publicaţie destinată moldovenilor din Italia
Vizavi Anul I, nr. 14, 13 - 26 noiembrie 2009
Moldovenii în Italia: situații și perspective
Despre imigraţia moldovenească s-a discutat la simpozionul “ Moldavi in Italia: situazioni e prospettive”, care s-a desfăşurat pe 5 noiembrie la Roma. Organizat de către Ambasada Republicii Moldova in Italia, în colaborare cu Caritas/Migrantes şi Societatea “ Dante Alighieri”, care a găzduit acest eveniment in incinta sediului sau din palatul Firenze, reuniunea a fost prima dintr-o serie de iniţiative organizate pentru a prezenta diverse colectivităţi de imigraţi prezente la Roma şi în Italia. Motivul pentru care s-au reunit în aceeaşi sală reprezentanţi ai instituţiilor italiene (Ministerul de Interne, Provincia Roma, Camera de Comerţ din Roma), pe de o parte, şi Ambasada Republicii Moldova, in persoana
Excelenţei Sale Ambasador Gh. Rusnac şi asociaţiile moldoveneşti din Roma, pe de altă parte, a fost prezentarea unui studiu despre moldovenii din Italia, “ o prezenţă în contiuă creştere”, după cum a menţionat în cuvântarea de deschidere Mons. Enrico Feroci, director al Caritas-ului la Roma. Cercetarea dată are la bază iniziativa Ambasadei Republicii Moldova, care a solicitat Centrului de Studii şi Cercetări Idos să adune toate informaţiile statistice referitoare la moldovenii din Italia, realizând astfel un profil al colectivităţii moldave şi o panoramă corectă a procesului de imigrare in Italia. Prezenţa moldovenilor în Italia este încă puţin cunoscută, ea având o istorie recentă în comparaţie cu cea a altor popoare imigrate. Obiectivele studiului ar fi următoarele: de a promova o imagine corectă a comunităţii moldovenilor in Italia, de a susţine încadrarea lor în societatea italiană şi de a consolida raporturile dintre cele doua state implicate,
Republica Moldova şi Italia. Reprezentanţii părţii italiene au vorbit pe rând despre problemele imigraţiei în general şi despre olectivitatea moldovenilor in particular, considerată ca fiind una dintre cele mai respectate comunităţi în Italia, apreciată mai ales pentru dragostea cu care femeile noastre „badanti” îngrijesc de bătrâni. În partea a doua a simpozionului li s-a oferit cuvântul asociaţiilor moldoveneşti de la Roma, care s-au pronunţat asupra mai multor aspecte ale vieţii noastre în Italia: despre integrare, despre consecinţele pachetului de legi privind siguranţa publică, despe problemele cu care ne confruntăm, despre situaţia tinerilor. Au luat pe rând cuvântul Natalia Moraru ( Asociaţia „ Doina”), Tatiana Nogailic ( Assomoldave), Arina Iavorschi (San Mina Onlus), Tatiana Ciobanu (Asociaţia „ Dacia”), Ala Cambarov ( Liga femeilor din Moldova) şi Eduard Gerciu ( Asociaţia „ Moldova nel Mondo”). A vorbit şi despre succesul întreprinderii sale omul de afaceri moldovean Ivan Cruşcov. Reuniunea s-a încheiat cu discursul Excelenţei Sale Ambasadorul Republicii Moldova în Italia, Prof. Gheorghe Rusnac. În fine, pornind de la gândul moderatorului simpozionului, dnul Franco Pittau, că rostul întâlnirilor de acest gen e „ pentru a reflecta şi pentru a face mai mult”, sperăm şi noi că cele discutate nu se vor limita la simple constatări, ci se vor materializa în acţiuni concrete, pentru a ameliora viaţa noastră, a moldovenilor din Italia. Jana Reniţă
