Pagina 1
Anul III nr. 6 - DECEMBRIE 2017
Asistența socială e de dreapta sau de stânga?
Săracii români sau sărăca Românie?
Care sunt soluțiile pentru ieșirea din sărăcie? Sunt românii cetățenii cei mai săraci ai Europei? Iată o întrebare la care răspunsul nu poate fi simplu. Cert e că de ani de zile, de când stau în România, urmăresc realitățile și statisticile și concluziile nu sunt deloc îmbucurătoare. Încerc să înţeleg, să-mi pun întrebări, să găsesc soluții. România este cea mai săracă din Uniunea Europeană, dacă iei în calcul anumite zone din țară. În statistici, mai mult de 40% din populație este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, iar 48,5% dintre copii trăiesc în condiții precare. Lipsa de bani este cel mai puternic resimțită în zonele rurală, în care trăiește aproape jumătate din populația țării, cam 45%. Două treimi din oamenii din sate trăiesc în sărăcie și prezintă un risc, nedispunând de resurse financiare necesare unui nivel minim și unei vieți decenţe, ci mai degrabă Evului Mediu.
Un studiu realizat de World Vision România arată că în două din trei gospodării din rural lipsesc lucrurile cele mai semnificative. Dincolo de modul în care se desfășoară viața lor, trebuie reținut că această aproape jumătate din populație este o problemă pentru dezvoltarea noilor generații. Menționăm de asemenea că 66,1% dintre românii din rural au venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor, sărăcia atrage după ea și lipsa de educație, boli și dezvoltare nesănătoasă. Copiii din mediul rural din România aleg cea mai scurtă, dar nesigură modalitate de a avea niște bani în buzunar: părăsesc școala și lucrează în agricultura de subzistență sau fug în străinătate. Așadar, membrii unei familii sărace care suferă de malnutriție, vor avea și carențe de educație, școlarizare și calificare, prin urmare au și șanse reduse de ocupare în muncă. Acesta e un cerc vicios. Cei mai afectați sunt copiii, 48,5% dintre minorii români trăind în condiții precare, spune studiul Word Vision.
Atunci le povesteam celor de stânga cum că ar trebui să ne țină aproape, pentru că le oferim o de André Muit bogată expertiză pentru ceea ce au de realizat în domeniul politicilor sociale și celor de dreapta, că Săraci pentru că sunt needucați discutând despre servicii sociale, în fapt vorbim sau needucați pentru că sunt să- despre entități private care aduc prin munca lor raci? independența unor categorii de asistați sociali, Aceasta e dilema care exprimă clar dezvoltare și investiție în comunitate. Și noi dăm undița, nu peștele, unora, și noi îi asistăm pe cei acest cerc vicios: sărăcie - educaţie. în nevoie. Cine poate da un răspuns atât timp cât cifrele spun că lipsa educației ali- De unde vine confuzia? mentează sărăcia multor români care trăiesc în zonele rurale? Abandonarea De la ideea preconcepută că asistența socială școlii este primul pas, pe care doar în înseamnă doar cocoașa de ajutoare sociale ce 2014, mai mult de 18% dintre copiii apleacă de ani de zile bugetul României. Din români l-au făcut. Procentul este cu când în când, în spațiul public apar idei legate mult peste media europeană, de 11%, de faptul că lenea și nemunca sunt plătite din de părăsire timpurie a școlii. Educația banii celor care trudesc până noaptea și de aici și reacțiile de revoltă. pentru acești copii a devenit un lux. Aproape jumătate dintre elevii intervievați în studiul World Vision România, confirmă că n-au mai mers la școală pentru că familia nu i-a putut susține financiar.
