poate fi utilizată analiza fractală

Exemple de fractali ideali, generaţi numeric (sus) şi de fractali aproximativi din lumea biologică (jos)

Există o listă lungă3 de obiecte naturale care morfologic sunt evident fractali aproximativi: norii, fulgii de zăpadă, cristalele, conturul munților, al malurilor, rețelele aquafere, conopida și brocoli, sistemele vasculare, galactofore și bronhiolare, arborescența aeriană și subterană a plantelor, organizările de fungi, alge, licheni, corali și multe altele. Numeroase procese naturale sau tehnice au o dinamică de tip fractal, caracter cu atât mai accentuat cu cât neliniaritatea ecuațiilor care le pot descrie este mai pronunțată.

Exemplul cel mai cunoscut este al proceselor meteorologice, dar majoritatea proceselor biologice și fiziologice, înregistrate cu acuratețe și fără filtrarea care reține doar componentele strict periodice, evidențiază caractere fractale. Aceste caractere fractale au fost corelate direct cu procesele homeostatice aferente, de exemplu: bătăile inimii, sunetele respiratorii sau sunetele determinate de fluxul sanguin intravascular, procesele biochimice de sinteză și catabolism, de transport molecular transmembranar, temperatura locală sau corporală, concentrațiile ionice ale constituenților majori în țesuturi și în fluidele corpului. Alte aplicații deja consacrate ale analizei fractale includ mecanica structurilor aeronautice și aerospațiale (domeniu în care am raportat rezultate ale unor cercetări originale la începutul anilor ’90), dinamica structurilor zvelte de construcții civile sub ac-

28 Veterinarul

n

august 2011

țiunea vântului și a cutremurelor, dinamica populațiilor, epidemiologia, dinamica internă și interacțiunea ecosistemelor, analiza radiației cosmice de fond, dinamica piețelor bursiere, a proceselor investiționale și general economice, dinamica proceselor geologice și tectonice, inteligența artificială și multe altele.

Rezultate recente privind utilizarea analizei fractale în oncologie și în examenele histopatologice și citopatologice

Studiul de pionierat este considerat cel realizat în 1978 de Dagmar Paumgartner, Gabriele A. Losa și Ewald R. Weibel la Centrul pentru Biologie Celulară al Institutului de anatomie al Universității din Berna, studiu privind aplicarea analizei fractale la biologia celulei vii. În 1982, însuși Mandelbrot consacra aplicațiile în biologie ale analizei fractale4. Primele rezultate convingătoare privind corelarea dimensiunii fractale, calculate pe imagini derivate din analize medicale curente, cu factori de diagnostic și prognostic au fost raportate încă din 19925. Începând din 1993, la Locarno, în Elveția, se organizează regulat un simpozion cu tema „Fractalii în biologie și medicină“, simpozion care a ajuns în 2008 la ediția a 5-a. Între comunicările recente care reflectă progresul efortului de aplicare a

www.veterinarul.ro

analizei fractale în examenul histo și citopatologic al bolii canceroase, pot fi menționate următoarele: l Vanessa Dixon a raportat6 rezultate promițătoare în perfecționarea metodelor de segmentare a imaginilor histologice, pentru a facilita identificarea prin analiza fractală a modificărilor de arhitectură tisulară care însoțesc boala canceroasă din cele mai timpurii stadii.

Metodele de segmentare utilizează un prag variabil de variație a intensității pixelilor alăturați pentru a identifica contururile din imaginea analizată. V. Dixon a generat imagini alcătuite din fractali ideali, generați analitic, derivați din așa-numitul „fulg Koch“, a căror distribuție în histograma de intensitate este similară cu preparatele histologice iar dimensiunea fractală este cunoscută, alegând unele cu dimensiunea între 1,3 și 1,9. Studiul a urmărit identificarea pragului optim ce trebuie utilizat în procedura de segmentare pentru a obține o determinare cât mai exactă a dimensiunii fractale reale. Rezultatele au fost considerate suficient de bune pentru a sta la baza unei viitoare metode cantitative de clasificare automată a probelor histologice. l O echipă mixtă de cercetători din Italia și Elveția a folosit analiza fractală în studiul relației dintre prezența β-cateninei și diferențierea histopatologică a trichoblastoamelor canine7. Rezultatele indică o bună corelare a parametrilor

ONCOLOGIE sintetici furnizați de analiza fractală cu tipurile histopatologice examinate.

Este demonstrată astfel utilitatea analizei fractale ca instrument de diagnostic, prognostic dar și cu valoare euristică în înțelegerea carcinogenezei. l Cercetători din Brazilia și Grecia au pornit de la următoarea premisă: creșterea neoplazică malignă induce modificări importante, nu numai în genom, dar și în compoziția și distribuția proteinelor histonice și non-histonice, ceea ce provoacă modificări în arhitectura ADNului nuclear. Ipoteza supusă studiului a fost că modificarea arhitecturii nucleare în celulele maligne este corelată cu modificări ale fractalității nucleelor. Studiile brazilienilor8 s-au focalizat pe testarea analizei fractale ca factor de prognostic pe preparate citologice, colorate standard MGG, din două clase de pacienți: oameni cu leucemie limfoblastică cu celule B-precursoare (pentru care indicele de prognostic a fost durata de supraviețuire) și câini cu tumoră veneriană transmisibilă (la care s-a urmărit remisia completă sub vincristina).

Cercetătorii grecii9 au întreprins un studiu similar prin utilizarea analizei fractale a nucleelor din preparate histologice în corelație cu durata de supraviețuire a oamenilor suferind de carcinom oral cu celule scuamoase. Rezultatele au fost încurajatoare în toate studiile publicate: dimensiunea fractală a nucleelor este un factor de prognostic bine plasat din punct de vedere al confienței între ceilalți parametri ce pot fi determinați în examenul histo- sau cito-patologic. l Un studiu al unui cercetător bulgar10 a analizat o populație de 52 tumori mamare canine, prin analiza fractală a

imaginilor unor preparate citologice recoltate prin puncție cu ac fin din leziuni care au fost caracterizate ulterior histologic. Cea mai mare diferențiere fractală față de celulele normale a fost găsită în cazul carcinoamelor solide și a carcinoamelor anaplastice, sugerând o bună corelare cu gradul de malignitate, similar cu rezultatele raportate de cercetători indieni11 pe cazuri de carcinom și fibroadenom de glandă mamară. l Cercetări desfășurate în clinici universitare din Germania și SUA au demonstrat12 eficacitatea analizei fractale în a surprinde modificările morfologice complexe ale celulelor sub acțiunea principiilor active folosite în terapia anticanceroasă. Concluziile favorabile au mers până la a preconiza o înlocuire în viitor a interpretărilor histopatologice încărcate de subiectivismul operatorului cu proceduri de prelucrare automatizată a informației privind forma și mărimea celulelor (sub aspectul conturului) ca și privind amploarea și organizarea vascularizației de neoformație. l Utilitatea analizei fractale în diferenţierea vascularizaţiei de neoformaţie din tumori de vascularizaţia din ţesuturile sănătoase a fost verificată şi în amplul studiu publicat pe subiectul vascularizaţiei de neoformaţie de o echipă mixtă germano-maghiară13. Între dificultățile principale, care rămân de rezolvat pentru transformarea analizei fractale într-un instrument de lucru utilizabil în practica anatomopatologică curentă, au fost cu deosebire evidențiate următoarele: l Populațiile de celule și de nuclee prezintă o heterogenitate care este greu de descris prin parametri fractali sinte-

tici, unici. Între soluțiile testate se numără divizarea în grupuri mai omogene, după diverse criterii. De exemplu, o echipă de cercetători români14 a obținut rezultate convingătoare în studiul celulelor HeLa (carcinom cervical uman) infectate in vitro cu virus herpetic, prin organizarea populației de nuclee identificate în 5 grupe dimensionale, care au fost analizate fractal separat. l Tehnicile de prelucrare a probelor și de colorare utilizate curent în laboratorul de anatomie patologică nu furnizează imagini microscopice suficient de stabile drept cromatică și contrast pentru a intra în procese de prelucrare digitală automate. Normalizarea histogramelor de intensitate și tehnicile de mascare și segmentare sunt instrumente aflate în stadii incipiente de perfecționare în efortul de a depăși aceste impedimente. l Aplicarea analizei fractale pe cazuri de fractali imperfecți este un subiect deschis; nici instrumentele matematice folosite nu au o formă și semnificație general acceptate, nici utilitatea practică a analizei fractale nu a fost consacrată încă în nici un domeniu, în ciuda efortului masiv de cercetare aplicată făcut în acest sens în ultimii 20 ani.

BIBLIOGRAFIE 1. Mandelbrot, B.B., Stochastic models for the Earth’s relief, the shape and the fractal dimension of the coastlines, and the number-area rule for islands. Proc.

Nat. Acad. Sci.U.S.A. 72: 3825-3828, 1975 2. Hastings, H.M. and G. Sugihara, Fractals: a user’s guide for the natural

Metoda boxelor pentru calculul dimensiunii fractale Hausdorff a unei imagini cu contururi. d este latura pătratelor de acoperire, iar N este suma pătratelor cu conţinut (marcate şi cu culoarea gri). Utilizarea în cazul imaginilor cu arii este perfect similară

30 Veterinarul

n

august 2011

www.veterinarul.ro

ONCOLOGIE sciences. Oxford University Press, Oxford, England, 1993 3. Gaiță, L., Militaru, M., Stadiul Actual al aplicării analizei fractale în diagnosticul și prognosticl tumorilor, Rev. Rom. Med. Vet. 3/2010 4. Mandelbrot, B.B., The fractal geometry of nature. Freeman, San Francisco, 1982 5. Fortin, C., R. Kumaresan and W. Ohleyand S. Hoefer, Fractal dimension in the analysis of medical images.IEEE Eng. Med. Biol. 11: 65-71, 1992 6. Dixon V., Segmentation of histological structures for fractal analysis, Proc.

