Zile și Nopți București | Decembrie 2024

editorial

Ioan BIG, publisher

ÎDecembrie 2024, o lună a alegerilor... nu doar politice

n mod tradiţional, apropierea sfârşitului de an ne obligă la multiple alegeri - unde, când şi cum ne petrecem sărbătorile, încotro ne îndreptăm în viitor -, dar sunt provocări pe care le acceptăm cu zâmbetul pe buze şi lumină în ochi fiindcă sunt menite a ne îmbunătăţi starea de spirit într-o perioadă a bilanţurilor personale. Anul acesta, lucrurile stau altfel şi intrăm în luna decembrie ceva mai neliniştiţi, pentru că, prin alegerile pe care le facem, mandatăm nişte oameni pe care nu-i cunoaştem să ne reprezinte interesele şi să ne sprijine în materializarea aspiraţiilor noastre - nu doar individuale, ci şi ca societate sau naţie -, ale căror comportament, hotărâri și acțiuni ne vor afecta viaţa în mod direct şi profund în următorii ani. Drept urmare, nici gândurile noastre legate de ce se întâmplă şi, mai ales, ce (poate) va urma nu sunt dintre cele mai senine.

De Ziua Naţională, noi, românii, am ales noul Parlament, pe care l-am investit cu o legitimitate incontestabilă datorită prezenţei semnificative la vot, iar procesul a adus o schimbare majoră la vârful politicii prin opţiunea populară pentru o alternativă suveranistă la alianţa (doctrinar nefirească) ce a controlat în ultimii ani jocurile de putere în ţară. Rămâne însă de văzut în ce măsură această nouă alternativă - alcătuită din formaţiuni ce vor ocupa împreună o treime din corpul legislativ - se va dovedi una viabilă din punct de vedere al calităţii leadership-ului şi ar putea ajunge să producă cu adevărat efecte benefice concrete la nivelul societăţii, dincolo de declaraţiile patriotarde, aşa cum nici lipsa de primenire din cadrul partidelor consacrate,

care s-au jucat de-a lungul timpului cu “interesul naţional” într-un mod îndoielnic, nu ne face să fim copleşiţi de entuziasm. În fine, acum suntem doar spectatori, iar rezultatul alegerilor noastre, indiferent de natura acestora, se constituie într-o oglindă a societăţii româneşti actuale. La fel cum viitorul preşedinte al ţării ar trebui să fie un simbol al acesteia, iar aici situaţia e îngrijorătoare, cel puţin din perspectiva culturii.

O baleiere a programului propus de Călin Georgescu, de exemplu, situat în primul tur, surprinzător, pe locul întâi în preferinţele electoratului, deci cu şanse reale de a ajunge “vocea” poporului român, intitulat Hrană, Apă, Energie şi conceput încă de acum 14 ani, lasă să se întrevadă doar prin menţiuni sporadice - în pofida faptului că susţine a propune “măsuri şi direcţii de acţiune precise” - o viziune discutabilă apropo de stimularea creativităţii în contextul artei şi culturii contemporane globale, din moment ce urmăreşte ca “‘nişa românească’ să fie model de urmat în Europa în ceea ce priveşte cultura”, iar şcoala să fie “zidită pe temelia istoriei, culturii şi intereselor naţionale, pe un patriotism desăvârşit”, pentru că, citându-l (dumnealui) pe Spiru Haret, “Investeşti în şcoală, culegi în economie”. Cât despre libertatea de expresie artistică, aceasta e filtrată prin “reîntoarcerea la rădăcini”, adică... “prin duhul iubirii, sfinţii, eroii neamului, marile personalităţi culturale devin ‘icoane’ vii, deschid spaţiul calitativ superior al libertăţii adevărate”. Ne vom lămuri luna aceasta cum dorim să ne raportăm într-adevăr, ca naţie, la libertate şi adevăr, inclusiv în cultură, odată cu votul dat la alegerile prezidenţiale, însă, indiferent de rezultat, vă dorim să vă bucuraţi din plin, de sărbători, de căldura şi dragostea celor dragi. La mulţi ani!

www.zilesinopti.ro www.faceboook.com/zilesinopti

ZILE ȘI NOPȚI - POP CULTURE MAGAZINE

ISSN 2559-172X

Apare gratuit, lunar. Nr. 12 (578) - Decembrie 2024

Tiraj: 20.000 exemplare București, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara.

Director General: Marian Gîlea, marian.gilea@zilesinopti.ro

Publisher: Ioan Big, ioan.big@zilesinopti.ro

Director Vânzări: Simona Stoichici, simona@simone-advertising.ro

Publicitate agenții: Florentina Păuna, florentina.pauna@gmail.com

Digital & Print Manager: Aurel Martinescu, aurel.martinescu@zilesinopti.ro

Director Financiar: Mihaela Oană, mihaela.anutoiu@zilesinopti.ro

Contabilitate: Mihaela Stoica, contabilitate@zilesinopti.ro

Dezvoltare online: Radu Ganea, radu.ganea@zilesinopti.ro

Coordonator calendar evenimente naționale, zilesinopti.ro/evenimente-romania/ tibi.oprita@zilesinopti.ro

Redacție Print/Online/Social Media: Anastase Ștefania-Antonia, stefania.anastase@zilesinopti.ro Adrian Brănescu, site@zilesinopti.ro

EDIȚIA DE BUCUREȘTI: Publisher: Ioan Big, ioan.big@zilesinopti.ro

Online: Anastase Ștefania-Antonia, bucuresti@zilesinopti.ro

Distribuție: Dan Budoi

EDIȚIA DE BRAȘOV: Redactor: Adina Chirvasă site@zilesinopti.ro

Distribuție: Andrei Paul, paul.andrei@zilesinopti.ro

EDIȚIA DE CLUJ: Redacție și vânzări: cluj@zilesinopti.ro

Distribuție: Pop Eugen Claudiu

EDIȚIA DE CONSTANȚA: constanta@zilesinopti.ro

EDIȚIA DE IAȘI: Redactor: Laura Cozmîncă, iasi@zilesinopti.ro

EDIȚIA DE TIMIȘOARA: timisoara@zilesinopti.ro

Francize ZILE ȘI NOPȚI: Sibiu, Oradea.

Tipărit la tipografia Conphys. www.conphys.ro

ZILE ȘI NOPȚI este marcă înregistrată.

Editor: City Guide Media SRL. Brașov, str. Octavian Goga nr. 9A

Autori & contributori

Ioan big este jurnalist și analist Pop Culture.

iOAN biG PUbLiSHer

Din 2019 este Director al Dracula Film Festival și Director artistic al brașov Jazz & blues Festival.

GrUiA DrAGOmir SeNiOr eDiTOr

Gruia este jurnalist. A absolvit Facultatea de Litere, cu o lucrare de licență despre influența culturii americane asupra literaturii române.

E ziarist din 1990, a lucrat de la presa cotidiană (Tineretul liber, Evenimentul zilei, ProSport, Adevărul) până la ghiduri TV și reviste lucioase...

ALiN GĂLĂȚeScU SeNiOr eDiTOr

Alin este analist de Modă și LifeStyle / Creator de Evenimente/ Consilier de Imagine și de brand / Creator de Proiecte Speciale de Film și Fotografie Arty.

ALeX mUȘAT reDAcTOr

Alex Mușat este toboșar și absolvent al secției de Jazz & Muzică Ușoară din cadrul U.N.M.b. Alex scrie articole despre muzică.

HOriA GHibUȚiU reDAcTOr cLAUDiA ALDeA reDAcTOr

mĂDĂLiNA LeFTer reDAcTOr

Studentă a Facultății de Litere din bucurești, Claudia este pasionată de povești și de cum sunt ele trăite prin literatură și muzică.

Mădălina este activă în domeniul marketingului și este pasionată de citit, scris și de câte puțin din tot ce înseamnă artă.

DeLiA miTrAcHe reDAcTOr TeODOrA brATU reDAcTOr iULiANA ciOcÎrLAN reDAcTOr

Delia este jurnalistă și face selecția de evenimente culturale pentru rubricile de recomandări. Realizează reportaje și interviuri din spațiul teatral și festivalier.

Teodora este jurnalistă și scrie analize referitoare la teatru, fi lm și artele performative.

La început de carieră în marketing, Iuliana adoră muzica electronică și mâncarea (ne)obișnuită. Scrie texte pe subiecte de eat & drink și „pop-up” stories.

Contributori

Ioana Aldea

berti barbera

Alexandra bujeniță

Adina Iacob

Adina barbălată

Andrada Dincă

Cosmin Dragomir

Cezar Deli-Iorga Ștefan Iancu

Laura Cozmîncă

bianca Roiu

Monica Felea

Ștefan Chirițescu

Liviu Mereuță

POP-UP STORiEs:

PAGINA 13-15

Universul lui Alexandre

Dumas în cultura Pop(ulară)

POVEŞTI DE SUCCES

PAGINA 92-93

„MY SECRET LAND”

Capitolul FILM

PAGINA 17

IOAN BIG: Anul 2024 din perspectiva cinefililor români

PAGINA 19-21

Premierele lunii

PAGINA 23

Micuțul ren Niko și sania lui

Moș Crăciun

PAGINA 25

Croazieră de coșmar

PAGINA 27

Kraven Vânătorul

PAGINA 28-29

Mufasa: Regele Leu

PAGINA 30-31

Maria

PAGINA 33

Contele de Monte Cristo

PAGINA 34

Sonic the Hedgehog 3

PAGINA 35

Babygirl

PAGINA 36-37

INTERVIU: MARA

BUGARIN („Moromeţii 3”)

PAGINA 39

POINT OF VIEW: The Apprentice

Capitolul ARTĂ

SUSȚINUT DE

PAGINA 41

TEODORA BRATU: 100 de ani de suprarealism

PAGINA 42-43

PERFORMING ARTS: Interviu cu storyteller-ul LARI

GIORGESCU

PAGINA44-45

ART EXPO: Expoziții de artă de neratat în Europa

PAGINA 46-47

ARTE VIZUALE: Interviu cu NONA INESCU

PAGINA 49

CARTE: Cărți din raftul cu numărul 2024

PAGINA 50-51

ARTIȘTI URBANI: MIHAIL ALIN

Capitolul MUZICĂ

PAGINA 53

ADINA BARBĂLATĂ: Pregătiri muzicale în spiritul sărbătorilor

PAGINA 54

REMEMEBER: Madonna

PAGINA 55

MUZICĂ NOUĂ

PAGINA 56-57

DIALOGURI FĂRĂ NOTE: LEYAH

PAGINA 58-59

ANIVERSARE: OZZY, la 76 de ani

PAGINA60

INDIE STAR: CHAPPELL ROAN

PAGINA 61

OMUL CU DISCURILE

Interviu MARA BUGARIN “Îmi iau seva din curiozitatea mea față de lume și viață”

LARI GIORGESCU: “Ceea ce faci pe scenă este mult mai valoros dacă are și sens”

NONA INESCU: „Abordarea mea în artă este să am tot timpul spațiu de explorare”

LEYAH: Reinventarea unei artiste de o sensibilitate aparte

Capitolul EAT & DRINK

PAGINA 63

ȘTEFAN CHIRIȚESCU: Vinuri de sărbători

PAGINA 64

PE GUSTUL NOSTRU: Exemplul gastronomic craiovean: fă rai din ce ai

PAGINA 65

TOP Eat: 6 locuri de unde poți să comanzi masa de Crăciun

PAGINA 66-67

SERGIANA: Decembrie e o lună specială!

PAGINA 68-69

DE-ALE GURII: Inspirație de Anul Nou: ce mai includem în meniul festiv?

PAGINA 71

GURMAND: 10 euro bunătăți de Crăciun

PAGINA 72-73

MIXOLOGY: Cocktailuri pentru o încheiere de an cu stil

PAGINA 74

Drink: Licori de sărbători

PAGINA 75

TOP Drink: 6 locuri unde te poți încălzi cu o cană de vin fiert

Capitolul LIFESTYLE

PAGINA 77

ALIN GĂLĂȚESCU: Decembrie, sărbătoare de Lifestyle

PAGINA 79-79

DESTINAȚII: Destinații exotice unde poți călători cu zbor direct

PAGINA 80-81

AWARDS: Parfumul lunii

decembrie: „AI by Salle Privee” /Spirits Award, decembrie: „PARSON COSY”

PAGINA 82-83

DESIGN: Interviu cu HUDA

MAHDI: Frumusețea Irakului prin bijuterii contemporane

PAGINA 84-86

FASHION: „MODERN SHAPES OF ELEGANCE”

PAGINA 87-89

ARHITECTURĂ: Tradiție și meșteșug Locuință la Viscri

PAGINA 90-91

TRAVEL: Dorințe la miezul nopții și destinații de Anul Nou

PAGINA 94-97

FASHION EVENT: Evenimentul finalului de an:

SOIREES DE LA MODE 36

BUCUREŞTI 565, ROMANIAN COUTURE

PAGINA 98

VIDEO GAMES: Jocuri care

și-au pus amprenta asupra anului 2024

Sergiana, Decembrie e o lună specială!

TOP Eat: 6 locuri de unde poți să comanzi masa de Crăciun

FASHION: MODERN SHAPES OF ELEGANCE

POP-UP STOries

Universul

lui

Alexandre

Dumas în cultura Pop(ulară)

Semnată de cineaștii Alexandre de La Patellière și Matthieu Delaporte, cea mai recentă adaptare a romanului Contele de Monte-Cristo, care va avea premiera pe 20 decembrie în cinematografe (cu românca Anamaria Vartolomei în rolul lui Haydée), ne readuce în prim-plan una dintre cele mai importante figuri ale literaturii franceze de secol XIX, care a lăsat o amprentă imposibil de ignorat asupra universului Popular Culture, depășind atât granițe geografice, cât și temporale: Alexandre Dumas. Faimos pentru istorisirile sale despre curaj, onoare și sacrificiu, precum Cei Trei Muşchetari, Omul cu Masca de Fier, Robin Hood sau Regina Margot, de la ecranizări cinematografice și seriale TV până la creații de teatru, benzi desenate și animații, lucrările i-au fost reinterpretate și reimaginate în nenumărate forme, captivând generații.

Provenind dintr-o familie nobilă cu o situație financiară dificilă, după moartea tatălui său, Thomas-Alexandre Dumas, primul general de origine afro-franceză al armatei lui Napoleon, Alexandre a plecat la Paris pentru a încerca să-și câștige existența ca avocat. În timp ce lucra pentru Ducele de Orléans (viitorul Rege Ludovic-Filip), el s-a apropiat de lumea teatrului, împrietenindu-se cu actorul FrançoisJoseph Talma și cu tinerii poeți care aveau să conducă mișcarea romantică. Inspirat de poveștile și iubirea tatălui pentru aventură, scriitorul a început să exploreze, în piese precum Henri III et sa cour (1829), Napoléon Bonaparte (1831) sau Antony (1831), teme ca

dreptatea, adevărul sau conflictul dintre Bine și Rău. Continuând să scrie piese de teatru pe tot parcursul vieții, colaborarea cu scriitorul francez Auguste Maquet l-a determinat să pășească în lumea romanelor istorice, având o preferință pentru cele plasate în secolele XVI și XVII.

În 1844, Alexandre Dumas publică Les Trois Mousquetaires, o poveste despre patru luptători curajoși și loiali din perioada Cardinalului Richelieu, reprezentată și pe scenă un an mai târziu. Aceasta este urmată de Vingt Ans Après, Le Comte de Monte-Cristo, Le Vicomte de Bragelonne și La Tulipe Noire. Pe lângă motivele caracteristice universului său literar, ideea căutării identității a jucat un rol esențial în conturarea personajelor. Deși a avut un succes imens ca scriitor, el s-a confruntat, pe parcursul vieții, cu discriminare și rasism din cauza originilor lui, motiv pentru care a abordat și teme precum sclavia și colonizarea în lucrări mai puțin cunoscute, care aveau rolul de a denunța nedreptățile și de a pleda pentru egalitate. Un exemplu este Georges, un roman cu o acțiune plasată într-o colonie franceză din Mauritius, care urmărește dificultățile traiului într-o societate marcată de inegalități rasiale și diferențe puternice de clasă, anticipând multe dintre subiectele majore din literatura secolelor următoare. Pentru că aspectele analizate de-a lungul operelor lui Dumas nu doar că ilustrează valorile și provocările sociale ale momentului

istoric în care a trăit, dar oferă și o lentilă prin care interpretările moderne pot explora istorisiri îndrăznețe și dileme etice încă relevante nouă, celor de astăzi, pentru a-i înțelege impactul asupra universului Popular Culture, putem reveni la una dintre cele mai influente lucrări din imaginarul său, Cei trei muşchetari. Povestea celor patru eroi neînfricați a fost recreată pentru prima dată pe marele ecran în 1909, în regia cineastului italian Mario Caserini. Filmul mut I Tre Moschettieri a marcat începutul popularizării narațiunilor cu muschetari în cinematografie, punând bazele numeroaselor adaptări ce aveau să urmeze.

O altă variantă, D’Artagnan contro i tre moschettieri, semnată de Fulvio Tului, l-a avut în distribuție pe Fernando Lamas în anul 1964. Această versiune face parte dintr-o perioadă în care regizorii italieni abordau mari opere literare în moduri accesibile publicului larg, punând adesea accentul pe umor sau acțiune. Nu putem uita nici de pelicula din 1948, cu Gene Kelly și Lana Turner în rolurile principale, de cea din ‘73, unde D’Artagnan este interpretat de Michael York, sau de cea din ‘93, cu Chris O’Donnell. Alături de filmele tradiționale, animațiile inspirate din poveste sunt, de asemenea, remarcabile, Mickey, Donald, Goofy: The Three Musketeers (2004) și Barbie and the Three Musketeers (2009) fiind doar două dintre ele. Pe lângă cinematografie și teatru, cântărețul și compozitorul american Citizen Cope a lansat o piesă intitulată D’Artagnan’s Theme, cu o referință evidentă la personajul din titlu, descris de Robert Louis Stevenson ca fiind „personificarea spiritului moralității”.

PAGINA

Inspirat de un condamnat necunoscut din Franța secolulului al XVII-lea, Omul cu masca de fier este un alt roman reprezentativ pentru literatura lui Dumas. Întregul volum se bazează pe o presupunere a filosofului Voltaire, care a scris că prizonierul cu mască ar fi fost, de fapt, copilul nelegitim al Anei de Austria și al Cardinalului Mazarin, adică fratele vitreg al lui Ludovic al XIV-lea. Datorită temelor despre identități ascunse, conspirații și intrigi politice, povestea a fost adaptată în numeroase forme de-a lungul timpului. Primul afiș de teatru datează din 1895, în timp ce prima producție hollywoodiană a fost realizată în anii ‘20. Printre cele mai populare reinterpretări se numără cea din 1939, semnată de James Whale, cea din 1977, cu Richard Chamberlain, și cea din 1998, care îl are pe Leonardo DiCaprio în prim-plan.

Alături de Georges, temele discriminării, respingerii și izolării sociale sunt prezente și în Contele de Monte-Cristo. În secolul al XIXlea, economia europeană era strâns legată de comerțul global, fenomenul ducând la interacțiuni între oameni din diferite colțuri ale lumii. Astfel, relațiile personajelor cu Orientul și cu locurile „străine” demonstrează că în universul lui Dumas

www.zilesinopti.ro

exista o dificultate a oamenilor de a-l înțelege pe Celălalt (cel care face parte dintr-o altă cultură), această problemă afectându-l în mod direct din cauza moștenirii sale. Pentru că Edmond Dantès, care se transformă dintr-o victimă a unei nedreptăți, aflată în căutarea răzbunării, într-o figură a justiției și răscumpărării, întruchipează teme universale ale rezilienței, integrității și complexității naturii umane, lucrarea a inspirat nenumărate spin-off-uri: filme, emisiuni de televiziune, piese de teatru, animații și chiar și un musical.

Eroul a fost adus la viață de personalități precum Gérard Depardieu (într-o serie de patru episoade din ‘98), Robert Donat (‘32), Jim Caviezel (2002) și Richard Chamberlain, filmul din 1975 împlinind, în luna ianuarie, 50 de ani. Există chiar și o relatare japoneză a romanului, Gankutsu-ô, realizată de studioul Gonzo și difuzată între 2004 și 2005. Aici, creatorul Mahiro Maeda aduce povestea clasică într-un cadru futurist, incluzând elemente science fiction și steampunk pentru a explora tema răzbunării ca forță complet distructivă.

Nu în ultimul rând, chiar dacă nu există un singur autor definitiv pentru Robin Hood, fiind vorba despre o legendă transmisă oral timp de secole, Dumas a avut o contribuție semnificativă la popularizarea eroului, pe care l-a prezentat într-o manieră romantică și aventuroasă, caracteristică stilului lui.

dezbateri despre putere, privilegiu

Încorporând evenimente istorice și figuri celebre pentru a estompa granițele dintre realitate și ficțiune, portretizarea nuanțată a scriitorului în ceea ce privește dinamica socială continuă să stârnească dezbateri despre putere, privilegiu și moralitate, personajele sale reprezentând, astăzi, simboluri ale prieteniei, iubirii, cavalerismului și triumfului justiției în fața adversității: „Toată înțelepciunea umană este cuprinsă în aceste două cuvinte: așteaptă și speră.”

ȘTIRI / RECOMANDĂRI/ INTERVIURI PROGRAM FILME / VIDEODOME/ PREMIERE CINEMA/ POINT OF VIEW/STREAMING/ TV/ CINE COMbO

Anul 2024 din perspectiva cinefililor români

Venirea noului an reprezintă un bun prilej pentru bilanţuri şi retrospective, iar o privire în Top 100 al filmelor ce au avut premiera în 2024, prin prisma încasărilor din bilete de cinema, scoate la iveală unele aspecte interesante, surprinzătoare... sau nu. De exemplu, nu are de ce să ne mire că “fabrica” hollywoodiană mizează în continuare pe reţete sigure, investind masiv în francize susţinute de baze de fani deja constituite, iar box-office-ul românesc este dominat copios şi anul acesta de sequel-uri, prequel-uri sau spin-offuri, precum Deadpool & Wolverine, Gladiator II, Joker: Folie à Deux, Alien: Romulus, Beetlejuice Beetlejuice, Bad Boys: Ride Or Die, Twisters, Dune: Part Two sau Venom: The Last Dance.

Din aceeaşi categorie fac parte şi Despicable Me 4, Inside Out 2 sau Kung Fu Panda 4, cu observaţia că aceste blockbustere se regăsesc în vârful piramidei nu doar pentru că merg mai departe cu poveşti de succes, dar şi din cauză că ţintesc un public extins la nivelul întregii familii şi, în privinţa asta, era previzibil că procentajul de 30% de ocupare a clasamentului de către animaţii nu va scădea... doar că, în pofida faptului că am avut parte în 2024 de o multitudine de premiere, numai câteva, precum The Wild Robot, Micuţa Ping şi dragonul sau Povestea magică a fluturilor, s-au remarcat prin originalitate, majoritatea mulţumindu-se a fi doar forme de entertainment pasager. Cultivarea la Hollywood a lipsei de imaginaţie în storytelling în favoarea considerentelor pragmatice perpetuează penuria de poveşti proaspete, alimentată de seria de greve a scenariştilor din ultimii ani, însă originalitatea e vie, totuşi, în spaţiul independent american şi în cinematografia europeană, iar prezenţa în Top 100 al

succesului de public a unor filme diferite ca factură, precum Poor Things, Argylle sau The Zone of Interest, sugerează o deschidere crescândă a cinefililor români către propuneri ieşite din tipare. Căutarea ineditului în premisă şi naraţiune se simte pregnant mai ales în cazul filmelor Horror, dacă ne gândim la Never Let Go, Longlegs, Trap ori Baghead. În acelaşi context, trebuie punctată evoluţia ascendentă a cinematografiei româneşti accesibile şi atractive pentru publicul larg, ce se manifestă în egală măsură pe palierul narativelor cu caracter dramatic (Anul Nou care n-a fost, Trei kilometri până la capătul lumii), a documentarelor (Nasty, Hai, România!) şi, bineînţeles, a comediilor light, prezente în număr mare în topul succesului la public: Moartea în vacanţă, Buzz House: The Movie, Tati part-time, Candidatul perfect ş.a.m.d. Ne oprim însă aici cu observaţiile, pentru că mai avem ceva timp până se încheie 2024 şi destule filme ce aşteaptă să fie descoperite în luna decembrie la cinema!

Micuțul ren Niko și sania lui Moș Crăciun

 PREMIERA 6 DECEMBRIE

Titlu original: Niko - Beyond the Northern Lights

Regia: Kari Juusonen, Jørgen Lerdam

Cu: Josefine Preuß, Sammy Schrein

Gen: Animație, Aventuri

Durata: 85 de minute

Distribuit de: Bad Unicorn

Premieră în România: 6 Decembrie 2024

Hopa! A venit Crăciunul

 PREMIERA 6 DECEMBRIE

Anii au trecut și Niko a crescut, iar cel mai așteptat moment al vieții sale a sosit. Este timpul să-și înceapă antrenamentul la Forțele Aeriene, echipă formată din cei mai curajoși și talentați reni, și să se alăture tatălui său, Prancer, și tuturor celorlalți reni legendari ai lui Moș Crăciun. Niko își ia rămas bun de la mama și frățiorii săi și pornește cu mult entuziasm în această călătorie inițiatică, gata să preia rolul de junior în pregătire. Însă apariția neașteptată a Stellei, un alt pui de ren talentat și determinat să se alăture Forțelor Aeriene, aduce provocări neașteptate pentru Niko.

Titlu original: A Sudden Case of Christmas

Regia: Peter Chelsom

Cu: Danny DeVito, Andie MacDowell, Wilmer Valderrama, José Zúñiga

Gen: Comedie, Familie

Durata: 91 de minute

Distribuit de: RO Image 2000

Premieră în România: 6 Decembrie 2024

SuperKlaus

 PREMIERA 13 DECEMBRIE

Titlu original: SuperKlaus

Regia: Steve Majaury, Andrea Sebastián, Andrea Sebastiá

Cu: Colm Feore, Harland Williams, Millie Davis

Gen: Animație

Durata: 88 de minute

Distribuit de: Ro Image 2000

Premieră în România: 13 Decembrie 2024

Teoria universală  PREMIERA 6 DECEMBRIE

Titlu original: Die Theorie von Allem

Regia: Timm Kröger

Cu: Jan Bülow, Olivia Ross, Hanns Zischler

Gen: Dramă, Mister

Durata: 118 minute

Distribuit de: Cay Film

Premieră în România: 6 Decembrie 2024

Kraven vânătorul  PREMIERA 13 DECEMBRIE

Titlu original: Kraven the Hunter

Regia: J.C. Chandor

Cu: Aaron Taylor-Johnson, Russell Crowe, Ariana DeBose, Fred Hechinger

Gen: Acțiune, SF, Thriller

Durata: 127 de minute

Distribuit de: InterComFilm Distribution

Premieră în România: 13 Decembrie 2024

Mufasa: Regele leu

 PREMIERA 13 DECEMBRIE

Titlu original: Mufasa: The Lion King

Regia: Barry Jenkins

Cu: Seth Rogen, Aaron Pierre, Mads Mikkelsen, Thandiwe Newton, Donald Glover

Gen: Animație, Aventuri

Durata: 120 de minute

Distribuit de: Forum Film România

Premieră în România: 20 Decembrie 2024

2D

Croazieră de coșmar

PREMIERA 13 DECEMBRIE

Titlu original: Birthday Girl

Regia: Michael Noer

Cu: Trine Dyrholm, Flora Ofelia Hofmann

Lindahl, Hermann Tommeraas, Gen: Dramă, Thriller

Durata: 95 de minute

Distribuit de: Follow Art Distribution

Premieră în România: 13 Decembrie 2024

Sonic the Hedgehog 3

 PREMIERA 27 DECEMBRIE

Titlu original: Sonic the Hedgehog 3

Regia: Jeff Fowler

Cu: Idris Elba, James Marsden, Ben Schwartz, Colleen O’Shaughnessey, Keanu Reeves

Gen: Animație, Acțiune

Durata: 109 minute

Distribuit de: Ro Image 2000

Premieră în România: 27 Decembrie 2024

Mufasa: The Lion King”, prequel la remake-ul live-action din 2019 al îndrăgitului clasic „The Lion King” (1994), regizat de Barry Jenkins, ne spune povestea neștiută a originii lui Mufasa, dezvăluind transformarea sa de la un pui orfan la regele Ținutului Mândriei. Până acum știm despre acest nou film din universul Lion King că este povestit prin flashback-uri de către Rafiki (John Kani), ce relatează luptele timpurii ale lui Mufasa (Aaron Pierre) și prietenia sa improbabilă cu Taka (Kelvin Harrison Jr.) - cunoscut mai târziu ca Scar. Această legătură joacă un rol esențial în modelarea destinelor ambelor personaje.

20 DECEMBRIE

Titlu original: MARIA

Regia: Pablo Larraín

Cu: Angelina Jolie

Gen: Dramă, Biografic

Durata: 124 de minute

Distribuit de: Bad Unicorn

Premieră în România: 20 Decembrie 2024

Contele de Monte Cristo  PREMIERA 20 DECEMBRIE

Titlu original: Le comte de Monte-Cristo

Regia: Alexandre de La Patellière, Matthieu Delaporte

Cu: Pierre Niney, Bastien Bouillon, Anaïs Demoustier, Anamaria Vartolomei

Gen: Acțiune, Aventuri, Dramă

Durata: 178 de minute, Distribuit de: Independența Film, Premieră în România: 20 Decembrie 2024

Spre finele anului, Sonic the Hedgehog se întoarce pe marile ecrane cu partea a treia din această foarte așteptată continuare (mai ales de către cei mici) a francizei de succes, care se datorează într-o anume măsură și reușitei la box office, primele două filme având încasări cumulate de peste 724 de milioane de dolari în întreaga lume. Regizat din nou de Jeff Fowler, care s-a ocupat și de precedentele, al treilea film promite să fie cea mai plină de acțiune parte a francizei, introducând elemente iconice din jocurile video și un nou personaj negativ de temut, dar favorit al fanilor.

3D 2D Dolby Atmos

2D

„Micuțul ren Niko și sania lui Moș Crăciun”

O aventură animată plină de magie

Pcu

Prancer,

să preia rolul de junior în pregătire. Însă apariția neașteptată a

regătiţi-vă de sărbători pentru cea mai frumoasă aventură la Polul Nord, fiindcă adorabilul pui de ren Niko revine pe marile ecrane pe 6 decembrie, în Micuțul ren Niko și sania lui Moș Crăciun. Anii au trecut și a sosit timpul ca Niko să-și înceapă antrenamentul la Forțele Aeriene, echipă formată din cei mai curajoși și talentați reni, și să se alăture tatălui său, Prancer, și tuturor celorlalți reni legendari ai lui Moș Crăciun. Niko își ia rămas bun de la mama și frățiorii săi și pornește cu mult entuziasm în această călătorie inițiatică, gata să preia rolul de junior în pregătire. Însă apariția neașteptată a Stellei, un alt pui de ren talentat și determinat să se alăture Forțelor Aeriene, aduce provocări neașteptate pentru Niko. Cei doi pui de reni trebuie să treacă prin diverse probe, ca să-și demonstreze abilitățile și să-și revendice poziția de junior.

