Academii de fotbal. Program și perspective de dezvoltare. by Vlad Voicu

CUPRINS

Introducere ........................................................................................................................ 7 1.1.

Argument ..................................................................................................................... 7

1.2.

Viziune, scop și obiective ............................................................................................ 7

1.3.

Cuvinte cheie ............................................................................................................... 7

Programul de educație. Istoria și evoluția fotbalului .................................................. 11 2.1.

Istoricul fotbalului și evoluția raporturilor dintre fotbal și școală ............................. 11

2.2. Raportare la Planul Strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România în perioada 2015 - 2020, elaborat de Federația Română de Fotbal ......................................................... 14 3.

Probleme de ordin social ................................................................................................ 17 3.1.

Fotbalul - mijloc de incluziune socială ...................................................................... 17

3.2.

Dualitatea carierei unui sportiv de performanță – Provocări ..................................... 19

3.3.

Contribuția academiei la dezvoltarea comunității ..................................................... 20

Studii de caz - Academii de fotbal din Europa ............................................................. 25 4.1.

Viziune și obiective ................................................................................................... 25

4.2.

Infrastructură ............................................................................................................. 27

4.3.

Educație și recrutare .................................................................................................. 34

4.4.

Finanțare și investiții ................................................................................................. 36

Programul de arhitectură ............................................................................................... 39 5.1.

Sportul ca program arhitectural ................................................................................. 39

5.2.

Educația ca program arhitectural ............................................................................... 41

5.3.

Legătura dintre subprogramul sportiv și subprogramul educațional ......................... 46

5.4.

Organizarea funcțională a viitoarei academii de fotbal ............................................. 47

Studiu de caz: Etihad Campus, Manchester City Football Academy ........................ 51

Concluzii .......................................................................................................................... 57

Proiectul de diplomă ....................................................................................................... 59 8.1.

Contextul proiectului şi cum influenţează strategia de intervenţie ............................ 59

8.2.

Strategia de intervenție .............................................................................................. 60

Bibliografie ....................................................................................................................... 61

PLAN DE IDEI

1. Introducere

1.1. Argument Tema aleasă vine ca răspuns la o problemă actuală în fotbalul românesc, aceea a transferului din afara țării a cât mai multor jucători profesioniști, caz în care se află și Petrolul Ploiești, echipă din prima ligă de fotbal din România. Necesitatea construirii unui astfel de centru este de a dezvolta jucători profesioniști de fotbal autohtoni care să ajungă la un nivel de performanță internațională. 1.2. Viziune, scop și obiective Academia de fotbal Petrolul Ploiești va promova dezvoltarea fenomenului fotbalistic național, dar nu va reprezenta un simplu centru de fotbal, ci o Școală de Educație Sportivă care va deveni un exemplu de bună practică.

1.3. Cuvinte cheie Academie. Academie de fotbal. Sportul. Sportul de performanță. Antrenamentul sportiv. Antrenamentul ca proces instructiv-educativ. 2. Programul de educație. Istoria și evoluția fotbalului 2.1. Istoricul fotbalului si evoluția raporturilor dintre fotbal și școală Odată cu separarea fotbalului de rugby la sfârșitul secolului 19, a avut loc o evoluție rapidă a fenomenului fotbalistic. Progresul și inovația au făcut posibilă trecerea de la fotbalul la nivel amator, la unul profesionist de tipul academiilor și centrelor de excelență.

2.2. Raportare la Planul Strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România în perioada 2015 - 2020, elaborat de Federația Română de Fotbal Scopul acestui program este extinderea și promovarea fenomenului fotbalistic și a mediului de afaceri aferent, precum și creșterea atractivității față de acest sport. Se dorește atât identificarea și valorificarea tinerilor cu talent deosebit, cât și implicarea acestora în fotbalul juvenil către o dezvoltare în timp a performanțelor la nivel de seniori, având ca obiectiv promovarea jucătorilor autohtoni. 3

3. Probleme de ordin social 3.1. Fotbalul - mijloc de incluziune socială În majoritatea părților lumii sportul este asociat noțiunilor de bunăstare, dezvoltare armonioasă și conexiune în interiorul rețelelor sociale. În zilele noastre, sportul este privit ca un mijloc de incluziune socială pentru toate categoriile de persoane indiferent de sex, etnie, religie, naționalitate sau mediul de proveniență. Astfel prin sport se încearcă o depășire a barierelor create de aceste stereotipuri și se oferă șanse egale tuturor spre integrare. 3.2. Dualitatea Carierei unui sportiv de performanță – Provocări Scopul este obținerea unei educații corespunzătoare pentru jucatori, care le va permite să urmeze o carieră alternativă spre educație sau muncă în cazul în care nu fac față unui nivel de elită în fotbal. 3.3. Contribuția academiei la dezvoltarea comunității Activitățile sportive au un rol deosebit pentru sănătate, socializare si coeziune socială. Spațiul public reprezentat de academie va deveni un mediator al interacțiunii sociale, răspunzând astfel nevoii cetățenilor. 4. Studii de caz – Academii de fotbal din Europa 4.1. Viziune și obiective Scopul principalelor cluburi privind propria academie este să dezvolte jucători profesioniști de fotbal, în special pentru prima lor echipă. Investind în academiile tinere se pot obține numeroase beneficii – financiare, dar nu numai. Tinerii reușesc să își dezvolte importante valori morale prin intermediul practicii sportive. 4.2. Infrastructură Majoritatea academiilor din zilele noastre au o infrastructură de calitatea superioară. O academie de tineret nu poate fi sustenabilă fără o infrastructură de excelență. Astfel, dacă acest criteriu va fi respectat nu va exista nicio diferență între academii din țări, culturi sau de mărimi diferite.

4.3. Educație și recrutare Principiile educației în construirea caracterului unui jucător sunt de a combina fotbalul cu școala. Personalitatea și caracterul puternic fac diferența pe teren. Concentrarea pe educație, rezultate școlare și caracterul disciplinar al jucătorilor reprezintă filozofia de bază a majorității cluburilor din zilele noastre. 4.4. Finanțare și investiții Cluburile preferă să investească în educația propriilor elevi decât să plătească sume exorbitante pentru transferuri sau salariile jucătorilor străini. 5. Programul de arhitectură 5.1. Sportul ca program arhitectural Principala caracteristică a arhitecturii programelor sportive trebuie să fie adaptabilitatea. Spațiul creat trebuie să devină un spațiu public, polivalent, de interacțiune pentru public și care să prezinte numeroase avantaje, atât financiare cât și pentru comunitate. 5.2. Educația ca program arhitectural Arhitectura programelor educaționale este reprezentativă pentru comunitate, prezintă tendințe inovatoare, spații flexibile și asociate viitoarei profesii. În contextul urban designul joacă un rol important fiind generator de siguranță socială și dezvoltare a întregii comunități. 5.3. Legătura dintre subprogramul sportiv și subprogramul educațional Legătura celor două subprograme urmărește direcțiile principale de acțiune ale unei academii de fotbal: recrutare, instruire, formare și asistență. 5.4. Organizarea funcțională a viitoarei academii de fotbal Spațiile destinate funcționării viitoarei academii trebuie să implice elemente esențiale precum: perimetrul, locuirea, zone pentru activități, zone pentru servicii, administrație și spații tehnice.

6. Studiu de caz - Etihad Campus, Manchester City Football Academy Academia Manchester City este un proiect model pentru lumea fotbalului, care oferă condiții de pregătire, educație și facilități de înaltă calitate. Acest loc devine mai mult decât un spațiu de pregătire pentru echipă, el aducând multiple beneficii și facilități pentru comunitate, regenerând astfel o zonă destructurată a orașului. 5

7. Concluzii Proiectul de arhitectură dedicat academiei de fotbal va aduce odată cu promovarea fenomenului fotbalistic și o dezvoltare economică și socială orașului. 8. Proiectul de diplomă 8.1. Contextul proiectului și cum influențează strategia de intervenție Proiectul va avea o contribuție semnificativă la regenerarea orașului, desfășurându-se într-o zonă de interes, zonă cu accesibilitate ridicată care atrage fluxuri de populație, dar care înfățișează un aspect urban degradat. 8.2. Strategia de intervenție Strategia trebuie să își însușească obiectivele pentru care este creată, pe de-o parte să formeze jucători de înaltă performanță, iar pe de altă parte, prin funcțiunile polivalente, să se autosusțină și să genereze profit.

STUDIU ASUPRA DEZVOLTĂRII ACADEMIILOR DE FOTBAL

1. Introducere

1.1.

Argument Lucrarea vine ca răspuns la o problemă actuală în fotbalul românesc: faptul că aria de

selecție a jucătorilor autohtoni este foarte restrânsă. Astfel, există numai două academii de fotbal pe teritoriul țării (Academia de Fotbal Gheorghe Hagi și Academia de Fotbal U Cluj), centrele de excelență se adresează doar juniorilor echipei naționale, iar școlile de fotbal reprezintă numai o inițiere pentru cei mici (majoritatea adresându-se copiilor cu vârste între 5 și 14 ani). Prin urmare, echipele de club, cum este și Petrolul Ploiești, pe de o parte nici nu dispun de propria academie de fotbal, iar, pe de alta, nici nu au de unde să selecteze jucători din țară pregătiți la nivel performant, fiind nevoite să transfere jucători capabili din afara țării.

1.2.

Viziune, scop și obiective

Viziunea temei este de a crea o Academie de Fotbal pentru clubul de fotbal Petrolul Ploiești. Prin intermediul academiei propuse se dorește, în primul rând, promovarea dezvoltării fenomenului fotbalistic național. Astfel, aceasta nu va reprezenta un simplu centru de fotbal, ci o Școală de Educație Sportivă. Scopul ei va fi, pe de o parte, de a pregăti profesional tinerii jucători pentru a ajunge la un nivel ridicat de performanță în fotbal, iar, pe de altă parte, de a asigura baza educațională pentru cei care optează pentru o carieră alternativă (în domeniul sportiv, al medicinii sportive sau educațional). Așadar, obiectivele creării academiei de fotbal Petrolul Ploiești sunt: să producă jucători de elită care să ajungă la un nivel de performanță internațională și să se identifice cu clubul; să fie un exemplu de bună practică; să fie autonomă și să genereze profit.

1.3.

Cuvinte cheie Într-o Academie de fotbal, se practică sport de performanță prin intermediul

antrenamentului, care se realizează atât la nivel fizic, cât și prin educație, sub îndrumarea unor profesioniști ai domeniului. 7

Academie Termenului academie își are originea încă din perioada antică și provinde din grecescul Akademos, vestită grădină din Atena unde Platon se întâlnea cu adepții săi pentru a-și expune prelegerile între anii 425-347 î.e.n.1 Conform Academiei Române, termenul definește o instituție superioară de cultură a cărei misiune este să ajute la dezvoltarea științelor, să promoveze oameni de valoare, să dirijeze și să dezvolte creația.2 De asemenea academia este văzută ca o parte a societății, în special un mediu educațional unde are loc dezvoltarea printr-o conectare a studiului și gândirii, sau a studiului și activităților practice.3

Academie de fotbal „O școală modernă unde fotbalul este învățat.” – Ambrosse Gwinnett Bierce4 Academia este o parte a unui club de fotbal care antrenează, pregătește și formează tineri jucători cu scopul de a performa la cel mai înalt nivel.5

Sportul Sportul reprezintă una dintre cele mai dinamice activități sociale, având drept scop perfecționarea ființei umane. Privit ca fenomen al vieții sociale moderne, sportul se distinge de alte fenomene sociale prin universalitate, dar în același timp și prin unicitate. „Sportul este bucuria de a trăi, dorința de a te exprima prin libertate, de a realiza tu însuți, prin angajare personală, întâlnirea și compararea cu ceilalți, raportul cu lumea și cu societatea. El este un factor al maturității umane și a educației morale și sociale; el facilitează relațiile între oameni și aduce o importantă contribuție la viața civilă.”6 Conform Cartei Europene a Sportului, sportul reprezintă „toate formele de activităţi fizice care – prin participare organizată – au ca obiectiv exprimarea sau ameliorarea condiţiei fizice şi psihice, dezvoltarea relaţiilor sociale sau obţinerea de performanţe în întrecerile de orice nivel”7

Scriban, Augustin: Dicționarul Limbii Românești, București, SAECULUM I.O., 2013 Academia Română, Institutul de Lingvistică: Dicționarul Limbii Române Moderne, București, Editura Academiei, 1958 ( cu ortografie modificată conform normelor din 1993 ) 3 McIntosh, Colin: Cambridge Advanced Learner's Dictionary, 4th Edition, Cambridge, 2013 4 Ambrosse Gwinnett Bierce (1842 - 1914), editorialist, jurnalist, scriitor de origine americană, 5 McIntosh, Colin, idem 6 Manifestul Sportului, Roma, 1984 7 Comisia Europeană: Cartea albă privind sportul, Luxemburg, Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2007, p. 7 2

„Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat şi al oricărei femei, iar absenţa acestuia nu poate fi nicicând compensată.” – Pierre de Coubertin8 Sportul presupune practicarea unei activități fizice organizate sub forma unui antrenament, ce respectă anumite reguli, promovează o anumită disciplină, având la bază competiția și urmărirea obținerii performanței. Sportul de performanță „Reprezintă o activitate de maximizare a capacității de performanță și valorificare a acesteia în competiții de mare anvergură, concretizată în recorduri și cucerirea de titluri, medalii și locuri în clasamentele oficiale.”9 Sportul de performanță este o activitate întreprinsă de un număr limitat de indivizi, cu exactitate, doar posesorii celor mai înalte rezultate la competițiile de specialitate.

