Revista Agrointeligenta - Octombrie 2015

www.agrointeligenta.ro

septembrie 2015

Câștigul fermierilor care aleg halele Frisomat Paginile 24-35, 38-45, 52-59

Povestea fabuloasă a celui mai puternic fermier din Dobrogea 5-13

Ce subvenții agricole se plătesc pe 2015 71

Agricultorul care și-a făcut 19-23 propriul ANIF

Agr tradițional

www.agrointeligenta.ro

2

3

www.agrointeligenta.ro

Legile care pot relansa agricultura Vlad Macovei, Director General Agrointeligența

1

O lege a declarațiilor pe propria răspundere.

Totul, de la fonduri europene și până la zilieri, să aibă ca act necesar și obligatoriu o declarație pe propria răspundere. Direcțiile agricole să se transforme în organisme de control. Cine e prins, pușcărie direct și interdicția de a mai opera vreodată ca agent economic. Scăpăm de birocrație!

2

Legea irigațiilor. Să se stabilească o dată pentru totdeauna de unde, cât și la ce preț se poate utiliza apa de suprafață sau din pânza freatică.

Vom face ordine!

3

Legea Camerelor Agricole. Fără politică, adică fără încercarea unor fermieri să fie mai șmecheri decât ceilalți. Iar oamenii de acolo să fie plătiți în funcție de atingerea obiectivelor. De exemplu, câți fermieri mici și mijlocii din județul respectiv au fost ajutați să își aleagă un hibrid tolerant la secetă, la un preț bun? Gata cu manevrele!

4

Legea subzistenței în România. Dacă, totuși, oamenii nu vor sau nu pot atât de repede să se

asocieze, cum rezolvăm problema autoconsumului?

Trebuie o strategie care să găsească o soluție eficientă și care să relanseze spațiul rural din punct de vedere economic, social și spiritual. Va fi o revoluție!

5

Pactul național pentru cadastru. O asumare politică extrem de clară că la sfârșitul anului 2016 avem definitivate cadastrul și intabularea. În caz de eșec, e motiv de moțiune de cenzură. Și nu vă lăsați aburiți că nu se poate. Se poate!

6

Legea reciprocității în agricultură și industria alimentară. Tot ce ne este permis nouă în țările UE, exact aceea să permitem și noi. Cât de ușor e să cumperi pământ în Germania, așa de ușor să îi fie neamțului să cumpere în România. Ni se interzice nu știu ce carne la export, exact la fel să interzicem și noi importurile. Să vedeți ce bine va funcționa!

7

Legea produsului tradițional românesc. Sprijin pe toate fronturile. Relansăm consumul, integrăm producția, deschidem noi afaceri. Va funcționa!

8

Pact național pe prețurile de achiziție în agricultură și zootehnie. Fermieri, crescători de animale, traderi de cereale, procesatori, puși într-o cameră și lăsați să discute. Până când ies cu o soluție pentru 2016. Nu mă interesează care este aceea, dar să și-o asume toți și s-o respecte.

Nu e o naivitate, mai gândiți-vă!

Setul de măsuri care să ne permită să devenim exportatori de carne refrigerată și nu de animale vii. Schimbăm total paradigma, devenim lideri în zonă!

Legea bunului-simț în agricultură. Pe aceasta nu trebuie s-o adopte Parlamentul, nici măcar Guvernul prin ordonanță de urgență. Pe aceasta trebuie s-o impuneți dumneavoastră, fermierii. Orice inițiativă a politicienilor sau a aparatului administrației centrale și locale care încalcă flagrant bunul-simț al unui om cu capul pe umeri și cu palmele bătătorite de muncă se abrogă din start. Stă în puterea dumneavoastră să construiți, începând din acest moment, ani agricoli în care se aplică legea bunului-simț în agricultură și nu numai. Noi suntem aici să vă sprijinim. Fiți curajoși! Succes!

9

10

Studioul mobil Agrointeligența, în sprijinul companiilor care doresc să își promoveze evenimentele în câmp

D

upă decizia de a oferi revista Agrointeligența gratuit, începând din luna aprilie, tuturor cititorilor noștri, venim acum cu o altă veste importantă, mai ales pentru firmele de inputuri și cele de tehnică agricolă.

Platforma Agrointeligența a finalizat o investiție importantă într-un studio TV mobil, complet dotat, cu care vom putea face înregistrări dar și transmisiuni live, atât online cât și tv broadcasting, pentru toate evenimentele în câmp și demonstrațiile care se vor desfășura în următoarea perioadă.

Prin audiența platformei noastre, precum și prin soluții de promovare pe care le oferim, noutățile din demonstrația unei companii nu vor fi limitate la publicul prezent pe teren, ci vor fi accesibile întregii comunități de fermieri din România. ”Încă de la lansare, de la începutul lui 2013, Agrointeligența și-a propus și a reușit să devină cel mai relevant și influent furnizor de conținut

pentru fermieri, fie că sunt mari sau mici. Avem cel mai citit site de agricultură din România, www.agrointeligenta.ro, singura revistă non-corporate gratuită de agricultură și o coproducție pentru realizarea singurei emisiuni de agricultură la un post de știri (Cultivat în România, în fiecare sâmbătă de la 11.15, la România TV). Prin parte-

neriatele pe care le-am realizat cu firmele de profil am reușit să aducem informații utile și extrem de proaspete și aceasta este una dintre explicațiile succesului nostru. Investiția în studioul mobil reprezintă o consecință firească a acestei strategii orientate către succesul de public dar și cel comercial. Invit companiile să încerce serviciile noastre de producție audio-video”, a spus Vlad Macovei, directorul general Agrointeligența.

Prin realizarea studioului TV, Agrointeligența este în măsură să devină un one-stop-shop pentru firmele din agricultură în materie de promovare și publicitate. Astfel, platforma noastră poate oferi servicii complete de difuzare de publicitate și advertoriale tv-online-print, soluții integrate de PR, media-relations și organizare de evenimente, precum și creație publicitară pentru internet, presă scrisă sau audiovizuală.

Contact: Mihai Chișcaru, director de marketing și vânzări 0729699318, redactia@agrointel.ro

Agr story

www.agrointeligenta.ro

4

5

www.agrointeligenta.ro

Agr story

Conu’ Albu de la Constanța Gheorghe Albu are o poveste demnă de-un roman, pe care o deapănă sfătos și cu veritabil har de povestitor.

Este inginer zootehnist la bază, metamorfozat în sfertul de secol scurs de la Revoluție în unul dintre cei mai puternici fermieri dobrogeni, fiind întemeietorul, în 1991, a celei de-a șaptea societăți comerciale din județul Constanța (SC Argonaut SRL). Totodată este și un personaj cu o carieră politică deloc de ignorat. Iar pe deasupra, este și epitrop la biserica locală.

Agr story

www.agrointeligenta.ro

6

Cel mai puternic fermier din Dobrogea: de la visul american la reușitele de acasă P

ovestea fermierului Gheorghe Albu pare ruptă din ”visul american”. De fapt chiar asta și este: ”Când cineva are un succes în viață, bănui că are un destin prestabilit de Sus. Fratele cel mare, care era judecător, a părăsit țara în 1987 și a fugit în SUA. Imediat după Revoluție, mi-am dorit să plec după el și am și făcut-o. Am îndeplinit toate procedurile să obțin viză, mi s-a dat viză pe 6 luni. La acel moment eram director general la o unitate agricolă lângă Medgidia, fosta Asociație Economică Intercooperatistă Tortoman, o unitate agricolă ce lucra vreo peste 4.000 hectare de teren agricol și care avea vreo 12.000 de capete în sectorul zootehnic taurine. M-am dus la direcția agricolă, am rugat să îmi ia în primire unitatea, ca să nu fiu căutat de Interpol vreodată, mai ales că după Revoluție era haos mai degrabă decât democrație. Am predat unui coleg unitatea ca să pot pleca liniștit în Statele Unite ale Americii. Eram căsătorit, aveam și 2 copii. La plecare i-am îmbrățișat și le-am promis că o să-i iau după mine. Am plecat singur.

La plecare a fost un moment emoționant, pentru că în 1990 și înainte de acel an, visul oricărui pământean era să vadă America. Sincer, când am decolat, forțam spătarul scaunului din fața mea, încercând să împing avionul, ca să ajung mai repede în Statele Unite. Am aterizat la New York. În prima zi, fratele m-a lăsat să mă odihnesc și a doua zi m-a dat pe mâna unei echipe de români la un șantier de construcții.

Acolo mi s-a dat de muncă să car cu roaba, într-adevăr o roabă cum nu mai văzusem în România, un fel de Mercedes, cu roată și mâner de cauciuc, cu roata vopsită cu roșu, iar coșul roabei în albastru. Și am luat roaba aia, eu fiind director general în România, învățat cu mașina la scară, cu secretară, cu privilegiile pe care le are un director și am plecat cu roaba pe un traseu de 10-12 metri. După primii 2-3 metri am răsturnat-o pe dreapta. N-aveam dexteritate.

Echipa aia de români mă încuraja: «Nu-i nimic, așa e în prima zi». Am încărcat-o, m-am dus mai departe, am răsturnat-o și pe partea ailaltă, iar am încărcat-o. Până să ajung la destinație am răsturnat-o de vreo 4 ori. Ăia mă tot încurajau că așa-i în prima zi. A doua zi iar am luat-o de la început, tot așa, am răsturnat roaba și pe stânga și pe dreapta, coechipierii mei: «Nu-i nimic, așa-i în a doua zi». A treia zi la fel, dar făcusem foarte multe bătături la mână. Seara m-am dus la fratele meu, l-am rugat să-mi dea 100 de dolari ca să-mi modific data zborului spre casă. Eu aș fi plecat în secunda doi. M-am dus cu el la aeroport și primul loc liber la întoarcere era în a 6-a zi

de la aterizarea mea în America. În a șasea zi m-am urcat în avionul spre casă. Eram debusolat. Plecasem cu atât de mult entuziasm spre SUA, că toți prietenii care mă cunoșteau îmi puseseră porecla ”Americanu’”. La întoarcere vroiam să vină avionul cât mai lent, încât să-mi găsesc în minte ce să le spun prietenilor, că nu puteam să le zic povestea cu roaba. Odată ajuns, mă întâlneam cu prieteni și mă întrebau: ”Ce faci bă, n-ai mai plecat în America?”. ”N-am mai plecat”, le răspundeam, de rușine că m-am întors foarte repede.

Șomerul Albu mergând cătrănit pe trotuarul bulevarului Tomis. Clipa când s-a resetat totul Gheorghe Albu recunoaște în drumul său acele apariții care i-au schimbat cursul vieții.

Una din întâlniri s-a petrecut pe un trotuar din Constanța, când a fost lovit în glumă pe spinare, de o cunoștință. Și ce mai lovitură a fost: ”M-am dus la Direcția Agricolă ca să cer un loc de muncă. Dar m-am dus vreo 3 zile consecutiv și ăia mă certau: «Cine te-a pus să dai în primire unitatea. Nu vezi că acum toate se închid?

CAP-urile se dizolvă, IAS-urile se reorganizează. N-avem unde să-ți dăm de lucru». Colegul care îmi luase locul de director nu vroia să plece de acolo, că de-abia își găsise post și cei din Direcție îmi ziceau: «Vino mâine», a doua zi îmi ziceau: «vino poimâine». Mergând așa pe jos prin Constanța înspre Direcția Agricolă, în una din zile, pe bulevardul Tomis, un om de bine numit Preoteasa, îmi trage una pe spate: «Ce faci, domne?». Eu sunt un om foarte înalt, am peste 1.90 m, iar el era foarte mic, de 1.60 m. Eu fiind enervat de situația în care eram, am vrut să mă întorc să-i trag una: «Ce dai, mă, în mine?». Bine că nu i-am dat. Ne-am dus într-un bar de lângă o farmacie și-i spun povestea mea. Simțeam nevoia să mă descarc. El era funcționar al Băncii Agricole. Eu fiind director de unitate agricolă, noi toate conturile le aveam la Banca Agricolă. Și îi povestesc ce am pățit cu roaba și el îmi zice: «Păi de ce nu vrei să-ți faci ceva pe cont propriu? Profiți de Revoluție». «Ce să fac pe cont propriu? N-am făcut în viața mea nimic pe cont propriu». Și m-a dus la directorul Băncii Agricole, i-am spus și lui povestea, cunoscându-mă ca un om serios din relația mea cu banca. Și directorul lui mi-a zis: «Noi te putem ajuta, să-ți dăm bani împrumut. Te ajutăm să-ți faci afacere în agricultură pe cont propriu și ne dai banii înapoi». «Și garanții? » «Garanții îmi pui afacerea și dacă ai casă îmi pui și casa». N-aveam casă, că

erau de stat casele, aveam în schimb un unchi cu apartament”.

S-a întors la nevastă cu banii de 2 blocuri Creditul primit l-a investit în ce știa el să facă mai bine: agricultură: ”Pentru mine noțiunea celor 3 milioane de lei era ceva abstract la început, pentru că niciodată nu văzusem mai mult de 5.000 lei și cu 5.000 lei, două cecuri din alea pentru mașină. Și chiar și alea erau CEC-uri, nu bani fizici. Dar mi-am adus aminte că la Medgidia, unde am avut eu locul de muncă, s-a construit un bloc chiar în fața poliției din Medgidia și blocul ăla a costat 1 milion jumate. Deci mărimea acelui împrumut venea cât două blocuri.

Cu banii am cumpărat o parte din această fermă, 3 grajduri, pentru că chiar atunci CAP-ul se lichida. Primul meu sediu a fost un șopron, pe care nu mă îndur să-l dărâm, că rămâne în sufletul meu ca creierul afacerii mele la începuturi”.

Având fermă zootehnică, în acea perioa-

7

www.agrointeligenta.ro

Agr story cât rata. Cred că vreo două ore a durat dialogul nostru în contradictoriu până când șeful băncii a explodat: «Bă, am crezut că ești deștept, dar ești un prost. Noi, băncile, nu trăim dacă avem bani în tezaur, ci dacă-i plasăm la oameni serioși și încasăm dobânda». Și-am venit înapoi cu restul de bani”.

Primul om din sat care și-a luat tractoare noi

dă CAP-urile și IAS-urile se depopulau, Albu a mers din poartă în poartă, cumpărând de la fostele unități de stat efective de vite cu care și-a populat ferma sa din satul Viișoara, comuna Cobadia: ”Era o debandadă totală, așa că de restul banilor am cumpărat animale, care atât de multe erau că n-aveau loc în grajd. Și atunci am cumpărat scânduri și am făcut țarcuri pe afară, prin curte. Cred că am luat în jur de 1.000 de viței de la unități în lichidare”.