De ce gândim așa? Simplu. Pentru că România e o țară neevoluată ca mentalitate, pentru că românii au fost învăţaţi de partide că asistență socială = ajutoare sociale, pentru că, în condițiile unei politici sociale defectuoase, nici cei care ar trebui să conducă țara nu au habar desFrigul și lipsa de energie electrică pre beneficiile serviciilor sociale, prin urmare, împiedică 360.000 de copii să-și facă tot ce știu e să dea pomeni, eventual electorale temele (menționează raportul „Bunăsși să le numească asistență socială. tare pentru copiii din mediul rural”). ... continuare în pagina 2
Serviciile sociale de bună calitate sunt o investiție în comunitate de Diana Chiriacescu
Ne-am obișnuit să auzim deseori în jurul nostru comentarii negative și ironii la adresa „asistaților social”, adică a persoanelor care nu trăiesc (în percepția colectivă) decât din sumele de asistență socială pe care le primesc MEMBRII FONSS:
de la stat, indiferent dacă sunt contributori sau nu la bugetul național. În realitate, puțini oameni știu că asistența socială e un domeniu complex de politică publică, esențial pentru menținerea bunăstării în orice
Mihaela Munteanu Domeniul asistenţei sociale, asociat pe nedrept ca fiind propriu numai celor care au ca referință politică una social democrată, se dovedeşte a fi la fel de apropiat și de doctrina liberală. E o idee cu care m-am confruntat în urmă cu mai bine de un an, când, mergând în faţă consilierilor locali, încercam să le explic ce important e ceea ce facem noi, inclusiv pentru ei, indiferent de partidul pe care îl reprezintă.
țară și care se adresează tuturor, bogați sau săraci, persoane cu sau fără dizabilități, tineri sau vârstnici, din medii geografice și socio-economice din cele mai diferite. ...continuare în pagina 3
Ce spun ONGurile de ani de zile? Că ponderea serviciilor sociale față de beneficiile sociale trebuie schimbată. Că serviciile sociale sunt singurele care scot din criză grupurile vulnerabile și că acordarea de prestații crează dependență. Fiecare an care trece, adâncește problema. Soluția nu este tăierea rapidă a ajutoarelor sociale, așa cum propun unii, pentru creșterea capitalului politic. S-a mai întâmplat să se taie întâi, și să se gândească după. Soluția este finanțarea serviciilor sociale și scoaterea din criză a celor care au fost lăsați să fie doar asistați sociali. Nu înfometarea lor și a copiilor lor e salutară, ci obligarea lor la un efort propriu, care să îi reobișnuiască cu munca. ... continuare în pagina 4
www.fonss.ro
Pagina 2 enți de faptul că din cauza lipsei mijloacelor financiare nu pot asigura o dietă sănătoasă copiilor. Legumele cultivate în gospodărie sunt insuficiente pentru întregul an. Jumătate din familiile chestionate menționează că alimentația nu este diversificată, deoarece nu pot oferi copiilor produse din fiecare grup de alimente: cereale, carne, ouă, lactate, fructe și legume. Cumpărarea acestor produse din magazine este practic imposibilă, având în vedere nivelul prețurilor față de cel al veniturilor acestor familii.
...continuare din pagina 1
Care sunt soluțiile pentru ieșirea din sărăcie? Ei își ajută părinții în gospodărie, înainte și după școală. Cercetările arată de asemenea, că cei mai mulți dintre copiii din rural nu merg la grădiniță. 37% dintre persoanele cu vârsta peste 15 de ani, abia pot citi sau scrie, ei nu înțeleg ce citesc sau scriu, așadar sunt analfabeți funcționali. Nici nu e de mirare, atât timp cât același studiu arată că, atunci când este vorba de reduceri, un sfert dintre părinții intervievați au recunoscut că în criză financiară, mai întâi taie sumele pentru cărți și educația copiilor, cele pentru activități extracurriculare și participarea la competiții și/sau tabere școlare. Atât timp cât părinții lucrează într-o agricultură neperformantă, nu au nici o perspectivă a unui viitor mai bine plătit. În această luptă împotriva sărăciei, lipsa de educație este factorul care influențează major, iar sărăcia pare a fi singurul bun moștenit din generație în generație și transmis copiilor și nepoților, care vor urma exemplul părinților și bunicilor. Așadar, dacă aceste lucruri nu se schimbă, statisticile vor rămâne sumbre, iar sărăcia în România va fi realitatea de
necontestat, mult timp de aici încolo.