SPIE, Vol. 7260, 2009 7. Cataldi M., F. Carella, G. De Vico, P. Maiolino, S. Beltraminelli, G. A. Losa, The expression of ß-catenin in relation to the fractal organization of canine trichoblastoma tissues, XXVIII Meeting of the Italian Society for the Study of Connective Tissues (SISC), 6-7 November 2009 8. Metze Konradin, Randall Luis Adam, Maria Luiza de Castro Ramos Valladão, Karime Cury Scarpelli, Neucimar Jerônimo Leite, Irene G.H.LorandMetze, The goodness-of-fit of the log-log-regression of the minkowski-bouligand algorithm applied to routine cytology as a prognostic factor, Fith International Symposium, Fractals in Biology and Medicine, Locarno, Switzerland, March 12-15, 2008 9. Goutzanis L, Papadogeorgakis N, Pavlopoulos PM, Katti K, Petsinis V, Plochoras I, Pantelidaki C, Kavantzas N, Patsouris E, Alexandridis C., Nuclear fractal dimension as a prognostic factor in oral squamous cell carcinoma, Oral Oncology, 44(4): 345-53, 2008 10. Simeonov R., Computer-assisted fractal analysis of spontaneous canine mammary gland tumours on cytologic smears, Trakia Journal of Sciences, Vol. 5, No. 1, pp 65-68, 2007 11. Dey, P., S.K. Mohanty, Fractal dimensions of breast lesions on cytology smears, Diagnostic Cytopathology, Vol. 29 Issue 2, pp 85 – 86, 2003 12. Voronine D., E. Wendt, C. A. Heckman, S. O. Uppal, Morphological fractal analysis of cell shape in cancer chemotherapy, Fith International Symposium, Fractals in Biology and Medicine, Locarno, Switzerland, March 12-15, 2008 13. Bartha K., D.S. Lee, M. Welter, R. Paul, Angiogenesis and vascular network remodeling in a growing tumor, Physics of

32 Veterinarul

n

august 2011

Etapele principale ale prelucrării preliminare a imaginii în analiza fractală a preparatelor histologice - a: imaginea originară (carcinom mamar căţea, histoteca Anatomie patologică, Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti); b: imaginea redusă cromatic; c: imaginea normalizată; d: imaginea segmentată

Suprafețe ale proteinelor Cinetica enzimatică și a canalelor ionice

STRUCTURI cuantice moleculare

Arhitectura ADN Arhitectura cromozomială

STRUCTURI biochimice

STRUCTURI tectonice biogeochimice

STRUCTURI fiziologice morfologice tehnologice

Dendrite Organite celulare Citologie Histologie

Arborescente fungice Structura solului Terminatii rădăcini Mezofile în frunze

Biologie moleculară

STRUCTURI relativiste astrofizice

APLICAȚII ALE ANALIZEI FRACTALE

STRUCTURI biofizice tehnologice

Aplicații tehnologice

Arborescente în organe interne și frunze

Biochimie

BIOTIC

Turbulenta globală în atmosferă și ocean

Mozaicuri teritoriale Dinamica tarmurilor

Ecotoni Păduri Modele de habitat

Ocuparea teritoriului Structuri de microhabitat

Fiziologie

Eruptți solare Pete solare Radiația de fond

Cosmologie

Geomorfologie

ABIOTIC Ecologie

Anatomie

10-9

10-7

10-5

10-3

10-1

10

103

105

107

109

distributed information systems, NORDITA, May 2008 14. Dobrescu R., L. Ichim, Using fractal dimension as discriminator of infected HeLa cells from spectrophotometric images, International Journal of Functional Informatics and Personalised Medicine, Vol. 1, No. 1/2008

www.veterinarul.ro

Dr. Liviu Gaiță Clinica veterinară ORTOVET www.ortovet.ro

32

GaSTrOenTerOlOGie Prin caracterul adeseori dramatic și imprevizibil, colica este un motiv de emoţie puternică pentru proprietar și o „piatră de încercare“ pentru medicul veterinar.

Cu tot caracterul ei comun în practica medical-veterinară curentă, colica naște controverse începând cu terminologia. Fiind greșit considerată o boală de sine stătătoare, adesea este formulat în mod inacceptabil diagnosticul de colică. Această superficialitate în diagnostic atrage același tip de abordare și în terapie, cu rezultate previzibile.

Din aceste motive, colica nu trebuie considerată o boală ci un sindrom complex compus dintr-o grupare de simptome care exprimă o durere abdominală acută.

O

întrebare firească în faţa unui cal cu manifestări de colică este dacă durerea provine din sfera gastro-intestinală sau din partea altor organe ale cavităţii abdominale (ex.: ficat, rinichi, uter, peritoneu). Din acest punct de vedere, colicile pot fi subîmpărţite în colici adevărate și colici false.

Colicile din prima categorie survin ca expresie clinică a tulburărilor de tranzit gastro-intestinal asociate cu alterarea semnificativă a stării generale. Aceste anomalii instituite printr-un fenomen dinamic sau mecanic pot culmina cu oprirea tranzitului intestinal, cu sau fără compromitere vasculară locală, generând cunoscutul sindrom de ileus. O clasificare a principalelor forme de ileus sunt redate în figura nr. 1. Aceste tipuri particulare de ileus reprezintă de fapt principalele cauze primare implicate în declanșarea sindromului de colici la cai.

Fenomenul algic în colică la cal este mult mai bine exprimat clinic decât la alte specii, ca efect al unei densităţi su-

Colica la cabaline - între controverse și prejudecăţi - partea I

Fig. 1. Tipuri fiziopatologice de ileus implicate în sindromul de colici la cai

perioare a nociceptorilor în sfera organelor splahnice. Astfel, majoritatea nociceptorilor implicaţi în transducţie sunt plasaţi în peretele gastro-intestinal, la nivelul peritoneului și a structurilor anatomice derivate (ex.: mezenterul, epiplonul, bursa omentală). Asupra acestor nociceptori acţionează, solitar sau în diverse combinaţii, stimulii nociceptivi. O exemplificare a interrelaţiei între aceștia și boala primară manifestată prin colică este redată în tabelul nr. 1. În funcţie de sediul emiterii stimulilor nociceptivi și căile nervoase de transmitere, durerea poate fi somatică sau viscerală. Intensitatea durerii este condiţionată în egală măsură de intensitatea stimulilor nociceptivi și de densitatea nociceptorilor de la nivelul structurii anatomice lezio-

STimul nOcicepTiv

Sediul anaTOmic al nOcicepTOrilOr vizaţi

Distensie ± presiune

Perete gastro-intestinal

Tracţiune ± distensie, ischemie Ischemie

Mezenter, bursa omentală

Inflamaţie ± distensie

BOala primară Dilataţia Gastrică Primară Meteorismul Intestinal Primar Obstrucţia Intestinală Nestrangulată Obstrucţiile Intestinale Strangulate

Artera mezenterică cranială, perete intestinal Infarctizarea Nestrangulată Peritoneu Peritonita Acută Perete gastro-intestinal Duodenita-Jejunita Proximală

Tabelul 1. Originea fenomenului algic în diferite boli inductoare de colici la cai

36 Veterinarul

n

august 2011

www.veterinarul.ro

nate. Sindromul de colici la cai este caracterizat de o durere viscerală în care transmiterea impulsurilor algice se realizează prin fibre aferente parasimpatice și simpatice (în special, nervul vag). Astfel, prezenţa unor simptome asociate (tahicardie, tahipnee, midriază, efidroză) susţin implicarea evidentă a componentei autonome în transmiterea durerii din sfera gastro-intestinală.

Totuși, durerea prin caracterul ei zgomotos conferă o imagine înșelătoare și incompletă acestui sindrom, mascând de fapt simptomele altor anomalii cel puţin la fel de agresive. Astfel, colica trebuie privită ca un sindrom complex, care, prin acţiunea concertată a unor factori potenţial șocogeni (ex.: durerea, sepsia, endotoxemia, deshidratarea, acidoza) pune în pericol iminent supravieţuirea bolnavului. În sindromul de colici la cai nu există o echivalenţă între intensitatea fenomenului algic și severitatea bolii primare inductoare de colică. Mai mult, în absenţa unui diagnostic corect al bolii primare, intensitatea durerii nu oferă premizele enunţării unui prognostic corect în sindromul de colică. În acest sens pot fi exemplificate două situaţii concrete: l colică intensă cu debut brusc, cu simptome sugerând o durere medie sau gravă, cu hiperperistaltism intestinal și contur abdominal nemodificat. Acest tip de colică însoţește de obicei crampa intes-

tinală vagotonă, o formă de ileus spastic care beneficiază de un prognostic benign. l Colică slabă cu simptome algice șterse, febră sau hipotermie, anorexie,

stare de inhibiţie, frecvenţă cardio-sfigmică peste 80 cicli/minut și lichid sero-hemoragic obţinut la puncţia abdomenului. Cu tot caracterul „liniștit“ al colicii, simptomele enumerate incumbă un prognostic sever sugerând infarctizarea nestrangulată sau strangulată a intestinului. Acest gen de exprimare clinică complet atipică am observat-o la rasele grele de cai în unele forme grave de obstrucţie strangulată (ex.: torsiunea marelui colon, hernia inghino-scrotală strangulată). Prin urmare, este evident faptul că între intensitatea manifestărilor de colică și gravitatea bolii primare nu există întotdeauna o corelaţie pozitivă. Liniștirea pacientului (mai ales brusc) nu semnifică rezolvarea favorabilă a colicii, mai ales dacă apar concomitent simptomele șocului (tahicardie, tahisfigmie, puls slab sau imperceptibil, timp de reumplere capilară peste 4 secunde etc.). Aceste realităţi obligă clinicianul la o evaluare complexă și metodică a bolnavului urmând un plan de examinare riguros (Fig. 2).

Fig. 2. Planul examenului clinic la caii cu sindrom de colică.

A. Anamneza.

B. Examenul clinic obiectiv: a. Inspecţie, palpaţie externă b. Examenul cordului și a circulaţiei c. Examenul aparatului respirator d. Temperatura (internă, cutanată, a extremităţilor) e. Ascultaţia abdomenului f. Sondajul gastric g. Palpaţia rectală h. Puncţia abdomenului i.

Examen de laborator (rapid!) j.

Diagnosticul terapeutic C. Documentarea (fișarea) datelor găsite.

Este recomandabil ca toate etapele planului de examinare clinică să fie parcurse pe cât posibil în această ordine. În vederea economisirii de timp, anamneza va fi luată chiar în cursul efectuării examenului clinic, verificând astfel permanent veridicitatea datelor relatate de proprietar.

Rareori aceste metode de examinare oferă elemente patognomonice pentru diagnosticul bolii primare inductoare de colică. Din acest motiv, coroborarea datelor astfel obținute oferă elementele solide ale unui diagnostic corect și fundamentează conduita optimă de terapie. În acest sens pot fi exemplificate câteva situaţii în

Fig.3. Colică ușoară – mers hienoid

care, prin metode clinice, pot fi stabilite cu precizie sediul și natura suferinţei primare declanșatoare de colică: l Colică ușoară, mers hienoid (Fig. 3), crotine uscate, peristaltism intestinal deprimat dar prezent, sondajul naso-gastric negativ, flexura pelvină a colonului stâng în poziţie fiziologică dar distensionată de un conţinut dens. Toate aceste simptome caracterizează coprostaza colonului ascendent. l Colică moderată, aspect de torace și abdomen „în butoi“, borborigme absente, sondaj naso-gastric pozitiv cu lichid abundent galben-brun având pH

Fig.4. Mucus coagulat pe crotinev

peste 7, anse jejunale distensionate și situate dezordonat cu mezenter întins și sensibil la palpaţia transrectală, prezenţa de mucus coagulat alb-cenușiu pe crotine (Fig. 4), lichid peritoneal sero-hemoragic la paracenteză. Simptomele descrise pledează pentru o formă de obstrucţie strangulată a intestinului subţire. l Armăsar prezentând colică severă rezistentă la medicaţia spasmo-analgezică,

urmată de depresie, șchiopătura pe unul dintre membrele pelvine, edem rece, crepitant și păstos al pungilor testiculare. La palpaţia transrectală, inelul inghinal superior apare „ocupat“ de o ansă intestinală distensionată alături de o ansă intestinală lipsită de conţinut. Aceste simptome sunt foarte sugestive pentru hernia inghinoscrotală strangulată. l Colică moderată, febră, manifestări de dilataţie gastrică secundară, uneori subicter, anse jejunale palpabile distensionate de fluid fără detectarea unor porţiuni tensionate de mezenter sunt simptome care definesc duodenita-jejunita proximală.

