Gazeta Basarabiei - nr10- WEB

gazeta

http://www.moldinit.com

BASARABIEI Ziarul moldovenilor din Italia

Anul II Num. 10 (27) 1-15 septembrie 2010

UE, extinsă pe furiş Vara aceasta presa occidentală a vorbit despre ţara noastră, în special, adresând critici Bucureştiului pentru faptul că România va aduce sute de mii de oameni în UE ”pe uşa din dos”. Săptămânalul german Der Spiegel şi cel britanic Daily Expess au atenţionat Europa despre pericolul moldovean, informatie preluată şi de către Gian Micalessin în articolul ” Paşapoarte dăruite, moldovenii gata să ne invadeze”, publicat în cotidianul italian Il Giornale în data de 19 iulie 2010. Bucureştiul are o “industrie” de acordare a cetăţeniei române moldovenilor, “chiar cu riscul de a nemulţumi capitalele vechii Europe”, comentează, mai recent, cotidianul francez Le Figaro.

Electorala 2010 Febră electorală în Republica Moldova, dar şi în afară ţării. În Italia cel puţin societatea civilă se mobilizează : se constituie Cluburi Liberale Mestre, Cittadella, Padova, Roma.

Apar coordonatori, preşedinţi şi tot felul de grupuri de iniţiativă pentru partidele din ţară ca PLDM, MAE şi altele.

E un bine, în sfârşit cei de peste hotare au înţeles că dacă nu mişcăm piatra, carul nu se mişcă din loc. Şi atunci ce facem? Atunci să facem treabă şi să ne mobilizăm aşa cum o ştim noi mai bine.

De remarcat că la alegerile din 29 iulie 2009 în Italia s-au organizat mulţi pentru a vota AIE, dar în special pentru a aduce cetăţenii la vot. Mai rău e că nu a existat nicio coordonare de la centru (Chişinău) în această privinţă. Anul trecut Alianţa a făcut puţină campanie peste hotare, de fapt campania au făcut-o societatea civilă şi cetăţenii care nu sunt indiferenţi faţă de viitorul ţării. Este evident faptul că acum, când vom avea 79 secţii de vot în afara ţării, partidele şi liderii acestor partide se vor perinda prin capitalele europene. Îi aşteptăm şi în Italia. Cu 20 secţii de vot în

peninsulă, Italia devine atractivă şi pentru politicienii noştri, care îşi dau bine seama de doleanţele electoratului din Occident. Este o mare încercare atât pentru noi, cei care am cerut secţii de vot suplimentare, cât şi pentru Moldova, căci opoziţia actuală (PCRM) s-a arătat nemulţumită de deschiderea a 20 secţii în Italia şi doar şase în Rusia. Or, acest partid ştie bine că electoratul său nu este în Europa, pentru ei lumina vine de la răsărit.

Referendumul reprezintă o consultare directă a cetăţenilor, chemaţi să se pronunţe prin vot asupra unui proiect de lege de o deosebită im-

cu validarea referendumului în octombrie se dizolvă parlamentul şi la începutul lui noiembrie vom avea alegeri anticipate. Poporul trebuie să se pronunţe pentru a alege un preşedinte şi ulterior parlamentul. Însă moldovenii de peste hotare au parte de puţină campanie electorală nu sunt la curent cu data, modalitatea şi chiar amplasarea secţiilor de vot. Cu toate că partidele din AIE au aici un electorat flămând de informare, un electorat care, deşi afectat de criza economică continuare în pagina 3

R. Moldova încă la vârsta adolescenţei: va veni oare maturizarea?

Să mai credităm o dată partidele democratice.

E singura soluţie pe care o avem Interviu cu Vitalie Ciobanu, prozator, eseist, critic literar, jurnalist, comentator la Radio Europa Liberă

portanţă pentru stat sau asupra unor probleme de interes general. Pentru modificarea articolului 78 din Constituţie, care vorbeşte despre alegerea preşedintelui, pe buletinul vot va fi întrebarea: ” Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către popor?” Iar variantele de răspuns vor fi ”Pentru” sau ”Contra”. Acest referendum urmăreşte schimbarea tacticii de alegere a preşedintelui din cea de parlament, la cea direct de popor. Pentru un rezultat pozitiv, este nevoie ca 50+1 din cei care participă să se pronunţe ”Pentru”. Odată

Declaraţia de independenţă a R. Moldova a venit în contextul unei încercări disperate, dar eşuate, a unor forţe de la centru de a opri reformele lui Gorbaciov.

Pagina 2

Pagina 5

În ziarul italian Il Giornale cetăţenii moldoveni sunt caracterizaţi ca fiind un pericol public pentru Uniunea Europeană, Republica Moldova este descrisă drept "cea mai abandonată ţară europeană, un reziduu al fostului imperiu sovietic" şi "o lume a mizeriei uitate", iar cetăţenii moldoveni din Italia ar practica "activităţi subscrise sectorului criminalităţii".

Aceste articole au avut o mare rezonanţă printre moldovenii de peste hotare. Majoritatea basarabenilor din Occident s-au declarat nemulţumiţi de imaginea negativă a ţării noastre, reflectată în aceste articole.

Cetăţenii Republicii Moldova din întreaga peninsulă au fost profund jigniti de descrierea pe care a facut-o domnul Micalessin ţării noastre, iar pe 21 iulie a fost lansată o petiţie online către publicaţia italiană Il Giornale şi Ambasada Republicii Moldova în Italia, prin care se cere ziarului să dezmintă public această informaţie şi să dea posibilitatea unei replici printr-un articol, care să prezinte situaţia reală a Republicii Moldova şi a cetăţenilor moldoveni aflaţi în Italia. Printre semnatarii petitiei, 430 persoane, sunt moldoveni din ţară şi din Italia, continuare în pagina 5

2

gazeta

BASARABIEI

1-15 septembrie 2010

Să mai credităm o dată partidele democratice.

E singura soluţie pe care o avem Interviu cu Vitalie Ciobanu, prozator, eseist, critic literar, jurnalist, comentator la Radio Europa Liberă — Cum se prezintă Moldova în prag de alegeri?

Neuniform, neunivoc, nu poţi să spui că e foarte bine sau e foarte rău, realitatea are multe faţete. Actuala guvernare a făcut multe promisiuni în campanie electorală, promisiuni care parţial au fost îndeplinite. Aceşti oameni au avut, realmente, mari probleme la preluarea puterii, întrucât comuniştii au lăsat vraişte vistieria statului. Ştim cu toţii că în ultimele luni de guvernare comunistă guvernul se împrumuta de la băncile comerciale din Chişinău, bineînţeles cu dobânzi mult mai mari decât oferă FMI-ul şi alte organisme financiare internaţionale (cu care avea relaţiile blocate!), şi cu aceşti bani au mărit pensiile şi salariile profesorilor, într-un cuvânt, au început a „îmbrobodi” populaţia, ca să-i mai voteze o dată. Aşa că, desigur, când preiei guvernarea, una sunt promisiunile din campanie, altele sunt realităţile, mai ales că acum tu porţi responsabilitate pentru situaţia din ţară şi nu poţi invoca la nesfârşit moştenirea fostei guvernări.

Ce a reuşit Alianţa? Desigur, în primul rând, faptul că am refăcut această relaţie de „iubire adevărată” cu Europa, cu Occidentul, că ni s-au promis foarte multe granturi, ajutoare pentru dezvoltare, pentru infrastructură, pentru reforme ş.a.m.d. Însă aceşti bani nu vin toţi odată, ei vin în tranşe şi, ca să vină, trebuie să demonstrezi prin facturi şi prin rapoarte financiare cum ai cheltuit fondurile anterioare, astfel încât finanţatorii să aibă încredere în tine şi să-ţi dea în continuare aceşti bani.

Dar este foarte dificil să obţinem tranşele următoare, când avem iarăşi alegeri, când nu există stabilitate politică şi nu sunt garanţii că va rămâne aceeaşi guvernare sau, în orice caz, că se va păstra aceeaşi direcţie pro-europeană şi democratică. Şi de aceea actuala coaliţie a nimerit într-o situaţie destul de ingrată, se află într-un fel de suspensie, întrucât aşteptările sunt mari, iar posibilităţile sunt mici şi este nevoită să umble cu picioarele împiedicate de acest calendar politic incert. Comuniştilor le e mai simplu acum, ei doar stau în expectativă şi urmăresc spectacolul...

