Сhestiune stringentă În obiectiv – problemele sociale
Taraclia Conferința raională a fondatorilor Pag. 2
Să renaștem Moldova împreună!
Interviul actual Ce împiedică Moldova să zboare Pag. 2
Pag. 3
№ 14 / 10 septembrie 2014
Constituția R. Moldova a împlinit 20 de ani
Manifestațiile consacrate împlinirii a 20 de ani de la adoptarea Legii Supreme au dezvăluit adevărata atitudine a puterii guvernante față de acest document extrem de important. S-a văzut cât se poate de clar că”Alianța pro-europeană” nu are nici o limită în sfidarea legislației, inclusiv a Constituției. Declarațiile făcute la cel mai înalt nivel au fost atât de ademenitoare încât ar fi nerezonabil să nu le vorbim cititorilor noștri despre aceasta. Judecând după starea de spirit a mai multor demnitari, asupra Constituției Republicii Moldova atârnă un mare pericol. Politicienii se pregătesc să o mutileze. Iar dacă, în rezultatul acestei operații, Constituția ”întâmplător” va dispărea pur și simplu, se mizează pe faptul că societatea deja ”prelucrată informațional” nu va mai fi uimită. Judecați și singuri. Nicolae Timofti, care ocupă fotoliul de președinte al țării, în luarea sa de cuvânt, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, a declarat că această Constituție ”este imperfectă și învechită”. Toate aceste epitete dezonorante pentru orice document, dar mai ales pentru Legea Supremă, sunt legate de o mai veche și efervescentă dorință de a schimba denumirea oficială a țării – din moldovenească în română. Această dorință nu s-a diminuat nici atunci când președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur, a declarat, în cadrul unei vizite de lucru în țara noastră, că ”Moldova are limba ei, moldovenească”. În pofida faptului că aproape toți exponenții partidelor guvernante
d i n Moldova spun că vorbesc limba română, europenii cred că Moldova trebuie să-și păstreze limba moldovenească. Mai mult, conform rezultatelor Barometrului de Opinie Publică, 60% din cetățeni consideră că limba de stat în Republica Moldova este moldovenească și doar 37% cred că limba de stat e limba română. Reiese că nici părerea poporului, nici cea a partenerilor europeni nu reprezintă un argument solid pentru conducerea țării pentru a-și schimba punctul de vedere și, cel mai important, de a renunța la intenția de a modifica Legea Supremă? Dar nu numai aspectul lingvistic reprezintă mărul discordiei. Mai este un articol în Constituție care le curmă liniștea politicienilor pro-europeni – renunțarea la neutralitatea permanentă a statului. Și asta în pofida faptului că neutralitatea este un argument în favoarea militarilor moldoveni care,
în felul acesta, nu sunt nevoiți să-și riște viața apărând alte țări ”sub umbrela NATO”. În plus, este un punct de referință în soluționarea diferendului transnistrean și în detensionarea relațiilor moldo-ruse. Toarnă gaz pe foc inclusiv liberal-reformatorii în frunte cu Ana Guțu care a solicitat Parlamentului să modifice Constituția în sensul renunțării la principiul de neutralitate. De parcă, urmând logica Anei Guțu, o invazie a Rusiei ar fi de neevitat. Aceasta a devenit deja o obsesie bolnavă. Speriați, ei se aruncă ba la picioarele SUA, ba la picioarele Europei și încearcă ”să se salveze de invazia Rusiei”, în panică, practic, chemând NATO să-i apere. ”Colegilor de breaslă” le-au răspuns deputații Partidului «Renaștere-Возрождение». În special, vicepreședintele partidului, Oleg Babenko, a subliniat că ”o idee mai absurdă Ana Guțu nu putea enunța. Din această declarație reiese că liberal-reformatorii se tem de amenințări la adresa Moldovei din partea Ucrainei
sau României? Exclus. Atunci poate că liberal-reformatorii au în vedere un atac al Moldovei asupra vreo unuia din cei doi vecini... Sau poate asupra Transnistriei?”. În opinia lui Oleg Babenko, toată această gălăgie legată de renunțarea la neutralitate țintește mult mai departe. Și nu e doar o inițiativă antirusească, ci și anti-moldovenească. În primul rând, accederea Moldovei într-o combinație politico-militară va transforma în mod automat țara în țintă în eventualitatea unui conflict militar. În al doilea rând, declarațiile de felul celor referitoare la renunțarea la statutul de neutralitate pun în pericol statalitatea Moldovei și împiedică soluționarea diferendului transnistrean. Evident, Ana Guțu este o figură odioasă în corpul de deputați. Ea nu odată ne-a șocat cu declarațiile sale. Dar de data aceasta, am putea plăti cu statalitatea țării și cu pacea pentru afirmațiile ei. Aceste reacții ale politicienilor conduc la activizarea NATO în Est. Un atare mod de a face politică în Ucraina și Moldova poate avea consecințe dramatice. Anume din aceste considerente, Partidul «Renaștere-Возрождение» cheamă toate formațiunile politice să se unească și să dea riposta cuvenită ”partidelor războiului”. Elena HOROȘIH, redactor-șef al ziarului «RenaştereВозрождение»
Școala vieții Tatiana KOCERVINSKAIA: «Vă vom învăța să deveniți oameni de succes»
Pag. 4
acțiunile noastre
Deputații Partidului «Renaștere-Возрождение» și-au reluat activitatea în comisiile de profil
Deputații din partea Partidului «Renaștere-Возрождение» Vadim Mișin (președinte al Comisiei pentru drepturile omului și minorități naționale), Oleg Babenko și Tatiana Botnariuk șiau reluat activitatea în cadrul comisiilor parlamentare. Pe 8 septembrie, Parlamentul a început sesiunea de toamnă-iarnă. Deputații au demarat lucrările în comisiile de profil. Sunt examinate proiectele de lege ce urmează a fi dezbătute ulterior în cadrul ședințelor plenare. Pe ordinea de zi figurează următoarele proiecte de lege: cu privire la finanțarea partidelor, stabilirea cotei de reprezentare a femeilor în politică, Legea cu privire la combaterea fumatului, modificarea Legii cu privire la societățile pe acțiuni, alegerea avocatului poporului, scutirea de impozite la introducerea în țară a mărfurilor de uz personal
de către cetățenii moldoveni aflați în străinătate, legea cu privire la combaterea separatismului și extremismului, precum și proiectul de lege cu privire la ajustarea legislației la prevederile statutului special al Autonomiei Găgăuze. Printre proiectele adoptate în sesiunea precedentă se numără cele din pachetul social care prevăd majorarea pensiilor și salariilor lucrătorilor din domeniul educației și medicinii; Concepția reformării Procuraturii; implementarea registrului electronic al alegătorilor; adoptarea Codului educației; adoptarea Codului transporturilor, precum și o serie de proiecte economice. În plus, reprezentanții majorității parlamentare au semnat și ratificat Acordul de asociere Republica Moldova – UE. În cadrul sesiunii de primăvară-vară, deputații au adoptat 149 de inițiative legislative și 33 de hotărâri.