Firește că nu toate bolile primare inductoare de colici sunt ușor diagnosticabile, deoarece mijloacele clinice și paraclinice de examinare au limite serioase impuse în special de dimensiunile cavităţii abdominale la cal. Exemplul cel mai elocvent este oferit de palpaţia transrectală.

Prin această metodă poate fi investigată cel mult 1/3 din cavitatea abdominală, restul reprezentând practic o zonă neexplorabilă.

Din acest motiv sunt foarte greu sau chiar imposibil de diagnosticat herniile încarcerate interne (transmezenterice, în bursa omentală), strangulaţiile prin lipom pedunculat și altele.

Continuarea în numărul următor al revistei „Veterinarul“ Conf. Dr. Mircea Mircean Disciplina de Patologie şi Clinică Medicală Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca

37

NEUROLOGIE

EXAMINAREA CLINICĂ - partea a II-a Examinarea neurologică la rumegătoare

Nervul cranian III: Nervul oculomotor: reflexe pupilare la lumină Retinele, nervii optici și chaismul optic reprezintă căile aferente reflexelor pupilare la lumină în timp ce nervii oculomotori III sunt căile eferente.

Atunci când se efectuează gestul de amenințare, presupunând că nervul facial și cerebelul sunt intacți, se indică integritatea căilor vizuale. Dacă pupila este dilatată și nu răspunde la lumină, atunci aceasta indică disfuncționalitatea sau deteriorarea NC III ipsilateral (oculomotor). Dacă gestul de amenințare este absent, presupunând că animalul poate clipi și nu există semne la nivelul cerebelului, a avut loc o disfuncţie la nivelul căilor vizuale.

Cum să efectuezi testul Dacă reflexele pupilare la lumină sunt prezente, orbirea este mediată central deasupra chiasmului optic, la nivelul talamocortexului. Pupilele sunt observate la: 1. Dimensiunea la repaus, 2. Simetria 3.

Reflexele pupilare la lumină.

Dimensiunea la repaus

Animalul normal are pupile mai mari decât normalul în timpul examinării din cauza fricii create de examinare sau de mediul străin. La boala cerebrală progresivă, pupilele pot fi mai mici decât normalul. Această constatare nu ar trebui trecută cu vederea deoarece poate fi un indiciu de presiune intracraniană crescută.

Simetria

Pupilele sunt examinate înainte stimulării cu o sursă de lumină. Evaluarea simetriei este făcută cel mai bine cu animalul într-un mediu întunecos folosind un oftalmoscop direct. Cel care face examinarea ține capul animalului la distanță de un braț cu o mână, îndreptând sursa de lumină în mod egal către ochii anima-

38 Veterinarul

n

august 2011

Ilustrație de dr. Gheorghe Constantinescu

O examinare neurologică trebuie efectuată ori de câte ori istoricul, plângerile, sau constatările fizice sugerează implicarea sistemului nervos. Obiectivul examinării neurologice este localizarea zonei în care este afectat sistemul nervos.

Nervii cranieni la bovine

lului cu cealaltă mână. Aceasta permite stimularea în mod egal a fiecărei pupile simultan. Mărimea pupilei este examinată prin oftalmoscop.

NC VI este responsabil pentru retragerea globului iar deficitul său face că globul ocular să fie exoftalmic. Deficiențele de NC VI sunt trecute cu vederea cu ușurință.

Reflexele pupilare la lumină

O sursă puternică de lumină trebuie folosită pentru a depăși răspunsul de stress al pupilelor. Lumina trebuie îndreptată în direcția naso-temporală, spre regiunea temporală a retinei, unde concentrația de tije și conuri este cea mai mare.

La animalul normal, pupilele ar trebui să se contracte până la 3 - 5 mm.

NC III: oculomotor, NC IV: trohlear, NC VI: abducens Acești trei nervi sunt examinaţi ca o unitate funcțională. Ei sunt responsabili pentru mișcările oculare conjugate. Uităte la prezența strabismului (poziție anormală permanentă a globului ocular).

După David E. Anderson, strabismul „down and out“ asociat cu paralizia NC III este un eveniment mai puțin frecvent. În schimb, globul ocular în partea afectată apare imobil în orbită atunci când este indus nistagmusul fiziologic. În deficitul NC IV, aspectul medial al pupilei deviază dorsal ceea ce cauzează strabismul dorsomedial.

www.veterinarul.ro

Cum să efectuezi testul Nervii III, IV și VI sunt evaluați ca o unitate funcțională prin observarea directă a prezenței strabismului sau indirectă prin inducerea nistagmusului fiziologic.

La rumegătoare, cel mai bine este să te uiți la poziția ochiului atunci când animalul are capul în poziția normală. Ideal este să nu atingi capul în timpul examinării. Ridicarea capului cauzează frecvent poziții aberante ale globului ocular. de obicei există un strabism ventral și dorsomedial.

Nistagmusul fiziologic

Testul se efectuează cu doctorul stând față în față cu animalul și mișcând capul animalului orizontal dintr-o parte în alta, fiind atent la mișcările coordonate conjugate ale ochiului. Nistagmusul ar trebui să fie vioi. Nistagmusul fiziologic implică mușchii ochiului, nervii cranieni III, IV și VI, fasciculul medial longitudinal (FML) și nervii cranieni VIII. Prin FML

Anytech Nutrition PRESUPUNERI vs. CERTITUDINI Viteza este principala caracteristică a secolului în care trăim, și mai cu seamă a ultimului deceniu.

Unanim acceptată, se referă nu doar la rapiditatea răspândirii informaţiei, ci și la răspunsul decizional al fiecărui antreprenor, organizaţie sau instituţie. Pe piaţa burselor acest lucru pare, și este firesc, însă atunci cand vorbim de agricultură, sau creșterea animalelor parcă nu se potrivește. Şi totuși, astăzi, deciziile de „cum” sunt completate de „cui” și „când”.

A

nytech Nutrition România, certificată fiscal din 2008, a pus bazele unui centru de evaluare, educaţie și management în agribusiness, fiind activă atât la nivel naţional dar și european. Principala activitate este evaluarea și monitorizarea calitativănutriţională a unităţilor de producţie, mai exact a bazei furajere, stabilirea unor soluţii corelate direct cu parametrii respectivi, și eficientizarea productivă și economică.

Deși zootehnia din ţara noastră este solid fundamentată pe anumite specii, atenţia noastră am îndreptat-o către rumegătoare.

Tradiţia creșterii vacii de lapte, cât și investiţiile din acest sector au reprezentat principalii indicatori ai deciziei noastre, iar lacunele tehnice, evaluările „ochiometrice“, au reprezentat factorul tehnic care a stat la baza acestui proiect.

Practic, Anytech Nutrition oferă servicii de evaluare nutrițională prin tehnologie de ultimă oră a oricarui furaj sau ingredient furajer care intră în hrana animalelor, eliberând un raport nutriţional iar pe baza parametrilor obţinuţi venim cu recomandările reale, specifice unităţii respective. Două dintre cele mai importante aspecte, considerate de noi importante, sunt independenţa și rapiditatea.

Ce înseamnă acestea? Din punctul nostru de vedere, reprezintă acurateţea rezultatelor finale, fără corelarea lor cu neajunsuri comerciale, și raportarea în 48 ore de la recepţionarea probelor.

Tehnologia folosită în cadrul centrului este reprezentată de aparatură NIRS (Near Infrared Spectrofotometry), folosită la nivel internaţional de la începutul anilor 70, iar parametrii evaluaţi, 31 la număr, se referă la parametrii generali cum sunt: SU % (substanţa uscată), cenusă, fibra activă, CP% (proteină crudă), amidon, EM (ener-

gia metabolizabilă), parametrii speciali ca: NDF (neutral detergent fiber), ADF (acid detergent fiber), FA (fibra activă), NH3 (amoniac), acid lactic, VFA (acizi grași volatili) etc. dar și parametrii specifici centrului nostru cum sunt degradabilitatea carbohidraţilor și fracţiunilor proteice, timpul de degradabilitate etc. În cadrul centrului nostru, evaluăm toate furajele destinate rumegătoarelor. Silozurile de porumb, lucernă, sorg, semifânurile-semisilozurile de leguminoase, ierburi, amestecuri de iarbă și triticale, fânuri, paie, borhoturi de bere sau porumb, sunt evaluate în stare proaspătă, fără a fi supuse vreunui procedeu chimic de extracţie.

Unicitatea servicilor noastre este recunoscută în Europa Centrală și de Est, unde avem colaboratori atât unităţi mari cât și ferme familiale. Colaborăm cu departamente de nutriţie ale unor instituţii de învăţământ din Marea Britanie, unde echipa noastră a fost pregătită în utilizarea tehnologiei respective.

Evaluarea nutriţională a bazei furajere este privită de multă lume cu scepticism.

Toţi fermierii noștri au avut ocazia să viziteze ferme din Europa, și puţini au fost curioși să ceară profilul nutriţional al raţiilor folosite în unităţile respective. Organizaţi sub formă de cooperativă, sau alte entităţi juridice, fiecare fermier are o monitorizare strictă, constantă a bazei furajere, fără de care nu concepe nici o raţie sau dietă. În unele ţări europene există chiar o competiţie serioasă între comunităţi de fermieri în ceea ce privește calitatea furajului produs în fermă.

Poziţionarea corectă faţă de nivelul real al parametrilor nutriţionali îi va conferi fermierului un avantaj competitiv pe piaţă, și va reduce la minim vulnerabilitatea sa în faţa zecilor de vânzători de dife-

rite soluţii nutriţionale miraculoase. În acest sens, Anytech Nutrition Romania, pe lângă raportul tehnic specific eliberat, a pus la punct un raport nutriţional folosit la nivel internaţional (FIM – Feed Into Milk) care îl ajută pe fermier să interpreteze singur nivelul la care se află furajul-ingredientul evaluat. În cazul silozurilor de porumb, parametrii ca Substanţa Uscată, Amidonul, NDF, ADF, acidul lactic, VFA sunt cei mai importanţi, însă fără o ghidare pe o scală recomandată nu înseamnă mare lucru pentru fermieri. De multe ori, decizia de a utiliza un aditiv poate fi confirmată ca necesitate sau infirmată ca și cheltuială. Alegerea hibridului potrivit, sau a culturii potrivite pentru nivele productive propuse, sunt decizii care pe lângă impactul finaciar asupra profitabilităţii au și un impact asupra unităţii de timp. Evaluarea anumitor tehnologii, ca și efecte asupra valorii nutritive a plantelor de cultură mare destinate furajării vacilor de lapte, reprezintă una dintre temele de cerctare din cadrul centrului nostru, proiect care se desfășoară în colaborare cu fermieri din zona Transilvaniei. Temele noastre de cercetare reprezintă de altfel puntea de legătura dintre știinţă și aplicabilitate practică și culminează cu evaluarea eficienţei economice la nivelul unităţii respective.