În ciuda rivalității dintre cei doi și a dorinței arzătoare de a căpăta râvnitul loc, Niko și Stella devin apropiați în timpul acestor probe, însă cea mai mare provocare se arată chiar în seara de dinaintea Ajunului Crăciun, când alarma răsună în tot hangarul și Niko, alături de tatăl său și ceilalți reni, descoperă că

www.zilesinopti.ro

sania a fost furată. Dispariția saniei lui Moș Crăciun pune în pericol întreaga sărbătoare și Niko este determinat să ajute la găsirea ei. Tatăl său și ceilalți membri ai Forțelor Aeriene se îndoiesc de Niko și nu-l implică în misiunea de recuperare, însă micuțul ren este hotărât să le demonstreze tuturor că este pregătit să înfrunte o problemă atât de dificilă. Alături de prietenii săi, Julius și Wilma, și a lemingilor ce îi devin aliați, Niko pornește către Polul Înghețat în căutarea saniei, într-o călătorie în care trebuie să ia niște decizii dificile, care îi vor schimba destinul pentru

într-o călătorie în care trebuie

totdeauna. temele principale ale filmului, un

Cum familia este una dintre temele principale ale filmului, relația dintre Niko și tatăl său este explorată în amănunt. Niko îl admiră pe tatăl său, pe care îl consideră un erou, iar Prancer este mândru de fiul său și îl încurajează să devină un junior al Forțelor Aeriene, cu toate că a fost acolo pentru el să-l îndrume spre maturizarea sa. Dinamica dintre cei doi evoluează odată cu povestea și, atât Niko, cât și Prancer, trebuie să-și asume greșelile, ca relația lor să devină una puternică și construită pe încredere. O poveste cu adevărat înduioșătoare, despre maturizare, responsabilitate și continuarea tradiției familiei va ajunge în cinematografele din țară pe data de 6 decembrie. Nu ratați această aventură magică, în luminile de la Polul Nord!

PAGINA

„Croazieră de coșmar”

O

poveste

de groază ancorată în realitate

Croazieră de coșmar, aka Birthday Girl este o dramă palpitantă și plină de suspans, plasată pe un vas de croazieră cu destinația Caraibe.

Nanna, în vârstă de 42 de ani, și-a invitat fiica, pe Cille, și pe cea mai bună prietenă a ei într-o călătorie ce traversează Oceanul Atlantic pentru a sărbători cea de-a 18-a aniversare a lui

Cille. Așteptările sunt mari, iar ele au planuri îndrăznețe pentru zilele de la bordul vaporului de croazieră, dar, încă din prima seară, vacanța de vis se transformă într-un coșmar, iar Nanna își dă seama că, pentru a obține dreptate, trebuie să ia problema în propriile mâini. Lungmetrajul este o dramă în care birocrația (sau lipsa ei) transformă totul într-o poveste horror.

Renumitul regizor danez Michael Noer se află în spatele acestei producții (este cunoscut mai ales pentru remake-ul Papillon, cu Rami Malek în rolul principal), iar înainte ca acest lungmetraj să ajungă la noi pe ecrane, dupa avanpremiera din cadrul Dracula Film Festival, de la Braşov, el a mai fost plimbat la festivalurile internaționale de film de la Rotterdam, Göteborg, Chicago, Tokyo şi Zürich. Croazieră de coșmar are și o distribuție remarcabilă, condusă de actrița daneză Trine Dyrholm (Queen of Hearts, 2019), câștigătoare a Ursului de Argint

la Berlin, alături de Flora Ofelia Hofmann Lindahl (As in Heaven, 2021; Cry Wolf, 2020), câștigătoare a Silver Shell la San Sebastián, și de actorul norvegian Herman Tømmeraas (serialul Ragnarok, 2020-2021).

Ideea pentru film i-a venit lui Noer după ce a descoperit un site numit International Cruise Line Victims, dezvăluind în același timp ceva de care mulți dintre noi nu suntem conștiențipe navele de croazieră nu există poliție, iar în apele internaționale nu se aplică legile niciunei țări, așa că nu prea te protejează nimeni de abuzuri odată ce ajungi în acest punct. Pe site-ul respectiv găsești numeroase povești horror, care te vor face să te gândești de două ori înainte de a te îmbarca într-o croazieră.

„Dintr-o dată, totul a trecut de la zero la o sută - când am descoperit un astfel de site am simțit imediat că trebuie să fac un film despre asta. Este o nebunie că se întâmplă astfel de lucruri și sper ca mai mulți oameni să devină conștienți de acest lucru prin intermediul filmului, pentru că mă înfurie foarte tare că astfel de drame se întâmplă”, povestea Noer într-un interviu pentru publicația Nordic Watchlist. Croazieră de coșmar va avea premiera în cinematografele româneşti pe 13 decembrie.

„Kraven

the Hunter”

Originile unui antierou

Marvel iconic

Kraven the Hunter, unul dintre cei mai faimoși rivali ai lui SpiderMan, își face debutul pe marile ecrane pe 13 decembrie din perspectiva regizorului J.C. Chandor (Triple Frontier, All Is Lost), într-un film ce explorează originile acestui personaj complex şi pune accent pe latura sa umană și motivațiile din spatele transformării sale în „cel mai mare vânător din lume”.

În centrul acțiunii este Sergei Kravinoff, interpretat de Aaron Taylor-Johnson (Kick-Ass, Bullet Train), care caută să se elibereze de umbra tatălui său ce încă îl bântuie, Nikolai Kravinoff (Russell Crowe). Nikolai, un gangster nemilos, are o influență puternică asupra familiei sale, modelând parcursul propriului fiu pe un drum pavat cu răzbunare. Pe lângă conflictele familiale, filmul introduce personaje iconice, precum Calypso (Ariana DeBose), o preoteasă voodoo, iubita lui Kraven și The

Rhino (Alessandro Nivola), într-o nouă interpretare spectaculoasă a antagonistului clasic.

Filmul se diferențiază prin explorarea unei noi dimensiuni a personajului. Taylor-Johnson descrie versiunea sa de Kraven ca fiind iubitor de animale și un protector al naturii, oferind o abordare inedită a unui personaj deseori văzut ca un simplu antagonist, deoarece, în comics-uri, Kraven este un vânător obsesiv care urmărește trofee. Filmul redefinește rolul său, transformându-l

într-un luptător împotriva exploatării naturii.

Originile puterilor lui

Kraven adaugă o notă mistică poveștii, diferită și de această dată de versiunile precedente din benzile desenate. În plus, Kraven vânătorul se alătură universului cinematografic Sony, care cuprinde filme precum Venom și Morbius, dar păstrează un ton unic, axat pe drama personală a protagonistului și secvențe de acțiune viscerală.

Scenariile care explorează povestea unui villain rezonează cu publicul fiindcă dezvăluie partea umană a acestor personaje, transformându-le în oglindiri ale conflictelor și ale slăbiciunilor noastre. În cazul lui Kraven the Hunter, povestea devine mai atractivă prin ambivalență: nu doar că este un antierou, dar este și un protector al naturii.

Criticii și fanii care au văzut deja filmul laudă atenția acordată detaliilor ce țin de conturarea emoțiilor personajelor și stilul vizual impresionant. Acțiunea intensă, interpretările credibile și povestea captivantă îl fac un must-see al sezonului. Pe scurt, dacă ai apreciat complexitatea psihologică a filmelor precum Joker sau acțiunea captivantă din Venom, Kraven vânătorul promite să le combine într-o poveste despre răzbunare, umanitate și lupta cu proprii demoni, ce poate fi o combinație perfectă pentru o seară memorabilă la cinema.

„Mufasa: The Lion King”

Cum a devenit

leul rege și cine e românul

implicat

în acest proiect

Disney este pregătit să captiveze din nou publicul cu „Mufasa: The Lion King”, un prequel la remake-ul live-action din 2019 al îndrăgitului clasic „The Lion King” (1994). Regizat de Barry Jenkins („Moonlight”, câștigător a trei Premii Oscar), filmul plonjează în povestea neștiută a originii lui Mufasa, dezvăluind transformarea sa, de la un pui orfan la regele Ținutului Mândriei.

Până acum știm despre noul film din universul Lion King că este povestit prin flashback-uri de către Rafiki (John Kani). Acesta relatează luptele timpurii ale lui

Mufasa (Aaron Pierre) și prietenia sa improbabilă cu Taka (Kelvin Harrison Jr.) - cunoscut mai târziu ca Scar. Această legătură joacă un rol esențial în modelarea destinelor ambelor personaje. Narațiunea îl prezintă pe tânărul Mufasa ca un leu care se străduiește să își găsească locul într-o lume plină de provocări, alături de multe alte personaje unice care își parcurg propriile călătorii. Celebrul și îndrăgitul duo Timon (Billy Eichner) și Pumbaa (Seth Rogen) se întoarce și în această parte, dând poveștii o notă din umorul său caracteristic. În plus, distribuției i se alătură și Mads Mikkelsen, în rolul leului alb Kiros, un nou personaj misterios.

Așa cum se poate vedea și în trailer, filmul promite o experiență vizuală

uimitoare, îmbinând efecte speciale avansate cu o poveste ce va avea o rezonanță emoțională. Însă, pentru universul Lion King, „Mufasa” este o adiție extrem de importantă, deoarece extinde bogata tradiție a Ținutului Mândriei, adăugând profunzime personajelor îndrăgite și introducând în același timp noi dinamici și conflicte.

ce știam până acum despre mufasa

Mufasa a fost regele din Ținutul Mândriei care l-a precedat pe Scar. A fost fratele mai mare al lui Scar și perechea lui Sarabi, cu care a avut un fiu, Simba. Pe când Simba era pui, Mufasa l-a învățat să respecte Cercul Vieții și să își asume responsabilitatea pentru regatul și supușii săi. În timp ce Simba era încă un pui, Scar a complotat împotriva lui Mufasa și a folosit debandada generată de o cireadă de gnu pentru a pune în pericol viața lui Simba. După ce l-a salvat pe Simba din debandadă,

Mufasa s-a cățărat pe peretele unui defileu, doar pentru a fi împins de Scar spre moarte. Simba a găsit cadavrul lui Mufasa, iar Scar l-a convins că el este de vină pentru moartea tatălui său, ceea ce l-a determinat pe pui să fugă din Ținutul Mândriei.

Timp de mai multe anotimpuri, Simba a crescut în exil în junglă, până când Rafiki i-a facilitat comuniunea cu fantoma lui Mufasa, care l-a îndemnat să se întoarcă pe Tărâmul

Mândriei și să își revendice dreptul din naștere. În timpul confruntării sale cu Scar, Simba a aflat că Scar este vinovat de moartea lui Mufasa și l-a exilat pe Scar din Ținutul Mândriei. După înfrângerea și moartea lui Scar, Simba a urcat pe Stânca Mândriei, cu spiritul lui Mufasa veghind din stele. În anii următori, spiritul lui Mufasa a continuat să vegheze asupra Ținuturilor Mândriei, oferindu-i frecvent sfaturi nepotului său, Kion. Noul film ne va oferi o privire mai de profunzime a relației lui Mufasa cu fratele său Taka, ce mai târziu devine Scar și îl va ucide.

românul care a înregistrat sunetele junglei pentru „mufasa: The Lion King”

George Vlad este românul care călătorește prin lumea largă pentru a înregistra sunetele naturii. A făcut asta pentru „Dune 2”, dar și pentru documentarul BBC „Planet Earth 3”, iar la Hollywood a devenit în ultima vreme implicat în multe alte proiecte cinematografice. El este și cel care a înregistrat sunetele junglei pentru „Mufasa: The Lion King”. Conturile sale de Instagram și YouTube sunt apreciate de cei pasionați de natură și călătorii, iar de aici a și pornit colaborarea sa cu Disney. De fapt, primul său proiect cinematografic la care a lucrat a fost chiar „Mufasa: The Lion King”. Într-un interviu, el povestea cum în 2021 a primit un email de la Onnalee Blank (cea mai premiată femeie din istorie în domeniul sunetului de film), în care îl întreba dacă are înregistrări sonore cu animale din Africa. Ea îi văzuse canalul de YouTube și ascultase înregistrările lui Vlad de acolo. Întâmplarea a făcut că el tocmai se pregătea de o expediție în Kenya, așa că a semnat un contract și a lucrat cu ea și cu echipa ei pentru „Mufasa: The Lion King”.

Așadar, fanii se pot aștepta la un amestec de dramă, aventură și umor, dar și sunet de calitate (înregistrat de un român), care îi va atrage atât pe admiratorii îndelungați ai francizei, cât și pe cei care abia fac cunoștință cu acest univers. Filmul este programat să ajungă în cinematografe pe 20 decembrie.

Mai este foarte puțin timp până când se anunță nominalizările la Oscar de anul acesta, dar un lucru este cert: Angelina Jolie nu are cum să rateze nominalizarea pentru Cea mai bună actriță pentru rolul Mariei Callas, din filmul „Maria”, în regia lui Pablo Larraín. Deși în

SUA filmul a fost achiziționat de către Netflix și va avea o foarte scurtă lansare în cinema urmată de lansarea online, avem norocul ca în România să îl vedem pe marile ecrane din 20 decembrie.

Maria

Rolul care îi poate aduce Angelinei Jolie o nouă nominalizare la Oscar

Retrospectiv, pare că toate șansele sunt în favoarea Angelinei: Maria este cel de-al treilea film dintr-o trilogie pe care Pablo Larraín a dedicat-o unor personalități feminine emblematice ale istoriei: a început în 2016 cu Jackie, un portret al Jacquelinei Kennedy după asasinarea lui

John F. Kennedy. O alegea atunci pe Natalie Portman, care era nominalizată la Oscar și care pierdea în fața Emmei Stone în „La La Land”.

În 2021, Pablo Larraín revenea cu Spencer, un film biografic dedicat Prințesei Diana. Alegerea actriței principale a declanșat atunci o dezbatere destul de aprinsă: Kristen Stewart părea să nu semene cu îndrăgita Diana, iar fanii erau dezamăgiți înainte de a vedea filmul. Premiera i-a contrazis însă în foarte scurt timp, iar rolul i-a adus lui

Kristen prima și singura nominalizare la Oscar din carieră. A pierdut însă în fața Jessicăi Chastain, care a cucerit cu uimitorul ei rol din „The Eyes of Tammy Faye”. Celelalte nominalizate fără trofeu au fost atunci Nicole Kidman, Penélope Cruz și Olivia Colman. Not bad at all.

Iată că a venit timpul filmului care să încheie trilogia, „Maria”. Ca și în cazul lui

Kristen Stewart, Pablo Larraín a fost criticat de fanii Mariei Callas: Angelina Jolie este prea frumoasă pentru a o potretiza pe marea cântăreață de operă americană de origine greacă. Însă Pablo nu s-a lăsat, explicând că „o divă nu poate fi interpretată decât de o altă divă”. Și nu a greșit. Angelina reușește să potretizeze o Maria Callas pe cât de ambițioasă și temperamentală, pe atât de

fragilă și de duioasă. O divă care a fost adorată de către mii de oameni, dar care a fost și hulită, în care s-a aruncat cu mâncare și cu multe vorbe dure. O personalitate capricioasă, egoistă de multe ori, cu un bagaj emoțional dificil, plin de traume. O artistă care și-a pus durerile și ambițiile în arta ei. Care și-a descoperit sufletul pe scenă și durerile în cântec.

„Am învățat multe de la ea - mai multe decât aș putea probabil să explic, iar ea înseamnă foarte mult pentru mine. Cel mai mult mă simt atașată de ea prin faptul că era o persoană cu adevărat amabilă. Cred că oamenii o percep într-un fel anume, dar cred că sufletul și inima ei erau foarte diferite de felul în care sunt percepute. De aceea m-am și identificat cu ea. De fapt, suntem foarte fragile. Adică, atunci când trebuie să luptăm, luptăm, pentru noi înșine sau pentru cei pe care îi iubim sau pentru arta noastră. Dar cred că, în adâncul sufletului, m-am identificat cu

fragilitatea ei și cu singurătatea”, spune Angelina Jolie despre rolul din „Maria”.

Acțiunea filmului are loc în ultimele zile din viața Mariei Callas, atunci când celebra soprană s-a retras, departe de succesul scenei. Plasarea temporală este doar un pretext pentru a se întoarce în trecut, în momentele cheie ale vieții și carierei artistei. În ultimii ani de viață, până la moartea sa, în 1977, Maria Callas a trăit la Paris. A recunoscut mereu,

în timpul interviurilor, că viața personală, dar și cea profesională i-au fost zdruncinate de relația pe care a avut-o, timp de 9 ani, cu Aristotel Onassis. Acesta avea să renunțe la Maria Callas pentru a se căsători cu Jacqueline Kennedy. Filmul explorează viața ei de zi cu zi, marcată de singurătate și de nostalgia triumfurilor sale trecute, evocând în același timp amintirile sale legate de dragoste, sacrificiu și pasiune pentru artă. Prin prisma ultimelor sale zile, Pablo Larraín face portretul unei femei pe cât de puternică, pe atât de vulnerabilă emoțional. Pierfrancesco Favino și Valeria Golino completează o distribuție de prim rang pentru această poveste intimă.

Maria se vede în toate cinematografele din România în avanpremieră din 13 decembrie și în premieră de pe 20 , distribuit de Bad Unicorn.

PAGINA

Contele de Monte Cristo

Un blockbuster francez de neratat

După succesul recentei adaptări în două părți a cărții Cei trei muşchetari, producătorul francez Pathé plusează și se reîntoarce pe marele ecran cu ecranizarea unei alte opere faimoase a lui Alexandre Dumas, Contele de Monte Cristo, romanul scris în 1844, care s-a bucurat de-a lungul timpul de numeroase transpuneri cinematografice. Versiunea aceasta are aproape trei ore şi, evident, îl are în centrul acțiunii sale pe Edmond Dantès, un tânăr arestat chiar în ziua logodnei sale din cauza unui complot sumbru, încheiat mișelește de către un procuror și bunul său prieten, Fernand, un rival ascuns în cursa pentru mâna viitoare sale soții, Mercédès.

Acuzat de bonapartism, Edmond este exilat în închisoarea de pe insula Château d’If, unde se prietenește cu un alt prizonier, Abbé Faria, persoană cheie care îi schimbă parcursul vieții. Bărbatul îi devine în timp mentor, instruindu-l și ajutându-l să obțină maniere și abilități specifice aristocraților, dobândite cu răbdare și exercițiu chiar în celulă. Îndrumat de Faria, după cei 14 ani petrecuți acolo, Edmond Dantès devine stăpânul comorii ascunse a lui Monte Cristo și se reîntoarce

în societate purtând masca enigmaticului conte. Așadar, cu o avere impresionantă și instrumentele psihologice necesare, setea de răzbunare a lui Edmond încă este mare și poate fi satisfăcută doar prin pedepsirea celor care i-au răpit cei mai frumoși ani din viață. Va reuși până la final contele să-și mențină dualitatea și să-și ducă la bun sfârșit planul sau va fi deconspirat de vechii săi „prieteni”?

Scris și regizat de Matthieu Delaporte și Alexandre de La Patellière, Contele de Monte Cristo îl are în rolul principal pe Pierre Niney - cunoscut mai ales pentru rolurile din Yves Saint Laurent, Frantz şi Black Box -, care joacă alături de Anaïs Demoustier (Sweet Evil, All About Them), Laurent Lafitte (Elle, The Crimson Rivers) și Anamaria Vartolomei (Happening, Méduse), talentata actriță de origine franco-română. Motiv de mândrie pentru români, Anamaria interpretează unul dintre rolurile importante ale lungmetrajului, iar ascultătorii cunoscători vor putea sesiza cu ușurință accentul românesc al actriței. Pelicula a avut premiera mondială în cadrul Festivalului de Film de la Cannes în mai 2024, a fost lansată în cinematografele din Franța în vară și este cel mai scump lungmetraj francez al anului, devenind al doilea film cu cele mai mari încasări din Hexagon, și este așteptat (și de neratat) în cinematografele din România începând cu 20 decembrie.

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

„Sonic the Hedgehog 3” Ariciul supersonic și Keanu Reeves

Sonic the Hedgehog se întoarce pe marile ecrane cu partea a treia din această franciză de succes, continuare care se datorează inclusiv reușitei la box office, primele două filme având încasări cumulate de peste 724 de milioane de dolari în întreaga lume. Regizat din nou de Jeff Fowler (tot el s-a ocupat și de primele două părți), al treilea film promite să fie cea mai plină de acțiune parte a francizei, introducând elemente iconice din jocurile video și un nou personaj negativ de temut, dar favorit al fanilor.

În universul Sonic, totul este o cursă contra cronometru, iar în acest sequel, Sonic, Knuckles și Tails se confruntă cu cea mai mare provocare de până acum. Shadow the Hedgehog, un adversar misterios și extrem de puternic, apare ca o amenințare fără precedent. Pe măsură ce abilitățile lui Shadow copleșesc echipa lui Sonic, aceștia trebuie să formeze o alianță improbabilă pentru a proteja planeta. Mizele sunt mai mari ca oricând, bătăliile mai intense și energice, dar și profunzimea emoțională mai mare, pe măsură ce Sonic

și prietenii săi se confruntă cu motivele întunecate care-l mână pe Shadow în misiunea sa și cu secrete din trecut.

care revin pentru a asigura

Ca orice sequel care se respectă, distribuția este compusă din multe staruri care revin pentru a asigura continuitatea, dar și cu actori noi ce vor contribui la dezvoltarea universului Sonic. Fanii se vor bucura de revenirea lui Ben Schwartz în rolul lui Sonic, Idris Elba în rolul lui Knuckles, Colleen O’Shaughnessey în rolul lui

Sonic. Fanii se vor bucura de în rolul lui Sonic, Idris Elba

Tails și Jim Carrey în rolul mereu amenințătorului

Dr. Robotnik. Cu mult entuziasm a fost primit Keanu

Reeves, care se alătură francizei ca voce a lui Shadow, adăugând gravitatea lui caracteristică acestui personaj enigmatic. Membri ai distribuției secundare, precum James Marsden și Tika Sumpter își reiau, de asemenea, rolurile, asigurând farmecul prieteniilor umane ale lui Sonic & co.

Pentru că este vorba de o adaptare pentru marele ecran a unui joc video, povestea din această parte se inspiră din jocuri video clasice, precum „Sonic Adventure 2” și „Shadow the Hedgehog”. Fanii se pot aștepta să vadă pe marele ecran elemente îndrăgite, cum ar fi Chao Gardens, care apar într-o secvență importantă, în care Shadow și Sonic au prima lor confruntare. Includerea acestor referințe care mizează pe nostalgia celor familiari cu jocul video, subliniază încă o dată dedicarea filmului de a rămâne fidel rădăcinilor sale din jocuri. Așadar, fanii trebuie să-și marcheze în calendare data de 27 decembrie, deoarece Sonic revine pe marile ecrane cu tot ce trebuie pentru a fi un film memorabil pentru cei mici cu ocazia sărbătorilor.

Un thriller erotic în cinematografele din România

„babygirl”

Anul cinematografic 2025 debutează cu unul dintre cele mai controversate filme, despre care se va vorbi mult timp de aici încolo: Babygirl provoacă și incită. În primul rând, pentru că este un thriller erotic, un gen despre care nu s-a vorbit prea mult până acum. Însă, în ultimii ani, acest gen devine tot mai popular. Poate pentru că oamenii au devenit mai deschiși la minte, poate pentru că sexul nu mai este un subiect tabu sau pentru că, în sfârșit, avem atât de multe informații încât să nu ne mai sperie cuvântul orgasm.

Declarațiile pe care actrița Nicole Kidman le-a făcut spunând că a fost nevoită să oprească filmările de mai multe ori „pentru că nu mai voia să aibă orgasm” au făcut înconjurul lumii. Dacă stânjeneala ei a venit după proiecția filmului la Festivalul de Film de la Veneția, când publicul o văzuse în scene explicite de sex, acesta a părut încântat de experienţă, întâmpinând filmul regizoarei Halina Reijn cu şase minute de ovaţii.

În film, Kidman o interpretează pe Romy, influent CEO al unei corporaţii, care începe o aventură cu un intern (jucat de Harris Dickinson), în timp ce soțul ei (interpretat de Antonio Banderas) habar nu are. Apariţia în somptuoasele birouri ale companiei lui Samuel, acest stagiar chipeş, va duce la o relaţie sexuală care îi va pune femeii cariera şi viaţa de familie în pericol, ridicând întrebări şi despre relaţiile de putere dintre cei doi protagonişti. Ca şi personajele din film, Kidman are de două ori vârsta lui Dickinson, ea având 57 de ani şi el 28.

Este o configurație pisică și șoarece, una în care axa de putere se schimbă în mod constant, palpitant și care la prima vedere seamănă cu perioada de glorie a thrillerelor sexuale din anii ’90. Actor britanic, Dickinson a devenit mai cunoscut după rolul său principal din filmul premiat cu Palme d’Or, Triangle of Sadness. Colaborarea cu Nicole Kidman, mai ales în context „incendiar”, cu siguranţă îl va face şi mai vizibil. Pe lângă Triangle of Sadness, publicul din România l-a văzut recent în Where the Crawdads Sing şi în drama biografică The Iron Claw.

MARA bUGARIN

“Îmi iau seva din curiozitatea mea față

de lume și viață”

Moromeţii 3 închide nu doar prima saga de familie din cinematografia română, dar, alături de Anul Nou care n-a fost şi de Trei kilometri până la capătul lumii, completează şi un trio de producţii valoroase care au avut premiera în ultimele luni şi se anunţă a fi marile favorite la Premiile Gopo din 2025. Un must-see al acestui final de an, mai ales în neliniştitorul context sociopolitic actual, prin modul în care ne reaminteşte de o epocă pe care n-am vrea să o retrăim, ca naţie, Moromeţii 3 este o ficţiune puternic ancorată în realitate, scenariul original fiind inspirat atât din jurnalele lui Marin Preda, cât și din arhivele istorice, iar parte dintre personaje sunt create plecând de la figuri definitorii pentru cultura acelor vremuri, inclusiv două dintre iubirile lui

Marin Preda, poetele Nina Cassian şi Aurora Cornu. Fără cea din urmă poate că romanul Moromeţii nu ar fi ajuns niciodată publicat, iar în filmul lui Stere Gulea, misiunea de a o reimagina i-a fost încredinţată actriţei emergente

MARA BUGARIN, al cărei talent remarcabil s-a relevat publicului în 2022, odată cu Metronom, de Alexandru Belc, un alt film ce ne întoarce

Mara, baleind biografia

Aurorei Cornu, care a inspirat personajul tău din filmul lui Stere Gulea, am remarcat unele asemănări. Poeta a jucat şi în filme, iar tu, actriţă, scrii şi poezii, ea a debutat în lumea artei la 14 ani, iar tu, la fel, în pre-adolescenţă, şi, nu în ultimul rând, ați avut ambele un membru

în sumbrele timpuri comuniste. Tânăra Mara Bugarin, de curând absolventă a UNATC, care a mai jucat de atunci într-o serie de scurtmetraje (Happy, O altă primăvară, Export Only) şi poate fi văzută în această stagiune pe scena Teatrului

Masca din Bucureşti, face în Moromeţii 3 un rol absolut memorabil şi, prin urmare, era firesc să plecăm în dialog chiar de la sursa de inspiraţie... originală. foto

al familiei care a decedat în închisoare din motive politice. Cum ai trăit sau resimțit experiența de a o interpreta în Moromeţii 3?

Eu nu sunt Aurora Cornu, teoretic, sunt doar Aurora, fiind vorba de o ficționalizare a vieții ei. Totodată, domnul Gulea a spus într-un Q&A că a schimbat numele în film tocmai ca să nu fie genul ăsta

de dezbateri, de exemplu, de cum era Nina Cassian și cum este Vera [personajul interpretat de Olimpia Melinte în Moromeţii 3, inspirat de poeta Nina Cassian - n.r.], şi singurul personaj al cărui nume nu l-a schimbat este Aurora, ea fiind, probabil, cea care prezintă cele mai multe asemănări cu personajul real. Referitor la cum a fost experienţa pentru

© Vladislav Gutu

(Studio Diafragma)

mine, eu m-am mai afundat deja o dată în lumea comunistă - într-adevăr, 20 de ani mai târziu -, în Metronom [povestea din filmul lui Alexandru Belc se petrece în 1972 - n.r.], iar acela a fost momentul în care am documentat pentru prima oară, post-școală, post-familie, ce a însemnat cenzura. Pentru mine, cenzura este unul dintre lucrurile cele mai importante din punct de vedere al psihologiei personajelor din perioada respectivă, fiind cel mai departe de mine, pentru că eu m-am născut și am crescut în libertate, deci, cumva, asta mi-era cel mai greu să înțeleg...

Mă refeream la perspectiva ta asupra personalităţii poetei în raport cu cea a personajului pe care l-ai creat pe ecran... Aurora este o revoltată, nu se simte neapărat confortabilă să fie

pusă unde i se spune să stea, la fel ca Aurora Cornu din realitate. Eu am început să documentez uitându-mă la interviul făcut de domnul Stere Gulea cu ea, spre finalul vieții, iar prima impresie pe care am avut-o a fost că nu e atât de cuminte cum ți se spune de multe ori să fii în România, cum ţi se spune în școală sau în familie, ca nu cumva să faci sau să zici lucruri care ar putea să supere. Mi-a plăcut foarte mult tocmai pentru că spunea multe asemenea lucruri şi nu era “la locul ei” nici măcar la finalul vieții şi cu atât mai puţin la începutul sau la mijlocul vieții ei. Ulterior, rămânând cu senzația asta în corp după interviul acela, am început să citesc Scrisori către Aurora, precum şi diverse alte interviuri ale ei, iar lucrul care mi-a rămas pregnant în minte, cumva, pe același fir, a fost cum s-a cunoscut ea cu

Ionescu, Eliade și Cioran, când a plecat în Franța și a ales să intre cu ei într-o discuție aprinsă, într-un dezacord, doar pentru că voia să o țină lumea minte. Atunci, la Paris, nu știa nimeni de ea, căci încă nu făcuse nimic acolo, iar ea era conștientă de asta şi, după cum spunea, nici nu știa pentru ce se certa, însă o făcea doar ca să fie ținută minte. M-au impresionat puterea și curajul ei, cu atât mai mult cu cât ea venea dintr-un sat, nu dintr-o familie bună sau privilegiată, care să-i fi dat curajul să aibă, cu ghilimelele de rigoare, gura asta mare. Pur și simplu, tocmai pentru că nu avea nimic și voia foarte tare să devină cineva... nu i-a fost frică! Cred că fix lipsa asta de frică m-a impresionat foarte mult la Aurora Cornu, alături de creativitatea ei, pentru că a fost o artistă în adevăratul sens al cuvântului, un om pluricreativ, care a început cu scrisul și a scris toată viața, dar, după aia, imediat ce a avut posibilitatea, a jucat în filme şi a regizat. [...]

Citiţi interviul complet cu MARA BUGARIN pe www.zilesinopti.ro

Moromeții

3, foto © Vlad Cioplea

Moromeții

3, foto © Libra Film

POINT OF VIEW

The Apprentice

Donald Trump: Origins sau

La momentul la care scriu acest text, în România, situația după primul tur al alegerilor prezidențiale este una incertă, care pare că a dinamitat țara cu totul și a dus-o înapoi în urmă cu 30 de ani. În partea cealaltă a globului, vest în occidentul față de care ne dorim atât de tare să ne apropiem, lucrurile nu stau neapărat mult mai bine, dar sunt mult mai clare: Donald Trump a câștigat cel de-al doilea mandat la Casa Albă din postura de favorit și a devenit cel mai în vârstă președinte din istoria Statelor Unite ale Americii. Însă drumul lui a fost unul lung, presărat cu scandaluri, acuzații și cancan-uri, pe care regizorul Ali Abbasi l-a surprins în cel mai recent film al său, The Apprentice.

