Editia 17 (09.05.2010)

Publicaţie informaţională destinată Comunităţilor şi Asociaţiilor de moldoveni în Lume

MOLDOVA - DIASPORA Proiect al Asociaţiei “MOLDOVA DESCHISĂ LUMII – MOLDOVA OPEN TO THE WORLD” www.moldova-diaspora.info http://forum.moldova-diaspora.info sos@moldova-diaspora.info Cuvant înainte Sperăm, cu ajutorul acestei publicaţii electronice să informăm cetăţenii R.Moldova aflaţi peste hotare despre evenimentele politice, economice, sociale, culturale, care intr-un fel sau altul se răsfrâng asupra vieţii cotidiene ori vor avea un impact asupra deciziilor de perspectivă. Vom încerca să ne oprim mai puţin la constatări de fapte, pe care le cunoaştem cu toţii foarte bine, şi să punem accent pe căile de soluţionare a problemelor, şi pe oportunităţile care se deschid şi care nu întotdeauna devin de domeniul public.

Sergiu Răileanu

Comisia pentru Integrare Europeană a criticat guvernarea comunistă Premierul Vlad Filat l-a lăudat pe ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Valeriu Cosarciuc, pentru faptul că instituţia pe care o conduce a realizat integral, în termen de în jumătate de an, şase recomandări ale Uniunii Europene. În acelaşi timp, a criticat guvernarea comunistă, care şi-a luat angajamentele de a implementa cele 11 recomandări ale UE în domeniul agriculturii încă din 2005, dar până în 2008 nu a realizat nimic.

Valeriu Cosarciuc a menţionat, în cadrul şedinţei Comisiei guvernamentale pentru Integrare Europeană, că şase din cele 11 recomandări ale UE au fost realizate integral, trei – parţial, iar două rămân, deocamdată, nerealizate din cauza lipsei de mijloace financiare. „Când am preluat ministerul nu exista niciun plan de acţiuni privind realizarea şi implementarea directivelor UE în domeniul agriculturii. Din luna octombrie 2009 am început lucrul şi avem deja realizări”, a spus Cosarciuc.

Vlad Filat i-a cerut lui Cosarciuc să fie pregătit pentru vizita misiunii UE de evaluare. „Să fie clar că implementarea acestor standarde nu se fac doar pentru a avea acces pe piaţa UE. Noi trebuie să facem tot posibilul ca în Republica Moldova să avem produse euroconforme, iar surplusurile să fie exportate”, a spus premierul. În acelaşi timp, premierul a cerut ca ministerele să colaboreze îndeaproape cu experţii europeni, care şi-au început activitatea de oferire a experienţei în vederea integrării europene a Republicii Moldova. Un alt subiect pus în discuţie s-a referit la procedurile de înregistrare a cetăţenilor Uniunii Europene pentru obţinerea permiselor de muncă şi de şedere în Republica Moldova. Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a făcut o prezentare a situaţiei, menţionând că în 2009, 575 de cetăţeni străini, dintre care 229 din Uniunea Europeană, au aplicat pentru obţinerea acestor permise. Filat a spus că este necesar de simplificat procedurile legate de obţinerea acestor documente. „Trebuie să ne comportăm la fel cum ne-am dori să se poarte cu noi. Atragerea investiţiilor străine este o prioritate pentru noi şi în acest sens, trebuie să excludem barierele ce apar în calea venirii oamenilor de afaceri în ţara noastră”, a precizat prremierul. Vlad Filat a mai cerut ministerelor responsabile, ca, în scurt timp, să instituie un ghişeu unic, unde cetăţenii străini să poată aplica pentru toate documentele necesare, fără a mai merge în altă parte.

De asemenea, Filat a cerut Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene să creeze un grup de lucru, care să elaboreze o Campanie de informare a populaţiei vizavi de integrarea europeană a Republicii Moldova. „Noi discutăm foarte mult de integrare europeană, dar lumea nu cunoaşte ce presupune acest lucru”, a conchis Filat. Membrii Comisiei pentru Integrare Europeană au luat decizia ca Ziua Europei să nu fie sărbătorită doar la Chişinău, ci în toate raioanele. „Acest eveniment va fi unul fără precedent în Moldova”, a spus Iurie Leancă.

Ultima tentativă a lui Ghimpu de a convinge Comisia de la Veneţia Preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, efectuează, în perioada 4-5 mai 2010, o vizită de lucru la Consiliul Europei, în cadrul căreia va încerca să convingă oficialii europeni, inclusiv membrii Comisiei de la Veneţia, despre necesitatea modificării articolului 78 din Constituţie în actualul Legislativ. Potrivit Serviciului de presă al Parlamentului, în vizita sa la Strasbourg, Mihai Ghimpu va fi însoţit de preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi Ion Pleşca, de vicepreşedintele acestei comisii, Aurel Băieşu, precum şi de ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase. Pe parcursul zilei de 5 mai, membrii delegaţiei vor avea întrevederi cu Thorbjorn Jagland, Secretar General al Consiliului Europei, Mateo Sorinas, Secretar General al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu Gianni Buquicchio, Preşedintele Comisiei de la Veneţia, şi Thomas Hammarberg, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Delegaţia Republicii Moldova va discuta cu oficialii europeni referitor la soluţiile propuse pentru depăşirea crizei constituţionale, respectiv pe marginea modificării articolului 78 din Constituţie în vederea alegerii preşedintelui, prezentând punctul de vedere comun al Alianţei pentru Integrare Europeană.

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Locuinţe prin intermediul programului „Prima casă” PROGRAME SOCIALE // Statul urmează să garanteze cea mai mare parte a creditelor ipotecare luate de cetăţeni Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, anunţa pe 22 martie curent, în cadrul unei întâlniri de lucru cu conducătorii instituţiilor bancare din Moldova, că locuitorii Republicii Moldova vor putea să cumpere o locuinţă prin intermediul programului „Prima casă”. Acesta a fost lansat pentru prima dată în România şi prevede ca statul să garanteze cea mai mare parte a creditelor ipotecare luate de cetăţeni. „Prima casă” în ţara vecină a fost votată de către Guvern în mai 2009, iar prima locuinţă a fost achiziţionată peste trei luni, când au fost puse la punct toate aspectele.

Primarul general al municipiului Chişinău declara într-un interviu că acest program va fi lansat în scurt timp. „Programul „Prima casă” poate fi realizat în condiţiile Republicii Moldova, iar statul va pune la dispoziţia băncilor circa 4 miliarde de lei”, susţine Chirtoacă.

Credite mai ieftine Oficialii din cadrul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Sociale (MCDS), pe de altă parte, strâng din umeri şi ne pasează de la un angajat la altul. „Nu pot să vă spun multe, cert este că se va lua varianta românească şi se va implementa”, a declarat pentru JURNAL Natalia Mihailov, şefa Direcţiei locuinţe din cadrul MCDS. Aceasta a mai menţionat că a fost înaintată o propunere în acest sens în cadrul unei şedinţe de Guvern. Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, referindu-se la acest proiect de lege, a spus că autorităţile centrale trebuie să creeze fondul de creditare care va spori încrederea în proces. „Este necesar ca şi băncile să acorde credite mai ieftine, iar acest lucru poate fi posibil odată cu deschiderea unor linii de împrumut din exterior cu o dobândă de 4-5%. Dacă adăugăm aici o marjă a profitului de 3%, în final băncile noastre ar putea să acorde credite în valută cu o dobândă de 7-8%”, a declarat pentru revista ECONOMIST Ioniţă.

De aceeaşi părere este şi Sergiu Gaibu, analist financiar, care a menţionat că „Prima casă” ar influenţa pozitiv întregul lanţ economic ce are tangenţă cu construcţiile, începând cu industria extractivă şi terminând cu serviciile aferente sectorului imobiliar, industria mobilei şi altele, nemaivorbind despre impactul social.„Pentru reuşita proiectelor de acest gen este nevoie de credite ieftine, care deşi s-au ieftinit în ultima vreme, rămân totuşi înalte”, susţine Gaibu.

Pe de altă parte, expertul imobiliar Lilian Ciupac este de părerea că ar trebui pentru început să fie create condiţii sănătoase pentru implementarea unui proiect de acest gen. „Totodată, trebuie selectate strict companiile de construcţii pentru a nu admite preţuri exagerate la apartamentele construite. Cred că preţurile nu trebuie să depăşească suma de 500 euro pentru un metru pătrat”, susţine Ciupac.

Condiţiile programului “Prima Casă” din România Pot să beneficieze de programul „Prima casă” persoanele care nu deţin în proprietate o locuinţă, individual sau în comun, împreună cu soţii lor sau cu alte persoane, cele care nu au în derulare un credit ipotecar, care să poată achita un avans de 5% din preţul de achiziţie a locuinţei, dacă preţul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 de euro, moldovenii intraţi în program se obligă să nu îşi înstrăineze locuinţa achiziţionată în primii cinci ani de la data dobândirii.

Salariul minim necesar Veniturile reprezintă unul din pilonii principali pentru înscrierea în programul “Prima Casă”. Reprezentanţii băncilor susţin că doar două elemente contează la acordarea creditului: siguranţa unor venituri lunare şi plata ratelor la timp.

Vârsta minimă Programul nu impune o limită de vârstă, însă durata maximă a creditului este de 30 de ani.

Avansul Exista o serie de condiţii pentru băncile care vor să intre în acest program. Una dintre acestea prevede faptul ca avansul maxim perceput nu poate depăşi 5% din valoarea creditului. Clienţii nu vor plăti comisionul de rambursare anticipat, iar băncile vor avea costuri mici odată cu administrarea creditelor.

Programul va fi derulat prin băncile care vor accepta să participe la acest proiect prin criterii de eligibilitate (costul creditelor, reţeaua de distribuţie, durata de aprobare a creditului, avansul solicitat beneficiarului) valoarea maximă a creditului garantat fiind de 60 de mii de euro. În aceste condiţii statul va garanta 80% din valoarea creditului. Prin intermediul programului pot fi achiziţionate locuinţe existente, noi sau vechi, locuinţe aflate în construcţie sau, cum au fost denumite dincolo de Prut, „la roşu”. Persoanele care vor să-şi construiască individual o casă nu o vor putea face prin acest program, deoarece legea nu va finanţa decât locuinţele care au la bază un contract semnat cu o firmă de construcţii. Guvernul român a aprobat programul „Prima casă” pe 20 mai 2009, iar pe 8 iulie a fost cumpărată prima casă, folosindu-se de acest proiect.

Marina Liţa

Al cincilea as al lui Ghimpu Preşedintele interimar Mihai Ghimpu vrea cu tot dinadinsul să evite anticipatele. În cadrul unei conferiţe de presă susţinută vinerea trecută, oficialul a declarat că şi-ar dori un referendum în cadrul căruia cetăţenii să decidă dacă are sau nu nevoie R. Moldova de noi alegeri. „Depăşirea crizei constituţionale nu o văd decât prin referendum”, a declarat Ghimpu. Preşedintele interimar a explicat în cadrul emisiunii „Chestiunea Zilei” de la Jurnal TV ce ar trebui să presupună acest referendum. „Vreau un referendum constituţional în carul căruia îi vom întreba pe cetăţeni dacă vor alegeri anticipate sau vor ca actualul Parlament să-şi continue activitatea în baza votului din 29 iulie dat de ei. De asemenea, i-aş întreba pe cetăţeni dacă sunt de acord ca, pentru depăşirea crizei, preşedintele R. Moldova, în acest moment, să fie ales de către actualul Parlament, iar pe viitor, direct de către alegători, în alegeri prezidenţiale organizate concomitent cu cele parlamentare”, a spus Ghimpu.