Antrenamentul sportiv „Este un proces complex desfășurat sistematic și continuu gradat, de adaptare a organismului sportivului la eforturi fizice și psihice intense, implicate de participarea în concursuri, organizate la diferite ramuri sportive.”10

Antrenamentul ca proces instructiv-educativ Principala trăsătură a antrenamentului este reprezentată de procesul de instruire. Acesta din urmă reiese din următoarele însușiri: - antrenorul este cadrul de specialitate care pregătește, desfășoară și conduce activitatea de antrenament; - de cele mai multe ori antrenamentul are loc într-un cadru instituționalizat, organizat în cluburi, academii și asociații sportive; - antrenamentul urmează anumite cerințe și reguli cu caracter pedagogic, biologic și psihologic; - antrenamentul urmează anumite strategii originale realizate pe baze interdisciplinare; - la baza antrenamentului stau obiectivele de instruire și de performanță; - fiind un proces de lungă durată, antrenamentul se elaborează diferențiat pe diferite etape. 8

Pierre de Coubertin (1863-1937), pedagog și istoric de origine franceză, fondator al Jocurilor Olimpice moderne 9 Teodorescu, Silvia: Antrenament și competiție, Buzău, Editura Alpha MDN, 2009, p. 11 10 Teodorescu, Silvia, idem, p. 16

Programul de educație. Istoria și evoluția fotbalului

2.1.

Istoricul fotbalului si evoluția raporturilor dintre fotbal și școală

Origini 11 Istoria contemporană a jocului datează de peste o sută de ani. Totul a început în 1863 în Anglia, când fotbalul rugby şi fotbalul de asociaţie s-au despărţit, luând fiecare alt curs, şi Asociaţia de Fotbal din Anglia a fost formată – fiind astfel prima formă de guvernare sportivă. Ambele jocuri proveneau dintr-o rădăcină comună şi au un arbore genealogic lung şi complicat. De-a lungul secolelor au existat zeci de jocuri diferite, variind sub diverse forme, care aduc cu fotbalul. Este cert că oamenii s-au bucurat de jocul lovirii mingii de mii de ani, atât cu mâinile, cât şi cu picioarele. Încă din Antichitate, s-a constatat că folosirea picioarelor în controlul mingii necesita o îndemânare deosebită. Astfel, în China, în secolul 2-3 î.e.n., exista un exerciţiu inclus în manualele militare ale Dinastiei Han, numit Tsu Chu. O altă formă a jocului, provenind tot din Orientul Îndepărtat (mai exact Japonia), se numea Temari; îşi are originea cu 500-600 de ani mai târziu şi încă se joacă şi astăzi. În Grecia Antică, exista jocul „Episkyros”, iar în Roma, jocul „Harpastum”, ambele fiind mult mai vioaie. Cel de al doilea era jucat cu o minge mai mică de două echipe pe un câmp rectangular marcat de linii de delimitare şi o linie centrală. Jocul a rămas popular timp de 700-800 de ani dar, deşi romanii l-au adus în Marea Britanie, nu este tocmai relevant, întrucât rareori implica folosirea picioarelor. Fotbalul în ţara lui de origine, Marea Britanie 12 Evoluţia fotbalului aşa cum îl ştim a avut loc în Marea Britanie. Jocul care a înflorit acolo din secolul 8 până în secolul 19 avea multe versiuni locale şi regionale – care au fost uniformizate şi standardizate pentru a crea asociaţiile moderne de fotbal, fotbal rugby şi, în Irlanda, fotbalul galez. Fotbalul primitiv era mult mai dezorganizat, mai violent, mai spontan şi, de obicei, jucat de un număr nedefinit de jucători. Deseori, jocurile luau forma unor concursuri intense între sate – pe străzi şi în pieţe, pe câmpuri, dealuri şi pârâie.

www.fifa.com/classicfootball/history, accesat 19.02.2016 Cox, Richard; Vamplew, Wray; Russell, Dave (editori): Encyclopedia of British Football, Londra, Routledge, 2002 12

Istoricii sugerează şi că, dincolo de impulsul natural de a demonstra putere şi abilitate, multe obiceiuri păgâne, mai ales ritualuri ale fertilităţii, erau o sursă de motivaţie pentru primii „sportivi”. Mingea simboliza soarele, care trebuie cucerit pentru a asigura o recoltă bogată. Mingea trebuia rostogolită pe câmp, astfel încât recoltele să prospere şi atacurile oponenţilor să fie înlăturate. O semnificaţie asemănătoare fusese adăugată şi concursurilor dintre bărbaţii însuraţi şi burlaci care au dăinuit timp de secole în anumite părţi ale Angliei; similar, existau concursuri şi între femei măritate şi nemăritate în oraşul scoţian Inveresk la sfârşitul secolului 17 (care erau aproape întotdeauna câştigate de femeile măritate). Aşadar, nici fotbalul feminin nu este o invenţie nouă. Creşterea globală 13 Abia la începutul secolului 19, în Marea Britanie, a intervenit o schimbare majoră, când fotbalul a fost introdus în şcoli. În acest nou mediu, se puteau face inovaţii şi perfecţionări ale jocului. Regulile erau încă destul de laxe, neexistând o formă standard a jocului. Fiecare şcoală îşi dezvoltase propria variantă, care varia considerabil. Aspectele tradiţionale ale jocului se păstraseră, dar inovaţiile apăruseră în funcţie de spaţiul de joacă disponibil. Acolo unde existau curţi şcolare pavate, înconjurate de pereţi de cărămizi, nu exista spaţiu suficient pentru fotbalul medieval violent. Astfel de situaţii au determinat şcoli precum Charterhouse, Westminster, Eton şi Harrow să favorizeze un joc care depindea mai mult de abilitatea jucătorilor şi mai puţin de energia spontană. De-a lungul secolului 19, a început să se dezvolte o nouă atitudine privitoare la fotbal. Instituţiile educaţionale au observat că sportul încuraja calităţi precum loialitate, mărinimie, cooperare, subordonare şi respect faţă de spiritul echipei. Jocurile au devenit parte integrată a curriculei şcolare şi participarea la ele obligatorie. Dr. Thomas Arnorld, directorul Şcolii Rugby, a propus în 1846 primele reguli standardizate pentru un joc organizat. Regulile erau însă destul de dure, multe şcoli au preluat regulile stabilite la Rugby, pe când altele, cum ar fi cele de la Eton, Harrow şi Winchester, au respins această formă de fotbal, preferând-o pe cea care presupunea lovirea mingii cu piciorul.

www.fifa.com/classicfootball/history, accesat 19.02.2016

Finalmente, în 1863, s-a ajuns la un punct culminant. La Universitatea Cambridge, unde din 1848 existaseră încercări de a găsi un numitor comun, a început să se stabilească o nouă iniţiativă, cu standarde pentru uniforme şi reguli generale. Această acţiune survenită din partea Universităţii Cambridge trebuia să lămurească definitiv confuzia cu privire la reguli. Întâlnirea decisivă, totuşi, a fost la 26 octombrie 1863, când 11 cluburi şi şcoli londoneze s-au întâlnit să clarifice problema prin stabilirea unor reguli fundamentale, acceptate de toţi cei implicaţi. Această întâlnire a marcat crearea Asociaţiei de Fotbal. Se ajunsese deja la un stadiu unde idealurile celor două stiluri de joc: cel cu mâinile și cel cu picioarele, nu mai erau compatibile. La 8 decembrie 1863, fotbalul şi rugby s-au despărţit pentru totdeauna. Ulterior, progresul a fost foarte rapid. Din acel moment un boom brusc al fenomenului fotbalistic a fost însoțit de spectatori entuziaști. La 8 ani de la înfiinţare, Asociaţia de Fotbal avea deja 50 de cluburi membre. Prima competiţie de fotbal din lume, Cupa F.A., a fost înfiinţată în 1872. În 1888, primul campionat de ligă începuse să se desfăşoare. Meciurile internaţionale erau ţinute în Marea Britanie, înainte să se audă de fotbal în Europa. Primul a fost jucat în 1872, între Anglia şi Scoţia. După

formarea

Asociaţiei

Fotbal din Anglia, a urmat cea din Scoţia (1873), Ţara Galilor (1875) şi Irlanda (1880). Răspândirea fotbalului în afara Marii Britanie a început greu, dar curând a adunat forţă şi a atins rapid alte părţi ale lumii. Următoarele ţări care au format asociaţii de fotbal au fost Olanda şi Danemarca în 1889, Noua Zeelandă în 1891, Argentina în 1893, Chile în 1895, Elveţia şi Belgia în 1895, Italia în 1898, Germania şi Uruguay (în 1900), Ungaria (1901) şi Finlanda în 1907. În România, prima asociație de acest fel a fost inițiată în 1909 sub denumirea de „Asociațiunea cluburilor de fotbal”, urmând ca în 1930 să fie înființată „Federația Română de Fotbal Asociație”. Între 1937 şi 1938, legile moderne ale jocului au fost stabilite de viitorul Preşedinte FIFA, Stanley Rous. El a luat regulile iniţiale, scrise în 1886, le-a prelucrat şi le-a pus într-o ordine raţională. De asemenea, legile au mai fost revizuite şi adăugite pentru a doua oară în 1997. Tot în 1997, directorul tehnic al Football Association, Howard Wilkinson, a publicat ,,Charter for Quality”14 (un document care va afecta toate nivelurile de fotbal), ce include propunerile specifice pentru programul de excelență din F.A., prin programul the Young Player Development în jocul profesionist. Documentul vorbește despre nevoile schimbătoare ale tinerilor jucători și producerea unor sportivi talentați, de succes, pe termen lung. Pe lângă

Wilkinson, Howard: A Charter for Quality, Football Education for Young Players, The F.A., 1997

aptitudinile sportive tehnice și fizice pe care un sportiv trebuie să le aibă, rezistența mentală trebuie, de asemenea, dezvoltată în anii formării, pentru a putea rezista nivelului ridicat. Capitolul duce la stabilirea unor noi academii de fotbal și dezvoltarea unor aspecte preexistente ale centrelor de excelență. Din 1997, au existat investiții considerabile în facilități fotbalistice, în infrastructura academiilor de fotbal și a centrelor de excelență. Diferențele se văd la 10 ani dupa publicarea documentului: 40 de academii de fotbal și 48 de centre de excelență s-au dezvoltat doar în Anglia. Este un număr mai mare de academii de fotbal decât a fost preconizat atunci când „Charter for Quality” a fost scris.

2.2.

Raportare la Planul Strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România în

perioada 2015 - 2020, elaborat de Federația Română de Fotbal Principalul scop al acestui program este ca, prin diferite proiecte de interes național desfășurate în intervalul 2015-2020, să se extindă și să se promoveze fenomenul fotbalistic, și mediul de afaceri aferent, precum și să crească atractivitatea față de acest sport, numărul persoanelor implicate și numărul suporterilor. Federația Română de Fotbal își propune anumite obiective strategice pentru atingerea performațelor tuturor celor ce se regăsesc în fenomenul fotbalistic. Succesul performanțelor fotbalistice depinde foarte mult de identificarea viitorilor sportivi. Astfel că unul dintre obiectivele importante este reprezentat de Dezvoltarea fotbalului juvenil și creșterea numărului de practicanți. Pentru copii este esențial să fie familiarizați cu sportul încă de la cele mai fragede vârste, urmând ca pe parcurs, prin competiții, să se distingă tinerii cu potențial pentru performanță. Acest parcurs depinde foarte mult de existența unor centre, care în momentul de față se observă a fi insuficiente. Este nevoie de proiecte de academii de fotbal zonale și centre de excelență regionale, ce vor avea ca misiune identificarea și dezvoltarea unor generații de fotbaliști al cărui nivel de performanță se dorește a fi unul de clasă europeană. Aceste centre se vor focaliza pe un mod de cercetare, de cunoaștere și în același timp de dezvoltare a sportivului, prin antrenamente moderne, printr-o pregătire educațională atât școlară, cât și sportivă a științei sportului, printr-o monitorizare permanentă a stării de sănătate și asistență psihologică, cât și printr-o nutriție specifică, totul pentru crearea unor jucători și a unor echipe de succes.

„Fotbalul de performanță, la nivel de seniori, înseamnă , cu precădere, fotbalul de club. Iar cluburile sunt inima fenomenului fotbalistic. În jurul lor se formează identități și emoții puternice, ele dau viață cartierelor, orașelor și comunelor.”15 În acest mod ajungem la abordarea unui alt obiectiv urmărit de Federația Română de Fotbal, și anume, Dezvoltarea fotbalului de performanță la nivel de seniori și promovarea jucătorilor autohtoni. În ultimii 10 ani, fotbalul românesc a cunoscut o importare a unui număr considerabil de jucători din afara țării, motivul fiind unul atât economic cât și profesional, din cauza insuficienței unei selecții a unor jucători profesioniști de fotbal autohtoni care să performeze la un nivel ridicat. Cu toate acestea, pe termen îndepărtat această soluție se dovedește a fi una nesustenabilă, dovedită prin nivelul mediocru al jucătorilor cât și al nivelului național competițional foarte scăzut. Se impun investiții în academii de fotbal, ce vor promova jucătorii de elită încât să ajungă la un nivel de performanță internațională și să se identifice cu clubul pentru care evoluează.

