INTERVIU

Fă-o pentru tata!

Mi-am dat seama azi că e o legătură foarte indirectă între doctorii epuizați din spitalele și părinții noștri. Cu toții ne oferă iubire necondiționată și au învățat să nu spună “nu mai pot”. A doua legătură, cea directă, e aceea pe care cu toții ne dorim dacă s-ar putea să nu o cunoaștem deloc.

Copilul răsfățat e captiv între îmi place / nu-mi place / n-am chef / nu mai pot. Adult ești atunci când înveți că poți depăși principiul plăcerii, că poți face lucruri și atunci când nu sunt numai plăcute sau confortabile, că mai poți încă puțin atunci când crezi că nu mai poți. Cei care sunteți deja părinți înțelegeți ce spun mai bine decât mine. După toate nopțile nedormite cu colici, cu toate “de ce-urile repetate la nesfârșit”, tantrumurile, cuvintele aruncate la nervi, ați mai putut încă puțin? O dată și încă o dată. La fel au făcut și părinții noștri, au uitat să spună “nu mai pot”, chiar dacă nu mai puteau.

La fiecare medic corupt, sunt zece oameni excepționali care și-au dedicat viețile pentru a salva alte vieți. Nu doar atunci când le apare o dată fotografia la ziar sau primesc un buchet de flori de la un fiu de pacient emoționat, ci în fiecare zi în care se întâlnesc cu moartea înainte de micul dejun.

În fiecare zi, de dimineața până seara,pentru tot restul vieții, doctori și părinți uită de “nu mai pot”. Facem și noi O DATĂ ceva pentru ei? Punem și noi umărul pentru mama, tata, bunica și doctorița al cărei nume nu îl știm decât atunci când avem nevoie?

Hai cu vaccinul, Sibiule!

Editorial de ALIN GĂLĂŢESCU

Disoluţia Cuplului

Un studiu de imagine care combină viziunea marelui fotograf HELMUT NEWTON cu a celebrului şi expresivului pictor al impersonalului FRANCIS BACON. Totul gândit ca o privire acidă în descompunerea unui cuplu, în spaţiul renăscut al unui loc istoric al Bucureştiului: SALA PALATULUI.

Rezultatul tânărului fotograf Cristian Păduraru este unul de excepţie - sub direcţia mea artistică, cu make-up-ul asigurat de Laura Perian şi cu creaţiile Mitiliane Couture by Andreea Simona.

Un studiu în Alb-Negru al unui PREZENT social şi emoţional în tuşe groase şi monocrome. Din nefericire...

Conservare ecologică și de arhitectură Ferma de biodiversitate Cobor

Presărate în zonele agricole de deal și munte, fermele în care încă se cresc animale în mod tradițional sunt din ce în ce mai greu de găsit. O dată cu dezvoltarea agroturismului și creșterea interesului pentru experiențe autentice în zone rurale, din ce în ce mai multă lume și-a îndreptat atenția spre întoarcerea la natură și tradiție. Experiențele interactive în fermele sau gospodăriile tradiționale au dus la necesitatea dezvoltării unor programe de arhitectură complexe care armonizează o serie de funcțiuni de producție, tehnologice cu cele din industria ospitalității.

Situat în Dealurile Transilvaniei, cu un acces facil, Satul Cobor, cu pădurile de fag, dealurile înalte și pajiștile bogate, oferă o experienţă extraordinară. Parte dintrun proiect de mare anvergură care are ca scop conservarea și reconstrucţia ecologică a unei arii cât mai mari din zona naturală a munţilor Carpaţi, este locul perfect pentru conservarea biodiversităţii și managementul durabil al pășunilor, dar și pentru restaurarea unor gospodării tradiţionale și păstrarea tipologiei arhitecturale specifice zonei.

Fundaţia Conservation Carpathia se implică și în crearea unei economii verzi în jurul Munţilor Făgăraș, în beneficiul biodiversităţii și a comunităţilor locale. În această direcţie, este atinsă și latura urbanistică și arhitecturală, prin restaurarea unor exemple valoroase de arhitectură specifică zonei. Odată ce proiectul va fi finalizat, acest nou parc naţional va fi o zonă sălbatică de clasă mondială, un exemplu de conservare în Europa și cel mai emblematic parc naţional de pe continent, după cum își propun fondatorii FCC.

Ansamblul din sat, alcătuit din două gospodarii restaurate și transformate în case de oaspeţi, casa seminar, anexele gospodărești restaurate și curtea generoasă reprezintă interfaţa unui obiectiv ambiţios: o fermă ecologică pe cel puţin 500 de hectare, care conservă biodiversitatea pe pajiștile cultivate, vechi de un secol. Și cum pășunile din ţara Făgărașului nu ar fi complete fară, pe lângă ferma axată pe creșterea bovinelor “Sură de stepă” a fost deschisă și o pensiune de cai și un centru de reabilitare. Ambele ansambluri zootehnice au fost proiectate după cele mai moderne standarde, păstrând totuși imaginea tradiţională pentru o integrare armonioasă în peisajul natural.