Românii ajung la medic pentru că sunt bolnavi sau săraci? Malnutriția este un alt element în jurul căruia se formează un cerc vicios. 225.000 de copii merg la culcare pe stomacul gol, în fiecare zi. Un copil flămând nu poate învăța și, prin urmare, nu se poate dezvolta pentru a trăi o viață fără griji. Din această perspectivă, situația românilor care trăiesc în mediul rural este una dintre cele mai dure din Europa. Așadar lipsa banilor nu se reflectă numai în educație. Studiul World Vision România a arătat că 72% dintre familiile din rural nu sunt în măsură să ofere o masă minimă variată copiilor, pentru a preveni slăbiciunea și bolile. Mai mult decât atât, apare și nevoia de bani pentru problemele de sănătate acute și tratamentul lor. România rurală „cultivă“ o populație bolnavă din cauza lipsei de bani, pentru care nu pare a exista nici o cale de ieșire de-a lungul anilor următori.
Confruntându-se cu sărăcia, un sfert din adulții intervievați au declarat că nu cumpără medicamente și nu-și pot face o programare la un medic specialist dacă au nevoie. Percepția generală este că, deși îngrijirea sănătății este, teoretic, gratuită, există costuri asociate - cum ar fi transportul sau valoarea necompensată a medicamentelor, imposibil de suportat. În România oamenii se tem de ideea că ar trebui să dea „mită” - „dacă nu dai bani, copilul nu este tratat în mod corespunzător“, a declarat unul dintre participanții la studiu. Fără bani pentru „buzunarul “medicului, oamenii nu merg la un doctor.
IAȘUL ACCESIBILIZAT! Este noua inițiativă FONSS, ce urmărește stimularea implicării ieșenilor și autorităților, pentru ca Iașul să devină un oraș prietenos cu persoanele cu dizabilități. În prezent, Iașul este departe de a fi accesibilizat, persoanele cu dizabilități neputând circula liber. Această inițiativă continuă o preocupare mai veche a FONSS, de a impulsiona schimbarea. În iulie 2016, a fost inițiat un demers mai reușit, de accesibilizare a Universităţii Ştefan cel Mare Suceava.
www.fonss.ro
Mulți români spun că atunci când nu știi ce să pui pe masă în ziua următoare, medicamentele și vizita la doctor par a fi mai puțin importante.
De asemenea, statisticile arată că în 2015, 80% din casele din rural nu erau conectate la rețeaua de canalizare. 65,2% din gospodării aveau o toaletă în grădină și doar jumătate aveau acces la apă curentă. Cei mai mulți dintre copiii din sate au spus că ei nu se spală în fiecare Raportul „Bunăstarea copiilor din mezi și 40% dintre tineri se spală de două, diul rural“ arată că părinții sunt conștiSUCEAVA
MEMBRII FONSS:
Prin urmare, mulți copii sunt lipsiți de vitamine și minerale esențiale pentru creștere și dezvoltare armonioasă. Viitorul lor și al următoarelor generații este în pericol.
Campania de la Suceava s-a făcut în parteneriat cu membrii FONSS din judeţ - AREAS și Asociația Blijdorp și a deschis universitatea studenților cu dizabilități fizice. De această dată, la Iași, se dorește împuternicirea persoanelor cu dizabilități să-și reprezinte interesul și coalizarea comunității în jurul lor. Deocamdată activitatea grupului este vizibilă pe un cont pe facebook, numit Iașul accesibilizat, dar acesta e doar începutul.
IASI
sau cu noroc, de trei ori pe săptămână. 7,5% dintre copii indică faptul că fac doar o singură dată, în șapte zile, baie sau duș. Cât s-o fi schimbat situația de atunci? Să ne mai mirăm de transmiterea bolilor infecțioase?
O Românie, două... Ocuparea redusă a forței de muncă în rural, duce la sărăcie. Abandonul școlar, lipsa unei calificări profesionale în zonele rurale, duc șomajul în rândul tinerilor de 18-24 de ani, la aproape 25%. Dintre persoanele între 18 și 60 de ani, doar 46% au un loc de muncă, de multe ori prost plătit. Aceste cifre arată că pe termen lung, România va avea probleme macroeconomice serioase. Sărăcia extremă va exista mult timp. În urban, situația pare a fi mai bună, dar în realitate, lipsa angajaților nu lasă economia să se dezvolte, în ciuda faptului că este semnalată o creștere economică record. Din păcate, economia se dezvoltă inegal și sunt antrenate numai câteva categorii de populație în acest miez de prosperitate. Pentru restul, problemele economice nu se mai termină. Doar investiția în servicii integrate, sociale-educaționale și medicale, poate fi raza de speranță că s-ar ieși din cercul vicios, dar, din păcate, deși vocile specialiștilor menționează din ce în ce mai des această soluție, cele trei ministere nu au încă o strategie de lucru comună, iar la nivel județean sunt puțini administratori vizionari, care să adopte astfel de soluții curajoase și eficiente. Rămâne un șantier de lucru serios în care ne-am angajat și noi, FONSS-ul, pentru a convinge autoritățile de viabilitatea acestei idei și necesitatea schimbării de perspectivă în asistența comunităților.