Pe atunci funcționau FNC-urile, furajul combinat era ieftin, fabricile de sfeclă funcționau și dădeau pe bani puțini borhotul de sfeclă. Pentru Gheorghe Albu, care își păstrase contactele din perioada când condusese unitatea de stat, aprovizionarea fermei cu hrană a fost mizilic. Și avantajul cel mai mare, unitatea de la Tortoman pe care o condusese, se ocupase tocmai de îngrășarea tineretului taurin. Deci era profesionist. Numai că nu de la birou, ci pe teren: ”Eu, împreună cu șoferul meu pe care l-am avut la Tortoman, am avut grijă de cele 1.000 de animale. Ne-am luat un tractor vechi, o remorcă veche, el conducea, eu dădeam cu furca. De

obicei, fidelul rămâne fidel tot timpul. Îi datorez și lui o mică părticică din viața mea și a rămas mereu Ion pentru mine, nu a fost un șofer. Eu, împreună cu Ion ne-am cumpărat un Break care ziua îmi era birou și circulam peste tot și noaptea îmi era dormitor. Aveam acolo plapumă, saltea, ziua o strângeam că avea loc în portbagaj, noaptea se întindeau pernele alea și dormeam în el, stând de veghe ca să nu-mi fure animalele, că atât de mare era haosul în perioada aia, încât se confunda proprietatea privată cu proprietatea obștească a CAP-urilor”.

Inflația nebunească din acea perioadă tumultuoasă a fost mană cerească pentru afaceristul debutant: ”Între timp, din aproape cele 1.000 de capete, vreo 200 au ajuns la faza de livrare. Eu le-am cumpărat cu 27 lei/kg și în 6-7 luni de zile, până le-am finisat eu, din cauza inflației, prețul a ajuns la 400 lei/kg. Din vânzarea celor 200 de capete am luat aproape 3 milioane de lei, adică împrumutul de la bancă și m-am dus cu banii să li-i dau ca să scap, că naveam somn din cauza lor. Am ajuns acolo și am început să ne certăm. Ei nu vroiau să-mi ia de-

Banii i-a pus la produs, achiziționând alte loturi de viței pentru îngrășat și utilaje noi: ”Pe atunci tractoarele U650 de la Brașov se dădeau pe pile. Eu am cunoscut un medic veterinar care era din Făgăraș care lucra la noi în comună. L-am întrebat: «Domn doctor, cunoașteți pe cineva, că vreau să iau 2 tractoare», «Da mă, cunosc». Și plecăm cu mașina medicului veterinar la Brașov, cumpărăm tractoarele și plecăm cu ele spre Constanța. Eu pe un tractor, Ion pe un tractor, am traversat Brașovul, apoi toată Valea Prahovei și apoi pe ruta Ploiești-Urziceni.

Erau tractoare noi, era o plăcere să mergi pe ele. Însă eu mă uitam la peisaj. Mă uitam doar în față. Nu cred că țin minte nici un peisaj de atunci, atât de încordat eram. Doctorul veterinar ne însoțea cu mașina. Fiindcă ne mișcam încet, el oprea cu mașina pe la buticurile astea de mici și apoi iar ne depășea. La un moment dat Ion, șoferul meu devotat zice: «Șefule, du-te că le duc eu pe amândouă și du-te mata cu mașina, mai oprești la un mic. Duc eu amândouă tractoarele. Suspend de roțile din față pe tractorul matale și-l agăț de tractorul meu». Am luat-o înainte cu medicul veterinar în mașină, mergeam 10-15 kilometri, stăteam la o terasă, îl așteptam pe Ion, îl lăsam să treacă, apoi iar îl depășeam. La un moment dat pe lângă noi trece un singur tractor. Îngheț: ”Fugim după ăla care trecuse pe lângă noi. Era Ion: «Unde-i mă un tractor?». «L-am pierdut». Ne-am întors și l-am găsit. Tractorul, cum s-a desprins din cuiul ăla s-a dus pe câmp fără să pățească nimic. Ajungem pe la 3 dimineața la fermă, le parcăm. Cât am fost noi plecați, am angajat ca paznic un băiat, Vică îl chema, om simplu de la țară, fără carte. În noaptea aia am pus tractoarele unul lângă altul în curte, dar știu că ne-am chinuit câteva minute să le punem perfect în linie, că erau prea frumoase. Era o satisfacție. În satul ăsta eram primul care am cumpărat tractoare noi. Era o împlinire a privatului din mine în acel an, 1991. Și Vică, băiatul ăla, n-a rezistat tentației și în noaptea aia ia un tractor din ăla și îl mână și exact în stâlp. Praf a făcut botul tractorului”.

Albu s-a luat cu mâinile de păr, doar că fiind în garanție, medicul veterinar a rezolvat tot ”pe pile” să schimbe puntea din față și restul pieselor tractorului bușit.

Cum la tractoare trebuiau pluguri și semănători, fermierul a profitat de debandada care era în sistemul de stat și a cumpărat de la niște unități în dizolvare două pluguri și două discuri: ”Am lucrat eu personal împreună cu Ion - șoferul, mai întâi 30 ha și în anul următor am luat în arendă și pământul rudelor soției, ajungând la 120 ha. Aram amândoi, eu dădeam îngrășăminte. Ion semăna, că avea mai multă dexteritate. Atunci plăteai în natură, nu era o lege a arendei, dar ca să nu mă cert cu rudele, le dădeam mai mult grâu decât îmi opream eu. Pe vremea aia nu erau magazii, puneam recolta pe celofan”.

Agr story

A produs sămânță certificată de floarea soarelui. Cu banii, și-a luat tehnologie „ultimul răcnet”

www.agrointeligenta.ro

8

9

www.agrointeligenta.ro

L

a începutul anilor ’90 a început să dispară de pe piață hibridul de floareasoarelui Favorit, singurul produs autohton rezistent la lupoaie, conceput la Fundulea, dar care s-a evaporat, fiindcă nu s-a avut grijă de genetica de acolo.

Locul lor a fost ocupat imediat de Pioneer cu hibrizi din import care posedau însușirea genetică de rezistență la lupoaie: ”Mai ales în Dobrogea și pe Călărași, când te duceai spre București, vedeam peste tot lanuri mici de floarea-soarelui, rămase în urmă, chinuite, care erau infestate cu lupoaie și atunci i-am contactat pe cei care aveau genetica și am făcut multiplicare de acești hibrizi rezistenți la lupoaie. Mi-au dat posibilitatea să-i vând eu, contra unei redevențe de aproape 9%. Pe 100 ha de lot semincer de floarea soarelui, produceam valoric sau ca eficiență economică, cât pe 1.000 ha de floarea-soarelui în cultură. Cred că aveam și 100-150 de tone de floarea-soarelui de vândut anual, care însemna, dacă socotim că intră la 3-4 kg de sămânță la hectar, că furnizam sămânță pentru aproape 300.000 ha. Mi-au rămas enorm de mulți bani, care mi-au permis să fac saltul către o altă etapă din viața mea, în care am trecut la o altfel de tehnologie. Atunci am trecut eu la gama de combine sofisticate.

Se opreau mașinile să se minuneze de tractorul pe șenile din Viișoara În perioada aia am adus primul tractor pe șenile în satul Viișoara. El normal era un Cater­p illar care peste era vopsit cu vopseaua verde a Claas-ului. Era pe ruta asta primul tractor performant cu plug mare. Îmi aduc aminte că veneau oamenii din sat și când se uitau la mastodontul ăla pe șenile cum ara, aveți cuvântul meu de onoare, că din 10 mașini, 9 încetineau sau opreau să admire tractorul ăla cum lucra. Era un sentiment de mândrie, că atunci s-a dus zvonul «Albu face agricultură performantă».

Asta a fost reclama mea, din perioada când am început să vin cu utilaje de import sofisticate”.

Deși loturile de hibridare erau extrem de profitabile, fermierul a dat o dată chix și s-a lecuit: ”Am avut un an în care am dat greș, în care a fost un lan de floare-soarelui total atipic, pentru că pe loturile de hibridare se pun rândurile mamă și rândurile tată, pentru polenizare și ai voie un procent mic, de până-n 1% de plante în rândurile tată care să fie multicapitole, adică un băț de floarea-soarelui cu 5-6 capitole. Ei, eu în lanul ăla aveam 50-60% plante atipice. Am încercat să salvez cultura, am eliminat plantele atipice, dar într-un final mi-a fost teamă și am renunțat cu totul la acel lan, am dat sămânța la consum și din momentul respectiv m-am cam speriat. Nu-mi permiteam să livrez sămânță pentru 200-300.000 ha și pe urmă să vină cultivatorii să mă dea în judecată. În plus, piața se umpluse de șarlatani care vindeau prostii”.

Exploatația lui Albu a explodat la propriu, ajungând la mijlocul anilor 2000 să lucreze 12.500 ha de pământ. Țăranii și-au lăsat terenurile în grija lui fiindcă nu s-a lăcomit, oferind o arendă decență: ”În felul ăsta mi-am păstrat obrazul curat, chiar dacă am rămas cu un câștig mai mic. Dacă mă lăcomeam să câștig mult de la început, probabil că n-aveam posibilitatea să strâng atât

Agr story de mult pământ în arendă. Una e să câștigi cu o rentă de la 500 ha de pământ și alta e să câștigi de la 12-13.000 ha. Așa mi-am configurat afacerea”.

Când a ajuns la 12.500 ha, a crezut că l-a văzut pe Iisus Hristos și a păcătuit Ce i se putea întâmpla unui fermier harnic, ajuns pe culmile succesului? Să i se intersecteze destinul cu politica: ”Eu nu am vrut să mă înscriu în nici un partid. Însă în perioada guvernării CDR era un anume deputat de Constanța, Jianu, care a venit la mine și mi-a propus să mă înscriu în PNȚCD, că ăla de la FPS e din partidul lor și îmi dădea sfaturi ce hoteluri să iau și ce întreprinderi pe nimic. Am venit entuziasmat să-i spun nevestei. În loc să se bucure cu mine, ea mi-a interzis: «N-ai minte? Cine știe în ce te bagă ăștia». Soția mea e contabilul societății și lucrăm împreună de când ne-am căsătorit. Chiar ne și potrivim amândoiu pe business-ul ăsta și niciodată n-am făcut ceva fără să ne consultăm. Și am fugit de deputatul ăsta. Jianu ăsta, eu nedându-i un răspuns clar la momentul când mi-a propus să intru în partid, la răstimpuri, când se întorcea de la Parlament, mai trecea pe aici și când vedeam că-și parchează mașina aia a lui, săream și mă ascundeam în boscheți, să nu dau ochii cu el, că eram și rușinos. Ce să-i spun? Că atunci, la prima noastră întâlnire, nu fusesem categoric”.

Perdelele forestiere l-au adus în politică Au trecut anii și fermierul a uitat incidentul, bucurându-se de bogăția de rod a exploatației uriașe pe care o coordona. Însă la mijlocul anilor 2000, într-o zi când muncea la câmp, a fost prins cu garda jos: ”Apoi recunosc, am păcătuit. Puneam perdele forestiere în toamna lui 2004 și eram cu sute de oameni care făceau clacă. Puneam pomișorii ăia mici și la un moment dat vedem o coloană electorală care oprește în dreptul nostru. Din coloana aia electorală coboară Băsescu cu Alianța DA. Îl cunoșteam pe Băsescu de la televizor. Prima dată când am văzut delegația aia și pe Băsescu am zis că l-am văzut pe Iisus Hristos. Așa uimit am rămas.

Atunci el a ținut un speech în care dădea de exemplu negativ pe nu știu care din UDMR care taie păduri și uite, noi plantăm. Băsescu le spune atunci lui Hașotti și lui Dragomir, președintele local al PNL Constanța: «Bă, dacă câștigăm alegerile, puneți-l bă pe ăsta șeful agriculturii județene». Le-am dat bere, sucuri și tot ce aveam noi de răcorit pentru pauzele de plantat. Caravana ne-a luat sucurile, a plecat cum a venit și m-a lăsat vorbind singur, că în vremea aia poporul credea în oamenii de partid. În 2005 chiar mi-au făcut o ofertă, dacă vreau să vin directorul Direcției Agricole Constanța. După ce-a oprit caravana aia, în mintea mea se născuse un vis să ajung șeful Direcției, pentru că în percepția mea era instituția serioasă pe care o știam de pe vremea lui Ceaușescu, cu putere de decizie. Și n-a trebuit să-mi zică de două ori. M-am rupt de tot de fermă fix în perioada când avem 12.500 ha.

Agr story

www.agrointeligenta.ro

10

11

www.agrointeligenta.ro

Agr story

A renovat sediul Direcției Agricole cu bani de-acasă A

m găsit o Direcție Agricolă scorojită dar care avea pe ea amprenta unor oameni chinuiți, fiindcă acolo a fost sediul Securității. Acolo, în demisolul Direcției Agricole au fost torturați luptătorii anticomuniști legionari. Totul era dezolant, așa că din dorința, inimos fiind, să fac frumos sediul ăla, clădire istorică din centrul vechi al Constanței, n-am rezistat tentației și am dat dispoziție să vină o firmă care cât se poate de repede să renoveze sediul. A venit o firmă. Patronul cunoscândumă de om serios ăla a încercat să-mi spună că trebuie respectate niște proceduri. Eu învățat din privat cu ”obrazul” și cu ”batem palma”, nu m-am împiedicat de birocrație. Firma mi-a făcut renovarea, mi-a dat facturile, m-am dus cu ele la minister și a sărit responsabilul de acolo ca ars: «Pușcărie curată». Am venit de acolo galben. În mașină, înapoindu-mă dinspre Bucureși, am decis să plătesc renovarea din banii mei. Șase miliarde de lei m-a costat”.

După ce s-a rupt Alianța DA, a urmat o remaniere guvernamentală. Căutându-se un secretar de stat pentru agricultură, premierul Tăriceanu a cerut fostului ministru al agriculturii să recomande un șef de direcție agricole pentru postul de secretar de stat. Răspunsul spontan a fost: ”Dacă aș recomanda pe unul, ar fi ăla de la Constanța”. A fost ziua când Gheorghe Albu s-a ales cu o nouă poreclă: ”Atunci Tăriceanu a replicat: «Zi-i lui Hașotti să-l aducă pe ăla de la Constanța» și așa mi-a rămas porecla «Ăla de la Constanța»”. Deși Albu avea contracandidat, motivul pentru care-a fost selectat pentru postul de secretar de stat e ”pentru că el doar ce-a ieșit din lanul de porumb”.

Cea mai curajoasă decizie luată ca politician Gheorghe Albu s fost secretar de stat în două guverne, sub 3 miniștri, Decebal Traian Remeș, Dacian Cioloș și Daniel Constantin. Cea mai importantă realizare a sa din perioada cât a fost demnitar în minister este promovarea unei măsuri de stimulare a cultivatorilor în 2007, decizie inspirată, care a dus în anul următor la schimbarea ponderii agriculturii în PIB-ul României: ”Când m-am dus în MADR, m-am ocupat de cea mai importantă strategie pe care a aplicat-o ministerul și dacă la acel moment se zicea că sunt 3-4 milioane de hectare nearate, în anul următor au arat și drumurile, pentru că în 2007 am făcut acea politică în care am dat acele bonuri valorice, 5 milioane/ha și toate date pe o semnătură, a mea. Deși n-aveam acord de la UE ca să dau o schemă de sprijin alta decât cea agreată de Uniune, eu mi-am asumat această responsabilitate după ce, colindând împreună cu ministrul țara în «cordonul de secetă», de undeva din Oltenia, până la Tulcea, când am văzut că totul era pârjol. Atât de gravă era situația în agricultură încât cred că trei sferturi dintre fermieri erau pe punctul de a renunța la agricultură. În experiența mea de aproape 40 de ani în domeniu, niciodată n-a fost un an în care să se compromită ambele categorii de cul-

turi: și prășitoarele, și păioasele. Dar în anul ăla s-au compromis ambele culturi. Atunci am zis: «Oricâți ani de pușcărie aș face că le dau bani la oameni, nu dau înapoi». Ne-am dus la minister și am zis: «Câți bani are ministerul?» Am tăiat toate cheltuielile inutile din minister, neau mai dat niște bani din rezerva Guvernului și în felul ăsta s-au strâns circa 400 milioane de euro.