Venit dintr-o familie bună, Donald J. Trump era un tânăr cu aspirații, înalt, blond și care reprezenta foarte bine imaginea poster boy-ului american al anilor ’70. Aflat în umbra tatălui său, Fred, un prolific agent imobiliar din New York, tânărul Donald voia să își construiască propriul nume și să își lanseze cariera. Într-o seară, l-a cunoscut pe notoriul avocat Roy Cohn, una dintre cele mai influente și mai periculoase figuri din peisajul american ale acelor vremuri. Cei doi leagă o prietenie stranie, iar Cohn începe să își pună din ce în ce mai mult încrederea în Trump, pe care îl ajută să primească toate avizele

www.zilesinopti.ro

necesare pentru a construi deja celebrul Trump Tower, în ciuda protestelor newyorkezilor, astfel că, în doar câțiva ani, tânărul blond și înalt devine un om puternic, care nu se mai satură cu puțin. În continuare, ghidat din umbră de Cohn, Trump ajunge să dețină și mai multe clădiri, să pice și mai mult în

capcana banilor și a luxului, astfel încât ajunge să aibă din ce în ce mai puțin grijă de el și de oamenii din jurul său. Abbasi reușește să jongleze între două portrete ale protagonistului său: Trump omul și Trump afaceristul. Pe de o parte, îl vedem cum se confruntă cu realitatea că a îmbătrânit, că a început să chelească și să se îngrașe, că nu mai poate avea o relație normală și că a devenit dependent de pastile. Iar pe de altă parte, îl vedem cum se luptă să fie întotdeauna pe primul loc, cum ajunge să își trădeze prietenii pentru câștiguri proprii și cum trage toate sforile pentru a rămâne în vârful piramidei. Poetic sau nu, însuși Roy Cohn, cel care l-a luat sub aripa sa și l-a ajutat atunci când avea nevoie e dat la o parte printr-o trădare demnă de un deznodământ de Shakespeare, ca mai apoi să moară singur și înlăturat de „ucenicul”său, Donald. Filmul nu e perfect, are hibele lui, dar, per total, reușește să construiască un portret coerent al începuturilor unuia dintre cei mai influenți oameni ai ultimilor 40 de ani.

zilesinopti.ro/arta-cultura

Vodafone sustine capitolul

Artă & Cultură din Zile și Nopti. În print și online.

Artă &cultură

ARTĂ & CULTURĂ DIN ZILE ȘI NOPTI ESTE SUSȚINUT DE

100 de ani de suprarealism

Suprarealismul, arta viselor și a neașteptatului, a apărut în urma Primului Război Mondial ca o rebeliune împotriva constrângerilor logicii, rațiunii și convențiilor. În 1924, André Breton, cunoscut ca părintele acestui curent artistic, a redactat Manifestul Suprarealist, proclamând loialitatea mișcării față de evadarea condițiilor contradictorii anterioare ale visului și realității, lucrările suprarealiste ieșind în evidență prin elemente surpriză și juxtapuneri neașteptate.

Centrul Pompidou din Paris a decis să sărbătorească 100 de ani de suprarealism printr-o expoziție majoră în jurul acestei mișcări de la mijlocul secolului al XX-lea, care va mai putea fi vizitată până13 ianuarie2025: Surrealism: the exceptional 100th anniversary.

Expoziția reunește un număr impresionant de lucrări ale principalilor artiști ai mișcării.

Salvador Dali, René Magritte, Dorothea Tanning, Tatsuo Ikeda, Giorgio de Chirico, Leonora Carrington, Max Ernst, Helen Lundeberg, Joan Miro și mulți alții se regăsesc în această călătorie artistică gândită ca un labirint. Împărțită în 14 capitole, abordează evoluția suprarealismului în diverse cercuri artistice, precum sculpturi, picturi, fotografii, desene și filme, impactul profund al literaturii asupra artelor vizuale, principiile poetice care stau la baza imaginației suprarealiste și influența durabilă a mișcării asupra artei moderne și a societăților secolului XXI. De la piese iconice,

recunoscute pe scară largă, la bijuterii mai puțin știute, vizitatorii întâlnesc temele și obsesiile recurente ale artiștilor suprarealiști: visele, inconștientul, erosul, ființele hibride sau mitologice și forțele spirituale.

În centrul tuturor acestor conversații se află Manifestul lui André Breton, o piatră de temelie a mișcării. Vizitatorii se pot cufunda în acest text fundamental, ajutați de instalații multimedia care invită la studiu și reflecție. Expoziția prezintă lucrări emblematice ale mișcării, din colecții publice și private, precum Personal Values, de René Magritte, Cântecul de dragoste, de Giorgio de Chirico, și Marea pădure, de Max Ernst. Sălile vaste surprind întreaga diversitate a artei suprarealiste, oferind surprize la fiecare pas, de la tablouri aflate la înălțime la instalații care se ascund în colțuri neașteptate.

CAPITOLUL

LARI GIORGESCU

“Ceea ce faci pe scenă este mult mai valoros dacă are și sens”

Folosindu-se deopotrivă de cuvânt şi mişcare, cărora le conferă o remarcabilă expresivitate, LARI GIORGESCU reconfirmă prin fiecare apariţie în faţa publicului că este unul dintre cei mai complecși storytelleri din spaţiul românesc al artelor spectacolului, indiferent că am avea în vedere colaborările cu reputaţii coregrafi Gigi Căciuleanu şi Miriam Răducanu sau rolurile făcute de-a lungul timpului sub îndrumarea unor personalităţi ale lumii teatrale precum Silviu Purcărete, Cătălina Buzoianu ori Petrică Ionescu. Acum, într-un final de an în care realitatea sumbră derutează tot mai mult prin lipsa de sens, poeticul spectacol Micul Prinţ, de Antoine de Saint-Exupéry, pe care tandemul alcătuit din minunaţii actori Oana Pelleaşi Lari Giorgescu îl propune publicului din Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Craiova şi Cluj reprezintă un cadou memorabil oferit celor deschişi la explorarea temelor importante în viaţă prin intermediul imaginaţiei, al metaforei, alegoriei şi simbolismului.

Limbajul poetic îi este foarte drag lui LARI GIORGESCU (n. 1986), aşa că ne-am lăsat călăuziţi de Micul Prinţ prin multiversul apreciatului performer, de la spectacolul-concert Iona, de la Teatrul Dramaturgilor Români, sau tragicul poem teatral Cuvântul progres rostit de mama sună teribil de fals, de la TNB, până la Poezia Visului, de la Unteatru, şi spectacolul de dans contemporan Oameni speciali, prezentat anul trecut la New York, în tentativa de a ajunge la “miezul lucrurilor”, care, după cum spunea Saint-Exupéry... “nu poate fi văzut cu ochii”.

Micul Prinț, o poveste veche de 80 de ani, mai poate fi relevant pentru oamenii mari din secolul XXI?

Nu cred că se poate face o legătură între relevanţa Micului Prinț şi un anume moment din viaţa, povestea sau istoria noastră. Eu am impresia că Micul Prinț este și va fi relevant în permanenţă, pentru că vorbește despre însăşi natura noastră, iar povestea lui rămâne, dacă nu mă înșel, una dintre cele mai citite din lume din toate timpurile, adică eu nu cred că se poate răspunde la întrebarea: ‘De ce acum?’. Pentru că Micul Prinț… întotdeauna! Eu așa aș răspunde: ‘Micul Prinț, mereu!’.

foto © Constantin Simon

Trăim însă într-o societate din ce în ce mai prozaică și mai pragmatică, care, cel puţin aparent, nu mai are nevoie de atâta poezie, deci voi înotați un pic împotriva curentului... Păi, nu asta e treaba noastră, a artiştilor, să luptăm împotriva curentului? Știi, câteodată, când le mai vorbesc unora dintre studenții de la Teatru despre o anumită temă, se trezeşte în mine sentimentul că, până la urmă, ca să aibă acea concentrare de care are nevoie ca să ajungă la sufletul spectatorilor, arta actorului trebuie să fie o formă de manifest... eu, cel puțin, așa gândesc. Mi se pare că fiecare apariție pe scenă este pusă în slujba ideii de manifest, iar manifestul pe care îl fac eu, actorul, ține de subiectul pe care îl am de dezbătut în seara aia, care, deși se petrece de fiecare dată în aceleași trasee ale acțiunii scenice, niciodată nu este identic. Și mai am o chestie pe care o știu de la Liviu Lucaci, care este rectorul Facultăţii de Teatru, că arta actorului este, până la urmă, treaba acestuia de a face sensibil ceea ce este doar inteligibil. Iar dacă asta e treaba actorului, păi Micul Prinț servește de minune această treabă.

Apropo de sensibilitate, Micul Prinț ne spune că vedem bine doar cu inima şi că “esențialul este invizibil pentru ochi”. Cum ați conceput spectacolul, astfel încât, pentru public, să faceţi esențialul... vizibil? Știi, ne-am bazat foarte mult pe metoda de a sensibiliza a textului și am încercat să ne folosim de asta și în arta actorului, în ceea ce facem noi pe scenă. Observația a plecat de la faptul că Exupéry are îndrăzneala, să o numesc aşa, de a folosi ca principală metodă de exprimare a textului adresabilitatea directă către public. El spune publicului, aproape ca într-o conferință, că pe vremea când avea 6 ani a făcut un desen pe care l-a arătat oamenilor mari, deci i se adresează ca și când întreaga poveste este o confesiune şi, până la urmă, confesiunea asta a

devenit cea a doi actori. Noi ne-am asumat-o ca pe o confesiune, adică nu venim cu o idee care să fie peste sensul textului, ci venim cu una care îl servește, dar care poate fi comunicată prin intermediul sensibilității noastre, fiindcă mi se pare că textul ăsta merge tot timpul în doi, fiecare scenă este în câte două personaje. Și mai e ceva interesant, faptul că noi, oamenii, avem natura asta duală, credem că suntem singuri, dar tot timpul ne punem la îndoială gândurile şi suntem într-un continuu proces de autoanaliză. Avem dualitatea asta de a ne provoca și de a ne răspunde la niște întrebări pe care tot noi ni le punem, iar eu cred că Exupéry asta face, se provoacă pe sine, dar totodată se și oglindește în cel care îl citește... și asta facem și noi pe scenă, ne oglindim unul într-altul. De aceea în spectacol nu sunt niște roluri bine definite şi nu este unul sau celălalt Micul Prinț, aşa cum nu este doar unul sau doar celălalt Aviatorul, pentru că ne interesează ca sensibilitatea dată de text să ajungă la sufletul spectatorilor. [...]

Expoziții de artă de neratat la final (și început) de an în Europa

În luna decembrie împodobim bradul, gătim și mâncăm mult, dar cine spune că tot în luna decembrie nu ne putem planifica și ultimele sau primele vacanțe ale anului? Decembrie vine și cu ultima şansă de a putea explora câteva dintre cele mai interesante expoziții de artă din Europa, pe care ar fi păcat să le ratăm.

Dacă se întâmplă să vă aflați la Paris în această perioadă, la Bourse de Commerce, Pinault Collection oferă publicului o expoziție dedicată mișcării artistice apărute în Italia pe la jumătatea anilor ’60, Arte Povera. Veți avea ocazia de a descoperi peste 250 de lucrări atât istorice, cât și contemporane care îi surprind pe cei mai mari reprezentanți ai acestei mișcări, precum: Giovanni Anselmo, Pier Paolo Calzolari, Emilio Prini sau Pino Pascali. Pe lângă lucrările acestor mari artiști, expoziția promite să traseze momentele cheie ale mișcării Arte Povera și cu alte documente sau obiecte specifice.

La Londra, în cadrul Tate Modern puteți avea o experiență imersivă în cadrul expoziției Electric Dreams: Art & Technology Before The Internet. Aceasta ne invită să facem un stop cadru în trecut, când telefoanele aveau fir și sălile de jocuri erau una dintre cele mai interesante activități de făcut în weekend, dar și să vedem cum tehnologia a influențat arta. Electric Dreams explorează felul în care artiștii au folosit tehnologia pentru a extinde orizonturile culturale și pentru a-și imagina viitorul în care trăim acum. Printre punctele principale se numără Light Room (Jena), a lui Otto Piene, care învăluie privitorul într-un joc luminos continuu, precum și dispozitivul mecanic al artistului britanic-canadian Brion Gysin, Dreamachine nr. 9.

Dacă Germania se află pe lista voastră de destinații de final și început de an, aici există două expoziții care merită vizitate. La Berlin, Helmut Newton Foundation sărbătorește aniversarea de 20 de ani cu o expoziție intitulată Berlin, Berlin, aducând, în același timp, un omagiu locului de naștere al fotografului australian Helmut Newton. Expoziția ne prezintă câteva dintre lucrările lui Newton înainte de construcția, în 1961, a Zidului Berlinului. Celelalte camere ale expoziției recontextualizează fotografiile iconice, dar mai puțin cunoscute ale lui Newton din perioada 1930-2000.

Totodată, în München, la muzeul de artă

Pinakothek der Moderne, Eccentric ne propune o experiență îndrăzneață, amuzantă și emoționantă, găzduind lucrările a 50 de artiști, printre care

Salvador Dalí, Max Ernst, Jeff Koons sau Andy Warhol, care și-au propus să arate publicului faptul că „a fi excentric” presupune mai mult decât decadență sau elemente scandaloase. Aproximativ 100 de lucrări, inclusiv pictură, sculptură și elemente video, vor putea fi admirate în cadrul acestei expoziții care își propune să ilustreze perspectiva „ex centro”, vederea din exteriorul unui centru fictiv.

Toți amatorii de textile care se află în Amsterdam în această perioadă se vor putea bucura de expoziția Unravel-The Power and Politics of Textiles in Art de la Muzeul Stedelijk. Artiști din întreaga lume prezintă în cadrul acestei expoziții lucrări de artă extraordinare, de la instalații la scară largă, colorate și expresive, până la piese delicate și intime despre dragoste, rezistență și putere, toate realizate, bineînțeles, din materiale textile. Expoziția prezintă peste o sută de lucrări semnate de 45 de artiști, inclusiv nume celebre, precum Louise Bourgeois, Sheila Hicks și Tracey Emin, dar și tineri artiști.

Artistul austriac Erwin Wurm își sărbătorește la Viena aniversarea de 70 de ani cu o expoziție de tip retrospectiv, la Albertina Modern. Wurm ne invită să descoperim prin sculpturile, desenele, videoclipurile și fotografiile sale paradoxurile și absurditățile lumii noastre deoarece, prin arta sa, artistul ne provoacă să renunțăm la limitările propuse de conceptele tradiționale și să ne punem întrebări precum... ce se întâmplă dacă nu țin cont de gravitație sau ce se întâmplă dacă încep casele să se topească? Expoziția reunește lucrări importante din cariera artistică a lui Wurm. De la sculpturile sale timpurii din lemn și până la cele mai recente lucrări ale sale, dintre care unele sunt prezentate pentru prima dată în cadrul acestei expoziții.

Dacă totuși în luna decembrie alegeți să rămâneți în România, alături de familii, nu uitați că, în continuare, puteți vizita expoziții precum Tadeusz Kantor - artist oriunde și oricând de la Muzeul Național de Artă al României din București sau Luminile lui Caravaggio de la Muzeul Național de Artă din Timișoara.

NONA INESCU

„Abordarea mea în artă este să am tot timpul spațiu de explorare”

Atrasă deopotrivă de ştiințele naturii şi de variile forme de expresie culturală, tânăra artistă interdisciplinară NONA INESCU (n. 1991) apelează la dialogul între medii - fotografie, video, obiecte, sculpturi şi instalații - pentru a explora dintr-o perspectivă postumanistă nuanțele relațiilor dintre corpul omenesc şi mediul în care acesta evoluează. Laureată a Premiului Ducato (2021) și a Premiului Ad occhi chiusi din partea Fondazione Merz & Artissima (2022), Nona Inescu şi-a finalizat studiile în 2016, la Universitatea Națională de Arte din București (Departamentul de Imagine Dinamică și Fotografie), după ce a studiat la Chelsea College of Art & Design din Londra și la Royal Academy of Fine Arts din Anvers, iar lucrările ei au fost incluse, pe parcursul anilor, în expoziții solo sau colective din muzee şi galerii de artă din Amsterdam, New York, Basel, Varşovia, Santander, Nisa, Cluj, Montreal, Pistoia,

Nona, pentru început, spune-mi câteva cuvinte despre ce vei expune acum, în decembrie, pentru că am înțeles că, în cea mai mare parte, sunt lucrări noi... În primul rând, aş vrea să menționez faptul că e prima expoziție pe care o am aici după nouă ani. Prima a fost în 2015, la Cluj, cu galeria cu care colaboram atunci,

Glasgow, Paris, Nürnberg şi, nu în ultimul rând, Berlin şi Bucureşti, cele două metropole în care artista îşi desfăşoară activitatea. Noua sa expoziție personală, care va avea vernisajul la Catinca Tabacaru Gallery din Bucureşti, la jumătatea lunii decembrie, a reprezentat punctul de plecare într-un dialog cu NONA INESCU despre fascinația ei pentru intersecții, fie acestea între matematică şi mitologie sau între mineral şi organic, între diversele medii de expresie sau modalități de absorbție ale cunoaşterii.

Sabot, și de atunci, în afară de expoziția de diplomă, pe care am avut-o în 2016, nu am mai avut nicio altă expoziție personală în România. În expoziția de față o să prezint o serie nouă de sculpturi, o serie de fotografii care se bazează pe aceste sculpturi - pe care le voi purta eu, deci, cumva, sunt sculpturi purtabile -, o nouă lucrare video și una de

mai mari dimensiuni, un fel de experiment care sper să iasă bine, o lucrare care se bazează pe diorame sau display-uri din muzee de științe ale naturii, mai ales, un fel de casetă care va avea tot felul de elemente naturale. De asemenea, o să fie niște lucrări care sunt recente, dar nu sunt complet noi, printre care o sculptură de dimensiuni mai mari, pe care am decis să

foto

© Mara Ploscaru

o includ în expoziție fiindcă are sens ca liant conector cu lucrările noi... cam asta este baza.

Lucrări ale tale au fost accesibile publicului, totuși, pe parcursul anului, la RAD, în Salonul de Proiecte, bienala Earthcake din salina Târgu Ocna sau expoziția colectivă Control, de la Institutul Goethe din Bucureşti. Cum apreciezi că a fost 2024 din perspectiva ta, ca artistă?

A fost și este în continuare un fel de an de tranziție, în care se așează și se reașează multe lucruri, ca plăcile tectonice într-un fel. Au avut loc multe schimbări în viața mea personală în acest an, dar simt și că am făcut niște mișcări bune și, cumva, am reușit să operez cu timpul și disciplina mea în feluri mai sănătoase. Am avut o expoziție personală la Londra [Daisyworld, la galeria Brooke Benington - n.r.], în septembrie, iar toamna a fost, într-adevăr, foarte plină de expoziții de grup, dintre care multe în România. Da, este un an în care mi s-au reașezat lucrurile, atât din punct de vedere artistic, cât și din

punct de vedere personal și, cumva, simt că va fi un an de referință pentru mai departe. De asemenea, colaborarea mea cu Catinca [galerista Catinca Tăbăcaru - n.r.], care a început anul trecut, prin faptul că anul acesta am făcut mult mai multe lucruri împreună, inclusiv expoziția aceasta, m-a ajutat foarte mult să mă repoziționez și să mă reașez și în contextul din România.

Baleind lucrările tale din această perioadă, observ două direcții de expresie ce par conceptual diferite.

The School of Applause este o explorare cu accente antropologice, pe linia lui Offerings din 2023, iar Daisyworld arată o lume construită în jurul materiei vegetale, ce înglobează şi fotografii din The Venus Trap, din 2021. Se manifestă cumva în tine un soi de Dr. Jekyll & Mr. Hyde?

Eu cred că sunt cumva complementare. Am avut o experiență la începutul anului, o călătorie pe care am făcut-o în Indonezia, care m-a ajutat foarte mult să înțeleg relația

dintre studiile antropologice din ritualuri și spațiul natural, precum și felul în care lucrurile astea se îmbină tot timpul, într-un fel sau altul. Chiar dacă par lucruri diferite, cred că e mai mult un focus diferit, dar nu se bat cap în cap, deci n-aș zice că e Dr. Jekyll și Mr. Hyde, ci, mai degrabă, că încerc să îmi extind paleta de lucru, conceptele, cercetările și așa mai departe. Cumva, din momentul în care mi-am propus să fac artă sau, mai bine zis, din momentul când mi-am dat seama că asta o să ajung să fac, aceasta a fost abordarea mea, să nu rămân blocată într-un anumit manierism sau întrun anumit subiect, să nu îmi închid ușile și să am tot timpul spațiu de explorare.

The School of Applause (performance), RAD Art Fair, 2024

Preserver, 2023

foto © Cătălin Georgescu

ALEGERILE CLAUDIEI

Cărți din raftul cu numărul 2024

Luna decembrie reprezintă momentul ideal pentru a ne aminti poveștile care ne-au însoțit, învățat și susținut în ultimele 12 luni. Astfel, privim în urmă și pornim într-o călătorie alături de cele mai memorabile cărți ale anului, care neau inspirat, ne-au ajutat să creștem, ne-au provocat se ne uităm în interior și ne-au oferit o mai bună înțelegere a lumii din jur.

În contextul politic global actual, primul volum îi aparține jurnalistei filipineze Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace. Cum să înfrunți un dictator este o mărturie directă despre cum un regim autoritar poate eroda autonomia și libertatea presei. Co-fondatoare a platformei de știri Rappler, Ressa a devenit ținta regimului brutal al președintelui Rodrigo Duterte după ce a încercat să dezvăluie cum funcționează mecanismele de propagandă, dezinformare și corupție susținute de giganții tech (precum Facebook). Esențiale realităților din prezent, cuvintele ei funcționează ca un avertisment pentru toate societățile democratice care, uneori, pot uita cât de important este ca jurnaliștii să expună adevărul pentru a inspira schimbare.

În continuarea seriei de biografii, De aici spre marele

necunoscut, scrisă de Lisa Marie Presley împreună cu fiica sa, Riley Keough, oferă o perspectivă intimă asupra vieții, relațiilor, doliului și moștenirii familiei regelui rock’n’roll. Tot din sfera Popular Culture, Sonny Boy, autobiografia actorului american Al Pacino, ne poartă prin legendele care i-au marcat viața, de la copilăria petrecută în South Bronx, unde a părăsit liceul la vârsta de 17 ani, până la rolurile iconice din The Godfather sau Scarface. Mai departe, Spre Betleem, agale este o colecție de eseuri

și reportaje care ne invită în imaginarul și sufletul scriitoarei americane Joan Didion. Privind lumea prin ochii unei observatoare acute și introspective, ne sunt dezvăluite noi perspective asupra transformărilor societății americane din anii ‘60 și ‘70, temele despre contracultură, politică, celebritate și alienare fiind mai relevante ca niciodată. Într-o altă lucrare autobiografică, În lacrimi la H Mart, vocalista Michelle Zauner (Japanese Breakfast) ne ghidează prin durerea cauzată de pierderea mamei, bunicii și mătușii sale din cauza cancerului, arătândune cum fiecare dintre noi construiește, alături de cei dragi, prin amintiri, locuri sacre care ne ajută să ne amintim întotdeauna cine suntem și de unde venim.

Încheind acest an cu două volume de ficțiune, Migdală (Sohn Won-pyung) și Pastă de fasole dulce (Durian Sukegawa), privim spre raftul cu numărul 2025, nerăbdători să deschidem noi ferestre, pentru noi povești.

PAGINA

miHAiL ALiN:

Mihail Alin este artist vizual, are 29 de ani, s-a născut la Galați, dar s-a mutat în București în urmă cu 10 ani. Este atras în permanență de frumos și diversitate, iar acum este tattoo artist, cu o carieră începută cu aproape nouă ani în urmă, desfășurându-și activitatea în București, dar și peste graniță, în țări precum Germania, Anglia, Irlanda și Elveția.

Chiar dacă

toată energia o depune pentru realizarea unei cariere internaționale în arta tatuajului, Mihail este și un artist care a semnat multiple picturi murale.

Cum ai ajuns să-ți creezi stilul care te definește și cât de greu a fost pentru tine să ajungi cunoscut și apreciat în România, dar și peste hotare? Stilul a evoluat în același timp cu căutările mele. Consider că atât eu, cât și stilul meu (de tatuat sau pictură) au ajuns să fie suma tuturor oamenilor de la care am învățat și pe care i-am admirat pentru cum fac.

Nu m-am împovărat cu grija găsirii unui stil, ci mi-am dat voie să fiu influențat de ce am considerat eu că este frumos și mi-am alimentat cu fiecare ocazie setea de

„Dacă lucrările mele au adus un zâmbet sau un sentiment de bucurie, eu mi-am atins scopul”

a afla „cum se face”. În ceea ce privește notorietatea pe care o am în prezent, se datorează muncii pe care am depus-o în a mă face vizibil, online, pe toate platformele de socializare, cât și prin prezența fizică la diferite expoziții, festivaluri de artă stradală și apariții TV. Totodată, oamenii care mi-au fost alături, care m-au îndrumat și ajutat să fac toate acestea au avut un rol foarte important, iar pe această cale le mulțumesc!

Cum decurge procesul tău creativ?

Sunt super prezent în procesul meu creativ, pentru că îmi produce cea mai mare

seama că procesul creativ începe imediat ce scopul a fost stabilit, cu toate cerințele lui. Fie că îmi doresc să transmit un mesaj prin arta mea sau îmi este cerut să redau un mesaj, gând sau emoție pentru cei din jur, mintea mea devine un „motor de căutare vizuală”. Atunci când vine vorba de a construi ceva de la zero, primul pas pe care îl consider foarte important și care este ca o fundație solidă pentru creația de la final, este conceptul sau mesajul pe care vreau să-l transmit. Aici sunt atent la mine, la etapele mele psihologice și la oamenii din jur. O lucrare ajunge să fie de succes atunci când mesajul sau conceptul pe care îl are rezonează cu un număr cât mai mare de oameni. Însă, la prima vedere, imaginea este cea care atrage și cu cât este mai spectaculoasă, fie prin reprezentare sau dimensiune, ea are rolul de a invita privitorul să descopere mesajul din spate. Odată stabilite toate astea, am nevoie să stau într-un mediu liniștit, curat și ordonat pentru a creiona cu precizie imaginea, iar de acolo multe alte ore de prezență fizică și mentală pentru realizarea lucrării până la final.

Povestește-mi un pic care e lucrarea ta preferată pe care ai făcut-o într-un oraș din România sau din afară E foarte greu să alegi o lucrare preferată. E ca și când ai pune o mamă să-și aleagă copilul preferat. Fiecare are o poveste și e frumoasă în felul ei. „Prima oară nu se uită niciodată”, așa

că voi vorbi despre primul mural realizat în colaborare cu artistul și prietenul meu Bogdan Cazacincu, mural realizat în cadrul festivalului de street art de la Târgu Jiu, în anul 2020. Lucrarea se numește „H O P E” și conceptul acesteia este următorul: „Sistemul medical este reprezentat de oameni care prin pasiune își doresc să-i ajute pe cei din jurul lor. Anul 2020, pentru acești salvatori, reprezintă o adevărată provocare. Întreg sistemul medical este pus la grea încercare, nu doar în România, ci în întreaga lume. Am ales ca prin tema festivalului (<<solidaritate>>) să arătăm recunoștință față de cadrele medicale și, prin lucrarea noastră, să prezentăm pasiunea, munca și dedicarea lor. Trandafirul, de-a lungul timpului, a căpătat tot felul de semnificații. În cazul de față, el reprezintă respectul și onoarea. Valori pe care le regăsim în relația cadrului medical cu pacientul său. Titlul lucrării este <<H O P E>>, iar prin el dorim să subliniem sentimentul de încredere în rezolvarea favorabilă a problemelor medicale. Cartierul Lotrului, Str. Hidrocentralei, Târgu Jiu, România.“

Aici pot vorbi din perspectiva artistului tatuator, pentru că în cea de artist muralist nu am întâmpinat cele mai mari provocări. Sau, dacă au fost, nu au fost cu o încărcătură emoțională atât de mare ca în arta tatuajelor. Am ales industria tatuajelor pentru că am fost curios cum se fac desenele pe corp. De la bun început am fost conștient că omul va purta munca mea până la finalul vieții, iar asta a venit cu o presiune de a face totul perfect. Plus că, venind dintrun mediu în care am crescut, cu valori creștin ortodoxe și tradiționale, am pornit cu sentimentul de vinovăție că vreau să fac asta și mai apoi că fac asta. Provocarea sau lupta cea mai mare pe care am dus-o în cariera mea a fost aceea cu ideea de păcat. Iar acum îmi place să susțin, și o fac ferm, că și „păcatul expiră”.

Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări?

Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale? Îmi doresc să fericesc oamenii, iar dacă lucrările mele au fost observate și au adus un zâmbet sau un sentiment de bucurie, eu mi-am atins scopul. Consider că asta este cel mai important atunci când faci artă, indiferent de natura ei, o faci pentru oameni.

muzică

ȘTIRI / RECOMANDĂRI/ INTERVIURI/OPINII DIALOGURI FĂRĂ NOTE/ MUZICĂ NOUĂ/ OMUL CU DISCURILE/ FESTIVALURI

WWW.ZILESINOPTI.RO/MUZICA/

Pregătiri muzicale în spiritul sărbătorilor

Pentru cei mai mulţi dintre noi, apropierea de sfârșitul anului este presărată deopotrivă de momente nostalgice și multe bucurii, aşa că ne pregătim din timp cu decorațiuni, cadouri, bagaje sau provizii, dar nu trebuie să uităm de acel element definitoriu pentru orice petrecere sau vacanță de neuitat... muzica. Avem câteva sugestii menite a vă introduce în spiritul iernii și al sărbătorilor, care-şi merită locul printre preferinţele personale.

Strangers In The Night

Frank Sinatra

Frank Sinatra a devenit un reprezentant-simbol al muzicii de Crăciun prin vocea sa atât de ușor de recunoscut. Cu toții îi cunoaștem consacratele colinde, cum ar fi Jingle Bells sau Have Yourself A Merry Little Christmas. Melodia aleasă este una destinată îndrăgostiților, perfectă pentru sărutul de sub vasc.

Sparks

Coldplay

Ideal de ascultat în timpul pregătirilor de Crăciun, în special cu o cană de ciocolată caldă în fața șemineului, întrucât induce o stare de liniște interioară. Nu este o melodie clasică de sărbători, dar are un ton blând și reconfortant, „scânteile” simbolizând tocmai focurile de

artificii și dorințele adresate cu multă speranță către cer.

Christmas Tree Farm

Taylor Swift

E o surpriză plăcută descoperirea unei piese de Crăciun create de unul dintre artiștii preferați ai generației actuale. Artista evocă sărbătorile simple și magice din copilărie, acompaniată de ritmuri calde și pline de energie, care te fac să vezi în fața ochilor o poveste de iarnă cu omăt pufos, oameni de zăpadă și luminițe în toate culorile curcubeului.

A Winter’s Tale Queen

La fel ca în cazul lui Swift, melodiile marilor artiști destinate sărbătorilor te fac să te simți mult

mai apropiat de gândurile acestora, iar aici e vorba de o piesă compusă de Freddie Mercury în ultimele sale luni de viață, deci versurile te fac să apreciezi mai mult frumusețea peisajului iernatic și clipele petrecute alături de cei dragi.

