Gazeta Basarabiei - nr17 - WEB

gazeta

http://www.moldinit.com

BASARABIEI Ziarul moldovenilor din Italia

Anul III Num. 2 (34) 1-15 martie 2011

Sărut, mamă, mâna ta În fiecare an, când vine primăvara, mă duc cu gândul acasă. Mă gândesc la Moldova, unde la 1 Martie se dăruiesc mărţişoare, iar la 8 se felicită toate femeile cu flori. Cel mai des afară este încă frig, toţi umblă zgribuliţi în căutare de lalele. Şi totuşi acasă primavara se simte altfel, iar noi, cei plecaţi, simţim şi mai acut lipsa acelei atmosfere, pentru că ne macină dorul. Dorul de cei dragi şi, în special, dorul de mamă. Mulţi dintre noi nu şi-au vazut mama ani întregi, iar alţii au avut nenorocirea s-o piardă aflându-se departe.

Vine primăvara, se trezeşte natura, şi noi ne amintim de cei dragi. Voi scrie acest editorial pentru mama, în toţi aceşti ani de

depărtare am simţito mereu aproape. În tot acest răstimp a trăit doar cu gândul la copii, la realizările şi problemele noastre.

Sun des acasă, îi vorbesc despre examene şi despre lucru, despre planurile pentru viitorul apropiat, dar mai ales despre ceea ce fac zi de zi, cum îmi petrec săptămâna. Am mereu aprobarea a ceea ce fac şi sprijinul în ceea cemi propun. Este mult mai uşor să înfrunţi greutăţile, atunci când te înconjoară oamenii dragi. De câte ori a trebuit să fiu mai aproape, de câte ori mi-ai lipsit şi cât de mult dor ne leagă zilnic? Este o fericire

să ai mamă.

Acum, că vin sărbătorile de primăvară, să ne închinăm mamelor noastre pentru răbdare, să le transmitem căldura din sufletele noastre şi florile recunoştinţei pentru grija pe care ne-o poartă, să le mulţumim pentru dragostea lor nemărginită. „Gazeta Basarabiei” felicită toate femeile cu ocazia zilei de 8 Martie şi le doreşte tuturor fericire.

Olga Coptu

Prin eforturi comune, Cultura ca eventuală diaspora a reuşit cale spre libertate să stăvilească poftele La 16 februarie am avut onoarea vizităm Institutul Cultural Roconducătorilor „Moldtelecom” SA sa mân de Cercetare Umanistică de În a doua jumătate a lunii februarie a anului în curs, indubitabil, subiectul cel mai discutat de către opinia publică din Republica Moldova este cel care vizează majorarea abuzivă a tarifelor de către „Moldtelecom” SA.

la Veneţia, cu ocazia prezentării volumului de poezie a scriitorului basarabean Iurie Bojoncă “Din puşcăriile Paradisului”.

 pag. 5

„Bogăţia lumii este în mintea omenească, rămâne doar să o culegem prin învăţătură”

 pag. 3

Interviu cu Varvara Vizir, traducător, mediator intercultural

 pag. 7

2 BASARABIEI Dubla înfăţişare a Moldovei gazeta

1-15 martie 2011

Cum să scăpăm de boala parvenitismului şi a foloaselor necuvenite, care împing Moldova înapoi în grota comunismului?

O ţară cu două feţe.

Una solară, zâmbitoare, atractivă, desprinsă parcă din spoturile de reclamă pentru turiştii occidentali, şi alta sumbră, depresivă, rezervată consumatorilor de acasă – aceasta e Moldova. Succesele externe ale actualei guvernări tind tot mai mult să acopere propagandistic neîmplinirile interne.

De exemplu, nimeni nu va pune la îndoială faptul că apropiata vizită a vicepreşedintelui american Joe Biden la Chişinău reprezintă dovada unei imagini externe foarte favorabile a Republicii Moldova.

Ne întrebăm însă dacă această percepţie pozitivă se va menţine după ce oficialul american

Vitalie Ciobanu se va plimba pe drumurile desfundate ale Moldovei, după ce va intra – dacă i s-ar oferi posibilitatea – în spitalele degradate, cu bolnavi care dorm pe culoare, sau dacă ar vedea satele noastre părăsite, lipsite de o elementară infrastructură, de apeduct şi canalizare. La fel de mult ne-am dori să cunoaştem opinia dlui Biden despre

politica interesului naţional, profesată de Opoziţia comunistă, care nu vrea decât să revină la putere pentru a jefui ţara mai abitir decât a făcut-o între anii 2001-2009.

Ion Hadârcă a avut o expresie memorabilă: „cârtiţa comunistă sapă în digul Alianţei.” Deputatul liberal se referea la discuţiile dintre Filat şi Voronin, dar şi la cele dintre Lupu şi şeful PCRM pe tema votării preşedintelui, discuţii netransparente, care pun în pericol existenţa Coaliţiei. Dar şi în activitatea curentă, partidele din Alianţă au grijă să uşureze munca tenace a „cârtiţei comuniste”. Astfel, actuala putere a eşuat în încercarea ei de a curma, prin măsuri administrative, creşterea galopantă a preţurilor. Scumpirile

sunt ca o molimă, ai crede că toate aceste carteluri şi clanuri mafiote au decis să provoace o revoltă populară care să-i readucă pe comunişti la guvernare.

Mai rău este că în acest război surd sunt amestecate interese economice din sânul actualei puteri şi rivalităţi politice acerbe. Mărirea scandaloasă a tarifelor, la care a recurs Moldtelecom, a pus în scenă un jenant schimb de replici între premierul Vlad Filat şi ministrul economiei Valeriu Lazăr. Aceste dueluri verbale, cu sau fără iz de PR, sunt făcute pe spinarea cetăţenilor, iar costurile politice le suportă Alianţa în întregul ei, nicidecum partidele luate separat. În domeniul construcţiilor, investitori români se plâng

Ofiţerii moldoveni în apărarea drepturilor copilului Ofiţerii moldoveni ai Armatei Naţionale aflaţi în Misiunea ONU din Coasta de Fildeş (Cote d’Ivoire) au adresat o scrisoare preşedintelui Alassane Ouattara prin care se anunţă îngrijorarea acestora faţă de violarea dreptului la educaţie a copiilor.

Potrivit locotenentului-colonel Coptu Vitalie, superiorul observatorilor militari moldoveni, în urma apelului preşedintelui

Coastei de Fildeş Alassane Ouattara, mii de instituţii de învăţământ din partea de nord a ţării au fost închise, lipsind astfel aproximativ 800 mii de copii de accesul la educaţie.

Apelul a fost făcut în urma refuzului ex-preşedintelui Laurent Gbagbo de a-i ceda puterea politică lui Alassane Ouattara, după scrutinul din noiembrie 2010. De menţionat faptul în Coasta de Fildeş aproape jumatate din populaţie este analfabetă.

În acest context, observatorii militari moldoveni solicită soluţionarea crizei politico-militare fără a sacrifica dreptul copiilor. Drepul la educaţie este unul din drepturile universale ale omului, şi este evident că învăţământul în Coasta de Fildeş este făcut ”ostatic” al crizei politice, se mai spune în scrisoare.

Această ţara africană se

confruntă cu o criză politică şi militară în urma razboiului civil încheiat în 2002.

Armata Naţională a Republicii Moldova detaşeaza observatorii militari sub egida ONU din 2003. În prezent, militari moldoveni se afla în Sudan, Liberia şi Coasta de Fildeş, ceea ce reprezintă contribuţia modestă a Republicii Moldova la securitatea internaţională.

că sunt furaţi, deposedaţi de nişte aşa-zişi parteneri rusofoni din Moldova – şi este invocat numele unui lider de partid social-democrat –, iar aceste scheme criminale sunt acoperite de o justiţie coruptă.

Cum să nu-ţi aminteşti în acest context şi de soarta firmei „Eurofarm” de la Braşov? Aceasta, după ce preluase întreprinderea „Farmaco” – singurul producător de medicamente din Moldova –, relansându-i activitatea, a fost izgonită de guvernarea comunistă.

La fel au păţit şi producătorii de bere din România, sabotaţi cu înverşunare prin înţelegeri ilegale dintre autorităţi şi clanurile economice de sorginte estică. De atunci încoace, vorba unui scriitor mucalit, moldovenii se „înea-

că în „Baltica” rusească şi-n bere ucraineană pompată din Nipru”. Corupţia a luat proporţii atât de indecente, încât răzbate până şi într-o presă mediocră cum e cea moldovenească, din care jurnalismul de investigaţie a dispărut aproape cu desăvârşire. „Keep going to West”, ne va spune, probabil, la Chişinău, vicepreşedintele Joe Biden, adică: „moldoveni, continuaţi pe drumul reformelor şi noi vă vom ajuta!”. Dar cum să scăpăm de boala parvenitismului şi a foloaselor necuvenite, care împing Moldova înapoi în grota comunismului, din păcate, nimeni nu ne poate învăţa.

Sursa: www.europalibera.org

Concluziile Consiliului UE sunt un succes al diplomaţiei de la Chişinău Făcând o retrospectivă a politici externe din ultimii ani, putem conchide că diplomaţia de la Chişinău a înregistrat un succes care nu ar fi posibil fără reformele întreprinse în ultimii cinci ani. În opinia experţilor, UE şi-a reconfirmat decizia fermă de a aprofunda relaţiile cu Republica Moldova şi de a continua să acorde asistenţă financiară şi tehnică pentru implementarea reformelor pe care Chişinăul şi le-a asumat în raport cu Uniunea Europeană. Miniştrii de externe ai UE au încercat să transmită Republicii Moldova mesajul că aprofundarea relaţiilor dintre cele două părţi este direct proporţională cu angajamentul Moldovei de a continua calea reformelor şi voinţa politică de a duce la bun sfârşit reformele asumate pe parcursul acestui an.

Comisia Europeană a fost chemată de către miniştrii de externe ai ţărilor membre ale UE să creeze directivele pentru începerea negocierilor privind crearea zonei de comerţ liber şi aprofundat, ca parte integrantă a acordului de asociere cu Republica Moldova. Aceste negocieri vor începe de îndată ce condiţiile vor fi satisfăcute.