Totuşi, referendumul constituţional nu poate fi organizat până când autorităţile nu vor obţine consimţământul Comisiei de la Veneţia. În acest scop, patru reprezentanţi ai fracţiunilor din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) pleacă astăzi la Strasbourg pentru a se întâlni cu preşedintele Comisiei de la Veneţia. În fruntea delegaţiei moldovene se află preşedintele Mihai Ghimpu. „Deja este clar că PCRM nu va vota pentru modificarea art. 78 din Constituţie până la alegeri şi atunci ce rost au anticipatele? Avem nevoie de o altă soluţie şi vom încerca să convingem Comisia de la Veneţia că cea mai bună soluţie este un referendum. Trebuie să evităm anticipatele pentru că altă cale nu există”, a declarat Ghimpu. Preşedintele interimar este sigur că de această dată Comisia va susţine propunerea Alianţei. Totuşi, în cazul în care Comisia de la Veneţia va spune că nu acceptă această soluţie, Ghimpu afirmă că ar putea organiza un referendum consultativ pentru a-i întreba pe cetăţeni cum să procedeze el în această situaţie – să dizolve sau nu Parlamentul. Potrivit lui Ghimpu, propunerea de a organiza un referendum constituţional a fost discutată în cadrul AIE şi acceptată de toate componentele Alianţei.

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Comunistul Neguţă, în locul preşedintelui la parada de la Moscova Niciunul dintre liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) nu va participa la parada de 9 mai de la Moscova, iar militarii moldoveni vor fi însoţiţi de Ambasadorul Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţă. Declaraţia a fost lansată de premierul Vlad Filat, în cadrul unei emisiuni televizate.

Potrivit lui Filat, AIE a ajuns la varianta de compromis, iar comunistul Andrei Neguţă va fi conducătorul delegaţiei moldoveneşti. „Parada de la Moscova nu este prioritară pentru AIE. Au fost divergenţe, dar le-am depăşit. Sper că toată lumea a tras concluzii şi să aibă în acţiuni o altă abordare. Am fost informat că ostaşii noştri au cea mai bună prezentare şi sunt cei mai frumoşi dintre toţi militarii invitaţi la paradă”, a menţionat Vlad Filat.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, susține că diferenţele din AIE, privind participarea Moldovei la paradă, au avut fundament emotiv şi că ele au fost depăşite. „Am avut discuţii în AIE şi în trecut, de data aceasta însă au răbufnit emoţiile şi noi am ieşit cu discuţiile în public. Trebuie să recunoaştem că a fost un moment mai mult emoţional, decât raţional. Până acum acest eveniment a trecut neobservat, dar acum a luat amploare şi nu era cazul”, crede Lupu. În altă ordine de idei, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a spus că pleacă astăzi la Strasbourg, unde va discuta cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia despre variantele reformei constituţionale. Una dintre variantele propuse de AIE este organizarea referendumului în care cetăţenii se vor expune dacă vor sau nu să-şi aleagă singuri preşedintele, odată cu expirarea mandatului actualului Parlament în 2013. Totodată, cetăţenii vor vota pentru acordarea Legislativului actual a dreptului de a alege încă o dată şeful de stat, însă cu 52 de voturi. În acest caz, candidatul AIE pentru prezidenţiale rămâne a fi Marian Lupu, a spus Ghimpu, care a fost susţinut şi de ceilalţi lideri ai Alianţei.

Moldova este „campioană” în CSI la creşterea preţurilor Moldova se află pe primul loc printre ţările Comunităţii Statelor Independente cu o creştere a preţurilor de 5,5 la sută în primul trimestru al acestui an, arată datele Comitetului de Statistică al Comunităţii Statelor Independente.

Potrivit statisticii, Moldova este urmată de Kârgâzstan cu o rată a inflaţiei de 4,8 la sută şi de Ucraina cu 4,7 la sută. Specialiştii spun că majorarea preţurilor de consum în ţările CSI a fost influenţată direct de scumpirea petrolului, a gazelor naturale şi a metalelor. Banca Naţională a Moldovei explică creşterea inflaţia prin creşterea preţurilor la produsele importate, marirea impozitelor indirecte, efectele de runda a doua ascumpirilor la serviciile reglementate si produsele alimentare, precum şi prin evoluţiile pe piaţa valutară. Potrivit Strategiei politicii monetare pentru 2010-2012, Banca Naţională a Moldovei urmează să menţină o inflaţie de 5 la sută anual în 2010, fiind admisă o deviere de un punct procentual iar în 2011-2012 inflaţia trebuie să se încadreze în limitele unui număr compus dintr-o singură cifră, adică să nu depăşească 9 la sută. Experţii spun însă că inflaţia ar putea atinge nivelul de 10 la sută în aces an.

Totodată, Fondul Monetar Internaţional a prognozat că Republica Moldova va avea până la sfâşitul anului o inflaţie de 7,7 la sută.

Deputații comuniști riscă să rămână „fără 0” la telefoanele din birou Deputații din fracțiunea comunistă riscă să rămână „fără 0” la telefoanele din birourile de la Parlament și asta după ce președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a cerut Comisiei juridice să verifice și să ia măsuri în privința cheltuielilor mari ale PCRM. „Luna trecută, deputații comuniști au vorbit de mii de lei la telefon. La ședințele Parlamentului nu participă, dar mașini de serviciu și telefoane – vor!”, a declarat președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, în cadrul ședinței Parlamentului.

Potrivit lui Ghimpu, pe parcursul lunii trecute, de la telefonul din anticamera liderului fracțiunii comuniste, Maria Postoico, s-a vorbit de 1046 de lei, cea a lui Igor Vremea – de 1043, iar cea a Eugeniei Ostapciuc - de 872. Cel mai mult, potrivit lui Ghimpu, s-a vorbit de la telefonul din biroul deputatului Iurie Muntean – de 1265 de lei. În context, președintele Ghimpu a cerut Comisiei juridice din cadrul Parlamentului să „ia măsuri”. „Deconectăm 0 sau ce facem?”, l-a întrebat, ironic, Mihai Ghimpu, pe președintele Comisiei parlamentare, Ion Pleșca.

Virus prin Yahoo Messenger: Se extinde ca un foc de pădure Un mesaj instant care conţine un link foto, care pare a fi de la o persoană din lista ta de contacte, este noua variantă, agresivă, a unui virus mai vechi care se răspândeşte prin Yahoo Messenger şi permite atacatorului să preia controlul asupra computerului tău, informează evz.ro. Utilizatorii serviciului Yahoo Messenger sunt ţintele unui virus foarte periculos. Este noua variantă, una agresivă, a unui virus care s-a răspândit prin Yahoo Messenger şi în trecut.Sursa: Adi Pîclișan "Se extinde ca un foc de pădure", a spus Cătălin Cosoi, de la BitDefender. El a spus că virusul prin Yahoo Messenger a infectat numeroase calculatoare româneşti după 1 Mai. "Oamenii aşteaptă să vadă poze de la prieteni, colegi, după o zi de sărbătoare", spune Cosoi. Crezând că un prieten îi trimite poze, utilizatorul de Yahoo Messenger accesează link-ul. Virusul ar putea infecta şi calculatoarele din străinătate, spune specialistul român. După ce a infectat computerul tău, întreaga listă de prieteni va primi acelaşi link. Acest virus este cunoscut ca Palevo (de Bitdefender), W32.Ymfocard.fam.Botnet (de BKIS) şi W32.Yimfoca (de Symantec).

Link-ul este asemănător unuia spre un fişier JPG sau GIF. Dar utilizatorul poate cotrola situaţia. În fapt, link-ul duce spre un fişier .exe, iar dacă utilizatorul nu îl rulează, virusul nu afectează calculatorul. Potrivit Symantec, dacă fişierul acesta este rulat, el se adaugă listei Windows Firewall şi opreşte serviciul Windows Update. Mai departe, uşor de înţeles, răufăcătorii preiau controlul computerului şi pot face absolut orice, de la furat parole la şters fişiere. "Natura atacului nu este nouă, deoarece această cale de atac a fost folosită anterior de alţi viruşi. Totuşi, este foarte periculoasă pentru utilizatori", spun şi cei de la BKIS.

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Ziua internaţională a solidarităţii miliardarilor Scrisori din casa de nebuni Ieri am discutat despre mitingul din 1 mai. Imaginile de la Jurnal TV cu Voronin protestând în stradă ca Roşca şi Maia Laguta luaţi împreună ne-a bulversat ca un tornado americano-holivudian de pe coasta de vest până la cea de est şi viceversa.

Cogeamite ex-preşedinte şi general de miliţie stătea înghesuit între tovarăşi ca un şalău pensionat între baboi, şuvoaice şi caraşi anemici, pe alocuri siliconaţi, pe fundalul viitorului luminos al omeniirii străjuit de seceră şi ciocan. „Daţi-mi puterea înapoi! Daţi-mi puterea înapoi!” – părea să strige făptura lui obosită de opt ani de statalitate. Dacă o fost prost, spuse moş Dumitru. Să ai toată puterea în mână şi să o scapi ca pe un ou de găină? O pierdut toată stima mea.

A venit la putere întâmplător şi a scăpat-o întâmplător, replică Scurtoi. Acuma ce folos că protestează şi se scarpină la ceafă. Eu i-aş recomanda să-şi spele partidul cu dero, taid şi ariel, spuse herr Ştuhuţ, ca în Europa. Când suflă vântul dinspre PCRM, vine un odor specific. Nu-i adevărat, strigă Caltânăr, miroase mâlul răscolit de Chirtoacă la staţia de epurare a apei. De ce a trebuit să-l răscolească? Ba miroase de la Suverannaia Moldova cu Zberlinski şi Gronţiu, interveni Tristan Lăcată.

Pute inestetic, mai bine zis, preciză el intrinsec. Când l-am auzit pe Voronin strâgând de la tribună „Unire!”, mi-am scrântit maxilarul „Uniiii-re! Uniiiireeee! Unire!” – au preluat comuniştii insolaţi mesajul partaifiurerului de la umbră! Dacă l-am fi auzit strigând unire pe Putin şi Medvedev, ne-am fi mirat mai puţin. Mai degrabă ne-am fi aşteptat ca ruşii comunişti să dea Avrora la metal uzat, decât cei moldoveni să strige „Unire”. Şmecher Voronin aista, vrea să atragă electoratul liberal, presupuse moş Dumitru. D-ai târziu mătincă. Se duce Ghimpu la Bucureşti, Lupu la Moscova, dar ar trebui să fie viceversa – Lupu la Bucureşti şi Ghimpu la Moscova, spuse Cozonac, dacă e să judecăm după accent.

Acuma stau şi mă gândesc la Oleg Voronin, care a participat cu tăticul la mitingul din ziua solidarităţii internaţionale a truditorilor. Ce gest înduioşetor pentru un miliardar: să se solidarizeze cu clasa muncitoare împotriva liberalilor-democraţi. De ce nu ar proceda la fel şi ceilalţi miliardari şi milionari moldoveni? Nu ar fi minunat? Muncitorii nici nu ar trebui să iasă în stradă, toate problemele lor le-ar rezolva miliardarii şi milionarii cum ştiu ei mai bine. Ziua de 1 mai ar trebui transformată de fapt în ziua internaţională a solidarităţii miliardarilor industriali şi agricoli moldoveni. Şi am trăi ca fraţii.

Al vostru rotşildeanu, cazahmunaigazificat, ştreicbreher, Ion Buraga

Zonele economice libere din Moldova atrag tot mai multe investiţii Volumul total al investiţiilor în zonele economice libere în ultimii nouă ani constituie 124,7 milioane de dolari SUA, dintre care în 2009 au fost investite circa 4,6 milioane de dolari SUA. În comparaţie cu anul 2000 volumul investiţiilor atrase în zonele libere a crescut de 6,6 ori, arată datele Ministerului Economiei.

Cei mai mulţi bani au fost investiţi în ZAL "Expo-Business-Chişinău" – 48,7 milioane de dolari SUA. Aici sunt angajate aproape 1200 de persoane. În ZEL "UngheniBusiness" au fost investite peste 34 de milioane de dolari SUA, în ZAL "Taraclia" – peste 15 milioane de dolari SUA, în ZAL "Tvardiţa" – 2,4 milioane de dolari SUA, în ZAL "Valkaneş" – 10,6 milioane de dolari SUA şi doar 2,6 milioane de dolari SUA, în zona economică liberă de la Otaci.

Volumul vânzărilor nete ale producţiei industriale în zonele libere, în anul 2009, a constituit circa 984 milioane de lei, dintre care circa 70 la sută a fost exportată.