Marile restanţe ale actualei puteri democratice sunt concentrate în domeniul justi-

ţiei. Basarabenii ar mai fi putut înţelege că nu sunt resurse, că e nevoie de timp mai mult ca să avem dezvoltare, să avem mai mulţi bani la buget şi, respectiv, mai mulţi bani pentru pensii şi salarii. Însă pentru a face dreptate e nevoie doar de voinţă politică, adică am fi putut să vedem măcar câteva procese finalizate prin nişte sentinţe judecătoreşti. Bunăoară, dosarul din 7 aprilie, care este una din rănile sângerânde, cele mai dureroase ale Moldovei. Şi actuala putere ştie foarte bine că lumea aştepta dezlegarea acestei probleme. Era foarte important să se demonstreze, chiar în perspectiva alegerilor anticipate, că Partidul Comuniştilor poartă vina pentru crimele comise la 7 aprilie şi în acest mod să fie decredibilizat în faţa propriului său electorat.

Din păcate, acest lucru nu s-a făcut şi acum partidele din Alianţă vor avea momente foarte delicate în faţa propriilor alegători, vor trebui să vină cu nişte explicaţii serioase, de ce nu au adus un pic de dreptate în Moldova. Şi acum, pe fundalul ultimelor scandaluri de corupţie, guvernarea ar trebui să vină cu un mesaj foarte clar: că vor lupta cu mafia, cu corupţia din sistem, pentru că nu există democraţie fără stat de drept.

— Dacă e să vorbim despre Referendumul din 5 septembrie, nu credeţi că va fi o afluenţa mică la urne?

E o situaţie paradoxală:

se deschid foarte multe secţii de vot, dar există pericolul ca aceste secţii de vot să fie goale sau semi-pustii. Asta pentru că, în primul rând, a fost aleasă neinspirat data de 5 septembrie, când multă lume aflată în străinătate nu a apucat încă să se întoarcă din concedii în localităţile de trai şi, în al doilea rând, din cauza lipsei de informaţie. Chiar şi aici, în Moldova, e foarte puţină agitaţie electorală. Abia de câteva zile am început să observ la televiziune primele spoturi electorale legate de referendumul din 5 septembrie. La televiziunea publică, cea care are acoperire naţională, avem prea puţine programe de informare, de educaţie civică a populaţiei.

Referendumul este prost pregătit, coaliţia de la putere şi-a injectat un fel de drog tranchilizant, micşorând pragul de validare a referendumului de la 50%+1 la 1/3 din cetăţenii înscrişi pe listele de vot, guvernanţii au operat nişte modificări în codul electoral şi s-au gândit că se pot relaxa. Şi asta fără să-şi dea seama că e importantă rata participării la vot: dacă vine totuşi mai mult de 50 la sută sau măcar peste 40% din electorat, acest lucru va fi valid ca mesaj, ca demonstraţie de adeziune a electoratului la ideea de referendum şi la ideea de coaliţie democratică, şi viceversa: o prezenţă „la limită” a cetăţenilor va oferi comuniştilor un avans psihologic. Din păcate, aspectul acesta simbolic este neglijat de actuala guvernare.

— Există probabilitatea ca lumea să participe la referendum, dar să voteze contra?

Este foarte mică această probabilitate. Moldovenii vor un „despot luminat”, un „părinte al poporului”… După părerea mea, un regim prezidenţial nu este soluţia cea mai bună. Un sistem parlamentar ar fi fost mai de preferat pentru Republica Moldova, întrucât, de fapt, ne aflăm într-o fază incipientă a democraţiei şi ideea de parlament („parlare”), în care se dezbate, în care poţi să-ţi exprimi punctul de vedere, „pentru găsirea împreună a adevărului”, este mult mai importantă în vederea maturizării civice a societăţii noastre, pentru acumularea experienţei democratice. Întoarcerea la un fel de sistem politic piramidal va aduce complicaţii şi de altă natură, deoarece vor apărea două centre de putere, preşedintele şi primul ministru. Primul ministru reprezintă partidul câştigător în alegeri, în jurul căruia s-a format majoritatea, iar preşedintele are sau va avea de acum încolo legitimitate naţională, fiind votat de popor în mod direct, şi poate oricând să facă referire la acest vot direct al cetăţenilor pentru el, intrând în conflict cu legislativul. E nevoie de foarte multă înţelepciune în această situaţie, de toleranţă reciprocă, maturitate politică, care nouă ne lipseşte.

Admitem că revenirea la sistemul prezidenţial era poate singura soluţie pentru a ieşi din această criză concretă, pe care au provocat-o comuniştii în decembrie anul trecut, dar nu înseamnă totuşi cel mai bun model pentru Republica Moldova. Pe urmă, aproape toate democraţiile din Europa sunt de fapt republici parlamentare. Marea problemă istorică a Basarabiei este că noi nu am avut răgazul să ne aşezăm, să beneficiem măcar de un mandat de patru ani, în care să apucăm să uităm definitiv de Uniunea Sovietică, să îngropăm această stafie şi să ne reorientăm, ca aspiraţii, ca dorinţe, spre lumea europeană, spre acel model din care am fost smulşi brutal, atunci, la 28 iunie 1940.

— Vorbind despre alegerile parlamentare, există încă şi cât de real este pericolul revenirii la putere a

Partidului Comuniştilor?

E un pericol real, ce nu trebuie neglijat, întrucât Alianţa a avut o comunicare destul de slabă cu oamenii, pe lângă faptul că s-a aflat într-o continuă luptă politică internă. A avut o comunicare care a lăsat mult de dorit, nu a ştiut să transmită mesaje coerente, să explice măsurile de reformă pe care le ia.

Comuniştii ar putea reveni la putere doar într-o alianţă cu partidele de stânga. Ei încearcă să acrediteze ideea că Marian Lupu ar putea fi candidatul unei asemenea coaliţii de stânga, formată din comunişti, PD, partidul lui Pasat şi al mitropolitului Vladimir, PSD, etc. E posibil un asemenea scenariu, însă nu ştiu dacă este şi probabil, deoarece există nişte rivalităţi şi resentimente reciproce destul de puternice între Voronin, Tkaciuk şi alţi câţiva, pe de o parte, şi Lupu, Diacov şi alţi câţiva, pe de altă parte. E un scenariu dificil, chiar dacă Moscova, cum se speculează la noi, încearcă să-i convingă pe comunişti să meargă pe această formulă, întrucât PCRM nu mai dispune de un candidat care să prindă la mase, un candidat cu şanse pentru turul II. Şi atunci pentru ei ar fi, într-adevăr, o formulă câştigătoare să-l momească pe Marian Lupu. Dar şi Lupu ar trebui să se gândească de şapte ori înainte de a tăia. Oricât de mare ar fi sentimentul de frustrare, pe care îl resimte faţă de aliaţii lui de astăzi, el ar trebui să se gândească la ce viitor politic ar avea, dacă ar reveni, ca „fiul rătăcit” din parabola biblică, la Partidul Comuniştilor. În primul rând, i s-ar pune condiţii extrem de nefavorabile, ar trebui să semneze nişte „contracte”, care l-ar lega de mâini şi de picioare. Comuniştii vor dori să se asigure că Lupu, într-o altă conjunctură, n-o să se mai „spele pe mâini” de ei, că nu va întoarce macazul spre alte partide, spărgând o coaliţie de stânga de dragul unei alte coaliţii de dreapta.

Orice este posibil, girueta politică din Moldova se învârte imprevizibil.

Probabilitatea creării unei largi coaliţii de stânga cu Marian Lupu depinde mult şi de înţelepciunea partenerilor din Alianţă, dacă vor şti să nu tragă coarda prea tare, pentru a păstra de partea lor un anume „bazin electoral”, care nu are cum sa voteze ideile

„de dreapta”, ideile unioniste, aderarea la NATO sau alte chestiuni care îi deranjează.