“Comunitățile locale reprezintă cheia ariilor protejate.”

Fundația Conservation Carpathia

Casa de oaspeţi de la numărul 21 păstrează, așa cum se regăsește în general la acest tip de converii funcţionale, structura originală a unei gospodării specifică arhitecturii săsești. Casa este amplasată pe aliniamentul stradal și se continuă cu gardul înalt din zidărie în care se decupează o poartă pietonală și o altă poartă mai înaltă cu arcada destinată atelajelor. Astfel, spaţiul curţii devine unul intim, delimitat atât faţă de spaţiul public cât și fată de vecini. Spre interiorul gospodăriei, anexele care odinioară serveau drept adăposturi pentru animale, atelier sau șopron au primit o dată cu restaurarea noi funcţiuni de cazare, terasă acoperită sau bucătărie. Finisajele exterioare sunt refăcute în spiritul arhitecturii tradiţionale, cu materiale autentice și accente cromatice realizate prin nuanţă de albastru a tâmplăriei.

În cele 4 camere de cazare sunt distribuite 14 paturi, atât în varianta de dormitor matrimonial cât și familial. Detaliile de design interior și o parte din mobilier sunt realizate din elemente arhitecturale sau obiecte vechi restaurate și amplasate în așa fel încât să fie puse în valoare. Spaţiul de luat masa, amplasat în proximitatea scării care face legătură cu dormitoarele amplasate în mansardă este amenajată în același stil delicat, cu accente realizate din obiecte recondiţionate donate de către săteni sau găsite în zone dezafectate.

La numărul 282 se găsește cea de-a doua casă de oaspeţi finalizată în cadrul ansamblului Fermei din Cobor. Amenajată într-o construcţie de la începutul secolului XIX, aceasta adăpostește 6 camere de cazare, o bucătărie și un salon pentru luat masa. Faţada din interiorul curţii este definită prin ritmul ușilor și ferestrelor și texturile vibrate ale materialelor folosite. Cărămidă aparentă, un element atipic, dă o notă de căldură și contrastează cu nuanţă tâmplăriei din lemn. Camerele de la mansardă sunt iluminate natural prin trei lucarne prezente în volumetria acoperișului.

Camerele de oaspeţi sunt amenajate pentru a găzdui una sau două persoane, în funcţie de gabaritele spaţiilor rezultate în urma reconfigurării interioare. Amenajarea interioară reia elementul caracteristic al faţadei exterioare, cărămidă aparentă, în contrast cu tencuiala din var alb și elementele din lemn masiv ale mobilierului. Interiorul este încălzit prin intermediul texturii naturale a textilelor, realizate în aceeași gamă de nuanţe naturale care pun în evidenţă fibra materialului. Corpurile de iluminat sunt discrete, în culori neutre. Ferestrele generoase permit iluminrea naturală și deschid perspectiva către curte.

Cu o istorie zbuciumată și o perioadă de peste un veac de depopulare, satul Cobor este cea mai veche localitate atestată documentar a judeţului Brașov, prima menţiune fiind din 1206. În partea de Est a satului, un obiectiv interesant de vizitat este biserica cu incinta fortificată delimitată de două turnuri. Cu toate că se află în stare avansată de degradare atât biserica cât și zidurile și turnurile, ansamblul este un reper pentru sat. Drumul pietruit care pleacă din faţa caselor de oaspeţi parcurge un traseu interesant printre gospodării, grădini și traversând pârăul din sat face legătura între diferitele etape de dezvoltare a localităţii.

Sat Cobor, Comuna Ticușu Vechi, Județul Brașov – România www.cobor-farm.ro

NO TRICKS, JUST DEALS!

Nu am fost ABBAndonați…

suedezii s-au reunit!

Fani ai disco-ului de pretutinderi, s-a întâmplat imposibilul! Agnetha, Björn, Benny & AnniFrid s-au reunit după 40 de ani de pauză, și nu pentru lansarea vreunui album format din piese rătăcite prin sertarele caselor de discuri, ci pentru înregistrarea și promovarea unui material discografic nou nouț! Ce-i drept, din ’81 până-n prezent lumea muzicală a trecut prin schimbări de neconceput… dacă la începutului deceniului optzecist încă ne obișnuiam cu greoaiele walkman-uri, acum consumăm muzica pe platforme de streaming, dacă în ’81 Metallica abia se formau, în prezent heavy metal-ul e “trecut” prin zeci de variațiuni stilistice… iar lista poate continua. În mod fascinant însă, după patru decenii de new wave, grunge, house, rap și hip hop, ABBA sună mai proaspăt că niciodată, cele două piese lansate luna trecută potrivindu-se perfect pe orice material discografic șaptezecist al trupei, dar găsindu-și totodată locul în topurile pretențioase ale momentului.

