10 minute read

Nu avem dreptul să uităm

Cherata, Lucian, European integration and the gypsy problem, Craiova, Arves Publishing House, 2005 The European Union (PHARE funded project), Guide to positive practices for the education of gypsy children (2004), Romani Criss

Profesor Andras Zita –Emese Școala Gimnazială Teliu, Brașov

Advertisement

Principiile unei societăți se interiorizează la nivel de individ prin valori. Valorile sunt transmise din generație în generație. Întrebarea firească este: Ce valori transmitem? Să nu transmitem „valori” care promovează căi și mijloacele greșite de a câștiga, să, nu-I învățăm pe tineri ura, șovinismul, dar să-I învățăm respectul vieții. Să-i învățăm să aibă empatie. Empatia te ajută să nu îți fie frică de alți oameni, chiar dacă vorbesc altă limbă, au alte obiceiuri, se îmbracă diferit. Empatia te ajută să înțelegi că fiecare persoană are foarte multe în comun cu tine, că toți avem familii, îi iubim, ne temem de anumite lucruri, și că de fapt „suntem programați genetic să ne pese unii de alții, să ne ajutăm. Dar ține de tine să faci primul pas!”69 Rolul în comportamentul unui copil îl au părinții, școala nu poate suplini absența unei educații solide. Studiul de la Universitatea din Minnesota consideră că nu doar nivelul scăzut de empatie, ci lipsa sau slabul control asupra impulsurilor și emoțiilor, deci educația primită, valorile interiorizate duc sau nu la cruzime așa cum s-a întâmplat în cel de al Doilea Război Mondial. „Valorile” promovate prin Hitlerjugend, prin propaganda nazistă au dus la dezastrul de a ucide 6 milioane de evrei. Activitățile din școlile naziste se bazau pe antrenarea fizică și ideologică; ea cuprindea printre altele îndoctrinarea rasistă, învățarea diferențierii raselor umane etc. Tinerii erau înflăcărați de idei greșite, informațiile primite erau distorsionate și lipsa contactului cultural le-a format niște idei greșite în suflet și în minte. După al Doilea Război Mondial, omenirea a realizat necesitatea unei legislații care să vegheze la respectarea drepturilor omului, așa s-a născut Declarația Universală a Drepturilor Omului care a fost adoptată la 10 decembrie 1948, în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale ONU. Mai târziu, în Europa se înființează Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau cum este cunoscut, CEDO. Reprezintă garantul respectării regelementărilor prevăzute în Convenției Europene a Drepturilor Omului și în Protocoalele aferente. ”Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale”este un document elaborat de Consiliul Europei, ce cuprinde drepturile și libertăți fundamentale, fiind

69 https://adrianvintu.net/2016/08/05/ce-este-empatia-si-de-ce-este-esentiala-pentru-o-viata-bogata/

semnat pe 4 noiembrie 1950 la Roma. Majoritatea drepturilor cuprinse în convenție sunt drepturi civile și politice. A intrat în vigoare la data de 3 septembrie 1953. ”Convenția a fost ratificată de cvasi-totalitatea statelor membre ale Consiliului Europei, este una dintre construcțiile cele mai noi ale sistemului instituțional internațional. Convenția și protocoalele sale adiționale apără mai multe drepturi și libertăți fundamentale ce au ca titulari persoane fizice, privite individual, sau diverse entități sociale, cu excepția oricăror structuri statale.”70 Holocaustul din timpul celui de al Doilea Război Mondial arată clar necesitatea acestui tip de legi care să reglementeze legile tuturor statelor pentru că: „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de alții în spiritul fraternităţii.”71 Interesant este că avem atâtea legi care reglementează drepturile omului, și totuși am avut diferite situații când aceste legi nu s-au respectat, un exemplu este genocidul din Rwanda din 1994 sau „masacrul comis asupra musulmanilor la Srebrenica.”72 Trăim într-o lume care nu poate învăța din propriile greșeli sau o lume în care permanent trebuie să ne asigurăm de respectarea drepturilor omului prin educația tinerilor, formarea unei culturi politice solide a masei de alegători. Cred că trebuie să respectăm să tindem ca societate, la o educație culturală și politică adecvată, astfel situațiile sus menționate nu se vor mai repeta. Din acest motiv este important să vorbim despe Holocaust, despre atrocitățile săvârșite în lagărele de concentrare de la Bełżec, Sobibór și Treblinka, Auschwitz, Birkenau. „Au servit ca „fabrici de moarte”, în care germanii SS și polițiștii germani au ucis aproape 2.700.000 de evrei prin asfixiere cu gaze otrăvitoare, împușcături și muncă extremă în condiții de foame”73 Știm de mult că istoria și, în special, istoria care modelează conștiința istorică a societății, nu este scrisă exclusiv și, de fapt, de istorici specialiști. Menținerea, reproducerea și, în anumite situații, transformarea memoriei, în special memoria comună a națiunii, este o chestiune de cultură politică care se află de obicei sub controlul statului.De câte ori se repetă o idee, se vorbește despre un eveniment, ea devine o parte a memoriei colective. Cred, că trebuie repetate mărturile supraviețuitorilor din lagăre, ca să nu mai fie necesar ca un fost nazist să confirme Holocaustul pentru că unii tindeau să creadă că nici nu s-a întâmplat. Un exemplu elocvent este speța fostului contabil de la Auschwitz, Groning care a simțit nevoia de a spune lumii despre Holocaust, unei lumi care creadea că nici nu a fost real. El la 93 de ani a fost judecat și condamnat pentru autodenunțul făcut.