Federația Română de Fotbal: Planul Strategic pentru dezvoltarea Fotbalului din România 2015-2020, p. 25

Probleme de ordin social „Sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes

pentru cetăţeni şi care deţine un potenţial imens de a-i reuni şi de a se adresa tuturor, indiferent de vârstă sau origine socială.” 16

3.1.

Fotbalul - mijloc de incluziune socială

Obiectivele incluziunii sociale prin fotbal sunt multiple. Pe de o parte, se urmărește formarea unei societăți mai bine integrate, în care se promovează grupurile insuficient de bine reprezentate în alte domenii, se ia în considerare rolul special pe care sportul îl poate avea pentru tineri, pentru persoanele cu handicap şi pentru cei ce aparţin unor categorii defavorizate. Astfel, există mai multe programe care urmăresc incluziunea socială prin fotbal. Programul "Fotbalul pentru toți"17 susținut de Football Association în Marea Britanie, încă din anul 2013, oferă șansa tuturor de a se implica în fotbal, indiferent de vârstă, sex, orientare sexuală, statut social, rasă, naționalitate, etnie, culoare, religie sau dizabilitate. Multe alte programe utilizează ca instrument de incluziune socială activitățile fizice adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități. Unul dintre acestea este Special Olympics, care promovează încă din anii '90 prin Sporturile Unificate o abordare a antrenamentului și competiției de tip incluziv și întrunește în contextul sportiv atât participanți cu dizabilități, cât și fără. Printre numeroasele manifestări sportive prin care Special Olympics ajunge să își atingă obiectivele propuse se numără și fotbalul, joc sportiv cu un puternic impact social, dar și socio-afectiv, ce favorizează relațiile interumane pe termen lung.18 Un alt program al Special Olympics este Special Trainings, dezvoltat în Elveția care oferă tinerilor sportivi cu dizabilități intelectuale șansa de a se pregăti într-un club denumit „fără dizabilități” și care are ca scop integrarea socială prin sport. S-a constatat că datorită

Comisia Europeană, idem, p. 8 Inclusion, articol de pe siteul oficial al Football Association, http://www.thefa.com/football-rulesgovernance/equality/inclusion, accesat 24.03.2016 18 Bota, Aura ; Teodorescu, Silvia, Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune socială, București, Editura Discobolul, 2015, p. 26 17

antrenamentelor regulate copiii și adolescenții și-au îmbunătățit capacitățile sportive, forma fizică, stima de sine, autonomia și chiar curajul.19 În contextul actual, sportul reprezintă un instrument important pentru integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale, susținând și promovând un sistem de valori precum solidaritatea, egalitatea în drepturi, depășirea stereotipurilor, acceptarea și valorizarea diversității. Pe de altă parte, susține idei fundamentale, încurajează și crește implicarea gupurilor la orice nivel prin recunoașterea faptului că inegalitățile există și prin acceptarea lor, prin crearea unui număr mai ridicat de oportunități în zonele defavorizate. Folosește puterea fotbalului pentru a construi un viitor mai bun, în vederea obținerii obiectivelor propuse. Paginile oficiale de solidaritate de la FIFA20 (Fédération Internationale de Football Association) oferă constant atenție campaniilor și afirmă că FIFA dorește să sprijine problemele legate de solidaritate în diferite părți ale lumii. Încă din 1995, FIFA susține organizații internaționale precum „SOS Children's Villages”21. Programul a fost implementat în 131 de țări, precum India, Pakistan, Indonesia, China, Africa, România etc. și a făcut până în momentul de față efortul, de a răspunde nevoii a peste 300 000 de copii de pretutindeni de a juca fotbal în condiții mult mai bune. Sportul este plasat în centrul programelor de ajutor umanitar tocmai pentru că este un punct de contact cu copiii care se pot autostimula să învețe. Sportul nu este de fapt răspunsul la eradicarea absolută a sărăciei, având doar o mică contribuție în acest sens. În concluzie, fotbalul prezintă un mare avantaj: se poate juca indiferent de abilități sau dizabilități, indiferent de suprafața terenului (iarbă, bitum, în sală, pe suprafețe artificiale) și indiferent de sex, încurajându-se chiar echipele mixte. Acest sport „ce unește suflete și clădește caractere”22 prezintă multiple rezultate favorabile în instruirea și pregătirea persoanelor cu probleme speciale (indiferent că sunt probleme comportamentale, deficiențe intelectuale, sau senzoriale).

Currat, Gabriel: Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune socială, București, Editura Discobolul, 2015, p. 127 20 www. fifa.com, accesat 24.03.2016 21 www.sos-childrensvillages.org/, accesat 24.03.2016 22 Opreanu, Alexandru: Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune socială, București, Editura Discobolul, 2015, p. 92

3.2.

Dualitatea carierei unui sportiv de performanță – Provocări „În vederea asigurării reintegrării sportivilor profesionişti pe piaţa muncii la

sfârşitul carierei sportive a acestora, Comisia Europeană subliniază importanţa de a se lua în considerare din timp necesitatea de a asigura tinerilor sportivi şi sportive o formare pentru „o dublă carieră” şi de a dispune la nivel local de centre de formare de un înalt profesionalism, capabile să protejeze interesele de ordin moral, educaţional şi profesional ale acestor tineri.” 23 Sportivii se confruntă frecvent cu provocarea de a combina cariera lor sportivă cu educația sau munca. Pentru a ajunge la cel mai înalt nivel, sportul necesită formare intensivă și participare la competiții, ceea ce este dificil de multe ori, din cauza restricțiilor și a provocărilor din sistemul de învățământ. Sunt necesare nu numai un nivel ridicat de motivare, de angajament, capacitate de adaptare și responsabilitate din partea sportivului, dar totodată și de aranjamente speciale pentru a evita situația în care tinerii talentați sunt obligați să aleagă între educație și sport. O dublă carieră ar trebui să fie benefică pentru viața unui sportiv. Este obligatoriu să se promoveze realizarea unei noi cariere care va lua naștere după cariera sportivă, dar în același timp să se ocrotească și să se protejeze condiția de sportiv. Succesul carierei duale depinde de multe ori de bunăvoința unor persoane aflate în poziții cheie, a unor organizații sau instituții bazate în general pe sustenabilitate financiară și acorduri juridice generale și durabile. Guvernele, diferitele organizații și sportivii au atras atenția acestor provocări legate de calitatea educației și a serviciilor de sprijin pentru tinerii implicați în sportul de elită din Europa. Principalele provocări sunt: - protejarea tinerilor în educația sportivă timpurie; - echilibrul dintre antrenament sportiv și educație, iar mai târziu dintre antrenament sportiv și angajare; - sfârșitul carierei sportive pentru cei care părăsesc sistemul mai devreme decât era planificat.

Comisia Europeană, idem, p. 12

Exemple de bune practici În Franța fiecare centru regional trebuie să semneze un acord general cu o structură de învățământ în care sportivii să urmeze studiile universitare. Scopul acordului este să permită sportivilor atât participarea în cadrul competițiilor, cât și o planificare personală a examenelor, oferindu-li-se totodată și îndrumare. În fotbal, sistemul de licențiere UEFA solicită cluburilor să asigure implicare în programul de dezvoltare pentru tineri, iar fiecare sportiv să aibă posibilitatea de a urma educația școlară obligatorie în conformitate cu legislația națională.

3.3.

Contribuția academiei la dezvoltarea comunității Pentru a înțelege cum academia de fotbal poate participa la dezvoltarea comunității,

trebuie observată mai întâi influența pe care o are fotbalul în rândul populației. Conform unor statistici, infografice realizate de „Preda Publishing” în perioada 20132014 despre obiceiurile sportive, despre percepții și comportamente ale românilor legate de sport, constatăm că peste 90% dintre români privesc practicarea sportului ca o activitate pozitivă, ce are legătură cu starea de sănătate. De asemenea, 50,7% dintre români au ca obicei practicarea unei activități sportive anual, dintre care 61% practică regulat, o dată pe lună, în timp ce mai puțin de jumătate dintre români practică activități fizice de câteva ori pe săptămână. O altă categorie este reprezentată de românii interesați de diferite sporturi, ce urmăresc la televizor, online, sau chiar pe stadion, aceștia reprezintă un număr considerabil de peste 85%, dintre care 63% sunt conectați la fenomenul fotbalistic. Pentru a înțelege cât mai bine fenomenul sportiv din România și preferințele populației, un alt sondaj realizat în aprilie 2015 de ”Barometrul INSCOP - Adevărul despre România”, evidențiază preferința pentru fotbal. Întrebați ce sport doresc să practice, dacă ar avea posibilitatea, pentru ei sau copiii lor, conform Figurii 1, 29,1% aleg fotbalul, urmat de tenisul de câmp 15,9% , alte sporturi (gimnastică, înot, volei...) 12,6% , handbal 9,2% , tot 9,2% dintre români au ales ca nu își doresc sa practice niciun sport, 7,7% preferă atletismul, 6,1% ciclism , în timp ce pentru baschet doar 5,7% și-au exprimat preferința.

Figura 1 și 2 - Grafice : www.inscop.ro/wp-content/uploads/2015/05/INSCOP-05.2015-Sport.pdf; accesat 10.02.2016

Vorbind despre fotbal, conform analizei socio-demografice, cum era de așteptat, acest sport este preferat conform Figurii 2, pentru a fi practicat de 44,4% dintre bărbați, față de doar 14,4% dintre femei. Potrivit Figurii 3, deloc surprinzător, fotbalul este în mod cert varianta preferată atât în mediul rural (33,7%) cât și urban (25,6%). Se constată, de asemenea, corespunzător Figurilor 5 și 6, întâietatea acordată acestui sport indiferent de venit sau de nivelul studiilor. 24

Figura 3 și 4 - Grafice : www.inscop.ro/wp-content/uploads/2015/05/INSCOP-05.2015-Sport.pdf; accesat 10.02.2016

Figura 5 și 6 - Grafice : www.inscop.ro/wp-content/uploads/2015/05/INSCOP-05.2015-Sport.pdf; accesat 10.02.2016 24

INSCOP: www.inscop.ro/mai-2015-romanii-si-lumea-sportului, accesat 22.02.2016

Pentru a ne face o idee clară și exactă a nevoilor orașului Ploiești din punct de vedere social, comunitar este nevoie să evidențiem problemele cheie ale municipiului, cât și propuneri, recomandări ale locuitorilor pentru îmbunătățirea calității vieții la nivelul orașului sau a cartierelor. Potrivit răspunsurilor locuitorilor chestionați, indiferent de zona în care locuiesc, Ploieștiul neglijează 4 dimensiuni importante pentru calitatea locuirii, și anume: locurile de parcare, parcurile și modalități de petrecere a timpului liber, spațiile verzi din jurul blocurilor sau a caselor și locurile de joacă pentru copii. Modalitățile de petrecere a timpului liber exercită o influență însemnată asupra gradului de satisfacție al locuitorilor față de oraș, 66% dintre respondenți consideră starea în sine ca prezentându-se proastă și foarte proastă. Prin activități de petrecere a timpului liber se percep ca fiind necesare cele culturale, educaționale, sportive sau de socializare. Recomandări ale locuitorilor precum crearea unor „Locuri speciale de socializare și recreere pentru persoane de vârsta a treia”, „Încurajarea interacțiunilor dintre diversele comunități (tineri, bătrâni, alte naționalități”, „Amenajarea de spații de petrecere a timpului liber, unele noi, altele ca inovare a celor existente”, pot fi spații cu rol intermediar între locuitorii de diferite vârste, naționalități, medii sociale. De asemenea aceste spații publice, pot soluționa diferite „conflicte” ale generațiilor. Un lucru important pe care cetățenii l-au remarcat este nevoia unor amenajări de o bună calitate, unul dintre locuitori susținând necesitatea unor „concursuri de arhitectură, dacă nu internaționale, măcar naționale, pentru investițiile mari...Altfel, ne complacem în mediocritate și nici cetățenii nu sunt mulțumiți”. 25 „Culturile și climatele diferă peste tot în lume, dar oamenii sunt la fel. Ei se vor aduna în public, dacă primesc un loc bun pentru a face acest lucru” - Jan Gehl 26 Importanță semnificativă pentru coeziunea socială, socializare cât și pentru starea de sănătate, o au activitățile sportive. Dotările de la nivelul municipiului, la care să aibă acces populația, sunt socotite ca fiind insuficiente. Spații multifuncționale pentru practicarea diferitelor activități sportive, culturale, sociale în imediata apropiere a zonelor de locuit sunt considerate utile, asemenea necesare sunt privite și bazine de înot, piste de alergare, biciclete, role, terenuri de tenis, baschet sau fotbal.