André Muit
Pagina 3
Autofinanțarea FONSS prin Expert Team Înființată în 2017, Întreprinderea Socială a Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale - Expert Team, este organizată ca departament intern al federației, în scopul autofinanțării și dezvoltării profesionale a membrilor. Expert Team este și o modalitate de a valorifica expertiza capitalizată în federație, tocmai de aceea obiectul său de activitate este unul mai vast decât s-au putea crede că e posibil la un început. Expert Team nu-și propune numai să lucreze în beneficiul membrilor FONSS, la comanda acestora, ci să onoreze și contracte de pe piața liberă. Serviciile oferite de către Expert Team în 2017, cât a fost în curs proiectul Vocea ONG, au fost: contabilitate și consultanță fiscală; comunicare, PR și marketing social; expertiză juridică și asistență în lobby și advocacy; consultanță și formare profesională; cercetare și documentare. Membrii FONSS au avut fiecare acces gratuit la asistență într-un număr de 32 de ore/domeniu. Tot în 2017, au fost prestate și câteva contracte de consultanță și cercetare în servicii sociale, dar și de organizare de evenimente, cel mai amplu fiind ONG Fest ediția de la Iași. În 2018, Expert Team oferă membrilor un discount de până la 25%, negociabil în funcție de volumul contractului, în ofertă fiind incluse serviciile de: comunicare, PR și organizare evenimente; consultanță și asistență tehnică în lobby și advocacy; consultanță și formare profesională și cercetare și documentare, ce pot fi prestate de specialiștii FONSS. În situația în care sunt solicitate servicii de contabilitate şi asistență juridică, pot fi asigurate prin cooptarea de colaboratori externi. În strategia de business a Expert Team este atragerea de contracte de consultanță și asistenţă tehnică pentru ONG-uri, prin urmare, echipa de profesioniști ai întreprinderii sociale vă așteaptă cu interes.
...continuare din pagina 1
Serviciile sociale de bună calitate sunt o investiție în comunitate de Diana Chiriacescu Dar ce înseamnă ea de fapt? Orice persoană poate să întâlnească de-a lungul vieții situații sau perioade în care are nevoie de sprijin pentru a depăși probleme grave, care duc la scăderea dramatică a calității vieții – fie afectări ale stării de sănătate, fie evenimente neprevăzute în familie, fie dezastre naturale care afectează mediul în care trăiește persoana. Uneori, aceste probleme duc la o afectare pe termen lung a traiului acestei persoane în comunitate. Alteori, problemele cu care se confruntă o familie sau o gospodărie sunt multiple și interconectate, iar riscul de sărăcie, excluziune sau marginalizare socială se cronicizează. Asistența socială oferă pârghiile de sprijin pentru ca persoanele să poată depăși aceste obstacole, pe care singure nu reușesc să le mai gestioneze. Asistența socială este o componentă necontributivă a protecției sociale (adică nu depinde de contribuția noastră la bugetul de stat), spre deosebire de pensii, asigurările de sănătate, de care nu am putea beneficia, dacă nu contribuim sistematic, din veniturile noastre, la aceste bugete naționale. Asistența socială oferă două tipuri de suport persoanelor aflate în dificultate (temporară sau pe o durată mai lungă): (a) ajutoare financiare (de tipul ajutorului social pentru venitul minim garantat, ajutorul de încălzire, ajutorul pentru înmormântare, indemnizații etc) și (b) servicii sociale pentru diferite categorii de persoane, evaluate ca având nevoie de îngrijire, sprijin pentru incluziune sau sprijin pentru a ieși din situații limită.
