Raport de cercetare by FONSS

Studiu privind capacitatea ONG-urilor din România în furnizarea serviciilor sociale versus disponibilitatea de contractare a autorităților locale și județene Raport de cercetare

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale Str. Bazinelor, nr.5, sat. Uricani, com. Miroslava, Iași Tel. 0232 275568 E: office@fonss.ro

www.fonss.ro

Cuprins I. CONTEXT ȘI OBIECTIVE ................................................................................................................ 3 II. METODOLOGIA CERCETĂRII ....................................................................................................... 3 II.1. EȘANTIONARE ................................................................................................................................. 4 II.2. LIMITE ............................................................................................................................................. 5 III. PRINCIPALELE REZULTATE ȘI CONCLUZII .............................................................................. 5 III.1. FURNIZAREA DE SERVICII SOCIALE ................................................................................................... 5 III.2. RESURSELE FINANCIARE ............................................................................................................... 15 III.3. RESURSE UMANE .......................................................................................................................... 25 III.4. INFORMARE ȘI PARTICIPARE .......................................................................................................... 30 III.5. COOPERARE INTER-INSTITUȚIONALĂ .............................................................................................. 33 III.6. NEVOI DE DEZVOLTARE ................................................................................................................. 38 III.7. CONCLUZII ................................................................................................................................... 41 ANEXA 1 – RATE SPECIFICE DE PARTICIPARE ÎN ANCHETA ONLINEERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

www.fonss.ro

1. 2. 3. 4. 5. 6.

I. Context și obiective Prezentul raport prezintă rezultatele unei cercetări realizată la nivel național pe un eșantion de organizații neguvernamentale care furnizează servicii sociale. Demersul de cercetare este parte a proiectului ”Vocea ONG”, derulat de către Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS) și co-finanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român (schema de granturi pentru ONG-uri, runda 2015). Scopul acestui proiect este creșterea capacității de dezvoltare strategică și implicare a ONG-urilor în procesul de realizare a politicilor publice în domeniul serviciilor sociale. Această cercetare este o continuare a demersului FONSS din 2014 de a colecta date privind aportul în comunitate a ONG-urilor furnizoare de servicii sociale, extinzând de această dată aria de cercetare de la nivelul Regiunii Nord Est la nivel național. Primul raport realizat de către FONSS poate fi consultat pe site-ul http://fonss.ro/wp-content/uploads/2014/07/Raport-cercetare-FONS.pdf Scopul acestei cercetări a fost acela de a culege și analiza informații la nivel național cu privire la situația serviciilor sociale furnizate de către organizațiile neguvernamentale din România, cu accent pe resursele de care dispun și problemele cu care se confruntă în activitatea lor. Obiectivele specifice ale acestui studiu de natură exploratorie cu privire la situația serviciilor și a furnizorilor neguvernamentali de servicii sociale au fost următoarele: Identificarea și descrierea capacității sectorului neguvernamental din România de a furniza servicii sociale, în termeni de tipuri de servicii oferite, număr și categorii de beneficiari; Identificarea resurselor financiare de care au dispus furnizorii de servicii sociale în 2015, structura cheltuielilor și veniturilor și principalele mecanisme de finanțare publică a serviciilor oferite; Identificarea capacității furnizorilor neguvernamentali de servicii sociale din perspectiva resurselor umane de care dispun; Identificarea surselor de informare utilizate în ce privește oportunitățile de finanțare precum și gradul de implicare al furnizorilor în procesul de luare a deciziilor de către autoritățile de la nivel local și județean. Evaluarea cooperării inter-instituționale prin prisma parteneriatelor încheiate de către furnizorii neguvernamentali de servicii sociale cu alte organizații publice sau private; Identificarea nevoilor de dezvoltare a organizațiilor neguvernamentale care furnizează servicii sociale și a barierelor care stau în calea dezvoltării lor; II. Metodologia cercetării Studiul de față s-a bazat pe date culese printr-o anchetă online pe un eșantion național de organizații neguvernamentale care furnizează servicii sociale, precum și pe interviuri cu liderii organizațiilor furnizoare de servicii sociale, din diferite județe ale țării.

• • • • • • •

Chestionarul folosit a fost unul standardizat, conținând atât întrebări închise cu variante de răspuns predefinite, cât și întrebări deschise. În linie cu obiectivele cercetării, întrebările din chestionar au fost structurate în funcțe de următoarele teme: Date de identificare ale organizației; Furnizarea de servicii sociale – tipuri de servicii, categorii de beneficiari, număr de beneficiari; Finanțarea serviciului – bugetul de cheltuieli și venituri, surse de venit, mecanisme de finanțare publică; Resurse umane; Informare și participare la procesul de decizie; Cooperare inter-instituțională; Nevoi de dezvoltare și obstacole.

www.fonss.ro

Trebuie menționat că, în ce privește cheltuielile și veniturile organizațiilor, a fost utilizată ca perioadă de referință anul 2015, dat fiind că datele au fost colectate în decursul anului 2016 și la începutul anului 2017, iar multe din organizații nu aveau încă încheiate situațiile financiar-contabile pe anul 2016. II.1. Eșantionare Populația țintă a acestui studiu a fost reprezentată de toate organizațiile neguvernamentale din România, acreditate ca furnizori de servicii sociale în baza legislației în vigoare, indiferent de tipul serviciilor oferite sau categoria de beneficiari. Cadrul de eșantionare pentru ancheta online a fost asigurat de o listă cuprinzând 1252 de organizații private, non-profit1, și care au fost identificate în principal din registrul furnizorilor de servicii sociale acreditați în baza Legii nr.197/2012 de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Dat fiind ca acest registru nu include și adresele de email de contact ale acestor organizații, o etapă anevoioasă în construirea cadrului de eșantionare a fost acela al colectării adreselor de email. O bună parte din adrese ne-au fost furnizate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), altele au provenit din propriile baze de date ale FONSS și Sociometrics, iar o parte a fost completată prin căutări pe Internet. În final s-a reușit construirea unui eșantion de 1105 de organizații pentru care au fost disponibile adrese de email, ceea ce înseamnă o rată de acoperire de 88% a universului cercetării noastre. Din totalul celor 1105 adrese de email aflate în baza de date a eșantionului, 101 adrese au fost invalide sau respinse de serverul de destinație, astfel încât rata de contact o estimăm la 91%. Dintre cele 1004 organizații care au primit teoretic invitația de a participa la sondaj, au accesat linkul chestionarului 440 de organizații (24%), 71 (7%) au refuzat explicit să participe la sondaj, iar 12 (1%) organizații ne-au comunicat că nu mai furnizează sau nu au început încă furnizarea de servicii sociale, fiind astfel neeligibile pentru a participa la cercetare. În final au fost completate 250 de chestionare valide (completate în proporție de cel puțin 75%), ceea ce înseamnă o rată de

Organizațiile cuprinse în prezentul stusiu sunt cele înființate pe baza Ordonanței de urgență 26/2000

www.fonss.ro

răspuns de 25,2%. În tabelul din Anexa 1 sunt prezentați principalii indicatori privind participarea la anchetă la nivelul fiecărui județ din România. Sondajul online a fost realizat cu ajutorul unei aplicații specializate de culegere a datelor prin Internet numită LimeSurvey, care permite o monitorizare foarte atentă a eșantionului și care permite gestionarea cvasi-automată a acestuia, în sensul în care sistemul trimite automat, periodic, atât invitațiile cât și emailurile de reamintire către toate adresele destinatarilor care încă nu au completat chestionarul. Chestionarul online a fost postat pe site-ul Sociometrics (domeniul de internet proprietate a autorului studiului) și a fost accesibil doar persoanelor invitate pe baza unui cod de acces personalizat. Activitatea de culegere a datelor (completarea chestionarelor online) s-a desfășurat în perioada 18 ianuarie – 17 februarie 2017. Rezultatele unei anchete prin sondaj sunt valide doar între limitele unei marje statistice determinate de procesul de eșantionare. Această marjă variază în funcție de trei factori: 1. Mărimea eșantionului (sau subeșantionului pe care se face o analiză) – mai mulți respondenți înseamnă o marjă mai mică; 2. Rezultatul în sine (de exemplu proporția sau valoare medie observată în eșantion) – rezultate mai apropiate de 50% înseamnă marje mai mari; 3. Nivelul de încredere: cu cât suntem mai riguroși, cu atât marja va fi mai mare. De exemplu pentru un rezultat de 50% obținut la o întrebare la care au răspuns toate cele 250 de organizații din eșantion, eroarea de eșantionare este de +/-5,5%, la un nivel de încredere de 95%. Generalizând la nivelul tuturor organizațiilor neguvernamentale din România care furnizează servicii scoale putem afirma că rezultatul se situează între 44,5% și 55,5%. II.2. Limite Acest studiu, ca oricare alt demers de cercetare, are anumite limite ce țin de obiectivele pe care ni le-am propus și de metodologia folosită pentru culegerea datelor. Pentru ancheta online, aceasta fiind bazată pe un chestionar standardizat, validitatea rezultatelor poate fi afectată în primul rând de refuzurile și non-răspunsurile primite din partea anumitor furnizori de servicii. Doar un sfert din organizațiile cărora le-am solicitat să participe la anchetă au și completat chestionar, iar unele ne-au oferit informații parțiale sau incomplete. Totodată, modul de formulare a întrebărilor și variantelor de răspuns în chestionar pot introduce anumite erori, însă feedbackul primit din partea respondenților pe parcursul culegerii datelor, precum și gradul ridicat de consistență internă a datelor culese ne determină să apreciem că astfel de erori nu au fost în măsură să afecteze substanțial validitatea rezultatelor. Totodată, trebuie menționat că eșantionul este unul de organizații care furnizează servicii sociale și nu de unități de asistenta sociale. Altfel spus, este posibil ca datele furnizate de organizații să agrege, în unele cazuri, informații de la mai multe servicii sociale diferite și care au beneficiari diferiți. De aceea, analize detaliate la nivel de servicii oferite anumitor categorii de beneficiari sau de genul cost mediu per beneficiar nu sunt posibile prin datele disponibile din această cercetare. Interviurile calitative cu liderii organizațiilor furnizoare de servicii sociale au fost utilizate si pentru a clarifica sau limita eventuale dificultăți de interpretare a întrebărilor din chestionarul online. III. Principalele rezultate și concluzii III.1. Furnizarea de servicii sociale Marea majoritate a organizațiilor neguvernamentale care furnizează servicii sociale în România sunt organizații mici care acționează în special pe plan local. Din totalul organizațiilor investigate, doar 17% au filiale și în alte localități; După forma de organizare, 70% dintre furnizorii neguvernamentali de servicii sociale sunt asociații, 26% sunt fundații, iar 3% sunt servicii organizate în cadrul parohiilor bisericești, fără a avea o personalitate juridică distinctă;