Candy Cane Lane

Sia

Sia ne introduce din nou în aparent copilăreasca lume a Crăciunului, care naşte atât de multă bucurie, una în care spiridușii pregătesc cadourile şi fiecare casă are un șemineu deasupra căruia se află șosete roșii, pline de acadele în formă de baston. În playlist-ul de colinde destinat împodobirii bradului piesa se potrivește perfect.

Muzica dă viață sărbătorilor, făcându-le memorabile și pline de zâmbete, și indiferent de cum arată pregătirile de sărbători, melodiile listate conferă ambianță festivă și îndeamnă la aprecierea momentelor aparent mici, dar foarte importante.

www.zilesinopti.ro

Născută Madonna Louise Ciccone, în 1958, în Michigan, Madonna și-a început cariera muzicală la începutul anilor ’80, când s-a mutat la New York, cu doar 35 de dolari în buzunar. Lansarea albumului Like A Virgin a reprezentat un moment definitoriu, transformând-o dintr-un artist aspirant într-un fenomen global. Piesa-titlu a fost un șoc cultural, fiind criticată de unii pentru îndrăzneala sa, dar și lăudată pentru că a redefinit felul în care femeile erau percepute în muzica pop. Nu doar muzica, ci și stilul ei vestimentar au influențat masiv cultura pop. Outfit-ul din dantelă albă de la Like a lansat o adevărată revoluție în modă, iar celebra ei colaborare cu Jean-Paul Gaultier pentru turneul a redefinit estetica concertelor live prin celebrul corset

A Virgin Blond Ambition cu cupe conice.

De-a lungul anilor, Madonna

a continuat să fie o figură surprinzătoare, experimentând genuri muzicale diverse – pop, dance, R&B, chiar și muzică electronică – și reinventându-și imaginea constant.

40 de ani de glorie pe scena muzicii mondiale

În toamna anului 1984, Madonna a urcat vertiginos pe scara celebrității odată cu lansarea hit-ului Like A Virgin şi, de atunci, a influențat generații întregi prin muzica ei, stilul său inconfundabil și atitudinea provocatoare. După patru decenii, artista considerată „The Queen of Pop” rămâne încă un icon de inegalat, iar anul acesta și-a consolidat această reputație prin cel mai mare concert din cariera sa, susținut pe celebra plajă Copacabana, din Brazilia, în fața unui public de 1,6 milioane de oameni.

la True Blue la Ray of Light și până la Madame X, ce a reprezentat o etapă distinctă în cariera sa, a marcat momente importante atât în muzică, cât și în pop-culture. Turneul Celebration, care s-a încheiat în 2024 cu concertul de pe Copacabana, marchează 40 de ani de la debutul ei în lumina reflectoarelor, fiind conceput ca o retrospectivă a hiturilor care i-au definit cariera, cum ar fi Material Girl, Vogue și Like a Prayer, setlist-ul reprezentând o adevărată călătorie muzicală prin deceniile marcate de Madonna.

De ce Madonna rămâne relevantă? Cântăreața a evoluat, adaptându-se noilor tendințe muzicale, fiind mereu un simbol al emancipării, în muzica sa abordând teme controversate legate de religie, sexualitate și identitate. Ea a fost deseori criticată pentru faptul că își asumă riscuri artistice și estetice, dar a răspuns afirmând că nu va lăsa niciodată vârsta să îi dicteze cariera sau alegerile creative. Cu peste 300 de milioane de discuri vândute și

Fiecare album al său, de a milioane numeroase premii în palmares, Madonna continuă să inspire atât artiști consacrați, cât și pe cei aflați la început de drum, redefinind mereu conceptul de vedetă Pop într-o industrie care adesea privilegiază tinerețea.

Ce ascultăm în luna decembrie

Country-ul, folk-ul, muzica disco și sonoritățile rock-ului alternativ se îmbină în lansări eclectice, fie că aducem în discuție figuri legendare ale country-ului american, vedete cu muzici ce ne îmbie la dans sau reveniri spectaculoase și neașteptate.

Willie Nelson

Linkin Park From Zero

Mare le-a fost mirarea fanilor

Last Leaf on the Tree Înregistrat în Texas și California, noul album al legendei country Willie Nelson este materialul discografic cu numărul 76, ceea ce înseamnă că Willie ne-a încântat cu aproape două albume pe an de la debutul discografic. De altfel, când neobositul Willie se lansa pe piața muzicii country americane, Beatles încă nu sosiseră în America, iar John F. Kennedy încă era președinte. 60 de ani mai târziu, noul LP nu este deloc surprinzător, însă meditațiile asupra fragilității vieții merită ascultate: la aproape 92 de ani, Willie Nelson pare că reprezintă ,,ultima frunză din copac”, chiar dacă periplurile concertistice sunt încă necontenite, iar inspirația discografică rămâne de neclintit.

Kylie Minogue Tension II

Dacă la momentul apariției rock-ului progresiv, criticii britanici spuneau că aceasta este o muzică de ascultat, și nu de dansat, iată că noul album al lui Kylie Minogue se poziționează la polul opus. Noile cântece ale vedetei australiene nu ne oferă prea mult material de disecat, ci ne fac să ne mișcăm în ritmuri disco pe ringuri de dans reale sau virtuale. Lansat după Tension (2023) și Disco (2020), Tension II îmbină electropopul cu muzica disco în maniere interesante, iar cei

74 de muzicieni, de pop

și

74 de muzicieni, producători și ingineri de sunet prezenți pe album s-au asigurat că noul produs pop este ușor de asimilat și cât se poate de dansant.

Linkin Park în septembrie, atunci când membrii formației americane au anunțat cooptarea solistei Emily Armstrong în locul lui Chester Bennington, trecut în neființă în 2017. From Zero este lansat în contextul în care Internetul încă rămâne divizat în ceea ce privește acceptarea lui Emily în poziția de frontwoman al uneia dintre cele mai de succes trupe ale secolului XXI, chiar dacă cele câteva concerte din Statele Unite, Europa și Asia au fost sold out în câteva minute. Violent și apăsat, noul LP pare că păstrează influentul sunet al trupei și deschide porțile către o nouă eră a rock-ului alternativ.

Reinventarea unei artiste de o sensibilitate aparte LEYAH

Seria de concerte din cadrul turneului naţional

Cinestezia, susţinut în toamna aceasta în săli de teatru şi filarmonici de către Leyah, a reprezentat una dintre cele mai frumoase surprize live ale anului 2024, prin fuziunea inedită dintre muzica clasică și muzica Pop cu valenţe cinematografice pe care a propus-o publicului pianista şi cantautoarea emergentă prin compoziţiile sale originale. Craioveanca LEYAH (Magdalena Diana Marica), fata regretatului dirijor Modest Cichirdan, formată sub influența muzicii clasice, a făcut astfel cunoştinţă melomanilor români în mod nemijlocit cu un gen muzical, Cinematic Pop, ce abia acum prinde contur la nivel internaţional datorită unor staruri Indie precum Jesse Ware (Remember Where You Are sau Spotlight), Carly Rae Jepsen (Cut to the Feeling) sau Phoebe Bridgers (I Know the End), care s-au alăturat consacratelor Madonna, Florence Welch, Lana Del Rey sau Adele în crearea de piese ce fac să se nască un întreg film în mintea ascultătorilor. Pe un parcurs de definire a propriei identităţi artistice jalonat de varii căutări, Leyah a început să exploreze zona muzicii cinematice în 2021, iar sound-ul rezultat este unul remarcabil prin modul tuşant în care îmbină tradiţia şi modernitatea într-un dialog al stilurilor muzicale lipsit de stridenţele atât de comune muzicii Pop(ulare) din vremurile actuale.

Leyah, turneul pe care l-ai încheiat recent s-a numit Cinestezia. ‘Cine’, ca element de compunere, înseamnă ceva legat de cinema, iar ‘estezie’ se referă la calitatea unei senzaţii de a fi trăită ca provenind din exterior. Care este semnificația pe care o dai acestui titlu?

Am ales să mă joc cu cuvintele fiindcă intuiția îmi spunea că am nevoie de mai mult decât doar de muzică. Simțeam nevoia să pot spune o poveste chiar prin numele turneului, iar componenta de cinematic fiind deja acolo, în compoziţiile mele, m-am gândit la cear putea completa această idee din punct de vedere al unei stări interioare... la ce spune, de fapt, muzica mea

Marica

şi ce simt eu când o scriu sau o cânt, dar şi la ce cred eu că va primi ascultătorul atunci când va asculta concertul respectiv. Atunci mi-a venit în minte acest cuvânt, sinestezie, am început să caut să văd ce vrea să însemne el mai exact și am avut surpriza plăcută să îmi dau seama că sunt o grămadă de lucruri frumoase acolo și că, într-un fel sau altul, acestea au cu siguranță legătură cu ceea ce am simțit eu. Mai frumos de atât mi se pare faptul că, în urma concertelor pe care le-am pus în scenă, asta mi-au spus și cei care au fost prezenţi, că au simțit o emoție foarte puternică, că au fost răscoliți... că a fost ceva magic. Cred că oamenii, atunci când nu știu exact să definească sau să exprime o stare, folosesc un cuvânt care li se pare lor că ar putea să o sugereze cel mai bine, iar magia asta, pentru ei, reprezintă, probabil, ceea ce au simțit că au primit din muzica mea interpretată live. Că e vorba de culoare, că e vorba de miros, că e vorba de o amintire, nu știu, dar cu siguranță ceva le-a trezit simțurile și asta e exact ce-mi doream, e lucrul la care m-am gândit atunci când mi-am propus să dau turneului meu acest nume.

Muzica ta se încadrează într-un gen foarte nou, pe care îl propui în premieră în România, Cinematic Pop, ce nu are încă internaţional o identitate clară. Nu este cazul tău, fiindcă tu vii cu propriile compoziţii, aşa că spune-mi cum îți definești muzica? Eu o definesc ca fiind o muzică

de film cu voce. Muzica de film, în general, are doar orchestrație, nu are și voce, dar se întâmplă - de exemplu, Adele pentru James Bond [melodia Skyfall, de pe OST-ul filmului din 2012 - n.r.] -, să existe o piesă care devine o referință pentru soundtrack-ul principal. Ei bine, n-aș vrea să pară ciudat ceea ce spun sau să pară o lipsă de modestie, dar consider că piesele mele sună în maniera unora care ar putea să stea la baza unui film, plasate fie la început, fie la final, depinde cum ar alege regizorul să le folosească. Deci, pentru mine, Cinematic Pop înseamnă atmosfera, muzica, instrumentele, povestea, imaginea, dorința, imaginația din spatele muzicii de film, dar care e completată de magia, de senzualitatea și de frumusețea vocii umane. Într-adevăr, genul Cinematic Pop nu e prea cunoscut nici în alte țări şi am descoperit asta făcând un research atunci când mi-a venit numele ăsta în minte. Am dat de acest termen abia

când am găsit un filmuleț pe TikTok făcut de un băiat din America care vorbea cu un artist emergent despre faptul că, în zilele noastre, s-ar naște acest stil muzical. Asta se întâmpla în 2023, dar eu, când am pus primul hashtag sau când am început să vorbesc prima dată de Cinematic Pop, eram prin 2021-2022, dar nu spun asta fiindcă vreau să-mi spună cineva că sunt eu persoana care a inventat stilul ăsta. Nu cred că mai inventează nimeni nimic astăzi şi, de fapt, ideile circulă liber în lume și ajung prin mai multe locuri, doar că, dacă nu faci ceva cu ele, pot să rămână numai la nivel de idee. Simt însă că Cinematic Pop-ul va deveni un trend, fiindcă deja foarte mulți artiști încep să se ducă în zona de muzică de film. [...]

Citiţi interviul complet cu LEYAH pe www.zilesinopti.ro

Turneu Cinestezia

foto © Miluta Fluieras

OZZY, la 76 de ani

„Cum de este Ozzy Osbourne încă în viață?” este una dintre multele completări automate ale platformei Google, însă acest fapt nu ar trebui să ne mire, căci așa cum glumele legate de The Rolling Stones ne spun că membrii formației britanice semănau cu pensionari încă din anii ’80, așa și meme-urile cu Ozzy ni-l transformă într-un supererou al rock and roll-ului, surprinzător supraviețuitor al unui stil de viață sălbatic.

De altfel, multe dintre năzbâtiile lui

Osbourne se plasează la granița dintre mit și realitate, fie că aducem în discuție momentul în care acesta a mușcat capul unui liliac viu în timpul unui concert din 1982, faptul că nu își mai aduce aminte zilele în care i s-au născut copiii, cele 19 încercări nereușite de a-și lua permisul de conducere (ratate pentru că se afla sub influența alcoolului) sau momentul în care, aflat în stare de ebrietate, s-a suit pe masa directorului casei de discuri CBS Europe, a urinat în vinul acestuia și l-a pupat pe buze. Ce-i drept, multe alte întâmplări ale lui Ozzy nu sunt atât de ,,drăguțe”, mai ales dacă aducem în discuție abuzurile față de membrii familiei sau ai formației.

„E mai puternic decât Godzilla și King Kong”, remarcă Zakk Wylde, chitaristul care l-a însoțit pe Ozzy în turnee și apariții discografice. Născut în decembrie 1948, în Marston Green, Marea Britanie, Osbourne s-a confesat în cântecul Ordinary Man, lansat în 2020: „Nu eram pregătit pentru faimă / Deodată, toată lumea îmi știa numele”. Același nume pe care Ozzy și l-a tatuat pe degetele de la mâna stângă avea să devină sinonim cu evoluția heavy metal-ului, influențată de albume Black Sabbath precum Paranoid sau Master of Reality. Înconjurat de riffurile agresive ale chitaristului Tony Iommi, Osbourne avea să se transforme în așa-zisul ,,Prinț al Întunericului”, schimbând cursului muzicii chitarelor cu distors din cea de-a doua

jumătate a secolului XX, devenind, totodată, imaginea de neclintit a rockstar-ului aparent invincibil. „Adevărul este că nu vreau să mor precum un om de rând”, spune Ozzy în același Ordinary Man, în contextul în care moartea a planat asupra sa zeci de ani, culminând cu accidentul aviatic din 1982 în care a fost implicat bunul sau prieten și coleg de trupă, chitaristul Randy Rhoads.

Aflați în autobuzul de turneu, Ozzy și soția sa, Sharon, au scăpat ca prin urechile acului, căci avionul pilotat de șoferul Andrew Aycock s-a prăbușit la câțiva metri distanță, după ce Aycock a lovit în glumă acoperișul autobuzului. „Nu știu de ce sunt încă în viață” cântă Ozzy, în timp ce se uită singur la filmări de arhivă din cariera sa. Astfel, străzile pustii din Birmingham se îmbină cu bucăți din concerte Black Sabbath, poze făcute în secții de poliție și momente petrecute alături de Sharon, iar adevărul este că supraviețuirea constantă a lui Ozzy în mijlocul exceselor a devenit legendară și în spațiul actual al culturii pop. Ieșind nevătămat din situații limită, Ozzy și-a depășit și statutul de influent creator al rock-ului, devenind o veritabilă memă a Internetului, odată cu difuzarea show-ului MTV, The Osbournes, în perioada 20022005. De altfel, o scurtă căutare pe YouTube a compilațiilor cu momente amuzante ni-l arată pe Ozzy picând de pe un scaun, ,,luptându-se” cu o telecomandă și cu un telefon mobil sau aflându-se sub influența anestezicului pe scaunul de dentist. Cu toate acestea, pe lângă aparițiile năstrușnice, Ozzy rămâne vocea din spatele unor hituri masive

ale universului rock, precum Paranoid, Iron Man, Mr. Crowley sau Crazy Train. Astfel, nu mare a fost mirarea melomanilor atunci când Osbourne a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland, Ohio, în octombrie 2024. Controversatul muzeu american l-a inclus pe Ozzy în 2006 ca membru Black Sabbath, însă Osbourne a mai avut nevoie de două decenii pentru a primi onoarea și în postura de artist solo. Cher, Dua Lipa, Zakk Wylde, Chad Smith (Red Hot Chili Peppers), Billy Idol și Wolfgang Van Halen au fost printre artiștii care i-au adus omagii lui Ozzy, într-un mix eclectic de muzicieni influențați de moștenirea întunecată a unuia dintre cei mai de seamă fii ai Birmingham-ului. Transformat într-o memă a internetului din pricina periplurilor în zona reality show-urilor și a dependențelor, Ozzy rămâne totuși o figură legendară a muzicii secolului XX, fără de care heavy metal-ul nici n-ar fi existat. Desigur, Osbourne a decapitat cu dinții lilieci și porumbei vii, iar un interviu viral cu Barbara Walters ni-l prezintă bâlbâinduse continuu după ce Walters îl întreabă dacă mai consumă substanțe interzise, însă Ozzy merită mai mult decât a fi metamorfozat într-o figură amuzantă pentru Generația Z. Înarmat doar cu talentul vocal natural și cu o moștenire genetică ce probabil că l-a salvat de multe ori de la moarte prematură, Osbourne ne-a oferit peste cinci decenii de rock asumat, bine interpretat și cât se poate de original.

Ozzy Osbourne (1970, Black Sabbath)

INDIE STAR

CHAPPELL ROAN

Celebrarea unei identități pe deplin asumate

ANonsense Christmas, primul program de varietăţi al Sabrinei Carpenter, are premiera pe 7 decembrie pe Netflix, dar nu de vedeta lansată de Disney e vorba în aceste rânduri, ci de una dintre invitatele ei din show, care se numără printre senzaţiile anului 2024, artistă inspirată muzical de Synth-Pop-ul anilor ’80 şi estetic de drag queens, care şi-a făcut exploziv intrarea pe scena mainstream după aproape un deceniu petrecut în spaţiul Indie, tânăra Kayleigh Rose Amstutz (n. 1998), populară printre fanii unor piese precum Pink Pony Club sau Good Luck, Babe! sub pseudonimul Chappell Roan.

În 2014, Die Young, unul dintre cântecele pe care le încărcase pe YouTube sub numele Kayleigh Rose, a atras atenţia casei de discuri Atlantic, care i-a oferit posibilitatea înregistrării EP-ului de debut, School Nights (2017), dar muzica adolescentei din Missouri, a cărei voce trimitea deseori la Halsey, nu

60

a adus suficiente profituri încât label-ul să continue colaborarea, mai ales că, odată cu relocarea în Los Angeles, aceasta îşi asumase deschis apartenenţa la comunitatea queer, iar abordarea muzicală suferise mutaţii semnificative, apropiindu-se de estetica Camp.

Fără a face compromisuri, Chappell Roan a continuat să

lanseze single-uri - produse de liderul trupei Indie newyorkeze

As Tall as Lions, Dan Nigro - în timp ce presta diverse munci pentru a se întreţine (barista, dădacă, asistentă de producţie), inclusiv în perioada pandemiei, şi, treptat, melodii precum Love

Me Anyway sau California au început să genereze un cult, până în punctul în care USA

Today a numit Pink Pony Club, “cântecul verii 2021”, deşi acest statement muzical personal fusese făcut public în primăvara anului anterior.

După seria de melodii lansate independent, The Rise and Fall of a Midwest Princess, primul ei LP a apărut, finalmente, în 2023, şi a fost considerat de multe publicaţii de specialitate drept unul dintre cele mai bune albume ale anului, iar succesul de public a fost întărit de invitarea ei ca opening act pentru turneul mondial al Oliviei Rodrigo, Guts, dar şi ca participantă la faimoasele festivaluri Lollapalooza şi Coachella. În luna septembrie, Chappell Roan a fost recompensată cu 2024 MTV Video Music Award pentru “Best Artist”, iar discul ei, pe care Pop-ul de factură Camp e asociat unor versuri inteligente, a continuat să urce în topurile de pe întreaga planetă, ajungând #1 în Billboard Artist 100 cu doar câteva săptămâni în urmă. Judecând inclusiv după apariţia ei în drag la Governors Ball, îmbrăcată ca Statuia Libertăţii, unde a vorbit în apărarea drepturilor minorităţilor, este limpede că ascensiunea acestei autentice Queer Pop star este doar la început.

„Plot Armor” Taylor Eigsti

După ce cvartetul dublu al lui Ornette Coleman și trio-ul dublu al lui Tomas Fujiwara au rămas ca demersuri cu caracter experimental, Taylor Eigsti dă alt sens acestui concept printr-un album somptuos și atractiv. Atent la tradiție, dar detașat de puseuri egolatre, unul dintre cei mai străluciți muzicieni ai momentului construiește un album pe baza celor două formule de grup cu care cântă de obicei. Totul pornește de la nenumăratele lui posibilități de exprimare și se dezvoltă prin valoarea celorlalți muzicieni, direct conectați la sugestiile lui Eigsti. Două voci (Gretchen Parlato/Becca Stevens), doi saxofoniști (Ben Wendel/ Dayna Stevens), doi chitariști

(Charles Altura/Julian Lage), doi claviaturiști (Maya Kronfeld/Eigsti), doi basiști (David DJ Ginyard/Harish Ragavan), doi bateriști (Oscar Seaton Jr./Kendrick Scott), plus trompetă și coarde aranjate Andrew Balogh participă la un repertoriu cerebral, emoțional, rafinat și accesibil într-o potrivită măsură. Folosește un limbaj bogat, actual, fără să fie „jazz-centric” dar înainte de toate dă muzicii un serios impuls artistic. Tot ce atinge Taylor Eigsti devine superlativ. Sunt convins că putem selecta deja albumul „Plot Armor” în colecția celor mai bune producții ale anului 2024.

măsură.

muzicii

albumul „Plot Armor” în colecția celor mai

eat&Drink

Vinuri de sărbători

Decembrie este luna în care cunoscuții mă sună cel mai des. Nu doar ca să-mi ureze lucruri bune (deși o fac, ceea ce mă bucură ), dar mai ales ca să mă întrebe de vinuri: ce să iau de Crăciun? Ce să iau de Revelion? Ce vinuri să-mi iau, în general?

Hai să le luăm pe rând. Spumantele. Acum contează pentru ce le iei. Dacă vrei doar să faci poc de Revelion și să torni cu multă spumă în pahare de care nu-ți pasă, atunci e simplu. Poți să-ți iei orice conține bule și poți sta în oferta de 20 de lei de pe orice raft.

Dacă însă vrei să te bucuri de o masă bună, ar fi bine să începi cu un spumant bun. Aș alege din România, căci și Moldova e a noastră și cea mai puțin a noastră, dar mai ales Transilvania, unde au niște spumante minunate. Fă un efort și vizitează un magazin de specialitate, cere o recomandare celui care coordonează locul și îți promit că masa ta va fi mai bună.

Atenție, începe masa cu spumante, fiindcă spumantul are marea calitate să-ți deschidă papilele, ceea ce înseamnă că te vei bucura mai bine de masă. Da, poți scoate 40-60 de lei din buzunar, dar o dată e Crăciunul.

Vinurile liniștite. Știu că ai auzit de multe ori „nu le amesteca“, căci te vei îmbăta (rima nu e intenționată). În primul rând, un pahar cu vin, urmat de un pahar cu apă, urmat de o pauză te asigură că vei fi bine. Știm că stăm mult la masă, deci poți trage mult și de timp. Un pahar pe oră e numai bun.

Acum pe culori. Da, fiecare fel are vinul lui. În lumea simandicoasă i se spune pairing, în lumea de oameni normali i se spune bun simț. Ce înseamna asta? Că vinul și mâncarea se pun în valoare reciproc. Eu aș recomanda

susținut de

vinuri albe și seci pentru partea de început a mesei, nu m-aș da în lături de la un rose corpolent lângă sarmale și un roșu taninos pentru vedeta numită friptură. Nu uita că România se bucură de Feteasca Neagră, de Negru de Drăgășani, ambele dau vinuri superbe.

Desertul. Hei, te poți întoarce la spumante dacă desertul este mai light, dar eu nu aș lăsa de-o parte nici vinurile de desert care închid frumos o masă. Cât costă? În registrul 30-60 de lei poți întâlni vinuri superbe. În zona 60 de lei plus ai niște variante frumoase, dar poate banii trebuie cheltuiți cu cap. Mai scump nu înseamnă musai mai bun.

Ce îți recomand? Bea soiuri românești, e plină lumea de Merlot și Cabernet, bea din bucuriile locale, cumpără de la un magazin de specialitate, poate e un pic mai scump, dar vei primi cele mai bune recomandări, bea apă și mai fă o pauză. Te poți bucura mai mult, dacă consumi mai responsabil.

Exemplul gastronomic craiovean: fă rai din ce ai

CCraiova, metropolă gastronomică est europeană este un proiect comunitar prin care elevii de la Liceul de Industrie Alimentară Craiova împreună cu chefii din 11 restaurante din oraș și cu ajutorul unor specialiști români și străini gătesc pentru oaspeți preparate emblematice din 11 țări europene + mâncare cu specific oltenesc. Proiectul este susținut de Primăria Craiova și Consiliul Local și e implementat cu ajutorul cu Asociației „Curaj Înainte” - cea care administrează platforma de cercetare și promovare WeAreRomania.com / You Are Welcome.

Ideea e simplă: 11 restaurante au adoptat câte un meniu cu preparate tradiționale din 11 țări. Vorbim de specific diferit față de cel clasic al localului. De exemplu, un restaurant mediteraneean gătește câteva preparate poloneze, iar la Hotel Ramada găsești un meniu cu specific georgian. Preparatele au fost alese după consultări cu chefi din țările „adoptate”, iar elevii au beneficiat, pe lângă practica din bucătărie, de o serie de workshopuri și

eea ce se întâmplă în aceste zile la Craiova, din punct de vedere gastronomic (dar nu numai, vezi și Târgul de Crăciun listat ca unul dintre cele mai frumoase din Europa) este un exemplu de bună practică și de colaborare între autorități și HoReCa.

demo-cookinguri cu experți români și străini. În paralel, la începutul lunii a avut loc un târg-festival gastronomic, o ediție regională de Congres de Gastronomie și Vin cu dezbateri de profil, masterclasuri, degustări și conferințe ținute de unele dintre cele mai relevante asociații din domeniu.

Este o inițiativă fără precedent care e menită să ofere know-how enorm pentru viitorii bucătari, dar și o ofertă culinară inedită și complexă turiștilor, mai ales celor care vin la târgul de Crăciun. Cele 11 restaurante incluse în program vor pregăti și prezenta pe timp îndelungat, în afară de meniurile proprii obișnuite, preparate culinare și băuturi tipice din câte o țară-oaspete a proiectului: Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Georgia, Grecia, Macedonia de Nord, Polonia, Republica Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria. Promovarea proiectului se face pe două paliere: comunicare pentru întreg conceptul, dar și focusată pe fiecare restaurant sau eveniment în parte.

Scriam de curând, tot în această rubrică, despre Noua Ospitalitate Românească. Acesta e un exemplu, ba chiar unul diferențiator față de altfel de acțiuni de promovare a gastronomiilor. România, una dintre cele mai mari țări din această parte a lumii, prin Craiova, devine catalizator și agregator de gastronomii zonale. Cred că e timpul să ne evidențiem prin astfel de acțiuni care, în timp, construiesc un brand de țară puternic și evidențiază nu doar multiculturalismul, ci și celebra ospitalitate cu care ne tot mândrim de ceva vreme.

6 locuri de unde poți să comanzi masa de Crăciun

Adevenit deja o tradiție ca multe dintre restaurantele de la noi să aibă în

această lună meniuri și preparate speciale pentru masa de Crăciun de acasă. Pentru cei care nu au timp să gătească, este de mare ajutor. Deci, iată șase locuri din țară de unde poți să comanzi masa de Crăciun în acest an:

București La Mama

 Monetăriei 3

 0721.102.101

De obicei, meniul de Crăciun pentru acasă nu lipsește din oferta La Mama. Pachetele lor speciale de sărbători includ o varietate de bunătăți. De la platouri tradiționale până la salate, ouă umplute și sărmăluțe, cozonaci etc. Așa că ține un ochi pe paginile lor de social media pentru a vedea ce anunță pentru acest an.

Brașov La Ceaun

 Michael Weiss 27

 0771.088.535

Și cei de la La Ceaun și-au creat acest obicei, iar zilele

sunt numărate până când vor anunța că fac și anul acesta sărmăluțe în foi de varză sau cozonaci tradiționali. Deci, pregătește-te să dai comanda din timp, căci cu siguranță va fi cerere mare!

Cluj

Samsara Foodhouse

 Cardinal Iuliu Hossu 3

 0736.073.073

Meniul de aici este vegetarian / vegan, iar de Crăciun pregătesc un meniu special fix pentru acest segment. În general, oferta de feluri de mâncare de aici este foarte generoasă și găsești până și sushi-ul vegetarian și raw-vegan - o raritate.

Timișoara Casa Bunicii

 Mareșal Averescu 1b

 0723.656.918

În Timișoara, restaurantul Casa Bunicii și-a făcut deja un obicei în a pregăti meniuri speciale, gata de a fi livrate acasă, pentru masa de Sărbători, fie că vorbim de Paște, Crăciun sau Revelion. Așa că poți să apelezi la ei cu încredere pentru această misiune.

Iași Conac Polizu

 Str. Conac Polizu nr 1,

sat Maxut

 0741.047.017

Cei de la Conac Polizu pregătesc mai multe pachete speciale, cu multe lucruri bune pentru masa de Crăciun, pentru 2, 4 sau 8 persoane: tradițional, fusion sau internațional. Le găsești cu toate detaliile necesare pe site-ul lor: comenzi.conacpolizu. ro. De asemenea, e bine de știut că livrează nu doar în Iași, dar și în București, Suceava, Neamț sau Bacău.

Constanța

Curtea Brâncovenească

 Vasile Lupu 43-45

 0241.511.055

În cadrul complexului Curtea

Brâncovenească există restaurantul și magazinul unde găsești preparate tradiţionale sănătoase. Cei de aici se laudă că toate ingredientele folosite sunt naturale, bio și eco. În plus, au anunțat deja că livrează masa de Crăciun - răcituri (porc, curcan, pui), salate (Boeuf, a la russe, icre), platouri festive pentru 4-6 persoane, sarmale, fripturi și cozonac. Comenzile se pot da până pe 22 decembrie.

Decembrie e o lună specială!

Decembrie e o lună specială pentru Sergiana. Nu numai pentru că întotdeauna e un final de etapă şi un moment de bilanţ, ci pentru că e Luna Sergiana. Acum 30 de ani se năştea Marca Sergiana, în decembrie 1994, odată cu primele produse care purtau eticheta Sergiana Poiana Mărului. Vom sărbători împreună cu furnizorii şi colaboratorii noştri, la fel ca-n alte dăţi, această aniversare. Însă şi clienţii noştri din Prăvălii sunt invitaţi la sărbătoarea noastră de colegii din diviziile de producţie şi retail. Ei organizează încă din Octombrie Promoţii Aniversare.

Încheiem această menţiune adăugând că tot în decembrie

Cumpără minim 3 produse diferite marca Sergiana și participă la tombolă

Marele premiu

O masă tradițională Sergiana pentru tine și 30 de prieteni

se dă publicităţii Top 100 Cele Mai Iubite Branduri Braşovene. Tradiţia ultimilor 7 ani ne-a instalat pe locul întâi, iar asta ne face să aşteptăm cu emoţie publicarea Topului pentru 2024.

E aceeaşi emoţie şi nerăbdare cu care le ţinem pumnii în aceste zile colegilor din Departamentul Horeca. Sunt zilele în care se configurează clasamentele naţionale ale industriei ospitalităţii, cele care vor fi date publicităţii în cadrul Galelor Horeca Awards 2024.