În prima linie
FONSS continuă să fie vocea ONG Anul 2018 găsește FONSS, cât și întreg sectorul neguvernamental, într-o încleștare serioasă cu politicul, pentru că de la apariția unor inițiative care, sub pretextul fals al necesității de transparență și control al mediului ONG, de fapt se pune sub semnul întrebării chiar existența organizațiilor, ca entități. ... continuare în pagina 4 MEMBRII FONSS:
www.fonss.ro
În România, cheltuiala cu asistența socială este semnificativă, dar ea este predominant direcționată către ajutoarele sociale financiare (considerate măsuri pasive de sprijin) și mai puțin către serviciile sociale (măsuri active de sprijin). În Uniunea Europeană, cheltuiala medie cu serviciile sociale este de aproximativ 2,7% PIB, în România de doar 0,6% PIB. Sectorul serviciilor sociale acreditate deservește în prezent, aproximativ 190.000 persoane, copii, persoane cu dizabilităţi, vârstnici, victime ale violenței domestice, persoane fără adăpost etc., conform Situației serviciilor sociale acreditate, din februarie 2018, publicată de Ministerul Muncii și Justiţiei Sociale.
Acest sector este unul important pentru economia României, pentru că angajează peste 150.000 persoane, asistenți sociali, psihologi, logopezi, kinetoterapeuți, îngrijitori, lucrători sociali, etc., conform estimării Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale- FONSS, făcute pe baza prevederilor Regulamentelor de Organizare și Funcționare stabilite de legislația în vigoare, pe diferite categorii de servicii sociale (regulamente care includ normativele obligatorii de personal în vederea acreditării serviciile sociale). Acești angajați sunt contributori direcți la bugetul de stat. În sectorul serviciilor sociale nu poate exista muncă la gri sau la negru, pentru că există condiții stricte de acreditare a serviciilor sociale. 49% din totalul serviciilor sociale din România este acoperit de către organizațiile neguvernamentale. Acestea atrag în munca lor, pe lângă personalul angajat, un număr semnificativ de voluntari, companii, parteneri sociali care sprijină dezvoltarea și menținerea serviciilor sociale la un nivel de calitate ridicat. De asemenea, un număr important de acțiuni de antreprenoriat social și economie socială au luat naștere în organizațiile furnizoare de servicii sociale. În ansamblul său, sectorul neguvernamental (social, civic, tineret, mediu etc) angaja cu contract de muncă 100.000 persoane, la nivelul anului 2016. Luând în considerație toate aceste elemente, este evident că serviciile sociale generează bunăstare în comunitate, nu doar sprijin pentru persoanele vulnerabile sau excluse social. Ele asigură locuri de muncă, generează coeziune și implicare socială a membrilor comunității, reprezintă un incubator de acțiuni și practici inovative în comunități. În plus, spre deosebire de ajutoarele financiare care nu reușesc decât într-o măsură limitată să ajute persoanele să depășească situații critice de viață, serviciile sociale reprezintă măsuri active, care asistă în mod direct persoanele respective, cu personal specializat, până când problemele lor sunt rezolvate, depășite sau gestionate mai bine. A investi în servicii sociale înseamnă de fapt investiție în creșterea calității vieții cetățenilor, în întărirea capacităților lor de a ieși demn din situații complexe și dificile de viață, dar mai mult decât atât, înseamnă investiție în bunăstarea comunităților, pe termen lung.
Pagina 4
FONSS continuă să fie vocea ONG ...continuare din pagina 3
Consiliul director FONSS: președinte - Adrianus Muit, vicepreședinți - Corina Mighiu și Aurora Vatamaniuc, membrii - Izabela Crăciun și Mariana Ursan
Știați că, FONSS…? • este sigura federație națională a furnizorilor privați de servicii sociale? • reunea la finalul anului 2017, 32 de ONG din Iași, Bacău, Neamț, Suceava, Galați, Giurgiu și Prahova și este în extindere? • are ca misiune implicarea în schimbarea politicilor și dezvoltarea sustenabilă a serviciilor sociale? • are sediul national în Iași (str. Sf Andrei, 67) și puncte de lucru în Bacău și București? • organizațiile membre acoperă toate domeniile asistenței sociale, inclusiv cele ale antreprenoriatului social? • are parteneriate cu 8 federații naționale, care lucrează pe domenii specifice, astfel încât să dezvolte acțiuni comune de advocacy?