www.fonss.ro

Forma de organizare Figura 1. Distribuția ONG-urilor furnizoare de servicii sociale în funcție de forma de organizare Biserică Altă formă 3% 1%

Fundație 26%

Asociație 70%

În ce an a fost înființată organizația dvs.?

Aproximativ 42% dintre organizațiile neguvernamentale care furnizează servicii sociale au o vechime mai mare de 15 ani, iar aproape 20% au cel puțin 10 ani de când au fost înființate. Pe ansamblu, în ciuda problemelor legate de finanțare, piața serviciilor sociale este una destul de dinamică, dat fiind că 17% dintre ONG-urile acreditate 60% ca furnizori de servicii au fost înființate în ultimii 5 ani. Figura 2. Distribuția ONG-urilor furnizoare în funcție de anul înființării 50%

40%

31% 30%

19%

20%

20% 17%

11% 10%

2% 0%

<= 1992

1993 - 2001

2002 - 2006

2007 - 2012

2013+

Aproape 4 din 10 ONG-uri furnizează servicii sociale în cadrul unor centre de zi, o treime în cadrul unor centre rezidențiale, iar 35% la domiciliul beneficiarilor (servicii de îngrijire la domiciliu). Această întrebare a avut posibilitatea unui răspuns multiplu.

www.fonss.ro

Care sunt principalele locuri în care organizația dvs. furnizează servicii sociale? Figura 3. Principalele locuri în care ONG-urile furnizează servicii sociale 80% 70% 60%

56%

50% 44% 40%

38%

35% 32%

30% 20% 10%

6% 1%

0% La sediul instituției În cadrul unui centru În cadrul unui centru social de zi rezidențial

La domiciliul beneficiarului

În comunitate

Altundeva

Din punct de vedere al beneficiarilor deserviți de către organizații, majoritatea organizațiilor (57%) au dezvoltat servicii care adresează nevoile unor categorii diverse de persoane vulnerabile. 60% dintre ONG-uri au printre beneficiari copii 0-18 ani, însă multe dintre acestea oferă servicii și pentru familiile copiilor, precum și pentru tineri cu vârste între 18-26 ani. Copiii preșcolari (0-6 ani) sunt categoria cel mai puțin vizată de serviciile ONG-urilor – doar 36% dintre acestea au ca beneficiari această categorie de copii, în timp ce de cei cu vârste mai mari de 7 ani se ocupă 53% din ONG-uri.

www.fonss.ro

Care sunt categoriile de beneficiari direcți cărora li se serviciile sociale furnizate organizația Figuraadresează 4. Care sunt categoriile de beneficiari direcți cărora li se adresează de serviciile sociale furnizate dvs.? de organizația dvs.? Copii 0-6 ani

36%

Copii 7-16 ani

53%

Copii 17-18 ani

41%

Tineri 18-26 ani

49%

Adulți

50%

Bătrâni

53%

Familii

42%

Grupuri

14%

Comunități

19%

Alte categorii

4% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Organizațiile care oferă servicii sociale pentru persoanele vârstnice reprezintă mai bine de jumătate (53%) din total eșantion, însă 30% dintre ele au clienți și din rândul adulților (în special persoane cu dizabilități). Din totalul organizațiilor participante la anchetă, 54% au beneficiari din rândul persoanelor cu dizabilități, dintre care circa 35% se ocupă de adulți cu dizabilități, iar 27% de copii cu nevoi speciale. La nivel național furnizorii neguvernamentali acoperă prin serviciile oferite o gamă foarte largă de situații de vulnerabilitate în care se află beneficiarii lor. Cel mai frecvent serviciile furnizate se adresează persoanelor în situație de sărăcie și risc de excluziune socială (53% dintre furnizori), celor în situații de izolare socială (36%), celor dependenți din cauza unui handicap (35%) precum și celor proveniți din familii confruntate cu diverse dificultăți (35%). Cazurile de copii lipsiți de ocrotire părintească, cei în situații de risc de separare de părinți sau cei abuzați și neglijați sunt de asemenea vizați de un număr semnificativ de furnizori de servicii, ale căror ponderi în totalul organizațiilor investigate variază în jurul a 30%.

www.fonss.ro

Care sunt categoriile de situații în care se află beneficiarii Figura 5. Care sunt de situații serviciile în care se află beneficiarii cărora adresează serviciile pe care ledvs.? oferă cărora secategoriile adresează pe care leseoferă organizația organizația dvs.?

Copii lipsiți de ocrotire părintească (orfani, abandon, separare de… Copii în risc de separare de părinți Abuz și neglijare Dependență datorată vârstei Dependență datorată unei boli cronice sau incurabile Dependență datorată handicapului Handicap mintal Handicap psihic Handicap senzorial Handicap fizic (somatic) Handicap neuromotor Boli rare HIV/ SIDA Izolare socială Dependență de consum de substanțe toxice Situații conflictuale, violență în familie Alte situații de dificultate în familie Sărăcie / Risc de sărăcie și excluziune socială Trafic de persoane Exploatare prin muncă Exploatare sexuală Imigranți / refugiați / solicitanți de azil Delincvență Lipsa adăpostului / locuinței Urgență socială Alta situatie 0%

31% 28% 27% 31% 22% 35% 28% 26% 22% 29% 25%

6% 5% 36% 8% 24% 35% 53% 5% 4% 4% 2% 5% 18% 16% 5% 10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Dependența de consum de substanțe toxice, efectele generate de bolile rare, consecințele traficului de persoane și al exploatării prin muncă sau exploatarea sexuală, precum și situația refugiaților și solicitanților de azil sunt probleme adresate de ponderi relativ mici de ONG-uri la nivel național – între 4 și 8% din total eșantion. Tipurile de servicii/activități furnizate de ONG-urile analizate, sunt strâns legate de categoriile de beneficiari și situațiile de vulnerabilitate cu care se confruntă aceștia. În categoria celor mai răspândite tipuri de servicii sunt cele de informare, consiliere socială, socializare și suport emoțional, care sunt oferite de peste două treimi din totalul organizațiilor chestionate. Consilierea psihologică este de asemenea un serviciu destul de larg răspândit, fiind furnizat de aproape 60% dintre organizații. La polul opus, cel mai puțin răspândite sunt serviciile de suport pentru persoanele care trăiesc în stradă și cele fără adăpost, precum și cele de educație timpurie pentru copii cu vârste până la 3 ani.

www.fonss.ro

Ce tipuri de servicii (activități) sunt furnizate în cadrul Figura 6. Ce tipuri de servicii (activități) sunt furnizate în cadrul organizației dvs.? organizației dvs.? Informare Consiliere socială Socializare, activități culturale și de petrecere a timpului liber Suport emoțional Elaborare plan de intervenție / de asistență și îngrijire Consiliere psihologică / psihosocială Identificare și evaluare de cazuri Management de caz, monitorizare, supervizare activități de asistență socială Referire / îndrumare către alte servicii Asigurarea hranei Ajutor pentru îndeplinirea activităților de bază ale vieții zilnice Educare pentru abilități de viață independentă Acte de caritate, distribuirea de ajutoare materiale și financiare Terapii de integrare / reintegrare socială Educare pentru integrare/reintegrare socială Terapii de recuperare și reabilitare socială Orientare profesională / vocațională Suport și acompaniament Găzduire pe perioadă nedeterminată Facilitare acces la educație generală și formare profesională Ajutor pentru îndeplinirea activităților instrumentale ale vieții zilnice Asistență medicală Servicii de îngrijire personală non-medicală Consiliere juridică Mediere socială Găzduire pe perioadă determinată Supraveghere pedagogică Recuperare medicală Îngrijire medicală la domiciliu Îngrijire paliativă Servicii de reabilitare și adaptare a ambientului Găzduire pe timp de noapte Educare copil 0-3 ani Alte servicii Intervenții în stradă