Consiliul UE la nivel de

miniştri de externe a trasat trei obiective de bază în ceea ce priveşte relaţiile UE – Republica Moldova. Primul se referă la asocierea politică şi integrarea economică cu UE, iar al doilea – la lansarea etapei operaţionale a dialogului privind liberalizarea regimului de vize, ultimul fiind începerea negocierilor asupra zonei de comerţ liber, aprofundat şi comprehensiv ca parte a Acordului de Asociere. Mai mult ca atât Consiliul UE la nivel de miniştri de externe a recomandat Comisiei Europene să înceapă elaborarea foii de parcurs pentru Republica Moldova în ceea ce ţine de liberalizarea regimului de vize şi crearea zonei de comerţ liber şi aprofundat.

Concluziile Consiliul UE conţin o serie de mesaje pertinente pentru clasa politică moldovenească, în special pentru partidele politice, de care depinde viitorul Republicii Moldova. Numai un astfel de parteneriat poate impulsiona cu adevărat procesul de reforme interne necesare pentru a determina UE să aplice pe deplin în raport cu noi criteriul abordării diferenţiate, acordându-ne, în cele din urmă, o perspectivă europeană clar definită.

Dumitru Florea

Gazeta Basarabiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La momentul actual, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi.

Director: Olga Coptu Redactor: Jana Reniţă COLABORATORI: Oleg Chicu, Veaceslav Arapan, Oleg JOSANU, Ghenadie Ciubara Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com Editor: Asociaţia Gazeta Basarabiei, Roma, Italia. Tel.: 00 393 28 2167650. Tiparul este executat la tipografia ”Prag 3” | Tiraj: 3000 ex.

P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.

gazeta

BASARABIEI

1-15 martie 2011

3

Prin eforturi comune, diaspora a reuşit să stăvilească poftele conducătorilor „Moldtelecom” SA În a doua jumătate a lunii februarie a anului în curs, indubitabil, subiectul cel mai discutat de către opinia publică din Republica Moldova este cel care vizează majorarea abuzivă a tarifelor de către „Moldtelecom” SA.

În mod normal, activitatea acestei Societăţi pe Acţiuni în care statul Republica Moldova este singurul acţionar, este controlată de către câteva organisme regulatorii, printre care rolul cel mai important îl joacă Agenţia Naţională pentru Reglementare în domeniul Comunicaţiilor Electronice şi a Tehnologiilor Informaţionale (ANRCETI) şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC). Aceste două Agenţii Naţionale, independente prin esenţa lor, conturează întregul cadru de activitate al „Moldtelecom”, ele fiind competente într-un spectru foarte vast de probleme – de la aprobarea tarifelor practicate de către întreprindere, până la determinarea poziţiei dominante (adică, de monopolist) a societăţii pe acţiuni pe piaţa comunicaţiilor telefonice fixe din Republica Moldova. Normele legale în vigoare actualmente în ţara noastră obligă cele două agenţii să-şi coordoneze acţiunile cu Guvernul. Astfel, de exemplu, dacă o întreprindere este recunoscută (de către ANPC) monopolist în Republica Moldova, atunci orice modificare a tarifelor practicate de către aceasta poate fi pusă în practică doar în urma avizului favorabil al Guvernului. Îmi cer scuze de la cititori pentru înşiruirea acestor noţiuni foarte tehnice, dar o scurtă trecere în revistă este absolut necesară pentru a înţelege ce stă la originea avalanşei de evenimente care s-au abătut de câteva săptămâni asupra locuitorilor ţării noastre şi, indirect, asupra noastră, a diasporei.

Aşadar, să revenim la cele întîmplate recent. În data de 28 decembrie 2010, într-un mod absolut inexplicabil, ANPC a decis abrogarea propriei sale decizii din 2007, care constată rolul de monopolist al „Moldtelecom” SA. Două săptămâni mai târziu, la 12 ianuarie 2011, ANRCETI, ca răspuns la o solicitare a „Moldtelecom”, aprobă o nouă grilă tarifara pentru serviciile de telefonie fixă. Vă rog să remarcaţi care a

fost momentul exact pe care aceste două Agenţii Naţionale şi „Moldtelecom” SA l-au ales pentru efectuarea acestor manevre dubioase. Ştim cu toţii că perioada sărbătorilor de iarnă la moldoveni durează aproximativ trei săptămâni, pentru a corespunde tuturor veleităţilor din societate. Este ştiut că în fiecare an, între 24 decembrie şi 14 ianuarie, atât presa, cât şi societatea civilă se află într-o stare cu un nivel redus de atenţie şi alertă, şi acest lucru este uşor explicabil: foarte mulţi oameni sunt plecaţi la rudele lor de la ţară, sau sunt în vacanţă în alte ţări. În plus, în acest an, întreaga atenţie a presei şi a societăţii civile a fost captată de un alt subiect foarte important: finalizarea negocierilor între partidele care au trecut pragul electoral la alegerile din 28 noiembrie 2010 şi formarea noii Alianţe de guvernare. În aceste condiţii, într-o primă etapă, deciziile citate mai sus ale ANPC şi ANRCETI au trecut complet neobservate. Nu a trecut însă mult timp, şi planul care acoperea aceste manevre a intrat direct într-o fază de imploziune. Primul pas greşit al conducerii „Moldtelecom” a fost lansarea pe piaţa mediatică a unei minciuni sfruntate. Pe la mijlocul lunii ianuarie, în presa din Republica Moldova a fost publicată o aşa-zisă „solicitare”, parvenită, chipurile, de la „reprezentantii comunităţilor de moldoveni stabiliţi cu traiul în străinătate” (erau citate în total 11 ţări: Italia, Canada, SUA, Cehia, Federaţia Rusă, Irlanda, Spania, Ucraina, Germania, Marea Britanie, Israel). Aşa-numita „solicitare” conţinea o cerere, adresată conducerii „Moldtelecom”, de micşorare a tarifelor la convorbirile telefonice internaţionale. Toate bune şi frumoase, cu excepţia faptului că, aşa cum a fost dovedit ulterior, o asemenea „solicitare” pur şi simplu nu a existat. Au existat mai multe elemente care m-au pus pe gânduri din prima clipă când am luat cunoştinţă de conţinutul „solicitării”. În primul rând, în lista semnatarilor nu figura niciun nume şi prenume de persoană concretă semnatară a „solicitării”, dar şi nicio denumire precisă a vreunei asociaţii, comunităţi sau organizaţii de alt gen a moldovenilor din ţările menţionate. Este foarte straniu că un grup de cetăţeni, de exemplu

din Italia, care au avut ideea unei astfel de solicitări, să nu fi căutat în mod intenţionat să obţină sprijinul cu vreo asociaţie a moldovenilor din această ţară. Cu atât mai mult, cu cât anume în Italia numărul asociaţiilor formate de către cetăţenii moldoveni este unul impunător şi că aceste organizaţii sunt foarte active şi receptive la acţiuni de tip comunitar. În al doilea rând, din propria experienţă, pot să spun foarte clar că timp de 12 ani de când sunt plecat din Republica Moldova, am fost telefonat de acasă doar în cazuri de absolută urgenţă.

Adică, în total, de vreo 8 ori. În 12 ani de zile. Sunt sigur că acelaşi lucru este valabil şi pentru marea majoritate a Domniilor voastre. Este normal ca persoanele care locuiesc şi muncesc în ţări mult mai bogate decât Republică Moldova să telefoneze anume ele acasă, şi nu invers. În al treilea rând, este foarte bizară asocierea atât de strânsă a comunităţilor de moldoveni din ţările care figurau în lista semnatarilor „solicitării”. Care ar fi, de exemplu, legătura dintre comunitatea moldovenilor din Cehia, şi cea din SUA? De ce comunităţile de moldoveni din Italia nu ar fi făcut apel la colegii lor din Franţa, cu care se află în relaţii foarte bune şi se cunosc personal?

Aceste semne de întrebare denotă faptul că autorii „solicitării” nu au fost foarte inspiraţi şi s-au aventurat într-o „afacere” care era sortită eşecului, fiindcă, în mod sigur, ei nu cunosc deloc diaspora şi nici problemele cu care se confruntă aceasta. În fine, argumentul final, care m-a convins definitiv de falsitatea „solicitării”, a fost faptul că la mai puţin de două săptămâni de la publicarea acesteia, la sfârşitul lunii ianuarie 2011, conducerea „Moldtelecom” SA a organizat o conferinţă de presă, la care a anunţat că „solicitarea diasporei” va fi satisfăcută în proporţie de sută la sută.

Cu o „mică” precizare: ieftinirea

tarifelor la convorbirile internaţionale va avea loc concomitent cu majorarea tarifelor la convorbirile telefonice locale. Aţi înţeles? Cu alte cuvinte, dacă vreun monopolist din Republica Moldova doreşte să modifice tarifele la propriile servicii, o poate face liniştit în doar trei etape: în cârdaşie cu organismele regulatorii anulează în secret nişte decizii anterioare, lansează pe piaţa mediatică un document fals, de tip „solicitare a diasporei”, şi, în final, organizează o conferinţa de presă şi anunţa triumfător că preţurile vor fi „reajustate” (a se citi: majorate). În fine, rezultatul unui sondaj lansat printre reprezentanţii diasporei (adevăraţii reprezentanţi ai adevăratei diaspore) a demonstrat foarte clar: nu a fost identificată nicio persoană fizică, şi nicio asociaţie care ar fi semnat „solicitarea” către „Moldtelecom”.

Diaspora a reacţionat prompt la aceste adevărate provocări şi a înaintat la 15 februarie 2011 un demers către conducerea de vârf a Republicii Moldova, prin care este scoasă în vileag falsa „solicitare a diasporei” prezentată de către „Moldtelecom”, este cerută revenirea la vechile tarife şi organizarea unui audit la această întreprindere, precum şi publicarea salariului directorului general al societăţii pe acţiuni. De această dată, a fost vorba de un adevărat demers, semnat de 28 de asociaţii din 13 ţări, - de către persoane care au nume şi prenume şi de către asociaţii care au denumire. Demersul a stârnit un val de reacţii diverse în societate. Pentru prima dată de la independenţă, a fost pusă în discuţie problema salariilor directorilor agenţiilor de stat şi a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.

La fel, în premieră pentru societatea moldovenească, se discută la cel mai înalt nivel şi la modul cel mai serios despre rolul instituţiilor monopoliste în economia ţării

noastre. În paralel, este abordat în mod deschis subiectul (in)activităţii agenţiilor de stat, a căror sarcină era asigurarea unui mod de funcţionare corect din punct de vedere legal şi echitabil din punct de vedere social al instituţiilor monopoliste.

De asemenea, este abordată în mod tranşant problema scumpirilor în general şi se discută foarte aprins despre mecanismele care ar putea stăvili în viitor acţiuni ilegale şi neruşinate ale conducătorilor întreprinderilor şi agenţiilor de stat.