Începutul migraţiei moldovenilor se plasează la sfârşitul anilor 90’, când Italia, de rând cu Rusia, Grecia, Portugalia, Spania, Israel şi Turcia devine una dintre destinaţiile principale ale cetăţenilor noştri care pleacă la muncă peste hotare. În 2001, conform datelor Ministerului italian de Interne, în Italia se numără 4.356 moldoveni cu persmis de şedere. La sfârşitul anului 2003 această cifră creşte până la 36.361, în principal datorită „ marii regularizări” din 2002. La sfârşitul anului 2008 sunt deja 90.000 cetăţenii moldoveni înscrişi în listele anafgrafice ale primăriilor italiene, cifră care, în raport cu cele 37.971 pezenţe înregistrate în 2004, vorbesc despre o creştere excepţională ( 137%). În ceea ce priveşte ditribuţia în teritoriul italian, se remarcă o concentrare majoră în regiunile din Nord-Est ( Veneto şi Emilia Romagna). Urmează Nord-Vestul ( Lombardia şi Piemonte), zona centrală şi, în sfârşit, Sudul şi insulele. La nivel de provincii, pe locul întâi se situează Padova ( 7.807 persoane), urmată de Roma ( 6.889 persoane). Femeile constituie două treimi din totalul moldovenilor în Italia, dar în ultimii ani asistăm la o creştere progresivă a prezenţei masculine, semn al procesului de normalizare demografică, imigraţia asumând tot mai mult un caracter familial. E în creştere şi numărul copiilor, 15.227 fiind înscrişi în 2008/2009 în şcolile italiene, cu aproape o cincime mai mulţi decât în anul precedent. Un semnal al orientării spre stabilirea definitivă în teritoriul italian este şi numărul crescând al căsătoriilor mixte dinte cetăţeni moldoveni şi italieni ( aproape în exclusivitate de femei moldovence şi bărbaţi italieni) - 847 în 2007, cifră superioară căsătoriilor dintre moldoveni, celebrate în acelaşi an în Italia ( 156). In plus, cu toate că vorbim despre o imigraţie încă tânără, un anumit număr de moldoveni nu mai intră în categoria străinilor, şi respectiv nu intră nici în calculele de mai sus. Sunt cei care au dobândit cetăţenia italiană, 1.831 din 2003 pana in 2007. Majoritatea angajatilor moldoveni ( 30,9% ) sunt colaboratori familiali (colf) si ingrijitori de bătrâni (badanti), 12,1 % munceşte în construcţii, 10% in servicii pentru întreprinderi şi 9% in restaurante şi hoteluri. In 2008 au fost 14.331 moldovenii care au semnat pentru prima dată un contract de muncă, constituind mai mult de o treime dintre toţi străinii angajaţi pe parcursul anului. Cu ocazia regularizării din septembrie 2009, in favoarea cetăţenilor moldoveni au fost depuse 25.588 de cereri. Remarcăm faptul că toate datele de mai sus au fost calculate in baza informaţiei despre moldovenii prezenţi legal pe teritoriul italian. Suntem conştienti ca numărul efectiv al moldovenilor din Italia este mult mai mare ( circa 200.000 , conform datelor Ambasadei Republicii Moldova).