74% 72% 70% 67% 66% 59% 52% 48% 45% 44% 41% 41% 40% 40% 39% 37% 36% 36% 30% 30% 29% 28% 25% 22% 20% 20% 16% 14% 13% 12% 7% 6% 6% 6% 5% 0%

20%

40%

60%

80%

100%

Din totalul ONG-urilor cuprinse în cercetare, două treimi dintre ele au toate serviciile acreditate, iar alte 22% au serviciile în curs de acreditare sau reacreditare. Ponderea organizațiilor care furnizează servicii neacreditate este de 8%.

www.fonss.ro

Care este situația organizației dvs. în ce privește acreditarea serviciilor sociale pe care le oferiți? Figura 7. Care este situația organizației dvs. în ce privește acreditarea serviciilor sociale pe care le oferiți? Serviciile oferite sunt în curs de acreditare / reacreditare 22% O parte din serviciile oferite nu sunt acreditate și nu am început încă procedurile pentru acreditarea lor 6%

Toate serviciile oferite sunt acreditate 67%

NR 1%

Niciunul dintre servicii nu este acreditat și nici în curs de acreditare / reacreditare 2% Alta situatie 2%

Datele privind numărul de beneficiari pe parcursul anului 2015 indică pe ansamblu o fluctuație destul de mare a numărului de cazuri care ajung printre clienții ONG-urilor furnizoare de servicii sociale. Astfel, în medie, un ONG a înregistrat pe parcursul lui 2015 un număr de 112 cazuri noi care au ajuns să beneficieze de servicii sociale, în timp ce (tot în medie) 76 de beneficiari au ieșit din asistența acestora. La sfărșitul anului 2015, un ONG avea în asistență în medie un număr de 180 de beneficiari, existând însă variații foarte mari între organizații. Astfel la sfârșitul anului 2015, cele mai mici 25% dintre ONG-uri înregistrau un număr de maxim 12 beneficiari, iar 75% din totalul ONG-urilor au înregistrat un număr de maxim 110 beneficiari, valoare mediană fiind de 40 de beneficiari. Pe ansamblu, din cei aproape 42000 de beneficiari aflați în evidența activă a ONG-urilor din eșantion la sfărșitul anului 2015, circa 26000 (62%) erau cazuri noi care au ajuns să beneficieze de servicii pe parcursul acelui an.

Tabel 1. Indicatori privind numărul de beneficiari din 2015 Med Media N ie na Pe parcursul lui 2015, câte cazuri noi au 2 111. 20.00 ajuns să 33 8 beneficiez e de serviciile dvs.?

www.fonss.ro

Quarti la 1

5.00

Quarti la 3

50.00

Tot al

260 54

Pe parcursul lui 2015, câte cazuri au ieșit din asistența serviciilor dvs.? Câ te persoane aveați în asistență la 31 decembrie 2015 (beneficiari în evidența activă)?

75.6

2 33

179. 9

10.00

1.00

40.00

12.00

25.00

176 21

110.0 0

419 12

În ce privește capacitatea actuală de furnizare de servicii, luate la un loc, organizațiile din eșantion pot furniza într-o lună servicii unui număr total de aproape 34000 de persoane, ceea ce înseamnă pe ansamblu o medie de 140 de beneficiari de servicii sociale per furnizor. Există însă o variație foarte mare a datelor și trebuie subliniat că media este puternic influențată de situația organizațiilor cu capacitate mare de deservire, jumătate dintr organizații putând asista cel mult 50 de beneficiari într-o lună. Capacitatea ONG-urilor de furnizare de servicii variază totodată în funcție de tipul serviciului. În cazul serviciilor rezidențiale, capacitatea medie este de 39 de beneficiari, însă 70% dintre furnizori au o capacitate care se situează sub această medie. În cazul ONG-urilor care furnizează servicii de zi sau îngrijiri la domiciliu, capacitatea medie lunară este de 135 de beneficiari, însă mai bine de 80% dintre ONG-uri au o capacitate sub medie, jumătate putând deservi cel mult 40 de beneficiari.

www.fonss.ro

Care este capacitatea actuală de furnizare de servicii a Figura 8. Capacitatea actuală de furnizare servicii rezidențiale a ONG-urilor (număr de beneficiari pe lună) organizației dvs., în de termeni de număr de beneficiari pe lună? SERVICII REZIDENȚIALE Peste 50 de beneficiari 19%

Max. 10 beneficiari 21%

Nr. mediu de beneficiari  38.6 41 - 50 beneficiari 10%

Nr. maxim de beneficiari  300 11 - 20 beneficiari 14%

Nr. total de beneficiari  3090

31 - 40 beneficiari 15% 21 - 30 beneficiari 21% N=80 organizații care oferă servicii rezidențiale

Care este capacitatea actuală de furnizare de servicii a

Figura 9. Capacitatea actuală de furnizare de servicii de zi și îngrijire la domiciliu a ONG-urilor (număr de beneficiari pe lună) organizației dvs., în termeni de număr de beneficiari pe lună?

CENTRE DE ZI ȘI SERVICII DE INGRIJIRE LA DOMICILIU Peste 160 de beneficiari 14% Max. 20 de beneficiari 30% 81 - 160 de beneficiari 9%

Nr. mediu de beneficiari  134.5 Nr. maxim de beneficiari  4600 Nr. total de beneficiari  17623

41 - 80 de beneficiari 23% 21 - 40 de beneficiari 24% N=131 organizații care oferă servicii rezidențiale

www.fonss.ro

Care este capacitatea actuală de furnizare de servicii a Figura 10. organizației Capacitatea actualădvs., de furnizare de alte tipuri de de servicii a ONG-urilor (număr de beneficiari pe lună) în termeni număr de beneficiari pe lună? ALTE TIPURI DE SERVICII Peste 160 de beneficiari 18%

Max. 20 de beneficiari 20%

Nr. mediu de beneficiari  114.8 Nr. maxim de beneficiari  1160

81 - 160 de beneficiari 15% 21 - 40 de beneficiari 20%

Nr. total de beneficiari  15158

41 - 80 de beneficiari 27% N=131 organizații care oferă servicii rezidențiale

Luând că referință de timp săptămâna dinaintea completării chestionarului, un sfert dintre ONG-uri au Câte ați10asistat / 16% au au folosit serviciul dvs. peauparcursul furnizat servicii unuipersoane număr de cel mult beneficiari, avut 11-20 de beneficiari, iar 21% asistat între 21 și 40 de beneficiari. Per ansamblul celor 242 de organizații care au furnizat această informație în total au beneficiat săptămânii trecute? de servicii 26128 de persoane. Figura 11. Câte persoane ați asistat / au folosit serviciul dvs. pe parcursul săptămânii trecute? Peste 160 de beneficiari 9% 81 - 160 beneficiari 10%

Max.10 beneficiari 26%

Nr. mediu de beneficiari  108 Nr. maxim de beneficiari  5531

41 - 80 beneficiari 18%

Nr. total de beneficiari  26128

21 - 40 beneficiari 21%

11 - 20 beneficiari 16%

N=242 de origanizații care au răspuns la această întrebare

www.fonss.ro

Frecvența utilizării serviciilor de către beneficiari

Aproape 50% dintre aceștia au beneficiat de serviciile oferite de ONG-uri cel puțin 5 zile în ultima săptămână, iar 58% au utilizat serviciile cel puțin 3 zile pe săptămână. Figura 12.50% Frecvența utilizării serviciilor de către beneficiari 45% 40% 35% 30% 26%

26% 25%

22%

20% 15% 10%

10%

5% 0%

în fiecare zi în ultima cel puțin 5 zile în săptămână ultima săptămână

3-4 zile în ultima săptămână

2 zile în ultima săptămână

o zi în ultima săptămână

niciodată în ultima săptămână

Q: Vă rugăm să vă gândiți la toți beneficiarii dvs. pe care îi aveți în prezent. Câți dintre aceștia au beneficiat de serviciul dvs. …?

III.2. Resursele financiare organizații răspuns la această În ce privește bugetul total de cheltuieli ale ONG-urilor furnizoare de N=216 servicii socialecare peauanul 2015, ne-auîntrebare furnizat date 186 de organizații, care luate împreună au înregistrat cheltuieli anuale de peste 220 de milioane de lei (aprox. 50 milioane de Euro). Media cheltuielilor totale per organizație este semnificativ influențată de bugetele organizațiilor mari, fiind de aproape 1,2 milioane lei, în condițiile în care jumătate dintre organizații au înregistrat cheltuieli mai mici de 360.000 de lei.

www.fonss.ro

Care a fost bugetul total de cheltuieli ale organizației dvs. în 2015? Figura 13. Care a fost bugetul total de cheltuieli al organizației dvs. în 2015? peste 2.000.000 lei 11%

NR 21%

Media  1.183.674 Lei

1.000.001 - 2.000.000 lei 6%

Quartila 1  117.811 Lei Max. 50.000 lei 12%

500.001 - 1.000.000 lei 15%

Mediana  358.958 Lei Quartila 3  863.893 Lei Total  220.163.323 Lei

200.001 - 500.000 lei 19%

50.001 - 200.000 lei 16%

N=237 de origanizații care au furnizat servicii sociale în 2015

Distribuția cheltuielilor totale este una cu un caracter puternic inegal, cheltuielile celor mai mici 45% dintre organizații reprezentând doar 6% din totalul cheltuielilor tuturor organizațiilor, în timp ce cheltuielile celor mai mari 8% organizații reprezintă 57% din acest total.