Dând acele bonuri valorice în 2007 am avut norocul de la Dumnezeu că au fost ploi în toamnă și în 2008, pe real, România a obținut cea mai mare producție de grâu. Încurajându-se culturile de grâu, orz și rapiță, nu s-a mai păstrat proporția aia de 50% păioase, 50% prășitoare.

Din dorința fermierilor de a lua sprijinul de la minister, că era o subvenție consistentă, de 500 lei, în contextul în care devizul culturii până la capăt costa 700-1000 lei/ha, în acel an aproape 70% din culturi au fost cereale. Atunci a fost o perioadă de capitalizare, pentru că în 2008 obținând și producții bune, având și prețuri bune, că era aproape 200 euro tona de grâu, fiindcă alte țări n-au făcut ce-am făcut noi, nici în Europa nici în afara Europei. Vă dați seama ce capitalizare și infuzie de bani s-a transferat în procesul ăla de producție asupra producătorilor agricoli. Îmi aduc aminte că în ședința de Guvern mi s-a întins mâna și m-au lăudat: «Bă, ați luat o decizie grozavă. Uite cum ne-a venit un plus în PIB-ul României de la Agricultură.

Bravo, felicitări»”.

Din afacerist de succes, campania electorală l-a transformat în ticălosul zonei Și bărbații politici plâng câteodată, așa că și Gheorghe Albu a făcut-o: ”În 2008 îmi cere partidul: Având în vedere că ai fost secretar de stat, ți-am dat poziția asta, trebuie să vii și candidezi pentru Parlament. M-au pus pe un colegiu unde din 19 primării, 18 erau primari PSD, iar eu trebuia să plec din partea PNL. Am plecat în cursă cu notorietate și intenție în sondaje de la peste 60% și am ajuns la aproape 17%. Contracandidatul meu pe colegiu era o fetiță la 26 de ani, nu-i contest înțelepciunea, dar nu se putea compara cu experiența mea de viață. Și m-au băgat într-o ghilotină din asta de presă în care din omul ăla serios, mi-au creat o alură de cel mai escroc om.

A fost perioada pe care o regret cel mai mult din viața mea, că m-am lăsat băgat într-o astfel de mocirlă, încât nici porcii nu te mâncau în halul ăsta, atât de multă murdărie era acolo. Vă dau un exemplu. Eu sunt mândru că am făcut un Centru de Instruire Didactică cu care mă mândresc, unde anual vin câte 3 serii de studenți de la management și agricultură din București, dar și fermieri, companii și oficiali. În campania electorală, ei îmi puneau clădirea asta în ziar alături cu poza unei case mici din sat. Eu n-aveam nici o vină că omul ăla are o casă mică în sat și spuneau: «Uite, le-a furat pământul». Pe urmă dădeau niște nume fictive ale unor bătrâni și titrau: «După ce ne-a furat viile și pământurile, vrea să ne fure și voturile? Să nu-l prindem prin sat».

Victima înțelegerilor de partid Votul au fost de Sf Andrei pe 2 noiembrie și din fiecare localitate din colegiu duceau oamenii cu autocare la mănăstire, unde aveau instalat un cort. Am rămas așa dezamăgit în ziua aia a votului. A fost și ziua în care am plâns că m-am înscris, când am văzut că circulau autocarele cu oameni cum circulă avioanele la Chicago. Îi luau pe oameni din localități, îi duceau la mănăstire, pac, îi băgau ca pe bandă rulantă în cort, le dădeau câte o Biblie pe care erau fluturași cu chipul fetei ăsteia și cu a celuilalt candidat pentru senator, le făcea semn pe frunte preotul, și le zicea «te duci la vot» și pe urmă îi duceau cu autocarele la vot. Ulterior am aflat că am fost vândut de propriul partid. Li s-a zis să nu mă mute din colegiul în care candidam inițial și unde opțiunile politice erau mult mai pestrițe: «Aici îl faceți carne de tun». Expresia unui lider local în care aveam încredere a fost: «N-are nimic, duce». De fapt ei făcuseră blat cu alt partid pe colegiul unde ar fi trebuit să candidez eu”.

Prioritatea zero: achizițiile de terenuri În urma activității politice, perioadă când și-a neglijat business-ul, exploatația sa și-a diminuat dimensiunea de la 12.500 la 6.500 ha. Nu e însă un fermier în declin, ci din contră, un cuceritor care-și consolidează poziția în mod cât se poate de robust. Dacă în 2005, avea doar 200 ha în proprietate, acum are 1.500 hectare de cernoziomuri: ”Politica mea în cei 24 de ani a fost de a cumpăra pământ. Câți bani am strâns, n-am ezitat să cumpăr teren agricol.

Restul, vile, le faci când nu mai ai de cumpărat pământ, însă încă câțiva ani de acum încolo mai e loc și preț de a cumpăra pământ. Primul teren pe care l-am cumpărat era 100 dolari/ha și acum a ajuns aproape la 3.000-4.000 euro/ha, dar când e vreo enclavă în celălalt teren pe care l-am cumpărat deja, atunci dau și 7.000 pentru că am nevoie să-mi întregesc sola”.

Când e vorba de terenuri, Gheorghe Albu își arată latura de capitalist pragmatic, care, ca într-o piesă de șah, face mutări strategice pentru viitor: ”Aici eu am creat o zonă liberă de străini, pentru că eu am cumpărat ici și colo în mod intenționat ca să-i încurc”.

Sprijin pentru frați Orfan încă de mic, crescut de cei doi frați mai mari, Gheorghe Albu, după ce a cunoscut succesul, le-a întors acestora grija: ”Ambilor frați le-am dăruit posibilitatea ca să aibă și ei o afacere în agricultură. L-am adus din America pe fratele judecător și l-am ajutat cu consultanță și financiar să pornească o afacere împreună cu celălalt frate care a terminat Dreptul, tot în județul Constanța. În dreptul localității Pecineaga, familiile lor au o afacere puternică acum, care are în lucru 1.800 ha de teren”.

Agr story

www.agrointeligenta.ro

12

Promotorul perdelelor forestiere G

heorghe Albu e cunoscut mai ales urmare a campaniilor sale de plantare de perdele forestiere, prin care a ajuns să-și crească simțitor eficiența exploatației. Până în prezent, în cadrul unor campanii întinse pe 3-4 ani, în care a mobilizat sute de localnici, a reușit să planteze 1.2 milioane de salcâmi, care adăpostesc aproape 7.000 ha cultivate. În perioadele de campanie de plantare, a ajuns la performanța de 100.000 de puieți/zi, folosindu-se de metode ingenioase născocite împreună cu mecanizatorii săi. Au urmat stropirile succesive cu cisterna, curățirea de buruieni ca puieții să nu fie sugrumați , cepuirea și mușuroirea, ca tulpinile să crească solitare, nu sub formă de tufe. În total, suprafața ocupată de perdele forestiere plantată de Gheorghe Albu ocupă 230 ha. O bună parte din aceste perdele se află pe terenurile sătenilor care i-au dat terenurile în arendă, motiv pentru care au semnat înțelegeri notariale prin care țăranilor sunt recunoscuți ca unici beneficiari ai masei lemnoase exploatate din perdelele forestiere, atunci când salcâmii ajung la maturitatea de tăiere. În paralel fermierul le plătește pentru aceste suprafețe indisponibilizate, câte 1.100 kg/ha de grâu.

Dacă în 2012, salcâmii se chinuiau să depășească lanul de floarea soarelui, acum se văd pe imagnile din satelit: ”Rolul perdelelor forestiere este de a proteja culturile împotriva intensității vântului. Faptul că vine vântul și se lovește de aceste perdele i se micșorează intensitatea. Vântul are rolul de intensificare a procesului de evaporare. Liniștindu-l , procesul de evaproare a apei este mai mic. Pe timp de iar-

13

www.agrointeligenta.ro

Agr story Direcții de dezvoltare: zootehnie, viticultură și piscicultură

nă, zăpada nu mai e viscolită, ea se depune normal și atunci repartiția precipitațiilor pe sol este omogenă. Perdelele mele forestiere nu sunt puse după ureche, ci după proiect. Unele sunt perdele principale cu grosimea de 24 de metri, altele perdele secundare, de 12 metri lățime și mai sunt și perdele care închid flancurile. Ca rolul lor de protecție săși facă efectul, trebuie să le pui perpendicular pe nord, pe bătaia vântului dominant.

Deși am cheltuit bani cu ele în primii 3 ani, e o cheltuială care vine acum și mă răsplătește cu sporuri de producție de 30-40-50% și ca atare încep să câștig bani de pe urma lor. în câmpuri protejate de perdele forestiere am obținut și 8 tone de grâu la hectar, în timp ce în câmpuri neprotejate de perdele forestiere am obținut doar 4.000 kg/ha în condițiile anului acesta”.

A optat pentru perdelele semipenetrabile Perdelele forestiere se clasifică după structură în perdele forestiere nepenetrabile sau compacte, care nu lasă deloc vântul să intre, gen tufă și perdele forestiere semipenetrabile. Gheorghe Albu le-a testat pe ambele și a optat pentru cele din urmă: ”Cele compacte nu sunt atât de bune, fiindcă nu lasă vântul să pătrundă deloc, producând în interiorul câmpului protejat de perdeaua forestieră un mediu fără aer, care favorizează acumularea de bacterii și boli. Cel mai căutate sunt cele semipenetrabile. Vine vântul cu putere, se liniștește, dar totodată acolo creează un mediu aerisit. Noi am mers pe idea să vedem

ce înseamnă penetrabil sau semipenetrabil și ca experiment, atunci pe unele perdele le-am cepuit, altele nu le-am cepuit”.

Preferă salcâmul A ales salcâmul ca specie datorită vitezei mari de creștere, care permite recoltarea în doar câțiva ani, dar și pentru puterea calorică ce-l recomandă ca și combusibil și nu în ultimul rând, datorită rolului său melifer. Experimental vrea ca pe viitor să testeze și comportamentul pawloniei în perdele forestiere, deși prezintă dezavantajul că are o bună parte din tulpină dezgolită de ramuri, ceea ce-i diminuează eficiența de temperare a vânturilor.

Politica sa de înființare a perdelelor forestiere e doar o parte dintr-o viziune ”eco” mai amplă pe care o are asupra unei agriculturi sustenabile. De aceea, pe cât poate, încearcă să ajute pământul nu prin chimizare, ci aplicând tehnologiileîn mod inteligent.

Așa cum face de exemplu, ca să combată rozătoarele: ”Adesea văd în lungul și în latul țării câmpurile alea înroșite de la foc, de parcă ar fi Apocalipsa, după ce colegi fermieri dau foc la miriști, că în urma pârjolului ăla nu mai rămân râme și restul vietăților care dau beneficii solului. Convingerea noastră e că e bine ca șoarecii să-i combați cu metode naturale. Din acest moriv noi nu arăm pe timp de noapte, pentru că pe timp de zi sunt foarte multe ciori, berze care în urma plugului nu iartă nici un șoarece de câmp. În schimb noaptea nu le văd. Seara dăm mai mult cu scarificatoare, sau facem altfel de lucrări”.

Pe partea de zootehnie Gheorghe Albu are 3.000 de oi din trei rase diferite și se poate mândri cu o rasă nouă creată de el, ”rasa de carne de Palas”, la care s-a lucrat pe parea de carcasă și de compoziție a cărnii, în colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas, ai cărui cercetători au făcut schemele de ameliorare, societățile lui Gheorghe Albu asigurând finanțarea proiectului și ocupându-se de încrucișări. În 10 ani cât a durat omologarea noii rase, afaceristul estimează că a cheltuit peste 200-300.000 euro. Pentru Albu, oile sunt o pasiune veche, el dându-și de altfel doctoratul în domeniul ovinelor.

Omul de afaceri administrează și 150 de hectare de pădure, 150 hectare de baltă de pește, iar ultimii ani a pariat și pe înființarea unor valoroase plantații de 200 hectare de vie, cu clone omologate pentru arealul viticol din zona Dobrogei importate din Franța, beneficiind de subvenții de 75% din costurile de înființare: ”Sincer să fiu am un alt vis, vreau să fac și să-mi promovez un brand de vin cu numele «Conu Albu». Am ales numele pornind de la ceva elegant, con, care nu e nici boier, dar nici un om sărac, ci mai degrabă un om gospodar”. În prezent producția de struguri o vinde producătorilor de vin, însă are în proiect ridicarea unei crame din fonduri proprii, după ce și-a retras de la finanțare un proiect de 3 milioane euro aprobat de PNDR din cauza condițiilor limitative, care-i impuneau indisponibilizarea a 1,5 milioane euro într-un cont bancar. Un al doilea proiect cu finanțare europeană e un siloz, tot în valoare de 3 milioane euro.

De asemenea el aspiră ca pe viitor să introducă irigațiile pe 700-800 de hectare, în special pentru culturi intensive, ca vița, pomii și loturi de hibridare. Are și un ”mic start” de livadă, de 7 hectare, pe care în curând o va aduce la 200 ha prin programul de reconversie pomicolă. Și desigur, nu vrea să se potolească cu plantatul de salcâmi: ”Nu cred că-mi ajunge o viață ca să termin cu perdelele forestiere”.

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

Schema de nutriție a porumbului care ”sapă” după apă la peste un metru adâncime

14

Farm Progress este evenimentul anual care pune în valoare atât hibrizii DEKALB, cât și cele mai noi tehnologii de cultură, de protecție a plantelor și, foarte important, de nutriție vegetală.

C

a și în anii trecuți, la Cărpiniș, în județul Timiș, fermierii au fost impresionați să poată vedea cât de mult se pot dezvolta rădăcinile unui porumb la care se aplică o schemă corectă de fertilizare și care, mulțumită ”împământării” puternice, a trecut cu bine de secetă, găsindu-și apa în sol la peste un metru adâncime. ”Minunea” rădăcinilor de porumb care au ”săpat” la peste un metru adâncime este meritul specialiștilor de la Timac Agro România, cei care au implementat la Farm Progress 2015 o schemă de nutriție folosind la porumb doar produsele pe care le comercializează în România. Au contribuit calitățile hibrizilor DEKALB de la Monsanto, dar și tratamente făcute la timp și care nu au permis dăunătorilor sau buruienilor să afecteze producția. ”Anul 2015 a pus în mare dificultate culturile agricole, mai ales din cauza temperaturilor extrem de ridicate, care au afectat mai ales porumbul și floarea-soarelui. Soluțiile oferite de noi au avut în vedere dezvoltarea unei rădăcini puternice care să pătrundă mult mai adânc în sol, astfel ca accesibilitatea apei să fie una mai bună”, ne-a explicat la fața locului Mihaela Corcheș, Specialist Marketing din partea

Timac Agro România. ”Am folosit un produs microgranulat Physiostart, un produs starter care ajută cultura în perioada imediat următoare răsăririi, dezvoltă rădăcini puternice, așa cum s-a și văzut la groapa cu profilul de sol. Physiostart conține elemente adaptate cerințelor plantelor tinere, dezvoltă rădăcina, așa că ce se poate vedea în jur (la Farm Progress 2015 – n.r.) confimă faptul că fermierii care au ales Timac Agro au avut mai puțin de suferit din cauza secetei”, ne-a declarat reprezentanta Timac Agro România.