2
Vizavi 13 –26 noiembrie 2009
ȘTIRI DI ȚARĂ
Alegerea președintelui țării a eșuat 10 noiembrie 2009. Opozitia comunista a parasit sala de sedinte si nu a participat la votare. In aceste conditii, Marian Lupu, a acumulat toate cele 53 de voturi ale Aliantei, numar insuficient insa pentru a fi ales sef al statului. Deputatii au venit rand pe rand la Palatul Republicii, iar printre ultimii sositi a fost liderul PCRM, Vladimir Voronin. Ajungand la locul sau din sala, l-a intalnit pe liderul de onoare al PD, Dumitru Diacov care discuta cu cativa deputati comunisti. Alegerea sefului statului a fost singurul punct de pe ordinea de zi. Candidatul inscris in cursa a avut la dispozitie 20 de minute pentru discurs. Marian Lupu le-a cerut deputatilor sa-l voteze pentru a pune capat crizei politice. Comunistii au anuntat ca nu participa la votare si au parasit sala de sedinte. Rand pe rand, cei 53 de deputati ai Aliantei au trecut prin cabinele de vot amplasate in holul de la etajul doi al Palatului Republicii. In acest timp deputatii comunisti s-au aflat in incaperea unde au loc de obicei sedintele fractiunii PCRM si pana la finalizarea votarii nimeni, in afara de cativa deputati care au facut parte din comisia speciala, nu a parasit sala. Dupa anuntarea rezultatelor, comunistii si-au facut aparitia. A doua incercare de a alege presedintele tarii urmeaza sa aiba loc in cel mult o luna. Provt.md
STORIE DALL’ EST
Comunistii nu vor vota seful statului nici la alegerile repetate. Este declaratia facuta de catre presedintele PCRM, Vladimir Voronin. Noi nu avem nevoie de favoruri si de bombonele de la ei, a spus liderul comunist, comentand propunerile venite din partea Aliantei. Marian Lupu, a precizat ca printre propuneri se numara adoptarea legii cu privire la opozitie, oferirea de locuri in Curtea de Conturi si in Comisia Electorala Centrala, ba chiar si garantii ca reprezentantii PCRM nu vor fi pedepsiti pentru eventuale ilegalitati comise.
Agricoltura e vino per unire il Fermano e la Moldova. Ieri l’incontro, presto il protocollo d’intesa Una delegazione della Repubblica di Moldova guidata dall'Ambasciatore George Rusnac è stata ricevuta dal Presidente della Provincia Fabrizio Cesetti, nell'ambito dei rapporti di gemellaggio che legano i comuni montani di Montefalcone, Montefortino, Montelparo, S.Vittoria in Matenano con i comuni di Cojusna, Bucovat, Vormiceni e Jaloveni rappresentati dal Presidente dei Comuni Moldavi Vladimir Nani e da alcuni Sindaci, Consiglieri e Presidi di istituti scolastici. Erano presenti all'incontro svoltosi nella nuova Sala Consiliare della Provincia anche il Sindaco di Montefalcone Appennino Adamo Rossi e quello di Montelparo Pietro Cocci. È stata un'occasione per rinnovare la lunga amicizia che lega il territorio fermano a quello della giovane Repubblica di Moldova - ha affermato il Presidente Fabrizio Cesetti - nell'auspicio che possa rappresentare l'inizio per una proficua collaborazione con la nuova Provincia di Fermo. Parole condivise dall'Ambasciatore Rusnac che conosce molto bene il Fermano, avendolo visitato anche in altre occasioni. Al termine dell'incontro, entrambe i rappresentanti istituzionali hanno dato la loro disponibilità a creare un ponte tra i due territori che hanno in comune diversi aspetti, uno fra tutti quello di una grande tradizione agricola e in particolare vitivinicola anche attraverso la formalizzazione di un protocollo d'intesa. www.informazione.tv
raccontate da Victor Druţă
