Gazeta Basarabiei - nr12 - WEB

gazeta

http://www.moldinit.com

BASARABIEI Ziarul moldovenilor din Italia

Anul II Num. 12 (29) 15-31 octombrie 2010

Congresul IV al diasporei moldovenești

Centrul Pro-Diaspora Moldova – o posibilitate de a colabora şi de a creşte împreună

În perioada 12-14 octombrie, la Chişinău s-a desfăşurat cel de-al IV-lea congres al diasporei moldoveneşti.

Evenimentul a fost organizat de către Guvernul Republicii Moldova, Biroul Relaţiilor Interentice şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie ( OIM) cu o agendă intensă şi foarte constructivă.

Programul Congresului IV al diasporei moldoveneşti includea 4 sesiuni, în cadrul cărora au avut loc dialogul dintre reprezentanţii ministerelor de resort ale Republicii Moldova şi reprezentanţii diasporei (Prima sesiune: “Cooperarea cu diaspora – o prioritate a politicii externe şi interne a Republicii Moldova”; A doua sesiune: “Protecţia drepturilor diasporei moldoveneşti”; A treia sesiune: “Activitatea educaţională, culturală şi ştiinţifică, menţinerea identităţii etno-lingvistice”; A patra sesiune “Procesul de structurare a comunităţilor moldoveneşti de peste hotare”), discutarea problemelor esenţiale cu care se confruntă diaspora moldovenească, traininguri, dar şi prezentarea Granturilor destinate diasporei de către OIM. Marţi, 12 octombrie, delegaţii la Congres au depus flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la bustul poetului Grigore Vieru, după care au mers la Palatul Republicii, unde s-a desfăşurat congresul. Deschiderea oficială a început cu un cuvânt de salut din partea dlui Vlad Filat, Prim-ministru, preşedintele Comitetului Organizatoric. A urmat discursul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, care a menţionat că ” viitorul Republicii Moldova depinde de poziţia civică şi responsabilitatea fiecărui cetăţean.

Diaspora a fost cea mai activă în susţinerea schimbărilor şi reformelor iniţiate de Alianţa pentru Integrarea Europeană, devenind şi protagonistul unor proiecte foarte importante pentru dezvoltarea societăţii noastre.”

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, a apreciat înalt aportul diasporei

Interviu cu Oleg Josanu, coordonator al proiectului Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA

 pag. 4

la crearea unei imagini pozitive a Republicii Moldova în lume şi vorbind despre perspectivele înregistrate în dialogul cu înalţi demnitari din UE, a accentuat că această schimbare de optică s-a produs graţie comunităţii numeroase a moldovenilor din ţările respective şi activităţii acesteia.

Preşedintele asociaţiei ”Dacia” din Roma, Vitalie Ciobanu, a vorbit despre contribuţia diasporei nu doar în ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei economice a RM prin remitenţe, dar şi contribuţia culturală a diasporei pentru promovorea imaginii europene a Moldovei prin diverse acţiuni.

Apreciind realizările în plan politic la noi în ţară, care se datorează AIE, a cerut o informare masivă a diasporei despre realităţile socialpolitice din Moldova, urgentarea semnării acordurilor de protecţie socială dintre R. Moldova şi alte state şi crearea unui Departament pentru Emigranţi, care s-ar ocupa de problemele complexe ale acestora. În acest context, Prim-ministrul Vlad Filat a evidenţiat suportul pe care l-a avut ţara noastră din partea Ministrului de Externe italian, Franco Frattini, în cadrul celei de-a Treia Reuniuni Informale a Acţiunii Europene pentru Republica Moldova (29 -30 septembrie 2010, Chişinău). Ministrul

Frattini a fost categoric, spunând că la sfârşitul lunii octombrie, când va avea loc Consiliul pentru Afaceri Externe ale UE, va opta pentru o foaie de parcurs pentru RM în vederea susţinerii regimului liberalizat de vize.

Vorbind despre importanţa reîntoarcerii emigranţilor care au studiat în afara hotarelor ţării, astfel importând experinţa acumulată şi implementând proiecte utile pentru dezvoltarea ţării noastre, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat programul ”Revenirea temporară a membrilor diasporei ştiinţifice din R. Moldova”. „ Revenirea la Chişinău în cadrul acestor programe este o chestie de responsabilitate, ştiinţa este vitrina unei ţări” - a menţionat Stela Ghervas, doctor în istorie, director de studii la Institut d’Etudes Avancees, or.

Paris, Franţa.

Preşedintele de onoare al Grupului de Iniţiativă Basarabeană din Cluj, Nicolae Leva, a făcut o prezentare despre ”adaptarea studenţilor moldoveni la mediul academic românesc”, vorbind despre colaborarea eficientă dintre organizaţiile studenţilor basarabeni, organele de administraţie locală şi instituţiile de stat române şi apreciind implicarea activă a celor din urmă în soluţionarea problemelor

studenţilor din ţara noastră. „Atunci când vorbim despre implicarea cetăţenilor moldoveni în procesele politice, trebuie să înţelegem că este vorba despre un fenomen de durată, care să se manifeste de fiecare dată, când în RM au loc anumite acţiuni de ordin politic importante, în special alegeri. În acelaşi timp, trebuie să realizăm că o implicare activă a cetăţenilor RM se întâmplă atunci când există şi o acţiune inversă, o atenţie mai mare acordată de către autorităţile RM migranţilor moldoveni ”- a declarat Dorin Duşciac, membru al asociaţiei ”IMPACT”, Franţa. Dl Dusciac a vorbit şi despre militanţa politică în spiritul respectului reciproc între candidaţi, a unei atitudini echidistante faţă de toţi concurenţii electorali, cu scopul pricipal de a asigura concetăţenilor noştri dreptul constituţional la vot.

Discursul dnei Ala Mândâcanu, preşedintele Comunităţii Moldovenilor din Quebec, Canada, s-a axat pe strategiile de organizare a diasporei şi implicarea ei în dezvoltarea Republicii Moldova în străinătate, subliniind avantajele unei emigrări legale.

Despre importanţa de a păstra „un sentiment de apartenenţă, prietenie şi fraternitate în cadrul diasporei ”- a vorbit Tatiana Nogailîc, preşedintele asociaţi-

ei Assomoldave din Roma, care a solicitat astfel de întâlniri mai frecvent şi nu doar la Chişinău, ci şi în ţările unde activăm ”pentru a arăta cetăţenilor noştri că există o legătură reală şi personală cu autorităţile şi că ţara noastră nu uită de noi”.

Pentru merite deosebite în păstrarea şi valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor naţionale, precum şi a promovării imaginii Republicii Moldova peste hotare, Prim-ministrul Vlad Filat a înmânat diplome ale Guvernului mai multor reprezentanţi ai diasporei.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul privind conferirea distincţiilor de stat unui grup de reprezentanţi ai comunităţilor moldoveneşti de peste hotare.

La cel de-al IV-lea Congres al Diasporei au participat peste 110 de delegaţi, care reprezintă 64 asociaţii ale diasporei din 31 de state ale lumii. Congresul a adoptat o Rezoluţie, care va include paşi concreţi de stimulare a dezvoltării durabile a ţării, menţinere şi promovare a relaţiilor dintre ţara de baştină şi diasporă. Ulterior Rezoluţia va fi propusă pentru discuţie autorităţilor moldoveneşti şi va fi inclusă în Planul naţional de acţiuni pentru diasporă.

Olga Coptu

Vlad Filat, lider PLDM: Noi vom lupta cu sărăcia, nu cu un partid sau altul. „Moldova fără sărăcie” nu e un simplu slogan este angajamentul nostru faţă de cetăţeni!

 pag. 5 Cine se ocupă de imaginea Preşedintelui Ghimpu?

Rar cine îşi permite, pentru moment, să facă o analiză obiectivă a activităţii preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Şi e corect, din mai multe considerente.