Restaurantul ardelenesc din Centrul Vechi este deja un obişnuit al podiumului la categoria Cel mai Bun Restaurant cu Specific Românesc Tradiţional, dar în acest an, pentru prima dată, cinci restaurante şi o companie din Sergiana Grup, sunt nominalizate la nivel naţional în cadrul aceleaşi ediţii Horeca Awards. Suntem prezenţi la 3 categorii diferite prin Restaurantul Sergiana, Stâna Turistică, Ceasu’ Rău şi Calul Bălan - la categoria Cel mai Bun Restaurant cu Specific Românesc Tradiţional – în timp ce în cadrul sectorului QSR – restaurante cu servire rapidă ( Quick Service Restaurant, sau

fast – food ) - e nominalizat brandul şi locaţiile Kronburger. La categoria Cel Mai Bun Furnizor Horeca este nominalizată Sergiana Prodimpex, compania prin care Grupul s-a impus în domeniul producţiei şi cel al comercializării de carne şi preparate din carne, cea care e titulara mărcii Sergiana Poiana Mărului.

Deja, în Centrul Vechi, vă poftim la Târgul de Crăciun! E de ajuns să găsiţi Căsuţa Sergiana şi dintr-odată veţi ajunge-n Lumea Bunătăţurilor, acolo unde e tot timpul Sărbătoare. Nu e nicio exagerare pentru că gusturile ardeleneşti vă vor fermeca începând cu Pită cu Unsoare, continuând cu Jumerile rumene, Sarmale şi Cârnaţuri, Beuturi Calde... şi câte şi mai câte.

Iar minunăţia minunăţiilor o veţi găsi tot la Sergiana. E vorba de Ciocolata cu Jumări!

În fiecare an, Decembrie aduce un weekend special la Stâna Turistică, în Poiana Braşov. După un obicei străvechi, în satele româneşti la 20 Decembrie se tăiau porcii şi se umpleau cămările cu Bunătăţuri. Acea zi, a Ignatului, se sfârşea cu un praznic sărbătoresc care era un soi de avanpremieră a Crăciunului.

Noi ne pregătim cum se cuvine, iar Nea Clopoţel e gata să conduca echipa de gospodari şi în acest an. Cu sau fără zăpadă, ne punem speranţa în zile senine care să ne lase să ne bucurăm împreună cu oaspeţii noştri de Ignat.

Întotdeauna, la Sergiana, Decembrie e spectaculos, plin de energie şi emoţii. De abia atunci când încheiem anul ştiind că am reuşit să îi mulţumim pe oaspeţii din restaurante şi cumpărătorii din magazine, alături de ei, avem Sărbători Bogate. La Mulţi Ani, tuturor şi să ne auzim optimişti la început de 2025!

Inspirație de Anul Nou: ce mai includem în meniul festiv?

După Crăciun, mulți dintre noi cu siguranță se întreabă ce altceva ar putea găti pentru Anul Nou, în afară de sarmale, friptură sau cozonac. Dacă sunteți în căutare de câteva rețete care să vă surprindă invitații la petrecerea dintre ani, vin cu câteva preparate și băuturi care promit să nu vă dezamăgească papilele gustative.

Începem festinul de Anul Nou cu un aperitiv special ales pentru iubitorii de brânzeturi: brânză Brie la cuptor cu mere, miere și salvie. Aveți nevoie de o roată de brânză Brie, aluat de foitaj, unt, ouă, mere, miere, sirop de arțar, salvie și de biscuiți sărați pentru servire. Prepararea este și ea la fel de simplă: merele se gătesc alături de untul și siropul de arțar, mai apoi se adaugă și salvia, până ce devine crocantă, brânza Brie o îmbrăcăm în foitaj și o punem în cuptor, iar la final, când brânza este topită, o adaugăm peste merele și salvie.

În continuare putem încerca Rollatini cu vânătă

În afară de câteva vinete, mai avem nevoie de pesmet, cremă de brânză, parmezan și sos de roșii. Ca să pregătim Rollatini, tăiem vinetele în felii foarte subțiri, le dăm prin pesmet, le prăjim și le lăsăm pe un pat de șervețele până ce se răcesc. Apoi adăugăm crema de brânză peste fiecare felie, rulăm fiecare felie și le punem într-o tavă ce va fi dată în cuptor alături de sosul de roșii, pe care îl putem face mai aromat adăugând ceapă, usturoi și oregano, iar la final adăugăm parmezanul ras.

Înainte de a continua cu felul principal, propun să luăm o pauză de un cocktail. Pentru că este una dintre băuturile preferate pentru acest eveniment, propun să ne servim oaspeții cu un cocktail pe bază de șampanie. Astfel, pentru un cocktail Poinsettia avem nevoie de lichior de portocale, suc de merișoare, șampanie, iar pentru ornare ne trebuie merișoare și rozmarin. Pentru cei care sunt ceva mai sceptici cu privire la lichiorul de portocale, alte variante de Poinsettia îl înlocuiesc cu triplu sec sau îl elimină din lista de ingrediente.

Pentru felul principal, propunerea este un mușchi de vită la cuptor gătit cu rozmarin și legume. În afară de mușchiul de vită și de rozmarin, vom mai avea nevoie de ceapă roșie, morcovi, păstărnac, ulei de măsline, ardei gras, rozmarin, boabe de piper negru, roșu și verde și miere. Pentru preparare, carnea se condimentează după preferințe, se zdrobesc boabele de piper și se amestecă cu mierea, iar mai apoi sunt folosite pentru a face o crustă pentru mușchiul de vită, iar legumele se taie fie cuburi, fie fâșii și se pun la cuptor alături de carne pentru cel puțin o oră.

Pentru că de Anul Nou peștele trebuie să fie nelipsit de pe masă, propun să preparăm și somon cu crustă de hrean și fistic. Pe lângă acestea, vom avea nevoie și de smântână, pesmet, șalote, pătrunjel, fulgi de piper roșu și usturoi. Astfel, se amestecă toate ingredientele, mai puțin fisticul și pesmetul, cu smântâna, se pune acest amestec peste fileul de somon, iar la final se presară fisticul și pesmetul pe deasupra și se pune în cuptor timp de maximum 15 minute.

Înainte de desert, îmi închipui că invitații noștri își doresc să consume și altceva în afară de șampanie de Anul Nou, așa că propun să îi servim cu un M5 Sidecar, care conține whisky, suc de lămâie și lichior de portocale. Acest cocktail se servește în pahare cu picior, iar pentru ornarea marginii acestora se folosește zahăr.

La desert, pentru că totuși începe un nou an, propunerea este să încercăm și un nou desert: prăjitură de ciocolată cu pastă de susan și cremă din melasă de curmale

Pe lista de ingrediente se mai află banane, iaurt grecesc, ouă, zahăr, esență de vanilie, făină, pudră de cacao, praf de copt, sare de mare, ciocolată neagră și frișcă. După ce realizăm blatul prăjiturii noastre, trecem la realizarea cremei din melasa de curmale, care se combină cu frișca, iar pentru ornare folosim ciocolata neagră rasă. Este important de știut faptul că această prăjitură se servește fierbinte, iar opțional, puteți adăuga și o cupă de înghețată de vanilie.

Finalul lui 2024 poate să ne dea un mic imbold de a fi mai îndrăzneți cu preparatele de pe masa de Anul Nou, dar asta nu înseamnă că sarmalele sau salata Boeuf nu vor fi la fel de bine primite, în cazul în care nu ne simțim îndeajuns de aventuroși cu mâncarea de această dată.

10 euro-bunătăți de Crăciun

Pe

Bătrânul Continent, e vremea cozonacilor, a colacilor și a favoritelor mele de sezon, ruladele cu mac și cu nucă

1

Beigli (Ungaria). Acasă, în România, le spuneam cozonaci ruladelor cu mac și cu nucă devenite sinonime cu sărbătorile în Ungaria, unde au ajuns din Silezia, în secolul XIX-lea. Mâncam beigli cu ceai, cafea cu lapte sau lapte cald cu miere și nu le uit nici azi, când au apărut versiuni „2 în 1”, adică mac+nucă, inclusiv la covrigăriile de cartier de la noi.

2

Bolo Rei (Portugalia). Prăjitura Regelui e tradițională în familiile portugheze (import Franța). Are o gaură în mijloc, e decorată cu fructe confiate și nuci, conține o boabă de fasole vârâtă cândva de un brutar care a tranșat o dispută privind magul care i-a oferit daruri pruncului. Azi, cine găsește boaba, fie prepară colacul la anul, fie îl cumpără.

3

are

La Bûche de Nöel (Franța). Un buștean savuros, servit ca desert al mesei principale de Crăciun. Crema ciocolatie care-l decorează are textura asemănătoare scoarței, zăpada e zahăr pudră, fructele de pădure proaspete sunt autentice, ciupercuțele, din bezea sau marțipan.

4B

udincă de Crăciun (Regatul Unit). Niciun Crăciun britanic fără budinca asta maro, cu stafide, nuci și cireșe! După cum aflăm de pe Europe is Not Dead, budinca asta era, în secolul al XIV-lea, un terci, zis „frumenty”, făcut din carne de vită și oaie cu stafide, coacăze, prune uscate, vin și mirodenii.

5

Panettone (Italia). Toată lumea de la noi știe cozonacul ăsta spongios și delicios, chiar dacă n-a trecut vreodată fruntariile patriei. Pare-se că e antic, nu vreau să știu cât ia frământatul aluatului fără roboți de bucătărie. Drojdie, stafide și fructe confiate să fie, că după aia știm noi cum să-l consumăm - e ca zacusca, nu ești în apele tale dacă nu-l termini pe tot din prima.

6

Tort de Crăciun (Irlanda). Prepararea lui poate dura și două luni, care trec însă repede, dacă păstrezi și pentru tine câte o dușcă din „însiroparea” periodică cu whiskey a acestui regal copt și glazurat cu marțipan.

7

Saffransbullar (Suedia). O tavă cu aceste rulouri se duce cât ai clipi. Conțin șafran, stafide, au forme de pisici, iar din aluatul lor fac copii căsuțe ca alții, din turtă dulce.

8Cougnoux (Belgia). I se mai spune „pâinea lui Iisus”, are formă de prunc și e un soi de brioșă pretențioasă, făcută din făină, ouă, lapte, drojdie, stafide și zahăr.

9

Makowiec (Polonia). E bunicul beigli-ului din copilăria mea. Acestei rulade i se citește vârsta de pe glazura albă de deasupra.

10

Fritule (Croația). Gogoși grozave, cam de dimensiunea celor de pe acoperișul papanașilor fripți de noi, ornate cu zahăr pudră, aromate de coajă de lămâie sau portocală și îmbunătățite cu un soi de brandy local sau rom.

TEXT

Cocktailuri pentru o încheiere de an cu stil

La întrebarea cum puteți încheia 2024 cu stil, răspunsul este unul cât se poate de simplu... mixând cele mai bune cocktailuri care fac senzație prin barurile din afară sau chiar la noi în țară. Lăsând în urmă anul ce a trecut, celebrarea trecerii la unul nou și, sperăm noi, mai bun, nu poate fi făcută decât într-un fel aparte şi, prin urmare, venim la voi cu o propunere cu adevărat deosebită: imaginați-vă că sunteți la o petrecere fastuoasă a Marelui Gatsby și trebuie să-i pregătiți un cocktail special, devenind niște adevărați maeștri barmani... ce poate fi mai potrivit decât o băutură pe bază de spumant? Iată o selecție clasică de băuturi apreciate, care vor aduce un strop de eleganță serii de Anul Nou.

GOLD rOYALe

Kir rOYALe

„Drink and be thankful to the host! What seems insignificant when you have it, is important when you need it”.

Franz Grillparzer

Kir Royale sau Cassis Royale este un cocktail clasic care își are originile în Franța și a devenit celebru în perioada postbelică în orașul Dijon. Inițial preparat cu vin alb sec și lichior de coacăze negre (crème de cassis), noua variantă Royale este înlocuită cu șampanie. Amestecul dintre șampania fină și aromele dulci-acrișoare ale lichiorului creează un gust perfect echilibrat, dar și o culoare amețitoare, ideal de degustat pentru un așa eveniment. Pentru un plus de efect, se poate decora cu o coajă de lămâie sau o boabă de coacăză, adăugând un contrast vizual de impact și, de ce nu, o notă de lux.

Gold Royale este o altă alegere perfectă pentru o seară de Revelion, în care eleganța și opulența sunt în prim-plan și cel puţin unii dintre noi caută o băutură ce inspiră glamour și rafinament. Cocktailul combină, într-un mod simplu, șampanie și vodcă de vanilie, ce vă vor lăsa în tandem un aftertaste fin și îmbietor. În cazul acestui cocktail, vă recomand să-l ornați cu aur comestibil pentru un efect bogat, iar pe marginea paharului, cu zahăr brun, pentru o notă dulce ce va completa cu siguranță gustul.

ST. GermAiN cHAmPAGNe

Acest cocktail modern cu arome florale fresh și o prospețime aparte este varianta cea mai bună la astfel de ocazii. Combinația dintre lichiorul de soc șampanie vă va încânta plăcut simțurile olfactive cu notele sale puțin exotice. Spumantul Prosecco adaugă o notă efervescentă, ce este îmbinată în aromele de la coaja de lămâie și, opțional, frunzele de mentă. Cu un gust sour, dar revigorant, evocă, de ce nu, o atmosferă warm and tender a verii.

POrN STAr mArTiNi

POiNSeTTiA

Aducând un strop de culoare și finețe serilor de sărbătoare, cu precădere celei ce anunță trecerea dintre ani, Poinsettia este alegerea potrivită, fiind un alcool festiv și fermecător. Inspirat de vibrația sărbătorilor, acest amestec reunește șampania cu sucul de merișoare, oferindu-i o nuanță de roșu-intens, care amintește de florile de Crăciun ce dau numele băuturii. Notele bittersweet ale merișoarelor în amestec cu lichiorul triplu sec vă vor lăsa un gust de neuitat. Aspectul său simplu, dar de efect, este completat de ornarea cu crenguțe parfumate de rozmarin sau bucăți proaspete de merișoare și, opțional, zahăr pe marginea paharului. Astfel, la un pahar din celebrul alcool veți celebra momente speciale și un moment de romantism.

Pentru o notă delicată și seducătoare în noaptea de Revelion, Porn Star Martini este reinterpretarea ideală a celebrului clasic, numai bun de savurat la o petrecere memorabilă. Acest cocktail combină piureul din fructul pasiunii, vodca, un strop de vanilie și sucul de lime, care vă vor transpune imediat pe o insulă caldă datorită aromelor sale cu iz exotic. La final, este servit cu un shot de spumant care se poate adăuga fie în băutură, fie savurat separat. Garnish-ul este completat de jumătăți de fructul pasiunii și frunze proaspete de mentă, aducând o notă vizuală atrăgătoare și un parfum discret, fiind așadar irezistibil.

Pe lângă mixurile de mai sus, puteți degusta și alte băuturi pe bază de spumant, precum Bellini, Hugo sau Mimosa. De la delicatele note florale ale șampaniei la combinațiile vibrante și sofisticate de fructe și lichioruri, fiecare oferă o experiență unică ce captează esența rafinamentului și a bucuriei pe care o trăim împreună cu cei dragi la cumpăna dintre ani.

Licori de sărbători

Să tragem cu ochiul la ce beau alții de Crăciun, întrucât ce bem noi cam știm - doar ce avem, prieteni, doar ce avem!

De sărbători, se bea conform tradițiilor, mai vechi sau mai noi. Nu toate sunt de pus în vitrină - am râs zgomotos când am citit o postare a scriitorului T.O. Bobe: „uite, de-aia joacă Farul așa bine anul ăsta, că Pepsi cu Murfatlar, ca pe vremea lu’ nea Nicu”, referire la sponsorii de pe echipamentul formației de la mare, dar mai ales la obiceiul neaoș de a se pune răcoritoare în vin, stricândule pe amândouă.

Dintr-un tur al licorilor de sărbători consemnat de CNN Traveler, aflăm că în Japonia, fiindcă și acolo e celebrat Crăciunul, se bea Chanmery. Nu are o vastă tradiție, dar nici că le pasă celor care amestecă șampania cu lichiorul de portocale Mikan, producând o efervescență cu note de citrice. În Islanda, tot de dată relativ recentă, se consumă Jólabland, adică un amestec de suc acidulat de portocale cu bere brună a îndeobște, Guinness. În Australia, unde Crăciunul numai alb nu e, se bea White Christmas mojito, adică o injecție răcoritoare pe bază de mentă proaspătă, sirop de limete, rom alb, lapte de cocos, apă carbogazoasă și rodie, ca să fie mare veselie. Într-un traseu global în care înghițim meridianele și paralele fără nicio logică aparentă, deși suntem susținători ai consumului responsabil, să poposim în Suedia, unde Glögg-ul dulce mult aduce. Se pun vin roșu, vodcă sau rom alb, cardamon, zis și sămânța dragostei, zahăr, coajă

de portocală, ghimbir, scorțișoară, cuișoare întregi, stafide, migdale și se bea cu hotărâre, azi, ca în veacul al XVI-lea, când a apărut această băutură pentru că suedezii voiau să ascundă gustul vinului prost. La târgurile de Crăciun din Germania, nu de azi, de ieri, face o figură frumoasă Eierpunsch, adică punciul care te încălzește cu gălbenușuri de ou, zahăr alb, vin alb, brandy sau rom, cuișoare, bețigașe de scorțișoară, coajă de lămâie, extract de vanilie, lapte fierbinte (ultimul, doar opțional). De gustat și de visat. Ce ziceți despre un Coquito din Porto Rico? Bei acest cocteil și începi să faci versuri, rime facilitate de rom portorican, frișcă de nucă de cocos, lapte condensat, scorțișoară (măcinată și în bastonașe), nucșoară, cuișoare, vanilie. Revenim de pe meleaguri exotice și ne oprim într-un peisaj hibernal de vis, cel din Alpii Dolomiți, pentru a degusta un Bombardino. E o tradiție italiană, dar poliglotă, grație unei combinații fără pretenții și care a devenit un obicei, nu e foarte clar de când, fiindcă dacă o încerci, cam începi să uiți: se toarnă, mai întâi în cană, iar apoi peste cap, părți egale de brandy și de Advocaat, care vine din Țările de Jos și seamănă ca două picături cu lichiorul de ouă. Se bea fierbinte după ce s-a pudrat cu cacao și scorțișoară. Sărbători binecuvântate la toată lumea, cum se zice, mai nou, pe Facebook!

6 locuri unde te poți încălzi cu o cană de vin fiert

Edecembrie, așa că nu ai cum să nu cauți la un moment dat, în această lună, un loc unde să

te încălzești într-o seară cu o cană de vin fiert. Așadar, iată șase locuri unde poți să faci asta, mai ales că poți folosi și pretextul că vinul fiert ar întări și sistemul imunitar.

București Modelier

 Duzilor 12

 0799.630.693

Când se instalează

sezonul rece, în meniul de la Modelier își face imediat apariția și vinul fiert. Și nu oricum, ci în mai multe variante: vin fiert cu Amaretto, cidru fiert, dar și shoturi de iarnă JagerBomb, Bran, Fireball, pentru a aminti doar câteva.

Brașov Tipografia

 Postăvarului 1

 0722.373.090

Timișoara

Rivière Brasserie

 Parcul Justiției 1  0746.095.573

Odată cu anotimpul rece, terasa de la Rivière Brasserie devine încălzită, rămânând deschisă chiar și pe temperaturi cu minus. În afară de preparatele bune de aici, în meniu te așteaptă și vinul fiert. Deci, după o plimbare prin zăpada din Parcul Rozelor sau din Parcul Justiției, te poți încălzi cu un vin fiert aici.

O băutură care nu lipsește niciodată din meniul de toamnă-iarnă de la Tipografia este vinul fiert. Când mai și ninge, e minunat să vii aici, să comanzi o cană de vin fiert și să ieși să o savurezi afară, cu ochii la copacii de pe Tâmpa acoperiți de zăpadă.

Cluj Sisters

 Universității 2  0725.463.020

La Sisters nu găsești doar cafea bună, ci multe alte băuturi care să te ungă pe suflet, printre care și vinul fiert, mai ales că au anunțat deja că au trecut la meniul de sezon rece. Cei care l-au încercat deja în anii trecuți susțin că ar fi atât de bun, că n-o să te mulțumești doar cu o cană.

Iași

Bolta Rece

 Rece 10  0752.589.881

Când ești în Iași vei găsi întotdeauna la Bolta Rece mâncare românească gătită fix așa cum trebuie, dar și băuturile care să meargă de minune cu aceasta, adică vinurile autohtone. Și, pentru că în Iași s-a instalat deja sezonul rece, în meniu a apărut deja vinul fiert din fetească neagră de la Domeniile Averești.

Constanța

Tara’s GastroPub

 Alexandr S. Pușkin 36

 0770.653.055

Meniul de iarnă de la Tara’s GastroPub are întotdeauna vin fiert, dar și eggnog în el, o băutură care nu e chiar atât de răspândită în barurile sau restaurantele de la noi. Deci, acum știi unde mergi la sigur nu doar pentru o cană de vin fiert în anotimpul rece la malul mării, ci și pentru a încerca această băutură aparte.

Karpaten susține capitolul LIFESTYLE din Zile și Nopți.

VIAȚA CA VACANȚĂ!O

karpaten.ro

Lifestyle

powered by

DECEMbRIE, SĂRbĂTOARE DE LIFESTYLE

Decembrie nu este doar luna sărbătorilor de iarnă – Moş Niculae şi Moş Crăciun – sau a zilei de naştere a micuţei mele Elida Elena, ci şi o lună explozivă în evenimente de lifestyle, ce urmează unui final de noiembrie nu mai puţin efervescent, datorită showului de modă „FASHION MOMENTS” 15 – „STYLES & TRENDS” 2025 şi a evenimentului

„Gala LUXURY Magazine – 18 ani de excelenţă!”.

Alin Gălățescu și Andreea Marin

Ultima lună din an demarează cu gala caritabilă care tinde să devină tradiţională, „Gala VOICES OF DISABILITY” 2024 –„Dedicare şi excelentă în susţinerea incluziunii” – şi care va găzdui inclusiv colecţia semnată CERA MIHAILESCU x Alin Gălăţescu, apoi, pe 4 decembrie, lifestyle-ul va exploda artistic în Grădina Snagov, la show-ul complex de modă / teatru / video / muzică intitulat „ZBOR”, semnat de Crina Matei şi realizat cu ajutorul Beatricei Rancea şi Alin Gălăţescu, când va fi lansat şi video-ul cu acelaşi nume, care reinterpretează vechi legende româneşti. Cunoscuta trupă Vunk anunţă, la rândul său, un spectacol de referinţă – după cel de sinteză al Loredanei Groza – la aniversarea a 30 de ani

Alin Gălățescu și Antonia

de activitate, pentru ca, apoi, porţiunea de evenimente să se finalizeze en fanfare cu Gala „ELLE” 2024 şi renumitele premii „Elle Style Awards”, unde se regăsesc o mare parte dintre toţi cei care înseamnă lifestyle de calitate, moderniştii şi căutătorii de stil din România. Interesant este cum ELLE / LUXURY Mag şi VIVA! coagulează fiecare faţete aproape disjuncte şi aparent cuprinzătoare ale lifestyleului autothton.

Anul 2024 se finalizează astfel cu un lifestyle ce pare din ce în ce mai coerent, mai coagulat şi mai consistent, anunţând 2025 ca un an pozitiv, progresiv şi cu multe surprize promiţătoare. O să fim acolo! Tuturor, SĂRBĂTORI FERICITE ŞI INSPIRATE!

Doha, Qatar

Destinații exotice unde poți călători cu zbor direct

Iarna își intră încet, încet în drepturi, dar mulți dintre noi încă sunt cu gândul la zilele calde de vară, cu soare și cocktailuri aromate. Echipa Karpaten Turism ne vine în ajutor și pentru sezonul de iarnă 2024-2025 a pregătit numeroase pachete cu zboruri directe către cele mai iubite destinații exotice. Haide să le descoperim împreună!

Charter Doha, Qatar

Qatar este asemenea unei simfonii de sunete, priveliști și arome! La fiecare pas descoperi ceva nou ce te surprinde, precum: impresionantele dune de nisip fin ale deșertului care se întâlnesc cu albastrul intens al oceanului, pădurile de mangrove, insulele artificiale, cartierul Qanat, piața tradițională Souq Waqif sau rezervația de urși panda din Al Khor. Zborurile sunt disponibile din București, în perioada decembrie 2024 - aprilie 2025, iar pachetele includ: transport cu avionul, taxe de aeroport, cazare 7 nopți cu regimul de masă ales, transferuri locale și asistență turistică. Tarifele pornesc de la 399 euro/ persoană.

Charter Republica Dominicană

Alături de Karpaten Turism poți petrecere momente de neuitat pe plajele cu nisip fin alb, în timp ce savurezi un cocktail cu arome tropicale. Republica Dominicană este locul ideal pentru snorkeling în Marea Caraibelor, pentru a explora păduri luxuriante, dar și pentru a dansa până în zori pe plajă pe ritmuri de merengue. În perioada decembrie 2024 - februarie 2025, sunt disponibile zboruri charter săptămânale

www.karpaten.ro

din București către La Romana. Pachetele includ cazare 8 nopți cu regimul de masă ales, transport cu avionul, taxe de aeroport, transferuri locale și asistență turistică, iar prețurile pornesc de la 1419 euro/ persoană.

Dominicană

Republica

Charter Dubai din Timișoara, București și Cluj-Napoca

Dubai este o destinație apreciată de turiștii din întreaga lume pentru experiențele unice de care se pot bucura, dar și pentru că pot admira adevărate opere arhitecturale. Prețurile pachetelor turistice pentru Dubai cu zbor direct pornesc de la 549 euro/persoană și includ 7 nopți de cazare, transport cu avionul, transferuri locale și asistență turistică în limba română.

Charter Thailanda

Thailanda este locul ideal pentru a descoperi fascinanta istorie a Asiei de Sud-Est, pentru a afla mai multe despre tradițiile unice ale acestei țări, dar și pentru a te bucura de peisaje care te vor lăsa fără cuvinte. Tarifele pentru un sejur în Thailanda pornesc de la 1129 euro/ persoană și includ: transport direct cu avionul, cazare 7 nopți cu regimul de masă ales, taxe de aeroport, transferuri locale și asistență turistică.

Charter Maldive

Insulele Maldive sunt un paradis tropical ce se remarcă prin peisaje impresionante, ape azurii limpezi, plaje cu nisip fin, dar și o faună marină unică în lume. Printre principalele activități pe care le poți experimenta în acest paradis sunt: înotul cu fascinanții diavoli de mare – Manta Ray (parte din familia pisicilor de mare) sau cu uimitorii rechini-balenă, dar și o cină romantică pe malul Oceanului Indian sau în restaurantele subacvatice. Tarifele pentru un sejur în Maldive pornesc de la 1739 euro/ persoană și includ: transport direct cu avionul, cazare 7 nopți cu regimul de masă ales, taxe de aeroport, transferuri locale și asistență turistică.

Charter Kenya

Dacă alegi să petreci o vacanță în Kenya, trebuie să știi că ai posibilitatea de a combina un safari în savana africană în care să admiri celebrii Big

Five: Leul, Bivolul, Leopardul, Bivolul, Rinocerul și Elefantul, dar și simpaticele zebre, girafe și antilope Gnu, cu un sejur pe plajele cu nisip fin, alb unde te poți răcori în apele limpezi ale Oceanului Indian. De asemenea, poți alege doar să te relaxezi pe plajă în timp ce te bucuri de razele soarelui. Tarifele pornesc de la 1039 euro/ persoană și includ: transport direct cu avionul, cazare 7 nopți cu regimul de masă ales, taxe de aeroport, transferuri locale și asistență turistică.

Charter Zanzibar

Pentru momente pline de relaxare și răsfăț, o escapadă în Zanzibar este ideală! Aici poți să te bucuri de zile pline de soare pe plajele cu nisip fin, la umbra palmierilor, în timp ce savurezi un cocktail cu arome tropicale. Tarifele pornesc de la 1049 euro/ persoană și includ: transport direct cu avionul, cazare 7 nopți cu regimul de masă ales, taxe de aeroport, transferuri locale și asistență turistică.

Tu unde pleci în vacanță?

www.karpaten.ro

Thailanda

Kenya

Zanzibar

Parfumul lunii decembrie:

By Salle Privée , prin ELYSEE Perfumery

Iată că cel mai recent parfum al experimentalei case SALLE PRIVÉE din Amsterdam, cunoscută pentru cercetările şi originalitatea căutărilor ei creative, este unul ce privește exclusiv spre viitor. Primul din generaţia lui de arome unice în lume. Numele lui este cuprinzător: „Ai”.

Se încearcă traducerea în arome a prognozelor de reacţie a publicului iubitor de parfumuri în strânsă relaţie cu evoluţia, apariţia şi implementarea în viaţa noastră a Inteligenţei Artificiale. Se depăşesc noi graniţe de explorare în lumea parfumeriei, se inovează masiv şi se onorează pe deplin conceptul de ARTĂ asociat parfumeriei de nişă. Parfumul anunţă un 2025 exploziv din perspectiva nuanţării raportului OM-AI.

Artificiale.

utilizarea AI în crearea noilor arome – conceptul de parfumerie. Tehnologia

se combină magistral cu tradiţia. Rezultatul e surprinzător şi sofisticat. Sunt amestecate efectele solare şi de vânt sărat pe malul oceanului - din Ambroxan CX, Veltol şi Salycilat - cu aromele ultranaturale de chiparos de faleză şi ulei de cimbru sălbatic. Rezultatul este o aromă modernă şi adictivă, ca o noapte misterioasă în lumea poveştilor de succes... specifică secolului XXI.

Spirits Award, decembrie:

„PARSON COSY” GIN, prin ROBESCU 14

Unul dintre

cele mai

speciale

ginuri

existente la ora actuală este „PARSON Cosy” Gin, care face parte dintr-o colecţie surprinzătoare şi excepţională de ginuri slovene şi reprezintă cea mai potrivită băutură pentru perioada sărbătorilor de iarnă.

Parson Premium Gin este un mic boutique din Slovenia, ale cărui produse sunt concepute pentru adevăraţii vânători de experienţe, iar brandul este inspirat de terrierul proprietarului, din rasa Parson Russell, care poartă numele de... Gin. Stăpânul, care deţine şi un bar foarte popular pe acoperiş, unde patrupedul se simte ca acasă, iubeşste la nebunie, în mod evident, două lucruri, ginul şi câinele său, şi de aceea, probabil, a reuşit să creeze acest gin premium ieşit din comun.

www.zilesinopti.ro

Datorită prezenţei amestecului de portocală, scorţişoară şi măr, ginul are exact aroma şi gustul unei seri liniştite de iarnă în familie, în ajunul sărbătorilor. Impresia lăsată este de linişte, de stare de intimitate, căldură şi bucurie de a trăi. Degustându-l, ai exact definiţia unei seri de poveste, determinată de lucrurile şi momentele mici, dar intense, ce creează în fapt, fericirea fiecăruia dintre noi.

Parson Cosy Gin este atât de percutant în aromă, încât poate să înlocuiască cu succes whisky-ul şi este perfect pentru specialităţile de gin cald – foarte rare. Conţine un amestec inedit de plante şi fructe - ienupăr, coriandru, lămâie, portocale, mere verzi, ghimbir, scorţişoară, nucşoară şi cuişoare -, rezultând un gust rafinat şi armonios... ca nişte sărbători ideale de iarnă traduse în arome specifice ginului, o autentică „poveste gustativă” de elită.