Potrivit Ministerului Economiei, activitatea industrială devine genul pricipal de activitate în zonele economice libere. În anul 2009, volumul total al mărfurilor produse şi serviciilor prestate în zonele libere a constituit mai mult de 1,2 miliarde lei, din care ponderea producţiei industriale a constituit circa 80 la sută. În aceste zone se produce vin din struguri, divin, articole din plută pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice, covoare, aparate electronice şi arzătoare de gaz, mobilă, ambalaje pentru bijuterii, articole de confecţii, combustibil pentru încălzire, carne şi produse din carne, articole de parfumerie, plăci ceramice din mozaică. Totodată, se află în proces de lansare noi capacităţi privind producerea ambalajului din plastic, a mezelurilor, combustibilului alternativ, precum şi a altor produse. Potrivit ultimelor date, în cele şase zone economice libere din Moldova sunt înregistraţi 146 de rezidenţi şi sunt angajate peste 3 mii de persoane.

Rasismul este ascuns în creier Conform unor cercetari de ultima ora, se pare ca “radacinile” prejudecatilor si stereotipurilor rasiale, sunt adapostite chiar in adancurile creierelor noastre.

Studiul, publicat in presitigiosul Journal Experimental Social Psychology, sustine ca atunci cand observam o persoana din aceeasi rasa cu a noastra, aflata intr-o activitate oarecare, creierul nostru simuleaza actiunea mentala sub forma de empatie - fenomen cunoscut in psihologie sub termenul de "mirroring". Insa, atunci cand observam o persoana de rasa diferita implicata in acelasi tip de actiune, nu facem nici cel mai mic efort de a empatiza cu aceasta. Cercetatorii au cerut unui grup de barbati albi sa urmareasca scurte secvente video in care barbati albi, barbati de culoare si barbati de origine asiatica, luau cate un pahar cu apa si beau din el. Cand grupul de subiecti urmarea imaginile, cercetatorii i-au conectat la aparatele care monitorizau modul in care creierele lor reactionau la imagini.

Creierele barbatilor au reactionat cel mai puternic in momentul in care au vazut barbatii din aceeasi rasa. Cercetatorii sunt, insa, ferm convinsi ca rezultatele ar fi aceleasi si daca subiectii experimentului ar fi fost barbati de culoare, latino sau asiatici. "Personal, cred ca toti oamenii se nasc cu tendinta de a se asocia instinctiv cu oameni de aceeasi rasa si cultura. Cu toate acestea, studiul nostru nu sustine ca prejudecatile sunt innascute fintei umane. Discriminarile agresive si dispretuitoare la adresa rasei, religiei si culorii parului celorlalti oameni, sunt cel mai probabil invatate mai tarziu, cand individul creste si se dezvolta in cadrul unei societati variate", afirma dr. Michael Inzlicht, conducatorul studiului, scrie descopera.ro.

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Cine se opune vânzării pământului străinilor?

Aparent sunt împotriva vânzării pământului străinilor politicienii, în primul rând cei din opoziţie.

Ei sunt acei care vin cu declaraţii „contra”, mai mult sau mai puţin categorice. Care sunt argumentele ? Unele, vechi cât legea cu privire la proprietate, adoptată în 1991, când pentru unii însuşi participarea străinilor la privatizare nu însemna altceva decât a vinde ţara. S-au scurs deja aproape douăzeci de ani, iar ei o ţin întruna „pământul are o importanţă strategică şi nu o putem da în mâinile nu ştiu cui”. Pe aceeaşi notă rămân şi acei care spun că cetăţenii fără proprietate nu mai ţin la ţara lor. Sau că tinerii nu vor primi pământ şi astfel vor fi nevoiţi să lucreze la străini.

Alţii „avertizează” despre o posibilă erupţie socială în cazul în care pământul va fi vândut străinilor. „Străinii vor cumpăra foarte ieftin pământurile”, mai spun aceştia.

O altă „îngrijorare” este că acei care au reuşit să consolideze terenuri agricole la preţuri derizorii doresc să le vândă investitorilor străini. Chiar şi mioriticul „Moldova este o ţară care dăinuieşte până când există satele” e pus în utilitate.

Dar dincolo de aceste afirmaţii, chiar dacă cei care le pronunţă le dau mare greutate, există o realitate pe care nu o poţi contesta, cât de mult ai dori să te erijezi în apărător al satului, în general, şi a ţăranului, în particular.

Cât contează „argumentele” gen nu va mai ajunge pământ pentru tineri sau că acesta va fi vândut ieftin? Şi în prezent anual se vând zeci şi sute de hectare. Mai mult, pe timp de criză numărul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole a crescut considerabil şi a ajuns în anul 2009 la 111 mii, potrivit Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. În ultimii doi ani numărul acestor tranzacţii a crescut cu 78%. Întâmplător sau ba, dar anume în 2009, când vânzările de terenuri agricole au fost în ascensiune, Biroul Naţional de Statistică constata o reducere „semnificativă” a numărului populaţiei ocupate în agricultură. O persoană din opt din agricultură a abandonat această activitate, totodată fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie. Ţăranii şi-au vândut scump terenurile? Noul director general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Vasile Grama, constata într-un interviu pentru ECONOMIST că preţurile la terenurile agricole au scăzut anul trecut cu aproape 20%. Preţul a ajuns la o medie de 7000 lei pe hectar, adică mai puţin de trei salarii medii pe economie. În 2008 terenurile se vindeau cu 8500 lei. E adevărat că în suburbia capitalei un ar costă şi trei mii de euro, dar asta e o altă poveste. Pământul se vinde foarte ieftin, iar ţăranul se alege cu nişte bănuţi din aceste vânzări, care mai curând sunt un act de dăruire la o plată simbolică. Ex-ministrul economiei Igor Dodon declară că „preţul pentru terenurile consolidate de 50 – 100 hectare este de minim 1500-2000 euro per ha“. Poate se dau chiar şi mai mulţi bani, dar aceştia nu ajung în buzunarul ţăranului.

Pământurile încap până la urmă pe mâinile unor latifundiari. Ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, declara într-o conferinţă de presă că unii au mii de hectare.

Cine anume are „mii de hectare” nu s-a spus, la fel cum şi Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru nu vrea să divulge numele latifundiarilor pe motiv de confidenţialitate. Se spune însă că oameni de afaceri, dar şi foşti funcţionari publici, în mare parte cu afaceri în agricultură, ar deţine zeci şi sute de hectare de pământ.

La prima vedere, politicienii sunt contra vânzării pământului străinilor care fac din această „împotrivire” capital politic, în realitate însă acei care cu adevărat se opun accesului pe piaţă sunt printre acei cu multe hectare sau care abia s-au pornit pe achiziţii. Venirea pe piaţă a străinilor le-ar strica jocul pentru că ar da mai mult decât „ai noştri” latifundiari.

Deşi nici nu se pune problema de a vinde terenuri agricole cetăţenilor străini, ci companiilor care investesc, bunăoară, în firme de procesare. Mai devreme sau mai târziu vânzările vor fi legiferate şi atunci va veni vremea „baronilor locali”.

O altă întrebare este dacă tinerii cu adevărat vor pământ. BNS constata în 2009 că agricultura mai rămâne domeniul care oferă cele mai multe locuri de muncă tinerilor (27% din total), după care urmează comerţul/serviciile hoteliere (22%), administraţia publică, sănătatea, asistenţa socială (17%), industria (13%).

Dar câţi dintre aceşti tineri peste ani rămân la sate? După anul 2000 numărul populaţiei ocupate în agricultură s-a redus peste jumătate, de la 770.4 mii în 2000 până la 333,7 mii în 2009. O mare parte din acei care au abandonat munca câmpului au plecat peste hotare.

Este clar că problema vânzării pământului investitorilor nu este deloc una simplă. Ar fi o greşeală să o rezolvi fără a consulta opinia publică şi a evalua efectele, atât pozitive, cât şi negative.

La fel, nu poţi face o liberalizare absolută a pieţei funciare şi deschide larg uşile pentru oricine din afară care are bani şi ar dori să cumpere pământ în Republica Moldova. Deşi, dacă, am analiza la rece şi calm procesul de privatizare a patrimoniului de stat, am vedea că străinii nu s-au prea grăbit să cumpere proprietăţi în această parte de lume, chiar dacă au acest drept de ani de zile. De fapt, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare nici nu doreşte să vândă oricui terenuri agricole, ci companiilor cu capital străin care vor veni cu proiecte concrete în sectorul agricol. Liberalizarea pieţei „va fi făcută pas cu pas şi la prima etapă va fi condiţionată”, afirmă ministrul Valeriu Cosraciuc. Recent Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a recomandat Moldovei să ofere investitorilor străini dreptul la procurarea terenurilor. Această concluzie se conţine în raportul pentru anul 2010 „Indicele Reformei Investiţionale”, elaborat anual de OECD pentru zece ţări din Europa de Sud-Est. Corneliu RADU

Migration Information

Moldova is a country of migrants. According to official government estimates, more than 600,000 Moldovans are living and working abroad, although the actual figure differs according to different sources and likely tops one million. Migrants are also a major source of income for the national economy, with remittances from those abroad estimated at $300 million per year. Managing Moldova's migrants, many of whom are abroad illegally, is a major challenge for IOM and its partners in the international community and Moldovan government. IOM supports policies that promote orderly and safe migration, respecting human rights while creating sustainable domestic and social polices that promote economic alternatives to seeking work abroad.

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Facilitating employment abroad IOM's Moldova labour migration activities focus on the regulation of labour movements and programmes to assist governments and migrants in the selection, recruitment, cultural orientation, training, travel, reception, integration and return of labour migrants. One such recently completed intervention intended to facilitate regular migration and the recruitment of migrant workers under fair social and economic conditions, according to the Italian labour market's as envisaged by article 19 of Law No. 189/02 which introduces the "preferential entry right" for those migrant workers who attended training activities in their country of origin. Additionally the target group underwent cultural orientation courses and consequently assisted in their transfer to Italy and Furthermore, under the coordination of IOM Prague and Ministry of Labour and Social Affairs of the Czech Republic, IOM Moldova had successfully administered in 2004 a pilot project, titled "Active Selection of Qualified Foreign Workforce", funded by the Czech Government. The aim of the project was to conduct an information campaign with the intention to motivate qualified Moldovan workforce to enter the selection procedure for employment in the Czech Republic. At the donors' initiative, the project was extended in 2006. needs. IOM organized language and socio-cultural orientation placement in the recruiting enterprises.

Assisted Voluntary Return Voluntary return is a key strategy in ensuring humane and orderly movement of migrants. It is an indispensable component of a migration management approach mutually beneficial to migrants, governments and other sectors of society affected by migration. It is a more dignified, cost-effective and sustainable alternative to forced return as it takes account of the person's decision, allows the returnee to prepare for the return, and avoids the stigma of deportation and its negative repercussions for successful reintegration.

Migrants aspiring to return and pursue their life in Moldova are often hesitant to do so as a return is usually associated with considerable logistical and financial problems. Yet for a successful start in the home country, solving existential problems such as finding employment, pursuing education or organizing school enrolment for children is crucial. The IOM-supported National Reintegration Network can offer a package of selected reintegration services to returning migrants, including those returning in the framework of Assisted Voluntary Return (AVR) programs. Reintegration services can be delivered at the local level through Rayon National Employment Agency branches, while the program is administered and monitored through IOM Chisinau and the National Reintegration Office in the Ministry of Trade and Economy.

The "Reintegration Basket" is a flexible package of assistance measures and can include a wide range of services tailored towards the individual needs of the returnee: medical assistance, employment counseling, reinstallation grants, grants for small business start-ups, vocational training or other forms of education, etc. The reintegration process is a dynamic one, and accordingly the implementation of assistance is regularly monitored and can be adjusted to changing needs and circumstances.

As an option to reduce possible tension between the returnee and the community of origin/return, community development projects can be initiated.

Piaţa chiriilor: oferte multe, preţuri mari *Fără cumpărători dispuşi să plătească preţul cerut, proprietarii şi-au scos apartamentele la închiriat. În luna martie, numărul anunţurilor privind darea în folosinţă sub formă de închiriere a spaţiului locativ, publicate în ziarul Makler, a crescut cu aproape 4% comparativ cu luna februarie. Însă chiar dacă numărul ofertelor de închiriere a sporit, preţurile chiriilor nu au înregistrat scăderi semnificative, potrivit datelor furnizate de ziarul publicitar.