Să-şi spună cuvântul istoricii şi urmaşii urmaşilor noştri, care la minte trează vor da o apreciere justă tuturor iniţiativelor celui, care a înveşnicit nu doar satul natal Coloniţa, dar şi întreaga ţară cu mentalitatea ei sovietică: „Să mai zăbovim cu reformele până la următoarele alegeri, căci dacă se întorc ăştia…”.

 pag. 7

28 Noiembrie ALEGERI PARLAMENTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2

gazeta

BASARABIEI

15-31 octombrie 2010

Bătălia pentru Diaspora Demararea programului "Provocările Mileniului" Premierul Vlad Filat şi preşedintele Corporaţiei Provocările Mileniului, Daniel Yohannes, au dat pe 18 octombrie startul activităţilor din cadrul programului de granturi acordate de SUA, semnat la începutul anului.

“Am o deosebită plăcere să anunt public demararea activităţilor în cadrul Programului Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat în ianuarie la Washington de Guvernele SUA şi al Republicii Moldova. Este cel mai mare program de granturi, în valoare de 262 milioane de dolari, de care a beneficiat vreodată Republica Moldova”, a spus prim-ministrul.

Vlad Filat a menţionat că Guvernul are mari aşteptări de la implementarea acestui program, care îşi propune drept obiectiv principal creşterea veniturilor populaţiei prin sporirea productivităţii agricole, accesului extins la pieţe şi servicii, cât şi prin îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri. Cei doi oficiali s-au convins de aşteptările mari ale oamenilor faţă de acest program chiar astăzi, când au vizitat împreuna satul SloboziaDuşca, unde urmează să fie reabilitat sistemul de irigare, de care vor beneficia circa 300 de gospodării şi 10 antreprenori agricoli.

Aflat în prima sa vizită la Chişinău, Daniel Yohannes a spus că pentru el este o plăcere să se afle în Republica Moldova. “Acordul din ianuarie a fost primul semnat de mine în calitate de preşedinte al Corporaţiei Provocările Mileniului, de aceea Republica Moldova ocupă un loc special în inima mea”, a declarat Yohannes.

Oficialul a spus că a discutat deja cu beneficiarii în cadrul acestui proiect şi a văzut că aceştia sunt fericiţi de oportunităţile care li se oferă. “Urmare a implementarii programului, vor creşte semnificativ veniturile în Republica Moldova în următorii 5 ani”, a precizat preşedintele Corporaţiei Provocările Mileniului.

Daniel Yohannes a mai spus că Moldova este o ţară-model printre cele 20 de ţări afectate de sărăcie, dar care sunt bine guvernate, cu care lucrează Corporaţia.

Potrivit Planului de monitorizare şi evaluare a Fondului Provocările Mileniului Moldova, aprobat astăzi, de reabilitarea drumurilor urmează sa beneficieze peste 270 mii de persoane, iar de reabilitarea sistemului de irigare - alte peste 3000 de gospodării agricole sau circa 17 mii de proprietari de terenuri agricole. De asemenea, implementarea programului Compact va influenţa creşterea profitului anual agricol de la 180 de dolari pe hectar, atestat în prezent, până la 390 de dolari, către anul 2015. În aceeşi zi, a fost selectată compania olandeza Euroconsult "Mott MacDonald", care va acorda, începând cu 15 noiembrie, asistenţă Republicii Moldova în efectuarea reformei sectorului de irigare.

Programul "Compact" al Corporaţiei Provocările Mileniului a fost semnat în ianuarie 2010 de către Guvernele SUA şi Republicii Moldova şi a intrat în vigoare pe 1 septembrie. Valoarea programului constituie 262 milioane de dolari, alocaţi în formă de grant pentru perioada 2010-2015, pentru creşterea veniturilor populaţiei Moldovei prin dezvoltarea infrastructurii drumurilor, renovarea sistemelor de irigare şi stimularea trecerii la o agricultură de performanţă. www.stireazilei.md

Moldovenii din străinătate constituie un factor electoral capabil să influenţeze raportul de forţe din ţară

Vitalie Ciobanu De mai bine de un deceniu, Republica Moldova dispune de o „proiecţie”, de o „dublură” a sa în străinătate. Mă refer la diaspora basarabeană, prezentă în mai multe ţări din Uniunea Europeană, în Rusia şi peste Ocean. Dacă în ceilalţi ani fenomenul era cumva mai puţin vizibil, pentru că a recunoaşte că aproape un milion de cetăţeni ai tăi au părăsit ţara era un fapt ce denunţa calitatea proastă a guvernării, cel de-al IV-lea Congres al diasporei moldovene, organizat în aceste zile la Chişinău, are darul să pună în valoare potenţialul enorm al concetăţenilor noştri din străinătate în ce priveşte susţinerea interesului naţional.

Acum doi ani, comuniştii au încercat să transforme reuniunea diasporei într-o tribună agresivă şi isterică de promovare a „statalităţii” moldoveniste, organizator principal fiind Victor Stepaniuc – un ideolog ale cărui servicii par să nu mai fie azi la fel de căutate. La congresul precedent accentul s-a pus pe emigraţia din Rusia, de data aceasta, în sfârşit, s-au putut exprima şi emigranţii moldoveni din Occident, iar genericul actualei întruniri a fost rolul concetăţenilor noştri de peste hotare în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Diaspora a început să preocupe clasa politică de la Chişinău, atunci când aceasta a înţeles că moldovenii din străinătate constituie un factor electoral capabil să influenţeze raportul de forţe din ţară, capabil să decidă,

de exemplu, soarta viitorului preşedinte – exact asta s-a întâmplat la ultimele alegeri prezidenţiale din România, când tocmai votul românilor din alte ţări, inclusiv al basarabenilor cu paşaport românesc, i-a asigurat lui Traian Băsescu al doilea mandat la Cotroceni.

Al patrulea congres al diasporei basarabene se desfăşoară chiar în prag de campanie electorală, de aceea toate partidele, în special cele din coaliţia de guvernământ, încearcă să profite de prezenţa la Chişinău a unor membri proeminenţi ai comunităţilor basarabene de peste hotare.

Partizanatul politic nu poate fi exclus, dar important este că un segment important din populaţia noastră activă încearcă să contribuie nu doar prin bani, prin faimoasele remitenţe, la binele Moldovei, ci tinde să aducă în această

„operă colectivă” propria experienţă acumulată în ţări cu democraţie avansată.

Alianţa pentru Integrare Europeană a rămas cu multe datorii faţă de moldovenii din Occident, care au susţinut-o masiv la alegerile din 29 iulie.

Diaspora are probleme dureroase, legate în principal de statutul reprezentanţilor săi.

Un singur exemplu: lipsa unor acorduri interguvernamentale între Moldova şi ţările de reşedinţă ale moldovenilor nu le asigură acestora, la întoarcere în patrie, o pensie decentă, întrucât stagiul lor de muncă în străinătate, acolo unde şi-au plătit impozitele, nu este luat în considerare. Autorităţile promit să creeze în viitorul guvern un Departament pentru Migraţie, care va gestiona mult mai eficient aceste decalaje şi nedreptăţi.

Ideile, iniţiativele chema-

te să amelioreze condiţia moldovenilor din străinătate, ca şi destinul celor rămaşi acasă, depind însă, în chip esenţial, de rezultatul scrutinului din 28 noiembrie, de continuitatea actualei guvernări democratice. E un raport de cauzalitate mutuală. Degeaba deschizi mai multe secţii de vot peste hotare, dacă nu munceşti pentru a le „popula” cu alegători, aşa cum s-a întâmplat cu referendumul din 5 septembrie. Întrucât mizează pe o mobilizare excepţională a moldovenilor din ţările Uniunii Europene la alegerile cruciale din noiembrie, partidele din Alianţă vor trebui să desfăşoare o campanie energică de informare şi motivare civică. Şi concetăţenii noştri ne vor ajuta. „Bătălia pentru diaspora” este bătălia pentru Moldova.

Sursa: www.europalibera.org

Gazeta Basarabiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La momentul actual, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi.

Director: Olga Coptu Redactor: Jana Reniţă Reporter Veneto: Oleg Chicu distribuţie: Veaceslav Arapan, Alexandru Blajinu, Ghenadie Ciubara Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com Editor: Asociaţia Gazeta Basarabiei, Roma, Italia. Tel.: 00 393 28 2167650. Tiparul este executat la tipografia ”Prag 3” | Tiraj: 3000 ex.

P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.

gazeta

BASARABIEI

15-31 octombrie 2010

3

Așteptări și realizările Congresului IV Întrebaţi despre Congresul IV al diasporei moldoveneşti, membrii delegaţiei din Italia, care a fost cea mai numeroasă, au dat următoarele aprecieri evenimentului din 12-14 octombrie: — Cum aţi găsit situaţia în ţară?