Tabel 2. Indicatori privind cheltuielile totale ale ONG-urilor în funcție de mărimea organizației

(lei)

Tip

www.fonss.ro

r.de org.d e acest tip în eșan tion

% în total organiza ții

M edie

M ediană

S uma cheltuiel ilor totale

% în total cheltuiel i

organizatie2 Foart e mică

8 3

Mică

5% 6

4 Medi e

3 4%

2 0

Mare

1 1%

1 4

Necla

sificată Total

8 % 3 %

1 86

1 00%

1 59,099

1 35,542

6 15,825

5 42,759

1 ,981,649

1 ,676,535

8 ,897,410

5 ,647,342

6 69,726

3 15,486

1 ,183,674

3 58,958

1 3,205,19 2 3 9,412,77 6 3 9,632,98 7 1 24,563,7 37 3 ,348,631 2 20,163,3 23

6 % 1 8% 1 8% 5 7% 2 % 1 00%

În medie costurile cu salariile celor care lucrează direct cu beneficiarii serviciilor sociale a reprezentat în 2015 44% din totalul cheltuielilor unei organizații, iar 34% au fost alte cheltuiieli directe legate de furnizarea

Clasificarea organizațiilor s-a realizat pe baza a trei indicatori: cheltuieli totale în 2015, venituri totale în 2015 și numărul total de angajați din prezent. 2

www.fonss.ro

Distribuția bugetului mediu din 2015 pe categorii de cheltuieli serviciilor sociale. Figura 14. Structura bugetului mediu din 2015 pe categorii de cheltuieli Alte costuri directe legate de furnizarea de servicii sociale (ex: hrană, transport, materiale educaționale etc.) 34% Costuri cu salariile celor care lucrează direct cu beneficiarii serviciilor sociale 44%

Costuri administrative indirecte (inclusiv salariile personalului administrativ) 12% Alte cheltuieli 10%

Total eșantion, N=154 de origanizații care au furnizat informații privind cheltuielile din 2015

În ceea ce privește principalele surse de venit ale organizațiilor furnizoare de servicii sociale, din totalul veniturilor din 2015 ale ONG-urilor, 14% au provenit din fonduri publice de la bugetele locale, județene sau cel central. Distribuța veniturilor totale este una relativ uniformă pe surse de venit. Principalele trei surse de venit ale ONG-urilor au fost în 2015 donațiile și sponsorizările (21%), activitățile economice proprii (17%) și fondurile structurale europene (16%).

www.fonss.ro

Distribuția bugetului mediu din 2015 pe surse de venit Fonduri structurale europene prin proiecte/ programe Fonduri de la bugetul 16% local și/ sau județean 11% Fonduri de la bugetul de stat (inclusiv subvenții sau finanțări prin programe de interes național sau alte programe/ proiecte) 3% Altele 7%

Activități economice proprii 17%

Alte proiecte cu finanțare externă 14%

Figura 15. Structura bugetului mediu din 2015 al ONG-urilor pe surse de venit

Contribuțiile beneficiarilor 11%

Donații/ Sponsorizări 21%

Total eșantion, N=166 de origanizații care au furnizat informații privind sursele de venit din 2015

Există diferențe semnificative între ONG-uri în ceea ce privește ponderea anumitor surse în totalul veniturilor, funcție de dimensiunea organizației: Pentru organizațiile foarte mici, veniturile din donații și sponsorizări reprezintă în medie 40% din totalul veniturilor, a doua sursă ca importanță fiind fondurile de la bugetul local/județean, care reprezintă circa 16% din veniturile acestor ONG-uri. În cazul ONG-urilor mici, donațiile și sponsorizările au constituit circa o treime din totalul veniturilor, contribuțiile beneficiarilor au reprezentat aproape un sfert din venituri, a treia sursă ca importanță fiind fondurile europene (17%). Organizațiile de dimensiuni medii au surse de venit mult mai diverse comparativ cu organizațiile mici și foarte mici. Principalele surse de venit ale organizațiilor medii le-au constituit tot donațiile și fondurile europene, fiecare cu ponderi de 20-21% din totalul veniturilor, însă pe ansamblu se remarcă o distribuție mult mai uniformă pe surse de venit. Organizațiile mari s-au bazat foarte mult pe veniturile din activitățile economice proprii, în medie acestea reprezentând 26% din totalul veniturilor acestor ONG-uri. Următoarele trei surse de venit ca importanță pentru o organizație mare au fost în 2015 proiectele cu finanțare externă (16%), donațiile și sponsorizările (15%) și fondurile europene (15%). Structura pe ansamblu a veniturilor organizațiilor furnizoare de servicii sociale diferă de la o regiune la alta. Ponderea veniturilor provenite din fonduri publice locale variază de la 0% în regiunea Sud-Vest, la 22% în Sud și Centru. Regiunea Nord-Est se caracterizează printr-o pondere mai mare a veniturilor provenite din activități economice proprii (39%), în timp ce ponderea veniturilor din fonduri publice locale este foarte scăzută (2%) comparativ cu alte regiuni și cu media la nivel național. Regiunea Sud-Est înregistrează ponderi mai mari ale veniturilor provenite din contribuțiile beneficiarilor (30%) și din fonduri publice locale (18%). În cazul regiunii Sud se observă o pondere mai mare a veniturilor din fonduri de la bugetele locale (22%), în timp ce veniturile din fonduri europene, donații și activități economice au ponderi mai mici in totalul veniturilor. Regiunea Sud-Vest se remarcă

www.fonss.ro

prin ponderea foarte mare a veniturilor din fonduri europene (70%), în timp ce organizațiile din regiunea Vest înregistrează pe ansamblu ponderi mari ale veniturilor din alte surse (30%) și ponderi foarte mici ale veniturilor din bugetele locale (4%), precum și cele din activități economice proprii. Regiunea Nord-Vest și regiunea BucureștiIfov prezintă structuri ale veniturilor foarte apropiate de cea înregistrată la nivel național, în timp ce regiunea Centru se diferențiază prin ponderea mare ocupată de veniturile din bugetele locale (22%) și de cele provenite din donații și sponisorizări (30%). Figura 16. Structura veniturilor ONG-urilor pe regiuni de dezvoltare Nord-Est [N=40] 0%

3% 2%

Sud-Est Sud-Vest [N=16] Sud [N=9] [N=8] 5%

10% 20%

18%

40% 50%

5% 4%

22% 25%

24%

70%

0% 10%

39%

100%

Fonduri de la bugetul local/ județean

14% 11%

14%

29%

6% 5%

3% 4%

30%

25%

17%

14% 1%

Donații/ Sponsorizări

2% 30%

14%

Alte proiecte cu finanțare externă

24% 21%

Fonduri structurale europene

Contribuțiile beneficiarilor

24%

22%

3% 7%

16%

14%

6% 12%

90%

Fonduri de la bugetul central de stat

13% 7%

19%

70%

3% 10%

18% 16%

30%

2% 10%

5% 13%

Total [N=166]

16%

9% 15%

Bucuresti [N=14]

60%

80%

15%

22%

20% 30%

Vest Nord-Vest Centru [N=10] [N=33] [N=36]

Activități economice proprii Altele

Datele de anchetă relevă faptul că donațiile și sponsorizările sunt cea mai răspândită sursă de venit în rândul ONG-urilor care furnizează servicii sociale, respectiv 56% din totalul acestor organizații au obținut venituri din această sursă. Finanțările publice de la bugetul local și/sau județean sunt a doua sursă de venit ca răspândire, fiind utilizate de 35% dintre ONG-uri. Contribuțiile beneficiarilor au reprezentat o sursă de venit pentru o treime dintre ONG-urile care au participat la anchetă.

www.fonss.ro

Distribuția organizațiilor în funcție de sursele de venit din 2015 Figura 17. Distribuția organizațiilor în funcție de sursele de venit din 2015 Fonduri de la bugetul central de stat (inclusiv…

20%

Fonduri de la bugetul local și/ sau județean

35%

Fonduri structurale europene prin proiecte/ programe

12%

Alte proiecte cu finanțare externă

18%

Contribuțiile beneficiarilor

33%

Donații/ Sponsorizări

56%

Activități economice proprii

16%

Altele surse

20%

31% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Pe ansamblul eșantionului de organizații care ne-au oferit informații cu privire la veniturile defalcate pe surse (166 de organizații) valoarea totală a fondurilor primite de la bugetele locale sau județene a fost de circa 21,2 miloane lei, în timp ce finanțările de la bugetul central au totalizat 6,75 milioane lei. Pentru 13% Total dintre organizațiile eșantion, N=250 organizații menționate finanțările de la bugetul local sau județean au reprezentat cel puțin jumătate din toate veniturile din 2015. Figura 18. Distribuția organizațiilor în funcție de ponderea fiecărei surse de venit în total venituri în 2015 Fonduri de la bugetul central de stat

Fonduri de la bugetul local/ județean

Fonduri structurale europene

Alte proiecte cu finațare externă

2 4

Donații/ Sponsorizări

Activități economice proprii

10% 0%

20% 1-5%

30%

40%

50%

60%

10.01 - 25%

10 13

11 11

5.01-10%

70 0%

Altele

2 4

12 4 2

Contribuțiile beneficiarilor

70% 25.01 - 50%

5 5

80%

5 90%

3 2 4

4 100%

>=50.01%

Total eșantion, N=166 de origanizații care au furnizat informații privind sursele de venit din 2015

www.fonss.ro

Organizația dvs. are un contract cu autoritatea publică locală (consiliul local sau consiliul județean) pentru furnizarea de servicii? Figura 19. Organizația dvs. are un contract cu autoritatea publică locală (consiliul local sau consiliul județean) pentru furnizarea de servicii?

