10 minute read
Doamnele cofetăriei românești
Doamnele
cofetăriei românești
Advertisement
Scriam în 2016, într-un articol publicat pe anaconsulea.ro, despre motivele construirii cofetăriei românești ca un amalgam de alte cofetării europene și nu numai. Această asimilare a diverselor produse din cofetăria universală și adaptarea lor la gustul autohton are la bază trei mari explicații: ocuparea teritorială diversă și frecvența, școlirea cofetarilor în marile centre gastronomice ale lumii și seratele organizate de marile doamne ale vremii, deprinse cu obiceiurile occidentale. Toate acestea au dus la crearea unei cofetării pur românești, cu personalitate, originală, robustă și cosmopolită.
Foto: Marius Sabău
Regina Maria*
În luna femeii, vă propun să cunoaștem și să celebrăm câteva dintre doamnele care au influențat cultura gastronomică și au pus bazele bucătăriei și cofetăriei moderne în țara noastră. Proaspăt reîntoarse în țară, doamnele în cauză au adus cu ele toate obiceiurile și cunoștințele culinare acumulate în străinătate. Multe dintre ele, din dorința de a-și ajuta consoartele, au scris chiar și cărți, cele mai bune exemple fiind Maria Maurer, Ecaterina (Colonel) Steriady, Maria (General) Dobrescu sau Cecilia Maria Simionescu (Sanda Marin). Astfel, gustul Occidentului a pătruns în casele tuturor gospodinelor, schimbând și modelând pentru totdeauna preferințele culinare ale soților, copiilor și prietenilor.
Take Ionescu***
CEL MAI PRETENȚIOS CONSUMATOR - „STOMAHUL”
Una dintre primele doamne ale gastronomiei românești a fost Ecaterina (colonel) Steriady, autoarea primului best-seller culinar din istoria cărților de bucate românești, la 1871. Pe atunci, bucătăria tradițională, balcanică, era expusă masiv la influențe vestice, franțuzești și nemțești. O tânără de familie bună, de numai 20 de ani, încearcă să organizeze această efervescență de gusturi și tendințe de la acea vreme și scrie prima carte de bucate românească tipărită cu caractere latine – „Buna menajeră”.
Ecaterina, născută Malaxa, provenea dintr-o familie bună, ceea ce ne dă de înțeles că a gustat, cel mai probabil, din tot ce era mai bun și mai rafinat în gastronomia europeană, nemaivorbind că avea mijloacele necesare să elaboreze orice fel de mâncare. Finalul cărții de bucate sumarizează simplu întreaga ei filozofie despre gastronomie:
Carmen Sylva***
„Fie ca opera mea să serve de îndemn şi stimul pentru o pană mai cu talent şi un gust mai fin în arta de a combina satisfacţiunea acestui capricios consumator, ce se numeşte stomah.”
DIPLOMATA-GOSPODINĂ
O altă personalitate marcantă a cofetăriei românești a fost și Maria (general) Dobrescu, „diplomata Şcoalei Normale superioare de menaj din Fribourg (Elveţia), a Şcoalei de avicultură din Vilvord (Belgia), a învăţămăntului normal menajer agricol superior din Laeken (Belgia), inspectoarea învățământului gospodăresc”. Dincolo de aceste titluri înalte, Maria Dobrescu a marcat gastronomia românească prin creația sa, „Bucătărie modernă”, în două volume – unul dedicat mâncărurilor, altul dedicat dulciurilor. „Dulciuri” este de-a dreptul delicios, de o complexitate extraordinară și plin de prăjituri numite după doamnele care le creau și le prezentau în cadrul întrunirilor organizate de Maria.
„SANDAMARINUL”, LECTURĂ OBLIGATORIE
Nu există gospodină din România care să nu aibă în casă o carte de bucate semnată de Sanda Marin - poate cea mai cunoscută carte de bucate din România. Prima ediție a apărut în anul 1936 și conținea nu mai puțin de 10.000 de rețete românești sau inspirate de la alte popoare – un adevărat almanah. Cartea sa de bucate a trecut testul timpului și a rezistat cenzurii comuniștilor, care au eliminat rețetele considerate burgheze.
Sanda Marin, pe numele său real Cecilia Maria Simionescu, a fost născută într-o familie de intelectuali ieșeni și a avut parte de o educație aleasă, urmând o școală de pension la Dresda. A studiat pianul la Paris și vorbea perfect trei limbi străine. A învățat să gătească în casa părintească, unde se perindau cărturari, scriitori, muzicieni, actori și pictori. Cecilia a dezvoltat o pasiune pentru gătit la cel mai înalt nivel și, deși ar fi putut urma fără probleme o carieră muzicală sau în litere, a ales să descifreze tainele bucătăriei și să demonstreze întregii Românii că și gătitul este o artă.