Studiu de fundamentare privind condițiile sociale și dezvoltarea comunitară, P.U.G. Ploiești 2015: www.ploiesti.ro/PUG/PUG%20ETAPA%201-%20STUDIU%201,2,4.pdf, accesat 22.02.2016, p. 28 26 Jan Gehl (n. 1936), arhitect, urbanist, profesor al Royal Danish Academy of Fine Arts, Copenhaga

Activitățile pentru petrecerea timpului liber și a dezvoltarii tinerilor sunt privite ca o nevoie, respondenții propunând „jocuri de divertisment, sport, dezvoltarea aptitudinilor pentru școlari, participarea școlarilor să fie obligatorie la cel puțin un sport și o activitate artistică sau știintifică, în timpul anului școlar, participarea elevilor la viața sportivă și cultural artistică a orașului prin cluburile școlare”, „crearea unor campusuri școlare pe profile (exemplu: crearea unui centru sportiv)”.27

Studiu de fundamentare privind condițiile sociale și dezvoltarea comunitară, idem. p. 30

Studii de caz - Academii de fotbal din Europa Pentru a înţelege modul de funcţionare a unei academii de fotbal, din mai multe puncte

de vedere (viziune şi obiective, infrastructură, educaţie şi recrutare, finanţare şi investiţii) se vor studia mai multe academii de fotbal din Europa, care constituie modele de bună practică: AFC Ajax Academy; Arsenal FC; FC Barcelona; FC Bayern München; NK Dinamo Zagreb; RC Lens.

4.1.

Viziune și obiective Scopul principalelor cluburi privind propria academie este să dezvolte jucători

profesioniști de fotbal, în special pentru prima lor echipă. Investind în academiile tinere se pot obține numeroase beneficii. Astfel, o parte din beneficii sunt de ordin financiar, însă, de asemenea, se observă și la nivelul comunității o apropiere a suporterilor de club, iar în rândul tinerilor jucători, obținerea unei satisfacții profesionale, deprinderea unor importante valori morale (prietenie, loialitate, respect, perseverență) prin intermediul practicii sportive și dezvoltarea unei gândiri tactice cu ajutorul căreia să fie capabili să evalueze pericolele și să anticipeze desfășurarea jocului.

AFC Ajax Academy este una dintre cele mai cunoscute academii la nivel internațional, cea mai influentă academie din Europa și servește drept model pentru numeroase alte cluburi. Mottoul său este ”Este nevoie și de calitate, și de rezultate. Rezultatele fără calitate sunt plictisitoare; calitatea fără rezultate este fără sens.” Ideologia sa se bazează pe folosirea, pentru oricine este implicat, a pronumelui personal ”noi”, care subliniază colegialitatea din interiorul organizației; de asemenea, pe promovarea unui tip de fotbal ofensiv și pe furnizarea de jucători pentru prima echipă de club (cea a seniorilor). Clubul nu cumpără jucători, dar are ca obiectiv să furnizeze anual 3 jucători din academie primei echipe. Prin intermediul îndrumării primite la AFC Ajax Academy, copilul-jucător reușește să devină un jucător profesionist la vârsta de 16 sau 17 ani. În prezent, clubul se autosusține financiar, considerat fiind o ”fabrică”, ce produce un număr suficient de jucători încât să îi vândă și altor cluburi (cum ar fi în cazul României, care importă jucători aflați deja la nivel performant.)28

Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012, p. 22

În cazul Arsenal FC (caracterizat de mottoul ”Victorie prin armonie”), obiectivele sunt: să producă jucători pentru prima echipă (acesta fiind și scopul său principal), să asigure un mod profesional și etic de a funcționa, să fie autosuficient și să genereze profit. Pentru acest club, factorii cheie pentru recrutarea jucătorilor sunt talentul, inteligența și motivația lor.29 FC Barcelona are mottoul ”mai mult decât un club” și își propune ca obiective, pe lângă furnizarea de jucători pentru prima echipă, și crearea unei identități puternice în interiorul grupului. Astfel, 80% dintre jucători sunt locali (catalani), însă fotbalul depășește granițele, atrăgând și tineri jucători internaționali vorbitori de spaniolă sau din Africa. De asemenea, FC Barcelona a reușit să recruteze jucători pentru prima echipă care nu au crescut ca parte a sistemului academiei de tineret, dar care se identifică cu valorile și stilul de joc al echipei. 30 Un alt caz ce se evidențiază este cel al clubului FC Bayern München, a cărui filozofie este să integreze putere fizică și mentală în jucători. Astfel, deși atitudinea sa pare agresivă, clubul își propune să fie cea mai bună academie de tineret nu doar în Germania, ci și dincolo de granițe. FC Bayern München susține că jucătorii tineri trebuie să aibă o dezvoltare proprie, independent de jocul primei echipe, către care tind să ajungă. Câteva dintre aspectele politicii includ: faptul că jucătorii instruiți local se indentifică mai mult cu clubul decât cei veniți din exterior, întrucât joacă pentru echipa locală; dezvoltarea personalității jucătorilor; necesitatea unei educații puternice; eliminarea jucătorilor care nu se ridică la un nivel profesional. Rezultatele către care tinde clubul sunt obținute printr-un cumul de factori: tineri jucători, experți și perseverență.31 În cazul clubului NK Dinamo Zagreb, obiectivul principal este să dezvolte fotbalul prin intermediul mai multor domenii, cum ar fi programele ştiinţifice, aplicaţiile de software, ateliere de coaching şi activităţile de marketing. Drept rezultat, clubul a vândut 23 jucători în perioada 2007-2012 către 9 cluburi de top europene. Mai mult de jumătate din prima echipă sunt jucători instruiţi în propria academie.32 Academia de fotbal a clubului RC Lens are drept obiectiv recrutarea în principal a jucătorilor locali, aceştia constituind 60% din tinerii selectaţi. Totuşi, aproximativ 30% dintre jucători sunt recrutaţi şi din zona Parisului şi 10% provin din Franţa şi Belgia (din zone aflate

Jarosz, Oliver, idem, p. 28 Jarosz, Oliver, idem, p. 34 31 Jarosz, Oliver, idem, p. 40 32 Jarosz, Oliver, idem, p. 58 30

pe o rază de circa 50km). Pentru a asigura transmiterea valorilor clubului, cei mai mulţi antrenori sunt foşti jucători în prima reprezentativă.33

4.2.

Infrastructură Pentru a evita eşecul, academia de tineret optimă nu poate fi sustenabilă fără o

infrastructură performantă, calitate universală necesară indiferent de club, ţară, cultură sau amploare. Ca mod de funcționare al academiilor de fotbal din Europa, se constată conform Figurii 7, faptul ca aproximativ 75% dintre cluburi au facilităţi combinate, atât pentru academia de tineret, cât şi pentru prima echipă. În medie, există 4 terenuri de sport per academie. 66% dintre cluburi oferă transport jucătorilor tineri academiei, pentru a ajunge la antrenament. Important este și faptul că 75% dintre cluburi oferă monitorizare antropometrică (nutriţie, sănătate etc.), mai mult de 50% dintre academiile de tineret lucrează cu un psiholog (Figura 9), de obicei pentru evaluarea sănătăţii psihice, iar aproximativ 60% dintre cluburi, potrivit Figurii 10, oferă susţinere socială tinerilor sportivi. Cazarea, locuirea în centru, nu este deloc neglijată, mai mult de 50% dintre aceste centre sportive oferă acomodare în situ (Figura 7).

Figura 7 și 8 - Grafice: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012

Jarosz, Oliver, idem, p. 64

Figura 9 și 10 - Grafice: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012

În cazul AFC Ajax Academy, în general, facilităţile sunt extrem de funcţionale şi centrate în principala clădire de birouri. Există 14 hectare de terenuri de sport cu gazon natural sau artificial, un stadion pentru rezerve sau antrenamentele echipelor de juniori şi un teren full-size cu gazon artificial, acoperit în întregime. Domul interior, construit în 2011, este ultima adiţie la complex şi găzduieşte nu doar terenul în sine, ci şi o întreagă gamă de instrumente de măsurat, menite să promoveze strategiile AFC Ajax prin ultimele inovaţii ştiinţifice. Aici, 13 echipe (seniori, rezerve sau juniori pe diferite grupe de vârstă) folosesc 8 terenuri de joc, cu 14 vestiare.

Figura 11 - Imagine de ansablu a centrului de la De Toekomst, Ajax, Amsterdam: www.ajaxlife.nl/updates/fotoimpressie-adidas-micoach-centre-2011-04-29, © Ajaxlife.nl, accesat 19.02.2016

Deoarece terenul construibil în Amsterdam este scump, nu se face risipă de spaţiu. Chiar dacă AFC Ajax este un club mare, nu există măsuri formale excesive – accesul în incintă nu este restricţionat şi spectatorilor li se permite să urmărească sesiunile de antrenament ale echipelor de tineret. Totodată există amenajat și un parc pentru activități 28

sportive unde poate participa inclusiv publicul (Figura 13). Singurele zone care sunt interzise publicului sunt terenul acoperit şi zonele de antrenament a primei echipe, dar, per total, atmosfera este foarte relaxată.34

Figura 12 - Imagine interioară a domului cu terenul de antrenament: www.ajaxlife.nl/updates/foto-impressieadidas-micoach-centre-2011-04-29, © Ajaxlife.nl, accesat 19.02.2016 Figura 13 - Parcul pentru activități sportive: http://www.rovesciate.com/category/lavagna/ , accesat 19.02.2016

Arsenal FC are două centre de antrenament: cel din London Hale End (pentru grupele de vârstă între 8 şi 16 ani) cu 7 terenuri şi cel de a London Colney (pentru toţi jucătorii peste 16 ani şi pentru selecţia primei echipe). Al doilea centru menţionat, cel de la London Colney, are terenuri echipate cu încălzire prin podea. Echipamentul din vestiare este simplu, axat pe menţinerea ordinii şi curăţeniei. Clădirea principală are o piscină, mai multe vestiare, o sală de fitness, un restaurant spaţios şi câteva săli de conferinţă. Calitatea terenurilor de la Arsenal FC este foarte mare. Terenul cu gazon artificial este o mare sală interioară şi este folosit în caz de condiţii meteo nefavorabile.35

Figura 14 - Imagine de ansamblu a centrului de la London Colney: www.goonertalk.com/2016/02/15/11stunning-photos-of-arsenals-london-colney-training-ground/ , accesat 19.02.2016 34 35

Jarosz, Oliver, idem, p. 22 Jarosz, Oliver, idem, p. 28

În 2011 a fost inaugurat în cadrul academiei de la London Colney un centru medical pentru sportivi (Figura 15), cu două niveluri, găzduiește un nou centru de birouri pentru echipa de medici, nutriționiști, psihologi, fizioterapeuți, kinetoterapeuți și analiști. Noua structură completează o facilitate deja impresionantă, permite jucătorilor întorși după o accidentare să se recupereze într-un cadru specializat. Monitorizarea jucătorilor va juca totodată un rol important în reducerea și prevenirea accidentărilor.

Figura 15 - Noul centru medical petru sportivi de la London Colney: www.arsenal.com/news/newsarchive/medical-centre-opens-at-training-ground/ , accesat 19.02.2016

În cazul FC Bayern München, zona de antrenament a fost reconstruită în ultimii ani şi a devenit o facilitate modernă, cu tehnologie de ultimă oră. Cea mai importantă parte a incintei este reprezentată de terenurile cu gazon natural şi artificial, folosite de profesionişti şi de echipele de tineret ale clubului. Zona are o atmosferă foarte prietenoasă şi confortabilă, deşi acoperă mai bine de 70 000m2. Incinta cuprinde 5 terenuri de antrenament (4 fiind cu gazon natural – dintre care unul încălzit prin pardoseală –; şi unul cu gazon artificial). Există, de asemenea, camere pentru echipe (inclusiv pentru echipele aflate în vizită), facilităţi medicale şi o sală de sport acoperită. Academia are facilităţi de cazare pentru 13 jucători cu vârste între 15 şi 18 ani, care locuiesc la club. Când devin adulţi, jucătorii sunt mutaţi într-o zonă de cazare exterioară, pentru care plăteşte clubul. Dincolo de cazare, jucătorii tineri dispun şi de zone de recreere şi de studiu create special pentru ei. Rutina zilnică este strictă şi echilibrează antrenamentul cu educaţia.36 Clubul german a început din 16 octombrie 2015 construirea unui nou complex sportiv (Figura 19), situat în Ingolstädter Strasse, în partea de nord a orașului München, proiect al biroului Albert Speer & Partner. Acest nou ansamblu va găzdui academia de elită pentru juniori, cu opt terenuri de antrenament, o clădire de birouri, un centru medical pentru sportivi, un teren cu o capacitate de 2500 spectatori și o sală pentru pregătirea fizică, având un buget 36

Jarosz, Oliver, idem, p. 40

de investiție de aproximativ 70 milioane euro petru noua facilitate. Complexul de patru ori mai mare ca actuala bază de pregătire, Säbener Strasse, este programat a fi finalizat în timp util în toamna anului 2017.

Figura 16 - Proiect - Noul complex sportiv al FC Bayern München, Ingolstädter Strasse: www.fcbayern.de/de/news/bilder/2015/galerie-grundsteinlegung-des-nachwuchsleistungszentrums-161015.php , accesat 25.02.2016

Un alt caz este cel de la FC Barcelona (Figura 17). Originile complexului de antrenament datează din 1989, când clubul a cumpărat terenul din zona St. Joan Despi, de la vestul Barcelonei, pentru dezvoltări ulterioare. Proiectul a fost lansat în 2000. În 2006, partea de tineret a clubului s-a mutat în incintă, iar în 2009, l-a urmat şi prima echipă. Ultimul stadiu al dezvoltării a fost inaugurarea clădirii „New Masia” în 2011.