Este vorba despre oameni cu o anumită formaţie sovietica sau pur şi simplu de cetăţeni minoritari rusofoni, care nu împărtăşesc, nu aderă spontan la aceste valori. Ar trebui să ne întrebăm ce facem cu ei: îi ţinem în continuare izolaţi, îi împingem spre comunişti sau încercăm totuşi să construim un discurs electoral, care să-i poată cel puţin menţine într-o neutralitate binevoitoare faţă de ideile noastre. E complicat să găseşti o idee nouă, care să unească cetăţenii Moldovei. Deşi ea există, este ideea de democraţie, de Europa, de drepturi ale omului, de supremaţie a legii, dar aceste obiective generoase trebuie promovate nu numai prin sloganuri, ci şi prin fapte.

— Aveţi un mesaj pentru moldovenii din Italia?

Da, aş spune aşa: dragi basarabeni din diaspora, sunteţi „puntea” noastră spre lumea civilizată, existaţi, lucraţi, vieţuiţi acolo în condiţii foarte grele, asta o ştim, a trebuit practic să vă luaţi viaţa de la zero, să vă faceţi o situaţie acolo, printre străini. Oricât ne-ar plăcea nouă Italia ca limbă, cultură şi civilizaţie, oricât am ţine la rădăcinile noastre comune, este totuşi o altă ţară, o altă limbă – şi aţi avut de făcut un efort de adaptare.

Vă admirăm curajul de a vă lua soarta în mâini, şi poate că uneori nu a fost vorba doar de curaj – gestul vostru de a pleca –, ci şi de disperare.

Vă îndemn să mai avem cu toţii puţină răbdare şi să mai credităm o dată partidele democratice din actuala coaliţie, să le oferim şansa unui mandat deplin, de patru ani de zile, pentru că vedeţi si voi cât este de greu să guvernezi într-o coaliţie, în care trebuie sa negociezi fiecare zi de la Dumnezeu, fiecare decizie în Parlament şi în guvern.

Comuniştii sunt o alternativă de coşmar. Să mergem la vot şi să oferim politicienilor din Alianţă şansa de a-şi duce la bun sfârşit promisiunile făcute în campania electorală din 2009, dar sub rezerva şi cerându-le de acum încolo să nu mai inventeze scuze pentru nereuşitele lor.

Interviu realizat de Jana Reniţă August 2010

Gazeta Basarabiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La moment, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi.

Director: Olga Coptu Redactor: Jana Reniţă Reporter şi distribuţie Veneţia: Oleg Chicu, Veaceslav Arapan Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com Publicaţia asociaţiei Gazeta Basarabiei. Tel.: 00 393 28 2167650. Tiparul este executat la tipografia ”Prag 3” | Tiraj: 3000 ex.

P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.

gazeta

BASARABIEI

1-15 septembrie 2010

3

Electorala 2010 continuare din pagina 1 mondială, nu a suferit eşecurile sau ineficienţa politicii interne din R. Moldova, Alianţa întârzie să apară. Puţină vizibilitate şi lipsă de comunicare, acestea sunt erorile Chişinăului. Electoratul din Eoropa poate inversa balanţa în favoare Alianţei, aşa cum a făcut-o în vara 2009. Alegătorul din Italia este puţin interesat de adaosul la pensie în marime de 10 lei, sau promisiuni în stilul Partidului Comuniştilor. Acest cetăţean este unul care ştie bine că dacă azi nu lucrează, mâine nu mănâncă, nu speră la pensia mizeră din ţară şi nu aşteaptă ca autoriţăţile să-i rezolve problemele. În schimb aşteptă acea schimbare care rămâne a fi iluzorie, dar care pentru el, alegătorul de peste hotare, constă în: simplificarea perfectării actelor de tot felul în ţară, în special ceea ce ţine de paşapoarte, avize, vize etc., liberalizarea regimului de vize în UE (întrun viitor, sperăm, nu foarte îndepărtat) şi incentivarea businessului mic în ţară. În această direcţie actuala guvernare a făcut primii paşi, acum sperăm într-o continuitate în această ordine de idei, căci dacă referendumul şi alegerile din toamnă ne vor aduce surprize, riscăm să stopăm acest lent proces de redresare a situaţiei.

Referendumul este un test pentru alegerile din noiembrie, a declarat Ministrul de Externe Iurie Leancă. Este adevărul pur şi noi, societatea civilă, conştientizăm acest fapt. Dar ce a făcut guvernarea actuală pentru a mobiliza alegătorul din străinătate la vot? În capitala Moldovei, de pe panourile publicitare de o mă-

ca fiscală angajată pe o cale de ajustare. Banca centrală monitorizează îndeaproape indicatorii financiari din sectorul bancar, care apare lichid şi bine capitalizat. Profitându-se de o recuperare mai rapidă decât se aşteaptă, bugetul a fost modificat pentru anul 2010 şi astfel se salvează o mai mare parte a veniturilor suplimentare şi se alocă mai multe fonduri pentru investiţiile publice şi de protecţie socială”, a declarat vicepreşedinte consiliului executiv al FMI, Naoyuki Shinohara.

Numai continuarea reformelor democratice şi după alegerile din toamnă ne va permite să putem rosti şi alte adevăruri, necesare pentru sănătatea conştiinţei publice din Moldova.

Care ar fi atunci acţiunile concrete prin care asociaţiile

de moldoveni şi toţi cetăţenii R.Moldova aflaţi în Italia ar putea contribui la reuşita referendumului?

- să se implice activ în informarea cetăţenilor despre modalitatea de participare la Referendum; - să ceară disponibilitatea autorităţilor italiene în desfăşurarea, informarea şi transportarea cetăţenilor la secţiile de votare apropiate; - să faciliteze/organizeze în colaborare cu reprezentanţii politicii din R.Moldova întâlniri cu alegătorii aici, în teritoriul italian; - să coordoneze un plan comun de acţiuni în vederea susţinerii/promovării unuia sau mai multor partide din ţară; - să explice mesajul şi importanţa participării la Referendum.

Olga Coptu

Centrul de Apel al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene rime impunătoare, politicienii cheamă să votăm ”Pentru” la referendum. ”Exprimă-ti dreptul tău pentru un preşedinte puternic, incoruptibil, un preşedinte al poporului”- spun unele sau ”Nu crezi în nimeni, acum poţi să ai încredere”- îţi sugerează biserica. Acasă, în campania ”Pentru” sau ”Contra” la Referendumul din 5 septembrie s-au activat mai multe forţe politice, dar peste hotarele ţării? Noi, un milion de moldoveni aflaţi în afara ţării, în mare parte cetăţeni cu drept de vot, noi cum suntem informaţi, atraşi sau măguliţi cu promisuni electorale, cum suntem incluşi în jocul politic de la Chişinău? Cred

Ambasada Republicii Moldova E.S. Dl Gheorghe RUSNAC 00185 Roma, Via Montebello, 8 tel. (+3906) 474 02 10 fax: 478 244 00, 478 810 92 roma@mfa.md

Consulatul General al Republicii Moldova la Bologna Str. Antonio Canova 30/32, BO 40138 Bologna tel. (+39) 051 53 81 66 fax: 051 602 24 13 bologna@mfa.md

că răspunsuri la aceste întrebări vom avea după data din 5 septembrie, tot atunci vor veni şi propuneri atractive din baştină. În afara ţării, acolo unde vor participa mulţi votanţi, redeschiderea secţiilor de vot se va face fară discuţie. Dacă însă la anumite secţii de vot se vor prezenta foarte puţini votanţi, atunci Guvernul va avea dificultăţi enorme în a justifica redeschiderea lor în noiembrie, şi ar fi mare păcat.

Orice declin în popularitatea guvernului ar putea provoca probleme atunci când se vor organiza trei scrutine electorale: un referendum privind introducerea alegerilor prezi-

denţiale, alegeri parlamentare şi alegeri prezidenţiale. Pe de altă parte, dacă totul merge bine şi dacă la toamnă avem o participare masivă la vot, aceste voturi ar putea pune capăt crizei constituţionale în Moldova.

Sondajele de opinie arată o scădere a popularităţii guvernului de coaliţie, ca urmare a creşterii preţurilor.