Astfel, în luna februarie 2010 au fost scoase la închiriere 19 386 de apartamente, o parte dintre care au fost cumpărate anterior pentru a fi revândute. Dar, afişând preţuri mari, accesibile doar moldovenilor care muncesc peste hotarele Republicii Moldova, proprietarii au tot aşteptat clienţi dispuşi să scoată mulţi bani din buzunare. Însă criza a şters zâmbetul de pe faţa bancherilor, care nu au mai fost la fel de binevoitori în a acorda credite ipotecare sau imobiliare.

Fără bani de la bancă sau de peste hotare, moldovenii nu au mai avut cu ce să cumpere locuinţe scoase la vânzare la preţuri mari, ţinând cont că pe fundalul recesiunii financiare o parte dintre ei au rămas fără loc de muncă sau li s-a micşorat salariul. Ca să nu iasă în pierdere, proprietarii au început să caute chiriaşi. Numărul ofertelor este cu mult mai mare decât cel înregistrat în anii de dinaintea crizei. Deşi oferta este mare, proprietarii nu reduc şi preţurile pe măsură. Zona bună e mai scumpă Chiriile cerute de proprietari variază în funcţie de zona în care este amplasată locuinţa şi tipul acesteia, precum şi în funcţie de dotări. Astfel, oferta medie de închiriere pentru o garsonieră este de 100 de euro.

Cele mai ieftine garsoniere pot fi închiriate în sectorul Sculeni şi Buiucani, zone în care chiriile încep de la 100 de euro.

Cei care vor să locuiască în zone mai bine cotate, vor scoate din buzunar cu 100 de euro în plus, dar vor putea fi chiriaşi într-o garsonieră din zona Centru, Bulevardul Ştefan cel Mare. În această zonă, pentru un apartament cu două camere de lux chiria poate să ajungă chiar şi la 500 de euro.

Garsonieră: Preţ mediu – 150 de euro Sculeni, Poşta Veche, Râşcani, Buiucani chiriile încep de la 100 de euro Apartamente cu două camere: Centru, Botanica, Ciocana – preţul de pornire variază între 120 şi 400 de euro.

Opinia experţilor: Dacă la finele anului 2009 se constata o reducere cu peste 20% a preţurilor la imobil, nu putem spune acelaşi lucru şi despre piaţa închirierii.

Numărul ofertelor de închiriere a crescut, însă au rămas acelaşi. Şi asta pentru că în piaţa chiriilor nu s-au făcut investiţii, iar vânzătorii de apartamente aşteaptă vremuri mai bune, când preţurile vor urca di nou, iar cumpărătorii dimpotrivă speră ca imobilul să se ieftinească.

Cererea de chirii a crescut, dar respectiv s-a majorat şi oferta de închiriere. Spre finele anului 2009 preţurile de închiriere pe termen lung a apartamentelor cu 1, 2 şi 3 odăi în municipiul Chişinău au constituit în medie respectiv: – 1 odaie 150-220 euro; – 2 odăi 180-250 euro; – 3 odăi 250-400 euro.

A scăzut cererea şi respectiv preţul de închiriere a apartamentelor cu confort înalt, care rar când depăşeşte 500 euro pe lună. De asemenea, a scăzut cererea şi la închirierea pe termen scurt (pe un termen de până la o lună). E cert că nivelul preţurilor de închiriere pe termen scurt depăşeşte nivelul chiriei pe termen lung. (Sursă: Bursa imobiliară LARA).

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Construcţiile de locuinţe au scăzut drastic în acest an În Moldova se construişte din ce în ce mai puţin. În primul trimestru din acest an au fost date în folosinţă 414 de apartamente sau cu aproape 40 la sută mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Naţional de Statistică. În ianuarie-martie 2010 au fost date în folosinţă 248 de case de locuit individuale, în scădere cu 38,5 la sută faţă de ianuarie-martie 2009.

Cele mai multe apartamente, aproape 80 la sută din numărul total, s-au construit în mediul urban, dintre care 266 de apartamente au fost date în folosinţă în Chişinău. În mediul rural s-au construit 90 de locuinţe. Numărul caselor de locuit construite în oraşe a scăzut cu peste 40 la sută, iar cele de la sate, cu peste 20 la sută.

Poduri de flori peste Prut LA 6 MAI 1990, ROMÂNII DIN STÂNGA ŞI DIN DREAPTA PRUTULUI AU TRECUT RÂUL, PE PODURI SAU ÎNNOT, ÎNTR-O MANIFESTARE DE BUCURIE "FRĂŢEASCĂ" După căderea regimului comunist de la Bucureşti, nou-înfiinţatele asociaţii culturale din toată ţara au iniţiat contacte cu organizaţiile similare din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În anii '80, oamenii de cultură români nu au putut beneficia de deschiderea gorbaciovistă din Uniunea Sovietică pentru a lua legătura cu "fraţii de peste Prut".

Probabil, Ceauşescu se temea ca nu cumva intelectualii să se "infesteze" cu Glasnost şi Perestroika!

Pentru a recupera timpul pierdut, la începutul anului 1990 relaţiile s-au intensificat, culminând cu organizarea unui eveniment de mare anvergură - Podurile de flori peste Prut. La 6 mai, localităţile de graniţă au fost deschise în intervalul 06:00-18:00, putându-se trece de o parte şi de alta a frontierei doar cu buletinul. Gazetarii vremii au scris că sute de mii de români, veniţi din toate colţurile ţării, au trecut în Moldova sovietică.

Acolo erau aşteptaţi de membrii Frontului Popular din RSS Moldonenească, care au pregătit serbări câmpeneşti de mare anvergură. Specific româneşti - grătare cu frigărui, apă minerali, bere şi vin. Unii profesori şi-au îmbrăcat elevii în costume naţionale, pentru a adânci componenta simbolică a evenimentului. Autorităţile româneşti şi moldoveneşti au negociat să fie deschise următoarele puncte de frontieră: MiorcaniPererita, Stânca-Costeşti, Sculeni-Sculeni, Ungheni-Ungheni, Albiţa-Leuşeni, Fălciu-Ţiganca, Oancea-Cahul.

Fluxul cel mai mare de persoane a fost prin punctul de frontieră Ungheni-Ungheni, pe unde au trecut aproximativ 250.000 de oameni, de pe ambele maluri ale Prutului.

Numai din gara Iaşi au plecat între orele 6:00 şi 12:00 şase garnituri de tren, cu câte 17 vagoane fiecare! Trenul accelerat Timişoara-Iaşi a trecut graniţa pe la Ungheni, transportând mii de ardeleni care doreau să se vadă cu "fraţii de peste Prut". Pe la punctul amintit de frontieră au mai trecut 30 de autobuze şi peste 4.000 de autoturisme particulare. Cei mai entuziaşti au parcurs râul înnot, aşteptaţi pe maluri cu haine uscate. De pe ambele maluri se auzeau ropote de aplauze pentru temerari.

Fiecare dintre "pelerinii" în Moldova Sovietică avea cel puţin o floare în mână. De mare folos le-au fost moldovenilor cărţile aduse de "fraţii" români. În special manuale şcolare, volume de literatură şi dicţionare ale limbii române. Când s-a făcut de ora 18:00, românii de pe ambele maluri ale Prutului au fost nevoiţi să-şi ia rămas bun. Se îmbrăţişau ca şi cum se ştiau de-o viaţă, atât de mare a fost entuziasmul.

ADRESARE CATRE CONCETĂŢENI “Nu întreba ce poate face țara ta pentru tine întreabă-te ce poti face tu pentru țara ta”.

(John F. Kennedy)

Dragi prieteni Vă salut din numele "Congresului Diasporei Moldoveneşti" ("CDM") – asociația concetăţenilor Republicii Moldova, uniți prin idea generală de conservare a identităţii etno-culturale şi istorice, dezvoltarea legăturilor multilaterale cu compatrioții noștri, puternici prin idea de a oferi ajutor moldovenilor în apărarea drepturilor și intereselor lor legitime, oriunde nu s-ar afla.

Ideea creării "CDM" s-a născut la Moscova, la inițiativa unui grup de cetăţeni ai Republicii Moldova, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă şi datorită asistenței din partea Guvernului Republicii Moldova. Prin eforturile noastre şi cu sprijin din partea autorităţilor, am reuşit în scurt timp, să dezvoltăm activităţi sociale în mai multe direcţii.

Din primele zile ale muncii noastre, ne-am decis să publicăm informația despre activitatea "CDM" pe site-ul oficial al Congresului www.moldova.ms. Astfel, concetăţenii noştri ne pot găsi din orice colţ al pământului, şi persoanele interesate au posibilitatea de a afla mai multe despre “CDM" şi evenimentele de care putem fi mândri.

Dorim să menţionăm faptul că într-o perioadă relativ scurtă, am obţinut rezultate semnificative, dar acesta este un succes nu numai al echipei "CDM", acesta este în primul rând succesul acelor oameni cărora le pasă de soarta fraţilor, surorilor, rudelor şi prietenilor aflaţi în străinătate. La Congres au aderat mai mulți compatrioţi care trăiesc, lucrează în diferite regiuni ale Federaţiei Ruse.

Suntem departe de patrie, dar noi toţi împărtăşim valori comune, tradiţiile naţionale, limba, religia, şi, desigur - Patria. Fiind împreună, ne este mai uşor să ne aflăm departe de pămînturile natale, să trăim, lucrăm şi protejăm interesele noastre legitime.

Cu cît mai mulți suntem, cu atât mai mari sunt șansele noastre de a fi ascultați şi de a lucra împreună pentru binele comun.

Conceptul activității Congresului se bazează pe principiul egalităţii membrilor asociaţiei, a legitimității, deschiderii, voluntariatului, auto-guvernării, respectului pentru demnitatea personală şi părerea fiecăruia. Prin urmare, Congresul v-a saluta decizia Dvs. de a vă alătura unei asociaţii obștești, care are scopuri şi obiective bine definite.

Noi, membrii "CDM" avem ca scop să acoperim cît mai multe regiuni şi oraşe pentru ca "CDM" să se dezvolte în mai multe regiuni ale Federaţiei Ruse, și să răspundă aspiraţiilor majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova care au emigrat în această ţară.

CDM pledează pentru înfiinţarea, extinderea şi consolidarea relaţiilor cu Patria- Republica Moldova, cu comunităţile moldoveneşti din Rusia şi alte ţări şi organizaţiile moldovenești internaţionale, facilitează stabilirea de legături directe internaţionale, dezvoltarea relaţiilor de prietenie între oamenii de toate naţionalităţile care trăiesc în Rusia.

Toate acestea pot fi realizate numai prin eforturi comune. În acest sens, propunem să nu se insiste pe ideea de creare a organizațiilor separate, mici, fără o definire clară a activităţilor comunităţii, care lucrează în diferite părţi ale ţării, ci de a crea pe baza grupurilor de inițiativă, filialele regionale a “CDM”. Pentru punerea în aplicare a acestei propuneri, veţi primi toate documentele necesare şi sprijinul din partea conducerii “CDM”. Cererea grupului de iniţiativă şi protocolul adunării generale pot fi descărcate de pe site-ul oficial sau obţinute direct de la personalul "CDM" responsabil pentru dezvoltarea regională, la adresa 107031, or. Moscova,. Str. Rojdestvenka 7. Va așteptăm. Cu respect, Președintele CDM Kalinin Alexandru

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Blocuri electorale pentru viitoarele alegeri parlamentare Guvernul a avizat pozitiv, astăzi, un proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codului Electoral, fapt care va permite crearea blocurilor electorale pentru viitoarele alegeri parlamentare. „Noi aprobăm acest proiect, urmează ca Parlamentul să ia o decizie în acest sens”, a spus premierul Vlad Filat. Viceministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a specificat că printre cele mai remarcante modificări în Codul Electoral sunt: instituirea registrului alegătorului, concretizarea prevederilor legate de gradul de responsabilitate a concurenţilor electorali pentru încălcările comise în campania electorală şi posibilitatea de a deschide secţii de votare peste hotare, nu doar pe lângă misiunile diplomatice. De asemenea, dacă viceminiştrii vor fi implicaţi în campania electorală, atunci vor fi obligaţi să degreveze din funcţie.