Figura 17 - Accesul principal al rezidenței La Masia: www.pb2.info/wp-content/uploads/2013/02/298_Residencia-La-Masia-Oriol-Tort_Futbol-Club-Barcelona_SantJoan-Despi_02-940x576.jpg , accesat 21.02.2016 Figura 18 - Vedere nocturnă: Dublă fațadă de sticlă. 350,500 de LED-uri oferă o suprafață de 1460 m2 pentru utilizarea asemeni unui ecran www.wikiarquitectura.com/es/images/b/b0/La_Mas%C3%ADa_10.jpg , accesat 21.02.2016

Figura 19 - Infografic: Rezidența La Masia: www.wikiarquitectura.com/es/images/d/d9/La_masia_infograf%C3%ADa.jpg , accesat 21.02.2016

În cadrul incintei, pot fi cazaţi 120 de copii de la toate secţiile de sport ( fotbal, baschet, handbal ) ale clubului FC Barcelona, dar se aduc cu precădere copiii de la secţia de fotbal. Centrul dispune pe lângă funcțiunea predominantă de cazare, de servicii medicale proprii, birouri administrative, cantină, săli de studiu, de divertisment și zone comune de relaxare și petrecere a timpului liber. Complexul este situat în imediata vecinătate a drumului

principal dintr-o zonă rezidenţială suburbană, la câţiva kilometri depărtare de clădirile principale ale clubului, de la Camp Nou.37

Complexul academiei de la La Gaillette (Figura 20), al clubului RC Lens, cuprinde atât centrul de antrenament pentru echipa de elită, cât şi pentru echipele de tineret. Ideea academiei a fost concepută în 1998 şi complexul a fost inaugurat în 2001, după o investiţie de 13milioane de €

din partea clubului. Există un total de 12 terenuri cu gazon natural şi

artificial folosite de profesionişti şi de echipele de tineret şi un teren acoperit de 8.500m² (72x58 metri), cu o înălţime de 16 metri, util pe timp de iarnă, când antrenamentul pe terenurile exterioare este rezervat pentru prima divizie. Există birouri şi zone de recepţie pentru academie, o cantină pentru jucători şi personal, plus zone de educaţie şi media. De asemenea, clubul oferă cazare pentru jucătorii tineri care locuiesc în cadrul incintei şi jucătorii seniori care trebuie acomodaţi înainte de jocuri. Există şi un spaţiu special pentru părinţii care îşi vizitează jucătorii tineri care locuiesc la academie. Suprafaţa totală a complexului este de 22 hectare şi este organizată după cele mai înalte standarde. Un nou teren cu gazon artificial a fost inaugurat în 2011. Celelalte facilităţi includ un amfiteatru de 250 de locuri şi cazare pentru 160 de persoane (55 jucători care locuiesc în La Gaillette şi 54 care locuiesc la şcoala Jean Mace).38

Figura 20 - Complexul academiei de la La Gaillette, RC Lens www.rclens.fr/site/formation_photos/index.php#ancreContenu , accesat 25.02.2016 37 38

Jarosz, Oliver, idem, p. 35 Jarosz, Oliver, idem, p. 65

Educație și recrutare

4.3.

O academie de fotbal de succes începe cu recrutarea talentelor, pentru care este nevoie de un departament de scouteri, bine pregatit. Presiunea este mare asupra sistemului unui club sportiv pentru a selecta tinerii jucători, înaintea altor cluburi. Departamentul trebuie să fie în strânsă legatură cu departamentul tehnic pentru a se folosi de criteriile potrivite recrutării, dar și cu partea educativă, psihologică și socială. În final, accentul se pune pe calitate și nu pe cantitate.  Majoritatea cluburilor au în jur de 220 de tineri jucători în cadrul academiei  Majoritatea cluburilor lucrează pe 3-4 grupe de vârstă  75% din jucători vin din zona învecinată (mai puțin de o oră de mers cu mașina )  60% din cluburi au în academie jucători din străinătate Conform statisticilor realizate de European Club Association despre educația în Academiile de fotbal din Europa39 reiese faptul că 3/4 din cluburile de fotbal, 75,5% colaborează cu școli din zonă, iar în mai mult de jumătate dintre academii, jucătorii studiază în cadrul clubului, în campus (Figura 21). Totodată, 2/3 academii sunt implicate în activități cu comunitatea, majoritatea întreprind activități cu școlile și autoritățile locale, iar jumătate dintre academii au parteneriate cu cel puțin o universitate (Figura 22).

Figura 21 și 22 - Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012

În cazul AFC Ajax Academy, există 5 categorii de vârstă (sub 8 ani, de la 8 la 12 ani, de la 13 la 16 ani, de la 17 la 20 de ani, după 18 ani). Copiii sunt trecuți prin toate stadiile, dezvoltându-se din punct de vedere fizic, tehnic, tactic și social. Procesul de antrenare este incorporat în programul zilnic al copiilor, care sunt transportați de la școlile locale la academie. Clubul nu este constituit sub forma unei școli cu internat, copiii venind de la

Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012

distanțe de aproximativ 30km depărtare, întrucât antrenorii susțin că tinerii au propria lor viață, alături de familie, și nu trebuie să fie îndepărtați de mediul lor social, familie și viața cotidiană până la o anumită vârstă. 40 Tinerii sportivi ai clubului Arsenal FC trăiesc în Londra și în împrejurimi. Până la 16 ani, copiii locuiesc acasă, iar părinții sunt cei care îi aduc la sesiunile de antrenament. Pentru grupele de vârstă mai mare, a fost creat un program special în parteneriat cu Ministerul Educației, care respectă programa școlară standard. Pe lângă aceasta, clubul acordă o importanță deosebită în studierea englezei, a abilităților sociale (finanțe, media, comportament social, atitudinea față de antrenament, comunicare), materiilor legate de științe sportive și coaching. Scopul pentru jucători este să primească o educație suficientă încât să poată să urmeze și cariere alternative dacă nu reușesc să ajungă la un nivel de elită.41 La clubul FC Barcelona, jucătorii care locuiesc la academia de tineret urmează o programă școlară specială, în timp ce ceilalți din localitate se duc la școli publice. Clubul susține că jucătorii vor fi de succes numai dacă antrenamentul sportiv, educația și unitatea familiei sunt parte integrată a vieții lor. Antrenorul are obiectivul să creeze o echipă cu individualitate, în care ambiția grupului trebuie să fie, totuși, mai puternică decât suma individualităților. Există exerciții diferențiate pe grupele de vârstă, care au rolul de a modela abilitățile și obiceiurile copiilor. Astfel, antrenorii nu tratează copiii ca pe niște adulți în miniatură și nu predau lecții neinteresante sau neplăcute pentru ei. Spre deosebire de alte cluburi, FC Barcelona nu pune în prim plan pregătirea fizică, ci dezvoltarea strategică și a imaginației fiecărui tânăr jucător; el trebuie să fie în stare să își imagineze cel mai bun curs de acțiune și să aibă abilitatea de a-l implementa în timpul jocului.42 La clubul Bayern München, se acceptă pentru locuire în campus rareori jucători străini mai tineri de 14 ani; cei mai mulți sunt acceptați de la 16 ani. Atunci când un jucător este acceptat, clubul înțelege că aceasta reprezintă un mare pas pentru copil și pentru familia sa și își asumă în totalitate responsabilitatea pentru îngrijirea lui. Pe lângă antrenori, există 6 profesori care sunt delegați să monitorizeze activitatea educațională a jucătorilor tineri la toate materiile. Jucătorii sunt încurajați să își îndeplinească îndatoririle școlare, altfel li se limitează accesul la antrenamente și la competiții. Clubul nu promite părinților că, într-o zi, copiii vor ajunge la nivel profesional, dar le garantează că nu își vor neglija studiile.43

Jarosz, Oliver, idem, p. 23-24 Jarosz, Oliver, idem, p. 29-30 42 Jarosz, Oliver, idem, p. 37 43 Jarosz, Oliver, idem, p. 43 41

Clubul NK Dinamo Zagreb se află într-un oraș mic ca suprafață, prin urmare toți tinerii urmează cursurile școlilor locale, iar antrenamentele se desfășoară după principiile generale ale oricărui club.44 În cazul clubului RC Lens, programa educațională este multifațetată. Pe de o parte, tinerii care prezintă cel mai mare potențial în fotbal sunt cazați în cadrul academiei, pentru a se putea concentra asupra progresului lor. Cei mai talentați jucători sunt educați la Școala Vocațională privată de la RC Lens. Programa acestei școli este una specializată pentru profil sportiv, dezvoltată conform Ministerului Educației, și pune accent pe învățarea afacerilor, a limbilor străine și a programării IT. Pe de altă parte, clubul colaboreză și cu trei școli gimnaziale locale pentru jucătorii din oraș.45

4.4.

Finanțare și investiții Pentru a înțelege cum funcționează finanțarea în cadrul cluburilor de fotbal, s-au

realizat mai multe studii pe 109 academii de fotbal din Europa. Astfel, s-a constatat că, investind în tineri eficient prin intermediul academiei, cluburile economisesc bani, nefiind nevoite să plătească transferuri și salarii ridicate. Totodată, 78,7% din cluburi consideră că pregătesc viitori jucători de elită, pentru prima reprezentativă a clubului, cât și jucători ce vor evolua pentru echipa națională (Figura 23). Numai 6% din finanțele clubului se duc către academia proprie, însă aproximativ 60% din cluburi își privesc academia ca pe o sursă de venit și nu ca pe un cost. 46

Figura 23 - Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012

Jarosz, Oliver, idem, p. 61 Jarosz, Oliver, idem, p. 67 46 Jarosz, Oliver, idem, p. 17 45

În situația academiilor de fotbal studiate, corespunzător Figura 24, reiese faptul că cele mai mari costuri sunt reprezentate de: personal (26%), facilitățile (15%) și contractele cu jucătorii (15%), în timp ce din punctul de vedere al încasărilor, veniturilor din academiile de fotbal, în aproximativ jumătate dintre academii, bugetul a crescut în mod semnificativ în ultimii 5 ani, în aproximativ 1/3 din cluburi, se preconizează că bugetul va crește în următorii ani, investiția de ansamblu din partea clubului este considerată ca fiind cea mai importantă sursă de venit.

Figura 24 și 25 - Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012

Programul de arhitectură Programul de arhitectură aferent unei Academii de Fotbal este alcătuit din două

subprograme principale (sport și educație), la care se adaugă funcțiuni auxiliare (administrație, cazare, centru medical, pregătirea sportivă, recreere, spații pentru comunitate)

5.1.

Sportul ca program arhitectural Arhitectura programelor sportive are o importanță remarcabilă pentru comunitatea din

care face parte, fiind susținută de un program complex funcțional de dotări urbane, sportive, culturale și petrecere a timpului liber. Adaptabilitatea trebuie să fie principala trăsătură a acestora, atfel încât spațiul creat să nu fie utilizat numai pentru evenimentul sportiv, ci să devină un spațiu public, social de tranziție între interior și exterior, polivalent, considerat loc de întâlnire și încurajare a interacțiunilor dintre diversele comunități. Din punct de vedere managerial previziunile pe termen lung ale unui astfel de proiect sunt deosebit de importante. Programul arhitectural trebuie să prezinte avantaje atât din perspective financiare cât și avantaje ale impactului asupra mediului și contextului în care se integrează. Un proiect este sustenabil atât timp cât este avantajos nu numai pentru investitori, dar și pentru comunitate. Prin folosirea eco-tehnologiei proiectul va avea un impact redus asupra mediului, cât și a scăderii costurilor de mentenanță a complexului pe termen lung. Diversitatea facilităților are ca scop promovarea unei utilizări continue a spațiului interior cât și exterior, dar și a unei utilizări alternative a evenimentului cu funcțiuni mixte de petrecere a timpului liber, alimentație publică, vânzare și recreere, transformându-se astfel într-un mijloc ce va genera venit permanent. Un exemplu ce evidențiază foarte clar arhitectura sportivă în legătură cu cea educațională este reprezentat de Sandnes Ulf Stadium, un nou stadion propus pentru clubul de fotbal local din Sandnes, Norvegia, de biroul celor de la Henning Larsen în 2014. Stadionul corespunde cerințelor UEFA pentru un stadion modern, cu spațiu pentru 7900 de spectatori, conținând chiar și o școală. Relația apropiată dintre școală și arena de sport dă naștere unei comunități interdisciplinare, creând un punct de întâlnire pentru cetățenii din Sandnes. Acest proiect deschide calea mai multor funcțiuni, precum centru de fitness, de reabilitare și amfiteatru. În viața de zi cu zi, varietatea modului de folosire al clădirii facilitează o creștere în rândul activităților din preajma stadionului. Mai mult decât atât, 39

tipurile diferite de evenimente culturale și sportive vor reuni comunitatea locală atât înăuntrul, cât și în jurul noului stadion.