Nu voi purcede acum la expunerea în detalii a acestor problematici, fiindcă ele merită o atenţie aparte, într-unul din materialele viitoare ale Gazetei Basarabiei. Însă cel mai important lucru este acela că acţiunea iniţiată de către diasporă a condus la sistarea „ajustărilor” de tarife la „Moldtelecom”. În aceste zile, contradicţiile scoase la iveală de „afacerea Moldtelecom” sunt numeroase şi foarte importante.

Importante prin faptul că discutarea publică a acestor contradicţii este singura în măsură să ducă la o rezolvare durabilă a problemelor enumerate mai sus. Pentru noi, cei din diasporă, demersul este exemplul unei acţiuni de consolidare şi de solidaritate. Prin acest demers am reuşit să demonstrăm tuturor că diaspora ca atare există, că ea este atentă la evoluţia situaţiei din patria noastră, şi că ea poate reacţiona adecvat atunci când este necesar. Este un început al afirmării noastre în calitate de comunitate organizată, capabilă să răspundă provocărilor anumitor decidenţi indelicaţi. Prin anvergura problematicilor suscitate şi prin ecoul creat în întreaga societate a Republicii Moldova, Demersul diasporei este un document care pune într-o lumină nouă rolul pe care trebuie să ni-l asumăm pe calea de integrare europeană a ţării noastre.

Dorin Duşciac Paris, Franţa

4 BASARABIEI Ucidem cuvântul Ţară?!... gazeta

1-15 martie 2011

Restanţe. Restanţe. Restanţe. Întind, în sfârşit, mâna spre volumul „A treia forţă: România profundă”*. Desfăcută la întâmplare, cartea mă dă imediat cu capul de realitate: „Am ajuns să considerăm reală, în firea lucrurilor, viaţa noastră de sclavi fericiţi.

Suntem atât de angrenaţi în sistem, atât de fragmentaţi, sfârtecaţi, catalogaţi, formataţi, încât nu ne mai dăm seama că trăim un coşmar. (…). Să privim în jur. Totul a devenit excesiv, obez, proliferant - de la plodul îndopat cu E-uri până la securistul supraponderal, de la viloaiele construite fără nici o noimă la bolizii de oţel gonind pe şoselele desfundate care duc… unde?

Nimic nu-şi mai are ritmul şi rostul. Nimic nu mai este viu, natural. (…) În ziua de azi normal este să te sincronizezi cu anormalul (…).”

-Ecco!** exclami. Asta e!

Pentru că fenomenul care te-a răvăşit cel mai mult în ultimul timp ţine exact de această percepţie. Alături de atâtea altele, - bune şi rele, acasă, în vacanţă, ai trăit, întâi de toate, stupefacţia pentru felul în care este folosit/înţeles, azi, în Basarabia, cuvântul ţară (Ţară).

Amploarea pe care a luat-o acest fenomen lingvistic. E o problemă? Da, o problemă. Şi gravă.

Cuvântul ţară (Ţară), după ce (substituit cuvântului imperiu) fusese pedalat cu asupra de măsură în perioada sovietică (Şiroca strana moia rodnaia*** etc., vă amintiţi), avea pentru noi o semnificaţie clară: URSS-ul era pentru noi ţara! – adică, Imperiul Rus. În rest, ştiam că, de fapt, trăiam într-o republică, - Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), pe care (am înţeles mai apoi), ne-au creato Ribbentrop şi Molotov. Aşa se face că a trebuit să redescoperim ce înseamnă, pe adevăratelea cuvântul ţară (Ţară). În anii 1989, cu moarte pre moarte călcând, cuvântul ţară se ridică în toată statura sa, recăpătându-şi pentru noi adevărata sa semnificaţie: ţară (Ţară!), în mod absolut logic, devine pentru noi, cetăţenii Republicii Moldova (succesoare a RSSM) ţara noastră, Ţara-Mamă, România. Aşa gândeam, aşa pronunţam, atribuind cuvântului anume

acest sens. Şi lucrurile erau limpezi ca bună ziua. Când cineva spunea: am fost la ţară, însemna că a fost la vatră, la sat. Când zicea că se duce/a fost în ţară (Ţară), era clar că a fost anume în ţară, adică, în România. Când cineva mergea într-o localitate din teritoriul republicii (republicii!), zicea: am fost la nord, la Briceni, or: am fost la sud, la Cimişlia.

Simplu şi clar. Când oficialul se deplasa în teritoriul republicii (republicii!), se spunea (la ştiri, de ex.): - Cutare (sau Cutărică) s-a dus într-o vizită de lucru la nordul republicii, la Glodeni etc. (sau: la sudul republicii, la Cimişlia etc.). Şi iar era clar şi la locul lui. Geografic şi lingvistic. Şi numai atunci când oficialul mergea, cu adevărat, în ţară (în Ţară!), buletinele de ştiri anunţau: Cutare oficial a avut o întâlnire la vârf în ţară (în Ţară).

Despre elevii/studenţii noştri se spunea că învaţă (sau îşi fac studiile) în Ţară. Şi era clar ca lumina zilei unde era Ţara şi unde era Republica. Mai mult, cuvântul, spus la locul lui, oferea o claritate în plus asupra situaţiei noastre de provincie românească înstrăinată, în stadiu de contorsionată tranziţie, în căutarea drumului juridic de la republică la/spre ţară. Pronunţarea corectă a acestei sfinte noţiuni se egala cu exprimarea unei atitudini, a unui vis, ideal, a unei credinţe care se transmiteau, de la om la om. Era un cod, dacă vreţi, care, explicit, însemna: - Văd şi mărturisesc: locuiesc întro republică. Ştiu că am ţară, ştiu care e Ţara mea. Merg/ mergem spre ea. Vom ajunge. A pronunţa cuvântul ţară însemna a avea atitudine, a fi parte dintr-un front, lingvistic, dacă vreţi, căci, în Basarabia, ostaşi sunt până şi cuvintele.

Diversiunea asupra cuvântului ţară s-a făcut simţită la puţin după istoricul 1989. Şi orice suflet atent s-a întrebat: - Cine vrea să ucidă cuvântul ţară?! Răspunsul era/ este ştiut: comuniştii, cozile de topor, KGB-ul. De prin 1994, cu venirea la putere a agro-comuniştilor, trecând pe lângă Preşedinţie, spre ex., ne tot întrebam: - Ce au ei în comun cu Tricolorul?! (la fel: cu Stema, cu Imnul republicii, cu noţiunea de Ţară şi cu Suveranitatea). În timp, ne-au

arătat ce au, detronând Imnul „Deşteaptă-te, Române”, insultând Tricolorul cu calificativul de steag fascist, fabricând scandaluri de bâlci cu Ţaramamă etc. Nu avem semne de întrebare privind faptul cine a avut/are interesul să ucidă (prin golire de sens!) cuvântul Ţară. Tristeţea cea mare însă

gazeta

BASARABIEI 10% reducere la spaţiu publicitar pentru toţi clienţii noi!

Reclamă pentru tine şi afacerea ta!

SUNĂ ACUM: 00 39 328 2167650 sau trimite mail: gazetabasarabiei@gmail.com

nu e aici. Halal lor. Cu noi însă ce se întâmplă?! Căci, de la o vreme, prin strădania multor chemaţi (?...) să facă media în provincia noastră (atât în presa scrisă, cât şi în cea electronică), prin guriţa oamenilor noştri (!), doar ţară şi numai ţară este numită Basarabia. Să fi murit cuvântul republică?!...

La început, lucrurile se arătau a fi accidentale. Pronunţat inadecvat (cuvântul ţară, sic) de către tinerii (sau mai puţin tinerii) jurnalişti, gafa mi se părea o pretenţioasă stângăcie. Mă amuzam uneori, auzind la Ştiri: Premierul Vasile Tarlev a făcut o vizită de lucru în ţară. Măi-măi?!!

Eugenia BULAT

om

t.c w.moldini

http://ww

IEI B A R A S BA gazeta

gazeta

Şi imaginea vajnicului nostru premier, aflat pe ici-colea pe la Anenii Noi, se suprapunea imaginii Ţării-Mamă, de la litoralul Mării Negre până în Ardeal, peste care acesta... păşea vajnic în „vizită de lucru”.

Când auzeam: Şi acum, timpul probabil în ţară!, râdeam amar: Ei da?!..., iar harta schiloditei noastre provincii, peste care se plimba arătătorul crainicului, se amalgama involuntar imaginii Ţării-Mamă, din munţii încărcaţi de molid ai căreia am admirat cum respiră spre cer însuşi Zeus.

Ei bine, acum mi-a pierit gustul de amuzament. Acum îmi vine sa iau de guler pe imberb! Da’ nu se poate, că nu-i civilizat. Civilizat însă este să dormi cu ochii deschişi şi să nu-ţi dai seama jocul cui faci, de bună voie şi nesilit de nimeni!...

E mare, mare de tot puterea cuvintelor. Chiar să nu înţelegem asta?! În zadar oare scria Eminescu: Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră?!...

Scrie Dan Botta, în Criterionul anilor treizeci****, că graiul ridică lucrurile lumii până la ideea lor. Un cuvânt, zice, se irizează întotdeauna de complexul ideal de relaţii din care s-a născut, el este, efigia lucrului desemnat; apoi (precum în graiul îngerilor!), cuvintele se identifică ideii şi (o, Doamne!) orice cuvânt tinde să se realizeze. El (cuvântul) are această stranie virtute, această putere magnetică de a modifica (…). Cuvintele sunt acte şi atitudini care se transmit, mai scrie Dan Bota, ele prezidă (adică guvernează!) şi, tot ele, ca forme ale ideii, (ca şi) incarnaţii ale elanului primordial, au putere operantă până la limitele lumii(!). Şi atunci: ce idee poartă în sine cuvântul ţară, pronunţat vis-a-vis de Basarabia?...

Ce idee tinde să realizeze?...

Ce putere operantă conservă în sine cuvântul ţară, atunci când îi reducem (!) înţelesul până la cel de republică?!...