Holocaustul înseamnă omorârea de către regimul nazist a şase milioane de evrei. Tindem să credem că alegerea lui Hitler, în 30 Ianuarie cancelar al Germaniei, este momentul declanșator prin Legile de la Nürnberg adoptate la data de 15 septembrie 1935 „au fost de fapt un set de două legi: Legea cetățeniei Reich și cea pentru protecția sângelui și a onoarei germane”74. Lipsa educației civice, lipsa unei culturi politice a dus la urmarea în masă a ideilor promovate de Hitler. După căderea bursei în 1929 de pe Wall Street a dus în multe state europene la prăbușirea economiei,

70 https://ro.wikipedia.org/wiki/Conven%C8%9Bia_European%C4%83_a_Drepturilor_Omului 71 https://www.ohchr.org/en/udhr/documents/udhr_translations/rum.pdf 72 https://www.dw.com/ro/mo%C5%9Ftenirea-grea-a-r%C4%83zboiului-s%C3%A2rbo-croat/a-18230006 73 https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_lag%C4%83relor_de_concentrare_naziste 74 https://ro.eferrit.com/legile-din-nuremberg-din-1935/

nici Germania nu era într-o situație mai bună. Se naște ideea „Spațiul vital” (în germană: Lebensraum) pentru „omul nou”, anexarea unor provincii, dar la toate aceste acțiuni politice și militare puterile europene nu au făcut nimic din dorința de a menține pacea. Totuși, primul regim naționalist din Europa era regimul lui Mussolini, numit sau „Il Duce”. Ideile lui Mussolini „Luptați, lucrați, ascultați!”, deveneau deviza pentru toți oamenii regimurilor naziste. Astfel se forma un cetățean subordonat regimului, care nu avea, nu putea pretinde dreptul la o viață privată.” În 1938 au apărut două decrete rasiale.”Persecuția evreilor în Italia a avut loc în două etape distincte. Prima a durat din septembrie 1938 până la 25 iulie 1943 și era caracterizată prin legislație anti-evreiască: Profesorii și studenții evrei au fost interziși din școli, evreii au fost concediați din armată și din serviciul civil, drepturile lor de proprietate au fost restricționate, au fost evrei care se mutaseră în Italia în ultimii douăzeci de ani au fost expulzați, nou-veniții nu obțineau permis de intrare în țară și căsătoriile mixte au fost interzise.”75 ”Cele mai grave atrocități antisemite au avut loc din primăvara anului 1941 la Benghazi când un rezident evreu a fost ucis, mai târziu la Tripoli și apoi mai 1942 în Spalato s-au făcut ravagii în sinagogă, evreii au fost abuzați.76”77 Potrivit studiului efectuat de Michaele Scharfati reiese că nu s-au găsit documente oficiale naziste care includea Italia în „soluția finală”. Un singur act din 23 septembrie 1942 ”Reichssicherheitshauptamt, Circulara emisă de RSHA) sub controlul celui de-al treilea Reich Șefii poliției germane din aceste domenii (cu excepția celor italiene) au fost informați că evreii de naționalitate italiană pot fi „imediat deportați” în Europa de Est.”78 În 1943 Ministrul de externe al României a înaintat un act la Ambasada Italiei din România prin care cerea respectarea drepturilor evreilor de cetățenie română potrivit cercetării SARFATTI, MichaeleGliebrei nell’Italia fascista. Vicende, identità, persecuzione specificând că România tratează în același fel toți oamenii indiferent dacă sunt arieni sau nu dacă, ceea ce solicita și de la Guvernul Italiei ”Franco Trandafilo, ambasador italian în România, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Italiene, 18 decembrie 1943: „... fra romeni ariani e romeni semiti”; „… Usare lotresso tressamento '; ASMAE, MAE, RSI-Gabinetto, b. 164, fasc. IV-1”79 Semne care au prevestit catastrofa s-au văzut încă din 1933 când Germania a părăsit Conferința de Pace de la Geneva și Liga Națiunilor. Următorii pași au venit ca niște elemnte raționale dacă privin istoria, însă politicienii de atunci, au ales să nu se implice. Germania anexează Zona Saar Germaniei prin referendumul în 1935, iar în 1936 zona RenaniaPalatinat, stabilită ca