Figura 26 - Sandnes Ulf Stadium - Henning Larsen Architects; Din arhiva personală a biroului Henning Larsen Architects

Noul stadion se află de-a lungul pădurii. Pădurea are rolul de a împiedica vântul să pătrundă, ceea ce ajută la păstrarea unui bun microclimat în interiorul și în jurul stadionului și școlii.

Figura 27 - Direcțiile de acțiune a vânturilor predominante, Sandnes Ulf Stadium - Henning Larsen Architects; Din arhiva personală a biroului Henning Larsen Architects

Școala este plasată către o zonă rezidențială și va fi adaptată mărimilor actuale ale clădirilor. Mai mult decât atât, o zonă recreațională va face legătura între școala existentă și cea nouă. Plasând stadionul și școala în aceeași locație se dă naștere unei comunități interdisciplinare, ceea ce înseamnă că viața de zi cu zi a studenților va fi plină de activități sportive și mișcare, întârind cultura sportului în comunitatea locală (Figura 28).

Figura 28 - Activități sportive în curtea școlii; Sandnes Ulf Stadium - Henning Larsen Architects; Din arhiva personală a biroului Henning Larsen Architects

5.2.

Educația ca program arhitectural Arhitectura programelor educaționale reprezintă pentru comunitatea căreia i se

adresează un reper, un centru reprezentativ, un punct de sprijin pentru relațiile sociale, un nucleu care reprezintă identitatea comunității. Tendințe actuale în educație Este necesar să privim programele de proiectare arhitecturală a școlilor din ultimii ani, care sunt în curs de desfășurare sau care s-au finalizat, din diferite părți ale lumii. Proiectele evidențiază nivele de investiție deosebite privind ridicarea școlilor la începutul secolului 21. În funcție de regiune, noile școli prezintă diferite caracteristici în funcție de climă, cultură, mod de a construi etc. De exemplu, din punct de vedere al materialelor, în Europa de Nord, școlile au tendința de a folosi mai multă sticlă pentru a satisface dorința de lumină, dar și o legatură între interior și exterior, spre deosebire de Europa de Sud, care tinde spre o folosire mai ridicată a cimentului și a materialelor grele. Școlile de pretutindeni folosesc din ce în ce mai des culori, atât în design-ul interior cât și în cel exterior, lucru ce duce la îmbunătățirea calității locului de învățare (Figura 29 și 30).

Figura 29 - Fațada renovată a școlii Saint Exupéry din Madrid, Spania - Argola Architectos + Flint Architecture Figura 30 - Interior școala Saint Exupéry din Madrid, Spania - Argola Architectos + Flint Architecture www.archdaily.com/392787/reforma-de-la-escuela-saint-exupery-argola-arquitectos-flint-archicture accesat 15.03.2016

Multe țări au făcut eforturi mari de înțelegere a rolului social pe care îl dețin școlile; design-ul spațiilor sociale atât interior cât și exterior reprezintă cheia succesului, aducându-le la un nivel de plăcere și siguranță mai ridicat. Clădirile școlilor dețin o importanță fundamentală a mobilității sociale a tinerilor și duc la o dezvoltare a întregii comunități, obținând un rol specific în contextul urban. Ørestad College, realizat de arhitecții de la 3XN Architects în 2007, este primul liceu din Danemarca bazat pe o nouă viziune a contextului, pe expertiză de conținut, pe sisteme de organizare și învățare, din reforma sistemului educațional al liceelor daneze pentru studenți cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani.

Figura 31 - Ørestad College, Copenhaga, Danemarca, Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015

Comunicarea, interacțiunea și sinergia stau la baza acestui proces. Proiectul înfățișează o interpretare vizionară a deschiderii și flexibilității cu privire la mărimile echipelor, variind de la forma individuală, la grupuri și la clase și grupări, ceea ce reflectă tendințele internaționale, care vizează dobândirea unui stil de viață și învățare mult mai dinamic, introducând tehnologia ca instrument principal. Totodată intenția este de a întări în mod treptat abilitățile studenților de a-și asuma responsabilitatea pentru propria învățare fiind capabili să lucreze atât în echipe cât și pe cont propriu. Pentru a pregăti tinerii pentru înfruntarea cu viața de adult și spațiul de muncă în care își vor desfășura activitatea, școala poate include spații special amenajate dedicate profesiei viitoare. Ideea de bază de la care se pornește în noul model educațional este ca fiecare școală să pună la dispoziția tinerilor săli specializate, formându-se astfel o anumită asociere, mediu de învățare-materie, ușurând asimilarea cunoștințelor. În cadrul Universității Harfield Downlin din Oregon, pentru obținerea unei dezvoltări complete a sportivului, au fost create săli și spații specifice fiecărei etape de pregătire sportivă.

Figura 32 - „War Room” Figura 33 - „Sprinting Track” și sală pentru pregătirea fizică - Universitarea Hatfield Dowlin, Oregon, SUA ZGF Architects, www.zgf.com/portfolio/ , accesat 25.03.2016

Jåttå Vocational School din Stavanger este o școală realizată de colectivul arhitecților de la Henning Larsen Architects în 2007. Este una dintre cele mai inovative clădiri de școală din Norvegia, ce oferă cadrul unor noi și specifice metode de învățare. Varietatea și deschiderea secvențelor spațiale permit metodelor de învățare să se adapteze variilor scenarii de lucru, grupurilor mici de lucru, spațiilor de întâlnire mai mari și mai liniștite, situațiilor mult mai intime. Școala funcționează ca un mediu de lucru modern cu spații mari de învățare și workshopuri cu subiecte speciale. În mod particular, Jåttå Vocational School este vârf de lance din punct de vedere al modului în care arhitectura susține noile metode de învățare. 43

Figura 34 - Auditoriul folosit în scopuri multiple este un loc popular pentru întâlnirile din comunitate; Figura 35 - Scara centrală și atriumul oferă un loc de învățare departe de sala de clasă; Jåttå Vocational School, Stavanger, Norvegia - Henning Larsen Architects; Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015

Figura 36 - Grup restrâns de studenți lucrând într-un mediu de birou; Figura 37 - Spații mari și deschise de workshop iau forma unor locuri flexibile și inspiraționale pentru învățarea de tip vocațional; Jåttå Vocational School, Stavanger, Norvegia - Henning Larsen Architects; Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015

Deși în trecut școlile se axau numai pe educarea tinerilor, limitând astfel facilitățile în cadrul comunității, mai nou se introduce ideea unui "campus" care aduce în cadrul său mediul academic și comunitatea. Spațiile flexibile au o importanță deosebită în domeniul educației. În școlile axate pe spațiul flexibil de învățare, fiecare etaj permite participanților să își desfășoare activitatea în spații complet sau parțial închise, în jurul unor spații de circulație a căror funcționalitate poate varia. O întrepătrundere a spațiilor închise și deschise, oferă flexibilitate pentru practicarea a diferite forme de învățare și petrecere a timpului. Ørestad College, din Copenhaga, Danemarca, este reprezentativ ca exemplu și pentru modul de realizare a spațiilor flexibile de învățare și petrecere a timpului liber, fiind asemenea importantă, ca parte a planului de dezvoltare a noului oraș ca un loc de referință care găzduiește activități socio-culturale pentru comunitatea locală. 44

Inovația școlii atât din punct de vedere spațial cât și pedagogic nu este evidentă pe exterior: se prezintă ca fiind un plan rectangular, standard. (Figura 38) Școala funcționează fără sălile tradiționale de curs, încurajând studenții să lucreze atât individual cât și în grup în diversele zone informale de învățare. Acest lucru este posibil datorită rețelei de wireless din toată clădirea. Utilizarea în mod creativ a tehnologiei media și de comunicare face parte din metoda pedagogică a școlii, iar concentrarea pe conexiunea locală și globală prin intermediul tehnologiei a făcut posibilă apariția numelui de „școală virtuală”.47

Figura 38 - Parterul și primul nivel. Plan de contur regulat, pătrat care nu dă niciun indiciu cu privire la formele sinuase și spațiul flexibil din interior Ørestad College, Copenhaga, Danemarca; Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015

Colegiul Ørestad este interconectat vertical și orizontal. (Figura 39,40,41) Patru planuri de niveluri în formă de bumerang sunt rotite pentru a crea puternica super-structură care ia forma cadrului general al clădirii - simplu și flexibil. Patru zone de studiu cu câte o zonă localizată pe fiecare etaj. Evitarea schimbărilor de nivel face flexibilitatea organizațională să fie la un nivel ridicat și permite diferitelor spații de predare și învățare să nu aibă margini. Rotația deschide o parte din fiecare etaj către atriumul înalt și central și formează o zonă unde se adună comunitate și exprimă dorința colegiului pentru educație interdisciplinară. 48 47

Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015, p. 42-43 Ørestad College, www.3xn.com/#/architecture/by-year/78-%C3%B8restad-college , accesat 25.03.2016

Figura 39, 40, 41 - Ørestad College, Copenhaga, Danemarca; www.3xn.com/#/architecture/by-year/78-%C3%B8restad-college , accesat 25.03.2016

5.3.

Legătura dintre subprogramul sportiv și subprogramul educațional Pentru a înțelege legătura dintre subprogramul sportiv și subprogramul educațional,

trebuie să urmărim direcțiile principale de acțiune ale unei Academii, îndreptată spre: I.

recrutare - O academie de fotbal de succes începe cu recrutarea talentelor, pentru care este nevoie de un departament de scouteri, bine pregătit. Departamentul trebuie să fie în stransă legatură cu departamentul tehnic pentru a se folosi de criteriile potrivite recrutării, dar și cu partea educativă, psihologică și socială;

II.

instruire școlară - se adresează în primul rând tinerilor sportivi din cadrul academiei, cât și acelora ce doresc să urmeze o școală cu profil vocațional. Este organizată pentru învățământul liceal (clasele 9-12; grupe de vârstă 15-19 ani) - Aproximativ 20-25 elevi/ clasă => 80-100 elevi. Cursurile vor fi realizate în cooperare cu Ministerul Educației Naționale;

III.

formare profesională - are loc în cadrul academiei, pentru aproximativ 200 sportivi, sub formă de cursuri, antrenamente, pregătire tactică, tehnică și fizică. Formarea tinerilor se va face pe patru categorii de vârstă:  7-10 ani - Basic sector  11-15 ani - Build-Up sector  15-19 ani - Performance sector  Under 23 - Transition sector

IV.

asistență medicală, psihologică, nutriționistă, kinetorerapeutică - presupune evaluarea permanentă a sportivilor, monitorizarea în detaliu a sănătății și dezvoltării acestora cât și a prevenirii accidentarilor.

5.4.

Organizarea funcțională a viitoarei academii de fotbal Ansamblul construit va cuprinde spații dedicate desfășurării în bune condiții a tuturor

acțiunilor enumerate anterior, prin implicarea unor componente specifice, aferente unui ansamblu cu destinația "Academie de fotbal și centru de excelență ". Elementele esențiale constitutive ale programului aferent Academiei sunt: - perimetrul: delimitare public/ privat; interior/ exterior - locuirea - zone pentru activități: educație, pregătirea tehnică, pregătirea tactică, pregătirea fizică, recreere, vizitatori - zone pentru servicii: cantină, bucătarie, consiliere, kinetoterapie, masaj, nutriție, infirmerie - administrație: zonă primire, birouri staff, conferințe - spații tehnice: întreținere, depozitare

a. Perimetrul Reprezintă modul de delimitare al ansamblului. Aduce în cunoștintă imaginea relației ansamblului cu vecinătățile, cu orașul, dar importantă este și studierea relației public/ privat, interior/ exterior.

b. Locuirea În cadrul Academiei se va avea în vedere cazarea unui număr de ~ 50 persoane, sportivi legitimați ai clubului de fotbal Petrolul, din afara localității sau străinătate. Astfel, vor exista camere duble de locuire pentru un număr de aproximativ 25 persoane și camere individuale pentru aproximativ 4 persoane, fiecare cameră va beneficia de grup sanitar propriu. Aferent cazării, spațiul locativ poate cuprinde: foyer/ lobby, sală studiu, camera supraveghetorului, lounge, spălător, holuri, accese, circulații. c. Zone pentru activități Activitățile vor fi de mai multe tipuri, de la cele de învățare, până la cele de pregătire sau recreere.

c.1. Educație Se adresează în primul rând tinerilor sportivi din cadrul academiei. Este vorba despre o școală cu profil vocațional, organizată pentru învățământul liceal (clasele 9-12; grupe de varsta 15-19 ani). Ca dimensionare se vor lua în calcul un număr total de aproximativ 80-100 elevi, pentru fiecare grupă de vârstă existând aproximativ 20-25 elevi/ clasă. Cursurile vor fi realizate în cooperare cu Ministerul Educației Naționale, în relație cu alte unități de învățământ aflate în proximitate. Ca dotări necesare celor 80-100 de tineri, se pot lua în calcul orientativ următoarele spații aferente activităților școlare: foyer/ lobby, săli de clasă (necesare 4 clase - elevii grupați dupa criteriul de vârstă și pregătire), cabinet informatică, sală multifuncțională, săli pentru activități educative, spații de recreere, lounge, sală material didactic, secretariat, birouri ale profesorilor, bibliotecă, spații tehnice, grupuri sanitare. c.2. Pregătirea sportivă Ca dotări necesare celor ~ 200 sportivi, se pot lua în calcul orientativ următoarele spații aferente activităților de pregătire: Funcțiuni aferente activităților la exterior: terenuri pentru antrenamentele de fotbal (dimensiune minimă 45x90m), terenuri de sport multifuncționale (20x40m), amenajare pistă de alergare, spații pentru recreere, spații amenajate pentru practicarea sporturilor urbane. Funcțiuni aferente activităților la interior: sală de sport cu anexe - sală fitness, vestiare, depozitări, etc. (unde se pot desfășura antrenamente când condițiile meteo sunt nefavorabile, competiții sportive sau posibilitatea de a practica alte sporturi), bazin de înot, alte spații multifuncționale.