Potrivit lui Efrim, aceste modificări au fost făcute pentru a evita unele situaţii de conflict, care au apărut în campaniile precedente şi sunt determinate de concluziile experţilor Comisiei de la Veneţia.

De menţionat că blocurile electorale au fost interzise în anul 2007, prin votul deputaţilor comunişti şi cei din Partidul Popular Creştin Democrat.

Proiectul, care a fost propus de deputatul Veaceslav Untilă, urmează să fie dezbătut în Parlament.

„Moldova trebuie să caute bani în ţară, nu să împrumute miliarde” Moldova nu trebuie să ia credite externe, dar să caute în interiorul ţării finanţe pentru dezvoltarea economiei. De această părere este preşedintele Ligii Economiştilor Reformatori din Moldova (LER), Gheorghe Botnaru.

Botnaru propune autorităţilor să caute resurse financiare din sectorul comerţului. „Din calculele nostre, bugetul de stat pierde lunar 34 de milioane de lei care ar trebui să fie impozitat de la agenţii economici care lucrează în pieţele din ţară”, a menţionat preşedintele LER, accentuând că în cadrul comerţului cu amănuntul sunt antrenate 17 mii de perosane, dintre care, oficial, lucrează numai 3,6 mii. Economistul afirmă că a înaintat primăriei Chişinău un plan de restructurare a pieţelor din capitală, însă documentul a fost ignorat.

Preşedintele LER, a mai atenţionat că inflaţia a atins deja nivelul de 10 la sută, iar până la sfârşitul anului acestea va ajung la 15 la sută.

LER a fost înfiinţată în 1998 şi întruneşte peste 4 mii de economişti din Moldova.

Moldova - al doilea exportator de vin în Rusia, după cantitate Republica Moldova s-a situat pe locul doi printre cei mai mari exportatori de vin în Rusia, în primul trimestru al acestui an, informează vinmoldova.md. Ţara noastră a avansat în acest sens cu o poziţie.

Datele cu privire la exportul vinului în Rusia sunt oferite de Centrul de studiu al pieţei federale şi regionale a alcoolului. Cota parte a vinului moldovenesc în importul Rusiei s-a majorat de la 12,5% la 17,2%. Mai mult decât Republica Moldova exportă doar Franţa.

Experţii Centrului nu exclud faptul că la finele acestui an, ţara noastră va deveni lider la capitolul livrării vinului pe piaţa rusească.

Ministrul Justiţiei negociază abolirea regimului de vize în Israel pentru cetăţenii moldoveni In cadrul vizitei de lucru în Israel, și întrevederii cu Ministrul Afacerilor Externe al statului Israel, Avigdor Liberman, Ministrul Justiției din Republica Moldova, Alexandru Tănase, i-a comunicat ministrului israelian că Parlamentul Republicii, în cadrul şedinţei din 4 mai 2010, Moldova a adoptat o lege prin care cetăţenii statului Israel au fost scutiţi începând cu 1 iunie de viză pentru intrarea în Republica Moldova, informând totodată oficialul israelian despre solicitarea Guvernului Republicii Moldova de a întreprinde de către partea israeliană a măsurilor pe principii de reciprocitate pentru scutirea cetăţenilor Republicii Moldova de perfectare vizei de intrare în statul Israel. Potrivit serviciului de presă al Ministerului Justiției, acest fapt a avut drept temei dezvoltarea cooperării economice dintre Republica Moldova şi Israel şi aprofundarea proiectelor de investiţii şi de business între reprezentanţii celor două ţări. Ministrul Justiţiei a motivat cererea Guvernului moldovean prin relaţiile strânse de colaborare dezvoltate în timp de ţările noastre şi a menţionat că acest fapt va pune bazele unor noi proiecte comune între Republica Moldova şi Israel. De asemenea, au discutat despre cooperarea bilaterală între Republica Moldova şi Israel, despre proiecte de investiţii şi dezvoltarea business-ului. UNIMEDIA menționează că Ministrul Justiţiei Alexandru Tănase, se află într-o vizită de lucru în Israel, unde a avut astăzi o întrevedere cu Ministrul Afacerilor Externe al statului Israel, Avigdor Liberman. Întrevederea dintre oficiali are ca scop dezvoltarea relaţiilor bilaterale de cooperare între Republica Moldova şi Israel.

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Iurie Leancă: Ne integrăm în UE şi nu renunţăm la Transnistria Integrarea în spaţiul european rămâne aspiraţia prioritară a Republicii Moldova, iar relaţia cu Federaţia Rusă trebuie gestionată pornind de la punctele comune, şi nu de la diferenţe. Declaraţia aparţine viceprimministrului, Iurie Leancă, într-un interviu acordat cotidianului România Liberă. Iurie Leancă este tranşant şi în privinţa locului conferit Transnistriei pe harta diplomaţiei de peste Prut: „Nu renunţăm". Întrebat de jurnalist, dacă există vreo posibilitate ca Republica Moldova să renunţe la teritoriul din stânga Nistrului, Leancă a menţionat că nu cunoaşte vreun precedent în istoria relaţiilor internaţionale în care un stat s-a dezis de o parte integrantă a teritoriului său. „Nu văd nici un motiv pentru care ne-am dezice de o parte a teritoriului nostru şi de o parte a cetăţenilor Republicii Moldova. Nu avem nici un drept să ne gândim la o astfel de posibilitate. Trebuie să creăm condiţiile pentru reintegrare, dar o reintegrare care să nu fragilizeze şi mai mult Moldova”, a subliniat ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Iurie leancă.

Iurie Leancă este tranşant şi în privinţa locului conferit Transnistriei pe harta diplomaţiei de peste Prut: „Nu renunţăm". „ Suntem conştienţi că având nerezolvat conflictul transnistrean e foarte dificil să convingem UE să accepte Moldova în rândurile sale. Republica Moldova avansează spre UE, astfel vor fi create şi premisele rezolvării acestui conflict şi nu văd nici o contradicţie. Când noi vom fi mai atractivi cetăţenii din Transnistria vor fi interesaţi să facă presiuni asupra regimului de la Tiraspol”, precizează Iurie Leancă.

Viceprim-ministrul a evitat să spună cât va dura integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, însă a subliniat că experienţa României demonstrează că este un proces de durată. „Am moştenit o situaţie dificilă, în schimb, avem o deschidere fără precedent din partea UE. Pentru a nu pierde această oportunitate, trebuie să facem reforme extrem de agresive şi sper că acest context de posibile alegeri anticipate să nu disturbe lucrurile”, a declarat viceprim-ministrul.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la România Liberă

Republica Moldova cere reciprocitate țărilor pentru care a fost abolit regimul de vize Parlamentul Republicii Moldova a adoptat astăzi, 4 mai, un proiect de lege, prin care a fost abolit regimul de vize pentru cetățenii statelor: Andora, Israel, Monaco, Vatican, Norvegia, SUA, Japonia, Liechenstein.

Potrivit viceministrului Justiției, Oleg Efrim, decizia a fost luată în scopul consolidării relațiilor bilaterale ale Republicii Moldova cu celelalte state.

UNIMEDIA menționează că conducerea Republicii Moldova a luat această decizie cu speranța că pe bază de reciprocitate va fi abolit regimul de vize în prezentele țări și pentru cetățenii moldoveni. Sursa: UNIMEDIA

Misiunile internaţionale acordă asistenţă Moldovei la capitolul administrare fiscală Misiunea Fondului Monetar Internaţional, condusă de Nikolay Gueorguiev şi o delegaţie din cadrul Direcţiei Generale Finanţe Publice a Franţei reprezentată de Josiane Lanteri, şeful Misiunii de cooperare internaţională, a vizitat ieri, 4 mai 2010, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), informează serviciul de presă al IFPS. Scopul acestei vizite este de a acorda asistenţă Moldovei la capitolul administrare fiscală.

Delegaţia FMI susţine că vizita la IFPS a fost organizată pentru a studia activitatea Serviciului Fiscal de Stat şi a stabili cerinţele tehnice şi metodologice necesare pentru ridicarea nivelului administrării fiscale.

Francezii au discutat cu şeful IFPS Nicolae Platon despre posibilităţile de cooperare bilaterală pe viitor şi de stabilire a necesităţilor de asistenţă a IFPS. După cum susţine Josiane Lanteri, misiunea pe care o reprezintă urmează să efectueze o vizită la direcţia administrare fiscală Botanica a IFPS pentru a se familiariza cu organizarea activităţii şi metodele de administrare fiscală.

UNIMEDIA menţionează că în Moldova se implementează din septembrie 2007 Proiectul Reglementarea Activităţii de Întreprinzător şi Administrarea Fiscală, executat de DAI-NATHAN Group. Acest proiect are ca scop îmbunătăţirea mediului de afaceri din Moldova prin implementarea reformelor în sectorul de afaceri şi cel fiscal. În vederea atingerii acestui obiectiv proiectul lucrează împreună cu Guvernul Republicii Moldova, susţin executanţii proiectului.

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Peste hotare cu aceleaşi drepturi ca şi acasă La iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale din R. Moldova, la 27 aprilie 2010 a fost semnat un acord între R. Moldova şi România în domeniul securităţii sociale. Acordul prevede protejarea drepturilor sociale şi economice ale cetăţenilor moldoveni care au domiciliu permanent sau desfăşoară o activitate permanentă pe teritoriul statului român.

Potrivit Elenei Căpăţână, şefa Serviciului de presă al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, câteva mii de cetăţeni moldoveni, urmează să beneficieze de anumite prestaţii de asigurări sociale acoperite în baza acordului, cum ar fi prestaţii în caz de boală şi maternitate, accidente de muncă şi boli profesionale, prestaţii de invaliditate, pensii pentru limita de vârstă, pensii de urmaş, ajutoare de deces, ajutoare de şomaj. Din lista beneficiarilor fac parte persoanele care sunt sau au fost asigurate în conformitate cu legislaţia unuia dintre statele semnatare. De asemenea prestaţii vor beneficia şi cetăţenii români care sunt stabiliţi în R. Moldova.

Pentru a obţine astfel de ajutoare, moldovenii din România trebuie să fie angajaţi în baza unui contract de muncă, să confirme că au domiciliu în R. Moldova sau viză de reşedinţă în România, iar întreprinderea trebuie să prezinte la fondul de pensii informaţii despre valoarea contribuţiilor angajatului. „La moment sunt deja stabilite drepturi de pensie pentru 1606 de persoane, cetăţeni ai R. Moldova, care s-au repatriat în România”, a declarat Elena Căpăţână. Acordul va intra în vigoare până la sfârşitul anului curent.