Nu 54%

Da 41%

NR 5% Total eșantion, N=250 de origanizații

În prezent 41% dintre ONG-urile chestionate au un contract cu o autoritate publică locală pentru furnizarea de servicii sociale. Principalul mecanism financiar prin care ONG-urile respondente primesc finanțare publică este cel reglementat de Legea nr. 34/1998. 34% dintre ONG-uri primesc finanțare publică pe baza acestei legi. Următoarele două mecanisme financiare sunt reprezentante de cele reglementate prin Legea nr. 350/2005 privind finanțările nerambursabile (17% dintre ONG-uri) și Ordonața de Guvern nr. 68/2003 privind serviciile sociale (16%).

www.fonss.ro

Care dintre următoarele acte normative specifice reglementează Figura 20. Care dintre următoarele acte normative specificeprimiți reglementează mecanismul financiar prin care primiți mecanismul financiar prin care finanțare publică? finanțare publică?

Legea nr. 34/ 1998 privind subvențiile oferite asociațiilor și …

34%

Legea 350/ 2005 privind finanțările nerambursabile

17%

Ordonanța de Guvern nr. 68/ 2003 privind serviciile sociale

16%

Legea 17/ 2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice

10%

OUG 34/ 2006 privind contractele de achiziție publică HG 117/ 2013 care aprobă contractul cadru privind oferirea de … Ordinul comun al Ministerului Sănătății și CNAS nr.… Legea 208/ 1997 privind cantinele sociale Altele

6% 3% 2% 2% 6%

Nu e cazul, nu primim finanțare publică

42% 4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% În 2015, organizația dvs. a aplicat pentru a obține finanțare de la Total eșantion, N=250 organizații bugetul local/județean pentru furnizarea de servicii?

Figura 21. În 2015, organizația dvs. a aplicat pentru a obține finanțare de la bugetul local/județean pentru furnizarea de servicii?

Nu 51% Da 44%

NR 5% Total eșantion, N=250 de organizații

În 2015, 44% dintre ONG-urile participante la anchetă au aplicat pentru a obține finanțare de la bugetul local/județean pentru furnizarea de servicii. Opinia dominantă în rândul reprezentanților ONG-urilor

www.fonss.ro

Care dintre următoarele afirmații se apropie cel mai mult de opinia dvs. despre competiția

pentru fonduri din local/județean de servicii este că toate organizațiile aubugetul șanse egale de a accesa o pentru astfel defurnizarea finanțare (53%), procentulsociale? celor care consideră că uneori sau chiar întotdeauna competiția nu este una corectă fiind de 15%. Figura 22. Care dintre următoarele afirmații se apropie cel mai mult de opinia dvs. despre competiția pentru fonduri din bugetul local/județean pentru furnizarea de servicii sociale? Nu pot aprecia 32%

Competiția nu este corectă niciodată 6% Competiția este uneori incorectă 9%

Toate ONG-urile au șanse egale de a accesa o astfel de fina 53%

N=110 organizații care au aplicat pentru a obține finanțare de la bugetul local/județean pentru furnizarea de servicii

Motivele pentru care organizațiile nu au aplicat la fonduri publice locale destinate furnizării de servicii sociale sunt destul de diverse, însă pot fi grupate în două categorii mari: 1. Aspecte care țineau de situația organizației în 2015: erau proaspăt înființați, nu aveau acreditare, nu erau eligibili sau aveau alte surse de finanțare. 2. Aspecte care țin de de modul în care autoritățile gestionează acest mecanism: lipsa de informații/transparență cu privire la aceste finanțări; fonduri insuficiente și dimensiuni reduse ale finanțărilor acordate pentru o organizație furnizoare de servicii sociale.

www.fonss.ro

Care sunt motivele pentru care nu ați aplicat la fonduri publice locale destinate furnizării de servicii sociale? Figura 23. Care sunt motivele pentru care nu ați aplicat la fonduri publice locale destinate furnizării de servicii sociale? Lipsa informațiilor / transparenței 12% Asociație nou înființată 11% Au avut alte surse de finanțare 7% Lipsa acreditării/ licențierii 6% Nu se acordă astfel de finanțări la nivel local / județean 5% Nu erau eligibili 5% Li s-a spus că nu sunt fonduri pentru servicii sociale 3% Birocrația excesivă 3% Au aplicat pentru subventii de la bugetul central pe legea 34 3% Lipsa resurselor umane / lipsa experienței în scrierea de aplicații 3% Au considerat că nu merită efortul (sume mici, cerinț mari … 2% Fondurile primăriei sunt insuficiente 2% 2% Au aplicat de mai multe ori in trecut si nu au fost acceptați Cerințe prea mari în raport cu capacitatea organizației 1% Alte motive 8% NR 0%

10%

III.3. Resurse umane

26% 20%

30%

40%

N=126 organizații care nu au aplicat pentru fonduri publice locale sau județene

Majoritatea ONG-urilor furnizoare de servicii sociale sunt organizații mici din perspectiva numărului de angajați, 5% neavând niciun angajat, iar jumătate dintre organizații având cel mult 9 angajați cu normă întreagă și parțială. Cele 231 de organizații care ne-au oferit informații despre structura personalului lor angajează în total aproape 4000 de persoane, la acestea adăugându-se un număr de aproape 2000 de voluntari care sunt implicați în activitățile acestor organizații.

www.fonss.ro

Tabel 3. Indicatori privind resursele umane din ONG-uri. % M N

M ediana

Q uartila 1

edie

Q uartila 3

T otal

în total person al

N r. total angaja ti cu norma intrea ga

2 31

1 3

1 2

3 ,040

5 2%

N r. total angaja ti cu norma partial a

2 31

7 03

1 2%

N r. total perso nal cu contra ct de servici i

2 31

2 10

4 %

N r. total volunt ari

2 31

1 ,949

3 3%

Mai bine de un sfert dintre organizațiile participante la studiu nu au voluntari, jumătate au cel mult 10 voluntari și circa 20% au mai mult de 10 voluntari. Pe ansamblu voluntariatul este însă o sursă foarte importantă de resurse umane pentru majoritatea organizațiilor, voluntarii reprezentând practic o treime din totalul persoanelor care lucrează în aceste organizații. Interviurile calitative au evidențiat însă faptul că voluntarii nu participă la activități complexe, care solicită un grad semnificativ de specializare a personalului (consiliere, reabilitare, educație, asistență personală pentru persoanele cu dizabilități etc). Ei sunt mai degrabă implicați în activități de socializare, de informare, de timp liber. Tot în cadrul interviurilor a fost menționat faptul că voluntarii fidelizați devin ulterior angajați în multe din organizațiile respondente.

www.fonss.ro

Distribuția organizațiilor după volumul personalului Figura 24. Distribuția organizațiilor după dimensiunea personalului*

Număr angajați Niciun angajat 5% NR 8%

Număr voluntari Niciunul 26%

1 - 4 angajați 24%

Peste 25 de angajați 13% 5 - 9 angajați 24%

10 - 24 angajați 26%

NR 7%

1-4 voluntari 28%

Peste 10 voluntari 19%

Total eșantion, N=250 de organizații

5 - 10 voluntari 20%

*Notă: În categoria angajați sunt incluși atât cei cu normă întreagă sau parțială, cât și cei cu contract de servicii. Principalele categorii de personal angajat în ONG-urile furnizoare de servicii sociale, din perspectiva ponderii lor în totalul personalului, sunt reprezentate de asistenți sociali, asistente medicale, infirmiere, personal administrativ, muncitori calificați, fiecare dintre aceste categorii reprezentând în jur de 8-9% din totalul personalului. La acestea se mai adaugă alte categorii reprezentând tot aproximativ 9% din totalul personalului și care sunt constituite în special din îngrijitori și lucrători sociali. O altă categorie importantă este cea a educatorilor și pedagogilor, care reprezintă 9% din total personal, însă 3% (respective o treime din totalul educatorilor și psihopedagogilor) lucrează în regim de voluntariat. Psihologii reprezintă aproximativ 6% din personalul organizațiilor, circa o treime fiind implicați ca voluntari, iar terapeuții de specialitate reprezintă circa 4%, iar în cazul acestora aproape jumătate dintre ei sunt în regim de voluntariat.

www.fonss.ro

Distribuția personalului din organizații pe categorii profesionale și statut contractual

Figura 25. Distribuția personalului din organizații pe categorii profesionale și statut contractual Asistenți sociali (cu studii superioare)

Psihologi

2% 1%

Educatori / Psihopedagogi / Psihopedagogi speciali

12%

6% 3%

Medici (generalist, specialist, etc.) 0% 0% 1% 3% Asistente medicale

Infirmiere

2% 2% 11%

Terapeuți de specialitate (de ex. kinetoterapeut, psihoterapeuți etc)

1%1% 10%

1% 1% 2% 4%

Juriști 0% 0%1% 2% Personal administrativ (manager, coordonator, contabil, secretară etc.)