c.3. Vizitatorii Proiectul se adresează în același timp și comunității, copiilor, unui public cât mai divers care dorește să practice sport la nivel de amator. Spațiile necesare: foyer/lobby, bar/cafeteria, spații expoziționale și informative, fan zone, magazin articole sportive - dedicat suporterilor, zone pentru părinți, copii, vizitatori (spații atât interioare cât și exterioare), terenuri de sport pentru închiriere, acces în sala de sport, la bazinul de înot, la sala de fitness sau la cursuri de aerobic, pilates, yoga, parcare exterioară.

d. Zone pentru servicii d.1. Cantină Cantina și bucătăria - funcționează integrat. Reprezintă spațiul unde este servită masa sportivilor din academie. Se optează pentru un spațiu unic de servire, cu posibilitatea unei compartimentări flexibile. Schema funcțională a bucătăriei va prevedea spații dedicate precum oficiu, bar, veselă, preparare caldă/rece, depozitare, birou bucătar șef, vestiar, etc. Spațiile de depozitare vor fi în directă legatură cu exteriorul ansamblului. d.2. Centrul de sănătate Asistență - medicală, psihologică, nutriționistă, kinetoterapeutică - presupune evaluarea permanentă a sportivilor, monitorizarea în detaliu a sănătății și dezvoltării acestora, cât și a prevenirii accidentarilor. Un cabinet poate cuprinde o cameră de consultație, birou, spațiu depozitare medicamente/ echipament medical. e. Zone pentru administrație Spațiile dedicate administrației cuprind: foyer/lobby, recepție + informare, spații de birouri ale personalului, săli conferințe, presă, auditorium, spații anexe, depozitări, grupuri sanitare. f. Spații tehnice Spațiile tehnice vor fi: centrală termică și de ventilație, generator grup electrogen, rezervor de apă, stație pompare și tratare a apei și reciclare, pompe pentru irigația gazonului, depozitări generale, depozitări mașini întreținere terenuri, spații tehnice anexe.

Studiu de caz: Etihad Campus, Manchester City Football Academy

„Construim o structură pentru viitor, nu doar pentru o echipă de staruri”- Sheikh Mansour 49 Odată cu preluarea clubului Manchester City F.C. în 2008 de către Abu Dhabi United Group au apărut și primele proiecte pentru investiții. „Dorim să ne întărim viitorul ca unul dintre cele mai performante cluburi de fotbal și să construim reputația Manchester-ului ca un centru al fotbalului de excelență prin investiția în dezvoltarea tinerelor talente chiar în inima comunității noastre. Pentru a crea o academie de clasă mondială trebuie să petrecem mai mult timp cu tinerii noștrii jucători oferindu-le sprijin și dezvoltându-le abilitățile, ceea ce înseamnă nu doar condiții de joc și pregătire de înaltă calitate, dar și educație.” 50 Clubul de fotbal din orașul Manchester dorește să deschidă un nou centru de pregătire și dezvoltare pentru tinerii sportivi în zona de est a orașului, adiacent stadionului Etihad, care să se concentreze pe regenerarea sitului Aniline Clayton, ce măsoară 32ha. Potrivit imaginilor din Figura 42, zona de est a Manchester-ului a fost folosită de-a lungul istoriei în scopuri industriale. Zona în care stadionul Etihad este situat a fost contaminată pentru construcție, ceea ce a implicat lipsa populației. Alte zone din estul orașului au avut parte de procese de regenerare finanțate, precum proiectul New Islanton, Urban Spash și schema NOMA. Însă această zonă are încă resturi industriale.

Figura 42 - Fabrici odată funcționale pe situl de 32ha al noii academii de fotbal al clubului Manchester City www.dailymail.co.uk/sport/football/article-2862372/Manchester-City-reveal-new-200m-Etihad-Campus-finesttraining-facility-world.html, accesat 23.03.2016

Mansour bin Zayed bin Sultan bin Zayed bin Khalifa Al Nahyan - în mod obișnuit cunoscut ca Sheickh Mansour (n. 20 noiembrie 1970), vice-prim ministru al Emiratelor Arabe Unite, ministru al afacerilor prezidențiale și membru al familiei conducătoare din Abu Dhabi, în conducerea a numeroase companii, proprietar al clubului de fotbal Manchester City din anul 2008 50 Football Benefits, www.mcfc.co.uk/the-club/city-football-academy/football-benefits, accesat 23.03.2016

Proiectul propus este realizat în 3 faze: Prima fază este reprezentată de Academia de fotbal (2014). Clubul plănuiește să se mute din actuala locație a centrului de pregătire Carrington în partea de est a orașului, în apropiere de stadionul City of Manchester. Noul complex de pregătire îl are drept model pe cel de la Milanello, al clubului AC Milan, recunoscut drept unul dintre cele mai bune complexe de antrenament din lumea fotbalului. O a doua fază are în vedere extinderea stadionului existent (2014-2015). Meciurile de fotbal din prima ligă engleză și Champions League au o popularitate crescută, toate partidele din sezonul competițional 2011-2012 jucându-se cu stadionul plin la capacitate maximă. Studiile de fezabilitate din anul 2011 au arătat că pot fi adăugate încă 20000 de locuri în plus celor 49805 fără a produce o schimbare majoră structurii stadionului. Faza a treia se concentrează asupra dezvoltării zonei din imediata apropiere a stadionului Etihad, dorindu-se să devină punctul de interes al zonei, pentru relaxare, petrecere a timpului liber și destinație turistică de importanță națională.

Figura 43 - Situl dezafectat din fosta zonă industrială www.news.bbcimg.co.uk/media/images/55454000/jpg/_55454098_birdseyeview.jpg , accesat 23.03.2016

Faza inițială de dezvoltare a campusului a inclus construirea a multiple facilități, precum noul centru de pregătire din Manchester, care a fost terminat și inaugurat în decembrie 2014, construirea colegiului, care a fost cofinanțată de către clubul de fotbal Manchester City, și consiliul local, deschis în august 2013, când a primit primii studenți. De asemenea parte din hub-ul comunității Beswick, situat în zona vestică a căii Alan Turing, este 52

noul centru de relaxare Beswick. Construirea centrului de relaxare este și ea finalizată, fiind deschis publicului larg în octombrie 2014. Urmează alte două proiecte ale hub-ului comunității. Primul va fi Centrul de Sănătate și Performanță din Manchester, în prezent aflat în construcție, a cărui deschidere este programată pentru anul 2016. După finalizarea construirii Centrului de Sănătate și Performanță se au în vedere investiții pentru a dezvolta spații de birouri, magazine și oportunități de comerț în partea de nord-vest a hub-ului.

Figura 44 - Preluare grafică al Etihad Campus: www.i.dailymail.co.uk/i/pix/2014/12/08/23E1F382000005782862372-image-a-8_1418053535630.jpg , accesat 23.03.2016 Comentariu și scheme ale autorului lucrării

Noul centru de pregătire cuprinde peste 16 terenuri neacoperite de fotbal care sunt păstrate în bune condiții, întreținute cu apă de ploaie colectată și reciclată și un teren de fotbal acoperit, pentru antrenamente când condițiile meteo sunt nefavorabile. Două treimi din campus este dedicat dezvoltării sportive a jucătorilor, având facilități combinate, atât pentru academia de tineret, cât şi pentru prima echipă.51 În interiorul sediului central se poate observa adevărata valoare a investiției. La primul etaj sunt 3 săli de sport, camere speciale unde jucătorilor li se simulează antrenamentele la altitudine și în condiții extreme de temperatură și camere dedicate crioterapiei și tratamentelor cu ultrasunete. În zona de hidroterapie există șase bazine separate cu apă create pentru a trata rănile, incluzând o piscină cu apă rece, la o temperatură de 4°C și o piscină cu apă caldă cu 51

Manchester City reveal new £200m Etihad Campus - the finest training facility in the world, www.dailymail.co.uk/sport/football/article-2862372/Manchester-City-reveal-new-200m-Etihad-Campus-finesttraining-facility-world.html#ixzz44YxM1h3B, accesat 23.03.2016

până la 36°C. La cel de-al doilea nivel se află loung-ul jucătorilor, cât și un departament de îngrijire psihologică care îndeplinește multiple funcții, de la a distribuii sfaturi referitoare la sănătatea mintală, consum de alcool și pastile, până la social media. Etajul al treilea este rezervat dormitoarelor pentru jucătorii primei echipe, acolo unde rămân în noaptea jocurilor dinaintea meciurilor ținute acasă. Condițiile de 4 stele includ pat dublu, baie proprie și alte facilități asemeni unui hotel. Unii dintre jucători afirmă „Condițiile sunt mult mai bune decât la un hotel, este o atmosferă mult mai intimă. Facilitățile, spa-ul, chiar și cantina sunt fantastice, tot ce ți-ai putea dorii sau imagina se află aici.” 52

Figura 45 - Academia de Fotbal a Manchester City, www.mcfc.co.uk/the-club/city-football-academy, accesat 25.03.2016

Regenerarea zonei de est a orașului Manchester, implicit a sitului Aniline Clayton prin acest amplu proiect a atras după sine numeroase beneficii atât pentru comunitate cât și pentru mediul înconjurător. Unele dintre cele mai importante sunt remedierea a 32 hectare de teren contaminat în urma procesului de industrializare, cumpărarea materialelor de construcție de la companii regionale, crearea a 155 de locuri de muncă în construcții și aproximativ 95 de noi locuri de muncă permanente. Totodată prin investițiile realizate, s-a întărit reputația zonei de est a

Manchester City reveal new £200m Etihad Campus - the finest training facility in the world, idem., accesat 23.03.2016

orașului Manchester drept unul dintre liderii mondiali ai sportului. Din punctul de vedere al beneficiilor aduse mediului înconjurător, amenajările realizate au contribuit la adăugarea a peste 6000 de noi arbori în zona de est a Manchester, asigurându-se că viața sălbatică va începe să apară în mai puțin de un secol. 2,2 hectare de teren au fost donate comunității locale, care vor fi parte a colegiului Connell Sixth Form și a centrului de relaxare Beswick. Noua academie de fotbal a orașului este mai mult decât un loc de întâlnire pentru echipă; „a ajutat la regenerarea zonei de est a orașului Manchester, reușim să construim legături de durată cu comunitatea” - BAM Construction, manager de proiect Lee Bibby 53

City Football Academy, www.bam.co.uk/how-we-do-it/case-study/city-football-academy, accesat 25.03.2016

Concluzii Arhitectura academiilor de fotbal trebuie să aibă ca punct de plecare principii bazate

pe nevoile sportivilor, ale clubului pentru care se adresează, comunității, suporterilor și chiar a orașului, ajungând să depășească limitele acestuia. Scopul acestei lucrări este de a reuși o integrare pe toate planurile, atât din punct de vedere sportiv, cât și din punct de vedere social. Datorită faptului că elevii acestui tip de învățământ se înscriu în program de la o vârstă foarte mică, în care caracterul copilului este încă în formare, nevoile funcționale la care trebuie să răspundă arhitectura spațiului sunt mai complexe decât la o școală normală. Deoarece scopul acestei educații este de a introduce sportul ca parte integrată vieții, copiii își petrec aici cea mai mare parte a timpului. Astfel, clădirea funcționează ca un campus, în care atât tinerii cât și familiile acestora își pot petrece timpul împreună, creându-se în acest mod senzația celei „de-a doua case”. Sportivii ce vor finaliza studiile acestei academii devin jucători profesioniști, își vor dedica mult mai eficient resursele pentru echipa „de acasă” decât un jucător transferat. De asemenea, legătura ce se formează între comunitatea orașului și acești jucători va fi una mult mai apropiată. Astfel, va crește numărul spectatorilor și suportul acestora la meciuri, acest lucru reprezentând un avantaj economic. Spațiile de cazare ale unui astfel de complex ar putea fi folosite și pentru echipele în deplasare, sau pentru turnee și tabere de fotbal de nivel național sau internațional. Astfel avantajele sunt de partea tuturor: jucătorii cazați vor sta într-un ambient profesional, unde au toate condițiile necesare la îndemână, iar sportivii ce locuiesc permanent aici au oportunitatea de a face schimb de experiențe. Un astfel de complex, regenerează din punct de vedere urbanistic zona periferică, dar în același timp participă la dezvoltarea economică cât și la cea socială a orașului.

Proiectul de diplomă

8.1.