Natalia Moraru: Ştim cu toţii că Moldova este o ţară mică, dar foarte frumoasă. Cu toate problemele din această perioadă de criză - probleme politice, sociale şi de alt gen – ea a reuşit să păstreze cele mai frumoase caracteristici ale poporul nostru: a păstrat tradiţiile, obiceiurile şi bunătatea sufletească.

Larisa Olărescu: Nu am văzut mari schimbări în ţară, dar întâlnirea cu unii dintre politicieni îmi dă speranţe...

Natalia Petică: M-a îngrijorat mult situaţia economică a celor rămaşi acasă, în sate şi sătuce, orăşele mici aflate departe de capitală: lumea este disperată, în pragul iernii fără bani şi fără cărbuni. Unii primari din nordul republicii încearca să adune bătrâneii într-un singur loc ( la Coşerniţa, Floreşti, în incinta vechii

grădiniţe de copii), pentru a le oferi o mâncare caldă măcar o dată în zi şi un ungheraş încălzit. Se realizează aceste lucruri datorită unui proiect austriac.

Dar ce va fi mâine, când proiectul se fa sfârşi?

— Despre ce aţi vorbit în discursul dvs?

Tatiana Nogailîc: Am vrut să demonstrez că noi, cei din Italia nu doar dansăm şi cântăm, dar şi ne pricepem să scriem şi câştigăm proiecte.

Proiect

Rezoluţia Congresului IV al Diasporei moldoveneşti 12-14 octombrie 2010 Chişinău Noi, delegaţii la Congresul IV al diasporei, întruniţi la 12 -14 octombrie la Chişinău, veniţi din 31 de ţări ale lumii, ne exprimăm voinţa de a continua activitatea de consolidare a comunităţilor moldoveneşti, de a păstra tradiţiile şi cultura naţională, de ai ajuta pe conaţionalii noştri oriunde s-ar afla ei. În acelaşi timp, pentru o acivitate eficientă considerăm necesare următoarele: 1. Crearea unei Agenţii de stat pentru Diasporă care ar avea drept sarcină coordonarea activităţilor îndreptate spre susţinerea, dezvoltarea şi organizarea diasporei; ar coordona proiectele naţionale în domeniu şi ar susţine un site cu forum şi cu informaţii privind programele, proiectele şi sondajele privind diaspora, ar asigura o comunicare transparentă şi eficientă cu organizaţiile diasporei, ar contribui la dezvoltarea liderilor asociaţiilor diasporei.

2. Crearea unui Consiliu al diasporei care ar oferi asistenţă noilor organizaţii şi ar contribui la coordonarea activităţii diasporei.

3. Instituirea unor Consuli onorifici, în ţările unde este o mare prezenţă a cetăţenilor moldoveni care ar colabora cu diaspora.

4. Întroducerea unor lideri ai organizaţiilor diasporei în delegaţiile oficiale în timpul vizitelor oficiale ale demnitarilor moldoveni în străinătate.

5. Susţinerea creării unor Centre culturale ale Republicii Moldova în oraşele cu o diasporă numeroasă.

6. Promovarea unor politici de comunicare eficientă, menite să contribuie la implicarea diasporei în viaţa economică, socială şi politică a Republicii Moldova. Finanţarea unor publicaţii privind activităţile diasporei.

Prima structură organizată, pe care moldovenii o întâlnesc în străinătate sunt asociaţiile.

Rolul lor este fundamental, deoarece pun la dispoziţie informaţiile necesare pentru a trăi mai bine în societatea care ne găzduieşte.

— Care au fost cele mai stringente probleme abordate de delegaţii la congres?

Natalia Moraru: Majoritatea delegaţilor au abordat problema promovării imaginii pozitive a Republicii Moldova în lume, menţinerea culturii, tradiţiilor şi limbii.

Natalia Petică: Crearea unei agenţii care s-ar ocupa de coordonarea activităţilor membrilor diasporei moldoveneşti şi organelor puterii de stat din R. Moldova, iar în acest context putem menţiona susţinerea tuturor mijloacelor de informare în masă, destinate emigranţilor moldoveni, liberalizarea regimului de vize şi a spaţiului aerian, micşorarea taxelor consulare, tot spectrul de probleme legate de asigurarea socială a cetăţenilor noştri aflaţi în străinătate...

— Care sunt beneficiile participării la acest congres pentru asociaţia dvs?

Larisa Olărescu: Sunt bucuroasă că am reuşit să intro-

duc în rezoluţia finală decizia deschiderii Centrelor Culturale, sper să avem unul la Torino.

Tatiana Nogailîc: M-am întors cu o Diplomă, pe care o dedic tuturor conaţionalilor noştri ce stau în umbră şi nu au voce aici în Italia. În rest, am cunoscut persoane deosebite, cu care sper să colaborăm pe viitor.

Natalia Petică: Congresul a deschis posibilităţi mari în ceea ce priveşte comunicarea pe viu, de la persoană la persoană, diferită de comunicarea pe web. Am cunoscut foarte mulţi preşedinţi de asociaţii, chiar mai mult, am reuşit să le transmit un mesaj important: ajută-ţi aproapele, iubeşte-l pe cel din preajma ta ca pe tine însuţi! Am rămas cu inima plină de bucurie atunci

când au răspuns la apelul de a ajuta tânarul moldovean Alexandru Rusu cu mijloace baneşti, care sunt necesare pentru al doilea transplant la ochi. Transplantul trebuie efectuat la Institutul Fiodorov din Moscova, în caz contrar, băiatul riscă să rămână orb pentru toată viaţa, din cauza bolii "keratokonus", care progresează vertiginos. Alexandru a pierdut deja într-un an 70% din vedere. Au răspuns imediat la apel asociaţiile din Belgia, Germania, Portugalia, SUA şi Canada, nemaivorbind de asociaţiile prezente în Italia.

— Ca experienţă, puteţi vorbi despre Congresul IV şi celelealte congrese organizate anterior prin comparaţie?

Natalia Moraru: Din experienţa mea, Congresul din 2010 a fost radical diferit de

congresul precedent în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea. Am avut posibilitatea de a face schimb de experienţă între asociaţii, de a comunica cu autorităţile de stat din Moldova, cu OIM, BRI, cu diferiţi experţi în domeniul migraţiei.

Cred că s-a creat o punte de colaborare utilă şi eficientă între aceste instituţii.

— Vă gândiţi la propuneri, proiecte pentru congresul următor?

Natalia Petică: Ar trebui să muncim mult pentru realizarea tuturor obiectivelor pe care le-am trasat la acest Congres. Viaţa se schimbă vertiginos, în doi ani se pot schimba multe şi pot apărea noi probleme, care îşi vor cere o soluţionare urgentă.

Tatiana Nogailîc: Proiecte da, dar sunt încă în sertar.

Propuneri, multe…

Olga Coptu

4

gazeta

BASARABIEI

15-31 octombrie 2010

Adevărul se cunoaşte prin comparaţie Centrul Pro-Diaspora Moldova – o posibilitate de a colabora şi de a creşte împreună Interviu cu Oleg Josanu, coordonator al proiectului Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA — Dle Josanu, în luna septembrie a avut loc un eveniment în cadrul proiectului Pro Diaspora Moldova, despre ce este vorba?

Este vorba despre turneul de fotbal între echipele comunitaţii moldoveneşti din Italia. Evenimentul este prevăzut în cadrul proiectului „Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA” şi organizat de asociaţia sportivă „Olimpia” (preşedinte Iurie Andreev), cu susţinerea asociaţiei AMICI din Mestre/ Veneţia şi a echipei de fotbal din Verona.

— Unde a avut loc acest turneu? În acest an turneul, care a ajuns deja la a 4-a ediţie, s-a desfăşurat în oraşul Verona. Alegerea nu a fost întâmplătoare echipa „Verona” s-a plasat pe primul loc la turneul precedent. Pentru reuşita evenimentului a fost foarte important suportul gazdelor, cărora aş dori să le mulţumesc mult, în particular căpitanului echipei Radu Graur, care a reuşit să gestioneze bine ambele laturi: sportivă şi organizatorică.

— Cum s-au prezentat echipele, aţi remarcat schimbări faţă de turneele precedente?