Specialiști în nutriția plantelor, cei de la Timac Agro țin mereu cont și de prognozele meteo, așa că, după analiza lor, s-au poziționat în câmp cu un azot cu eliberare lentă, folosind produsul Synertec. ”Este vorba despre aplicarea Synertec cu o acțiune de lungă durată, fapt ceea ce nu mai necesită neapărat o altă intervenție la prașilă. În plus, acest produs face sinergie cu azotul datorită conținutului în potasiu, știindu-se că potasiul este un element cu rol deosebit în managementul apei”, a explicat Mihaela Corcheș.

De subliniat că ”rețeta” folosită la Cărpiniș

a fost una adaptată de consultanții Timac Agro România la condițiile din zonă, la sol, la vulnerabilitățile locale. ”Noi suntem alături de fermieri și îi asistăm pe tot parcursul implementării schemei de nutriție pe care o oferim.

Nu există o rețetă de fertilizare pe care să o poți recomanda în orice fermă, de aceea colaborăm strâns cu agricultorii pentru a le oferi produsele de care au nevoie în cantitățile de care au nevoie, atunci când este nevoie”, ne-a precizat Mihaela Corcheș, Specialist Marketing din partea Timac Agro România.

15

www.agrointeligenta.ro

Iată una dintre schemele de nutriție aplicate de către specialiștii Timac Agro România la Farm Progress 2015 de la Cărpiniș, în județul Timiș Timac Start Perioada de aplicare – pregătirea patului germinativ; Cantitatea: 200kg/ha.

Synertec NK 35 Perioada de aplicare – la semănat pe rând; Cantitate: 200kg/ha.

Biostimulator microgranulat Physiostart Perioada de aplicare – odată cu semănatul; Cantitate: 25 kg/ha.

Agr tehnica

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

16

Echipamentele

Mecanica Ceahlău,

testate de fermierii din toată țara Sesiuni demonstrative 2015: Mecanica Ceahlău, partener de tradiție al fermierilor români în ceea ce privește echipamentele agricole, a lansat, în 2015, o amplă campanie de testare a utilajelor produse și distribuite de către companie, la care au participat sute de fermieri din toată țara.

Cu un portofoliu puternic de produse, din care fac parte mai mult de 10 categorii de echipamente noi și modernizate, dezvoltate în concept propriu în ultimele 12 luni, Mecanica Ceahlău a organizat pentru fermierii romani pe parcursul întregii veri o serie de probe demonstrative în câmp, găzduite de terenuri agricole din județele Ialomița, Neamț, Mureș și Buzău și realizate inclusiv în condiții dificile de teren.

Participanții au apreciat în mod special robustețea, fiabilitatea echipamentelor și faptul că toate utilajele sunt ușor de folosit, considerându-le o opțiune foarte bună pentru a obține rezultate performante, cu costuri avantajoase pentru fermieri.

discurilor atașate independent pe cadru.

Tăvălugii cu lame zimțate asigură un efect înalt de mărunţire şi de compactare finală, iar echipamentul este ușor de manipulat și are o eficiență crescută în teren.

Utilajul poate fi utilizat atât în sistemele agricole tradiţionale, precum şi în cele de prelucrare minimă a solului.

Combinatorul semi-purtat SOLARIS cu lățimea de lucru de 5 metri, utilizat la pregătirea patului germinativ după arat sau după scarificat, asigură prelucrarea terenului printr-o singură trecere, datorită diversității de organe active, înglobând toate operațiunile în una singură.

Principalele utilaje testate în teren pe parcursul verii 2015: MAGNUM 4 este o grapă cu discuri independente, utilizată la pregătirea terenului pentru semănat precum și pentru discuit miriște și porumbiște pe soluri mijlocii și foarte grele.

Echipamentul asigură pregătirea perfectă a patului germinativ si o pătrundere excelentă în sol, chiar în cele mai grele condiţii, având un randament crescut și o durată lungă de viață.

Magnum 4 permite viteze mari de operare, de până la 15km/h, în condițiile unei copieri perfecte a profilului terenului, datorat

Un atribut important al combinatorului este acela că realizează o prelucrare în adâncime a terenului, lăsând în urma sa un pat germinativ nivelat și pregătit pentru lucrările de însămânțare.

Vitezele mari de lucru, de până la 15km/h, și productivitatea crescută contribuie la diminuarea timpului necesar pentru prelucrarea solului, precum și la o mai bună organizare a lucrărilor agricole.

Echiparea combinatorului cu kit-ul de primăvară sau toamnă permite folosirea lui în ambele sezoane agricole.

Gama de pluguri reversibile OPTIM, disponibile în 3 variante de utilare - cu 3, cu 4, respectiv cu 5 trupițe - este concepută pentru a optimiza operațiunea de arat, permițând scăderea cu aproximativ 30% a costurilor de mentenanță a utilajelor și o perioadă mai lungă de amortizare a investiției, în condițiile unei eficiențe crescute în teren.

Robuste și dotate cu elemente active, plugurile OPTIM au brăzdare, cormane și plazuri fabricate din oțel aliat tratat termic,

dispun de mecanism de inversare hidraulic si permit reglarea unghiului de atac, garantând o pătrundere optimă în pământ.

Echipamentele asigură trecerea rapidă din poziția de lucru, în poziția de transport, mențin o structură de înaltă calitate a solului și o încorporare eficientă a resturilor vegetale.

Utilajele Mecanica Ceahlau sunt în continuare disponibile pentru fermieri în cadrul târgurilor de profil organizate în această toamnă în toată țara. În perioada 3-6 septembrie, echipamentele au fost prezentate la Iași, cu ocazia târgului Agralim, apoi în Ialomita, la Orezu, în cadrul “Zilei Porumbului”- un eveniment deja de traditie - respectiv la Arad, cu ocazia Agromalim.

Portofoliul modernizat al Mecanica Ceahlău include: Mașini de semănat - Semănători de înaltă precizie pneumo-mecanică tip SK: SK 4DF, SK 6DF, SK 8 DF - Semănători pentru cereale păioase: SUP 29DKT, SUP 29DK, SUP 32DKFL, SUP 32DKL, SUP 48DKL - Semănători pentru plante prășitoare: SPM 6 DF, SMP 8 DF Mașini de prelucrat solul - Pluguri: Optim 3, Optim 4, Optim 5 - Grape cu discuri: Magnum 4 - Combinatoare și compactoare: Solaris Mașini pentru întretinerea culturilor - Prășitori: CFM 5, CFM 7, CFM 9 - Mașini pentru erbicidare și fertilizare: 2 MIS 800 Echipamentele au dotări multifuncționale, care permit fermierilor să obțină rezultate optimizate, cu economie de resurse materiale și de timp, si pot fi achizitionate cu suport din partea Mecanica Ceahlău în ceea ce privește soluțiile de finanțare, întreținere și service.

17

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica

Agr business

www.agrointeligenta.ro

18

19

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Cum arată afacerea lui Gheorghe Lămureanu, fermierul care și-a făcut propriul ANIF

„Grâu de malul mării”

Agr business

www.agrointeligenta.ro

20

Povestea fermierului Gheorghe Lămureanu pentru care lucrează și Marea Neagră, și Dunărea

G

heorghe Lămureanu este un om bogat, cu bani frumoși în cont și vilă pe malul mării, la Agigea, dar ascunde în spate o poveste dură, cu multă trudă și cu pierderea celui mai drag om din viața lui, soția, într-un teribil accident. Vocea i se gâtuie și lacrimile îi strălucesc în ochi doar când se gândește la ea.

Poate de aceea, refugiul său după care tânjește mereu când nu muncește este familia, adică copiii și frații. Apoi vine agricultura, unde a fost binecuvântat să se bucure de avantajele amplasamentului strategic al fermei sale. Fire fără astâmpăr, care nu stă locului o clipă, fermierul își explică resorturile interioare: ”Nu sunt cinic să spun că practic agricultura neapărat din dragoste, însă am făcut-o din plăcere, deși e cea mai riscantă meserie de pe pământ, cum zic americanii, pentru că poți să plantezi 1.500 ha și în primăvară să nu iei nici măcar minimum de cheltuieli pe care le-ai făcut. Dar satisfacțiile compensează probabil toată încărcarea asta de stres și nebunie care este în toiul zilei”.

A început cu 135 ha în 1990: ”Nu erau ale mele. Ne-am strâns doi șefi de fermă care eram aici la CAP, am adus fiecare câte 4-5 oameni pe care-i aveam de încredere în fermă și, cu 23 de angajați în total, am lucrat 135 de hectare luate de la oameni în arendă. Am fost corect față de ei: când am obținut mai mult le-am dat mai mult, când am obținut mai puțin, le-am dat mai puțin. La început le-am dat vreo 600 kg.

Dupa aia am mers cu 700, cu 800, apoi cu 900 kg. La început le dădeam și roșii și ardei și vinete și pepeni și fasole. Cultivam toate aceste spe-

cii și din tot ce produceam le dădeam și lor câte puțin”. În prezent firma sa, Agroterra SRL, are 34 de angajați (cei mai mulți cu o vechime în firmă de 15-20 de ani), mecanizare super modernă și lucrează în jur de 1.400 ha, din care 20% este în proprietate, majoritatea cumpărate în ultimii 3-4 ani, când prețurile au fost în creștere. În medie, pe fiecare hectar a dat 3.000-4.000 eur0/ha. Restul terenului e luat în arendă pe 10-15 ani, oferind proprietarilor 900 kg de grâu la hectar.

Terenul fermei lui Gheorghe Lămureanu e împărțit în sole care nu au dimensiuni mai mici de 50 ha. Ca și structură de culturi, în toamna lui 2014 a cultivat o suprafață de 610 ha de grâu, mai are 200 ha de orz, 300 ha de rapiță, iar restul sunt culturi furajere. Ca în fiecare an, își păstrează 10% din suprafață pentru culturi cu valoare adăugată ridicată. Anul acesta a pus 30 ha de mazăre și 120 ha de coriandru. Anul trecut a avut și muștar, dar fiindcă n-a căzut la o înțelegere cu cumpărătorul producției, a pus pentru moment muștarul în standby.

Rotația culturilor - o lege sfântă pentru Lămureanu Fermierul explică care sunt, în opinia sa, factorii care influențează randamentul culturilor: ”Sunt niște trepte tehnologice ce trebuie respectate. Cam 70% din succesul unei culturi e dat de asolament, sau mai popular zis, o rotație a culturilor și o structură a culturilor

mai adecvată pentru zona în care te afli. După aceea 5% este achiziția de sămânță certificată și de calitate, 5% perioada optimă de semănat, 5% aportul de îngrășăminte, 5% tratamentele, 5% recoltatul în perioada optimă, iar 5% este de asigurare a normei de apă necesare unei culturi intensive”.

Pierderi de la 5 tone în jos la grâu Din estimările sale, pragul minim al producției ca să nu iasă pe pierdere este de 5.000 kg de grâu la ha: ”Nu-ți permiți să faci 2 tone de grâu/ha pentru că nu-ți acoperi nici măcar cheltuiala. Grâul este benefic și este pe profit de la 3 tone în sus dacă ai terenul tău.

Dacă nu-l ai, la asta mai adaugi 900 kg arenda și faci 3.900. De la cantitatea aia în sus îți rămâne ție profit. Însă din banii ăia tu trebuie să scazi banii de salarii, plus banii necesari pentru a relua procesul de producție din toamnă.

Deci dacă nu faci 5 tone/ha ești fiul ploii pe aici pe la noi”. Pentru un fermier ca Gheorghe Lămureanu e ca și cum ai spune unui elev premiant că dacă ia sub 5, rămâne corigent. Are producții record, cu care se mândrește: ”Anul acesta și anul trecut am sărit de 7 tone la grâu și 8 tone la orz. Anul acesta și anul trecut am excelat prin producții, tocmai pentru că în ultimii 10 ani am dus o politică de înnobilare a terenului și de păstrare a calității lui printr-o structură de culturi care să îți dea voie să faci beneficiul minim scontat astfel încât să poți reinvesti 30% dintr-un profit acceptabil în materiale și utilaje agricole, 30% să-l bagi în

21

www.agrointeligenta.ro

Agr business care se simt bine în Dobrogea), pe care ceilalți tovarăși de asociere nu le cultivă, motiv pentru care are ”dezlegare” să își vândă producția independent, cel mai adesea la export.

S-a dezlănțuit cu vulturii asupra șoriceilor

investiții și alți 40% să crești fondul de rezervă sau să ai pentru continuarea procesului de producție în primăvară”.

E iubit de angajați și se îngrijește de ei: ”Salariile sunt în jur de 2.000-2.500 lei, le dau și bonuri de masă, la campanii le dau câte două salarii. Atunci trag de ei câte 12-14 ore/zi, însă iarna, de la 15 noiembrie până la 1 februarie stau acasă pe banii mei”. Mai mult, mecanizatorilor, care au și ei mici bucăți de pământ în proprietate pe raza Agigei, Lămureanu le lucrează pământul cu utilajele sale performante și cu inputuri premium, în felul ăsta motivându-i nu doar ca simpli salariați, ci și ca mici producători.

Prin cooperativă, inputuri cu 30% mai ieftine Apropierea de porturile Agigea și Constanța îi dau fermierului un plus de competitivitate comparativ cu confrații din alte regiuni ale României: ”Avem avantajul ăsta de a-l putea da oricând în port și la prețuri mai bune, întradevăr. Îl dau cu 10-15 chiar și 20% mai bun decât fermierii din Moldova”.