Una dintre activităţile secundare ale Anytech Nutrition România este implicarea în procesul de educaţie și informare al fermierilor și oamenilor implicaţi in zootehnie. Împreună cu partenerii noștri din Italia, Marea Britanie, Cehia, Franţa organizăm cursuri de pregătire în ceea ce înseamnă managementul fermei de vaci, tehnologia de însilozare etc. În materialele următoare, vom prezenta corelări directe dintre parametrii nutriţionali evaluaţi în cadrul centrului nostru, tehnologiile folosite în cadrul proceselor de producere a furajelor, comportamentul productiv al animalelor dar și impactul economic asupra unei unităţi de producţie.

SC ANYTECH NUTRITION ROMÂNIA SRL dir. Executiv Ing. Drd. Ms. Vâju Maria www.anytech.ro office@anytech.ro

39

circulă informația din aparatul vestibular (propriocepţie pentru cap) la nervii cranieni III, IV și VI. Toate aceste structuri trebuie să fie intacte pentru că mișcările ochiului să fie conjugate și coordonate.

Nervul cranian V: Nervul trigeminal, ramurile oftalmică, maxilară și mandibulară Nervul trigeminal are două funcții: 1. Inervația mușchilor masticatori (nervul mandibular) și 2. Senzația pentru cea mai mare parte a capului.

altă până se obține un răspuns consistent (normal sau anormal). Septul nazal este singura zonă care scoate în mod constant un răspuns cortical la speciile domestice. Pentru acest test cel mai bine este să nu se țină capul animalului.

Nervul cranian VII: Nervul Facial La acest stadiu al examinării, medicul are deja câteva informații despre funcționarea nervilor faciali din cauza faptului că nervii au fost implicați în răspunsurile la amenințare și reflexele palpebrale.

Cum să efectuezi testul

Mușchii masticatori sunt palpați pentru simetrie și atrofie. O implicare unilaterală este reprezentată de o atrofie unilaterală, în timp ce o implicare bilaterală duce la o falcă căzută. Partea senzorială a nervului este evaluată prin reflexele palpebrale. La aceste reflexe, nervul trigeminal este calea aferentă (senzorială) în timp ce nervul facial este calea eferentă (motoare).

Ramura oftalmică este evaluată prin atingerea comisurii mediale și observarea reflexului de clipire. Ramură maxilară este evaluată prin atingerea comisurii laterale și observarea unui reflex de clipire. Ramură mandibulară este evaluată prin atingerea bazei urechii și observarea reflexului de clipire.

Ariile indicate de atingere sunt singurele care dau un reflex de clipire la animalele normale. Comisura este regiunea unde se întâlnesc marginile pleoapei.

Atingerea comisurii și a urechii evaluează toate cele trei părți ale reflexului, dar nu evaluează dacă informația ajunge în cortexul cerebral. Aceasta se evaluează prin stimularea septului nazal. Animalul poate să clipească sau nu, dar își trage capul înapoi ca răspuns la durere. Testul ar trebui efectuat cu blândețe cu ajutorul unor tampoane de bumbac sau a degetului mic astfel încât să se evidențieze diferențele subtile între părți. Începeți cu un stimul blând și creșteți gradat puterea stimulului trecând de la o parte la

Cum să efectuezi testul

Urechile, pleoapele, comisurile buzei și nările sunt observate fiind atent la simetrie și funcționare. Pentru a evalua simetria comisurilor buzei, ajută dacă ridici capul animalului cu un deget pe simfiza mandibulară. Apoi se evaluează puterea închiderilor palpebrale.

Animalul normal închide pleoapele complet la prima lovitură ușoară cu un deget pe pleoapele superioare și inferioare în același timp.

Continuarea acestui articol o puteți citi în numărul următor al revisteii Veterinarul BIBlIograFIe 1. BOLI VIROTICE ȘI PRIONICE ALE ANIMALELOR- prof dr. Radu Moga Mânzat 2. A SYSTEMATIC APPROACH TO DISEASE OF THE NERVOUS SYSTEM OF LIVESTOCK: 3. Food Animal Practice David E. Anderson, D. Michael Rings 4. Veterinary Neuroanatomy and Clinical Neurology Lahunta Glass 5. Sheep and goat medicine - David G. Pugh

dr. Ciprian Radu Cabinet veterinar AsistVet

ETOLOGIE Normarea biosecurității Norma din 2008 a A.N.S.V.S.A. (M.O. 645/10.09.2008) referitoare la biosecurizarea exploatațiilor de porcine (numai cele înregistrate/autorizate sanitar veterinar) stabilește reguli menite să împiedece „introducerea, persistența și răspândirea“ de agenți patogeni în acestea. Are deci un caracter preventiv și defensiv, în unison cu recomandările C.E., și pleacă de la premisa că exploatația este liberă de boli infecto-contagioase.

Conceptul este corect pentru epizootii, că pesta porcină sau febra aftoasă, nu și pentru enzootiile de origine virală sau bacteriană și unele parazitoze, ale căror agenți se află deja în exploatație, rămași de la o serie anterioară cu toată dezinfecția, sau sunt aduși, incognito, odată cu purceii transferați la îngrășare. Acești germeni își pot declanșa potențele dependent de condiții.

Tot ce se petrece în interiorul adăpostului, în întreaga perioadă de îngrășare, rămâne însă neluat în seamă de Norma 2008. În cap. II, articolul 4 cu 28 puncte (Reguli generale de biosecuritate), nu sunt prevăzute nici un fel de măsuri de biosecuritate în spațiile interioare, populate, făcând abstracție de practicarea principiului „totul plin, totul gol“ Alte normative naționale sau ale C.E. detaliază sau recomandă parametrii referitori la construcții, spații, întreținere, microclimat, comportament sanitar veterinar etc. Sunt totuși omise o serie de caracteristici proprii unui mediu viciat, de mare densitate și varietate biologică, depășind cu mult limitele naturale, în care condiționările reciproce sunt extreme. Analiza lor pune în evidență un comportament și o abordare deficiente ale unei tehnologii de producție animală artificializată.

Biosecuritatea și antibioticele Durata îngrășării de aproximativ 120 de zile (+/- 20) începe pentru porc cu un stres major indus de schimbarea habitatului, regruparea și ierarhizarea indivizilor într-o nouă comunitate, proveniență uneori heteroclită, totul pe un fond imunologic juvenil. În mod obișnuit izbucnesc sau se reacutizează în acest debut afecțiunile, mai ales respiratorii, însoțite de tuse cu tendința de generalizare. Oricare insider, martor nemijlocit al procesului de producție, cunoaște și a trăit aceste evenimente. În această situație nu constituie o excep-

Biosecurizarea PORCILOR LA ÎNGRĂȘAT

ție administrarea „preventivă“ a unor doze curative de antibiotice, administrate în furaje sau apă de băut, timp de mai multe zile (5 – 14), întregului efectiv în cauză.

Numărul purceilor dintr-un transfer în îngrășătorie se poate ridica, la unitățile mari, la sute de capete, până se face „totul plin“. În această împrejurare precizia dozării individuale și estimarea efectului nu mai sunt controlabile, fiecare animal reacționând diferit la medicație. Se produce o primă departajare largă în spectrul sanitar veterinar, din cauză că masa de animale e abordată ca un individ unic.

Antibiorezistența și antibioineficiența sunt programate. În mod cert și logic vor fi animale care nu consumă cantitatea necesară de medicamente pentru anihilarea completă a germenilor combătuți care apoi, în baza unui oportunism natural de adaptare, își vor muta structura, devenind insensibili la antibiotic, dar nu își vor pierde patogenitatea specifică.

Folosirea pe scară largă a antibioticelor în îngrășătorii duce la formarea unor tulpini microbiene mutate pe antibiorezistență, care de aici ajung, fără probleme, în afara exploatației. Dacă intrarea în incintă este strict supravegheată și „filtrată“, ieșirea e lăsată larg deschisă. În medie, numai 30% din antibioticele consumate de animal suferă o trans-

formare metabolică în organismul acestuia, aprox. 70% sunt eliminate prin dejecții și ajung sub formă de îngrășământ organic pe câmp.

Aici intră în circuitul nutritiv al plantelor. Au fost decelate antibiotice în salată verde și chiar în pâine, având proveniență dovedită de pe soluri fertilizate cu dejecții din îngrășătorii.

Are loc, paradoxal, o inversare a situației în care exteriorul amenințător devine locul unei contaminări pe întinse suprafețe agricole, Un calcul teoretic al consumului de antibiotice pentru 1000 de porci cu greutatea medie de 70Kg, pentru un tratament de 5 zile, cu doza de 20 mg. /kgcorp/zi (5 zile = 7g/cap) este de 7 kg. și redă un minim minimorum din ce se petrece în practică.

Folosind pentru exemplificare aceeași formulă de calcul, aplicată efectivelor din Germania, în care acestea sunt asigurate statistic, de 11.500.000 cap. porci la îngrășat în anul 2009, unde biosecurizarea animalelor nu este cu mult diferită de ceea ce se întâmplă în România, rezultă un consum minim de 80.500 tone antibiotice pe an, numai pentru o singură aplicație. Din acestea 55.000 tone ajung în sol unde influențează biologia acestuia.

41

Biosecuritatea ambianței intime Trebuie în mod decisiv conștientizat faptul că ambianța animalului, în totalitatea ei, constituie un mediu de germinație și un depozit microbiologic asupra căruia nu se acționează, în întregul interval de îngrășare, în niciun fel, bactericid sau bacteriostatic. O floră din ce în ce mai agresivă și mai puțin sensibilă la antibiotice se înmulțește până la saturație, găsindu-și întrunite toate condițiile de dezvoltare explozivă.

Sfera imediată și exclusivă de respirație a animalelor, viciată continuu și masiv, duce la înfrângerea tuturor barierelor din dotarea tractusului respirator. Primele care cedează sunt exemplarele imunosupresive care apoi „tușesc“ aerosoli infectați și infectanți pentru restul populației.

Orice măsură sanitar veterinară de prevenire sau combatere medicamentoasă interesează și se adresează exclusiv animalului și nu mediului, biologic poluat „en masse“, căruia porcul nu îi se poate sustrage.

Consecința sigură e reizbucnirea îmbolnăvirilor (tusea) la un timp după încetarea intervenției medicamentoase anterioare. Fortuit, urmează o nouă cură, de preferat cu un alt antibiotic. Această alternare a episoadelor de tuse cu cele de tratament caracterizează parcursul îngrășării până în preajma abatorizării.

