Consultație juridică Principiile de bază ale activității reprezentanților și observatorilor la alegeri
Pag. 2
Calendar Poșta Calendarul principalelor acțiuni de Soarta țării e pregătire și desfășurare a alegerilor în mâinile voastre parlamentare din 2014
Să renaștem Moldova împreună!
Pag. 3
Istorie Testamentul lui Antioh Cantemir Pag. 4
Pag. 4
№ 16 / 24 septembrie 2014
Unitate prin diversitate
Pe 21 septembrie, în capitală, s-a desfășurat cel de-al XIV festival republican al etniilor sub sloganul ”Unitate prin diversitate”. Tradițional, acesta a fost organizat chiar în centrul Chișinăului – în Parcul central ”Ștefan cel Mare”. La festival au participat aproximativ 80 de organizații etnoculturale, reprezentând peste 30 de minorități naționale. Organizator al manifestației a fost Biroul pentru relații interetnice în parteneriat cu Primăria municipiului Chișinău, administrațiile publice locale și organizațiile etnoculturale.
Oaspețiiau vizitat cu plăcere standurile organizațiilor etnoculturale, au analizat expozițiile de cărți, au admirat picturile expuse, lucrările meșteșugărești, de artă populară și diferitele porturi populare.Colectivele de artiști amatori și orchestra de cameră au conferit sărbătorii spirit festiv și un colorit aparte. La festivalul etnocultural au participat deputatul Vadim Mișin, președinte al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și minorități naționale și lider al Partidului «Renaștere-Возрождение», precum și vicepreședintele formațiunii, deputatul Oleg Babenko. Vadim Mișin a felicitat participanții și, prin ricoșeu, întregul popor multietnic al țării cu prilejul acestui important eveniment. El a menționat că Moldova este singurul
stat în care locuiesc reprezentanți a peste 50 de naționalități. Zeci de culturi s-au încrucișat aici. Anume aceasta a dat dat naștere unui popor înțelept și tolerant, iar caracterul său polietnic, cultura polietnică este garanția păcii și a unui viitor liniștit al Moldovei de mâine. Reprezentanții Partidului «Renaștere-Возрож дение» din Parlament fac tot ce depinde de ei pentru ca cetățenii Moldovei, indiferent de grupul etnic din care fac parte, să nu se simtă niciodată discriminați, ca să convețuiască în armonie și bună înțelegere. Astăzi este extrem de important să manifestăm maximă precauție în problemele ce țin de diversitatea culturală și linvistică, față de tradiții fără de care consolidarea societății și pacea în țară este imposibilă. Vadim Mișin a sublini-
at că pe parcursul istoriei Moldovei nu a avut loc niciodată vreun conflict interetnic. Totuși, astăzi, problema relațiilor interetnice în Republica Moldova e departe de a fi soluționată. Aceste relații nu mai pot fi considerate armonioase. Oleg Babenko a menționat că guvernarea nu este de acord că poporul moldovenesc este unul polietnic. Reprezentanții minoritățlor naționale, cetățeni ai acestei țări, chipurile democratice, s-au pomenit izolați, limitați în dreptul de a îndeplini funcții publice, întâmpină piedici în domeniul științei, culturii, educației, informaticii, business-ului. Foarte puțini reușesc să depășească aceste bariere. Vorbitorii de limbă rusă din Moldova nu au șanse de a fi reprezentați în organele administrației centrale și locale și, din această cauză, nu pot participa la elaborarea și aprobarea deciziilor la nivel de stat, adică nu pot influența situația politică din țară. Iar copiii lor au din ce în ce mai puține posibilități de a studia în limba rusă și de a activa ulterior în domeniul științei, culturii, educației și administrației publice. Din cauza politicii discriminatorii promovate de autorități, mulți dintre ei sunt nevoiți să părăsească țara în căutarea unui trai mai bun. Relațiile interetice reprezintă un domeniu sensibil ce vizează fiecare individ, de orice naționalitate. Din păcate, în Moldova nu s-a reușit păstra-
rea echilibrului fragil între exponenții diferitor naționalități. Nimeni nici nu ascunde faptul că minoritățile naționale sunt discriminate. Iată de ce armonizarea relațiilor interetnice în Moldova este una din prioritățile Partidului «Renaștere-Возрождение». Vadim Mișin a reamintit că acum doi ani, împreună cu colegii săi deputați Oleg Babenko și Tatiana Botnariuk au înaintat o inițiativă vizând reeditarea legii cu privire la funcționarea limbilor adoptată în 1989. Deoarece nu și-a găsit reflectare în Constituția adoptată în 1994, această lege nu funcționează în totalitate. Anume prin această lege, limbii ruse i-a fost conferit statut de ”limbă de comunicare interetnică”. Se menționează că în relația cu autoritățile statului, în relațiile de afaceri și în cadrul organizațiilor, limba de comunicare o alege însăși cetățeanul. Însă Legea cu privire la funcționarea limbilor este mereu încălcată de către demnitari. Subdiviziunile de stat au suprimat în totalitate comunicarea în limba rusă.În farmacii nu veți mai putea procura medicamente cu instrucțiune în limba rusă. Limba rusă ca limbă de comunicare interetnică dispare alert. Practic, peste câțiva ani jus-
tiția, medicina, organele de drept și alte domenii importante ale vieții vor deveni mono-lingvistice. Astfel, importanta Lege despre funcționarea limbilor în Moldova pur și simplu va muri. De fapt, problema funcționării limbilor deja aduce atingere și limbii moldovenești.Cei care se consideră moldoveni și vorbesc moldovenește sunt pur și simplu renegați. Recent, președintele Asociației moldovenilor din Odesa, Alexandr Fetescu, a recunoscut în cadrul mesei rotunde ”Chestiunea etnică și linvistică a Moldovei prin prisma Acordului de Asociere” că în Moldova ”nu sunt încurajați cei care se consideră moldoveni, nu români”. Alexandr Fetescu a menționat că de ceva vreme nici măcar nu mai este invitat la Chișinău, la congresul diasporei, deoarece a insistat că este moldovean, nu român. Astfel de congrese sunt organizate de autoritățile moldovene din 2004 și au
devenit un ”loc de întâlnire” a conaționalilor din afara țării. În 2013, la Chișinău, Alexandr Fetescu a povestit despre preocupările moldovenilor din Ucraina, însă intervenția sa a fost criticată și i s-a sugerat să se identifice ca român. El crede că elitele din Moldova, care au încetat să se mai identifice ca moldoveni și se cred români, nu pot și nu trebuie să cerșească respect din partea cetățenilor. Această situație acutizează tensiunile din societate. Și oricum nu ar fi festivalurile etnoculturale anuale, oricum ar fi această sărbătoare de suflet, noi nu trebuie să uităm esența acestor manifestații importante: să facem în așa fel încât nici o naționalitate, nici o limbă din țara noastră să nu fie renegată. Elena HOROȘIH, redactor-șef al ziarului «RenaştereВозрождение»