Viața de partid Floreștiul intră în campanie electorală
Viața de partid Bălți – alinierea la victorie! Pag. 2
Să renaștem Moldova împreună!
№ 19 / 15 octombrie 2014
Felicitări, orașul meu cu umeri albi de piatră!
Ziua profesorului Viața de partid Sfâșiată! Să renaștem De ce s-au războit cu respectabilul Moldova împreună! profesor? Pag. 2 Pag. 3
Pag. 4
PRIMUL PAS SPRE VICTORIE
Indiferent de vremea de afară, de frământările politice din țară, în fiecare an, pe 14 octombrie, ChișiPe 10 octombrie, Comisia Electorală Centrală a înregistrat candidații la funcnăul sărbătorește ziua de naștere. Anul acesta orația de deputat din partea Partidului «Renaștere-Возрождение», precum și șul a împlinit 578 de ani. simbolul electoral al acestei formațiuni politice. Prima atestare documentară a Chișinăului datează cu 17 iulie 1436 în Hrisovul – domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan printre reperele naturale ale hotarului moşiei lui Oancea Logofătul (pe care s-a format apoi satul Visterniceni). În acest document au fost trasate hotarele lângă Bâc și aici găsim Chișinăul, dar nu ca localitate, ci ca mausoleu. Locația nu fusese încă împărțită proprietarilor. A doua menţiune documentară despre Chişinău datează din 1466. Este vorba de un document de proprietate ieşit din cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, prin care voievodul i-a dat unchiului său Vlaicul o selişte la Chişinău, la Fântâna Albişoarei, moşie cumpărată de la Toader feciorul lui Fedor, cu 120 de arginţi tătărăşti. Documentul mai spune că Chişinăul cu întreaga sa moşie şi cu moara este dată boierului Vlaicu şi
tuturor urmaşilor săi. La mijlocul sec. XVII, Chișinăul era un orășel frumos, amenajat cu gust, în care erau 17 biserici, dar nici o mănăstire. Casele erau acoperite cu stuf. Dar în perioada jugului otoman, a raidurilor periodice ale turcilor și tătarilor, dar și din cauza impozitelor, orașul se dezvolta
(Sfârşitul în pag. 4)
Reprezentanții Partidului «Renaștere-Возрождение» au depus dosarul la CEC pe 3 octombrie. Membrii Comisiei nu au avut obiecții în ceea ce privește documentele depuse, de aceea s-a decis admiterea Partidului «Renaștere-Возрождение» în calitate de concurent electoral. La alegerile parlamentare din partea Partidului «Renaștere-Возрождение» vor participa 102 candidați. Din aceștia 44 sunt femei, iar 36 reprezintă tânăra generație. Programul electoral al partidului se deosebește de cele ale altor formațiuni politice, care au intrat în lupta electorală, prin coerență, lipsă de populism și lipsă de extremism. Candidații la funcția de deputat din partea partidului nostru poartă răspundere personală în fața alegătorilor pentru fiecare promisiune. De aceea, nu aruncăm vorbe în vânt și nu facem promisiuni deșarte. Partidul «RenaștereВозрожд ение» va lupta pentru statalitatea Republicii Moldova, unitatea și integritatea ei teritorială și inviolabilitatea Constituției. Partidul «RenaștereВозрожд ение» a elaborat un plan de soluționare a diferendului transnistrean – o problemă care demult a devenit o povară în dezvoltarea firească și civilizată a țării. Ideea principală a acestui plan constă în necesitatea creării condițiilor decente de trai pentru reprezentanții tuturor minorităților naționale de pe malul drept al Nistrului. Trebuie să funcționeze fără nici un fel de restricții atât limba moldovenească ca limbă de stat, cât și limba rusă – ca limbă de comunicare interetnică. În plus, limba rusă trebuie să fie protejată legislativ și să devină obligatorie în toate instituțiile, dar mai ales
în cele de stat, precum și în toate domeniile sociale de deservire. În legătură cu aceasta este necesară studierea detaliată a tuturor sferelor de utilizare a limbii ruse și, reieșind din aceasta, să aducem Legea cu privire la funcționarea limbilor (după redactare) în câmpul legal din Moldova. Partidul «RenaștereВозрожд ение» în nici un caz nu se pronunță pentru îngrădirea accesului cetățenilor moldoveni la limbile țărilor europene, asiatice, africane, etc. Dar limba rusă, care deja de sute de ani este utilizată de etniile din Moldova, trebuie să fie o limbă respectată și onorată. Anume din acest motiv partidul se pronunță pentru păstrarea și dezvoltarea limbii ruse în Moldova în calitate de limbă de comunicare interetnică, pentru lărgirea sferei de întrebuințare a limbii ruse, inclusiv în instituțiile de stat, pentru păstrarea funcționalității limbii ruse în grădinițele de copii, în școli și în instituțiile de învățământ superior. Acest factor este unul din principalele în procesul dezvoltării active și impulsionării relațiilor Moldovei cu țările CSI și în primul rând cu Federația Rusă. Convingerea noastră este că relațiile istorice cu Rusia trebuie dezvoltate nu doar sub aspect economic. Trebuie să le întoarcem cetățenilor Moldovei și Rusiei încrederea reciprocă, posibilitatea de a studia tradițiile, literatura, valorile artistice și istorice. Doar în condițiile cultivării respectului reciproc, sincerității și transparenței poate fi restabilită încrederea de cândva între cele două popoare. Fără încredere, orice contact, chiar și la cel mai înalt nivel, nu va fi decât o formă de a ne demonstra nemulțumirea în raport cu partenerul nostru.
Recent, un exemplu de astfel de relații ”la cel mai înalt nivel” ne-a demonstrat președintele Nicolae Timofti la summit-ul CSI de la Minsk. Obosit, șeful statului nostru, ținându-se strict de fițuicile pe care i le-a scris cineva la Chișinău, a înșiruit toate pretențiile guvernării de la Chișinău față de Rusia. Chipurile, după semnarea Acordului de Asociere Moldova – UE, Rusia practic și-a închis piața pentru produsele moldovenești și că din această cauză nu mai beneficiază de Acordul de comerț liber în cadrul CSI. Reiese că Timofti s-a supărat pentru că i s-a sugerat diplomatic că nu e prea frumos să stai concomitent pe două scaune, că nu e corect să tăinuiești ceva de partenerii reali care te-au însoțit foarte mulți ani, că geopolitica nu este un teren de joacă pentru copii?.. Nici nu e de mirare că a urmat o mustrare colegială deschisă din partea președintelui rus. Vladimir Putin i-a dat clar de înțeles că trebuia să se gândească din timp la posibilele consecințe ale semnării documentului cu UE. Trebuiau evaluate riscurile ce derivă din acest pas. Cel mai interesant e că Rusia nu odată s-a adresat demnitarilor moldoveni cu propunerea de a fi examinată situația creată. Nu pentru a determina Moldova să se dezică de cursul pro-european, ci pentru a cugeta asupra relațiilor cu Rusia și cu țările CSI. Dar un ”răspuns clar” nu a urmat. Însăși președintele Putin a spus că partea rusă nu a primit nici un răspuns. Rusia nu s-a pronunțat niciodată împotriva politicii pro-europene, nu s-a opus apropierii de UE. Acest lucru trebuie înțeles. Dar Rusia întotdeauna
(Sfârşitul în pag. 2)