Ultimul antibiotic folosit va avea perioada de carență cea mai scurtă.

Proba contrarie o livrează porcii îngrășați ecologic, „antibiotic free“, în aer liber și în spații mult mai largi. La aceștia, microclimatul se identifică aproape cu macroclimatul, parametrii pentru temperatură și umiditate nu sunt controlați și dirijați, unde atmosfera este permanent înlocuită integral cu aer proaspăt. În adăposturile închise, ventilația activă turbionează și favorizează aerosolizarea murdăriei fără să reușească să o evacueze.

Securizarea biosecurității Dacă, în virtutea unei rutine, se intervine simptomatic și de necesitate pe efectivele în situații critice din punct de vedere sanitar-veterinar, iar sursa de infecție se potențează fără să fie anihilată, se conturează un eșec al biosecuritatii și o amenințare a sănătății în general. Porcii ajunși într-un fel la finalul îngrășării lasă în urmă tulpini antibiorezistente, sute de tone de dejecții încărcate de antibiotice, terenuri agricole contaminate antimicrobian, plante sau cereale cu antibiotice, carne cu reziduuri medicamentoase.

42 Veterinarul

n

august 2011

An agricol 1997-1998 1998-1999 1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009

Spor med/cap/zi g 735 732 809 800 827 851 826 836 839 847 847 860

S-a evidențiat, în cele relatate, că singurul element nestăpânit din tehnologia îngrășării, răspunzător de starea maladivă a producției convenționale de carne de porc, este aerul respirat. Dacă ceilalți factori ai îngrășării, furajele, apa, temperatura, umiditatea, lumina etc. sunt verificați și conduși cu precizie, calitatea aerului (puritatea) scapă de sub acest control, cu toate că echivalează, ca importanță, cu ceilalți termeni ai complexului habitual.

Epurarea atmosferei de particulele în suspensie, din spațiile în care sunt în același timp produse, nu poate fi rezolvată de sistemele de ventilație pentru că praful evacuat este imediat înlocuit de altul, generat chiar și de curenții de aer ai ventilatoarelor.

Această situație se regăsește în marile aglomerări de animale, în care salubritatea aerului nu este rezolvată. Disfuncția, chiar și numai a unui component al biosistemului, indiferent care, dereglează în egală măsură eubioza. Nefiind o stare de forță majoră, există posibilitatea ameliorării și chiar a remedierii.

Soluția sigură de limpezire a atmosferei este aspersarea abundentă în spațiu a unui lichid a cărui stropi fixează și antrenează, în cădere, particulele aerosolizate. Până la 90% din acestea colabează obținându-se totodată, pentru un anumit timp, stingerea prafului depus și sigilarea surselor din care se ridică.

Una din metodele recomandate folosește un amestec de apă cu ulei de rapiță, dispersat de o instalație automată, cu duză fixată deasupra fiecărei boxe. Stropirea se face timp de 5 – 20 sec., de 5 – 10 ori pe zi. Consumul de ulei se ridică la 1L pe cap. în 100 zile (mare!). Într-un procedeu propriu, condus după același principiu de sedimentare a prafului, s-a practicat pe parcursul a 12 ani aspersarea de apă, cu o pompă de înaltă presiune (120 bar la gura duzei), o dată pe zi, în întregul spațiu interior, incluzând și porcii. (Rezultatele de producție vezi în anexă).

www.veterinarul.ro

Mortalități, cap 6 4 0 4 3 5 4 2 7 3 5 1

% 1,0 0,8 ,0 0,8 0,5 0,8 0,6 0,3 1,1 0,5 0,7 0,2

În 100 zile se consumă pentru un porc 300 litri apă, 1,9 kW curent electric și 12 minute de lucru.

Anexă Efectivul mediu îngrășat (hibrid LR x Pi) a fost de 170 cap. îngrășat în flux continuu, provenit în principal de la același producător, la care purceii erau vaccinați împotriva micoplasmozelor și circovirozei.

S-au înregistrat următoarele:

De la o stare foarte rea a efectivului, cu mortalitatea de peste 6 % pe an și sporuri medii zilnice în jur de 600g/cap, și de la consumuri foarte mari de antibiotice s-a ajuns rapid, prin aplicarea acestei metode, la o redresare evidentă. În tabelul de mai sus sunt redate rezultatele, înregistrate oficial, obținute după introducerea aspersării.

Numărul relativ mic de animale nu face imposibilă extrapolarea acțiunii, în consecință și a rezultatelor, pe oricare altă dimensiune. Nu a fost necesară folosirea, în tot intervalul celor 12 ani, de medicamente și substanțe dezinfectante.

Dezinfecțiile s-au rezumat la decontaminarea boxelor prin spălarea lor radicală cu jet de apă sub presiune.

Prin producția realizată constant la un nivel înalt, prin reducerea mortalităților în condițiile eliminării medicamentelor și substanțelor chimice din arsenalul de intervenție, s-a confirmat însemnătatea suprimării căii aerogene de contaminare enzootică ca măsură foarte importantă de biosecurizare a incintei exploatației de porci.

Dr. Teut-Hans Broos Medic Veterinar Tel. 0232 260 354

MANAGEMENT

Concepte moderne în medicina veterinară

ANALIZA DE RISC

IV. Definire și rol - studiu de caz

A

naliza de risc este un proces premonitoriu ce necesită interacţiunea eficientă a trei grupuri, fiecare dintre cele trei grupuri având responsabilităţi funcţionale diferite.

Aceste trei grupuri sunt: 1. Identificatorii, evaluatorii și estimatorii de risc 2. Comunicatorii de risc 3. Gestionarii și managerii de risc.

Este necesar să existe o separare structurală și funcţională între grupul ce realizează identificarea, evaluarea și estimarea riscului de grupul ce are drept principală responsabilitate gestiunea și managementul riscului. Aceasta însemnând ca persoanele care efectuează identificarea, evaluarea sau aprecierea riscului și realizează estimarea riscurilor identificate și evaluate, nu ar trebui, în mod normal, să fie aceleași persoane care sunt responsabile pentru gestiunea și managementul riscului. Acesta este unul din principiile analizei de risc pentru care vom realiza o prezentare detaliată într-un episod viitor al serialului nostru referitor la analiza de risc.

Acest aspect este esențial, cu scopul de: 1. A menţine integritatea știinţifică a procesului de identificare, evaluare și estimare a riscului/riscurilor; 2. A se evita subminarea obiectivităţii și credibilităţii concluziilor emise de persoanele ce realizează, într-o primă etapă, identificarea și caracterizarea într-o manieră obiectivă a tuturor riscurilor potenţiale sau plauzibile, apoi purced la evaluarea acestora, stabilind, pentru fiecare risc, nivelul de afectare sau gravitate, frecvenţa și probabilitatea apariţiei acestuia precum și consecinţele apariţiei riscului în cauză.

Această etapă primordială a analizei de risc este esenţială pentru definirea strategiilor de gestionare și management al riscului și ca efect direct, identificarea opţiunilor de corecţie și a măsurilor de control iar apoi selectarea opţiunilor și a

44 Veterinarul

n

august 2011

măsurilor adecvate a fi implementate, pentru a reduce la minim probabilitatea apariţiei unui/unor risc/riscuri, magnitudinea de manifestare a acestuia/acestora și a consecinţelor malefice ale probabilei apariţii.

Să luăm exemplul serviciilor sanitare vetrinare și pentru siguranţa alimentelor din ţara noastră, ca studiu de caz.

Laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor din structura direcţiilor sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor judeţene, precum și laboratoarele de diagnostic și Laboratoarele Naţionale de Referinţă din structura institutelor naţionale centrale de profil (Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară și Institutul de Control al Medicamentelor și Produselor Biologice și altor Produse de Uz Veterinar) sunt responsabile de etapa de recunoaștere, identificare, caracterizare și clasificare a riscurilor existente, potenţiale, plauzibile sau probabile, specifice domeniilor de competenţă ale serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Componenta de recunoaștere a riscurilor trebuie să fie partajată, la nivelul direcţiilor sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor judeţene, între serviciile de sănatate a animalelor cu cele de igienă și sănătate publică veterinară, existente în structura acestor direcţii judeţene, și laboratoarele menţionate anterior, din structura acelorași direcţii.

Primele structuri menţionate primesc informaţii privind existenţa unui potenţial risc de la medicii concesionari care efectuează examene clinice de supraveghere strategică sau cu ocazia diferitor activităţi pe care le au de îndeplinit, în baza programelor elaborate anual, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor, iar laboratoarele au responsabilitatea recunoașterii riscurilor, atunci când participă, prin personalul de specialitate care activează în aceste laboratoare, la prele-

www.veterinarul.ro

vări de probe sau cu ocazia unor deplasari de investigare, consecinţă a unor examene de laborator preliminarii.

Identificarea, caracterizarea și clasificarea riscurilor este competenţa oficială nepartajată a laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranţa alimentelor din structura direcţiilor sanitare veterinare, precum și a laboratoarelor de diagnostic și a Laboratoarelor Naţionale de Referinţă din structura institutelor naţionale centrale de profil. Și aici trebuie ca cele trei componente ale acestei competenţe să fie corect și logic asumate și reglementate legal. În ceea ce privește componenta de identificare, caracterizare și clasificare a riscurilor, deși aparent pare să fie partajată între laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor și laboratoarele de diagnostic ori Laboratoarele Naţionale de Referinţă din structura institutelor naţionale centrale de profil, în realitate nu trebuie să fie așa.

Stabilirea precisă a competenţelor, prin legislaţia ce reglementează funcţionarea acestor structuri, precum și prin regulamentele de organizare și funcţionare ale acestora, a condus la clarificarea acestor plauzibile suprapuneri.

Laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranţa alimentelor judeţene sunt principalele structuri ce au responsabilitatea identificării, caracterizării și clasificării riscurilor în domeniul sanitar veterinar și pentru siguranţa alimentelor, în special pentru aspectul cantitativ reprezentat de volumul probelor prelevate și investigate.

Laboratoarele de diagnostic și Laboratoarele Naţionale de Referinţă din structura institutelor naţionale centrale de profil realizează activităţi complementare și suplimentare celor realizate de laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor judeţene.

Activităţile complementare constau, în primul rând, în acţiunile și examinările de expertiză pe care acestea le realizează, atunci când identificarea sau caracteriza-

rea riscurilor nu a putut fi realizată complet la nivelul laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor judeţene. Sunt cazuri de agenţi patogeni care sunt identificaţi preliminar la nivel judeţean, dar identificarea completă se realizează de către laboratoarele de diagnostic și Laboratoarele Naţionale de Referinţă din structura institutelor naţionale centrale (ex.: identificarea virusului bolii limbii albastre, identificarea finală a dioxinelor și a clasei acestora).