DESIGN

Frumusețea Irakului prin bijuterii contemporane HUDA MAHDI

La Romanian Jewelry Week 2024, Premiul Lost in Jewellery Magazine a fost acordat colecției de bijuterie contemporană a creatoarei Huda Mahdi, o artistă care transformă emoția și tradiția în artă purtabilă. Încă din copilărie, Huda a fost atrasă de magia creației, pasiunea ei pentru piese unice înflorind în timp și devenind semnătura unui stil distinctiv, autentic și plin de rafinament. Drumul ei spre excelență a fost susținut de descoperirea Assamblage – Asociația Națională a Bijutierilor, care a ajutat-o să își contureze visul din copilărie și să transforme această chemare într-o carieră dedicată bijuteriilor. Colecția Al-suhad, prima ei creație expusă publicului, este o mărturie a iubirii și dorului pentru țara natală, Irak. Inspirată de frumusețea geografică și istorică a acestei țări, colecția captează etapele esențiale ale vieții ei în Irak, oferind o viziune personală asupra bogăției culturale și a peisajelor fascinante. Huda Mahdi reușește prin aceste bijuterii să aducă la viață o poveste intimă despre frumusețea Irakului, văzută prin ochii ei.

Ce te-a inspirat să urmezi o carieră în designul de bijuterii?

Când am vizitat Romanian Jewelery Week, în 2022, m-am simţit și mai îndrăgostită de fabricarea de bijuterii, așa încât m-am hotărât să mă alătur Assamblage

National Jewelry Association, ceea ce a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat, deoarece oamenii au fost foarte primitori și m-au făcut să mă simt confortabil, iar asta m-a motivat să-mi urmăresc această pasiune, dezvoltându-mi propriul stil. De îndată ce am intrat în Asociaţie am simţit că am

pătruns într-o lume diferită, o lume plină de vise. Iubesc fiecare detaliu din ce se întâmplă acolo și sunt extrem de recunoscătoare profesorilor mei, Andreia Gabriela Popescu și David Sandu.

Ce semnifică, de fapt, prima ta colecție, Al-suhad? Cum încorporezi frumusețea Irakului în designul tău? Al-suhad reprezintă toate locurile în care am crescut și pe care le-am vizitat în Irak și toate amintirile frumoase pe care le-am creat acolo. În ceea ce privește frumusețea geografică în Irak, am reușit să o încorporez în piesele mele, deoarece nu îmi place să folosesc linii drepte în munca mea, de aici venind ideea de a evidenția hărțile orașelor din Irak, deoarece sunt neregulate și unice, așa

cum, pentru frumusețea istorică, a fost foarte important pentru mine să am o piesă cu scenariul sumerian, deoarece este o parte importantă a istoriei Irakului. Cred că este foarte important să încorporăm un amestec de trecut și prezent în ceea ce facem. Există o frumusețe deosebită în amintirea trecutului, în toate formele sale, mai ales atunci când îl traducem în fabricarea de bijuterii.

Ce mesaj sau emoții speri să transmiți celor care văd și poartă bijuteriile tale?

Mi-ar plăcea ca oricine vede piesele să înțeleagă că sunt o reprezentare a locului care îmi este drag și mă bucur să spun că cei care au văzut piesele au înțeles mesajul fără ca eu să fiu nevoită să-l explic, ceea ce a fost o mare mândrie pentru mine în acel moment.

Ce provocări ai întâmpinat în aducerea la viață a viziunii tale ca designer de bijuterii?

Ce înseamnă pentru tine câștigarea Premiului

Lost in Jewellery Magazine la ROJW 2024?

De când m-am alăturat Romanian Jewellery

Week visam să câștig un premiu, deoarece aveam încredere în munca mea, dar când numele meu a fost chemat pentru premiu, am simțit o fericire și un șoc inexplicabil, până la punctul în care am uitat despre ce era vorba cu conversația mea cu David Sandu.

Există materiale sau tehnici specifice cu care îți place în mod deosebit să lucrezi în creațiile tale?

Cea mai mare provocare a fost să găsesc timp liber de la profesia mea principală de hair stylist pentru a crea piesele, dar am reușit să depășesc această dificultate şi mi-am alocat un răgaz special pentru realizarea de bijuterii, creând astfel un echilibru.

Îmi place să creez piese care au o formă neregulată și unul dintre cele mai importante lucruri pentru mine este să nu mă repet, deoarece îmi doresc să le păstrez unicitatea.

Care sunt aspirațiile tale în continuare?

Sper ca numele meu să devină un nume mondial, iar peștii mei să ajungă la fiecare public, şi mai sper că atunci când cineva va vedea una, dacă piesele mele vor continua să fie ușor de recunoscut, să

ştie că sunt bijuterii Huda. Nu în ultimul rând, doresc să finalizez toate cursurile în Assamblage National Jewelry Association.

FASHION

MODERN SHAPES OF ELEGANCE

(Milano)

Editorialul reprezintă proiectul final realizat la absolvirea cursului de Stilism al Institutului de Modă Marangoni din Milano, iar tema dezvoltată a fost MODERN SHAPES OF ELEGANCE. Aceasta vizează redarea viziunii sintetice a echipei multinaţionale asupra conceptului de feminitate modernă, în conjuncţie cu femeia elegantă a zilelor noastre, care are atât o formă puternică, depotrivă fizică şi psihică, adaptată lumii complexe de azi, şi una estetică şi de mesaj... o reflexie intensă în ceilalţi şi în realitate.

Text de ALIN GĂLĂŢESCU

Echipa le-a avut în componenţă, pe lângă românca VALENTINA STĂNCULESCU, fosta mea „mână dreaptă”’ din ţară, pe Almeida Karen, Garcia Clara, Ovasapyan Vergine şi Nouran Hosny.

Model: Sabina Skopalová / Creaţii vestimentare Upcycling, inclusiv ale designerilor români

Raluca Soare şi Idyllic by Corina Gheliuc

Foto, Make-up, Hair: Institutul de Modă Marangoni.

Tradiţie şi meşteşug

Locuinţă

la Viscri

Într-o lume aflată la intersecţia dintre construit şi natural, distrugere şi conservare, arhitectura îşi găseşte locul ca mediator şi creator. Tema Human Nature explorează profunzimea acestei relaţii, invitând participanţii să redescopere rolul esenţial al arhitecturii în modelarea viitorului.

Despre reabilitarea unei case tradiționale în Viscri, proiect care a participat la concursul de arhitectură „Nature Paths”, din cadrul celei de-a 7 ediții a Bienalei de arhitectură Arhitectura.6 2024, câștigând Premiul pentru intervenții pe fond construit, ne povestește autorul:

La numărul 82 sunt două construcții de zid: o locuință și căsuța cuptorului; Pe tot parcursul reabilitării, ne-a însoțit meșteșugul, care este prezent de la poarta de intrare, până la cuiele de lemn din șarpanta acoperișului.

Casele din Viscri sunt marcate de conservatorism și simplitate, intenții pe care le-am menținut pe parcursul intervenției noastre. Am păstrat la demisol caracterul utilitar, auster, aspectul

camerelor este nefinisat, brut. Grinzile și tavanele din lemn de peste demisol au fost curățate și refolosite. De aici, către parter, accesul se face pe o scară cu treptele recuperate,dinstejar.Întindășidormitoare s-au refăcut arcadele și parapetul scării, s-au reabilitat grinzile existente. Am dorit conservarea memoriei podului: structura din lemn a șarpantei, rămasă aparentă, a fost executată de dulgheri pricepuți, am refolosit țigla existentă pe post de închidere către interior. Pentru că nu doream să pierdem licărirea luminii ce se ițește între țiglele podului tradițional, un artist sticlar a produs <<lentilele>>/ oculus din sticlă de culoarea ceaiului de tei, pe care le-am înglobat în frontonul degradat și refăcut. Corpurile de iluminat au fost produse special pentru această lucrare de artiști meșteșugari, din ceramică și alamă”.

DESIGN/ ARHITECTURĂ

Juriul a apreciat soluția care dezvoltă un dialog subtil și echilibrat între elementele recuperate, noile amenajări propuse și crearea unui dialog cu intervenții contemporane. Casa își reinterpretează spațial toate încăperile pentru a răspunde nevoilor locuirii contemporane. Proiectul reprezintă un bun exemplu de recuperare și reutilizare a materialelor de construcție existente.

Într-un prezent marcat de schimbări climatice, urbanizare rapidă și o globalizare în plină expansiune, tema Human Nature propune o reflecție profundă asupra relației dintre om și mediul său înconjurător. Arhitectura devine un mediator esențial între om și natură, oferind soluții sustenabile care protejează ecosistemele și, în același timp, creează spații urbane sau rurale inovatoare.

Dezvoltarea urbană sau rurală nu poate fi separată de responsabilitatea față de mediul natural. Arhitectura modernă trebuie să abordeze problema coexistenței dintre spațiile construite și resursele naturale.

Tema Human+Nature a fost catalizatorul ediției Bienalei Arhitectura.6 desfășurată în anul 2024. Misiunea temei a fost să exploreze modurile prin care structurile create de om pot fi integrate armonios în natură, fără să compromită ecosistemele locale. Proiectele și dezbaterile accentuează importanța regândirii modului în care planificăm și construim orașele, punând accent pe soluții verzi, sustenabile și orientare către viitor. Tema devine cu atât mai relevantă pe fondul provocărilor cu care se confruntă comunitățile din întreaga lume, de la schimbările climatice la gestionarea resurselor naturale și migrația populațiilor urbane sau rurale.

Ele îndeamnă arhitecții să adopte o abordare holistică, în care natura și arhitectura coabitează. În acest sens, binele comun și protecția mediului devin piloni ai fiecărui proiect, fie că este vorba de reconversia platformelor industriale, fie de revitalizarea unor spații urbane abandonate. De la regenerarea unor zone industriale în declin la protejarea biodiversității în cadrul unor dezvoltări urbane sau rurale, temele discutate la Talks a6out Human Nature arată cum arhitecții și urbaniștii pot crea soluții care răspund la provocările zilelor noastre.

Arhitectura nu mai poate fi gândită doar ca un răspuns funcțional la nevoile oamenilor, ci trebuie să fie un act mai responsabil, un angajament pentru un viitor echitabil și sustenabil, în care orașele și comunitățile rurale să evolueze în armonie cu natura. Conceptul Human Nature aduce în prim-plan această viziune, subliniind importanța colaborării interdisciplinare și a inovației în construirea unui viitor durabil.

Conceptul Human Nature nu doar propune soluții arhitecturale, ci și redefinește modul în care înțelegem raportul dintre construcție și natură. În esență, aceasta ne invită să reflectăm asupra modului în care putem modela mediul construit pentru a fi un răspuns adecvat provocărilor globale, fie că este vorba de gestionarea schimbărilor climatice, fie de crearea unor orașe mai incluzive și mai verzi. Inițiativa evidențiază rolul arhitecților ca factori de schimbare, capabili să ghideze viitorul prin proiecte inovatoare, care prioritizează nu doar estetica și funcționalitatea, ci și respectul profund pentru mediu și comunitățile locale.

Autori Arhitectura: JB Arhitectura – arh. Johannes Bertleff, arh. Sabina Nechita, arh. Ioana Bârsan, arh. Ana Potoschi, arh. Tudor Gozob.

Dorințe la miezul nopții și destinații de Anul Nou

„Ce facem de Revelion?” devine laitmotivul multor conversații cu mult timp înainte ca iarna să-și facă măcar simțită prezența. Sărbătorirea Anului Nou departe de casă pare un obicei din ce în ce mai popular și preferat în rândul publicului, astfel că pentru azi ne-am propus să venim în atenția voastră cu o listă cu câteva destinații pe care le găsim ofertante, îndeosebi pentru seara dintre ani, dar și pentru city break-uri și experiențe culturale.

Paris, mon amour

Faptul că orașul luminilor celebrează într-un mod aparte Anul Nou, cu acel joie de vivre caracteristic, nu ar trebui să fie o surpriză. Firește, farmecul Turnului Eiffel nu poate trece neobservat, dar distracția și întreaga atmosferă festivă pare a fi pe Champs-Elysees, ale cărui baruri sau restaurante se bucură de atmosferă festivă, dans, muzică și șampanie încă de la ora 21. Firește, miezul nopții este și aici marcat de arhicunoscutele jocuri de lumini și de artificii. Croaziere pe Sena, artiști de cabaret și spectacole clasice își propun să valorifice istoria unui oraș care se simte plin de inspirație.

London, sweet London

Punctele de atracție londoneze ocupă un loc central pe scena spectacolului de Anul Nou. Sunetul Big Ben-ului la miezul nopții, jocurile de lumini și artificiile oferă orașului un farmec aparte. La rândul lor, concertele, agitația și spectacolele din Trafalgar Square își propun să ofere localnicilor și turiștilor un spectacol pe măsura celebrității capitalei. Odată cu vizita orașului pentru Revelion, te poți bucura de vizite la muzeu, explorarea orașului și descoperirea faimoasei arhitecturi, ceaiuri tradiționale – practic, de o experiență culturală (aproape) completă. Londra rămâne o destinație preferată, poate atemporală, atât pentru a sărbători trecerea dintre ani, cât și pentru city break-uri.

Once upon a time in Reykjavik

Capitala Islandei devine scena tradițiilor și a petrecerilor pline de energie, amplifcate de peisajele naturale din jur. Islandezii, pasionați de jocul artificiilor, contribuie la un spectacol colectiv, în care, sute de mii de oameni încep să aprindă artificii începând cu ora 23:30. Până atunci, se instaurează acea „liniște dinaintea furtunii”, căci, în jurul orei 22, majoritatea populației urmărește Áramótaskaup, o retrospectivă în cheie comică a momentelor importante din an. Țară feminină prin excelență, Islanda pune accent pe importanța relațiilor între oameni, dar și pe calitatea vieții, astfel că, vizita orașului vă poate impresiona, îndeosebi prin contopirea tradițiilor locale, a naturii spectaculoase și a unei atmosfere festive autentice.

Hello, Dubai

De-a lungul anilor, Dubai a urcat în topul preferințelor publicului, în materie de destinație de vacanță, devenind din ce în ce mai căutată. Pe lângă luxul arhicunoscut al orașului, Dubaiul este renumit, totodată, și pentru celebrările fastuase de anul nou, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Burj Khalifa, cel mai înalt turn, găzduiește un spectacol spectaculos de lumini și lasere, sincronizate cu focuri de artificii. Nici Burj Al Arab sau Palm Jumeirah nu se lasă mai prejos, oferind, la rândul lor, show-uri luminoase pe apă, pe cer, cu priveliști ce pot fi admirate de pe plaje sau din croaziere.

Having fun in Bangkok

Bangkok este, la rândul său, cunoscut pentru viața de noapte, iar de Revelion, cluburile și barurile din oraș organizează evenimente spectaculoase. Rooftop-urile precum Sky Bar de la Lebua sau Vertigo oferă, pe lângă atmosfera fastuoasă, o panoramă asupra orașului luminat, în timp ce strada Khao San Road devine o explozie de energie, cu petreceri, muzică live și cocktailuri. Înainte, însă, de a intra în atmosfera perecerilor, mulți localnici vizitează temple pentru a primi binecuvântări pentru noul an, tradițiile thailandeze pentru noroc fiind o experiență culturală în sine. Bangkok tranformă seara de Revelion într-o sărbătoare aparte, combinând ospitalitatea thailandeză cu energia unui oraș cosmopolit. Fie că alegi petreceri extravagante sau liniște pe malul apei, Bangkok promite să nu dezamăgească.

Destinațiile propuse sunt, firește, recomandări pentru toată perioada anului și, ne dorim, ca dincolo de distracția și dorințele puse de Anul Nou, să vă bucurați de cât mai multe experiențe culturale, care considerăm că reprezintă un factor cheie atât pentru petrecerea timpului de calitate, cât și pentru dezvoltarea fiecăruia dintre noi. „Ce facem de Revelion?”, deși pare o nebuloasă, aduce cu ea o energie aparte, de care vă încurajăm să vă bucurați.

POVEȘTI DE SUCCES

Editura care transformă copiii în personaje de poveste MY SECRET LAND

Cristina Clima este scriitoare de povești pentru copii și fondatoarea editurii „My Secret Land” - o lume magică a poveștilor personalizate pentru cei mici. Are cinci cărți pentru copii lansate de-a lungul anilor, care au ajuns în toată țara și peste hotare. Pe lângă magia poveștilor dintre file, fiecare carte lansată de Cristina poate fi personalizată, astfel încât copilașul devine eroul aventurii. Alături de comunitatea părinților și copilașilor consolidată de-a lungul anilor, Cristina susține, anual, proiecte și campanii de donare de cărți și ateliere de povești pentru copilașii din sate. Cristina ne-a povestit mai multe despre editura și cărțile sale.

Ce te-a inspirat să creezi My Secret Land și să te dedici scrierii de povești pentru copii?

Povestea My Secret Land a pornit dintr-o nevoie și o dorință de a transforma lectura pentru cei mici într-o activitate dorită și specială. Eram pasionată de scris și creație încă de mic copil. O perioadă îndelungată, însă, am pus pe un plan secundar această pasiune. Prin My Secret Land și odată cu prima poveste scrisă, m-am (re)descoperit ca autor. Este un sentiment aparte de împlinire să creezi povești, lumi, personaje și, mai mult de atât, să creezi povești care pot fi personalizate pentru fiecare copilaș în parte.

Povestește-ne un pic despre editura My Secret Land. My Secret Land este o editură altfel, deoarece și poveștile noastre sunt altfel. Este o aventură în care am pornit cu mult curaj, alături de colegii mei din echipă. De la prima poveste personalizată creată, am crescut și am dezvoltat My Secret Land pas cu pas, pagină cu pagină, poveste cu poveste. Suntem tare mândri că avem o echipă de autori și ilustratori autohtoni, punem foarte mare accent

pe unicitatea și creativitatea poveștilor noastre, atât când vine vorba de text, dar și ilustrații. În comparație cu alte edituri, noi nu deținem stoc de cărți, deoarece fiecare poveste din colecția My Secret Land este un produs unic, având conținutul personalizat. În poveștile noastre poți personaliza numele copilului, locul acțiunii, ziua de naștere, vârsta, animăluțul de companie (pisica sau cățelul familiei) și, desigur, personajele din ilustrații.

Cum reușești să aduci magia și lumea copilăriei în fiecare carte, oferind în același timp povești unice și personalizate pentru fiecare mic cititor?

Cu siguranță, magia se ascunde printre file și ia forma unor tărâmuri noi, personaje misterioase și haioase, a unor ilustrații care aduc zâmbetul pe buze. De exemplu, cea mai populară poveste scrisă de mine rămâne Noaptea în care Somnul a dispărut. Este o poveste îndrăgită din tot sufletul de părinți, dar și de copii. În această carte am prezentat, pentru prima dată, un personaj care a cucerit inimile tuturor: Somnul, un norișor pufos, îmbrăcat în pijamale, absolvent cu diplomă al Universității „Noapte Bună”, care, seară de seară, veghează ca fiecare copilaș să doarmă bine în pătuțul său.

Comunicare și PR. Am studiat la facultate și la master, Comunicare și Publicitate, la FSPAC, UBB. Am beneficiat de o bursă de studiu în Bruxelles, Belgia, la Institut des Hautes Etudes des Communications Sociales. În continuare mă regăsesc în domeniu și îmi place să completez cu multă creativitate și viziune partea strategică a comunicării. În dezvoltarea My Secret Land, cu siguranță, a fost un atu de care m-am bucurat. Dar, pe lângă asta, a fost mult de învățat în a crește și a dezvolta un start-up. Practic, eu am două roluri în My Secret Land - autoarea de povești pentru copii și antreprenor.

Ce rol crezi că joacă poveștile personalizate în dezvoltarea emoțională și creativă a copiilor?

Poveștile tale sunt interactive, copiii devin eroii aventurilor. Ce efecte ai observat că au aceste personalizări asupra micilor cititori? Uimirea pe fața celor mici când descoperă că sunt personajele din carte este ceva de nedescris. De exemplu, îmi povestea o bunică ce a personalizat o carte pentru nepoțelul său că micuțul și-a luat cartea la grădiniță toată săptămâna, să le arate și colegilor această poveste cu și despre el. Toate poveștile din colecția My Secret Land pot fi personalizate, astfel încât copilul devine EROUL și este în centrul acțiunii.

Ai o experiență solidă în Comunicare și PR. Cum te-au ajutat aceste studii să construiești și să dezvolți My Secret Land? Da, am o experiență de aproape opt ani în

www.zilesinopti.ro

Prin poveștile noastre personalizate plantăm dragostea pentru lectură. Cărțile personalizate din colecția My Secret Land pun în valoare calitățile copilului. Devenind personajul principal din carte, cel mic își dezvoltă stima de sine și încrederea în forțele proprii. Cu o carte personalizată lectura devine mai atractivă și o experiență autentică de conectare, pentru întreaga familie. Copilul nu doar citește o poveste, ci devine parte din ea!

Ce urmează pentru My Secret Land? Ai idei sau proiecte noi la care lucrezi și de care ne poți povesti?

Ne bucurăm să dezvoltăm colecția My Secret Land cu povești personalizate unice pe lume. Fiecare nouă lansare este o mare bucurie, deoarece are în spate luni de zile în care am lucrat cot la cot. Ultima noastră lansare este cartea Un cadou neașteptat, care poate fi personalizată pentru frați și surori. Este o poveste plină de suspans, haz și iubire, scrisă de Laura Iviniș și ilustrată de Ana Papa. Ne mărim, în continuare, echipa de autori și ilustratori și lucrăm la povești noi. De asemenea, abia așteptăm să prezentăm personajele deja îndrăgite de cei mici în alte aventuri și noi povești.

Text de ALIN GĂLĂŢESCU

Evenimentul finalului de an:

SOIREES DE LA MODE 36

BUCUREŞTI 565

ROMANIAN COUTURE

În acelaşi loc special, sala Le Diplomate, din Hotel „Intercontinental Athenée Palace”, gazda atâtor ediţii de succes ale SOIREES DE LA MODE, a fost sărbătorit prin modă oraşul BUCUREŞTI, la aniversarea a 565 de ani de la atestarea acestuia, designerii români selectaţi prezentându-şi viziunile creative cu accentul pus pe viitor, prin creaţii inspirate, diverse, complexe şi absolut speciale.

Subtema ediţiei a fost „ROMANIAN COUTURE”, ca mijloc perfect de celebrare a acestei istorii de 565 de ani a Capitalei. A fost o premieră, o seară unică, în care conceptul de couture a fost interpretat în întreaga lui complexitate. Această ediţie a SOIREES DE LA MODE a găzduit şi cel mai mare număr de designeri invitaţi, 20(!), dintre care zece aflaţi la început de drum, tineri designeri cu real talent, o altă premieră în sine. Totul s-a finalizat cu un intens „LA MULŢI, MULŢI ANI!”, cântat pe 300 de voci de designeri, modele şi oaspeţi, pentru aniversarea organizatorului SOIREES DE LA MODE, Alin Gălăţescu.

„EucredînMODAROMÂNEASCĂ!Iarastăziamdemonstratcuprisosinţăpotenţialul imens al designerilor români – tinere branduri sau nume consacrate – pe o temă foartecomplexăşispecială:COUTURE-ulROMÂNESC!Afostunexamentrecutcu <<EXCELENT>> de cei 20 de designeri pe care i-am ales, se pare, foarte inspirat. A fost o seară magică, finalizată magistral prin imensa surpriză pe care mi-au făcut-o, într-o conjuraţie splendidă, designerii, modelele, invitaţii speciali şi apoi întregul public! MULŢUMESC! Mă înclin!”, a declarat Alin Gălăţescu.

Designerii selectaţi pentru eveniment au fost: Aleha Toncea, Alexandra Calafeteanu, Anca Manea, Denis Predescu, CarmeR by CarmenRoata, Oana Manoliu (New), Underflirthy by Cristina Oprea, Baddeatelier by Valentina Badea (New), Bianca Prundeanu (New), Damelia Couture by Amelia Stan (New), Idyllic by Corina-Elena Gheliuc, Mihnea Covaci, PUER Designs by Cătălina Graure (New), Maria Popescu (New), Maam with Love by Alexandra Sandu (New), Raluca Lupulescu Soare, Katalin Szalai, The Black Sheep by Cristina Diaconu (New), Natalia Vasiliev, Cera Mihăilescu. Accesorii: Atelier Danessa.

Hair: echipa Erika Gonczi / Make-up: echipa Laura Perian Coloana sonoră: „ZUM Music” (live) / Light & video production: AV Hive Foto: Eliza Matei / Cătălin Samoilă / Angelos Fraknos

Alături de distinşii Mihaela şi Mircea Geoană, care ne-au onorat cu prezenţa în calitate de invitaţi speciali, pe podium sau în sală i-am regăsit pe Tania Budi, Bianca Brad, Monica Anghel, Ioana Olivia Păunescu, Octavia Geamănu, Lina, Myra, Marina Almăşan, Dana Săvuică, Rita Mureşan, Sorin Mărcuş, Gabriel Hennessey, Alisa, Oana Bulai, Alexandra Coman, Carmen Maria Strunjac, Ioana Picos, Andreea Chiriţescu, Sabina Lisievici şi mulţi, mulţi alţii.

Parteneri: Cardinalia, Intercontinental Athenée Palace, AV Hive, Vinuri Nobile Româneşti - Budureasca, Interbrands Orbico, Fitterman Pharma, Nazzuro Aqua, Artesana, Premium Image Consulting, MRA Models / Partener de Comunicare: PR(agmat)IQ by Mihaela Rădăcină / Organizator: AVANPREMIERE by Alin Gălăţescu

La fiecare final de an tragem linie după experiențele avute și reflectăm asupra lor. În gaming am avut parte de titluri noi și memorabile, dar, în special, de foarte multe reveniri grandioase. Întrucât multe dintre premiile din industrie se anunță abia în această lună, merită trecute în revistă câteva dintre jocurile cu nominalizări la The Game Awards.

Little Nightmares 3

Little Nightmares 3

Seria continuă să-și mențină ambianța apăsătoare și designul artistic macabru. Perspectiva 3D va fi mereu una terifiantă, pentru că poți vedea întreaga încăpere în care te afli, fiind cu atât mai tensionant să vezi cum ești urmărit de creaturi deformate când trebuie să rezolvi unul dintre nenumăratele puzzle-uri din joc.

Final Fantasy 7 rebirth

Un joc iubit pentru calitatea și unicitatea bătăliilor din el, FF7 a revenit cu extinderea poveștii și a lumii disponibile spre explorare. Este echilibrul perfect dintre trecut și viitor, atât prin vestimentația personajelor, armelor de atac, dar și a inamicilor. Fanii noi pot observa o dinamică autentică în relația dintre personaje, axată foarte mult pe rivalitate, dar și prietenie.

Frostpunk 2

Jocuri care și-au pus amprenta asupra anului 2024

Continuă să surprindă perspectiva post-apocaliptică a unui oraș aflat în era glaciară. Atât buna organizare, gestionarea resurselor, cât și câteva cunoștințe despre urbanism sunt aptitudini necesare pentru a trece peste revoluția industrială ce se propagă în criză de petrol pentru alimentarea marelui generator din interiorul orașului.

Silent Hill 2 remake

Este un omagiu adus legendarului titlu horror, ce urmărește povestea lui James Sunderland, care primește o scrisoare de la soția sa decedată. Pentru a o găsi, el vizitează orașul Silent Hill, unde va avea parte de un conflict interior: sunt monștrii de acolo reali sau un produs al sănătății sale mintale precare? Rămâne ca jucătorii să descopere asta.

elden ring: Shadow of the erdtree Este conținut adițional (DLC) față de celebrul și premiatul joc inițial. O nouă lume este introdusă: The Lands Between. Acest loc este definit de conflictele între semizei corupți și de magia ancestrală.

mintale de greacă,

Este un joc care se bazează pe mai multe mitologii, de la cea greacă, atunci când vine vorba de zei, până la copacul Erdtree, inspirat de arborele Yggdrasil din mitologia nordică.

Pe scurt, în gaming, avansarea în tehnologie a contribuit la livrarea de experiențe autentice și realistice şi am luat parte în 2024 la aventuri în lumi postapocaliptice, mitologice, dar și horror, fiecare titlu oferind provocări unice.

Elden Ring: Shadow of the Erdtree

BucurEŞTI aLIVE

 PREMIERE  CLIN D’OEIL: Ofelia Popii  JURNAL DE BUCUREȘTEAN: Pe vremea lui Moș Gerilă  SUNETELE ORAȘULUI: Patru concerte de neratat în luna decembrie  Performing Arts  Pentru cei mici  LA ȘOSEA: La pas după cadouri de Crăciun  POVEȘTI DIN BUCUREȘTI: ART-AN-TE  FitBucurEști: ALEXANDRA CERNICA  Unde ieșim  HoReCa  BISCUIT.RO

Ofelia Popii

cLIN D’OEIL: Pag. 104

foto

© Florin Ghioca

Salut, București!

Te uită cum ninge decembre... cu alegeri

Luna trecută s-a încheiat cu validarea referendumului iniţiat de primarul general al Capitalei, de care s-au arătat interesaţi peste jumătate de milion de bucureşteni, dar senzaţia plăcută că votul nostru contează s-ar putea disipa acum, în decembrie, odată cu limpezirea apelor în procesul electoral la nivelul întregii ţări. Pentru a fi aplicat rezultatul, trebuie dată o lege în Parlament, iar asta depinde de noua amestecătură politică ce va ajunge să îl populeze în urma alegerilor prezidențiale și parlamentare, pentru care s-ar putea să nu fie tocmai o prioritate, ţinând cont de starea de confuzie şi derută generală. În fine, vom vedea ce se va întâmpla, aşa că revenim la ale noastre şi, între timp, ne consolăm cu ideea că, în paralel, avem de făcut şi un alt fel de alegeri, cele legate de cum ne petrecem luna cadourilor şi perioada sărbătorilor de iarnă, fiindcă doar astea au mai rămas predictibile în fascinanta şi surprinzătoarea noastră societate dâmboviţeană, căci de aia există repere imuabile precum concertele lui Ştefan Bănică, Hruşcă sau Marcel Pavel. Tudor Gheorghe e şi nu e din categoria asta, fiindcă, deşi cântă în fiecare decembrie la Sala Palatului, vine constant cu propuneri noi de spectacole. Anul ăsta va fi Vreme trece, vreme vine, după ce în 2023 a avut Altfel... romanţa, iar cu un an mai devreme, Valsurile mele În muzică, dincolo de puzderia de cântări ce au “Crăciun” scris în titlu, depinde foarte mult de starea noastră de spirit ce vom alege din noianul de propuneri, fiindcă, dacă avem mintea înnegurată de incompetenţa şi indolenţa autorităţilor, ne-ar prinde bine, eventual, concertul Dark Christmas, pe care Tarja Turunen îl va susţine la Arenele Romane, dar pentru o evadare luminoasă din realitatea

cenuşie putem opta să ne activăm nostalgiile, fie acestea disco - Diskoteka Festival, de la Laminor Arena, de exemplu - sau rock, prin Classic Rock Vibes, cu Joe Lynn Turner şi Orchestra Simfonică Bucureşti. În rest, pentru socializare, se cântă mult, divers şi antrenant în cluburi în care vă puteţi simţi foarte ok cu prietenii, indiferent de gusturi, precum The Pub, Quantic, Expirat sau Control, în al căror program se regăsesc de la Fără Zahăr, Dora Gaitanovici sau Urma până la Scarlet Aura, Taxi, E-An-Na şi Iris. Mai avem şi destul teatru de văzut în luna decembrie, cu multe noutăţi, fie acestea spectacole care s-au lansat recent, ca Summit, explorarea teatral-coregrafică a esteticii dadaiste concepută de Florin Fieroiu la Teatrul Masca, drama post-apocaliptică Jocul de mâine, de la Teatrul Nou, sau omnibusul comic din piesele lui

Sacha Guitry, Tertium (non) Datur, pus în scenă de Silviu Purcărete la Odeon, fie premiere ce vor trezi cu certitudine interesul publicului datorită relevanţei pe care o dobândesc în aiuritorul context sociopolitic actual, precum Mary Stuart, în regia lui Andrei Şerban, de la TNB, Billy şchiopul, al lui Vlad Massaci, de la Teatrul de Comedie, şi, nu în ultimul rând, Zbor deasupra unui cuib de cuci, de la Nottara, abordarea lui Vlad Cristache a poveştii metaforice despre unde începe şi unde se sfârşeşte libertatea... „unu-o ia de-a dreptul, altul zboară șui, unul zboară peste cuibul cucului”. În concluzie, avem suficiente alegeri de făcut luna asta în Bucureşti, deci sunt şanse mari să ne întâlnim la vreun spectacol şi să ne urăm sărbători liniştite şi luminate de prezenţa alături de noi a celor care ne sunt dragi!