Nu, categoric nu, un om conştient de puterea cuvântului nu va folosi, în nici un caz, cuvântul ţară (Ţară!) vis-a-vis de Basarabia. Din principiu.

ovenilor Ziarul molddin Italia

âlnit BASARA at s-a înt B

Anul II (31) Num. 14 10 iembrie 20 16-30 no

Vlad Fil ma ra din Ro o p s ia d cu

Unitatea vine din diaspora

Anul II e încoace, printr De la un timp i stabiliţi în ItaNum. consâ ii noştr 15 rităţi ngen (32 ) unei solida briza sesizabilia se simte 1-31 dec ate, dar puţin ptarea deşte em multaştept briil auecă venit it. Posib 20imed 10 lă în trecu orei ţia unităţii

Diasp şi inten resul IV al at după cong care s-a desfăşurat eşti, brie la moldoven 12-14 octom ipanţi partic în perioada Mai mulţi ul din Chişinău. că evenimentparent, au remarcat mai trans sitafost a acest an rat o diver La alegerile s şi a asigu parlammai le preceediţii en- extin cu tare antici ilă pate din 28 te incomparab noiembrie, în regiunea .2 . pag dente Venet 

Votul în Veneto

http://www.

moldinit.com

IEI

Ziarul mold ovenilor din Italia

brie , 17-18 noiem În perioada Moldova, Vlad Filat R. ItaPremierul vizită oficială în o lui a efectuat -ministru aţia prim lia, la invit Berlusconi. În cao, au fost deschise 4 secţii italian Silvio vizite, dl Filat a avut de i, tei Verona, Padovvot: la drul aces cu Silvio Berluscon a, Mestre ri şi Treviso.

AfaceVenet strul întrevede mini ini, regiunea italian o este iFranco Fratt al Italiei, şi Maur ă cu cea mai mare rne densitate Muncii şi rilor Exte a cetăţenilor ministrul blicii moldoveni zio Sacconi, rezidenţi. le al Repu Socia Vorbim de Politicilor o cifră ce depăşeşte Italiene.

30.000 de moldoveni, lor au fost toţi conce traţi întrevederi protecţia În cadrul aceste patru anume în ţin de oraşe sau subiecte ce în împrejurimi oveni ce luabordate le lor. enilor mold relaţiilor cetăţ a lă a socia , consolidare emei  pag. 2 crează în Italia ionarea probl soluţ ităean al bilaterale, rsul europ -AXA, dat public ne, parcu a reSondajul CBS ă, a trezit numetransnistre Apelul liberalizare trecut lMoldova şi Republicii laţii, nemu ţii săptămâna INIŢIATIV vize etc. ntarii, specu A CIVICĂ , cât şi sconi gimului de roase come proteste. Este o istorie Berlu DIN DIASPORA Atât Silvio firmat suţumiri şi chiar obişnuit deja. Cei care ni au recon de privind situa Franco Fratti pentru aspiraţiile cu care ne-am pus la îndoială corec ţia i au iv blicii postelectorală ale Repu portul Italie au ieşit prost igaţii, inclus eană invest i RM europ din integrare u cetăţenii Republica titudinea aceste lui că directorul CBS Moldova dar şi pentr întâlnirea cu iul faptu al unui teme nt Moldova, La pe . marca ază în Italia membru Noi, cetăţe ri concrecare lucre nii -AXA ar fi Democrat.

Moldo discutat măsucooperării căvaprima – Partidul aflaţi la muncăR.ionat s-au politic ni rii menţ Fratti a partid peste ment va ierul hotare prem ea intensifică cele două , suntem parla ă- bări, îngrijo  pag. 3 te în veder e între viitorului profun d taţilor a âre a raţi ritatea întreb economic de mersu ităţii ldepu comercial- xt, s-a convenit asupr ns la majo de ministrul hotărnegocrea imun ea şi acum, la început de 2011, ionar repede t anula ierilor pentru avut răspu scurs 2010 soluţ în s-a al oamenilor iar ţări. În conte ri fiind ajuta şi o întreşi vi- viza formareaAnul or, de tot ce a fost frumos, cu grijă este cu nostalgie a amintim unui forum ne coaliţ Filat a avut ovenilor rilor, uneo Veaceslav Negruţă, So- şi judecătoril ce ne iei de l PLDM ţări şi asupr e” lideru organizării ierul Vlad guvernare an şi privim cu speranţă la ceea din acel deîntrăirile ului ”7 aprili din cele două o-italian al prem cu comunitatea mold cetăţe- Finanţelor, Muncii şi Protecţiei ât s-a aflat Basarabia dosar în urma de afaceri în anul care vine. nal, întruc aşteaptă cu nţi la îninistrul vedere aleger discuta cu Consiliu mold sat perso ilor parîmpreună de la ce-m Sergiu Sainciuc, preze crearea intere , pentru a lamentare creării unui afaceri. participat şi a antici şte zi dra- punând totodată un început s-a din Romae realizările guvernării ciale, de pate prive ni PMAN acea ce în ndin nilor 28 din Sacco noiem COPTU oame Olga stele e existe brie dere. În ceea departament de nii despr ministrul ntelor de colaborare între ele. a.c. i la prote problemel angajame e a treve Discuţia cu ce ţin de migraţia unui xtul ău, despre şi în tineri În contePe În plan politic, 2010 a înde trecut soluţionar agenţii/al te parcursul anului lă Chişin ă. solicitată at faţă ectivele de de oră prim- unei mocr  pag în semnat pentru R. Moldova un axat pe aspec ă, securitatea socia u emigranţi, al diasporei matic ului Liber . 3multe aici, întâmplat te şi persp s-au al-De itatea tate stat pentr AIE i IV munc Partid zat neces şi protecţia lor. Timp de o jumă moldove- an de răscruce, an, în care forţei de comunitatea întâlnirile Congresulu s-a preci diasoctombrer migranţi ranţi, Italia, t despre rezoluţia numărul a trebuit să-şi valideze exisnţilor din consolidat, şi fără îngrizenta a lucrătorilo trul a vorbi avut în aceeaşi zi eşti din 12-14 oscut că, la emig ipării nilor repres-a tivă tenţa, iar votul cetăţenilor din copiilor răma nit că în minis moldoven ciubotă dininiţia le-a noştride recun cetăţenilor are partic cadru drepturilor conve le pe care importan- ie 2010, V. Filat a l grupurilor a fost semnificativ în tura care creşte şi numărul nou-născu- diasporă tească. S-a fie definitivat oficia ala Italiei şi despre pora în actual, struc jire părin nii. de rând. sens. În Italia, la Refela acest La înregistrează d 28 - BRI, nu se dome ţilor moldoveni noiembrie 5 septembrie, nzân sens urmează să rnul în capit ora pentru cetăţenii cu pu- momentul diver brie răspu în acest Guve că, rendumul dinmoldovenii Cel mainuItalia t decem iri în natalităţii. boom al un ionat i Acord între Cine s-ar fi - ţa acest r şi, de fapt, Filatdin s-au împuternic dialog direc De menţ şi în prezen altfel, Vladla ca, de noi-veniţi tatMoldova, toţir,aceşti urnele însă, enilo proiectul noulu ova şi Guvernul Repu des A urmat un dornic să afle cum corespunde necesităţilo se lucrează celesămai optimi gândit? Nici promis de cetăţ adugrăbit vot s-au nu ările ţiile ca ţiei Mold , difi- basarabeniiniciodaaleşii lor. ste pronos vor întâlni tă, aleger aţie, deci şi nou-născuţi niul migra din Roma Republicii nteze acuza pro- întreb să come al Guvertivot nu la urnele decuri altă destin prezinte Parlam se în Bineînţeles, aceas tot fe- tăile ii acestei ne în dome implemen- blicul perfectarea entul cipare presupuneau o partiactualul şef R. aMoldo cultăţi în politi i- are o ci din a vrut cu o parti- vot din Roma şi Padov de va blicii Italie ţionează usturător pentru au rezultat ea soluţionăr care cand cipare atât atât de vaun înregistrat at cum se se de opon a s-au ţin de moldoveni terminat buletin de acte, puii lulenţii şi Protocolul mentele ur- inten lider PLDM, partid zând ăcădată de masivă rul în vederCetăţenii au întreb preciaceast să menţionez la alegerile iar prezenţa masivă la vot, multe Pe când,de ele de muncă ova, o partici de emia douacord electorală, slabă la Refere dataalianţă. că în cazul secţii electo la vot, paredin rală cu numă - nului şi ului (docu Să nu uităm de vot... bleme. re-28 dum re pe secţiei de vot noiempeste hotare ţia în R. Mold campanie(generaţia parlamentare lista electo a lăsat să că în Italia a fi extracomudin majori tare a Acord ituie Acordul şi Proto le de rigoa 322 din Roma, granţi) le ţării. emele strin- va combate corup rezultat privind ntariirămân dează în 6 găn- Italia s-au dovedit arale se .înţelea dincă Italia membrii comisi subst brie, pag ajunşialeger face comenitari şi, implicit, odatăZiua un ioneze probl fi neîn- rale tatea secţiilor electo deschi delegaţie eniderea ilor moldovenii mează să ei cunoşteau a începu brie. de pro2003). O vom avea a câte două căpătoare, pregătite - bine preved 13, să soluţ au bine, statul oricet aşteptare, şi ale cetăţ în întrecut preve noiem în au când ate dar deja secţii sa ce 29 majoratului, şi de la orele 7.00 de masivă laelectorale insu- gratuit fost puse la dispoziţie la vârsta ţară, erile Codulu ficient pentru e. S-a va depla colul semn aprilie” Da -giovedì atât la oraşe în anumite i elecuşa u stimu gente din toral, au avut facă deUo prezenţă să COPT ce secţiei peste hotar în R. dosarul ”7 Moldova se nu ştie încă 9 dicem italian Olga bună a procesdesfăşurarea public de către autorităţile vot 16 322 o prestaţie bre ral PLDM pentr or2010 muncesc electorale i-aale Italiei era inutilă în si cambi a Republicii Italia. secţiidin mici a cele nr. care Roma electo rămâne serioasă şi au ilor ul lor sanguinus ului ranţil jus aştepta ei, Ziua cu salari . Foarte votării. unele e locale şi, respec în a, prenpe 28 ema atât de două rii emig iv gram surprindere mat dispo prinpersoa tiv, exteme încercat, în condiţiile dono avvio ce- uluat acest sens ne. Pe laa orele din ele - peste cap noiembrie a dat activit mulţi votanţi critica e întrereîntoarece fi principiul de acordare sconi expri ca activ abordat probl ema spaţiului locat în care s-au electorale, 10.30, birourilor di u zute pentru nu erau prevăns la acest conoscenza i testtăţeniei toate aştept mebrii atea memb Silvio Berlu probl în ema larea pomen răspu afara impli secţiei italiene. să se ova, Ca probl a asigure ările rilor de vot s-acât şi previz un număr atât coa-iunile. della lingua birou- mare dreptul tuturor it, u Mold care făceau rilor electo şi pe cei Italiei de format italii specialişti, teritoriul a Moldova. italiana, neces de tăţenil Deşi era o coaÎn 2010, pedă rale, pe când de alegători. cede câteva sute la aceste soluţii pentr nibilitatea posom cetăor la vot. Toate secţii: mulţi pentru tineri drumurilor. Premierul sari Cel mai des orâtă cu ploaie o zi fapt mebrii ea unei noi aso- dă de cetăţen ottenere il au fost înregistrate an per deciziil acestor birour de în aceste localur şi, odată i şidoven , mol- făcut au plecat în identificar nistrean. trucţiei permesso socio-culturale cu trecere renunţat i nu era spa- s-au luat în conformitate e ţeniaau ii în întreag moldoi au ţiu suficie tot ce le-a ciaţii timpulreuşi brie recon di soggiorno trans a Italie au această coadă acasă prevederile nt, nu erau stat în puieşitdea fără a ui, să-şi conflictul CE. (ex depăşesc se îngroşa la vode 17 noiem Codului elector cu teri pentru vot, au stat prevăzuveneşti, care acum zilei te carta acoper frigul simţitor. a hotărârile CEC. în frig şi al şi permite desfădi soggiorno) işuri afără În seara ninsoare la orele tul. Cei care au îndurat asociaţii de 40. AcesteDe şurare