Al doilea aspect implică bolile pentru a căror depistare sunt necesare condiţii de biosecuritate de nivel mai mare de 2, ori aceste condiţii există doar la Unitatea de Înaltă Biosecuritate din structura Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală și în consecinţă toate probele prelevate pentru bolile emergente și reemergente se examinează numai la acest institut.

Pe de altă parte, Laboratoarele Naţionale de Referinţă constituie structurile naţionale pentru instruirea specialiștilor de la nivelul laboratoarelor sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor judeţene și a altor laboratoare în care se desfășoară activităţi supuse controlului și supravegherii sanitare veterinare și/sau pentru siguranţa alimentelor autorizate, privind perfecţionarea tehnicilor și a metodelor de diagnostic sanitar veterinar de laborator destinate identificării cât mai precise a factorilor de risc materiali, biotici și abiotici și caracterizării complete a acestora. În al treilea rând, Laboratoarele Naţionale de Referinţă sunt structurile ce sunt evaluate pentru capabilitatea tehnică de a identifica, caracteriza și clasifica factorii de risc menţionaţi, atât la nivel naţional, în procesul de acreditare de către organismul roman de acreditare RENAR, cât și la nivel comunitar, prin participare la testele de comparare interlaboratoare, organizate de către Laboratoarele Comunitare de Referinţă. În al patrulea rând, Laboratoarele Naţionale de Referinţă sunt structurile de la nivel național de evaluare a capabilităţii de identificare, caracterizare și clasificare a factorilor de risc materiali, biotici și abiotici ce au aria de manifestare în arealul competenţelor serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor, prin organizarea de teste de comparare interlaboratoare a laboratoarelor sanitare veterinare și/sau pentru siguranţa alimentelor, de stat și private, existente în România.

Organizarea unor astfel de structuri la nivelul Autorităţii Naţionale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor este inoportună(și încă existenţa a 3 structuri de acest fel) la acest nivel, neexistând nici dotarea necesară și nici specialiștii instruiţi pentru identificarea, caracterizarea și clasificarea factorilor de risc la acest nivel.

La nivelul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să existe o singură structură denumită compartiment/birou sau direcţie de analiză de risc și care are două responsabilităţi majore: 1. În primul rînd să primească rezultatele activităţilor de identificare, caracterizare clasificare și evaluare a riscurilor specifice domeniului sanitar veterinar și pentru siguranţa alimentelor de la structurile subordonate cu aceste responsabilităţi și competenţe; 2. Să identifice, la nivel naţional, dar mai ales la nivel comunitar și internaţional, actele normative, standardele internaţionale, ghidurile și liniile directoare referitoare la factorii de risc specifici domeniului sanitar veterinar și pentru siguranţa alimentelor iar pe baza evaluării acestor riscuri, să realizeze estimarea acestora în raport cu prevederile actelor normative, standardelor, ghidurilor ori liniilor directoare, pentru utilizare în activităţile de gestiune și de management al riscurilor identificate, caracterizate, clasificate, evaluate și estimate.

Totodată, împreună cu structurile ce au responsabilitatea gestionării și monitorizării riscurilor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor și al direcţiilor sanitare veterinare și pentru siguranţa alimentelor judeţene, menţionate de organigrame, această structură are atribuţia de a coordona procesul de gestiune și monitorizare a riscurilor și de a prezenta managerilor de profil de la nivel central dar și de la nivel judeţean, precum și organelor responsabile pentru structurile critice și situaţiile de urgenţă, gama de soluţii pentru ameliorarea riscurilor și a consecinţelor acestora, din care vor fi alese opţiunile de reducere și măsurile corective adecvate tipului și nivelului riscului.

Prof. univ. dr. Gheorghe Onţanu institutul de diagnostic și Sănătate animală, membru al Societăţii mondiale de analiză de risc Drd. Clara Vasilescu - institutul de diagnostic și Sănătate animală responsabil pentru analiza de risc pentru laboratoare

Sfaturi de management

Grija față de client partea a doua Vorbește în timpul consultației.

Atunci când consultă un pacient, medicii veterinari trebuie să spună ce văd, aud, miros și palpează. Clienții vor să știe că au avut dreptate să cheltuie bani și timp pentru a aduce animalul de companie la cabinet. Vor să vadă că examinarea clinică este importantă.

Vorbește în timpul tratamentului.

Atunci când este timpul pentru recomandări, discută în detaliu cu clientul.

Lasă proprietarul să știe probabibilitatea fiecărui diagnostic diferențial. Astfel, poți adapta diagnosticul și tratamentul pentru fiecare animal de companie.

Dacă adopți o atitudine mută la toate cazurile, trebuie să îți asumi riscul ca proprietarul de animal să se simtă neimportant venit doar să plătească niște teste inutile. Recomandă calea cea bună - calea ta. recomdările tale pot costa clientul, cât ai clipi din ochi, câteva sute de lei.

Trebuie să iei în considerare întreruperea tratamentului de-a lungul timpului și să dai mai multe opțiuni de tratament. Dacă oferi alternative de tratamente, nu submina planul tău A. dă un exemplu bun și unul rău: Bun: „Prima noastră abordare este Planul A. Motivul pentru care dorim să abordăm acest tratament este ... O alternativă ar fi Planul B. Dacă mergem pe Planul B, va trebui să fim atenți la aceste chestiuni foarte serioase (dacă pacientul este bolnav) ... sau va trebui să fim mai atenți ... (dacă pacientul este sănătos)”. rău: „Cea mai bună abordare este Planul A. Iată de ce... Am putea de asemenea să încercăm Planul B, care este... Și mai există de asemenea o a treia abordare: Planul C“.

Explică sincer și clar riscurile pe care le implică tratamentele mai puțin agresive. Dar ține minte că proprietarii / clienții tăi ar putea alege un plan mai puțin ideal dintr-un motiv bun.

Nu există nici un motiv pentru care ar trebui să le bați obrazul sau să îi faci de rușine astfel încât să îi pui să aleagă ceva ce le-ar aduce dificultăți financiare. dr iulian Vieru

45

VETERINAR DE SUCCES

Succesul...

seriozitatea, profesionalismul și moralitatea în relația cu proprietarul de animale Când vorbești de dr. Radu Roateș Chețan, trebuie să ai în vedere faptul că, actualul președinte al Autorității Sanitare Veterinare și Siguranța Alimentului are nenumărate și cunoscute victorii în domeniul veterinar, pe care le-a câștigat calm, echilibrat și fără nici o urmă de îndoială pe merit. Poartă povara unor decizii importante zilnic și în hotărârile lui se află soarta sistemului veterinar românesc, cu bune și cu rele, așa cum este el acum.

Cea mai mare bucurie o are din partea unuia dintre copii, care a decis să calce pe urmele tatălui și să urmeze o carieră de medic veterinar. Un interviu fin cu dr.

Radu Roatiș Chețan despre cariera sa și despre sistemul veterinar din România.

Când v-ați început cariera de medic veterinar și cum au fost începuturile?

Cariera de medic veterinar am început-o după terminarea facultății pe care am absolvit-o la Cluj Napoca și este unul din lucrurile cu care eu personal mă mândresc pentru că acum am toate motivele și pot să-mi dau seama de educația pe care am primit-o acolo. Cariera de medic veterinar am început-o entuziast ca orice tânăr medic veterinar care vrea să se afirme. Primul meu loc de muncă a fost în 1991 la circumscripția sanitară veterinară Rușii Munți din județul Mureș și am fost plin de dorința de a face lucrurile așa cum le învățasem la Cluj și eram speriat pentru că în fața relației directe cu omul proprietar de animale înțelegi responsabilitatea pe care o ai față de animalul acestuia . Mi-am început cariera în Rușii Munți la un dispensar veterinar în plină schimbare a mentalității în România. În 2005 ați trecut în sistemul sanitar veterinar de stat, ca și consilier superior în cadrul DSVSA Mureș. Ce v-a determinat să faceți această schimbare?

Cariera mea după aceea s-a schimbat într-un oarecare fel, pentru că în 2005 am

46 Veterinarul

n

august 2011

intrat într-o structură administrativă ocupând o poziție de consilier în cadrul D.S.V.S.A. Mureș. De ce am luat această decizie? Pur și simplu a fost o ofertă pe care mi-a făcut-o domnul director Rusu Ioan, conducătorul de atunci al instituției.

M-a solicitat și mi-a spus că ar fi bine să mă gândesc și ar avea nevoie de susținerea mea în actul administrativ, lucru pe care l-am analizat și am și procedat ca atare la a lua această decizie. Am făcut astfel acest pas, intrarea în sistemul administrativ.

Care a fost situația cea mai complicată în care v-ați găsit pus ca medic veterinar practician?

Am avut mai multe situații complicate dar am să mă refer la acele situații complicate pe care le-am și rezolvat. O situație complicată din punctul meu de vedere profesional ca medic veterinar debutant și cu maxim de vizibilitate a fost cea în care am fost solicitat într-o seară într-o altă comună să mă duc la un caz de torsiune uterină. Proprietarul cumpărase bovina, era în perioadele în care începuseră să se aducă animale de mare valoare. Această bovină era adusă din Ungaria și erau vreo 80 de oameni în jurul proprietarului: vecini, membrii ai familiei, mai erau vreo doi colegi, care erau practicieni cu state vechi în acest domeniu. Unul dintre ei suferind, m-a rugat să pun mâna să ajut la acest caz. Vă mărturisesc că am avut niște emoții cum n-am avut de multe ori în funcția de secretar de stat, atunci când mă simțeam și examinat și așteptând să apară rezultatele. Cert este că am reușit să rezolv cazul și animalul, mama și vițelul au fost, au trecut, au scăpat, toată lumea a fost mulțumită, dar efectele și ecoul acelei reușite profesionale ale mele m-au făcut să înțeleg cât de importantă este profesia de medic veterinar. A fost unul dintre cazurile profesional grele. Și acum, ca și atunci spun că a fost un caz dificil, poate multora o să li se pară că nu, medicina evloluează; în 1991, aveam un alt statut și alte informații și mod de abordare în exercitarea practicii pe care o desfășuram.

Care au fost primele probleme cu care v-ați confruntat ca și consilier superior la DSVSA Mureș?

www.veterinarul.ro

Aș vrea să spun că n-a fost simplă nici acomodarea cu sistemul de stat. Nu neapărat din cauza faptului că ești supus unui program riguros, și știm că activitatea de medic veterinar chiar în cadrul unei instituții de stat nu este neapărat o fabrică. Dar pentru mine a fost unul dintre lucrurile care m-au făcut să îmi reconsider libertatea de mișcare. Apoi, intrând în sistemul de stat am observat o oarecare diferențiere a generațiilor. Explicabilă. Se întâmplă în toate instituțiile, dar nepermisă. Pentru că instituțional ea nu este permisă. Pentru că o instituție și reprezentanții unei instituții își câștigă pâinea pe un anumit domeniu de competență servind publicul. Și pentru mine a fost unul dintre lucrurile care m-au făcut să stau pe gânduri, vis-a-vis față de ceea ce înseamnă activitatea instituțională.