Acorduri similare au fost semnate deja cu Bulgaria şi Portugalia. „Procesul migraţional, dreptul la libera circulaţie, dreptul de a găsi un loc de muncă ne obligă să încheiem un şir de acorduri cu statele în care cetăţenii noştri şi-au găsit o slujbă, iar semnarea unor astfel de acorduri le oferă garanţii celor plecaţi”, menţionează Căpăţână. Ilinca Zara, stagiară la TIMPUL

Astăzi, în dialog cu cititorii noştri: Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene Întrebare: Cum explicaţi participarea militarilor transnistreni la parada de la Moscova? Nu este aceasta o umilinţă pentru RM? (Vasile, com. Cojuşna) Iurie Leancă: Vă spun cu toată certitudinea - forţele paramilitare din regiunea separatistă nu vor participa la parada de 9 mai de la Moscova. Este o informaţie verificată. Î: Ar putea această paradă să spargă Alianţa? (Vasile, com. Cojuşna) Iu. L.: Nu. Au fost mesaje foarte clare din partea liderilor AIE despre faptul că Alianţa există şi e viabilă. Este adevărat că se produc anumite dezbateri pe interior, dar este un lucru absolut firesc - în linii mari, avem aceeaşi viziune privind perspectivele de dezvoltare ale ţării noastre, ceea ce nu exclude dialogul şi nici polemicile. În cele peste şapte luni de guvernare am demonstrat că, în pofida acestor dezbateri pe interior, Alianţa e una funcţională, şi că responsabilitatea faţă de RM ne face să ne mişcăm înainte. Î: Am auzit că ambasadorul RM la Moscova a fost chemat la Kremlin pentru a explica atitudinea Chişinăului faţă de parada din 9 mai. Totodată, am auzit că ruşii iarăşi s-au legat de vinurile noastre. E adevărat? (Adriana, r-l Sângerei) Iu. L.: Partea rusă şi-a expus opinia - era o poziţie anticipată şi nu era dificil să ne imaginăm care va fi reacţia Moscovei. Cât priveşte vinurile, nu cred că trebuie să facem o legătură directă cu chestiunea paradei, deşi, trăim într-o lume complexă şi interdependentă, şi ar fi naiv să ne imaginăm că politicul şi economicul nu au legătură. Dacă facem o analiză a relaţiilor bilaterale din 2001 încoace, vedem o anumită corelaţie între aceste două fenomene. Din care motiv, atunci când luăm o decizie politică la Chişinău, e bine să ne gândim la posibilele efecte directe şi secundare ale acesteia atât pentru ţară, cât şi pentru cetăţean. E valabil pentru diverse situaţii, nu doar în cea cu parada. Î: Cunosc un tânăr specialist, absolvent de drept internaţional. Cum ar putea să se angajeze la Ministerul de Externe? (Polina Căpăţână, s. Podgoreni, r-l Orhei) Iu. L.: Avem o politică foarte clară şi transparentă privind angajările. Îi sugerez tânărului să consulte în permanenţă pagina web a MAEIE, unde sunt anunţate toate locurile vacante la minister şi procedura de participare la concurs. Acum a întârziat, pentru că s-a încheiat prima perioadă de depunere a dosarelor. Dar în luna mai vor fi anunţate noi angajări. Şi-i îndemn pe toţi să participe - cu cât mai mulţi competitori vor fi, cu atât sunt mai mari şansele să-i avem pe cei mai buni. Î: Aţi mers împreună cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu la Bucureşti? Cu ce angajamente concrete v-aţi întors de acolo? (Nicolae Gherasim, r-l Edineţ) Iu. L.: Din momentul în care am venit la guvernare, ne-am propus să avem o relaţie foarte bună cu România, o relaţie ce nu poate face excepţie de trecutul nostru istoric, dar care urmează să se axeze şi pe obiectivele noastre de viitor. Căci, e bine să existe poduri de flori, dar sunt necesare şi podurile de piatră. Din care considerent am mers la Bucureşti cu nişte subiecte practice. Am avut discuţii ce ne-au permis să înţelegem mai bine care sunt perspectivele regionale şi să vedem cum putem să ne conectăm şi noi la diverse proiecte. Cu cât mai plenar va fi capabilă RM să se includă în proiecte regionale, cu atât mai multe beneficii vom avea, într-o perioadă destul de rapidă. Depinde foarte mult de noi însă şi de capacitatea de a încadra perfect relaţia noastră într-un context european, şi cred că acest lucru reuşim să-l promovăm. Să mă refer la câteva exemple concrete. Încă în noiembrie, când am fost la Bucureşti cu premierul Vlad Filat, am discutat despre posibilitatea ca RM să se conecteze la reţeaua de gaze românească, aceasta fiind una europeană, în definitiv. Tot atunci am discutat cu preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi cu cel al Băncii Europene de Investiţii despre finanţarea conectării noastre la cele două linii de energie electrică. Am abordat şi alte proiecte, de cooperare transfrontalieră, pentru care UE alocă generos bani. Va fi ceva mai complicat în ceea ce priveşte ecartamentul european, pentru că e un proiect ce implică resurse financiare foarte mari. Când premierul Emil Boc a fost la Chişinău, în luna martie a.c., s-a convenit că în mai vom organiza prima şedinţă de guvern comună - este o experienţă europeană şi ar fi bine s-o preluăm atât pe relaţia cu România, cât şi pe cea cu Ucraina. Aş mai menţiona, în contextul acestei vizite, declaraţia comună „Împreună în Europa”, care creează un nou cadru pentru dialogul bilateral. Am semnat deja asemenea declaraţii de parteneriat strategic cu Lituania, cu Polonia, intenţionăm să semnăm cu Franţa şi cea semnată cu România se înscrie perfect în obiectivele pe care ni le-am propus - să stabilim astfel de relaţii, care să deschidă uşile pentru sprijin şi lobby din partea partenerilor noştri. Î: Ştiu că se aşteaptă modificări în ceea ce priveşte vizele pe care le oferă Statele Unite pentru cetăţenii RM. Ne puteţi da detalii? Am un contract cu americanii şi aş vrea să ştiu când pot să merg la ambasadă… (Nicolae Pătraşcu, r-l Ungheni) Iu. L.: E adevărat, am realizat un progres notabil în acest sens cu Washingtonul şi sper ca săptămâna viitoare Parlamentul RM să aprobe hotărârea de Guvern ce va permite intrarea în vigoare a unui regim facilitat de vize între RM şi SUA. Acest regim nou va permite cetăţenilor RM să obţină viză de lucru pentru o perioadă de până la cinci ani în Statele Unite. Sper să intre în vigoare maximum într-o lună. Î: Ce aţi făcut, de când sunteţi la guvernare, ca moldovenii aflaţi în străinătate să-şi poată exercita dreptul la vot? (Nina Gorincioi, or. Reggio Emilia, Italia) Iu. L.: Am spus şi atunci când eram în opoziţie - în situaţia în care cadrul legal nu interzice, atunci permite. Şi fosta guvernare era datoare să deschidă secţii de vot în afara misiunilor diplomatice…

Dar pentru a nu lăsa loc pentru noi interpretări, vom merge pe modificarea Codului Electoral, care va stipula foarte explicit că secţiile de vot pot fi deschise şi în afara misiunilor diplomatice. E suficient să ne uităm la alegerile pentru preşedinţia României de anul trecut - doar în Italia au fost deschise peste 50 de secţii. La procedura de modificare a Codului Electoral deja se lucrează la nivel interministerial, în comun cu Comisia Electorală Centrală, iar în ceea ce priveşte solicitarea către ţara-gazdă de a deschide secţiile, aceasta se va face atunci când se va stabili ziua alegerilor.

Deocamdată, am făcut o evaluare a situaţiei şi am constatat că majoritatea ţărilor europene agreează o asemenea procedură. Î: Când vor fi, totuşi, numiţi ambasadorii RM în străinătate, căci am impresia că se tărăgănează nepermis de mult procesul? (Veronica Budeanu, or. Chişinău) Iu. L.: Vreau să vă asigur că procesul a demarat, chiar dacă n-au apărut încă numele persoanelor nominalizate. Am parcurs prima etapă a acestui proces, când cele trei instituţii responsabile pentru desfăşurarea lui - Ministerul de Externe, Guvernul şi Preşedinţia - se pun de acord pe candidaturile prezentate de MAEIE. A doua etapă - solicitarea agrementului ţării-gazdă - de asemenea am parcurs-o. Acum, aşteptăm acest agrement, care de regulă durează până la trei luni, şi tare sperăm că, în marea parte a ţărilor, perioada în cauză nu va depăşi o lună. După primirea acordului ţărilor-gazdă persoanele nominalizate sunt audiate în Comisia parlamentară de politică externă, Guvernul aprobă şi preşedintele emite decretul. Este o procedură mai complexă, dar după finalizarea ei o să vedeţi că angajamentul pe care şi l-a luat Alianţa - de a profesionaliza serviciul diplomatic - va fi realizat.

Î: Să înţelegem că nu există nicio verigă slabă în echipa viitorilor ambasadori şi că sunteţi totalmente satisfăcut de listă? (Veronica Budeanu, or. Chişinău) Iu. L.: Nu întrevăd verigi slabe şi, în plus, noua abordare se bazează pe verigi puternice atât în misiuni, cât şi în minister. Referitor la listă, deşi nu există proiecte realizate de la bun început într-o manieră impecabilă, în linii mari e una bună. Î: Trebuie ambasadorii să cunoască limba ţării în care sunt trimişi? Mai ales, cei care activează în ţări strategice pentru noi din Europa? (Maria, or. Chişinău) Iu. L.: Cunoaşterea limbii ţării-gazdă este un mare avantaj. Dar în multe capitale e uzual, astăzi, ca ambasadorul să vorbească engleza. Totuşi, mulţi dintre cei care au fost selectaţi pentru funcţia de ambasador cunosc limba ţării unde vor fi delegaţi, acesta fiind şi un criteriu al selecţiei, de fapt. Pe ceilalţi îi încurajăm să înveţe. Î: Guvernarea comunistă trimitea ambasador la Bucureşti ori vechi cadre comuniste, ori nişte românofobi, ori nişte mediocrităţi. Acum, se pare că altă făină se macină la moara diplomaţiei moldoveneşti. Şi totuşi, nu riscă MAEIE, trimiţând la Bucureşti o persoană care, chiar dacă are experienţă diplomatică, e susceptibilă să fi avut anumite relaţii cu anumite servicii speciale mai din Est, plătind astfel pentru unele păcate ale fratelui său? Nu ar putea fi şantajat sau influenţat potenţialul nostru ambasador în România? (Ion Lungu, or.

Chişinău) Iu. L.: Tot ce pot să vă zic e că există o procedură în conformitate cu care cei care se angajează în MAEIE sunt verificaţi. Şi ţine de competenţa serviciilor în cauză să stabilească dacă respectiva persoană comportă un risc pentru securitatea RM sau nu. Majoritatea celor care au fost selectaţi au lucrat deja la Externe, au un istoric şi nu am văzut niciodată - când am lucrat la Externe până în 2001 şi nici acum, după ce am revenit - ca persoane care au fost selectate să fi avut astfel de probleme precum cele invocate de dvs. Dacă aveţi dovezi, faceţi-le publice! Altminteri, despre fiecare dintre noi - inclusiv despre mine, care în anii ’80 am învăţat la Moscova - se poate spune orice… Repet, există instituţii ale statului abilitate cu acest dosar şi nu-mi rămâne decât să am încredere căşi fac onest meseria. În rest, totul se rezumă la domeniul speculaţiilor, care însă nu ţine de mandatul meu. Î: Ce beneficii are RM de la Parteneriatul Estic (PE)? Este această iniţiativă percepută în continuare ca una antirusească? (Tatiana Arnăutu, or. Orhei) Iu. L.: Fiecare o percepe pornind de la anumite analize şi consideraţiuni. Noi o percepem ca pe o iniţiativă benefică pentru regiunea vizată, dar şi pentru UE, căci mişcarea doar într-un singur sens nu ar avea eficienţa şi randamentul dorite. Beneficiile PE pentru noi sunt considerabile. PE ne-a permis să fructificăm mai multe şanse în relaţia noastră cu UE, printre cele mai mari fiind negocierea Acordului de Asociere şi demararea, în iunie, a dialogului privind liberalizarea regimului de vize. E puţin mai dificil să ne bucurăm de potenţialul cooperării multilaterale, cu celelalte cinci ţări membre ale PE, pentru că sunt extrem de neomogene deja - şi ca sistem politic, şi ca dezvoltare economică şi, cel mai important, ca aspiraţiuni. N-am auzit ca Belarus sau Azerbaidjan să-şi propună aderarea la UE. Pentru noi însă acest obiectiv e fundamental. Tocmai de aceea, mă bucur când partenerii noştri internaţionali ne spun că, timp de doar şapte luni, de când a venit noua guvernare, RM a devenit, dintr-un outsider, o ţară-model a PE. Î: Când vom circula liber în Europa? Ar fi mai simplu pentru Bruxelles să ne ofere acest regim odată cu Ucraina? (Gheorghe Caraman, r-l Cahul) Iu. L.: Cel mai important e să demarăm procesul. Rezultatul depinde de cel puţin doi factori: cât de repede vom şti să ne ajustăm la rigorile europene şi cât de repede vom reuşi să eliminăm tot felul de reticenţe ale unor state europene faţă de noi - reticenţe care există, de ce să n-o recunoaştem? Acum, ar fi iresponsabil din partea mea să fac tot felul de supoziţii. Există şanse bune să ne mişcăm repede. Sigur că multe vor depinde de contextul regional, de percepţia în Occident a ţărilor din Balcani care beneficiază de acest regim din 19 decembrie trecut. Deocamdată, se pare că nu există efecte negative şi asta e un semnal bun pentru noi. Sper că în toamna acestui an vom fi în stare să discutăm anumite termene, iar la începutul anului viitor - să obţinem foaia de parcurs. De la obţinerea foii de parcurs, Serbiei i-a luat 17 luni, iar Macedoniei aproape doi ani ca să elimine vizele pentru UE...