http://www.moldinit.com l Conflictu dintre şi percepţii realităţi

gazeta

EIRomânia profundă”, de Ovidiu Hurduzeu şi MirABI treia forţă: BASAR*„A cea Platon, Bucureşti, Logos, 2008.

Ziarul moldovenilor din Italia

Anul III Num. 1 (33) 1-31 ianuarie 2011

**Din italiană: - Iată! ra, Diaspo între vechi şi nou Colind de acasă ***Din limba rusă: Necuprinsă-i ţara mea natală (…). reutăţile ****Revista„G „Criterion”, redactată în anii ’30 de către Constanpot fi şite, odetpăîn tin Noica,VMircea Dan Botta ş.a. incEliade, ondiţiiMircea dacă ai extreVulcănescu, me interbelică siu pa ne de marcă din perioada telectuali români ” şi voinţă Test di italiano per permesso di soggiorno CE di lungo periodo

TARE RL AMEN EGERI PA OVA D L MO

brie AL 8 Noiem

cifra 11.00 şi până . La prenotazion mebriipentru a-şi exerciseara târziu ploaia, împreună social, ta cudreptu e active atât în plan secţiaşielector sunt test implicatl constituţion avviene esclusper il alăcare fost informaţioa s-au asaltată de asociaţiilor al de suport a vota. În acordând ivame cetăţeni- singura lor nte online colleg informarea moldo activ în mol- către - odihnă cetăţenilor zi de din Lazio, şi juridic venii intens. andosnal au dat dovad alegăto i al dreptul şi condiţiile basarabene nu şi-a contenit zvâcnetu-i sito www.t penlor despre rii au în plantcultural, ă ca nicidoveni, cât şiaştepta cizmei – la Roma, pulsul comunităţii odată de spirit estitaliano. ore în di Romania se dovedise neîncăpătoare După febra electorală, în inima în afara ţării, au aştepîn ploai inter civic băsă menţină şi să şirvotării ploiţei ciobăneşti, sala Accademiei ti, legate ăduindu-se

în caz de a corectă a ploaie, cetăţe Diaspora şi-a procesului nii trebuia electoral. u să pentru facă rând dat Moldovenii pe scări, componentel votul şi-au în exprimat e fostei condiţii meteo în drum, alianţe nemulţumire . A crezut, a în ficile rologice dilegătură cu a suferit condiţiile dificile de ploaie, a îndurat o ninsoare şi de vot, incap situaţie extre şi frig. Ac

gazeta

BASARABIEI

1-15 martie 2011

Cultura ca eventuală cale spre libertate La 16 februarie am avut onoarea sa vizităm Institutul Cultural Român de Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu ocazia prezentării volumului de poezie a scriitorului basarabean Iurie Bojoncă “Din puşcăriile Paradisului”.

Prezentarea a fost organizată sub genericul promovării în Italia a scriitorilor şi traducătorilor români din Republica Moldova. Nu puteam lipsi de la acest eveniment din mai multe motive, unul din care e faptul că lansarea traducerilor în italiană ale scriitorilor români din Basarabia este un eveniment destul de rar, un alt motiv este convingerea personală despre importanţa aplicării unei culturi a solidarităţii şi, în sfârşit, motivul cel mai important era echipa excepţională care a lucrat asupra volumului, alcatuită din români de pe ambele maluri ale Prutului. Am avut fericita ocazie de a dialoga cu domnul Nicolae Nucă, consul general de la Bologna, care a subliniat importanţa evenimentului ca dovadă a faptului că nu suntem doar răzleţiţi şi săraci, dar avem şi o pleiadă de oameni gânditori, în stare să dea glas simţirilor trăite

de emigranţi. Din păcate, nu a fost prezent domnul Prof.

Adrian Dinu Rachieru, talentat critic literar din Timişoara, acest gol fiind înlocuit în manieră strălucită de către profesoara Viorica Bălteanu, traducătoarea volumului, şi de ceilalţi vorbitori. În special, vreau să menţionez lectura expresivă de poezie a Feliciei Bojoncă, fiica poetului, pe un fundal muzical susţinut de tânarul pianist, student la conservatorul din Veneţia, Matteo Zanatti.

Prezentarea a fost deschisă cu cuvântul de salut al gazdei ICR din Veneţia, Prof.

Monica Joiţă. M-a surprins la un moment dat gestul spontan de bucurie pe care l-a exprimat cu chipul în momentul când a observat prezenţa în sală a reprezentanţilor asociaţiilor de la Roma, cunoscându-ne de la alte evenimente organizate în incinta Institutului de la

Ambasciata italiana a Chişinău Modalità di accesso ai servizi consolari dell'ambasciata italiana a Chisinau, Moldova: 1. Informazione di servizio diretta (gratuita) Da Lunedi a Venerdì (13:30-4:30), i cittadini hanno libero accesso presso l'ambasciata, Via Vlaicu Parcalab, 63 (Skytower) per ricevere informazioni, i documenti di controllo da presentare per il rilascio dei visti.

2. Servizio informativo telefonico (gratuito) Da Lunedi a Venerdì (8:30-17:30), i cittadini possono contattare il numero verde 00 373 22.201.996 e ricevere informazioni sui servizi consolari.

3. Informazioni supplementari via e-mail (gratuito) Lettere possono essere inviate all'indirizzo Italiavisa@ gmail.com per ricevere informazioni utili per i visti, l'elenco dei documenti necessari per la presentazione delle candidature e altre comunicazioni relative all'argomento.

4. Servizio di accesso allo sportello (gratuito) È possibile inviare tramite e-italiaprenota@email.it contatto di posta, a richiesta e riceverai una presentazione dei documenti di registrazione per domanda di visto, che saranno valutati e trattati in giorni consecutivi entro il termine previsto dall'accordo in materia di facilitazione del visti tra l'UE e la Moldova.

5. Call Center (servizio a pagamento) L'accesso al centro è chiamata via telefono a pagamento. I ricorsi possono essere fatti nella Repubblica di Moldova al numero: 01505 e in Italia, il numero: 899 033 110. Esso consente di inviare documenti via fax (00373 22 897 979) o tramite e-mail (vizaitalia2@email.it). Per verificare se il pacchetto di documenti è completa, è stato concluso entro 5 giorni lavorativi, dopo di che, se in valuta estera è effettuata è un segno positivo sulla presentazione banco il giorno dopo. Il richiedente riceve la domanda di visto al banco il giorno, in base alle decisioni prese dalla Ambasciata.

Veneţia. Venind acest gest de la Domnia Sa, e mult mai mult decât un salut simplu, e un gest ce-ţi dă un sens de recunostinţă şi deschidere din partea unei figuri profesionale de înalt nivel, şi, în momentul când îţi vine spontan ca răspuns un zâmbet luminos, instantaneu te învăluie o dorinţă de a crea, de a parcurge kilometri de texte româneşti pentru a discuta cu ea fară stinghereala basarabeană, ce vine în clipa când nu-ţi poţi exterioriza cu amploarea şi profunzimea cuvenită gândul. Îmi aduc aminte de ultima prezentare de carte de la Academia Româna din Roma, la care i-am sugerat scriitoarei Florina Ilis să includă în operele sale personaje basarabene, ca apoi să descopăr că acest personaj exista deja in “Cruciada copiilor”, roman care pare că a prevăzut evenimentele din aprilie 2009 din Republica Moldova şi cruciada copiilor noştri, care au încercat să ocupe pe o clipă trenul istoriei. Bineînţeles, acelaşi îndemn este valabil şi pentru scriitorii basarabeni: cât mai multe spaţii spirituale comune. De altfel, Iurie Bojoncă a inserat în versurile sale crâmpeie de Eminescu şi Bacovia, dialogând la nivel de idei şi cu alţi corifei ai literaturii universale. E un exerciţiu îndeplinit cu exemplară coerenţă de către intelectualii basarabeni aflaţi în Italia, acela de a fi mesagerii unei realităţi dramatice ce ţine de neacceptarea despărţirii de Ţară, de izvoare, de rădăcini.

Prof. Viorica Bălteanu a subliniat în mai multe rânduri tragismul istoric al dezbinării românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Am ascultat cu deosebită atenţie observaţiile filologice expuse în manieră vie şi profundă de către Prof. Viorica Bălteanu, m-am surprins că nu cunoşteam cine a revoluţionat studiile eminesciene în Italia şi că Rosa Del Conte va implini 104 ani, fapt care ar trebui omagiat cu o reeditare a operei eminesciene atât de mult dorită de Prof. Viorica Bălteanu. Dumneaei a făcut o

relatare cuprinzătoare despre stilul şi tematica poeziei lui Iurie Bojoncă, menţionând că nu a tradus cuvântul “dor”, ce anume în limba română păstrează valoarea semantică iniţială a cuvântului latin “dolum” (durere).