De fapt, ABBA nu puteau să revină într-un moment mai bun… dacă acum câțiva ani am fi râs de estetica absolut prăfuită a discoului (care a avut, ce-i drept, o reînviere reușită prin anii ’90), iată că în 2021 disco-ul monopolizează rețelele de socializare, copiii adolescenților ce se zbenguiau frenetic pe Dancing Queen în ’76 dansând acum pe TikTok cu piese ABBA pe fundal. Recent, finalul piesei Chiquitita (lansată de ABBA în 1979) și-a făcut apariția pe Instagram Reels, o întreagă memă construindu-se în jurul acordurilor sale nostalgice. Bine, adevăru-i că am comite o cruntă nedreptate încadrând materialul componistic al suedezilor exclusiv în sfera disco-ului, căci sub conducerea inspirată a lui Benny și Björn, cei patru au revoluționat felul în care consumăm pop-ul, condimentându-l cu tehnici și orchestrații specifice muzicii culte, transformându-l astfel din material sonor de fundal într-o adevărată artă a refrenelor memorabile.

Revenind însă în prezent, aflam că Voyage, așa cum este intitulat cel de-al 9-lea album al trupei, va fi lansat luna viitoare, fiind alcătuit din 10 piese înregistrate în perioada 2017-2021. Momentan însă, ne putem delecta doar cu single-urile I Still Have Faith în You și Don’t Shut Me Down, puternice reveniri la origini pentru cvartetul al

cărei reuniune a luat prin surprindere întreaga lume muzicală. Având în vedere faptul că peste 200.000 de oameni au urmărit în direct conferința de presă ce anunța albumul, iar videoclipurile celor două piese au strâns rapid peste 20 de milioane de vizualizări pe YouTube, am putea spune că Ulvaeus și Andersson încă se pricep la a compune materiale proaspete, dar care par că ne însoțesc dintotdeauna. “Sună de parcă e o piesă uitată dintr-un musical de pe West End”, spune The Telegraph despre prim lansata I Still Have Faith In You, în timp ce BBC-ul aduce complimente, spunând că “… [piesa] e plină de acorduri și armonii amețitoare”. Pentru fani însă, simpla adunare într-un studio a celor patru ar fi fost un motiv de imensă bucurie, iar dacă asta înseamnă chiar și 30 de secunde de muzică nouă, atunci cu siguranță o vor consuma pe nerăsuflate!

Ce-i drept, The Telegraph au încadrat bine single-ul de revenire ABBA în sfera musical-urilor, căci, nu-i așa, Björn & Benny au la activ musical-ul optzecist Chess, iar o bună parte din repertoriul trupei (cu precădere piese precum Thank You For The Music sau I’m A Marionette) se încadrează perfect în teatralitatea operelor de pe Broadway. Cu ale sale acorduri spațioase și versuri meditative, I Still Have Faith în You le prezintă pe Agnetha și Frida reflectând asupra celor patru decenii de pauză, de remarcat fiind noul și surprinzătorul registru grav al Fridei ce oferă întregului discurs echilibru și maturitate. Pe de altă parte, Don’t Shut Me Down ne oferă un delicios regal disco, parcă

aducându-ne aminte că nu Dua Lipa sau Doja Cat a inventat pantalonii evazați, ci că Agnetha și Frida erau 100% regine ale disco-ului before it was cool! Remarcăm încă o dată abilitatea celor 4 de a-și continua călătoria discografică fără niciun hop, single-ul potrivindu-se perfect pe Waterloo, Voulez-vous, sau orice alt LP din zilele de glorie ale frizurilor afro și pantofilor cu platforme.

Cât despre turneul de promovare al noului material discografic, am fost cu toții dezamăgiți la aflarea veștii că ABBA nu vor concerta “în carne și oase” (deși aici e de remarcat maturitatea deciziei de a nu “strica” legacy-ul prin spectacole mediocre - pentru că da, toți membrii trupei sunt deja septuagenari), ci se vor folosi de noile tehnologii în materie de motion capture, apărând sub formă de avatare (sau abbatare, așa cum le mai numește presa) timp de 6 luni (27 mai - 2 octombrie 2022) la Londra, în cadrul unei arene construite special pentru eveniment în cadrul Queen Elizabeth Olympic Park. “Captați” de Industrial Light & Magic, companie fondată de regizorul american George Lucas, membrii ABBA au petrecut mai multe săptămâni în costume speciale ce le-au “înregistrat” fiecare mișcare, urmând ca publicul sosit la Londra să primească un spectacol multimedia complex, în cadrul căruia ABBA își vor face apariția virtual, sosiți direct din anii ’70.

Nesperată reuniune, am putea spune, mai ales că ultimele 18 luni au fost pline de incertitudini artistice, dar iată că trăim vremuri istorice. Oricât de greu ne-ar fi să credem, au trecut patru decenii de când cuvintele acestea au fost rostite, iar ce trăim nu e un vis, pentru că ABBA… “scot un nou album!”