Cât priveşte „pachetul” cu Ucraina, aici se va vedea în ce măsură europenii vor lua decizii care au la bază considerente regionale sau vor ţine cont de performanţe. UE nu odată a luat decizii „regionale” - exemplu şi cele trei ţări din Balcanii de Vest. Acum urmează Albania şi Bosnia-Herţegovina. În cazul nostru, însă, există totuşi o anumită asimetrie - suntem şi teritorii, şi populaţii diferite în raport cu Ucraina sau cu Rusia. Şi în interesul nostru e să demonstrăm că putem să ne reformăm mai repede şi că intrarea în vigoare a unui astfel de regim nu va afecta de fapt Europa. Î: Mai există securişti la Externe? Acum nişte ani, presa a scris despre faptul că angajaţii MAEIE erau monitorizaţi intens şi îndeaproape de colaboratorii SIS infiltraţi pe diverse căi în minister. (Marcel Glavan, or. Chişinău) Iu. L.: În orice ţară, între Externe şi serviciile speciale există o conlucrare şi doar în urma unei astfel de conlucrări statul poate să facă faţă anumitor provocări cu care se confruntă. Asta, cât priveşte conlucrarea oficială. Referitor la plasarea a tot felul de agenţi pentru a „spiona” din interior, nu am astfel de informaţii. Si sper că am depăşit această fază. Î: A luat sau va lua MAEIE atitudine în cazul unuia dintre funcţionarii de la minister, acuzat recent de corupere pasivă? Poate fi acest caz considerat ca o provocare la adresa Externelor şi a dvs. personal? (Marcel Glavan, or. Chişinău) Iu. L.: Acest dosar este unul foarte neplăcut, mărturisesc. Am prezentat toată informaţia solicitată de către CCCEC şi acum cei de acolo trebuie să stabilească dacă omul e vinovat sau nu e vinovat.

Cât priveşte provocarea la adresa mea, întotdeauna încerc să evit intrarea în zona asta foarte delicată, dar şi periculoasă a insinuărilor şi speculaţiilor de tot felul. Nu sunt adeptul teoriei conspiraţiei - există instituţii ale statului care trebuie să-şi facă munca şi să aducă lumină în acest caz. Î: Când se va deschide ambasada RM în Spania? (Nicolae Plăcintă, or. Madrid) Iu. L.: În maximum două săptămâni, la Madrid va fi trimis un diplomat cu titlu de însărcinat cu afaceri, care va avea drept obiectiv identificarea sediului, crearea premiselor necesare pentru deschiderea misiunii noastre diplomatice în Spania şi, bineînţeles, stabilirea relaţiilor cu diaspora de acolo. Sper că într-o perspectivă nu prea îndelungată, de câteva luni, ambasada RM la Madrid va începe să funcţioneze. Î: De ce anul trecut, când eraţi în opoziţie, aţi sărbătorit Ziua Europei pe 9 mai, alături de colegii din alte partide anticomuniste, iar acum fiind, la guvernare, aţi fixat Ziua Europei tocmai pentru 15 mai? (Andreea Ştefan, or. Chişinău) Iu. L.: Într-adevăr, anul trecut am sărbătorit pe 9 mai. Dar atunci guvernarea nici nu vroia să audă, de facto, de o astfel de sărbătoare. În acest an însă, Ziua Europei, care va fi sărbătorită pentru prima dată cu o amploare fără precedent, nu va viza o singură dată - există un amplu plan de acţiuni, elaborat şi aprobat de Guvern, prin care vom consemna acest eveniment pe durata a cel puţin o săptămână. Nu dorim să ne limităm la o singură zi şi doar la Chişinău. Vom merge şi la sudul, şi la nordul republicii, împreună cu reprezentanţii instituţiilor europene ce activează la Chişinău. Este adevărat că evenimentul culminant va avea loc pe data de 15 mai. Am fixat această zi pentru că atunci urmează să vină la Chişinău Stefan Fule, Comisarul european pentru Extindere. Aceasta era singura dată disponibilă pe agenda lui şi am considerat că este mult mai important, şi nu numai din punct de vedere simbolic, să consemnăm această zi împreună şi alături de un oficial european de rang atât de înalt şi, credeţi-mă, un foarte bun prieten al RM. Un articol de: Sorina Stefârţă

15 mai – Ziua Europei la Chişinău Ziua Europei va fi organizată la Chişinău în acest an la 15 mai.

Festivităţile cu această ocazie vor fi organizate în cadrul unui parteneriat dintre Primăria municipiului şi delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova. Evenimentul va avea loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău şi are drept scop de a aduce UE mai aproape de cetăţenii moldoveni.

Ziua Europei este o ocazie de a celebra valorile comune, trecutul, prezentul şi, mai presus de toate, viitorul. Ziua Europei este, de asemenea, o oportunitate de a aduce mai aproape cultura europeană şi cea moldovenească prin festivaluri şi activităţi distractive şi educative, amintindu-ne şi bucurându-ne de identitatea noastră comună ca europeni, scrie într-un comunicat de la Delegaţia Uniunii Europene, remis presei. De Ziua Europei, în Piaţa Marii Adunări Naţionale va fi instalat orăşelul european. Începînd cu ora 13:00, Ambasadele Statelor Membre ale UE vor întâmpina cetăţenii în cele 50 de corturi, pentru a prezenta oportunităţile lor turistice şi de afaceri . Ambasadele vor desfăşura activităţi culturale, vor organiza concursuri şi alte manifestaţii pentru a comunica cu publicul.

Ambasadele Statelor Membre ale UE vor demonstra ”Unitatea în diversitate” a bucătăriei Europene, în corturi specializate, unde vizitatorii vor fi invitaţi să guste din bucate şi băuturi europene. O adevărată bucătărie mobilă va veni din Italia pentru a prezenta bucatele tradiţionale italiene. De asemenea, vizitatorii vor putea să guste berea germană şi belgiană, bucătăria naţională poloneză, românească şi turcească. La ora 19:30, sărbătoarea va culmina cu un concert cu formaţiile Alternosfera din Republica Moldova şi Brainstorm din Letonia.

UNIMEDIA precizează că în Republica Moldova Ziua Europei a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2006. În Statele Membre ale UE, Ziua Europei este sărbătorită la 9 mai.

Sursa: UNIMEDIA

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

14 candidaturi la funcţiile de ambasadori Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) a propus deja 14 candidaturi pentru funcţiile de ambasadori în ţările în care R. Moldova are misiuni oficiale, a declarat pentru Moldpres Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Şeful diplomaţiei moldoveneşti a evitat să dea nume, însă a precizat că lista a fost deja aprobată de guvern şi a fost transmisă spre examinarea ţărilor gazde. „MAEIE a solicitat deja acceptul ţărilor gazde, aşa numita procedură de „agrement”, şi imediat ce vom primi răspuns vor fi semnate şi ordinele de numire în funcţie”, a spus Leancă.

Ministrul de Externe a ţinut să menţioneze că toate candidaturile au fost selectate minuţios, fiind oameni profesionişti.

“A fost propusă o candidatură şi pentru una din misiunile diplomatice de la Bruxelles, persoana urmând să fie acreditată şi pentru Luxemburg şi Olanda. Candidaturi au fost propuse pentru majoritatea ţărilor europene. Nu am decis încă pentru funcţia de ambasador în SUA”, a adăugat Leancă.

Oficialul a mai adăugat că în ultimul timp s-a simţit o dezgheţare a relaţiilor cu structurile europene datorită guvernării şi diplomaţiei moldoveneşti. Un asemenea obiectiv a fost stabilit şi pentru Rusia. „În scurt timp voi avea o întâlnire cu omologul rus Serghei Lavrov, vizite care de obicei sunt premergătoare celor la nivel de preşedinţi”, a precizat Leancă.

Sursa: MOLDPRES

IMPORTANTE PER LE INFORMAZIONI SUI VISTI: Aperto il Patronato ACLI a Chisinau in collaborazione con la Fondazione Regina Pacis.

Il Patronato ACLI svolge servizio di informazioni ed assistenza sulle pratiche per la richiesta di visto di ingresso in Italia, informazioni sui contributi versati in Italia ai fini della pensione dai cittadini moldavi, informazioni sulla legislazione italiana in materia di lavoro, previdenza, fisco, diritto di famiglia, assistenza sociale.

Il servizio è gratuito. Riferimenti: Strada Sfatul Tarii 17/32 Chisinau (tel.+373.22238363 +373.22238363 - fax +373.22.232321 - moldavia@patrtonato.acli.it) DIALOG DESCHIS CU ITALIA Astazi, 7 mai 2010, am dialogat cu Mons. Cesare LODESERTO, Presedinte al Fundatiei REGINA PACIS. Dialogul poate fi ascultat urmand linkul: http://www.voceabasarabiei.net/index.php/puncte-de-reflectie-cu-valeriu-saharneanu/8373audio-puncte-de-reflecie-07-mai-2010 Moldovenii au scos din bancomate peste 3 miliarde de lei, în trei luni Moldovenii au efectuat în primul trimestru operaţiuni cu cardurile bancare emise în ţară în valoare de 3,1 miliarde de lei, cu aproape 7 la sută mai mult faţă de 2008, comunică Banca Naţională a Moldovei (BNM). Populaţia continuă să folosească cardul mai mult pentru a scoate bani din bancomat şi mai puţin pentru a plăti mărfuri sau servicii. Astfel, în primele trei luni ale anului au fost scoase din bancomate peste 3 miliarde de lei. Ponderea plăţilor fără numerar a constituit doar 3 la sută din totalul tranzacţiilor cu carduri. Valoarea tranzacţiilor efectuate peste hotare prin intermediul cardurilor emise în Moldova a constituit 202,9 milioane de lei sau cu peste 25 la sută mai mult faţă de 2008. Şi mai mult, cu peste 50 la sută, a crescut volumul tranzacţiilor efectuate în Moldova cu carduri emise peste hotare, la peste 292 milioane de lei.

Potrivit BNM, la sfârşitul lunii martie în Moldova se aflau în circulaţie peste 751,6 mii de carduri, mai mult cu un procent comparativ cu perioada similară a anului 2008.

Preţurile au crescut cu 0,3% în aprilie faţă de martie 2010 Biroul Naţional de Statistică informează că preţurile au crescut în aprilie faţă de martie 2010 cu 0,3%. Creşterea preţurilor medii de consum în aprilie faţă de martie anul curent a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,1%, nealimentare cu 0,5% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Cele mai semnificative creşteri de preţuri din aprilie s-au înregistrat la zahăr – cu 1,8%, legume proaspete – cu 1,2%, ulei vegetal – cu 1,1%, bere – cu 2,0%, ciocolata şi produse din ciocolată – cu 2,6%. Totodată, în aprilie se atestă reduceri de preţuri la ciuperci – cu 10,5%, ouă dietetice – cu 9,6%, cartofi – cu 4,3%, struguri – cu 1,1% şi fructe proaspete – cu 0,8%. Dintre produsele nealimentare, cel mai mult s-au scumpit carburanţii pentru transportul auto – cu 3,0%, articolele de tutungerie – cu 2,8% , medicamentele şi vesela din porţelan, ceramică şi sticlă – cu câte 1,2%. Dintre serviciile prestate populaţiei, atestăm în aprilie majorări de tarife la biletele pentru vizitarea spectacolelor teatrale – cu 8,8% şi a cinematografelor – cu 2,8%, serviciile transportului urban – cu 4,0% şi pentru serviciile prestate de creşe şi grădiniţe – cu 1,8%. În acelaşi timp, în aprilie au fost reduse tarifele pentru transportarea pasagerilor cu transportul aerian – 2,3% şi la serviciile turismului peste hotarele ţării – cu 2,0%. UNIMEDIA menţionează că în luna aprilie 2010 preţurile au crescut cu 8,1% faţă de aprilie 2009, iar de la începutul anului s-au majorat cu 5,8%. Sursa: UNIMEDIA

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

Investitorii străini au cel puţin 5 motive ca să-şi investească banii în Moldova De ce să investeşti în Moldova? Din cel puţin 5 motive, a menţionat Andrei Timuş, director executiv al Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM), astăzi, 7 mai 2010, în cadrul Forului oamenilor de afaceri Moldo-Slovac. În cadrul evenimentului au fost prezentate oportunităţile de afaceri atât din Republica Moldova, cât şi din Republica Slovacia. După cum susţine OPEM, în contextul Forului urmează să fie desfăşurate întrevederi bilaterale între agenţii economici slovaci şi moldoveni.