Din păcate, cum a şi observat doamna Liuba Marian, profesoară de limba română şi reporter la “Gazeta Basarabiei”, nu s-a acordat spaţiul cuvenit dialogului cu sala, noi fiind obişnuiţi cu coordonatorii evenimentelor culturale de la Academia Română din Roma, care oferă timpul necesar pentru întrebările din partea publicului. Practic cititorul a fost privat de satisfacţia dialogului pe viu cu poetul, purtând oricum acasă bucuria reîntâlnirii cu poezia. Dar cred că, dacă făceam reflecţiile mele la Veneţia, erau sa fie incomplete fără o mică revelaţie pe care am avut-o a doua zi, în timp ce mă grăbeam la lectura lui Dante organizată de către scriitoarea Lidia Gargiulo. Citind in autobuz cartea lui Ioan Culianu “Mircea Eliade”, am dat de fraza: “Rosa Del Conte a demonstrat cu mare competenţă importanţa eredităţii ortodoxe eminesciene.

Eliade e mult mai aproape de Eminescu decât de contemporanii săi”.

Stranie şi plăcută coincidenţă care te poartă la aceeaşi sursă nesecată - Cuvântul. L-am primit ca un mesaj de la Prof. Ioan Culianu, care a studiat, pe lângă opera marelui Eliade, şi coincidenţele, acest gând ajutându-mi să trag unele concluzii. Cred că noi, cei care

ne străduim să ne exprimăm simţirile prin poezie, dar nu avem geniul lui Eliade, în primul rând, avem datoria să fim alături de contemporanii noştri, creând împreună cu ei spaţii vii de speranţă. Cultura e o eventuală cale de ieşire din orice tip de prizonierat, inclusiv cel trăit de orice fiinţă umană, indiferent de starea socială şi poziţia geopolitică a ţării de origine (exemplar în acest sens subiectul libertăţii fiind tratat de regizorul Kieslowski în filmul “Blu” al trilogiei sale). Cultura devine o cale spre libertate doar atunci când e trăită în armonie cu credinţa adevărată, ce de obicei e funcţională şi ar trebui să excludă multe din fenomenele triste pe care, cu regret, le constatăm atât în poporul nostru, cât şi în întreaga lume. De câte ori ne-am trezit că încercăm să salvăm o imagine care în realitate trebuie mai intâi plăsmuită, de câte ori ne-am trezit că nu avem cu cine

5

construi această imagine şi, în acest mod, suntem nevoiţi să ne parcurgem în singurătate calea spirituală, devenind autoreferenţiari, dar cu aceeaşi înverşunare tot tindem să fim reprezentativi. Aceste şi multe alte gânduri mi se perindă în minte şi cred că Iurie Bojoncă cu cartea sa a creat un spaţiu de reflecţie şi dialog între noi şi lume, între noi şi propria raţiune în căutarea unei ieşiri din prizonieratul neputinţelor si înfrângerilor noastre.

Lidia Gargiulo asculta cu un zimbet de satisfacţie fragmentul dedicat lui Dante de către scriitorul basarabean Iurie Bojoncă. Sunt sigură că dacă îi citeam „Memoria genetică” nu mai zâmbea atât de mulţumită. La drept vorbind, din memoria mea genetică simt mai mult bucuria unui legionar roman, care după două mii de ani se întoarce acasă, decât dorinţa de răzbunare a unui dac, martor al crâncenei îngfrângeri. De altfel, acest tip de memorie genetică se exprimă şi în poezia lui Iurie Bojoncă, atunci când elogiază Veneţia. La rândul meu, şi eu devin dac inverşunat, atunci când mă gândesc la miile de basarabeni care au nimerit în categoria de clandestini în Italia, fenomen ce ţine de nedreptatea istorică europeană şi nu ştiu pentru care motiv continuăm s-o plătim anume noi, basarabenii. Iată de ce este necesar procesul de creaţie literară, de dialog, de plăsmuire a unei conştiinţe europene, ce ne-ar permite să nu mai fim nevoiţi să demonstrăm lucruri inexistente, ci să ne simţim europeni, fapt ce este mult mai important decât a fi sau nu acceptaţi în Europa. Nu-mi rămâne decât să-i urez succese în continuare poetului Iurie Bojoncă şi întregii comunităţi de români din Veneţia şi să-i mulţumesc ICR-ului pentru inspirata idee de a prefaţa anul 2011 cu o carte din Basarabia.

Tatiana Ciobanu

Vând la preţ convenabil loc de casă la Băcioi (6 km de la Chişinău), 7,5 ari, în apropiere de moară, pe teritoriul fostelor sere. E construită temelia şi beciul. Este drum asfaltat, gaze naturale, linie electrică. Telefonaţi la nr.

0039 3297044651; 0039 3806803109; 079688988; 079717250

Vând la preţ avantajos apartament, garaj, beci, sarai la Băcioi (6 km de la Chişinău), centru, et.1. Apartamentul e compus din: antreu, baie, bucătarie, cameră (18m2), balcon cu posibilitatea de lărgire (construirea încă a 2 odăi). Este prezent proiectul autorizat de primărie pentru a efectua lucrările. Telefonaţi la nr. 0039 3297044651; 0039 3806803109; 079688988; 079717250

6

gazeta

BASARABIEI

1-15 martie 2011

ATTUALITA’ ITALIA

Le professioni del futuro? Camerieri, badanti, muratori...

La top ten delle figure più richieste in una ricerca americana. Sembra una lista dei lavori degli immigrati Camerieri, badanti, camionisti, muratori, giardinieri, infermieri… Sono le professioni che, secondo i ricercatori della Georgetown University, tireranno di più negli Usa da qui al 2018.

La ricerca (qui tutti i dati), citata oggi da Repubblica, riguarda gli Stati Uniti, ma fotografa un trend riscontrabile anche in altri paesi occidentali. Quante di queste professioni sono sognate oggi dai ragazzi italiani? Quante invece sono già da tempo nella lista dei mestieri rifiutati dagli italiani e “salvati” dagli immigrati?

Ecco la Top Ten delle professioni del futuro (Tra parentesi le nuove assunzioni previste negli Usa da oggi al 2018 e l’ incremento percentuale rispetto a oggi): 1) Camerieri, cuochi, addetti ristorazione (3.149.426 +16,6%) 2) Addetti al servizio clienti (2.736.825 +17,7%)

Niente rinnovo permesso soggiorno per attesa occupazione senza lavoro Il Tar di Trento ribadisce se non arriva lavoro l’extracomunitario torna a casa Ad un cittadino marocchino è stata respinta l’istanza di rinnovo del permesso di soggiorno per motivi di attesa occupazione poiché il precedente permesso di soggiorno, rilasciato anch’esso per motivi di attesa occupazione, era scaduto già scaduto di validità.

Lo straniero proponendo ricorso con relativa istanza di sospensione dell’efficacia del provvedimento impugnato, si è visto respingere il ricorso dal Tribunale regionale di giustizia amministrativa di Trento, perchè il permesso di soggiorno per 'attesa occupazione' non

può essere rinnovato: una volta scaduto, deve essere sostituito da un nuovo titolo abilitativo per lavoro, altrimenti per il cittadino extracomunitario scatta l'obbligo di lasciare l'Italia.

La perdita del posto non costituisce motivo di revoca del permesso di soggiorno al lavoratore extracomunitario, che può essere iscritto nelle liste di collocamento per il periodo di residua validità del permesso e comunque per non meno di sei mesi.

I commi 5 e 6 dell’art. 37 del D.P.R. n. 394/99 , prevedono poi che, in tal caso, “quando

il lavoratore straniero ha diritto a rimanere nel territorio dello Stato oltre il termine fissato dal permesso di soggiorno, la questura rinnova il medesimo titolo, previa documentata domanda dell'interessato, fino a sei mesi dalla data di iscrizione nelle liste di mobilità”, e che “allo scadere del permesso di soggiorno lo straniero deve lasciare il territorio dello Stato, salvo risulti titolare di un nuovo contratto di soggiorno per lavoro ovvero abbia diritto al permesso di soggiorno ad altro titolo. www.immigrazione.biz

Îndrumar pentru asociaţii: Adunarea şi Consiliul Director principalele organe de administrare a asociaţiei 3) Camionisti (1.845.612 +13%) 4) Aiuti-infermieri, servizio ospedaliero (1.699.615 +18,8%) 5) Accoglienza, uscieri (1.302.100 +15,2%) 6) Vigilantes, guardie giurate (1.214.882 +14,2%)

7) Muratori (1.180.571 +20,5%) 8) Giardinieri (1.128.803 +18%) 9) Assistenti sanitari a domicilio (1.058.041 +50%) 10) Infermieri specializzati (825.651 +20,7%) www.stranieriinitalia.it

ASSOCIAZIONI ATTENZIONE: MODELLO EAS - scadenza 31/03/2011 Cosa è modello EAS? Il modello è una sorta di questionario avente l’intento di fornire all’Agenzia delle Entrate i dati e le notizie rilevanti ai fini fiscali. Con la compilazione del modello le associazioni effettuano la descrizione della propria situazione giuridico- amministrativa. Il mancato invio del Modello EAS entro la scadenza di legge, comporta il non riconoscimento ai fini fiscali della qualifica di Ente Associativo e pertanto l’Ente sarà considerato, dall’Agenzia delle Entrate , “ Ente Commerciale”a tutti gli effetti e non potrà più godere delle agevolazioni fiscali relative alla detassazione di quote associative , entrate e contributi istituzionali.

Chi deve presentare?

Associazioni politiche; culturali; sindacali; di categoria; religiose; assistenziali; sportive dilettantistiche che svolgono attività commerciale; di promozione sociale; di formazione extra-scolastica della persona; società sportive dilettantistiche disciplinate dalla L. 289/2002; associazioni pro-loco; organizzazioni di volontariato iscritte al Registro Regionale se svolgono attività produttive e commerciali diverse da quelle marginali previste dal DM 25 maggio 1995 (una posizione IVA attiva è indicatore presuntivo di commercialità continuativa).

associazioni iscritte ai Registri regionali delle organizzazioni di volontariato che non svolgano attività commerciali diverse da quelle marginali e le associazioni iscritte all’anagrafe unica delle ONLUS. Dove e come presentare?

Il modello va presentato all'Agenzia delle Entrate esclusivamente in via telematica direttamente o tramite gli intermediari abilitati (es. commercialisti, centri di assistenza fiscale, CAF).

In caso di presentazione telematica tramite gli intermediari abilitati alla trasmissione, questi ultimi sono tenuti a rilasciare al richiedente l’impegno a trasmettere in via telematica all’Agenzia delle Entrate i dati in essa contenuti.

Quale termine?