Totodată Lămureanu e și membru fondator al Cooperativei Dobrogea Sud, una dintre puținele cooperative agricole cu adevărat funcționale din România: ”Cu Agroterra SRL fac parte dintr-o cooperativă, înființată acum 6 ani, de cum a apărut Legea 566 a cooperativelor. Este poate singura cooperativă funcțională și super-benefică din România, care și-a început activitatea având sediul la mine la fermă în

primii 3 ani. Eu le-am pus la dispoziție și contabilul meu. Succesul nostru constă în faptul că nu ne-am asociat decât cu oameni de cuvânt și oameni de onoare, care printr-un singur cuvânt au semnat un contract. În total suntem 42 de societăți cu 30.000 ha. Și eu sunt în CA și deși în statut am zis că va fi condusă de câte unul dintre noi prin rotație, avem angajat un inginer agronom care e președinte, lucru absolut benefic. Pe lângă președinte și comitetul director, mai avem trei oameni angajați și un contabil. Avantajele apartenenței la cooperativă sunt uriașe. În primul rând ne oferă toate imputurile la comun și al doilea mare câștig e că ne vindem toată producția prin cooperativă. Asta ne aduce un spor de productivitate economică de 25%. Luăm mai ieftin cu 3540% toate inputurile și ne vindem producțiile cu 5-10% mai mult decât ceilalți. În plus, putem beneficia și de o primă europeană de 10% din total venituri, dar nu mai mult de 1 milion de euro pe an pe cooperativă, dacă vindem 75% din producția agricolă în comun, prin cooperativă. A noastră e singura cooperativă din România care funcționează la superlativ pentru că are în spate niște principii ferme. Noi am fost 10 inși, 11 chiar, care am constituit-o și după ce ne-am dezvoltat, fiecare am recomandat un altul, care ne-a fost apropiat și pe care l-am cunoscut. Nu are nici un fel de obligație materială față de cooperativă decât să-și vândă producția prin cooperativă.

Toți sunt interesați să cumpere prin noi, pentru că de exemplu noi când cumpărăm luăm 3 tone de Yunta, pe când o societate, chiar și mare ca a mea nu cumpără mai mult de 100 kg.

Pentru fiecare produs în parte facem o licitație națională și avem situații când se prezintă și câte 20 de societăți la licitație ca să ne vândă produsele. Anul ăsta, de pildă, am cumpărat îngrășăminte cu 20% mai ieftin din Bulgaria, aduse în curte”.

Deși sunt uniți în această frăție, fermierii sunt independenți: ”Nu cooperativa hotărăște pentru noi, noi hotărâm ce sămânță punem, o cerem cooperativei, iar cooperativa doar centralizează toate datele noastre și cumpără. Un sistem mai democratic decât ăsta nici că există”, explică Lămureanu. Mai mult, cooperativa a înregistrat chiar și profit, de 600.000 lei deocamdată, care ar fi trebuit să fie în mod normal distribuie membrilor ei, dar toți și-au lăsat banii acolo, ca s-o capitalizeze și cu banii și-au luat un sediu, au cumpărat un pământ, iar în prezent accesează un proiect european pentru realizarea un siloz.

Deși regula e ca activitățile fermierilor cu exteriorul să se deruleze prin Cooperativa Dobrogea Sud, există și situații excepționale, cum e chiar cazul lui Gheorghe Lămureanu, care este un cunoscut producător de coriandru și muștar (două specii foarte rezistente la secetă,

Una din nereușitele din acest an ale patronului Agroterra sunt pierderile de producție de 25% la cultura de rapiță, cauzate de un factor de mici dimensiuni: ”Rapiță am făcut 3.100 kg/ha fiindcă am avut foarte multe pierderi de la vestitul și minusculul șoarece de câmp. Asta din cauză că de anul trecut s-a interzit tratamentul cu endosulfan la rozătoare și ne obligă să tratăm empiric cu redentin, care e și scump, nici n-ai control și nici nu poți da mecanizat.

Trebuie dată la mână, ceea ce ne-a întors înapoi cu 100 de ani. Șoriceii vin din Bulgaria și până în anul ăsta nu ne-au afectat, dar anul ăsta ne-au atacat rău de tot. An de an populațiile de șoricei au avansat 50-60 km dinspre Bulgaria înspre noi. Știind că UE interzice endosulfanul, m-am adaptat. Să vedeți ce familii de ereți și vulturi am, ca să poată să-mi strângă șoriceii pe câmp. Le creez condiții ca să se înmulțească pe câmp și să-mi vâneze șoricei.

Le las mâncare sub formă de grămezi de grâu, porumb și orz. Ei instinctual aleg punctele cele mai înalte ca să vadă și să vâneze, așa că le-am confecționat înălțătoare din lemn. De la 3-4 păsări la 1000 de hectare, în 2 ani am ajuns să am câteva sute de ereți și vulturi.

Grâu hrănit cu aerosoli marini și temperaturi ținute în frâu O sumă de coincidențe fericite își însumează efectele asupra producțiilor obținute de Gheorghe Lămureanu, care le acceptă cu evlavie: ”Eu am bucuria să mă culc și să mă scol în nări cu aerosolii marini. Dar dincolo de asta, eu dintotdeauna m-am lăudat peste tot că fac 3,5 tone grâu/ha doar cu roua dimineții care vine din Marea Neagră. Datorită mării, la grâ și orz, oricât ar fi de secetă, tot faci 3,5 tone cu roua dimineții. Noi beneficiem aici de briza și influența mării, fiind foarte aproape de mal.

Este secretul cum anul acesta, în Constanța, s-au făcut cele mai mari producții de grâu și orz, pentru că iarna a fost atât de prietenoasă, încât nu a dat voie plăntuțelor să înghețe.

Dacă în alte părți au fost minus 14 grade, la noi n-au fost mai puțin de minus 6, minus 7 grade și acelea timp de numai câteva zile, asta pentru că apa mării, odată încălzită sau răcită, ea cedează în timp căldura și invers. La noi e o iarnă mai dulce cu 5-6 grade de media județului, până la 5 kilometri de Marea Neagră și până la recoltat, noi n-am avut temperatură peste 22 de grade. E adevărat că n-am avut apă, n-am avut zăpadă, însă ploile de toamnă și cele de primăvară au picat la fix”.

Aproximativ 50% din terenurile lui Gheorghe Lămureanu sunt în banda de 5 kilometri de la malul mării, care este influențată pozitiv de briza marină, restul fiind mai îndepărtate de țărm: ”Între cele două categorii de terenuri se simtă diferența. Producția e cu 25% mai mică la terenurile îndepărtate, comparativ cu cele amplasate mai aproape de mare. Ce e bine totuși, e că chiar și terenurile la care nu ajunge briza marină sunt totuși localizate lângă Canalul Dunăre Marea Neagră, care și el are o influență”.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

22

Investiție în premieră în România: Prima stație privată de pompare a apei din Canalul Dunăre-Marea Neagră

C

analul Dunăre-Marea Neagră e impresionant, aducând mai degrabă a canion, cu ale sale maluri ce ajung să aibă și 80100 de metri înălțime, dar Gheorghe Lămureanu vrea să ne convingă că săparea de către comuniști a ”Canalului” e de fapt o rană adâncă pe fața pământului, care sângerează fără oprire. Ne coboară pe pantele abrupte, arătândune ici și colo cum din maluri izvorăsc șuvoiae de apă care se scurg în apa fluviului: ”Canalul Dunăre-Marea Neagră este un dezavantaj pentru noi, deoarece ne fură toată pânza freatică de suprafață și tot ce este apă pluvială suplimentară, aia o adună și se duce în Canalul DunăreMarea Neagră. Pe principiul drenajului ne adună toată apa de suprafață din pânza freatică de suprafață. Am 14-15 cercetători de la Institutul de Pedologie și Agrochimie care au constatat lucrul ăsta. Au chiar un simpozion la noi la fermă pe tema asta”.

Deși ”Canalul” fură apa câmpurilor ce-l mărginesc, tot el o dă ogoarelor înapoi. Din Canalul Dunăre-Marea Neagră sorbea predecesorul ANIF-ului apa pentru a iriga sutele de mii de hectare în perioada comunistă: ”Pe vremea lui Ceaușescu te obliga să irigi când era secetă de la 1 martie până la 1 decembrie. Au fost ani când ne îngeța apa pe aspersor și acum ne rugăm de ei să ne dea apă și nu ne dau. Pentru că apa de irigat este ultima verigă tehnologică pe care nu puteam să o depășim. Ajungeam cu culturile până la superlativ la 1 mai și după aceea ele începeau să sufere, pentru că cel mai mare consum de apă îl au plantele de la 1 mai până la recoltare, la 1 iulie. Astea două luni au cel mai mare consum de apă, până la 1000 mc de apă pe lună pe hectar. Și atunci tu trebuie să vii în completare. Înainte vreme se irigau 480.000 ha pe tot județul din care 360.00 ha se irigau sub presiune, la superlativ. Acum se irigă 1200 ha”, își amintește fermierul.

După Revoluție, Lămureanu s-a luptat să cultive în același regim irigat. Însă nu i-a ieșit: ”De 12 ani, din 2003, nu s-a mai dat apă pe canale. Legea 138/2004 aproape că a distrus irigatul în proporție de 99%. Au rămas doar ca-

nalele principale, magistralele, care și ele sunt deteriorate în proporție de 75-80%. Noi am preluat infrastructura pe aproape 3000 ha de teren, însă deși am avut grijă de ea 3 ani de zile, nu ni s-a dat nici un ajutor. Ni s-a promis că măcar valoarea pazei acestor obiective o să fie asigurată, dar nu a fost așa. După 3 ani am făcut adrese oficiale și către primărie și către prefectură și către poliție și către direcția agricolă și către minister, efectiv leam abandonat. Aveam 27 de oameni la pază cu care pază nu produceam nimic. Dacă ar fi fost apă pe canale ar fi fost altă discuție. Am găsit legat paznicul cu sârmă de balot în cabană și mi l-au bătut hoții, aproape să-l omoare și au furat tot din stație. Asta în ultima perioadă, că în primă fază am luat 22 de muncitori calificați pe care-i plăteam cu salarii mai mari decât ale mecanizatorilor mei, fiindcă am avut contract cu ANIF. Am constituit așa zisele vechile OUAI-uri (n.r. Organizaţia Udătorilor de Apă pentru Irigaţii), dar legea 138/2004 ne obliga pe noi, agricultorii să plătim avans 25% din contractul de irigat până la 1 februarie, ca să aibă ANIF resurse pentru întreținerea rețelei. Pur și simplu ne blocau financiar. Mai mult, ANIF-ul condiționa umplerea canale-

lor cu apă de contractarea serviciilor de udare pentru 50% plus 1 din suprafața totală a întregului sistem de irigații. Degeaba un fermier ar vrea să irige, dacă ceilalți fermieri care au terenuri amplasate pe raza aceluiași sistem de irigații al ANIF nu vor. Nu s-au adunat și nu se vor aduna niciodată, dacă va rămâne legea asta”.

ANIF în miniatură În ciuda colaborării eșuate cu ANIF, Gheorghe Lămureanu nu și-a putut scoate din minte cum sistemele de irigații țâșneau ca fântânile arteziene pe ogoarele dobrogene pe vremea când era un simplu tehnician agronom la CAP. Așa că s-a îndârjit și-a ipotecat la bancă toate terenurile agricole pe care le deține în proprietate și și-a făcut propriul său „ANIF în miniatură”. În această lună fermierul va inaugura prima stație de pompare privată care ia apă din Canalul Dunăre-Marea Neagră, investiție de

23

www.agrointeligenta.ro

1,24 milioane de euro, finanțată din fonduri europene, la care se mai adaugă instalațiile de irigat în valoare de 270.000 euro: ”Dau drumul la o instalație de punere sub presiune și priză din Canalul Dunăre Marea Neagră, o premieră în România, fiind prima stație de pompare privată care trage apă din Canalul Dunăre-Marea Neagră, care până acum a fost monopolul ANIF-ului. Conform proiectului o să am 419 ha irigate, iar eu din primăvară o să mai fac o conductă de 3 km până la sat și să extind suprafața irigată până la 800 ha. Tot proiectul e 100% privat, fără ANIF. Suntem un plot independent și chiar dacă va funcționa sistemul ANIF-ului, suntem cap de sistem, nu ne încurcăm reciproc și oricum ei ne asigurau apa destul de greu. Noi

avem cu Canalul Dunăre Marea Neagră contract de asigurare a necesarului de apă, ei dându-ne toate aprobările și de priză și de volum de apă”.

Agr business

După inaugurarea stației de pompare, sporul de producție nu va fi automat garantat: ”Irigatul este o artă când îl faci. Nu trebuie să dai norme mai mari de 300-400 mc/ha, pentru că ce depășește această cantitate se duce în pânza freatică și pânza freatică ți-o captează Canalul Dunăre Marea Neagră. În plus, sporurile nu le ai din prima, ci trebuie să ai 2-3 ani răgaz să irigi, ca să creezi o rezervă în sol și pe care apoi s-o păstrezi prin irigări succesive”.

Deja pentru anul viitor Lămureanu și-a pus în plan să pună 100 de hectare cu porumb, cultură de care până în prezent s-a ferit, din cauza randamentelor jalnice cauzate de faptul că Dobrogea e unul din polii secetei din țara noastră.

Agr business

www.agrointeligenta.ro

36

Agrointeligența a analizat evoluția prețului la porumb în decursul ultimului an

Martie - luna în care se obține cel mai bun preț!

Să vinzi recolta cu cel mai bun preț este o adevărată loterie. De la o lună la alta, uneori chiar de pe o zi pe alta, piața cunoaște evoluții pe care doar cei care cunosc dedesubturile tranzacțiilor pot să le intuiască – cel mult!

Fără a pretinde că a găsit ”rețeta de aur”, Agrointeligența a analizat cum s-a modificat prețul porumbului pe parcursul ultimelor 12 luni și vă spune este luna în care sunt șanse maxime să obțineți măcar un preț...corect!

A

naliza a pornit de la cotațiile comunicate săptămânal de către Bursa Română de Mărfuri privind prețul de tranzacționare în portul Constanța (FOB – Free On Bord). Am făcut o medie aritmetică din informațiile publicate de BRM pentru a obține un preț de referință pentru fiecare lună a anului. Așa cum era de așteptat, începând din septembrie, continuând cu octombrie, când se finalizează recoltarea, cotațiile sunt minime, atingând pragul de 135 de euro/tonă în octombrie. Sunt mulți agricultori care sunt nevoiți să vândă în această perioadă, imediat după recoltă, pentru a-și acoperi creditele și cheltuielile cu inputurile.

Cine a putut anul trecut să aștepte până în noiembrie sau decembrie a vândut cu 15, chiar 20 de euro mai scump. A venit apoi ianuarie cu un neașteptat 160 de euro/tonă, probabil din cauza unor blocaje și ofertei sărace, ca apoi, în februarie, la ”dezgheț”, cotația să se ducă din nou în jos până la 148 euro/tonă.

Martie 2015 a fost luna cu cel mai bun preț pentru porumb – un record al ultimelor 12 luni, undeva la 172 de euro/tonă. Apoi început să coboare încet, dar sigur, în restul lunilor de primăvară și, ulterior, în vară.

Se repetă ”istoria”?

La finele primei luni de toamnă, conform celor mai recente date furnizate de BRM pentru săptămâna 21-27 septembrie, prețul porumbului tranzacționat în portul Constanța a fost de 153 de euro/tonă. O cotație peste cea din Ucraina – 151 de euro/tonă și cea din Rusia, 150 de euro, dar sub porumbul francez care s-a vândut cu 160 de euro/tonă.