Muncitori (personal de curățenie, bucătari, șoferi etc.)

Alte categorii

8% 0%

Angajați cu normă întreagă

Angajați cu normă parțială

2% 3%

12%

11%

12% 10%

Personal pe bază de contract de servicii

21%

15%

20% Voluntari

25% Total

Din perspectiva dimensiunii personalului doar o treime dintre organizații consideră că forța de muncă de care dispun este suficientă. 56% dintre organizații afirmă că au nevoie să mai angajeze oameni, însă circa trei sferturi dintre acestea nu-și permit să angajeze personal nou din cauza limitărilor bugetare. Nevoia de creștere a numărului de angajați este resimțită în mai mare măsură de către organizațiile foarte mici (70% dintre ele au nevoie să angajeze mai mulți oameni), în timp ce organizațiile medii și mari tind să considere că dimensiunea personalului angajat este una optimă. Principala problemă care afectează capacitatea ONG-urilor de a asigura personalul necesar pentru furnizarea de servicii ține de lipsa resurselor financiare care să le permită extinderea numărului de angajați. În al doilea rând, este problema atractivității domeniului serviciilor sociale, salariile înregistrând un nivel relativ scăzut comparativ cu poziții similare în alte domenii și totodată munca în servicii sociale este una foarte solicitantă, cel puțin din punct de vedere emoțional. Oferta de forță de muncă calificată disponibilă pentru anumite poziții din cadrul ONG-urilor reprezintă și ea o problemă destul de răspândită, 26% considerând că acest lucru le afectează în foarte mare măsură, iar 23% în oarecare măsură capacitatea de asigura personalul necesar pentru furnizarea serviciilor.

www.fonss.ro

Care dintre următoarele afirmații se apropie cel mai mult de opinia dvs. despre competiția pentru fonduri din bugetul local/județean pentru furnizarea de servicii sociale? Figura 26. Care dintre următoarele afirmații se apropie cel mai mult de opinia dvs. despre competiția pentru fonduri din bugetul local/județean pentru furnizarea de servicii sociale? Aveți nevoie să angajați mai mulți oameni 56% Personalul este suficient 33%

V-ați putea descurca și cu mai puțini angajați 1% Altă situație 1%

NȘ/ NR 9% Total eșantion, N=250 de organizații

În ce măsură organizația dvs. se confruntă cu următoarele probleme care vă afectează a asigura necesar pentruprobleme furnizarea devăservicii?... Figura 27.capacitatea În ce măsură de organizația dvs.personalul se confruntă cu următoarele care afectează capacitatea de a asigura personalul necesar pentru furnizarea de servicii?... Deloc

În foarte mica măsură

În mica măsură

Lucrul în acest serviciu este foarte solicitant (emoțional, fizic 2%5% 5% etc.)

Oferta de forță de muncă calificată este foarte limitată pentru anumite calificări de care avem nevoie

Salariile sunt mici comparativ cu posturi similare din alte sectoare de activitate

Nu ne permitem să angajăm oameni noi din cauza constrângerilor bugetare

Total eșantion, N=250 de organizații

www.fonss.ro

12%

În oarecare măsură

23%

10%

23%

30%

8% 5% 5%

45%

5%4% 7%

26%

20%

23%

56%

40%

60%

NȘ/ NR

19%

31%

14%

20%

În foarte mare măsură

12%

80%

100%

III.4. Informare și participare Principalele surse de informare cu privire la oportunitățile de finanțare pentru servicii sociale sunt, în ordinea utilizării lor, site-urile de Internet din România dedicate finanțărilor pentru ONG-uri, discuțiile cu colegii din alte organizații și site-urile de Internet ale autorităților locale și județene. Internetul este principalul mediu de infomare pentru ONG-uri, fiind urmat de interacțiunile directe cu colegi sau autorități, media tradiționale fiind principalele trei surse de lainformare care le folosește organizația utilizate deCare puținesunt organizații pentru a se informa cu privire oportunitățilepe de finanțare. Figura 28.dvs. Care sunt principalele trei surse de informare pe care le folosește organizația dvs. servicii pentru a afla despre pentru a afla despre oportunitățile de finanțare pentru sociale? oportunitățile de finanțare pentru servicii sociale? Site-uri de Internet private din România dedicate…

47%

Discuții cu colegi din alte ONG-uri

36%

Site-uri de Internet ale autorităților locale / județene

35%

Site-uri de Internet ale autorităților centrale

25%

Media sociale (Facebook)

23%

Participarea la sesiuni de informare organizate de diverse…

18%

Newslettere ale unor ONG-uri sau alte organizații private…

18%

Mass media tradiționale locale (ziare, radio, tv locale)

17%

Site-uri de Internet din străinătate ale unor organizații …

15%

Discuții cu reprezentanți ai autorităților …

15%

Mass media tradiționale naționale (ziare, radio, tv naționale)

15%

Panourile de informare / afișaje ale autorităților locale

Altele

NR Total eșantion, N=250 de organizații

6% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Principalele modalități prin care majoritatea ONG-urilor își fac auzită vocea sunt participarea la evenimente, conferințe, întâlniri organizate de organizațiile însele, precum și la întânirile cu diverse instituții publice centrate pe anumite probleme de interes comun. Peste două treimi din organizațiile participante la studiu au declarat că au participat la astfel în întâlniri în 2015. Din perspectiva implicării lor în procesul decizional la nivelul consiliilor locale și/sau județene, ponderea organizațiilor care au participat la ședințe publice ale acestora este una mult mai scăzută, doar circa o treime din organizații luând parte în 2015 la astfel de ședințe, iar 1 din 5 a luat cuvântul în cadrul acestor ședințe. Circa un sfert au solicitat verbal sau în scris informații pe diverse teme de la autoritățile locale, 10% au contribuit cu recomandări cu privire la conținutul anumitor acte normative, iar 8% au cerut să li se pună la dispoziție spre consultare proiectul unui act normativ. Cazurile în care unor organizații le-a fost refuzat accesul la o ședință publică a unei autorități locale sunt mai degrabă rare, doar 5% dintre ONG-urile chestionate experimentând o asemenea situație în 2015. Datele indică faptul că gradul în care vocea unui ONG se face auzită la nivelul autorităților locale și județene ține mult de dimensiunea organizației, ONG-urile mari participând și luând poziție față de deciziile autorităților întro pondere semnificativ mai mare decât organizațiile mici și foarte mici.

www.fonss.ro

Din totalul organizațiilor participante la anchetă, aproape 40% afirmă că au fost solicitate în 2015 de către diverse instituții publice pentru a colabora sau a-și oferi expertiza în luarea unor decizii cu privire la rezolvarea unor probleme de interes locale. În peste jumătate din cazuri este vorba de autorități locale (primării, consilii locale, SPAS) și în aproape un sfert din cazuri de autorități județene (consiliu județean sau DGASPC)

Referindu-ne la anul 2015, care dintre următoarele afirmații sunt adevărate în

Figura 29. Referindu-ne la anul 2015, care dintre următoarele afirmații sunt adevărate în cazul organizației dvs.? cazul organizației dvs.? - % răspunsuri afirmative V-ați întâlnit cu reprezentanți ai altor ONG-uri pentru a discuta despre problemele furnizorilor privați de servicii sociale V-ați întâlnit cu reprezentanți ai unor instituții publice pentru a discuta probleme de interes public Ați primit fonduri nerambursabile din partea Consiliului Local / Județean pentru activități nonprofit de interes local Ați depus cel puțin un proiect la Consiliul Local / Județean pentru activități nonprofit de interes local Ați fost invitați la cel puțin o ședință publică a Consiliului Local / Județean

75% 68% 35% 34% 33%

Ați participat la cel puțin o ședință publică a Consiliului Local / Județean

32%

Ați solicitat, verbal sau în scris, Consiliului Local / Județean informații pe anumite teme

26%

Ați vorbit la o ședință publică a Consiliului Local / Județean

20%

Ați trimis Consiliului Local / Județean recomandări cu privire la conținutul anumitor proiecte de acte normative Ați solicitat, verbal sau în scris, Consiliului Local / Județean să vă pună la dispoziție proiectul unui act normativ Ați dorit să participați la o ședință publică a Consiliului Local / Județean, dar v-a fost refuzat accesul

10% 8% 5%

Total eșantion, N=250 de organizații

www.fonss.ro

4% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Figura 30. Implicarea ONG-urilor prin solicitarea colaborării de către autorități locale În 2015 organizației dvs. i s-a solicitat de către diverse autorități sau instituții locale colaborarea sau expertiza în luarea unor decizii cu privire la rezolvarea unor probleme de interes local? NR 5%

Ce instituții sau autorități locale v-au solicitat cooperarea / expertiza?