Ai sensi dell’ art.30 della legge 2/2009, cosiddetto “decreto anticrisi”, tutti gli Enti Associativi, devono fornire all’ Agenzia delle Entrate, entro il 15 dicembre 2009, informazioni sul proprio stato giuridico e fiscale mediante l’ invio del Modello EAS. Il decreto “Milleproroghe” ha riaperto i termini, scaduti da più di un anno, per l’invio del modello EAS entro il 31.03.2011 da parte degli Enti no-profit costituitisi entro il 30.01.2011.

Per approfondire: www.agenziaentrate.it.

Chi non deve presentare?

Sono esonerate dall’ adempimento le

Scheda informativa a cura di Oleg JOSANU

În cadrul proiectului Centrul Pro-Diaspora MODOVA, care are drept scop realizarea unei reţele de colaborare între asociaţiile moldovenilor din Italia, intenţionăm să publicăm o serie de articole cu obiectivul de a oferi asistenţă asociaţiilor diasporei şi grupurilor de iniţiativă referitor la crearea, activitatea şi consolidarea capacităţilor instituţionale a lor. Revenim în acest număr cu descrierea adunării şi consiliului director a unei asociaţii. În numerele precedente am menţionat că actul costitutiv şi statutul sunt acte obligatorii pentru o asociaţie. În afară de aceste acte, asociaţia este obligată conform legii să aibă un organ deliberativ, care se numeşte Adunarea asociaţilor (Assemblea dei soci) şi de unul administrativ, care se numeşte Consiliul Director (Consiglio Direttivo).

ADUNAREA (ordinară sau extraordinară) – organ suveran al unei asociaţii.

Adunarea este organul fundamental, care garantează dreptul la vot al tuturor membrilor înscrişi la asociaţie, numirea sau revocarea administratorilor, modificarea actului constitutiv şi statutului, aprobarea bilanţului sau chiar dizolvarea asociaţiei. Este cel mai important organ al unei asociaţii, totul depinde de hotărârile luate în cadrul acestei întruniri. Se întimplă că unele asociaţii, la început de cale, numesc

în funcţie pe un termen lung preşedintele sau consiliul director. Chiar şi în acest caz, legea în materie permite ca, prin hotărârea adunării, aceştia să fie revocaţi din funcţii înainte de expirarea mandatului, prin numirea în locul a altor membri ordinari ai asociaţiei. Conform legii, adunarea trebuie să fie convocată de administratori cel puţin o dată pe an cu scopul de a aproba bilanţul sau darea de seamă. De asemenea, adunarea poate fi convocată de fiecare dată, atunci când cel puţin o zecime din membri consideră necesar acest lucru. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor şi sunt valabile, dacă voteaza cel puţin jumătate din numărul asociaţilor. Dacă un asociat nu poate participa la adunare, el poate împuternici în scris pe un reprezentant al său. Adunarea ordinară are funcţia de a aproba bilanţul, de a determina programul anual de activitate, numeşte funcţiile asociaţilor, numeşte şi destituie preşedintele, determină suma cotizaţiei, discută şi aprobă regulamentele consiliului director, decide admiterea sau excluderea membrilor.

Adunarea extraordinară decide doar modificarea statutului, dizolvarea asociaţiei şi împărţirea patrimoniului în acest caz. Şedinţa trebuie să fie verbalizată pentru a garanta transparenţa deciziilor luate. La începutul desfăşurării adunării se numeşte preşedintele şi secretarul cu scopul de a prezida, modera şi verbaliza conţinutul. Verbalul se depune în registrul asociaţiei (Libro dei verbali).

CONSILIUL DIRECTOR – organ executiv de administrare Acest consiliu, care se mai numeşte şi Consiliu de administraţie, are funcţia de a administra şi organiza activităţile asociaţiei. Este ales de către toţi membrii asociaţi şi trebuie să fie compus de un număr impar (de obicei 5-7) pentru a evita blocarea adoptării deciziilor. Ca şi în cazul preşedintelui, acest organ nu are libertate absolută în acţiunile sale, deoarece funcţionează numai pe baza încrederii acordate de adunare. Poate fi revocat în orice moment de aceeaşi adunare, fie în bloc, sau doar unul din membrii săi. Conslilul este obligat să informeze periodic asociaţii cu privire la activitatea desfăşurată, să furnizeze darea de seamă asupra gestiunii lor, să ia hotărâri în privinţa pierderii calităţii de asociat, să prezinte adunării bugetul asociaţiei, să atribuie procuri generale şi speciale, să instaureze raporturi de muncă, să propună diverse regulamente de funcţionare a asociaţiei, să accepte sau să respingă cererile de înscriere la asociaţie, să ratifice sau să respingă deciziile preşedintelui. În afară de Adunare şi Cosiliul Director, asociaţia poate să formeze în cadrul său şi alte organe suplimentare, dar nu obligatorii. Acestea pot avea sarcini specifice cum ar fi cea de control a regularităţii gestiunii administrative şi contabile (ex. Colegiul de revizori).

Oleg JOSANU Coordonator al proiectului Centrul Pro-Diaspora Moldova (Asociaţia AMICI)

gazeta

BASARABIEI

1-15 martie 2011

7

„Bogăţia lumii este în mintea omenească, rămâne doar să o culegem prin învăţătură” Interviu cu Varvara Vizir, traducător, mediator intercultural — Dragă Varvara, ne cunoaştem deja de câţiva ani, dar am discutat mereu doar despre asociaţie, despre întâlniri, despre evenimente, şi niciodată despre realizările tale personale. De fiecare dată descopăr cazual şi în mod surprinzător câte ceva despre tine. Ti-am chemat astăzi cu intenţia să cunosc mai bine cine eşti, să-mi permiţi să-ţi scotocesc un pic sufletul, să-mi povesteşti despre calea ta străbătută, bănuiesc şi anevoioasă, în această societate. În această primăvară se vor împlini 12 ani de când am plecat de acasă. Nu am meditat mult. Am închis ochii şi m-am urcat în autobuz fără prea multă conştiinţă de sine, altfel nu plecam. Ceea ce a urmat este doar un trecut. Mi-au rămas învăţămintele. Dureroase, dificile, dar şi înţelepte.

De la început eram doar fizic în Italia, iar cu gândul numai acolo, în Moldova, mai ales că de obicei mergi acolo unde mergi doar pentru o perioadă de timp, fără să zăboveşti… Şi iată că încetul cu încetul gândul se mişcă, începe să parcurgă şi el cărăruia sa şi să mă ajungă. Atunci când mi s-a întâmplat aceasta am început să privesc numai înainte; cu gândul şi privirea.

— Ştiu că ai absolvit facultatea de Jurnalism la Universitatea de Stat din Chişinău şi o altă facultate aici, în Italia. Cum ai reuşit?

Mai întâi aş zice că am realizat imposibilul până a ajunge să intru în auditoriul universitar. A fost o enigmă.

Aproape patru ani am rătăcit prin labirinturile birocraţiei. Pe atunci consulatul italian pentru Republica Moldova se afla la Bucureşti şi părea ceva ireal să poţi obţine declaraţia de valoare a unui titlu de studiu.

Titlul meu de studii îmi servea doar pentru a mă înscrie la Universitate. Bătusem de nenumărate ori pe la uşile Ministerului de Externe din Roma, dar nimeni nu mă asculta. Iar atunci când am reuşit să mă înscriu şi eu la facultate, examenele îmi păreau o nimica toată. Îmi crescuseră aripi în sensul deplin al cuvântului.

Eu locuiesc la 25 de km distanţă de Roma, iar toate activităţile le aveam la Roma, la fel ca şi în prezent. Doar „zburând” reuşesc să le realizez pe toate: munca, studiile, rolul de mamă şi soţie. Iar seara, când ajungeam acasă nu, ştiam ce să mai întâi: să pregătesc cina, să-mi ajut feciorul la temele

E o temă care mereu mă va durea. Fac şi eu parte din acei clienţi, care au cerut ajutor disperat fără un răspuns. În anul 2003 mi-a murit tatăl la doar doi ani de la moartea mamei. Eu eram în aşteptarea blestematului permis de şedere. Desigur legea italiană nu prevede moartea unui părinte sau frate/soră. O durere sfâşiitoare îmi strângea inima la gândul că odată cu el se punea lacăt la uşa casei părinteşti şi la întoarcere nu voi mai găsi pe nimeni în prag. În ziua înmormântării m-am mângâiat cu telefonul la ureche ascultând cel puţin slujba pentru răposaţi de la biserica din satul meu natal, unde tata a cântat în corul bisericesc toată viaţa.

pentru acasă, să mai aranjez lucrurile din casă … şi după ora 22.00, când toţi ai casei adormeau, eu îmi mai pregăteam o cafea puternică şi, sleită de puteri, începeam să învăţ. Aşa a sosit şi ziua cea mai fericită, cred, din ultimii zece ani – prezentarea tezei de licenţă în Limbi Străine şi Comunicare Internaţională în cadrul Universităţii ROMA TRE cu aprofundarea limbii engleze şi rusă.

— Care a fost tema tezei de licenţă?

I-am zis profesoarei mele că venisem la Universitate cu un scop bine determinat – să devin o traducătoare profesionistă. Astfel s-a născut idea de a traduce o carte. Zis şi făcut.

După câteva luni mă prezint la catedra profesoarei Claudia Lasorsa cu traducerea în mână. E vorba de cartea lui Ion Druţă, editată în anul 2008 în limba rusă la Chişinău „Maria Cantemir. Ultima dragoste a lui Petru cel Mare”. E o piesă istorică, prin care am prezentat un pic rădăcinile culturii noastre.

A fost foarte apreciată de Colegiul comisiei de examinare.

După care a început să fie publicată pe capitole în paginile revistei literare „Slavia” editată la Roma. Operele lui Ion Druţă au fost traduse în foarte multe limbi, cu excepţia limbii italiene. Deci această mică încercare a mea a fost o noutate.

— Dar ce s-a întâmplat mai concret în viaţa ta înaintea de a începe studiile la Universitate?

Primii doi ani aveam un singur ţel – să câştig bani şi să mă întorc cât mai repede acasă, unde mă aştepta fecioraşul prea mic pentru a fi lăsat cu cineva. După doi ani am trăit o mare confuzie în mintea mea.

Simţeam că mi se îmbolnăvea creierul. Se supărase pe mine pentru că îl abandonasem.