LA MOLDAVIA O LA MALEDIZIONE DELL’ ISOLAMENTO 1 .Isolati dall’Impero Ottomano L'isolamento è la parola chiave per capire la situazione della Moldavia. Nata dopo la colonizzazione rumena delle terre trovate fra i monti Carpazi, fiume Nistro e Mar Nero dopo che finirono le invasioni dei Tartari, la Moldavia era un paese integrato in una Europa che si intratteneva con guerre e commercio. Le nostre chiese ortodosse dipendevano dal patriarca di Costantinopoli, per i nostri porti di Mar Nero passavano le vie commerciali dell'Europa con l’Oriente, vendevamo cavalli e pellame a Lemberg in Polonia, tori e buoi nelle città della Germania, importavamo armi e merci di lusso. Trafficavamo con la Venezia e con le colonie genovesi della Crimea. La nostra sorte cambiò con la fulminea ascensione della Turchia, che sin da quel lontano medioevo voleva entrare in Europa, anzi, voleva che Europa facesse parte di essa. Dopo la caduta di Costantinopoli, in 1453 nelle mani di Maometto Secondo, manco poco perché i Ottomani attraversassero il Danubio. Abbiamo lottato contro i Turchi con l'energia disperata dei condannati a morte. In alcune battaglie gli abbiamo vinti facendo ecatombe ingenti di miscredenti. E più spesso siamo stati vinti noi, lasciando sul campo di battaglia il fiore
all’occhiello della meglio gioventù moldava. No, non ci ha mancato il coraggio e quando penso a quei tempi a volte non riesco a capire come si potevano decidere i nostri principi a combattere contro un nemico di una superiorità cosi schiacciante. I Turchi non riuscirono mai a creare dalla Moldavia—e la stessa cosa e valida anche per la vicina Valacchia—una provincia dell’Impero Ottomano, come procedettero, per esempio, con i Bulgari. Eravamo si vassalli, ma la struttura del nostro stato, lo stemma, le funzioni furono conservate quelle antiche. I Turchi non riuscirono a convertirci all’ Islam, come fecero con tanti cristiani in Serbia e Albania. Quello che gli è riuscito però a meraviglia fu il nostro isolamento dall' Europa ed il nostro impoverimento. Mandrie di cavalli, greggi di pecore, legno pregiato, miele, formaggio, tutte le nostre ricchezze erano vendute a prezzi stracciati sul mercato turco, e poi dovevamo pagare un pesante tributo, e poi il trono del principe, cambiato spesso, si pagava al sultano con cospicue somme in oro, e poi c'erano le mance d’obbligo per vari funzionari. Ci saccheggiavano costantemente i tartari di Crimea, varie guerre si svolgevano sul nostro territorio e quindi non c'è da meravigliarsi se i moldavi non abbiano oggi città come Venezia
e cattedrali come Notre-Dame. Uno dei nostri più illuminati principi, Dimitrie Cantemir, cercò a tirar fuori la Moldavia dall’isolamento ed accostarla alla Russia di Pietro il Grande, che stava realizzando in quel tempo una vera e propria rivoluzione, ristrutturandosi secondo i standard della civiltà europea. Questo audace tentativo, che ebbe luogo all’inizio del settecento, nel 1711, fallì. Sul campo di battaglia di Stanilesti, gli eserciti uniti russo e moldavo furono vinti dall’esercito turco. D. Cantemir, ritirato in Russia, riceve da Pietro il Grande tutti gli onori possibili, diventa il suo consigliere personale. Scrive in Russia l',,Ascesa e declino dell' Impero Ottomano”, un libro fondamentale per gli storici e i politici europei di quel tempo, ,,Descriptio Moldaviae”, il primo libro fondamentale sulla Moldavia che sarà pubblicato dall'Accademia di Berlino, ,,Il sistema della religione musulmana”, pubblicata in tedesco. L'isolamento del nostro paese continuerà con altre dure prove. Trovato in mezzo a tre grandi imperi—Austro-Ungarico, Turco e Russo—tutti lo contendono. Alla fine del Settecento l’Austro-Ungheria ci toglie la Bucovina del Nord. In 1812 la Russia annessa la Bessarabia, la metà più fertile della Moldavia che si trova fra i fiumi Prut e Nistro. E così, mentre il Principato della Moldavia si univa con il Principato della Valacchia per costituire, in 1859, la Romania, la Bessarabia rimaneva fuori, alienata da una sorte che doveva essere pure sua.