zonă demilitarizată, este anexată Germaniei. Acesta este momentul în care marile puteri ale Europei nu fac nicio mișcare, desi Germania acționează nerespectând Tratatul de Pace, Hitler spunea: „totul este posibil, dacă este permis”. Statele europene au acceptat invadarea teritoriilor de către Germania și anexarea acestora. Germanii şi colaboratorii lor au avut nevoie de patru ani şi jumătate pentru a omorî şase milioane de evrei. „Nu a fost nicio scăpare. Criminalii nu erau bucuroşi doar cu distrugerea comunităţilor, ei au vizat fiecare evreu care se ascundea şi au vânat fiecare fugar. Păcatul de a fi

75 http://www.hdke.hu/files/csatolmanyok/06_MicheleSarfart_Azsidok_deportalasa_Olaszorszagban.pdf 76 Michele Sarfatti, Gli ebrei nell’Italia fascista. Vicende, identità, persecuzione, Torino, Einaudi, 2000, 201, 202 77 http://www.hdke.hu/files/csatolmanyok/06_MicheleSarfart_Azsidok_deportalasa_Olaszorszagban.pdf 78 Michele Sarfatti, Gli ebrei nell’Italia fascista. Vicende, identità, persecuzione, Torino, Einaudi, 2000 79Michele Sarfatti, Gli ebrei nell’Italia fascista. Vicende, identità, persecuzione, Torino, Einaudi, 2000

evreu era atât de mare, încât fiecare dintre ei trebuia să moară –bărbatul, femeia, copilul, responsabilul, dezinteresatul, renegatul, cel sănătos şi cel creativ, cel bolnav şi cel leneş – toţi trebuiau să sufere şi să moară, fără nicio păsuire, fără speranţă, fără vreo posibilă salvare, fără nicio şansă de alinare”80 (Yad Vashem). Drepturile omului au fost încălcate, Germania a încercat exterminarea completă a populației evreiești din țările anexate sau ocupate. Conferința Wanseei (Berlin), din 20 ianuarie 1942 deschide lungul drum de chin al evreilor, negrilor, homosexualilor, al bolnavilor mintali. Acest plan a fost gândit de către Adolf Eichmann, cel care nu avusese studii superioare și lucrul acesta îl făcea deosebit de dornic de a ieși în evidență în fața lui Hitler. Exterminarea evreilor a fost numită de naziști ENDLÖSUNG, adică soluția finală. Mai mult de jumătate din cei 11 milioane de evrei din Europa, aproximativ 6 milioane de oameni, au fost uciși în timpul războiului. Majoritatea victimelor a murit în așanumitele lagăre de concentrare. Erau lagăre ale morții în care victimele erau executate în masă prin diferite metode. Cele mai mari două lagăre ale morții au funcționat lângă Auschwitz-Birkenau și Treblinka. Uciderea se făcea prin gazul Zyklon-B, aceste cristale se transformau într-un gaz ucigător. Holocaust Memorial Miami Beach vorbește despre durere, despe cunoaștere despre comemorare (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Holocaus t_Memorial_Miami_Beach.jpg) Cunoașterea este singura cale prin care putem să evităm repetarea greșelilor care au dus la exterminarea a 6 milioane de evrei și mii și mii de țigani, oameni bolnavi sau pur și simplu oamneni care au susținut valorile unei societăți civilizate, oponându-se regimurilor totalitare și astfel ajungând să fie exterminați. Memorialul din curtea sinagogii din str. Dohany utca, Budapesta vorbește despre amintirea celor exterminați în timpul holocaustului. Pe fiecare frunză este trecut numele unui evreu ucis de legile barbare a perioadei naziste. Când vântul mișcă frunzele de metal se aude un „cântec”. „Amintește-ți! Amintește-ți!” ne este cântat de toți cei care au suferit, au murit, dar și de copiii care nu au putut să se nască, ori au murit înainte să ajungă un Frédéric François Chopin, Arhimede din Siracuza sau alți iluștrii oameni de știință sau de cultură. Dacă ei trăiau, poate azi zburam pe alte planete, vorbeam cu extratereștrii, înțelegeam taina sculpturilor de pe Insula Paștelui etc. Noi trebuie să înelegem că pierderea acestor oameni nu este o pierdere doar pentru evrei, ci și pentru omenire. (http://rabbi.zsinagoga.net/2014/07/20/151-holokauszt-emlekmu-magyarorszagon/)

