Incluziunea socială

the sense that their individual exercise is practically impossible. For example, the recognition of the minority as such is a collective right, because it does not consider each individual, or the sum of these individuals, but the community itself. The right to instruction in the mother tongue is a right that belongs to each person, but its exercise in a school is done only in common with others, outside this collective dimension the regulation itself is useless, because in particular everyone has the right to learn as they wish. It is extremely important, however, to emphasize that the protection of collective rights cannot be done to the detriment of individual rights, the latter prevailing over the former. The rights that belong to each person can be claimed not only in his relationship with the state, but also with other people, including the community to which he belongs.

Prof. Sandu Mihaela Claudia Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță, Podu Turcului

Respectarea drepturilor tuturor indivizilor societății este un aspect dezirabil, dar, din păcate, ne confruntăm frecvent cu discriminarea sau cu lipsa respectului pentru statutul apartenenților la grupurile vulnerabile. Comportamentul ostil al elevilor poartă denumirea de Bullying, făcând referire la intimidarea și terorizarea colegilor mai timizi, introvertiți ori dintr-o familie defavorizată. Fenomenul nu este întâlnit doar în unitățile școlare, ci și la mass-media, la job ori în cartier. Umilirea colegilor are ca punct de plecare o anumită slăbiciune a persoanei exploatate. Bullying-ul se opune incluziunii care presupune tocmai excluderea agresiunii fizice și psihice, evitarea excluderii sociale. Bullying-ul presupune mai multe aspecte: victima, agresorul sau grupul care inițiază umilința – mobbing-ul, spectatorii-bystanders și prejudiciul provocat de abuzul fizic ori emoțional. Termenul „bullying” s-ar traduce prin „intimidare”, dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri, până la violență fizică. Comportamentul de bullying se face simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă etc., iar copii îl învață de la adulți, copii mai mari, televizor. Agresorul pare că nu are empatie și chiar se bucură că produce durere celorlalți. Dorește să domine și să înjosească, exagerează în situații obișnuite. Agresorul abuzează de putere pentru a-i răni pe ceilalți, deliberat și în mod repetat. Ceea ce nu conștientizăm este că agresorul a fost la rândul său victimă și perpetuează un comportament jignitor. Există două categorii de oameni: cei care sunt jigniți și depășesc momentul și cei care devin abuzivi la rândul lor. Dorind să obțină atenție și popularitate, ei continuă comportamentul agresiv.