Cât câștigi depozitând în siloz privat Chiar dacă silozul sau o altă formă de stocare a producției este calea sigură pentru a obține un preț mai bun, investiția nu e la îndemâna oricui. În acest caz, se poate opta pentru depozitarea privată a cerealelor ca o alternativă care îl poate ajuta pe fermierul român să își vândă porumbul atunci când prețul de pe piață atinge cel mai înalt nivel. Astfel, pentru recepția mărfii se percepe o taxă cuprinsă între 1,2-1,8 euro/tonă, iar depozitarea efectivă a unei tone de porumb cost în

jur de 1,4-1,8 euro/lună. La un calcul simplu, dacă alegi să depozitezi porumbul de la recoltare (luna septembrie - n.r) și până în luna martie, când prețul de vânzare este cel mai ridicat, se adună un cost total cu depozitarea de 8 euro/ tona de porumb. Luând în calcul cotația minimă de la recoltare, la care se adună însilozarea, scăzându-se din cotația maximală, pentru ultimele 12 luni, profitul suplimentar ce s-a putut obține a fost de 29 de euro/tonă.

Notă: Acest articol/grafic folosește date publicate de către Bursa Română de Mărfuri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcțiile Agricole și firme de specialitate.

Trebuie avut în vedere că aceste calcule sunt făcute pentru perioada septembrie 2014 – august 2015 și că nimic nu este sigur pe piața cerealelor. Mai ales prețul!

37

www.agrointeligenta.ro

Agr activ

Fonduri europene pentru înființarea unei plantații de goji Singurul producător bio din România furnizează material săditor autorizat și consultanță specializată

P

lantația de goji Podeele Mici, situată în comuna Augustin din județul Brașov, se întinde pe 2 hectare și este singura plantație de goji certificată bio din România. Este un model de afacere care poate fi implementat oriunde în țară, apreciază Adrian Nicolae, cel care astăzi furnizează material săditor pentru alți investitori.

Față de alți comercianți, Adrian Nicolae vinde doar materialul săditor realizat în pepiniera proprie, același pe care l-a folosit și la înființarea propriei culturi. A urmat apoi certificarea bio, de care cultivatorul este foarte mândru pentru că, spune el, ”certificarea bio a culturii face ca încrederea în produsele noatre să fie mai ridicată”. Mai mult, celor care vor să apuce același drum, antreprenorul este deschis pentru a oferi recomandări și consultanță pentru creșterea calității unei culturi de goji .

Plantația de Goji Podeele Mici a început ca o afacere de familie. Ideea unei afaceri cu fructe goji a venit firesc, odată cu nașterea primului copil. ”Am căutat o afacere sigură, curată, sănătoasă,care să se poată dezvolta de la un an la altul fără prea mult efort. Responsabilitatea creșterii unui copil a făcut să ne oprim la cultura de goji bio, fructul minune, care concentrează la un loc o mulțime de substanțe nutritive cu rol esențial în întărirea sistemului imunitar al organismului și în prevenirea unui număr mare de afecțiuni”, ne-a spus cultivatorul.

Pentru a realiza cultura de goji, a fost ales un teren pe care nu s-a cultivat nimic cu cel puțin 7 ani anterior plantației, într-o poieniță linistita, înconjurată de pădure, aflată la 5 km de satul natal, astfel, certificarea bio a fost acordată plantației de goji încă din primul an, prin reducerea perioadei de conversie.

Pepiniera Podeele Mici a produs în perioada 2012 – 2015 peste 50.000 plante goji, destinate înființării unor culturi de goji de calitate. Pepiniera deținută este de asemenea în curs de certifica-

re bio, iar plantele de goji produse, de cea mai bună calitate, sunt aclimatizate în țara noastră, dovada stând chiar plantația Podeele Mici. ”Pepiniera noastră este autorizată de Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, singurul organism de stat abilitat să inspecteze și să certifice producătorii și soiurile de plante ce pot fi comercializate în România. Fără autorizare INCS, niciun material săditor de goji nu se poate comercializa legal în România.

Achiziționarea unui material săditor necertificat poate creea probleme ulterioare, legate de înregistrarea culturii sau mai noi eligibilitatea proiectelor cu finanțare europeană”, atrage atenția cultivatorul de goji bio din județul Brașov. În perioada imediat următoare, plantația de goji Podeele Mici se va extinde la 7 ha, iar capacitatea pepinierei va mărită la 100.000 plante pentru a face față cererii tot mai mari de material săditor de calitate. ”Suntem în curs de omologare a unui soi obținut în pepiniera noastră, iar termenul de finalizare este foarte aproape”, ne dezvăluie investitorul.. Înființarea unei plantații de goji se poate realiza, conform “Legii pomiculturii, nr. 348/2003”, în mod legal, numai în urma obținerii unei Autorizații de Plantare eliberate de către Direcția Agricolă și Dezvoltare Rurală din județul dvs. dacă suprafața cultivată depășește 0,2 ha.

Finanțare europeană din această toamnă Cererea de eliberare a Autorizației de Plantare trebuie să cuprindă pe lângă documente ale dreptului de utilizare a terenului și dovada utilizării unui material săditor certificat. ”Celor ce au achiziționat material săditor din pepiniera noastră le asigurăm consultanță în creșterea și dezvoltarea arbustului de goji. Mai mult, dacă aceștia cultivă în aceleași coordonate de calitate ca și noi, le putem promova întreaga producție în centrele unde vom valorifica noi”, explică fermierul.

Vestea bună pentru cei care se gândesc să înceapă o afacere cu goji este că din această toam-

nă, cultura este eligibilă pentru finanțare europeană prin Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole.

Proprietarul pepinierei din Brașov le reamintește fermierilor că pentru a accesa bani prin proiecte europene, condiția obligatorie este să se folosească material săditor certificat de Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor din România.

Pepiniera din județul Brașov oferă plante goji certificate și consultanța necesară realizării unei culturi de calitate. ”Lucrăm la realizarea unei forme de colaborare care să reunească toți cultivatorii de goji indiferent de soi sau proveniența materialului săditor pentru că numai împreună putem reprezenta interes crescut pentru cei interesați de fructele de Goji. Pentru o mai bună cunoaștere a acestora, am realizat o fișă de cultură care a fost completată până acum de tot mai mulți cultivatori”, spune antreprenorul.

Una dintre cele mai profitabile afaceri agricole Experiența de peste 3 ani în creșterea plantelor de goji si colaborarea cu furnizori și specialiști în plante Goji din Europa, recomandă Pepiniera Goji Podeele Mici ca prima sursă de informare în ceea ce privește demararea unei afacerii cu goji în România.

Plantația Goji Podeele Mici comercializează la prețuri accesibile tuturor, plante goji de calitate superioară, ce provin din singura pepinieră Goji în curs de certificare BIO din România. Pe lângă plante, fructe proaspete și arbuști goji BIO, clienții pot beneficia de recomandări și consultanță specializată pentru a pune pe picioare și gestiona una dintre cele mai profitabile afaceri agricole, cultivarea arbuștilor de goji. Detalii la http://www.plantatiegoji.ro, www.plantatiegoji.ro, https://www.facebook.com/plantatiegojibio, https://www.facebook.com/plantatiegojibio sau la telefon 0722.504.823.

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

Soia nemodificată genetic, dar cu rezistență naturală la ierbicide Varietatea a intrat recent în portofoliul grupului Procera

46

Daniel State

Grupul Procera, din cadrul căruia face parte și cea mai mare societate cu capital autohton implicată în activități de cercetare agricolă la porumb, floarea soarelui și grâu, a încheiat un parteneriat cu una din cele mai mari firme de sămânță din Statele Unite, compania ”Stine Seed” (business cu o valoare estimată la 3 miliarde de dolari), primind licență de multiplicare a unei varietăți de soia care necesită mai puține tratamente cu ierbicid decât soia convențională. Soia omologată de Stine poate fi stropită cu tribenuron metil, față de care a dezvoltat rezistență naturală.

D

aniel State, managerul Procera, povestește cum a apărut această varietate de soia neconvențională și de ce până în prezent nu a prezentat interes pentru agricultori. ”Soia aceasta vine de la un partener al nostru din SUA pe nume Harry Stine. Este un ameliorator de 73 de ani, care a rezistat cu compania sa Stine Seed, în ciuda asaltului marilor corporații americane precum Monsanto și Pioneer. Cercetarea e o pasiune pentru el și la vârsta aceasta este încă activ, încă lucrează. Aceasta e tradiția lor de familie. Mai mult, nu doar că de-a lungul timpului a refuzat ofertele multinaționalelor de a-și

vinde afacerea, dar culmea, e principal furnizor de material genetic de soia pentru Monsanto. Chiar și Pioneer licențiază de la el. Este specializat pe culturile din America, adică soia și porumb, dar din cele două, soia este specia unde excelează și cea care l-a făcut miliardar”, ne explică Daniel State.

Potrivit oficialului Procera, Harry Stine a identificat în natură o soia care dezvoltase rezistență pe cale naturală la ierbicidul tribenuron, undeva cu 2-3 ani înainte ca Monsanto să introducă soia GMO, dar n-a apucat să o dezvolte ca tehnologie, pentru că a fost umbrită de succe-

sul uriaș al soiei GMO. ”GMO-ul n-avea nevoie decât de un singur ierbicid, pe când cu soia celor de la Stine, fermierii au nevoie de două ierbicide, unul pentru buruieni dicotiledonate și altul pentru monocotiledonate. Sunt două categorii de buruieni pe care nu poți să le combați cu un singur produs în afară de glifosat și produsele din familia lui”, explică State.

După ce s-a interzis cultivarea soiei transgenice de către fermierii români, urmare a intrării României în UE, suprafețe cultivate cu această specie au scăzut dramatic, de la 400.000 ha la

47

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica

Economii de minim 150 lei la hectar și mai puțină bătaie de cap circa 70.000 de ha în 2015, cu stimularea sprijinului cuplat, devenind o cultură neinteresantă economic, deși rolul ei în ameliorarea solului, ca cultură premergătoare, e unanim apreciat, prin aportul de azot natural din sol de 100-150 kg/ha, în condiții de bacterizare a semințelor înainte de semănat.

Politica europeană recent adoptată de stimulare a culturilor de soia prin subvenții generoase, a făcut ca cultivarea soiei să reintre în atenția fermierilor. ”Ca să contracareze importurile de soia GMO, UE a venit cu un program care să sprijine cultivarea soiei convenționale și a lansat o extrasubvenție care ar acoperi pierderile fermierului, sumă care în mod curent e legată de costul tratamentelor cu ierbicidare și de lipsa apei pentru suprafețele neirigate. Anul acesta, nivelul maxim al subvenției suplimentare va fi de 325 euro/ha.

Ministrul Agriculturii a menționat această cifră care se adaugă peste subvenția normală, plata la hectar, deci în total subvenția va fi de 500 euro/ ha. Dar sunt câteva condiții. Prima e ca fermierii să cumpere sămânță certificată. Anul acesta a fost o derogare, pentru că n-a fost sămânță pe

piață. A doua condiție e ca fermierul să factureze către un trader sau un procesator minim 1.300 kg/ha din producția de boabe. Adică ce se vrea e nu doar ca tu, fermierul, să o semeni și o lași acolo să se îmburuieneze. UE vrea și producție. Mai mult, soia a redevenit interesantă și datorită faptului că UE a impus fermierilor cu peste 15 hectare ca un procent de 5% din teren să fie cultivat cu culturi care ameliorează solul. Ai o penalizare de 70 de euro la hectar de pe toată suprafața dacă nu îți atingi acest obiectiv. Iar culturile pentru care fermierii pot opta sunt leguminoasele, cum e mazărea, lucerna, soia și ar mai fi orice altă cultură, rapiță, pe care o lași să crească, vegetează, dar nu o recoltezi, ci vii cu discul și o încorporezi.

Dintre toate, soia ar fi cam cea mai preferată de fermieri, în opinia noastră”, explică Daniel State.

Compania Procera a omologat varietatea de soia descoprită de Harry Stine și în România, intuind potențialul uriaș pe care al rezistenței naturale la tribenuron pe piața europeană, în contextul renașterii interesului fermierilor pentru soia. Atâta timp cât pe continentul european, noua soia nu e concurată deloc de soia transgenică, posibilitățile ei sunt uriașe!

Daniel State, managerul Procera, a făcut o comparație din punct de vedere al costurilor de combatere a buruienilor între soia cu rezistență naturală la tribenuron, soia GMO și soia convențională: ”Soia creată de Stine Seeds și distribuită în prezent de Procera se află undeva la jumătatea drumului între soia clasică, care necesită 3-4 ierbicide și soia GMO, care necesită un singur tratament, cu glifosat. Costul cu cele două produse de ierbicidat e undeva la maxim 140 lei la soia pe care o comercializăm noi. La soia convențională tratamentul urcă la 380 lei, pe când la soia GMO, cei 3-4 litri de glifosat costă 80-100 lei. Deși tratamentele pentru soia noastră costă aproape dublu comparativ cu ale soiei GMO, comparația nu ar trebui să existe, deoarece în Europa GMO-ul nu mai e o opțiune. Noi trebuie să vedem avantajul, adică economia adusă comparativ cu soia clasică. Noi ne diferențiem cu un cost redus al ierbicidării, ceea ce poate să și coboare punctul de break even al producției. Oricare ar fi prețul concurenței, la soia noastră cheltuielile sunt mai mici cu 150 de lei garantat. Diferența asta de cost poate să însemne jumătate de tonă mai puțin, adică tot ești profitabil chiar dacă recoltezi mai puțin și asta te ajută să mergi cu soia pe suprafețele neirigate”.