Desigur că s-au produs unele schimbări. Sunt schimbări pozitive atât pentru realizatorii proiectului, cât şi pentru participanţii la turneu. După cum spuneam, suntem la a 4-a ediţie şi este evident că „am crescut” cu toţii. În primul rând, echipele participante „au crescut” la număr, de la 4 la 8 şi au fost din 7 oraşe diferite (Verona, Mestre, Reggio Emilia, Padova, San Donà, Treviso, Bologna). Şi de această dată echipa „Verona” a ieşit învingătoare, însă nu le-a fost uşor. Echipele Padova şi Treviso au fost la un pas de a „detrona” atât echipa din Verona cât şi cea din Bologna, care se întâlnesc în finală deja de câteva ediţii. În fine, podiumul a fost ocupat de Verona- locul I; Bologna- locul II şi Padova- locul III. De asemenea, vreau să remarc prezenţa unei atmosfere de prietenie şi înţelegere pe tot parcursul zilei. S-au simţit toţi într-adevăr ca acasă – şi echipele, şi suporterii. Am observat că evenimentele de acest gen creează între noi o reţea socială reală şi un schimb de experienţe utile în scopul păstrării dialogului constructiv în rândul “moldovenilor italieni”.

— Puteţi sa ne spuneţi ceva mai mult despre acest proiect: Pro Diaspora Moldova?

Ziarul dvs. a vorbit sintetic în unul din numerele precedente despre acest proiect. Vreau doar să adaug ceva referitor la obiectivele şi activităţile propuse şi să amintesc că proiectul este implementat de către Asociaţia Moldo-Italiană pentru Colaborare şi Integrare - A.M.I.C.I., cu contribuţia mea în calitate de coordonator. Ne Obiectivele pe care ni le propunem sunt: crearea unei reţele de colaborare între asociaţiile basarabene din Italia; organizarea şi susţinerea activităţilor de păstrare a identităţii noasrte naţional-culturale; structurarea comunităţii moldoveneşti prin intermediul instituirii şi susţinerii asociaţiilor obşteşti; atragerea potenţialului reprezentanţilor diasporei în dezvoltarea relaţiilor de colaborare

cu R. Moldova şi Italia. Ne propunem să realizăm împreună cu alte 10 asociaţii moldoveneşti diferite activităţi, cum ar fi organizarea şi desfăşurarea evenimentelor cu caracter socio-cultural şi sportiv; organizarea şi desfăşurarea seminarelor formative pentru instruirea continuă a asociaţiilor; elaborarea şi implementarea proiectelor comune cu alte organizaţii obşteşti; mese rotunde cu participarea asociaţiilor din Italia (şi alte state) şi R. Moldova. Realizarea unor studii şi cercetări pentru monitorizarea şi publicizarea activităţilor noastre (a tuturor asociaţiilor) este de asemenea unul din obiectivele proiectului. Avem deja deschis un ghişeu informativ unde asistăm asociaţiile la elaborarea proiectelor în teritoriu şi stimulăm cooperarea lor cu autorităţile locale.

Vreau să menţionez că Centrul ProDiaspora MOLDOVA nu este o aşa - zisă “asociaţie a asociaţiilor” sau „federaţie”, dar este un mijloc de apropiere şi colaborare între toţi „noi” din Italia, între noi şi ţara gazdă şi, desigur, cea de origine.

Fiecare asociaţie implicată în proiect îşi menţine autonomia sa şi noi, realizatorii proiectului, nu intervenim nici într-un fel în activităţile lor. Totul se bazează pe o colaborare liberă şi susţinere reciprocă, ce are ca scop final creşterea noastră ca asociaţii, împreună. Personal, cred că modalitatea aceasta de a ne ajuta reciproc şi schimba experienţe este una din cele mai constructive întru realizarea coeziunii şi unităţii noastre.

— Ce manifestări pregătiţi pentru viitorul apropiat?

Fiind în perioada campaniei electorale, ne propunem în primul rând sensibilizarea conaţionalilor pentru participarea la alegeri. Ne dăm bine seama că este un eveniment important şi depinde de noi toţi rezultatul şi „cursul” pe care îl va urma ţara noastră. În timpul apropiat vom organiza un şir de întâlniri în diferite oraşe a Italiei între diasporă şi politicieni, oameni de ştiinţă şi cultură, artişti şi alte personalităţi. Scopul este de a promova participarea la alegeri şi cunoaşterea partidelor ce vor candida. Important este ca lumea să înţeleagă că noi suntem doar “organizatori tehnici” şi nu avem apartenenţă politică, de aceea le vom oferi spaţiu tuturor doritorilor. În afară de aceste evenimente, revenim la alte activităţi preconizate de mai mult timp în cadrului proiectului. Pe primul plan este crearea unei platforme web a proiectului, unde vom colabora „în direct” cu partenerii noştri şi vom planifica desfăşurarea întâlnirilor formative pentru asociaţii. Sunt două obiective principale, pe care sper să le realizăm până în luna martie. În primăvară ne reîntoarcem la unele activităţi social-culturale şi sportive. Desigur, aceasta nu este totul, dar vă promit că revenim pe paginele ziarului cu alte informaţii şi propuneri cu dorinţa şi speranţa ca cititorul nu doar să fie informat, dar să fie participant împreună cu noi la realizarea proiectului. În final, vreau să mulţumesc echipei ziarului „Gazeta Basarabiei” pentru suportul acordat.

Oleg Chicu

În Moldova a demarat oficial campania electorală. Fireşte, în viitoarele două luni fiecare participant la scrutin va încerca să se evidenţieze cumva dintre toţi ceilalţi – unii se vor lăuda şi vor promova programul partidului, alţii îşi vor întemeia campania pe ceea ce a reuşit deja să facă pentru popor, iar alţii – pe critica oponenţilor. După cum arată experienţa campaniilor precedente, de obicei, un interes deosebit din partea alegătorilor îl suscită partidele care au fost şi cele care sunt la guvernare. Oamenii încearcă să le compare performanţele pentru a-şi determina mai uşor opţiunea. Pornind de la această situaţie, am decis să efectuăm o analiză proprie, comparând rezultatele obţinute de Guvernul comuniştilor şi cele obţinute de Guvernul Filat. Pentru ca această comparaţie să fie echitabilă, am luat ca bază în cea mai mare parte perioadele similare din ultimul an al guvernării comuniste şi din primul an de funcţionare al Guvernului Filat.

Guvernul comuniştilor: PIB în primele 6 luni ale anului 2009 - -7,8% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Exportul în primele 7 luni ale anului 2009 - -24,2% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Importul în primele 7 luni ale anului 2009 - -36,9% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Deficitul bugetului de stat în primele 6 luni ale anului 2009 - -7,5% din PIB (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Veniturile la bugetul de stat în primele 7 luni ale anului 2009 - -6,9% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Salariul mediu pe economie în primele 7 luni ale anului 2009 - 2694,98 de lei În opt luni ale anului 2009 din bugetul naţional public al ţării au fost cheltuiţi 15,3 miliarde de lei În opt luni ale anului 2009 pentru susţinerea agriculturii, gospodăriei apelor şi pădurilor au fost alocaţi 543 de milioane de lei. În acest context trebuie menţionat că pentru subvenţionarea producătorilor agricoli au fost alocaţi 244,4 milioane de lei. În opt luni ale anului 2009, pentru susţinerea transportului şi a regiei drumurilor au fost alocaţi 313 milioane de lei.

Cheltuielile Fondului Rutier au constituit 172,6 milioane de lei. În opt luni ale anului 2009 pentru necesităţile sferei sociale au fost cheltuiţi 10,7 miliarde de lei, inclusiv pentru: - educaţie – 3,31 miliarde de lei; - sănătate - 2,04 miliarde de lei; - protecţia socială – 5,11 miliarde de lei.

Pentru remunerarea muncii din bugetul de stat în primul trimestru al anului 2009 au fost alocaţi 664,4 milioane de lei; în trimestrul doi – 765,6 milioane de lei (Aici şi mai jos trimestrul trei nu e luat în calcul, deoarece a fost unul intermediar).

Pentru plata mărfurilor şi serviciilor în primul trimestru au fost alocaţi 310,5 milioane de lei, iar într-al doilea – 363,7 milioane de lei.