Ioan BIG, publisher

Andrei Șerban revine la TNB cu “Mary Stuart”, de Robert Icke

În primele zile din luna decembrie, la sala Studio a TNB, în regia lui Andrei Şerban, va avea premiera spectacolul Mary Stuart, adaptarea lui Robert Icke a piesei lui Friedrich Schiller, care fost prezentată pentru întâia oară public în 1800, la Weimar, şi a stat apoi la baza operei Maria Stuarda, a lui Donizetti. Având în vedere Doctorul de la Teatrul Maghiar de Stat din Timişoara (2022) şi Oedip de la Teatrul Bulandra (2023), este a treia producţie teatrală după un text de Icke pus în scenă de către reputatul regizor român, care revine astfel la Naţional după 32 de ani, însoţit de colaboratoarea sa permanentă Dana Dima, de compozitorul Alexei Ţurcan şi de scenografii Helmut Stürmer (decor) şi Corina Grămoşteanu (costume).

Piesa în versuri a lui Schiller, ce trimite prin fluenţa construcţiilor dialogurilor la Shakespeare, pleacă de la premiza unei întâlniri imaginate între Mary Stuart, Regina Scoţiei, întemniţată sub acuzaţia de a-şi fi ucis soțul, dar, în realitate, din cauza suspiciunii că emite pretenţii la tronul Angliei, şi verişoara ei, Regina Elizabeth I. În pofida îndoielilor care o macină, cea din urmă îi semnează sentinţa la moarte clamând că o face la presiunea anturajului, iar tentativa de pasare publică a responsabilităţii spre unii pe care îi condamnă o lasă singură la final, prizonieră privată de liberul arbitru al jocului ei riscant cu puterea.

Renunţând la unele dintre “broderiile” care datează temporal contextul, adaptarea lui Icke se centrează tocmai pe relaţia dintre Elizabeth şi Mary, actriţele distribuite în roluri neştiind până la tragerea la sorţi de dinaintea fiecărei reprezentaţii pe care dintre regine o vor juca, dat fiind faptul că personajele reprezintă, în fapt, cele două fețe ale aceleiași monede. Ambele sunt captive - dar nu neapărat şi victime - ale politicii, mediu ce ne dă frisoane în ultima vreme în viaţa reală, astfel încât spectacolul s-ar putea dovedi a fi mai relevant decât neam putea închipui, mai ales că printre temele din text se regăsesc, de exemplu, prevenirea fabricării de martiri sau recunoaşterea din partea unui lider dacă are cu adevărat susţinerea majorităţii atunci când... “the public has spoken”.

Nu în ultimul rând, Mary Stuart suscită un interes major şi din perspectiva distribuţiei, remarcabilele actriţe care-şi vor împărţi rolurile lui Elizabeth şi Mary - Raluca Aprodu, Ofelia Popii şi Nicoleta Lefter - fiind secondate de Marius Bodochi, Mihai Călin, Tudor Cucu-Dumitrescu, Conrad Mericoffer, Emilian Oprea, Florin Aioane, Mihai Calotă, Florin Călbăjos, Ştefan Mihai şi Ciprian Nicula. Luna aceasta, spectacolul beneficiază de o serie de şapte reprezentaţii, programate în perioada 4-13 decembrie.

Andrei Șerban (repetiții Mary Stuart) Sursă foto - TNB FB

Repetiții Mary Stuart Sursă foto - TNB FB

Debut regal la TNB OFELIA POPII

Spectacolul Mary Stuart, adaptarea lui Robert Icke după Friedrich Schiller, programat în luna decembrie la TNB, are un caracter special nu doar pentru că este prezentat publicului în premieră şi că marchează revenirea apreciatului regizor Andrei Şerban în această instituţie culturală, după mai bine de trei decenii, dar şi datorită faptului că oferă prilejul debutului din postura de nou membru în echipa Naţionalului bucureştean a strălucitoarei actriţe OFELIA POPII, multipremiată sau nominalizată la Galele UNITER pentru roluri antologice create la Teatrul “Radu Stanca” din Sibiu, în spectacole precum Faust şi Povestea prinţesei deocheate, ale lui Silviu Purcărete, Felii, de Lia Bugnar, Platonov, pus în scenă de Alexandru Dabija, Cui i-e frică de Virginia Woolf?, în regia lui Andrei şi Andreea Grosu, ori Breaking the Waves sau Viaţa întunecată a lui Bess, al lui Radu Nica. Relocarea în Capitală a super-talentatei actriţe, care poate fi văzută şi în Cineva are să vină (regia Chris Simion-Mercurian), la ARCUB, îmbogăţeşte semnificativ peisajul performativ dâmboviţean, mai ales că ştim deja că următorul său proiect la TNB este unul teribil de incitant, Proorocul Ilie, în regia lui Botond Nagy. Prin urmare, i-am propus să schimbăm câteva vorbe despre această schimbare importantă din viaţa ei profesională plecând de la Mary Stuart, mai ales că Ofelia Popii a mai colaborat cu Andrei Şerban, dar cu destui ani în urmă, în 2007, la Sibiu, pentru spectacolele Pescăruşul şi Don Juan din Soho.

Ofelia, să plecăm în dialog despre această poveste regală de la rolul tău pe scenă, mai ales că este vorba de o adaptare modernă a piesei lui Schiller, puţin familiară publicului român. Spune-mi ce sau pe cine joci?

Joc... ambele regine. Mai bine zis, sper să ajung să le joc pe amândouă, fiindcă o vom face prin rotație şi sunt foarte fericită! Chiar sunt, mai ales că domnul Andrei Șerban ne-a spus abia la finalul casting-ului că are gândul ăsta, să jucăm ambele personaje [cele trei actriţe distribuite pe aceste roluri sunt

Ofelia Popii, Raluca Aprodu şi Nicoleta Lefter - n.r.], deci mi s-a părut mai bună oferta decât cea pentru care venisem inițial. La început mă gândeam că oricare dintre cele două personaje este excepțional în sine, pentru că fiecare e consistent şi e o plăcere să-l joci, dar așa, fiind două, a devenit și mai interesantă treaba şi nu pot decât să mă bucur că a avut ideea asta. Unul dintre personaje este Mary Stuart, regina refugiată din Scoția şi

ținută prizonieră timp de 19 ani în Anglia, pentru că, datorită bârfelor - bazate pe fapte reale, se pare - ar pune în pericol tronul, ea aspirând să ajungă și regina Angliei. Al doilea rol, la fel de frumos și puternic, mare și consistent, este Elizabeth, actuala regină a Angliei, cea care o ține prizonieră. Partea și mai interesantă este aceea că ele sunt rude de sânge, sunt verișoare şi, în cazul amândourora, problemele sunt asemănătoare cumva, doar situațiile diferă. Amândouă sunt bântuite de frici şi sunt prizoniere - una fizic, iar cealaltă a statutului pe care îl are -, şi, prin urmare, jinduiesc după o libertate pe care nu o au. Uite, chiar e o replică foarte inteligentă, “ca două fețe ale aceleiași monede”... de fapt, e vorba doar de partea cui a căzut moneda, de cine a avut mai mult noroc, fiindcă, dacă ar fi fost în situația celeilalte, oricare dintre ele ar fi reacționat la fel. Aici e problema, că amândouă au dreptate. E o tragedie.

Textul are la bază o piesă clasică, cu caracter istoric, jucată în 1800. Ce aduce în plus sau diferit această versiune contemporaneizată încât să o facă interesantă pentru publicul actual? Ambele regine sunt femei puternice şi dornice de putere, ceea ce, în zilele noastre, este o temă de super-actualitate. Mary Stuart este, în esenţă, o piesă politică, iar noi trăim situația asta acum din plin, nu doar pe plan local, să zicem, ci la

nivel mondial. Lupta pentru putere a rămas aceeași, interesele sunt aproape neschimbate... până la urmă, e vorba de jocuri politice, iar cine iese în față este aproape o marionetă, exact ce se reflectă cumva în piesa rescrisă de către Icke, în care scena politică arată destul de similar cu cea din zilele pe care le trăim acum. Uite că şi scena noastră politică este deschisă unor figuri feminine care vor să iasă în prim-plan. Bineînțeles că eu nu vreau acum, Doamne ferește!, să lovim în persoane publice din zilele noastre, dar spun că e nevoie de o anume forță, de tărie și cruzime în același timp, cred eu, ca să poți să-ți permiți să iei în piept toate asalturile, să fii femeie în politică. Nu cred că trebuie să se reflecte unu la unu în realitatea noastră, dar cu siguranță e o piesă interesantă de urmărit și un spectacol pe care ai de ce să-l vezi, fiindcă îți ridică niște probleme, te face să te gândești un pic după ce l-ai văzut. [...]

Showcase PREMIERELE ANULUI 2024 - Teatrul Apropo

Teatrul Apropo pune reflectorul pe premierele anului 2024 și invită publicul, în perioada 1-14 decembrie, în primitoarea sală de spectacole din cartierul Pipera, la cele mai noi producții ale sale. Teatru contemporan, teatru social documentar, teatru pentru tineri, drame, dar şi comedii, toate se văd și, unele dintre ele, se și discută cu echipele artistice, în următoarele săptămâni, la Teatrul Apropo, care, prin proiectele și prin noile sale producții, a pus accentul anul acesta pe problematici actuale, unele chiar tăcut-acute, pe teme aflate în centrul preocupărilor tinerilor – de la elevi la tineri creatori de teatru – și a dat aproape în totalitate cuvântul tinerelor echipe de talentați artiști care s-au documentat, au scris, au reprodus universuri, au regizat şi joacă. Din programul showcase-ului „Premierele Teatrului Apropo, 2024” am ales cinci spectacole care reflectă varietatatea tematică şi merită, credem noi, să îşi găsească locul în agenda voastră de going out cultural.

White Noise de Vlad Sălbatecu

3 decembrie

Cu: Eduard Crucianu, Andrei Mărgineanu, Sara Pongrac, Andrei Pleșa / Regie colectivă 8.104.235.110... aceasta era populația estimată a planetei la momentul scrierii acestui sinopsis. Opt miliarde de oameni, cu opt miliarde de moduri unice de a trăi și de a interacționa cu cei din jur. White Noise încearcă să pătrundă în universul unor minți frumoase, atipice, pentru a înțelege modul unic în care acestea percep lumea înconjurătoare. Unic, nu greșit. Totul a pornit de la dorința de a cunoaște, de a înțelege. De a păși pentru un moment în mintea altuia și a vedea cum arată culorile, cum sună muzica sau cum se simte atingerea celor din jur.

Bacommedia de Vlad Sălbatecu 4 decembrie

Cu: Eduard Crucianu, Andrei Mărgineanu, Andrei Pleșa, Sara Pongrac / Regia: Vlad Sălbatecu Nimeni nu vrea să învețe pentru BAC și aproape nimeni nu vrea să citească marile capodopere ale literaturii române, care sunt lungi, plictisitoare și greu de înțeles... aici intervine echipa de la Apropo, care te așteaptă cu variante noi și îmbunătățite ale poveștilor ce au încântat sau traumatizat generații întregi, cu măști, poante și scamatorii, care să facă aceste opere mai amuzante și mai ușor de înțeles. Sunteți invitaţi să râdeți de personajele care până acum v-au stresat și - poate - învățatul pentru BAC va fi (puțin, foarte puțin) mai plăcut!

foto

© Maria Rusu

Ultima dorință de Radu Popescu 6 decembrie

Cu: Claudia Moroșanu, Nicoleta Marica Regia: Radu Popescu

Două prietene față în față cu mai multe situații excepționale vă vor purta din birourile corporatiste până la mare cu cortul, sub cerul înstelat, unde se poate vorbi liber despre orice. Veți descoperi două personaje cu sex appeal care vin în fața voastră cu experiențe de viață diferite. Altfel spus: o tânără avocată debutantă se împrietenește cu o IT-istă nonconformistă. Alexandra vrea să salveze universul, în timp ce Nicole a renunțat de mult la ideea de salvare. Scandalos, delicat, delirant prin exaltare, suav și emoționant, acest spectacol cuprinde scene ce pot face parte din viața fiecăruia dintre noi.

Cazul Țundrea de Șerban Melnic, Cosmin Gaspar 12 decembrie

Distribuţie şi regie: Ana Monica Vîlcu, Șerban Melnic, Cosmin Gaspar

Criminalul care a ucis cu sânge rece o fetiță de 14 ani este în libertate. Anchetatorii caută să elucideze misterul din spatele acestui eveniment tragic, interogând tot felul de suspecți. Cine este ucigașul? De ce a comis crima? Care sunt dovezile? Un incident izolat se transformă într-o dramă națională. Poate justiția din România să rezolve cazul? Șocant, tragic și tulburător, „Cazul Țundrea” este un spectacol ce propune reconstituirea celui mai controversat caz judiciar al României postdecembriste. Folosind imagini de arhivă, stenograme, documente oficiale și dialoguri imaginate pe baza mărturiilor celor implicați, echipa artistică investighează live ancheta petrecută între anii 1992 și 2004.

Repetiția de seară de Kiss Csaba 13 decembrie

Cu: Claudia Moroșanu, Liviu Cheloiu

Regia: Alexandru P. Rusu

O piesă contrastantă despre trăirile unui titan al teatrului și o tânără studentă la actorie. Fata, îndrăgostită de universul lui Federico Fellini, visează să facă un spectacol în baza filmului

La Strada, alături de marele actor. Repetiția de seară este o incursiune profundă în lumea teatrului, unde granițele dintre realitate și ficțiune se estompează pe măsură ce procesul de creație prinde viață. Prin spectacol, publicul este invitat să vadă dincolo de lumina reflectoarelor, descoperind fragilitatea și forța celor care aduc magia teatrului la viață. Astfel, spectacolul devine un portal către înțelegerea profundă și empatică a vieților celor care își dedică existența artei scenice.

ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 107

© Cosmin Ardeleanu

foto

© Augustina Iohan

Concertul Extraordinar de Anul Nou „THE GARDEN OF DREAMS”

Fundația Calea Victoriei și Opera Națională București vă invită duminică, 5 ianuarie, la Concertul Extraordinar de Anul Nou, eveniment de gală aflat la ediția a XI-a. Sunteţi așteptaţi să pășiti în noul an prin intermediul unei călătorii seducătoare în Grădina viselor – The Garden of Dreams, o experiență sonoră memorabilă în universul unor mari compozitori, precum Mozart, Rossini, Donizetti, Bizet, Offenbach și Strauss - fiul. Invitata specială este mezzosoprana Ruxandra Donose, solistă de talie mondială, una dintre cele mai mari artiste lirice, cu o carieră internațională prestigioasă, care, începând din anii '90, a cântat pe marile scene ale lumii, precum Covent Garden din Londra, Metropolitan Opera din New York sau

Opera de Stat din Viena. „Dacă ar fi să unim toate aceste personaje feminine pe care le voi interpreta sub o idee, toate sunt femei puternice, independente, cu personalitate, care nu stau în umbra nimănui”, spune Ruxandra Donose, care va fi acompaniată de baritonul Alexandru Constantin, unul dintre cei mai apreciați artiști ai ONB. Cei doi soliști vor aduce în fața publicului arii și duete celebre, povești de dragoste din opere precum Carmen, Cosi fan tutte, Bărbierul din Sevilla sau Lucia di Lammermoor, iar carismaticul dirijor Tiberiu Soare va călăuzi melomanii, împreună cu Symphactory Orchestra, într-o experiență magică prin Grădina viselor, acolo unde vor trăi, alături de personajele de pe scenă, cele mai frumoase emoții şi cele mai sublime stări de grație.

RUXANDRA DONOSE Foto © Șerban Mestecăneanu

Pe vremea lui Moș Gerilă

Cum erau sărbătorile din București în urmă cu fix 40 de ani?

Am citit despre nedumerirea unui copil de azi față de comunism: „Mega Imageurile erau goale?!”. Da, cu excepția faptului că nu aveam această rețea de magazine. Aveam Alimentara, Gostat, Aprozar, Măcelărie, toate - goale.

În 1984 renunțaserăm să cumpărăm din comerțul socialist. În București, oricum, dacă se găsea ceva, se putea lua doar după cozi infernale ori pe sub mână, la fel de umilitor. Așa că mâncam de la Casa de Comenzi, stând cam o zi să prindem liber la telefon, până când comanda minimă s-a făcut maximă ca preț. Noroc cu bunica maternă, care ne trimitea bilunar pachete din Ardeal. Stăteam ore la mesageria poștei, în înghesuieli de nedescris. Acasă desfăceam coletul cu strigăte admirative: scrisoarea, laconică, dar plină de dragoste; borcanele de zacuscă cu fasole și de murături; ulei, făină, zahăr (biata bunicuță își făcea, doar ea știa cum, provizii pe care le ținea în șifonier, riscând să fie dată exemplu negativ la „Reflector”); nelipsitele „porcării” de sezon: cârnați uscați, pe care îi agățam de sfoară în dulapul de PVC de pe balcon; untură la borcan, folosită la gătit, dar și tartinabilă, chit că franzela bucureșteană era oribilă și pe rație; o tablă-două de slănină afumată; caltaboși, sângerete, jumări; házi kenőmájas (pate de ficat, cunoscut în epocă drept foie gras de casă).

Întâmpinam „sărbătorile” cu bătutul covoarelor

- actrița Joana Benedek, ajunsă stea TV în Mexic, a

spus cândva că bătătorul de covoare i se pare cel mai românesc simbol cu putință. Bradul de Crăciun era, oficial, pom de iarnă, luat cu eforturi și îmbulzeală: un molid chel, de care agățam bomboane sinistre cu gust de glucoză, dar și globuri și îngerași de la Praga, unde locuiseră ai mei. Moș Crăciun era Moș Gerilă. În București, salata boeuf se făcea cu parizer de pui, plin de zgârciuri monstruoase, ca salamul de vară. Luam borș dubios de la „particulari” din blocuri vecine, unde ajungeam ghidat de mirosul de tărâțe. În comerț se mai băgau oribilul spumant Vinifruct, pui rahitici la Gostat. Salamul de Sibiu, delicatesă, era, chipurile, făcut cu ouă de păianjen, așa cum despre Pepsi, propaganda spunea că nu poate fi băut de copii, căci e nociv. Erau cozi înfiorătoare la pâine, sifoane, benzină, butelii, ziarul „Sportul”, țigările Carpați fără filtru, dar cu butuci uriași, banane verzi, ținute apoi pe dulap la copt, liste pentru la anul și la mulți ani de TV color, farmacii, policlinici, la orice și, mai ales, la nimic.

Totuși, mama făcea lapte de pasăre cu norișori de spumă peste care plutea o căpșună din borcanul de la bunica, precum și trunchiuri de con din griș, umplute cu dulceață, într-o zeamă asemănătoare celei de la mucenicii muntenești. Cu ele ne încălzeam apartamentul friguros și luminat slab de becuri chioare. Așa ne coloram realitatea cenușie acum 40 de ani. Crăciun fericit!

un spectacol pentru întreaga familie la Teatrul ACT „Poveste de Decembrie”:

Pe 7 decembrie, scena intimă a Teatrului ACT va găzdui un spectacol dedicat întregii familii, care-i reunește pe legendara actriță ALEXANDRINA

HALIC și pianiștii Florian Mitrea (dublu laureat la Competițiile Internaționale de Pian de la Glasgow, Hamamatsu și München) și Daria Tudor (Best Young Artist of the Year la Festivalul Internațional de pian Art of the Piano Cincinnati 2019). În spectacolul Poveste de Decembrie, artiștii vor împleti, timp de aproape 100 de minute, tâlcurile poveștilor narate live cu acordurile muzicii clasice adusă la viață prin intermediul pianului Steinway. Poveste de Decembrie, care va avea două reprezentații consecutive, de la ora 16:00, respectiv 19:30, este gândit ca o experiență rotundă, în care muzica de pian se combină într-un mod plin de emoţie

cu poveștile recitate într-o atmosferă caldă și intimă. Programul primei părți este dedicat popularului basm Frumoasa din pădurea adormită, pe muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski (din suita de concert după baletul „Frumoasa din Pădurea Adormită”) și

Maurice Ravel (selecțiuni din suita „Mama mea, gâsca”), iar libretul este o adaptare a textului original aparținându-i lui Charles Perrault. După pauză publicul se va delecta cu povestea clasică Spărgătorul de nuci, pe muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski din baletul omonim, cu un libret în adaptare după textul original de E.T.A. Hoff mann.

Spectatorii vor fi ghidați de timbrul și prezența calde ale actriței Alexandrina Halic, a cărei voce inconfundabilă a ajuns de-a lungul anilor un punct de reper al radiofoniei

românești, prin emisiuni ca Noapte bună, copii! sau Povestea de seară. Activitatea sa pe scena teatrului românesc se întinde pe mai bine de 60 de ani și a fost recunoscută prin distincții precum Premiul UNITER pentru întreaga activitate și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în Grad de Cavaler. Ea a mai urcat pe scenă anul acesta, alături de Florian Mitrea și Daria Tudor, doi dintre cei mai promițători pianiști români ai momentului, dar și de alți nouă muzicieni internaționali, în cadrul concertului cameral Carnaval, desfășurat la Ateneul Român, în programul celei de-a 7-a ediții a Hoinar Festival, creat pentru a apropia muzica clasică de publicul de pretutindeni, indiferent de vârstă.

Florian Mitrea - concert pian la Teatrul ACT (foto © Larisa Baltă)

Alexandrina Halic în Carnaval, la Ateneul Român (foto © Lavinia Cioacă)

ANGELA GHEORGHIU

Concertul de gală „Noblețea sunetului”

Una dintre cele mai importante personalităţi ale scenei lirice contemporane, soprana

Angela Gheorghiu, caracterizată de New York Sun drept „cea mai fermecătoare și talentată stea de operă din lume", revine la București, la Sala Palatului, pentru un concert de gală extraordinar, „Noblețea sunetului”. În seara de 11 decembrie, Angela Gheorghiu va fi însoțită pe scenă de apreciatul tenor

Teodor Ilincăi și de Orchestra Simfonică Valahia, dirijată de Eugene Kohn.

„Fiecare întâlnire cu publicul din România este, pentru mine, un moment încărcat de emoție și de mare bucurie,” spune Angela Gheorghiu. „Pe scenă pot împărtăși în modul cel mai sincer arta mea și pasiunea mea pentru muzică. Ocaziile de a mă regăsi cu publicul român nu au fost nici pe departe atât de dese precum mi-aș fi dorit, tocmai de aceea îmi face o mare plăcere că pot să spun – Ne vedem în decembrie!”

Angela Gheorghiu, singurul cântăreț de operă român din istorie inclus în prestigioasa Enciclopedie Larousse, și-a făcut debutul internațional în 1992, la Royal Opera House, Covent Garden, în La bohème, și la Opera de Stat din Viena, în L'elisir d'amore. De atunci, a apărut în cele mai importante teatre de operă și săli de concerte din lume, repertoriul său incluzând, printre altele, Mimì în La bohème, Violetta în La traviata, Juliette în Roméo et Juliette, Nedda (Pagliacci), Adina, Amelia (Simon Boccanegra), Tosca, Magda

în La rondine, Marguerite în Faust, Micaëla în Carmen, Liù (Turandot), Charlotte (Werther) și Adriana Lecouvreur. Angela Gheorghiu are în portofoliu o discografie impresionantă, cu numeroase înregistrări pentru EMI Classics/Warner Classics, Decca și Deutsche Grammophon și a primit numeroase distincții artistice internaționale. Soprana a jucat rolul principal în filmul Tosca, de Benoît Jacquot, în 2007 a interpretat rolul Fanny în premiera mondială a spectacolului Vladimir Cosma Marius et Fanny, la Marsilia, iar în 2011 a cântat la marea deschidere a Amfiteatrului Katara din Doha, Qatar, unde a interpretat muzică compusă special pentru ea de legendarul Vangelis. În octombrie 2018, la Londra, Gheorghiu și-a lansat prima autobiografie - Angela Gheorghiu: A Life for Art, scrisă împreună cu Jon Tolansky.

În istoria operei, Angela Gheorghiu strălucește ca un fenomen rar: nu doar o cântăreață/actriță cu o tehnică vocală excepțională și o profundă inteligență dramatică și muzicală, ci și o comunicatoare magnetică ce pătrunde în inimile și mințile unui spectru panoramic de public. Ea a adus cele mai înalte valori ale artei lirice unei vaste comunități mondiale.

Un altfel de Crăciun pe scenele din București

Dacă te-ai săturat de rutina de sărbători, de aceleași filme și colinde, scenele bucureștene sunt

pregătite să aducă spiritul festiv la viață printr-o serie de spectacole și concerte impresionante și puțin atipice. Iată un scurt ghid pentru spectacolele de Crăciun.

Pe 14 decembrie, de la ora 19:00, la Arenele Romane, Rhythm of Ceylon are plăcerea de a anunța primul concert din România: „Serendipity Sounds”A Sri Lankan Christmas Extravaganza Night. Rhythm of Ceylon va aduce pe scenă cei mai cunoscuți cântăreți din Sri Lanka într-un spectacol cultural. Crăciunul va fi sărbătorit prin interpretări vibrante, care combină sunetele tradiționale din Sri Lanka cu ritmurile contemporane.

Pe 15 decembrie, la Sala Palatului, de la ora 19:00, va avea loc premiera spectacolului Broadway Christmas Show. Gândește-te la tot ceea ce înseamnă sărbători de iarnă și cel mai probabil va apărea pe scenă. De la împodobirea bradului și scrisoarea către Moș Crăciun, până la agitația pregătirilor și efervescența târgurilor de iarnă, personajele, își vor spune povestea, ilustrând tipologii umane autentice, pe care le vei resimți aproape de tine și de experiențele tale, prezentând cu multă căldură, emoție și umor adevărata esență a Crăciunului. În distribuție: Cornel Ilie, Anca Țurcașiu, Adrian Nour, Bianca Purcărea, Jazzy Jo, Lucian Ghimiși, Alexandra Crăescu, Ernest Fazekas, Ellie Heart, Jazzapella, dansatorii și Orchestra Musicals.

Circul

Metropolitan din București ne așteaptă pe 22 decembrie, de la ora 20:00, cu o experiență festivă completă: Alin Stoica & Friends. O

combinație de voci de excepție, momente de acrobație uluitoare și surprize speciale întrun spectacol special alături de Alin Stoica, unul dintre cei mai talentaţi tenori români, şi de invitaţii săi: Dida Drăgan, Monica Anghel, Dan Helciug, Bodo, Alin Dincă, Alexandra Crăescu şi Adrian Daminescu, acompaniaţi de Orchestra CapoD’Opera, dirijată de Daniel Jinga.

Pe 23 decembrie, de la ora 20:00, tot la Arenele Romane, renumita cântăreață finlandeză, fostă solistă a formației de metal simfonic

Nightwish, Tarja Turunen, cunoscută mai ales pentru stilul vocal și performanțele dramatice, revine la București pentru un spectacol special de Crăciun:

„Dark Christmas”. Concertul va evidenția cel mai nou album lansat de Tarja în noiembrie 2023, care conține 12 colinde reinterpretate. Fiecare melodie a fost acompaniată de un cor de copii, din care a făcut parte și fiica artistei, Naomi Cabuli Turunen.

Patru concerte de neratat

în luna decembrie

Decembrie aduce un val de concerte, fiecare cu o atmosferă unică și o poveste muzicală pentru toate gusturile. De la energia explozivă a K-Pop-ului până la ritmurile Classic-Rock-ului sau ale Jazz-ului experimental, iată câteva evenimente inedite pe care merită să le iei în considerare pentru o ieșire în oraș.

MCND

8 decembrie

Club Quantic

Dacă ești fan K-Pop sau doar curios să descoperi această cultură muzicală globală, MCND (Music Creates New Dream) este o trupă tânără, dar extrem de dinamică. Formată în 2020, MCND este recunoscută pentru coregrafiile spectaculoase, energia debordantă și melodiile catchy, cum ar fi Ice Age sau Crush. Concertul face parte din turneul european X10, ce aduce în atenția publicului showuri interactive și un setlist ce combină hituri consacrate cu piese nou lansate. Fanii au ocazia să experimenteze direct spiritul K-Pop-ului într-o atmosferă intimă și plină de entuziasm.

Nazareth 11 decembrie

Arenele Romane

Legendele rock-ului scoțian revin pe scena muzicală bucureșteană,

continuând să electrizeze atmosfera cu melodii precum

Love Hurts sau Hair of the Dog. Cu o carieră de peste 50 de ani, Nazareth reprezintă un adevărat pilon al genului Classic Rock. În ciuda trecerii timpului, trupa își păstrează esența vie prin selecții de piese bine alese și un performance autentic. Cu un sunet clasic, dar mereu captivant, acest concert este perfect pentru nostalgicii anilor ’70 și pentru noile generații care vor să guste din istoria Rock-ului.

Maruja 16 decembrie Club Control

Maruja este o trupă britanică ce redefinește granițele dintre genuri muzicale. Cu un mix de Punk, Free Jazz și Post-Punk, muzica lor este un vortex de emoție, ce conține momente de improvizație și ritmuri

interesante, un concert perfect pentru cei care caută ceva complet diferit. Maruja se remarcă prin spontaneitate, fiecare concert fiind o experiență unică. Stilul lor neconvențional și energia debordantă sunt ideale pentru iubitorii de muzică experimentală și pentru cei dornici să exploreze latura avangardistă a muzicii live.

Dreams & Drums 19 decembrie

Teatrul Godot/ Palatul

Bragadiru

Acest proiect, conceput de Mihai Ciprian Rogojan –cunoscut publicului drept Cici, fost membru al trupei Sistem – reprezintă apogeul a 25 de ani dedicați muzicii și percuției neconvenționale şi combină percuția intensă cu muzica electronică modernă, armoniile cvartetului de coarde și voci excepționale. Printre artiștii invitați se numără soprana

Andreea Bucur, Mihnea

Niculescu și Eduard Dabrowski, care contribuie la o atmosferă sonoră unică, un balans perfect între clasic și contemporan. Spectacolul promite să ne scoată din cotidian, oferindu-ne o seară în care sunetul și emoția devin una.