Continuare în paginile 50-51

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

48

5(&2/7$ŋ, 1 7,03 5(&25'

$FXP HVWH PRPHQWXO LGHDO SHQWUX D LQYHVWL °QWU R QRXÅ FRPELQÅ -RKQ 'HHUH 7HKQORJLLOH QRDVWUH LQRYDWRDUH DVLJXUÅ SURGXFWLYLWDWH PD[LPÅ ŊL UHGXF FRVWXULOH GH UHFROWDUH – 3ULPD &RPELQÅ &RQHFWDWÅ GLQ OXPH FDUH WUDQVSXQH HFUDQXO GLQ LQWHULRUXO FDELQHL SH ODSWRS VDX WDEOHWÅ – 5RWRUXO GH PDUH FDSDFLWDWH DO 6HULHL 6 DVLJXUÅ FHD PDL EXQÅ FDOLWDWH D PDWHULDOXOXL UHFROWDW ŊL SLHUGHUL PLQLPH – +HGHUXO H;WHQVLELO 6HULD ; YÅ RIHUÅ FHD PDL PDUH OXQJLPH GH UHJODUH ŊL FRQYHUVLH UDSLGÅ D UHFROWHL °Q GRDU trei minute 3HQWUX GHWDOLL FRQWDFWDĥL 021 207 20 82 sau UHSUH]HQWDQWXO ,362 $JULFXOWXUÅ GLQ ]RQD GXPQHDYRDVWUÅ ,362 $JULFXOWXUÅ HVWH GLVWULEXLWRU H[FOXVLY °Q 5RP¤QLD DO XWLODMHORU ġL HFKLSDPHQWHORU -RKQ 'HHUH

ZZZ ,362 UR

-RKQ'HHUH UR

)DFHŌL FXQRŊWLQŌÅ FX QRXO 0 Agr tehnica www.agrointeligenta.ro

Å W U H FRQVWUXLW SHQWUX GXPQHDYRDVWUÅ 2I /Ä

49

,$ & ( 3 6

-RKQ 'HHUH ULGLFÅ °QFÅ R GDWÅ VWDQGDUGHOH °Q DJULFXOWXUÅ FX QRLOH WUDFWRDUH 0 &X SXWHUL FH YDULD]Å °QWUH &3 ŊL &3 DFHVWH WUDFWRDUH YÅ RIHUÅ SHUIRUPDQŌÅ XŊXULQŌÅ °Q XWLOL]DUH ƟDELOLWDWH ŊL UHQWDELOLWDWH 3HQWUX R XWLOL]DUH PDL XŊRDUÅ PRWRDUHOH GH ŊL OLWUL 3RZHU7HFK 39; IXQFŌLRQHD]Å GRDU FX PRWRULQÅ 7UDQVPLVLD -RKQ 'HHUH 3RZHU4XDG 3OXV FX WHKQRORJLH 6RIW6KLIW DVLJXUÅ R VFKLPEDUH UDSLGÅ D YLWH]HORU SULQ DSÅVDUHD XQXL VLQJXU EXWRQ ŊL VLQFURQL]HD]Å YLWH]HOH OD VFKLPEDUHD JDPHORU /XFUDŌL PDL HƟFLHQW $FKL]LŌLRQDŌL DFXP QRXO 0 3HQWUX GHWDOLL FRQWDFWDĥL sau reprezentantul ,362 $JULFXOWXUÅ GLQ ]RQD GXPQHDYRDVWUÅ ,362 $JULFXOWXUÅ HVWH GLVWULEXLWRU H[FOXVLY °Q 5RP¤QLD DO XWLODMHORU ġL HFKLSDPHQWHORU -RKQ 'HHUH 2IHUWÅ VSHFLDOÅ YDODELOÅ SHQWUX PRGHOXO 0 °Q OLPLWD VWRFXOXL GLVSRQLELO S¤QÅ OD GDWD GH 2FWRPEULH

ZZZ ,362 UR

JohnDeere.com

Agr tehnica

N

oua soia din portofoliul Procera e în grupa 1 de maturitate și înflorește în mod continuu.

Are creștere nedeterminată și merge cât timp găsește condiții optime și ramifică. La fiecare ramificație poate să aibă câte-o inflorescență: ”Avantajul cu creșterea nedeterminată la varietatea noastră de soia e că dacă ai un etaj care îți este compromis, dacă ai apă, îți vine următorul etaj, care are șansa să prindă o perioadă optimă de polenizare. În 2015 noi am avut cam 3 perioade de arșiță, am avut una în aprilie, una în iunie-iulie și ultima în august. Arșițe am mai avut și în alți ani, dar astea din 2015 au fost foarte lungi și au stresat plantele”, explică Daniel State, manager Procera.

Ca producții, soia rezistentă la tribenuron ține ștacheta sus: ”În mod cert avem și un minim spor de producție comparativ cu concurența, pentru că furnizorul de material genetic, Stine Seeds are expertiză și are renume în cercetare. E suficient de bun ca la el să apeleze giganți ca Monsanto și Pioneer. Producția minimă la soia noastră în anii dificili e de 800-1000 kg/ha, dar în medie se obțin 2.500-2.800 kg/ha. Noi am obținut în mod constant producția asta la Fundulea în condiții de neirigat. În condiții optime, 5 tone ar fi un maxim pentru România în condiții de irigare. Însă condiția primordială la soia e ca arșițele să fie evitate în timpul înfloririi, fiindcă îți coagulează polenul, denaturându-l, încât el nu-și mai poate îndeplini rolul de polenizare. Polenul, care are natură proteică, se comportă ca atunci când prăjești un ou. L-ai pus la căldură, albușul se întărește, fenomen ireversibil”.

Cum este un soi nou în piață, în clipa de față Procera este la momentul multiplicării cu această soia și în 2015, cu ajutorul fermierilor parteneri își crește volumul de sămânță certificată pe care urmează să-l comercializeze la anul.

www.agrointeligenta.ro

50

51

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica Ce zic fermierii despre soia non-GMO cu rezistență naturală la ierbicid Agrointeligența a vizitat câmpurile a doi dintre fermierii care au cultivat soia cu rezistență la tribenuron în 2015.

Iată opiniile lor despre această varietate nouă pe piață: Gheorghe Lițu, managerul firmei Cerealflor SRL, județul Călărași, care a cultivat-o în regim de irigare: ”Estimez producții de 4000 kg/ha. Are numai avantaje pentru că în condiții de an normal, vis a vis de cealaltă soie care e pe piața românească, cea sulfonureică, asta prezintă acest avantajul că se ierbicidează cu acest ierbcid care are un spectru mult mai larg. Este extraordinar de bună că se ierbicideză cu Express. Tribenuron metilul e o substanță activă care mie mi se potrivește ca o mănușă, că ierbicidez și porumbul și soia cu același ierbicid și nu se mai pune problema să trec de pe una pe alta, să bată vântul și să-mi usuc vecinii, ca să zic așa. În plus, ea ca constituție ramifică și dă producții mult mai mari. Dacă ar fi să aleg la ora asta, ori o iau pe asta, dar am un an normal, ori dacă n-am un an normal, cum a fost 2015, cu 100 de zile fără strop de ploaie și cu ariditate ridicată, de 30 de grade în aer și peste 40 de grade la sol, risc cum am riscat eu anul ăsta. Într-un an din ăsta adevărul e că soia asta trebuie semănată cu apa după ea efectiv, adică la 7 zile trebuie să vii cu norme de udare de minim 10-12 litri de apă/m2, până-n 30. Într-un an normal dai record la ea.

Aș sfătui Procera dacă poate să facă rost și de soia extratimpurie cu rezistență la tribenuron”.

Virgil Arpășanu de la Arprest SRL Dragalina a cultivat-o în regim neirigat și tocmai terminase de recoltat la vizita noastră:

Grupul Procera în cifre Grupul de firme Procera se ocupă cu producerea și distribuția de sămânță la nivel național și internațional. Divizia Procera Genetics a investit aproximativ 7 milioane de euro în cercetare începând din 2004 încoace, a accesat inclusiv fonduri de cercetare prin participarea la o competiție lansată de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, a omologat două soiuri de grâu, la floarea soarelui are 6 hibrizi omologați sau în curs de omologare în diferiți ani: 1, 2 și 3, iar la porumb a ajuns la un portofoliu de 16 hibrizi, cu o plajă foarte mare de maturități, de la 90 de zile la 140. La porumb, Procera deține o cotă de 2-3% din piața românească de sămânță certificată, iar hibrizii de floarea soarelui sunt în

al 5-lea an de export. Principalele direcții de dezvoltare a cercetării sunt dezvoltarea rezistențelor la ierbicide prin tehnici non-GMO, rezistențele naturale ce apar în mediul natural datorită utilizării în mod repetat a unor pesticide.

Cea mai nouă realizare a Procera o reprezintă omologarea și lansarea pe piață a două noi soiuri de grâu: PG 101 și PG 102, dezvoltate pornind de la o bază genetică din Statele Unite, care au generat sporuri de 2 tone peste media altor soiuri, în sudul și vest țării. Recordul în 2015 a fost de 10,5 t/ha în județul Ialomița și 10,3 t/ha în județul Constanța și de 10 t/ha în Timiș. În ani normali, producțiile uzuale sunt de 7-7,5 t/ha, conform reprezentanților companiei.

”Comportamentul ei din punct de vedere al dezvoltării a fost normal. S-a comportat bine, e adevărat, dar o parte din producție, cam 40% se pierde în acest an. Dacă în condiții normale păstaia avea 3-4 boabe, acum au rămas două și al treilea nedezvoltat. Dar, după părerea mea la condițiile pe care le-am avut și la producția pe care-am estimat-o, ajungem la 2.500 kg sămânță soia, ceea ce eu zic că e foarte bine, iar comportamentul ei față de secetă și față de stresul hidric pe care l-am avut, a fost foarte bun. În total, de pe 20 de hectare am realizat 53 de tone. Am mai avut în paralel un tip de soia, care e produs la SCDA Turda, un soi mai timpuriu decât ăsta și sunt și de ăla foarte mulțumit, pentru că am realizat o producție de 1.844 kg/ha la o umiditate de 9%. Avantajul major e că la această soia nouă te folosești de un singur ierbicid și de un singur tratament sau maxim 2, în timp ce la celelalte trebuie să fac 3-4 tratamente cu ierbicid. Ne apropiem întru câtva de acea soia medificată genetică pe care o cultivam acum câțiva ani și care care se trata cu un singur ierbicid”.

Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

60

61

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica

Agr hobby

www.agrointeligenta.ro

62

63

www.agrointeligenta.ro

Agr hobby

Secretele primei ferme ecologice de găini ouătoare din Ardeal Ioan Pop a început cu 300 de păsări și acum aprovizionează toți marii retaileri

Ferma ecologică de găini ouătoare părea o nebunie în 2004, când Ioan Pop s-a apucat în Cluj, la Lomb, să pună bazele primei astfel de afaceri. Sectorul bio nu era deloc dezvoltat, iar procesul a fost anevoios. Cu toate acestea, fermierul s-a ambiționat și, din 300 de păsări câte avea atunci, a ajuns azi la 3.000 de găini și 65.000 de ouă ecologice livrate lunar în hipermarketuri și magazinul propriu.

Î

nființarea fermei de ouă bio l-a costat pe Ioan Pop peste 100.000 de euro, în mare parte bani pe care i-a împrumutat de la ban-

că. ”Probleme mari au fost la început și cu desfacerea întrucât promovarea s-a făcut destul de dificil. Am participat la foarte multe târguri pentru a ne promova și pentru a explica exact ce înseamnă acest mod de a produce ouă. Piața a evoluat foarte bine iar momentan există un deficit având în vedere că cererea este foarte mare”, ne-a declarat fermierul din Ardeal.

Ce l-a ajutat foarte mult pe fermier a fost că activase în sectorul creșterii păsărilor până în 2000 și faptul că a mizat pe 30 de hectare de teren agricol cu care asigura o parte din hrana găinilor.

www.agrointeligenta.ro

64

Fotografii: Ziarul de Cluj

Agr hobby

Astăzi a ajuns la o suprafață de 38 de hectare – mare parte luate în arendă, pe care le cultivă cu porumb, grâu, soia și trifoi. Așa reușește să scutească o parte din costurile cu hrana celor 3.000 de păsări pe care le are acum. ”Este mai sigur și mai confortabil să știm cum au fost produse furajele. Am întâmpinat ceva probleme și pentru că pe piața furajelor nu prea am găsit companii care să producă bio. Așa noi putem controla cel mai bine ce am pus în pământ, ce a ieșit și cum am tratat. Singurele tratamente aplicate sunt dejecțiile de la păsări care sunt depozitate de iarna până primăvara și de primăvara până toamna. Le aplicăm de obicei toamna odată cu lucrările specifice”, ne-a mai explicat fermierul.

Ioan Pop crește doar găini Lohmann Brown, iar puii spune că îi cumpără cu circa patru euro bucata. A optat pentru această rasă pentru că are un ritm de creștere lent, ajungând la vârsta adultă cu puțin peste 2 kilograme, dar cu o producție de peste 300 ouă/an. Este o pasăre rezistentă la boli și adaptată la orice mod de creștere, la sol sau în baterii. Ouăle proaspete provenite de la aceste găini sunt sănătoase, cu coaja tare, gălbenuș intens colorat și au o gre-

utate medie de 63-64 g/buc.

Fermierul bio spune că ouălele de la el din fermă sunt ușor de recunoscut în magazin pentru că sunt printre puținele care au atât ambalaj cu însemnele bio, cât și ștampila de cod care începe cu cifra 0. ”Cele marcate cu cifra 0 sunt cele mai sănătoase ouă pentru că ele certifică faptul că găinile sunt hrănite doar cu hrana ecologică, furajele modificate genetic fiind interzise cu desăvârșire. Nici iarba pe care găinile o mănâncă nu este tratată cu pesticide sau fer-

tilizatori sintetici sau chimici”, ne-a explicat Ioan Pop. Ferma de ouă ecologice din Lomb este verificată cel puțin o dată pe an, mai exact de câte ori consideră necesar firma de certificare bio. Orice abatere de la normele agriculturii ecologice l-ar costa pe Ioan Pop pierderea acestei recunoașteri și, implicit, prăbușirea afacerii bio pentru că în hipermarketuri, ouălele de la Lomb se vând cu 1,30 de lei, în timp ce ouăle găinilor crescute intensiv au un preț de 60-80 de bani.

Găinile crescute în ferma din Cluj sunt sacrificate la vârsta de un an odată cu schimbarea seriei. Mai departe sunt vândute în magazine cu specific tradițional, în supermaket sau în magazinul de desfacere pe care fermierul îl are în Cluj.

“Avem contracte semnate anual cu cei mai mari retaileri din România pentru a distribui ouăle ecologice. Este o nișă unde cererea nu este încă acoperită, așa că mai e loc și pentru alte ferme. În plus, noi avem și un magazin de desfacere în Cluj-Napoca unde clienții noștri găsesc produsele din fermă. Aș preciza că găinile crescute bio mănâncă la fel de mult ca și celelalte ca și cantitate, dar cerealele sunt produse în sistem bio. Furajele sunt foarte bine monitorizate”, ne-a mai spus fermierul.

65

www.agrointeligenta.ro

Agr story

E mai ssii ggu ur ŠŵƉƌĞƵŶĉ͊ Fungicid ͻ ĐŽŶƜŝŶĞ ϮϱϬ Őͬů ƚĞďƵĐŽŶĂnjŽů ͻ ŵĞŶƜŝŶĞ ƉůĂŶƚĞůĞ ƐĉŶĉƚŽĂƐĞ ƕŝ ůĞ ƐƉŽƌĞƕƚĞ ƌĞnjŝƐƚĞŶƜĂ ŠŶ ƐĞnjŽŶƵů ĚĞ ŝĂƌŶĉ ͻ ƉƌŽƚĞũĞĂnjĉ ƌĂƉŝƜĂ ŠŵƉŽƚƌŝǀĂ ďŽůŝůŽƌ

ZĞŐƵůĂƚŽƌ ĚĞ ĐƌĞƕƚĞƌĞ ͻ ĐŽŶƜŝŶĞ ϰϬϬ Őͬů ĐůŽƌŵĞƋƵĂƚ ĐůŽƌƵƌĉ ͻ ƌĂŵŝĨŝĐĉ Ɣŝ ĚĞnjǀŽůƚĉ ƌĉĚĉĐŝŶŝůĞ ͻ ĐƌĞƔƚĞ ƌĞnjŝƐƚĞŶƜĂ Ɣŝ ǀŝŐŽĂƌĞĂ ƉůĂŶƚĞůŽƌ ƉƌŝŶ ƐĐƵƌƚĂƌĞĂ ƚĂůŝĞŝ ĂĐĞƐƚŽƌĂ Ɣŝ ŠŶŐƌŽƔĂƌĞĂ ƚƵůƉŝŶŝŝ ͻ ƐƉŽƌĞƔƚĞ ƉƌŽĚƵĐƜŝĂ ƉƌŝŶ ĨĂĐŝůŝƚĂƌĞĂ ĂƉĂƌŝƜŝĞŝ ƵŶƵŝ ŶƵŵĉƌ ŵĂŝ ŵĂƌĞ ĚĞ ůĉƐƚĂƌŝ ůĂƚĞƌĂůŝ

66

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

www.agrointeligenta.ro

4US 1PFU "OESFJ .VSFʔBOV OS 4FDUPS DPE #VDVSFʔUJ 5FM 'BY / 6 ' " 3 . XXX OVGBSN DPN SP

Agr tehnica

Made in Japan

>ŽǀĹ?ĆšĆľĆŒÄ‚ ĚĞ Ĺ?ĆŒÄ‚ĆœĹ?Äž ĂƉůĹ?Ä?Ăƚĉ Ä?ĆľĆŒĆľĹ?ĞŜĹ?ĹŻĹ˝ĆŒ Ĺ?ĆŒÄ‚ĹľĹ?ŜĞĞ͊

Omologat pentru culturile de ĆŒÄ‚Ć‰Ĺ?ĆœÄ‰Í• Ĺ‡Ĺ˝Ä‚ĆŒÄžÄ‚ Ć?Ĺ˝Ä‚ĆŒÄžĹŻĆľĹ? Ć•Ĺ? Ć?ĨĞÄ?ůĉ.