Pentru asigurările medicale obligatorii (pentru categoriile de populaţie pentru care plăteşte Guvernul) în primul trimestru au fost alocaţi 151,7 milioane de lei; într-al doilea – 415,1 milioane de lei.

Transferurile din bugetul de stat în bugetul pentru cheltuieli sociale: în primul trimestru – 247,1 milioane de lei; într-al doilea – 260,2 de milioane de lei.

Investiţiile capitale: în primul trimestru – 26,8 milioane de lei; într-al doilea – 30,1 milioane de lei.

În toamna anului 2009 comuniştii se pregăteau să concedieze 5 mii de cadre didactice.

Salariul minim după plecarea comuniştilor de la putere era de 900 de lei.

Sub comunişti indemnizaţia la naşterea unui copil era de 1400 de lei (pentru primul copil) şi 1700 de lei (pentru fiecare copil următor).

Sub comunişti poliţa de asigurare medicală obligatorie costa 2638 de lei. În 2009, în cadrul sistemului social vechi, au fost alocaţi circa 380 de milioane de lei.

Comuniştii au semnat cu „Gazprom” un proces-verbal care prevedea creşterea periodică a preţului la gaz, care genera majorarea altor tarife şi preţuri. În 2009, pentru necesităţile sistemului de ocrotire a sănătăţii au fost alocaţi 3,8 miliarde de lei (ulterior Guvernului Filat i-a revenit datoria de a plăti cea mai mare parte a acestei sume).

Programe: Comuniştii au dus de râpă Strategia de renaştere economică şi de combatere a sărăciei.

Comuniştii au eşuat în realizarea Programului „Satul moldovenesc” Guvernul Filat: PIB în primele 6 luni ale anului 2010 +5,6% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Exportul în primele 7 luni ale anului 2010 - +6,9% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Importul în primele 7 luni ale anului 2010 - +12,9% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Deficitul bugetului de stat în primele 6 luni ale anului 2010 - -4,12% din PIB (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Veniturile la bugetul de stat în primele 7 luni ale anului 2010 - +13,7% (în comparaţie cu perioada similară a anului precedent).

Salariul mediu pe economie în primele 7 luni ale anului 2010 - 2877,8 de lei. În opt luni ale anului 2010 din bugetul naţional public al ţării au fost cheltuiţi 18,2 miliarde de lei (+2,8 miliarde de lei, +18,3%). În opt luni ale anului 2010, pentru susţinerea agriculturii, gospodăriei apelor şi pădurilor au fost alocaţi 603 milioane de lei (+11,2%). Pentru subvenţionarea producătorilor agricoli au fost alocaţi 281,4 milioane de lei (+15,1%). În opt luni ale anului 2010, pentru susţinerea transportului şi a regiei drumurilor au fost alocaţi 541,5 milioane de lei (+73%). Cheltuielile Fondului Rutier au constituit 323,1 milioane de lei (+87,2%). În opt luni ale anului 2010, pentru necesităţile sferei sociale au fost cheltuite 13,6 miliarde de lei (+26%), inclusiv pentru: - educaţie – 4,18 miliarde de lei (+26,4%); - sănătate - 2,44 miliarde de lei (+19,8%); - protecţia socială – 6,6 miliarde de lei (+29,2%).

Pentru remunerarea muncii din bugetul de stat în trimestrul patru al anului

2009 au fost alocaţi 783,3 milioane de lei.

(Aici şi mai jos trimestrul trei nu e luat în calcul, deoarece a fost unul intermediar).

Pentru plata mărfurilor şi serviciilor în trimestrul patru au fost alocaţi 684,7 milioane de lei.

Pentru asigurările medicale obligatorii (pentru categoriile de populaţie pentru care plăteşte Guvernul) în trimestrul patru al anului 2009 au fost alocaţi 586,6 milioane de lei.

Transferurile din bugetul de stat în bugetul pentru cheltuieli sociale: în trimestrul patru al anului 2009 – 1,088 miliarde de lei.

Investiţiile capitale: în trimestrul patru – 134,5 milioane de lei.

Guvernul Filat a majorat salariile cadrelor didactice în toamna anului 2009 în instituţiile preuniversitare cu 24%, iar în universităţi – cu 55%. În 2011 salariile cadrelor didactice vor fi din nou majorate cu 25%.

Salariul minim a fost majorat pînă la 1100 lei, sporind astfel veniturile populaţiei cu 7-8%.

Guvernul Filat a majorat aceste indemnizaţii cu 300 de lei şi acum ele constituie 1700 de lei şi, respectiv, 2000 de lei. Guvernul Filat a micşorat acest cost cu 160 de lei şi acum ea costă 2478 de lei, iar pentru proprietarii de terenuri agricole – 619,5 lei.

Cu începere din 2010 se implementează un sistem nou de protecţie socială în cadrul căruia au fost alocate cu 40% mai multe mijloace decît în anul 2009 (630 de milioane de lei).

Guvernul Filat a alocat mijloace pentru acoperirea diferenţei de tarife pentru 260 de mii de persoane primăvara, iar toamna - pentru 521 de mii de pensionari şi 30 de mii de familii social vulnerabile. În anul 2010, pentru necesităţile sistemului de ocrotire a sănătăţii au fost alocaţi 4,04 miliarde de lei, iar în 2011 se planifică majorarea acestei sume pînă la 4,25 miliarde de lei.

Programe: A fost elaborat şi se implementează Programul de stabilizare şi renaştere economică, care i-a permis Guvernului să depăşească criza economică şi să obţină creşterea economică de 6,5% în primul semestru; A fost elaborat programul “Rethink Moldova”, care beneficiază de susţinerea partenerilor de dezvoltare şi presupune alocarea pentru ţara noastră a 2,6 miliarde de dolari SUA, mai mult de jumătate din aceştia fiind ajutor nerambursabil; A fost semnat în colaborare cu SUA programul „Compact” care îi va permite ţării noastre să primească un ajutor nerambursabil în valoare de 262 de milioane de dolari SUA pentru reabilitarea drumurilor şi restabilirea agriculturii. *** Şirul comparaţiilor poate continua, fireşte, şi la alte capitole, dar tabloul general nu se va schimba în mod substanţial.

Se vede cu ochiul liber că Guvernul Filat, în condiţiile unei crize acerbe, a întrecut Guvernul comuniştilor practic la toţi parametrii.

Vladimir Cebotari

Gazeta Basarabiei acordă suport informaţional și spaţiu pubicitar afacerii Dumneavoastră!

gazeta

BASARABIEI

15-31 octombrie 2010

5

Vlad Filat, lider PLDM:

Noi vom lupta cu sărăcia, nu cu un partid sau altul.

"Moldova fără sărăcie" nu e un simplu slogan - este angajamentul nostru faţă de cetăţeni!

Partidul Liberal Democrat a lansat oficial campania electorală. Liderul formaţiunii, Vlad Filat, a expus în scuarul Teatrului de Operă şi Balet principalele puncte din oferta electorală a PLDM. „Timp de 8 ani, regimul comunist a făcut din R. Moldova cea mai săracă ţară din Europa. Ei cred că maşinăria propagandistă care minte poporul va funcţiona şi de această dată. Oamenii acum au acces la informaţie şi pot vedea schimbările dintr-un an. Sigur, într-un an nu poţi repara ce au distrus comuniştii timp de opt”, şi-a început Filat discursul în faţa mai multor mii de oameni.

"PLDM va lupta cu sărăcia, nu cu un partid sau altul. Mi-aş fi dorit să îmbunătăţesc viaţa oamenilor peste noapte, dar e imposibil să îmbunătăţeşti lucrurile după ce timp de 8 ani totul a fost distrus.

"Moldova fără sărăcie" nu e un simplu slogan, dar angajamentul nostru în faţa cetăţenilor. Venim cu un nou tip de campanie - inamicul nostru nr. 1 este sărăcia.

Avem şi un program despre cum vrem să combatem acest fenomen. Vom sta departe

de polemicile politice", a mai precizat liderul liberaldemocrat, amintind că timp de un an s-a reuşit stoparea falimentului economic al ţării.