80 http://www.inshr-ew.ro/holocaustul-in-romania/

Monumentul din metal „Pantofii de la Dunăre” din Budapesta vorbește de o atrocitate fără precedent din perioada deportării evreilor. Planul a fost condus de către însăși Adolf Eichmann, care a și locuit în acea perioadă în Budapesta. Când vezi monumentu începi să auzi povestea fiecărui om ucis doar pentru faptul că a fost diferit prin cultură, religie, etc. (http://rabbi.zsinagoga.net/2014/07/20/151-holokauszt-emlekmu-magyarorszagon/) Aș dori să închei cu vorbele lui Arthur Henderson: „Indiferent ce facem sau ratam să facem va influența istoria. ”Noi nu avem dreptul să uităm!

Bibliografie Duroselle, Jean- Baptist-Istoria relațiilor internaționale, Editura Științelor Sociale și Politice, București, 2006 Hotărâri CEDO pentru România- Editura Best publishing, București,2009 Conf. Dr. Univ. Cătană, Luciana – Emilia-Dreptul Uniunii Europene- Curs- Facultatea de Drept, Târgu Mureș, 2018 Surse: https://www.apador.org/asistenta-cedo-consultanta/ https://romania.europalibera.org/a/de-ce-este-condamnat%C4%83-rom%C3%A2nia-la-cedo%C8%99i-chttps://www.juridice.ro/cedoum-aplic%C4%83-deciziile/30438116.html https://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf https://eur-lex.europa.eu/summary/glossary/eu_human_rights_convention.html?locale=ro 5https://romania.europalibera.org/a/rom%C3%A2nia-suspend%C4%83-drepturile-omuluiurmeaz%C4%83-scenarii-dure-activarea-art-15-din-cedo-/30500019.html https://lege5.ro/Gratuit/g42tknrx/protocolul-aditional-nr-1-1952-la-conventia-pentru-aparareadrepturilor-omului-si-a-libertatilor-fundamentale https://www.helsinki.hu/ilias_ahmed_nagykamara/ https://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7035/hu/ https://drkarsai.hu/emberi-jogok-europai-birosaga/ https://mandiner.hu/tag/europai_emberi_jogi_birosag https://www.academia.edu/8505387/Curs_Drept_UE https://cantemir.ro/cursuriudc/1sem1/Facultati/Drept/Anul%202/ Dr.%20Uniunii%20Europene/curs%20dreptul%20UE%202018.p dfhttps://www.consilium.europa.eu/media/30379/qc3111407roc. pdf https://europa.eu/european-union/law/treaties_ro https://www.ohchr.org/en/udhr/documents/udhr_translations/rum. pdf http://www.inshr-ew.ro/holocaustul-in-romania/ https://adrianvintu.net/2016/08/05/ce-este-empatia-si-de-ce-esteesentiala-pentru-o-viata-bogata/ http://tortenelemcikkek.hu/node/819

This article is from: