Vocea ONG nr. 9

“

Anul I Nr. 9

noiembrie - decembrie 2015

Se distribuie gratuit

EDITORIAL

Dileme, manipulare și ...țipete

Influența României în bazinul Mării Negre În 2-3 noiembrie a.c., la Tbilisi, Georgia, a avut loc Forumul ONG Marea Neagră, cu participarea a 180 de persoane din România, Azerbaijan, Republica Moldova, Rusia, Belarus, Ucraina și Georgia. Principalii organizatori ai Forumului ONG Marea Neagră sunt FOND România – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare și Ministerul Afacerilor Externe din România. La această a opta ediţie a Forumului ONG a fost dezbătută strategia de dezvoltare în regiunea Mării Negre și a fost anunţată majorarea bugetului prin Programul Operaţional al Bazinului Mării Negre de la 11 milioane euro la 49.

Interviu cu Natalia Budescu, președinte FOND România.

- Să dimensionăm această ediţie a Forumului ONG Marea Neagră.

- Ar trebui să menţionez că de această dată avem parteneriatul CPDEun consorţiu global al ONG-urilor și că am reușit să realizăm împreună cu Balkan Civil Society o strategie de dezvoltare în spaţiul Mării Negre, la care am primit un feedback cu ocazia acestei întâlniri.

Din punct de vedere financiar avem vești bune, pentru că pe Programul Operaţional al bazinului Mării Negre a fost crescută alocarea de la 11 milioane de euro la 49, ceea ce înseamnă că avem un cadru strategic de dezvoltare, avem suport financiar mai bun și avem parteneri care deja șiau dezvoltat experienţa în diverse domenii și avem posibilitatea de a lucra și un plan bazat pe această strategie. www.fondong.fdsc.ro

- În perioada următoare am putea să asistăm la o susţinere mai mare pentru ţările din bazinul Mării Negre, mai ales că se discută la Forum despre grave încălcări de drepturi în unele state ex-sovietice și impedimente majore în atragerea finanţărilor externe?

- Datorită unei cercetări realizate am pus în evidenţă atât plusurile cât și minusurile ţărilor din zona. Pe palierele tematice identificate de noi, sunt necesare parteneriate strategice multianuale, pentru că problemele acestea nu pot fi rezolvate nici în 12 luni, nici printr-un proiect sau două.

Ceea ce ne dorim noi, e să întărim acest dialog pentru că vorbim de repere în dezvoltare care trebuie să fie susţinute prin parteneriat, efort comun și dialog constructiv.

- Chiar dacă e recunoscut faptul că societatea civilă e motor de dezvoltare, fără voinţa politică nu reușești schimbări rapide și de amploare. Aveţi negocieri care să susţină cele prezentate în cadrul

Forumului ONG Marea Neagră?

- Avem ca partener și Ministerul Afacerilor Externe Român și ne sprijină în asistenţa pentru dezvoltare. Dar ași vrea să completez ideea: nu e suficient să avem doar societatea civilă informată, ci avem nevoie și de ceilalţi parteneri – autorităţile locale și mediul privat. Dezvoltarea, educaţia nu se pot face bazându-te doar pe societatea civilă, ci efortul trebuie să se regăsească la nivelul tuturor celor implicaţi, să fie comun.

FOND are un rol deosebit ca platformă a organizaţiilor pentru dezvoltare cu baza în România, punctele cheie pentru ceea ce și-a propus inclusiv prin ultima ediţie a Forumului ONG Marea Neagră sunt susţinerea și creșterea dialogului în regiune, susţinerea și facilitarea parteneriatelor strategice în regiune, susţinerea iniţiativelor de cooperare clare, tematice.

Mihaela Munteanu

Manipularea străzii sau atac la societatea civilă organizată? – dilema aceasta m-a preocupat zile de-a rândul, asistând la evenimentele recente, din care ne-am ales cu un nou guvern, habar n-am încă, dacă mai bun sau mai rău decât altul. ”Ascultăm ce vrea strada” – intenţie bună, nu zic nu, dar greu de materializat deoarece aceeași ”stradă” striga, fie într-o culme a descătușării, fie ca expresie a debilităţii momentane ”suntem liberi, n-avem lideri”.

Apoi, dacă n-avem lideri, cum să exprimăm ce vrem? Strigând toţi odată, fiecare ce-l doare? ”Ascultăm ce vrea strada” – manipulare pe faţă, tradusă de politicieni frustraţi, în: ”asta au vrut, asta au - tehnocraţi, dar dacă nu vor face ce ne-am angajat noi (și sunt campioni la a-și ţine cuvântul!) atunci le blocăm iniţiativa. Au uitat că tot aștia din stradă au și votat. ”Ascultăm ce vrea strada”- idee bună a vreunui priceput, sigur nu a celui ce a scos-o pe gură public, de a dezbina și a stăpâni, dovadă că batrânul Machiavelli, chiar a fost diabolic PR-ist.

Cu alte cuvinte, mulţi, dezorganizaţi, ne facem că îi ascultăm și astfel legitimăm acţiunile noastre. N-au lideri? Le dăm noi! Dl Noi, faceţi un pas înainte!

Până la urmă, dintre cei din stradă au apărut unii dintre liderii societăţii civile din ONG-uri, pentru că au realizat că: manipularea va fi desăvârșită, până când oamenii aceea ”fără lideri” se vor organiza, că de fapt ce spun ONG-urile de ani de zile despre sistemul care nu funcţionează, despre nedreptate și umilinţă, despre corupţie și hoţie, e fix ce i-a scos în stradă pe cei pentru care tragedia de la Colectiv a umplut paharul. Îmi beau de câteva seri ”cupa de otravă” privind dezbaterile de la o televiziune care a pornit o

cruciadă împotriva ONGurilor, furibundă, pentru că taman când erau pe val, s-au trezit cu părţile moi impregnate de apă.

Același grup de justiţiari care au răcnit ascuţit împotriva unora sau altora, pentru ași face loc cu coatele în peisajul media, acum nu mai luptă cu corupţia ci cu … Soros și ai lui. Mă intreb dacă urlau împotriva corupţiei din convingere, de ce nu se bucură de plecarea celor pe care îi numeau corupţii de la guvern? Sau poate acum nu-i mai cred corupţi? Și au trecut doar câteva zile…

La tocător au intrat ONG-urile pentru că acolo, băieţii și fetele de la TV nu au influenţa pe care și-o doresc, și oricum au nevoie de un inamic public. Prea tare nu m-am supărat pe ei, pentru că, cu toate aerele de atotștiitori le înţeleg limitele: la stânga punga celui ce-I hrănește, la dreapta, punga celui ce-l plătește, sus cerul plin de stele - rece la tot ce e pe Pământ și jos, hăul cu cei răi, plin ochi de nu mai ai unde să mai pui un ac. În rest, ei se luptă cu neagra neștiinţă și ca orice român cu … grija zilei de mâine.

Așa ocupaţi, cum să mai aibă limpezimea de a vedea miile de profesioniști din ONG-uri care schimbă prin munca lor viaţa unor oameni? Cum să vadă lupta pentru fonduri, în condiţiile în care finanţarea publică autohtonă nu prea există, dar probleme sociale cât lumea? Dacă cei finanţaţi de Fundaţia Soros, sunt manipulaţi de acest personaj des menţionat, atunci lucrurile sunt mai grave. Ar trebui să denunţăm UE, să denunţăm pe Melinda și Bill Gates, să denunţăm toate agenţiile străine și fondurile private care sprijină financiar proiectele.

De fapt ce se întâmplă?

O fi ceva mai important decât ponegrirea ONG-urilor în masă? Timpul va spune...

Mihaela Munteanu

www.eeagrants.org

2

Afaceri în rural: revitalizarea deprinderilor agrico ● În ruralul românesc, sărăcia rămâne dominantă şi este de 6 ori mai mare decât cea din mediul urban; ● Copiii (0-18 ani) de la sat reprezintă grupul cel mai vulnerabil din România; ● Familiile cu 2 sau mai mulţi copii sunt de 3 ori mai expuse riscului de a ajunge sub pragul sărăciei.

România continuă să aibă cei mai săraci copii din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre aceştia locuiesc în mediul rural. Acolo există un grup în creştere de copii foarte vulnerabili – provenind din familii sărace, cu un singur tip de venit, adesea doar alocaţia copiilor sau un venit social – care se confruntă cu vulnerabilităţi multiple. Pentru ei, munca şi nu joaca sau educaţia, este preocuparea cotidiană: merg la culcare flămânzi şi se simt marginalizaţi în comunitate şi chiar în familia lor. Cu un spaţiu rural reprezentând 87,1% din întreaga suprafaţă, în care trăieşte 48.5% din populaţie, România deţine o bună înzestrare cu terenuri agricole, păduri şi suprafeţe de apă. Şi totuşi, până în prezent, aceste avantaje nu au dus la dezvoltări semnificative în agricultură şi în zone rurale.

La ţară, sărăcia rămâne dominantă şi este de 6 ori mai mare decât cea din mediul urban: 71% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială trăiesc în rural, unde rata de ocupare a forţei de muncă este de doar 54%; copiii (0-18 ani) de la sat reprezintă grupul cel mai vulnerabil din România; familiile cu 2 sau mai mulţi copii sunt de 3 ori mai expuse riscului de a ajunge sub pragul sărăciei; rata oficială a şomajului pentru segmentul 15-24 ani a atins 22,7%, în 2012. În mod paradoxal, populaţia din mediul rural are cea mai nesănătoasă alimentaţie şi

economiseşte cel mai puţin, pentru că nu fructifică resursele naturale locale. De aceea, Fundaţia World Vision România îmbină educaţia economică rurală cu cea pentru o nutriţie sănătoasă în beneficiul copiilor şi familiilor lor.

Primul succes: mierea de albine!

Prin proiectul Apicol, 100 de familii beneficiare din comunele Dumeşti, Todireşti şi Rafaila Vaslui au primit echipament apicol în valoare de 1.000 $. Donaţia de 500 de stupi de la începutul proiectului a fost înmulţită la peste 1500 de stupi, iar apicultorii au produs 20.000 de kg de miere, din care 10.000 de kg de miere au fost vândute la preţul de 15 lei, pe kilogram. Şapte apicultori au atras 52.500 euro, din fonduri europene, accesând măsura 141 ,,Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”, prin Grupurile de Acţiune Locală. Cum una dintre ideile de bază e să extindem experienţa celor care ne-au fost beneficiari în proiecte, prin iniţiativa "Dar din dar" 60 de beneficiari care au donat la rândul lor, câte un stup, altor 12 familii, care mai departe vor fi sprijinite de World Vision să genereze venituri din apicultură. Zece apicultori au donat, de asemenea, câte un stup pentru Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă din

Negreşti unde, în prezent, Asociaţia Apicolă îi ajută pe elevi să deprindă tainele meseriei de apicultor, fiind crescuţi astfel viitorii gospodari.

Provocările nu îi descurajează iar apicultorii îşi doresc să continue pe drumul pe care l-au ales, chiar dacă noile condiţii PNDR sunt greu de îndeplinit: “Pe 30 octombrie a fost ultima zi de depunere a dosarelor pentru măsurile 112 şi 141 din noul PNDR”, spune Sorin Popovici, Preşedintele Asociaţiei “Florile Vasluiului” din Negreşti. “Din păcate, niciun membru din asociaţie nu a depus dosarul, pentru că nu îndeplinea condiţiile. Chiar dacă mulţi beneficiari s-au dezvoltat şi au înmulţit donaţia, pentru o finanţare de 15.000 euro, era necesar un total de minim 187 de stupi, iar pentru măsura 112 aplicantul trebuia să deţină 800 – 900 de familii de albine. Nu ne dăm bătuţi, vom încerca să aplicăm prin Grupurile de Acţiune Locală”, a precizat domnul Popovici.

Tot în judeţul Vaslui, în comunele Laza, Ivăneşti şi Poieneşti, World Vision România a început un alt proiect apicol. Astfel pentru alţi 100 de beneficiari, apicultura va reprezenta şansa de a deprinde o meserie, de a avea o hrană mai sănătoasă pentru copii şi de a realiza un profit, care să acopere nevoile stringente din gospodărie.

Dna Gicuţa are patru copii şi îşi doreşte ca fiecare dintre ei să aibă un viitor mai bun. Cei doi copii mai mari sunt la liceu şi la şcoală profesională în Vaslui, iar cei mai mici merg la şcoala din satul lor. Tatăl este mai mereu plecat prin ţară pentru a munci, iar Gicuţa, din cauza unor probleme medicale, nu putea întreprinde activităţi prea grele, dar îşi dorea să poată oferi mai mult copiilor ei. Odată cu iniţierea celui deal doilea proiect apicol World Vision, în vara anului 2014, Dna Gicuţa a lăsat deoparte “teama de albine” şi a devenit beneficiar al proiectului, făcând astfel primii paşi către meseria de apicultor. Dna Gicuţa a găsit resursele necesare pentru a completa donaţia primită de la World Vision cu instrumente de lucru specifice, care să o ajute să păstreze şi să înmulţească donaţia primită. A pierdut un stup, dar a reuşit să mai înmulţească încă 3. “Am reuşit să extrag 10 kilograme din mierea de salcâm, care deja au fost consumate de copiii mei. Producţia de miere de la tei am lăsat-o în stupi, ca hrană pentru albine pe timpul iernii. Poate părea puţin, dar pentru mine, faptul că nu mai scot bani din buzunar pentru a cumpăra de la piaţă, este deja un mare câştig. În timp, sper să pot înmulţi stupii şi să pot vinde din producţia mea,” spune încrezătoare dna Gicuţa.

Creșterea animalelor – o soluţie pentru familiile lipsite de resurse Sorin Pascu locuieşte într-un sat izolat din judeţul Vaslui, copilul lui fiind nevoit să parcurgă mai bine de o oră pe jos, în fiecare zi, pentru a ajunge la şcoală. Odată cu donaţiile de capre oferite de Fundaţia World Vision România în

Societatea românească ridică bariere În 25 noiembrie 2015, la Iași, s-a desfășurat prima Conferinţă Naţională a Părinţilor care au Copii cu Dizabilităţi, în organizarea Fundaţiei ”Star of Hope” România. În cadrul Conferinţei naţionale a fost prezentată strategia Federaţiei Organizaţiilor de Părinţi care au Copii cu Dizabilităţi.

Federaţia reprezintă o iniţiativă unică dezvoltată de Star of Hope România în parteneriat cu Asociaţiile de Părinţi ai copiilor cu dizabilităţi din regiunea de Nord–Est a României și însumează peste 2000 de părinţi.

Tema de bază a conferinţei a reprezentato participarea limitată a persoanelor cu dizabilităţi la educaţie, pe piaţa forţei de muncă, la activităţile sociale. Această stare nu mai este considerată ca un rezultat al deficienţelor, ci în primul rând ca rezultat al barierelor ridicate de către societate în calea participării lor. Dreptul persoanelor cu dizabilităţi de a avea aceleaşi oportunităţi ca ceilalţi membri ai comunităţii este deja unanim şi larg recunoscut. În acest context, organizaţiile de părinţi, ale persoanelor cu dizabilităţi pot fi resurse importante, acţionând ca un grup de interes care dă glas nevoilor copiilor, tinerilor cu dizabilităţi în faţa liderilor și autorităţilor. În 3 decembrie 2015, Fundaţia „Star of Hope” România a aniversat 25 de ani de existenţă, în care a reușit să atragă pentru proiectele sociale din România 15 milioane de euro, ajutând astfel peste 10.000 de copii

urmă cu un an, familia a învăţat să folosească laptele şi brânza nu doar pentru consum în gospodărie, dar şi pentru a avea un venit suplimentar. “La început nu credeam că voi găsi cumpărători dar, participând la târguri agricole, am început să îmi fac contacte, oamenii au gustat brânza şi apoi m-au căutat pentru a cumpăra. Într-o zi am vândut 18 kilograme de brânză unui om care a venit la poarta casei mele, special pentru asta”, povesteşte Sorin Pascu. Cu banii strânşi din vânzarea produselor lactate, ei speră să îşi permită un tratament pentru copilul lor de cinci ani diagnosticat cu autism.

Până în prezent, progresul proiectului de creşterea caprelor este vizibil prin mărirea efectivului de animale. “Din numărul total de 275 de capre donate anul trecut în luna august, s-a înregistrat o creştere de 11% ajungându-se la un număr de 308 capre şi 78 de ieduţi. Prin donaţia din luna aprilie a anului acesta, s-a finalizat activitatea de achiziţie pe acest proiect, ajungâdu-se la un număr de 120 de beneficiari în judeţul Vaslui. Numărul total de animale intrate în gospodăriile fermierilor selectaţi a fost de 654 de capre, iar în anul următor vom reuşi să înregistrăm progrese şi la nivelul alimentelor produse şi comercializate de către beneficiari”, a declarat Andreea Guriţă, coordonator a celor două proiecte derulate de Fundaţia World Vision România. Un alt progres vizibil a fost identificat în satul Unceşti, comuna Zăpodeni, Vaslui, unde cu sprijinul World Vision, beneficiarii au pus pe picioare un plan de refacere a unei zone de îmbăiere a animalelor.

Prin întâlnirile lunare, beneficiarii au avut şansa să îşi îmbunătăţească cunoştinţele de creştere, dezvoltare şi îngrijire a animalelor şi nu în ultimul rând, au avut asigurată o hrană bogată în produse lactate pentru copiii lor.

Elena este mama a trei copii şi, alături de soţul ei, se ocupă cu agricultura. “Înainte, procedam aşa cum fusesem învăţată de bunicii mei, dar mi s-a întâmplat să pierd din animale, pentru că le hrăneam cu plante despre care nu ştiam că sunt otrăvitoare”. De trei ani, Elena este beneficiar al proiectului “Să scoatem fermierii din sărăcie prin dezvoltare economică” derulat de World Vision România în judeţul Vaslui şi mărturiseşte că participarea la cursuri a ajutat-o să învăţe mai multe despre agricultură şi despre oportunităţile de finanţare de care poate dispune de la Guvern sau de la Uniunea Europeană.

Ţesătoria - o poveste despre continuitate Dacă în urmă cu 20-30 de ani, ţesătoria, și meșteșugul în general, reprezenta o ocupaţie practicată de majoritatea femeilor de la ţară, astăzi, din cauza importurilor masive de îmbrăcăminte și decoraţiuni ieftine, a devenit un element de patrimoniu muzeal. Fără facilităţi legislative care să stimuleze afacerile cu

Formarea cadrelo pentru incluziune

abandonaţi să aibă o viaţă mai bună dar și copii cu dizabilităţi aflaţi în familii cu risc de abandon.

Organizaţia a înfiinţat 7 Centre de Zi pentru copii aflaţi în dificultate și pentru copii cu dizabilităţi în vederea prevenirii abandonului familial și școlar în regiunea de nord-est, respectiv Botoşani (2), Dorohoi, Iași, Bârlad, Vaslui, Huși și Valea Seacă ce însumează peste 500 beneficiari lunar. (M.M)

Salvaţi Copiii Iaşi a organizat în perioada octombrie-decembrie 2015, seminarii de formare a cadrelor didactice din regiunea de Nord-Est a României, pe tema incluziunii sociale şi educaţionale a copiilor care manifestă o tulburare de sănătate mintală (ADHD, anxietate, tulburări din spectru autist), în vederea creşterii accesului la educaţie şi a gradului de acceptare socială a acestora. Aceaste acţiuni au drept scop realizarea prevenţiei focalizate şi menţinerea sănătăţii mintale, prin dezvoltarea în şcoli a unui program care să diminueze excluziunea socială a copiilor cu tulburări de anxietate, ADHD sau autism.

3

ole şi a meşteşugurilor

artizanat autentic și fără ucenici dornici să înveţe, meşterii care şi-au dedicat întreaga viaţă tradiţiei, se gândesc să renunţe. În lipsa oportunităţilor, sătui de traiul la limita sărăciei, insuficient informaţi sau sprijiniţi pentru a-şi face un rost în propria comunitate, majoritatea tinerilor aleg munca în străinătate, departe de cei dragi, pentru a câștiga mai bine. Cunoscând această realitate și tendinţele pieţei urbane care, în ultimii ani, preferă obiectele handmade în detrimentul produselor de serie, Fundaţia World Vision România continuă, prin proiectul MADE IN RURAL, să investească în revigorarea tradiţiei meșteșugărești.

La cursurile gratuite și concursul de planuri de afaceri organizate prin MADE IN RURAL au luat parte peste 1600 de oameni din comunităţile vulnerabile. Ţesutul la război, un meșteșug aproape uitat, a fost readus la viaţă, deşi multe dintre beneficiarele proiectului s-au aflat pentru prima oară în faţa unui gherghef. Aproape o mie dintre participanţii la proiect s-au calificat ca lucrător în turism sau antreprenor, iar un sfert dintre ei şi-au găsit un loc de muncă. „Ţesătoria este un meşteşug izvorât din vatra satului românesc și spune o poveste foarte frumoasă despre continuitate - între generaţii, între comunităţi, între oameni. Ţesătoria este ancorată în memoria satului tradiţional, așa cum ni-l amintim cu toţii din vacanţele petrecute la bunici. Ne dorim să vedem această meserie reînviind și devenind competitivă. Astfel, tradiţia populară a meşteşugurilor poate merge mai departe, iar oamenii primesc şansa la bunăstare acolo unde s-au născut şi au crescut.”, spune Adrian Secal, manager al proiectului MADE IN RURAL. În toamna aceasta, 18 ateliere de creaţie şi meşteşuguri renovate şi utilate prin proiectul MADE IN RURAL pot primi la lucru aproape 200 de persoane, dornice să practice meşteşuguri populare –ţesut, cusut, mărgelit, pielărit- și să le predea mai departe, viitoarelor generaţii.

Despre meşteşuguri se spune că „se fură” de la bunici sau părinţi pricepuţi, de către cei ce vor să le ducă mai departe. În majoritatea judeţelor, inclusiv în Moldova, femeile (deoarece ele sunt principalii beneficiari ai proiectului) au fost interesate şi s-au implicat cu bucurie în activităţile de dezvoltare a meşteşugurilor tradiţionale: cursurile de ţesătorie, constituirea unor asociaţii locale de meşteşugari (Sauca, Vaslui

or didactice ea socială “Dorim să formăm abilităţile de acceptare a diferenţelor în școli. Pe lângă rolul de dascăl, profesorii sunt cei care, alături de părinţi, pot depista mai uşor probleme de comportament ale copiilor, fie ca vorbim despre anxietate, ADHD sau autism. Astfel, formarea cadrelor didactice este esenţială pentru obiectivele propuse în cadrul proiectului”- spune Corina Mighiu – coordonator programe la Salvaţi Copiii Iași. În luna octombrie, echipa de formatori a proiectului a ajuns în judeţele Galaţi și Iași, în luna noiembrie - Neamţ, Botoșani, Bacău și Suceava, iar în luna decembrie, judeţul Vaslui. Ioana Nistor

şi Covasna, Iaşi), iniţierea reţelei naţionale a meşteşugarilor rurali şi înfiinţarea unor ateliere de creaţie de meşteşuguri în localităţile Siliştea, Sauca şi Vultureşti (Vaslui), Covasna, Zlodica şi Sticlărie (Iaşi).

Atelierele – folosite în regim de comodat cu sprijinul autorităţilor locale – sunt localizate în şcoli sau cămine culturale din localităţile amintite mai sus şi au fost renovate în cursul lunii octombrie. Ele vor fi inaugurate în luna noiembrie şi sunt dotate cu maşini de cusut, războaie de ţesut, echipamente pentru realizarea articolelor din piele, materie primă, precum şi cărţi şi broşuri având ca teme meşteşugurile populare, tehnici de realizare ale produselor lucrate manual şi modele tradiţionale.

Asociatia de meşteşugari "Bujorii din Laza" este una dintre cele mai active în cadrul proiectului. Femeile îşi completează reciproc foarte bine aptitudinile, reuşind astfel să realizeze o gamă variată de obiecte lucrate manual: ii, genţi şi poşete stilizate cu motive tradiţionale şi bijuterii. În cadrul expoziţiilor cu vânzare, organizate anul acesta în Bucureşti, iile şi gentuţele lucrate la Laza au fost printre cele mai apreciate produse. Asociaţia "Bujorii din Laza" are deja o pagina de Facebook, prin intermediul căreia îşi promovează activităţile şi produsele. De asemenea, produsele lucrate de membrele asociaţiei vor fi curând disponibile şi pe www.targuldelasat.ro - platformă lansată de World Vision România, în urmă cu doi ani, în scopul promovării meşteşugarilor din mediul rural.

MADE IN RURAL a reuşit nu doar să încurajeze păstrarea tradiţiilor în care stă scrisă povestea satului românesc, ci susţine adaptarea meşteşugurilor la exigenţele economiei moderne, ajutând oamenii să-și deschidă afaceri cu artizanat sau servicii adaptate nevoilor comunităţii. Finalul concursului cu premii pentru cele mai bune planuri de afaceri, a adus câte 10 000 de lei, celor 180 de antreprenori rurali care s-au remarcat prin profesionalism şi spirit inovativ. Cei mai mulţi dintre câştigători au ales să deschidă ateliere de ţesut, prelucrarea lemnului, confecţionare bijuterii sau accesorii, care îmbină tradiţionalul cu elemente moderne.

Cei cu simţ practic s-au orientat către nişele pieţei locale, deschizând frizerii, centre de copiere sau spălătorii, în zonele în care astfel de servicii lipsesc.

Dezvoltarea primei reţele naţionale de sprijin al meșteșugarilor din mediul rural este firul roşu prin care World Vision România şi-a propus să împuternicească oamenii să-şi reprezinte şi promoveze interesele, alături de alţi artişti populari. Reţeaua de cooperare poate deveni platforma de lucru care reuneşte artizanii şi organizaţii preocupate de păstrarea tradiţiei pentru a pune în comun resurse, informaţii și experienţă şi a promova obiectivele breslei, o voce puternică și convingătoare în faţa autorităţilor și a factorilor de decizie.

Gabriela Grama

Dar muzical oferit ieșenilor Mara Dobrescu și Remus Azoiţei, recital extraordinar pentru educaţie An de an, în pragul fiecărei ierni, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany îmbracă filantropia în cele mai elegante forme, oferind publicului ieșean iubitor de muzică clasică un eveniment special – Concertul de binefacere. Ediţia din acest an s-a bucurat de participarea pro bono a doi artiști recunoscuţi și apreciaţi la nivel internaţional: violonistul Remus Azoiţei, stabilit la Londra de 15 ani și profesor la Academia Regală de Muzică și pianista Mara Dobrescu, remarcată de public și de critici pentru

10 ani de solidaritate! Și în acest an, la început de decembrie, Ziua Mondială de Luptă AntiSIDA a fost marcată de Fundaţia ”Alături de Voi” România, în cele trei centre ale sale, prin realizarea evenimentului ”Funda Umană - simbol al solidarităţii cu persoanele infectate/afectate de HIV/SIDA”, prin proiectul „IMPACT DIRECT!”, finanţat din granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Este al zecelea an în care ADV România a chemat comunitatea din Iași, Constanţa și Tg. Mureș, pentru a da un semnal de solidaritate, de toleranţă, de incluziune cu acest grup de persoane, care au fost dintre cele mai discriminate. Infecţia cu HIV a fost în România o prezenţă șocantă, în urmă cu aproape 30 de ani, când au apărut primele cazuri, majoritatea la copii și când sistemul sanitar și de protecţie socială au fost bulversate de contactul cu această situaţie.

Nici populaţia nu a reacţionat mai bine, mulţi părinţi ai căror copii s-au îmbolnăvit abandonându-și micuţii, și ulterior, apariţia unui copil infectat într-o comunitate generând un val de teamă și discriminare.

Organizaţiile precum ADV România, care și-au asumat asistenţa celor infectaţi cu HIV și a familiilor lor, au fost nevoite să intervină atât împotriva sistemului sanitar, de învăţământ apoi – și să reclame o sumă de drepturi pentru cei infectaţi, cât și să realize campanii de informare pentru a stinge teama și a educa populaţia. ”După mai bine de 13 ani de activitate, acum putem spune că infecţia cu HIV este o boală cronică, nevindecabilă și o problemă de incluziune socială. Nu mai avem numeroase situaţii de discriminare și eleganţa interpretărilor sale.

Alături de partenerii oficiali ai evenimentului, Filarmonica de Stat „Moldova” Iași, Medicover, Generali Asigurări, Aviso și Gemini CAD Systems, cei care au luat parte la eveniment, în data de două decembrie, în Aula Magna a Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu”, s-au putut delecta cu un program muzical din care au făcut parte lucrări ale compozitorilor Johann Sebastian Bach, Camille Saint-Saëns, Ludwig van Beethoven și Ciprian Porumbescu.

Toate fondurile mobilizate în cadrul concertului de binefacere vor fi folosite pentru sprijinirea educaţiei copiilor din mediul rural și vor fi direcţionate către programul de burse derulat de Fundaţia Bethany. În prezent, 20 de copii din comunităţile rurale Liteni și Vlădeni, Iași, beneficiază de burse în valoare de 1 350 de lei pe parcursul unui an școlar, dar și de activităţi care vizează

cred că o parte a populaţiei, mai ales tinerii, știu cât de cât ce este infecţia cu HIV și cum se transmite. Informarea și educarea trebuie să rămână constante ale activităţii noastre, pentru că nu putem neglija că transmiterea infecţiei cu HIV este una dintre problemele de sănătate publică”- a declarat dna Angela Achiţei, președinte ADV România la Gala ”10 ani de solidaritate”, realizată în 2 decembrie la Iași.

De altfel, acest eveniment - Gala ”10 ani de solidaritate” realizată la Iași, a prilejuit și o trecere în revistă a principalelor momente în diminuarea discriminării și generarea solidarităţii faţă de cei ce trăiesc cu HIV. În faţa câtorva sute de persoane, s-au adresat mulţumiri celor care s-au implicat pentru susţinerea programelor ADV România, fie ca e vorba de cadre didactice sau elevi care au participat an de an la Funda umană, fie că erau medici care au fost pionieri în abordarea pacientului cu HIV sau pregătirea cadrelor medicale pentru aceasta.

La Constanţa și Tg. Mureș oamenii au format lanţuri umane, în formă de fundă și au păstrat momente de reculegere pentru cei care, infectaţi cu HIV fiind, au decedat.

Dincolo de solemnitatea și tristeţea evenimentului, rămân statisticile care menţionează că de la apariţia HIV în România (1985), au decedat 6770 de persoane infectate, iar la nivel naţional trăiesc 13 535 de persoane cu HIV, diagnosticate. În ultimul an au apărut noi cazuri de infectare, diagnosticate la adulţi, heterosexuali -10 în judeţul Iași, 5 în Mureș şi 21 în Constanţa.

Mihaela Olteanu

dezvoltarea lor personală și profesională. Copiii au posibilitatea de a vizita locuri și companii din Iași, de a interacţiona cu oameni care să constituie modele de reușită, de a cunoaște diverse medii profesionale, astfel încât să fie motivaţi să-și menţină rezultatele bune la învăţătură și să își aleagă o carieră având la bază informaţii concrete și corecte.

Laura Bârliba

4

Șansă la un nou început Alina și Alex au 19 ani și abia s-au întors din Austria, unde au făcut practică profesională în prelucrarea sticlei fuzionate, au vizitat modele de companii locale de succes. La prima vedere, pare o experienţă obișnuită pentru doi tineri. Realitatea este că, nici Alina și nici Alex nu au visat vreodată că primii pași în maturitate, le vor fi independenţi sau că își vor putea pune în valoare cunoștinţele. Sunt surdo-muţi. Nici unul nu aude și nici nu vorbeşte.

Nea’ Gabi vede lumea diferit. Așa o văd și colegii săi de la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Sasca Mică. Cu toţii trăiesc prin filtrul schizofreniei, al epilepsiei, al bolilor psihice și singurătăţii. Au depășit ororile orfelinatului Siret, doar pentru a-și duce traiul la Sasca. Zeci de ani au văzut doar ziduri și împrejurimile comunei Cornu Luncii fiindu-le acoperite numai nevoile primare. Când nea` Gabi, Brândușa, Rita, Ciprian și Iulian au descoperit meșteșugul lemnului, li s-au îndulcit zilele. Și ei au fost trimiși în Austria să înveţe de la cei ca ei, cum să transforme talentul în job și astfel să facă un ban din ceea ce au făcut iniţial ca terapie ocupaţională.

Pentru noi, asta e economia socială: dincolo de birocraţie, proiecte, legislaţie și cuvinte mari, a schimbat traseul existenţial al unor oameni, care se declaraseră învinșiAlina şi Alex, surdo-muţi, domnul Gabi și colegii săi cu dizabilităţi mentale...

Specializarea în Austria a fost pentru acești oameni un nou început. 40 de persoane au făcut stagii de practică în străinătate, în cadrul proiectului Social Economy 4 All, cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Timp de 10 zile, au făcut practică în firme austriece de profil, pentru ocupaţia de lucrător în tâmplărie, peisagist-floricultor și prelucrător topitură de sticlă prin presare.

Angajaţii și stagiarii Cooperativei Sociale KULT-ART Fusion, Dărmănești, Suceava au lucrat în atelierele Via Vista Glaswerkstatt, societate cu 25 de ani experienţă în economia socială și în formarea grupurilor vulnerabile, cu precădere femei victime ale abuzului. Lucrătorii Cooperativei sucevene Lemn Therapy Sasca Mică au făcut stagiile în cadrul Holzwerkstatt FRAGILE, unde au învăţat din tainele lemnului de la trainerii cu 30 de ani experienţă în producţia lemnului și mobilierului. Angajaţii și stagiarii în meseria de peisagist-floricultor din Cooperativa Socială Dianthus, Bihor au participat la practică în atelierul Weichselbaumer Johanna, sub supravegherea atentă a trainerilor cu o tradiţie de 45 de ani în grădinărit.

Nu există nimic mai luminos decât chipul unui om care se bucură că trăiește și care rupe lanţurile neputinţei și a dependenţei de altul.

Persoanele cu dizabilităţi, cei care trăiesc din venitul minim garantat, familiile cu peste 2 copii, familiile monoparentale, femeile sau persoanele de etnie romă au avut o reală șansă de a-și lua viaţa în mâini și de

Un model de solidaritate și responsabilitate ce poate fi extins Înaltă, sfioasă și slăbuţă, Adriana este o fetiţă de 14 ani, care tocmai a intrat în clasa a VIII-a. Familia din care provine are foarte puţine posibilităţi financiare pentru a o susţine pe ea și fraţii ei la școală. Sunt 7 copii și locuiesc într-un sat aproape izolat din judeţul Galaţi. Acum câţiva ani, fratele mai mare al Adrianei a terminat clasa a VIII-a în sat, șef de promoţie. Dar nu i-a fost de folos. Și pentru că părinţii nu au avut cu ce să îl sprijine pentru a-și continua studiile, acesta a abandonat visul său de a merge mai departe la liceu și la o facultate. Acum, lucrează în gospodărie, alături de părinţi, pentru visul Adrianei: “Visez să pot termina liceul, vreau să merg la facultate!” Adriana este unul dintre copiii cu rezultate foarte bune la școală, pe care Fundaţia Inimă de Copil și Șantierul Naval Damen Galaţi i-au susţinut cu burse speciale în acest an și acest lucru a însemnat o mare diferenţă în viaţa ei.

La începutul anului 2015, Șantierul Naval Damen Galaţi a decis să susţină unul dintre cele mai importante proiecte ale Fundaţiei Inimă de Copil. Astfel, „Îmbunătăţirea accesului la educaţie al copiilor și prevenirea abandonului școlar pentru copii din judeţul Galaţi” sprijină copiii din clasele I–VIII, proveniţi din familii aflate în dificultate. Programul a pornit de la experienţa anterioară a organizaţiei în proiecte sociale, colaborarea pe termen lung cu sponsorul și înţelegerea profundă a problemelor familiilor cu venituri extrem de reduse. Pentru că abandonul școlar afectează unul din patru copii, cu o rată mai mare în mediul rural, copiii sprijiniţi au fost cei cărora dreptul la educaţie, la o familie, la dezvoltare și construirea unui viitor le este pus în pericol. În cursul anului 2015, datorită acestei colaborări, 140 de copii au avut șansa continuării educaţiei școlare, obţinerea unor burse de studiu pentru 20 dintre ei, dezvoltarea prin activităţi nonformale, creșterea semnificativă a calităţii vieţii prin asigurarea unei mese calde, a rechizitelor și a nevoilor de bază. 75% dintre copiii susţinuţi au fost din mediul rural, din 17 localităţi din judeţul Galaţi (Șendreni, Piscu, Tudor Vladimirescu, Liești, Slobozia-Conachi, Pechea, Costache Negri, Griviţa, Ţepu, Buciumeni, Cavadinești, Vânători, Odaia Manolache,

decembrie 2015

a practica o meserie care să le asigure un trai decent. Angajatorii vor personal de la care să exploateze abilităţi, nu să susţină dizabilităţi. Aici intervenim noi, în cadrul proiectului Social Economy 4 All. Social Economy 4 All a creat până în prezent 32 de noi locuri de muncă, dintre care 9 în Structurile de Economie Socială (SES) înfiinţate în cadrul proiectului. Acestora li se adaugă 15 angajaţi pe producţie în cadrul cooperativelor sociale nou înfiinţate.

Au fost dezvoltate 3 SES-uri: Cooperativa Socială ”Lemn Terapy” Sasca Mică, Suceava, cu activitate în fabricarea mobilierului de exterior, Cooperativa Socială “Kult-Art Fusion” Dărmănești, Suceava, care va fabrica obiecte din sticlă prin fuziune și Cooperativa Socială ”Dianthus” Bratca, Bihor, cu activitate de întreţinere a spaţiilor verzi.

Proiectul este una dintre numeroasele încercări de a pune pe picioare cel de-al treilea sector al economiei românești, economia socială. Proiectele de economie socială, deși avangardiste pentru România, reprezintă șansa de care aveau nevoie persoanele dezavantajate, în vederea formării profesionale şi încadrării în piaţa muncii, în structurile de economie socială.

Contând pe faptul că zilnic avem motive pentru a ne face existenţa utilă, am hotărât să dăm o șansă grupurilor vulnerabile. Munca nu înseamnă corvoadă, ci libertate, iar oricine credea că e condamnat la subzistenţă, învaţă că economia socială e mai mult decât pregătire pentru o viaţă mai bună, este însăși viaţă.

Economia socială în extindere „Ateliere cu Suflet”- este numele noii unităţi protejate autorizate înfiinţate de Fundaţia „Inimă de Copil” Galaţi.

Planul de dezvoltare al atelierului include mai multe direcţii de dezvoltare. Prima, care continuă activităţile anterioare, este cea de realizare de produse unicat pictate pe sticlă, lucrate manual, accesorii decorative, bijuterii, felicitări. A doua direcţie o reprezintă croitoria și broderia, avându-se în vedere executarea de sacoșe din pânză pictate sau brodate, diferite obiecte și accesorii vestimentare unicat, iar cea de-a treia va presupune personalizarea de obiecte prin gravură laser. Pentru comercializarea produselor și în mediul virtual, în curând „Ateliere cu Suflet” va avea și

un magazin online. „Ceea ce ne-am propus este dezvoltarea atelierului și oferirea de noi locuri de muncă persoanelor vulnerabile, susţinerea acestora și transformarea lui într-o afacere socială sustenabilă” – a declarat la lansare dna Valentina Manolescu, managerul întreprinderii sociale „Ateliere cu Suflet”.

Noua structură își are rădăcina într-un mic atelier unde persoane vulnerabile aveau ore de terapie ocupaţională, începând din 2005.

Ca structură de economie socială „Ateliere cu Suflet” susţine și va oferi locuri de muncă pentru persoane din grupurile vulnerabile - persoane cu dizabilităţi, femei în situaţie de risc, întreţinătorii unor familii monoparentale, tineri ce au părăsit instituţiile. În total sunt susţinute 18 noi locuri de muncă. Conferinţa de lansare a avut loc joi, 3 decembrie 2015.

Elena-Viviana Vlad

Nămoloasa, Galaţi, Tecuci, Frumușiţa). Deși, iniţial, proiectul își propusese să susţină 120 de copii, până la acest moment 140 de copii au beneficiat deja de el.

Proiectul este unic la nivelul judeţului, prin dimensiune și eficienţa în îmbunătăţirea accesului copiilor la educaţie și creșterea calităţii vieţii lor. Datorită proiectului, peste 90% dintre cei 140 de copii susţinuţi și-au continuat școala. „Ni se pare esenţial pentru copii și o mare investiţie în viitorul nostru, al tuturor, să asigurăm dreptul și șansa copiilor, a tuturor copiilor, la educaţie, indiferent de cât de modestă este familia din care provin. Drumul educaţiei pentru unii copii de multe ori se încheie tragic și mult prea devreme, din cauza sărăciei. Vrem să oferim copiilor șansa să devină viitorii instalatori, tâmplari, ingineri, medici, laureaţi de premiu Nobel, să își atingă propriul potenţial cu care au fost dăruiţi…” – a declarat dna Anna Cristina Burtea, director executiv al Fundaţiei Inimă de Copil.

Ambii parteneri din proiect au fost conștienţi de necesitatea continuării educaţiei pentru copii din familii în dificultate, mai ales pentru cei din mediul rural și din cartierele mărginașe ale orașelor.

Managementul Șantierului Naval Galaţi a înţeles nevoia de măsuri urgente pentru susţinerea accesului copiilor la educaţie în judeţul Galaţi, cât și faptul că acest proiect este integrat într-un program pe termen lung al organizaţiei, ce are în vedere împlinirea potenţialului fiecărui copil, prin accesul la educaţie și schimbarea de mentalităţi în comunitate. Implicarea unui lider al industriei gălăţene, Șantierul Naval Damen Galaţi, în proiecte de responsabilitate socială a crescut din ce în ce mai mult în ultimii ani, încât poate să devină un standard și un model de cooperare între societatea civilă, organizaţii și companii importante din industria locală. „Trăinicia proiectelor derulate împreună cu Fundaţia Inimă de Copil, atât cele care susţin educaţia copiilor cât și cele dedicate zonelor vulnerabile ale societăţii este dovedită prin realizările vizibile înregistrate. Strategia de responsabilitate socială a Șantierului Naval Damen Galaţi se înscrie cu succes în acţiunile implementate la nivelul Grupului Damen în acest sens vizând o colaborare profundă între societatea civilă, organizaţii puternice și actori importanţi ai industriei locale”- susţine dna Corina Pîrvu, de la departamentul Relaţii Publice a Șantierului Naval Damen Galaţi.

Modelul liderului din industria gălăţeană ar putea fi preluat de mai multe companii din România. Cea mai simplă facilitate fiscală acordată de statul român, reprezentată de legea sponsorizării și direcţionarea a 20% din impozitul pe profit ar putea să ajute societatea civilă și proiectele din comunitate într-un procent mult mai ridicat. Într-o societate dezvoltată este considerat normal ca, în momentul în care activezi și câștigi cu ajutorul comunităţii din care faci parte, să investești o parte din câștig în dezvoltarea acesteia.

Imaginaţi-vă cum ar arăta societatea în care trăim dacă măcar 50% dintre companii ar direcţiona impozitul pe profit către susţinerea unei cauze.

Conform datelor ANAF din 2013, 191.691 de societăţi comerciale au înregistrat profit în România. Dacă toate acestea ar fi direcţionat către sectorul nonprofit suma maximă prevăzută de lege – până la 2,3 miliarde de lei (525 milioane de euro) – ar fi putut susţine domenii cheie precum serviciile sociale, mediul și educaţia. Totuși, doar 16% dintre societăţile comerciale au ales să folosească facilitatea fiscală prevăzută în Legea Sponsorizării, suma distribuită către ONG-uri fiind de 523 milioane de lei (118 milioane de euro), adică doar 22% din potenţialul maxim. Acţiunile comune ale Fundaţiei Inimă de Copil și Șantierului Naval Damen Galaţi sunt un model de bună practică ce poate fi cu ușurinţă replicat.

Sentimentul de solidaritate, încredere, ideea ca unirea forţelor poate duce la un rezultat, la o schimbare, pe care au trăit-o copiii, familiile, cadrele didactice, persoanele din comunitate, voluntarii implicaţi, angajaţii companiei, donatorii organizaţiei, dau încredere companiei și organizaţiei în misiunea pe care și-au propus-o.

Amalia Ene

Ajută un copil cu dizabilități să meargă la școală! În România trăiesc 70 647 copii cu dizabilităţi. Din aceştia, 60 645 sunt de vârstă școlară, însă 45% nu merg nici la şcoală nici la grădiniţă. În Nord Est-ul României, există cel mai mare număr de copii cu dizabilităţi: peste 10 000.

Numai în judeţul Iași sunt peste 2 620 copii cu dizabilităţi, din care peste 300 sunt autişti. „Deşi Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi prevede în articolul 24 faptul că «statele părţi vor asigura un sistem educaţional incluziv la toate nivelurile», peste jumătate din copiii cu dizabilităţi din România (61 la sută) sunt înscrişi astăzi în învăţământul special (forma de organizare a sistemului educaţional care nu este în acord cu principiile de nediscriminare şi respectare a egalităţii de şanse prevăzute de Convenţie).

Cea mai mare reticenţă la integrarea copiilor cu dizabilităţi în învăţământul de masă o manifestă mai degrabă societatea (62 la sută dintre părinţii chestionaţi au declarat că, în opinia lor, copiii cu dizabilităţi ar trebui să fie şcolarizaţi în unităţi de învăţământ speciale)”, se arată în raportul IPP.

Fundaţia „Star of Hope” România a identificat această problemă și vine în sprijinul familiilor care au copii cu dizabilităţi și care au nevoie de sprijin în integrarea lor în școli și grădiniţe.

De aceea, campania de anul acesta „Există Speranţă. Există Star of Hope” se centrează pe informarea și sensibilizarea comunităţii cu privire la dreptul la educaţie al copiilor cu dizabilităţi.

Beneficiarii direcţi ai campaniei sunt 325 de copii cu dizabilităţi și copii aflaţi într-o situaţie de trai precară. Fundaţia „Star of Hope” România identifică situaţiile de risc și nevoile apărute persoanelor din regiunea de Nord-Est a ţării și intervine pozitiv asupra acestora. De aceea, beneficiari ai acestei campanii nu sunt doar copiii de care Fundaţia are grijă, ci indirect și întreaga comunitate, de la părinţii acestora până la autorităţile locale.

Curajul, iubirea, devotamentul și generozitatea sunt valorile centrale ale campaniei și sunt promovate ca modele de atitudine și scoase în evidenţă prin intermediul poveștilor de succes ale Fundaţiei. Practic, publicul larg este încurajat să ia atitudine și să se implice în comunitatea „Star of Hope”. Cu expertiză, grijă și speranţă, an de an tot mai multe povești din cadrul Fundaţiei își găsesc un parcurs mai optimist.

Oana Fîrţigu

Mihaela Munteanu – redactor şef Mihaela Olteanu – secretar redacţie Anca Prisacaru, Alis Isabella Ghebuţă, Andreea Tofan, Gabriela Grama, Ioana Nistor, Oana Fîrţigu, Mariana Ursan, Sebastian Ghica – redactori Oana Săndulesei - corector