• vă comunică prin două site-uri- fonss. ro și voceaong.ro, un ziar- Vocea ONG și mai multe conturi pe rețele de socializare? • își selectează membrii? Aderarea la FONSS se face pe bază de invitație realizată de către unul sau mai mulți membri a federației, care astfel girează și sprijină organizația interesată, să devină un membru activ, cu drepturi depline în cadrul federației? • are un cod de etică și integritate care funcționează atât ca un contract moral între angajați și beneficiari, cât și ca un sistem de standarde de conduită colegială capabile să contribuie la coeziunea partenerilor implicați în activitatea federației prin formarea și menținerea unui climat bazat pe cooperare și competiție după reguli corecte?
Din punctul acesta de vedere, FONSS este implicată într-o sumă de acţiuni de advocay, menite să îmbunătăţească sectorul serviciilor sociale, devenind vocea ONGurilor din social și implicându-se în demersuri multiple la toate nivele, dar mai ales la cel național.
Federația este parte din grupul care supervizează procesul de modificarea a OG 26/2000, astfel încât să nu se restrângă libertatea de asociere și funcționare a ONGurilor. De asemenea, FONSS continuă demersul care sprijină sectorul angajării protejate (prin unități protejate), a persoanelor cu dizabilități greu angajabile, grav afectat în septembrie 2017, prin intrarea în vigoare la OUG 60/2017 (de modificare a Legii 448/2006). În 4 august 2017, Guvernul a adoptat o ordonanța (60/2017) care include, pe lângă câteva măsuri binevenite de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități, un set de decizii cu consecințe negative asupra statutului lor de angajare. Au fost promovate schimbări imediate în implementarea sistemului cotelor, privând de o piaţă rezervată unităţile protejate autorizate, ceea ce are ca rezultat falimentul lor şi implicit, șomajul a 2000 de persoane cu dizabilități angajate. Mai mult, angajatorii
cu peste 50 de angajați, care nu au 4% din aceștia persoane cu dizabilități, au pierdut opțiunea de a cumpăra produse de la unități protejate, dar plătesc o taxă dublă la buget, pentru neangajarea de persoane cu dizabilități. Comunicarea în scris cu Ministerului Muncii și Guvernul României, cu parlamentarii, cu comisarul european Corina Creţu sau structurile europene - DIGI Employment şi Ensie nu a dus la o soluție în beneficiul angajaților cu dizabilități și angajatorilor lor. Din păcate, OUG 60/2017 a intrat în vigoare, producând efectele estimate. A apărut un proiect de lege bazat pe OUG 60/2017, care a trecut de Senat, fără a putea fi oprit, și are o ultimă oprire, în Comisia de Muncă, unde au fost depuse peste 17 rânduri de amendamente. Nu știm când va ajunge la plen și care va fi documentul final. Aceste demersuri naționale sunt completate de o paletă largă de implicări ale FONSS, în chestiuni care susțin finanțarea ONG (mecanismele 2% și 0,05%, subvențiile pentru servicii sociale, achiziția de servicii sociale de la ONG) sau buna funcționare a sistemului de asistență socială – generarea de servicii integrate socio-medicale și educaționale.
Asistența socială e de dreapta sau de stânga? ...continuare din pagina 1 Din păcate, e chiar mai ușor să porți cocoașa, chiar dacă lumea te numește cocoșat. Decât să-ți bați capul și să schimbi un sistem bolnav de atâtea obiceiuri proaste, mai bine mergi înainte așa, rău. Dar e și avantajos să continui așa, pentru că proștii și săracii votează cu cine le promite că îi ține în viață. Că așa se gândește la nivel de stat, arată atât cuantumul infim al subvențiilor pentru servicii sociale, lipsa aproape totală a susținerii de la bugete locale și județene a serviciilor ONG-urilor, dar și faptul că vorbim la
www.fonss.ro
nesfârșit despre contractarea socială, dar, vorba lui Nenea Iancu, ea lipsește cu desăvârșire (sau aproape!). Ce facem? Cred că suntem la momentul unei alegeri: rămânem surzi la orice se spune din societatea civilă despre necesitatea schimbării sistemului de asistență socială sau ne trezim și începem să pregătim minuțios și profesionist o schimbare? Cea dintâi variantă are costuri financiare mari, dar politice mici. Cea de-a doua, dimpotrivă, dar e cea corectă și pentru care pledăm.
Telefon: 0740 513 864 Email: redactie@voceaong.ro