Instituțiile, din punctul meu de vedere, trebuie privite nu neapărat ca ceea ce înseamnă puterea lor în cadrul statusului social al unei națiuni.

Ați optat apoi pentru o carieră în cadrul unei instituții centrale de stat, cu rol cheie în sistemul veterinar românesc.

Cum a fost trecerea de „partea cealaltă a barierei“?

A venit apoi momentul unei nominalizări la nivel central după ce am plecat de la Târgu Mureș. Vreau să vă spun că a fost cu totul și cu totul altă etapă, dimensiunea pe care ți-o oferă posibilitatea de a lucra într-un aparat central al României, indiferent că este orice agenție, orice minister, orice autoritate, te face să înțelegi și te face să te remodelezi în gândire vis-a-vis de armonizare.

Toată activitatea noastră se brodează în jurul crescătorului de animale sau în jurul pasiunii unui om pentru un animal de companie sau de hobby. Cred că următorii - cel puțin - 5 ani, menirea cea mai mare a autorității și a tuturor celor care își desfășoară activitatea aici va fi de a căuta încredere în proprietarii de animale. Cu aceștia, bine susținuți prin politici publice, statul poate să readucă România acolo unde îi este poziția, pentru ca noi să fim furnizori de securitate alimentară atât în Europa cât și în lume prin potențialul de animale, adică prin ridicarea șeptelului și

prin reprofesionalizarea și reumanizarea multora dintre colegii mei și a noastră, a celor care lucrăm în acest domeniu. Regulamentele sunt făcute ca să fie aplicate.

Ele au o aplicabilitate într-adevăr unitară la nivelul Comisiei Europene. Sunt unul dintre cei care a înțeles faptul că a avea o relație onestă cu reprezentanții comisiei, directă și fermă, spunând adevăratele probleme ale României, te poate duce ca să ai succes în negocieri.

Care credeți că au fost cele mai grele decizii pe care a trebuit să le luați în calitate de președinte ANSVSA și cum credeți ca au afectat ele sistemul veterinar?

Am să vă dau un exemplu chiar din viața mea personală. Eu am semnat un ordin 111, în care solicitam un minim de condiții pentru cei care, de exemplu, au activități la stână. Un ordin celebru la vremea respectivă, care este și acum celebru. Și am văzut nenumărate reportaje cu etichetarea cod de bare, cu faptul că la stână trebuie pusă gresie, faianță, cu lucrurile duse într-o zonă a exagerării pe care nu vreau să o comentez. Am spus atunci, și repet și acum, acel ordin a dat posibilitatea ca produsele românești care acum au o mare explozie și o mare căutare să fie stipulate într-un act normativ juridic în care să fie permisă vânzarea lor și în care alte 26 de state membre să nu se întrebe: „Dom’le, acolo chiar se produce mâncare fără să existe niciun control?

Turiștii noștri pot să se ducă în România și să consume cârnați la Pleșcoi sau brânză în Bucovina, fără să fie așezate în nici o statutare juridică?“.

Care credeti că sunt cele mai mari realizări pe care le-ați avut în cariera de medic veterinar? Dar în cea de președinte al A.N.S.V.S.A? În actul administrativ, acest mod de abordare și de câștigare a încrederii celor de la comisie pe probleme punctuale pe care le-am rezolvat consider că este un câștig și un succes. Un alt succes pe care îl doresc foarte mult și n-am să mă abat atât cât sunt la conducerea autorității, ar fi - și încerc să vă dezvălui acum - drumul de întoarcere la profesia de medic veterinar. Și acest drum, chiar dacă de multe ori, confortul și statutul pe care ți-l dă un contract cu statutul român, pe care de foarte multe ori mulți nu l-au înțeles în onestitatea lui, nu l-au aplicat în onestitatea lui, este garanția unui venit în plus, dar tu te-ai format și ai făcut o școală de medicină veterinară nu pregătindu-te pentru un contract cu statul ci pentru activitatea de medic veterinar, indiferent că e vorba de animale de producție, reproducție, companie etc. Trebuie să ne întoarcem la statutul profesional acela care ne poziționa în ochii satului românesc și în ochii țăranului român și ne oferea respect și prețuire. Da, dacă sunt

medic veterinar îmi exercit atribuțiile de medic veterinar, eu sunt cel care manipulează medicamentul injectabil sau antiparazitarul și cei care produc medicamente, care distribuie medicamente trebuie să mă prețuiască pe mine și legea care face posibilă circulația acestui medicament.

Sunteți acum în fruntea unei instituții în plin plan de schimbare, într-o perioadă de criză economică. Măsurile de reduceri bugetare afectează și sistemul veterinar.

Cum credeți că vor fi resimțite acestea de medicii veterinari concesionari și de firmele private din domeniul veterinar la care veniturile din contractele de concesiune erau o sursă importantă de venituri?

Astăzi trăim situația unei crize, este globală, înțeleasă sau mai puțin înțeleasă, este într-o continuitate, încă nu s-a oprit și din punct de vedere al stabilității financiare, aș vrea să vă spun că dacă avem înțelepciunea să ne uităm la trecutul și evoluția noastră, astăzi, pot să declar cu multă liniște, atât la nivelul instituțiile statului, avem salariile și suntem bine poziționați, fiind plătite la zi, având și certitudinea și fiind plătite până la sfârșitul anului. Colegii mei din sectorul privat care au concesiuni publice, sunt plătiți la zi. Cu atât mai greu îmi este să înțeleg anumite lucruri care pentru mine nu au până la această oră o explicație.

Nemulțumiri există față de faptul că nu se mai țin animale. Nemulțumiri există vis-a-vis de faptul că legislația europeană trebuie înțeleasă și aplicată. Și atunci, venind alte lucruri cu care te confrunți, pentru că a primi banii statutului înseamnă să respecți anumite lucruri

vis-a-vis de un contract, de multe ori, nu prea le înțelegi. Astăzi, referindu-ne la contractele pe care le avem cu medicii concesionari, eu nu sunt foarte mulțumit. Plățile sunt făcute la maximum, sunt făcute la zi. Când vorbesc de reprofesionalizare și de câștigarea respectului, vă spun, mă gândesc la faptul că noi, atunci când încheiem un contract de prestări de servicii, îi dăm puterea statului să fie reprezentat prin persoana unui coleg din teritoriu. Acest lucru înseamnă că această activitate trebuie făcută cu responsabilitate.

Vă considerați un medic veterinar de succes?

Nu știu dacă sunt un medic veterinar de succes, dar după 12 ani de activitate într-o anumită zonă și din plecarea mea din 2005, după 6 ani, am același număr de telefon. Mă îndreptățesc să sper că într-adevăr am fost și sunt și sper să rămân un adevărat, un real medic veterinar. Succesul îl apreciază cei cu care vii în contact. Ceea ce pot să regret este faptul că în actul administrativ foarte puțină lume ajunge să te cunoască. Foarte puțină lume ajunge să înțeleagă deciziile pe care le iei. Sistemul este unul enorm, este unul din pilonii pe care se bazează România și presupune armonizarea de la sănătatea animală, sănătate publică, medic veterinar concesionar, medic veterinar de liberă practică, producător de mâncare, de medicamente, crescător de animale, o grămadă de aspecte, presupune o gândire echilibrată și armonizată.

Eu consider că pașii pe care i-am făcut și măsurile pe care le-am luat s-au dus în zona unei gândiri echilibrate și armonizate care să poată să definească evoluția noastră ca și sistem.

Ce sfaturi ați da unui tânăr absolvent de medicină veterinară, aflat la început de carieră?

Dacă m-aș întâlni cu un tânăr absolvent de medicină veterinară aș putea să îl îmbrățișez pentru faptul că el însuși a luat decizia de a croi această profesie și de a o practica. Eu spun că unul din lucrurile la care țin foarte mult până la ora actuală este decizia unuia dintre copii mei de a se face medic veterinar și orice părinte dorește binele copilului său. Unui tânăr absolvent de medicină veterinară i-aș dori să aibă încredere pentru că oamenii care iubesc animalele, le vor iubi întotdeauna. În secolul în care oamenii își pun întrebări vis-a-vis de ce vor mânca și cum vor mânca, pe toți cei care doresc să se ducă în zona laboratoarelor sau a animalelor de producție și de reproducție îi încurajez pentru că este o bătălie pe care România trebuie să o câștige și nu poate să o câștige fără medici veterinari. Am încredere că un tânăr medic veterinar care-și înțelege responsabilitățile și obligațiile va câștiga această bătălie.

47

FINANȚĂRI

Parteneriat de succes pentru medicii veterinari Am inițiat de numărul trecut secțiunea de Finanțări în care vom încerca să vă aducem informații noi și utile pentru practica de zi cu zi a cabinetului precum și posibilitățile pe care le aveți la dispoziție beneficiind de parteneriate avantajoase. În numărul acesta avem plăcerea să vă prezentăm posibilitățile pe care firma Greenpoint Trade le oferă partenerilor săi, medicii veterinari din România. Menționăm că Greenpoint Trade este distribuitorul exclusiv pentru țara noastră Affinity Petcare.

Ce înseamnă parteneriatul Greenpoint cu cabinetele medicale veterinare/medicii veterinari?

Parteneriatul – presupune o relaţie existentă la același nivel, cei implicaţi fiind la fel de valoroși, având drepturi egale, fiecare oferind și primind în același timp. Subliniez acest lucru pentru că de multe ori parteneriatul a început să se confunde ca noţiune și să-și piardă adevăratul sens. Acolo unde se respectă comunicarea și se stabilesc obiectivele, parteneriatul dă roade. Acolo unde se confundă parteneriatul cu „obligativitatea“ de a primi fără a da nimic în schimb, rezultatele sunt o mare pierdere de timp. În viziunea Greenpoint, parteneriatul cu medicii veterinari este, dacă vreţi, o stradă cu două sensuri pe care circulă câștigul înspre ambele părţi. Când spun câștig nu înseamnă că trebuie să cuantificăm totul în bani. Ar fi o ipocrizie să spunem că un asemenea parteneriat ar

Cabinet veterinar dr. Popa George Alba Iulia

însemna doar caritate și că nu ar exista și o componentă comercială, dar când spun câștig mă refer în primul rând la acel gen de relaţie solidă, pe termen lung, pe care o clădești împreună cu cineva care crede în aceleași valori ca și tine.

Lăsând modestia la o parte și bazându-mă pe experienţa de până acum, consider că un asemenea parteneriat este benefic pentru medici. Efectele sunt vizibile imediat. La un furnizor, efectele unui asemenea parteneriat se văd numai pe termen mediu și lung, pentru că investiţia pe care o facem dă roade mai târziu.