NUFARM ROMĂ‚NIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

www.agrointeligenta.ro

4US 1PFU "OESFJ .VSFʔBOV OS 4FDUPS DPE #VDVSFʔUJ 5FM 'BY / 6 ' " 3 . XXX OVGBSN SP

67

Agr tehnica

Agrwww.agrointeligenta.ro tehnica

Agr food68

www.agrointeligenta.ro

69

www.agrointeligenta.ro

Agr tradițional

Telemeaua de Ibănești va fi produs cu Denumire de Origine Protejată în UE V

Românii și grecii au ajuns au ajuns la un acord la Bruxelles

ești bune de la Comisia Europeană. În proporție de 99,9%, România își va putea înregistra cel de-al doilea produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP), au declarat pentru Agrointeligența surse de la Bruxelles. Este vorba de Telemeaua de Ibănești, care urma să primească DOP la începutul acestei veri, dar opoziția Greciei la utilizarea cuvântului ”telemea” a blocat procesul de înregistrare.

La acel moment, România risca să aibă doar un singur produs alimentar DOP, magiunul de Topoloveni, înregistrat în urmă cu câțiva ani, în timp alte state au zeci de mărci DOP, fapt ce îi ajută în vânzări, în marketing și în promovarea brandului de țară sau a brandurilor regionale. În fața acestui impas, Agrointeligența și emisiunea Cultivat în România, au demarat o campanie de susținere a demersului celor din Ibănești, prin articole și emisiuni care să sensibilizeze opinia publică dar și decidenții politici față de această situație care risca să devină critică pentru strategia țării noastre de a-și promova produsele tradiționale. În cele din urmă, semnalele noastre de alarmă au fost recepționate, și în cursul săptămânii trecute, reprezentanții României și omologii lor din Grecia, au discutat la Bruxelles o soluție de compromis care să ducă deblocarea situației. Înțelegerea dintre România și Grecia ar urma să fie parafată în zilele următoare astfel că, foarte probabil, până la sfârșitul anului telemeaua de Ibănești va fi un produs cu Denumire de Origine Protejată la nivel european.

Telemeaua de Ibănești, la fel ca și celelalte brânzeturi pe care le producem, conține doar lapte provenind de la fermele din zonă. 70% din acest lapte este cumpărat de la crescători mici de lapte, fermieri care au cel mult trei vaci. Saramura este și ea specială: este o saramură naturală, din fântâna cu apă sărată de la Orșova, județul Mureș Nicu Bumb, inginer șef la Mirdatod, firma care produce faimoasa brânză

Nicu Bumb, inginer șef și director de marketing al fabricii de brânzeturi care produce Telemeaua de Ibănești, a fost prezent în emisiunea ”Cultivat în România” de trei ori în ultimele luni pentru a lansa un apel de susținere a recunoașterii acestui produs românesc la nivel european

Ediția din 5 septembrie a emisiunii ”Cultivat în România” a fost filmată pe tereasa unui penthouse din complexul Asmita Gardens din Capitală

OPEL VEHICULE COMERCIALE

2)(57( &$5( ÊĜ, )$& $)$&(5($ 6ć &5($6&ć opel.ro *Consum de combustibil (ciclu combinat): Opel Combo: 4,9-7,5 l/100km, Opel Vivaro 5,9-6,5 l/100km, Opel Movano 6,7-9,5 l/100km; emisii CO2 (ciclu combinat): Opel Combo 130-174 g/km, Opel Vivaro J NP 2SHO 0RYDQR J NP

71

www.agrointeligenta.ro

Agr news

Ce subvenții primesc fermierii pentru anul 2015 R

Avansul din plata unică pe suprafață se va plăti începând cu 16 octombrie

omânia, alături de restul statelor membre, a primit derogare pentru a putea plăti până la finele lui 2015 un avans din subvențiile pe suprafață aferente anului în curs. Astfel, chiar dacă inspectorii APIA nu vor finaliza până atunci controalele în ferme, începând din 16 octombrie, agricultorii vor primi 50% din plata unică pe suprafață, cunoscută ca SAPS. Inițial a fost în discuție plata a 50% sau 70% din SAPS, propunerea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR fiind ca procentul mai mare să fie direcționat către fermierii care au suferit cel mai mult din cauza secetei. Ulterior, după finalizarea discuțiilor la Bruxelles, se pare că se va plăti 50% din plata unică pe suprafață, existând un buget total disponibil de 850 de milioane de euro.

Pentru anul 2015, conform calculelor anunțate de secretarul de stat în MADR Daniel Botănoiu în cadrul emisiunii ”Viața Satului” din 6 septembrie, nivelul SAPS pe 2015 va fi de 77,08 euro/ha. ”Avem o nouă PAC cu un nou PNDR cu o altă filozofie a acestor plăți. Și aș începe cu SAPSul pe care îl știu fermierii și care are un cuantum de 77,08 euro pe hectar. După aceea este plata redistributivă, acele alocări de la 1 la 5 hectare cu 5 euro, de la 5 la 30 de hectare cu 46,75 euro. De asemenea, discutăm de acea plată de înverzire cu 53,90 euro pe hectar, deci toate sunt la hectar. Cu tinerii fermieri, 29,77 euro/ ha. La toate aceste plăți, părți din plata mare –

componenta principală, se adaugă acele scheme cuplate, cum este cazul la soia 325 de euro pe hectar,lucerna 55 euro/ha. Dar ce este important și vreau ca fermierii să știe este faptul că aici este o anvelopă financiară pe măsura respectivă. De exemplu, la soia este alocată o sumă de 29 de milioane de euro ce se împart la întreaga suprafață depusă eligibilă. Serele, solariile unde este o alocarea 6.295 de euro –cred că este o sumă care le permite să își continue activitățile, să își reia ciclul de producție”, a declarat Daniel Botănoiu.

Pe lângă avansul din subvenție, în zonele afectate de secetă se vor achita și despăgubiri de cel mult 400 de lei pe hectarul de cultură de porumb sau floarea-soarelui. Se despăgubesc doar agricultorii care au avut pierderi de venit de peste 30%, iar fermierii persoane fizice fără asigurări vor primi doar 200 de lei/ha, urmând ca în perioada următoare să fie finalizată situația pe țară care să se cunoască modalitatea de plată și, mai important, cine va primi sprijin.

Nu au fost uitați nici crescătorii de animale care au de suferit în urma anului secetos.

Aceștia au fost anunțați că vor beneficia de un sprijin de 100 de lei/hectarul de pășune pârjolită. Condiția pentru a se încadra este ca paguba să depășească 70%.

Tot pentru a-i ajuta pe fermieri să își continue activitatea în această toamnă, APIA eliberează adeverințe pentru subvenție. Pe baza documentului, agricultorii se pot adresa băn-

Subvenții estimate pentru 2015 SAPS – 77,08 euro/ha Plata redistributivă până la 30 de hectare – 46,75 euro/ha Plata pe înverzire – 53,90 euro/ha Plată suplimentară tineri fermeri (până în 40 de ani) – 29,77 euro/ha Sursa: Daniel Botănoiu – secretar de stat MADR

Sprijin cuplat în sectorul vegetal 2015 (exemple) Cultura de soia – 325 euro/ha Cultura de lucernă – 55 euro/ha Cultură de legume în seră – 6.295 euro/ha Sursa: Daniel Botănoiu – secretar de stat MADR

Sprijin voluntar cuplat în sectorul zootehnic Vaca de carne – 300 euro/cap de animal Metiși taurine de carne – 150 de euro/cap de animal Vaca de lapte – 250 de euro/cap de animal Oi (între 50 și 250 de capete) – 12-13 euro/cap de animal

cilor pentru credite speciale, garantate cu până la 90 din plata directă pe care urmează să o primească de la Uniunea Europeană.

/#0+27. 0& '(+%+'06 ª0%ß4%ß61#4' 6'.'5%12+%' (#4/.+(6 &' .# %#5' +* 2TQKGEVCVG őK EQPUVTWKVG RGPVTW C UCVKUHCEG PGXQKNG XCTKCVG CNG CITKEWNVWTKK FG CUVà\K FG NC HGTOKGTWN OKE NC QRGTCœKWPKNG OCTK 1TKECTG CT Ƃ PGXQKNG FXU GZKUVà WP (CTONKHV RGPVTW CEGUVGC +PFKHGTGPV FG OQFGNWN CNGU FKP EGNG FKURQPKDKNG őVKœK Eà RWVGœK EQPVC RG EQPHQTVWN UWRGTKQT FG QRGTCTG VKORK UEWTœK FG ÊPEàTECTG őK TàURWPU TCRKF CN XGJKEWNWNWK

POSIBILITATE DE FINANTARE * 10 % Avans A pentru * 1. 5 % Dobanda FIX`S RS 4 ANI bO ^S`W]ORO RS \O\ IXA pentru * 1. 8 4 % Dobanda F`S RS 5 ANI bO ^S`W]ORO RS \O\ 2016 rata in septembrie *

* Prima agement * 1 . 5% taxa de man

1HGTVà UWRWUà WPQT VGTOGPK őK EQPFKœKK XCNCDKNà R¾Pà NC ÊP NKOKVC UVQEWNWK FKURQPKDKN #HNà OCK OWNVG FGVCNKK RG YYY VKVCPOCEJKPGT[ TQ +OCIKPK EW ECTCEVGT KPHQTOCVKX HàTà XCNQCTG EQPVTCEVWCNà

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, - 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR .ICOLAE "ċLCESCU NR -UN 2OMAN *UDEŤUL .EAMŤ 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ *UDEŤUL $OLJ

OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO CRAIOVA TITANMACHINERY RO 7HO

ª/24'70ß 814 (#%' 64'#$ß Ő+ /#+ $70ß 0G FQTKO EC Ƃ GECTG ENKGPV Uà Ƃ G E¾V OCK RTQFWEVKX CUVHGN Eà CO I¾PFKV RGPVTW VKPG FQWà RCEJGVG QRVKOG HQTOCVG FKP E¾VG FQWà WVKNCLG CITKEQNG 2TQƂ Và CEWO FG CEGUVG FWDNG CEJK\KœKK ÊP EGNG OCK DWPG EQPFKœKK

+

6TCEVQT CITKEQN %CUG +* (CTOCNN # 2NWI TGXGTUKDKN )TGIQKTG $GUUQP VTWRKœG

6+ '%101/+5'Ő

8%

a

!

NOU mo del

2015

+

6TCEVQT CITKEQN %CUG +* (CTOCNN # 5GOàPàVQCTG RàKQCUG 5WNM[ 6TCONKPG 5: O

6+ '%101/+5'Ő

8%

a 1HGTVà UWRWUà WPQT VGTOGPK őK EQPFKœKK XCNCDKNà ÊP NKOKVC UVQEWNWK FKURQPKDKN GZENWUKX RGPVTW VTCEVQCTGNG %CUG +* (CTOCNN # UK # #HNà OCK OWNVG FGVCNKK RG YYY VKVCPOCEJKPGT[ TQ +OCIKPK EW ECTCEVGT KPHQTOCVKX HàTà XCNQCTG EQPVTCEVWCNà

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, - 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR .ICOLAE "ċLCESCU NR -UN 2OMAN *UDEŤUL .EAMŤ 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ *UDEŤUL $OLJ

OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO CRAIOVA TITANMACHINERY RO 7HO

1 #(#%'4' 24152'4ß #4' .# $#<ß

PARTENERIATE PUTERNICE &G CEGGC URGEKCNKUVKK 6KVCP /CEJKPGT[ 4QO¾PKC CFWE în sprijinul fermierilor %'.' /#+ $70' %10&+Œ++ &' (+0#0Œ#4' EG EWRTKPF 61#6ß )#/# &' 76+.#,' #)4+%1.' 01+ %1/'4%+#.+<#6'

POSIBILITATE DE FINANTARE * 10 % Avans pentru A IX F a nd ba o D % 5 1. * `S RS 4 ANI O \b O \

S R O R O W] ^S` IXA pentru * 1. 8 4 % Dobanda F`S RS 5 ANI O ^S`W]ORO RS \O\b ie 2016 a rata in septembr * Prim nagement * 1.5% taxa de ma

1HGTVà UWRWUà WPQT VGTOGPK őK EQPFKœKK XCNCDKNà R¾Pà NC ÊP NKOKVC UVQEWNWK FKURQPKDKN #HNà OCK OWNVG FGVCNKK FG NC TGRTG\GPVCPœKK 6KVCP /CEJKPGT[ 4QO¾PKC UCW FG RG YYY VKVCPOCEJKPGT[ TQ

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, - 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR .ICOLAE "ċLCESCU NR -UN 2OMAN *UDEŤUL .EAMŤ 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ *UDEŤUL $OLJ

OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO CRAIOVA TITANMACHINERY RO 7HO

4'%1.6'<+ 4'.#:#6 AN EXTRA)#4#0Œ+' __

1

Œ+ #/ #5+)74#6

8+01 #%7/ .# 6+6#0 /#%*+0'4; 41/ 0+# Ő+ %7/2ß4ß 1 %1/$+0ß #)4+%1.ß %#5' +* #:+#. (.19 &+0 5'4+# Ő+ 8'+ $'0'(+%+# &' #0 ª0 2.75 &' )#4#0Œ+'

1HGTVà UWRWUà WPQT VGTOGPK őK EQPFKœKK XCNCDKNà ÊP NKOKVC UVQEWNWK FKURQPKDKN GZENWUKX RGPVTW EQODKPGNG CITKEQNG #ZKCN (NQY UGTKC #HNà OCK OWNVG FGVCNKK RG YYY VKVCPOCEJKPGT[ TQ +OCIKPK EW ECTCEVGT KPHQTOCVKX HàTà XCNQCTG EQPVTCEVWCNà

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, - 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR .ICOLAE "ċLCESCU NR -UN 2OMAN *UDEŤUL .EAMŤ 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ *UDEŤUL $OLJ

OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO CRAIOVA TITANMACHINERY RO 7HO