"Angajamentul nostru şi al meu personal este "Moldova fără sărăcie". Aceasta este biblia noastră pentru următorul Guvern. Miza acestor alegeri, de la 28 noiembrie 2010, e mult mai mare decât îşi imaginează oamenii. Eu am încrederea că noi vom reuşi. Succes şi să ne întâlnim data viitoare să spunem că noi am reu-

şit", a menţionat preşedintele PLDM. Vlad Filat a promis în următorii ani va fi majorată pensia până la 1300 lei, vor creşte substanţial îndemnizaţiile pentru nou-născuţi şi creşterea copiilor, dar şi circulaţia liberă în UE în câţiva ani pentru cetăţenii moldoveni.

Alexandru Tănase, prim-vicepreşedintele PLDM, a menţionat în timpul evenimentului că între sărăcie şi corupţie există o legătură. "Sărăcia e un rezultat direct al corupţiei.

Lupta împotriva corupţiei va fi o prioritate a următorului Guvern", a promis acesta alegătorilor.

Lansarea PLDM în campania electorală a avut loc în scuarul Teatrului de Operă şi Balet, acolo unde au fost prezenţi mii de membri şi simpatizanţi ai formaţiunii. www.pldm.md

Consulatul General al Republicii Moldova la Bologna informează:

PRIVIND ALEGERILE PARLAMENTARE ANTICIPATE din Republica Moldova, care vor avea loc la 28 noiembrie 2010, ora 07:00-21:00 Stimaţi cetăţeni!

Ambasada Republicii Moldova la Roma şi Consulatul General al Republicii Moldova la Bologna vă invită să participaţi activ la Alegerile Parlamentare din data de 28 noiembrie 2010.

Vă veţi putea exercita dreptul la vot în următoarele birouri electorale: Bologna – str. Antonio Canova 30 Padova – str. Prato della Valle 97, Palazzo della Loggia Amulea Mestre – str. Palazzo 1, Casa Comunale Torino – str. Morandi 10 Verona – vicolo Volto Cittadella 8 A Parma – str. Argonne 4, Quartiere Molinetto Milano – str. Mascheroni 23 Trento – str. Zamba 11, et. 4

Brescia – vicolo del Manzone 18 Treviso – Patronato, ACLI, str. San Nicolo 42 Bergamo – str. Largo G. Roentgen 2 Faenza – Sala Conferenza della Casa di Associazione, str. Laderchi 3/A Roma – sediul Ambasadei Republicii Moldova în Republica Italiană, str. Montebello, nr. 8 Ancona – sediul Liceului Ştiinţific, str. Vecchini, nr. 2 Napoli – str. Duomo, nr. 214 Perugia – str. S. Lucia, nr. 2

6

gazeta

BASARABIEI

15-31 octombrie 2010

ATTUALITA’ ITALIA

Largo Sperlonga, la città di domani Istat: 4,2 milioni di residenti stranieri Roma – 12 ottobre - I cittadini stranieri residenti in Italia al 1° gennaio 2010 sono 4.235.059 pari al 7,0% del totale dei residenti. Al 1° gennaio 2009 rappresentavano il 6,5%. Lo dice oggi l’Istat pubblicando i dati che arrivano dai comuni italiani, e che quindi tengono conto solo dei cittadini stranieri iscritti all’anagrafe.

Nel corso dell’anno 2009 il numero di stranieri è aumentato di 343.764 unità (+8,8%), un incremento ancora molto elevato, sebbene inferiore a quello dei due anni precedenti (494 mila nel 2007 e 459 mila nel 2008, rispettivamente +16,8% e +13,4%), principalmente per effetto della diminuzione degli ingressi dalla Romania.

I minori sono 932.675, il 22,0% del totale degli stranieri residenti; circa 573 mila sono nati in Italia, mentre la restante parte è giunta nel nostro paese per ricongiungimento familiare.

Circa la metà dei residenti stranieri (2 milioni 86 mila individui, pari al 49,3% del totale) proviene dai paesi dell’Est europeo: in particolare, circa un quarto proviene dai Paesi Ue di nuova adesione (1 milione 71 mila, escludendo Cipro e Malta, fra cui 888 mila dalla sola Romania); un altro quarto (1 milione 15 mila) è rappresentato dai cittadini dei paesi est-europei non appartenenti all’Ue. I cittadini dei paesi est-europei (+181 mila nel corso del 2009, +9,5%) contribuiscono per circa la metà anche all’incremento degli stranieri residenti: quelli dei paesi Ue di nuova adesione sono cresciuti complessivamente di circa 105 mila unità (+10,9%), mentre quelli dei paesi dell’Est europeo non facenti parte dell’Unione sono aumentati di 76 mila unità (+8,1%). I cittadini dei paesi asiatici sono complessivamente cresciuti di 71 mila unità, con un incremento relativo del 11,6%.

Oltre il 60% dei cittadini stranieri risiede nelle regioni del Nord, il 25,3% in quelle del Centro e il restante 13,1% in quelle del Mezzogiorno, anche se nel 2009 la popolazione straniera è cresciuta più intensamente nelle regioni del Mezzogiorno rispetto a quelle del Centro-nord.

Sursa: www.stranieriinitalia.it

Una domenica pomeriggio nella periferia romana può riuscire a farti immaginare la città del futuro. È quel che è successo il 26 settembre a Largo Sperlonga, angolo multietnico nascosto ai margini del XX° Municipio, in occasione della Festa Europea delle Lingue.

L'iniziativa, animata da musica e giochi per bambini, è stata promossa dall' Associazione Dacia, da anni impegnata a favore dell'integrazione sociale delle comunità straniere in Italia.

Canzoni popolari della tradizione moldava e rumena, quiz sulle lingue dei paesi europei, bambini ed adulti felicemente uniti in una festa che è riuscita ad abbattere i confini fra le comunità e che ha colorato di speranza le palazzine di una periferia lontana dai clamori mediatici.

Un luogo simbolo, visibilmente provato nell'edilizia e nella penuria di assistenza

sociale a riprova delle tante e gravi lacune delle amministrazioni che non affrontano il tema integrazione con la dovuta premura.

Un classico "non luogo", come altri migliaia a Roma ed in altre città europee, Largo Sperlonga è, grazie alle attività dell' Associazione Dacia ed al suo progetto di doposcuola per i bambini immigrati, un laboratorio, un esempio della Roma di domani nella quale le parole "tolleranza, paura, divisioni" diventano "integrazione, serenità, coesione".

In occasione della Festa, alla quale erano presenti giornalisti della "Gazeta Basarabiei" e del "Forum International", gli organizzatori, i rappresentanti delle comunità di immigrati e gli operatori sociali hanno chiesto maggior spazio per le loro iniziative, troppo spesso dimenticate da organi di stampa nazionali e locali.

L'auspicio è che iniziative simili abbiano maggiore visibilità, perché la Roma

multietnica ha bisogno di integrazione e non di paura, e la città solidale immaginata per un attimo nel pomeriggio di Largo Sperlonga è pur-

troppo lontana dall'essere realizzata.

Andrea Bellachioma Redazione Forum Immigrazione PD Roma

E i nostri di bambini?

"I mei genitori all'estero per lavoro" / La depressione dei bimbi romeni In Romania, oltre tre milioni di persone hanno lasciato il Paese negli ultimi anni. Trecentocinquantamila ragazzini rimangono soli o quasi. Fra loro ci sono stati persino diversi casi di suicidio infantile.

Le iniziative per affrontare il problema di EMANUELA STELLA ROMA - Sono più di tre milioni i cittadini romeni che negli ultimi anni hanno lasciato il paese per andare a lavorare in Europa occidentale, alla ricerca di condizioni di vita migliori: i romeni in Italia, da 8.000 residenti nel 1990, sono arrivati a superare il milione nel 2010, facendo della comunità romena la più numerosa nel nostro paese.

A casa queste persone hanno lasciato 350mila bambini, rimasti senza un genitore o anche entrambi. Metà dei bambini "soli a casa" hanno meno di 10 anni. Tra questi, più della metà ha tra i 2 e i 6 anni, il 4% meno di un anno. Il 16% di questi bambini ha trascorso più di un anno lontano dai genitori, il 3% addirittura più di quattro.