Greenpoint a iniţiat un program prin care oferă deplasări la simpozioane de specialitate, condiţii de finanţare avantajoase pentru achiziţiile de aparatură și

instrumentar, unele facilităţi de plată la achiziţiile de hrană pentru animale sau accesorii. De asemenea, furnizăm soluții informatice pentru evidenţa pacienţilor și a stocurilor. Pe de altă parte, așteptăm ca partenerii noștri să acorde un regim preferenţial produselor din portofoliul nostru fiind convinși de la început că sunt de o calitate superioară și că aduc beneficii clientului final. Așa se ajunge la acea situaţie de câștig-câștig de care ambii parteneri să fie mulţumiţi.

Cum am spus înainte, mi se pare foarte importantă relaţia umană care se cimentează într-un asemenea parteneriat. La fel, discuţiile și negocierile se poartă diferit de la partener la partener și încercăm să găsim soluţii pentru a-i

>>> CE SPUN PARTENERII dESPRE GREENPOINT TRAdE Am început colaborarea cu firma Greenpoint în iunie 2010.

A fost o provocare să introduc produse noi, dar calitatea lor cât și gama variată a făcut să am un avantaj în cabinetele și magazinele mele. Recomand cu mare încredere atât hrană cât și vitaminele și urmăresc rezultatele obţinute. În ceea ce privește relaţia comercială, este una flexibilă, nu mă simt un client al firmei, ci mai degrabă un partener. dr. drugu Tatiana, cabinete veterinare T3VET Iași

48 Veterinarul

n

august 2011

www.veterinarul.ro

Cabinetul veterinar Dragoș Vet Otopeni, a fost înfiinţat în anul 2006. Din anul 2008 s-a extins și cu un Pet shop.

Din anul 2009 s-a început colaborarea cu firma Greenpoint, comercializând 90% dintre produsele lor, ceea ce a determinat o creștere a vânzării, livrarea comenzilor fiind promptă, astfel încât firma noastră a reușit să capteze atenţia și încrederea clienţilor.

Echipa Cabinetului dRAGOŞ VET, Otopeni

ajuta așa depășească momentele dificile pe care le trecem cu toţii în această perioadă de mari frământări financiare. În ce condiţii sprijinină Greenpoint un cabinet medical?

În primul rând nu este vorba neapărat de un ajutor, este vorba de un parteneriat bazat pe comunicare. Nu poţi să dansezi un tango de unul singur. Tangoul se dansează întotdeauna în doi.

Mi-ar fi greu să schiţez în câteva cuvinte profilul partenerului potenţial pentru Greenpoint, însă profesionalismul, onestitatea, receptivitatea la nou și dorinţa de a promova calitatea ar fi printre trăsăturile definitorii ale unui asemenea partener. În contextual actual, un cabinet, din punct de vedere legislativ sunt sigură că îndeplinește toate condiţiile de funcţionare, pentru noi doar trebuie să fie receptiv la nou și să dorească să ofere clienţilor săi tot ce este mai bun, la preţuri pe care să și le permită beneficiarul final al serviciului. Fără această deschidere și fără un scop clar mergem pe idea, „vedem ce o ieși“.

Majoritatea companiilor din domeniu oferă sprijin cabinetelor veterinare, fie sub formă de termen la plată mai mult sau mai puţin generos ceea ce echivalează cu un credit pe un anumit termen, fie pe consultanță, fie pe pachete care includ instrumentar, aparatură sau alte avantaje.

Putem pune întrebarea și din cealaltă parte a medicului veterinar: „Ce condiţii ar trebui să îndeplinească un furnizor ca să colaboreze cu, mine“? Şi ca medic veterinar este greu să te decizi în ce tabără vrei să stai. „Cum să mi aleg furnizorul mai ales că toată lumea, oferă?“ Ascultă. Deschide-ţi mintea, și lasă tuturor ușa larg deschisă. Sunt sigură că medicul veterinar care are relaţii de parteneriat cu toţi furnizorii pe bază de respect și avantaj reciproc nu are decât de câștigat pentru afacerea lui și pentru consumatorul final.

Cabinetele care colaborează exclusiv cu un furnizor dintr-un motiv sau altul, nu fac decât să limiteze oferta și în final să-și limiteze clienţii. Clientul întotdeauna dorește să aibă și posibilitatea să aleagă. Şi așa face. Decizia de a alege e a consumatorului care dacă simte că e restricţionat pleacă în alt loc unde oferta e mai mare.

Cu cine ar trebui să ia legătura un medic veterinar dacă ar dori materiale promoţionale de la voi, bannere, mobilier de interior, rafturi, etc?

Poate lua legătura cu responsabilul de zonă, cu agentul de vânzări sau cu șeful de vânzări. În final dorinţa lui va ajunge la departamentul de marketing unde va fi analizată.

Subliniez că în ultima vreme ne străduim să oferim cabinetelor și pet shopurilor servicii personalizate.

Designul pe care firma noastră de publicitate colaboratoare îl concepe pentru fiecare client are un serios impact asupra activităţii oricărui cabinet veteri-

Colaborarea cu Greenpoint a început acum trei ani. În acest interval gama de produse s-a diversificat, astfel încât și oferta noastră pentru clienţi a crescut semnificativ. Poziţionarea medicului veterinar și a necesitaţilor acestuia în centrul atenţiei consider că este o parte a succesului colaborării. Seriozitatea, gama de produse și nu în ultimul rând calitatea acestora ne fac să fim încrezători într-o cooperare reciproc avantajoasă și în viitor. dr. Timen Andrei, clinica TRIVET Cluj-Napoca

nar, el constituind un instrument în lupta cu concurenţa. Produsele pe care le oferim au scos întotdeauna în evidenţă cabinetul și au dublat în unele cazuri numărul de clienţi.

Soluțiile oferite de Greenpoint - bannere, faţade, obiecte promoţionale, rafturi, afișe etc. sunt estetice, utile, originale și fac o diferenţiere clară în această piaţă destul de aglomerată.

Oferiţi facilităţi suplimentare celor cu care sunteţi parteneri? Dacă da care sunt acelea?

Partenerii Greenpoint primesc lunar diferite promoţii, discounturi, termene de plată mai mari, toată gama de instrumente comerciale care stimulează cooperarea, promovarea și fidelizarea clienţilor.

Dacă partenerilor noștrii le este bine și nouă ne este bine iar clientul final sigur va fi mulţumit.

Doina Roman Manager Greenpoint Trade

De un an și jumătate, de când echipa Greenpoint mi-a călcat pragul, consider că este un plus pentru companionul nostru, fie câine sau pisică. Atât din punct de vedere nutriţional cât și a rolului pe care îl are în consolidarea sistemului imunitar, cazuri grave care nu își găseau alinarea decât medicamentos au fost rezolvate numai prin schimbarea regimului alimentar, cu mâncarea Advance. Ca medic veterinar fac mai mult decât să recomand această mâncare dar si echipa care a avut inspiraţia să o aducă și în România. dr. Popa George, Cabinet veterinar Alba Iulia

49

Doresc să mă abonez la revista Veterinarul - Știință și Practică

Abonament 6 luni - 6 numere - 90 lei Abonament 12 luni - 12 numere - 180 lei Nume.........................................................................................................

Prenume..................................................................................................

CNP.............................................................................................................

C.I. și seria................................................................................................

Doresc factură pe .............. persoană fizică firmă Adresă domiciliu ..................................................................................

Localitate................................................................................................

Sector/Județ ..........................................................................................

Cod poștal ...............................................................................................

Telefon.....................................................................................................

E-mail........................................................................................................

Nume Societate...................................................................................

CIF ...............................................................................................................

ORC.............................................................................................................

150 lei/an

Adresa fiscală .......................................................................................

Localitate................................................................................................

Sector/Județ..........................................................................................

Cod poștal ...............................................................................................

Telefon/Fax...........................................................................................

E-mail........................................................................................................

Adresa unde doriți să primiți revista Domiciliu.................................................................................................. ......................................................................................................................

Firmă ......................................................................................................... ......................................................................................................................

Doresc să efectuez plata prin: Mandat Poștal Fan Courier Ordin de plată

IMPORTANT! După completare, vă rugăm să trimiteți talonul însoțit de dovada plății la adresa: OP 11 CP 2429 Iași, prin fax la +40 332 819 688 sau scanate pe adresa de email: abonamente@veterinarul.ro. Mulțumim

CUM POT SĂ MĂ ABONEZ LA REVISTA Veterinarul - Știință și Practică 1. Prin plata contravalorii abonamentului la Banca prin Ordin de plată sau Internet-Banking cu următoarele date de contact: ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN cu sediul în Iași, Străpungere Silvestru nr.

31, bl T1 parter, adresa de corespondență OP 11 CP 2429 IAȘI, având Codul de Înregistrare Fiscală 27376180, cont bancar: RO38 BACX 0000 0005 2606 4001 cont RON, RO11 BACX 0000 0005 2606 4002 cont EURO, deschis UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Sucursala Ștefan cel Mare Iași ATENȚIE: DUPĂ EFECTUAREA PLĂȚII TRIMITEȚI DOVADA ACESTEIA SCANATĂ PE EMAIL la sau pe fax la 0332819688 împreună cu adresa de corespondență unde doriți să primiți revista sau sunați la unul din numerele de telefon afișate mai jos pentru a confirma toate datele.

2. Prin mandat poștal la Oficiul Poștal de care aparțineți sau la poștaș, specificând următoarele

date de plată: a. tipul abonamentului un an = 150 lei b. ASOCIAȚIA EUROVETERINARIAN cu sediul în Iași, Străpungere Silvestru nr. 31, bl T1 parter, adresa de corespondență OP 11 CP 2429 IAȘI, având Codul de Înregistrare Fiscală 27376180, cont bancar: RO38 BACX 0000 0005 2606 4001 cont RON, RO11 BACX 0000 0005 2606 4002 cont EURO, deschis UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Sucursala Ștefan cel Mare Iași c. trimiteți o copie a mandatului poștal de unde să se vadă clar numele persoanei sau cabinetul care a plătit abonamentul și numărul dvs. de telefon pe email la sau pe fax la 0332819688 sau sunați la unul din numerele de telefon afișate mai jos pentru a confirma toate datele.

3. Prin FAN COURIER la doar un telefon distanță.

Este necesar să ne contactați la unul din numerele de telefon afișate mai jos sau la adresa de email

office@veterinarul.ro. Un reprezentant al Revistei Veterinarul vă va răspunde sau vă va contacta și veți comunica adresa dvs. de corespondență unde să primiți revista. La prima livrare, care se va realiza prin FAN COURIER, veți primi primul număr din cele 12 reviste alături de certificatul cu 15 puncte și factura cu suma de 150 lei reprezentând contravaloarea abonamentului pentru un an. Dvs veți achita la curier contravaloarea abonamentului de 150 lei și comisionul FAN COURIER de transport (între 13 - 17 lei în localitățile unde există puncte de lucru). Restul de 11 reviste le veți primi prin serviciile Poșta Română fără nici un cost suplimentar la adresa menționată de dvs.

Telefoanele redacției sunt: COSMOTE.........0763 296 455 VODAFONE......0729 463 047 ORANGE............0747 897 703