Totuşi această scădere nu este atât de mare pe cât era de aşteptat, ceea ce vorbeşte despre succesul, fie şi parţial, al asistenţei sociale. În timp ce guvernele ţărilor vecine au o politică dură de austeritate, guvernul de la Chişinău se caracterizează prin „politi-

furnizează solicitanţilor informaţii calificate şi operative de profil consular, inclusiv în probleme urgente care nu suportă amânare: informaţii privind condiţiile de perfectare a vizelor şi costul acestora, programul de lucru al misiunilor diplomatice şi consulare, sfaturi de călătorie, acţiuni de notariat, alte probleme de interes din domeniul consular.

Centrul poate fi apelat gratuit de la telefonul fix din orice localitate a Republicii Moldova la următorul număr de telefon: 0 80 090990.

Apelurile din străinătate pot fi efectuate la numărul de telefon: +373 22 690990, fiind taxate cu tarif standard pentru ţara din care sună solicitantul.

Pentru informaţii suplimentare: www.mfa.gov.md/centrul-apel/ Centrul de Apel se află pe strada Alexei Mateevici, nr.80 la Chişinău şi lucreaza de luni până vineri de la ora 8.00 până la 17.00.

4

gazeta

BASARABIEI

1-15 septembrie 2010

Vă aducem la cunoştinţă că, la 05 septembrie 2010, în Republica Moldova va avea loc Referendumul Republican Constituţional. În această zi cetăţenii Republicii Moldova vor putea vota şi pe teritoriul Republicii Italiene. Vă invităm să participaţi la referendum între orele 07:00 şi 21:00 la următoarele secţii de votare: Biroul electoral al secţiei de votare nr 314 or. Roma (sediul Ambasadei), str. Montebello, nr.8 Biroul electoral al secţiei de votare nr 315 or. Roma, str. Giacinto Pullino 86 Biroul electoral al secţiei de votare nr 316 or. Ancona, liceul Ştiinţific, str. Vecchini, 2 Biroul electoral al secţiei de votare nr 317 or. Perugia, str. S. Lucia nr. 2 Biroul electoral al secţiei de votare nr 318 or. Napoli, str. Duomo, 214 Biroul electoral al secţiei de votare nr 319 or. Bologna (sediul Consulatului General) str. Antonio Canova 30 Biroul electoral al secţiei de votare nr 320 or. Bologna, str. Antonio Canova 32 Biroul electoral al secţiei de votare nr 321 or. Padova, Sala Polivalente, str. Diego Valeri 17/19 Biroul electoral al secţiei de votare nr. 322 or. Padova, Palazzo della Loggia Amulea, str. Prato della Valle 97 Biroul electoral al secţiei de votare nr 323 or. Mestre, Casa Comunale, str. Palazzo 1 Biroul electoral al secţiei de votare nr 324 or. Mestre, Casa Comunale, str. Palazzo 1 Biroul electoral al secţiei de votare nr 325 or. Torino, str. Morandi 10 Biroul electoral al secţiei de votare nr 326 or. Florenţa, Comune di Firenze, Piazza della Libertà n. 12, Cubo nr. 1 Biroul electoral al secţiei de votare nr 327 or. Trieste, str. Cesare Battisti 2 Biroul electoral al secţiei de votare nr 354 or. Parma, Quartiere Molinetto, str. Argonne 4 Biroul electoral al secţiei de votare nr 355 or. Milano,str. Ferdinando Gregorovius 15 Biroul electoral al secţiei de votare nr 356 or. Milano, str. Ferdinando Gregorovius 15-A Biroul electoral al secţiei de votare nr 357 or. Trento, Sala nr.3 CINFORMI, str. Zambra 11, et.4 Biroul electoral al secţiei de votare nr 358 or. Verona, Comune di Verona, Piazza Arsenale 1 Biroul electoral al secţiei de votare nr 359 or. Genova, Università degli Studi Genova, str. Balbi 5, Genova Votarea se va efectua în baza paşaportului pentru călătorii în străinătate.

Informaţii suplimentare pot fi vizualizate pe următaorele pagini web: www.voteaza.md, www.ambmoldova.it

Europa şi boţul de lut Iată că s-a scurs aproape un an de când „haiducii” Alianţei fac carăruşe printre „spini şi scaieţi” ba spre Bruxelles, ba spre Viena, ba spre Roma, ba spre multe alte oraşe europene şi spre unele nu prea europene. Şi poate că cineva fredonează în glumă :”hopa-hopa-hopa Moldova-n Europa”, dar, totuşi, este ceva la mijloc. După atâtea dezamăgiri trăite pe malurile Bâcului, Vestul încă mai acordă o şansă Republicii Moldova, o ultimă speranţă spre lumină.

Dar ce fac dumnealor, implementează proiecte şi acordă ajutoare de milioane, însă tăierea panglicii o lasă mai pe la toamnă, atunci când vom

număra bobocii. Şi ca să intrăm în acest „anotimp de aur” cu dreptul, mergem la Referendum, după ce Consiliul de la Veneția a aprobat cererea înaintată de către AIE. Şi ca ”bonus” UE mai sponsorizează şi deschidearea a 79 secţii de votare în afara ţării, dintre care 20 pe teritoriul Italiei, ţară cu cea mai numeroasă diasporă. De ce? Pentru ce?

Pentru cine? O fi o încercare?

O probă? Un examen decisiv în istoria Republicii Moldova?

Un articol semnat de Constantin Tănase începe aşa: „... când ne naştem, fiecăruia Dumnezeu ne dă câte un boţ de lut, căruia noi îi zicem DESTIN, ne pune în faţă un CRONOMETRU, dă startul şi în perioada de timp rezervată noi trebuie să reuşim să modelăm ceva din el. ...Vine

sorocul când va trebui să apar în faţa Creatorului şi să prezint darea de seamă: ce am făcut eu din boţul cela de lut?”

Problema este că acum noi avem două boţuri de lut.

Unul dat la naştere de Dumnezeu şi altul recent de către Europa, mama ei de Europă.

De ce este o problemă? Dumnezeu iartă şi aşteaptă, dar Europa nu! Pân-aici a mers ostaşul, ori da, ori ba? Iată de ce, stimaţi conaţionali, harnici şi de bună credinţă, trebuie să decidem împreună şi acum, ce facem cu boţurile noastre de lut. Noi decidem ce urmează să modelăm, o Basarabie mândră şi frumoasă sau o Basarabie mereu în „neagra strainătate” plină de „spini şi scaieţi” (de care vorbeam la început).

Oportunitatea Moldo-

vei suntem noi, cei plecaţi la muncă peste hotare, o demonstrează şi faptul deschiderii acestor secţii de vot. În mâinile noastre este puterea (de necrezut, dar aşa este), aproximativ 1,5 mln persoane cu drept la vot. Şi boţul ăsta de lut tot noi ştim cel mai bine cum să-l modelăm, pentru că am trecut prin greutăţi, pentru că am înfruntat probleme, pentru că am muncit zi şi noapte, pentru că am căpătat o experienţă valoroasă, pentru că ştim de unde venim şi cred eu şi sper că ştim unde trebuie să ajungem.