Primarii / consilii locale

43.8

DGASPC

20.8

SPAS Da 39%

Nu 56%

10.4

Consiliul județean

4.2

Unitate de servicii sociale

2.1

Instituții de învățământ

2.1

Alte instituții publice

5 0

Total eșantion, N=250 de organizații

N=96 de organizații

Dincolo de furnizarea de servicii, ONG-urile se implică în comunitățile în care activează și prin participarea cu reprezentanți în diverse comisii sau entități inter-instituționale organizate la nivel local sau județean. Cel mai frecvent, ONG-urile furnizoare de servicii sociale au un reprezentant în comisiile județeană de incluziune socială (29%), comisiile de protecția copilului (18%), echipa intersectorială locală (17%), comisia de evaluare a persoanelor cu handicap și comisia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale (16%). Pe ansamblu, una din trei organizații are un reprezentant în cel puțin o comisie locală/județeană, cel mai bine reprezentate fiind organizațiile mari și medii.

www.fonss.ro

În care din următoarele comisii sau entități interinstituționale organizate la

Figura 31. În care din următoarele comisii sau entități interinstituționale organizate la nivel local/județean nivel organizația dvs. local/județean are un reprezentant?organizația dvs. are un reprezentant? Comisia de incluziune socială

29%

Comisia de protecția copilului

18%

Echipa intersectorială locală

17%

Comisia de evaluare pentru persoanele cu handicap

16% 16%

Comisia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale

Consiliul Comunitar Consultativ

12%

Altele

21%

Total eșantion, N=250 de organizații

11% 0%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

III.5. Cooperare inter-instituțională Principalele instituții publice cu care majoritatea organizațiilor neguvernamentale au încheiat în 2015 protocoale de colaborare/partneriat sunt DGASPC, primăriile localităților în care furnizează servicii și unitățile de învățământ. Aproximativ 1 din 5 organizații au parteneriate încheiate cu Inspectoratul Școlar Județean și spitale, iar 15% cu Consiliul Județean și Inspectoratul Județean de Poliție. Toate organizațiile din eșantion au avut în 2015 cel puțin un protocol de colaborare/partneriat încheiat cu o altă organizație sau instituție publică, însă la momentul anchetei doar 72% aveau astfel de parteneriate. Ierarhia din prezent a principalilor parteneri ai ONG-urilor furnizoare de servicii sociale este similară cu cea deja menționată pentru 2015, existând diferențe însă în ce privește ponderile corespunzătoare.

www.fonss.ro

Pe32. parcursul 2015 cu care următoarele instituții / sau organizații Figura Pe parcursulanului anului 2015 cu care dintre dintre următoarele instituții / organizații ați avut ați încheiat ați avut sau ați încheiat protocoale de colaborare / parteneriat? protocoale de colaborare / parteneriat? Organizații neguvernamentale

58%

DGASPC

56%

Primăria/ ile localității/ lor în care furnizați servicii

53%

Unități școlare

52%

Serviciul Public de Asistență Socială

40%

Inspectoratul Școlar Județean

20%

Spitale

19%

Consiliul județean

15% 15%

Inspectoratul Județean de Poliție Prefectură

Altele

11%

Total eșantion, N=250 de organizații

www.fonss.ro

4% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Figura 33. Parteneriate în vigoare la momentul anchetei În prezent, aveți încheiate parteneriate cu diverse instituții publice sau alte organizații neguvernamentale pentru furnizarea de servicii / organizarea de activități? NR 5%

Cu ce organizații PUBLICE SAU PRIVATE aveți încheiate în prezent parteneriate?

ONG-uri

DGASPC Nu 23%

Unitati scolare

Primarii Da 72%

SPAS

ISJ si structuri din subordine

Universitati / Facultati

Spitale

IPJ / Politia locala

Biserica

Cabinete medicale / centre…

Altele

20 0

Total eșantion, N=250 de organizații

N=180 de organizații

Pentru 45% dintre ONG-uri scopul parteneriatelor avute în prezent este legat de furnizarea de servicii sociale, medicale sau de îngrijire la domiciliu, aceste parteneriate fiind în special cu autoritățile locale sau DGASPC. Dincolo de furnizarea de servicii, multe dintre parteneriate vizează colaborarea pe o gamă largă de proiecte sociale și activități implementate în comunitate, care variază în funcție de specificul fiecărei organizații. Cu o frecvență relativ ridicată se regăsesc parteneriatele în vederea desfășurării de proiecte educaționale, campanii de informare și prevenire și organizarea de activități de socializare.

www.fonss.ro

În ce scop aveți încheiate parteneriate în prezent?

Figura 34. Scopul parteneriatelor în vigoare

Furnizare de servicii sociale

34%

Colaborare/ derularea de programe si proiecte sociale

24%

Referire cazuri / identificare cazuri / preluare de cazuri

12%

Acordare subventii/ fonduri/ finantare

11%

Organizare de activitati extra-scolare, socio-culturale, spo

10%

Program de voluntariat / organizare stagii de practica

Proiecte educationale, reintegrare scolara, prevenirea aband

Derulare activitati de prevenire / campanii de informare / c

Implementarea de proiecte in parteneriat

Furnizare de servicii / asistenta medicala

Schimb de experienta, informatii

Furnizare servicii de ingrijire la domiciliu

5% 4%

Oferirea de ajutoare materiale

Oferirea de sprijin unor diverse categorii de persoane defav

Acordare spatiu de functionare

Altele

N=180 de organizații care au încheiat parteneriate

37% 0%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Cooperarea dintre ONG-uri și celelalte organizații și instituții publice este pe ansamblu evaluată pozitiv de către participanții la anchetă. Cel mai bine evaluate sunt colaborările cu alți furnizori de servicii sociale și DGASPC, iar la polul opus se situează colaborarea cu consiliul județean și primării, apreciate ca foarte sau mai degrabă slabă de 15-20% dintre organizațiile chestionate.

www.fonss.ro

50%

Figura 35. Experiența cooperării inter-instituționale

Cât de des ați cooperat cu următoarele instituții în ultimele 12 luni? Alți furnizori de servicii sociale

26%

Consiliul Județean

28%

Ocazional

2% 2%7%

34%

31%

12% 6%

12%

Foarte slabă

45%

18%

25%

24%

Mai degrabă slabă Nici slabă, nici bună

Consiliul local / Primăria

SPAS

Cum apreciați cooperarea cu aceste instituții?

37%

7% 7%

29%

17% 17%

DGASPC

32%

39%

16%

31%

29%

2% 5% 14%

33%

39%

2%6% 14%

29%

43%

Mai degrabă bună Foarte bună

Frecvent 0%

50%

100%

20%

40%

60%

80%

100%

Chiar dacă interacțiunile și parteneriatele între organizațiile neguvernamentale sunt frecvente și bine apreciate de către majoritatea celor chestionați, ponderea celor care sunt membri în federații naționale care să coaguleze și sa le reprezinte interesele este relativ redusă. Pe ansamblu doar 36% dintre ONG-urile care furnizează servicii sociale și au participat la anchetă sunt membrii unei federații, organizațiile mari și medii fiind în proporții mult mai mari membre în astfel de entități decât cele mici și foarte mici.

www.fonss.ro

Organizația dvs. este membră a unei entități de tip federație, la nivel național, care să vă reprezinte interesele în procesul de elaborare de politici? Figura 36. Organizația dvs. este membră a unei entități de tip federație, la nivel național, care să vă reprezinte interesele în procesul de elaborare de politici? NR 9%

Da 36%

Nu 55%

Total eșantion, N=250 de organizații

III.6. Nevoi de dezvoltare Principalele probleme cu care se confruntă cele mai multe dintre ONG-urile furnizoare de servicii sociale sunt legate de resursele financiare și umane de care dispun, precum și lipsa de cooperare din partea autorităților și dificultăți în a găsi parteneri pentru dezvoltarea unor proiecte. Lipsa fondurilor pentru derularea activităților curente și lipsa oportunităților de a atrage finanțări suplimentare au fost menționate de peste 40% dintre furnizorii chestionați ca probleme care îi afectează în foarte mare măsură. Totodată peste 25% dintre organizații sunt foarte afectate de personalul insuficient raportat la volumul de activitate, iar 15% de dificultățile în a recruta și păstra personal calificat.Tot legat de resurse, una din cinci organizații a menționat că este în foarte mare măsură afectată de spațiul insuficient pentru furnizarea de servicii. Opiniile furnizorilor de servicii referitoare la prioritățile de dezvoltare de servicii sociale la nivelul localității lor sunt extrem de variate. Cei chestionați cu privire la serviciile care sunt insuficient dezvoltate în localitatea lor au menționat o gamă largă de tipuri de servicii, atât centre de zi cât și servicii de îngrijire la domiciliu și centre rezidențiale sau adăposturi pentru diverse categorii vulnerabile, în funcție de categoriile de beneficiari pe care le deservesc în prezent. Astfel pentru vârstnici, principala direcție de dezvoltare vizată de furnizori este cea a serviciilor de îngrijire la domiciliu, urmată la mare distanță de centre rezidențiale și centre comunitare de zi. Pentru copii în general, furnizorii consideră că este prioritară dezvoltarea mai multor centre sau servicii de zi, iar pentru persoanele cu dizabilități (copii, tineri, adulți) atât de centre de zi, cât și de servicii de recuperare, terapii specifice, precum și de centre respiro. Interviurile calitative au subliniat nevoia de integrare a serviciilor în comunitate, cu management de caz comun, așa încât problemele familiei sau ale întregii gospodării, acolo unde este cazul, să fie luate în considerare în mod unitar și coerent.