Si tratta di bambini che oltre a subire traumi emotivi e psicologici derivanti dall'assenza dei genitori, sono più esposti a violenze e abusi,

nelle condizioni pseudo-familiari in cui si trovano, affidati ai nonni, alla famiglia allargata o anche solo ai vicini di casa. Si parte soprattutto dai distretti agricoli della Moldova romena, la regione più povera. La legge impone a chi va all'estero per lavoro di dichiararlo alle autorità, ma solo il 7% dei genitori che partono lo fanno. In questo modo, sottolinea Simona Farcas, presidente dell'Associazione Italia-Romania Futuro Insieme, i figli restano senza tutela legale, esposti a maltrattamenti e abusi.

Una recente campagna di sensibilizzazione televisiva romena, dal titolo "Lo sai come sta tuo figlio?", ha contribuito ad accrescere la comprensione sociale del problema. Ma in molte zone del paese le rimesse degli emigrati sono la principale voce dell'economia.

Chi medita di rientrare non può farlo, ed è costretto a prolungare la permanenza all'estero. E con l'adesione della Romania all'Unione europea, che ha reso più facili gli spostamenti, il problema dei minori soli in casa è aumentato, complice la crisi economica in atto.

Un terzo dei bambini "a casa da soli" 1 sono depressi, rileva l'Unicef. La stampa

romena ha dato notizia negli ultimi anni di oltre venti casi di suicidi infantili, che però potrebbero essere molti di più (le autorità non dispongono di dati certi). A questo dramma dà voce il documentario di Ionut Carpatorea "A casa da soli: una tragedia romena", che Doc 3 ha recentemente proposto su Raitre, e che raccoglie la dolente testimonianza di alcune madri i cui figli (bambini tra i dieci e i 13 anni, affettuosi, studiosi, molto sensibili) hanno scelto di concludere tragicamente la propria vita per porre fine all'angoscia di una lontananza vissuta come abbandono.

Nel dipartimento di Iasi, città della Moldova romena, sono undicimila i bambini che hanno almeno un genitore all'estero. Nella maggior parte dei casi è la madre a partire: sono donne che per venire a curare i nostri figli lasciano a casa i loro. I genitori si allontanano per periodi anche molto lunghi e i bambini hanno molti problemi a scuola: sono distratti, hanno disturbi di comportamento, soffrono di ansia. Alcuni mostrano atteggiamenti violenti, e i nonni non riescono a esercitare alcun controllo su di loro.

A sostegno dei bambini soli a casa si prodigano

associazioni e iniziative di solidarietà romene e italiane. L'associazione Alternative Sociale di Iasi svolge un progetto per i bambini e gli anziani finanziato da Unidea - Fondazione Unicredit di Milano. Il progetto (della durata febbraio 2009 - gennaio 2011) offre servizi di sostegno psico-sociale ai bambini i cui genitori sono all'estero per motivi di lavoro e agli anziani in difficoltà. L'associazione Albero della vita 2, che al problema dei minori a casa da soli ha dedicato un recente convegno, è partner italiano di Alternative Sociale.

Delle associazioni fanno parte esponenti delle autorità locali, assistenti sociali, rappresentanti scolastici e sacerdoti, che si incaricano di andare a trovare una volta al mese i bambini i cui genitori sono all'estero, per monitorare la loro situazione e intervenire in caso di bisogno, e soprattutto per stringere un rapporto umano di sostegno.

Si portano cibo e vestiario, li si aiuta a fare i compiti, ma soprattutto si tiene aperto un canale di comunicazione che permette di vigilare adeguatamente e in modo discreto su di loro. www.repubblica.it

gazeta

BASARABIEI

15-31 octombrie 2010

Îndrumar pentru asociaţii În cadrul proiectului Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA, care are drept scop realizarea unei reţele de colaborare între asociaţiile moldovenilor din Italia, intenţionăm să publicăm o serie de articole privind crearea şi activitatea asociaţiilor, structurate după modelul unui curs elementar, cu obiectivul de a oferi asistenţă atât asociaţiilor constituite formal, cât şi grupurilor informale, care doresc pe viitor să fie recunoscute legal.

De multe ori asociaţiile întâmpină greutăţi în realizarea activităţilor propuse sau, după ce s-au constituit, nu reuşesc să crească din lipsa de capital social sau financiar. Aceste probleme apar din cauza incapacităţii de proiectare sau din necunoaşterea posibilităţilor de atragere a investiţiilor. Reieşind din aceste considerente, vă propunem un ciclu de întâlniri pe paginile ziarului cu scop informativ-formativ, structurate pe diverse teme ce ţin de aşa-zisul sector "non profit".

Cursul cuprinde mai multe capitole, începând cu un scurt istoric despre asociaţiile emigranţilor în Italia şi legislaţia în materie.

Vom acorda spaţiu larg formării, funcţionării, structurii şi regulilor interne ale unei asociaţii. De asemenea vor fi descrise modalităţile de înscriere a asociaţiilor în diferite registre de stat, pentru a avea acces la finanţări atât la nivel teritorial, cât şi la nivel naţional/ internaţional. Un loc aparte va fi dedicat proiectării şi realizării proiectelor. În final vor fi plasate statistici referitoare la asociaţiile de moldoveni în Italia şi activităţile pe care le propun acestea.

Pe parcursul publicării materialelor cititorii vor putea interveni cu întrebări sau propuneri la adresa asociaţiei A.M.I.C.I.- asociatia. amici@libero.it. Răspunsurile vor fi publicate pe paginile ziarului sau expediate direct destinatarului.

Ne dorim ca această iniţiativă modestă din partea asociaţiei noastre să fie un imbold pentru creşterea şi realizarea asociaţiilor moldoveneşti şi a tuturor celor din diasporă.

Oleg Josanu, coordonator al proiectului Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA (Asociaţia A.M.I.C.I.)

Preliminariile Campionatului European

Modova-San Marino Naţionala Moldovei de Fotbal a învins marţi, 12 octombrie Republica San Marino cu scorul de 2:0. Meciul s-a disputat în San Marino începând cu orele 20.30. Golurile au fost marcate de N. Josan în minutul 20 şi de A. Doroş prin executarea loviturii de pedeapsă în minutul 86. Cu toate că a avut loc într-o zi lucrătoare, suporterii basarabeni nu au ezitat să meargă la meci pentru a-şi susţine conaţionalii. Majoritatea fluturau în aer drapele şi aveau pictat pe faţă tricolorul. Surpriza meciului a fost prezenţa în tribune a imensului banner „Basarabia Pământ Românesc”.

Obţinând această victorie, Moldova a acumulat 6 puncte şi împarte cu Suedia locurile 3 şi 4 în grupa E.

Să alinăm tristeţea şi disperarea...

Alexandru Rusu, un tânăr de 20 de ani, student la UTM din Chişinău, suferă de o boală nemiloasă şi foarte puţin cunoscută şi studiată- "keratokonus", care atacă cristalul ochiului şi duce la orbire completă. Într-un an Alex a pierdut 70% din vedere.

Primul transplant a fost efectuat anul trecut la Institutul de Oftalmologie "Fiodorov" din Moscova, dar nu a fost reuşit din cauza incompatibilităţii materialului transplantat cu corpul băiatului. Acum este necesar un alt transplant, dar nu s-a adunat încă suma necesară – 3.000 €.

Facem un apel către asociaţii, oameni de afaceri şi persoane de bună credinţă, care pot să-l ajute pe Alexandru.

Intestatar: RUSU ALEXANDRU, buletin de identitate A38079930, născut la 30/08/1989 BC "MOLDOVA -AGROINDBANK" S.A., filiala 31 Chisinau Codul bancii: AGRNMD2X489 Contul. 22521380922 - euro Cu sincere urari de bine pentru toti, Natalia Petica Ghiletchi, Preşedintele Asociaţiei “Plai”, Torino

7

OPINII

Cine se ocupă de imaginea Preşedintelui Ghimpu?