4
Vizavi 13 - 26 noiembrie 2009
Glasul Basarabiei adus la Roma de Olga Coptu
Grigore Vieru tradus în italină, moment important în promovarea culturii moldovenești pe teritoriul Italiei. Aproximativ cu un an în urmă trei basarabence Valentina Corcodel, Claudia Lupașcu și Tatiana Ciobanu își propun să-l facă cunoscut pe Vieru în Italia, le vine în gînd să traducă versurile lui, realizînd o carte ” Il Nimbo di Rugiada”, presentată la Academia României la 5 noiembrie 2009. Cartea e rodul muncii moldovencelor care, aflându-se aici în peninsulă au trăit moartea poetului ca pe o pierdere personală și au facut un prim pas important în promovarea culturii noastre prin Grigore Vieru aici, la Roma. La prezentarea cărţii s-a vorbit despre Grigore Vieru și pierderea enormă pe care o resimte poezia Moldovei în persoana poetului, despre activitatea acestuia în sensul consolidarii identităţii naţionale și suferinţa de o viată din motivul dezbinării istorice a Moldovei. În acea seară la Academia României, Vieru a fost citit, cântat, intonat și plâns prin intermediul versurilor sale, a fost aproape de noi și a reaprins candela speranţei… APEL PE"TRU AJUTOR Un nou-născut are nevoie de ajutorul nostru. Se numeste Artiom, are câteva săptămâni, dar suferă deja de o boală rară a aparatului cardiovascular, înlaturarea careia se poate face doar printr-o intervenţie chirurgicală costisitoare, ce se efectueaza peste hotarele Republicii Moldova. Toti oamenii de bună credinţă, care vor sa ajute acest copil, pot sa facă donaţii băneşti prin Western Union pe numele Ursu Constantin sau Ursu Olga, sau prin transfer bancar : Beneficiar : Ursu Olga Cont : 978/81/3651 Banca beneficiară : Banca de Economii S. A., Chisinau, Moldova SWIFT Code: BECOMD2XXXX Cont cu banca intermediară nr. 400886819201 Banca intermediara: Commerzbank AG, Frankfurt am Main, Germany SWIFT Code: COBADEFFXXX Pentru informatii ulteriore: tel. 3291237206 (Italia) sau +373 69031038 (Moldova) Vă multumim anticipat .
Zdob și Zdub” cîntă pentru ”Mașina Vremeni” Zdubii au rescris o piesa mai veche a formatiei rusesti, care va intra in albumul tribut al acesteia. Piesa i-a placut atat de mult lui Andrei Makarevici, incat acesta a invitat Zdubii sa o interpreteze la concertul jubiliar al trupei ce se va desfasura la Palatul Olimpiisky din Moscova. Zdob si Zdub au decis sa reinterpreteze o piesa mai veche a formatiei Masina Vremeni, felicitand astfel trupa ruseasca cu implinirea a 40 de ani de la fondare. Piesa ”Telega” a fost scrisa de ”Masina Vremeni” inca in anul 1972 si nu este foarte cunoscuta. Varianta Zdubilor va fi inclusa in albumul tribut ”Masina Vremeni”. Acesta va include inca 40 de piese vechi ale formatiei rusesti recantate de diferiti artisti. Este un mare noroc spun baietii. Din cele 40 de formatii ce au reinterpretat piese de ”Masina vremeni”, doar 10 vor avea ocazia sa cante alaturi de formatie pe cea mai mare scena din Rusia. Concertul va avea loc pe 11 decembrie. Nu este prima data cand Zdob si Zdub canta piesele formatiilor din Rusia. Cea mai reusita experienta a fost piesa ”Videli noci” a regretatului Victor Tzoi, devenita hit. Protv.md
Vizavi este o publicație în bază de voluntariat, fără apartenență politică şi non profit, care își propune să informeze cititorii despre: -evenimentele social -economice și politice din țară - noutățile legislative privind străinii în Italia, -viața comunității basarabene, invitații la evenimente culturale, anunțuri La moment e unicul ziar în limba româna, realizat de către şi pentru moldovenii din Italia, deschis tuturor doritorilor de a colabora cu noi. Redactia: Olga Coptu, Jana Reniță Colaboratori: Victor Druță, Mihail Burianov Ziarul este distribuit gratis la Roma, varianta electronică o puteti primi scriind la adresa redactia.vizavi@gmail.com Info: 328 2167650 Tipărit: IMPRIMATUR, tiraj 200, Roma, Italia.