Iată de ce nu mai avem timp să greşim, nu avem pur şi simplu dreptul să mai greşim. Trebuie să luăm o decizie ÎMPREUNĂ, ACUM şi AICI! Oleg Chicu

Opţiunile partidelor participante la Referendum Conform Constituţiei (art.75), cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului, iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă. La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova se va desfăşura referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorilor li se propune să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile: • “Pentru” • “Contra” Participanţii la referendum • Partidul Democrat din Moldova susţine opţiunea “Pentru” • Alianţa “Moldova Noastră” susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Liberal susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Liberal Democrat din Moldova susţine opţiunea “Pentru” • Mişcarea “Acţiunea Europeană” susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Popular Republican susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Naţional Liberal susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Republican din Moldova susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova susţine opţiunea “Pentru” • Partidul “Pentru Neam şi Ţară”susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Umanist din Moldova susţine opţiunea “Pentru”

• Mişcarea social-politică a Romilor din Republica Moldova susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Naţional Român susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Muncii susţine opţiunea “Pentru” • Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова” susţine opţiunea “Pentru” • Uniunea Centristă din Moldova susţine opţiunea “Pentru” • Partidul Comuniştilor din Republica Moldova indeamnă la boicotarea referendumului * • Mişcarea social-politică “Ravnopravie” indeamnă la boicotarea referendumului * • Partidul Popular Creştin

Democrat susţine opţiunea “Contra” * • Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina” indeamnă la boicotarea referendumului * • Partidul Conservator susţine opţiunea “Contra” * • Mişcarea social-politică “Forţa Nouă” susţine opţiunea “Contra” ** • Partidul “Patrioţii Moldovei” susţine opţiunea “Contra” • Partidul Social Democrat îndeamnă la boicotarea referendumului • Partidul Socialist din Moldova nu şi-a expus opţiunea * La momentul înregistrării în calitate de participant la

referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă. ** La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă, argumentînd prin faptul că modalitatea de revizuire a Constituţiei prin referendum constituie un precedent ce poate avea consecinţe nedorite în viitor; scăderea pragului de participare ar reduce din reprezentativitatea şi legitimitatea referendumului şi a deciziilor aprobate. În anul 2000 liderul Mişcării “Forţa Nouă” a votat pentru reforma constituţională şi alegerea preşedintelui în Parlament.

gazeta

BASARABIEI

1-15 septembrie 2010

5

UE, extinsă pe furiş continuare din pagina 1 precum şi câţiva cetăţeni italieni.

Solicitată de către Gazeta Basarabiei, Ambasada R. Moldova în Italia ne-a comunicat despre întrevederea Ambasadorului Gh. Rusnac cu jurnalistul italian Gian Micalessin la 27 iulie 2010: ” În cadrul dialogului a fost exprimat dezacordul cu abordarea tendenţioasa a subiectului circulaţiei cetăţenilor R. Moldova în UE, atenţionându-se asupra discrepanţei dintre articolul în cauză şi mesajele oficiale, lansate de către autorităţile italiene cu privire la susţinerea liberalizării regimului de vize RM-UE. În context, a fost subliniată atitudinea pozitivă a autorităţilor italiene faţă de aflarea cetăţenilor moldavi în Italia, fapt condiţionat de imaginea pozitivă pe care o creează aceştia, fiind percepuţi ca muncitori de încredere, care nu condiţionează dificultăţi autorităţilor locale…

La finalul întrevederii, dlui Micalessin i-a fost adresată invitaţia de a întreprinde o vizită în Republica Moldova, în vederea documentării multilaterale şi depline în teren, precum şi colectării materialului pentru eventuala plasare a unui articol suplimentar, dedicat Republicii Moldova în ziarul ”Il Giornale”, bazat pe informaţii obiective.

La rândul său, reporterul italian a exprimat opinia că accentele articolului au fost percepute în mod eronat de către autorităţile Republicii Moldova, acesta fiind adresat autorităţilor României, care a facilitat procedura de redobândire a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova”, se spune în comunicatul Ambasadei.

Deşi nu există niciun fel de ”norme UE” privind acordarea cetăţeniei, exponenţi ai presei occidentale au vorbit chiar şi de pericolul de ”dezintegrare” a Republicii Moldova (Le Figaro). Este regretabil faptul că nici una dintre publicaţiile citate nu a făcut referinţă la dreptul de sânge, pe care l-au pierdut bunicii noştri odată cu invazia Armatei Roşii în 1940. În replică, Traian Băsescu a declarat că România are ”datoria de sânge” de a-i sprijini pe moldoveni. ”Dacă tot sunt în Uniunea Europeană şi lucrează, cum Dumnezeu nu-i observăm când lucrează la negru, dar îi observăm când vin legal?”, a adăugat Băsescu. Afirmaţia preşedintelui român reflectă de fapt starea de lucruri, despre care jurnaliştii au uitat să menţioneze, pentru că o bună parte dintre cei ce au depus 800.000 de cereri, care aşteaptă să fie soluţionate, sunt deja în Europa. Aceşti muncitori invizibili sunt în Occident de ani buni, muncesc în condiţii dezavantajoase şi slab remuneraţi şi se pare că toată politica de restricţie a muncii la negru e doar un blef, iar economia Italiei este împânzită de muncitori ilegali,

cu consimţământul tacit al guvernării.

Unii au întrevăzut chiar şi mâna Rusiei în toate acuzaţiile aduse României dar şi Moldovei, mai ales după semnarea controversatului decret cu privire la declararea zilei ocupaţiei sovietice (28 iunie). Sincronizarea cu care reprezentanţii presei europene au lansat articole defăimătoare împotriva Bucureştiului nu poate fi trecută cu vederea, mai ales, dacă vorbim de vechii aliaţi ai lui Putin (Germania şi Italia).

Nu pare a fi întâmplătoare şi apariţia celui mai dur articol chiar într-un ziar, care aparţine familiei Berlusconi. Dar până la legăturile de prietenie din G8, cred că trebuie văzut substratul campaniilor electorale, în contextul cărora au venit la putere majoritatea guvernelor actuale în Europa. Guvernele de dreapta au făcut campanie pe frica de străin, în special, Italia a fost cea care a făcut din români ţapi ispăşitori pentru nereuşitele din politica internă, dar mai ales la capitolul criminalitate şi lipsa locurilor de muncă din cauza crizei mondiale. Acum, când datele statistice vin să dezmintă aceste stereotipuri, orice pretext de reiterare a subiectului este binevenit.

Amintim că în data de 13 iulie (anterior apariţiei articolului din Il Giornale) a fost făcut public al VII-lea raport CNEL (Consiliul Naţional pentru Economie şi Muncă- organ de consultanţă pentru Parlamentul şi Guvernul italian, prevăzut în art. 99 al Constituţiei R. Italiene) despre indicii de integrare a imigraţilor .Acest raport vorbeşte despre moldoveni ca despre o naţiune virtuoasă, fiind printre cei mai încadraţi în câmpul muncii şi, în acelaşi timp, cu o incidenţă redusă a infracţiunilor şi încălcărilor legii. Moldovenii au reuşit să înregistreze o reducere cu 15,2% a denunţurilor, în timp ce numărul moldovenilor în peninsulă a crescut considerabil în ultimii ani.

Cu atât pare mai stranie critica adusă Bucureştiului, întrucât se văd două măsuri pentru evaluarea acordării cetăţeniei în Europa. Doar în anul 2010 Madridul a acordat cetăţenie pentru 117.000 de persoane, 95% proveniente din America de Sud, în timp ce în primele patru luni ale anului 2010 Ministerul de Justiţie român a soluţionat pozitiv 10.846 de dosare de redobândire a cetăţeniei. Anul trecut Franţa a făcut 137.000 noi cetăţeni, urmată de Marea Britanie (129.000) şi Germania (94.000). La care Bruxellesul nu a ridicat niciun fel de obiecţii.

Olga Coptu

R. Moldova încă la vârsta adolescenţei: va veni oare maturizarea?

Declaraţia de independenţă a R. Moldova a venit în contextul unei încercări disperate, dar eşuate, a unor forţe de la centru de a opri reformele lui Gorbaciov.

Acum nouăsprezece ani în urmă, prin concursul unor evenimente lansate la Moscova, dar şi a unor evoluţii interne, Republica Moldova devenea independentă, sinestătoare de Rusia în primul rând. Puciul din capitala imperiului roşu, din noapte de 18 spre 19 august 1991 a grăbit fără îndoială acest proces numit peiorativ de către ruşi paradă a independenţei.

Cel puţin straniu această formulă pentru că în ultimii ani ai puterii sovietice, intelectuali de marcă din Rusia, dar şi funcţionari sau popor din cel mai oropsit, se credeau nedreptăţiţi în ceea ce priveşte o prezumtivă exploatare a matuşcăi-patrii de către republicile unionale, între care des era invocată Moldova. Cu alte cuvinte, reviste precum Drujba narodov, spre exemplu, deplângeau pe de o parte statutul inegal al Rusiei în cadrul URSS, dar pe de altă parte încercau să explice comportamentul ruşilor sau rusolingvilor din alte republici federale împotriva emancipării naţiunilor neruse prin faptul că Rusia nu ar fi o noţiune geografică, ci una spirituală, adică fără limite clar definite teritorial.