La începutul anilor ‘30, nemulțumită de referințele culinare care existau pe piața din România, tânăra pasionată de gătit s-a gândit să scrie ea însăși o carte de rețete și, de teamă că lucrarea nu va avea succes, a ales să o semneze sub pseudonimul Sanda Marin. În ciuda așteptărilor slabe ale autoarei, cartea s-a bucurat de un succes imens, fiind primul manual complet de gastronomie apărut pe piața din România, conținând, pe lângă rețete, și informații
Pricomigdale **
prețioase despre valoarea nutrițională a alimentelor. O poveste frumoasă și amuzantă spune și Andrei Pleșu, care recunoaște că a crezut, toată copilăria sa, că Sanda Marin este un fel de ustensilă de bucătărie, care rezolvă orice rețetă – „sandamarinul”.
Din motive de spațiu, mă voi opri aici, deși ar fi multe alte doamne care merită menționate. Adevăratele revoluții culinare, cele care „pun o nouă treaptă de marmură în suișul spre civilizație”, așa cum ne spune Al. O. Teodoreanu, sunt cele care pătrund în obiceiurile și bucătăriile familiilor noastre. Doamnele gastronomiei românești sunt cele care au făcut posibilă schimbarea în farfurii. Cu tact, diplomație, blândețe și fermitate tipic feminină au reușit să modeleze considerabil gusturile și mentalitățile românilor și au contribuit la definirea unei gastronomii autentice, lăsându-ne moșteniri valoroase.
*Regina Maria - cartea „Dulciuri” a Mariei General Dobrescu
**Pricomigdalele - Ecaterina Colonel Steriady vorbea despre ele în 1871, dar și Maria Dobrescu și Sanda Marin *** Carmen Sylva și Take Ionescu, două dintre cele 4 deserturi istorice revizitate
Ana Consulea este chef cofetar & owner Zexe Braserie şi Zelato. A studiat cofetăria în Franța, la Școala de Cofetari din Montbeliard. În 2017, 2018 și 2019, a primit titlul consecutiv de „Cel mai bun Chef Cofetar din România”, la Gala Horeca Awards, iar în 2019 a primit titlul „Pastry Chef of the Year”, din partea ghidului Gault&Millau.
Denim, în 2022:
Tendințele de anul acesta în materie de blugi
Blugii sunt elemente esențiale din garderobă, care pot fi purtate în cele mai diverse combinații, potrivite oricărui sezon. Uneori, stilurile se schimbă în funcție de tendințe, dar unele piese vestimentare rămân atemporale. Clasici și șic, blugii fac parte din această categorie privilegiată.
Odată cu expansiunea telecommuting-ului, a telemuncii, industria modei a fost nevoită să se adapteze la noile nevoi ale consumatorilor, revoluționând designul multor produse care, înainte de pandemie, părea să se îndrepte spre o altă zonă. Astăzi, confortul este o prioritate. Noile tendințe de anul acesta sugerează că timpul pentru ținutele strâmte, care scot în evidență linia siluetei, a luat sfârșit și a venit momentul să spunem bun venit modelelor de haine largi, cât mai confortabile. Deși moda blugilor skinny nu va muri niciodată și cu siguranță nici nu am vrea acest lucru, noi tendințe emergente se întrezăresc în lumea denimului. În 2022 sunt la modă blugii largi, nu doar cei evazați, ci exact opusul pieselor din categoria slim. Articolele cu talia înaltă au fost alegerea celor mai multe dintre femei în ultimii doi ani, fie că vorbim de pantaloni scurți, pescărești, mulați, evazați, eleganți sau casual, iar acest element de stil s-a transferat și asupra pieselor largi din denim. Așadar, propunerea celor mai mari case de modă pentru noul sezon sunt acești blugi de lungime completă, cu picior lat, asemenea pantalonilor și cu talie înaltă. Blugii cu încheieturile largi au fost întotdeauna o provocare pentru persoanele scunde, care evită acest model din cauza decupajului vizual pe care îl creează, motiv pentru care talia înaltă este un elementcheie menit să alungească silueta și să evidențieze suplețea taliei. Unele dintre perechile remarcabile care definesc tendința de anul acesta sunt blugii Levi's High Loose, pe care celebritățile și stiliștii lor se pare că îi adoră, precum și jeansii Annina, de la Citizens of Humanity.