www.fonss.ro

În ce măsură serviciul dvs. se confruntă cu următoarele probleme? Figura 37. În ce măsură serviciul dvs. se confruntă cu următoarele probleme? Deloc

În foarte mica măsură

În mica măsură

Lipsa oportunităților de a atrage finanțări suplimentare 4%3% 8% Fonduri insuficiente pentru derularea activităților curente 5% 8%

Lipsa de cooperare din partea autorităților locale sau altor instituții publice

Personal insuficient raportat la volumul de activitate

29%

10%

Dificultăți în găsirea unor parteneri pentru dezvoltarea unor proiecte

10%

16%

26%

12%

Lipsa personalului specializat

18%

Dificultăți în ce privește formarea profesională a personalului

24%

16%

12%

8% 14%

13%

20%

14%

Lipsa de cooperare din partea unor organizații private

19%

17%

11%

24%

15%

19%

20%

24%

16%

10%

20%

26%

14%

10%

21%

16% 63%

13%

27%

51%

Plângeri din partea beneficiarilor cu privire la calitatea serviciilor

30%

17%

Lipsa unor dotări necesare pentru furnizarea de servicii de calitate

Lipsa beneficiarilor

26%

14% 10%

21%

27% 27%

12%

28%

Spațiu insuficient pentru furnizarea de servicii

42% 27%

12%

14%

Dificultăți în ce privește recrutarea și/sau păstrarea personalului

21%

12%

17%

În foarte mare măsură

43%

18%

12%

Dificultăți în a vă desfășura activitatea din cauza reglementărilor legale

În oarecare măsură

30%

40%

50%

60%

8% 2%

16%

3%3% 0%

70%

80%

90%

100%

Diferențele până a 100% sunt reprezentate de non-răspunsuri

În opinia dvs., care sunt principalele servicii sociale, care ar trebui dezvoltate cu prioritate în localitatea dvs.?

Figura 38. În opinia dvs., care sunt principalele servicii sociale, care ar trebui dezvoltate cu prioritate în localitatea dvs.? Centre de zi Servicii de ingrijire la domiciliu Servicii / centre rezidentiale Asistenta sociala / servicii sociale / servicii suport (nespe Servicii de informare si consiliere Consiliere vocationala / servicii de integrare pe piata munc Servicii / centre de recuperare Ingrijire / asistenta medicala Locuinte protejate Adaposturi / centre de gazduire in regim de urgenta Centre respiro Centre de tineret / socializare / ateliere / servicii de int Ateliere protejate / intreprinderi sociale de insertie Diverse terapii specifice Cantine sociale Servicii de prevenire Servicii educationale Suport educational After school Facilitarea accesului la educatie Altele

23% 19%

11% 9% 8% 7% 6% 5% 4% 4% 4% 3% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 17% 0%

www.fonss.ro

10%

15%

20%

25%

30%

Căror grupuri vulnerabile ar trebui să li se adreseze cu prioritate Figura 39. aceste Căror grupuri vulnerabile ar trebui să li se adreseze cu prioritate aceste servicii? servicii? Varstnici Persoane cu dizabilitati Copii Adulti cu dizabilitati Copii cu dizabilitati Familii in dificultate Copii in situatii de risc (abuz, neglijare, in strada, parin Persoane in strada / fara adapost Victime ale violentei in familie Bolnavi cronici / incurabili / diagnostic terminal Tineri in situatii de dificultate (somaj, saracie, dizabilit Persoane in situatie de saracie / risc de excluziune sociala Copii cu risc de abandon scolar Romi Persoane cu adictii Familii cu copii cu dizabilitati sau alte persoane dependent Tineri cu dizabilitati Tineri care au parasit sistemul de protectie a copilului Cuplu mama-copil / femei insarcinate in dificultate Copil 0-3 ani Copii fara ocrotire parinteasca Copii romi Altele

33% 16% 10% 8% 8% 6% 5% 4% 4% 4% 4% 4% 3% 3% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 1% 1%

8% 0%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

Din totalul organizațiilor participante la studiu, 54% au declarat că au în plan extinderea serviciilor existente pentru a putea cuprinde mai mulți beneficiari, și tot 54% intenționează să-și diversifice gama de servicii pe care le oferă.

www.fonss.ro

40%

Planuri de dezvoltare Figura 40. Planuri de viitor pe termen scurt Plănuiți să vă extindeți capacitatea serviciilor dvs. în următoarele 12 luni pentru a cuprinde cât mai mulți beneficiari?

Plănuiți să vă diversificați gama de servicii / activități pe care le oferiți beneficiarilor dvs. în următoarele 12 luni?

NR 8%

Nu 38%

NR 8%

Da 54%

Nu 38%

Da 54%

III.7. Concluzii La nivel național există un corp destul de bine consolidat de organizații neguvernamentale care furnizează servicii sociale și de asistență socio-medicală și care au experiență de peste 10-15 ani. În același timp se poate vorbi de o piață destul de dinamică în care apar în continuu noi organizații și servicii, dar și din care dispar organizații și servicii. Marea majoritatea sunt organizații mici, care acționează doar pe plan local și a căror capacitate de furnizare de servicii este destul de limitată, dar care reușesc prin activitatea lor și în ciuda unor constrângeri puternice să acopere parțial nevoile de servicii ale diverselor grupuri vulnerabile. Principalele constrângeri care acționează asupra furnizorilor neguvernamentali de servicii sociale le limitează dezvoltarea, într-o măsură variabilă în funcție de mărimea organizației capacitatea lor de furnizare de servicii și perspectivele lor de dezvoltare, menținând foarte multe organizații într-o situație de sub-dezvoltare și de incertitudine continuă cu privire la sustenabilitatea serviciilor oferite. Aceste constrângeri se referă în principal la cooperarea limitată din partea autorităților locale în vederea susținerii furnizării de servicii sociale în comunitate, la resursele financiare insuficiente pentru a acoperi nevoile reale de servicii ale beneficiarilor, la dificultățile de a găsi parteneri pentru a dezvolta noi proiecte și nu în ultimul rând la capacitatea limitată de a atrage și reține forță de muncă calificată. În 2015 finanțările de la bugetele locale și județene pentru furnizarea de servicii de către ONG-uri a reprezentat la nivel național puțin peste 10% din totalul veniturilor acestora, în condițiile în care 35% dintre furnizorii neguvernamentali au primit astfel de fonduri. Totodată există disparități mari inter-regionale și chiar și intraregionale în ce privește disponibilitatea acestor finanțări publice. Acest lucru este determinat în mare parte de lipsa unei practici unitare în ce privește acordarea acestor finanțări de la bugetele locale/județene, dar sunt și probleme semnalate de reprezentanții ONG-urilor referitoare la transparența destul de redusă și birocrația excesivă care caracterizează mecanismul de acordare a finanțărilor, precum și la cerințele foarte mari în raport cu sumele relativ modeste care se acordă. Implicarea ONG-urilor în procesul decizional la nivel local este de asemenea una destul de limitată, în

www.fonss.ro

general ONG-urile care reușesc să-și facă auzită vocea la nivelul autorităților tinzând să fie din rândul organizațiilor mari și medii. Dată fiind inegalitatea foarte mare în modul în care sunt distribuite resursele în rândul ONG-urilor (45% cele mai mici organizații au gestionat 6% din totalul cheltuielilor ONG-urilor la nivel național, iar cheltuielile celor mai mari 8% organizații au reprezentat 56% din acest total), este nevoie de construirea unui mecanism de coagulare a intereselor micilor furnizori neguvernamentali și care să conducă la creșterea participării și implicării lor în procesul decizional la nivel local și județean. Este probabil nevoie ca organizațiile mari și solide, dar nu numai, să se implice mai mult în dezvoltarea capacității organizațiilor mici atât în ce privește atragerea și gestionarea resurselor, dar și în ce privește promovarea propriilor interese și pe cele ale beneficiarilor lor în fața autorităților locale.

www.fonss.ro

Studiul a fost elaborat de Asociația Sociometrics – Grupul de Analiză Socială și Economică și de FONSS, in martie 2017. Autor: Alexandru I. Toth Studiul a fost realizat în cadrul proiectului ”Vocea ONG”, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest material nu reflectă neapărat poziţia oficială a guvernului elveţian. Responsabilitatea pentru conţinutul acestuia este asumată în întregime de FONSS