Andrei Timuş, director executiv OPEM, a făcut în cadrul Forului oamenilor de afaceri MoldoSlovac prezentarea climatului investiţional din Moldova şi respectiv, a celor mai importante 5 motive pentru care investitorii străini ar fi interesaţi să investească aici. Printre acestea, Timuş a menţionat ca avantaje investiţionale importante cota 0% la impozitul pe venit reinvestit şi pe profitul corporativ nedistribuit. În acelaşi timp, a menţionat că în Moldova, faţă de alte state, forţă de muncă este ieftină, remunerarea salarială fiind în medie de 1,5 euro pe oră. Un alt motiv pentru investitorii străini este poziţia comercială strategică a Moldovei, care are acorduri încheiate atât cu statele CSI, cât şi cu ţările membre UE. „Moldova are încheiate 42 acorduri comerciale preferenţiale”, a menţionat Timuş în acest context. Cea de-a cincea oportunitate pentru investitorii străini este în general climatul investiţional al Moldovei, deschis să primească investiţii din-afară, după cum susţine director executiv OPEM. „Până în prezent, 85 ţări din întreaga lume au investit în Moldova”, a declarat Andrei Timuş.

La Forul oamenilor de afaceri Moldo-Slovac, a participat şi delegaţia oficială în frunte cu Miroslav Lajčák, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Slovacia. Cu ocazia vizitei ministrului slovac, a fost încheiat Acordul de Cooperare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Slovace. Părţile semnatare ale Acordului au fost ministrul de Stat Victori Bodiu din partea Moldovei şi ministrul Afacerilor Externe Miroslav Lajčák din partea Slovaciei.

Victor Bodiu a menţionat că prin semnarea acestui Acord, Moldova va primi în următorii ani circa 450 000 euro sub formă de grant din partea Slovaciei. „Acum, o dată cu venirea ministrului Lajčák, am primit din partea Republicii Slovace 100 000 dolari SUA pentru finanţarea companiei Teleradio-Moldova”, a menţionat Bodiu. „Între Moldova şi Slovacia sunt încheiate toate acordurile importante în vederea liberalizării comerţului”, a declarat Miroslav Lajčák. În acelaşi timp ministrul slovac a promis că până la sfârşit de an va fi liberalizat regimul de vize pentru moldoveni.

UNIMEDIA menţionează că Forul de afaceri Moldo-Slovac este organizat de către echipa OPEM în comun cu Agenţia Slovacă pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor ”SARIO”. Obiectivul declarat al acestui eveniment este consolidarea relaţiilor comerciale existente între comunităţile de afaceri a celor două state, precum şi iniţierea noilor parteneriate de colaborare reciproc avantajoasă. Sursa: UNIMEDIA Reporter: Daniela Dermengi

Mai multe secţii de votare pentru moldovenii din afara ţării Legislativul a adoptat, astăzi, în prima lectură, mai multe modificări la Codul Electoral al Republicii Moldova. Astfel, noile modificări permit dreptul partidelor să formeze blocuri electorale, iar cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare vor avea mai multe posibilităţi de vot. Alegerile peste hotare vor fi organizate în două zile consecutive, pentru ca toţi cetăţenii să reuşească să voteze. De asemenea, vor fi deschise secţii în afara misiunilor diplomatice şi în alte localităţi, cu condiţia ca Guvernul ţării-gazdă să-şi dea acordul. Elementele de bază din aceste modificări sunt blocurile electorale care nu au fost până acum, am propus ca pragul lor electoral să fie de 6 %. Totodată, pentru partidele politice, am propus ca pragul electoral să fie de 4% nu 5 cum a fost până acum, şi pentru candidaţii independenţi de la 3% la 2%. Au fost şi alte propuneri de la diferite ONG-uri, de la Academia de ştiinţe, dar ele vor fi luate în considerare când se va vota în a doua lectură. Astăzi am primit şi avizul Comisiei de la Veneţia, care este unul pozitiv”, susţine deputatul PL Valeriu Nemerenco.

Autor: Lina Susan

Sursa: hotnews.md

MAE participă la următoarele alegeri avînd cheia drept simbol electoral Mişcarea Acţiunea Europeană a dat startul pregătirilor pentru participarea la alegerile locale din 2011, a anunţat preşedintele partidului, deputatul Veaceslav Untilă, la şedinţa Consiliului Naţional al MAE, desfăşurată astăzi, 8 mai.

Printre obiectivele interne asumate de conducerea MAE, până la următorul scrutin electoral, se numără consolidarea structurilor teritoriale şi încurajarea liberei concurenţe în partid. “În MAE sunt promovaţi oamenii care muncesc. Libera concurenţă a devenit o tradiţie pentru MAE, iar democraţia internă asigură un nivel calitativ ridicat al politicii pe care o facem. Reprezentăm un partid tânăr, aflat în creştere. Astăzi, MAE este o voce puternică, care vorbeşte în numele tuturor cetăţenilor”, a declarat Veaceslav Untilă.

Cei 150 de membri ai Consiliului Naţional au adoptat, în premieră, noul simbol al MAE – cheia, şi imnul “Totul pentru Moldova!”.

“Oamenii o să voteze MAE şi pentru că este un partid – cheie printre celelalte partide de la noi. Dacă n-ar fi deputaţii noştri, Alianţa (Alianţa pentru Integrare Europeană – n.n.) nu ar trece nicio lege în Parlament”, au spus membri ai Consiliului, cu referire la noul simbol al partidului.

“VOCEA DIASPOREI” la “VOCEA BASARABIEI” Astazi, 6 mai 2010, am dialogat cu Dl Anatol Petrencu, “Miscarea Actiunea Europeana” Dialogul poate fi ascultat urmand linkul: http://www.voceabasarabiei.net/index.php/matinal-cugrigore-matasaru/8331-audio-matinal-cotidian-6-mai-2010-cu-grigore-mtsaru

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info

NEW !!!

In atentia tuturor !!!

EMISIUNEA RADIO “VOCEA DIASPOREI” la “VOCEA BASARABIEI” www.voceabasarabiei.net In fiecare duminica la ora 19 (ora Moldovei) Ascultati life pe internet si puneti intrebari la +37322 221962, +37322844164

EMISIUNEA TV “VOCEA DIASPOREI” cu SERGIU RAILEANU la ALT.TV www.alttv.md Va fi posibil de vizionat prin Skype la un account care va fi anuntat in prealabil ca sa puneti intrebari directe in timpul emisiunii.

Din luna iunie pe “ALT TV” http://www.alttv.md unde vor fi abordate urmatoarele teme: № 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

TEMA Diaspora ca noţiune / Comparaţii şi paralele cu Diasporele altor ţări Imigraţia / Emigraţia / Traficul de fiinţe umane ca fenomen Regimul de vize şi principiul de reciprocitate Misiunile diplomatice ale RM în străinatate şi cetăţenii RMoldova Asociaţiile cetăţenilor R Moldova în străinătate – activitatea şi rolul lor Asociaţiile/Comunităţile de străini în R.Moldova/Centre Culturale străine în RMoldova Migranţii şi securitatea naţională în Moldova şi în ţările-gazdă Integrabilitatea cetăţenilor R. Moldova în alte ţări Integrabilitatea cetăţenilor străini în R Moldova Legislaţia Ţărilor – gazdă cu privire la „stranieri” şi Comunităţile de moldoveni Legislaţia R.Moldova cu privire la străini (muncă, reşedinţă, limitarea în drepturi ori viceversa) Protecţionism legislativ şi de mentalitate la plasarea în câmpul muncii în ţările-gazdă Fenomene xenofobe în R.Moldova şi în alte tări Dreptul la vot a celor ce muncesc în baza de contact legal şi plătesc impozite în ţara-gazdă Diaspora moldovenească (structura, amplasarea geografică, radiografie generală) Rolul Diasporei moldoveneşti în procesul decizional din R.Moldova Diaspora / Codul electoral din R.Moldova / Sisteme electorale din lume Acorduri bilaterale semnate între RM şi alte tări pentru protecţia socială a cetăţenilor RM Programe statale şi politici ale R.Moldova aplicate faţă de cetăţenii RM alfaţi peste hotare Diaspora şi problematica pensionării (poziţia CNAS din R.Moldova) Diaspora moldovenească şi problematica pensiilor în ţările-gazdă) Diaspora şi activitatea profesională (pierderea calificărilor ori achiziţie de calificare) „Sindromul Italia” - probleme de sănătate Sacrificiile şi consecinţele emigrării (beneficii ori pierderi) Remitenţele băneşti din străinătate spre Moldova şi impactul lor asupra economiei RM Problematica re-integrării familiilor separate ca urmare a emigrării în străinătate Re-intergarea profesională la reîntoarcere in R.Moldova Rolul Diasporei în investiţiile din RMoldova Diaspora ca „Purtător de imagine a Republicii Moldova în ţările gazdă” – diplomaţia populară Problema recunoaşterii titlurilor de studii şi angajarea la muncă peste hotare Rolul bisericii ca factor de consolidare în sânul Comunităţilor de moldoveni din ţările-gazdă Diaspora moldovenească şi mass-media din R.Moldova şi din ţările-gazdă Cetăţenii RM şi problema perfectării actelor fie în Patrie fie în ţara-gazdă

Interlocutorii invitaţi şi data desfăşurării

Persoanele şi instituţiile ce urmează a fi invitate la dialog televizat: 1. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei 2. Ministerul Afacerilor Externe şi Intergării Europene 3. Ministerul Economiei şi Comerţului 4. Departamentul Relaţii Interetnice 5. Organizaţia Internaţională a Migraţiei 6. Organizaţia pentru Dezvoltarea Secorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) 7. CNAS (Casa Naţională de Asigurări Sociale) 8. Ambasadori ori reprezentanţi diplomatici acreditaţi în R.Moldova 9. Reprezentantul Diasporei italienilor din R.Moldova 10. Reprezentanţi ai Comunităţilor cetăţenilor străini în R.Moldova 11. Reprezentanţi ai Asociaţiilor şi Comunitătilor de cetăţeni din Republica Moldova în alte ţări 12. Reprezentanţi ai mass-media specializate în problematica DIASPOREI 13. Reprezentanţi ai ONG ce elaboreaza sondaje şi studii specializate asupra DIASPOREI 14. Reprezentanti ai misiunilor europene in RM 15. Parlamentari din RM si persoane oficiale din strainatate 16. Experti si cetateni ai Republicii Moldova initiati in problematica migratiei.

Puteti participa ca dialogatori ori expedia intrebari prealabile prin email: info@moldova-diaspora.info ori semnaliza probleme la sos@moldova-diaspora.info Vom dispune de 1 emisiune pe saptamana (ziua si ora urmeaza a fi definite).

Emisiunile sunt difuzate prin reteaua de cablu din Chisinau cu perspectiva de transmisiune prin eter pe tot teritoriul national al R.Moldova.

Emisiunile in direct vor putea fi vizionate si la PC prin Skype. In acest scop va fi creat un account special. Va fi posibil de a pune intrebari.

Toate emisiunile realizate vor fi plasate in arhiva pe http://www.alttv.md si ulterior vizionate si prin internet.

Sunt binevenite sugestii si propuneri constructive. Lista temelor este una indicativa si poate fi modificata ori complectata.

Important: Să participăm activ la orice proces ce ţine de soarta noastră, de viitorul nostru, de viitorul copiilor noştri.

LIBERTATEA INSEAMNĂ PARTICIPARE !!!

Comentează ştirile pe: http://forum.moldova-diaspora.info