Atunci am luat o hotărâre fermă: să obţin acte de şedere, să-mi aduc copilul şi să reiau activitatea mea de intelectuală. Îmi era ruşine de mie însămi. Am un caracter puternic. Când iau o decizie, e bună luată. Trec prin foc şi pară, dar o îndeplinesc. Am început să merg la cursuri private: de informatică, de engleză în cadrul Academiei Britanice la Roma, iar mai târziu m-a pălit norocul şi am câştigat un curs de calificare profesională de mediator lingvistic-intercultural, organizat de regiunea Lazio. Îmi era foarte greu, pentru că mergeam la lecţii în oraşul Latina, la 60 km de casa mea.

Timp de un an, trei zile pe săptămână mă întorceam acasă la ora 10 seara. Dar e bine că timpul trece şi aduce şi momente frumoase.

— Ce funcţie îndeplineşte un mediator lingvistic-intercultural în Italia?

E o profesie nouă în Italia.

Este cel care lucrează cu imigranţii, e un expert în materie de imigraţie. Nu în zadar am făcut un stagiu în cadrul unor asociaţii teritoriale, la prefectură, la chestură şi în şcoli.

De fapt imediat ce am finisat lecţiile m-au chemat să lucrez într-o şcoală unde învăţau numeroşi elevi de origine română. Chiar dacă era vorba de un proiect cu număr de ore limitate, m-am bucurat nespus de mult. Au mai urmat şi alte proiecte în şcoli. Îmi amintesc că acum cinci ani mă ocupam de intercultură într-o şcoală elementară din Borgo Montello, provincia di Latina. Povesteam tradiţiile noastre elevilor italieni. Eram tocmai în preajma sărbătorii Mărţişorului şi i-am învăţat să confecţioneze mărţişoare. A fost ceva frumos.

Fiecare elev şi-a confecţionat mărţişorul propriu în mod uimitor şi l-a prins la piept.

— Ce ţi-au adus studiile la Universitate?

Multe din cele ce-mi doream. Având deja traduceri realizate, am mers imediat şi m-am înscris la Colegiul Traducătorilor de pe lângă Tribunalul din Velletri. Activitatea mea de traducere „şi-a luat zborul”.

— Şi la ora actuală?

Colaborez cu diferite agenţii de traduceri din Roma, sunt deseori chemată la Tribunal pentru a îndeplini funcţia de translator în procese penale.

Dar, în general, sunt mereu în căutarea clienţilor cărora să le ofer serviciile mele cu umilinţă şi respect. Sunt o liberă profesionistă. Pun în aplicaţie toate cunoştinţele culese cu atâta sârguinţă. Traduc texte din di-

ferite domenii, acte de tot felul în cele patru limbi pe care le cunosc: româna, rusa, italiana şi engleza. Pe parcurs, am cunoscut persoane extraordinare din domeniul administraţiei.

Colaborez cu un birou notarial, unde merg să realizez orice tip de declaraţie, procură sau alte proceduri. De obicei mă ocup de procedura completă: după notar traduc actul, jur în faţa grefierului din Tribunal şi, în sfârşit, apostilez actul la Procuratură. Astfel actul e gata pentru a fi expediat peste hotarele Italiei. La fel şi alte acte, bunăoară certificatele de naştere a copiilor născuţi aici şi care urmează să fie transcrise în Registrul Naţional de Stare Civilă în Moldova, sau căsătoriile. Mă mai ocup şi de orientare în domeniul învăţământului. Astăzi informarea e motorul lumii.

— Cine îţi sunt clienţii?

Cei mai mulţi sunt moldoveni, români şi ucraineni. Dar am clienţi şi de alte naţionalităţi. Mi se adresează pentru ajutor în pregătirea pachetului pentru prelungirea permisului de şedere, cererea cetăţeniei italiene sau alte proceduri ori piedici din punct de vedere administrativ. Aici apelez la cunoştinţele acumulate în timpul cursului de mediator. Dar e şi fructul unui studiu continuu, considerând că legile se modifică destul de des în orice ţară.

— Ce te deranjează cel mai mult?

Atunci când cineva mă contactează, îmi cere să-i ofer un serviciu şi în acelaşi moment mă întreabă ameninţător dacă va fi valabil actul cerut sau procedura dată.

— Vreun client ciudat?

Vai, am râs mult. Mi-a telefonat un tânăr şi mi-a zis că logodnica sa merge de una

singură în Moldova şa mă întreba dacă puteam să-i fac o împuternicire ca să se căsătorească în Moldova fără el. De la început am înţeles. Am rămas un pic buimăcită şi, fără să mă gândesc, l-am întrebat: „ Şi cum se face nunta? Cu procură şi fără mire?” Adevărul l-am înţeles imediat după un moment. Nu avea sărmanul acte şi în Italia, din luna august 2008, conform Decretului de Lege cu privire la Siguranţă, nu poţi să te căsătoreşti dacă nu ai Permis de şedere. Până atunci căsătoria era o modalitate de ieşi din ilegalitate.

— Şi clientul cel mai drăguţ?

S-a întâmplat recent. M-a contactat o doamnă care nu-şi văzuse copiii de şase ani. Trebuia să meargă la chestură pentru a primi în sfârşit permisul de şedere, dar avea de ani de zile paşaportul expirat. M-am grăbit să-i rezolv problema în puţin timp. Mai târziu mi-a telefonat şi m-a întrebat numele soţului şi feciorului meu, pentru că mama sa cânta în corul bisericii din sat şi astfel dorea să-mi scrie o slujbă la sănătate.

— Bănuiesc că ţi s-a întâmplat şi cazuri când ai fost neputincioasă...

Desigur. Legile sunt cele care sunt. Adeseori par a fi proiectate pentru o altă lume, mai puţin omenească. E foarte trist când o femeie sau un bărbat te sună plângând că cineva din persoanele cele mai scumpe e pe patul de moarte şi nu se poate interveni nici într-un mod. Doamne, câţi părinţi, fraţi, surori au plecat în lumea celor drepţi nepetrecuţi de cei dragi.

— Varvara, te văd prea tristă...

— Ai avea vre-un sfat pentru concetăţenii noştri?

Aş dori să le zic că bogăţia lumii nu o găsim numai în petrol sau alte bogăţii materiale.

Bogăţia o găsim şi în mintea omenească. Rămâne doar să o culegem prin învăţătură.

— Ce faci în momentele cele mai triste?

Am un refugiu al meu secret. E în mijlocul Romei. Când mi se pare că mi s-au epuizat puterile (cele morale) merg la Scările Sfinte de la San Giovanni. De obicei merg dimineaţa.

Câte odată nu e nimeni şi-mi pare că Dumnezeu zăboveşte mai mult timp cu mine. Mă simt bine şi protejată. Ştii că regula e că trebuie să le urci în genunchi zicând o rugăciune la fiecare treaptă. O fac cu mare uşurinţă şi plăcere. Rămân cam o oră. La ieşire văd raze de lumină şi lumea cu alţi ochi. O mare energie îmi înfăşoară inima şi mintea. Viaţa nu încetează niciodată să ne surprindă. E cel mai mare dar pe care îl poate avea omul.

— Ce aştepţi de la viitorul apropriat?

Cu câteva zile în urmă am fost înscrisă la Colegiul de Traducători şi Experţi în cadrul Camerei de Comerţ din Roma.

Nu ştiu dacă mai este cineva din Moldova înscris la un asemenea Colegiu. Ţinând cont de cerinţele înaintate, am crezut mereu că e ceva de nerealizat. Nici acum nu-mi vine să cred. Deci, la momentul actual, dacă vre-o societate are nevoie de traducător, se adresează traducătorilor din Colegiu. Sper să fiu chemată de vre-o societate, cu care să încep o colaborare permanentă.

Dar oricum, cu clienţii mei voi continua mereu să muncesc.

Contactul cu lumea noastră mă face să mă simt mai aproape de patrie.

Interviu realizat de Tatiana Nogailîc, „AssoMoldave”

8

gazeta

BASARABIEI

1-15 martie 2011

Italienii vor să promoveze în exterior frumuseţea moldovencelor. Nu înainte de a le oferi lecţii, contra plată

Au venit în Moldova în căutarea fetelor frumoase. Nu înainte de a le oferi lecţii, contra plată. Este vorba de un italian care este proprietarul unei reţele sociale de modele şi fotomodele de talie mondială. Italianul intenţionează să deschidă o şcoală de bune maniere pentru fetele cu vârsta între 14-25 ani.

Bărbatul spune ca a decis să vină aici, deoarece potrivit lui, nu cunoaşte vreun model de talie mondială, originară din Moldova.

Dacă tot se spune ca avem unele dintre cele mai frumoase fete din lume, de ce să nu fie puse în valoare? Aşa şi-a spus un italian, proprietar al unei reţele sociale de modele şi fotomodele. Bărbatul spune că lucrează mai bine de 20 de ani în acest domeniu, iar una dintre cele mai importante colaborări a fost cu Agenţia Claudiei Schiffer.

Cât despre Moldova, nu ştie prea multe.

El spune că nu a auzit până acum de niciun model de la noi să fi urcat pe cele mai vestite podiumuri din lume. Lucrul care l-a motivat cel mai mult să deschidă o şcoală.

Italianul nu a auzit nici de numele Nadejda Savcova din Chişinău, una dintre cele mai cotate modele din Moldova, dar şi din lume, povestea căreia a fost prezentata de Pro TV

Moldova, mai aproape de tine

Republica Moldova - 20 ani de Independență

Frații Cordineanu la Roma

Concert extraordinar pe 17 aprilie ora 14.00 Teatrul Don Orione - Via Tortona 3, stația metrou Re di Roma, intrarea 10 euro.

Pentru info: tel 3772682953 sau 3282167650, Cu patronatul Ambasadei R.Moldova în Italia Concert organizat de către Asociația ANIMI, Partener media: Gazeta Basarabiei

in cadrul campaniei Am CU CE, Nadejda fiind colegă de prezentări cu fosta manechină şi actuala prima doamnă a Franţei, Carla Bruni, dar şi cu britanica Naomi Campbell. În plus, a

ajuns pe primele pagini ale vestitelor reviste de modă, a colaborat cu Casa Dior, Armani, Jean Paul Gautier, Galliano.

Fondatorii agenţiei spun că vor să promove-

ze în exterior frumuseţea moldovencelor. În final vor fi selectate 80 de fete, iar cursurile vor dura trei luni şi vor costa 350 euro.

TRANSPORT DE MĂRFURI ȘI PASAGERI Moldova-Italia-Moldova Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 0945569 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 Florenza: str. Vasile Alexandri, 1 oficiu 320 tel. 069167537 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 61 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima și Ion Trento: BUS-767 , 69102773 sau 79252001 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 și Tudor 069175716 Rimini și Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 729222

Sursa: protv.md