Vine Crăciunul! Peste 30 de momente speciale

Nicio dorință nu este prea mare și nici prea năstrușnică atunci când ești copil. Întotdeauna scrisorile pe care cei mici le scriu Moșului sunt pline de imaginație. Deschiderea lor spre visare s-ar spune că este înnăscută, la fel și curiozitatea sau felul autentic de a se bucura de lucruri simple. „MagicTIC”, evenimentul organizat de Teatrul Ion Creangă, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a plecat de la aceste premise și a creat un context în care imaginația să se simtă ca la ea acasă, să aibă parte și de provocări, așa, ca în basme, și să rămână cât mai mult în inimi, odată consumată. Programul „MagicTIC” conține cinci seri de colinde interpretate de actorii TIC, 14 reprezentații teatrale pentru copiii de toate vârstele (câteva luni - peste 6 ani) și 15 sesiuni de activități interactive în cadrul „Labirintului Magic” (4+). Activitățile au loc în weekendurile 7-8 decembrie și 21-22 decembrie, de la orele 13:30, 14:30, 15:30, câte 40 de

La Teatrul Ion Creangă, luna decembrie este o lună plină de întâmplări frumoase. Tradiția evenimentelor prilejuite de sărbătoarea Crăciunului este dusă mai departe cu un nou program special, adresat întregii familii. „MagicTIC” include seri de colinde, reprezentații teatrale și... un Labirint Magic!

minute, și luni, 23 decembrie, de la 17:00, 18:00 și 19:00, tot câte 40 de minute. „Labirintul” este gândit ca o bază de explorare, presărată cu indicii ori săgeți direcționale. După terminarea traseului, participanții vor avea parte de o uriașă surpriză. Altfel spus, curiozitatea le va fi din plin răsplătită.

Și cum feerie fără reverie nu există, repertoriul „MagicTIC” include atât spectacole de sezon, cum sunt „Supereroii revin!” (4+) și „ Alertă în Laponia” (4+), cât și premiere recente, printre ele „Turtița năzdravană” (2+), „Peter Pan” (4+) sau „Amintiri din copilărie”(6+), ori alte titluri care invită la visare doar când le auzim: „Povești cu fire” (1-4) și „O lume de la zero” (0-3). Bucuria va fi trăită, însă, în cel mai emoționant mod posibil, prin Serile de colinde. Vocile actorilor vor răsuna în Piața Amzei pe 5, 6, 12, 19 și 20 decembrie, de la 17:30, și vor răspândi frenezia asociată cu apropierea Crăciunului. Dar știrile magice nu se

opresc. Pe 24 decembrie, Teatrul Ion Creangă deschide seria evenimentelor organizate cu ocazia împlinirii a 60 de ani de activitate. În prima parte a zilei va fi proiectat filmul „Deaș fi Harap Alb...” (1965, r. Ion Popescu-Gopo), după care se vor juca scene din spectacolul „Harap Alb” (2005, r. Cornel Todea) - un personaj al cărui nume marchează începuturile TIC, „Harap Alb”, din 1965, regizat de Ion Lucian, fiind și primul titlu din istoria Teatrului. După atâtea noutăți de basm, Moșul poate veni în liniște. Detalii complete despre „MagicTIC” aflați pe teatrulioncreanga.ro!

Imagine din spectacolul „Alertă în Laponia”

Povestea Zilei și a Nopții se urmărește la Opera Comică pentru Copii

Iarna acesta sunt cel puțin 26 de târguri de Crăciun deschise în România, dintre care patru în Capitală. Cu o asemenea ofertă la dispoziție, alegerile par să fie dificile, mai ales că toate evenimentele includ atracții de sezon, cum ar fi patinoarul, toate promit atmosferă de basm, grație luminițelor și nelipsitelor colinde. Cu toate acestea, încă există inedit în ceea ce privește experiența de festival a vizitatorilor.

Pentru părinții care vor să le ofere copiilor experiențe deosebite, Opera Comică pentru Copii vine și în acest an cu o propunere pe măsură: un spectacol ecvestru desfășurat în aer liber, într-un spațiu special amenajat în cadrul Târgului „Poveste de Crăciun”. Cel mai recent titlu din seria „Basme cu Cai”, realizată de cascadorul Vali Vasilescu, „Povestea Zilei și a Nopții” se remarcă prin originalitate și mesaj. „Povestea Zilei și a Nopții” aduce în prim-plan o rivalitate între doi frați fantastici, Ziua și Noaptea, care vor să-și dovedească superioritatea asupra pământului. În încercarea lor de a domina timpul, cei doi descoperă că ambele momente – și ziua, și noaptea – sunt esențiale pentru viață și că doar împreună pot

crea armonia necesară. Această lecție despre colaborare și respect reciproc este prezentată într-un mod accesibil și captivant, fiind o sursă de învățături pentru cei mici.

Includerea demonstrațiilor ecvestre adaugă o dimensiune spectaculoasă basmului. Caii devin personaje centrale, contribuind la dinamica poveștii prin mișcări grațioase și momente impresionante de acțiune. Elementele remarcabile continuă cu jongleriile cu foc și demonstrațiile cu păsări de pradă, realizate într-un mod care reușește să captiveze atenția publicului de toate vârstele. Aceste secvențe sunt atent coregrafiate pentru a oferi un echilibru între acțiune, poveste și spectaculozitate.

Cu o durată de aproximativ 30 de minute, evenimentul este ideal pentru a menține atenția celor mici fără a-i obosi. Pe lângă impactul educativ, spectacolul reprezintă o oportunitate de a petrece timp de calitate în familie. Aceste momente culturale creează amintiri și îi conectează pe copii cu lumea artei și a imaginației, departe de ecranele digitale care domină timpul liber al multora. Biletele sunt disponibile pe platforma bilete. ro, iar reprezentațiile sunt programate în perioada 20-29 decembrie.

5 locuri nou deschise în oraș

Știm cu toții că Bucureștiului este un oraș care se reinventează mereu, iar uneori este greu să ții pasul cu toate locurile noi care se deschid de la lună la lună. Așadar, iată încă un episod din serialul „5 locuri nou deschise care promit să nu te lase indiferent”.

Ni Shibo

 Mendeleev 8

Ni Shibo e fratele mai mic al lui Hushimo, cu care împarte aceeași adresă. Însă, meniul de aici este axat în mod special pe ramen. Încă din primele săptămâni (s-a deschis la început de noiembrie), bucureștenii au făcut coadă, la propriu, pentru a prinde o porție de ramen. Deci, e neapărat de trecut și probat hype-ul.

cofetăria Elizabeth

 Sf. Vineri 25

 0727.657.777

Aici vei găsi cofetărie fină și cafea, dar și sandvișuri bune

sau alte gustări sărate. Este și unul dintre locurile care și-a propus să le ofere un răspuns și o alternativă celor care vor să afle și să guste ciocolata Dubai. Noua cofetărie a fost inaugurată pe la jumătatea lui octombrie.

HUG

 Occidentului 8-10

 0755.032.212

Tot în noiembrie s-a deschis în oraș și o nouă brutărie artizanală - HUG. Pe aici e de trecut când ți se face poftă de produse de panificație făcute cum trebuie, cu maia și cu alte ingrediente de calitate. Pe pagina de Instagram anunță ce bunătăți mai fac.

Brasseria la mița Biciclista

 Biserica Amzei 9

De pe 1 noiembrie s-a deschis și Brasseria la Mița Biciclista. Are program de la 8 dimineață până în miezul nopții, nu se fac rezervări, iar meniul este unul

cât se poate de franțuzesc, cu platouri cu mezeluri și brânzeturi, terrine de foie gras, dar și feluri principale deosebite.

P+1

 Calea Victoriei 48-50

 0750.706.790

Un alt loc nou deschis în oraș este P+1. Face parte din familia Club Control și Shift, iar numele este dat de Corvin Cristian, arhitectul responsabil pentru atât de multe locuri cool din oraș. E un spațiu în care poți lua micul dejun încă de la ora 7, iar deserturile de aici sunt cu adevărat speciale.

La pas după cadouri de Crăciun

DHint: nu din mall! Deși mai este timp până la Crăciun, știm cu toții cum arată Bucureștiul în preajma sărbătorilor, așa că nu ar strica să le achiziționezi din timp. Și pentru că probabil deja te-au plictisit atât pe tine, cât și pe cei dragi cadourile previzibile și ești în căutarea unor obiecte ceva mai speciale, iată câteva sugestii de locuri și alternative cool. TEXT DE MĂDĂLINA

e îndată ce termometrele încep să arate temperaturi cu minus, atmosfera de sărbători se instalează treptat și odată cu aceasta apare și veșnica întrebare: De unde să aleg cadouri?

Dichisar

Strada Tudor Arghezi 8-10, Impact Hub Universitate

Fiind unul dintre cele mai mari marketplace-uri creative din România, Dichisar oferă spațiu de promovare creatorilor locali și poți găsi aici de la obiecte lucrate manual, fashion, bijuterie contemporană și până la produse cosmetice sau decorațiuni. Astfel, orice obiect ales de la Dichisar este, dincolo de un lucru, o poveste creată cu grijă și drag de artiști locali și artizani.

Cei care sunt în căutarea unui cadou cu sens, dar nu au timp, pot alege din gama de produse de pe dichisar.ro, aici fiind numeroase opțiuni online, iar bucureștenii pot vizita târgul de iarnă în weekendurile 7-8, 14-15 și 21-22 decembrie, între orele 10:00-19:00.

OTOTO

Calea Victoriei 153

Pentru cadouri mai hipsterish, ce au în centru sustenabilitatea, OTOTO este locul ideal, etajul 2 de pe Victoriei fiind dedicat unui stil de viață sustenabil, existând numeroase variante de cadou de la branduri independente, concepute cu grijă față de mediu și oameni.

De la tricouri cu mesaje funky, produse de îngrijire personală și cosmetică artizanale din ingrediente naturale, căciuli și borsete colorate și până la discuri de vinil, cu siguranță vei pleca cu cadoul perfect (și poate chiar cu câteva lucruri în plus!).

Baazar de crăciun - Victoria Hub

Calea Victoriei 208

La câțiva pași de OTOTO, Apolla Events găzduiește de câțiva ani deja consacratul și îndrăgitul Bazaar pe Victoriei, de data aceasta propunând o ediție specială de Crăciun, în weekendurile de 7-8 și 14-15 decembrie. Anul acesta, artizanii și antreprenorii locali selectați au pregătit numeroase idei de cadouri handmade, perfecte pentru cei care sunt în căutarea unor produse cu semnificație și poveste - de la accesorii, haine croite de mici designeri români, lumânări sau tablouri unice, toate te așteaptă să le descoperi într-un spațiu cozy și prietenos. Iar dacă simți că ai nevoie de o pauză de la aglomerație și presiunea alegerii, barul de la Victoria Hub e deschis pe toată perioada târgului, deci te poți delecta oricând cu o cafea, un vin fiert sau un ceai fierbinte.

Art Time

Strada Popa Nan 10

Pentru pasionații de cadouri crafty și unice, Art Time este un atelier de creație boem de unde poți achiziționa obiecte home&deco speciale, create de la zero de ceramiști talentați. Totodată, dacă ai o idee îndrăzneață în minte poți opta pentru realizarea unui obiect la comandă, conform specificațiilor și preferințelor tale. În plus, cei care preferă să ofere cadouri personalizate au la îndemână varianta olăritului, așadar poți modela și picta chiar tu un obiect pentru cineva drag (deci, ai parte de câteva ore de relaxare, creând în același timp un obiect cu personalitate).

PS: Aruncă un ochi și în magazinul ALTRNTV, unde vei găsi o selecție foarte simpatică atât de articole vestimentare, cât și de accesorii sau piese decorative, precum și pe târgurile organizate în weekend la Common House.

www.zilesinopti.ro ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI

Cafeneaua unde totul e artă

Așa cum poate să sugereze și numele, ART-AN-TE este un spațiu care îmbină galeria de artă cu cafeneaua de specialitate. Și, fie că vei veni pentru artă, fie că vei veni pentru cafea, cu siguranță te vei bucura de o experiență unică. Aici au loc tot timpul expoziții și evenimente culturale, iar ceştile, mobilierul, obiectele expuse sunt create de artiști locali. Am vrut să aflăm mai multe, iar la întrebări ne-a răspuns Andreea Scemtovici, co-owner & manager de marketing.

Cum a apărut ART-AN-TE? Cine sunt oamenii din spatele acestui business și cum ați ajuns la acest concept?

ART-AN-TE a pornit din dorinţa de a contribui la educaţia în domeniul artei. Aveam deja o inițiativă începută cu ceva timp înainte –Scemtovici & Benowitz Gallery, o galerie de artă contemporană. După un an de activitate în cadrul acestei galerii și după interacțiuni constante cu lumea artei, am decis să deschidem un spațiu care să aducă publicul mai aproape de creativitate și expresie artistică. Așa a apărut ideea unui loc care să celebreze arta în diversele sale forme – ceramică, pictură, design de obiect, fotografie, film, muzică live, ateliere și multe altele, toate acestea într-un spațiu prietenos în care poți savura o cafea, o gustare sau un pahar cu prietenii. ARTAN-TE, împreună cu Scemtovici & Benowitz Gallery sunt business-urile familiei Scemtovici. Inițiatorul celor două spații este Mihai și, împreună cu soția și cele trei fete mai mari, se ocupă de managerierea celor două locaţii.

Care a fost investiția inițială și în cât timp preconizați că o să v-o amortizați?

150.000 EUR și am planificat să o amortizăm în șapte ani.

Spuneți-ne un lucru mai puțin știut despre cafeneaua voastră.

Nu toată lumea înțelege proveniența numelui. Una dintre cele mai simple și eficiente modalități de a învăța și de a crea este prin joc. Numele ART-ANTE provine de la un joc al copilăriei, pe care l-am auzit cu toții: „An-tan-te, Dize-mane-pe...”. Având în vedere că dorim ca arta să fie accesibilă, explorativă și relaxată, această denumire inspirată din joc ne-a părut alegerea perfectă.

Aveți deja o clientelă fidelă. Care este „rețeta succesului” vostru?

Avem clienți fideli, da. Cei care ajung la noi în cafenea revin împreună cu prietenii să experimenteze și alte activități. Dar asta nu înseamnă că nu muncim în fiecare zi pentru

a putea să implementăm și să organizăm evenimente care includ o plajă largă de activități artistice, pentru ca oamenii care ne frecventează să cunoască din ce în ce mai mult zona artistică. Nu credem că există o rețetă a succesului, în afară de a ieși din zona de confort și de a te implica cu pasiune în ceea ce faci, pentru că, până la urmă, pasiunea pentru artă este motivația noastră și vrem să o împărtășim cu publicul.

Care a fost cea mai mare provocare de care v-ați lovit până acum?

Fiind o echipă tânără și la început de drum, sunt multe lucruri pe care le învățăm pe parcurs și multe „piedici” pe care trebuie să le depășim cum știm mai bine, în mod creativ. Credem că a te expune necunoscutului din piață este un mod bun de a învăța și de a acumula experiență. Încercăm să luăm fiecare provocare așa cum este și să evoluăm cu fiecare „hop” peste care trecem.

Care este impactul pe care v-ați dori să-l aibă localul vostru asupra orașului sau asupra zonei în care l-ați deschis?

ART-AN-TE este conceput ca un spațiu unde oamenii pot să descopere arta într-un mod accesibil și autentic, să-şi încarce bateriile şi să uite un pic de tumultul vieţii cotidiene. De asemenea, este o platformă de susținere și promovare a artiștilor locali emergenți, oferindu-le un loc în care să expună și să vândă lucrările. Ne dorim ca ART-AN-TE să devină o parte integrantă a comunității artistice din București, oferind o experiență

unică și complexă prin expoziții temporare și evenimente şi ateliere săptămânale. Ne dorim ca ART-AN-TE să devină un spaţiu care facilitează comunicarea dintre artiști și iubitorii de artă, încurajând dialogul, aprecierea și descoperirea creației artistice.

Care e cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o din perioada de activitate?

Totul poate fi o oportunitate, dacă priveşti din unghiul potrivit, mai ales atunci când vrei să dezvolți nu doar o afacere, ci și un concept cu care oamenii nu sunt încă obișnuiți. Plase de siguranță nu există în nicio activitate, însă credem că atât timp cât știi cum să profiți de ceea ce ți se oferă și cauți în permanență moduri unice de a-ți împărtăși pasiunea, poți reuși să promovezi ceea ce pare a fi imposibil.

Ce planuri aveți pentru ART-AN-TE pentru restul anului?

Nu a mai rămas mult din anul 2024, așa că ne vom raporta la următorul, 2025. Primele luni au fost mai mult legate de stabilizare, de la partea de angajați la stabilirea procedurilor, la care încă mai este de lucru până la găsirea colaboratorilor potriviţi spaţiului nostru. Totuși, în următorul an ne dorim să punem și mai mult accent pe promovarea artei expuse şi să influențăm activ creșterea artiștilor. Să creăm evenimente de interes și cu impact pentru comunitatea creativă. Ne propunem să spunem povestea unică ART-AN-TE ca fiind un spațiu creat cu pasiune și care trezeşte pasiunea pentru artă în toți cei care îi trec pragul.

În loc de bilanț

Am discutat cu mai mulți bucătari și, inevitabil, am vorbit despre soarta conceptului de fine dining, căruia i se cam cântă prohodul. De exemplu, când Noma Copenhaga a anunțat că va închide, The Guardian a scris despre profitul insignifiant, dificultatea de a veni mereu cu ceva nou și natura exploatatoare a muncii, întrebându-se dacă a apus epoca vacanțelor construite în jurul unei mese la un anume restaurant/ chef. Noma a menționat provocările și oboseala create de standardele auto-impuse.

2024 a fost un an greu și pentru piața românească, pentru că este anul în care au stins focul The Artist în București, Baracca în Cluj și Zori în Iași. În ultimii ani au mai închis Anika și Grai în Capitală, Szikra în Sfântu Gheorghe, însă, dacă acestea trei avut o existență scurtă, primele două sunt veterane. Baracca a închis după 16 ani, iar The Artist după 12 ani.

E normal, e un ciclu natural, mi-a spus chef Andrei Chelaru, pe care l-am întrebat ce simte cu privire la închiderea Noma, locul unde a făcut și el un stagiu. Un loc se naște, se dezvoltă și moare pentru că oamenii care îi dau suflet au și ei viețile lor, iar munca asiduă și presiunea la care se supun singuri, din pasiune, nu își mai găsește justificarea sau își pierde caracterul prioritar. La un moment dat nu mai vrei sau nu mai poți tu, personal, decizii care îți aparțin sau ai mai vrea, dar nu se mai poate, cazul unora din

restaurantele menționate, ceea ce face ca treaba să fie tristă și îngrijorătoare.

Când restaurante cu vechime, care au creat piața fine dining-ului local, dispar, trebuie întrebat de ce și ce urmează. La nivel mondial se spune că noile generații nu sunt interesate de astfel de experiențe, așa cum nici lumea vinului nu le atrage, considerând-o un club închis, greu de accesat și înțeles. Nici când e vorba de bucătari tineri, chef Alex Petricean, restaurantul NOUA nu vede venind din spate cavaleria grea; cornul a sunat chemarea, însă răspunsul se lasă așteptat. Bucătarii tineri aleg cariere în afara unui restaurant și a angajamentelor pe care acesta le presupune - timp, bani, dedicație, răbdare, epuizare fizică și psihică. Alex Dumitru, chef La Hambar Singureni, înțelege motivele, toată lumea caută the easy way. Private chefing, crearea de conținut monetizat pe rețelele sociale, evenimentele de tip pop-up sunt opțiuni atrăgătoare, care răspund mai bine nevoilor celor mai tineri.

Amintind pe cei care nu mai sunt nu deplâng prezentul sau ziua de mâine, ci aleg să îi omagiez pe cei ce au ales să înfrunte necunoscutul și să construiască un segment de piață într-o vreme în care gastronomia era tratată drept fiță. Ceea ce suntem și avem azi li se datorează și lor, ceea ce vom fi și vom avea mâine li se va datora într-o oarecare măsură. Imi doresc să îi tot pomenim, căci doar uitarea înseamnă moarte cu adevărat.

antrenor personal ALEXANDRA CERNICA

„Este o meserie în care câștigăm împreună”

Alexandra Cernica este antrenor personal și nutriționist acreditat cu o experiență de 10 ani în domeniu. Pasiunea ei este să sprijine oamenii să-și atingă obiectivele de sănătate și fitness, oferindule suport constant și soluții adaptate nevoilor lor. În prezent, antrenează într-o sală din București și oferă programe de antrenament online și planuri de nutriție personalizate pe site-ul alexandracernica.ro

De ce ai ales acest domeniu și prin ce alte joburi ai trecut până să ajungi antrenor personal?

Cred că viața are un mod unic de a ne ghida spre ceea ce ni se potrivește. Am descoperit fitness-ul la 19 ani, aproape din întâmplare, și mi-am dat seama rapid că asta îmi doresc să fac. Petreceam tot mai mult timp în sala de sport, iar fiecare exercițiu nou mă fascina. Mă bucura enorm fiecare schimbare pe care o vedeam la corpul meu de la o săptămână la alta. Observam cum alte persoane își construiau rutina și progresau, iar acel mediu devenise locul unde mă simțeam cu adevărat în elementul meu.

Fitness-ul, pentru mine, nu era doar o formă de mișcare; simțeam că mă disciplinează, mă educă și mă responsabilizează. M-a învățat ce înseamnă răbdarea, perseverența și respectul față de propriul corp. Pe măsură ce pasiunea mea creștea, am simțit tot mai puternic dorința de a împărtăși acest drum și de a-i ajuta pe ceilalți să-și schimbe stilul de viață. Între timp terminasem o facultate cu profil economic și am vrut să văd dacă pot să lucrez și într-un alt domeniu.

Așa că am lucrat timp de doi ani într-o agenție de marketing, unde am dezvoltat abilități care, de altfel, mă ajută și în prezent. Însă, deși experiența în marketing a fost utilă, am realizat că nu îmi aducea aceeași satisfacție și împlinire ca fitness-ul. De aceea, am decis sămi urmez visul de a deveni antrenor personal și să transform această pasiune într-o carieră.

Curând se împlinesc 10 ani de când am pornit pe acest drum. De-a lungul acestor ani, am învățat cât de important este să continui să te dezvolți constant, pentru a putea oferi clienților nu doar antrenamente, ci o experiență completă, motivantă și adaptată nevoilor lor. Fiecare client reprezintă o oportunitate de a evolua împreună, iar succesul lor devine și succesul meu.

www.zilesinopti.ro

Foto © Daniel Mosessohn

Spune-ne un lucru pe care foarte puțini oameni îl știu despre jobul de antrenor personal.

Jobul meu este cu adevărat special pentru că îmi oferă ocazia de a lucra cu oameni din toate domeniile și de a crește împreună cu ei. Dincolo de exercițiile fizice și planurile de antrenament personalizate, un antrenor personal joacă un rol esențial în susținerea emoțională și ghidarea continuă a clientului, fiind alături de acesta în fiecare pas al călătoriei sale de transformare. În timp ce îi ajut să-și atingă obiectivele de fitness, am șansa să învăț la rândul meu de la fiecare, să descopăr perspective noi și să evoluez personal.

Este o meserie în care câștigăm împreună – și aceasta este, probabil, partea cea mai frumoasă și mai puțin cunoscută.

Care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac românii atunci când vorbim despre sport / mișcare?

Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le observ este lipsa consecvenței. Mulți sunt foarte motivați la început, dar se pierd pe drum, când nu văd rezultate rapide. Mișcarea nu este despre soluții rapide, ci despre disciplină și răbdare. Rezultatele reale vin în timp. O altă greșeală des întâlnită este încercarea de a face exerciții complicate fără o bază solidă, ceea ce poate duce la accidentări. De asemenea, mulți oameni nu acordă suficientă atenție încălzirii și recuperării,

două aspecte esențiale pentru a preveni accidentările și a susține progresul. În plus, este important să nu urmăm tendințele din fitness și nutriție fără a le adapta nevoilor și obiectivelor noastre personale.

Care sunt cele mai mari satisfacții pe care ți le oferă acest job?

Pentru mine, cel mai mare câștig este să văd cum clienții mei evoluează cu fiecare antrenament. Nu este vorba doar despre kilograme în minus sau mușchi mai definiți, ci despre încrederea pe care o câștigă în ei înșiși și despre dorința lor de a reveni la sală cu entuziasm. Pentru mine, este o realizare să le fac antrenamentele atât de plăcute, încât să vină cu drag, știind că sunt pe drumul cel bun. Fiecare pas mic pe care îl facem împreună îmi umple inima de bucurie și mă motivează să continui să le fiu alături în călătoria lor.

Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da cuiva care-și dorește să devină antrenor personal?

Sfatul meu principal este să facă acest pas doar dacă simte cu adevărat pasiune pentru acest domeniu. Meseria de antrenor personal nu este doar despre exerciții și tehnici, ci mai ales despre dedicare, răbdare și dorința de a ajuta oamenii să-și atingă potențialul. Trebuie să fii atent la nevoile celor din fața ta, să ai răbdare și să înveți constant. Dacă te motivează să vezi progresul oamenilor pe care îi antrenezi și dacă îți dorești să-i inspiri să fie cea mai bună versiune a lor, atunci vei construi o carieră plină de satisfacții.

Unde ieși luna asta în oraș? | CULTURA

MUZEE

MARe

Muzeul de Artă Recentă

Bulevardul Primăverii nr. 15

Deschis zilnic între: 11:00 și 19:00. Marți, închis.

Mai multe informații pe mare.ro

MNAC - Muzeul Național de Artă Contemporană Palatul Parlamentului,

Str. Izvor 2-4, aripa E4. Intrarea se face prin Calea 13 Septembrie, poarta B3.

Program de vizitare muzeu: miercuri – duminică: 11:00 - 18:00 (ultimul acces, ora 17:30).

Mai multe informații pe mnac.ro

MNAR - Muzeul Național de Artă al României

Calea Victoriei 49-53

Program de vizitare muzeu: miercuri - duminică: 10:00 - 18:00.

Mai multe informații pe mnar.arts.ro

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Șoseaua Pavel Kiseleff nr. 1 Muzeul adăpostește peste 2.000.000 de exponate.

Program de vizitare: marți – vineri: 10:00 – 18:00 (ultimul acces, ora 17:00), sâmbătă – duminică: 10:00 – 19:00 (ultimul acces, ora 18:00)

Mai multe informații pe antipa.ro

SPAȚII CULTURALE:

ARCUB

Strada Lipscani nr. 84 - 90 www.arcub.ro

AssamblageInstitutul de Artă și Design

Str. Dimitrie Racoviță nr. 18 www.assamblage.ro

Fundația Calea Victoriei

Bd. Dacia nr. 78

Discuții despre antropologie, istorie, muzică, pictură, astronomie, filozofie, teatru sau mistică. Program: luni - vineri: 10:00 - 17:30 www.fundatiacaleavictoriei.ro

Teatrul Arte dell’Anima

Str. Făinari nr. 17D

Conceptul Arte dell’Anima s-a născut din dorința de a dezvolta, încuraja și promova mijloacele artistice ce fac posibilă descoperirea sufletului uman. www.artedellanima.ro

GALERII DE ARTĂ:

2/3 galeria

str. Franceză, nr. 4

Catinca Tabacaru Gallery

Calea Giulești, 14, Etajul 3, București

Galeria Senso

Calea Victoriei 12C

Elite Art Gallery

Piața Națiunilor Unite, nr. 3-5, bl. B2, parter

Program: L - V: 11:00 - 19:00

Kulterra Gallery Știrbei Vodă nr. 104-106

Program: L - V: 12:00 - 18:00, S - D: 12.00 - 16.00

Scemtovici & Benowitz Gallery

Str. Jean-Louis Calderon, nr. 34 0734364886 sbgallery.art

URBAN HUB

Din drag de București

Piața Romană, nr 2, Telefon: 0743 669 485 www.zilesinopti.ro

Unde ieși luna asta în oraș?

Iată o listă de locații recomandate și testate de Zile și Nopți:

Unde mâncăm bine în București?

Acuarela, bistro

Str. Polonă, nr. 40

Tel. rezervări: 0745.662.889

Alt Shift

Str. Constantin Mille nr.4, Tel. rezervări: 0727 316 245

Bistro by Green Hours

Calea Victoriei, nr. 120 Tel. rezervări: 0751.772.275

Botanic Restaurant

Calea Piscului, Orășelul Copiilor

Tel. rezervări: 0721.261.262

Hare Garden Herăstrău

Bulevardul Mareșal Constantin

Prezan nr. 1, Herăstrău

Tel. rezervări: 0725.544.669

J’ai Bistrot

Calea Griviței, nr. 55. Tel. rezervări: 0790.229.922

Reper by ESS

Calea Victoriei nr. 176

Zilnic, de la 11:30 la 22:00

Tel. rezervări: 0749.053.163

Trattoria Angoli

Calea Piscului, Orășelul Copiilor

Tel. rezervări: 0728.264.654

Urban Dada

Strada Tudor Arghezi nr. 5

Tel. rezervări: 0729.997.405

Pizza Stămâzzancoadă & More

Str. Barbu Văcărescu nr. 56

0788 458 430, 0786 774 992 pizzastamazzancoada.ro office@stamazzancoada.ro

Zăganu

Bistro & Craft Beer Bar

Calea Victoriei, nr. 91-93

Tel. rezervări: 0770.550.234

Unde ne distrăm?

Control Club

Str. Constantin Mille, nr. 4

Lumea bună din București se adună la… Control.

Tel. rezervări: 0733 927 861

Green Hours

Calea Victoriei 120

Tel.: 0788 452 485

The Pub – Universității

Bd. Regina Elisabeta nr. 9

Distracție între prieteni, ca nicăieri în altă parte!

Tel.: 0728843782

Club 16

Ion Câmpineanu nr. 16

Dance & Night Club.

Tel. rezervări: 0746 800 752

Club 99 - The Comedy Club

Bd. Dacia nr. 99

Tel. rezervări: 0733.500.301

Comics Club

Strada Nerva Traian nr. 4

Tel.: 0741 426 426

Trei Bețivi

Vasile Lascăr nr. 66

Tel.: 0753 238 484

J’ai Bistrot

Calea Griviței nr. 55

Tel.: 0790 229 922

Hard Rock Café

Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff nr. 32

„Love all. Serve all.” It’s a simple reminder to love one another and live for the moment... with a dash of rock! Vezi lista de evenimente pe www.zilesinopti.ro/locuri/ hard-rock-cafe

Tel. rezervări: 0754.400.900

Unde bei o cafea bună?

Coftale Coffee Shop

Str. Profesor Ștefan Mihăileanu nr. 42

Tel.: 0746 420 874

Tucano Coffee

Bd. Timișoara 26, București Plaza, et. 2 (food cort)

Tel.: 0763 032 930

Mugshot

Strada Aurel Vlaicu 20

Tel.: 0755 570 454

Beans & Dots Cișmigiu

Strada Ion Brezoianu 23-25

Tel.: 0770 176 421

Bulevardul Primăverii 15

Tel.: 031 229 66 89

Ganesha Caffe – Victoriei

Calea Victoriei nr. 20 0748 336 677 ganeshacaffevictoriei@gmail.com

Ganesha Caffe - Primăverii

Bulevardul Primăverii nr.4, 0756 998 800 ganeshacaffeprimaverii@gmail.com

Ganesha Caffe - Barbu Văcărescu

Str. Barbu Văcărescu, nr.71-73 0764 263 742 kristina.ganeshacaffe@gmail.com

Cafeteca Cișmigiu

B-dul Elisabeta 61

Tel.: 0727 790 368

CÂȘTIGĂTOARE A PREMIULUI OSCAR®

ANGELINA JOLIE

UN FILM PABLO LARRAÍN