Acelaşi lucru l-a evocat acum câteva zile, în august 2010, cu referire la Moldova, chiar patriarhul Rusiei Kiril, în dezacord pe anumi-

te chestiuni cu Putin, dar la unison cu cele esenţiale şi nu numai ecleziastice, probleme.

Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova vine deci în acest context, al unei încercări disperate, dar eşuate, a unor forţe de la centru de a opri reformele lui Gorbaciov. Snegur, desemnat de partidul comunist muribund dar încă relativ viguros, drept unic candidat la funcţia supremă în stat, cea de preşedinte al Sovietului Suprem, încă în mijlocul verii lui 1989, nu confirmă clasa de lider care să conducă masele, îi lipsea o experienţă alta decât cea în domeniul agronomic, iliterat în cam toate celelalte şi nepregătit pentru o asemenea înaltă onoare, aşa cum precizează profetic un Grigore Eremei sau un Andrei Sangheli – din interese meschine însă – într-o şedinţă memorabilă a Politburo-ului de la Chişinău.

Primul lider al Frontului Popular, atunci vice preşedinte al Parlamentului, Ion Hadârcă, este cel care îndrăzneşte primul dintre conducătorii moldoveni de atunci să condamne puciul de la Moscova ca unul ilegal, în amiaza zilei de 19 august, când lucrurile erau încă destul de tulburi la centru. Câteva ore mai târziu totul părea foarte clar, mai ales că unii generali sovietici trimişi să reprezinte puterea GKCP la Chişinău sunt foarte preocupaţi de latura legală a intervenţiei şi cer legislativului moldovean să anuleze anumite legi care împiedică instaurarea dictaturii. Era probabil mai degrabă vorba

de un pretext de a nu îndeplini ordinele, dar verbalizarea acestei motivaţii nu este mai puţin relevantă.

Declaraţia de independenţă în sine, adoptată la 27 august 1991, vine cam târziu dacă ne amintim de cea ucraineană, anunţată trei zile mai devreme, trimite volens nolens la o experienţă similară din anii 1917-1918. Nu toţi, ca şi în alte republici, Ucraina fiind un exemplu clasic, susţin scenariul independenţei în acele zile de răscruce.

Alţii însă, ca Valeriu Matei sau Vasile Nedelciuc, îndeobşte consideraţi părinţi ai Declaraţiei de independenţă, vor să spună independenţă faţă de Moscova în primul rând, dar visează la repetarea parcursului de la sfârşitul primului război mondial. La aproape două decenii de la acele evenimente, se vede

cât de dezastruos este să faci paralele istorice în contexte geopolitice diferite, când nu numai Rusia, dar şi Germania, Franţa, Anglia sau America, nu văd nici un interes să susţină acest demers oarecum firav în interior, de a proceda la refacerea lui status quo ante, 1940 de data aceasta.

Mai mult, nici românii de rând dintr-o parte şi alta a Prutului, ca să nu mai vorbim de elita neocomunistă de la Bucureşti şi Chişinău, nu sunt foarte entuziasmaţi de perspectiva unei Uniri, aşa cum reiese dintr-o analiză secretă a PCM cu privire la starea de spirit a populaţiei sub impactul Podului de Flori organizat de partid un an mai devreme, în mai 1990. www.europalibera.org 27.08.2010 Igor Caşu

6

gazeta

BASARABIEI

1-15 septembrie 2010

Avanpremiera “Nello Sgabuzzino” sau “Noi, în debaraua Europei” — Doamnă Eugenia Bulat, iată că ne-aţi bucurat şi cu cea dea doua carte, scrisă departe de casă, aici, în peninsula italică, volum intitulat “In debara. Al doilea Jurnal al unui evadat din Est” (Nello sgabuzzino. Secondo diario di una latitante dell’Est).

A întâlnit dificultaţi pixul pâna a fi ajuns la pagina de final sau a fost mai uşor ca acum doi ani, când aţi scris "Veneţia ca un dat” ?

Mai sunt încă sub percepţia unui travaliu intelectual ca şi act de naştere, or despre naşteri e dificil să spui mai greu/mai uşor. A fost, înţeleg, chiar mai greu. Pentru că în timpul concret, cuprins în carte ca şi jurnal, mi-a fost dat să văd la faţă nu viaţa din/de după moarte înfiripându-se, ci, jubilând în agonie şi nonsens, moartea pe viaţă călcând. Volumul de poezie ”Veneţia ca un dat”, - primul meu jurnal scris în exod, este, aşa cum s-a spus, cartea de ruptură din ambientul meu natural, românesc/basarabean şi de intrare/regăsire în propriul sine, nu atât în, cât pe fundalul venet. ”În debara” este, în fapt, următorul pas: intrarea conştientă în realitatea dură a străinătăţii, într-o Europă a crizei generale şi a globalizării, care, profitând de colapsul estic, absoarbe masiv braţe de muncă ieftine, pentru munci care nu au putut fi încă robotizate. Respectiv, după regăsirea în spaţiul claustrării, stare care se consumă în primul Jurnal, în proza poematică ”În debara” , protagonista (aparent doar salvată, aşa precum se întâmplă în filmele horror), se regăseşte subit faţă în faţă cu un alt chip al morţii: cu neosclavagismul.

— De ce "Nello sgabuzzino"?

Metafora - în debara - are îndărătul său o crudă realitate, cea a condiţiei imigratului, mai exact, a imigraţiei feminine în Italia, dar nu numai.

Debaraua este locul concret din casă, nişa, spaţiul obscur, ascuns văzului comun, de paradă, în care se ţin obiectele neînsufleţite/sculele, care servesc întreţinerii ordinii într-un habitat (foarte frecvent, întreţinerii vieţii înseşi, ajunse la pragul critic dintre a fi şi a

nu fi). Atitudinea faţă de om ca şi faţă de un instrument ca atare, trădează în mod surprinzător şi şocant vivacitatea seculară a unei mentalităţi medievale, sclavagismul cu acte în regulă, în plin mileniu trei, bine-mersi conservat după faţada de paradă a lumii moderne, declarată democratică. Cu alte cuvinte, zidul berlinez, or cortina de fier, în condiţiile permeabilităţii frontierelor, nu mai are un loc geografic anume, ci se află în mentalitatea omului însuşi, care mentalitate sfidează, în mod cinic, toate cuceririle umanităţii privind drepturile omului. Capitalismul sălbatec, or supremaţia banului, ca şi Dumnezeu al lumii Occidentale, căpătând contururi reale, înspăimântătoare.

— Va apărea degrabă şi un al treilea Jurnal ?

Naşterile…,/ceva-n univers fi-va să moară,/ca să se nască un alt… (…)./Huma doar pare că doarme,/e doar germinări, scriam… Starea continuă, clătinătoare şi angoasantă… Dar nu toate germinările literare, contururile cărora le întrevăd, mi se par potrivite şi segmentului de timp pe care îl traversăm.

Sunt bântuită de mai multe teme: Scrisori din Veneţia, întâi de toate, care, completate, ar putea constitui un jurnal, apoi Clepsidrele mele literare despre datul românesc pur,

ţinute la Centro Studi Donne per la Pace din Veneţia, Erupţia rostirii sau Generaţia Clipei Siderale, - subiect din care am scris doar primul fascicul ş.a. Însă nu aceste concepte (şi nici chiar Tată natural, o proza consumantă, de care m-am eliberat revărsând-o în filele virtuale ale calculatorului) sunt cauza actualelor mele frământări. Aceste teme sunt în fiinţa mea ca şi cum împlinite. Alte subiecte mă bântuie, idei despre care aş prefera să tac, ca să nu trezesc neadormitele spirite malefice. Pot spune doar că aceste căutări sunt suverane de voinţa mea.

Ele reies dintr-o experienţă de viaţă aparte, la limită, pe care mi-am asumat-o, şi caută o reaşezare coerentă, cât mai firească şi mai logică în cauza în care mi-am revărsat mereu efortul: revenirea demnă a Basarabiei în spaţiul european/ românesc/general-latin. Simt că nu mai am, nu mai avem timp pentru altele…

— Au participat multe persoane la această avanpremieră a cărţii?