Rar cine îşi permite, pentru moment, să facă o analiză obiectivă a activităţii preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Şi e corect, din mai multe considerente. Să-şi spună cuvântul istoricii şi urmaşii urmaşilor noştri, care la minte trează vor da o apreciere justă tuturor iniţiativelor celui, care a înveşnicit nu doar satul natal Coloniţa, dar şi întreaga ţară cu mentalitatea ei sovietică: „Să mai zăbovim cu reformele până la următoarele alegeri, căci dacă se întorc ăştia…”. Iar dacă şi găsim unii perverşi, care şi-au permis luxul de a comenta, trezindu-se peste noapte analişti cu medalii leniniste pe piept şi suflând din greu în fluierul bolnavului de cap Voronin, tot la presa lui de buzunar ajungem. În ziua de astăzi termenul democraţie este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democraţie liberală, dar există multe alte varietăţi, iar metodele de a guverna pot fi diferite. În plan politic, democraţia se defineşte ca regimul politic, fundamentat pe principiul suveranităţii naţionale (naţiunea conduce statul prin reprezentanţii săi aleşi, în baza principiului separării puterilor în stat și al egalităţii tuturor în faţa legii). Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, se înscrie perfect în lista preşedinţilor democraţi, dar acest lucru mai mult îl intuim, căci prea puţină presă independentă există în Republica Moldova, care ar vorbi deschis despre acest lucru.

Fiind alături de rude, la Chişinău, în perioada concediului (lucrez de mai mulţi ani în Italia), am răsfoit cu atenţie, zi de zi, toate ziarele şi revistele din țară, pentru a mă convinge cu mâhnire că jurnaliştii basarabeni sunt democraţi doar sub aspectul liberei exprimări, şi nicidecum al responsabilităţilor. Unele ziare („Moldova suverană”, „Nezavisimaia Moldova”, „Puls”, „Comunistul”) chiar m-au umilit prin atacurile bolnăvicioase ale autorilor la adresa actualei guvernări. Cerberi, nu alta!

Răi de tot, bolnavi la minte şi murdari la gură, exact ca şi cei care-i dirijează la distanţă. În fine, Dumnezeu cu ei, cu comuniştii!

Nu mai puţin interes prezintă alte ediţii periodice. Studiindu-le cu atenţie, am conchis că le pot clasifica în două

categorii: cele care servesc o persoană politică sau un partid (în mod evident, ca ziarele „Novoe vremea” şi „Opinia”, sau uşor camuflat, cum o face „Săptămîna”, care o duce bine şi acum cu limba moldovenească) şi cele care încearcă să fie independente, dar tot fiind în căutarea unui eventual sponsor.

Plăcut surprins am fost citind doar câteva ziare naţionale: „Literatura şi arta”, „Timpul” şi „Ziarul de gardă”. Ultimul, deşi nu este în vogă, graţie faptului că vorbeşte mai puţin de politică, accentele fiind puse pe investigaţii, îşi face meseria excelent, fiecare articol constituind un exemplu de jurnalistică modernă – liberă şi responsabilă. „Timpul”, la rândul său, este de neconceput ca un ziar influenţat de vre-un curent politic. Este o platformă de liberă exprimare pentru echipa de editorialişti, care şi-au propus un singur scop – să spună adevărul despre ceea ce se întâmplă în țară şi despre cei care făuresc istoria Republicii Moldova.

Acum stau şi mă gândesc: dar ce face echipa lui Mihai Ghimpu? Cu trei servicii de presă: pe linia de partid, al Preşedinției şi al Parlamentului; cu o hoardă boierească de consilieri, care mai de care specialist în problemele economice, juridice, culturale şi medicina de psihiatrie? Doar două evenimente din vara anului curent denotă faptul că cine-

va mai lucrează pentru imaginea preşedintelui interimar: a apărut, în premieră pentru prima persoană în stat, graţie unui jurnalist, blogul „Mihai Ghimpu: Sunt liberal, îmi place libertatea” (http://ghimpu. wordpress.com/) şi a fost făcută cea mai oportună achiziţie – consilierul preşedintelui pentru procesul de integrare

europeană, Dan Dungaciu, doctor în sociologie al Universităţii din Bucureşti. Vorbind de blog, am şi unele rezerve: bloggerul Ghimpu timp de trei luni aşa şi nu a dat nici un răspuns la rubrica „Dialog direct”.

Or, nu există, de facto, nici ore de primire pentru cetăţeni simpli, care au ce să-i comunice dlui Ghimpu, însă nu au posibilitate, în virtutea tuturor libertăţilor, promovate de PL şi de liderul acestuia. În final, am înţeles că imaginea preşedintelui interimar se ţine pe patru piloni: imaginea pe care şi-o creează personal Mihai Ghimpu, de la tribuna Parlamentului şi în faţa camerelor de luat vederi; editorialiştii de la „Timpul”, care sincer speră că efectul „Mihai Viteazul” va lua amploare şi va avea un final logic; administratorul blogului personal şi consilierul pentru integrare europeană, care apare frecvent la posturile de radio şi televiziune din România, cu informaţii şi comentarii extrem de importante pentru imaginea Republicii Moldova în ansamblu. Să nu uităm că România este primul stat care ne-a recunoscut independenţa şi care s-a angajat benevol să ne promoveze interesele în procesul de aderare la marea familie europeană.

Acesta e adevărul. Sau cineva mă va contrazice?

Gh. Turuta

8 BASARABIEI Festa del volontariato gazeta

15-31 octombrie 2010

A 12-a ediţie a sărbatorii „Festa del volontariato di Valdobbiadene”, Provincia di Treviso, a avut loc duminică, 10 octombrie. De data aceasta, manifestarea s-a desfăşurat în Piazza Marconi şi de-a lungul străzii Garibaldi până în piazzetta Rosa.

Organizatorii sărbătorii şiau exprimat satisfacţia că au reuşit să creeze o atmosferă plăcută şi să mărească spaţiul şi numărul participanţilor, în pofida crizei şi a problemelor cu care s-au confruntat pe parcursul anului curent.

Asociaţia A.M.I.C.I. din Mestre/Veneţia s-a prezentat în acest an cu mai multe exponate. Cel mai mare spaţiu a fost ocupat de o colecţie de cărţi în limba română, ce prezintă şi caracterizează spaţiul românesc, printe care şi câteva albume fotografice cu monumente istorice, religioase şi culturale. În vânzare a fost expusă cartea „Orfeo rinasce nell’amore” cu versuri de Grigore Vieru, traduse în italiană de Olga Irmiciuc.

Pe o măsuţă mai mică era aşezat un frumos un colac moldovenesc, iar în jurul său „jucau hora” câteva vase tipice pentru păstrarea vinului şi coniacului, confecţionate din lemn şi lut.

Vizitatorii au avut ocazia să servească din cele expuse. Colacul a fost admirat de toţi şi italienii nu ezitau să-l atingă, crezând

că ar putea fi artificial. În spatele cortului a fost afişată harta geografică a R. Moldova, astfel încât cei interesaţi reuşeau să găsească localitatea de origine a cunoscuţilor sau angajaţilor lor originari din Moldova. „Adevărata” acţiune de voluntariat a constat colectarea fondurilor pentru asociaţia „ARIS-DOWN”, care se ocupă de reabilitarea şi integrarea socială a copiilor cu sindromul Down. În schimbul ajutorului bănesc, donatorii au primit postere/calendare cu artişti din R.M. Această campanie este organizată de IMAGE PARTNER / Soluţii în comunicare, în parte-

neriat cu MTR /Teleradio Moldova, sub genericul „APRINDE SPERANŢA ÎN OCHII COPIILOR”.

De asemenea, pentru a ajuta copiii şi familiile acestora sunt deschise conturi bancare. Informaţiile le găsiţi pe site-ul www. aris-down.org, unde puteţi face donaţii folosind sistemul internaţional PayPal. Sărbătoarea s-a încheiat abia după ce soarele s-a ascuns în spatele munţilor. Autorităţile locale au mulţumit participanţilor pentru contribuţie şi, desigur, i-au invitat să-i onoreze cu prezenţa şi la următoarea ediţie.

Oleg Chicu

TRANSPORT DE MĂRFURI ŞI PASAGERI Moldova-Italia-Moldova Veneţia: NS 816 SRL ”NISEUROTRANS”, tel. 328 5713141 Roma: CIN 850 Marin Godonoagă, tel.

328 0945569 Torino: Eugen, tel.

328 00 92107 Padova: Burebista 90 Perugia: SRL „PROVIRAJ”Ion, tel. 3205520797 Trieste –Treviso –Venezia –Padova – Rovigo – Ferrara - Bologna- Imola –Faenza – Ravenna – Cerbia –Cesenatico - Rimini – Cattolica şi alte oraşe şi localităţi: ”GEOSTAR”, tel. 389 0214475