Contextul proiectului şi cum influenţează strategia de intervenţie Nevoia construirii unui astfel de centru reiese dintr-o problemă actuală în fotbalul

românesc, a lipsei unor astfel de dotări, cât și a necesității de a pregăti profesional tinerii jucători pentru a ajunge la un nivel ridicat de performanță în fotbal, iar, pe de altă parte, de a asigura baza educațională pentru cei care optează pentru o carieră alternativă (în domeniul sportiv, al medicinii sportive sau educațional). În această situație se regăsește și echipa locală de fotbal din Ploiești, Fotbal Club Petrolul54, înființat în 1924, cu o tradiție de peste 90 de ani ce evoluează în prima ligă de fotbal din România. În istoria recentă a clubului după anul 2010 se evidențiază succese importante: câștigarea cupei României în 2013, participarea în competiții europene în 2014. Meciurile de acasă se dispută pe stadionul ,,Ilie Oană", cu o capacitate de 15 500 locuri, inaugurat în 2011. Este una dintre puținele echipe de fotbal din România susținută în permanență de un număr însemnat de suporteri. Așadar, obiectivele creării Academiei de fotbal Petrolul Ploiești sunt: să producă jucători de elită care să ajungă la un nivel de performanță internațională și să se identifice cu clubul; să fie un exemplu de bună practică; să fie autonomă și să genereze profit. Situl ales este localizat în sudul Ploieștiului, la intrarea în oraș dinspre București, într-o zonă bine deservită din punct de vedere al rețelelor de transport, al accesibilității și al dotărilor educaționale sau dedicate activităților sportive, dar zonă cu peisaj periferic industrial dezafectat și peisaj cu funcțiune de producție. Conform situației existente situl are funcțiunea unei baze de pregătire de fotbal, cuprinzând un teren principal cu tribune neacoperite pe 3 laturi, pentru aproximativ 4000 de spectatori și un alt teren secundar pentru antrenament. Un alt corp de clădire ce cuprinde vestiarele se regăsește pe sit. Specific faptul că atât tribunele cât și anexa ce cuprinde vestiare prezintă o stare avansată de degradare și nesiguranță, nu fac parte din lista monumentelor istorice, demolarea lor fiind inevitabilă și nu modifică calitățile ambientale a unității pe care o oferă zona. Conform Planului Urbanistic General pentru Municipiul Ploiești, 2015, aprobat prin H.C.L, zona din jurul hipodromului, din care face parte și situl ales, va intra în ample proiecte de amenajare și dezvoltare, atât din punct de

Istorie, www.fcpetrolul.ro/despre/club/istorie/, accesat 28.03.2016

vedere urbanistic, cât și arhitectural, datorită importanței pe care o are la nivelul orașului de „poartă principală de acces în oraș”, dinspre București.

Figura 46 - Localizare la nivelul orașului

Figura 47 - Compatibilitate Funcțională

Aflat într-o zonă relativ izolată față de centrul orașului, alăturarea sitului de Bulevardul București, de Universitatea de Petrol și Gaze și de Hipodrom, singurul hipodrom de trap din România (momentan în reconstrucție - modernizare) este benefică deoarece reprezintă la nivelul orașului o zonă de interes și atrage fluxuri mari de populație, care ar contribui la o mai rapidă regenerare urbană, regenerare a zonei de sud a orașului care prezintă un potențial major de dezvoltare și atracție datorită localizării favorabile la nivel local, regional cât și național.

8.2.

Strategia de intervenție Proiectul propus va fi orientat către crearea unui mediu care să raspundă nevoilor

clubului de fotbal Petrolul Ploiești, a comunității, a copiilor de a face sport la nivel amator și profesionist. Academia se va focaliza pe un mod de cercetare, de cunoaștere și dezvoltare a sportivilor, va oferi cazare tinerilor sportivi din afara localității, formare profesională prin antrenamente moderne, pregătire educațională școlară cât și sportivă a științei sportului, monitorizare permanentă a stării de sănătate, asistență medicală, psihologică, nutriționistă specifică fiecărui sportiv care face parte din programul de elită a academiei. Totodată pentru o funcționare permanentă vor fi propuse dotări urbane, sportive, culturale și de petrecere a timpului liber la care poate participa și publicul. Spații exterioare amenajate, de recreere, întâlnire pentru comunitate, amenajări pentru practicarea sporturilor urbane, sau funcțiuni interioare pentru petrecerea timpului liber, cursuri, activități sportive, funcțiuni de comerț, magazine și alimentație publică.

BIBLIOGRAFIE  Academia Română, Institutul de Lingvistică: Dicționarul Limbii Române Moderne, București, Editura Academiei, 1958 ( cu ortografie modificată conform normelor din 1993 )  Bota, Aura ; Teodorescu, Silvia, Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune socială, București, Editura Discobolul, 2015, p. 26  Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015  Comisia Europeană: Cartea albă privind sportul, Luxemburg, Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2007  Cox, Richard; Vamplew, Wray;

Russell, Dave (editori): Encyclopedia of British

Football, Londra, Routledge, 2002  Currat, Gabriel: Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune socială, București, Editura Discobolul, 2015, p. 127  EU Expert Group: EU Guidelines on Dual Careers of Athletes Recommended Policy Actions in Support of Dual Careers in High-Performance Sport - Approved by the EU Expert Group "Education & Training in Sport" at its meeting in Poznań on 28 September 2012  Federația Română de Fotbal: Planul Strategic pentru dezvoltarea Fotbalului din România 2015-2020  Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii: Normativ privind proiectarea terenurilor sportive și stadioanelor (unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al cerințelor Legii 10/1995 - Indicativ NP 066-2002, București  Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012  Jarvie, Grant: Sport, Culture and Society - An Introduction, New York, Routledge, 2006  Manifestul Sportului, Roma, 1984  Marjoribanks, Tim; Farquharson, Karen: Sport and Society in the Global Age, Londra, Palgrave Macmillan, 2012  McIntosh, Colin: Cambridge Advanced Learner's Dictionary, 4th Edition, Cambridge, 2013

 Opreanu, Alexandru: Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune socială, București, Editura Discobolul, 2015  Petersen, Paul M. (editor): Routledge Handbook of sport communication, New York, Routledge, 2013  Scriban, Augustin: Dicționarul Limbii Românești, București, SAECULUM I.O., 2013  Ștefan, Ion: Introducere în sociologia educației fizice și sportului, Brașov, Editura Universității Transilvania, 2005  Teodorescu, Silvia: Antrenament și competiție, Buzău, Editura Alpha MDN, 2009  Wilkinson, Howard: A Charter for Quality, Football Education for Young Players, The F.A., 1997

WEBOGRAFIE  www.3xn.com/#/architecture/by-year/78-%C3%B8restad-college , accesat 25.03.2016  www.bam.co.uk/how-we-do-it/case-study/city-football-academy, accesat 25.03.2016  www.fcpetrolul.ro/despre/club/istorie/  www.fifa.com/classicfootball/history, accesat 19.02.2016  www.frf.ro/public/images/uploads/files/FRF_Strategie_2015.pdf  www.henninglarsen.com/projects/1200-1299/1292-sandnes-ulf-stadion.asp, accesat 15.03.2016  www.inscop.ro/mai-2015-romanii-si-lumea-sportului, accesat 22.02.2016  www.mcfc.co.uk/the-club/city-football-academy/football-benefits, accesat 25.03.2016  www.ploiesti.ro/PUG/PUG%20ETAPA%201-%20STUDIU%201,2,4.pdf, Studiu de fundamentare privind condițiile sociale și dezvoltarea comunitară, P.U.G. Ploiești 2015, p. 28, accesat 22.02.2016  www.sos-childrensvillages.org/, accesat 24.03.2016  www.thefa.com/football-rules-governance/equality/inclusion, accesat 24.03.2016  www.dailymail.co.uk/sport/football/article-2862372/Manchester-City-reveal-new200m-Etihad-Campus-finest-training-facility-world.html#ixzz44YxM1h3B,accesat 23.03.2016

SURSE IMAGINI Figura 1 și 2 - Grafice : www.inscop.ro/wp-content/uploads/2015/05/INSCOP-05.2015-Sport.pdf; accesat 10.02.2016 ................................................................................................................................ 21 Figura 3 și 4 - Grafice : www.inscop.ro/wp-content/uploads/2015/05/INSCOP-05.2015-Sport.pdf; accesat 10.02.2016 ................................................................................................................................ 21 Figura 5 și 6 - Grafice : www.inscop.ro/wp-content/uploads/2015/05/INSCOP-05.2015-Sport.pdf; accesat 10.02.2016 ................................................................................................................................ 21 Figura 7 și 8 - Grafice: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012 ............................................................................................................................................................... 27 Figura 9 și 10 - Grafice: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012 ....................................................................................................................................................... 28 Figura 11 - Imagine de ansablu a centrului de la De Toekomst, Ajax, Amsterdam: www.ajaxlife.nl/updates/foto-impressie-adidas-micoach-centre-2011-04-29, © Ajaxlife.nl, accesat 19.02.2016 ............................................................................................................................................. 28 Figura 12 - Imagine interioară a domului cu terenul de antrenament: www.ajaxlife.nl/updates/fotoimpressie-adidas-micoach-centre-2011-04-29, © Ajaxlife.nl, accesat 19.02.2016 ............................... 29 Figura 13 - Parcul pentru activități sportive: http://www.rovesciate.com/category/lavagna/ , accesat 19.02.2016 ............................................................................................................................................. 29 Figura 14 - Imagine de ansamblu a centrului de la London Colney: www.goonertalk.com/2016/02/15/11-stunning-photos-of-arsenals-london-colney-training-ground/ , accesat 19.02.2016 ................................................................................................................................ 29 Figura 15 - Noul centru medical petru sportivi de la London Colney: www.arsenal.com/news/newsarchive/medical-centre-opens-at-training-ground/ , accesat 19.02.2016............................................... 30 Figura 16 - Infografic: Rezidența La Masia: ........................................................................................ 32 Figura 17 - Accesul principal al rezidenței La Masia: ......................................................................... 31 Figura 18 - Vedere nocturnă: Dublă fațadă de sticlă. 350,500 de LED-uri oferă o suprafață de 1460 m2 pentru utilizarea asemeni unui ecran ............................................................................................... 31 Figura 19 - Proiect - Noul complex sportiv al FC Bayern München, Ingolstädter Strasse: ................. 31 Figura 20 - Complexul academiei de la La Gaillette, RC Lens............................................................ 33 Figura 21 și 22 - Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012 ....................................................................................................................................................... 34 Figura 23 - Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012 . 36 Figura 24 și 25 - Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012 ....................................................................................................................................................... 37 Figura 26 - Sandnes Ulf Stadium - Henning Larsen Architects; .......................................................... 40 Figura 27 - Direcțiile de acțiune a vânturilor predominante, Sandnes Ulf Stadium - Henning Larsen Architects; ............................................................................................................................................. 40 Figura 28 - Activități sportive în curtea școlii; Sandnes Ulf Stadium - Henning Larsen Architects; .. 41 Figura 29 - Fațada renovată a școlii Saint Exupéry din Madrid, Spania - Argola Architectos + Flint Architecture ........................................................................................................................................... 42 Figura 30 - Interior școala Saint Exupéry din Madrid, Spania - Argola Architectos + Flint Architecture ........................................................................................................................................... 42 Figura 31 - Ørestad College, Copenhaga, Danemarca, Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015 .................................................................. 42 Figura 32 - „War Room” ...................................................................................................................... 43 63

Figura 33 - „Sprinting Track” și sală pentru pregătirea fizică - Universitarea Hatfield Dowlin, Oregon, SUA - ZGF Architects, www.zgf.com/portfolio/ , accesat 25.03.2016................................................. 43 Figura 34 - Auditoriul folosit în scopuri multiple este un loc popular pentru întâlnirile din comunitate; ............................................................................................................................................................... 44 Figura 35 - Scara centrală și atriumul oferă un loc de învățare departe de sala de clasă; .................... 44 Figura 36 - Grup restrâns de studenți lucrând într-un mediu de birou; ................................................ 44 Figura 37 - Spații mari și deschise de workshop iau forma unor locuri flexibile și inspiraționale pentru învățarea de tip vocațional;.................................................................................................................... 44 Figura 38 - Parterul și primul nivel. Plan de contur regulat, pătrat care nu dă niciun indiciu cu privire la formele sinuase și spațiul flexibil din interior ................................................................................... 45 Figura 39, 40, 41 - Ørestad College, Copenhaga, Danemarca; ............................................................ 46 Figura 42 - Fabrici odată funcționale pe situl de 32ha al noii academii de fotbal al clubului Manchester City .................................................................................................................................... 51 Figura 43 - Situl dezafectat din fosta zonă industrială www.news.bbcimg.co.uk/media/images/55454000/jpg/_55454098_birdseyeview.jpg , accesat 23.03.2016 ............................................................................................................................................. 52 Figura 44 - Preluare grafică al Etihad Campus: www.i.dailymail.co.uk/i/pix/2014/12/08/23E1F38200000578-2862372-image-a8_1418053535630.jpg , accesat 23.03.2016 ......................................................................................... 53 Figura 45 - Academia de Fotbal a Manchester City, www.mcfc.co.uk/the-club/city-football-academy, accesat 25.03.2016 ................................................................................................................................ 54 Figura 46 - Localizare la nivelul orașului ............................................................................................ 60 Figura 47 - Compatibilitate Funcțională .............................................................................................. 60

Coperta - Prelucrare grafică de autorul lucrării www.unionleader.com/storyimage/UL/20131110/SPORTS21/131119913/AR/0/AR131119913.jpg?q=70