Ideea avanpremierei ”Nello sgabuzzino” nu a urmărit să fie o manifestare foarte extinsă, ci una la care să participe, în mod pe cât posibil de interactiv, un public select şi avizat. Respectiv, evenimentul a întrunit, în mediu, circa 50 de persoane (un public destul

de numeros, după standardele occidentale). Au luat parte la eveniment nativi italieni (în esenţă, intelectuali şi oameni de cultură: profesori, scriitori, angajaţi în diverse instituţii şi ONG-uri etc.), dar şi, mai puţini numeric, români din Basarabia, din Ţara -Mamă şi din alte comunităţi de imigranţi.

Avanpremiera a fost moderată de către şeful Serviciului Imigrări din Veneţia, Gianfranco Bonesso, cu discursuri critice pronunţându-se poeta Anna Lombardo, Giuliana Grando, psihanalist, Matilde Capone, eseistă, şi, natural, traducătorul volumului, italienistul Geo Vasile.

— A fost iniţiativa Dumneavoastră crearea acestui "triunghi magic": Basarabia-Italia-România sau a fost o coincidenţă?

Avanpremiera jurnalului ” În debara” a fost, în esenţă, voia unui hazard, aş zice, mistic, la fel ca şi traducerea acestei lucrări de către italienistul Geo Vasile, traducătorul mai multor opere literare fundamentale din cultura română în italiană şi viceversa.

Ne-am cunoscut la o prezentare de carte a domniei sale la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia. Lucrând asupra celui de al doilea Jurnal şi având nevoie de versiunea italiană a baladelor noastre Mioriţa

TRANSPOTAREA MĂRFURILOR ŞI PASAGERILOR Moldova-Italia-Moldova Veneţia NS 816 SRL ”NISEUROTRANS” tel. 328 5713141 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 0945569 Viterbo: C MB 245 Tcaci Pantelei şi Carolin Voicu, tel. 3298258576 Provincia Sondrio: Oleg 069145850 Torino: Vladimir 320 3375730

şi Meşterul Manole, le-am descoperit la Casa Română, în traducerea reputatului italienist, scriitor şi critic literar de la Bucureşti. La scurt timp, această fragilă amiciţie literară s-a fructificat prin traducerea în italiană a manuscrisului ”Nello sgabuzzino”, - mesaj care, în contextul nostru, al rudelor (latine) sărace în Italia, nu e doar un travaliu estetico-literar, ci şi un act de curaj civic, lucru pentru care port o recunoştinţă aparte distinsului intelectual. Despre triunghiul magic voi spune că nimic, poate, în viaţa mea, nu este mai firesc şi mai logic decât această trinitate: gena mea basarabeană cu rădăcinile în tragicul etern creator; aspiraţiile perpetue de românitate şi latinitate; regăsirea, de când mă ştiu, în cultura universală/europeană şi, în final, regăsirea propriu-zisă, fizică, în spaţiul european, în deschidere către noi, îmbrăţişându-ne/drămăluindu-ne/ desfiinţându-ne/regenerându-ne…

— Italienii manifestă interes faţă de realizările imigranţilor?

Poate că tocmai la aceasta voiam să ajung cu răspunsul.

La finele lunii mai, Geo Vasile venea în Italia (la Torino, Florenţa şi Veneţia) ca să lanseze mai multe lucrări/traduceri ale domniei sale (romanul lui Tiziano Scarpa ”Stabat mater”, antologia ”Confluenze letterarie italo-rumene” ş.a.). Travaliul asupra debaralei, ca să ironizăm un pic, fiind definitivat, s-a arătat reală (şi chiar necesară) această avanpremieră, în paralel cu Confluenţele lui Geo Vasile, care s-a şi produs, la Centrul Civic din or. Mestre, sub tutela Serviciului Imigrări, cu tutela protectoare a dlui Oleg Josanu, conaţional al nostru, în calitate de curator-responsabil de proiect, şi a Asociaţiei AMICI. În ceea ce mă priveşte, am fost chiar curioasă să fac acest test literarpsihologic asupra auditoriului italian. A rezistat prin excelenţă. Cartea a fost apreciată şi

este aşteptată. Concluzia mea este că, partea cea mai activă, mai democratică a intelectualităţii italiene are un fler şi o deschidere vital-necesară (ca o transfuzie de sânge) pentru tot ce este cuvânt viu, gând proaspăt, sincer şi viguros exprimat. E un semn bun.

— Despre ce ne vorbesc lucrările Dumneavoastră, care este mesajul pe care doriţi să-l transmiteţi prin intermediul lor?

Viaţa este stufoasă, zicea Constantin Noica. Şi adâncă, spunea tatăl meu. Hăituirile noastre spirituale, din câte înţeleg, se decantează în timp, se esenţializează. De mai mulţi ani, sunt prada unei obsesii de care nu atât de demult am devenit conştientă: a scoate din stufoşenia vieţii, din adâncimile ei, câte un aspect, real revelat mie ca particular, şi a-i da formă (despre aceste bântuiri ale ideilor şi formelor am scris în Cădere în Logos, poate cel mai esenţial poem al meu).

Este, în fapt, crucea pe care nu o alegi, care te-a ales, care te ghidează, te apasă, te pliază după măsura ei, ducându-te către ceva al tău, în care însă, spre uimirea ta, te vei regăsi, ca un ecou întârziat, reverberat din adevărurile eterne, de nezdruncinat, la care au ajuns un Eminescu, un Dostoevski, un Tolstoi: umanitatea se poate perpetua numai prin Iubire, Frumuseţe, Dumnezeire…

Timpurile se schimbă, omul rămâne, în esenţă, mereu acelaşi. Poate că asta vreau să spun, sau poate că asta… mă spune.

— Vă urez ca ”Nello sgabuzzino” să fie o carte frumoasă, utilă şi încurajatoare pentru toţi cei din exod. Şi Vă mai urez pâine dulce şi pană uşoară printre străini, dacă e posibil.

Cu dificultate aşa ceva, dar, ca urare, e primit. Vă mulţumesc.

Oleg CHICU

Gazeta Basarabiei acordă suport informaţional și spaţiu pubicitar afacerii Dumneavoastră!

gazeta

BASARABIEI

1-15 septembrie 2010

7

ATTUALITA’ ITALIA

Sempre più matrimoni misti in Italia Celebrati 300 mila unioni dal 1995 ad oggi. L’ Emilia Romagna la regione in cui il fenomeno è più frequente.

Roma -24 agosto 2010- Il matrimonio è sempre più una tappa fondamentale percorso di integrazione degli immigrati in Italia. A confermare andamento i dati della ricerca sui matrimoni misti celebrati in Italia, pubblicata dalla MoneyGram attraverso il primo Osservatorio in materia.

Sul totale di 250 mila matrimoni annui (dati Istat 2009 su rilevazioni 2007) le unioni miste si attestano a circa 35 mila, rappresentando il 14% dei matrimoni. Dal 1995 ad oggi le unioni miste sono triplicate con una crescita annua del 9,5%.

I dati dimostrano come le scelte degli italiani sono molto diversificate, in cui gli uomini scelgono prevalentemente donne provenienti dall’Unione Europea, con il 59% dei casi, oppure scelgono le loro spose dal sud americana. Molto basse le unioni con donne dell’Africa Settentrionale (8%) e asiatiche (6%). Diverse le preferenze delle donne italiane che sposano molto più spesso uomini provenienti dal continente africano (40,7%), op-

pure sud americani (17,4%).

Rimangono basse, anche per le donne, le percentuali di unioni con asiatici (4,7%).

A livello complessivo i matrimoni misti più frequenti sono quelli in cui lo sposo è Italiano e la sposa straniera (circa 17 mila nell’anno), mentre i matrimoni misti in cui è la sposa che è Italiana sono solo 6 mila. Cresce di importanza anche il fenomeno dei matrimoni misti in cui entrambi i coniugi sono di nazionalità non italiana e diversa tra di loro, che ammontano a circa 11 mila.

La regione in cui il fenomeno dei matrimoni misti è più importante è l’ Emilia Romagna,i cui dati sono sopra la media nazionale, con il 15% dei casi. Nella speciale classifica seguono la Lombardia (13,5%) e con stessa incidenza la Liguria (13,1%) e la Valle d’Aosta (13,1%).