Texturi și contraste naturale Ansamblul D.O.R., Tohanu Nou
Un cuvânt autentic românesc ce nu poate fi tradus în nici o altă limbă ne atrage atenția pe drumul între Brașov și Bran. DOR, un amestec de sentimente puternice, de multe ori contradictorii, ne invită să descoperim lumea satului brănean de odinioară, regândită într-o viziune modernă. Mai mult decât un popas și o invitație la cafea, ansamblul propune o experiență culinară Delicioasp, Organică, Românească, completată de casa de oaspeți.
Arh. Mies van der Rohe
Cu o poveste începută acum mulți ani și un proces amplu de proiectare și construcție, ansamblul a reușit, în scurt timp, să devină un reper atât pentru localnici, cât și pentru turiștii care tranzitează zona. Elementele tradiționale cu o încărcătură simbolistică aparte ne întâmpină încă din zona fațadei principale.
Clădirea ce adăpostește restaurantul are accesul principal marcat de o structură aparent impresionantă, din clești de lemn, ce marchează axul de simetrie al fațadei de la drum. Portalul este completat de stâlpii structurali din lemn sculptați, câte doi în fiecare latură, decorați cu motive tradiționale regăsite în zonă. Ușa de intrare în restaurant este încadrată de un ansamblu de ferestre, dispus pe ambele niveluri. Întreaga volumetrie este caracterizată de contrastul puternic intre tencuiala structurată de culoare albă și elementele structurale sau de placare din lemn, vopsit maro închis.
Corpul principal de clădire, amplasat paralel cu strada, este construit pe două niveluri, cu zona centrală cu o înălțime generoasă pentru a permite amenajarea interioară spectaculoasă. Nivelul parter este integral ocupat de zona de primire, salonul de mese, zona de bucătărie și anexe, în timp ce nivelul superior este dezvoltat parțial pe o zonă de subpantă. Pe fiecare nivel sunt amenajate zone de lounge și mese cu 4, 6 sau 8 locuri.
Amenajarea interioară, așa cum se poate intui încă de la intrarea în restaurant, este structurată în funcție de axul central portalului de acces. Elementele structurale ale acoperișului sunt aparente și la interior, de această dată pastrându-și culoarea lemnului natur și participând la volumetrie. În centrul salonului principal se află elementul principal de décor, un copac realizat dintr-un trunchi natural conservat și frunze artizanale. În jurul trunchiului este amplasată o masă de bar. Axul principal al încăperii este marcat și la nivelul pardoselii, prin folosirea unor plăci cu dimensiune și nuanță diferite. În această zonă sunt amplasate în succesiune barul, zona de lounge, șemineul și masa masivă, cu până la 20 de locuri. Texturile materialelor folosite în zona de interior sunt naturale, predominând lemnul, cărămida și metalul.
În zona dinspre curte a travesei principale se deschide spațiul unei terase închise în ferestre, care permite oaspeților să se bucure de priveliște. Ca și în salonul principal, elementul de décor predominant este copacul. De această dată, acesta este prezent ancorat de structura învelitorii, având expusă rădăcina și frunzele arămii. Din multitudinea de elemente din lemn din acest spațiu se remarcă peretele fundal al mesei, placat cu felii din crengile copacului, cu textura fladerului vizibilă și nuanță caldă, naturală.
La nivelul subpantei se regăsește elementul tradițional de finisare din zonă – șița. Șița din lemn de brad se realizează în zonă de către meșteri prin spargerea pe fibră și se montează atât pe învelitoare, cât și pe pereți. Chiar dacă șița poate rămâne și la culoarea lemnului natur, aceasta este de multe ori vopsită, pentru a o proteja și a-i prelungi perioada de viață. Cel mai interesant mod în care aceasta a fost folosită la nivelul superior al restaurantului este zona vibrată a tavanului, în care bucățile de șiță sunt suspendate și creează un plafon mereu în mișcare.
Alăturat, se află un perete cu un exemplu de montare tradițională verticală, a acestul element, care aduce un plus de căldură și autenticitate interiorului.
Casa de oaspeți, care întregește oferta de servicii a ansamblului, este structurată pe două niveluri. La parter se regăsește zona de zi, cu un spațiu de living, loc de luat masa și o zonă de bucătărie deschisă. Prin ușile vitrate se face accesul către terasa exterioară, pe care se află amplasate un jacuzzi și o saună. Zona de noapte se află la etajul casei de oaspeți și este formată din două dormitoare cu baie proprie și o terasă cu priveliște către Castelul Bran.
În amenajarea casei de oaspeți au fost folosite predominant materiale cu texturi calde, lemn în nuanțe naturale și accente textile moi, contrastante. Iluminatul participă la atmosfera generală și scoate în evidență elementele de design.