La Lombardia è la regione in cui in numero assoluto (oltre 35 mila) le unioni miste sono state le più numerose. Nel Lazio invece, nonostante sia una regione in cui l’immigrazione è un fenomeno accentuato, è solo al dodicesimo posto della classifica con un’incidenza del 10,8% sul totale dei matrimoni celebrati. In generale nelle

Lavoratore domestico.

Nuova versione denuncia on line

L'Inps ha annunciato che è disponibile la nuova versione della comunicazione obbligatoria per l'attivazione di un rapporto di lavoro domestico.

Con il messaggio del 20 agosto scorso, viene reso noto che il servizio è disponibile

sul sito internet dell'INPS ed è raggiungibile nella sezione 'SERVIZI ON LINE' . Importanti le novità introdotte, tra cui l’utilizzo dell’indirizzo di posta elettronica certificata rilasciato dall’Istituto per le comunicazioni con i datori di lavoro

Sursa: www.immigrazione.biz

L’esperto risponde.

Dopo la regolarizzazione posso cambiare lavoro? regioni del sud Italia la percentuale è molto bassa con la punta minima registrata in Puglia con il 3,7%.

Se da un lato aumenta la percentuale dei matrimoni tra coppie miste, dall’altro il primato dei divorzi spetta però alle stesse unioni miste. Infatti la durata media di questi matrimoni è di solo 9 anni, a fronte dei 14 anni per i matrimoni in cui entrambi i coniugi sono italiani. Sul totale dei divorziati nell’anno in esame (oltre 5.400) il 72,5% è rappresentato da coppie in cui il marito è italiano e la sposa straniera.

Autor: Marco Iorio Sursa: www.stranieriinitalia.it

Roma - 20 luglio 2010 Sì, puoi farlo, nel momento in cui hai ricevuto il tuo permesso di soggiorno per lavoro subordinato non hai più vincoli con il tuo datore di lavoro.

Per legge il permesso di soggiorno per lavoro, rilasciato al lavoratore domestico consente di svolgere qualsiasi tipo di attività lavorativa sia di tipo subordinato, come nel tuo caso, che di tipo autonomo. Se si svolge attività autonoma, bisognerà chiedere la conversione del permesso al momento del rinnovo.

Il tuo nuovo datore di lavoro deve fare la comunicazione di assunzione al Centro per L’Impiego e deve inviare tramite raccomandata con ricevuta di ritorno il contratto di soggiorno (modello Q) allo

Sportello Unico per l’immigrazione della provincia in cui si volge l’attività lavorativa on in alternativa, tra quello della: provincia di residenza del datore di lavoro o della provincia della sede legale dell’impresa.

L’ invio del modulo deve avvenire entro 5 giorni dall’instaurazione del rapporto di lavoro.

Il modulo deve essere compilato in ogni sua parte in modo preciso. Ti verranno chieste informazioni sul nuovo lavoro che andrai a svolgere come ad esempio che tipo di contratto collettivo ti verrà applicato (trovi modulo e tipi di contratti a questo indirizzo: http://www.lavoro.gov.it/ Lavoro/md/AreaSociale/Immigrazione/modellicontrattisoggiorno.htm ).

Ajutor pentru Moldova Luna lui cuptor a adus în satele Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni apele nestăpânite ale Prutului. Mii de familii au fost nevoite să-şi părăsească gospodăriile la care nu s-au mai întors. Mişcaţi de tragedia sinistraţilor şi îndemnaţi de Gazeta Basarabiei, mai mulţi oameni cu suflet mare din Roma şi Viterbo s-au solidarizat cu cei ce au avut de pătimit de pe urma inundaţiilor şi au venit în zilele de duminică,18 şi 25 iulie, în faţa Ambasadei Republicii Moldova la Roma pentru a le da o mână de ajutor. Ajutoarele dumneavoastră au ajuns la destinaţie în doua tranşe. Prima, cu ajutorul voluntarilor de la fundaţia ”Copilul” şi a doua, cu implicarea noastră directă în satul Nemţeni. Gazeta Basarabiei aduce sincere mulţumiri pentru solidaritatea dumneavoastra şi ţine să vă transmită mulţumiri şi urări de sănatate din partea celor care au avut de suferit.

Acei oameni plini de suferinţă au primit ajutoarele dumneavoastră, să le ajute Dumnezeu să-şi recapete un acoperiş de asupra capului şi să nu mai aibă parte de astfel de nenorociri.

domestico che ne sono in possesso e la compilazione guidata, nel caso di lavoratori extracomunitari, dei campi relativi al permesso di soggiorno.

Sulla cartolina della ricevuta di ritorno, deve essere indicato sia il nominativo del datore di lavoro che quello del lavoratore e l’indirizzo del datore.

Ti ricordo che quando rinnoverai il tuo permesso di soggiorno dovrai tramite l’apposito kit postale indicare il nuovo datore di lavoro ed inoltre dovrai indicare le nuove condizioni contrattuali. Inoltre, per evitare eventuali lungaggini nella procedura, ti conviene inserire nel kit tutta la documentazione riguardo al rapporto di lavoro, all’alloggio e una copia del nuovo contratto di soggiorno sottoscritto.

Autor: Avv. Mariangela Lioy Sursa: www.stranieriinitalia.it

8

gazeta

BASARABIEI

1-15 septembrie 2010

Limba Română Risipiţi prin lume iar de vântul estic, cine să ne-aline, cine să ne-adune, o, când lumea mare ne încape-anume, ca să ne înghită, legănaţi făr’ nume?...

Pruncii noştri, dulcii, gângurind cuvântul, pe când rotunjescu-l, latinesc, dar altul, mierea limbii mamei cine să le-o-ntoarcă, fagurii ei unici, sobri spre înalturi?...

Şase moldoveni din Italia şi-au pierdut viaţa în drum spre Moldova Şase moldoveni au murit, iar trei au fost grav răniţi în urma tragicului accident produs între un camion românesc şi un microbuz moldovenesc în noaptea de duminică spre luni, în apropiere de oraşul ungar Artand, la patru km de graniţa cu România.

Cine să-ntregească sufletul, rotundul, rostogol prin lume ca o disperare?...

Dacă n-ai rostire, n-ai esenţă-n lume, plantă eşti, fiinţă necugetătoare.

Microbuzul, cu numere de înmatriculare de Orhei, venea din oraşul Padova, Italia, şi urma să ajungă în R. Moldova. Potrivit datelor preliminare, de vină ar fi şoferul camionului, care a ieşit pe contrasens, din motive deocamdată necunoscute - fie a încercat o depăşire, fie a adormit sau i s-a făcut rău şi a pierdut controlul volanului. Conducătorul TIR-ului la fel şi-a pierdut viaţa.

Nici o piatră scumpă nu-ţi va da seninul, liniştea şi pacea, crucea un’ te-ar duce; tihna de-nceputuri, tihna cea din urmă, e-n ţărâna ţării,’n logosul ei dulce.

Cadavrele celor şase moldoveni decedaţi vor fi repatriate în RM pe cheltuiala guvernului de la Chişinău, care se va ocupa şi de formalităţile necesare. Cel mai tânăr pasager avea vârsta de 19 ani şi se întorcea dintro vacanţă petrecută în Italia.

Mantie regală, înţesată-n perle, şi coroană demnă vei purta în lume doar prin limba mamei, limba ta de-acasă, tu ce eşti născutul din a ei genune.

Suveran pe viaţă, suveran pe moarte, sceptrul ei te face: Limba cea Română.

Veneţia, 29 august 2010 Eugenia Bulat

Liuba Busuioc, 20 ani, este una dintre cei trei supravieţuitori ai tragicului accident. Împreună cu ea la spital a fost adus şi Daniel Tabac, şoferul de rezervă al microbuzului. A treia supravieţuitoare este o profesoară de limba română din Varniţa, Zinaida Untilă. Ea are o fractură deschisă la picior şi urmează să fie operată.

Amintim că la începutul lunii iulie, tot în Ungaria, în urma unui impact între un camion şi un microbuz moldovenesc cu direcţia Italia şi-a pierdut viaţa şoferul microbuzului, Viorel Vacarciuc, şi alţi pasageri au fost răniţi.